MANAGEMENTUL EDUCATIONAL LA NIVELUL CLASEI SI AL PROFESORULUI MANAGER

Conceptul de management educational

Termenului Ämanagement´ - in acceptia lui cea mai generala - acesta se refera la Äactivitatea si arta conducerii´. Nu de mult restrans la zona economica, termenul isi extinde aplicabilitatea in variate domenii. Astfel s -a ajuns la vehicularea sa in domeniul educational sub numele de Ämanagement educational´. In aceasta viziune a educatiei ca un fel de companie sau societate comerciala condusa de unul sau mai multi manageri, produsul final nu este unul concret, palpabil. Acest lucru ii confera specificitatea, dar si un grad sporit de dificultate actului de conducere educational. Cand vrei sa cond 737g67h uci o societate comerciala profitabil, realizezi produse viabile, avand o piata de desfacere asigurata. Iar realizarea produsului depinde aproape in totalitate de tine. Cand esti implicat insa intr-o Äcompanie´ educationala Äprodusele´ sunt oameni pe care trebuie sa -i transformi in directia unui pro fit social si personal. Si tocmai aici intervine elementul de dificultate, pentru ca produsul final rezulta dintr -o interactiune intre doua fiinte umane pe care n-o poti controla in totalitate. Ea se poate realiza intr -o masura mai mare sau mai mica sau nu se poate realiza. Componenta umana a procesului e subliniata de multi teoreticieni si manageri ai educatiei. Mike Pedler, John Burgoyne si Tom Boydell o plaseaza in centrul si la baza Äcompaniei educationale´. Drept consecinta, managementul educational tr ebuie sa fie intr-o mai mare masura arta decat stiinta, pentru ca nu este numai un serviciu oferit oamenilor (ca subiecti exteriori ai procesului), ci patrunde in fiinta lor interna, promovand o schimbare a fiintei lor psiho-intelectuale. Managementul intelectual se poate manifesta la diferite nivele: la nivelul macro, de conducere globala a educatiei unei tari, intermediar - de conducere a unei institutii de invatamant - si micro - la nivelul unei clase. Primul nivel vizeaza directiile stabilite de Ministe rul Educatiei si Cercetarii, pe care nici un alt nivel managerial nu le poate neglija. Apar constrangeri legate de anumite obiective obligatorii si conditionari bugetare ce nu vor putea fi depasite in cazul mentinerii sistemului de invatamant centralizat d e stat. De aceea s-a si initiat reforma invatamantului, care da o anumita marja de autonomie (mai ales universitara). Universitatile si-au luat in serios sarcinile manageriale si au inceput sa si gestioneze singure fondurile si sa ia masuri pentru obtinere a acestora (de exemplu taxele de scolarizare, taxe Internet etc..). Pe de alta parte insa, privatizarea invatamantului sperie multa lume, pentru ca nu se intrevad posibilitati pentru studenti de a se angaja undeva si a munci pentru a -si putea acoperi taxele de scolarizare. In

domeniul militar s-au creat Directiile Management si Resurse Umane care coordoneaza activitatile din scolile si academiile militare. Ideea formarii acestora este moderna si urmareste o colaborare eficienta cu managerii si profesorii di n tara, chiar daca uneori nu se stie exact ce atributii are directia si ce atributii au profesorii, unde poate un profesor si unde nu poate sa faca sugestii. La nivelul institutiilor de invatamant se contureaza relatia manager (sef de departament) - profesori, cu multe beneficii, dar, probabil concomitent, si cu multe probleme. Managerul se confrunta cu profesori nedoritori a promova unele initiative financiare ale sale menite a imbunatati situatia materiala a institutiei. Alteori, profesorii sunt reticenti in a ajuta managerul prin sugestii, pentru ca nu este treaba lor si oricum nu sunt platiti sa faca acest lucru. Sau pur si simplu profesorilor li se pare mai ales in domeniul militar - ca li se impun prea multe lucruri de catre Äesaloanele superioare´ fara a fi consultati sau fara a exista o comunicare si fara a intra in atributiile lor anumite cerinte. Nivelul micro se refera la recent atribuitul sau auto -atribuitul statut de manager al profesorului in raport cu grupa de studenti. Aici apare termenul de manager cu conotatia sa de persoana care reuseste sa faca fata cu succes unei situatii dificile (conform verbului de origine englezeasca manage = a reusi sa faci fata unei dificultati - situatie, persoana). Unii profesori vorbesc de Ämanagementul claselor numeroase´ (problema ce se aplica si la grupele de studenti din Academia Militara). Altii vorbesc de managementul claselor eterogene (in cazul cursurilor intensive de limbi straine). Problema de fond, insa - a intregului invatamant de altfel - este managementul resurselor umane si materiale in asa fel incat sa serveasca nevoilor, dorintelor si aspiratiilor beneficiarilor procesului educativ. Acesti beneficiari ar trebui sa cuprinda doua parti: 1. profesori + manageri 2. studenti. In Romania nu exista inca toate premisele pentru stabilirea corecta, in termeni economici a ecuatiei. Beneficiarii nu finanteaza deocamdata institutia, ca sa se inchida cercul economico -relational. Dar ramane partea spirituala. Profesorul trebuie sa fie un bun manager al grupei, pe ntru a putea sa obtina un profit intelectual (satisfactia profesionala). De aceea trebuie sa fie cat mai constient de stiinta si arta conducerii in domeniul sau specific, adica sa -si insuseasca managementul educational.
Managementul educational reprezinta un domeniu in plina dezvoltare, mai ales avand in vedere ultimele initiative de reforma ale Ministerului Educatiei si Cercetarii, cu precadere asigurarea calitatii educatiei si descentralizarea sistemului de invatamant. Toate aceste initiative au, pe de o parte, consecinte importante asupra managementului si administrarii educatiei si, pe de alta parte, nu pot fi implementate fara o pregatire manageriala a sistemului educational. Directii de activitate:

1. Analiza sistemului educational in vederea identific arii nevoilor de schimbare, reforma si dezvoltare, cu precadere in domeniile: - capacitatea institutionala; - managementul resurselor umane;

- management financiar; - dezvoltarea manageriala; - formarea personalului; - formarea formatorilor; - asigurarea calitatii. 2. Dezvoltarea sistemelor si procedurilor privind managementul si asigurarea calitatii educatiei. 3. Analiza impactului masurilor de reforma la nivel national, regional si local in domeniile mai sus mentionate. 4. Analiza culturilor organizationa le specifice institutiilor scolare romanesti ± pentru a identifica valorile, reprezentarile, credintele, modurile de gandire ale actorilor educationali care pot favoriza sau, dimpotriva, stanjeni procesele de reforma. 5. Dezvoltarea de standarde educationale in domeniile mentionate. 6. Dezvoltarea profesionala si manageriala, prin: - Oferirea de expertiza in conceperea si dezvoltarea programelor de formare manageriala si de formare a formatorilor. - Oferirea de programe de formare manageriala ³la comanda´ in domeniile mentionate. - Consultanta acordata persoanelor si institutiilor scolare in domeniile mentionate. 7. Colaborare nationala si internationala, cu institutii publice si si organizatii private, guvernamentale si nonguvernamentale in domeni ile mentionate. 8. Consultanta acordata Ministerului Educatiei pentru fundamentarea deciziei strategice si operationale in domeniile mentionate. ‡ Managementul educatiei/pedagogic reprezinta aceea stiinta pedagogica, elaborata interdisciplinar, pentru stud ierea evenimentelor care intervin intr -o activitate pedagogica: decizie, organizare, gestiune. Este si o metodologie de abordare globala ± strategica - optima a educatiei, a sistemului si a procesului de invatamant. Dar este si un model de conducere a scol ii, ca organizatie. Managementul pedagogic preia informatii specifice: din cel economic (valorificarea eficienta a resursei umane), din cel sociologic (calitatea conducerii

coordonarii. de norme si metode de conducere care asigura realizarea obiectivelor sistemului educativ.esentiala este mobilizarea resurselor umane. Bucuresti ² Chisinau. in crearea climatului organizational. . Polirom. El cuprinde un ansamblu de principii si functii.abordare sociopedagogica. a resurselor ei. 223). reglarii elementelor activitatii educative. ca obiective.dimensiunea moral ² axiologica. se trece de la conceptul clasic de Äconducere´. . implicand schimbari in mentalitati si mecanisme.(E. operational. . altruista a descentralizarii. strategic. Iasi. . desi este obiectul unor controverse. ‡ Managementul educational intruneste caracteristicile de baza ale managementului organizatiilor. logica responsabilit atii.se centreaza pe utilizarea strategiilor de tip comunicativ. potrivit unor finalitati acceptate de societate. 1999. evaluarii. conform idealului educational. Ed. global.institutiei ca organizatie. Astfel domina. Jinga. (I. indivizi). p. p. comunitate. stimulativa. p. prin adaptare la specificul scolii si la procesul pedagogic: . 408-409) ‡ Managementul educational este o conceptie integrativ explicita. de a forma personalitati. 142-148) Managementul educational. Paun. practic . Managementul educatiei este teoria si practica. . stiinta si arta proiectarii. ca activitate de dezvoltare libera. pe un ethos specific. d in cel politic (calitatea dirijarii intereselor comune). poate fi definit ca stiinta si arta de a pregati resursele umane. Litere. prin sistemul de valori utilizat in educatie. pe interactiuni. indivizi. (S. Dictionar de pedagogie. stiintific). procesual) si management pedagogic´ (in sens teoretic. afectiva. o atitudine. la cel de Ämanagement educational´ (in sens actionai. Cristea. organizarii. AII. Ed. auto-motivarii. integrala. armonioasa a individualitatii. Litera International.descentralizarea organizarii se realizeaza progresiv si de durata. 2000. Ed. Manual de pedagogie. E. in prezent. Istrate. Bucuresti. ca gestiune a particularitatilor individuale specifice.valorizarea individului si a capacitatilor sale este obiectivul sau. 1998. o metodologie de actiune orientata spre obtinerea succesului in educatie. Scoala . bazata pe relatii specifice intre grupuri.

. intervine in directionarea evolutiei lor generale. realizate pentru a asigura functionarea optima a sistemului educational. operatii. Astfel el isi adauga noi comportamente in activitatea cu clasa: planifica activitatile. . etape.Notele sale esentiale pot fi sintetizate: . mijloace) si de p ractica manageriala.motiveaza elevii prin echilibrul stimulare/sanctionare. isi structureaza continuturile. ergonomice. dupa normativitatea specifica.argument ‡ La clasa. armonizeaza stilurile si ritmurile.consiliaza elevii pe problemele specifice varstei si individuale.prezinta un complex de actiuni concepute. Fiind figura centrala pentru elevi. . profesorul nu realizeaza numai predarea -invatarea-evaluarea. cu cel metodologic (in acumularea si procesarea informatiilor necesare. creativitate actionala.a. . . ci si relationeaza cu elevii. procedee.se bazeaza pe participarea factorilor.indruma elevii in. materiale. determina sarcinile pe variate niveluri.comunica informatii variate. cu cel tehnologic (de rezolvare concreta a diferitelor situatii. influentandu -le comportamentul de invatare.utilizeaza optim resursele umane (profesori.imbina aspectul teoretic (concepte. didactice. in realizarea activitatilor specifice). . sincronizeaza realizarea obiectivelor. . Managementul clasei . pe descentralizare. incheaga colectivul.coordoneaza activitatile. . organizarea. informationale. . temporale. depaseste conducerea empirica Ävazand si facand´. a experientei s. isi programeaza actiunile. economice. ipoteze. . elevi).conteaza datele interdisciplinare ale educatiei in prevederea. . determina climatul specific de munca.conduce activitatea desfasurata in clasa. metode d e abordare.organizeaza activitatile clasei. realizarea ei. cunoastere. profesorul capata si alte roluri de influentare educativa. . a unor modele imitate. corelatii). in activitate. pe baza bunului -simt. procesului de invatamant. previne influentele negative.

Mediul social al clasei. pentru realizarea eficienta a obiectivelor. de climatul emotional si . Istoria pedagogiei dezvolta tocmai evolutia acestor idei. Grupul-clasa are dimensiunile unei organizatii. grup.a vorbi in fata cuiva. profesorul influenteaza managerial activitatea instructiv-educativa. a declara in mod public. sarcinile de rezolvat sunt distribuite si in comun si diferentiat.clasa. confruntarea diferitelor teorii si sisteme educationale care au imbunatatit si abordarea man ageriala a problemelor pedagogice. elevi . Äprofesor´ (de la lat . interdisciplinara. satisface tendinta naturala de asociere. a face profesie de credinta. apropieerea de realitatea ap licarii ei practice. de echilibrarea obiectivelor formarii (cunostinte -atitudini-motivatii-comportamentereprezentari sociale).apreciaza. realizarea educatiei. climatul de munca. la practicarea functiei de educator a altora). in scopul formarii .elevi. dirija re. . constructivizata. utilizeaza in comun anumite resurse. formuleaza judecati de valoare. Noile metodologii in cunoasterea (epistemologia) stiintifica actuala arata ca este nevoie de cooperare. Prin aceste comportamente. are un timp rationalizat. are scopuri si obiective comune. fiecare elev indeplineste roluri comune. comunicare pentru a se realiza atributele ei actuale: abordarea globalista. dar si individualizate. ‡ Managementul clasei se diferentiaza de managementul scolii sau a altor medii educationale prin specificul relatiilor profesorelevi. coordonare. indrumare. professum´ . argumente epistemice (de cunoastere). Evolutia sensului unor termeni de baza arata adancirea studiului problemelor manageriale: Äscoala´ (de la sensul de Äodihna prin munca´. argumente sociologice .controleaza evolutia elevilor in raport cu obiectivele. planificare. concomitent cu problemele ei pedagogice. de modurile de organizare a elevilor. d. b. de aprecierea celorlalti. calitativa. de afirmarea unor lideri. evaluare. pentru ca actioneaza dupa norme si criterii de asociere organizata.scoala. Rezultatele invatarii sunt dependente si de performantele grupului. argumente istorice . organizarea. Aceasta abordare este argumentata prin: a. dar nu confunda cele doua planuri de actiune. ragaz. de climatul psihosocial al clasei. evalueaza atingerea performantelor. la cel de institutie cu functiuni specifice´). Realizarea educatiei se bazeaza si pe antrenarea relatiilor reciproce profesor . Äprofiteri. c. elevi . s-au aprofundat functiile specifice (luarea de decizii. reglare). metodologice. la nivelul clasei se constituie o anume comunicare si un sistem informational. activitatilor. organizare. argumente organizationale .elevi. faciliteaza constituirea unei mentalitati comune si o nota specifica a clasei (sintalitate). standardelor date.dezvoltarii personalitatii acestora.. in ambele cazuri. elevi . tipurile de relatii interpersonale influenteaza planificarea. motivarea sociala a invatarii.

a grupurilor ei. realizarea climatului educational al clasei. directionare. operationala. utilizarea timpului. Paradigme ale studiului managementului clasei Paradigmele sunt idei de baza care sintetizeaza. pregatirea inceperii noului an scolar. administrare. argumente manageriale propriu -zise . consiliere). explicatii ale invatarii. paradigmele care explica sunt: . Prin aceste argumente. Paradigmele explicativ-conceptuale ale managementului clasei clarifica: factorii determinanti (cadrele didactice si formarea lor. b) Paradigmele metodologice in studiul managementului clasei se refera la modalitatile si instrumentele de cunoastere a clasei. Ele au in vedere nuantele subliniate in definirea managementului.. in relatie direc ta cu celelalte discipline care dezvolta problematica educatiei. pe baza interactiunilor conturate. a) in problematica managementului clasei. a profesorului manager al clasei etc. agresivitatea). de indeplinirea rolului de lider al clasei de catre profesor: e. de structurare. . ergonomica. argumente psihologice . nivelul interactional.interpretativa. oboseala. dimensiunile sale (psihologica. pentru raportarea la integrarea individului in grupul social.moral al grupurilor din clasa. gestionare. realizarea de negocieri s. modelelor semnificative: paradigma curriculumului. pentru raportarea la criteriile de functionare. aspecte ale dezvoltarii si formarii elevilor. exprima esenta unor aspecte teoretice si practice unitare. creativa). managementul clasei devine o componenta a stiintelor pedagogice. controlare. de organizare a clasei. de sistemul de asteptari ale clasei si de criteriile ei de apreciere valorica. interventiile in situatie de criza manageriala. a functiilor sale.a. coordonare. genetice. decizie. prevenirea managementului defectuos (lipsa de motivare. a evolutiei universului clasei. f. a invatamantului formativ. a rolurilor profesorului (supraveghere. Numeroase obiective ale educatiei. sociale. exemplelor. dirijare. organizare. executare.normativa. reglare. normativa. Si pedagogia recurge la acestea in exprimarea teoriilor. . cu efecte interpretative si aplicat ive majore. planificare. evaluare. a perceptiilor elevilor asupra clasei si profesorului. cognitive). ale formarii comport amentelor se fundamenteaza pe datele psihologiei (generale. structura clasei).

al starii de pregatire. afise. Structura dimensionala a managementului clasei Profesorul-manager isi creeaza conditiile necesare pentru reusita activitatilor in clasa. al nivelului resurselor intelectuale. capacitatea de efort fizic si intelectual). durabilitate. de confort actional: . operationale. care presupune adaptarea spatiului clasei la necesitatile somatofiziologice de sanatate ale elevilor: starea analizatorilor (auz. simboluri. . stimulare a particularitatilor individuale ale elevilor. utilizare..Astfel s-au conturat scale de apreciere. Astfel mobilierul sa dovedeasca simplitate.. modularitate in dispunere. Aceste instrumente favorizeaza studiul intensiv al clasei. al conceptiei despre invatare al modului cum prelucreaza continuturile invatarii. sociale.) b) Dimensiunea psihologica se refera la modalitatile de respectare. interese (culori. panouri.Vizibilitatea este o constanta ergonomica. functionala (energia fizica si psihica solicitata si utilizata efectiv in activitatea scolara). scala mediului scolar individualizat s. a capacitatilor de munca. inovatoare. asupra inlesnirii modului de comunicare profesor . a) Dimensiunea ergonomica asigura conditiile materiale. al componentei motivationale. sistem psihic. tablouri. alegerii strategiilor e tc. vaz). asupra respectarii particularitatilor psiho-somatice ale elevilor.. al deprinderilor. planse etc. necesar pentru alte sarcini extrascolare).a. normative. dezvoltarii osoase. antrenare. atitudinii fata de munca. pentru imbunatatirea interventiilor in situatii manageriale normale sau de criza. didactica a climatului. disponibila (rezervele de energie psihica si fizica de care dispune la un moment dat) si auxiliara (potential energetic de reper. .Dispunerea mobilierului in clasa reflecta conceptia asupra modalitatii de organizare a activitatii de invatare a elevilor (frontala. functionalitate.elevi. pe diferite probleme ale temei: inventarul mediului de invatare (climatul clasei).Pavoazarea salii de clasa aduce nota cultural -estetica. Capacitatea de munca poate fi nominala (totalitatea resurselor energetice si functionale ale organismului. psihologice. ci si al celorlalte conditii care faciliteaza desfasurarea optima in plan pedagogic: conditiile ergonomice. locului de munca. motricitatii. reflecta optiunea clasei pentru anumite valori. nu numai sub aspectul precizarii clare a obiectivelor. independenta in grupuri mici). Capacitatea de invatare este un rezultat al stadiului de dezvoltare psihologica. prelucrarii continutului tematic. .

ci si a celor ale scolii (cultura scolara). cunoscute. Ele actioneaza la nivelul procesului didactic (normativitatea didactica) si la nivel institutional (scolar). in utilizarea relatiilor de cooperare in rezolvarea sarcinilor. imperative. reglementeaza activitatea scolara unitar pentru toti elevii. in organizarea conditiilor necesare. . ca norme institutionale.Norme explicite. realizarea comunicarii. de apelul la norme din afara clasei si scolii.structura grupului. a timpului. De aici importanta cunoasterii lor de catre profesorul -manager. . apoi de interiorizare si de transformare a lor in comportamente reale in grup. nivelele ierarhice. ca reguli produse de viata in comun a grupului. La nivelul clasei actioneaza: .gasirii modalitatilor de impunere. de perfectionare a activitatii si coeziunii grupului.interactiunea membrilor clasei. Dar succesul managerial nu depinde numai de respectarea norme lor clasei. mecanisme de transmitere a lor. in antrenarea i n luarea de decizii. . cerintele care stau la baza constituirii grupului-clasa.modul de circulatie al informatiilor in grup. .intinderea clasei.Norme implicite. c) Dimensiunea sociala asociaza clasa de elevi si grupul social. de interiorizarea normelor explicite.Exploatarea manageriala a acestora se regaseste in distribuirea rationala a sarcinilor de invatare. de prevenire si combatere a conflictelor de norme si conduite. . . clar exprimate. coeziunea ca rezultat al interactiunilor. ca norme prescrise. constante si stereotipuri comportamentale. dinamica.sintalitatea ca personalitate a grupului. directii de transmitere si receptare. .problematica liderilor formali si informali.compozitia si organizarea. regulile.scopurile comune pe termen scurt si lung. uzante. in stimularea si atribuirea de responsabilitati. implicite. reglarii desfasurarii activitatii sale si manifestate sub forma unor obisnuinte. in coordonarea ritmurilor. d) Dimensiunea normativa indica normele. constientizare. . clasa ca grup social ridica probleme precum: . . ca numar de elevi. trecand progresiv de la impunere la interiorizare. de interactiunile din viata grupului. de motivare a elevilor pentru viata in grup. .

previn starile tensionale. Consecinte ale unui management defectuos Managementul clasei.. continuturile programelor scolare. volumul de sarcini in clasa si acasa. pentru ca arata modul de percepere. lipsei controlului. schimbarea atitudinii fata de analiza si rezolvarea problemelor disciplinare de activitate. demonstrarea preluarii lor in comportament. Toate acestea reduc situatiile de criza normativa.. de fraternizare. aplicarea lor progresiva. de negociere -intelegere. efectuarea corelata a principalelor roluri manageriale ale sale (planificarea. organizarea. respectare a lor in grup. utilizarea rationala a diferitelor resurse implicate. f) Dimensiunea inovatoare implica intelegerea necesitatii de ameliorare. explicabila fiziologic si nervos. in conformarea manifesta in activitate. din modul de invingere a rezistentei la schimbare. di n conceperea si aplicarea modalitatilor corective. diversificarea modurilor si continuturilor comunicarii in clasa si a circulatiei informatiilor. . orienteaza atentia si preocuparea profesorului spre aspecte care conditioneaza succesul educational: analiza clasei si din perspectivele p roblemelor grupului scolar. regimul zilei si sapta manii etc. efectele psihologice ale inadaptarii la grup si activitate. acceptarea lor. obiectiva sau subiectiva (plictiseala). In lipsa sau utilizarea necorespunzatoare a acestora. cultivarea relatiilor interpersonale pozitive intre elevi. terapia ocupationala. primara sau secundara. in timpul activitatii didactice. de inadaptare scolara. . coordonarea. indrumarea. din modul de valorificare si traire a satisfactiilor rezultate. Profesorul recurge la o serie de proceduri de interventie: recompensa sau sanctiune. grupului si apoi luarea de decizii adecvate. consilierea. modul de armonizare a actiunii profesorului cu ale elevilor a sensului in care fiecare intelege normele. decizia. Efectele pozitive se resimt in intelegerea normelor. lipsei de motivare. Starea de inovare rezulta din evolutia clasei. crearea si mentinerea climatului educational. conduita de dominare. reglarea). din presiunea modelelor externe clasei. din raportarea la motivatiile elevilor. respectarea unor ritualuri sau obiceiuri.oboseala. controlul.. apar ca efecte negative: . sustinerea morala.e) Dimensiunea operationala coreleaza cu cea normativa. locala sau totala apare datorita monotoniei. interiorizare. includerea in sistemul personal de valori. din evaluarile continue. obisnuita sau cronicizata. aplicare. greselilor educative etc.. perfectionare a vietii si activitatii clasei. schimbare.supraincarcarea prin prevederile orarului. din schimbarile la nivelul scolii. evaluarea. din modul de receptare de catre elevi si apoi de participare constienta.

ingusteze c ampul de manifestare. amenintare. grava. rutina.. ignorand dificultatile muncii educative. profesorul manager da dovada tocmai a eficientei conducerii sale. in mod progresiv sau regresiv.a. caci nu exista un climat idilic. incat sa se diminueze. Climatul indica atmosfera. latente sau active. intelectuale). inchegare a cauzelor. ostilitate. Conturarea starilor tensionale Literatura managementului dezvolta direct rezolvarea conflictelor aparute. rezolvate partial sau total sau amanate.lipsa de motivare a clasei este o consecinta a necunoasterii tipurilor de motivatii (extrinseca . rezolvate direct sau printr -un complex de metode si factori s. de scurta durata sau lunga durata. in educatie. a lipsei stimulentelor. dispret etc.afectiva. a greselilor in angajarea elevilor in activitati etc. a utilizarii in asa mod a strategiilor de influentare a elevilor. Efectele negative se refera la: neangajarea elevilor. depersonalizare. furt. a necorectarii la timp si convingator. frustrarea s. asa cum isi doresc profesorii. problema principala este aceea a prevenirii. aba ndonul scolar. manifestandu-se sub forme variate.deprecierea climatului educat ional apare datorita comportamentelor negative. a slabei lor preveniri si combateri. autoevaluarea propriei dezvoltari cognitive.minciuna verbala si non verbala. adica atunci cand deja au luat o forma vizibila. personala . constrangere prin santaj.a.. a neexersarii autocontrolului.: .. moralul. nepasare. grup. Or. cu efecte imedia te sau intarziate.a. fuga de la scoala. Si adesea dupa gradul de dezvoltare al starilor tensionale.sociala). starea afectiva a clasei. in st are de criza se verifica adevarata sa masura.intrinseca. .. a neconstientizarii si respectarii normelor la nivelul clasei. . a corectarii aspiratiilo r si asteptarilor. cognitiva . insatisfactie. dualitate in comportare s. cu efecte negative evidente. insulta. apar stari tensionale cauzate diferit. fizica sau verbala. a neconstientizarii rolului metacognitiei (autocunoastera. Gestionarea starilor tensionale din clasa In orice colectivitate. Prin acestea se explica si abaterile disciplinare. caracterizeaza starea de Äsanatate´ a ei si este efectul relatiilor interpersonale. . distantare. clasa. distructiva sau violenta.agresivitatea imbraca forme derivate: individuala sau de grup.

aparitia si manifestarea grupurilor informationale etc. De unde marea importanta a prevenirii in educatie. procedee. nu se recurge la un sistem de metode. cu deteriorare deosebit de grava a activitatii. De fapt.elevi. Acestea se pot manifesta progresiv: . iar unele proceduri inade cvate pot s-o aprofundeze. agresivitate.starea de conflict propriu -zis se instaleaza daca starea tensionala latenta nu este rezolvata. cu incercare de rezolvare acum si cu rol preventiv mai accentuat. . nu putem provoca si incuraja o formare contrara scopurilor si devenirii umane. apar manifestari de respingere. .sesizarea repetarii manifestarilor-abatere. nerepetabila.cautarea cauzelor. efectele asupra elevilor si activitatii fiind grave si de mai lunga durata sau greu de compensat: ramanerea in urma la invatatura. nemultumirea ia forme mai evi dente. explicare.. exprimarea imediata a nemultumirii. al grupurilor. neparticipare. extinderea co municarii de intelegere. analizat oportun de catre profesor si rezolvat prin interventie adecvata.mirarea la aparitia unei abateri de la normal. incepe sa perturbe climatul si activitatea. starea tensionala incepe sa se manifeste deschis. comparare si rezolvare. studiul analitic al evolutiei sale si a clasei si interventia oportuna. pentru educatie. de scurta durata. drumul real. regulile rationale. firesti ale activitatii educationale. disconfortul cognitiv si afectiv. cunoasterea continua a elevilor. incordare. absenteismul sau abandonul. monocauzata pana la izbucnirea conflictului. daca este o abatere spontana. etapele anterioare anuntand -o.in cazul nerezolvarii. indisciplina. identificat. al relatiilor.elevi). al strategiilor. a ajunge in acest stadiu. operative sunt cele eficiente in preve nire. refuz. analiza. manageriala. de la aparitia singulara. . va trezi imediat diferite comportamente. Deciziile curente. al activitatilor. Evolutia starilor tensionale. deteriorarea relatiilor. frustrare. repetari. care trebuie sesizat. insatisfactie. iar profesorului i se cere cultura psihopedagogica. este tardiv. . sesizarea si identificarea situatiei. este deja tardiv in educatie si dovedeste lacune importante tocmai in managementul clasei. nu se apeleaza la Änegocieri´. Abia acum apare criza la nivelul clasei. Deja. al relatiilor (profesor . la analiza complexa a cauzelor. reflecta un drum. al activitatilor. profesorul trebuie sa anticipeze un aspect: orice abatere a sa sau a elevilor insisi de la normele. efortul de integrare. a climatului. elevi . .A ajunge la conflict deschis in clasa. prin neinterventie sau interventie gresita si tardiva. al disciplinarii. sub forma verbala. al evaluarii. pentru ca aici nu putem avea rebuturi.

. percepute ca atare de partile implicate. sablon a unor masuri asemanatoare la toti elevii. a particularitatilor. Managementul general abordeaza abia conflictele instalate. nu putem spune ca aparitia unei stari tensionale.stimularea inegala practicata in activitate. cu asteptarile elevilor. . care anticipeaza. disciplina. pentru un bun profesor -manager. Ne vom opri aici la relatiile profesor -elev: . dimensiunile climatului. interese contrare. cu episoade de manifestare a acesteia. ci cel care tocmai previne si nu ajunge la acest stadiu. ca stari emotionale incompatibile care conduc la opozitie si la crearea de situatii conflictuale. depasirea situatiilor critice.slaba atentie acordata cauzelor unor comportamente care preced sau ilustreaza o tensiune psihica. al managementului sau.Profesorul-manager. cand nu corespunde cu normele pedagogice. ca in managementul general. .nerezolvarea unor stari mai vechi. Dupa gradul de manifestare al acestora. interesat de prevenire are ca barometru de control: climatul de activitate din clasa.aplicarea rutiniera. a asteptarilor. pe fondul carora se acumuleaza noi Ädovezi´. atentia. chiar conflict este spontana. isi proiecteaza activitatea rational. corelata cu evaluarea incorecta a celor anterioare. idei. pe diferite trepte si grade de manifestare. Tipuri de cauze Cauzele variatelor stari tensionale pot fi regasite in orice aspect al procesului educational. nu 1 -a interesat etc. a experientei sociale anterioare. care sunt definite ca infruntarea dintre doua tendinte. Atunci managementul explicit in clasa nu este diagnosticarea si explicarea acestor stari tensionale agravate. neasteptata (dar ca n -a intervenit la timp. De asemenea. .cunoasterea empirica a elevilor. cunoaste nivelul de aspiratii al elevilor. sesizate la timp si analizate indica nivelul tensiunilor aparute/manifeste.). a puterii de integrar e. cunoaste greselile tipice. .. aproximativ egale. . Relatiile interpersonale din clasa gene reaza cele mai multe stari tensionale. .oferirea unor slabe puncte de sprijin in rezolvarea.supraincarcarea cu sarcini nediferentiate.

educatie. de completare prin activitati extrascolare. . cu toti elevii. neindepartarea unor perceptii si interpretari gresite. .nerespectarea ritmului de afirmare a fiec arui elev. de afirmare a creativitatii. . .necunoasterea motivelor variate ale afirmarii participarii elevilor in activitate.pasivitatea.utilizarea Äexpresiilor si atitudinilor ucigase´ in afirmarea elevilor (nu numai a creativitatii). . . a le sadi incredere. .persistenta unor impresii. de ambele parti.nevalorificarea preocuparii elevilor de studiu independent. mentinerea unor catalogari. .acordarea in continuare a prioritatii informativului. . care blocheaza afirmarea unor elevi. amanarea rezolvarii problemelor constatate sau Ätrimiterea la diriginte´.. pentru a stimula participarea dife rentiata a elevilor. .afirmarea subiectiva a exigentei.dezvoltarii elevilor. .neacceptarea exprimarii unor opinii opuse sau modificate ale elevilor. .relativa continuitate si consecventa in formare. social.redusa utilizare a variatelor forme si retele de comunicare. .evaluarea subiectiva si a cunostintelor si a comportamentului afectiv atitudinal. . .neintelegerea cauzelor insucceselor afirmate progresiv la elevi.recurgerea la argumentul autoritatii in rezolvarea unor probleme. redusa diversificare a metodelor de activizare. dar cu mentinerea cerintelor anterioare asupra p articiparii. cultural.abuzul de munca frontala. . dar generalizate. fiziologica a elevilor sau de conditiile de mediu familial. tensiuni vechi nesolutionate.neclarificarea. mai ales in cazul unor elevi. .nesesizarea la timp a influentelor informate asupra elevilor. .nesesizarea unor cauze ce tin de starea bio -fizica. cu neglijarea aspectelor formarii .

delegarea unor responsabilitati si urmarirea indeplinirii. rolul grupurilor informale i n indepartarea unor elevi. .persistenta in didacticism. prin prezentarea elementelor proiectului.redusa formare a deprinderilor de cunoastere reciproca. in luarea deciziilor curente. tolerarea^ unor manifestari agresive sau de intimidare a unor elevi de catre altii in lectie. control excesiv. in coordonare. modul de comunicare intre elevi si in grupul de munca in timpul activitatii. . .neadaptarea la evolutia dezvoltarii elevilor. rezolvarea de probleme . . . a adolescentei).nediscutarea cu elevii a regulilor si a consecintelor neparticiparii.. apoi a recompensarii. de munca in grup. . . a o biectivelor.relativa acordare a increderii in rezolvarea. nu ca diriginte aici). a strategiei. conjuncturale ale manifestarii elevilor. . cunoastere. la particularitatile de varsta (mai ales in perioada crizei pubertare. de acceptare reciproca. . autoevaluarii. a modurilor de evaluare.slaba comunicare cu parintii pentru cunoasterea evolutiei elevilor si stabilirea unui parteneriat in solutionarea tensiunilor ivite (ca profesor.neutilizarea relatiilor cu elevii in afara lectiilor.lipsa de interes pentru relatiile intre elevi: felul competitiei din clasa la disciplina sa.analize.nestapanirea propriilor nemultumiri cauzate extern. de cooperare. aprecieri eronate.neexersarea intelegerii si acceptarii sanctiunilor. cu alti factori exte rni.consiliere. a performantelor asteptate.neantrenarea elevilor in managementul activitatii: in organizare. in evaluare. . indisciplinei in activitate. .stilul permisiv sau cel rigid. . recompenselor. dar prelungite in clasa. . . in reglare. subiective. autocratic. nemotivarea initiala a elevilor. slaba constientizare si sustinere a exersarii autocunoasterii. tutela. stimulare. a utoeducatiei elevilor.afirmarea deschisa sau nu a neincrederii. in activitati in afara clasei pentru comunicare.nesprijinirea elevilor in rezolvarea unor probleme ale acestora aparute in relatia cu scoala. .

in care atitudinile de negare sunt evidente si utilizate ca mijloace.conflicte psihologice sau didactice sau psihosociale sau manageriale sau combinate. . . motive. . relativa antrenare in rezolvarea sarcinilor -prin cooperare etc. ca educator. prin neprevenire. proprii de alegere a unei alternative care are fie consecinte pozitive. Practica si literatura problemei evidentiaza mai multe categorii. al clas ei. daca nu sunt formate dep rinderile si exersate regulile de cooperare . intr -o dezbatere sau discutie in grup. al disciplinei sau cu extindere externa. in situatiile interne. ascunse. nivele. Toate aceste cauze si inca altele derivate din aplicarea unui management defectuos in clasa. poate fi utila profesorului -manager si cunoasterea unei tipologii a tensiunilor. .conflict intrapersonal. fie negative sau combinat.neantrenarea clasei in intelegerea si rezolvarea problemel or unor elevi.conflict interpersonal in primirea si rezolvarea unor roluri. . . ce se acumuleaza. .conflict de interese. deschise sau latente.conflicte incipiente sau consolidate. forme. In fata acestei situatii. . sarcini. putand exista si alte combinatii de cauze. cand fiecare participant la rezolvarea unei sarcini.conflicte la nivelul grupului.conflict de idei. .conflict de cumul. sarcini. cand se acumuleaza stari tensionale. isi mentine propria solutie. . prin nerezolvarea oportuna a semnelor primare. se exprima sau nu si ajung conflicte deschise.conflicte manifeste. in rezolvarea unor actiuni. conflictelor. dar numai unele pot fi prezente aici: . ca manager (nu ca specialist in domeniul sau).conflicte minore sau complexe. . acceptare in jurul sarcinii.conflicte cu cauze imediate sau cu cauze in experienta anterioara. . in activitate la disciplina sa conduc la trairi negative. cand se contureaza cei desemnati si Äopozitia´.conflicte izolate sau permanente. situatii de criza.. conflict intragrup. desi in practica nu este aceeasi rigoare. Este un semn al ineficientei activitatii profesorului.conflict intergrup. .

din necunoasterea si nerespectarea unor principii. . de prevenire: .nu se altereaza stilurile manageriale. nana la un anumit nivel. norme. Insa profesorul de o anumita disciplina inca este adeptul mentalitatii dominarii specialistului asupra educatorului. .conflicte rezolvabile la nivelul clasei sau al grupulu i sau numai individual sau cu sprijinul altor factori. ajungandu -se la erori.. prin metodologia ei specifica previne si rezolva starile tensionale. fara a analiza cauzele si amploarea. fara antrenarea elevilor. ci asupra semnelor exterioare. in primul rand. eficient.aplica numai sanctiuni. . . pentru rezolvare. continutului. . caracteristicilor starii sesizate. acutizarea starii tensionate. iar acum si al managerului clasei.nu recurge la discutarea. in primul rand. . . Or.adeseori.elevii nu sunt suficient de stimulati pentru a nu mai fi inhibati in exprimarea opiniilor. prin neinterventie la timp. nemultumirilor. solutiilor.creeaza precedente sau adanceste stare. negocierea problemelor. .nu sunt suficient valorificate partile pozitive ale personalitatii.in cazul elevilor. indepartarea lor ar constitui tocmai solutii.favorizeaza subiectiv pe unii elevi. pe baza unor experiente sau modele anterioare. se discuta situatia in lipsa celor implicati.lasa ca timpul sa-si spuna cuvantul. diriginte). efecte contrarii. Ineficienta metodologica rezulta.nu se apleaca asupra esentei. Äsupunerea la vot´ a solutiei poate adanci conflictul. . . comportamentului elevilor. perspectiva pozitiva este mai favorizanta. . corect. .lipsa de continuitate in urmarirea aparitiei si consolidarii efec telor pozitive. opiniilor colegilor.lasa pe altii sa rezolve (liderii din clasa. daca profesorul ar aplica -o la timp. . . poate redeschide si chiar aprofunda starea tensionala tocmai supusa rezolvarii. Metodologia prevenirii si rezolvarii conflictelor Educatia morala clasica.profesorul adopta o solutie conceputa propriu.

discutia individuala.gasirea punctelor comune pozitive. pe disciplinare constienta. la cerintele si dificultatile lui. chiar mai generale. a varia ntelor expuse. . Totusi. profesorul sa se manifeste pozitiv. Solutiile metodologice manageriale specifice. insistand pe prevenire.in toate situatiile. adaptabile la situatii: . . cu fiecare parte. cu sprijinul profesorului. intarirea.terapia realitatii. .prezentarea partilor si analiza in comun a variantelor posibile de rezolvare si gasirea unei cai de compromis/prin acord. . ale educatiei si minimalizarea rolului tensiunilor curente in cheltuirea energiilor intelectuale. cu obiectivitate. ca studiu de caz. .sugerarea punerii in situatia celuilalt. prin analize.analiza comparativa. apeland si la empatie. receptarea parerilor exprimate de cei in conflict.. . . mentionam ca strategii re zolutive. Fara a aprofunda. pot sprijini cu succes profesorul in demersul cerut.sistemul informational si de comunicare in management sunt relativ utilizate. .modelul modificarilor de comportament: intarirea unui comportament se datoreaza consecintelor pozitive sau negative pe care le are. . sa constientizeze elevii asupra scopurilor si cerintelor de rezolvare si mai ales asupra normelor disciplinare. repetarea unui comportament pozitiv si lipsa de intarire a celuilalt va conduce la o schimbare. clasei. combinate cu cele ale educatiei morale.modelul consecintelor logice: elevul sa se autoanalizeze si sa prevada consecintele abaterilor. cu raportarea comportamentului mereu la specificul mediului. pentru a le intelege.ascultarea. literatura ofera ca modele specifice: . . pentru completarea informatiilor cauzale.rolul Äefectului de unda´ asupra grupului atunci cand se aplica o sanctiune unui elev. generator al starii tensionale. . de participare utilizand stimularile adecvate. .identificarea motivului real.discutia la nivelul grupului. dezba teri. pentru a fi utilizate ca puncte de plecare in construirea solutiilor. afective. .apelul la scopuri comune.

.utilizarea sistemului recompenselor. conduite noi.analiza situatiilor prin prisma u nor criterii obiective. .contracararea. in rezolvarea sarcinilor. pentru constientizare. a unor situatii si mai dificile.exersarea unor noi comportamente.antrenarea partilor in conflict in. sub controlul grupului. obstacole. asistenti sociali s. consultatia. de intelegere comuna (desi este specifica adultilor). dificultati. .. ferme de conduita. implicarea unei parti neutre sau medierea. clarificare. pentru a dovedi capacitati. consilierea. rezolvarea de proiecte comune. in sens formativ (si din experiente negative se invata). .utilizarea sistemului de sanctiuni. devierilor grave de comportament.punerea in situatii de comunicare variata pentru Äa se deschide´.schimbarea grupului sau reconstruirea dupa alte criterii.punerea in situatii de exprimare emotionala. . . . . . . amenintari.cererea de scuze in mod direct. .punerea in situatii de competitie. psihologi. . . descriptiva a starilor tensionale in fata grupului (clasei) sau nu.punerea in situatii de cooperare.arbitrajul. diriginte.a.a.raportarea in comun la situatii Ämai rele´.imaginarea a cat mai multe consecinte negative si pozitive si analiza lor comparativa de catre partile implicate. in mod constient. consilier. pedepse. juristi. . dezaprobari s . prieteni).apelul la factori de specialitate ( medici.organizarea de discutii in grup si cu alti factori interesati (parinti. . . . cu explicatia necesara. pentru o mai buna cunoastere reciproca obiectiva.) in cazul abaterilor. a asculta pe ceilalti. . .apelul la procedee de negociere. dar rezolvabile. pozitive.cautarea in orice stare tensionala si a aspectului pozitiv. la nivel de grup sau clasa.

Definitiile reformei. .optiunile poiitico-ideologice si tehnico -pedagogice.o restructurare care are ca "punct de plecare reconsiderarea substantiala a finalitatilor proprii invatamantului si educatiei" (Curs de pedagogie. . S. . .. extinse si intensificate. conceputa ca: . universitare. care vizeaza trecerea de la o stare prezenta la o stare proiectata care declanseaza modificari in profunzime" Dictionnaire encyclope dique de l'education et de la formati on."o schimbare majora deliberata. structura si continut" ADictionar de pedagogie. elaborat de specialisti si asumat la nivel de politica a educatiei (Vaideanu. dar si de aspiratiile celor ce invata" pe baza unui "proiect filosofwo -pedagogic".es de reformes au niveau de t'enseignement obligatoire dans l'Union europeenne. in contextul deschiderii scolii fata de societate (Vlasceanu. . . . programe noi. in structura acestuia (de baza. de conducere) si in continutul procesului d e instruire (schimbarea planului de invatamant. ."o refacere generala a sistemului in optica educatiei permanente" care redistri -buie nivelurile invatamantul in timp si spatiu. . . . de relatie. . . Vlasceanu. a altor materiale destinate invatarii). Arnould. m etode noi" (Clausse."o schimbare profunda indreptata spre obiectivele si structu rile sistemului si spre continuturile si metodele educatiei" (Les reformes de l'education: experiences et pers-peciives. prelungindu -le "dupa nevoile si spre folosul fiecaruia" (Faure.o reproiectare a educatiei "care se refe ra la inovatiile structurale ale sistemului". ines."o experienta care urmareste modificarea fundamentelor sistemului educativ . mai ales. bazata pe structuri noi."o organizare noua. coordonatori: Cerghit.. a programelor si a manualelor/cursurilor scolar . . avansate in ultimele decenii vizeaza un tip superior de schimbare a educatiei/ invatamantul.). . . in cea de -a doua jumatate a secolului XX. Edgar si colabor. Lazar. -).nu numai imbunatatirea acestuia" (Aguerrondo. . operabil chiar in conditiile unor practici de politica a educatiei foarte diversificate.) . . Lazar. nivelul de organizare pe cicluri si de concretizare a continutului .. ) Conceptul pedagogic de reforma a educatieiAnvaiamantului inregistreaza un anumit consens teoretic si metodologic. ). in orientarea acestuia (schimbarea finalitatilor). care urmareste "transformarea intentionata si profunda a produsului social al procesului de invatamant" confor m unor finalitati determinate la nivel de politica a educatiei ( Dix anne."o transformare globala si relevanta a sistemului educativ proiectata si aplicata in functie de exigentele societatii de azi si de maine. materiala. . . -. ).).). produse la nivelul relatiilor ierarhice dintre treptele de invatamant.o inovatie educativa proiectata pe termen lung.REFORMA EDUCATIEI IN VATAMANTULUI Reforma educatiei invatamantului reprezinta o schimbare fundamentala proiectata si realizata la nivelul sistemului de educatie invatamant. ."o modificare ampla a sistemului in orientare. .): . . . George. Ioan.). . ).

g) constituirea unitatilor de invatamant -pilot necesare pentru experimentarea proiectelor. centrate "nu numai pe elevii straluciti ci si pe cei slabi sau minoritari" (Willie. in vederea perfectionarii acestora. caracteristic sistemelor moderne de invatamant dupa ( Coombs. j) perfectionarea formatorilor in spiritul reformei.sociologiei educatiei ( tendintele de innoire ale sistemelor moderne de invatamant determinate in plan cultu -raleconomic-politic. . Cezar. b) lansarea comenzilor de cercetare stiintifica. c) stabilirea prioritatilor in termeni de finalitati/obiective -structuri-continuturi. h) lansarea actiunii de elaborare a noilor programe scolare conform noului plan de invatamant p ropus in cadrul proiectului de reforma. sunt caracterizate prin urmatoarele tendinte: adaptarea. Combinarea acestor perspective de ordin metodologic permite evidentierea trasaturilor esentiale ale reformelor educatiei intreprinse pe parcursul secolului XX. la nivel de UNESCO. cu reluarea ciclului dupa . uneori intarziata. la transformarile ample.istoriei pedagogiei ( ascensiunea inovatiilor pedagogice sustinute in plan doctrinar si institutional) . pe de o parte evolutia istorica a scolii si a societatii. . secundar. fenomenul de criza a educatiei. apreciate adesea ca "reforme globale" sunt caracterizate prin urmatoarele mutatii esentiale: orientarea spre transformari globale.Analiza conceptului evidentiaza complexitatea proceselor de schimbare pedago gica. declansate la nivel social: desfasurarea spontana. prin elaborarea unei metodologii de proiectare si de realizare a reform ei care presupune parcurgerea urmatoarelor etape: a) organizarea comitetului de initiativa (pe criterii stiintifice). -). iar.). e) publicarea proiectelor de reforma realizate pe criterii stiintifice. k) introducerea transformarilor de management scolar.. pe termen lung. i) formarea formatorilor in spiritul inovatiilor popuse de reforma. -. . denumite adesea "reforme nationale". Definirea conceptului angajeaza astfel nu numai principalele actiuni ale ref ormei ci si ordinea schimbarilor necesare. confirmata prin faptul ca "in aceasta perioada toate tarile lumii au inregistrat cel putin o reforma scolara". fara o planificare metodica a schimbarilor pedagogice dorite sau necesare: modificarea partiala a structurii sistemului. generalizarea inovatiilor. f) dezbaterea proiectelor de reforma la nivelul comunitatii educative. respectiv de la elaborarea conceptului pana la aplicarea sa . a) Reformele intreprinse in prima jumatate a secolului XX. pe de alta parte. . . Aceasta ordine ierarhica este oficializata in termeni de politica a educatiei. profesional etc". .ani" ( Birzea. Evolutia istorica a societatii si a scolii permite analiza reformelor educatiei invatamantului la nivelul unui discurs care imbina resursele meto dologice ale teoriei educatiei ( dimensiunea fundamentala a conceptului pedagogic de reforma a educatiei) . ). ) Factorii care determina declansarea procesesului de reforma a educatiei/invatamantului vizeaza.declansate la scara sociala. Charles. "pe rand la nivelul invatamantului pnmar. care "merge de la cinci la douazeci de ani". .pedagogiei comparate ( analiza schimbarilor pedagogice realizate in diferite contexte spatiale si temporale) . tehnologie didactica. care solicita respectarea unei ordini ierarhice de maxima rigurozitate in proiectarea si realizarea reformelor educatiei/Invatamantului. actionand. pe fondul relativei lor stabilitati functional -structurale). asumate in termeni de politica a educatiei. H. George. la nivel de: finalitap -structura-continut. d) transformarea comitetului de initiativa in consiliul national pentru reforma educatiei/invatamantului.generatii: orientarea prioritara spre "prelungirea invatamantului elementar cu . Philip. cu efecte functionale la toate nivelurile structurii sistemului si masuri operative coordonate spre baza invatamantului.structurala si sistemica. ) evaluar ea rezultatelor cu ajutorul agentilor reformei ( Vaideanu. b) Reformele realizate in a doua jumatate a secolului XX. proiectarea strategica. ). . continut.

integrala ( Vexliard. urmaresc trecerea de la "expansiunea cantitativa" spre "intrebarile si solutiile calitative".cauza principala a disfunctiilor pedagogice care genereaza risipa resurselor materiale. Analiza legislatiei scolare permite urmatoarea etapizare a "miscarilor reformatoare" inregistrate la nivelul scolii romanesti: etapa -/ constituirea sistemului modern de invatamant. cu ciclul inferior unitar si ciclul superior organizat pe trei sectii (clasica . de evolutia sistemelor modeme de invatamant (liceu de ani. Jean.are ca moment de varf legislatia reformatoare elaborata de "ministru! scoalelor".). care asigura trecerea scolilor profesionale sub controlul pedagogic al Ministerului Instructiunii . Spini Haret: Legea invatamantului secundar si supe rior (). Mircea. Analiza lor delimiteaza particularitatile procesului de inovare a sistemelor modeme de invatamant in cadrul a doua etape distincte: etapa -. .).sistemul de educatie . psihologic si social de "trunchiul comun de cultura generala". financiare. . pe criterii de eficienta sociala validate social. largirea campului social de actiune al educatiei. realizate in a doua jumatate a secolului XX. Etapa . caracterizata prin "transformari mai adanci" care vizeaza "insasi structurile educatiei". . proprii fazelor de crestere economica (Thomas. Jacques. in Birzea.sistemul/procesul de invatamant). persistenta structural. etapa -. la toate nivelurile sistemului. Alexandre. Gheorghe . care proiecteaza o structura a scolii confirmata. politice. necesare in tarile in curs de dezvoltare solicita. Cesar. . caracterizata prin contradictia existenta intre "dezvoltarea cantitat iva a mijloacelor" si abordarea insuficienta a aspectelor calitative ale schimbarii educationale (Les reformes de l'education: experiences et perspectives. desfasurate in conditii de "criza generalizata"./afirmarea sistemului de invatamant national. alfabetiz area functionala realizata/realizabila la scara universala. conceputa ca factor care opereaza (auto)reglator din interiorul activitatii culturale. sustinuta pedagogic. . . . etapa .coordonator -. . Reformele educatiei.moderna). schimbarii prin activarea unor "servicii specializate" in reorganizarea sistemului de invatamant ( Malita. Legea invatamantului profesion al (). . care vizeaza in mod special: remedierea dezechilibrelor la nivel de sistem . in mod obiectiv. institutionalizarea.reala . .. reducerea inegalitatilor existente in politica scolar a in ceea ce priveste accesul la instructia de calitate. unitar. in diferite contexte geopolitice si pedagogice. -. rezolvabila la nivelul urmatoarelor coordonate generale de politica a educatiei: orientarea constanta spre schimbari macrostructurale (care vizeaza perfectionarea raporturilor dintre sistemul social gio bal . prelungirea pana la varsta de ani a "scolii de baza". c) invatamantul romanesc reflecta tendintele inregistrate in evolutia reformelor educatiei care pot fi sesizate prin analiza legislatiei scolare si prin evidentierea unor idei inovatoare consacrate in planul gandirii pedagogice. inclusiv in tarile dezvoltat e. in timp. in si mai mare masura. Jacques. Reformele proiectate si realizate in anii -. respectarea "limitelor de crestere " ( care evidentiaza faptul ca. umane.). . . . sunt determinate de amploarea transformarilor inregistrate la nivel social global. etapa de dupa /"implementarea unor f orme straine in structurile traditionale de organizare a scolii romanesti" ( Bunescu. diversificarea invatamantului postobligatoriu in vederea cresterii sanselor de acces in invatamantul superior si a posibilitatilor reale de integrare socio profesionala a absolventilor ( Lesourne. ). ). proiectarea si aplicarea unor solutii structurale. ameliorarea calitativa a activitatii prin crestere a eficacitatii generale de utilizare a resurselor pedagogice existente ( Hallak. "bugetele pentru educatie nu vor putea creste in viitor ca in tre cut"). economice. ca urmare a imposibilitatii mentinerii unor solutii cantitative.). Reformele educatiei. ).

Stanciu. factorul mora! . care asigura coerenta transformariior structurale propuse printr -un "pachet de legi" la toate nivelurile sistemului: de ia invatamantul primar. avansate de personalitati marcante.Stanciu.I. Stefan. C. la nivel de decizie politica. in parale! cu valorificarea traditiei. e ste cladita in jurul a cinci principii care orienteaza si controleaza valoric toate schimbarile proiectate si aplicate: educatia generala.raman in istoria invatamantului "in sensul lor pedagogic cel mai . interzicerea invatamantului particular. in acest domeniu pot fi sublimate contributiile lui Spiru Haret . marirea duratei invatamantului obligatoriu ia ani (): cresterea ponderii liceelor de specialitate (pana la % in -). Petre Andrei (). Gh. Gh. in special. Petrovici ( -). dr. Etapa de dupa intrerup e evolutia fireasca a scolii romanesti prin prevederile incluse in Legea din august .Angelescu (. . . care aproba "Regulamentul special al scolilor pent ru adulti"."linia reformatoare" lansata de Spini Haret.care avanseaza o adevarata metodologie a reformei . Scoala interbelica valideaza. conceptie bazata pe "dezvoltarea armonioasa a trei factori -factorul economic.dau o nota contradictorie transformarilor structurale proiectate. trecerea la invatamantul obligatoriu de ani si la invatamantul liceal cu clasele I -XII (-). Sa formarea postuniversitara a profesorilor pentru invatamantul secund ar (prin Seminarul pedagogic) si la activitatea extrascolara a invatatorilor rurali (fenomen intrat in istorie sub numele de "haretism"). aplicabile in timp: generalizarea invatamantului obligatoriu de ani si prelungirea scolii medii cu un an (XI clase) .) Legislatia reformatoare elaborata de Spiru Haret. Antonescu . in esenta sa . educatia profesionala. Aceste tendinte . Legea invatamantului primar si normal (). Aceste principii actioneaza la nivelul unor linii de politica a educatiei. educatia extrascolara. Legile haretiene .G. bazata pe selectie si orientare adecvata pedagogic.si .. precum: Simion Mehedinti (). Ion. P.Onisifor Ghibu .P.Dimitrescu-Iasi . din . baza a reusitei pedagogice si sociale.care propune practic o reforma de sistem . "cu deschidere spre viata" intr -un cadru care demonstreaza "o mai buna cunoastere a cerintelor societatii" si o "stiintifizare" a cer cetarilor ( Stanciu. Analiza gandirii pedagogice evidentiaza ideile inovatoare care stimuleaza proiectarea reformelor. factorul intelectual. educatia realista si practica. Spini Haret (-). educatia patriotica. deschisa inclusiv adultilor din toate mediile sociale. "politizarea" si "politehnizarea" accentuata a invatamantului de toate gradele. organizate..si repartizarea acestei dezvoltari iot asa de armonios in masa sociala" (Stoian. . -. care impune: revenirea Ia invatamantul obligatoriu de ani. ).cu toate confruntarile politice care au dus le permanente schimbaii la nivelul ministrilor educatiei .elaborate in colaborare cu sociologul si pedagogul C. chiar daca apar numeroase proiecte alternative.Publice si organizarea lor pe domenii largi de activitate. baza a moralitatii sociale si individuale.accentuate. Dimitrie Gusti (). Etapa . . "ctitorul invatamantului romanesc". proiecteaza transformarea inovatoare a structurii sistemului de invatamant in functie de conceptia reformatoare promovata..reflecta tendinta generala de sincronizare culturala a s colii romanesti cu ceea ce se intampla in Europa. . exercitarea controlului exclusiv al statului. . prin "cursuri libere de duminica si cursuri serale pentru ucenici si lucratori. realizata in spiritul unitatii culturale a neamului. Spiru Haret asigura fundamentele teoretice si practice ale reformei invatamantului romanesc.care militeaza pentru afirmarea unei linii de politica educationala specifica reformei. . Ion. .C.G.Negulescu (). in vederea completarii instructiunii" .-). intre . Barsanescu.

Onisifor Ghibu are in vedere urmatoarele linii de politica a educatiei: relatia dintre fondul si forma reformei. dupa -. angajate practic. influentat de o dubla reforma sociala: reforma economica (realizata prin improprietarirea taranilor) si reforma politica (realizata prin institutionalizarea votului universal ). Regulamente. "Criza mondiala a educatiei". Coombs la sfarsitul anilor . reorganizarea invatamantului din Transilvania (dupa ) . bazata insa pe "o centralizare a metodelor motivate stiintific. Angajandu-se social "in momente istorice de cumpana" . constatate la "iesirea" din sistem. elaboreaza o metodologie a reformei. .larg". metode care trebuie aplicate in invatamant". in Basarabia ( -). organizarea anchetei sociale necesare pentru a putea cunoaste reactiile comunitatilor educative si pentru a putea realiza "reeducarea corpului didactic" in sensul stabilit de cele doua Constituante. accentuata functional "cu toate mijloacele acordate invatamantului. G. Antonescu (-). stabilirea obiectivelor invatamantului si urmarirea lor timp de am de catre o "Constituanta pedagogica". bine intemeiate pe realitat i si pe convingeri stiintifice. conceputa ca "un parlament profesional". prin inovatiile angajat e "in problemele de politica educationala". . de pe pozitia directorului Institutului International de Planificare a Educatiei.organizarea scolii romanesti din Transilvania (-). G. ). reprezentant marcant al pedagogiei filosofice interbelice. intretine o contradictie multipla. Onisifor. Criza generala a sistemelor moderne de invatamant reprezinta cauza fundamentala a reformelor scolare contemporane. G. care trebuie rezolvata pentru " a evita greseala fatala de a ne ocupa mai intai de forme si abia dupa aceea de fond": raportul dintre factorul politic si conducerea sistemului de invatamant care trebuie rezolvat "pentru ca ministrul sa nu se schimbe cu fiecare guvern ci sa fie mentinut pana ce adevaratii judecatori . dezvoltata de Spira Haret si pe "democratismul epocii". analizata de Philip H. marite. -). . valabile pana la nivelul "macrostructuni sociale" ( Stoian. care proiecteaza "scopul esential al educatiei.G. c) . Stanciu. Fundamentarea sa pedagogica angajeaza actiunea complementara a doua principii orientative: "idealismul". Onisifor Ghibu (-) aspira la unitatea dintre metodologia reformei si politica educatiei.Antonescu pledeaza astfel pentru o conducere pedagogica apta sa avanseze "o politica de reforme scolare serioase.. investite la "intrarea" in sistem si rezultatele aflate sub nivelul cheltuielilor. respectiv asigurarea progresului societatii prin calitatea actului de cultura si de educatie.G.corpul didactic si parintii il socotesc folositor". formarea omului".G. Reforma invatamantului vizeaza rezolvarea crizei morale a societatii prin "rolul preponderent acordat culturii". . Reforma invatamantului vizeaza si activitatea de conducere a scolii care presupune "o descentralizare administrativa". care urmareste prin mijloace specifice depasirea crizei sociale.Haretismul. bazata pe "conceptia activista". care poate declansa resursele formative maxime ale procesului de educatie. . pentru fiecare elev si student. -. ci. in toate tarile lumii. . "utilitarismul". prm contributiile aduse nu numai la restructurarea procesului de instruire. . b) contradictia dintre costurile reale ridicate.. fundamentarea invatamantului in limba romana. in primul rand. . Carti didactice si Instructiuni anume" ( Ghibu. ) . . Reforma educatiei propune astfel "un idealism activ". mai mult ca oricand". care vizeaza adaptarea continua a invatamantului la mediu. evidenta la nivelul structurii functionale a sistemelor mode rne de invatamant: a) contradictia dintre afluxul candidatilor la studii si penuria resurselor pedagogice de calitate. . studierea materialului acumulat in urma anchetei sociale "in vederea punerii lui in aplicatie prin Legi. dupa . nu imaginare" ( Antonescu. corelatia dintre logica elaborarii reformei si logica aplicarii reformei (care trebuie fundamentata prin: stabilirea idealului educational de catr e o "Constituanta filosofica formata din personalitatile neamului".

tributare modelului cultural al societatii i ndustrializate . in . ). -). pleaca de la ideea ca "educatia . Aceste trei fenomene de anvergura sociala angajeaza afirmarea reformelor educationale ca singure alternative pentru iesirea din "criza"."care subliniaza ineficacitatea masurilor fragmentare" . structurala si sistemica. c) educatia tinde "sa respinga un mare numar de produse oferite de educatia institutionalizata". Solutia reformei respecta o noua logica manageriala care solicita permane -tizarea inovatiei pedagogice.). Edgar si colab.. -). Raportul publicat de UNESCO. Anii II . care menta o atentie speciala atat in plan doctrinal. . . familii sarace-farrulii bogate. ca urmare a resurselor insuficiente sau a adoptari. .bazata adesea pe o enorma risipa de resurse financiare. umane si pe "un import nechibzuit de modele straine" .trebuie sa fie globala si permanenta". H.indiferent daca "eie se realizeaza on nu odata cu transformarile inregistrate in plan socio -economic". Iesirea din "criza mondiala". Doar astfel pot fi rezolvate numeroasele probleme acumulate. elaborat in sub redactia lui Edgar Faure. ca urmare a dezechilibrelor dintre zone. Philip. . intitulat "A invata sa fii".dezechilibrare a structurilor de adaptare interna exprimata prin "decalaje si disproportii" care "apleaca balanta in favoarea copiilor care si-au ales bine parintii" (Coombs. .) . . d) contradictia dintre con ser\>atorismul cadrelor didactice si cerintele de perfectionare continua a activitatilor proiectate si realizate la nivelul sistemului si al procesului de invatamant. in acest context.inegalitatile pedagogice (sat -oras.contrar tendintelor de abordare parcelara. Jean. urmare a "trei fenomene noi(. institutii. consemneaza obstacolele metodologice care trebuie depasite in procesul de proiectare si realizare a unor transformari structurale si sistemice profunde: a) inexistenta unor strategii flexibile pentru ajustarea simultana si succesiva a inovatiilor sectoriale. -). datorita capacitatii acestora de a promova schimbari structurale si sistemice . .si eficienta educatiei ia scara sociala. b) educatia tinde "sa prega teasca oamenii pentru tipuri de societate care inca nu exista".. "reforma educatiei trebuie sa vizeze insesi structurile sistemului" (idem. . Raportul UNESCO. materiale. mecanice a unor modele straine) . in cele in curs de dezvoltare.costurile ridicate ale educatiei in termeni de proces si de produs ( Tho -mas. ca urmare a discordantei existente intre expansiunea cantitativa a sistemelor de invatamant . scoli centrale-scoli de penfe-ne etc. solicita o politica educationala coerenta de proiectare si realizare a reformelor scolare. Acest tip de reforma contesta solutiile partiale.Coombs. regiuni.). .-).. lansata la inceputul anilor . O asemenea politica educationala.. respectiv la intretinerea si chiar la agravarea crizei: pierderile scolare intarzierile scolare . mondializare (criza se manifesta in toate tarile -in cele dezvoltate. exersate in anii . sub egida UNESCO.contradictia dintre rigiditatea structurilor interne ale sistemului de invatamant si dinamica necesitatilor externe ale sistemului social global. . orientata spre proiectarea si realizarea "unor transformam mai adanci" (idem.pledeaza pentru "o reforma interna". socio-politic si socio-cultural (idem. valorificand toate resursele pedagogice de ordin informai ( Faure. semnalata de Philip H. cat si in plan practic: a) educatia "tinde sa preceada nivelul dezvoltam economice". b) insuficienta valorificarii resurselor materiale si umane existente la nivelul structurii de adaptare interna a societatii. presupune sesizarea notelor esentiale ale "crizei educatiei": globalizare (criza se manifesta la toate nivelurile sistemului de invatamant). care analizeaza reformele anilor .si perspectiva acestora pentru deceniul . care au dus la "persistenta unor probleme". c) persisten ta . scoli de elita-scoh de masa..

. h) discontinuitatea dintre formele educatiei Aformala-nonformala-informala). d) neclaritatea obiectivelor.macrostructurale. a sistemului de invatamant. .operational (aplicarea proiectului de reforma in sensul educatiei permanente) Faure.strategic (elaborarea pedagogica a proiectului de reforma. Edgar si colab. George. b) preferinta pentru reformele globale. pe fondul (re)atingerii echilibrului relativ necesar pentru functionarea corecta a acestuia. . care cere "structuri de primire" si de perfectiona re adecvate. .) . dintre acestea si activitatea productiva realizata la diferite niveluri ale societatii ( Les reformes de l' education: experiences et perspectives. zone.predominant aplicativa. care vizeaza rezolvarea simultana a problemelor specifice "crizei" si "reformei educatiei". scoli de elita-scoli de masa. e) ina-daptarea solutiilor inovatoare globale la conditiile locale. tipuri de scoli) . la nivel: politic (stabilirea optiunilor de baza/ finalitatilor macrostructurale) . . Reformele anticipate pana in anul . b) construirea unei noi politici sociale. moral sau estetic" (Vaidea-nu.-).stmcturii sistemului de invatamant .conflictelor intre fortele democratice favorabile schimbarii si cele traditionale. orientata spre: a) construirea unei cetati educative. -). f) ineficienta personalului specializat in proiectarea si implementarea inovatiilor structurale si sistemice. desi nu exclud opiniile divergente.in interiorul sistemului (scoli urbane . Sistemul social global intretine criza in masura in care amplifica "inegalitatile educationale" la nivel de dezechilibre: de dezvoltare (intre tari. Lazar.scoli rurale. emergente.-). . constituind. cu consecinte pe termen mediu si lung) . ) Schimbarile pedagogice determinate de reforma educatiei vizeaza transformarea profunda a sistemului de invatamant. inclinate spre conservatorism. g) ne -concordanta dintre vointa politica a initiatorilor reformei si competenta celor chemati sa aplice integral deciziile luate la diferite niveluri ale sistemului. in consecinta. trebuie sa valorifice in mod special: a) consensul existent in legatura cu conceptul de reforma care "implica modificari ale structurii majore a sistemului. pe linia lansata deja. relatia ambigua dintre investitia in tehnologie si investitia in educatie. regiuni. superioare "inovatiilor izolate sau fragmentare introduse intr -o parte sau alta a sistemului de invatamant". rezultata din interferenta sau inadecvarea finalitatilor microstmcturaie . . relatia contradictorie dintre costurile aparente si costurile reale ale educatiei.sistemul de evaluare bazat pe selectia negativa) . . care vizeaza schimbarea progresiva. in anii . care paraseste scoala de baza sau universitatea cu o formatie subreda sub aspect intelectual.finalitatilor macrostructurale ale sistemului de educatie . ci cea insuficient educata.). respectiv corelarea manageriala a "politicilor crizei" cu "politicile reformei" ( Vlasceanu. in liceele profesionale etc). licee teoretice -licee profesionale etc.in termeni de acces limitat (economic.. dar radicala. o optiune politica". confirmata de faptul ca "scumpa nu este persoana bine educata. obiectivata la nivelul finalitatilor -structuriiconpnutului. Solutiile pentru rezolvarea crizei educatiei la nivelul sistemului social global implica perfectionarea reformelor pedagogice lansate in ultimele decenii. la nivelul unor politici educationale de anvergura. .proiectarii procesului de invatamant (idem. in directia cresterii fortei lor creative. c) orientarea asupra unor procese ino vatoare de lunga durata. pedagogic . Criza mondiala a educatiei solicita insa si o ab ordare a cauzelor existente la nivelul sistemului social global: relatia simplista dintre cresterea economica si progresul social.in termeni de oferta psihosociala limitata (predominant cognitiva in liceele teoretice . d) asumarea unui model strategic necesar pentru planificarea calitativa a schimbarilor Ia nivelul: politicii educatiei . . scoli centrale -scoli de cartier. -).

in concordanta cu dimensiunea teleologic a si axiologica a idealului.) . ). Reformele educatiei. la nivelul unei sinteze calitative. John. religioase etc. mars. . proiectata si realizata in perspectiva deceniilor viitoare. Cercetarile realizate in ultimele decenii sub egida UNESCO evidentiaza criteriile consacrate in cadrul reformelor scolare care vizeaza abordarea planului de invatamant la nivel global (plan de invatamant conceput unitar -interdisciplinarintegrat) . ( Les reformes de l'e-ducation: experiences et perspectives.avanseaza urmatoarele scopuri pedagogice.. scopurile. Schimbarea finalitatilor sistemului de educatie determina reorientar ea activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii proiectata si realizata la nivel macrostructural (idealul pedagogic. evidentiaza scopurile pedagogice ale sistemelor moderne de invatamant.la nivel psihologic (plan de invatamant raportat permanent la relatia dintre obiectivel e informative-formative. Les tendancespolitiques de l'education des . economice etc. ). . G. adaptabila la conditii sociale aflate in permanenta schimbare. a) Schimbarea idealului pedagogic implica stabilirea unui nou rep er de ordin teleologic si axiologic. pedagogice) si microstructural (obiectivele pedagogice).martie ). in termenii urmatoarelor actiuni sociale: a) educatie pentru democratie. c) Obiectivele pedagogice generale ale sistemului de invatamant . Mahdi. .definesc criteriile de proiectare a planului de invatamant. ).. Lansheere. Robert.Landsheere. c) valorificarea educatiei in sensul progresului social prin promovarea produselor sale superioare la toate nivelurile de varf ale vietii culturale. b) Schimbarea scopurile pedagogice implica definirea liniilor generale de politica a educatiei valabile la nivelul sistemului de invatamant. . Botkin. proiectate pe termen lung. dar repetabile .ans.. c) educatie pentru acceptarea diversitatii (culturale. James. W. adaptabila la cerinte sociale complexe.care vizeaza formarea unei personalitati multilaterale. Gagne. care anticipeaza "o perioade de reforme fara prece dent". care definesc la nivel de politica a educatiei orientarile valorice ale sistemului de invatamant necesare in perspectiva secolului XXI: a) democratizarea educatiei in termenii generalizarii accesului la un invatamant de calitate si ai asigurarii unei conduceri manageriale a tu turor institutiilor scolare. Malita. anticipeaza saltul de la idealul pedagogic al societatii industrializate . la nivelul sistemului si al procesului de invatamant. Acest ideal pedagogic angajeaza (re)orientarea valorica a educatiei. proiectate in ultimele decenii. Reformele proiectate pentru deceniile . b) modernizarea permanenta a educatiei in sensul respectarii valorilor sale specifice. care "abstrage trasaturile dorite din formele de viata reale" (Dewey. etnice. corespondentele pedagogice existente intre: obiective continuturi-meto-dologie-evaluare) . b) educatie pentru valorile umaniste. Briggs. poli tice. Madrid. V. proiectat si realizat pe termen mediu. psihosociale. participativa . d) Obiectivele pedagogice specifice definesc finalitatile microstructurale lansate in cadrul reformelor curriculare la nivelul: dimensiunilor .care reflecta dimensiunea teleologica a si axiologica a finalitatilor macrostructurale (a idealulului pedagogic si a scopurilor pedagogice) . .. -e Session (Madrid.) . Vai deanu. politice. Transpunerea acestuia in plan social respecta logica unui ciclu educational complet.la nivel curricular (plan bazat p e: obiectivele pedagogice prioritare fiecarui nivel si treapta de invatamant.. . anticipativa. care anticipeaza calitatile tipice personalitatii viitorului. asumate la nivel de politica a educatiei. Leslie. legate de "identitatea sa culturala". care vizeaza formarea personalitatii creative. Conferinta permanenta a ministrilor educatiei din Europa ( . George. Mircea.Conference permanente des ministres europeens de l'education. Elmandjra. relevanta pedagogic prin afirmarea noii triade/atitudini -strategii-cunostinte care promoveaza un tip de invatare inovatoare/complexa.la idealul pedagogic al societapi postindustriale.

Aceste obiective pedagogice concrete pot fi exersate in cadrul procesului de pregatire si de implementare a reformei curriculare. estetice. tehnol ogice. Exemplele.definitiveaza constructia arhitecturala specifica sistemelor moderne de invatamant.afectiv . prudente. "de baza". agenti sociali etc). treptelor si ciclurilor de invatamant (dobandirea culturii generale: instrumentale lin invatamantul primar. conceputa efectiv ca activitate de predare-invatare-evaluare . Asemenea dezechilibre functionale pot apare: a) la nivelul structurii materiale (dezechilibrul intre cerere si oferta.acelasi. sunt cele ale Japoniei . fizice). in si a implementat deplin noua structura a sistemului in perioada . in plan cognitiv . morale. devenite clasice. Schimbarea structurii sistemului. det ermina regan-direa raporturilor pedagogice dintre nivelurile.. exprimate in plan cumcular si psihosocial) Reformele anilor . intre conducerea manageriala (de conceptie strategica) si conducerea adminis trativa (de executie rutinara). dintre acestea si continuturile proiectate cumcular la nivelul planului de invatamant.au vizat. in cadrul "scolii generale".psihomotor). intre conducerea pedagogica si conducerea birocratica). d) la nivelul structurii de adaptare interna (dezechilibre intre nivelurile.care a mstitutionalizat actuala structura a scolii "++". calitativ. Generalizarea unei anumite structuri de adaptare interna. efecte formative corespunzatoare. dintre oferta de instructie initiala si reusita sociala finala (confirmata sau infirmata la "iesirea" din sistem). b) la nivelul structurii de conducere (dezechilibre intre conducerea manageriala si conducerea administrativa. profesionala superioara/in invatamantul universitar). mai ales. obligatorii. treptele si ciclurile scolare. structura materiala a sistemului. Schimbarea structurii sistemului de invatamant reflecta mutatiile esentiale inregistrate la nivelul finalitatilor pedagogice. care este rezultatul unui proces indelungat de "inovatii multiplicate" pe fondul unei schimbari macrostructurale teoretizata chiar sub genericul conceptului de "reforma permanenta". disciplinelor de invatamant/ modulelor interdisciplinare (deprinderi intelectuale -strategii cognitive . treptele si ciclurile scolare. care vizeaza perfectionarea continua a cadrelor didactice si valorificarea deplina a resurselor fiecarui elev si student.informatii logice deprinderi motorii . in contextul unei activitatii didacti ce. dar ineficiente in plan pedagogic. de profil/in invatamantul liceal. Crearea unei noi structuri de organizare si functionare a sistemului vizeaza rezolvarea dezechilibrelor generate ciclic de fenomenul crizei pedagogice si sociale. informationale). fara a schimba structura de adaptare interna a sistemului. c) la nivelul structurii de relatie (dezechilibre intre cererile si ofertele scolii si cererile si ofertele mediului/familie. "echiparea infrastructurilor scolare" prin investitii apreciabile cantitativ. "in conditii de rigoare bugetara". inca din anii . proprie reformelor globale. Jean. centrata "pe un trunchi comun" . intre cantitatea si calitatea resurselor umane. ). fiind operationalizate de fiecare cadru didactic in functie de conditiile colectivului respectiv.educatiei (intelectuale. asumate la nivel de politica a educatiei. Reformele realizate dupa . perfectionand -o continuu la nivel curricular .atitudini cognitive. Ele au fost doar "ref orme de evolutie". . care "au ameliorat ceea ce exista deja". prelungita pana la varsta de ani . la nivelul unor proiecte strategice care fundamenteaza "dezvoltarea institutionala a reformei" ( Thomas. financiare. de baza/in invatamantul gimnazial. e) Obiectivele pedagogice concrete definesc sarcinile elevilor/studentilor realizabile pe parcursul unei activitati didactice/educative. in ceea ce priveste "expansiunea cantitativa a educatiei" au asig urat "ameliorarea calitativa" a structurii de adaptare interna a sistemului. care a legiferat trecerea de la "scoala obligatorie" de ani la "scoala unica obligatorie de ani".si ale Suediei.

b) stabilirea componentei strategice si tactice. Les reformes de Veducation: e xperiences etperspectives. Aceasta schimbare raspunde ia provocarile lansate de "explozia cunostintelor". "reforma de sistem nu mai este la ordinea zilei". ).( invatamantul din alte tari. . -). care impune elaborarea unui nou plan de invatamant care reflecta noile echilibre pedagogice si sociale stabilite intre nivelurile si treptele de scolaritate. centrata asupra obiectivelor generale si specifice ale planului de invatamant si ale programelor scolare/universitare angajeaza o noua corelatie a continuturilor si a metodologii lor de predare -invatare-evaluare. activarii metodelor participative in contexte sociale diversificate. Antoine. "reducerea reformelor la schimbari pedagogice" (de ordin didactic) ci "stimularea modificarilor de profunzime" necesare in cadru l "organizarii scolaritatii pe cicluri". in sensul: asigurarii continuitatii pedagogice intre nivelurile si treptele scolare. Oiivier.obiectiv general). Generalizarea actualei structuri a sistemelor moderne de invatamant . .in variante care confirma formula strategica de adaptare interna. Logica reformei curriculare reflecta dimensiunea mullifazica a politicii educatiei care urmareste: a) elaborarea componentei conceptuale. Realizarea unei reforme curriculare. dar si intre resursele de instruire forrotaia nonformala-informala. . de tip participativ. . care sta la baza noului plan de invatamant (criterii generale . precum si a noilor structuri de organizare a activitatii de formare initiala si continua a cadrelor didactice. Schimbarea proiectului de organizare a procesului de invatamant este determinata de reforma structurala a sistemului de invatamant. care sta la baza proiectarii noilor programe si a noilor manuale scolare (obiective specifice). dezvoltata in jurul "trunchiului comun de cultura generala" .care trebuie sa asigure iesirea din iluzia enciclopedismului si a programarii monodisciplinare dar si eradicarea oricarei tentative de resuscitare a unui discurs pedagogic de tip ideologic ( Leon. -. de tip metodologic. Reboul. . de tip managerial.explica de ce dictionarele recente considera ca.. insa. necesar pentru implementarea noului plan de invatamant. a noilor programe si manuale scolare. .. cel putin pentru moment. . -). Aceasta nu inseamna. institutionaliza -rii evaluarii formative in termenii "selectiei pozitive" ( Dictionnaire encyclope -dique de Veducation et de la formation. . . c) realizarea cadrului institutional.

UNIV: BUNAIASU CLAUDIU STUDENT:GHERGHE FLORIN OVIDIU GRUPA:1247 SECTIA :CCIA -2011- .UNIVARSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE MECANICA REFERAT LA MANAGEMENTUL CLASEI PROF.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful