You are on page 1of 11

UNIVERSITATEA TEHNICA GH.

ASACHI IASI FACULTATEA DE CONSTRUCTII SI INSTALATII

Tema 4

ANALIZA I MONITORIZAREA COSTURILOR N INFRASTRUCTURA TRANSPORTURILOR

MASTERAND Mocanu Costica


SPECIALIZAREA INFRASTRUCTURI MODERNE PENTRU TRANSPORT

Scrieti un eseu n care s enumerati cel putin 6 cauze pentru care valorile ofertate la o licitatie public de construnctie din domeniul infrastructurii transporturilor din Romnia variaz ntre jumtate si dublul valorii estimate de proiectant.

10 pagini A4 (margini 25mm pe toate partile) corp de litera 12 pt, la 1 rand cu times new roman titlul caps si bold cu arial titlul capitolelor cu bold in arial

VALORI OFERTATE LA O LICITATIE IN ROMANIA


LICITIE-vnzare a unui bun fcut n public, dup reguli speciale, avnd drept rezultat atribuirea obiectului de vnzare persoanei care a oferit preul cel mai mare; mezat. Primul-ministru i vice-prim-ministrul au subliniat c noile reglementri scurteaz termenele n toate etapele procedurile pe care le implic achiziiile publice, pstrnd ns un control riguros al cheltuirii banului public : Au fost scurtate termenele n care, de exemplu, autoritatea contractant trebuie s se pronune cu privire la rezultatul unei licitaii. Pe de alt parte, pentru prima dat am introdus termene punctuale la soluionarea n instan a contestaiilor care se depun pentru ca acele dosare de contestaii s nu rmn luni i ani n ir n instane fr ca o procedur s fie adjudecat, fie ntr-un fel, fie n altul.

Calendarul proceduri de atribuire licitatie deschis

Fisa de date a achizitiei cuprinde informatii si instructiuni privind: autoritatea contractanta, in special cu privire la adresa inclusiv telefon, fax, e-mail persoane de contact, mijloace de comunicare etc.; adresa de unde se poate achizitiona; activitatea autoritatii contractante; faptul ca se achizitioneaza in numele altei autoritati(daca este cazul); modul de obtinerea de clarificari si alte informatii solutionarea litigiilor Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor, inclusiv adresa, telefon, fax, e-mail; obiectul contractului de achizitie publica si durata acestuia; modul in care se va finaliza procedura; existenta loturilor si modul de abordare; acceptarea/ neacceptarea de oferte alternative; cod CPV; cantitatea produselor; garantii; termen de valabilitate a ofertei; procedura aplicata si daca aceasta are ca etapa finala licitatia electronica; cerintele minime de calificare, precum si documentele care urmeaza sa fie prezentate pentru dovedirea indeplinirii criteriilor de calificare si selectie daca sunt solicitate; data limita de depunere (ora/zi/luna /an), locul de depunere si ce alte formalitati trebuie indeplinite in legatura cu participarera la procedura de atribuire; informatii privind modul de elaborare si prezentare a propunerii tehnice si financiare; informatii privind modul de eleborare a ofertei; informatii detaliate si complete privind criteriu de atribuire;

Caiet de sarcini Caietul de sarcini face parte integrant din documentaia pentru elaborarea i prezentarea ofertei i constituie ansamblul cerinelor pe baz crora se elaboreaz de ctre fiecare ofertant propunerea tehnic. Caietul de sarcini conine, n mod obligatoriu, specificaii tehnice. Cerinele impuse vor fi considerate ca fiind minimale. n acest sens orice ofert prezentat, care se abate de la prevederile Caietului de sarcini, va fi luat n considerare, dar numai n msura n care propunerea tehnic presupune asigurarea unui nivel calitativ superior cerinelor minimale din Caietul de sarcini, ofertarea de produse cu caracteristici tehnice inferioare celor prevazute n caietul de sarcini atrage descalificarea ofertantului. Formulare Formularele sunt destinate, pe de o parte, s faciliteze elaborarea i prezentarea ofertei i a documentelor care o nsoesc i, pe de alt parte, s permit comisiei de evaluare examinarea i evaluarea rapid i corect a tuturor ofertelor depuse. Fiecare ofertant care particip, n mod individual sau ca asociat, la procedura pentru atribuirea contractului de achiziie public are obligaia de a prezenta formularele prevzute n cadrul acestei seciuni, completate n mod corespunztor i semnate de persoanele autorizate. Mult-ludatele modificri la reglementrile privind achiziiile publice au intrat n vigoare la sfritul lui iulie. Dei scopul declarat al acestora era eficientizarea modului n care se cheltuie banul public, prin eliminarea practicii semnrii unor acte adiionale pentru majorarea costurilor contractelor, efectele au fost pe dos: aleii locali pot folosi noile prevederi pentru a mpri contracte firmelor prietene, srind peste criterii obiective cum ar fi preurile din oferte. Exproprieri scumpe ..

Da in Romania anului 2011 se poarta asa ceva bine s a purtat si pana acum si o sa se mai poarte multa vreme ..se practica un soi de telefonul fara fir si asa se afla pe unde o sa treaca o autostrada ceva .(si capi di tutti capi din zona respective is nu numai ) investesc rapid bani in propietatile din vecinatatea acelei lucrari si brusc creste pretul pamantului.Luam ca exemplu un alt articol din ziar : Pentru constructia tronsonului Bucuresti-Moara Vlasiei (19,5 km) sunt acordati 492 milioane de euro (fara TVA), din care 291 de milioane de euro au fost alocati doar pentru exproprieri, in conditiile in care constructia efectiva (fara TVA si fara cheltuielile de consultanta) ar trebui sa coste 200 de milioane de euro. Suma se ridica la o asemenea valoare pentru ca autostrada ar trebui sa traverseze cativa kilometri din zona Tunari-Voluntari, unde se afla cele mai scumpe terenuri din Romania, evaluate la un moment dat si la 500 de euro pe metrul patrat.

"Valoarea terenului in zona este mult prea mare. In acest moment, am considerat ca cel mai bine este ca descarcarea traficului sa fie in Centura Bucurestiului. Nu neg faptul ca este posibil, in viitor, sa facem si legatura cu Bucurestiul, insa in acest moment aceasta este cea mai buna solutie in conditiile date. Compania trebuie sa intretina si sa construiasca drumuri, nu sa cumpere terenuri. (...).. O alta Marie dar surprinzator aceiasi palarie : Zona pasajului Baneasa, care va fi acoperita de grinzi, va avea o inaltime de 72 de metri si o latime de 17 metri. Valoarea lucrarii, fara exproprieri, a fost de 11 milioane euro, iar, in prezent, aceasta a ajuns la 13 milioane de euro cu exproprieri. Berceanu despre pasajul Baneasa: E "complicat si scump" .

Normele de deviz n construcii, unice pe ar, au fost modificate pentru a se favoriza o anumit firm de asfaltatori.

Licitaiile trucate, organizate anume pentru a favoriza anumite firme, se in lan la Timioara. Ultima dintre ele, cu o valoare de peste 15 milioane de euro, s-a organizat la finele lui 2009 i a iscat un scandal monstru. n premier pentru Romnia, firma Strabag SRL a modificat normele de deviz pentru lucrri, stabilite prin lege ca fiind unice pe ar, i a ctigat licitaia dei practic preuri de 4-5 ori mai mari fa de concuren. Manevra a fost pus n practic exact cu ajutorul funcionarilor de la primrie, care au fcut parte din comisia de evaluare. Contractul pentru ntreinerea strzilor din municipiul Timioara a iscat la finele anului trecut o lupt strns ntre constructori. Oraul a fost mprit de primrie n 4 zone, pentru fiecare dintre acestea fiind alocate aproape 4 milioane de euro, bani disponibili pentru repararea i ntreinerea strzilor n urmtorii 4 ani. Procedura de atribuire care s-a ales, licitaia deschis, a scos la iveal ceva incredibil. n vreme ce toate firmele participante au venit cu preuri relativ egale, una dintre ele a rupt gura trgului. Att pe zona Sud-Est ct i pe Nord-Vest, compania Strabag SRL i-a omort

concurena, venind cu un pre ridicol de mic. Aparent, se putea spune c Primria Timioana a tras lozul ctigtor, gsind pe cineva care si ntrein drumurile pe bani att de puini. n realitate, aa cum un raport extrajudiciarbomb avea s demonstreze ulterior, n spatele acestui plocon se ascunde o manevr unic n Romnia. Expertiza extrajudiciar a scos la iveal trucul Ceea ce au fcut reprezentanii companiei Strabag, cu voie de la primrie, a fost catalogat ulterior, de ctre un expert din cadrul Tribunalului Timi, drept un abuz fr precedent. Explicaia poate suna un pic bizar pentru un neiniiat. Firma ctigtoare a putut obine preul cel mai mic prin modificarea normelor de deviz, conform normativelor n vigoare. Traducerea ei n limbaj obinuit sun cam aa. n Romnia exist o lege care stabilete exact timpii de lucru n domeniul construciilor. O groap de un metru cub, de exemplu, trebuie spat n 15 minute. La fel, s spunem, turnarea plcii de asfalt pe fiecare metru ptrat de drum. Firma Strabag a modificat exact aceti parametri i, dei preurile sale la produse i la mna de lucru sunt mult mai mari dect ale concurenilor, calculele i-au dat preul cel mai mic. La orice licitaie la drumuri, firmele se bat cu preurile proprii, cu mna de lucru sau cu orice alte criterii legate de preul pe care l au. Normele despre care vorbim sunt ns o constant, aplicabil pentru toi competitorii, ce nu poate fi schimbat. Ea are caracter de lege, la fel ca normele privind protecia muncii. Este ca i cum ai spune c n locul ctilor de protecie se poate intra n antier protejat de un coif de hrtie. Expertul extrajudiciar care a analizat, la solicitarea unei instane, adjudecarea licitaiei pe drumuri, arat c de fapt costurile ctigtorului sunt mult mai mari. Betonul asfaltic, de exemplu, ce va fi turnat de ctigtor are un pre unitar de 191,72 lei pe unitate, n vreme ce firma clasat pe locul 2 punea un produs identic pentru 138,77 lei pe unitate. La fel i bordura, care cost la Strabag 22,38 lei pe unitate i 18 lei la ceilali. n realitate: pli mai mari i lucrri proaste n fine, concluziile expertizei extrajudiciare despre care vorbim sunt devastatoare. Diferena care s-a obinut prin modificarea nejustificat i ilegal a normelor de deviz a condus la o diferen enorm de pre. Scderile realizate abuziv au dus la o njumtire a preului final al ofertei, realiznd un imens avantaj pentru ctigtor. Expertiza stabilete i vinovatul: Consider c vina aparine Comisiei de selecie, care nu a solicitat experilor s fac toate verificrile tehnice la ofertele depuse spre evaluare.

Acelai document vorbete n premier despre un fenomen aproape generalizat n Romnia. Se spune c este de ateptat ca primria s fac pe parcurs acte adiionale de valoare, mai exact se ateapt ca primria s aprobe cheltuieli suplimentare pentru compania Strabag SRL, care la adaosurile mari practicate de aceasta vor lsa o gaur uria n bugetul local. Sau se va merge pe preul licitat, ceea ce va fi un dezastru pentru calitatea drumurilor respective. Expertul estimeaz c pstrarea indicatorilor de la li citaie va nsemna un dezastru pentru starea drumurilor din ora. Din 11 licitaii organizate n 2010, ase au revenit firmelor care au depus oferta cea mai scump. Ca atare 4 dintre acestea au fost i contestate, nceperea lucrrilor fiind amnat luni de zile. Cea mai bucluca licitaie a lui 2010 rmne cea pentru asfaltri din fonduri europene, unde procedura s-a reluat de 4 ori, iar n final au trebuit s treac luni bune de zile pn la finalizarea contestaiilor. Astfel c lucrile efective au nceput n octombrie 2010. Aici a ctigat oferta de 8.082.246,05 lei a firmei TCM Nord Baia Mare, iar lucrrile sunt subcontractate ctre Cridov SRL, descalificat la licitaie ca neeligibil. Numai ase-s norocoase Firma Cridov a ctigat ns alt licitaie contestat, cea privind asfaltrile din bani de la bugetul local. n competiie cu Diferit SRL, Cridov a ctigat evident cu oferta cea mai scump, 3.912.490.75 de lei , dup o contestaie la CNSC i un proces la Curtea de Apel Cluj. Tot cea mai scump ofert a ctigat i la lucrrile de reabilitare a sistemului de alimentare cu ap din comun, firma Boccardo Entreprise SRL adjudecndu-i aceste lucrri pentru suma de 2.340.194 de lei. Cea mai scump ofert, cea a societii Neon Lighting a fost aleas i pentru extinderea reelei de consum general i iluminat public stradal din Floreti i Luna de Sus. Este vorba despre 749.311 lei. n fine, tot pe varianta cea mai scump s-a mers i la reactualizarea Planului Urbanistic General, aici fiind aleas oferta de 342.000 de lei a Facultii de Geografie din cadrul UBB. Preul cel mai mic te scap de contestaii Din cele 11 licitaii de anul trecut 2 au fost atribuite i firmelor cu oferta cea mai ieftin. Este vorba despre Reabilitarea termic a blocurilor de pe strada Gheorghe Doja. Aici firma Megaprompt SA din Floreti a ctigat cu preul de 571.758 lei. De asemenea, proiectarea i execuia de staii de epurare pentru satul Tui i zona sud-est. Lucrrile au revenit asociereii dintre Electrogrup SA i Aquaserv SRL din Cluj-Napoca pentru preul de 1.758.038,73 lei. Pe de alt parte au fost i dou licitaii n care s-a ales varianta medie de pre: grdinia de pe strada Horia care este construit de TCI CG pentru suma de 1.748.662 de lei i amplasarea de indicatoare rutiere inclusiv stlpi n comun care ar trebui s fie realizat de firma Fau Ro

Semnal din Reghin cu suma de 39.920,92 lei. n cazurile n care s-a ales oferta cea mai mic de pre sau cea medie ca pre nu au existat nici un fel de contestaii. Ultima licitaie pe care o menionm este cea pentru serviciile de consultan pentru proiectul de asfaltare a drumurilor din comun, unde a existat o ofert unic: asocierea SADC Expert Consulting SRL CS INvest Consulting i Aisa Invest, preul fiind de 15.360 lei. Brigada de licitaii Licitaiile publice din Floreti de anul trecut au fost organizate de o echip format din administratorul public Albert Zoltan, viceprimarul Horia ulea, eful serviciului Achiziii Publice Marius Manu i inspectorul Florin Zanc din cadrul aceluiai serviciu. Pn n toamn preedintele comisiilor de licitaie a fost viceprimarul Horia ulea, din toamn acestea au fost conduse de comisii prezidate de Albert Zoltan. n spiritul transparenei i a faptului c membrii comisiilor de licitaii se ocup de cheltuirea banului public al comunei, prezentm i datele din declaraiile lor de avere. n cazul administratorului public al comunei, Albert Zoltan, acestea lipsesc de pe site-ul primriei. Viceprimarul Horia ulea este de departe, potrivit declaraiei sale de avere, cel mai bogat dintre cei patru. Astfel, Horia ulea are n proprietate patru terenuri, dintre care dou n ClujNapoca i dou n Floreti. Trei dintre acestea sunt intravilane, i au o suprafa total de 16.600 metri ptrai, din care 11.600 n intravilanul municipiului Cluj-Napoca. Al patrulea teren este un teren agricol n Floreti n suprafa de 34.800 metri ptrai. i la capitolul cldiri viceprimarul ulea se poate luda cu proprieti din toate categoriile: un apartament de 72 mp n Cluj-Napoca, o cas de 377 mp n Floreti i o cas de vacan de 35 de mp tot n Cluj-Napoca. ulea este i proprietarul unui autoturism Audi i a unui tractor.n schimb viceprimarul nu are alte bunuri de valoare gen bijuterii, tablouri scumpe sau alte obiecte de art a cror valoare depete 5000 de euro, precum nici depozite bancare de peste 5.000 de euro sau datorii la bnci. Anul trecut Horia ulea a ctigat din salariul de viceprimar suma de 19.453 de lei, 10.000 de lei din activiti agricole i 7.000 de lei din vnzare de pui de cine. De asemenea, potrivit declaraiei sale de interese, Horia ulea este preedintele PNL Floreti i nu este asociat sau acionar la nici o societate comercial. eful serviciului Achiziii Publice din Primria Floreti, Marius Manu are, potrivit declaraiei de avere trei terenuri: dou n Floreti , dintre care unul agricol de 5.800 mp i unul intravilan de 506 mp, i un teren forestier de 1.000 mp n localitatea Blceti. Tot Marius Manu are n proprietate un apartament de 61 de mp n Cluj-Napoca, dou mainim, un Opel Kadett i un Seat Altea, dar i un scuter. Nici eful Serviciului Achiziii Publice din primrie nu are bijuterii, obiecte de art, depozite bancare sau credite la bnci a cror valoare s depeasc 5.000 de euro. Anul trecut Marius Manu a ctigat ca angajat al primriei Floreti suma de 29.308 lei. Inspectorul Florin Zanc are potrivit declaraiei sale de avere un apartament de 69 de mp n Dej i un Volkswagen Bora. Nici el nu are bijuterii, obiecte de art cu valoare peste 5.000 de euro. De

asemenea, nici depozite sau credite la banc ce depesc aceast valoare. n 2010 Florin Zanc a ncasat ca salariat al primriei suma de 28.410 lei. Prin noile reglementri, Executivul a stabilit, de asemenea, creterea pragurilor privind sumele de la care o autoritate public poate s achiziioneze direct produse, servicii, lucrri sau s achiziioneze produse, servicii sau lucrri prin cerere de oferte. Autoritatea contractant va avea dreptul s achiziioneze direct produse, servicii sau lucrri, n msura n care valoarea achiziiei este egal sau mai mic dect echivalentul n lei a: 15.000 euro pentru fiecare achiziie de produse sau de servicii, (Potrivit legislaiei n vigoare, acest prag era de 10.000 de euro. Spre comparaie, n Polonia acest prag este de 14.000 de euro, iar n Cehia 15.000) 15.000 euro pentru fiecare achiziie de lucrri. (Potrivit legislaiei n vigoare, acest prag era de 10.000 euro. Spre comparaie, n celelalte state membre UE acest prag este ntre 10.000 20.000 de euro) Autoritatea contractant va avea dreptul de a aplica procedura de cerere de oferte numai n cazul n care n care valoarea estimat, fr TVA, a contractului de achiziie public este egal sau mai mic dect echivalentul n lei al urmtoarelor praguri: Pentru contractul de furnizare 100.000 euro (n prezent, acest prag este 75.000 euro potrivit legislaiei romaneti n vigoare, n Polonia 80.000 de euro, n Cehia 100.000 de euro) Pentru contractul de servicii: 100.000 euro, (n prezent, acest prag este 75.000 euro potrivit legislaiei romaneti n vigoare, n Polonia 80.000 de euro, n Cehia 100.000 de euro)

Pentru contractul de lucrri: 750.000 euro. (n prezent, acest prag este 500.000 euro potrivit legislaiei romaneti n vigoare, iar n Polonia i n Cehia acest prag este de 750.000 de euro). Noul act normativ i propune simplificarea procedurilor de lucru la nivelul Autoritii Naionale pentru Reglementarea i Monitorizarea Achiziiilor Publice (ANRMAP) i Consiliul Naional de Soluionare a Contestaiilor (CNSC). De asemenea, va fi nfiinat o comisie de evaluare a Consiliului Naional pentru Soluionarea Contestaiilor (CNSC), un organism independent i imparial, care va fi constituit din 5 membri: v Un reprezentant al Ministerului Finanelor Publice v Un reprezentant al Autoritii Naionale pentru Reglementarea i Monitorizarea Achiziiilor Publice, v Un reprezentant al Ageniei Naionale a Funcionarilor Publici v Un reprezentant al Guvernului

v Un reprezentant al Consiliului Concurenei. CNADNR ateapt oferte pentru construcia autostrzii Ndlac-Arad pn pe data de 14 februarie 2011, adjudecarea urmnd a se face n urma unei licitaii deschise, iar criteriile de atribuire fiind preul (30%) i soluia tehnic (70%).

Achiziiile publice la secret Da !! asta e adevarat mda sunt ele puse sau mai bine zis prezentate ba pe site ul Ministerului de transporturi ba pe CNADNR - Compania Nationala de autostrazi si drumuri nationale ori in Monitorul Oficial dar mai toata lumea stie ca ori se da spaga ori nu se primeste lucrarea. Autoritile locale ofer cu greutate informaii despre contractele publice, adesea din cauza neregulilor i a legturilor de familie. Administraiile locale din Romnia sufer grav la capitolul transparen cnd vine vorba de informaiile privind cheltuirea banului public, relev un studiu dat publicitii ieri, de Institutul pen tru Politici Publice (IPP) i Centrul Romn pentru Jurnalism de Investigaie (CRJI). n urma solicitrilor fcute de IPP n baza Legii 544/2001 privind accesul la informaiile de interes public, majoritatea primriilor din ar au amnat i uneori chiar au re fu zat furnizarea acestora, una dintre ce le mai refractare fiind primria de la Con stana. Aici, jurnalitii de la CRJI au descoperit legturi de rudenie i interese ntre edilul-ef Radu Mazre i patronii firmelor care obin mereu contracte cu primria. Investigaiile din Bucureti arat c modernizarea Stadionului Lia Manoliu este cu 50 de mili oane de euro mai scump de ct stadionul Commerzbank Arena din Fran k furt, construit de aceeai companie. Pentru realizarea studiului, IPP a solicitat informaii despre planurile anuale de achiziii publice aprobate pe 2007 i 2008 de 41 de consilii locale din ar plus municipiul Bucureti. Doar dou primrii (Reia i Sfntu Gheorghe) au furnizat informaiile n termenul legal de 10 zile. Jumtate au solicitat prelungirea termenului, iar ase nu au rspuns solicitrilor. El a descoperit c firma german care a ctigat licitaia, JV Max Bolg, a concurat la licitaie cu o compani e cu care este de fapt asociat. Investigaia a su pra proiectului de reabilitare i su pra lr gire a oselei Gheorghe Ionescu-Siseti - Ion Ionescu de la Brad arat c drumul de 4,5 kilometri a costat 5 milioane de euro/km, cu anse mari de a ajunge la peste 9 milioane. Dac pe vremea lui Videanu, primria rspundea rapid la solicitri, n 5 -7 zile, n mandatul primarului Sorin Oprescu rspunsurile vin i n 50 de zile. Dac nu solicii informaii n baza Legii 544, ansa de a obine informaii este foarte mic, arat Adrian Mogo. Sursa : http://www.evz.ro

Cati bani ne cer constructorii pentru autostrazi? Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) are nu mai putin de 64 de oferte pentru constructia celor 183 km de autostrada de pe coridorul IV de transport paneuropean. Pentru cele patru tronsoane de atostrada se bat nume precum Strabag (Austria), Astaldi (Italia), Aktor (Grecia), Romstrade (Nelu Iordache), UMB Spedition (Dorinel Umbrarescu), Tehnologica Radion (Theodor Berna), Delta ACM (Florea Diaconu). Cea mai scumpa oferta de pret apartine celor de la Eureca, firma ce se bate pentru lotul IV al autostrazii Orastie Sibiu si care cere 9,3 milioane de euro pentru un km de autostrada construit, conform Capital. La polul opus, Strabag a cerut cei mai putini bani pentru Lotul 1 din autostrada OrastieSibiu si anume 131 de milioane de euro, pentru 24 de km de autostrada. Lotul al doilea (19 km) este ofertat cu sume intre 89 de milioane de euro si 152 de milioane, iar pentru lotul al treilea (22 km), sumele acestea variaza intre 131 si 155 de milioane de euro. Pentru lotul al patrulea (16 km) ofertele sunt intre 90 de milioane de euro si 149 de milioane de euro. La licitatia pentru proiectarea si executia autostrazii Lugoj - Deva s-au inscris noua firme. Ofertele sunt intre 161 si 200 de milioane de euro, compania austriaca Strabag avand o oferta de 169 de milioane de euro.Autostrada Timisoara-Lugoj are oferte intre 102 milioane de euro si 142 de milioane. Eevaluarea ofertelor va dura cel mult o luna si jumatate. Sursa : http://www.ziare.com Necesarul de finantare al Romaniei pentru autostrazile pe coridoarele pan-europene de transport se ridica la 13,5 miliarde de euro, pentru a construi o retea de 869 km de autostrada, a declarat marti ministrul Transporturilor, Anca Boagiu. "Ne-am putea defini ca o sugativa a banilor existenti in piata", a afirmat oficialul roman. Putem spune ca, in ceea ce priveste coridorul 4 pan-european, aceasta va putea fi finalizat pana in 2016, cu conditia ca tronsonul inca nefinantat, Sibiu-Pitesti, sa isi poata gasi un investitor in parteneriat public-privat. Discutam de circa 3 miliarde de euro de investit pentru 116 km de autostrada", a spus Boagiu.