Lateralitatea în contextul dezvoltării generale a copilului

Lateralitatea în contextul larg al dezvoltării psihomotricităţii: I.1 Repere in dezvoltarea motorie şi psihomotorie; Psihomotricitatea este considerată, în literatura de specialitate ca o funcţie complexă, o aptitudine care integrează atât aspecte ale activităţii motorii, cât si manifestări ale funcţiilor perceptive. Conduitele psihomotorii ale fiecărui individ evoluează în funcţie de înzestrarea sa aptitudinală, de gradul de dezvoltare fizică si intelectuală şi de influenţele. Ca funcţie complexă ce determina reglarea comportamentului uman, psihomotricitatea include participarea diferitelor procese si funcţii psihice care asigura atât recepţia informaţiilor cât si execuţia adecvată a actelor de răspuns. Prin componentele sale de bază, psihomotricitatea face posibilă adaptarea pragmatica (învaţarea tehnicilor profesionale, manuale, intelectuale), adaptarea socială (modalităţi de comunicare interpersonală), adaptarea estetică (tehnici de expresie corporală), adaptarea educativă. Referindu-se la psihomotricitate, DeMeur a evidenţiat existenţa unor raporturi între motricitate, intelect si afectivitate. Deşi, Lapierre consideră ca noţiunea de psihomotricitate este prea vastă pentru a se preta la o definiţie precisă, categorică si indiscutabilă, C. Păunescu a evidenţiat ca “psihologia demonstrează ca actul motor stă la baza organizării cunoaşterii şi invătării, determinând, intr-o proporţie considerabilă, organizarea mintală a persoanei… “. Astfel, studiul psihomotricităţii este considerat primordial în organizarea procesului instructiv-educativ-recuperator pentru toate vârstele si tipurile de deficienţi, ca si pentru persoanele obişnuite. Educarea psihomotricităţii deţine un loc important în terapeutica educaţională, dacă tinem cont de faptul ca deficienţa mintală este asociata, în general, cu debilitatea motrică. Rene Zazzo considera că educaţia psihomotrică constituie o educaţie de bază în şcoala elementară intrucât ea condiţioneaza întregul proces de învaţare şcolară. Procesul de învaţare nu poate fi eficient “dacă un copil nu are conştiinţa corpului sau, nu cunoaşte lateralitatea sa, nu se poate situa in spaţiu, nu este stăpân pe timp si nu a câstigat o suficientă coordonare şi stabilitate a gesturilor si mişcarilor sale.“

1 Psihopedagogie specială (Facultatea de psihologie şi Ştiinţele educatiei)

reflex Moro activ. de prindere . Printre mijloacele de care dispune fiinţa pentru a reacţiona asupra mediului. Exista diferite metode si teste pentru măsuratea nivelului de dezvoltare psihomotrica.Robanescu. rata si ritmul batailor cardiace cu care s-a obisnuit in uter pot sa-l calmeze. poate sa intoarca capul intr-o parte. o asemenea eficacitate şi preponderenţa încât efectele sale au putut fi considerate de behaviorişti ca obiect exclusiv al psihologiei. ridica capul cu usurinta. cum ar fi scara Gessel. Conduitele psihomotrice evoluează după naştere progresiv. Mişcarea începe chiar din perioada fetală. ) care au dat puncte de reper ale dezvoltarii psihomotrice ale copiilor de 2 Psihopedagogie specială (Facultatea de psihologie şi Ştiinţele educatiei) . etc. -2 luni: sustine putin timp capul in pozitie de decubit ventral. testul Scholl. facându-se astfel o comparaţie cu cele pe care ar trebui să le aibă. in pozitie sezanda cade pe spate.nu-si mentine pozitia cand este sustinut. sunete ce au calitatea. se sustine pe antebrate si coate. in pozitie sezanda capul cade posterior. în legatură cu maturizarea neuro-motrică si cu formarea educaţională.Motet. -3 luni: misca bine membrele. apare o ”schita” de reflex Moro. M. scara Brunet-Lezine. fiind puternic subordonate reflexelor tonice primitive de postura. N. D. de pasire.Vincent. prima scara de dezvoltare psihomotrica. raspuns Landau absent . fara un efect anumit. Principalele caracteristici ar putea fi rezumate astfel: -0-4 saptamani: miscari fara scop. reactioneaza la muzica. asculta vocea si gangureste. urmareste obiecte in miscare.Lateralitatea în contextul dezvoltării generale a copilului Iniţierea oricarui program de terapie educaţionala a psihomotricitătii trebuie să fie precedată de o evaluare a achiziţiilor psiho-motrice de care dispune fiecare copil la un moment dat. miscari reflexe de aparare. se joaca cu mainile cercetandu-le. Scala institutului de igiena Bucuresti. acorda preferential atentie sunetelor inalte si feminine. zambeste. absenta controlului capului.prezente. incepe sa “pedaleze”. reflex de agatare. mişcarea este aceea care a obţinut. nu sustine capul in pozitie sezanda. isi muta privirea de la un obiect la altul. Exista mai multi autori (D. testul Buhler si Hetzer.Geormaneanu până la 5 ani.Bulucea. are pumnii stransi. alert la sunete. datorită progreselor organizării sale. R.

isi scoate singur pantofii. suspendat. intoarce capul catre o persoana care rade. se ridica in sezand fara ajutor. gangureste. asculta ceasul. -11 luni: se ridica singur in picioare. incepe sa aiba controlul capului la miscari de rasucire. se agata de parul si hainele persoanelor de langa el. incearca sa recupereze un obiect cazut. prinde “ca un cleste”. zgarie. se ridica singur in picioare ajutat. raspunde zambetului prin zambet. se poate rezema. sta singur in picioare cateva secunde.dar are dificultati la prinderea obiectelor mici. poate arata nemultumire. o prefera pe mama. isi priveste imaginea in oglinda si se bucura. se joaca cu mingea. distinge 2 sunete.Lateralitatea în contextul dezvoltării generale a copilului -4 luni: ridica capul si inclina toracele. mananca cu mana. incepe sa se comporte si opozitional. incepe sa se tarasca pe podea. gangureste. urca scari. duce obiecte la gura. -7 luni: se deplaseaza in “4 labe”. apuca biberonul si-l duce la gura cu ambele maini. se ridica in sezand din decubit dorsal. bate din palme. fara sprijin. se rostogoleste pe spate si pe burta. isi suge degetul. -1 an si 6 luni: merge singur. culcat ridica capul. pedaleaza. imita in joc. reactioneaza cand i sepronunta numele. topaie. impinge picioarele cand este tinut ridicat “prin axile”. flutura mana in semn de ramas-bun. mesteca. emite 2 cuvinte cu inteles. -5 luni: tine capul ridicat fara sa-i cada pe spate. apare reflexul Landau. 3 Psihopedagogie specială (Facultatea de psihologie şi Ştiinţele educatiei) . tipa ca sa atraga atentia. rade zgomotos. distinge chipurile familiare de cel straine. vocalizeaza. retine cu mana obiecte. -12 luni: merge in tarc sustinandu-se cu o mana. -8 luni: ridicat. se deplaseaza dupa jucarii. dispare reflexul Moro. -6 luni: se ridica ajutandu-se de incheietura mainii. prehensiunea este apropiata de cea a adultului. se joaca cu o persoana. tine obiecte in ambele maini. sta in picioare sustinut si merge greoi sustinut. spune ma-ma. coopereaza la imbracare. se poate roti fara sa-si piarda echilibrul. -9 luni: executa “marche arriere”. emite sunete. da-da. bea cu cana. trage linii cu creionul. se dezvolta reflexul pentru saritura. se poate ridica in 4 labe. tine capul in plan superior. manifesta simpatii pentru alte persoane decat mama. emite sunete repetitiv. -10 luni: sta bine in sezand. se rostogoleste. alearga si sare.

foloseste lingurita la masa. -4 ani: coboara scara cu alternarea picioarelor. -3 ani: urca scara cu cate un picior pentru o treapta. arunca mingea pastrandu-si echilibrul. este gata sa-si foloseasca si sa-si dezvolte aptitudinile motorii pentru actiuni mai complicate – scris. poate sta in echilibru pe un picior 4-8 secunde. sare. alcatuieste propozitii scurte. olita. Stă in picioare cu sprijin minim un minut. si coboara cu ambele picioare pentru o treapta. ajuta la bucatarie. mictiunea este controlata rar. ziua. Foloseşte pensa digitală pentru a ridica un obiect. dispare reactia Landau. isi stie varsta si sexul. cere mancare. rareori inainte. continua negativismul. cunoaste culorile. -5 ani: sta intr-un picior minim 8 secunde. participa la joc in colectiv. sunt: La 1 an: Se târăşte. cusut. Apucă cu mâna din pozitia tarare. merge pe varfuri distante lungi. nevoia de a urina. pana la 6 ani. mai multe o dată. vorbeste neincetat. merge cu tricicleta. poate comunica. tine creionul cu degetele nu in palma ca si pana acum. imita mama. cantat. anunta defecatia. 4 Psihopedagogie specială (Facultatea de psihologie şi Ştiinţele educatiei) . desenat. se imbraca si se dezbraca singur. se spala pe maini. foloseste pronume. sta cateva secunde intr-un picior. merge singur la toaleta. pe varste. numara pana la 10. Prezentam în continuare un ghid al abilităţilor motorii cuprinse in ghidul Portage pentru educatie timpurie. cateva dintre abilitatile motrice indicate in acest ghid. care reprezinta finele fiecarei perioade de varsta. precum si sugestii educativ-terapeutice pentru achizitionarea lor. spune poezii scurte. deschide usa. urca si coboara scarile cu ambele picioare pentru o treapta. Scoate obiectele dintr-un recipient prin răsturnare. Ghidul este alcatuit pentru a servi ca instrument de proiectare a unui program de invatare si nu ca un instrument de evaluare a varstei mintale.Lateralitatea în contextul dezvoltării generale a copilului sta singur pe scaun unde se urca prin catarare. -2 ani: alearga fara sa cada. noaptea. Acest ghid Portage cuprinde un inventar de abilitati de care trebuie sa dispuna copiii intre 0-6 ani. Întoarce paginile unei carţi.

Se ridică fără sr se dezechilibreze. Coboară scările de-a buşilea. Desface si îmbină jucarii de asamblat. La 2 ani: Trasează linii. Răsuceşte butoane sau mânere. Despachetează un obiect mic. La 3 ani: Înşiră 4 margele pe un şiret în 2 minute. Face un turn din 3 cuburi. Merge independent. Se dă in balansoar. Coboară treptele cu ajutor. Împătureşte o hîrtie in două. Aşează 4 inele pe un suport vertical. Face biluţe din plastilina. sprijinindu-l pe mijlociu. Apucă creionul intre degetul mare si arătător. Rostogoleşte o minge. Face caţiva paşi fără ajutor. Împinge sau trage o jucărie dupa el. Aruncă mingea la o distanţa de 1. Sare pe loc cu ambele picioare o dată. Întoarce pagina una cate una. La 4 ani: 5 Psihopedagogie specială (Facultatea de psihologie şi Ştiinţele educatiei) .5 m. Face o tumbă cu ajutor. Deşurubează jucarii cu filet.Lateralitatea în contextul dezvoltării generale a copilului Bate din palme. Se apleacă pentru a ridica un obiect. Construieşte un turn de 5-6 cuburi. Merge cu spatele înainte.

Coboară scările alternând picioarele. Modelează forme din plastilină şi le asamblează. Aleargă 10 pasi cu mişcări ale braţelor coordonate alternativ. Inşurubează si deşurubează. Decupează si lipeşte forme simple. Merge pe vârfuri. Loveşte mingea cu piciorul în timp ce aceasta se rostogoleşte spre el. disparate. Aleargă. Scrie litere de tipar mari. Decupează de-a lungul unei linii curbe. Sare înapoi de 6 ori. Sare de la o înalţime de aproximativ 10 cm. Desenează imagini simple. Merge pe bârnă în echilibru. Sare peste o sfoara întinsă înaltă de 50 cm. Taie cu foarfeca. Decupează un cerc cu diametrul de 5 cm.5 cm. întoarce la colţ. Completează un incastru cu 3 forme. Sare intr-un picior de 5 ori succesiv. Taie de-a lungul unei linii drepte lungă de 20 cm cu abateri de 0. Pedalează pe tricicletă. la întâmplare 6 Psihopedagogie specială (Facultatea de psihologie şi Ştiinţele educatiei) . Urcă scările alternând picioarele. schimbă direcţia. La 5 ani: Stă intr-un picior fără sprijin 4-8 secunde. Merge in pas de marş. Pedalează tricicleta. Se dă în leagan. Prinde mingea cu ambele mâini.Lateralitatea în contextul dezvoltării generale a copilului Bate cu ciocanul 5 piese cilindrice fixate intr-un suport.

Se încercă. Este nesesară. Jocuri pentru membrele inferioare Sărit într-un picior (Se cere copilului să urmeze un traseu. Joc cântat . piciorul. pe un picior. Dacă reuşeşte. fără a atinge liniile. pe care îl alege spontan. apoi pe celălalt picior). Jocuri pentru membrele superioare Reproducerea unui ritm simplu pe o tamburină (mâna la alegere). În completare la acest exerciţiu. Se schimbă apoi. Nu se poate sări în interiorul „casei” celuilalt. La întoarcere. sărind pe un picior pe care îl alege spontan. mai ales o reeducare motrică prudentă la subiecţii „slab lateralizaţi”. fără ca acestea să cadă). Şotron : sărituri pe un picior la ducere şi pe celălalt la întoarcere. precum menţionam anterior. apoi se inversează la fiecare bătaie). cu cealaltă mână.copiii bat din palme (odată cu palma-dreaptă de sus şi stânga de jos. fă aşa!” . Ex. însă ne vom rezuma la prezentare câtorva precluate din diverse lecturi.: „Dacă vesel se trăieşte. sărind pe un picior şi schimbând piciorul la fiecare rând. ce pot face obiectul unui program de educare psihomotrică. copilul sare pe piciorul stâng. o lateralizare clară a copiilor într-o direcţie sau alta. alternarea săriturii pe un picior şi pe două picioare. Echilibru pe un picior (I se cere copilului să avanseze cu un săculeţ sau o plăcuţă. Celălalt copil face la fel. funcţională sau comportamentală între dpuă sisteme. la alegere. acolo este „casa” lui şi va putea să se odihnească. Jocuri între doi sau mai mulţi copii: Un copil urmează traseul. reia traseul sărind pe celălalt picior). apoi. Se pot imagina diverse exerciţii. realizânduse acelaşi traseu. când cercul este la dreapta.2 Corectarea procesului de lateralizare Lateralizarea reprezintă ansamblul proceselor care introduc o asimetrie anatomică. i se cere copilului să ţină în echilibru săculeţul (sau plăcuţa pe un picior ridicat. alternarea săriturii: două pe piciorul drept şi două pe piciorul stâng.I. altfel simetrice. trasează o cruce într-unul din spaţii. cercuri plasate la dreapta şi la stânga unei linii. când cercul este la stânga şi pe piciorul drept. si.

înşirarea perlelor: dominanta introduce perlele. Se aruncă mingea în sus. la alegere. cealaltă întinsă în faţă. i se cere copilului (lucrând simultan cu ambele mâini) să facă un cocoloş. cu ambele mâini. Apoi. Jocuri de recunoaştere dreapta – stânga Presupun un nivel de competenţă de 7 .Se foloseşte o panglică. Lucrează simultan. Apoi.cercuri pe verticală. Constatare: mâna dominantă reuşeşte mai frumos. decupaj : dominanta ţine foarfecă. Jocuri pentru ochi Ochit cu pistolul. cealaltă ţine cărţile. fără să-i cadă bila sau mingea. se schimbă braţele. Jocul se poate modifica .dominanta ţine cuţitul. cealaltă ţine plastilina. Mâna dominantă toarnă.Cu o mână la spate. cealaltă susţine rigla. Organizarea în funcţie de lateralitate: acum copilul ştie care este partea dominantă. pe care îl înconjură. la orizontală ţinând o lingură cu o bilă sau o minge mică. . . cealaltă ţine hârtia. distribuirea cărţilor de joc: dominanta distribuie. Privit printr-o lunetă. Privit printr-un orificiu (făcut într-un carton). tăiat cu cuţitul în plastilină . I se cere copilului să facă cercuri sau serpentine cu mâna. Activităţi: turnatul apei într-un pahar. I se cere să parcurgă un traseu. trasarea liniilor cu ajutorul riglei: dominanta trasează linia.Driblat cu mingea. Se încearcă şi cu mâna cealaltă.8 ani. e) Şifonatul hârtiei . cu închiderea unui ochi. după ce mingea descrie un arc de cerc prin aer. cealaltă susţine sârma (sfoara). Privit prin aparatul de fotografiat. schimbă mâna. cealaltă susţine paharul. cu o mână până la un punct de reper. (Se face acelaşi lucru şi cu plastilina) f) Jocuri cu mingea . apoi pe orizontală.Având hârtie în fiecare mână.O minge mică într-o mână. conştientizând că partea non-dominantă ajută partea dominantă. apoi continuă cu cealaltă mână. pe deasupra braţului întins şi apoi se prinde pe partea cealaltă.c) Lasoul cow-boyului . cealaltă ţinută întinsă în faţă. d) Joc de echilibru: .

Orientare simplă fără punct de reper şi cu schimbarea punctelor de reper: repetarea exerciţiilor anterioare fără banderolă pe braţ. o dată pe stânga. pe o linie trasată. având un săculeţ cu nisip pe unul dintre picioare. repetarea exerciţiilor. două pe stânga. Transpunerea pe altul: Cu puncte de reper (banderola pe mâna dreaptă). apoi cu spatele la fereastră. . pune mâna stângă pe glezna dreaptă etc.sarcini: pune mâna dreaptă pe urechea stângă. unul la stânga. b) Fără puncte de reper: . pune călcâiul stâng pe genunchiul drept. ridică mâna dreaptă. se cere copilului să meargă pe partea dreaptă a liniei. să sară o dată pe dreapta. cu alternarea picioarelor în nişte cercuri aşezate pe două rânduri. De Meur: a) Jocuri pentru membrele inferioare: deplasarea copilului. Cu acest punct de reper se fac exerciţii simple): să facă un pas la dreapta. săritura într-un picior. atinge cu mâna dreaptă urechea stângă a celuilalt etc. putându-se folosi şi în cadrul programului orientare spaţială.Repetarea exerciţiilor fără banderolă la mână. Exerciţii faţă în faţă: atinge cu mâna dreaptă umărul drept al celuilalt. apoi pe partea stângă. atinge cu mâna stângă umărul drept al celuilalt. atinge cu mâna dreaptă umărul stâng al celuilalt. exerciţii simple de gimnastică: ridică genunchiul drept. Program de educaţie: de Orientare simplă cu puncte de reper (copilul are o banderolă la mâna dreaptă (reperul). pune mâna dreaptă pe umărul drept. Încrucişarea datelor . copiii fiind plasaţi cu faţa la fereastră.Sunt activităţi de orientare spaţială. două sărituri pe dreapta. Complexul terapeutic elaborat de A.

apoi cu cealaltă. aruncarea şi prinderea unui obiect. căţărarea pe palier cu mâna dreaptă (folosită pentru ridicare). Alte exerciţii pentru dezvoltarea dominanţei laterale: rularea colţului unui şerveţel. apoi cu cealaltă). să strângă în mână (cu ambele mâini. a decupa. o bucată de plastilină. folosind foarfecele). să lovească o minge cu picioarele (alternativ). să prindă diferite obiecte (cu o mână. alternativ) o minge de cauciuc. exerciţii pentru imitarea unor gesturi executate cu mâna dominantă din poziţia unul lângă altul şi faţă în faţă. a distribui cărţile de joc. a arunca zarurile. jocuri cu ridicarea mâinii.START b) Jocuri pentru membrele superioare: executarea unor acţiuni diverse cu mâna dominantă (a bate toba. a cânta Ia xilofon. a încheia şi a descheia nasturi. să coloreze în cadrul unui contur dat (un cerc. introducerea unor mărgele într-o sticlă. executarea cu mâna dominantă a unor acţiuni cu grad de dificultate din ce în ce mai mare: mers în cadenţă cu balansarea braţelor. . aruncarea la ţintă. să sară într-un picior (alternativ) pe o anumită distanţă. Programul de recuperare complexă (Sora Lungu-Nicolae): Exersarea dominantei laterale: să arunce o minge cu o mână. un pătrat).

orificiul unei chei). a unui ochi asupra celuilalt. un sul de hârtie.să privească printr-un orificiu (un tub de material plastic. implicarea copilului în exerciţii. cu ce picior loveşte mingea. să bage aţă în ac (un ac mare). să facă trei paşi lateral la stânga. se va realiza dominanta unei mâini. să pună piciorul stâng în faţă etc. cu ce ochi priveşte printr-un orificiu (acţiunile spontane). să prindă mingea cu mâna stângă. ca: să arunce mingea la dreapta. să ridice mâna dreaptă. treptat. În timpul unor asemenea exerciţii. . observăm cu ce mână prinde mingea. a unui picior.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful