FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI

DEPART AMENTUL DE INV AT AMANT CU FRECVENTA REDUSA SPECIALIZAREA: MASURATORI TERESTRE SI CADASTRU

AMENAJARI HIDROTEHNICE
NOTE DE CURS

ANUL III - SEMESTRUL II

S.l. dr. Augustina TRONAC

BUCURESTI 2011

3

V.Amenajari hidrotehnice pentru transport pe apa
V. 1.Importanta transportului pe apa 11: 2. Cai navigabile interioare V.2.1.Gabaritele caii navigabile V. 2.2. Clasificare v: 2. 3. Ecluze V 2. 4.Lucrari de arta pe cal navigabile V:3.Porturi V. 3.1. Clasificare V.3.2.Elemente componente

VI.AH pentru imbunatatiri funciare VI. l.Irigatii
V1.1.1.Date caracteristice in Romania VI1.2.Scopul irigarii VI.1.3.Metode de irigare Vl.l.A.Componemele sistemelor de irigare VI.1.5.Sursa de apa VII. 6. Reteaua de distributie VI. 1. 7. Statiile de pompare VI.1. 8. Intretinere si exploatare VI.2.Desecari-drenaje Vl.Z.l.Excesul de umiditate VI2.2.Duerari de desecare VI2.3.Lucrari de drenaj Vl3.Combaterea eroziunii solului VI.3.1.Fenomenul de eroziune VJ.3.2.Constructii hidrotehnice pentru combaterea eroziunii solului in bazinele hidrografice torentiale VI3.3. Constructii hidrotehnice pentru combaterea eroziunii solului pe cursul torentului

VII.Constructii hidrotehnice de retentie
VII 1.Definitie sf clasifieare VIl2.Scurt istoric

'.

VllI.Baraje de greutate din beton
Vlll.l.Definitie, elemente component, forma de baza V1II2.Betonul hidrotehnic ca material de constructive a barajelor de greutate VIll3.Conditii natural: geologice si morfologice Vlll.s.Amenajarea fundatiilor: excavatii, pregatirea suprafetei pentru betonare, consolidarea fundatiilor, etansarea si drenarea terenului de fundare VII15.Rosturi in corpul barajului VIl16Dispozitive de drenaj sf vizitare in corpul barajului VII17.Inearcari exterioare VIlIS. Verificarea stabilitatii barajlui VIII 9. Verificarea rezistentei materialului de constructive

Constructiile hidrotehnice se clasifica: -dupa rol si specific: -constructii hidrotehnice generale: -de retentie . alcatuire onstructiva generala.Alcatuirea partii mobile X 3. ipoteze de calcul IX.l.Baraje din materiale locale Xl. Executia barajelor din material locale Xl. Amenajarile hidrotehnice se clasifica dupa folosinta principala deservita astfel: -amenajari hidrotehnice pentru obtinere de hidroenergie -amenajari hidrotehnice pentru transport pe apa -amenajari hidrotehnice pentru combaterea inundatiilor -amenajari hidrotehnice pentru imbunatatiri funciare -amenajari hidrotehnice pentru alimentari cu apa si canalizari -amenajari hidrotehnice speciale " 12. clasificare. clasificare IX. clasificare XII2. alcatuire constructive genera/a. 7.Drenarea corpului barajului. Verificarea stabilitatii si rezistentei X.2. Conditii de amplasament sf fundare pentru barajele din pamint Xl. 3. functii X2. alcatuire constructive generala X12.Definitia si clasificarea amenajarilor hidrotehnice Amenajarea hidrotebnica reprezinta ansamblul de constructii hidrotehnice. galerii -de regularizare a cursurilor de apa -de descarcare .canale. solutii constructive pentru barajele din piatra X14. caracteristici.Descarcatori hidra ulici XII.Evacuatori de ape mari de suprafata.AI catuirea partii fixe X 4.Etansarea corpului barajului.lncarcari exterioare.Etansarea corpului barajului. conducte. solutii constructive pentru barajele din pamint X16. Conditii de amplasament si fundare pentru barajele din piatra Xl3.evacuare a apelor -de captare a apei .prize de apa si puturi \ . solutii constructive pentru barajele din pamint Xl. constructii industriale.5.Definitie.SiSchema de dimensionare a barajelor din material locale XII. functii.Notiuni introductive I 1. masini hidraulice. solutii constructive Xll.4 IX.baraje si diguri -de derivatie .Definitie. Calculul partii jixe '- Xl. 1 Definitie.l.Definitia si clasificarea constructiilor hidrotehnice Se numeste constructie hidrotehinca orice structura ce face parte dintr-o amenajate a unei resurse de apa.Llivacuatori de ape mari de adincime si semiadincime I. elemente de automatizare si instalatii necesare pentru utilizarea unei resurse de apa in scopul deservirii uneia sau mai multor folosinte de apa.Baraje fluviale X 1.Definitie.Baraje de combaterea eroziunii solului lX.

galerii -constructii hidrotehnice speciale: -hidroenergetice -hidroameliorative -transport pe apa -alimentari cu apa S1 canalizare -pentru cai de comunicatii terestre -altele: sport. in. In determinarea c1asei de irnportanta intervin capacitatea de productie a lucrarii. atit in amplasament cit si in amonte si in aval.de importanta medie -clasa a N -a . -clasa i-a . agrement. Actiunile mecanice sunt datorate presiunii hidrostatice si presiunii hidrodinamice a apei. Diferenta de nivel intre cotele . consumul deenergie fiind in permanenta crestere in lume.5 -de aductiune . bacteriilor sau ciupericile existente in apa. etansarea rocii de fundare. acestea fiind supuse in mod constant actiunilor mecanice.in functie de importanta constructiilor. spalarea materialelor de construetie. cele fizice sunt legate de erodarea suprafetelor in contact eu apa.de importanta redusa -clasa a V -a . in perioada de constructie si in cea de exploatare. durata de functionare (constructii pennanente sau constructii temporare). fiind originale. deoarece solutiile tehnice c1asice se adapteaza in functie de situatia reala. Constructiile hidrotehnice influenteaza puternic zonele adiacente.de importanta deosebita -clasa a II-a . -dupa importanta . Constructiile hidrotehnice au conditii speciale de executie atit in ceea ce priveste prepararea betonului cit si in ceea ce priveste realizarea excavatiilor. canale. etc. 13.conducte.de importanta mare -clasa a III-a . ll. incarcata cu dioxid de carbon sau eu saruri de amoniu. scopul si pericolul in cazul distrugerii. in functie de clasa de importanta a constructiei din cadrulunei amenajari hidrotehnice. cele chimiee se refera la betonul degradat datorita actiunii apei eu duritate scazuta. rol sanitar. Constructiile hidrotebnice au caracter de unicat. standardul de importanta a constructiilor hidrotehnice grupeaza Iucrarile in unnatoarele clase: .Amenajari hidrotehnice pentru obtinere de hidroenergle ILl. sensul modificarii elementelor caracteristice ale tuturor factorilor de mediu. degradarea betoanelor. fizico-chimice si biologice ale apei. Posibilitatea de avariere a constructiilor hidrotehnice este Iuata in considerare prin admiterea riscului prin probabilitatile de depasire stabilite de standard. Caracteristiciie constructiilor hidrotehnice Asupra constructiilor hidrotelmice apa actioneaza permanent.lmportanta energiei hidraulice Energia hidraulica este indispensabila in asigurarea necesarului de energie elctrica in perioadele de virf de sarcina. astfel incit sa se intruneasca simultan conditiile economice si cele legate de siguranta in exploatare a lucrarii. insemnatatea functionala in cadrul amenajarii (constructii principale sau constructii secundare ). Energia hidraulica poate fi considerata conventional a daea este obtinuta pe seama cursurilor de apa naturale si presunpune fructificarea caderilor.de importanta foarte redusa Pe baza acestei clasificari se stabilesc probabilitatile de depasire asociate fenomenelor de calcul si verificare. in masuridiferite. iar cele biologice apar din cauza actiunii algelor.

530 GWh in 2005) sunt: ..~~~~~~~~~~~~~~~ 112. Transfonnarea energiei hidrauliee in energie electrica se face eu randamente foarte ridicate. norii incarcati eu vapori de apa s deplaseaza deasupra useatului. Cele mai importante surse de generare a energiei electrice la nivel mondial (17. alimentarea ell apa potabila si industrial a. . Ea este si curata. Acumularile care au ea scop principal producerea de energie electrica au si folosinte secundare. atita timp cit exista cantitatea de apa necesara acumulata. asigurarea debitelor necesare irigarii culturilor.~~'~. asigurarea conditiilor necesare navigatiei. Cantitatile de apa din cursurile naturale se datoreaza circuitului apei in natura. Energia hidrauliea este disponibila la cerere. valurilor si curentilor marini. Energia hidrauliea este neconventionala daca este obtinuta pe seama oseilatiilor mareelor. Caracteristicile energiei hidraulice Energia hidrauliea este regenerabila deoarece se bazeaza pe existenta energiei solare si reprezinta cea mai importanta sursa de enrgie regenerabila utilizata in prezent. etc. datorita unor conditii date. eondenseaza formind precipitatiile din care 0 parte duee la formarea scurgerii de suprafata. Combustibilu1 pe baza caruia se produce energia electrica este chiar apa si nu sufera nici un fel de transformari la utilizare. care este guvemat de energia solara. unde.. ceea ee dovedeste eficienta sa eeonomica.6 apei in cele doua sectiuni (amonte si aval) da energia potential a apei care va fi transformata in energie cinetica prin curgere. dar sunt surse intermitente. cum ar fi atenuarea undei de viitura si protectia impotriva inundatiilor. Aeeste fenomene sunt la rindullor datorate energiei solare si fenomenelor meteorologice. Din totalul mondial de eerere de energie 16-18% este generate anual de energia hidraulica obtinuta pe seama eursurilor de apa.~~. 1980-2006 este . Cresterea produetiei de energie la nivel mondial in perioada prezentata in graficul de mai jos: . radiatia solara produce evaporare de pe suprafata apelor formind norii. Astfel. deoarece nu produce deseuri sau poluanti la produeerea sa.

7 Pretul de cost al energiei electrice obtinute din energie hidraulica este scazut comparativ ell celelaIte surse si nu presupune costuri suplimentare dupa realizarea investitiei initiale.000 6. vintului.428 4. standardul de viata al populatiei.245 actuala AnPlF 2007 198412007 1986 1942 1988 1972 1985 1971 1961 1983 1977 1984 Itaipu Guri Grand Coulee Sayano-Shushensk Krasnoyarsk Robert Bourassa Churchill Falls Bratsk Paulo Alfonso Ust-lliru 7 8 9 10 11 12 Tucurui Capacitate (MW) 22. la produeerea de energie de baza. Brazilia 96%). ill prezent. altor surse de energii neconventionale in energie electrica.99%.320 4.000 10. pe utilizarea energiei hidraulice in Centrale Hidro-Electrice (CHE) sau pe transformarea energiei soarelui.000 5. Cererea de energie electrica variaza zilnic si sezonier dupa graficele specifiee denumite eurbe de sarcina ale sistemului energetic national. acesta din urma fiind mai accentuat decit primul. programul de lucru si zilele Iibere. saptaminale. Cele mai marl amenajari hidroenergetice din lume sunt (conform lHA . 113.328 4.494 6.crt. principiul de functionare al centralelor hidroelectice fiind acelasi in zilele noastre ca si in vechime. hidroenergia reprezinta aproximativ 25% din productia mondiala de energie electrica. egipteni. se constata ca atit pe parcursul unui an cit si peparcursul eelor 24 ore ale unei zile exista intervale eu cerere minima si energie cu cerere maxima.200 14. greci inca din antichitate si era amplasata direct pe cursul de apa.500 4. pe arderea combustibililor fosili (carbune. 2008): Nr.500 4. -gradul de utilizare a energiilor alternative. impreuna . existind tari care se bazeaza aproape exclusiv pe acest combustibil (Norvegia . conform satisfacerii cererii de energie eleetrica. Energia totala ee trebuie produsa de centralele electrice ce formeaza sistemul energetic national este suma necesitatilor tuturor consumatorilor in fiecare moment. Modalitati de obtinere a energiei electrice Obtinerea de energie electrica se bazeaza pe utilizarea energiei nucleare in 'Centrale Nuclearo-Electrice (CNE).494 6. semivirf sau virf.320 8. sezoniere si difera de la tara la tara in funetie de structura si ponderea categoriilor de consumatori in necesarul total. Astfel. zilnice. Scurt istoric Moara de apa este prima forma de utilizare a energiei hidraulice si a fost folosita de chinezi.400 6. datorita inertiei proprii _Ia pornirea-oprirea procesului de obtinere a energiei.370 finala II 4. Astfel. variatiile fiind in directa .616 5. gaz) in Centrale Termo-Electrice (CTE). pretul de vinzare a1 energiei electrice. 1 2 3 4 5 6 Aroenajare 'Three Gorges Tara China BrazilJParaguay Venezuela Washington Russia Russia Canada Canada Russia Brazil Russia Brazil Capacitate (MW) 18.428 4.legatura cu activitatile desfasurate de societate. masurile la nivel national pentru stimularea economiei de energie. conditiile naturale si climatice. Energia hidraulica a ineeput sa fie utilizata pe seara larga odata cu descoperirea eleetricitatii si generatoarelor.000 5.000 6. in afara de costurile de exploatare.centrala duce.616 5.400 6.000 10. petrol. Ulterior sau realizat constructii de aductiune sub forma de jgheaburi care creau caderi articiale si imbunatateau randamentul de functionare. pentru regimul curbelor de sarcina zilnice in Romania se remarca 2 virfuri de sarcina: de dimineata si de seara. Fiecare tip de .International Hydropower Association. situatia economica. Aceste necesitati au variatii orare.328 4.400 14.

. cuprinsa intre sarcina golu1ui de zi si sarcina golului de noapte.. 0 6..goIuri au valori si durate diferite de la 0 luna Ia alta. Zona deserrilViif . cea care se produce la valoarea ceruta intr-un anumit momentdat.. .' zonai:i:efiaza.. . care se pot acoperi in mod normal de centrale electrice ce pot functiona cusarcini variabile si pot fi oprite si pornite de 2 ori pe zi. Zonadebiiia· .. unde: D.. Zd. OD Ean . Curbele de sarcina se impart in 3 zone caracteristice.. respectiv cererea maxima va fi acoperita cu energie de virf. cea care se produce la valoare cvasiconstanta 0 perioada de timp inde1ungata... . care se pot acoperi in mod normal de centrale electrice care pot avea sarcina diminuata pe parcursul golului de noapte. Aceste virfuri si minime . la valoare constanta in decursul celor 24 de ore. 12<18 ·2411· In decursul unui an valorile maxime se inregistreaza in lunile decembrie si ianuarie iar valorile minime in lunile iunie si iu1ie. definite pe curba de sarcina zilnica si extrapolate 1a celelalte tipuri de curbe de sarcina: -zona de virf.. -zona de semivirf. c .accentuat si prelungit si unul dupa-amiaza..sarcina de virf maxima anuala Cererea minima va fi acoperita cu energie de baza. corespunzatoare sarcinilor variabile. situate deasupra sarcinei minime dintre cele doua virfuri.. situata sub sarcina minima de noapte. cea care se produce 1a valoare constanta permanent..8 cu 2 intervale de minim de sarcina: unul noaptea .. .· .na de vlr'f . care poate fi acoperita de centrale ce functioneaza continuu.. ' .!!nn_ .._ •• • • Zonade:semlvlrf .. cererea medie va fi acoperita cu energie de semivirf. Pentru caracterizarea regimului anual de variatie a curbelor se sarcina si calculele legate de prognoza sarcinilor maxime anuale se utilizeaza parametrUlnumit durata de utilizare a sarcinii maxime anuale ce determina gradul de uniformitate a consumului de energie electrica a sistemului energetic national: T = . ... . -zona de baza.cantitatea de energie electrica produsa pentru consum intern anual p max 8I1 .

poluante si epuizabile intr-o perspectiva apropiata si pro due energie de baza san senribaza.caderea bruta V . Yw greutatea specifica a apei Q .Hpentru Q = ct. dar poate fi redistribuita atit in timp cit si in spatiu prin amenajari hidrotehnice specifice.Energia hidraulica disponibila Energia hidraulica este generata pe seama utilizarii de: a)debite ale riurilor si fluviilor. barajele de derivatie au inaltimi de maxim 10m. are un traseu scurt. constructie ce are rol de echilibrare hidraulica a curgerii si consumare a suprapresiunii generate de fenomenul de lovitura de berbec. pe cind cele de acumulare pot atinge si inaltimi de 300 m.. deoarece obtinerea de hidroenergie nu este 0 folosinta consumatoare de apa ci este folosinta consumatoare a unei calitati a apei. -casa vanelor. -priza de apa cu rol de captare a debitelor si conducere a acestora catre constructia de transport al apei. nu este epoizabila din cauza utilizarii in acest scop si este limitata in timp si spatiu in regim natural.constructia de transport al apei de la captare.9 Centralele au inertia de pornire-oprire descrescatoare in urmatoarea succesiune: CNE. P = ·Yw. posibilitatile acestora de a urmari cererea de energie electrica scad odata cu cresterea inertiei lor. pentru a con centra caderea. utilizata incepind cu anul 1966 c)valuri si curenti marini.volumul de apa disponibil Componentele unei astfel de amenajari hidrotehnice sunt: -baraj de derivatie sau de acumulare ce are rol de ridicare a nivelului apei la cota necesara asigurarii caderii. Astfel. cu panta mare. puterea teoretica disponibila . care are rol de preaplin.H. este 0 sursa de energie nepoluanta. care se utilizeaza sub forma experimental a in zile1e noastre d)pompare a unor cantitati de apa la cote superioare pentru a fi ulterior utilizata energia potentiala acumulata prin transformarea acesteia in energie cinetica a)Utilizarea energiei furnizate de debitele cursurilor de apa se bazeaza pe concentrarea energiei hidraulice in caderi marl de apa sau in acumulari de mari dimensiuni deoarece energia si puterea au relatiile: E=yw. dar si rol de rezervor de compensatie. energia de semibaza va fi produsa de CTE. unde: E . CHE. In acest mod se poate dovedi faptul ca energia de baza va fi produsa de eNE. -descarcatorul de ape marl.Q. constructie ce gazduieste organele de inchidere/deschidere (manevra) ce permit accesul apei in CHE.transporta apa de la aductiune la centrala. acestea nefiind la acest moment parte a bilantului sistemului energetic national. 115. -aductiunea . . -camera/castelul de echilibru. iar energia de virf va fi produsa de eRE.V.energia teoretica disponibila (energia bruta) P . In acest tip de bilant nu se ia in considerare energia produsa de surse alternative. CTE. -conductalgaleria fortata . Energia de virf poate fi produsa doar prin intermediul energiei hidrauIice. utilizarea apei nu limiteaza dezvoltarea altor folosinte de apa. forma de energie ce a fost folosita inca din antichitate pentru realizarea irigatiilor b)oscilatii periodice date de maree. Rezervele de combustibili clasici sunt limitate.debitul instalat H .

turbine. in care: debit mediu regularizat QafI rom p% .in eare: DDa =0w. .. -statie de pompare (daca este cazul). . .. anuata si multianuala.debit mediu multianual -coefieient de regularizare a acumularii ~ = o 0000. In funetie de modul de realizare a caderii centralele hidroelectriee pot fi: -centrale baraj: . Regimul natural de curgere a debitelor prezinta variatii sezoniere si anuale importante De aceea pentru obtinerea de energie hidroelectrica este nevoie de regularizarea in timpa acestora prin barare.. Lacurile de acumulare se caracterizeaza eu urmatorii indicatori: -coefientul de aeumulare allacului n a = OOlliO .Q. . realizate in partea superioara a bazinului hidrografic. instalatii hidraulice.debit afluent mediu multianual la diferite probabilitati de depasire -coeficient de utilizare a acurnularii a = . Bararea presupune implicit aparitia unei acumulari de apa. realizate ava! de 0 CHEcu rol de uniformizare a pulsatiilor de debit pentru a nu periclita folosintele aval. -acumulari tampon. constind din c1adire. -canal/galerie de fuga. -centrala hidroelectrica. -acumulari de compensare..lJ~ Dopoo L~ V . in functie de modul in care regularizeaza debitele.J6J :000 V utiI.. Lacurile de acumulare pot fi.!!!. constructie eu rol de disipare a energiei curentului de apa turbinata si restitutie a apei in emisai. 1J.10 . in care: Qm reg - otUlD fJo. statii electrice de transfonnare. camera de comanda.volum util a! aeumularii W rom -stoe mediu multianual Qmm .. destinate regularizarii debitelor pentru 0 eRE din aval care nu are posibilitatea de realizare a unei acumulari proprii de dimensiuni marl.suma volumelor de apa acumulate intr-un an V uti! .volumul util al aeumularii -durata de golire a volumului util a! acumularii la functionarea centralei hidroelectrice la un debit egal cu debitul sau instalat S1 durata de umplere a lacului atunci cind aportul este ega! cu debitul mediu multianua! in sectiune. generatoare electrice. constind din c1adire. de urmatoarele tipuri: -acumulari pentru regularizare zilnica si saptamanala. -acumulari pentru regularizare sezoniera. instalatii electrice pentru ridicarea apei.

Schimbul de apa intre incinta si mare/ocean deschis se face prin intennediul turbinelor..golffestuar barat san artificial . Intervalul de timp dintre flux si reflux este de 12 ore si 25 minute . .diferenta de nivel intre flux si reflux intre 2 si 4 m -maree mici .11 -centrale cu derivatie -centrale subterane -centrale cu baraj si derivatie b)UtiIizarea energiei furnizate de oscilatiile periodice date de maree se bazeaza pe ridicarea si coborirea nivelului marilor si/sau oceanelor care se produce datorita fortelor de atractie exercitate de Soare siluna.Diferenta de nivel inregistrata in cursul lunii intre flux si reflux este data de fazele Lunii.diferenta de nivel intre flux si reflux sub 2 m Potentialu1 global al energiei mareelor este de 2000 TW/an. minimul si maximul acestei diferente fiindinregistrate la 14 zile unul de celalalt.realizata prin indiguire) care va inmagazina apa in perioadele de flux pentru a 0 elibera in perioadele de reflux. existind: -maree marl -diferenta de nivel intre flux si reflux de peste 4 m -maree medii . In· functie de configuratia fiecarei marl si/sau ocean apar diferente intre amplitudinea mareelor. Principiul de functionare pomeste de la existenta unei incinte (naturale . In lume exista doar citeva centrale mareo-motrice de puteri semnificative. care in felul acesta transforma diferenta de nivel permanenta dintre incinta si larg in energie.

care vor avea fiecare contact cu largul dar si contact intre ele. Cind se atinge amplitudinea maxima a fluxului se inchid stavilele si se asteapta coborirea nivelului apei in larg datorita refluxului. Unul dintre bazine se umple la flux in timp ce cela1a1t bazin se goleste la reflux. Apa ce este lasata sa treaca dintr-un bazin in celalalt este turbinata obtinindu-se energie. in apropierea tarmului. Astfel programul de turbinare nu mai este legat direct de fazele de flux si reflux. in acelasi timp accesulla turbine fiind oprit.umplere incinta prin stavile Vedere in plan a unei centrale mareo-motrice de larg . Cind se inregistreaza minimul apa se descarca din glof trecind prin turbine si obtinind energie. FLUX .12 Vedere in plan a unei centrale mareo-motrice de estuar Sistemul c1asic de operare presupune generarea de energie in perioada de reflux. In perioada de flux golful/estuarul barat se umple cu apa ce intra prin cimpurile deversante care sunt tinute cu stavilele deschise. un REFLUX . pentru ca distanta de transport a energiei obtinute sa fie minima Incinta este impartita in 2 bazine. La egalarea nivelurilor dintre incinta si larg se deschid stavilele si se opr~ste accesul apei la turbine pentru a incepe nou ciclll de umplere-golire.golire incita si turbinare Schema de functionare a unei centrale mareo-motrice Deoarece inchiderea unui golf/estuar natural are un impact foarte puternic asupra mediului se poate realiza 0 incinta indiguita in larg.

eu fonnarea de curenti. cum este cazul centralelor hidroelectrice clasice. suflind deasupra suprafetelor mari de apa. in vecinatatea coasteisau in largo In plus. astfel de instalatii necesita amplasamente eu myel de energie semnificativ. crt. de eele mai multe ori. cantitati de apa la cote superioare pentru a fi ulterior utilizata energia potentiala acumulata prin transfonnarea acesteia inenergie cinetiea Acest tip de amenajare se utilizeaza atunci cind fie nu exista amplasamente pentru realizarea de centrale hidroelectrice clasice.13 An PIF Nr. Desi resursa disponibila este foarte mare. concentrate si pot fi constituite de mecanisme pozitionate pe tarm. Din rezervorul superior apa este descarcata pentru turbinare numai in perioadele de cerere maxima. putind fi fiecare reprezentat de 0 acumulare. generind valurile. fie se doreste acoperirea suplimentara a virfurilor de sarcina. In aceeasi idee. de cele mai multe ori salbatice. De asemenea.0 2009 5 Uldolmok Tidal Power Station INEXECUTIE South Korea 254 2010 6 Sihwa Lake Tidal Power Station IN FAZA DE PROJECT 7 Garorim Bay Tidal Power Station South Korea 520 8 Ineheon Tidal Power Station South Korea 1320 9 Severn Barrage England . acestea putind fi Cele mai Centrala man centrale mareo-motrice din lume la nivelul anului 2010 sunt: Tara Capacitate (MW) . Valurile reprezinta 0 sursa de energie insemnata cantitativ si regenerabila. a caror energie ar putea fi si ea folosita cu ajutorul elieelor submarine amplasate in apropierea coastelor. transmit prin freeare 0 parte din energia lor apei.2 2 Jiangxia Tidal Power Station 1980 Russia 1. Acest tip de central a hidroelectrica imbunatateste conditiile tehnice si economice de exploatare a centralelor termoelectrice si nucleare pe durata golurilor de sarcina. care este 0 forma indirecta a energiei solare.Wales 8640 Mareele sunt asociate. tehnologiile de transfonnare a energiei valurilor in energie electrica nu sunt inca la nivelul unor instalatii industriale si sunt grevate de costuri foarte ridicate. d)Utilizarea energiei furnizate de acumularile prin pompaj se bazeaza pe pomparea unor. In rezervorul superior apa este pompata atunci cind in Sistemul Energetic National (SEN) este cerere minima de energie. Nu exista decit prototipuri pentru obtinerea energiei de tip curent mareie. impactul asupra mediului este datorat faptului ca locatiile favorabile se gasesc in zone slab populate. Incalzirea diferita a maselor de apa din oceanul planetar si de pe uscat duce la aparitia vintului. c)Utilizarea energiei furnizate de valurile si curentii marini se bazeaza pe energia aeestora. dar nu si amenajari la scara industriala. Sunt aleatuite dintr-un rezervor inferior si unul superior. organizate in fenne asemanatoare celor pentru obtinere de energie eoliana.7 3 Kislaya Guba Tidal Power Station 1968 240 France 1966 4 Rance Tidal Power Station South Korea 1. compensare sincrona) si interschimbarea rapida a acestora eentralele de acumulate cu pompaj cresc fiabilitatea SEN. adica in perioadele de virf de sarcina. IN FUNCTIUNE Canada 20 1 Annapolis Royal Generating Station 1984 China 3. Deoarece pot avea mai multe regimuri de functionare (turbinare. In ceea ce priveste eroziunea costiera se pare ea acest amenajari au chiar un efect benefic. Aeesta. prin utilizarea surplusului de energie produsa pentru pomparea apei. pompare. Amplasarea acestui tip de centrala nu este limitata de conditiiIe hidrografice. aceste centrale pot acumula apa pe baza pomparii acesteia in perioadele de virf de productie a surselor de energie eoliana.

-ambele rezervoare sunt lacuri de acumulare create prin barae de cursuri de apa. -rezervorul superior este 0 depresiune naturala. De asemenea.14 amplasate in apropierea eonsumatorilor. de mai multe ori. -in circuit inchis . . la 0 eadere bruta egala eu inaltimea gravitational a depompare. dar inferioara aeumularii. -ambele rezervoare sunt caveme sau galerii uriase subterane. H Dupa modul de folosire a volumului de apa pompat centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompaj se c1asifica: -in circuit desehis .volumul de apa din rezervorul superior este turbinat 0 singura data la 0 eadere mai mare deeit inaltimea de pompare.. Dupa modul de realizare a rezervoarelor amonte si aval ale amenajarii acestea pot fi: -ambele rezervoare sunt create sub forma de ineinte prin diguri de contur. reducind eosturile eu transportul si distributia. .. cele 2 cote de amplasare fiind foarte diferite.centrale hidroelectrice de pompaj pur . prin recircularea acestuia.centrale hidroelectrice mixte (de pompaj si amenajare a unei resurse de apa) . ceea ce presupune ca sursa de apa si statia de pompare pentru eaptare este intr-un bazin hidrografic veem.acelasi volum de apa este turbinat . . acumularea prin pompaj este sinwrru1 mod de stoeare a energiei la seara mare. la 0 eota superioara eentralei hidroelectrice. .

rotor de tip elice.rotor cu pale fixe.roata hidraulica lovita tangential de unul sau mai multe jeturi de apa care actioneaza asupra cupelor cu forma gindita astfel incit apa lovesteplanul rotorului Ia un unghi de 20°. respective costuri.pomparea (gol de zi. Turbinele eu impuls sunt: -PELTON . -TURGO . se folosesc in cazul caderilor in domeniul 50 .caderi mai mici de 2 . . pe perimetrul rotorului (dinspre periferie spre centrul rotorului. aceste amenajari se pot folosi in afara perioadelor de ape mari si pentru eompensarea zilnica sau saptamanala. gama debitelor turbinate la care se adauga aparitia si intensitatea fenomenului de cavitatie.presiunea apei se exercita asupra palelor rotorului.40 m si debite mari ·BULB ~ turbine Kaplan cu ax orizontal sau unghi mic fata de orozontala . geometria si dimensiunile turbine sunt alese in functie de cadrea neta.presiunea apei se exercita asupra eupelor montate Pe extradosul rotorului.realizeaza convertirea energiei potentiale in energie cinetica inainte de intrarea in rotor.este limitat debitul instalat de conditia ca apa reflectata de 0 cupa sa nu interfereze cu apa reflectata de cupa adiacenta.pompe antrenate de masini electrice care antreneaza turbinele. apoi din interior spre exterior. cu arbore vertical. fixate la distante egale pe perimetrul rotorului . profilate pentru a induce apei 0 miscare de rotatie fara desprinderi sau turbioane . care nu este submers .pomparea (gol de zi si noapte) si turbinarea (00 de zi) se fac zilnic.roata hidraulica lovita tangential de unul sau mai multe jeturi de apa care actioneaza asupra . palele putinduse roti in functie de debitul de apa disponibil . se folosesc in cazul caderilor in domeniul 5 .20 ID si debite foarte marl Tipul.cupelor cu forma de linguri. de noapte si gol de weekend) si turbinarea (in zilele lucratoare) se fac la nivel de saptamina. iar masina eleetrica poate funetiona atit ea si motor cit si ea generator.15 -rezervorul inferior este un lac de aeumulare creat prin bararea unui curs de apa. -rezervorul inferior este un lac natural sau marealoceanul. -cu grupuri temare . la care masina hidraulica poate functiona atit ca pompa cit si ca turbina. Dupa tipul de grupuri utilizat amenajarile cu pompaj pot fi: -cu grupuri independente pentru turbinare si pompare. existind pompe antrenate de motoare electrice si generatoare antrenate de turbine hidraulice.350 m.1300 ID. II 6. puteri de pina la 1000 MW -KAPLAN . Dupa durata cic1ului de pompare amenajarile cu acumulare prin pompaj sunt: -cu cic1u zilnie . Turbinele cu reactiune sunt: -FRANCIS .jetul de apa dreptungbiular traverseaza de 2 ori palele dispuse perpendicular. -CU cic1u sezonier .caderi de 25 . Turbine In oricare dintre solutiile constructive si pentru orieare sursa de obtinere a energid hidroelectrice este nevoie de turbine pentru transformarea energiei potentiale a apei in energie mecanica de rotatie.250 m si debite mari. -cu ciclu saptaminal .caderi de 2 . complet submers realizeaza convertirea energiei potentiale in energie cinetica in rotor. Acest fenomen se poate petrece prin: -turbine cuimpuls .masini hidraulice cuplate cu masini electrice. -CROSS-FLOW .200 m si variatie mare de debite. se folosesc in cazul caderilor in domeniul50 . -turbine cu reactiune . .pomparea se face in perioadele de ape mari iar turbinarea se face in perioadele de ape mici. -cu grupuri binare (masini hidraulice reversibile) .

respectiv cumulind functia de evacuare a deseurilor. avind fiecare imaet asupra mediului ineonjurator.impiedicarea migrarii pestilor -eolmatarea zonelor de acces in lac -modificarea folosintei terenului -stramutarea populatiei -afectarea pescutului in zonele aval de amenaj are -drenarea acviferelor aval si alimentarea acestora in zona acumularii III. asiguratea conditiilor de navigatie pe cursuri de apa natural. . irigarea culturilor.. Acestea pot fi atenuarea unedi de viitura si protectia impotriva inundatiilor. In plus exista efecte positive ale aparitiei amenajarii legate de: -evitarea producerii pluantilor la producerea energieie electrice prin alte forme -dezvoltarea tursimului in zona -amenajarea teritoriului pentru realizarea si exploatarea amenajarii -regularizarea debitelor in aval -obtiberea de energie eu cost seazut Efectele negative produse asupra mediului sunt legate de: . Utilizarea surselor de energie "curata" reprezinta Solutia pentru eresterea consumului de nergie fara a mari in acelasi timp poluarea mediului. acestea reprezentind atit sursa de aimentare cu apa cit si colector de canalizare. Hidroenergia este una dintre sursele de energie regenerabila si nepoluanta.inundarea unor suprafete prin erearea laeului de aeumulare si a habitatelor aferente -emanarea de gaze prin descompunerea vegetatiei din zona inundata . piscicultura.·:bebii(rn3/s) 100.}6 Dupa cadere si debit nominal se prezinta domeniile de aplieabilitate: ··lUO .3 :10 >5:00.' " " Il7. Prezenta lacurilor de acumularea associate eentralelor hidroelectrice au avantaj e colaterale importante..Impactul asupra mediului al centrale lor hidroelectrice Oamenii au nevoie imperioasa de energie electriea pentru a-si desfasura aetivitatile cotidiene.Amenajari hidrotehnice pentru alimentare ell apa si canalizare Din cele mai vechi timpuri asezarile omenesti au fost infiintate si dezvoltate in preajma cursurilor de apa. alimenatea ell apa a populatiei S1 industrieie. rezultate din folosintele secundare. . . fiind denumita chiar petrolul alb a1 Terrei. agreement. 10 . Majoritatea surselor de energie sunt neregenerabile si poluante. ..

acvifere freactice. culoarea. Zn.amoniae.totatilitatea substantelor solide minerale si organice. duritatea . dezinteria 1111. aceste earacteristici se refera la: -proprietatile organoleptiee (mirosul.constructii de inmagazinare a apei pentru crearea unei rezerve de apa pentru compensarea variatiilor consumului pentru un interval de timp prestabiIit (in general 24 h) -reteaua de distributie . reactia apei exprimata prin pH. pentru spalare. in funetie de cotele terenului natural -statia de tratare .indica eontaminarea eu ape din canalizare si dau febra tifoida.se imprejmuieste si pazeste permanent -perimetrul de restrictie .2.constructie necesara pentru prelevarea apei din sursa -aductiunea . conductibilitatea eleetrica.indiea existenta contaminarii cu dejectii animale sidau febra tifoida. Mg. Sursa de apa Sursa de apa poate fi: -subterana .17 IIll. Cu. Mn.prezenta sarurilor de Ca.l. presiunea necesara. hi functie de consumator.l. bacterii sparofite .este marcat cu borne inscriptionate.due la imbolnavirea cu boli hidrice: febra tifoida. substantele organice. Ph. Schemele de alimentare eu apa se aleg in functie de cantitatile solicitate. zootehnie si eombaterea ineendiilor.hidrogen sulfurat) -proprietatile bacteriologiee . care se imparte in: -perimetrul de regim sever . H2S .camera de captare -apa subterana . . holera. publice. sortare sau transport si combaterea incendiilor. calitatea apei transportata si eonditiile locale vis-a vis de sursa si alti consumatori.prize de apa pe riuJprize de apa in lac. CO2. Captarea se face diferit in functie de sursa: -pentru izvoare . conditionind desfasurarea vietii si economiei.echipamente de coneetare a consumatorilor la reteaua de distributie -apometrele . Populatia utilizeaza apa pentru nevoi gospodaresti. Cl. temperatura. . acvifere de mare adincime. pentru racire. radioactivitatea) -proprietatile chimiee (reziduul fix . izvoare provenite din aflorimente de straturi aevifere sub nivelullor piezometric -de suprafata . coli .bacterii banale.AZimentare cuapa IJI. Fe.Sisteme de alimentare cu apa Alimentarea eu apa pentru populatie si industrie reprezinta 0 utilitate indispensabila civilizatiei actuale. Sistemele de alimentare eu apa au ea elemente eomponente: -captarea . bacterii patogene . Industria foloseste apa in procese tehnologice. Sursa de apa are nevoie de zona de protectie sanitara.construetie ee gazduieste echipamente necesare corectarii calitatii apei naturale pentru aducerea la cerintele de calitate ale utilizatorului -castelul de apa/ rezervorul de apa .constructie ce gazduieste utilaje de ridicare a apei.. acvifere imbogatite. NH3 .echipamente de masurare a debitelor furnizate In ceea ee priveste calitatea apei aeeasta trebuie sa indeplineasea cerintele nonnativelor in vigoare. .riuri.puturi forate/sapate/infipte amplasate perpendicular pe directia de curgere -apa de suprafata . Ca. lacuri.Mg. fluvii.constructie de transport al apei de la sursa spre utilizator -statia de pompare . gustul) -proprietatile fizice (turbiditatea.sistem de conducte ce furnizeaza apa consumatorilor -bransamentele .

dupa presiunea nominala. otel. galerii eu nivelliber -sub presiune . coeficientul de rugozitate caracteristic materialului de fabrieatie a eonductelor dar si modul de imbinare a acestora. sa fie cit mai scurt. camine de golire. carnine de vizitare. inundabile sau zonele dens construite. panta hidraulica. carnine de aerisire. 3. mirosului. deferizare -dezinfectare . sa se adapteze la teren.5. Fiecare tip de conducta are particularitatile sale legate de domeniul de utilizare. camine de vana. metode biologice (bacterii).eliminarea gustului. scaderea duritatii. .4. ioni de Ag) -tratamente speciale .canale deschise sauinchise. Tratarea apei Tratarea apei in sistemele de alimentare eu apa presupune urmatoarele etape: -desnisipare . racorduri. lansare. altele . desalinizarea. dupa amplasare (ingropate sau aeriene). metode oligodinamice (ioni de metale grele. Pe traseul aductiunilor se prevad lucrari de arta . continutul de suspensii. Se pot realiza retele ramificate sau inelare. decolorarea. material plastic. dezactivarea.floeularea materiei coloidale din apa bruta -decantare . Traseul ales al aductiunii trebuie sa fie astfel incit linia piezometrica a profilului longitudinal sa nu coboare sub generatoarea superioara a eonductei. deferizarea si demanganizarea. seetiunea de curgere.Aductiunea apei Aductiunile pot fi: -cu nivel liber . etc). masive de sprijin si ancoraj. sa aiba minimul de traversari (drumuri. sa respecte panta minima de 0. cu presiune maxima de 60 mcol H20. protectii contra suprapresiunilor. costuri. dupa modul de imbinare. vitezele admisibile.Retele de distributie Reteaua de distributie reprezinta totalitatea conductelor si aceesoriilor necesare transportului apei de Ia constructia de inmagazinare pina la bransamentul utilizatorului. fluorizarea. dupa modul de executie (prefabricate sau turnate pe loc). imbinare. diametrele nominale la care se fabrica S1 presiunile caracteristice. Conductele se clasifica dupa diametrul nominal. dupa materialul de fabrieatie (fonta. metode chimice (clor. ozon. beton annat.18 IIIl. galerii sub presiune In dimensionarea hidraulica a conductelor sistemelor de alimentare eu apa intervin ca elemente de baza debitul transportat. zone sensibile pentru pierderea de apa. ultraviolete). aluminiu.cu metode fizice (caldura. lemn.depunerea particulelor eu diametru mai mare de 0.subtraversari si supratraversari. presiunea maxima soli citata.1%. eu ape subterane al caror nivel este apropiat de al terenului. cursuri de apa. sa existe deasupra conductei acoperirea minima egala cu adineimea de inghet din zona de constructie. . permenganat de potasiu).conducte. traseul in plan si in elevatie care induce pierderi de sarcina locale. usor accesibil. bazalt. temperatura apei ee se transporta. cai ferate. Ill1. eliminarea gazelor. 1111.sticla.2 mm -coagulare suspensii . vai). modul de manipulare. evitind terenurile aecidentate.la viteze mai mici de 1-20 mrnJs sedimentindu-se 80-95% din materiile in suspensie -filtrare -limpezire. cu aluneeari.

amplasate astfel incit sa se poata izola la avarie tronsoane avind maxim 300 m lungime -vane de golire .. .... . . . Pe conductele de serviciu se executa bransamentele consumatorilor.. . -_ . .in punetele de cota minima ale conductelor principale . Retea ramificata Dupa pozitia pe care 0 oeupa apaavem: -retele eu construetie de inmagazinare -retele cu construetie de inmagazinare -retele eu ~onstruetie de inmagazinare Retea inelara eonstruetia de inmagazinare a apei in raport eu sursa de la intrarea in retea in partea opusa intrarii apei in retea (eontrarezervor) in pozitie intermediara..: . Zone de presiune dispuse in serie Zone de presiune dispuse in paralel Retelele de distributieau in componenta eonducte principale (artere) si conducte de serviciu...J..·I. . . ..19 .·ll·J·I·.·. Contrarezervor Construetie de irunagazinare in pozitie intermediara Dupa modul in care se alimenteaza zonele de presiune putem opta intre: -retele eu zone de presiune dispuse in serie -retele eu ~one de presiune dispuse in paralel . ::. 'pozitia principalilor consumatori.· . _. ":':-. Conductele principale se amplaseaza in functie de planul de sistematizare a teritoriului. LJ·.acolo uncle distanta intre douaramificatii depaseste 600 m -vane de ramificatie ... . Pe traseul retelelor de distributie se prevad armaturi de tipul: -vane de lillie . .:'.'-:..J . Construetie de inmagazinare la intrarea in retea . .

case . cu scop de evacuare aer din instalatie.vile) -ventile de aer . atunci cand pompeaza apa necesara pentru stingerea incendiilor. dimensiunile c1adirii statiei rezultate in funetie de tipul de pompe. III1. -statie de repompare. inaltimea de pompare si debitul pompat. capacitate a de inmagazinare a eonstruetiilor de compensare. la maxim 300 m distanta intre ele -apometre de district .Statii de pompare Statiile de pompare au rolul de a ridica apa la inaltimea neceara pentru a fi apoi utilizata ill retelele de distributie la presiunea solicitatade consumatori. Retelele de distributie ale sistemelor de alimentare cu apa se intretin in exploatare. numarul si marimea agregatelor de rezerva.20 -hidranti de incendiu . turatia admisa.brans ate la conductele de serviciu. atunci cind este necesara marirea presiunii apei in conductele de aductiune a apei san in reteaua de distributie -statie de pompare de recirculare. atunci cind pompeaza apa de la sursa la statia de tratare san direct la consumatori.echipamente de masurare a cantitatilor de apa consumate pentru consumatori individuali (condominii. in mod specialla interseetii ale strazilor alimentate. utilizate in industrie. atunci cind pompeaza apa de la statia de tratare la consumatori. se monteaza in camine vizitabile -apometre pe conducte principale si de serviciu . Dupa pozitia aeestora in sistemul de alimentare en apa.in punctele de cota maxima.pe conductele de serviciu. pompele amplasindu-se de obiceiin aceeasi eladire en pompele de alimentare. Utilajele de pompare pot fi: -pompe rotative cu palete -pompe volumice -pompe eli aer comprimat -ejectoare -berbeci hidraulici . statiile de pompare se impart: -statie de pompare treapta I. apa nefiind nevoie sa fie tratata -statie de pompare treapta a II-a. Pentru alegerea pompelor se ian in considerare graficul de variatie al eonsumului de apa.echipamente de masurare a cantitatilor de 'apa consumate pentru suprafete de 25-30 ha. ceea ce presupune urmatoarele operatii: -dezinfectarea conductelor inainte de punerea in functiune .spalare cu un curent de apa timp de 2-3 h si utilizare de solutie de Cl (20-30 mg/l) timp de 24 h -dezinfectarea conductelor dupa fiecare avarie sau in cazul in care organele de control sanitar o cer -supravegherea fimctionarii si starii retelei prin control periodic al conductelor si armaturilor acestora si constatarea urmata de lichidarea pierderilor de apa -executarea de bransamente pentru cladirile noi.6. denumite districte. la distante maxime de 100 m. in apropierea conductelor principale -eismele publice . atunci cind pompeaza apa de racier in turnurile de racire si apoi din non in instalatii -statie de pompare de incendiu. Este avantajos ca pompele dintr-un sistem sa fie de un singur tip. Agregatele de pompare se pot amplasa: -intr-un singur rind cu axe paralele intre ele si perpendieularpe axa cladirii -pe un singur rind cu axe coliniare paralele cu axa cladirii -pe doua rinduri eu axe paralele intre ele si perpendicular pe axa c1adirii -pe doua rinduri decal ate cn axe paralele cu axa cladirii -pe un singur rind cu axe paralele siinclinate fata de axa cladirii -pe doua rinduri cu axele paralele si inclinate fata de axa c1adirii. randament.

amplasate intre sursa si reteaua de distributie -de capat (tampon) ..7.amplasate hi capatul aval al uneia dintre conductele principale -contrarezervor . Aceste constructii pot indeplini simultan si functia de inmagazinare a cantitatii de apa pentru satisfacerea nevoiIor statiei de tratare. In oricare dintre situatii cota la care se afla suprafata libera a apei din constructia de inmagazinare trebuie sa duca laasigurarea presiunii de serviciu la eel mai defavorizat consumator .21 -instalatii de vacuum -instalatii dehidrofor.rezervor pe inaltimi artificiale (turnul castelului). . ruperea presiunii pe traseul aductiunii.. forma.Constructii de inmagazinare Inmaganizarea apei se realizeaza pentru asigurarea volumului de compensare a variatiilor de consum al apei zilnic (24 h) la care se adauga rezerva intangibila de incendiu si rezerva de apa necesara acoperirii consumului de apa in caz de avarie.1. asigurarea unei rezerve de apa necesata aspiratiei pompelor. cota fund si cota preaplin..atunci cind exista inaltimi naturale care domina reteaua deservita. asigurarea timpului de punere in contact a1 apei cu clorul din statiile de c1orare. . Rezervor ingropat Rezervor semiingropat Castel de apa Dupa pozitia in cadrul sistemului de alimentare cu apa constructiile de inmagazinare pot fi: -de trecere .rezervor de capat intr-un sistem de alimentare cu apa in care exista si rezervor de trecere. castel de apa . Constructiile deinmagazinare se caracterizeaza prin capacitate. Amplasarea acestora dicteaza solutia constructiva. care poate fi: rezervor de apa (ingropat sau semiingropat) . 111. .

1.·:>·J··)tir~~e:~ d . IlL2. . In raport eu provenienta si proprietatile avute apa de canalizare poate fi: .uzata menajera .. atunci cind sensul de curgere a apei subterane este de la rezervor spre aceste obiective. Ie transporta.". ···iL·:CQhstruti3:deihhiagazin~re .. iar la nivelul sorbului sa se asigure in retea presiunea minima necesara la consumator.... Constructie de inmagazinare de capat ···LEGENoA . IlL2. Castelu1 de apa este un ansamblu format dintr-un rezervor sustinut de un turn si instalatii hidraulice aferente (conducte.Canalizarea apelor uzate Canalizarea reprezinta ansamblul constructiilor hidrotehnice ce colecteaza apele uzate menajere silsau industriale si apele convetional curate (ape meteorice.dilatare datorat temperaturii mediului.provine din c1adiri cu destinatie publica . reteade canalizare. vane) avind cota fundului la 0 inaltime deasupra cotei terenului natural astfel incit sa asigure distributia gravitational a a apei in reteaua de distributie.. cIosete. Ie epureaza si apoi le reda in emisar. . constructii si de pe teritoriile aferente acestora. Se aseaza la distanta de 20 ill de locuinte si drumuri.Ape uzate Apele de canalizare provin din apele restituite de populatie. . 50 m de c1adiri si instalatii industriale. agricultura si zootehnie. depozite de deseuri. respectiv 200 m atunci cind sensul de curgere este de la aceste obiective spre rezervor. industre. Contrarezervor Rezervoarele subterane se amplaseaza astfel inch de la nivelul preaplinului sa nu se depaseasca in retea presiunea static a de 60 m col H20. ape subterane. grajduri.. utilizarea castelului de apa prezinta avantaje legate de: -asigurarea continuitatii alimentarii cu apa chiar si in cazul intreruperii fumizarii energiei electrice -alimentarea facila a consumatorilor in conditiile variabilitatii mari a cererii -teren ocupat redus ca dimensiuni dar si dezavantajele urmatoare: -costuri mai ridicate -nu sunt indicate pentru capacitati ridicate -slab izolate termic -comportare nesatisfacatoare la actiuni seismice -sensibilitate la fenomenul de contractie .22 . . ape de suprafata). transporturi. HIll. 300 m fata de industrii producatoare de substante nocive solubile in apa. Desi poate fi inlocuit cu un ansamblu format dintr-un rezervor de apa si 0 statie de pompare. ...uzata publica .. Reteaua·de:dfstribtitJe::< .provine din locuinte . . la 100 m de cimitire si puturi absorbante.

canalizarea este subterana. are doua regimuri de curgere. . balti . ca1itatea si cantitatea apelor de canalizare. topirea zapezilor si ghetii . lacuri. . Contin in amestec sau dizolvate gaze (oxigen.provine de la grajduri. cind incep sa fennenteze eapata 0 culoare cenusiu indus. totusi implica realizarea intregii amenajari intr-o singura etapa.de la unitati agrozootehnice . . panta acestui tip de retea se alege astfel ineit 1a un anumit grad de umplere cu ape uzate sa se inregistreze viteza minima iar in timpul ploii (cind se asteapta umplere totala) sa nu se depaseasca viteza maxima -mixt . sistemul separativ presupune conditii hidraulice de curgere mai bune. caraeteristiea lor comuna fiind aceea ca au in continut acizi si alcalii care ataca peretii canalelor si micsoreaza eficienta procesului de epurare.23 . transporturi. -economice: sistemul unitar presupune 0 lungime de retea mai mica eu 30 .provine din lucrarile de drenaj sau prin infiltratie din pinza freatica. protozoare. In general se opteaza pentru sistem unitar in cazul localitatilor marl din zone de plane si pentru sistem separativ in eazul localitatilor mari din zone cu pante proriuntate si in cazul localitatilor sub SOOlocuitori. iar reteaua de ape meteorice sa poata avea sectiuni economice -unitar .: provine din ploi. IlL2.2.atit apele uzate cit si cele conventional curate sunt colectate la comun. au 0 culoare cenusiu deschis. ceea ee inseamna investitii mario Sistemul de canalizare se alege luind in considerare simultan factori legati de marimea si importanta obiectivului canalizat.subterana . acizi minerali si organici. Elementele componente ale sistemului de canalizare sunt: -camine de racord -retele de canalizare exterioara -colectoare principale si canale secundare -deversoare . necesita pante suficient de marl pentru a asigura in reteaua de ape uzate viteza minima. . de fier). corespunzator timpului uscat si ploii. indiferent de relief. garaje.40% fata de sistemul separativ. au reactie slab alealina. au miros de hidrogen sulfurat si amoniac.Sisteme de canalizare Sistemele de canalizare se pot realiza: -separativ (divizor) situatie in care canalizarea pentru apele uzate este subterana iar apele conventional curate sunt preluate de rigole si santuri realizate la suprafata.presupune combinarea sistemului unitar cu eel separativ.2SoC. azot. paraziti intestinali. Din punct de vedere bacteriologic contin microbi patogeni dar si banali. spori. Comparatia celor 2 tipuri marl de sisteme de canalizare se bazeaza pe criterii: -sanitare: sistemul unitar este superior deoarece se epureaza toate apele -tehnice: sistemul unitar presupune 0 singura retea ce ocupa 0 suprafata mai mica si are dificultati de executie mai mid decit doua retele.roeteorica .provine din industrie. caracteristicile emisarului. sunt lipsite de miros. Apele uzate industriale sunt diferite in functie de procesul tehnologic din care rezulta. Toate tipurile de ape uzate care pot fi evacuate in emisar fara epurare se numesc ape conventional curate (meteorice. Ape1e uzate menajere proaspete eontin substante minerale si organice. relief. constructii . ateliere .uzata industriala . iar eel unitar in zonele en pante reduse si in apropierea zonei de evacuare in emisar.provine din cursuri de apa. de suprafata. au reactie acida. oxizi (de mangan. in functie de conditiile locale. hidrogen sulfurat). sistemul separativ se utilizeaza in zonele cu pante mari.ca prima etapa a canalizarli din zona . subterane). temperatura de 10 .de suprafata .

In afara limitei centrelor populate se pot utiliza canale deschise pentru ape meteorice.3. dupa cum urmeaza: -viteza minima .SP . clopot circular.""'-"'""""-" • ~f" . . ovoidale. amplasarea si caracteristicile emisarului. pentru evitarea distrugerii canalelor prin erodare datorata frecarii dintre fluidul transportat si peretii constructiei 111.. :-r. retelel de canalizare se construiesc sub forma de canale inchise. . -ramificat -radial In aceste retele trebuie respectata conditia de viteza. . 1 . . 1 I ..4Sectiunile canale/or Sectiunile canalelor pot fi circulare.24 -puncte obligate -statii de pomp are -traversari obstacole -statie de epurare -guri de varsare in emisar. clopot circular cu cuneta. .Reteaua de canalizare Retelele de canalizare se realizeaza ramificat. . 1112. .2. <:$E:". . -perpendicular indirect -longitudinal ... I. amplasarea statiei de pomp are si statiei de epurare: -perpendicular direct: I' -. clopot circular inaltat.de eroziune. ape conventional curate si ape uzate epurate.il. Schemele de amplasare a elementelor retelei de canalizare pot fi.... subterane. pentru evitarea colmatarii sectiunilor prin depunere a materiei solide transportate -viteza maxima . semicirculare cu pereti verticali si rigola. clopot semieliptic. in functie de configuratia terenului.de autocuratire. LEGENDA ~. l ' . In limita unui centru populat.~. pozitionarea evacuatorilor. I.

volumul de apa meteorica deversata. gradul de etanseitate necesar. alegerea facindu-se pentru fiecare caz in parte in baza elementelor legate de lungime. tennenul de executie. distanta intre camine este de 40-60 m . materialele polimerice. astfel incit sa nu se produca remuuri. dreptunghiulare..Constructii auxiliare in sisteme de canalizare In sistemele de canalizare trebuie sa existe constructii auxiliare de tip: camine de vizitare. marimea sareinilor exterioare. de sarciniletransmise de Ia suprafata. Camerele de intersectie au scopul de a imbina canalele eu diametre ee depasesc 50 cm. a) b) c) Sectiuni canale: a)circulara. dar avindu-se grija sa fie sub adincimea de inghet corespunzatoare zonei. b) ovoidal a.7 mls . care ar duce la aparitia depunerilor si la inundarea subsolurilor. se amplaseaza la schimbari de pante si diametru. Caminele de vizitare se folosesc pentru supravegherea si intretinerea canalelor. indiferent de forma. in punetele de cota minima. timpul de function are anuala. Adincimea minima de pozare se alege in functie de configuratia terenului natural. Indicii de functionare ai deversoarelor se refera la frecventa anuala de deversare. In aIiniament. traversari.in cazul sistemului separativ. la grad de umplere de 0. functionind. Distanta in lungul strazii dintre gurile de seurgere se ealculeaza in functie de panta longitudinal a si de debitul ce trebuie preluat. sunt prevazute cu doua orificii. dimensiuni ale sectiunii transversale. la capete. piatra bruta. Camerele de rupere de panta se utilizeaza pentru racordareacanalelor pozatela cote diferite. unul pentru zapada. celalalt pentru intretinere.25 semicirculare cu pereti verticali. pozitia apelor subterane.20 Us alimentat dintr-o parte. pe cind in sistem unitar sau pentru reteaua meteorica. Materialele de constructie pentru canale sunt betonul simplu.la canale nevizitabile. respectiv de 100-150 m la canale vizitabile. Gurile de zapada se amplaseaza pe canalele colectoare care au inaltime de apa uzata de minim 1.20 m si gabaritul minim de 1. c)c1opot Gradul de umplere este raportul dintre inaltimea apei in canal si inaltimea sectiunii canalului.8 (in functie de dimensiuni) astfel incit viteza minima sa fie 0. astfel incit sa nu depaseasea 15 . pentru descarcarea apelor din canale in bazine deretentie sau pentru descarcarea apelor dintrun canal mic intr-unul mai mare. guri de scurgere. la intersectii. cam ere de intersectie.5. pentru a mentine viteza maxima de curgere la cea de eroziune. . betonul armat monolit sau prefabricat. Se prevad cu carnine de vizitare si instalatii de ventilare naturala. guri de descarcare in emisar. bazaltul sau gresia artificiala. II12. Se amplaseaza la rigola strazii. se ia in considerare umplerea totala a sectiunii. caramida. Gurile de scurgere au ca scop colectarea apelor meteorice si reziduale de la spalarea pavajelor si evacuarea acestora in reteaua de canalizare. Se respecta regula ca radierul canalului secundar sa fie mai sus decit radierul eanalului colector. de racordari.6 '+ 0. Deversoarele servesc la descarcarea unor cantitati de apa din canalizare in ernisar. Ia racotduri. bazine de retentie pentru ape meteorice. camine de rupere de panta. deversoare. la schimbari de directie. volumul de apa uzata deversata. Fiecare solutie constructiva in parte (forma sectiune si material) are avantaje si dezavantaje. ·guri de zapada.80 m.

Pentru realizarea unui bun amestec intre apele de canalizare si apele emisarului. In principiu. de unde rezulta namoluri. privind oxigenul dizolvat. Epurarea biologica se poate realiza prin: -constructii in care epurarea se produce in conditii apropiate de cele naturale (cimpuri de irigatie. gurile de descarcare trebuie astfel proiectate incit sa permita evacuarea apelor fara sa dauneze folosintelor emisarului si sa opreasca . atit pe reteaua de canale cit si la statia de epurare. constructie ce cuprinde camera de intrare. -prelucrarea substantelor rezultate din prima operatie. Epurarea cuprinde doua mari grupe de operatii succesive: -retinerea si neutralizarea substantelor nocive . Se prevad cu rigole de scurgere. Etapele ce se regasesc obligatoriu intr-o statie de epurare sunt: -retinerea corpurilor si suspensiilor mari prin constructii de tip gratare. tuburi metalice. inainte de racordarea intre canalizarca deschisa si canalizarea subterana. cae alcatuiesc 0 masa viscoasa care se poate indeparta in stare proaspata sau in stare prelucrata. -constructii in care epurarea se produce in conditii artifiiciale (filtre biologice. epurarea mecano-cbimica. de unde rezulta ape epurate. Gurile de descarcare in ernisar au alcatuirea in functie de debite. canale de beton armat. Epurarea apelor uzate Inainte de descarcarea in emisar apele din sistemul de canalizare necesita epurare. iazuri biologice). chimice si biologice pentru care sunt prevazute limite de admisibilitate: grad de epurare necesar privind suspensiile. Atunci cind panta canalului nu se poate pastra. Traversarile canalelor peste obstacole se refera la supratraversari (estacade sau grinzi ale podurilor existente) si la subtraversari (tuburi de protectie. ventilatie. Se utilizeaza atunci cind se racordeaza suprafete suplimentare de teren la un sistem decanalizare existent. incineratoare) acompaniate uneori de statii de tratare cu coagulanti. sistem de spalare. site. statii de spalare a namolurilor. 1112. niveluri. constructii pentru deshidratarea namolurilor (platforme. instalatii de uscare termica. calitatea apei evacuate. bazine ell namo1 activat). Capacitatea bazinelor de retentie se determina in baza curbelor de variatie a volumelor unui sir de ploi de diferite durate. In toate aceste solutii se pastreaza panta canalului. camerele gurilor de descarcare se prelungesc prin conducte pozate in transeee umplute cu piatra sparta pina la talveg StatiiIe de pomp are se utilizeaza atunci cind apele uzate nu pot fi evacuate gravitational. statii de pompare. conductele sifon. site. traversarea se va face prin sifonare. epurarea mecano-biologica.26 Bazinele de retentie sunt constructii care inmagazineaza 0 parte din apele de ploaie din sistemul de canalizare.6. separatoare de grasimi. Rezulta namoluri. care se scurg apoi in canalele colectoare sau direct in emisar. deznisipatoare. filtre-vacuum. Epurarea mecanica presupune retinerea prin procedee fizice a substantelor insolubile in apa prin constructii si instalatii de tip gratare. cimpuri de infiltratie. tuneluri vizitabile).patrunderea apelor din emisar in reteaua de canalizare. La epurarea apelor uzate menajere sefolosesc ca metode epurarea mecanica. Gradul deepurare necesar se stabileste pentru fiecare dintre elementele fizice. Epurarea apelor uzate se face in constructii si instalatii organizate in statii de epurare sau constructii izolate. atunci cind este necesara rnarirea dilutiei apelor devers ate. privind oxigenul biochimic necesar. Prelucrarea namolurilor se face in bazine de fermentare a namolurilor sau iazuri. camera de iesire. folosinte ale emisarului. decantoare. .

aerare naturala .cu scopde retinere a substantelor insolubile (namoluri) -treapta chimica . mineralizarea acestora) -aerarea se foloseste pentru epurarea biologica a apelor uzate. bazine de aerare. plantatiile si imprejmuirile. -namoluri fennentate in fose septice. namolurilor activate.eu rol de dezinfeetare bacteriologica. atelier. reteaua de alimentare ell apa. -substante grele in deznisipatoare.flocularea ce reprezinta rriarirea depunerilor gravimetrice prin amestec cu saruri de aluminiu. sub actiunea bacteriilor aerobe si anaerobe. -fermentarea reprezinta descompunerea substantelor organice complexe in substante mai simple. bentonita in urma caruia se obtine precipitare chimica -prelucrarea substatelor retinute astfel: -substante grosiere in gratare si site. metode termice.2 mm.I2Iuni. dupa care este evacuat cu autocisteme vidanjoare si se transporta la locul de depozitare fmala. filtre pres a. metode de centrifugare. -iazurile de namol (lagune) sunt constructii in care se introduce namolul pentru fermentare. -fosele septice sunt bazine realizate in sapatura in care namolul stationeaza 6 . cimpuri de uscare. argila. drumurile de acees.filtre de vacuum. -separatoare de grasimi . in care rolul important il au microorganismele mineralizatoare aerobe (retinere si fixare. namoluri incinerate.ell rol de precipitare prin floculare a constituentilor -treapta biologica . Optional pot sa apara: -epurarea biologica naturala -filtrarea bilogica reprezentata de actiunea factorilor fizici. reteaua de iluminat. -namoluri proaspete in decantoare. deseompunerea substantelor. deshidratare sau depozitare fmala.iazuri de namol. metode mecanice . ce reprezinta retinerea particulelor aflate in suspensie si se realizeaza prin constructii de tip: -deznisipatoare . -namoluri deshidratate. metode biologice. saruri de fier. timp de punere in exploatare redus. Constructiile de deservire dinstatiile de epurare sunt camera dispecer. avind avantaje privitoare la siguranta in stabilirea gradului de epurare a apelor. -ingrosarea namolurilor se face prin operatii care ii reduc umiditatea. cladirea administrativa. -deshldratarea namolurilor se face pentru diminuarea volumului acestora si transportarea spre valorificare sau depozitare fmala.27 -sedimentarea. -grasimi in speratoare de grasmi.separarea din apele uzate a particulelor mai marl de 0. ce reprezinta retinerea namolurilor brute. coagilanti) -decantarea. £loculate sau coagulate -precipitarea chimica . laboratorul de analize. metode de electroosmoza.proces ce poate fi accelerat prin flotatie cu flotoagenti (aer. chimici sibiologici. se poate realiza prin metode naturale . . centrala tennica. putind fi acida sau alcalina. pregatindu-l pentru deshidratare (se poate ingrosa namolul fermentat sau namolul primar). Statia de epurare poate fi compusa din 3 trepte: -treapta mecaniea . absenta mirosului -dezinfectarea apei se utilizeaza pentru distrugerea bacteriilor patogene si poate fi bacteriologica sau tehnologica.

Procesele de albie sunt modificari ale albiei sub actiunea continua a curentului de apa. efectelor proceselor de albie 51 IV. decantor. ridicarea nivelurilor cursului de apa si inundarea zonelor limitrofe. deshidratare. 1 .Amenajari hidrotehnice pentru regularizari de riuri si indiguiri Iv. Nu toate cursurile de apa ce prezinta sinuozitate sunt meandrate. Modificarile potentiale ale albiei se refera la forma in plan.2.l. care poate varia de la foarte lent la tendinta accentuata de meandrare. utilizind chiar energia curentului pentru a erea 0 albie eu caracteristicile dorite. . printr-un canal inchis sau deschis. Clasificarea riurilor se poate face pe baza evolutiei in timp a traseului sau. prin intennediullucrarilor de regularizare a albiilor. survenind astfel eventuale schimbari de proiect. cu observarea modificarilor care au loc si compararea acestora cu elementele proiectate. Evacuarea in emisar a apelor epurate se face prin gura de varsare. dar nu stopate. Evacuarea substantelor separate in procesele de epurare se face in spatii de depozitare fmala sau prin valorificare. separator de grasimi.l. dupa strapungere meanrlrarea se reia prin cicluri succesive. ingrosare. datorate neregularitatilor malurilor care due la aparitia circulatiei transversale. JV.Principii si notiuni fundamentale Regularizarile de riuri au ca scop limitarea efectelor proceselor de albie si imbunatatirea utilizarii acesteia. care sa-i asigure stabilitatea in timp. Varsarea se face uzual deasupra nivelului de caleul eu 0 anumita asigurare a emisarului. fonnarea depunerilor.Forma in plan Toate cursurile de apa dezvoltate in terenuri erodabile au un traseu ce prezinta sinuozitati de diferite dimensiuni. pina la aparitia unui proces de strapungere a zonei gituite. Due la aparitia de efecte daunatoare constind in erodarea si deplasarea rnalurilor. Aceste procese urmeaza sa fie controlate si dirijate. Pentru prelucrarea namolurilor se apeleaza la fermentare. linga mal.Lkegidarizari de riuri Regularizarile de riuri au ca scop limitarea imbunatatirea utilizarii acesteia. fermentator si paturi usc ate pentru namol. IV. cu deplasarea lenta spre aval a meandrelor. Proiectarea lucrarilor se bazeaza pe studiul caracteristicilor sectoarelor stabile ale aceluiasi curs sau ale unor cursuri de apa similare. care pot fi dirijate prin intennediullucrarilor ingineresti. Meandra reprezinta o sinuozitate a formei in plan care evolueaza prin eroziunea zonelor concave. sectiunea transversal a si profilullongitudinal. astfel incit sa se obtina un echilibru hidrodinamic intre curent si albie. Cursurile naturale de apa sunt caraeterizate prin modifieari pennanente datorate proceselor de albie intretinute de variatiile mari ale debitelor liehide si ale celor solide. Se utilizeaza materiale locale si elemente elastice pentru ca se pot adapta la modificarile albiei. in cazul albiilor sinuoase valea fiind stabila in timp. Lucrarile ingineresti ce se aplica se pot grupa in: -lucrari ingineresti pentru limitarea efectelor negative ale proceselor de albie -lucrari ingineresti pentru realizarea conditiior de folosire superioara a albiei si curentului Toate tipurile de lucrari se executa in-etape.28 Cele mai uzuale statii de epurare sunt compuse din deznisipator.

II unde apare starea de eehilibru in ceea ce priveste erodarea si depunerea -sector aval . . 1. Sectiunea transversala se caracterizeaza prin latimea la nivelul suprafetei libere.Profilullongitudinal Profilul longitudinal are pante descrescatoare din amonte spre aval. . w. .. In perioadele de ape mari pragurile se suprainalta prin depuneri iar adincurile sunt erodate. In lungul profilului longitudinal al unui sector de riu se intilnese zone mai lungi eu pante mici si adineimi mari numite adineuri. astfel incit patul albiei tinde sa coboare iar panta locala sa se reduca -sector mijoeiu . .3. Este totdeauna corelata eu sectorul de albie din profilul longitudinal. -.. . -- . .. delimitarea facindu-se in functie de un anumit nivel earacteristic sau dupa forma sectiunii. cea care este inundata anual la viituri..29 IV. . pe cind in perioadele de ape mici procesele sunt inv~rse: pragurile sunt erodate iar adinc1lrile sunt colmatat~ ell depUIleri. Pentru dezvo1tarea proeeselor de albie este de interes acea parte a sectiunii transversale denumita albie principala. .. . adincimea medie ca raport intre suprafata si latime 1a nivelul suprafetei libere.. .I unde se manifesta procese de eroziune datorate capacitatii mari de transport al aluviunilor. .. . Profilul longitudinal pe sectoarele eu panta aecentuata are 0 forma paraboliea cu concavitatea in jos. . -.III unde apar depuneri ale materialului aluvionar transportat si patul albiei tinde sa se ridice.l. separate intre ele prin zone mai scurteeu pante marl si adincimi mici...4. .numite praguri. . .Sectiunea transversala Sectiunea transversala este formata din albie minora si albie majora. panta scazind.. Se deosebesc astfe1 3 sectoare principale ale unui curs de apa: -sector arnonte ...

proces ce se produce doar in cazul atingerii vitezei critice de antrenare. Eroziunea si depunerea sunt etape ale fenomenului de antrenare hidrodinamica. rezistenta la eroziune a materialului din patul albiei Miscarea aluviunilor este intensa. -sectoare cu stabilitate normala caracterizate prin: . In baza acestor legitati (legile lui Fargue) se poate trage conc1uzia ca exista 0 curbura optima a unui sector de albie. curbe si contracurbe.8 -profilul longitudinal variaza odata eu modificarea curburii albiei. fiind format din aliniamente scurte. se mai iau in considerare factori modelatori ca variatia anuala si sezoniera a debitelor lichide.5. marirea curburii conduce la adincirea fundului albiei iar reducerea curburii conduce la ridicarea cotei fundului albiei. IV. stocul debitelor solide si gheturile. Traseul in plan al aibiei regularizate sf profilul longitudinal ai sectorului de riu regularizat Traseul in plan se doreste sa coincida cu traseul albiei stabile. In afara acestui factor. -sectoare eu stabilitate redusa caracterizate prin: forta de tirire a curentului > rezistenta la eroziune a materialului din patul albiei Miscarea aluviunilor este puternica si apar modificari anuale ale fonnei in plan si cotei fundului albiei. adincimea maxima fiind masurata in aval fata de virful curbei cu 0 patrime din lungimea curbei -adincimea la malul eoncav si Iatimea plajei la malul convex sunt direct proportionale cu curbura malurilor -raportul dintre lungimea curbelor intre 2 praguri si latimea albiei variaza in domeniul 6 . 1. astfel. Veliakov propune clasificarea sectoarelor albiilor in functie de stabilitate in: -sectoare eu stabilitate foarte mare caraeterizate prin: rezistenta la eroziune a materialului din patul albiei > forta de tirire a curentului Miscarea aluviunilor este foarte redusa. unde survin scbimbari la fiecare viitura inregistrata.6. dar modificarile formei in plan ramine aceeasi si este insotita de modificari periodice ale cotei patului albiei. modificarile fonnei in plan si a profilului longitudinal fiind nesemnificative. . 1. Legile lui Fargue si aplicatii practice Forma in plan si profilul longitudinal al albiei sunt interdependente. forta de tirire a curentului ::::.30 IV. sub care scurgerea se produce eu pierderi de energie minime (Veliakov . care presupune existenta aluviunilor in 2 faze: -in suspensie in masa fluidului -tirite pe patul albiei. -sectoare complet instabile corespunzatoare zonelor conurilor de dejectie. Faza de eroziune a procesului de antrenare hidrodinarnica incepe cu desprinderea. uneori chiar de mai multe ori pe an. Razele de curbura variaza continuu pentru ca si profilullongitudinal sa sufere modificari lente.principiul disiparii minime). fiind valabile urmatoarele afmnatii: -punctul de adincime maxima a cursului pe un tronson de albie nu este cel in care se inregistreaza curbura maxima. curentii interiori.

Lucrarile de regularizare propuse trebuie racordate atit in amonte cit si in aval Ia sectoare naturale stabile.B. astfel. !V.5 Ro= lOOp~ Ro = O~. LSectiunea transversala in aliniamente si in curbe Se doreste trasarea sectiunii stabile.31 Traseul optim din punet de vedere hidraulie este format din arce de sinusoida avind: y 1. Traseul in plan regularizat trebuie sa fie cit mai conservativ.panta albiei. . se urmareste indeplinirea conditiei de a producere prin lucrarile de regularizare proiectate a unor modificari favorabile la treeerea debitelor mici si medii.. -raza de curbura in virful curbei .p -D.xo = n. -ecuatia: Y = Yo' 00&-2.JQ. unde: Beste latimea albiei Ia oglinda apei la treeerea debitului de calcul In functie de marimea cursului. in care: I . a greutatii proprii a particulelor si a fortei de frecare intre particule. pentru orientare se pot folosi relatiile: ~ = (2.Ro:2 -sageata.-3.xo -lungimea corzii: .i. fara a schimba echilibrul naturalla trecerea apelor mari. astfel incit fiecare element sa fie in echilibru sub actiunea fortei de tirire a curentului.O). eeea ce presupune alegerea unor lucrari submersibile.debitul de fonnare a albiei Este importanta si pozitia traseului corectat fata de albia naturala preexistenta.tD-. Q .. utilizind malurile stabile. avindu-se grija ca acestea sa nu fie influentate negativ.tt 2.

64 0. I .00 5.00 2..30 0.30 3.pentru imobilitate absoluta A = 0.00 100.03 .26 0." .49 0.m care: ..viteza medie.047 .adineimea maxima A .15 0. Pentru 0 albie trapezoidala se constata ca efortul maxim de tirire pe taluz este: 'tmax = 0.~ "/" V = .94 5.50 1.12 0.30 0.43 0.10 0.9-0.H.32 Efortul mediu de tirire exercitat de curent asupra unei albii prismatice reprezinta raportul dintre eomponenta tangentiala a greutatii apei si suprafata udata: -pentru albii foarte largi: r = rw.88 10.40 La albii sinuoase aeeste valori se recomanda sa fie reduse eu (1 .14 0.s.Ho~".74 'tadm (daN/m2) Turbiditate redusa 0.25 0.24 0.greutatea specifica a aluviunilor Valoarea critica a efortului de tirire la care se antreneaza 0 particula de diametru d este data de relatia Boys: iar conform Meyer-Peter: A = 0.00· 70.aria sectiunii calculate eu relatiile: .40)%.l~ . in care: Yw.1.00 0. ')'aI .45 3.39 0.'1'J. care se ealeuleaza eu relatia: 0.00 40.pentru majoritatea particulelor aflate in miscare Pentru albii rectilinii din material necoeziv Bureau of Reclamation al SUA recomada val on01 ea dmi Sl 1 e al eeof rtul Ul0 de tiri ibil mre.53 2. Repartitia efortului unitar pe suprafata . unde: V .I.00 30.R.83 Albie din pietris (75% din particule au d<d75) d 't.750YW H.sectiunii transversale a albiei depinde de forma acesteia.59 0.88 .25 0.00 3.45 0. unde: R .panta albiei -pentru albii oarecare: 'tal = ral. dupa cum urmeaza: Albie din nisip d (mm) 0.39 0. • o Ho ..41 0.raza hidraulica a sectiunii.00 Fara suspensii 0.I. in functie de gradul de sinuozitate al acesteia.90 8.39 0.greutatea specifiea a apei.00 20.30 0.00 50.tg9 .dm (daN/m2) (mm) Turbiditate mare 0.I Pentru a determina forma sectiunii transversale corespunzatoare trecerii unui debit Q se poate pomi de la stabilirea unei forme cosinusoidale si se calculeaza: Q' =VoA..

din eeuatia de continuitate rezulta faptul ea: o.!. Atunci cind se opteaza pentru alegerea principiului albiei stabile. In functie de naturala materialului din care este format patulalbiei se stabileste limita inferioara a numarului Froude sub care se produc depuneri si 0 limita superioara a numarului Froude peste care se produce eroziunea malurilor. 4>- la care se adauga in partea eentrala un sector dreptunghiular avind adineimea Ho si latime . Cele mai simple relatii morfometrice sunt: -pentru adincime: -pentru latime: -pentru panta: -pentru viteza: -pentru debitul solid: Coeficientii se obtin din conditii hidraulice. f.+~+o=l Este esential ca modul de definire a debitului de fonnare sa fie unitar..x). rezultind astfel 0 adincime mai mica decit Bo. Astfel.B.. conform Nixon valorile latimii albiei stabile la debite eu diferite asigurari se calculeaza cu relatiile: -pentru debit ell asigurare 30%: .(1~..adincimea medie.33 Daea Q' < Q atunei forma sectiunii transversale este cosinusoidala data de eeuatia: y = H(). pastrind forma relatiei. Schimbarea asigurarii debitului modifiea valorile eoeficientilor. unde B -latimea albiei la partea superioara a sectiunii cosinusoidale.J~Jl' H . o limitare a metodei este data de numarul Froude al curgerii: Fr =..%. se stabileste forma sectiunii transversale pe baza unor corelatii intre elementele hidraulice si geometrice.. in care: .OS (aretD 110 .._ ~B - n(Q-Q') lMIJ'/. numite relatii morfometrice..-l* Daca Q' > Q atunci se reduce partea centrala eu 0 latime LIB'=0.

67 10.50 mfs. scufundindu-se cu ajutorul lesturilor sau fixindu-se prin interrnediul pilotilor. 411 coeficientii necesari fiind cei din tabel: Sector riu si conditii curgere A~ Sector intre munte si deal. Ql/2 -pentru debit cu aasigurare 0.67 0.50 9.90 Mal fix 1.00 ill Kli Mal fix 16.00 Mal erodabil 10.80 0. scurgere linistita Curs inferior. la iesirea inspre ses. 1.10 1.-'.6%: Relatiile morfometrice ale lui Altumin. scurgere linistita Sector mijlociu ses. sunt ieftine. usoare .utilizate pe cursul mijlociu si inferior al riului si se executa din materiale locale..AB'llll).90 1. H. albie nisip si pietris. Lucrarile penneabile se utilizeaza in cazuI sectoarelor de riu unde se inregistreaza viteze mici de curgere dar debite solide mario Aceste lucrari favorizeaza micsorarea vitezei de curgere si depunerea aluviunilor. in unnatoarele variante constructive: .30 " 0.80 0. se proiecteaza lucrari in albie. dar nu pentru 0 durata mare de timp.50 4.1 Bm .00 1. viteza si pante apropiate de cele eritice Sector deal.57 0. pentru a evita eroziunea malurilor si a favoriza colmatarea.00 1.Lucrari in albie De asemenea.00 9.10 0.00 Mal erodabil 0.80. conduc la ridicarea fundului albiei prin depunere. care pot fi: a)lncrari tempo rare. IV. rolul acestora este de a obtine rezultatul scontat intr-un interval scurt de timp. se utilizeaza arbori cu coroane dezvoltate.pe sectoare unde v < 1.8. sunt: B .00 1. Acest lucrari pot fi permeabile sau de activare a circulatiei transversale.00 Dupa realizarea proiectarii celor trei elemente se verifica nivelurile si capacitatile de transport ale albiei regularizate. ce introduc in calcul nu doar debitul ci si caracteristicile materialului din patul albiei. _ I fli/l.10 3. albie nisip grauntos mijlociu si marunt.34 -pentru debit cu asigurare 10%: -pentru debit cu asigurare 5%: B = 2. nu due 1a aparitia fenomenului de afuiere.75 Mal erodabil 0. -0. similare ca efect. albie bolovanis.00 0. de 'urmitld sa fie inlocuite en lucrari definitive. concentratia materialului in suspensie.00 5. Se pot executa in urmatoarele variante constructive: -arbori inecati . albie nisip marunt Mal fix 0.

. pamint. ~ -_ ..doua sau mai multe siruri de piloti eu scop de aparare a malurilor sau pentru marirea adincimii de navigatie Lucrarile pentru activarea circulatiei transversale sunt alcatuite din panouri mobile...panouri prinse prin articulatii la partea inferioara sau superioara de un sistem de sustinere fix. . .•••.:<::.. q···>. ~...... .02. faseine. -- .. . .L-.•.•. . .. . . . la suprafata apei. >-'..•...lucrari transversale.. ~ ...:-: .... -.. · · .sunt rezistente pe 0 durata mare de timp. ."./. prinse la partea inferioara.... pintenii pot fi: ..•...•. . ..'. ... . . deoarece curentii creati spala partea central a a albiei -apara malurile impotriva eroziunii.. .-. pinteni -siruri de piloti .•.. ······r·' :. care au inclinari diferite in functie de viteza eurentului.:: :<:."::0 ..35 .. . masive . ... a)sub forma de perdea in lungul malului b)sub forma de dig longitudinal -panouri oscilante sau fixe . .". putindu-se realiza astfel traverse de colmatare. ". .... <1fft7 . .:<: :>. . se confectioneaza din piatra. pe patul albiei sau si la suprafata sl pe pat si due la obtinerea urmatoarelor efecte: -evita colrnatarea prizelor de apa in curent liber si derivatiilor navigabile.\ . l·t . .' . . . .... ..·X ...:_ . . asezate oblic in curent.. <... au raza mare de actiune. -. eu un cap at incastrat in mal si altul in albie. a)artieulatie inferioara b)articulatie superioara -garduri . ..··r . tip: -pinteni (epiuri) . . :.:::>:::' . ~ •.. ce pot fi asezatinormal pe axul albiei sauinclinati . au rolul de dirijare a curentului si pot fi de .-:\. plutitoare sau fixe.••••... . provoaca devierea partiala a curentului si depunerea aluviunilor ·i·· ..garduri duble carora li se adauga panouri de faseine. a)normal pe ax albie bjinclinati. r ..¥Z·:'?«:··:SZ:>·· . /:". sunt elastice pentru a putea unnari defonnatiile ee apar in patul albiei... .-.c· . deoarece. ...-. ..:. .. .>: :-::/2 . >::<>.. . b)lucran definitive. .<. orientati spre aval Partile componente ale pintenului sunt: -capul pintenului (partea dinspre apa) -radacina pintenului (partea incastrata in mal) -corpul (partea dintre radacina si cap) Din punct de vedere allungimii acestora. <.'··:2\·. .. . orientati spre amonte c)dedinati. _-:.curentii creati favorizeaza depunerea de fund in zona malurilor.. deoarece curentii creati transporta aluviunile spre axul albiei -imbunatatesc conditiile de navigatie prin marirea adincimilor senalului. beton.

geosintetice.2.avind coronamentul stabilit la nivelul apelor medii -pentru sporirea adincimilor de navigatie . formate din -fundatie si imbracaminte a taluzului.avind coronamentul stabilit eel putin la nivelul apelor mari -pentru regularizarea albiei principale . eurentul fiind dirijat spre axul albiei. malurile si radacina pintenilor fiind protejate impotriva eroziunii.1. Indiguirile au si efecte negative legate de: . IV. pintenii pot fi: -insubmersibili . pamint. -micsorarea sectiunii de curgere -cresterea nivelului in remuu -scoaterea unor suprafete din functia de atenuare ceea ce duce la marirea debitelor in sectiunile aval -cresterea vitezei de curgere ceea ee duce la modificarea compunerii viiturilor cu afluentii -modificarea regimului eroziunii si depunerilor . afuierii datorate curentului. daca: 1-lungimea pintenului a . pe intreaga latime a albiei.lndiguiri de riuri IV.Lucrari pentru apararea impotriva inundatiilor Lucrarile hidrotehnice care au ca scop apararea impotriva inundatiilor pot fi: -acumulari speciale . apararile se utilizeaza daca malul natural coincide cu malul albiei regularizate si reprezinta 0 protectie impotriva eroziunii.devierea debitelor marl -indiguiri . In cazul pintenilor inc1inati spatiile dintre acestia se colmateaza intr-un interval de timp mai scurt.regularizarea albiei cursului de apa -derivatii .pozitionate transversal pe bratele ce se inchid -praguri de fund . gabioane. plutitorilor.36 -scurti. Pintenii nonnali pe axul albiei sau pintenii declinati produc la capatul dinspre albie virtejuri si afuieri mai putin importante.2. valurilor. fascine. beton.unghiul dintre pinten si direetia de curgere Bst -latimea albiei stabile regularizate.avind coronamentul stabilit la nivelul apelor mici -de fund . Pintenii au sectiune transversal a de forma trapezoidala si se executa din nuieIe. daca: -Iungi.pozitionate transversal.regularizarea debitelor marl -marirea capacitatii de transport a albiei . ghetii. Din punet de vedere a1 eotei la eoronament. piatra. -diguri de dirijare submersibile (le~ate sau nu de malprin traverse) -inchideri de albie (baraje de deviere) -traverse de colmatare .impiedica revarsarea apelor mari Indiguirile au ca scop apararea impotriva inundatiilor prin lucrari. atunci cind exista tendinta de coborire exagerata a patului albiei -aparari si consolidari de maluri.avind coronamentul stabilit sub nivelul apelor mici.

aplicindu-le lucrari de consolidare atunci cind acestea sunt necesare. eonstruirea unui batardou din anrocamente sau gabioane sau blocuri de beton eu greutate de 200 . . la useat..l.12) km/h... forta curentului. . ····8·:· 1 ...' Digurile au drept cauze de cedare: deversarea. in perioade1e de ape micr. eu taluzuri protejate.. Digurile se intretin prin mentinerea sectiunii transversale la elementele geometrice de proiectare. .. Diguri Pentru dimensionarea lucrarilor de indiguire se stabilese debitele si nivelurile de ealcul. pentru inaltimi pina in 4 m..37 -modificarea regimului apelor freatice -modifiearea regimului hidrosalin al solului.. V. se executa umpluturile. alunecarile de taluzuri. prin indepartarea vegetatiei de pe corpul digului propriu-zis. 2. .. dar cu costuri foarte . Digurile pot fi longitudinale sau de remuu si sunt caraeterizate de sectiuni transversale trapezoidale. Remedierile consta in eonsolidarea capetelor digului eu fascine lestate si anrocamente. .Amenajari hidrotehnice pentru transport pe apa V. pieselor de dimensiuni marl se face eu viteze reduse. materiilor prime. Cedarea se manifesta prin aparitia breselor. Pentru prevenirea aparitiei aecidentelor digurile se supravegheaza in perioadele de ape marl si se reeurge la interventii prin suprainaltare (pentru prevenirea deversarli) sau eonstruirea de banchete si prevedereade material filtrant (pentru cazul actiunii infiltratiilor).b '. . 2...:~: .. Se prevad traversari prin corpul digurilor pentru aevacua apa coleetata in spatele acestora in emisar. semifabricatelor. gheata. infiltratiile. prin prevederea perdelelor de protectie intre corpu1 digu1ui si mal.250 kg (deoarece viteza eurentului este mai mare de 2 m/s) dupa care. de ordinul a (8 . IV. . . <B· ::b· ~ . . .lmportanta transportului pe apa Transportul pe apa al marfurilor de masa. pante rezultate in urma ealeulelor de stabilitate pentru inaltimi de peste 4 m si din experienta. actiunile meeaniee din valuri.

gabaritul de aer N = t + A.28) % din greutatea bruta transportata.0. N.90 Acesta este motivul pentru care se pune accent pe realizarea infrastructurii necesare transportului pe apa. rezultind astfel gabaritul de navigatie pe verticala: t . Gabaritul de aer reprezinta portiunea situata deasupra nivelului apei si este dat de inaltirnea suprastructurii navelor celor mai inalte. eu raze de curbura care asigura inscrierea navei sau convoiului de calcul. rezulta din sectiunile a doua nave sau convoaie de calculla care se adauga latimea fisiilor de garda: M == 2B + 3d. unde: T -pescaj r . greutatea moarta fiind de aproximativ (7. care se alege: d = 2 m pentru riuri mici. tine cont de gabaritul de apa si eel de aero Pentru stabilirea gabaritului de apa se ia ill' considerare pescajul navei sau convoiului de calcul si un spor de adincime numit rezerva pilotului pe calea curenta.Gabaritele caii navigabile Senalul navigabil san calea navigabila reprezinta fisia de apa ce serveste in mod curent pentru circulatia naveIor.2.45 5.5 m Deplasamentul este gabaritul volumului de apa dislocuit de 0 nava sau un convoi de calcul. r = 0.31 0.2 .25 6 Slep autopropulsat 0. M.rezerva pilotului. masurata sub adincimea carenei navei: .gabaritul de apa A .70 150 Nu are sens Avion 2. are un traseu continuu.38 scazute.5 .2.00 40 Autocamion 0.32 1.15 0.35 Vagon feroviar marfa 60 0. t=T + r. A.20 Nava maritima 20 0. unde: B -latimea navei san convoiului de calcul d -latimea fisiei de garda. unde: .Cai navigabile interioare V.66 6 0. Gabaritul de navigatie pe orizontala. d = 5 m pentru fluvii Gabaritul de navigatie pe verticala. prin comparatie cu 40% in cazul transportului feroviar. V. Calea navigabila se caracterizeaza cu unnatoarele elemente tehnice: -traseul in plan -sectiunea transversal a (latime si adincime ce satisfac cerintele gabaritului de navigatie) -panta longitudinala pe biefuri.1. Analilza t ehni co-economica nentru dif enit e rmj oace d e tr anspo rt araa astfel: ica pen 1 "I t Mijloc transport v Cost t mt/cost t tF Gm/Gb km/h Slep remorcat 0. ce eonsta din cai navigabile interioare si porturi.

scondrii de senmalizare.•• .1. . -"" '.. directia de mers.1 ·d . cite 0 desehidere pentru fiecare sens de navigatie: amonte si aval. costiera si plutitoare.. exeeptie faeind punetele obligate ale traseului unde raza de curbura poate fi de minim 3 ori lungimea navei sau convoiului de calcul si se adopta in sectiunea in eauza supralargirea senalului navigabil fata de sectiunea curenta..39 g I . Semnalizarea poate fi.. V2. Inaltimea libera sub poduri se ealculeaza sumind gabaritul de aer eu nivelul apei la trecerea debitului maxim si 0 garda de siguranta. Adineimea navigabila este adineimea intregului sector considerat. Gabaritele de navigatie se mentin prin lucrari de intretinere de tip dragare. de zi si de noapte. -cai navigabile principale.2... Bieful este sectoml cursului de apa dintre doua trepte de . ceea ee poarta denumirea de adineime navigabila de ealeul. eel putin doua dintre aeestea trebuie realizate tinind cont de inaltimea libera sub pod. -cai navigabile locale.Ecluze Caile navigabile se pot realiza prin canalizarea cursurilor de apa cu ajutorul nodurilor hidrotehnice. Clasificarea cailor navigabile se poate face si dupa importanta. eorespunzatoare debitului minim de caleul eu 0 anum ita asigurare.2. In cazul podurilor eu mai multe desehideri. j ····. Clasificare . geamanduri. V.. adincimea si prezenta obstacolelor. balize. in cea de-a doua situatie numindu-se canale navigabile.3.. nave de semnalizare. corespunzatoare gabaritului pe orizontala. -cai navigabile seeundare. Caile navigabile pot fi c1asificate in: -naturale -artificiale.. semafoare. Raza curbelor traseului in plan aI caii navigabile trebuie sa fie eel putin de 6 ori lungimea navei sau convoiului de calcul. Mijloacele utilizate pentru semnalizare sunt faruri.. . stabilita in functie de deplasamentnl maxim brut al navei sau convoiului de calcul. Pe senalele navigabile se semnalizeaza limitele acestora.' 1······ . . obtinindu-se biefarea. dupa perioada de utilizare. iar dupa pozitia in spatiu. in: -cai navigabile magistrale.

nu este foarte mare. Ecluza este 0 eonstructie hidrotehnica formata din sas. In acest mod se sporeste gabaritul de navigatie. etc. de regularizare a debitelor. limita superioara po ate sa atinga 17 m daca timpul necesar ec1uzarii nu constituie 0 problema. sub poarta. necesara amenajarii galeriilor sistemului de alimentare. viteza de variatie a nivelului apei in sas nu po ate fi mai mare de 1. care reuseste distribuirea perfect simetrica a debitelor si vitezelor in raport cu centrul ec1uzei.pentru caderi de pina la 12 .40 cadere succesive. se micsoreaza si uniformizeaza viteza de curgere si panta longitudinala. avind in vedere traficul redus cu care se confrunta ec1uza. se poate face prin intermediul unor vane amplasate in poarta. cu zone Iinistite si zone cu turbulente. avind astfel functie dubla: de alimentare si de evacuare a apei.15 m. valurilor aparute si panta suprafetei apei. eu conditia sa se asigure stabilitatea navei in sas.0 mlmin. capat aval. Nodurile hidrotehnice au de cele mai multe ori si aIte folosinte decit navigatia (folosinta energetic a.15 m. extinse din bieful arnonte pina in eel aval. limita inferioara poate fi coborita pina la 10 m daca traficul este foarte intens si cantitatea suplimentara de beton. diferite in functie de de lasamentul navei de calcul: De asemenea.) La racordarea a 2 biefuri. alimentarea este neuniforma.5 2. La acestea se adauga. varianta optima este alimentarea echiinertiala. deoarece fortele care actioneaza navele sunt datorate curentilor produsi de alimentare. porti. se realizeaza prin galerii longitudinale cu orificii practicate in bajoaiere san radier. pentru alimentare eu apa. Sistemul de aIimentare a ec1uzei poate fi: -frontal . porturi de asteptare. . capat amonte.pentru caderi mai marl de 12 . forta de impuls a jetuluiljeturilor de apa la iesirea din sistemul de alimentare in sasulecluzei. Alimentarea ec1uzei trebuie sa se reaIizeze intr-un interval de timp cit mai mic. Se considera ca stabilitatea navei este asigurata daca forta dezvoltata in parimele de amarare nu depaseste valorile tabelate. prin puturi sau prin galerii de ocolire a portilor ee debuseaza imediat aval de acestea -distribuit . este nevoie de ecluza. cn 0 pondere foarte mica. pentru asigurarea continuitatii navigatiei.

curentilor.. V.."""". variatiilor de nive1. Porturi jluviale si maritime Portul este 0 statie de tranzit intre eai navigabile si cai terestre si sunt realizate pentru a adaposti navele de efectele valurilor.. fluvial.. -tuneluri navigabile . V. special (industrial.pentru subtraversari ale eananelor pe sub eai de eomunieatii terestre.eu acelasi rol ca si ecluza V.. iernare si refugiu.etc . iahting) . -ascensoare de nave . Lucrari de art ape cai navigabile Pe canalele navigabile se vor intilni lucrari de arta de tip: -poduri canal .. bajoaierele pot fi independente sau monolitizate eu radierul intr-un sistem unitar in forma de cuva. aluviunilor.--.. strapungere de culmi..pentru supratraversari ale canalelor peste eai de comunicatii terestre.maritim (estuare) -destinatie: cornercial. maritim. cursuri de apa.3. Clasificare Porturile se pot clasifica dupa urmatoarele criterii: -asezare geografica: fluvial.2.. ~. eursuri de apa.3....J....41 Ca sistem constructiv. vai adinci.. 4. militar.. etc.

care euprinde la rindul sau: -rada portului (avantportul) . national.unde !lava se pune la uscat . formata din: -frontul de acostare . astfel incit in interior inaltimea valului sa nu depaseasca 2 m -bazinul portuar . aceasta suprafata poate sa fie creata natural sau artificial. astfel incit in interior inaltimea valului sa fie de eel mult 0.reprezentind suprafata de apa adapostita in grade diferite.suprafata de apa total adapostita unde navele acosteaza si descarca. V.5 m -teritoriuI..42 -durata exploatare: definitiv.Elemente componente Componentele unui port sunt: -aquatoriul . de export. doeurile useate sunt dane prevazute eu porti de izolare si sisteme de evacuare/umplere a incintei. reparatii.2..totalitatea arnenajarilor facute de-a lungul aquatoriul pentru revizii. prin intermediul digurilor. docurile plutitoare sunt cutii ce se Iesteaza in arriplasament pina ajung sub chila navei. care poate fi useat sau plutitor. apoi se inchid. de tranzit international. aceasta suprafata se creaza in majoritatea cazurilor artificial. elementul principal este doeul. oricare dintre ele putind beneficia de operare pennanenta pe durata de exploatare sau doar operare sezoniera -grad dispersare a suprafetei: unitar sau complex portuar -dupa importanta traficului: mondial. unde navele stationeaza si manevreaza inainte de intrarea in port sau dupa iesirea din port. dane de acostare -depozite. ridicindu-se astfel deasupra nivelului .. respectiv incarca.reprezentind suprafata de teren aferenta portului.3. regional. cladiri administrative. local -vamal: de import. construire de ambareatiuni. eu ajutorul digurilor de ineinta. . se delesteaza. in cadrul acestuia se construiesc cheuri de acostare. international.suprafata de apa partial adapostita.totalitatea amenajarilor facute de-a lungul aquatoriului pentru acostarea navelor si operarea acestora. provizoriu. . cai decomunicatii terestre prin intermediul carora se poate efectua operarea navelor -santiere navale .apei.

in 1965 ajunsese la 230. etc. infrastructura. Vl1. apoi se opreste alimentarea parcelei -scurgerea la suprafata . orezariilor.4 em pentru a nu se ineca.000 ba. desecarile-drenajul S1 combaterea eroziunii solului.10-3 cm/s. a carui permeabilitate trebuie sa fie in domeniul 10-4.5. Vl.metoda utilizata in eazul orezariilor. se VI.400. Galatui.aparind plantele de efectele temperaturilor atmosferice scazute -pigmentare . ce se manifesta prin deficit de umiditate in raport cu cerintele plantelor. astfel.20 em pina in perioada de eoacere in lapte. etc: -submersarea . iar.inrnagazinind in sol cantitatea de apa necesara culturilor agricole inaintea perioadei de vegetatie -fertilizare . situatie in care se realizeaza incinte de cultivare prin indiguire. Vl. Pietroiu-Stefan eel Mare. acestea urmind sa fie temporar inundate.Irigatii Deoarece seeeta este un fenomen natural cu efecte daunatoare dezvoltarii. sursa.000 ha (50% din suprafata agricola) -suprafata amenajabila in conditii economice .Date caracteristice in Romania In Romania traditia aeestei praetici agrieole este veche.AlI pentru imbunatatiri funciare .l. in perioada de infratire a orezului coloana de apa se seade la 3 .300.000 ha Pina in anul1944 suprafata irigata era de 15.2.43 Domeniile apartinind imbunatatirilor funciare soot: irigatiile.7. orezul se planteaza. J.1. Terasa Brailei. in mod special datorita cooperativizarii.1976 a fost implementat un program de realizare a sistemelor de irigatii in perimetrele situate in sudul si sud-estul Romaniei (zona cea mai secetoasa din tara) in baza caruia s-au executat marile amenajari pentru irigatii Carasu.inlaturind din sol sarurile daunatoare dezvoltarii culturilor -aprovizionare .l.000 ha (36% din suprafata agricola) -suprafata ce poate fi irigata utilizind Dunarea ca sursa de apa .ajutind la incorporarea ingrasamintelor aplicate culturilor agricole -termoreglare . Datele caracteristice pentru irigatii in Romania sunt: -suprafata amenajabila din punet de vedere tehnic . iar abordarea tehnica a surselor de apa fiind faeila.Metode de udare Pentru aplicarea udarilor se poate opta pentru una dintre unnatoare1e metode.000.10 ern de apa. Jegalia.Scopul irigarii Irigarea culturilor se face pentru: -umectare . sub aspectul cadrului natural existind 0 retea hidrografica bogata. In perioada 1966 .l.3.000 ha si se adresa in special gradinilor. Pentru fiecare dintre ele exista tipuri de amenajari si constructii hidrotehnice specifice.metoda se utilizeaza in cazul terenurilor agricole a earor panta nu depaseste 4%. in functie de morfologia terenului agricol.000.5. astfel incit sa se poate asigura functionalitatea pentru care au fost coneepute.completind deficitul de apa necesar dezvoltarii plantelor in perioada de vegetatie -spalare . terenul.favorizind accelerarea procesului de maturare a fructelor. eu 0 inaltime de pompare neeesara euprinsa intre 60 m si 100 m -suprafata ce poate fi irigata utilizind ca sursa de apa riurile interioare ale tarii in regim neamenajat .000 ha.2. Calafat-Bailesti. Vl. irigarea culturilor are ca scop compensarea deficitului de umiditate a culturilor agricole pe baza aportului dintr-o sursa de apa. cultura. se asteapta rasarirea si se acopera eu un strat de 5 . dupa care nivelul se ridica la 15 .

44 niveleaza si se realizeaza brazde a caror panta optima este de 0. temperatura. Vl.metoda de udare cea mai raspindita in Romania (a carei unifonnitate de distribuire a apei pe suprafata terenului este _puternic influentata de vint) se utilizeaza pentru terenuri a caror permeabilitate depaseste 10 cm/s (3. este foarte susceptibila la incarcarea cu suspensii a apei de udare deoarece orificiile se pot infunda. Componentele sisternelor de irigare Sistemele de irigatii sunt complexe de IUCIarisi amenajari care au in cornponenta urmatoarele: -eaptarea . -canal/conducta de distributie principallsecundar/de sector . gradul de aeratie. gradul de ocupare a terenului eu lucrari. clima. unifonnitatea si marimea picaturii -pieurarea . eu rol de eondueere a apei in sectoarele de udare.1. proximitatea acesteia fata de suprafata pe care se vor aplica udarile si calitatea apei. hidrogeologia. modificind scurgerea. au continut de sub stante in suspensie variabil in funetie de sectiune si perioada din an (ape mari. gradul de acoperire cu vegetatie a bazinului hidrografic. ce poate functiona gravitational sau prin pompare. pe reteaua de distributie se pot gasi. VI. dar tinind cont si de economia de apa realizata. cantoane.stavilare. podete. microrelieful.. in functie de metoda de udare aleasa -reteaua de eolectare/evacuare a apeiin surplus . din punctul de vedere al pozitiei fata de sursa putem distinge. se caraeterizeaza prin intensitatea. Metoda de udare (mai putin cea prin imersare care este caracteristica exc1usiv modului de crestere si dezvoltare a culturii orezului) se alege in functie de factori naturali de tip panta terenului. calitatea apei influenteaza culturile prin aportul de elemente nutritive. care variaza in functie de cultura.3%. -canall conducta magistrala de aductiune . Calitatea apei difera in functie de tipul sursei. canale colectoare secundare. lungimea brazdei. drurnuri de acces. dupa cum unneaza: -cursuri de apa de suprafata .5. SRP (statie de repompare). in functie de morfologia terenului. modificarea fertilitatii.4.0.constructie de transport al apei ce se poate realiza sub forma de canale sau conducte. prin intennediul unor conducte perforate ingropate. pozitia si densitatea acestora ducind la definirea debitului de udare. debitul de udare. eonsumul de energie electrica. marimea fantelor. apeducte. Calitatea apei este data de gradul de mineralizare. caderi.6 mm/h). ape mici) -lacuri de acumulare .Sursa de apa Sursa de apa pentru irigatii trebuie aleasa in functie de disponibiHtatea acesteia comparata cu necesarul stabilit din calcul.05 .reprezinta sursa cea mai utilizata de apa pentru irigatii si variaza in functie de clima.metoda de udare subterana. canale colectoare principale -constructii si instalatii anexa . . in functie de pozitia sursei de apa fata de terenul ce urmeaza a fi deservit -aductiunea . De asemenea. indiferent de microrelief.1. canale. instalatii de rnasurare a debitului. respectiv Spp (statie de punere sub presiune) -lucrari de amenajare interioara . materialul in suspensie. rigole. brazde. sifoane. au un continut scazut in saruri. distanta dintre brazde si durata udarii se stabilesc prin calcul in functie de cultura -aspersiunea .transporta apa de la sursa la reteaua de distributie .compuse dinconducte. telecomunicatii.fonneaza reteaua de distributie. necesarul de forta de rnunca. ape medii. solul.priza de apa. Calitatea apei influenteaza solul prin modificarea bilantului sarurilor. poduri. litologie.fonnata din canale colectoare de sector. fasii. parcele submersibile.

iar gradul de ocupare a terenului eu constructii fiind injur de 5% -canale de pamint captusite si jgheaburi de beton. contindu-se pe epurarea suplimentara furnizata de insusi solul pe care sunt cultivate plantele dar si pe influenta radiatiei solare in cazul mieroorganismelor continute. pentru suprafete irrigate de pina la 4000 ha -conducte de inalta presiune. procentului de sodiu fata de suma eationilor.Statiile de pompare Statiile de pompare sunt necesare atunci cind alimentarea nu se poate face gravitational. luindu-se masuri igienice de precautie deosebite. dupa ce au fost decantate S1 epurate biologic. respectiv concentratii miei de saruri daca sunt in zone urnede si subumede. Reteaua de distributie Reteaua de distributie poate fi compusa din: -canale de pamint necaptusite.atunei cind pompeaza apa dintr-un canal intr-o retea de conduete sub presiune.4 daN/cm2. Dupa tipul construetiv statiile de pompare pot fi: . prezinta concentratii mari de saruri daea sunt in zone aride si semiaride. in conditii asemanatoare celor pentru utilizarea apei uzate menajere. avind apa de calitate superioara -de mici dimensiuni. iar gradul de oeupare a terenului cu constructii fiind inJur de 3% -conducte de joasa presiune. de 2.de repompare .sunt surse foarte diferite din punctul de vedere a1 debitului eapabil si al calitatii. clima si marimea bazinului de reeeptie. foarte importanta este temperatura apei din surse subterane pentru a nu produce socuri termice plantelor la udare. continutului total de saruri.45 -de marl dimensiuni. Dupa pozitia in cadrul amenajarii hidrotehnice statiile de pompare pot fi: . de pina 1a 2. -ape uzate . 6.atunci cind pompeaza apa din sursa in amenajare . avind pierderi de apa de ordinuI15%.5daN/cm . Apa utilizata pentru irigarea culturilor agricole va fi analizata din punctul de vedere al capacitatii de reaetie. avind apa de calitate foarte diferita in functie de conditiile specifiee locale.5 . lipsite de scurgere -apele subterane .de baza . pentru suprafete irigate mai marl de 4000 ha VI 1. amplasate in zonele superioare ale bazinelor hidrografice ale eursurilor de apa. a1 cantitatilor principalilor ioni. se poate utiliza si apa uzata rezultata de la complexe zootelmice. avind pierderi de apa de ordinul 40%. in funetie de natura acviferului.atunci cind pompeaza apa dintr-un canal in care apa a fost adusa prin pompare intr-un alt canal . VI.1. au un continut ridieat de sarurideoarece dreneaza de obicei teritoriile invecinate. iar valorile obtinute se vor compara cu limitele admisibile. 7.de punere sub presiune (de baza sau de repompare) . din acest motiv unnind sa fie utilizata pentru irigatii doar dupa realizarea de analize privitoare la compozitie si incarcare -lacuri naturale de cimpie .provenind in general din canalizarea menajera. amplasate in zonele mijlocii sau inferioare ale bazinelor hidrografiee ale cursurilor de apa.sunt in general Iipsite de aeratie.

46

-fixe - cu sau fara camera subterana

-plutitoare - de tip nava cu cala in care sunt introduse pompele sau de tip flotori ce formeaza
o platforma pe care se amplaseaza pompele. VJ.l.8.Jntretinere si exploatare Sistemele de irigatii au 0 organizare care sa pennita irigarea unui pro cent cit mai mare din suprafata de teren cultivata, asigurarea unui regim de udare normal pentru fiecare cultura, mentinerea fertilitatii solului, obtinerea unei productivitati ridicate, realizarea unei productii agricole maxime la costuri minime. Sistemele de irigatie se intretin prin lucrari curente si lucrari periodice pe fiecare componenta a amenajarii. ReviziiIe si reparatiile se fac in perioada in care nu se aplica udari si intreaga retea de distributie se goleste. In ceea ce priveste suprafata de teren irigata, este necesara urmanrea nivelului pinzei freatice, chimismul si umiditatea solului, evolutia productiei agricole. V12.Desecari-drenaje V1.2.1.Excesul de umiditate Porii solului sunt ocupati in proportii diferite de catre aer si apa. In functie de dimensiunile porilor putem deosebi porozitatea capilara, care poate retine apa, si porozitatea necapilara, care asigura aeratia solului si care influenteaza permeabilitatea acestuia. Aeratia solului este importanta pentru satisfacerea nevoii de oxigen a radacinilor plantelor, cerintei de azot a microorganismelor, asigurarea eliminarii dioxidului de carbon degajat in procesele biologice din sol. Regimul aerului din sol este legat de regimul hidric al acestuia, deoarece volumul de apa din sol poate creste pe seama scaderii volumului aerului. Excesul de umiditate dauneaza plantelor deoarece reduce volumul de aer si impiedica circulatia SI improspatarea acestuia .. Din punct de vedere agricol se pot stabili urmatoarele stari ale solului: -uda - apa se scurge de la sine din solul prelevat -umeda - apa este vizibila in solul prelevat, dar nu curge din acesta -jilava - apa din solul prelevat umezeste mina, dar nu este vizibila. Excesul de umiditate la nivelul terenului variaza in functie de factorii meteorologici (precipitatii, evapotranspiratie), factorii hidrolcgici (apa de scurgere pe versanti), factorii hidrogeologici (nivelul apei freatice), factorii geomorfologici (panta terenului natural pentru asigurarea drenajului extern). In functie de natura exeesului de umiditate putem deosebi: -existenta permanenta in profilul de sol a unui strat acvifer freatic eu variatii de nivel; acesta influenteaza volumul de aer din sol necesar plantelor doar daca se afla la adincimi mai mici de 1-1,1 m -stagnarea apei din precipitatii la suprafata solului sau deasupra orizontului argilo-iluvial al solului -nivelul freatic ridicat combinat cu stagnarea apei Ia suprafata terenului. In functie de nivelulla care se regaseste excesul de umiditate se pot utiliza: -lucrarile de desecare, careindeparteaza excesul de apa din sol si de la suprafata terenului; este cazul apelor care baltesc sau imbiba stratul arabil sau a apelor freactice de foarte mica adincime; consecinta acestor lucrari este de crestere a proportiei de aer din sol si intensificarea schimburilor dintre aerul din sol si aerul atmosferic -Iucrarile de drenaj, care indeparteaza excesul de apa din adincime.

47 VI 2. 2.Lucrari de desecare Lucrarile de desecare cele mai uzuale sunt de captare si evacuare a excesului de umiditate si presupun: -pentru apele care baltesc sau imbiba stratul arabil - retele de canale deschise si santuri putin adinci, rare, amplasate la distante de 309-400 m, ce descarca apele in colector;

-pentru apa freactica de foarte mica adincime - retea de canale deschise adinci sau drenuri subterane amplasate sub nivelul freatic care descarca apele intr-un canal sau dren subteran de ordin superior
:.~:..;; .... """;';'~~,..;",.o,.,.;,.,.;...;...,.;..,...;..>,..;-:-~~---....;.,...;...,;..,.".;.;;~ ,

..

..

....

... . rr.. "
.. ..
. .
,'

.

':,'

".

".

'

:

,,'

..

Se mai pot utiliza lucrari de desecare care au ea seop redistribuirea umiditatii excedentare pe profilul solului, inaltarea artificiala a cotelor terenului, deseearea biologica, regularizarea scurgerilor si intensificarea drenajului naturaL VI2.3.Lucrari de drenaj Lucrarile de drenaj pot fi puturi absorb ante, puturi colectoare, drenuri de ventilatie, drenuri sifon. Elementele coroponente ale amenajarilor de desecare-drenaj sunt: -terenul desecat -luerarile de tip santuri, canale, drenuri -reteaua de transport si evacuare formata din colectoare si col ector principal de evacuare -eIlllsar -constructii hidrotehnice de tip: stavilare, ruperi de panta, podete, subtraversari, supratraversari, consolidari, guri de evacuare, statii de poropare. .. . . .
"

.·£misar ~

G'ura defcamre
,

.

.

.....

.

Sistem desecare

48

Qr~riordml

Dr~1}¢leCtor

Sistem drenaj Pentru buna exploatare a sistemelor de .desecare-drenaj este necesara asigurarea scurgerii apei colectate, tinind evidenta debitelor evacuate, a nivelurilor apei in canale sau in pinza freatica. Prevenirea si remedierea diferitelor avarii se face in cadrul actiunii de intretinere in scopul mentinerii sectiunii de scurgere, asigurarii functionarii normale a constructiilor hidrotehnice din amenajare, curatirii de vegetatie a emisarului .. VI 3. Combaterea eroziunii solului VI3.1.Fenomenul de eroziune Eroziunea este fenomenul natural ce consta din desprinderea, antrenarea, transportul si sedimentarea particulelor de sol sub actiunea agentilor de modelare a scoartei terestre (apa si vint). In functie de raportul dintre antrenarea si sedimentarea de particule de sol intr-o anumita sectiune eroziunea se poate considera normala sau accentuata. In functie de modul in care se indeparteaza particulele de sol eroziunea se poate manifesta in suprafata sau in adincime. Formele eroziiunii in adincime in functie de adincime sunt: -rigole de siroire < 0,5 m -ogase 0,5- 2 m -ravene> 2m Torentul este formatiunea hidrografica nepermanenta caracterizata prin sectiune transversala ingusta, panta longitudinala mare, viteza de scurgere ridicata, debit lichid mare in intervale scurte de timp, antrenare masiva de particule. VI 3. 2. Constructii hidrotehnice pentru combaterea eroziunii solului in bazinele hidrografice torentiale Aceste constructii pot avea rol de: -retinere a apei pe versanti .~ valuri d~.~~t,pentnl terenuri cupante de 2 - 15% ...

.. pentru terenuri eu pante de 15 . " . .···f .:.debusee.terase. eonstruite pe linia de cea mai mare panta si intersectind luerarile de retinere a apei pe versanti. . . ...: .canale de nivel. - :. .15 m -lucrari hidrotehnice longitudinale: -pinteni .••. . " '~ . . .. . ." . .: . pentru terenuri eu pante mai mario de 35% -evacuare a surplusului de apa de pe versanti . .5 .. . avind inaltimi de pina Ia 1.. - . . Constructii hidrotehnice pentru combaterea eroziunii solului pe cursul torentului Constructiile pe cursul torentului rol de retinere a aluviunilor transportate de curentul de apa si pot fi: -lucrari hidrotebnice transversale: -traverse. . ' ..3. . . ..35% . . .5 m -baraje.. . . .. .. .. . : >1 : . nu dispersat pe versanti VI 3. I . -.. au' :~. .. ". .' . . permitind desearcarea apei coleetate de aeestea fara a produce eroziune a solului deoarece aeeasta se petreee eoncentrat si controlat. ..49 . I . . avind inaltimi de 1.

.. . . '. -capcane de aluviuni .. ..50 -diguri -imbracaminti ale taluzurilor -canale . .

. precomprimate .~~ti:~cti:~e . metal.~ .. deoarece produce modificari esentiale asupra mediului. lemn -scop <1r'. .. Acest tip de constructie a fost descris de unul dintre cei mai mari constructori ai tuturor timpurilor ca "0 provo care adusa naturii".. Constructiile de retentie se clasifica dupa: -materialul principal de constructie: -materiale locale (material natural adus de la distante de pana la 20 Ian departare de amplasament) -pamant -piatra (anrocamente) -beton -beton annat -diverse: lemn. §~ gospodarirea apelor. beton -rosturi largite (evidate) . i· ._ . ~ I!II._.beton -ancorate.mai multe folosinte -conditii descarcare apli din bieful amonte in bieful aval -deversante -nedeversante ..IF . Este. (P/lSml/e7IIIIIJ&1~CE. sanitare.etFJJ7G . . sportive -eomplexe .J -acumulare -derivare -folosinta -produeere de energie electrica -transport pe apa -hidroamelioratii -alimentare eu apa -combaterea actiunii daunatoare a apelor ( inundatii. necesara realizarii unei acumulari de apa pentru folosire ulterioara ~i pentru diminuarea efectelor viiturilor aval de aceasta.. beton armat -arcuite . generand uneori situatii ce nu pot fi anticipate sau eontrolate.'!~.. eroziune) -piscicole..beton -fluviale . .. beton.. ..beton annat .materiale locale.01 .beton -contraforti -beton. una din cele mai importante constructii ingineresti. material plastic -tipul constructiv -masive (greutate) .r . beton armat. pamant annat.piatra... -combaterea eroziunii solului .

4 SUA 221 38. realizat din zidarie de piatra. Din acea perioada au supravietuit barajele PROSERPINA ~i CORNAL VO. Acestea nu au supravietuit insa deoarece materialul de constructie este degradabil si nu s-au luat in considerare deversarile acestora la viituri.BICftZ. cand francezii au pus bazele calculului static al barajelor de greutate.4 124 CSI 73. realizate din piatra si zidarie. Romania fiind unul din cei 6 membri fondatori.3 Krasnoiarsk '.nr') Grand Dixence 283 Elvetia 0. ALMANSA si ALICANTE realizate tot in Spania.avand 0 inaltime de 127 m.man i baraie din lume sun: t s e. accidente .1yScurt istoric al constructiilor hidrotehnice de retentie Realizarea acumularilor prin bararea cursurilor de apa este 0 idee introdusa de romani ~i pusa in aplicare pentru prima dam in Spania. La inceputul secolului XX . In Romania cel mal mare baraj este lzvorul Muntelui .52. ceea ce a dusla spalarea corpului lor.29 (pozitia 6) Boulder 226 SUA ~ . 38.care se produc la baraje. De la inceputul secolului inginerii de conceptie ~i executie si-an dat seama de importanta acestui tip de constructie ~i au pus bazele ICOLD (International Committee of Large Dams). .I m prezen 1.125 Bratsk CSI 169.86.2 mId. De vechime foarte mare sunt si barajele ALMONACID. aducand pentru prima oara in discutie actiunea subpresiunii. ce stau marturie a intuitiei si iscusintei constructorilor ea ~i a continuitatii praeticii de realizare a barajelor de greutate in timp. Sub egida ICOLD. realizand 0 ac~u1are de 1. avarii. Conform clasificarii ICOLD. care se intrune~e la fiecare 4 ani. Prototipul barajului de greutate a carui constructie s-a bazat pe caleule este FURENS. ce 1mar.incidente. sa stabileasea masurile necesare de remediere.m3• . odata cu aparitia betonului ea material de constructie utilizat pe scam larga. ajungandu-se in zilele noastre la constructii de performante incredibile.nr') . sa popularizeze rezultatele studiilor in scopul evitarii aparitiei unor situatii asemanatoare la a1te constructii Pentru a-si atinge scopul ICOLD are la dispozitie Comitetele Nationale ale Marilor Baraje care monitorizeaza ~i acorda consultants pe plan national ~i Congresul International al ICOLD. sustinute de contraforti imbracati in material pamantos desi primele astfel de constructii in lume au fost din pamant. . Organizatia are ca scop: -sa asigure prin ca1cule siguranta barajelor ce se construiese -sa promoveze tehnici avansate de ca1cul ~i de executie pentru a marl eficienta lucrarilor -sa faca eunoscute in lumea inginereasca realizarile de van spre beneficiul public -sa analizeze evenimentele . Astfel.. ul~'d eapa: Jar ce I mai man acum an e Volum acumulare Acumulare lnaltime baraj Tara (m) (mld. de data aceasta in perioada Evului Mediu.29 Boulder Bhakra India 226 9. incepand cu anul 1974. realizarea barajelor de greutate din beton a luat 0 amploare deosebita. se tine la zi un registru la nivel national ~i international al mariIor baraje. un mare baraj trebuie sa intruneasca una sau mai multe din urmatoarele conditii: -inaItime de minim 15 m . o adevarata revolutie s-a facut in 1855. fltl. e araJe Baraj Volum aeumulare lnaItime Tara (m) (mld. sa depisteze cauzele.

Barajul se caracterizeaza totdeauna eu elementele geometrice din sectiunea de inaltime maxima. in aceasta categorie ICOLD are actualmente in evidenta 22. In plan axul barajului poate fi rectiliniu. elemente componente. considerata profilul barajului. 53 . unitati pe 'orizontala. coronament. U'MNIfHBff Sectiune transversale tip Definesc axul barajului ca fiind planul vertical ce trece prin mijlocul coronamentului. Vedere in plan a barajului . talpa baraj. parament aval (inclinarea paramentului se noteaza 1:A.-lungime la coronament mai mare de 500 m -sa fi folosit in conceptia sau realizarea acestuia procedee ~i solutii de calcul deosebite. trapezoidal a sau poligonala.000 baraje din intreaga lume. parament amonte. curbiliniu sau frant. se mai numeste "fruct"). triunghiulara. Constructiile masive de retentie care i~i mentin stabilitatea prin intennediul fortei de greutate proprie se nujmesc baraje de greutate. in sectiune transversala un baraj de greutate are forma. . forma de baza . Se deosebesc: eorp baraj..~~araje de greutate :lJ!P Definitie. Ele sunt in general realizate din beton simplu. §i reprezinta panta obtinuta prin parcurgerea unei unitati pe verticals §i a A. tehnologii de executie speciale. bieful amonte si bieful aval.

floT ME A EVfRYfNr nOT A8IeiJAf.In sectiune longitudinal a. in dreptul ploturilor deversante se amenajeaza Iucrari de dispare a energiei curentului de apa evacuat. reducandu-se cantitatea de beton necesar a :fi tumata 0 data. corpul barajelor de greutate se fragmenteaza in ploturi prin intermediul rosturilor transversale. . au pereti verticali si paraleli.( J>MedlE Sectiune transversala tip printr-un plot deversant ~iprintr-un plot nedeversant /F1V1IN. Rosturile transversale au latimi de (2 . . in scopul protejarii albiei naturale aval impotriva eroziunii si pentru a evita modificarea conditiilor de stabilitate ale barajului prin aparitia fenomenu1ui de eroziune regresiva. . latimea ploturilor (in lungul axului barajului) variaza intre 12 m si 18 m. Acestea cuprind: bazin disipator. Ploturile deversante deviaza in sectiune transversal a de la profilul clasic al barajului.h.4Aval de baraj. se etanseaza pe fata amonte pentru a impiedica trecerea apei din bieful amonte in eel aval.. 54 Sectiune longitudinala prin axul barajului In functie de solutia constructiva aleasa pentru evacuarea apelor din bieful amonte in eel aval. in scopul adaptarii formei lor la conditiile de curgere. Plotizarea se impune deoarece: -caldura de hidratare degajata de beton in perioada de intarire se poate disipa mai usor. neproducand astfel dilatare .contractie deci fisuri in masa betonului -se evita aparitia forfecarii pe verticala a corpului barajului in cazul tasarilor inegale ale terenului de fundare (acesta nu are caracteristici de compresibilitate identice in toate punctele in lungul axului barajului) -se evita discontinuitatile in tumarea betonului. rizberma si protectie terminala./T £It1JEJU1.3) em. incorpul unui baraj de greutate pot apare doar ploturi nedeversante sau ploturi devers ante ~i nedeversante. care apar inerent.

in functie de roca din care provin. -Iucrabilitatea betonului L 2-4 ~ reprezinta em de infundare a unui con standard ill betonul proaspat sub greutate proprie .aceasta se evapora in timp si da nastere unor canalicule care fac ca betonul sa fie poros.2 minute. Din cauza efectelor apei din compozitia betonului este preferabil ca raportul apa/ciment. ce functioneaza pe prineipiul funiculanilui. .. amt ciit sa asigure doar hidratarea completa a cimentului introdus. saruri minerale :. Se alege un raport apa/ciment de 0.-concasare. gips. in cazul constructiilor ce sunt supuse actiunii indelungate a apei. Adaosurile ee se pun in compozitia betonului hidrotebnie pot fi: -aeceleratoare de priza . Apa de amestec nu trebuie sa contina mill. sa nu contina elemente degradabile in timp (mica. fier.i sa fie ~t mai rece (temperatura mai scazuta de 12° C).se folosesc pentru a man lucrabilitatea betonului altfel decat prin adaugare de apa de amestec. -gelivitatea betonului .4. Transportul betonului hidrotehnic la amplasament nu poate dura mai mult de 30 minute ~i nu poate fi facut cu autobetoniera datorita earacteristicilor de luerabilitate. variaza de la 23 la 27.rotire in plan orizontal Amesteearea in betoniera se face 1n urmatoarea ordine: -agregatele marl plus jumatate din apa de amestee se rotese in seopul spalarii agregatelor. .5 kN/m3• JK Apa de amestec are doua scopuri: -hidratarea cimentului -lubrifierea agregatelor .reprezinta presiunea apei 1a care 0 proba de beton este strapunsa de apa care-si manifesta actiunea (data in atmosfere) -clasa de agregat 0-120 . Dozarea se face gravimetric. 15 . pentru a evita dilatarea exagerata a elementelor de constructie.reprezinta fractiunile granulometrice ale agregatelor ce sunt puse in compozitie o §arja de beton obtinuta din betoniera 0 data este de 5 m3. Betonul va :fi transportat eu basculante san DUMPERE. Ele nu trebuie sa contina 0 cantitate de material fin (levigabil) mai mare de 2%.reprezinta rezistenta la eompresiune a betonului in N/mnl. Greutatea specifica a agregatelor. -adaug cimentul si restuI apei -adaug celelalte componente. in care nu se poate introduce lopata. Acest motiv va face ca betonul obtinut sa aiba 0 priza ~i 0 jn. deci permeabil. Se amesteca foaite energic 1 .rotire in plan vertical -cu ax vertical .tarire mai lenta. eu masurarea umiditatii agregatelor pentru a corecta cantitatea de apa de amestec pe care 0 introduc.. Caracteristieile betonului astfel obtinut se dau prin: -clasa betonului B 10. Cimentul pus in compozitia betoanelor hidrotehnice trebuie sa degaje 0 caldura de hidratare redusa.dezghet la care betonul rezista :tara a-si pierde mai mult de 5% din greutate prin exfoliere -permeabiliatea P 2-12 .G 150-250 . din aeeste motive se prefera apa cu caracter de potabilitate.2 .i sa fie doar de natura minerala. sa fie cat mai mic.reprezinta numarul de cicIuri inghet .se folosesc in perioadele de vara -plastifiante . obtinandu-se un beton foarte vartos. In general betonul pentru lucrari hidrotehnice se realizeaza in statii sau fabrici de betoane aflate in santier. Betonierele pot fi: -eu ax orizontal . In ineinta santierului betonul poate fi transportat eu macarale pe cablu.se folosesc in perioadele de iama -intarzietoare de priza . materiale organice) :.0.

a)Conditii geologice Acestea influenteaza conceptia. iiij. a subpresiunii prin marirea pierderilor de sarcina (lungirea drumului de parcurs ~i aparitia de pierderi de sarcina locale). executia. consolidarea funda/iilor. Excavatiile se realizeaza cu pante de 1:1. inclinarea generala sau partials a talpii ill scopul micsorarii infiltratiilor. exprimata prin deformabilitate scazuta. Tipurile de roci ce indeplinesc simultan aceste conditii sunt cele stdncoase. marirea conlucrarii rocii de fundare cu structura la preluarea fortelor exterioare orizontale.Amenajarea fundatiilor: excavatii. In cazul realizarii unui pinten amonte din beton. Cofrarea lucrarii se face pe masura betonarii si este folosit tipul dltfuator de cofraj. Studiile se bazeaza pe foraje sau galerii orizontale din care se extrag carote cu diametre de 30 em. zone alterate sau dezagregate.:4. . pentru barajele inalte nu se admit decat terenuri de fundare practic incompresibile . Studiile geologiee se intind in zona versantilor ~i cuvetei lacului de acumulare. in ceea ce. respectiv lungimea galeriilor este egala cu inaltimea barajului. -permeabilitate scazuta ~ilara pericol de pierdere a stabilitatii la actiunea apei infiltrate -mono lit. Calitatile terenului de fundare trebuie sa fie: -rezistenta ridicata pentru a putea prelua sareinile transmise de baraj . 51 Barajele de greutate din beton transmit sarcini importante terenului de fundare. alunecare. siguranta ~i econornicitatea constructiei finale de barare. priveste permeabilitatea. de ordinul a 20-30 daN/cm2. pregiitirea suprafetei pentru betonare. dislocarile. ceea ce presupune ca natura acestuia sa fie stancoasa.stancoase. preferandu-se inclinarea spre amonte a acestora Trebuiesc detectate fenomenele tectonice. ill care sa nu existe rigole de eroziune ascunsa ill patul albiei.5 ill terenuri aluvionare.(rezistenta normala ~itangentiala) -compresibilitate redusa si uniforms. dislocari. In cazuI rocilor sistoase sau sedimentare. faliile. marirea coeficientului de frecare statiea intre cele dona suprafete puse ill contact.o f!11 ~3. redane. trebuie avut in vedere efectul subpresiunii aparute din infiltratii ale apei din lac. I.Conditii naturale:geologice si morfologice . pinteni. etansarea # drenarea fundatiilor In sectiune transversals se pot prevedea macrorugozitati. lara crapaturi. Acest fapt reduce ca extindere zonele In eare se pot adopta ca solutie constructive barajele de acest tip. Adancimea forajelor. acesta se executa prin turnarea de semilamele ill vecinatatea fundatiei (pe stfulca) in scopul obtinerii unei raciri bune a betonului si evitarea fisurarii. zonele de. este importanta nu doar compozitia rociIor ci si orientarea straturilor. respectiv modul de elasticitate ridieat. 1:1. b)Conditii morfologice Pentru barajele de greutate se prefera vaile :tara proeminente sau depresiuni accentuate. pentru barajele de greutate mai mici de 40 m se admit ca teren de fundare ~i rociIe semistancoase (tip marna). 3:1 ill roci pamantoase ~i5: 1. 5: 1 ill roci .

/het. se freaca eu perle de sarma pentru indepartarea punctelor rosii de pirita. Exista doua tipuri de excavatii: -grosiere . tot prin buciardare ~i suflare eu jet de apa ~i aer sub presiune de (3 . 50 gr/gaura) sau cu piekhammer-ul. / . se spala cu jet de apa si aer sub presiune de' 3 . se plombeaza zonele extrase. In cazul roeilor se indeparteaza zonele nelegate. <.3 kg pe gaura. \ 1-- P I i' . a eelor galbene de argila (ar favoriza alunecarea). aceste excavatii nu se realizeaza cu mai mult de 1 an Inaiatea inceperii betonarii plotului respectiv. In roca excavatiiie grosiere se realizeaza eu exploziv amplasat in gauri de I . ~. Turnarea unei lamele de beton peste 0 lamela deja tumata se face cu indepartarea pojghitei de lapte de eiment ce apare in timpul procesului de vibrare. beton ~i roca.tit::rJ1!lI€h"f Amenajarea fundatiilor ill sectiune transversal a . se adancesc zonele slabe pana la atingerea zonelor ell caracteristici corespunzatoare. turnarea poate fi inceputa .fJeF in sectiune longitudinala pot practiea 0 linie de fundare continua.58 ~. Este preferabila 0 suprafata rugoasa de contact intre.se realizeaza de sus ill jos... -de finisaj ..___t _. ell 2 .40 em adancime.J:i:/kA..o~'''I~Ji J>i¥lDI A'ffON7l:lItWJ.. Betonarea se va face incepand eu ploturile din vale spre cele din versanti. pana se atinge forma aproximativa a profilului dorit.4 atm.4) atm. se pot realiza cu exploziv in cazu1 rocilor dure (gauri de 30 . pentru a evita aparitia de microfisuri sau elemente dislocate din masiv.5 m adancime. lnaintea turnarii betonului se pune In opera un strat de mortar de 2 em grosime. ~ --- / Amenajarea fundatiilor in seetiune longitudinal a Excavatiile se realizeaza incepand din versanti spre vale iar betonarea se va face de Iii ploturile din vale spre cele din versanti. materialele aluvionare ce se excaveaza ill aceasta faza se transporta la constructiile din materiale locale din zona. 1f~I2tt{./fJ4'2:pjiJn7 .se realizeaza de jos in sus si so refera la 1 metru deasupra profiluluifinal de excavare. eu neregnlaritati locale sau 0 fundatie ill trepte care prezinta dezavantajul pericolului de fisurare in colturi datorita concentrarilor de eforturi ee se manifesta la muchiile vii. astfel incat ploturile din vale sa nu permita alunecarea eelor din versanti.

16)°C.(-2. fiind corelata cu presiunea efectiva din punctul respectiv Pef = 1m. forajele urmand sa fie situate in" plan la distante de (2 . I II "' II I l12-y ._. " Consolidarea rocii de fundare se poate face prin injectii cu rol de umplere a eventualelor fisuri sau goluri din terenul de fundare ~i de hnbunatatire a calitatilor mecanice de rezistenta ~i penneabilitate ale acestuia. Odata turnat in eofraj betonul se vibreaza... Injectiile de consoli dare se fac dupa turnarea a (2 . Acesta este constituit dintr-unul san mai mnlte siruri de foraje in toea ce se umplu cu mortar de ciment sub presiune prin injectare. Voalul se realizeaza in partea amonte a talpii barajului.. ceea ce se realizeaza prin intennediul unui voal de etansare. pentru a colmata eventualelor fisuri din aceasta.8 ore de la turnarea ultimei bene de beton 'in lamela suport.4) m interax. I 2. pe sub constructie.15) m. Lamela turnata se prelucreaza mecanic la 48 ore dupa punerea in opera a betonului pentm a obtine 0 suprafata de contact cu betonul ce urmeaza a fi pus in opera cat mai rugoasa. In betonul tumat ln lamele prevad goluri cu diametre de (60 .h.r 2...IY \ 11 II ..A".contractii marl..J . sa \_J. ele se realizeaza pana la suprafata de contact beton . Presiunea de injeetare este cuprinsa 'intre 1 atmosfera si 4 atmosfere. . Tumarea betonului hidrotehnic nu se poate face 'in volume mai mari de 200 m3 datorita caldurii de hidratare degajate care ar produce dilatari .. astfel meat presiunea data de coloana de beton ~i cea de injectare se poata echilibra §i sa nu se produca clacarea statelor geolog.5 .. 1-(t (J 0 -0 . z~ 2.j" t I 1 .."l fJ9 la un interval de 6 . pe acestea le voi prelungi in Toea 2 de fundare.ice in care se fae injectiile.. Etansarea terenului de fimdare are ca seop evitarea pierderilor de apa din lac. betonul pus 'in opera in eorpul unui baraj de greutate din beton intr-o transa va avea 0 inaltime de maxim 2 m ~i dimensiuni de lOx 10m in plan. pe adancimi de (5 .4) lamele de beton in corpul barajului.roca sau se prelungesc (2 .. deci 0 con1uerare cn elementul alaturat. Astfel.20) m .. r 2. Forajele trebuiese distribuite uniform pe suprafata. acestea fiind impiedicate de existenta cofrajelor si a elementelor adiacente se reduce la aparitia fisurilor 'in corpul betonului...l. acolo unde efortul normal vertical este de mica compresiune sau are valoarea zero. daca operatia s-a facut la 0 temperatura exterioara de (14 . Prelucrarea consta din buciardare (crearea de asperitati pe suprafata ell cioeanul de mana) sispalare cn jet de apa sau aer sub presiune pentru a indeparta impuritatile. . Fisurile trebuiesc umplute.. Injectiile de legatura (contact beton ..-. Astfel. 1 foraj va avea (7.4) m 'in roca. prin forare.-I-I-II___.>tkt . Injeetiile pot fi de consolidare ~i de legatura.70) em. I .. . Injectiile de consolidare se incheie prinrealizarea injectarii de contact.' I I " "A-A2... 0 0 0 0 0 0 0 0 0 e 0 0 e 0 0 0 2- • 2- 0 0 o tI 0 0 0 Consolidarea fundatiilor ~i injectiile de legatura ~~.~ 2-. prin sistemul de fisuri pe care orice tip de roca 11 dezvolta in interior.roca) se folosese atunci cand roca de adancime nu are nevoie de injectare.

- 45"~ ~K( . Adancimea voalului de etansare la barajele lnalte este data de adancimea zonei in care adsorbtia specifica a apei introdusa in foraj. .60 4-4 \I II Ij I 2J1. Forajele din etapa I se situeaza la distanta de (4 . It 5"1«. Tehnologia de executie in tronsoane descendente se aplica in cazul rocilor slabe sau foarte fisurate. ~r- 1-. la sfarsitul Iucrarilor de etansare a terenului de fund are distanta intre fiecare dona foraje trebuie sa nu depaseasca (2 . 5"Ul .OtP fd. Forajele din etapa n potfi mai scurte decst cele din etapa leu pana la 20%.tf 41te"J/~ Tehnologii de forare Tebnologia de realizare in tronsoane ascendente se aplica in rocile tari §i consta in realizarea unui foraj pana la adancimea finala. de jos in sus. astfel incat sa se evite eventualele cedari locale ale terenului de fundare. pentru verificarea permeabilitatii stratelor geologice ce vor trebui injectate.{ II I) }: J3 A- X J3 ".8) m unele de altele. in sirul de foraje se face 0 departajare in timp a forarii. dupa care injectarea se va face in tronsoane de cate 5 m inwproe. Modul de forare poate fi ascendent sail descendent. Acest tip de verificare a permeabilitatii se face la toate forajele inainte de introducerea fluidului de injectat. Tf:J#.3) m. unde se mai poate folosi §i tehnologia cu forare tubata - iL ~fi{I~ trv "113 1~ 1I5" 115'" . este mai mica de ll!mllmin la 0 presiune de 100 atm = 1 LUGEON. ..I" Sectiune transversalasi vedere in plan a dispozitiei forajelor din voal Forajele se realizeaza ~i in versanti. in functie de taria rocii in care se practica. f)JI(. unde se dispun in evantai. Dupa forarea acestora se trece la umplerea lor ~i abia apoi la rea1izarea forajelor din etapa Il.

Forarea urmatorilor 5 m in adancime se va face strapungand tronsonul ce a fost deja injectat. de 33 em lungime. avand un diametru de 5 em.) b4 combinata eu injeetare in tronsoane ascendente. masurat din centrul forajului . inauntrul tubului cu mansete se introduce un element denumit packer. Sunt realizate din foraje umplute eu material granular.cei exteriori ai tubului se introduce un mortar slab. acestea nu vor fi realizate la aceeasi adancime ~inici nu vor suportainjectari la presiuni identice. in acest punet eompresiunile dezvoltate sunt foarte marl §i eti! . operatiile fiind continuate in aceeasi succesiune pana Ia cota finala prevazuta. . a carui permeabilitate va fi sufieient de mare pentru a capta apele infiltrate ~i suficient de mica pentru a nu produce un gradient hidraulic care sa duca la antrenarea materialului eu care au fost umplute fisurile rocii de fundare in dreptul voalului de etansare. intre peretii interiori ai forajului §i . Foraje1e se realizeaza pe adancirni de cate 5 m de sus in jos. sa sparga magerul ~i sa patrunda in fisurile rocii . Se amplaseaza imediat avaI de sistemul de etansare a terenului de fundare. Tehnologia de injectare foloseste tubul cu mansete §i packerul.. in foraj se introduce tubul eu mansete.. ~ 71t1J CU If #!jE7F Tehnologia de injectare . Pentru ca tubul cu mansete sa i§i poata pastra verticalitatea in foraj. Raza de actiune a fluidului injectat nu depaseste 1 m. a carui lungime este de 30 em. daca pierderile de fluid de iniectie depasesc 600 1 suspensie/ml foraj/30 minute atunci trebuiesc identificate motivele ~i adaptata solutia la situatia reala Intalnita. de la a1c=3/l la inceputul injectarii la a/c=10/1 la s~itul injectarii. datorita presiunii la care este introdus. antrenari hidrodinamice ale materialului de injectat produse de apa de infiltratie. . sa poata iesi din tub prin fantele practicate. Pentru verificarea intregului voal de etansare. . aval de baraj se realizeaza foraje de observatie in care urmeaza sa se determine debitul exfiltrat din lac prin terenul de fundare. Drenarea terenului de fundare se realizeaza pentru a diminua cantitatea de apa din terenul de fundare. Diametrul forajului este de 30 em. fiecare tronson fiind injectat imediat dupa forare. Dupa parcurgerea intregii adancimi forajul va fi umplut pe toata adancimea eu mortar de ciment. Acesta. Fiecare foraj se verifica pe masura injectarii. Fluidul de injectat este astfel dirijat spre tronsonul ee trebuie injeetat. Daca voalul de etansare este realizat din mai multe ~ruri de foraje. va avea forta sa departeze mansetele de pe tubul cu mansete. Tubul este prevazut din loc in loc eu fante ce sunt acoperite de un manson de cauciue . De asemenea se pot face observatii vizuale asupra posibilelor. In cazu1 barajelor inalte se prevad sisteme de drenare a terenului de fundare ~i la piciorul aval al barajului deoarece.0 Injectarea unui tronson se continua la aceeasi presiune pana cand se constata ca timp de 10 minute nu s-a mai inregistrat adsorbtie de material de injectat. Consistenta fluidului de injectie este variabila pe parcursul injectarii unui tronson. Deoarece injectarea urmeaza a fi facuta pe tronsoane de eel mult 5 m inru1ime. denumit mager. care a reusit sa se infiltreze prin voalul de etansare.

S16/EH LRlJ... imparpnd astfel corpul acestuia in ploturi.baraje cu inaltimea mai mare de 100 m . Linia de etansare este compusa din trei elementedinspre amonte inspre aval: -pana amonte din beton armat.!-rF I 1"'-. . feu11u ~ _:3'_ . prevazuta eu vopsea bituminoasa la eontactul eu betonul din ploturi ~i terminata la partea dinspre aval en un dop de asfalt -tola de etansare.1~- /J{.f1C{. cauciuc (benzi de etansare).b/72& IMmL HoJtM11 /l1}BY-I~l sf&TG7-j e:J.t -Rosturi in corpul . pe ambele fete ale tolei se aplica carton asfaltat. barajului . Chiar daca caracteristicile de penneabilitatea terenului de fundare due 1a concluzia ca realizarea unei lucrari de etansare a acestuia nu este necesara la sistemul de drenare a terenului de fundare nu se poate renunta. betonul va fisura.tjJ/IRE J. care impiedica disiparea subpresiunii.\_-S'm:M 1s£FIfAf2c \ 7nUN te !J1I)jAf/ZE \ 7EU7I At Ji/li44fCE ()u_. Rosturiledin corpul barajelor de greutate din beton sunt necesare deoarece dilatareacontractia materialului este mare ~~ in cazul deplasarilor impiedicate. in cazul ploturilor nedeversante rosturile transversale vor :fi etansate la partea amonte pentrua evitapierderile de apa din lac. Acestea vor fi situate in lungul axului barajului 1a distante de 12-18 m.:_YJii.tjfjAf!E . z) astfel incat acestea sa lucreze independent... w. ..iHC£ I 'lERt7/ ire NMJ. eu forme care sa permita miscarea relativa a ploturilor (v. tabla zincata) sau din materiale plastice. ~ se !J?/1fMi2E ca: JfJ2I1Gf1J/L/7/ffr J-tulr-li r}W'N 417W Y.baraj e cu inaltimea mai mica de 100 m fth1ra flU1tu %~7{ se ~e lH/. in eel de-a! doilea caz benzile trebuiesc folosite en un sistem de rigidizare ..e-I!--NGMPL Drenarea terenului de fundare :. '?bmG!iJIL/V. -. :R!}/ 4.62. poate fi realizata din materiale inoxidabile (cupru. due lamicsorarea permeabilitatii roeii. astfel se creeaza un voal de etansare artificial.ft!£ '!FUN se Drenarea terenului de fundare .

c. Daca barajul este de inalpme mica se pastreaza solutia de etansare prezentata pentru paramentul amonte ~ coronament.63 -put drenaj.s 'PlOT MvedlC Profiluri adoptate pentru etansarea rosturilor Ia baraje mai miei de 30 m inalpme deversante etansarea se face pe tot conturul. putul are ~i rol de vizitare pentru a putea face permanent observatii vizuale asupra comportarii sistemului de etansare. man._ a araje m3 La barajele a carer maItime este mai midi de 30 m locul tolei de cupru inglobam in mastic bituminos este luat de unul dintre profilurile din material plastic prezentate mai jos. prevazut cu buloane de care se leaga eel de-al treilea rand de etansare.-Jmt in cazul ploturilor .. de 3K-:tO -!-'t. 'f &:fFtL /{fflr/?/ ft pLMf1 C./IU.{o. sa 7>AtYA /JEJvIY 4lVf47 E tansarea rostun 'I or la barai mal. La barajele de inaItimi mari solutia de etansare prezentata se foloseste pe intreg contuml plotului. NA-Jrrle /J/7{fHI'J. astfel incat aval de acesta rostul fie uscat. iar pentru paramentul aval se poate folosi etansarea rosturilor cu argila sau mastic bituminos.

de amplasare a aparatelor de masura ~i control pentru perioada de exploatare si.~ IF Pozitionarea in sectiune longitudinala a galeriilor ~i sistemului de drenare a co~ui ~f&ui Galeriile trebuie sa aiba dimensiuni cat mai mici pentru ca slabirile de sectiune pe care le adue sa. avand eota minima. Pozitionarea in eleva tie a galeriilor ~ sistemului de drenare a eorpului barajului A~ A ..fie cat mai reduse.t:::.etJ.Dispozifive de drenaj §i vizitare in corpul barajului Sistemul de drenare a corpului barajului este necesar pentru a evita aparitia mortii "albe " a betonnlui.:..!l1lK /f~JY7/ fo'lO IL fi#t:?U'ET LA tr41b7r:it. situate la 0 distanta de 3 . fiind amplasate la O.40 em.L---__.6.b-:£t ~ . situate in elevatie la distante de 15 . prin umezire.. lmHf. Au rol de vizitare.).f£ AeLt!7 4 ~fyJ:V~bh~ ~e :. In galeria de pieior se vor colecta §i apele colectate de sistemul de drenare a terenului de fund are ca si cele infiltrate prin rosturile din corpul barajului. A-tetiJ fJWZ(t..lhw de paramentul amonte al barajului.ftm t ~~ 1~£"h:tRAJrr !/!SJ{:xIJ/2.// rri.ft(!lc/G" Ae -fCMJ LA. Diferentiem 2 tipuri de galerii: de pieior ~i intermediare. 'lfrl_ Att{. '-IO/~A ~ -IZJJ£ 4.. 1'}fJb!. / AYfltht'b' MJ1JII POPtV ~ flJ/. pentru a permite circulatia ~i introducerea unor utilaje necesare eventualelor remedieri sau urmaririi comportiirii constructiei..f ./ AlJ'Y Vf7i!J$JIT 'Jvr \.4 m de paramentul amonte al barajului. Ct?t./{t!n:tJ4- 'A-ctG:! ' {i-.-~--j -lJh_m P Jt> ~ k.... Galeriile sunt prevazute ell rigole de scurgere a 'apelor de infiltratie.f M/JltrtJR. colecteaza apa din to_!ltecelelalte galerii ~i 0 conduce in aval prin galeria de debusare care are si rol de acces. . Retelele de tuburi debuseaza in galerii situate in corpul barajului..Linia de etansare . in interiorul corpului barajului.i At {}.20 m.ploturi deversante §i ploturi nedeversante )l11!.1n acelasi timp insa galeria trebuie sa aiba dimensiunile minime desfasurarii operatiilor pentru care a fost gandita. in cazul galeriei de picior care urmareste linia de fundare a barajului. rol de asigurare a frontului de lucru pe perioada de constructie pentm rea1izarea voalului de etansare independent de restul lucrarilor.... Galeriile sunt goluri practicate in corpul barajului. Drenarea eorpului barajului se faee prin intermediul unei retele de tuburi de beton poros de diametru 30 .41/7'0 JYvL tt. La trecerea . Galeria de pieior.fJia lJ. Diametrul unei galerii este de minim 1~8m.

corespunzatoare gabaritelor unei persoane. ~i sunt prevazute pentrn a face legatura pe vertieala intre galerii dar ~i de observatii vizuale privitoare la comportarea constructiei in exploatare.Naturale b. cedari de reazeme. variatii de temperatura. in cazul barajelor a carer inaltime depaseste 100 m se prevad 2 galerii de picior. Puturile au diametre mai mici dedit galeriile. Puturile au inclinari mari fata de orizontaUi putand atinge chiar pozitie verticala. amt in elevatie cat ~i in sectiune longitudinala prin axu1 barajului. Puturile au rol de a colecta apele ce se infiltreaza prin primele doua linii de etansare a rosturilor.4 %. galeriile sunt orizontale sau eu inclinari mici fata de orizontala.Deterministe c.b. acestea fiind goluri practicate in corpul barajului ce urmaresc inclinarea paramentului amonte al barajului. . In cazul necesitatii distrugerii unui baraj explozibilul trebuie introdus in puturi. Principalele tipuri de actiuni ~i posibila lor grupare este prezentata In schema logica de TIPURI de AC'fIUNI a.d. Galeria de picior ~icea de acces se armeaza cu procent 0. independente de activitatilc umane.~t:.0.e pentru a fi IDaIJOS: 0 descrisa complet. _ Actiunile naturale sunt cele generate de natura. in calcul actiunile se modeleaza prin lncarcan provenite din forte exterioare.Concentrate Rezulta deci cii Artificiale Aleatoare Indirecte Mobile Distribuite actiune trebuie caracterizata prin parametrii a. cum ar :fi: actiunea v§ntului. ~ " P'P47?Sectiuni ~alerii Pl't/Oi2~WAtZ. Actiunile artificiale sunt proprli activitatilor umane si. iar galeriile intermediare se realizeaza in forma circulara sau ovoidala.c. Actiunile deterministe sunt cele care se repeta eu aceeasi intensitate ~i au 0 variatie eomplet definita in timp.Fixe e. zapezii. in general.. _ ~ '__ -"f/ii1:.Directe d. deplasari impuse.3.Inciircliri exterioare " _- Prin actiune se lntelege orice cauza care poate sa producii eforturi sau deformatii elementelor de constructii sau constructiilor in ansamblu. variatii de temperatura. . deformatii initiale ~iinexactitati de montaj. b5" galeriilor prin dreptul rosturilor transversale din corpul barajului acestea se etanseaza cu tola metalica. in treimea mijlocie a barajului. Accesul in galeria de picior se face prin galeria de debusare aval sau prin puturile amplasate in umerii barajului. corespund destinatiei constmctiei.:{.Fonnagaleriei de picior este "maner de cos". avand aceleasi caracteristici constructive. una situate la piciorul amonte si una amplasata la piciorul aval al barajului. Actiunile aleatoare sunt acele actiuni a caror variatie poate fi caracterizata doar pe baze statistice.1Itt7'/:G /~~~ Galeriile sunt puse in contact intre ele prin intennediul puturilor de vizitare ~i drenaj.

plana san spatiala si se caracterizeaza prin intensitatea fortei distribuite in punctul conside!atpot· avea repartizare uniforma. subpresiunea dinamica. -exceptionale . Actiunile concentrate si distribuite depind de modul discret sau continuu de aplicare. corespunzatoare gradientului hidraulic dintre bieful amonte ~i eel aval.orice canza exterioara.variaza sensibil pe durata exploatarii constructiei putand chiar sa nu intervina ill anumite intervale de timp. parabolica. actiunile se modeleaza astfel: -statice . forte de precomprimare. . . Actiunile exterioare se pot grupa in urmatoarele categorii: -permanente . presiunea hidrostatica. intre tipul de structura de barare ~iincarcarile exterioare ce se iau in considerare pentrn dimensionarea unei Iucrari exista 0 corelatie reznltata din efectul fiecarei mcarcari in parte asupra constructiei. Pentru sectiunea unui baraj de greutate din heton pot fi luate in considerare urmatoarele incarcari: . -dinamice . greutatea §i presiunea pamantului. . seisme). presiunea statics ~ dinamica a ghetii. presiunea valurilor. r: inciircan temporare variabile: cresterea presiunii hidrostatice la viituri. Actiunile indirecte sunt cele ce se aplica elementelor portante prin intennediul altor componente structurale sau care se transmit structurilor prin medii de propagare (trafic.orice canza interioara a carei intensitate creste de la valoarea zero la valoarea finala eu viteza constanta. Actiunile fixe nu-si modifica punctele de aplicatie pe toata durata de exploatare a constructiei (greutatea proprie).drenare a terenului de fundatie.66 Actiunile directe sunt acele actiuni care se transmit direct asupra elementelor portante ale structurii de rezistenta. triunghiulara. care se manifesta asupra unui sistem generand efecte inertiale. -actiuni concentrate . Actiunile de ca1cu1 sunt stabilite prin nonnative si metodologii de calcul. efectele unor explozii. de . valuri. eu intensitati semnificative (explozii.incarcari temporare cvasipermanente: presiunea hidrostatica la NNR in bieful amonte ~i cea corespunzatoare nivelului minim in bieful aval. rapid variabila in . Toate actiunile exterioare se calculeaza pe 1 metru liniar de structura in lungul axului barajului. cresterea valorii subpresiunii in cazul avarierii sistemului . actiuni seismice).se aplica in modcontinuu. incarcari din viituri catastrofale. trapezoidala.timp. -temporare . actiunea temperaturii exterioare.apar foarte rar in existenta constructiei.au 0 distributie liniara. Actiunile mobile au punctele de aplicare variabile in timp. efectul precomprimarii). subpresiunea statics. greutatea materialelor de lestare pentru asigurarea stabihtatii. dupa cum urmeaza: -actiuni distribuite . eventual niciodata. sinusoidala. Pentru un baraj de greutate din beton mcarcarile semnificative sunt: . presiunea aluviunilor din colmatarea lacului de acumulare.se considera ca actioneaza intr-un punct al structurii. cu 0 intensitate practic constanta in decursul existentei constructiei (greutatea elementelor structurale. ele reprezinta modele de actiuni ce provin din actiuni distribuite in urma unor operatii de echivalenta din punct de vedere al efectelor produse.de lunga durata sau de scurtii durata . curba oarecare in functie de modul in care intensitatea variaza pe suprafata pe care se aplica.incarean permanente: greutatea proprie a structurii. corespunzatoare nivelului aval.incarcari exceptionale: actiunea cutremurelor de intensitate normatii. in functie de modul de variatie a intensitatii lor. vanturi in rafale.

rna= (0.poate fi dinamica si statica . avand efect stabilizator. din aval spre amonte. Barajul se considera legat rigid de terenul de fundatie iar cutremurul produce in corpullui forte de inertie de aceeasi directie §i de sens contrar acceleratiei seismice. -practicarea simultana a voalului ~i a drenajului diminueaza mtr-o oarecare masura efeetul drenajului. in domeniul temperaturilor negative. (23-24) kN/m3• -Presiunea hidrostatica.4).acceleratia gravitationala. pentru calcul. aceasta presiune are 0 repartitie liniara pornind de la valoarea de m. de a . -Presiunea apei din porii betonului. Deoarece miscarile seismice nu au directii ~i sensuri precise se admit directia ~i sensul cele mai defavorabile pentru structura. formand 0 masa de material cu caracteristici asemanatoare unui fluid -Presiunea ghetii.rnaideparte sau mai aproape de constructie. 'Yb. rolul voalului in reducerea subpresiunii dinamice este mic.-'161-Greutatea proprie a construcliei. valoarea fiindu-i influentata de forma sectiunii transversale ~i de greutatea volumetric a a betonului din care se realizeaza. cand stratul de gheata incepe sa se dilate.apa din porii liantului actioneaza asupra agregatelor din componenta betonului prin intennediul unei presiuni ce se manifesta de jos in sus. Se utilizeaza frecvent metode de calcul in care efectul cutremurului se considera static desi solicitarile induse de cutremur in corpul barajului au un caracter dinamic. in functie de dimensiunea particulei. coeficientul de seismicitate se adopta a = 0. seismicitatea de calcul pentru un baraj se determina in functie de clasa de importanta constructiei. 1a= 10 kN/m3• -Subpresiunea.datorita vitezei de ajungere a apei la profilul deversant se produce 0 coborare a nivelului apei in lac (local) fata de nivelul apei in zona nedeversanta.datorita micsorarii vitezei de curgere a apei in aeumulare aluviunile transportate de curent se depun.aparute din actiunea vantului asupra lacurilor de acumulare. pe fundullacului.hw la paramentul amonte pana la valoarea 0 pe paramentul aval -Presiunea aluviunilor. Acestea produc 0 pierdere de sarcina locala.6).reprezinta actiunea de jos in sus a apei care se infiltreaza prin fisurile rocii de fundatie ~i prin interspatiile necimentate dintre beton si roca.4-0. Fata de seismicitatea locala. I Presiunea statica se datoreaza cresterilor rapide ale temperaturii aerului. Coeficientii de reducere a subpresiunii dinamice care se recomanda in dreptul acestor lucrari sunt: m. -Presiunea valurilor .= (0. -Presiunea hidrodinamica la trecerea apei peste descarcatorul de suprafata . care vine in contact.datorata apei din acumulare pe paramentul amonte si nivelului minim in bieful aval. -Fortele seismice. Cele doua sisteme constructive ee se pot adopta cu scopul de a diminua subpresiunea dinamica sunt cele de etansare a rocii de fundatie si/sau cele de drenare a rocii de fundatie. peste cele din presiunea hidrostatica. ele exercita asupra barajului presiuni suplimentare. Valoarea fortei este variabila in functie viteza de crestere atemperaturii si de grosimea stratului degheata 2 Presiunea dinamica este exercitata de gheturile in miscare ~i depinde de compactitatea ghetii. la barajele de greutate din beton acestea sunt de-a lungul vall.2-0. In majoritatea cazurilor.este una din fortele importante ce solicits constructia. Langa baraj se depun cele mai fine aluviuni. de viteza de miscare a acesteia. Seismul este cuantificat prinintermediul coeficientului de seismicitate a = c/g in care c-acceleratia seismic! iar g.1.sint solicitari datorate miscarilor seismice ale scoartei terestre. Aceasta deformatie este impiedicata de rigiditatea versantilor ~i a barajulni ~i apar presiuni exercitate de gheatii pe elementele cu. de dimensiunile blocurilor de gheata. Se constata ea : -atunci cand roea este sufieient de etansa..yw. constituite din argila ~i mal.

greutatea proprie a structurii. egal en valoarea 1. -Ipoteza extraordinara. presiunea hidrostatica amonte ~i ava1. presiunea valurilor. -ipoteza speciala. Aceasta foqa se aplica in centrul de greutate al sectiunii ~i va fi de aceeasi directie si de sens contrar excitatiei exterioare. .68 1 Forta datorata inertiei masei proprii reznlta facand produsul dintre greutatea proprie a structurii ~i coef'icientul de seismicitate.-~-~. 2 Presiunea suplimentara datorata masei de apii din lac variaza cu adancimea z sub nivelul apei. subpresiunea statica ~i dinamica. in calculele preliminare se pot Ina urmatoarele valori: f= 0. la limita. In lipsa determinarilor 2 experimentale valoarea lui c se admite in domeniul1500 .75 pentru roci eruptive f= 0.Ina in considerare ~i aportul adus de legatura intima dintre beton ~i roca aparuta 1a nivelul talpii de fundare. Valoarea coeficientului de frecare statica beton-roca se determina experimental. -stabilitate -la alunecare a barajului pe talpa de fundatie. Criteriile uzuale pentru dimensionarea barajelor de greutate din beton sint legate de mecanismele de cedare ale acestora: . de exploatare normala.efortul de coeziune A . subpresiunea dinamica ~i statics. un baraj trebuie sa se gaseasca in permanenta in echilibru. forta de inertie a barajului. IJ!l. prin mcercari "in situ". presiunea dinamica a ghetii.. de aparitie a viiturii de calcul: greutatea proprie a structurii. partea de amenajari in sectiune transversale. in trei ipoteze de calcul semnificative pentru verificarea sigurantei constructiei: -ipoteza fundamentals. impingerea aluviunilor.LV + c.1 Se poate . presiunea hidrostatica amonte ~i aval. subpresiunea statica si dinamica. situatie in care relatia de calcul este: Ca = (f. presiunea suplimentara data de inertia masei de apa din lac. adica sa fie stabil.0.00. Sub actiunea diferitelor incarcan ce actioneaza asupra lui.65 . se cere ca barajul sa aiba 0 rezerva de stabilitate care se exprima prin coeficienti de siguranta.50 . Valoarea coeficientului de siguranta astfel calculat trebuie sa depaseasca in cea mal defavorabila situatie valoarea 2. Deoarece valorile fortelor calculate pot fi depasite in situatii extraordinare. presiunea hidrostatica amonte si aval. care se exprima punand conditia ca raportul dintre suma fortelor de frecare mobilizate la contactul dintre roca si beton ~i suma fortelor orizontale ce tind sa deplaseze constructia sa fie in cea mai defavorabila situatie mai mare san. de aparitie a cutremurului: greutatea proprie a strueturii.A)/DI ~ Ca miIb in care: c . .l1Verijicarea stabilitatii barajului .5000 kN/m • Pentru a spori stabilitatea la a1unecare a barajului se iau masurile constructive prezentate 1a subcapitolul "Amenajarea fundatiilor". care poate prelua eforturi de coeziune. . Aceste solicitari se grupeaza in functie de frecventa lor de aparitie.65 pentru roci sedimentare f= 0.30 .0.0.suprafata de alunecare.50 pentru roci semistancoase Efortul de coeziune trebuie determinat prin incercari "in situ".

modulul derezistenta al sectiunii de calcul .Verijicafea rezistentei materialuui de constructie .. -nedepasire a capacitatii portante a terenului de fundatie.1. A. ipoteza starii plane de deformatii. . (: ·W/lit9. aadm se determina prin incercari pe teren sau se iau in considerare valorile recomandate de literatura de specialitate. LMo.aria sectiunii de calcul. . la limita. care se exprima punand conditia ea raportul dintre suma momentelor tuturor fortelor ce dau stabilitate in raport eu punetul de pieior aval si suma momentelor tuturor fortelor care dau rasturnare in raport eu acelasi punet sa fie in cea mai defavorabila situatie mai mare sau. care se exprima punand conditia ca presiunea transmisa terenului de catre constructie sa fie mai mica sau. eel mult egala eu efortul de compresiune admisibil pe roca de fundatie p = 'LV/A::. Deoarece corpul barajului este alcatuit din ploturi independente calculul eforturilor se face in .. momentelor tuturor fortelor de deasupra sectiunii de com z in raport cu centrul sectiunii de calcul. Verificarea materialului de eonstruetie se reduce lacaleulul eforturilor principale in eorpul barajului ce trebuie demonstrat ea nu depasesc rezistentele admisibile la eompresiune si intindere ale materialului... .') 69 -stabilitate la rasturnare.: (jadm. in metodaelementarii de ealeul al eforturilor se accepta ipoteza rezistentei materialelor: distributia eforturilor mtr-{) sectiune rectilinie prin eorpul barajului este Iiniara. in functie de tipul de roca ee reprezinta terenul de fundare ales. pe 0 la:jie de 1 m lapme in lungul axului barajului. Intr-{) sectiune orizontala situata la cota z sub cota coronamentului. imprelll1a eu conditiile de rezistenta. eforturile normale verticale la paramente se calculeaza cu relatia compresiunii excentrice: -~ fortelor vertica1e de deasuprasectiunii de com z. • . dimensiunile constructiei .suma LV. la limits. eel mult egal ell valoarea 1.suma w. Pentru barajele de greutate din beton stabilitatea la aluneeare este eea care determina.1" .

lfo '}>Ai?At1BJff . acestea actionandIn lungul directiilor principale. iar valorile eforturilor principale maxime de compresiune se obtin in zona piciorului aval. .. In lungul directiilor principale <11. iar valorile extreme ale efortului tangential se mregistreaza peaxe de coordonate rotite eu 450 fata de eele prineipale ale <11. Astfel. Evaluarea eforturilor normale orizontale ~ia eelor tangentiale la paramente . iar pentru evaluarea eforturilor principale tangentiale: Cu valorile calculate se pot trasa liniile de ega! efort principal care arata modul in care se seurg eforturile principale in corpu1 barajului.Schita pentru ealeulul eforturilor nonnale vertieale la paramente eu metoda elementara Pentru determinarea eforturilor nonnale orizontale si a eelor tangentiale se izoleaza la fiecare paraniente elemente infinitezimale triunghiulare eu ipotenuza egala eu unitatea ~i se seriu conditiile de echilibru pe verticals si pe orizontala.--1""'1~~«~mp J< .O"z .N'T A7f oJI7F &. JC ~eolt ~c.8 .. Eforturile unitare. valorile eforturilor principale maxime de intindere (sau minime de compresiune). av al O"x av _ - 'I 2 avo 1'1.. Eforturile extremesunt cele prineipale. orientate dupa directiile axelor de eoordonate arbitrar alese nu reprezinta valorile extremedezvoltate intr-un punct al structurii.2 . in ipoteza lacului plin se obtin in zona pieiorului amonte. Prin metoda elementara se pot determina numai eforturile ce actioneaza de-a lungul paramentelor. valorile eforturilor principale minime de compresiune se obtin la piciorul aval a1 barajului iar cele maxime de compresiune la piciorul amonte a! constructiei. putand depista eventualele punete de eedare a strueturii. ~<. diferite de ale axelor de coordonate.w41. in ipoteza lacului gol. acestea comparandu-se eu rezistentele admisibile ale betonului la intindere ~i compresiune.2 • Pentru evaluarea eforturilor principale de intindere ~i compresiune se folosese relatiile: .2 efortul tangential este nul.

avand rol de consolidare a albiei prin realizarea unor caderi de inaItime mica In scopul frangerii vitezei curentului si de retentie a aluviunilor transportate. debite de viitura mari §i timpi totali de viitura miei. Prineipala functie a unui baraj antierozional este de a reline debitul solid in acumularea realizata §i a lasa debitele liehide sa treaca.5 m (masurate de la com talvegului natural pana la cota minima a deversorului baraiului). cu inaltimi mai mari de 1.Mi:!t! Schema .q. gruparea acestora pe ipoteze -verificarea stabilitatii de ansamblu In toate mecanismele de cedare posibile -verificarea starii de eforturi si deformatii din corpu1 barajului . pornind de la debitele necesare la folosinte ~i debitele naturale ale emisantlui in sectiunea de acumulare -alegerea amplasamentului definitiv al lucrarii in functie de caracteristicile geologiee ~i geotehnice ale terenului de fundare -alegerea tipului de structure.- de dimensionare a barajelor de greutate din beton Aceasta cuprinde toate etapele prezentate anterior.1 Definitie. iar eel aval avand pante euprinse intre 1: 0. Barajele de CES au in corpul deversant. amenajandu-se aproape intreaga lungime la eoronament a barajului in acest .. r-r-J {U?IJf.f K~IL . Corpul barajelor de CES nu va fi deci etan~. a fonnei §i gabaritelor dictate de respectarea ea1culelor de gospodarirea apelor §i de experienta dobandita -definirea actiunilor de calcul corespunzatoare.prevazandu-se orificii de evacuare a debitelor liehide la diferite cote. ci doar rezistent ~ineafuiabil.. deci se urmareste colniatarea acestor "laeuri" prin formarea de aterisamente. -stabilirea volumului util al acumularii In urma calculelor de gospodarirea apelor.2 §i 1: O~8~ functie de solutia constructiva aleasa. inattimea unui baraj de CES nu depaseste 15 m.. in evolutie permanents. care are bazin de receptie mic. ·IX. alcatuire constructivd generalii. sectiunea transversale este trapezoidala.functii.. sens. / '/1. clasificare Se numescbaraje de combaterea eroziunii solului lucrarile transversale de amenajare a albiilor torentilor. prezentand transport masiv de aluviuni.Nici terenulde fundare pe care se realizeaza un astfel de baraj nu este necesar sa fie etans. ce trebuie urmarite in proiectarea unui baraj de greutate din beton. aceste orificii fiind numite barbacane . panta longitudinal a mare. Baraje de combaterea eroziunii solului .. sectiune transversala ingusti\. albia aval se amenajeaza pentru evitarea aparitiei fenomenului de eroziune regresiva eu bazin de disipare a energiei curentului de apa evaeuat prin zona deversanta a barajului. tllf:OVA7II!l'IT t1#LJAM1I~ . Aval de corpul barajului. Torentul este 0 formatiune hidrografica ireversibila. paramentul amonte fiind vertical sau usor mclinat.

12
Sectiune transversals tip printr-un baraj de CES

/}/47i;~?'py

u~ Jl: 'l"G"

L
I

~

~/~

fa:'
0
0

0

0

\
Sectiune longitudinala printr-un baraj de CES Dupa materialul de constructie barajele de CES pot fi: -din lemn, realizate fie din busteni suprapusi ~i legati eu seoabe sau cabluri, fie din eutii de barne umplute .cu pietre (casoaie); lemnul are 0 comportare elastica dar este susceptibil la putrezire.

-din gabioane, elemente paralelipipedice reprezentsnd cum din plasa de sarma umplute cu piatra san anrocamente, legate en sarma la inchiderea capacului; in cazul acestei solutii constructive, coronamentul §i paramentul aval ale barajului se protejeaza eu mortar de ciment sau dale din beton; structura obtinuta este elastica, durabila in conditiile in care torentul nu . transporta la viitura cantitati maxi de bolovani care taie plasele de sanna . .~
.~ ..

ran- este monolitizata bucata eu bucata eu ajutorul mortarului de ciment; structura este rezistenta la intemperii ~ila uzura datorata apelor mcareate eu aluviuni.
-din zidarie de piatra, solutie in care piatra de

-din beton simplu, solutie ce se adopta doar in situatia in care exista dnnnuri de acces la amplasament deci posibilitate de transport a materialului in ampriza

··8

-din beton armat, solutie constructive in care barajul are forme asemanatoare in sectiune transversala ell un zid de sprijin; solutia se uziteaza in situatia in care se dovedeste a fi mai avantajoasa decat cea a zidariei de piatra sau nu exista Ioe in amplasament pentru 0 solutie clasica.

-din pamant armat eu geogrile

,,: " 112 jnciirciiri exterioare, ipoteze de calcul
lnearefuile ce se iau in eonsiderare pentru barajele de CES sunt provenite din greutatea proprie a structurii, .forta de presiune a apei din bieful amonte (luand in considerare 0 greutate . specifica a apei de (11 - 14) kN/m3 pentru componenta orizontala, respectiv 0 greutate specifica a apei de 10 kN/m3 pentru componenta verticala), forta de impingere a pamantului 'din bieful amonte, in. stare saturata, forta din presiunea hidrodinamica a apei pe deversor, greutatea pfunantului ce sta pe constructie (in cazul solutiei cu fundatie evazata), actiuni seismice. Aceste incarcari se grupeaza in urmatoarele ipoteze de calcul: a)aparitia primei viituri de la intrarea in exploatare a barajului, situatie in care in lac exista 0 coloana de apa egala cu inaItimea barajului plus illaltimea coloanei de apa pe deversor.. incarcarile luate ·ill considerare fiind greutatea proprie a structurii ~i presiunea hidrostatica a apei din lac, cu 0 greutate specifica a apei de 10 kN/m3

'-

% ~1 r'lflH~,1
2

'Pv
,r
b jexistenta aterisamentuluipartial,

.

-,

Sf Pl~d!tf~

"

-: .....

necolmatat, situatie in care exista 0 coloana de apa in lac egala cu inaltimea barajului plus inaltimea coloanei de apa pe deversor, un strat de aluviuni aflate in stare saturata a carui iniiltime este mai mica decat inaltimea barajului, mcarcarile luate in considerare fiind greutatea proprie a structurii, presiunea hidrostatica a apei din lac, cu o greutate specifica a apei de 10 kN/m3, presiunea aluviunilor depuse in lac conform impingerii active dupa Rankine.

G-= b-fB , Db',1lib II 2y.O

ro~=1td·~~·1 '?v.J 1tqJ -Jt n11J&WA.cjexistenta aterisamentului partial, colmatat, situatie in care exista 0 coloana de apa in lac egala eu diferenta intre 'inallilhea barajului plus 'inru.limea coloanei de apa pe deversor si inrutimea coloanei de aluviuni a aterisamentului colmatat, un strat de aluviuni aflate In stare imersata a carui inaltime este mai mica decat maltimea barajului, incarcarile luate 'in considerare fiind greutatea proprie a structurii, presiunea hidrostatica a apei din lac, cu 0 greutate specifica de 11 - 14 kN/m3, presiunea aluviunilor depuse in lac cu 0 distributie trapezoidala,

'Po = 2j_

r'w'~'1

~ h+:_ .Yo.1.M, 10 = L 'oW. &'l_.1 2roaR. f -f/>2- '~qf. 1 ' 2z:

p? ~~/~ yj~~!I*J-f::)
djexistenta aterisamentului incheiat, necolmatat, situatie in care exista 0 coloana de apa in lac egala cu furutimea barajului plus inaltimea coloanei de apa pe deversor, un strat de aluviuni aflate in stare saturata a carui inAlpme este egala cu inalpmea barajului, incarc3rile luate in considerare fiind greutatea proprie a structurii, presiunea hidrostaticli a apei din lac, cu 0 greutate specifica a apei de ) 0 kN/m3, presiunea aluviunilor depuse in lac conform IIDpingerii active dupa Rankine. /'" V C/"';:: -' I b' 1·

flv rw.Jhv

.

6-tB
2-

/Jo

7>0 -- J_ rllJ ·/k}··1 2.-

?~:; l:t;jig;;1_

e)existenta aterisamentului incbeiat, colinatat, situatie in care exista 0 coloana de apa in lac egala inaIpmea coloanei de apa pe deversor §i un strat de aluviuni aflate in stare imersata a carui inaItime este egala cu inaltimea barajului, mcarcarile luate in considerare fiind greutatea proprie a structurii, presiunea hidrostatica a apei din lac, cu 0 greutate specifica de 1I 14 3 leN/m , presiunea aluviunilor depuse In lac cu 0 distributie trapezoidala,
-e--'

Partea fixa a barajelor fluviale este impaqita in campuri deversante ~ are roluI de a: -realiza frontul de retentie impreuna eu partea mobila. Acest tip de constructie de barare poarta denumirea de . z-l!~ . a masei de a1uviuni din acumulare si presiune hidrodinamica din cutremur pentru apa din lac. poarta denumirea de " joasa cadere" deoarece produc 0 crestere relativ .'ltat~ 2- z: Cea mai defavorabila dintre ipoteze este cea in care aterisamentul este incheiat dar nu este colmatat. compuse dintr-o parte fixa ~i0 parte mobila.t 4t. maxim 15 m. pentru a preveni colmatarea aeumularii.... de joasa eadere sau stiivilar constructiile de retentie de inaIpmi mici. -asigura trecerea apelor marl in conditii asemanatcare eu cele anterioare realizarii lucrarii de barare.?o = f rLiJ ·4/-1 '!oaR ~ f-li f>2 .V "~ v= qflJ.wr t 2Jfo~ I W__ / ..MrcA 1ir1#' tI/ Iwtke). -asignra disiparea energiei cutentului de apa evacuat. . "~li. -asigura etanseitatea lucrarii. Barajele fluviale realizeaza ridicarea nivelului apei in scopul captarii sau derivarii unor debite ~i tranziteaza apele marl. 'X". :-Se numese baraje fluviale.. ::: "r:l' k ~f t m-f (K/~euk W ~-4 ~ . -verificarea rezistentei structurii. -calculul eforturilor in sectiunea tiUp'ii de fundare: '. la alunecare pe talpa de fundare. -asigura rezemarea parpi mobile ~ia transmite incarcanle la terenul de fundare. -asigura evacuarea aluviunilor ce se depun in lac. functii .' -asigura trecerea plutitorilor ~ia ghetii.. Peste aceasta situatie se suprapune aparitia unui cutremur. " -asigura circulatia intre cele dona maluri. J.:. Verifiearea stabilitiuii si rezistentei Calculele ce se efectueaza pentru un baraj de CES se refera la: -dimensionarea hidraulica a deversorului si a bazinului de disipare a energiei curentuIui de apa evacuat -verificarea stabilitatii la rastumare in jurul piciorului aval al barajuIui. X~ Baraje fluviale alciituire constructivd generalii.stavilar" deoarece are in compunere stavile.I----. impreuna cu partea fixa. forte de inertie ale masei structurii. ~ _-r------l. Partea mobila a barajului fluvial este 0 stavila ~i are rolul de a: -realiza frontul de retentie.1 Definitie. la depasirea capacitatii portante a terenului de fundare. ~ \'f/ff:!-::.. ceea ce se reduce la calculu1 eforturilor in sectiunea talpii de fundare pentru 0 sectiune trapezoidala ~i la caleu1u1 eforturilor in sectiunea de evazare plus in sectiunea talpii de fundarea daca discutam de 0 sectiune tip zid de sprijin. introducandu-se actiunile seismice.--~c --caleulul eforturilor in sectiunea de evazare: t-' t11t.

care reprezinta partea mobila a barajului fluvial. reprezentati de vane 4-4 / i/. ~i stavile. Dupa tipul descarcatorului de ape mari.X. toate acestea formand partea fixa a barajului fluvial. viiIV' ./ ~ jfA1Jl1( ¥ "- . eulee.de apa evacuat. Principalele folosinte pe care le deservesc barajele fluviale sunt captarea de apa industriala ~i pentru irigatii. ~ide adancime. poarta denumirea de "fluvial" deoarece se realizeaza in general pe cursuri de apa importante. Acest tip de lucrare face parte dintr-un ansamblu de lucrari ce inelud si baraje de pamant (pentru completarea frontului de barare). navigatie. barajele fluviale pot fi: -cu deversor eu profil praetic si campuri deversante de deschideri mici lA -cu radier cu prag lat ~i campuri deversante de deschideri marl tk ' -eu deversor ell profil practic si descarcatori de ape marl combinati. evaeuarea apelor mario Barajele fluviale au in compunere: pile. radier. de suprafata. eclnze. diguri de remuu.£ Alcatutrea pdrtiimobtle -dupa forma: -stavile plane ~ )~ f Partea mobila a unui baraj stavilar este reprezentata de stavile. sistem de disipare a energiei eurentului .: 16 redusa a nivelului apei fata de regimul natural. de stavile. producerea de hidroenergie..-t ~ . eventual centrale hldroelectriee. Acestea se clasifica: -stavile -stavile -stavile -stavile -stavile -stavile segment cilindrice sector clapeta ferme hidraulice de aIte forme -dupa modul de transmitere a presiunii hidrostatice din amonte: . ziduri de racordare eu lucrarile adiacente. reprezentati .

ferme hidraulice) -stavile ce transmit presiunea hidrostatica pilelor. Stavilele sector snnt elemente tridimensionale formate dintr-un sector de cilindru ce se rotestein jurul unui ax orizontal. de reglare a nivelului apei in amonte de baraj. Stavilele cilindriee sunt elemente cilindrice orizontale. montate amonte ~iaval. pot fi miscate prin simpla alunecare a lor in nise sau prin alunecare pe role. in vederea functionarii pe timp de iarna trebuie luate masuri pentru evitarea blocarii stavilelor prin inghetare. Pot fi curbe. . duble sau cu clapeta. segment. Pot fi stavile sector ridicatoare. fenne hidraulice) -stavile mixte. rezemate la cele 2 capete. Stavilele nu trebuie sa permits seurgerl de apa pe . Pot fi realizate in variants ridicatoare. -stavile ridicatoare (stavile plane. Se utilizeaza pentru deschideri de pana la 50 m 1i inru:pmi de maxim 12 m. Pot fi realizate din lemn sau metal. in timpul reviziilor sau reparatiilor stavilele se pun la uscat eu ajutorul batardourilor. alcatuite din dona elemente mobile. pot fi actionate manual sau mecanic. clapeta. segment. in acest scop prevazandu-se sisteme de etansare simple. culeelor §i radierului (stavile plane) -dupa sensul de miscare al lor. pot fi simple . Trecerea ghetii §i a plutitorilor se realizeaza usorla stavilele coboratoare. Evaeuarea aluviunilor se realizeaza eu usurinta In eazul stavilelor ridicatoare.<(] 71 -stavile ce transmit presiunea hidrostatica pilelor si culeelor (stavile plane.1tor iar eel inferior fiind ridicator (stavile compuse prevazute cu clapeta) -dupa modul de actionare: -stavile actionate manual (stavile plane de dimensiuni mid) -stavile actionate mecanic (stavile de orice tip) -stavileactionate hidrauIic (stavile sector. deschiderile pentru care' se uziteaza sunt de eel mult 35 m in cazuI in3ltimilor de pana la 10 ID. rezistente si usor de inlocuit. ferme hidraulice) -dupa materialuI de constructie a corpului lor: -stavile rnetalice (oriee tip) -stavile din lemn (stavile de desehideri §i inaltimi mici) -stavile din beton annat (putin uzitate datorita greutatii lor foarte marl). cilindrice) -stavile ce transmit presiunea hidrostatica radierului (stavile sector.eobon1toare recomandandu-se in cazul barajelor eu prag inalt . Stavilele segment sunt panouri plane san eurbe ee se rotesc in jurul unui ax orizontal . ell clapeta sau duble. cilindrice) -stavile coboratoare (stavile sector. apliearea solutiei eu stavila . Rolul primordial al stavilei fiind de a descarca apele marl. coboratoare sau cu clapeta. plane sau burta de peste ~i se utilizeaza la deschideri de pana la 40 m ~i inaltimi de maxim 4 m. iIi cazul stavilele ridicatoare.prin intermediul a 2 brate laterale articulate in pile: rotirea maxima a stavilei estede 90°.. ce se deplaseaza prin rostogolire pe cremalierele inelinate prevazute in pile. clapeta. fie pe deasupra. prin deversare. axul fiind pozitionat fie amonte fie aval de stavila. coboratoare. Stavilele plane sunt panouri verticale ee se deplaseaza in nisele pilelor ~i culeelor. Stavilele clapeta sunt panouri articulate la partea inferioara care se rotese in plan vertical in juruI unui ax orizontal. Se utilizeaza 1a desehideri mai mici de 50 m si inaItimi de pana la 6 m.contur (la contaetul dintre stavila §i radier sau pile §i cuIee). in cazul stavilelor coboratoare. clapeta. eel superior fiind cobor. ea trebuie sa permita curgerea apei fie pe dedesubt. folosite la deschideri mai mici de 40 m si inaItimi mai mici de 16 m.

solatia nu se apliea decat in cazul terenurilor de fundare. sistem pile independente . c:? ~ J1/IY/L/ P14Mf p(.3. sistem cuva ..:P---'\.'r CrJ.-.structure monolit.''/"~A.----" Rk/fIe-L c. iar in pozi ie eoborata intra intr-o adancitura a radierului.(rliA-. la care radierul... Alcatuirea partii fixe Alcatuirea partii :fixe a unui baraj fluvial se faee in functie de ealitatea terenului de fundare (compresibilitatea acestuia).//)'. deoarece presiunile transmise de pile terenului de fundare sunt foarte mari Q[_Jl__ll---.RaN_[ Jl7bUt1£fad .Q"--" VI ~ Tipuri de stavile . 0 cuva fiind alcatuita din radier ~i 2 semipile. tipul de stavila ales $i sistemul dedisipare a energiei curentului de apa evaeuat.stancoase. culeele se realizeaza separat....structura cu rosturi. sistem radier general .fr.~".1YIL4 J~ ktffflJ?lT . susceptibila la :fisurare. tt_ t ._.ry"'lvo. sarcinile preluate de stavila sunt transmise semipilelor. %. .. ce se poate apliea la baraje de dimensiuni mici in plan. care se umplu la 60 de zile de la punerea in opera a betonului).-/J ....structure en rosturi aparute prin :fragmentarea pilelor pe mijlocullor. care in pozitie ridicata formeaza un acoperis. radierul preia direct doar greutatea proprie ~i greutatea apei de deasupra radieru1ui.. pilele. Solutiile de alcatuire pot fi: a. sarcinile preluate de stavile se transmit 1a pile ~i apoi la terenul de fundare. conditiile de evacuare a debitelor mari. fundate pe terenuri omogene .-18 Stavilele fenne hidrauliee sunt formate din 2 clapete articulate in radier. lara rosturi definitive de contractie (doar cu rosturi provizorii de contractie. simpla. b. =----' r--l .

radier). forta din impingerea activa a pamantului in amonte. adm = 1. Astfel. RJJ.. diferita in functie de fiecare ipoteza de calcul in parte.3 pentru ipoteza de exploatare normala. i.se calculeaza un coeficient de siguranta la alunecare en = f.>: .JY. forta din presiunea valurilor din vant. forte provenite din utilizarea echipamente1or.&u'1A7'1{. . ~' ------. = 1~ pentru ipoteza de reparatii. pila. luand in considerare greutatea proprie a stavilarului si a echipamentelor. forta de presiune hidrostatica a apei din bieful aval.5 pentru ipoteza de constructie. :-- - 6. Mecanismele de cedare posibile pentru acest tip de structura de barare sunt: -alunecare pe talpa de fund are . respectiv calcule pentru fiecare element de constmctie al ansamblu1ui.. ipoteza de ex:ploatarea normala. forta de presiune hidrostatica a apei din biefu1 amonte.70/T Calculul incarcarilor pentru partea fixa a barajelor fluviale se face pe 0 unitate modulara (cuva. lncarc3rile se grupeaza in ipoteze de caleul semnificative: ipoteza de constructie.'..4 Calculul pdrtii fixe 1.. ~g radierului si apoi terenului de fundare.fT t. forta din impingerea pasiva a pamantului in aval. forta din presiunea statica §i dinamica a ghetii. ipoteza de aparitie a seismului. = 1. forta din subpresiune statica §i dinamica. Calculele se grupeaza in 2 categorii: calcule realizatepentru ansamblul baraj fluvial ~ teren de fundare. care trebuie sa fie superior unei valori limita admisibila. ipoteza de reparatii. solutia se poate apliea la terenuri de fundare de calitate medie.LV I LH. c../ '\.. forta din variatia temperaturii aerului. suprafata de distributie fiind relativ mai mare decat in cazu1 solutiei eu pile independente.. Calculele ansamblului se refera la calcule de stabilitate. forte din lncarcarea seismica.

in functie de ungbiul de frecare interioara al materialului de rezistenta.1 ipoteza de reparatii. = 1.Definilie. Indiferent de tipu1 ~i pozitia elementului de etansare in corpul barajului se va forma 0 curba de depresie a carei forma este conditionata de coeficientii de permeabilitate ai materialelor constituente ~i de grosimea acestora in lungul sectiunii transversale a baraju1ui. disipator si sunt urmate de calcule de rezistenta pentru aceleasi element = 1. La contactul dintre prismele de rezistenta ~ elementul de etansare se ---y. Baraje din materiale locale . -depasirea capacitatii portante a terenului de fundare .masca san ecran -cu element de etansare in corpul barajului . clasificare. .se calculeaza un coeficient de siguranta la plutire Cp = LV/LV. care rezista impingerii apei prin greutatea proprie a corpului lor. caz in Care poarta numele de baraj neomogen . care trebuie sa fie superior unei valori limita admisibila. BarajeJe din materiale locale se clasifica in funetie de numarul de materiale din corpul barajelor: .80 . unu1 realizeaza etanseitatea. alciituire constructive generala -Se numesc baraje din materiale locale structuri1e de retentie realizate din toate tipurile de roci pamantoase care mdeplinesc simultan conditiile de etanseitate si rezistenta. sambure sau diafragma -tipul materialului din corpul barajului -baraje din pamant -baraje din piatra -baraje mixte din pamant ~ipiatra -baraje pentru depozite de reziduurl miniere -tipul materialului ce se constituie in elementul de etansare: -cu etansare din material pamantos (argila) -cu etansare din material nepamantos (beton.~·.5 pana la 1:4.ipoteza de aparitie a seismului.nucleu. Csadm = 1. Astfel. depasirea capacitatii portante a terenului de fundare. radier. diferita in functie de fiecare ipoteza de calcul in parte.3 ipoteza de aparitie a seismului. -plutirea . beton bituminos. Barajele neomogene se clasifica in functie de: -pozitia elementului de etansare incorpul baraju1ui: .baraj neomogen (2 sau mai mu1te materiale.2 ipoteza de constructie. = 1. pantele paramentelor fiind mult mai line decaf in cazu1 barajelor de greutate din beton. Pentru a indeplini simultan cele dona conditii mentionate corpul barajelor dill materiale locale poate fi realizat dintr-un singur material. unul san dona prisme de rezistenta.. -cu element de etansare la paramentul amonte . 1 san mai multe realizeaza rezistenta). Corpu1 unci baraj neomogen va fi deci compus dintr-nn element de etansare.:.Sectiunea transversala a unui baraj din materiale locale este trapezoidala. = 1. caz in care pow numele de baraj omogen. Calculele efectuate pentru fiecare element de constructie al ansamblu1ui se refera la ca1cule de stabilitate la alunecare.1 pentru '.se calculeaza presiunea transmisa terenului de fundare p = LV / A = (jadm. Iacand parte din grupabarajelor de greutate. in care A este aria pe care se distribuie incarcarile exterioare preluate (diferita in functie de sistemul constructiv ales pentru partea fixa a barajului fluvial). material plastic. sau din eel putin 2 materiale.baraj omogen (I material ce realizeaza amt rezistenta cat ~ietanseitatea) .3 ipoteza de exploatare normals. plutire separat pentru pile. de ordinul 1: 1.'.l.

/#z. impotriva valurilor ~i ghetii ce se formeaza in lacul de aeumulare.&£t)c2b- . Acest element lipseste in eazul barajelor de piatra.. daca terenul de fundare este roca stancoasa.:::. in acelasi scop. sau ecran ELSE sau KELLZ.20 m illrulime de baraj care imbunatalesc ~i coeficientul de stabilitate la aluneeare a paramentul aval. ~hlA"" f" dJ?'1 A£gy"wr ./oJ 4J 01) tlt N/lILElI et/N!1Uz. JJj/M?fiA£E t9IfO&t.J£&/. Pararnentul aval se protejeaza prin inierbare./ 1JA8f1 J/f!l}/fo tlZi}/ V___. irnpotriva apelor de siroire.6 m.4et7Y.r tv ElRA1I AllY 4£47U ~' PliYfhV . pereti subtiri. etc. in cazul in care terenul de fundare nu este perfect etans se realizeaza un element de etansare a terenului de fundare.lJYr ~ til j.bJl iJ/i7lJy 4CHAr ~ .m1.~ Mtli h~. ill cazul tuturor tipurilor de baraj mai putin eele . care poate fi de tip voal de etansare. pereti de palplanse.protejeazii cu dale din beton annat sau eu strat de anrocamente.din piatra. Corpul barajelor este prevazut in sectiunea aval cu elemente drenante.T. ."ny&l(JfMW7& !1M!A-1 VI_-. Filtrele inverse reaIizeazii si trecerea gradate intre rigiditatile foarte diferite ale prismelor de rezistenta §i elementului de etansare.Ij·p.·\4 81 prevad filtre inverse care au rolul de a evita antrenarea hidrodinamica a particulelor fine de catre apa de infiltratie. deoarece acest material ~e el tnsuti caracteristici drenante..r 1./lC.--~ 9~~~ '}"{/Ill1l'E A7fo~ . Paramentul amonte al barajului se . fJ'RJ). ce poarta numele de berme.f7( !JfflJ# I. daca terenul de fundare este roca pamantoase.lIJlt!-1/J.7j lJlaw·"..#/bJMil8JlnT J)p~ /~~eb~ tt) . Protectia paramentului amonte nu este necesara in cazul barajelor neomogene eu ecran rea1izat din materiale nepamantoase.C!J'l: /I#OJ..#I7F .~E ill:7f}}Yhwff J.J{1O# IR/fff tI) Sectiuni transversale prin baraje din materiale locale q) U! I:?UA# . . pe paramentul aval se pot prevedea paliere orizontale. Obligatoriu elementul de etansare a terenului de fundare trebuie sa fie pus ill contact cu elementul de etansare a corpului barajului si sa atinga stratul impermeabil in adancimea fundatiei. de micsorare a vitezei apelor de siroire p.A7UA/. in scopul captarii debitelor de apa infiltrate si evacuarii acestora ill bieful aval.. avand latime de 4..:. la fiecare 15 .

cu conditia sa nu existe proeminente sau depresiuni accentuate. con stand din 2. Materialul necesar pentru realizarea filtrelor inverse se exploateaza ill general din albia majora a raului. Pe taluzul amonte se pot prevedea berme.. iar paramentul aval va avea 0 panta rezultata din conditia de stabilitate generala la a1unecare a taluzului aval in ipoteza Iacului plin. presiunea valurilor ~ipresiunea ghetii. ecranul se realizeaza din dona straturi de dale suprapuse.3 sorturi granulometrice diferite (balast. .5 m in zona de contact cu terenul de fundare ~i pe paramentul amonte a1 barajului. Morfologia vaii este cea care dicteaza solutia de deviere a apelor pe perioada de constructie ca ~i solutia de descarcarea apelor mari din bieful amonte in eel aval. ecran amonte din material pamantos. Din punet de vedere al materialului de constructie. ceea ce se concretizeaza intr-o valoare de 1:1. care micsoreaza viteza descurgere a apelor din precipitatii ~i imbunatatesc stabilitatea la alunecare " Xi:3.3 m in adancime. Din punet de vedere al conditiilor morfologice. Pentru barajele de piatra a carer inaltime depaseste 100 m terenul de fundare este obligatoriu de natura stancoasa. Ecranul va fi supus 1a incarcaD provenite din deformatia corpului de rezistenta al barajului. 82- ~ifundare pentru barajele din piatra Din punet de vedere aI 'conditiilor geologice.me este definita de utilizarea lui in perioada de constructie ca batardou pentru devierea apelor. Panta paramentului amonte este stabilita de conditia de alunecare pe taluz a ecranului ~i se opteaza pentru 1:1.25. Conditiile climatice influenteaza punerea in opera a materialelor din corpul barajului.. ecran amonte dill beton bituminos. in cazul barajelor a carer inalpme este mai mica de 30 m etansarea rosturilor dintre dale se poate face doar ell mastic bituminos. straturi sa fie decalate. annate pe ambele directii cu procent de armare 0. in aceasta situatie se recomanda indulcirea taluzurilor barajului si lestarea piciorului amonte si aval ale barajelor pentru a preveni refularea materialului din terenul de fundare la transmiterea sareinilor. variatii de temperatura. utilizand armatura «I> 18 .- cat . Rosturile orizontale ~i verticale dintre dale se etanseaza eu benzi de PVC profilate ~i mastic bituminos san doar cu r3§ini epoxidice. Conditii de amplasament . nisip).. barajele din piatra de inaltimi mici ~i medii admit terenuri de fundare aluvionare eu pat de balast. Grosimea dalelor variaza de Ia coronament unde este de 0. in eazul barajelor realizate in zone seismice. amplasamentul se alege astfel Incat sa existe cariere de piatra eu cantitati suficiente de material de exploatat :}i acestea sa fie pozitionate fata de baraj la 0 distanta de eel mult 2 km. avandu-se in vedere ~ifaptul ca aeesta nu trebuie sa prezinte falii. La paramentul amonte se realizeaza masca de beton armat compusa din dale de beton annat cu dimensiunile in plan de 20 x 12 m in zonele putin solicitate ~i 12 x 8 m in zonele putemic solicitate (treimea mijIocie a ecranului amt pe orizontala ~i pe verticala). Solutia cu ecran amonte din beton armat presupune realizarea unui prism de rezistenta din anrocamente avand diametrul mai mic de 1 m in toata zona aval ~ anrocamente eu diametrul mai mic de 0.xki. la piciorul amonte al barajului pe un soclu (vatra) din beton a cami in8lp. Etansarea corpului barajului. barajele din piatra se pot inscrie ill vai de orice forma. Ecranul este pozat pe un strat defiltru invers care are roluI de a face trecerea gradata de la rigiditatea ridicata a betonului annat la rigiditatea mai scezuta a anrocamentelor. unde se calculeaza in functie de in8ltimea coloanei de apa de deasupra punctului considerat. solutii constructive pentru barajele din piatrii Ca solutii de etansare a barejelor din piatra putem opta intre eeran amonte din beton armat.5. nueleu central din argila sau diafragma din beton bituminos. iar conditiile hidrologice influenteaza solutia de deviere a apelor pe perioada de constructie. avandu-se grija ca rosturile dalelor din cele dona.5. pietris. Ecranul sprijina.5%.

4 Sectiunea ~1sall\ ~ - .. - printr-un baraj din piatra cu ecran amonte dill beton annat. Sectiune longitudinal a prin ecran. Barajele din piatra eu ecran amonte din beton bituminos au 0 sectiune transversala asemanatoare eu a eelor cu ecran amonte din beton armat. adica nu vor ramane deformatii ale ecranului in urma impactului plutitorilor.. /./ <. iar la inclircliri dinamice ~i temperaturi scazute va avea 0 eomportare elastica../ f /1 ( l/ / /' . Paehetul de la paramentul amonte este constituit din 2 straturi de beton bituminos pozate de 2 straturi poroase ee reazema pe un strat de pietris compactat pe taluz. '" V V . La contactu1 dintre a1 doilea strat poros ~i stratul de pietris eompactatpe taluz se pune 0 emulsie bituminoasa eu rol de amorsare. adica va putea urmari deformatiile eorpului de rezistenta lara a fisura. Latimea la coronament a barajului este de 8 ._ _..lX / .6 m.7). . panta paramentului amonte fiind mai indulcita datorita fluiditatii materialului bituminos la punerea in opera (I: 1. Bermele au latimi de 4../ -.. . -: '\ -.- . Realizarea e~i ell beton bituminos consta in eomportarea corespunzatoare a acestnia: Ia mcarcarea eu sarcini statice in eazul temperaturilor ridieate bitumul· va avea 0 comportarea plastica. Fata amonte a primul strat de beton bituminos va fi: protejata impotriva 'razelor ultraviolete ~i a socurilor provocate de plutitori eu 0 vopsea bituminoasa... '-. de exemplu.83:) a taluzului.... pozitionandu-se la fiecare 15-20 m inaltime de baraj..12 m. . .. - .

Diafragma porneste din punctul amonte al coronamentului barajului.3 pana la 1:1.JrurM()~eJ. Pantele paramentului am.onte sunt 1:1. . spre amonte avand ca scop evitarea aparitiei eforturilor din incovoiereln elementul de etansare.f/lLJt't! /J 1Yl/ l1tiYo#f Detaliu realizare ecran etansare amonte Barajele din piatra eu diafragma din beton bituminos au prismele de rezistenta amonte §i aval realizate din piatra a carni diametru este de eel mult 1 m ~i au prevazuta ill eorpul lor un element subtire vertical sau usor inclinat spre amonte (in cazul barajelor inalte)realizat din beton bituminos nurnit diafragma. 2 sau mai multe straturi detranzitie din nisip margaritarcare impiedica curgerea lenta a materialului bituminos. Sectiune transversal a printr-un baraj din piatra cu diafragma din beton bituminos. solicitare ce s-ar datora diferentei de greutatespecifica dintre materialul din prismul amonte aflat in majoritate in stare saturata ~i materialul din prismul aval aflat in majoritate in stare uscata.4.7 iar pentru paramentul aval se adopta pante de 1:1. eventuala sa inclinare. La contactul dintre elementul de etansare (diafragma) §i prismele de rezistentasepun . La contactul cu fimdatia diafragma este ill contact cu elementul de etansare a terenului de fundare de tip voal.Sectiune transversals printr-un baraj din piatra ell ecran amonte din beton bituminos . .

5 §i a paramentului aval de 1:1. deoareee acesta trebuie sa prezinte umiditate optima de compactare ~i se poate pune in opera doar la temperaturi atmosferice pozitive. ecran de etansare). La contactul dintre nucleu ~i prisme1e de rezistenti se prevad filtre inverse. Cota superioara a ecranului se afla 1a 1 m sub cota coronamentului barajului. 'sS- i -_~'1JA. acestea .8 aval. La contactul dintre ecran ~i'prismul de rezistenta aval ca ~i la contactul dintre ecran si elementul de protectie amonte se prevad filtre inverse. cea mai mare importanta avand-o caraeteristica de penneabilitate a terenului. latimea la partea superioara de 3-4 m. Aceasta grosime va fi ocupata de anrocamentele ce protejeaza materialul din ecran impotriva antrenarii de catre apa din lac. cantitatea ~i calitatea acestora.7 amonte ~i 1:0.6. de amplasament ~ifundare pentru baraje/e din pdmdn: Din punet de vedere geologic conditiile naturale pentru fundarea barajelor din pamant nusunt pretentioase. distanta de la zacaminte la ampriza sunt elemente hotaratoare in alegerea unui amplasament pentru barajele din pamant. nucleul pozitionandu-se in eentrul sectiunii. umiditatea argilei cat mai aproape de 14-16%. cota superioara a nucleului 1a 1 m sub eota eoronamentului barajului. Un teren de fundare foarte bun este considerat balastul cimentat si eompactat. Avantajul solutiei este de existents a posibilitatii realizarii independente a celor doua elemente (prism de rezistenta. Existenta surselor de materiale. Conduit r . stiindu- . . Ecranul pamantos este realizat din argila ~i are pante de I: 1.5 si pante ale paramentului aval de 1:1. iar pozitia ecranului fata de exteriorul paramentului amonte este de 6 . in functie de aceasta alegandu-se solutia de etansare in adaneime. distanta de transport trebuie sa fie de ordinul a 2-3 km.3 pooa la 1: 1. gradul deneuniformitate al materialului argilos de 30-50%. deoarece aceste baraje transmit sarcini reduse fundatiei se accepta inclusiv terenurile aluvionare.influenteaza solutia de deviere a apelor pe perioada de constructie iar conditiile climatice influenteaza punerea in opera a materialului argilos.ainonte de 1:2. eu 0 latime la parte a superioara de 3-4 m. Pantele nuc1eului sunt de 1:1.12 m. simetrie fata de axul barajului.Barajele din piatra eu eeran pamantos au pante ale paramentului amonte de 1:2 pana la 1:2.4. Sectiune transversale printr-un baraj din piatra eu eeran din argila Barajele din piatrii eu nucleu pamantos au sectiunea transversal a data de 0 panta a paramentului .j . Astfel. Din punctul de vedere a1 conditiilor morfologice se precizeaza ca orice forma a vaii suporta inscrierea unui baraj din pamant. forma vail influentand insa solutia de deviere a apelor pe perioada d eonstructie ~i solutia de evaeuare a apelor mario Din punctul de vedere al conditiilor hidrologice.5.

5 ~italuzului aval de 1:2. ell pante ale taluzului amonte de 1:2. din balast. Prismul de rezistenta . se fundeaza pe terenul natural dupa decaparea stratului vegetal.printr-un eeran din dale de beton annat eu dimensiuni de 3 x 4m in treimea mijlocie ~i de 4 x 6 m. Dalele se armeaza pe dona directii Ia procentul minim de armare de 0.. ce poate fi realizat independent.fiind Dalele sunt despartite prin rostnri verticale (de contractie) ~i orizontale (de tasare).10-9 cm../P. se adauga manopera pentru realizarea unui amestec al materialului argilos natural cu alte sorturigranulometriee.5 daN./ Ecranul sprijina pe grinzile de ghidare necesare deplasaril utilajuIui cu care se executa etansarea de adancime de tip perete mulat. rosturile urmand a fi etansate ell tola metalica ~i .s" -greutate specifica in stare uscata 18-19 kN. Solutia cu ecran din beton armat are urmatoarea sectiune transversala: P~I . mastic bituminos. Daea etansarea terenuIui de fundare se realizeaza printr-un voal atunci ecranuI va sprijini pe un soclu de beton care are ~i rol de batardou in perioada de deviere a apelor pentru constructia barajului ~i in care se va amplasagaleria de injectii ~i vizitare. .5%. Pe pamment ecranuI se pozeaza pe un strat de filtru invers de 20 em grosime daca materialul din corpul de rezistenta al barajului nu indeplineste el ~i rolul de filtru (cazul barajelor al carer corp de rezistenta este realizat din nisip). 8£ fJ:5. in cazul in care nu este intrunita conditia de compozitie granulometrica. Etansarea corpului barajului se realizeaza 1aparamentul amaonte al barajului . La pieiorul aval a1 barajuIui se prevede un element drenant cn rol de captare ~i evacuare a apei infiltrate in corpul barajului in rigola de colectare aval.m·3 -unghi de frecare interna 23 .te€&~f/ft Corpul de rezistenta dezvoltat spre aval.28° -coeziune 0..cm-2 in cazul in care materialul natural nu intruneste conditia de umiditate se poate man umiditate prin stropire cu apa sau se poate micsora umiditatea prin uscare. Etansarea corpului barajului. Grosimea dalelor variaza eu adancimea. Celelalte caracteristici geotehniee solicitate se inscriu in urmatoarele plaje de valori: -coefieient de permeabilitate 10-7 .· . solutii constructive pentru barajele din pamdn: .- se faptul ea materialul argilos are un continut de 10-30% argila pura.in rest. TaluzuI avai al barajului se protejeaza impotriva apelor de siroire pe taIuz Barajele din pamant en nuc1eu de argila au urmatoarea sectiune transversals: .4-0. este realizat . armatura fiind pozitionata in mijlocul secpunii.

Paramentul amonte al baraju1ui se protejeazli impotriva actiunii valurilorsi ghetii ell un strat de anrocamente. Solutia de drenare se pune in concordanta eu geometria exterioara ~i interioara a barajului. A t. solutii constructive pentru barajele din piimdnt Corpul barajelor de pamanteste prevazut eu elemente drenante.- - Rezistenta structurii este conferita de dona prisme de rezistenta. -tuburi dedrena]. Nucleul se realizeaza din material argilos. cu pante de ordinul 1:0. cu caraeteristicile de permeabilitate ale materialului din prismul de rezistenta. -puturi drenante. daca nucleul este subtire permite consumarea rapida a fenomenului de consolidare dar este susceptibilla fisurare.. Filtrul invers situat aval de nucleului este continuat pe orizontala. fuclinarea nucleului spre amonte hnbunatateste stabilitatea taluzului .)_I 6. care pot fi de tipul: -saltea drenanta."" .Drenarea ~ ". Grosimea nucleului influenteaza eomportarea elementului de etansare. Pantele celor doua paramente sunt de 1:3 pentru amonte ~i 1:2. amonte al barajului ceea ce face sa se poata face mai abrupt acest parament. "Cota superioara a nuc1eului este ridicata cu eel putin 1 m peste cola nivelului apei in lac in conditii de aparitie a viiturii de verificare. iar paramentul aval se protejeaza impotriva apelor de sircirepe taluz.r . "" La contactul dintre prismele de rezistenta ~i nuc1eu se prevad filtre inverse multistratificate eurol de evitare a fenomenului de antrenare hidrodinamica a materialului fin din nucleu. -bretele drenante.. aeestea fiind despartite de nuc1eul de argila amplasat in 'centrul sectiunii. ell caracteristieile de permeabilitate ale elementului de etansarea corpului barajului..w. -prism drenant -dren cos..AetW. la eontaetul dintre prismul de rezistenta aval ~i terenul de fund are eu un element drenant eu rol de interceptare a eurbei de depresie ~ievacuare a debitelor infiltrate aval de baraj.5 ~i poate fi simetric fata de axul barajului sau inclinat spre amonte. unul amonte si altul aval. " corpului barajului. iar iat1mea nuc1eului la partea superioara este de celputin 1 m.-~-tA4-4 ~PMI?'f . prin inierbare. pe cand daca nueleul este gros elementul nu fisureaza dar presiunea apei din porii materialului sedisipeaza foarte tncet.7 pentru eel aval.

Executia _.6 m pentru balast.5 m inaltime).re pentru acumulare de apa are 81. Din canalul magistral pornesc canale laterale secundare prin care fluidul este condus ill amplasament. dar a fost utilizata.M10~ . 7. pietris. cele mai fine in zona centrala. numarul de treceri ale utilajului compactor ~i tipul de solicitare aplicata de catre utilaj. Executia prin hidromecanizare consta din aducerea in amplasament §i punerea in opera a materialului pamantos sub forma fluida. eu caracteristici de forfecare : foarte reduse.5 m executate prin compaetare. Se formeaza astfel 0 zonare a corpului barajuIui. cbiar sub estacada. Numarul de treceri succesive ale utilajului pe acelasi strat este de 6 . in aceasta incinta este realizata 0 estacada in varful careia se monteaza un canal magistraleentral.t'1U?:ff PJC. Executia prin eompactare a barajelor din pamant consta in asternerea de straturi de material cu grosime de maxim 30 em pentru argila §i de maxim 0."'Ji. Materialul astfel depus va fi in stare af'anata ~i saturata. Aici particulele solide se sedimenteaza in functie de marimea particulei ./JI COI1P#t~ IJ¥RAJ . Apa in surplus se decanteaza . pietris nisip sicompactarea mecanica a acestora. de R. nisip §i de 8 . Solutia de realizare prin bidromecanizare se foloseste ill mod curent in cazu1 baraielor pentru depozite de deseuri minere (halde de deseuri). Compactarea se poate face cu compactoare lise sau picior de oaie in cazu1 compactarii statice sau eu placi vibrante In cazul compactarii dinamice.solid este in raport de 1:7. Amestecul apa . Elementele ee au importanta sunt grosimea stratului compactat. formandu-se prime rezistenta inspre amonte §i aval §i element deetansare in zona centrala a sectiunii transversale a barajului. Compactarea materialelor are ca seop imbunatatirea caracteristicilor geotehniee ale materialului pus in opera. Compactarea dinamica este maieficienta ducand la obtinerea unui grad de indesare al materialului superior cazului compactarii dinamiee dar nu poate fi utilizata in cazul nisipurilor deoarece acestea sunt suseeptibile la 1iehefiere sub sarcini aplicate dinamic.8 pentru balast. urmand ca ea sa fie captata ~i evacuata "prin pompare. prin amestecarea eu apa. ~i pentm baraje de acumulare de apa (eel mai inalt baraj din lume realizat prin hidromecaniza. cele grosiere fiind regasite in zona perimetrala. Se realizeaza 0 incinta din diguri perimetrale cu inaItime de 3 .12 pentru argila.I~~ -_ barajelor din materiale locale Barajele din pamant pot fi exeeutate prin eompaetare si hidromecanizare. ..

pomind de la debitele necesare la folosinte si debitele naturale ale emisarului in sectinnea de acumulare -alegerea amplasamentului definitiv al lucrarii in functie de caracteristicile geologice §i geotehnice ale terenuluide fundare -alegerea tipului de structura..-. ..8. descarcatorii de ape marl pot :6. Functiile speciale ale fiecarui tip de evacuator sunt: -evacuatorii de suprafata: -tranzitarea ghetii ~iplutitorilor -evacuatorii de semiadancime: -realizarea amestecului apei in lac peadsncime in scopul imbunatatirii calitatii acesteia §i evitarii aparitiei stratificatiei termice in lac. -spalarea aluviunilor depuse in lac. a formei §i gabaritelor dictate de respectarea calculelor de gospodarirea apeJor si de experienta dobandita -determinarea presiunii apei din porii materialului de etansare pamantos -determinarea caracteristicilor de infiltratie §i a pozitiei curbei de depresie -determinarea starii deeforturi in masiv -evaluarea deplasarilor §i volumului suplimentar de lucrari rezultat in urma consumarii deplasarilor verticale (tasari).§i cota de inundabilitate a albiei aval pe perioada de exploatare a acumularii -asigura Iivrareadebitului de servitute aval '. caracteristici. avand rol de asigurare a functionarii in conditii de securitate amt a structurii cat §i a zonei aval.in apropierea cotei de coronament a barajului -de semiadiincime .'\l!J. -verificarea stabilitatii taluzurilor .. In funetie de pozitia lor in elevatie. clasificare " . -asigura golirea lacului in ritm corespunzator in caz de avarie. ~~ bidraulici .:Xt. . Desearcatori . Evacuatorii de ape marl au urmatoarele functii generale: -asigura devierea apelor pe perioada de constructie a barajului -asigura reglarea nivelului apei in lac la prima punere sub sarcina a barajului -asigura reglarea nivelului apei in lac §i descarcarea viiturilor tara a dep3. in sensul protejarii de consecintele avarierii sau de aparitiaviiturilor catastrofale. ~\ ~ Evacuatorii de ape marl (descarcatori hidraulici) sunt constructii hidrotehnice generale de evacuare-descarcare a apei din bieful amonte in bieful aval de baraj.in apropierea nivelului volumului mort allacului de acumulare In functie de pozitia lor in plan.Dejinitie.~ I:.: -de suprafata . ce trebuie urmarite ill proiectarea unui baraj din materiale locale: -stabilirea volumului util al acumularii in urma calculelor de gospodarireaapelor.YlJ.cote intermediare -de adanclme . -evacuatorii de adancime: -evacuarea a maxim 10% din debitele de viitura in cazuri de fenomen catastrofal sau avarie la baraj. . -evacuarea a maxim 10% din debitele de viiturii in cazuri de fenomen catastrofal sau avarie Ia baraj. /Aceasta cuprinde toate etapele prezentate anterior. evacuatorii-de ape marl pot fi: -in corpul barajului -in lacul de acumulare -in versanti. Schema de dimensi~nare a barajelor din materiale locale . .83 ~ Executia prin hidromecanizare .

un canal rapid ~i 0 zona de debusare descarcatorului canal frontal admisia apei la deversorul descarcatorului se face perpendicular pe axul barajului.deversor frontal.. utilizat In genera] la baraje din beton. ampJasat in corpul barajului. In cazul . se utilizeaza la barajele la care morfologia terenului ofera aval.e8 Cidecarcatorul canal. deci paralel cu axul barajului . W!2. Are avantajul ca debitele evacuate sunt superioare unui deversor frontal.2 m. ~ XII. Bideversor sifon. utilizat in general la baraje din beton cu inaltimi de maxim 9 m. cu debite specifice pe deversor de 5-10 mJ.t/.. liber sau echipat eu S~vile: _ _ »-1 ~ ~. toAlberf M?. pe cand in cazul descarcatorului canal lateral admisia apei Ia deversorul descarcatorului se face perpendicular pe versant.. 0 situatie avantaioasa amplasarii in versant a acestor luerari Ia cote apropiateNNR. arnplasat in corpul barajului. solutia concretii alegandu-se in functie de dimensiunile barajului si conditiile naturale morfologiee ~igeologice ale terenului natural.Evacuatori de ape mari de suprafata.tJ&.90 -furnizarea apei din "rezerva de fier" catre folosinte in caz de seceta prelungitii. frontal sau lateral. Este format dintr-un deversor.s-1 si inaltime maxima de lama deapa pe deversor de 1-1. 0 zona de racord.fetl/Yf~ .h!Y't?Uo£ Ut . prevazut eu conducte de dezamorsare ~i nas aruncator aval. A. Este compus dintr-un deversor frontal acoperit eu 0 capota etansa din metal sau beton armat. solutii constructive Evacuatorii de ape mari de suprafara pot fi realizati in mai multe variante constrictive. 2. dar este susceptibilla inghe] sau blocare cu plutitori ~i induce vibratii.

. zona de raeord II..-.. Zonele caracteristice sunt: admisia (buza palniei). . 0 galerie pentru debusarea apei din lac in emisar. A-cdIf/( L. put.fetJhd oh/42 ~'IJ Descarcator canal lateral h7JI/j~.v. a viteza de curgere nu depaseste 10-20 m. zona de raeord I. Pentru canalul rapid se verifica da -4..1% ~i functioneaza indiferent de debitul tranzitat eu grad de umplere.i l2. 1o.tr- t:l1tJM .s".!I#1!.. subtraversand barajul..-.amplasat in lacul de acumulare. IJ~ Dxlescarcator palnie . Jf1 ~ ) .f!V -:~ Descarcator canal frontal c'JdOll. care are la partea superioara un devers or circular (palnie). Este format dintr-un turn partial supra1eran. in situatia in care morfologia terenului natural nu permite aplicarea solutiei eu descarcator canal.>-" eov <. zona de debusare aval.91 n }.JrJlI/~ Galeria este orizontala sau are panta constructive de 0. galeria. utilizat in general la barajele din materiale locale. iar la partea inferioara. u c.tf2& loll. .

) .\ Evacuatori de adancime ~i semiadancime tip galerie Evaeuatori de adancime ~isemiadancime de tip conducta Evaeuatori de adancime ~isemiadancime in tumul palniei Evacuatorii de adancime ~i semiadancime sunt echipati eu organe de inchidere (vane) care se amplaseaza in casa vanelor (caz conducte sau galerii) sau obtureaza direct fereastra de admisie practicata in tumul palniei. .. galerie (daca sunt amplasati in versanti sau subtraverseaza barajul).fet. goluri in turnul evacuatorului de. Casa vanelor amplasata aval are avantaiul unui acces user dar presupune 0 lungime mare de conducts sau galerie aflata permanent sub presiune.. E1 functioneaza sub presiune. f1t~r:. dar accesul este greu. Casa vanelor po ate :fi pozitionatain amonte (prima treime a conduetei sau galeriei) sau in aval (in apropierea zonei de debusare).AfZJ£. Casa vanelor amplasata amonte are avantajului unei lungimi de conducts sau gal erie aflate permanent sub presiune redusa.>7WM#£ ~ CIJ RP 1JA-f2tt7 (du7Ctlf t:lI. . Pe lungimea pe care se afla sub presiune permanenta evacuatorul de adancime sau semiadancime se prevede cu blindaj metalic. dupa relatia de curgere caracteristics.}113.92.Jlpe mari de tip palnie. Evacuatori de ape mari de adincime si semiadincime Evacuatorii de semiadancime si adancime pot fi realizati ill varianta constructiva conducta (daca suntamplasati in corpul barajului)._.

'.. Admisia apei in galerie se face printr-o zona profilata hidrodinamic. descarcatori. se prevede in aceasta sectiune un gratar rar pentru a preveni blocarea evacuatorului eu plutitori. este vorba despre 0 vana de avarie. usor evazata fata de seetiunea curenta.s". . .vanelor sunt prevazute 2 organe de inchidere pentru fiecare fIT de evacuator. care se monteaza aval de cea de avarie. astfe1 incat sa se asigure racordarea 1a Iucrarile de disipare a energiei curentului de apa evacuat de in casa ~. . astfel incat viteza de acces a apei sa nu depaseasca lm. 93 . care se monteaza inspreamonte ~i 0 vana de serviciu. Zona de debusare ava1 este ~i ea profilata hidrodinarnic..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful