SINTAXA LIMBII ROMÂNE

Bálint Mihály Semestrul IV

1

NO IUNI GENERALE DE SINTAX
Sintaxa este partea gramaticii care studiaz propozi iile i fraza, precum i regulile de îmbinare a cuvintelor în propozi ii i a propozi iilor în fraze.

I. Unit ile sintaxei
Comunicarea între oameni se face cu ajutorul cuvintelor, dar acestea nu sunt folosite în forma lor în care se afl în dic ionare, ci îmbinate în unit i sintactice, adic în propozi ii i în fraze. De exemplu: când spunem a vizita, bibliotec , central, ora nu este clar ce vrem s comunic m. Dac vrem s alc tuim o comunicare corect , trebuie s modific m cuvintele în a a fel, încât ele s intre în rela ii sintactice unele cu altele. Astfel, cuvântul a vizita, care are un sens general, trebuie pus la un mod personal, la un anumit timp, num r i presoan , de pild am vizitat, pentru a face din el o parte principal de propozi ie. Între verbul am vizitat (cu func ie de predicat) i cuvântul bibliotec trebuie stabilit o leg tur precis pentru ca substantivul s arate ce am vizitat, devenind complementul direct al propozi iei. Pentru aceasta avem nevoie de cazul acuzativ, forma articulat enclitic (cu articolul hot rât –a): biblioteca. Pentru ca adjectivul central s se potriveasc cu substantivul determinat biblioteca, trebuie s realiz m acordul dintre cele dou cuvinte: central , acesta devenind atributul propozi iei. Cuvântul ora trebuie pus în cazul genitiv pentru a- i îndeplini func ia de atribut substantival genitival pe lâng substantivul determinat biblioteca: a ora ului. Astfel am ob inut propozi ia Am vizitat biblioteca central a ora ului. Aceast comunicare poate fi completat i precizat , ad ugându-i-se alte propozi ii: Am vizitat biblioteca central a ora ului unde m-am întâlnit cu un vechi prieten i am discutat despre literatur . Prin urmare, unit ile sintactice sunt: a. propozi ia, b. fraza i c. p r ile de propozi ie. a. Propozi ia este o unitate sintactic , o comunicare cu ajutorul unui singur predicat (verbal sau nominal). De exemplu: Glasul p mântului p trundea n valnic în sufletul fl c ului. (L. Rebreanu, Ion) Bunicii mei sunt str nepo ii acelor oameni. (M. Sadoveanu, Neamul oim re tilor) Sunt propozi ii în care predicatul sau verbul copulativ al predicatului nominal se subîn elege: La a a cap, a a c ciul . (Folclor) – La a a cap e bun o a a c ciul . b. Fraza este o unitate superioar propozi iei, deoarece cuprinde mai multe propozi ii, dintre care cel pu in una este principal . De exemplu: Cei din fa sim ir 1/ c i-au pierdut urmele2/ i gr bir în trap la un col al malului,3/ de unde începea o p dure de plopi pe o limb de p mânt îngust .4/ (F nu Neagu) Propozi ia (1): propozi ie principal , regent fa de propozi ia 2, este în raport de coordonare copulativ prin conjunc ia i cu propozi ia 3; Propozi ia (2): - completiv direct , subordonat fa de propozi ia 1; elementul rela ional este conjunc ia subordonatoare c ; Propzi ia (3) – propozi ie principal , regent fa de propozi ia 4, este în raport de coordonare copulativ cu propozi ia 1 prin conjunc ia i; Propozi ia (4) – propozi ie subordonat atributiv , subordonat fa de propozi ia 3, elementul rela ional este adverbul relativ de unde. 2

c. P r ile de propozi ie – sunt cele mai mici unit i sintactice din care se compune o propozi ie. Acestea sunt de dou feluri: p r i principale de propozi ie (subiectul i predicatul) i p r i secundare de propozi ie (complementul i atributul). P r ile de propozi ie nu trebuie confundate cu p r ile de vorbire. Trebuie re inut c numai cuvintele no ionale, adic cele care au un sens lexical de sine st t tor au func ie sintactic (substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul, adverbul, verbul, interjec ia), prepozi ia i articolul ajut la formarea p r ilor de propozi ie, iar conjunc ia are exclusiv rolul de a lega unele unit i sintactice între ele.

II. Raporturile sintactice
În cadrul propozi iei se stabilesc anumite leg turi între cuvinte, iar în cadrul frazei se stabilesc anumite leg turi între propozi ii. Aceste leg turi se numesc raporturi sintactice, care sunt: 1. raporturi de interdependen (ineren ) dintre subiect i predicat; 2. raport de coordomare; 3. raport de subordonare. 1. Raportul de interdependen dintre subiect i predicat este un raport specific, neîntâlnit în cazul celorlalte p r i de propozi ie. Subiectul este partea principal de propozi ie despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului, iar predicatul este partea principal de propozi ie care arat ce face, ce este, cine este, cum este subiectul propozi iei, adic predicatul spune ceva despre subiect. Astfel, în propozi ia „Porni luceaf rul”, cu ajutorul predicatului porni spunem ceva despre luceaf rul, iar cu ajutorul subiectului luceaf rul ar t m la cine se refer ac iunea porni. Aceste dou p r i de propozi ie nu sunt în raport de coordonare între ele, nu sunt nici în raport de subordonare una fa de alta, ci sunt în raport de interdependen (sunt interdependente). 2. Raportul de coordonare are loc atât între: a. p r ile de propozi ie de acela i fel (adic în cadrul unei propozi ii), cât i între: b. propozi ii de acela i fel (adic în cadrul unei fraze). a. În propozi ie putem avea raport de coordonare între: • Componentele subiectului multiplu: „Vin ân arii l utarii, gând ceii, c r bu ii.” (M. Eminescu) • Componentele numelui predicativ multiplu: „Trist i alb -i întinsa câmpie.” (Al. Macedonski) • Atribute de acela i fel: „Aveau t lpile negre, t iate i pline de r ni.” (Eugen Barbu) • Complemente de acela i fel: „M mica ipa sub ire, cerea s vând livada i p durea.” (M. Sadoveanu) Raportul de coordonare între p r ile de propozi ie se realizeaz prin: • Jonc iune cu conjunc ii i locu iuni conjunc ionale coordonatoare, care pot fi: o copulative: i, nici, iar, etc. (Nu l-am v zut nici pe tata, nici pe mama. Ne-am plimbat pe str zi i pe alei.) o adversative: dar, îns , iar, etc. (E iste , dar lene . E o floare frumoas , îns rar .) o disjunctive: sau, ori, fie, etc. (Mergi la film sau la teatru?) o conclusive: deci, a adar, prin urmare, în concluzie, etc. (Drumul este îngust, deci anevoios.) • Juxtapunere (paratax , al turare) prin virgul : Dan, Elena i Marin sunt colegi de clas . La Zoo am v zut lei, elefan i, ur i i p s ri s lbatice.

3

Observa ii: Sunt situa ii când raportul de coordonare se poate realiza i între dou p r i de propozi ie diferite: Atunci i acolo lucrurile s-au petrecut la fel ca acum i aici. În aceast propozi ie raportul de coordonarea se realizeaz între complement circumstan ial de loc i de timp. b. În fraz putem avea raport de coordonare între: • dou sau mai multe propozi ii principale: „Timpul mort i-ntinde trupul1/ i devine ve nicie.”2/ • dou sau mai multe propozi ii secundare (subordonate) de acela i fel: Elevii din clasa a II-a au înv at1/ s citeasc 2/ i s scrie în limba român .3/ (Propozi ia (1) – principal , regent pentru propozi iile (2) i (3), care sunt subordonate completive directe) • dou propzi ii subordonate diferite: Pleac 1/ unde vrea2/ i când vrea.3/ (Propozi ia 1principal , regent pentru propozi ia 2, care este subordonat circumstan ial de loc i pentru propozi ia 3, care subordonat circumstan ial de timp.) • o parte de propozi ie i o propozi ie subordonat acesteia: Ploaia rece1/ i care era m runt 2/ ne-a udat complet.1/ (Propozi ia 1- principal , propozi ia 2 – subordonat atributiv , în raport de coordonare cu atributul rece din propozi ia regent .) Raportul de coordonare în fraz se realizeaz prin: • Jonc iune cu conjunc ii i cu locu iuni conjunc ionale coordonatoare, care pot fi: o copulative (raportul se nume te raport de coordonare copulativ ): i, nici, iar, precum i, nu numai c ...dar(ci) i, etc. (B rba ii s-au apropiat de animal,1/ iar femeile i-au continuat drumul.2/) o adversative (raportul se nume te raport de coordonare adversativ ): dar, îns , iar, or, ci, numai c etc. (L-am invitat i pe Ion,1/ dar el m-a refuzat.2/) o disjunctive (raportul se nume te raport de coordonare disjunctiv ): sau, ori, fie, ori...ori, sau...sau, etc. (Vii cu noi,1/ sau r mâi acas ?2/) o conclusive (raportul se nume te raport de coordonare conclusiv ): deci, a adar, adtfel, prin umare, în concluzie, a a c , etc. (Norii s-au risipit,/1 a adar va fi vreme bun .2/) • Juxtapunere (al turare, paratax ) prin virgul sau punct i virgul : Se agit ,1/ vorbe te,2/ deranjeaz colegii,3/nu st o clip lini tit.4/) Observa ii: 1. În fraz poate exista i un raport de inciden , propozi ia numindu-se propozi ie inciden , când aduce o comunicare suplimentar i care nu face parte din structura comunic rii. De exemplu: M tem, spuse Ion în sinea lui, c nu se va sfâr i cu bine povestea aceasta. 2. Exist i situa ii când construc ia incident este o parte de propozi ie; acestea se numesc „cuvinte de umplutur ” (G.A., II. p. 425). De exemplu: Am g sit, din nefiricire, un vagon de clasa a II-a la coada trenului. 3. Raportul de subordonare (de dependen ) Raport de subordonare putem avea: a. în propozi ie i: b. în fraz a. Raportul de subordonare în propozi ie se realizeaz între un atribut, complement sau element predicativ suplimentar i un element regent. Deci, între un determinat i un determinant. Elementele regente pot fi: • Pentru atribut: substantiv, pronume, numeral. Exemple: Caietul de român este corectat. (S – atr.) Toate acestea vor fi rezolvate. (atr. – P.) Trei dintre ei sunt matematicieni. (N – atr.) • Pentru complement: verb, adverb, adjectiv, interjec ie. 4

Exemple: Înva la român . (v-Ci) Mi-e inima de lacrimi plin . (Ci – adj.) Ei sunt gata de plecare. (adv. – Ci) Vai de capul vostru! (int. – Ci) • Pentru element predicativ suplimentar: verb sau interjec ie i un substantiv sau pronume. Exemplu: Îl tiam de tept. (v – Eps) Raportul de subordonare între p r ile de propozi ie se realizeaz prin: • Flexiunea cuvântului cu func ia de atribut i/sau complement i regimul cazual al acestuia: Cartea elevului este pe banc . I-am dat elevului o carte. subst + atr.(G.) v + Ci (D.) + Cd (A.) • Acord (la atribut adjectival i apozi ional): Elevul harnic ob ine note mari. subst. atr.adj. subst. atr.adj. m.sg.N. m.sg.N. f.pl.A. f.pl.A. Colegul meu Mihai este silitor. Subst. atr.apoz. m.sg.N. m.sg.N. • Jonc iune cu: o Prepozi ii i locu iuni prepozi ionale: Am cump rat un volum de nuvele. Subst. + atr. Autobuzul s-a oprit în fa a colii. V + Ccl o Articole posesive (genitivale): ahul este un sport al min ii. Subst. + atr. o Articole demonstrative (adjectivale): L-am v zut pe elevul cel premiat. Subst. + atr. • Juxtapunere în cazul atributului apozi ional: Elevul Popescu este premiat. Subst.+ apoz. • Topic : Elevul ascult profesorul. Profesorul ascult elevul. Sb Cd Sb Cd b. Raportul de subordonare în fraz Raportul de subordonare în fraz se realizeaz între o regent i o propozi ie subordonat . Regenta este o propozi ie de care depinde o alt propozi ie. Ea poate fi propozi ie principal sau propozi ie secundar dac de ea depinde o alt propozi ie. Subordonata este o propozi ie care depinde de regent . Ea este întotdeauna o propozi ie secundar . Exemplu: M-am dus la pia 1/ s cump r legume2/ care sunt proaspete.3/ Pp., regenta prop. subord. Prop. subord. propozi iei 2 regenta propozi iei 3 • regent poate s aib : o O singur subordonat : Citesc1/ ce îmi place.2/ Pp. Psubord. o Dou sau mai multe subordonate care pot fi: Coordonate între ele: Mi-a spus1/ c va pleca2/ i nu se va mai 3 întoarce. / Pp.regenta Prop.subord. prop.subord. propozi iilor 2-3 2 coordonat cu 3 Necoordonate între ele: Când a plecat1/ mi-a spus2/ c nu se va mai întoarce.3/ p. subord. Pp. p.subord. O propozi ie subordonat poate avea dou regente (când acestea sunt coordonate între ele): 5

A v zut1/ i mi-a povestit2/ ce s-a întâmplat acolo.3/ pp. regenta pp.regenta prop. subord. propozi iei 3 propozi iei 3 Propozi ia regent poate fi întrerupt pentru ca, între elementele ei, s se intercaleze o alt propozi ie subordonat : Filmul1/ pe care l-am v zut asear 2/ mi-a pl cut.1/ pp. p.subord. pp. • Unele propozi ii regente sunt insuficiente sau incomplete, deoarece impun prezen a unei subordonate (subiective, predicative sau completive directe): Se zice1/ c va ploua.2/ Întrebarea este/ 1 dac va veni.2/ El nu poate1/ s vin .2/ p.insuf. SB. P.insuf. PR. P.insuf. CD. Raportul de subordonare în fraz se realizeaz prin: • Jonc iune cu: o Conjunc ii subordonatoare: c , s , ca s , c ci, deoarece, fiindc , de i, încât, întrucât, de, dac , etc. Exemple: Elevul tie1/ s citeasc .2/ Pp. P.subord. Merg la teatru1/ deorece îmi place spectacolul.2/ Pp. P. subord. o Locu iuni conjunc ionale subordonatoare: pentru c , cu toate c , m car c , f r s , pân s , m car s , chiar dac , chiar s , chiar de, din cauz c , din pricin c , dup ce, pân ce, îndat ce, din moment ce, ori de câte ori, cât vreme, ca i când, ca i cum, dup cum, etc. Exemple: Cu toate c n-a venit,1/ nu m-am sup rat.2/ P.subord. Pp. 1 Dup ce am citit, / am în eles problema.2/ P.subord. Pp. o Pronume (adjective pronominale) relative: care, cui, cine, ce, cât, cel ce, cel care, cele ce, cei ce, ceea ce, etc. Exemple: Nu se tie1/ cine a spart geamul.2/ Cel ce nu înva 1/ nu tie.2/ Pp. P.subord. P-subord. Pp. o Unele pronume (adjective pronominale) nehot râte: oricât, oricine, oricare, ori icare, etc. Exemplu: Oricât mi-ai spune1/ nu te cred.2/ P.subord. Pp. o Adverbe relative: unde, când, cum, cât, încotro, precum, etc. Exemplu: Am procedat1/ precum mi-ai spus tu.2/ Pp. P.subord. o Adverbe nehot râte compuse: oricând, oriîncotro, oriunde, oricum, orideunde, etc. Exemplu: Oriîncotro te ui i,1/ vezi locuri minunate.2/ P.subord. Pp. Observa ii: 1. Pronumele i adjectivele pronominale nehot râte nu au întotdeauna valoare de conjunc ie. Exemple: El nu este oricine. Accept orice. Oricine poate veni. N.pred. Cd Sb 2. Adverbele nehot râte nu au întotdeauna valoare de conjunc ie. Exemple: Oriunde se simte bine. Oricând poate veni. Ccl Cct 3.Unele adverbe relative pot avea dubl valoare: pot introduce diferite subordonate i pot îndeplini diferite func ii sintactice. De exemplu: Am procedat1/ cum mi-ai spus.2/ 6

• •

Cum l-am v zut, / l-am recunoscut. / Sct Pp. Fs: Cct Juxtapunere (paratax ) prin virgul : Exemplu: Ai carte,1/ ai parte.2/ P.subord. Pp. Topic : Exemple: S fii tân r1/ înseamn 2/ s ai idealuri.3/ SB Pp PR S ai idealuri1/ înseamn 2/ s fii tân r.3/ SB Pp PR

1

2

Pp.

Scm (modal ) Fs:Ccm

III. Clasificarea propozi iilor
a. b. c. d. e. Propozi iile se clasific dup urm toarele criterii: Dup structura lor Dup aspectul afirmativ sau negativ al predicatului propozi iei Dup scopul comunic rii Dup sensul, în elesul pe care îl au în fraz Dup rangul pe care îl au în fraz

a. Clasificarea propozi iilor dup structur inând seam de structur , de modul de organizare, de func iile sintactice ale p r ilor care alc tuiesc enun ul, propozi iile pot fi analizabile i neanalizabile. • Propozi ia analizabil este alc tuit din p r i de propozi ie distincte din punctul de vedere al func iei lor sintactice, iar structura lor poate fi analizat . Propozi ia analizabil poate fi simpl sau dezvoltat . o Propozi ia simpl este alc tuit din p r ile principale ale propozi iei: din subiect i predicat. Uneori îns una dintre ele poate lipsi. Exemple: Privighetoarea cânt . (privighetoarea – subiect; cânt – predicat) Ninge. (propozi ie alc tuit doar din predicat) o Propozi ia dezvoltat cuprinde, în afar de subiect i predicat, una sau mai multe p r i secundare de propozi ie. Exemplu: Eu nu cunosc în elegere mai bun ca asta. (I. Slavici) Acest enun în afar de subiect (eu) i predicat (nu cunosc) cuprinde i un complement direct (în elegere), un atribut adjectival propriu-zis (mai bun ) i un complement circumstan ial de mod comparativ (ca asta). • Propozi ia neanalizabil este un enun care nu poate fi analizat din punctul de vedere al organiz rii sintactice, deoarece nu se poate recunoa te func ia sintactic a p r ilor componente. Propozi iile neanalizabile sunt alc tuite din interjec ii, adverbe afirmative sau negative sau substantive în vocativ. De exemplu: - Las’c tiu eu... - Ei? (I.L.Caragiale) Interjec ia ei nu poate fi analizat sintactic, de i alc tuie te o propozi ie. b. Dup aspectul afirmativ sau negativ al predicatului propozi iei Dup aspectul predicatului, propozi iile sunt de dou feluri: afirmative i negative. Cele dou propozi ii se deosebesc în aceea c cea negativ con ine o nega ie pe lâng predicat, de obicei adverbul nu, în timp ce propozi ia afirmativ nu are aceast marc special . Exemple: La noi sunt codri verzi de brad. (O. Goga) – propozi ie afirmativ ; Timpul pierdut nu se mai întoarce. (Folclor) – propozi ie negativ Observa ii: 1. Ideea de nega ie este exprimat i prin alte cuvinte cu în eles negativ: 7

prin pronume negative: nimeni, nimic, niciunu, niciuna; adjective negative: niciun, nicio, conjunc ia negativ : nici adverbe negative: niciunde, niciodat , nicicum, nic ieri, etc. Aceste cuvinte cu sens negativ în structura propozi iei sun înso ite de adverbul negativ nu. Ex: Nimica nu-i f r osteneal . 2. În folclor i la unii scriitori anumite cuvinte cu sens negativ apar f r adverbul negativ nu: Nici ploaia îl ud , nici soarele îl arde. (Folclor) 3. Unele propozi ii cu sens afectiv introduse prin adverbul relativ unde urmat de nega ia nu sunt afirmative, nu negative: i unde nu s-au adunat o mul ime de b ie i i fete la coal , între care eram i eu.... (Ion Creang ) – sensul propozi iei este c tocmai s-a adunat o mul ime de b ie i i fete la coal . 4. Câteodat , dou nega ii dintr-o fraz dau împreun o afirma ie; este vorba de negarea nega iei: Nu pot s nu te admir – adic trebuie s te admir. o o o o c. Dup scopul comunic rii Prin limbaj, oamenii urm resc diverse scopuri comunicative: s fac aser iuni legate de lumea real (Clima la noi este temperat .); s -i determine pe ascult tori s dac anumite ac iuni, dând ordine, porunci, sfaturi, rug min i (Nu v apleca i afar prin geamul trenului!); s solicite un r spuns din partea interlocutorilor (Ce a i înv at pentru ast zi?); s - i ia angajamente pentru ac iunile din viitor (Promit s vin la timp alt dat .); s - i exprime emo iile, sentimentele (Ce zi minunat e ast zi!); s produc prin cuvinte o schimbare în lumea real , creând o nu realitate (V declar c s tori i.), etc. Deci, în procesul comunic rii, oamenii produc diferite acte de vorbire: o reprezentative – acte de vorbire prin care este reprezentat realitatea în plan discursiv; o directive – acte de vorbire prin care se dau directive, ordine, porunci, rug min i; o întreb ri – acte de vorbire prin care se formuleaz întreb ri; o promisive – acte de vorbire prin care se fac promisiuni; o expresive – acte ed vorbire prin care sunt exprimate emo ii, atitudini, st ri; o declarative – acte de vorbire prin care se fac declara ii, etc. Limbile dispun de structuri sintactice specializate (prpozi ii i fraze), care, împreun cu intona ia, semnalizeaz scopul comunicativ al vorbitorului (al emi torului de mesaj): o Structuri enun iative (numite i asertive): Elevii sunt aten i. / Elevii sunt aten i când le vorbe te profesorul. o Structuri interogative: Sunt aten i elevii? / Sunt aten i elevii când le vorbe te profesorul? o Structuri imperative: Elevi, fi i aten i! / Elevi, fi i aten i când v vorbe te profesorul! o Structuri exclamative: Ce elevi aten i! / Ce aten i sunt elevii când le vorbe te profesorul! Pornind de la corela ia dintre actul de vorbire i structura sintactic a enun ului, dup scopul comunic rii, propozi iile pot fi: c.1. Propozi ii enun iative (enun uri asertive); c.2. Propozi ii interogative; c.3. Propozi ii imperative; c.4. Propozi ii exclamative. c.1. Propozi ii enun iative (enun uri asertive) Propozi ia enun iativ (asertiv ) comunic ceva despre un obiect sau un fenomen, d o informa ie referitoare la producerea unui eveniment, care poate fi calificat ca adev rat sau fals, în urma raport rii la starea de fapt corespunz toare. Enun urile asertive reprezint enun urile fundamentale ale oric rei limbi naturale. Ele au caracter structurat i, fie propozi ii, fie fraze, au drept scop s informeze interlocutorul în leg tur cu anume eveniment, chiar 8

dac informa ia transmis nu este nou . Astfel, se pot formula enun uri de tipul Dun rea este un fluviu. sau Dun rea este un fluviu european care traverseaz i România. care transmit interlocutorului informa ii general cunoscute. În alte situa ii de comunicare, emi torul poate transmite sub form asertiv o informa ie despre care este sigur c este cunoscut de interlocutor, dar strategia adoptat de el îi faciliteaz men inerea unor forme de cooperare i respectarea unor norme de polite e în descursul comunic rii. Astfel, un enun de forma tii c trebuie s -mi predai lucrarea. poate fi utilizat de cineva fa de un subaltern în locul unui enun imperativ ca Trebuie s -mi predai lucrarea! sau Pred -mi lucrarea! c.2. Propozi ii interogative Enun urile interogative sunt structuri (propozi ii sau fraze) specializate pentru a formula întreb ri. O propozi ie cu structur interogativ îns nu serve te întotdeauna la formularea unei întreb ri la care locutorul a teapt un r spuns de la interlocutor. De exemplu, prin propozi ia Cine a mai pomenit a a ceva? nu se exprim o întrebare, ci o aser iune: Nimeni nu a mai pomenit a a ceva. Pe de alt parte, vorbitorii pot lansa întreb ri i prin structuri non-interogative. De exemplu, întrebarea „Cine i-a spus asta?” poate fi formulat i prin structura enun iativ Vreau s tiu cine i-a spus asta. Exist trei tipuri de structuri interogative: i. Interogative totale; ii. Interogative par iale; iii. Interogative alternative. i.Interogative totale Prin enun urile interogative totale locutorul îi solicit interlocutorului s dea un r spuns de tipul da / nu: i-a pl cut pr jitura? – Da. / Nu., Vrei s mergem la film dup ce termin m lec iile? – Da. / Nu. Organizarea sintactic a interogativelor totale este, în linii mari, aceea i cu a propozi iilor / frazelor enun iative. O deosebire fa de enun iative apare când subiectul propozi iei interogative este exprimat: în topica standard, subiectul este postpus predicatului. Au venit musafirii? S-au terminat cursurile? Vorbe te cineva la telefon?, etc. Dialectal, arhaic, poetic, poate ap rea, ca marc specific structurilor interogative, inversiunea verb – auxiliar: V zut-ai? Auzitu-l-ai cum vorbe te? Tr stura distinctiv a enun urilor interogative în raport cu cele enun iative este intona ia ascendent , marcat grafic prin semnul întreb rii la sfâr itul enun ului interogativ. În cadrul enun ului interogativ, unul din cuvinte poart „emfaza interogativ ”, adic este accentuat: - Vrei s mergem la film dup ce termin m lec iile? - Vrei s mergem la film dup ce termin m lec iile? - Vrei s mergem la film dup ce termin m lec iile? - Vrei s mergem la film dup ce termin m lec iile? - Vrei s mergem la film dup ce termin m lec iile? - Vrei s mergem la film dup ce termin m lec iile? Dac interlocutorul vrea s dea alt r spuns decât da / nu la întrebarea locutorului, aceast inten ie solicit implicit i o precizare legat de un constituent din enun ul interogativ, dar predicatul propozi iei principale r mâne acela i. Acest subtip de întreb ri totale se aseam n cu întreb rile par iale: De exemplu: - Vrei s mergem la film dup ce termin m lec iile? - Nu vreau s mergem la film dup ce termin m cu lec iile. Vreau s st m acas . - Vrei s mergem la film dup ce termin m lec iile? - Nu vreau s mergem la film dup ce termin m cu lec iile. Vreau s mergem la cofet rie dup ce termin m cu lec iile., etc.

9

ii.Interogative par iale Prin enun urile interogative per iale locutorul îi solicit interlocutorului s dea un r spuns prin care precizeaz o variabil con inut în întrebare, reprezentat de cuvântul interogativ: Ce faci mâine?, Unde pot cump ra un bilet de tramvai?, Cu cine va sosi mama?, Cum rezolv m situa ia? etc. Marca distinctiv a interogativelor par iale este prezen a unui „cuvânt interogativ”: pronume/ adjectiv interogativ (cine?, ce?, care?, cât?, al câtelea?, etc.); adverb interogativ (unde?, când?, cum?,) i locu iunea adverbial de ce?. Cuvântul interogativ are rolul de a circumscrie semantic r spunsul a teptat i poate viza orice parte de propozi ie: subiect, complement, atribut, circumstan ial: Exemple: Cine vine mâine la noi? – r spunsul a teptat este un subiect; Ce m nânci? – r spunsul a teptat este un complement direct; Unde mergem mâine? – r spunsul a teptat este un circumstan ial de loc; Când te întorci? – r spunsul a teptat este un circumstan ial de timp: Ce fel de om este Ion? – r spunsul a teptat este un atribut, etc. De cele mai multe ori, enun urile interogative par iale se construiesc cu un singur cuvânt interogativ. Exist îns i interogative multiple, construite cu dou (rareori cu mai multe) cuvinte interogative juxtapuse sau coordonate copulativ: Cine ce a f cut?, Cine unde s-a dus?, Care cui i-a dat invita ia?, Cine de ce s-a sup rat?, Unde i când ne întâlnim?, Unde i cum ne distr m?, Cine cui a povestit?, Cine ce cui i de ce a min it?, etc. Interogativele par iale au o particularitate comun cu interogativele totale: subiectul, dac este exprimat, apare, în topica standard, dup predicat: Despre cine a i vorbit voi acolo?, Când sose te bunica?, etc. Interogativele par iale au o linie intona ional descendent , comun cu a enun urilor asertive i cuvântul interogativ poart accentul. iii. Interogative alternative Prin enun urile interogative alternative locutorul (vorbitorul) îi solicit alocutorului (interlocutorului) s selecteze unul (mai multe) dintre elementele prezentate ca op iuni posibile: - Vii luni sau mar i? - Pleci sau mai stai? - (Vin) luni. – Plec acum. Sunt structuri bazate pe coordonare disjunctiv (ori, sau), realizat la nivel de propozi ie, între dou / sau mai multe cuvinte care îndeplinesc aceea i func ie sintactic sau la nivelul frazei, între dou / mai multe propozi ii care ocup aceea i func ie sintactic . Exemple: Cite ti cu mai mult pl cere povestiri, nuvele sau romane? – propozi ie; Î i scrii tema,1/ cite ti o nuvel 2/ sau te ui i la televizor?3/ – fraz . Propozi iile coordonate sunt uneori simetrice: una pozitiv , alta negativ (Dormi sau nu dormi?) sau construite cu verbe aflate în rela ie de antonimie (Intri sau ie i?) Aspectele care pot fi prezentate ca alternative sunt: o Predicatele sintactice: Cite ti sau te joci?, Pleci sau r mâi?, etc.; o Actan i implica i în predica ie: M nânci mere sau pere?, Te gânde ti la film sau la carte?, etc.; o Circumstan e din grupul verbal: Vrei s afli când sau cum ajungi acolo?; o Atribute: Vrei cafea mare sau mic ? o Gradul de probabilitate a unei ac iuni: Probabil sau sigur vine? o Cetegorii logico-semantice (modul, timpul, persoana): Venise sau veniser ?, Va sau ar veni?, Ai sau a i plecat?, etc. Interogativele alternative au o linie intona ional compus ascendent – descendent. c.3. Propozi ii imperative Enun urile imperative exprim un ordin, o comand , un îndemn, o interdic ie, inten ia comunicativ a locatorului fiind de a-l îndemna pe interlocutor s ac ioneze într-un anumit fel. 10

Modul de realizare a actelor imperative este direct sau indirect. Imperativele directe reprezint rezultatul unor acte directive care se realizeaz f r ajutorul (medierea) altor acte. Enun urile imperative directe apar sub forma unor enun uri simple sau complexe: Vino!, S mergem de aici!, Vino la mine!, etc. Imperativele indirecte sunt formulate în cadrul unor acte realizate mediat, mai precis al unor acte asertive (enun iative): E bine s pleci de aici., al unor întreb ri: Vrei s pleci de aici? (cu accent pe forma verbal regent vrei). Modurile verbale predicative din structurile sintactice proprii enun urilor imperative reprezint un factor în func ie de care se disting dou subclase: • Structuri cu predicatele realizate prin forme verbale la moduri personale i • Structuri realizate prin forme verbale nepersonale. Modurile personale cu care se pot construi enun uri imperative sunt: imperativ (Vino repede!, Taci din gur !), indicativ (Vii repede!), conjunctiv (S vii repede!). Formele verbale nepersonale sunt: infinitivul (A nu se deschide geamul!) i supinul (De rev zut acest exerci iu!). În structurile sintactice imperative cu predicatele exprimate prin verbe la moduri personale, persoana verbului reprezint un alt factor de diferen iere a diverselor tipuri de enun uri imperative: • Persoana a II-a singular i plural pentru modul imperativ: Spune!, Spune i!, Cite te!, Citi i!, etc.; • Persoana a II-a singular i plural i persoana I plural, pentru structurile construite cu indicativ: R spunzi!, R spunde i!, Mergem mai departe!, etc.; • Persoana I plural, persoana a II-a singular i plural, persoana a III-a singular i plural, pentru structurile cu modul conjunctiv: S meregem acolo!, S pleci imediat de aici!, S pleca i cât mai repede!, S vorbeasc el!, S citeasc ele!, etc. c.4. Propozi ii exclamative Enun urile exclamative apar in construc iilor de tip afectiv i exprim o stare afectiv a locutorului în leg tur cu un eveniment care l-a emo ionat, l-a surprins, l-a nemul umit, i-a stârnit admira ia, etc. Enun urile exclamative se structureaz diferit în func ie de mai mul i factori: • În func ie de linia intona ional ; • În func ie de organizarea lor sintactic marcat prin prezen a anumitor componente adjectivale sau adverbiale asociate frecvent cu tipare sintactice de gradare i de intensitate; • În func ie de prezen a interjec iilor i a unor elemente exclamative; • Înfunc ie de modific rile de topic . Contururile (liniile) intona ionale ale enun urilor exclamative sunt foarte diversificate. Aproape orice structur sintactic poate fi rostit exclamativ. Se deosebesc, astfel, între ele din punct de vedere intona ional enun uri ca: Nu am cuvinte s exprim o asemenea r utate!, I-a promovat i pe ei?!, Scria repede!, Are i el un umor! În enun urile exclamative , interjec iile sunt foarte frecvente: Ah! Ce greu este pachetul acesta!, Of, ce m-ai bucurat! Prezen a unor elemente de natur adjectival sau adverbial este asociat , de cele mai multe ori, cu anumite tipare sintactice exprimând cantitatea sau intensitatea: Ce gustoase sunt fructele acestea!, Ce de c r i ai pe raft!, Cât de corect scrie române te!, Atât de u or a rezolvat totul!, etc. Elementele exclamative c , ce, cât (de), cum (de), a a (de), atât (de) sau forma popular unde nu se întîlnesc frecvent în structurile exclamative: Cât munce te!, C proast mai e ti!, Unde nu începe s toarne!, etc. Modific rile de topic fa de forma asertiv a acelora i enun uri au rolul de a transforma un enun asertiv într-unul exclamativ: 11

Este frumos. / Frumos (mai) este!; El ajunge inginer. / Inginer ajunge el!, A devenit cum î i dorea. / Cum î i dorea a devenit! d.Dup sensul, în elesul pe care îl au în fraz Dup în elesul pe care îl au în cadrul unei fraze, propozi iile sunt de dou feluri: • propozi ii principale i • propozi ii secundare. Propozi ia principal are singur un în eles de sine st t tor, un sens clar. De exemplu: M duc la teatru, pentru c îmi plac piesele de teatru. Sandu, cu care m-ai v zut ieri pe stadion, este un b iat cumsecade. Propozi ia secundar nu are singur un în eles de sine st t tor, un sens clar i trebuie pus în mod obligatoriu în rela ie cu o propozi ie principal . De exemplu, propozi iile: unde m-am n scut, pentru c am mult de înv at, s cump r legume proaspete vor c p ta un în eles (alocutorul va în elege ce vrea s comunice locutorul) când intr în rela ie cu urm toarele propozi ii principale: Am rev zut satul unde m-am n scut., Nu m duc la film, pentru c am mult de înv at., M-am dus la pia s cump r legume proaspete. e. Dup rangul pe care îl au în fraz Dup rangul pe care îl au în fraz , propozi iile sunt de dou feluri: Propozi ii regente i Propozi ii subordonate. Propozi iile regente sunt acele enun uri care „comand ” ac iunea altei (altor) propozi ii din structura frazei, c rora li se supun, prin con inut, alte propozi ii. Propozi iile subordonate sunt acele enun uri care, prin con inut, depind de o propozi ie regent , aceasta putând fi o propozi ie principal sau secundar . Exemplu: Am hot rât1/ s înv pe de rost poezia2/ despre care profesorul ne-a vorbit.3/ Propozi ia (1) – principal , regent fa de propozi ia (2); Propozi ia (2) – secundar , subordonat propozi iei (1), regent fa de propozi ia (3); Propozi ia (3) – secundar , subordonata propozi iei (2). Din alt punct de vedere al rela iilor de sens, propozi iile mai pot fi: Propozi ie incident (în fraz ) – este independent de contextul celorlalte propozi ii i poate lipsi din comunicarea respectiv : sta îmi pare om r u – î i zise în sinea lui – i i-a continuat drumul. Propozi ie intercalat (tot în fraz ) – este acel enun , care se intercaleaz între p r ile de propozi ie ale unei alte propozi ii, aducând preciz ri, complet ri la sensul uneia dintre p r ile propozi iei principale sau regente: Omul1/ pe care îl vezi2/ nu este un oricine.1/ Propozi ia (1) – este propozi ie principal , regenta propozi iei (2) Propozi ia (2) – este propozi ie subordonat atributiv , intercalat între p r ile propozi iei (1), elementul regent este omul; Mi-ai spus1/ c ,2/ dac sunt ascult tor toat s pt mâna,3/ sâmb t mergem la munte.2/ Propozi ia (1) – este propozi ie principal , regenta propozi iei (2) Propozi ia (2) – este propozi ie subordonat , regenta propozi iei (3) Propozi ia (3) – este propozi ie subordonat , intercalat între p r ile propozi iei (2), exprim o condi ie a realiz rii ac iunii propozi iei regente.

12

Verifica i-v cuno tin ele!
1. Ar ta i care sunt regen ii cuvintelor scrise cu litere cursive i spune i prin ce mijloace se realizeaz raporturile sintactice dintre regen i i determinan ii lor: a. Gr dina de flori galbene de la cap tul lujerului s-a schimbat acum într-o minge de puf. b. Malurile drepte i uscate fug înd r t. c. El duce regelui r spuns. d. Cartea colegului de banc e nou i frumoas . e. Ghi r mase câtva timp încremenit i cu ochii inti i la dânsul. 2. Comenta i mijloacele de realizare a raporturilor sintactice (flexiunea i jonc iunea) din propozi iile: a. Omul bun dup fapte se cunoa te. b. În c l toria lui spre miaz noapte, Oltul întinere te, o dat cu vechile cet i, c r mid riile. c. Femei i fete cu ca aveici de vulpe i cu fust de lân , dungate cu vrâste galbene i ro ii pe fund negru, veneau la liturghie. 3. Afla i subiectele i predicatele, comenta i raportul de interdependen dintre ele: a. b. c. d. e. Gre elile acestea î i fac un urât nume. Z rile de farmec pline / Str lucesc în lumini ... Somnoroase p s rele pe la cuiburi se adun . Sara pe deal buciumul sun cu jale. S m a tep i la col ul str zii.

4. Delimita i frazele în propozi ii i stabili i, apoi, propozi iile regente i cele subordonate: a. Stau i m gândesc la vremurile ce au trecut ca o suflare de vânt. b. M -nchin la soarele-n elept / C sufletu-i fântân -n piept, / i roata alb mi-e st pân , / Ce zace-n sufletul-fântân . c. Cine adun la tinere e are la b trâne e. d. M-a întrebat cine mai merge în excursie cu noi. 5. Construi i dou fraze cu propozi ii principale coordonate de care s depind propozi ii subordonate întroduse prin pronume relative i adverbe relative. Model: I-am invitat pe colegii cu care m în eleg bine i ne-am distrat unde am g sit loc. 6. Spune i care i leag p r i de propozi ie coordonate i care leag propozi ii coordonate: Dar ce-mi bat capul cu craii i cu împ ra ii i nu-mi caut de copil ria petrecut în Humule ti i de nevoile mele. 6. Stabili i felul propozi iilor dup toate criteriile de clasificare: a. Ce zi minunat am avut ieri! b. Vii cu mine sau pleci cu ceilal i? c. Cine înva regulat, este atent la cursuri nu poate s nu reu easc la examen.

13

IV. Coresponden a dintre p r ile de propozi ie i propozi iile subordonate
a. Leg tura dintre cele dou p r i ale sintaxei Între sintaxa propozi iei, care studiaz regulile de îmbinare a cuvintelor în propozi ii, i sintaxa frazei, care studiaz regulile de îmbinare a propozi iilor în fraze, exist multe asem n ri: • Cele dou p r i ale sintaxei au dou raporturi (rela ii) comune: raportul de coordonare i raportul de subordonare. • Raportul de coordonare se stabile te între unit i sintactice de acela i fel atât în propozi ie, cât i în fraz : între dou p r i de propozi ie de acela i fel la nivel de propozi ie i între dou propozi ii de acela i fel la nivel de fraz . (Exist îns i excep ii.) • Raportul de coordonare se exprim în ambele situa ii prin conjunc ii i locu iuni conjunc ionale coordonatoare (avem jonc iune) i prin juxtapunere (paratax , al turare prin virgul ). • Raportul de subordonare se stabile te, în ambele situa ii ( i în propozi ie i în fraz ), între o unitate sintactic (parte de propozi ie secundar , respectiv propozi ie secundar ) i termenul regent, fiind diferite îns modalit ile de exprimare. b. Coresponden a dintre p r ile de propozi ie i propozi iile subordonate Pornind de la leg tura strâns dintre cele dou p r i ale sintaxei, se poate observa c între p r ile de propozi ie i propozi iile subordonate exist urm toarele coresponden e: • Orice propozi ie subordonat corespunde unei p r i de propozi ie, îndeplinind, în fraz , func ia acesteia pe lâng un termen regent (cuvânt determinat) din propozi ia regent . • Propozi iile subordonate au denumiri derivate din denumirile p r ilor de propozi ie echivalente. • De i subordonatele sunt toate secundare, realizând un raport de subordonare, ele nu corespund numai p r ilor secundare de propozi ie, ci exist dou tipuri de subordonate care corespund unei p r i principale de propozi ie: subordonat subiectiv , care ine locul subiectului din propozi ia regent i subordonat predicativ , care exprim numele predicativ al predicatului nominal din propozi ia regent . • Nu exist o propozi ie care s in locul unui predicat verbal sau al unui verb copulativ. • Propozi iile subordonate r spund la acelea i întreb ri, realizeaz acela i raport i au acela i termen regent ca i p r ile de propozi ie c rora le corespund (pe care le înlocuiesc). c. Expansiunea i contragerea Având în vedere coresponden a dintre p r ile de propozi ie i propozi iile subordonate, primele pot fi transformate în subordonate, iar cele din urm în p r ile de propozi ie corespunz toare. Transformarea p r ilor de propozi ie în subordonatele corespunz toare se nume te expansiune. În procesul de expansiune apar un predicat (pentru c apare o propozi ie) i un element subordonator (pentru c propozi a primit este subordonat ). Predicativizarea (apari ia predicatului) se realizeaz prin urm toarele procedee: • Trecerea verbului de la un mod nepersonal (nepredicativ) la un mod personal (predicativ): Nu poate veni. Nu poate1/ s vin .2/ Ce nu poate? Cd Ce nu poate? CD (subordonat completiv direct )

14

Ad ugarea (inser iunea, includerea) verbelor operatorii (verbe copulative sau auxiliare) a fi, a avea: Omul cinstit nu minte. Omul1/ care este cinstit2/ nu minte.1/ Care om? atr. Care om? AT • Înlocuirea substantivului, adjectivului, adverbului printr-un verb la un mod predicativ: Trenul circul f r oprire. Trenul circul 1/ f r s opreasc .2/ Cum circul ? Ccm Cum circul ? CM (subord. modal ) • Repetarea (anticiparea sau reluarea) în subordonat a verbului dominant din regent : Înva ca i tine. Înva 1/ cum înve i i tu.2/ Cum înva ? Ccm Cum înva ? CM (subordonat modal ) • Transformarea (restrângerea) propozi iilor subordonate în p r ile de propozi ie corespunz toare se nume te contragere. În procesul de contragere dispar predicatul i elementul subordonator, deoarece dispare propozi ia subordonat . Principalele procedee de depredicativizare (dispari ia predicatului) sunt: • Trecerea verbelor de la un mod predicativ la un mod nepredicativ: Când se plimba prin parc,1/ s-a întâlnit cu colegii.2/ CT Când s-a întâlnit? Plimbându-se prin parc, s-a întâlnit cu colegii. Cct Când s-a întâlnit? • Înl turarea verbelor operatorii a fi, a avea, când structura predicativ le con ine: Omul1/ care este cinstit2/ este apreciat.1/ Omul cinstit este apreciat. Care om? AT Care om? atr. • Înlocuirea verbului cu func ie de predicat printr-un substantiv (nominalizarea verbului), printr-un adjectiv (adjectivizarea verbului) sau printr-un adverb (adverbializarea verbului): S-a trezit1/ când a r s rit soarele.2/ S-a trezit la r s ritul soarelui. Când s-a trezit? CT Când s-a trezit? Cct Ea este o fat 1/ care ascult .2/ Ea este o fat ascult toare. Ce fel de fat ? AT Ce fel de fat ? atr. 1 2 El vorbe te / cum vorbesc oltenii. / El vorbe te oltene te. Cum vorbe te? CM Cum vorbe te? Ccm • Înl turarea verbului predicativ din subordonat când acesta este identic cu cel din regent : El deseneaz /1 cum deseneaz i cel lalt.2/ El deseneaz ca i cel lalt. Cum deseneaz? CM Cum deseneaz ? Ccm

15

V. P r ile de propozi ie i subordonatele corespunz toare Subiectul (Sb)
Defini ia Subiectul este partea principal de propozi ie despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului. Subiectul arat : • Cine este autorul ac iunii: u teru coti încet dup col ul gardului. (F. Neagu) • Cine suport ac iunea unui verb la diateza pasiv : Inculpatul a fost prezentat instan ei pentru a fi judecat. • Cui i se atribuie o însu ire, o caracteristic exprimat prin numele predicativ: Verzi sunt dealurile tale, frumoase p durile i dumbr vile spânzurate de coastele dealurilor, limpede i senin cerul t u. (Alecu Russo) Dup cum este prezent sau absent în propozi ie:

Felul subiectului

A. Subiect exprimat: • Simplu: Oile erau la munte, într-ale lui D nil . (Gala Galaction) • Multiplu: Copacii albi, copacii negri, / Stau singuri în parcul solitar. (G. Bacovia) În categoria subiectului multiplu intr i: subiectul grupat (Mama i tata, fra ii i surorile te iubesc.) i subiectul disjunctiv (Mama sau tata va veni.) B. Subiect neexprimat: • Inclus – verbul cu func ia de predicat este la persoana I sau a II-a, singular i plural: (tu) S le spui curat / C (eu) m-am însurat. (Miori a) • Subîn eles – verbul cu func ia sintactic de predicat este la persoana a III-a, singular sau plural, iar subiectul a fost exprimat anterior: P una se zb tuse în poal pân (P una ) amor ise i (P una ) adormise cu degetele în gur . (Gala Galaction) • Nedeterminat – nu se poate preciza persoana care face ac iunea: S-a comunicat în presa de ieri, dar s-a spus i la radio. P r ile de • Substantiv comun sau propriu, simplu sau compus, în cazul N.: vorbire prin A trecut întâi o boare / Pe deasupra viilor. (G. Topârceanu); care Floarea-soarelui a fost recoltat . subiectul Maria a sosit cu trenul. poate fi Delta Dun rii este o zon pitoreasc . exprimat • Locu iune substantival în cazul N.: Aducerile aminte m-au cople it. • Pronume: o personal: Ei sunt prietenii no tri cei mai buni. o de polite e: Spune-i i dumneata b iatului... (I. Creang ) o posesiv: Aici sunt îngropa i ai t i. o demonstrativ: Ace tia mi-au creat multe greut i. o interogativ: Cine i-a auzit vreodat vocea? o relativ: Care a sosit acum mi se pare cunoscut. o nehot rât: Ceva din visul ei a r mas în tain . o negativ: Nimeni nu a mai trecut pe la moar . • • Adjectiv substantivizat: Lene ul mai mult alearg , iar scumpul mai mult p gube te. Cel harnic este apreciat de profesori. Numeral: o numeral cardinal: Doi au sosit acum. 16

o numeral ordinal: Al treilea a gre it inta. o numeral colectiv: Amândoi au fost v zu i la locul faptei. o numeral frac ionar: O doime este mai mare decât o treime. • Verb la mod nepersonal (nepredicativ): o Infinitiv: A cinsti memoria eroilor este o datorie sfânt . o Gerunziu: Se aude cântând pe strad . o Supin: De înv at toate materiile nu este u or. o Locu iune verbal : Nu e u or a b ga de seam totul.

Cazul subiectului

Topica

• Interjec ie: Se auzea cirip – cirip din crâng. Când este exprimat printr-o parte de vorbire de tip nominal, subiectul st , de regul , în cazul nominativ (N.), a a cum au fost în toate exemplele de pân acum. De la aceast regul exist excep ii: • Aparente – subiectul este de fapt un atribut al unui subiect subîn eles: o în cazul genitiv: Ai casei (proprietarii, st pânii) au plecat. o în cazul acuzativ: Am mai auzit (lucruri) de astea. Au mai plecat (unii) dintre ei. (Noi) am venit cu to ii. • Propriu-zise, când subiectul este exprimat prin: • Pronume relativ: o În genitiv: Meritul este al cui înva . o În dativ: Vorbe te cui ascult . o În acuzativ: Apreciaz pe cine înva . • Substantiv în acuzativ cu prepozi ia la: Au venit la oameni!... Subiectul coordonat cu un alt subiect prin cu, i cu, împreun cu st în cazul acuzativ: Dan i cu Maria sunt ingineri. • Subiectul st de obicei înaintea predicatului, dar poate sta i dup : Exemple: Noaptea se vestea gr bit din adâncuri. (C.Hoga ) În ziua aceea nu era niciun nor deasupra. (Gala Galaction) Rar, subiectul poate fi intercalat între elementele locu iunii verbale care alc tuiesc predicatul sau între verbul copulativ i numele predicativ al predicatului nominal: Cu greau i-a venit el de hac, dar pân la urm a g sit solu ia. Ve i fi i voi bine preg ti i? Nu se desparte niciodat prin virgul de predicat. • Exist propozi ii f r subiect, el fiind inexprimabil când predicatul este un verb impersonal „meteorologic” de tipul fulger , tun , ninge, plou sau o locu iune verbal impersonal de tipul a(-i) p rea bine, a(-i) p rea r u, etc. • Subiectul poate fi reluat printr-o alt parte de vorbire (subiect reluat): Vine el tata. Omul1/ care nu minte,2/ acela este stimat de ceilal i.1/ • Subiect izolat – când subiectul ini ial este p r sit i locatorul î i continu ideea referindu-se la un alt subiect; asta se întâmpl în construc iile cu anacolut: • Exemplu: Dar eu, când m gândesc la locul na terii mele,... parc îmi salt i acum inima de bucurie. •

Punc ua ia Observa ii

17

Propozi ia subordonat subiectiv (SB)
Rolul în fraz Îndepline te func ia de subiect pe lân un verb predicat, un verb la mod nepersonal (nepredicativ) sau un adverb predicativ: Se recomand 1/ ca în timpul orelor s fim aten i.2/ Înainte de a se cunoa te1/ unde mergem2/ nu po i face planuri.1/ Sigur1/ c nici la anul nu vom tr i mai bine.2/ • Verb predicativ, diateza activ , reflexiv , pasiv , persoana a III-a, singular sau plural: Au participat la concurs1/ cei care s-au înscris.2/ Cine se prezint 1/ s se gândeasc de dou ori.2/ Cine a avut nevoie1/ a fost ajutat.2/ • Verb predicativ, persoana a III-a, singular, diateza reflexiv cu sens pasiv (reflexiv – pasiv): se aude, se zice, se crede, se consifer , se presupune, se poveste te, se vede, se stabile te, etc: I s-a recomandat1/ s in regim.2/ S-a stabilit1/ cine va fi c pitanul echipei.2/ • Verb predicativ, persoana a III-a, singular, unipersonal cu sens impersonal: se cuvine, reiese, rezult , trebuie, etc.: Se cuvine1/ s ajut m p rin ii.2/ Pe drumurile publice1/ trebuie2/ s respect m regulile de circula ie.1/ • Verb predicativ, persoana a III-a, singular, folosit cu sens impersonal: este (cu sensul „se întâmpl , trebuie), se cade, se poate, a se p rea, etc: Dac va fi s plec1/ nu voi uita sfaturile tale.2/ Nu mi se pare1/ c ideea ta este bun .2/ • Verb predicativ personal folosit ca verb unipersonal cu sens impersonal, înso it de un pronume personal în cazul dativ sau acuzativ: (m ) afecteaz , (îmi) ajunge, (îmi) convine, (m ) doare, (m ) indigneaz , (m ) intereseaz , începe, (m ) îngrijoreaz , merge, (m ) mir , (m ) sup r , (m ) prive te,etc: Nu ajunge1/ cât ai studiat.2/ Lor nu le convine1/ c plec m ast zi.2/ Te intereseaz 1/ cum a fost în excursie?2/ M doare1/ c nu ne-am putut în elege.2/ Îmi convine1/ s mergem împreun la film.2/ Îmi vine1/ s -mi iau lumea în cap.2/ • Verb copulativ personal, persoana a III-a, singular sau plural: a fi S ai prieteni adev ra i1/ este un lucru nemaipomenit.2/ Sunt câ tig tori1/ cine indic numele exact al locului.2/ • Verb copulativ, persoana a III-a, singular, cu sens impersonal, este, înseamn , încadrat între o propozi ie subiectiv i una predicativ : Ceea ce m sup r 1 / este2/ c pe el nu-l intereseaz nimic.3/ Dac nu a ajuns la timp1/ înseamn 2/ c i s-a stricat ma ina.3/ • Expresie verbal impersonal (verb copulativ + adverb): e bine, e adev rat, e clar, e u or, e firesc, e greu, e posibil, e imposibil, etc.: E bine1/ s fii prev z tor.2/ E firesc1/ s - i aju i prietenii la nevoie.2/ 18

Elementul regent

Elementele jonc ionale

Adverb sau locu iune adverbial predicativ (urmat întotdeauna de o conjunc ie subordonatoare: ca, s , ca...s , dac , de): bine, bineîn eles, desigur, fire te, sigur, poate, posibil, imposibil, probabil, f r îndoial : Desigur1/ c mai sunt multe de f cut.2/ Imposibil1/ s nu soseasc la timp.2/ Sigur1/ c venim i noi.2/ Bine1/ dac vine i el.2/ Bineîn eles1/ c te vom a tepta acolo.2/ Pronume relative: care, cin, ce, cui, cât (câte, câ i, câte), ceea ce. Cine sap groap altuia1/ cade în ea.2/ Ce na te din pisic 1/ oareci m nânc .2/ Scriu1/ cui îmi r spunde.2/ Pe mine m intereseaz 1/ care joac mai bine.2/ Ceea ce am p it1/ nu-i de invidiat.2/ Pronume nehot râte: oricine, orice, oricare, fiecine, fiece. Oricine vine1/ e bine primit la noi.2/ M intereseaz 1/ orice-mi vei scrie.2/ Adjective pronominale relative (care, ce, cât, cât , câte, câ i) i nehot râte (oricare, orice, oricât, oricât , oricâ i, oricâte) Va fi apreciat1/ orice rezultat vei ob ine.2/ Se tie1/ cât timp dureaz examenul?2/ Conjunc ii subordonatoare: c , s , ca...s , dac , de. Trebuie1/ s m duc acas .2/ Nu se tie1/ dac vom pleca azi sau mâine.2/ Dac înt rzie în mod repetat1/ înseamn 2/ c este neserios.3/ Adverbe relative: unde, când, cum, încotro, de unde, pân unde, cât. Se tie1/ unde a aterizat avionul avariat.2/ Pe to i ne intereseaz 1 / încotro vom porni.2/ Din scrisoarea lui nu rezult 1/ cât va r mâne la noi.2/

Topica

Punctua ia

Propozi ia subordonat subiectiv st , în mod obi nuit, înaintea regentei când determin un verb personal sau în cunstruc ii fixe cu verbele este, înseamn : Cine se scoal de diminea 1/ departe ajunge.2/ Cine fuge dup doi iepuri1/ nu prinde nici unul.2/ Dac ai ma in 1/ înseamn 2/ c ajungi repede la noi.3/ • Propozi ia subiectiv st dup regent când determin un verb impersonal, o expresie verbal impersonal sau un adverb predicativ: Trebuie1/ s ajungem în timp util la pe ter .2/ Era normal1/ s se întâmple a a.2/ Desigur1/ c m descurc i singur.2/ Nu se desparte prin virgul de propozi ia regent . Se desparte de propozi ia regent prin virgul doar atunci, când subordonata subiectiv este reluat în structura regentei printr-un pronume demonstrativ. Se se compare cele dou structuri: Cine nu respect traseul1/ va fi penalizat.2/ - f r virgul ; Cine nu respect traseul,1/ acela va fi penalizat.2/ - pronumele • 19

Observa ii

demonstrativ acela reia subordonata subiectiv ; ca atare se desparte prin virgul . • Verbul a trebui i, în general, construc iile cu sens impersonal sunt uneori intercalate între subiectul propozi iei subiective i predicatul acesteaia: Maria1/ trebuie2/ s mearg la colegul ei.1/ Drumul ales de voi1/ poate2/ c era gre it.1/ • Unele verbe i locu iuni impersonale sunt urmate de propozi ii completive directe, nu de subordonate subiective: Nu ne pas 1/ c e cald.2/ - Nu ne pas de c ldur - Ci Î i pare r u (bine)1/ c n-a venit i el.2/ - Î i pare r u (bine) de venirea lui. – de venire - Ci

20

Predicatul (Pr)
Defini ia Felul Este partea principal de propozi ie care atribuie subiectului o ac iune, a însu ire sau o stare; deci cu ajutorul predicatului se spune ceva despre subiect. Predicatul este de dou feluri: • Predicat verbal – atribuie subiectului o ac iune, arat ce face subiectul: A r s rit luna. Bate vântul. Elevul înva . • Predicat nominal – atribuie subiectului o însu ire, o stare, o calitate sau arat cine este, ce este sau cum este subiectul: Unu-i moldovean, Unu-i ungurean i unu-i vrâncean. • Verb predicativ la un mod personal (predicativ): Când au venit b ie ii i l-au întrebat de ce i-a strigat, le-a povestit însp imântat c a v zut o l cust . – toate verbele sunt la indicativ; S plec m repede de aici! – verb la modul conjunctiv; M-a duce i eu cu ei la teatru. – verb la condi ional-optativ; Pleac repede de aici! – verb la modul imperativ. • Locu iune verbal la un mod personal (a- i aduce aminte, a avea obraz, a b ga de seam ,a se da de gol, a duce de nas, a sta de vorb , a face curte, a da ortul popii, a face rost, a (se) înv a minte, a ine seam , a veni de hac, a o lua la s n toasa, etc. Nic a luat-o la s n toasa prin p pu oi. Un fl c oan al dracului ne-a luat în râs. Ho ul s-a dat de gol în fa a judec torilor. • Adverbe sau locu iuni adverbiale care nu admit verbul copulativ a fi (desigur, fire te, pesemne, poate, etc.) Poate1/ c ne-a min it pe to i.2/ Pesemne1/ e ti i tu de vin .2/ • Interjec ie predicativ i unele onomatopee (hai, iat , uite, vai, pleosc!, zbârr!, poc!): Vai de capul vostru! Iat -ne sus pe cea mai înalt culme! Predicatul nominal este alc tuit dintr-un verb copulativ la un mod personal (a fi a deveni, a r mâne, a ajunge, a ie i, a se face, a însemna, a se chema, a reprezenta, a se p rea) i un nume predicativ exprimat prin: • Substantiv în cazul nominativ (mai rar în cazurile genitiv, dativ i acuzativ) i locu iune substantival : El este un om de încredere. Ionel este elev în clasa a II-a. (N.) Slova era al b iatului, dar vorbele erau ale b rbatului. (G.) (M. Sadoveanu) Omenirea este împotriva r zboiului. (G.) Ac iunile sale erau conform planului. (D.) Banca aceasta este de stejar. (A.) Asta înseamn neb gare de seam din partea lui. – locu iune substantival ; • Pronume de orice fel, în acelea i cazuri ca i substantivul: 21

Exprimarea predicatului verbal

Exprimarea predicatului nominal

Acordul cu subiectul simplu

Acordul cu subiectul multiplu

Prietenul meu este acesta. (N.) Meritele sunt ale tuturor. (G.) To i am fost contra lor. (G.) C r ile nu sunt pentru nici unul dintre voi. (A.) i el este asemenea lor. (D.) El a devenit nu tiu ce pe la o întreprindere. – locu iune pronominal . • Adjectiv pronominal posesiv: To i au fost împotriva mea. • Adjectiv propriu-zis, la orice grad de compara ie, în cazul N. i locu iune adjectival : Apa acestui izvor este foarte rece. tirea auzit mi se p rea absurd . Obiectul acesta este cel mai de pre . • Diferite numerale, în acelea i cazuri ca i substantivul: El a ie it al doilea la concursul de matematic . Rezultatul meciului a fost doi:doi.(N.) Propounerea este a celor trei. (G.) Am fost împotriva amândurora. (G.) Diploma este pentru primul clasat la concurs. (A.) i tu e ti aidoma celor doi. (D.) • Verb la un mod nepersonal: Datoria elevului este de a înv a. – infinitiv; Câmpia este înverzit . – participiu; Lec ia este de înv at pentru mâine. – supin; Rana era înc sângerând . – gerunziu acordat. • Adverb, locu iune adverbial sau adverb substantivizat: El mi se p rea altfel decât ceilal i. Era cu neputin s ajungem pân acolo. Acesta este un bine pe care i-l pot face. • Interjec ie: E vai de capul nostru! • Predicatul verbal exprimat printr-un verb personal la diateza activ i reflexiv sau prin locu iune verbal se acord cu subiectul în num r i persoan : Noi (pers.I.pl.) citim (pers.I. pl.) o carte. El (pers.III.sg.) î i aduce aminte (pers.III. sg.) de tine. • Predicatul verbal exprimat prin verb la diateza pasiv se acord cu subiectul astfel: verbul auxiliar a fi în num r i persoan , iar participiul verbului de conjugat în gen, num r i caz: Ea (pers.III. sg) a fost (pers.III.sg.) felicitat (fem.sg.N.) de colegi. • Când predicatul verbal sau nominal este impersonal, el este la persoana a III-a: R mâne de rectificat bugetul. E u or a certa i a pedepsi pe cineva. • Predicatul nominal se acord cu subiectul astfel: verbul copulativ în num r i persoan , iar numele predicativ în gen, num r i caz (dac este exprimat prin substantiv sau adjectiv): Ele (pers.III.pl.) sunt (pers.III.pl.) vesele (fem.pl.N.) Tu (pers.II.sg.) e ti (pers.II.sg.) prietenul (masc.sg.N.) fratelui meu. • Acordul în num r: • Indiferent de num rul la care se afl elementele, în raport de 22

coordonare copulativ , ale subiectului multiplu, predicatul verbal i cel nominal apar la num rul plural: Mircea i colega sa au plecat la Ia i. Cristina i prietenele ei iubesc muzica pop. Când elementele subiectului multiplu sunt în raport de coordonare adversativ de tipul nu...ci..., acordul se face cu subiectul precedat de ci: Nu el, ci prietenii lui au întârziat. Nu noi, ci colegul nostru a întârziat. Nu el, ci sora lui este prieten cu noi. Acordul în persoan : Când elementele subiectului multiplu sunt de persoane diferite, predicatul verbal i nominal: o St la persoana I, plural, dac unul dintre subiecte este este de persoana I: Eu i tu mergem împreun . Eu i ea locuim în acela i ora . Eu i voi suntem colegi. Eu i ei avem acelea i pasiuni. o St la persoana a II-a, plural, dac unul dintre subiecte este de persoana a II-a i a III-a: Tu i ele participa i la olimpiad . Tu i ea a i fost premia i. Tu i ele sunte i or ence. o St la persoana a III-a, plural, dac subiectele sunt substantive sau pronume de persoana a III-a: El i colegii lui iubesc sportul. Ei i ele citesc mult. Acordul în gen: Când elementele subiectului multiplu sunt substantive sau pronume de genuri diferite, acordul în gen al participiului din structura diatezei pasive sau al numelui predicativ din structura predicatului nominal se face astfel: o Dac sunt nume de fiin e, masculinul are prioritate: C t lin i C t lina au fost premia i. Colegii i colegele noastre sunt iubitori ai teatrului. o Dac sunt nume de lucruri de genul feminin i neutru, participiul sau numele predicativ are form de feminin: Ma ina i tractorul au fost reparate. Acul i a a sunt indispensabile pentru o gospodin . o Dac substantivele sunt nume de lucruri de genul masculin i feminin, participiul i numele predicativ au form de feminin când substantivul masculin este la singular: Stâlpul i poarta au fost vopsite recent. Por ile i stâlpul sunt înalte. o Dac substantivele sunt nume de lucruri de genul masculin i feminin, participiul i numele predicativ se acord cu cel mai apropiat când substantivul masculin este la plural: Poarta i stâlpii au fost vopsi i recent. Poarta i stâlpii sunt înal i 23

• •

• •

Abateri de la regulile acordului

Stâlpii i poarta au fost vopsite. Stâlpii i poarta sunt înalte. o Dac substantivele sunt nume de lucruri de genul masculin i neutru, participiul i numele predicativ au form de feminin plural când substantivul masculin este la singular: Stâlpul i gardul au fost vopsite. Stâlpul i gardurile au fost vopsite. Stâlpul i gardul sunt înalte. Stâlpul i gardurile sunt înalte. o Dac substantivele sunt nume de lucruri de genurile masculin i neutru, la plural, participiul i numele predicativ se acord cu cel mai apropiat: Stâlpii i gardurile au fost vopsite. Gardurile i stâlpii au fost vopsi i. Stâlpii i gardurile sunt înalte. Gardurile i stâlpii sunt înal i. Acordul dup în eles: • Când subiectul este exprimat prin substantiv la singular cu sens colectiv, înso it de substantiv la plural, care indic elemente cara constituie grupul, predicatul se acord uneori, gre it, cu substantivulatribut: O echip de sudori au reparat (corect: a reparat) cazanul. Un pluton de solda i au înconjurat (corect: a înconjurat) cl direa comandamentului. • Când subiectul este exprimat printr-un pronume nehot rât (fiecare, oricare,) sau printr-un pronume negativ (nimeni, niciunul, niciuna) urmat de un atribut prepozi ional: Fiecare dintre ei au ob inut (corect: a ob inut) premii. Niciunul dintre ei n-au venit (corect: n-a venit) la timp. Acordul prin atrac ie, adic nu cu subiectul, ci cu un cuvânt mai apropiat: • Cu numele predicativ când subiectul este la alt num r: Cinci milioane este o sum (corect: sunt o sum ) destul de mare. • Cu elementul cel mai apropiat din structura subiectului multiplu: Era (corect: erau) odat un mo neag i o bab . • Cu atributul subiectului: Lectura acestori scrisori v-au adus (corect: v-a adus) ve ti proaste. • Cu un complement: În ceea ce privesc (corect: prive te) rezultatele, acestea nu ne mul umesc. • Predicatul st , de obicei, dup subiectul propozi iei sau dup grupul sintactic al subiectului (subiect + atribut), dar în propozi iile interogative i imperative poate preceda subiectul: Greierul a cântat toat vara. A i fost i voi la spectacol? Pleca i repede de aici! • Numele predicativ st , de obicei, dup verbul copulativ: Aici c rarea era cea mai îngust . • Când numele predicativ este exprimat prin pronume i adverbe relative i interogative, acesta st în fa a verbului copulativ: Ce sunt vecinii t i? Cine sunt oamenii ace tia? 24

Topica

Punctua ia

Cum a fost timpul la mare? tim cu to ii1/ cine e ti.2/ • Uneori între verbul copulativ i numele predicativ poate s se intercaleze un alt cuvânt cu alt valoare sintactic : Uria ii mun i erau acum blajini, tihni i i prididi i de soare. (Gala Galaction) Predicatul, atât cel verbal, cât i cel nominal, nu se desparte prin virgul de subiect. (vezi toate exemplele date).

25

Propozi ia subordonat predicativ (PR)
Rolul în fraz Cuvântul determinat din propozi ia regent este un verb copulativ Corespunde unui nume predicativ, îndeplinind aceast func ie pe lâng un verb copulativ din propozi ia regent . • A fi (când nu este sinonim cu a exista, a se afla, a se g si, a tr i, a costa, a proveni, a dura, a se întâmpla, a se petrece, etc.): Opinia mea este1/ s plec m de aici cât mai repede.2/ • A deveni – este întotdeauna verb copulativ: Prietenul meu a devenit1/ ce i-a dorit toat via a.2/ • A p rea : Ei p reau1/ c nu-i intereseaz problem .2/ • A însemna (când nu este sinonim cu a scrie, a nota, a face un semn): Dac ob in rezultate bune1/ înseamn 2/ c s-au preg tit.3/ • A r mâne (când nu este sinonim cu a se opri, a sta iona): Bunica a r mas1/ cum o tiam.2/ • A ajunge (când este sinonim cu a deveni): Prietenul meu a ajuns1/ ce este i tat l lui.2/ • A se face (când este sinonim cu a deveni): Vecinul meu se face1/ c nu m cunoa te.2/ • A ie i ( când nu are sensul de a p r si o înc pere, ci are sensul de a deveni): Colega mea a ie it1/ ce au dorit p rin ii ei.2/ Celelalte verbe copulative (a se sim i, a se crede, a se na te, a reprezenta, a constitui, a se chema, a se numi) formeaz un predicat nominal cu un nume predicativ, dar foarte rar intr în rela ie cu o subordonat predicativ . • Conjunc ii i locu iuni conjunc ionale subordonatoare: c , s , ca...s , dac , ca i cum, ca i când: Adev rul e1/ c a f cut multe gre eli.2/ Întrebarea este1/ dac mai st m aici.2/ Ideea lui a fost1/ ca în vacan s mergem la munte.2/ • Pronume relative: cine, ce, care, cât (câte, câ i, câte) ceea ce: Întrebarea este1/ cine va conduce grupul.2/ Mircea se va face1/ ce este i fratele s u.2/ Nu întotdeauna vom deveni1/ ceea ce vis m.2/ • Adjective pronominale relative (care, ce, cât, cât , câ i, câte): Întrebarea este1/ care concurent va câ tiga.2/ Problema este1/câ i concuren i s participe.2/ • Adverbe relative (când, cum, unde, cât): Problema lor era1/ cum s aplice rezultatele ob inute.2/ Întrebarea este1/ unde vom g si loc de cazare.2/ Pre ul nu este1/ cât l-ai apreciat tu.2/ În mod obi nuit propozi ia subordonat predicativ st dup regent . Foarte rar, când se insist asupra ei, poate precede regenta: Ce e ti tu1/ sunt i eu.2/ Nu se desparte prin virgul de regenta ei. • Verbul a fi este folosit cu valoare copulativ mai ales în urm toarele situa ii: o În propozi ii regente care au structura: subiect exprimat prin substantiv articulat cu articol hot rât care denume te o 26

Elementele jonc ionale

Topica Punctua ia Observa ii

no iune abstract (adev rul, concluzia, dorin a, întrebarea, problema, opinia, p rerea, etc.) +_ atribut (substantiv, adjectv, pronume în genitiv sau adjectiv posesiv în N.) + verbul copulativ a fi, dup care urmeaz o subordonat predicativ : Adev rul absolut este1/ c nu ne place comportamentul t u.2/ Dorin a profesorului a fost1/ ca elevii s ob in rezultate bune.2/ Concluzia nostr este1/ s r mânem aici pentru moment.2/ Not : Atunci când substantivul este nearticulat sau articulta cu articol nehot rât, el nu are func ia sintactic de subiect, ci de nume predicativ antepus, ceea ce face ca propozi ia care urmeaz s fie subordonat subiectiv : Un lucru e1/ s te plimbi2/ i alt lucru e3/ s fii folositor echipei.4/ Propozi ia (1) – principal , (predicatul propozi iei: un lucru e); Propozi ia (2) – subordonat subiectiv ; (Ce e un lucru? – plimbatul); Propozi ia (3) – principal . (predicatul propozi iei: lucru e); Propozi ia (4) – subordonat subiectiv ; (Ce e lucru? – utilitatea) o În frazele în care propozi ia regent este format numai din verbul copulativ este; înainte st o subordonat subiectiv introdus prin pronume relativ (ceea ce, ce); dup propozi ia regent urmeaz o subordonat predicativ : Ceea ce nu mi s-a comunicat1/ este2/ cu ce vom c l tori pân acolo.3/ o În frazele în care verbul copulativ se repet . În acest caz, în propozi ia subordonat predicativ rolul de nume predicativ este îndeplinit de pronume relativ (ceea ce, ce) sau de adverb relativ (cum): Tu e ti1/ cum e ti.2/ Propozi ia (1) – principal , (e ti – verb copulativ, cere o propozi ie cu rel de nume predicativ; Propozi ia (2) – propozi ie subordonat predicativ , (cum e tipredicat nominal, subiect inclus: tu) • Verbul a însemna este folosit ca verb copulativ în urm toarele situa ii: o Când este precedat de pronumele relativ-interogativ ce. În acest caz pronumele îndepline te func ia de nume predicativ antepus, iar dup verbul înseamn urmeaz subiectul, ori o subordonat subiectiv . În propozi ia: Ce înseamn pierderea unui minut? ce este nume predicativ, înseamn este verb copulativ, pierderea este subiect. Propozi ia transformat în fraz ne d : Ce înseamn 1/ s pierzi un minut?2/ în care 1. propozi ie este principal , a 2-a propozi ie este subordonat subiectiv . o În fraza cu propozi ia regent alc tuit numai din verbul copulativ înseamn : propozi ia din fa este subiectiv (introdus prin conjunc ia dac , mai rar prin când, s ), iar propozi ia urm toare este subordonat predicativ : Dac nu a venit1/ înseamn /2 c n-a avut timp.3/ Propozi ia (1) – subordonat subiectiv , regent : propozi ia (2) Propozi ia (2) – regent ; Propozi ia (3) – subordonat predicativ , regent : propozi ia (2) 27

Verifica i-v cuno tin ele!
1. Ar ta i care sunt subiectele din propozi iile urm toare i preciza i felul lor (simplu, multiplu, imclus, subîn eles, nedeterminat): a) Trecuse mult vreme de la plecarea lui Ozun. Agripina, ca femeia, n-avea inima lui. Când ispr vea cu treburile casei i mai ales când sta i-l punea la piept pe P una , gândul la b rbatu-s u, grija, teama de soarta lui o împresurau i o întristau. (Gala Galaction) b) S nu le spui lor, / S le spui curat / C m-am însurat / cu-o mândr cr ias ... (Mori a) c) i, de i eram încredin at c în cele din urm biruin a va cump ni spre pertea Pisicu ei, m hot râi s intru la mijloc în aceast epopee m rea i crâncen ce se desf ura ochilor mei i, dezlegând-o deci din pripon, o condusei, ca o alt zeitate antic , sub egida-mi ocrotitoare, înl untrul sacrosant al înt riturilor mele. (Calistrat Hoga ) 2. Formula i enun uri în care s existe subiecte simple exprimate prin pronume de toate felurile i numerale diferite. 3. Alc tui i enun uri în care s ave i subiecte multiple exprimate prin substantive, pronume, substantive i pronume, prin verbe la modul infinitiv i supin. 4. Formula i enun uri în care s ave i subiecte incluse, subîn elese, nedeterminate i reluate. 5. Preciza i ce func ie sintactic au cuvintele scrise cursiv din enun urile de mai jos: a) Cititul este pasiunea sa. b) Aceast pasiune este îndeletnicirea sa preferat . c) Un cuptor e ro ul soare, / i c rbune sub picioare / E nisipul. (G. Co buc) 6. Pune i în locul punctelor predicatele la forma corespunz toare i ar ta i cum s-a f cut acordul cu subiectul: a) Un stol de p s ri ........................ spre r s rit. ( a zbura – indicativ, imperfect) b) mul ime de demonstran i ......................... spre prefectur . (a se îndrepta – indicativ, perfect compus) c) ceat de copii ........................ cu colinda. (a veni- indicativ, mai mult ca perfect) d) sumedenie de gânduri .......................... în capul mamei. (a se îngr m di- indicativ, mai mult ca perfect) e) Fiecare dintre noi ...................... poezia. (a citi – indicativ viitor) f) Nici unul dintre voi ......................... acas . (a pleca – conjunctiv, prezent) g) Tu, eu i Mihai ..................... lec ia (a înv a – indicativ, perfect simplu) h) Nu noi, ci voi ..................... . (a gre i – indicativ, perfect compus) i) Mihai sau Ion ........................... la spectacol? (a merge – indicativ, viitor) j) Nici Dan, nici Ileana ................. poezia. (a înv a – indicativ, perfect compus) 7. Scrie i în locul punctelor formele corecte ale predicatelor nominale indicate i preciza i cum s-a realizat acordul numelui predicativ în gen. tim c verbul copulativ st la persoana a III-a plural când subiectul este multiplu i este exprimat prin substantiv, iar numele predicativ exprimat prin adjectiv st întotdeauna la N. plural. Sacul i traista.......... Sacii i traista ............. Sacul i traistele ...... Traista i sacii ............ Sacul i butoiul ........ a fi plin, Sacii i traistele ......... A fi plin, Traistele i sacii ......... Sacul i butoaiele .... Stâlpii i balconul................ Stâlpii i balcoanele ............ a fi alb, Balcoanele i stâlpii ............

}

}

}

28

8. Preciza i func ia sintactic a cuvintelor subliniate i face i expansiunea lor în propozi ii subordonate corespunz toare: a) A duce electricitatea la ar înseamn a crea în jurul miloanelor de oameni o zon puternic de protec ie. (Geo Bogza) b) Haina-i m turând p mântul / i-o târ te-abia, abia.// (G. Co buc) c) i încep amândoi a mânca la pâne goal ... i m nânc ei ...pân ce g tesc de mâncat toate cele cinci pâni. (Ion Creang ) 9. Aminti i-v prin ce se exprim predicatul verbal i da i câte un exemplu pentru fiecare situa ie. 10. Da i exemple de propozi ii i fraze care s con in predicate nominale ale c ror nume predicative s fie exprimate prin pronume interogative i relative în cazurile N., A. i G. 11. Alc tui i dou propozi ii cu predicate verbale exprimate prin verbe la diateza pasiv i dou propozi ii cu predicate nominale ale c ror nume predicative s fie exprimate prin verbe la participiu. 12. Alc tui i propozi ii cu predicate nominale ale c ror nume predicative multiple s fie exprimate prin verbe la toate modurile posibile. 13. Identifica i predicatele din textele de mai jos, preciza i felul lor i a p r ilor de vorbire prin care sunt exprimate: a. E lesne bogatului a porunci, dar greu s racului de-a îndeplini. b. Mult mi-e dor i mult mi-e sete / S v d frunza-n codru verde... (Folclor) c. Mi-e drag românul i tiu a pre ui bun t ile cu care l-a d ruit natura. Mi-e drag s -l privesc i s -l ascult, c ci e simplu i frumos în înf i area lui. (Vasile Alecsandri) d. F r îndoial c n-a tepta de la mine nici vorb bun , nici dezmierdare. (M. Sadoveanu) e. Iat intirimul. Aicea zac mul i de-ai mei. Mai încolo e casa în care m-am n scut. (M. Sadoveanu) f. Drumurile sunt p zite de solda i, dar nop ile sunt întunecoase ... (Zaharia Stancu) 14. Identifica i numele predicative i, apoi, transforma i-le în subordonate predicative: a. Noi vom deveni peste câ iva ani speciali ti cu înalt calificare. b. Problema cea mai urgent este g sirea unor solu ii eficiente. c. Pomii înflori i înseamn trezirea naturii la via . 15. Completa i frazele cu atribute potrivite i cu propozi ii subordonate predicative: a. Ideea ................................ este .......................................... b. Dorin a ............................ este .......................................... c. Întrebarea ........................ este .......................................... d. Concluzia .........................este .......................................... e. Problema ......................... este ..........................................

29

Atributul (Atr.)
Defini ia Cuvântul determinat Este partea secundar de propozi ie care determin un substantiv, un pronume sau un alt cuvânt cu valoare de substantiv. • Substantiv: Urcând oseaua cea mare erpuit peste St ni oara, Vitoria i Gheorghi auzir glasul puhoaielor. (M. Sadoveanu) • Pronume: Toate acestea se vor rezolva curând. • Parte de vorbire cu valoare de substantiv: Trei dintre ei sunt matematicieni. - numeral Cititul c r ilor îmi creeaz satisfac ie. – verb la participiu În afar de un of dureros n-a putut spune.- interjec ie 1. Atribut adjectival, exprimat prin: • Adjectiv propriu-zis sau locu iune adjectival : ....umpleau dep rt rile întunecoase i goale cu cel mai de pe urm r sunet prelung. (Calistrat Hoga ) • Adjectiv pronominal (de înt rire, posesiv, demonstrativ, nehot rât, negativ, interogativ, relativ): El însu i a venit la mine. – adjectiv de înt rire; Unde e nevasta mea, Tecla, copiii mei, mo ia mea, averea mea? (Gala Calaction) – adjective posesive; Al i oameni veneau pe alt drum, spre aceea i r spântie. (M. Sadoveanu) – adjective nehot râte i adjectiv demonstrativ; De nic ieri n-am primit niciun r spuns favorabil.- adjectiv negativ; Care scrisoarea n-ai primit? – adjectiv interogativ; B trâna tia bine1/ ce vânt a adus-o pe nevasta lui Lipan.2/ (M.Sadoveanu) – adjectiv relativ; • Numeral (cardinal, ordinal, colectiv, distributiv, multiplicativ): Vitoria îl s rut pe amândoi obrajii. (M. Sadoveanu) – nr.colectiv; Oamenii au ajuns la prima cas . – numeral ordinal; Cite te câte trei pagini pe minut. – numeral distributiv; Efortul înzecit aduce rezultate scontate.- numeral multiplicativ. • Verbe la participiu i gerunziu acordate: Dup b t lie doar case distruse au r mas. Co urile fumegânde polueaz atmosfera. Observa ie: Atributul adjectival se acord întotdeauna în gen,num r i caz cu termenul regent (cuvântul determinat). 2. Atribut substantival se exprim prin substantiv propriu-zis sau provenit din alt parte de vorbire prin conversiune sau prin numeral cu valoare de substantiv i se împarte în: • Atribut substantival genitival care st în cazul genitiv f r prepozi ie sau locu iune prepozi ional : Cartea elevului este pe banc . Meritul lui Dan în rezolvarea problemei este mare. Meritele celor trei este de necontestat. Am ascultat sfatul amândurora. Ac iunea primului a fost încununat de succes. Am observat lipsa unei doimi din întreg. 30

Felurile atributului i exprimarea lui

Atribut substantival datival care st în cazul dativ f r prepozi ie: El este frate Mariei i cumnat lui Ion. • Atribut substantival prepozi ional care st în cazul A., G. sau D. , precedate de propozi ii sau locu iuni prepozi ionale: Tata, în fiecare zi aducea o c ru de lemne. (A.) Casa de lâng p râu s-a d r mat. (A.) Lupta împotriva du manului este datoria noastr . (G.) Ma ina s-a oprit în dosul casei. (G.) Sosirea i plecarea avioanelor conform orarului depind de condi iile meteo. (D.) • Atribut substantival apozi ional, care aduce o explica ie, face o precizare i poate sta în cele cinci cazuri, ca i elementul regent: Elevul Popescu înva bine. – N. acordat; Pe elevul Popescu l-am v zut în ora . – N. neacordat; Pe colegul meu, pe Mihai, l-am v zut în parc. A. acordat; I-am împrumutat colegului meu, lui Dan, bani. –D. acordat; Casa lui Ion, a vecinului, este nou . – G. acordat; Ai i tu, Ioane, o scrisoare. – cazul V.

3. Atribut pronominal se exprim prin pronume de diverse feluri i are acelea i categorii ca i atributul substantival: • Atribut pronominal gentival, care st în cazul G. f r prepozi ie sau locu iune prepozi ional i se exprim prin: Cartea lui este curat . – pronume personal; Casa alor mei este asigurat . – pronume posesiv; P rerea acestora este de ascultat. – pronume demonstrativ; Fiecare om are ceva bun în el. – pronume nehot rât; P rerea nim nui nu l-a interesat. – pronume negativ; Ale cui c r i se afl pe banc ? – pronume interogativ; Nu tiu1/ ale cui c r i se afl pe banc .2/ – pronume relativ. • Atribut pronominal prepozi ional, care este exprimat prin pronume de diverse feluri precedate de prepozi ii i locu iuni prepozi ional i st în cazul A., G. sau D.: C r ile de la el (de la dumnealui, de la ai mei, de la ace tia, de la al ii, de la nici unul) nu mi-au pl cut. – diferite pronume, dar toate în cazul A. cu prepozi ia compus de la; Lauda de sine nu miroase a bine. – pronume reflexiv în cazul A.; De care carte cite ti? – pronume interogativ în A.; Nu mi-ai spus1/ de care carte cite ti.2/ – pronume relativ în cazul A.; Sosirea înaintea lui (înaintea dumnealui, înaintea alor mei, înaintea acestora, înaintea altora, etc.) n-a fost prev zut . – diferite pronume, toate în cazul G. cu prepozi ia înaintea; Reu ita datorit ie (datorit dumnealui, datorit alor mei, datorit acestora, datorit altora) m-a bucurat mult. – diverse pronume, dar toate în cazul D. cu prepozi a datorit . • Atribut pronominal apozi ional, care se exprim prin diverse pronume în toate cazurile în care este elementul regent: Colegii, ei (dumnealor, ai no tri, ace tia, to i, nici unul), n-au fost de acord cu mine. – diverse pronume, dar toate în cazul N.; Pe fratele meu, pe el (pe dumnealui, pe acesta, pe altul, pe nici unul), nu îl vorbe te nimeni de r u. – diverse pronume, dar toate în cazul A.; 31

C r ile elevilor, alor lor (ale dumnealui, alor no tri, ale fiec ruia, ale acestora, ale nici unora), nu sunt bine îngrijite. – diverse pronume, dar toate în cazul G.; Le dau colegilor, lor (dumnealor, tuturor, alor no tri, celorlal i), câte un cadou. – diverse pronume, dar toate în cazul D.; B iete, tu de acolo, vino încoace! – cazul V. • Atribut pronominal în dativ-posesiv f r prepozi ie: P ru-i atingea p mântul. (p rul ei, lui) i-am citit cartea. (cartea ta) 4. Atribut verbal – se exprim prin verbe la modurile: Pl cerea de a citi a mo tenit-o de la mama. – infinitiv cu prepozi ie; Problema de rezolvat n-a fost grea. – modul supin; Am v zut un b trân stând pe lavi . – modul gerunziu. 5. Atribut adverbial – se xeprim prin adverbe cu sau f r prepozi ie i prin locu iune advrebial : Spectacolul de ieri mi-a pl cut enorm. B iatul de acolo îmi este prieten. Sta ionarea în fa este interzis . 6. Atribut interjec ional – se exprim prin interjec ii: Strig tul bravo se auzea în tot stadionul. Atributul suibstantival, pronominal, verbal i adverbial st , de obicei, dup cuvântul determinat. Atributul adjectival poate preceda sau urma elementul regent, cu excep ia celor exprimate prin numerale cardinale sau adjective pronominale nehot râte, negative, interogative i relative, care stau întotdeauna înaintea elementului regent. 1. Atributul substantival prepozi ional poate fi confundat uneori cu un complement: Tocmisem un om din Vidra pentru un drum cu sania. (din Vidra – aici este atribut, nu complement) Tocmisem din Vidra un om ... (din Vidra- aici este complement) 2. Atributul pronominal în dativ , atunci când st în fa a unui verb, poate fi confundat cu un complement indirect. El este atribut când dup verb urmeaz un substantiv, de obicei articulat, c ruia îi putem ad uga un adjectiv posesiv sau un pronume personal, de aceea i persoan cu pronumele în dativ: i-am citit cartea = Am citit cartea ta. Pronumele are func ie de complement indirect, când putem ad uga, în fa a sau în urma verbului, forma accentuat a pronumelui personal în dativ: mie, ie, lui, sie i, nou , vou , lor. i-am citit o carte. = ie i-am citit o carte.

Topica

Observa ii

32

Propozi ia subordonat atributiv (AT)
Corespunde unui atribut i determin un substantiv, pronume sau alt parte de vorbire cu caloare de substantiv din propozi ia regent . Cuvântul • Substantiv: determinat de Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos curg toare i limpede ca subordonata cristalulu, în care se oglinde te cu mâhnire cetatea Neam ului de atâtea atributiv veacuri. (Ion Creang ) • Pronume: Am v zut ceva1/ ce ne intereseaz pe to i.2/ • P r i de vorbire substantivizate: S - i aminte ti de r ul1/ ce mi-ai f cut.2/ Al doilea1/ care a întârziat2/ a avut mult de a teptat./ Felul Dup sensul lor i punctua ia din fraz , subordonatele atributive sunt de dou atributivelor feluri: 1 Atributiv explicativ sau izolat , care adaug , în fraz , o informa ie suplimentar referitoare la cuvântul determinat, poate lipsi i se desparte prin virgul de propozi ia regent . Sunt întotdeauna explicative (izolate) propozi iile atributive care determin : • Substantive proprii: Nu tia nici Vasile,1/care tie de toate,2/ unde s-au dus ceilal i.3/ • Pronume personale: Voi,1/ care v-a i preg tit pentru competi ie,2/ ti i1/ ce înseamn preg tirea pentru un concurs.3/ 2. Atributiva determinativ sau neizolat identific cuvântul determinat sau exprim o tr s tur a acestuia, absolut necesar pentru în elesul frazei i de aceea nu poate lipsi, c ci sensul acesteia ar fi incomplet; nu se desparte prin virgul de propozi ia regent . Sunt întotdeauna determinative (neizolate): • Subordonatele atributive care urmeaz dup un substantiv articulat precedat de prepozi ie: Am ajuns pân la locul1/ unde animalul a disp rut.2/ • Subordonatele atributive care urmeaz dup substantive cu rol de apozi ie: Ei au ob inut note bune,1/ fapt care ne bucur .2/ • Subordonatele atributive introduse prin conjunc ii subordonatoare: Se v d i acum urmele1/ c animalul a trecut pe aici.2/ • Pronume relative: care, cine, ce, ceea ce, cât (câte, câ i, câte) cu sau f r prepozi ii: Dup lupte seculare1/ care au durat aproape treizeci de ani2/ iat visul nostru împlinit.1/ (I.L.Caragiale) Bunicul mi-a povestit dramele1/ pe care le-a tr it în r zboi.2/ • Conjunc ii subordonatoare: c , s , ca .... s , dac : S mor cu siguran a1/ c opt ani de zile m-ai am git,2/ c nu m-ai iubit niciodat .3/ (I.L.Caragiale) Mi-a venit gândul1/ s -l pândesc pe întuneric.2/ i-a pus întrebarea1/ dac poate câ tiga concursul.2/ • Adverbe relative: unde, când, încotro, cum. Nu voi uita niciodat satul1/ unde am copil rit.2/ Nu voi uita niciodat clipa1/ când te-am v zut prima dat .2/ 33 Rolul în fraz

Elementele jonc ionale

Dar eu m lupt cu gândul1/ cum s -i port de cheltuial .2/ (Ion Creang ) Observa ie: Propozi iile atributive introduse prin adverbele relative unde, încotro, când, cum urmeaz , de obicei, dup substantive ce exprim ideea de loc (loc, localitate, strad , ar , etc.), de timp (clip , moment, zi, noapte, s pt mân , an, epoc , etc.), respectiv de mod (fel, mod, împrejurare), iar adverbele relative pot fi înlocuite cu pronume relative precedate de prepozi ii: Visul ei de tinere e a r mas în taina poienii1/ de unde (din care) se vedeau satele i apele Orheiului.2/ (M. Sadoveanu) Modul1/ cum (în care) a rezolvat problema2/ dovede te mult inventivitate.1/ • St dup cuvântul (substantiv, pronume, parte de vorbire cu valoare de substantiv) determinat (vezi exemplele de mai sus). • Dac cuvântul determinat nu ocup ultimul loc în regent , subordonata atributiv apare intercalat în structura propozi iei recente: Sub cire ii s lbatici,1/ care coborau r d cinile c tre oasele mor ilor,2/ se f cu în lumina dimine ii t cere.1/ (M. Sadoveanu) • Când elementul jonc ional este un pronume relativ în cazul G. (c rui, c rei, c ror), el se acord în gen i num r cu substantivul regent din fa , iar articolul posesiv (al, a , ai, ale) se acord cu substantivul urm tor din propozi ia atributiv : Am un coleg1/ al c rui rezultat îl cuno ti.2/ Am un coleg1/ ale c rui rezultate le cuno ti.2/ Am o coleg 1/ al c rei rezultat îl cuno ti.2/ Am o coleg 1/ ale c rei rezultate le cuno ti.2/ • Propozi ia atributiv introdus prin conjunc ia s dup o propozi ie regent în care apare verbul a avea + substantiv poate fi confundat cu o subordonat completiv indirect : Abia avu putere1/ s se st pâneasc .2/ Propozi ia (2) este o subordonat atributiv (nu completiv indirect ), pentru c poate fi contras într-un atribut verbal: Abia avu putere de a se st pâni. • O propozi ie atributiv de tip special este propozi ia atributiv apozi ional . Raportul sintactic apozi ional, situat la grani a dintre coordonare i subordonare, poate fi exprimat în fraz : o Prin pronumele relativ compus ceea ce (când propozi ia atributiv apozi ional se refer la întregul con inut al regentei): România a f cut pa i importan i spre Europa,1/ ceea ce va avea urm ri pozitive pentru to i cet enii rii.2/ o Cu ajutorul adverbelor explicative (adic , anume, i anume): S-a ajuns la un consens,1/ adic nimeni nu s-a opus.2/

Topica

Observa ii

34

Verifica i-v cuno tin ele!
1. Identifica i atributele, ar ta i felul lor i preciza i care este cuvântul determinat de ele: a. Greierul, cânt re neobosit al zilelor de var , amu ise istovit, sub în l imea ocrotitoare a ierburilor. (Calistrat Hoga ) b. Pe lâng el, cobora, chinuit , singura c rare mai lesnicioas celor câteva case de oameni, întemeiate în acest cuib de vulturi. (Gala Galaction) c. Nici tunarii de lâng Otopeni nu tiuser chiar în mod sigur ce rol jucase b t lia lor în ap rarea nu numai a capitalei, ci i a altor puncte esen iale ale situa iei militare. (Marin Preda) d. puternic suflare de vânt trec toare i iute, ca un glas de pieire, strecurându-se printre frunzi uri, se stinse tânguios i jalnic, în nesf r itul umbros al dep rt rilor. (C. Hoga ) e. Din strea ina mun ilor, ce-nal marginea rii de la Severin pân la Dorohoi, râuri frumoase, d t toare de via i nenum rate pâraie se despletesc, în c r ri de argint, peste-ntinsele esuri ale Valahiei i printre dealurile blânde ale Moldovei. (A. Vlahu ) 2. Spune i la ce mod sunt verbele cu func ia sintactic de atribut din textele urm toare: a. De ce, de ne-ce, nu tiu; dar tiu c au pus pe fiecare bilet de închiriat. (I.L.Caragiale) b. Pomi suferind de g lbinare ne ies în drum. (L. Blaga) c. El avu nesocotin a de a p r si aceast minunat pozi ie i de a lua în goan pe transilv neni. (N. B lcescu) 3. Ce deosebire exist între atributele scrise cursiv, în privin a acordului i a felului atributelor: a. b. c. d. e. Creionul acesta este aici. Casa mea este lân osea. Fiecare p rere este interesant . Niciun r spuns n-a fost corect. Cartea lor este curat . Creionul acestuia este aici. Casa alor mei este lân osea. P rerea fiec ruia este interesant . R spunsul niciunuia n-a fost corect. Cartea alor lor este curat .

4. Corecta i gre elile de acord din enun urile urm toare: a. B iatului acesta i-am dat ni te c r i care nu erau a mele. b. Am povestit elevului cel harnic istorisirile auzite de la p rin ii mele. c. Ni te caiete a tale i ni te creioane ai s i erau pe mas . 5. Delimita i frazele, afla i propozi iile atributive, stabili i elementul jonc ional i cuvântul determinat din propozi ia regent : a. M gândeam la vremea când am cutreierat cu tine aceste locuri, când am mâncat ou r scoapte... (M. Sadoveanu) b. Din co urile înalte ale fabricilor gâlgâie rotocoale de fum ce se risipesc molatic în zarea nesfâr it . (A. Vl hu ) c. Am cerut l nuriri dac b trânii au de toate. d. Prietenul meu a luat decizia s treac zilnic pe la bibliotec i s împrumute c r ile pe care nu le are în biblioteca personal . 35

6. Identifica i elementele jonc ionale care introduce subordonatele atributive din urm toarele fraze i stabili i func ia sintactic a acelora care au func ie sintactic în propozi ia atributiv : a. Mun ii spre care c l toresc atâtea nave f r nume se v d în dep rtare. (Geo Bogza) b. Nu le mai face i ziduri unde s -nchid-avere... (M. Eminescu) c. i dup mintea ce o aveam, ne-am fi întors înapoi atunci ... (Ion Creang ) d. De atâtea ori avu impresia c gura cuptorului se casc uluitor, c podul lunec peste j ratec cu el cu tot. (Al. Sahia) e. Regimentul primise ordin s plece. 7. Prin extensie, transforma i atributele scrise cu litere cursive din urm toarele propozi ii în subordonate atributive: Luncile întinse de-a lungul râului erau rodnice. ....................................................................................................................................................... Am lansat ideea organiz rii unei excursii literare. ....................................................................................................................................................... Scriitorul a vizitat satul natal. ....................................................................................................................................................... Elevul silitor este apreciat de profesori. ....................................................................................................................................................... Poezia citit mi-a creat mare satisfac ie. ....................................................................................................................................................... 8. Care din propozi iile introduse prin pronumele relative ce i care sunt atributive? a. b. c. d. e. tiu ce vrei s spui. Nu-i chiar r u ce propui. P rerea ce mi-am f cut-o despre tine r mâne valabil . Nu se tie care va învinge. Sportivul care persevereaz v ajunge campion

9. Identifica i gre elile de acord din frazele urm toare i corecta i-le: a. b. c. d. e. Aceast carte a c ror pagini sunt învechite a fost citit i de mine. tiu c e o carte în al c rui cuprins g se ti multe lucruri folositoare. Am un vecin a c rei c el este simpatic. Colega a c rui p rin i au plecat tr ie te singur . Profesorul a c rei comportament este dur nu este agreat de elevi.

36

Complementul direct (Cd)
Este partea secundar de propozi ie care arat obiectul asupra c ruia se exercit ac iunea exprimat de un verb tranzitiv (locu iune verbal tranzitiv ) sau rezultatul acesteia. Cuvântul regent • Verb tranzitiv: Cunosc un loc lini tit în valea umbrit . • Locu iune verbal : Am b gat de seam nelini tea ta. • Interjec ie tranzitiv (iat , iaca, uite): Iat drumul cel bun! Exprimarea • Substantiv în cazul acuzativ cu sau f r prepozi ie: complementului i aceast istorisire am scris-o în lini tea unei pris ci. (M. direct Sadoveanu) Agripina suia din greu ajutând pe M riuca i pe Vlad i ferind pe P una din poal . (Gala Galaction) • Locu iune substantival : Ur sc statul de vorb f r folos. Pronume (de diferite tipuri, cu excep ia celui de înt rire) în cazul acuzativ cu sau f r prepozi e: Eu v a tept în ograda bisericii. – pron. personal f r prepozi ie; Pe noi nu ne intereseaz problema voastr . – pron. pers. cu prepozi ie; S-a înscris pe sine primul. – pronume reflexiv; Cheam -i i pe ai mei. – pron. posesiv; Pe ace tia nu i-am v zut niciodat . – pron. demonstrativ; Pe fiecare îl intereseaz ceva. – pronume nehot rât; N-am spus nimic p rin ilor. – pronume negativ; Pe care vrei? – pronume interogativ; Spune-mi1/pe care vrei.2/– pronume relativ; Pe dumnealui nu-l învinuim. – pronume de polite e. Numeral substantivizat: Pe cei doi i-am întâlnit în parc. Pe al doilea îl cunosc de anul trecut. I-am invitat pe amândoi. Verb la modul nepersonal: Nu tie a scrie corect. – infinitiv; Aud cântând pe strad . – gerunziu; Înc n-am terminat de înv at. – supin. Adverb substantivizat: Mi-ai f cut un bine cu asta. Defini ia

• •

Topica Punctua ia

Interjec ie: Am auzit un trosc! În mod obi nuit, st dup cuvântul determinat. Nu se desparte niciodat de verbul regent sau de locu iunea verbal tranzitiv . 37

Observa ii

1. Complementul direct se construie te f r prepozi ia pe când este exprimat prin: • Substantiv comun: Îmi place muzica lui Mozart. • Substantiv propriu articulat: Iubesc mult Dun rea i Carpa ii. • Pronume personal sau reflexiv, forme neaccentuate: Nu te vom uita nicicând. Prea mult se laud . • Adjectiv substantivizat prin articol hot rât enclitic: Iubesc frumosul în art . 2. Complementul direct se construie te cu prepozi ia pe când este exprimat prin: • Substantiv propriu nume de persoan sau de animal: L-am z rit pe Dan în mul ime. Îl iubesc mult pe Grivei. • Pronume personal i reflexiv, forme accentuate, pronume posesiv, de polite e, demonstrativ, nehot rât, negativ, interogativ, relativ: Pe tine te cunoa te mult lume. Se laud pe sine tot timpul. I-am înt lnit pe ai t i la teatru. Pe ceilal i îi tii i tu. Ai mai cunoscut i pe altcineva acolo. N-ai v zut pe nimeni acolo? Pe cine ai invitat la aniversarea ta? Nu tim1/ pe cine s vot m.2/ • Numeral substantivizat: Îi cunosc foarte bine pe amândoi. • Substantiv comun identic cu subiectul a ezat înaintea verbului tranzitiv: Cui pe cui se scoate. • Substantiv precedat de numeral: I-am întâlnit pe cei doi colegi ai t i. • Adjectiv substantivizat prin articol nehot rât: Toat familia îl r sfa pe cel mic. • Când se citeaz un cuvânt: El pronun altfel pe „ ”. A uitat s scrie pe „ i”. • Substantiv comun, identificat de vorbitor (denume te gradul de rudenie, profesiunea, func ia sau rangul social): L-am v zut pe dirigintele nostru. Ioana o ajut zilnic pe mama. Muncitorii îl apreciaz pe acest inginer. 3. Complementul direct poate fi reluat sau anticipat printr-o form neaccentuat a pronumelui personal. • Reluarea complementului direct este obligatorie când acesta st înaintea verbului tranzitiv i este exprimat prin substantiv comun articulta cu articol hot rât sau este construit cu prepozi ia pe: Pove tile acestea le tiu de la bunica. 38

Pe tine te cunoa te tot ora ul. Pe Lumini a o apreciaz to i colegii. Anticiparea complementului direct este obligatorie când este exprimat prin pronume personal, reflexiv, posesiv i demonstrativ: Eu l-am v zut pe el în fa a bibliotecii. El se laud pe sine în mod exagerat. Nu le-am v zut pe ale voastre. Nu i-a întrecut pe ceilal i.

39

Propozi ia subordonat completiv direct (CD)
Rolul în fraz Cuvântul determinat din propozi ia regent Coresounde unui complement direct i arat obiectul asupra c ruia se exercit ac iunea unui verb din propozi ia regent . • Verb (locu iune verbal ) tranzitiv: Eu cred1/ c ve nicia s-a n scut în sat.2/ (L.Blaga) B gai de seam 1/ c soarele fusese cu mult mai harnic decât mine.2/ (Calistrat Hoga ) • Elemente jonc ionale • Interjec ie predicativ (iat , iaca, uite): Iat 1/ unde am ajuns!2/ Conjunc ii subordonatoare: c , s , ca ...s , dac .: Spune-i curat 1/ C m-am însurat.2/ (Miori a) Am înv at1/ s pre uiesc lucrurile valoroase.2/ Întâmplarea a f cut1/ ca el s devin vecinul meu.2/ L-am întrebat1/ dac mai vine pe la noi.2/ Pronume relative sau nehot râte: care, cine, ce, cât (cât , câte, câ i), oricine, oricare, orice, ceea ce: Am decis1/ care dintre noi va pleca.2/ R mâne de v zut1/ cine este acest str in.2/ Vitoria le povesti1/ ce f cuse,2/ ce v zuse3/ i ce aflase la Suha, în partea cealalt a muntelui.4/ (M. Sadoveanu) Ne-a relatat1/ ceea ce a v zut.2/ Poli ia rutier amendeaz 1/ pe oricine nu respect regulile de circula ie.2/ Adjective pronominale relative: care, ce, cât (cât , câ i, câte): Nu tim precis1/ care drum este mai pu in anevoios.2/ L-am întrebat1/ cât timp va r mâne la noi.2/

Topica Punctua ia Observa ii

Adverbe relative: unde, când, cum, încotro, cât: Nu tim1/ unde a plecat.2/ Am aflat1/ când se va întoarce.2/ Am în eles1/ cum se rezolv aceast problem .2/ Vezi1/ cât stai acolo.2/ De obicei st dup propozi ia regent . Când st dup propozi ia regent nu se desparte prin virgul de regent . Când st înaintea regentei, de obicei, se desparte prin virgul de regent . 1. Propozi iile completive directe introduse prin pronume sau adjective pronominale relative i nehot râte referitoare la persoane i înso ite de prepozi a pe, dac stau în fa a regentei, sunt relauate în mod obligatoriu sau, dac stau dup regent , sunt anticipate (facultativ) printr-un pronume personal în cazul acuzativ, form neaccentuat , a ezat în propozi ia regent : Pe cine te ajut 1/ s -l aju i i tu.2/ S -(l) aju i i tu1/ pe cine te ajut .2/ 2.Pe lâng verbele a anun a, a asculta, a examina, a întreba, a interoga, a înv a, a ruga, a sf tui, a vesti pot ap rea atât un complement direct, cât i o • 40

propozi ie completiv direct sau chiar dou propozi ii completive directe, dintre care una se refer la o persoan , cealalt la o ac iune: Ne-a înv at1/ s patin m.2/ Cd CD Am întrebat1/ pe oricine am întâlnit în cale2/ unde se afl cetatea medieval .3/ Pe cine am întrebat? – pe oricine am întâlnit în cale; Ce am întrebat? – unde se afl cetatea medieval .

41

Verifica i-v cuno tin ele!
1. Identifica i complementele directe i stabili i partea de vorbire prin care ele sunt exprimate: a. b. c. d. e. Vede arzând pe el casa i i-a lene s ias . (Folclor) Maria nu r spunde nimic la aceste din urm cuvinte. (N. Filimon) i din ceasul acela, au început a vorbi ele între ele... (Ion Creang ) Bun staroste mi-am g sit. (Ion Creang ) Pe câmp o moale c ldur / M urm re te statornic. (L.Blaga)

2. Explica i de ce unele complemente directe sunt construite cu prepozi ia pe i altele f r prepozi ia pe. Ar ta i ce loc ocup ele fa de regentul lor. a. Eu s te întreb pe dumneata, nu dumneata pe mine. (I.L.Caragiale) b. Amicul meu salut foarte familiar pe domnul din tr sur . (I.L.Caragiale) c. Personalul trenului umbl forfota, examinând roatele tamponate cu toat presiunea. (I.L.Caragiale) d. Ochii mei nu p r seau o clip pe nevasta lui Lipan.(M. Sadoveanu) e. Au poftit carne fript pe gr tar i pâine alb . (M. Sadoveanu) 3. G si i complementele directe, spune i prin ce sunt exprimate i explica i reluarea sau anticiparea lor prin pronume personale neaccentuate: a. R scoala am stârnit-o noi to i, satul întreg. (Zaharia Stancu) b. Nu-l v zusem de mult pe domnu Trandafir. (M. Sadoveanu) c. S l ile din gr dina ursului, pielea i capul cerbului le-a dus la st pânu-s u cu toat inima... (Ion Creang ) d. Pe mine, odinioar , pas rea asta m-a prigonit mult. (Vasile Voiculescu) 4. Spune i de ce în unele propozi ii de mai jos complementul direct este reluat i în altele nu: a. b. c. d. e. f. g. L-am v zut pe colegul meu. Am v zut un coleg. M duc la coal . M-a chemat mama. Pe mine nu m-a chemat nimeni. Nu-l v d pe Ion. Nu v d mun ii.

5. Sublinia i predicatele, delimita i frazele în propozi ii, stabili i subordonatele completive directe i cuvintele determinate de ele din propozi iile regente: a. Am f cut ce am crezut c trebuie s fac. (I.L.Caragiale) b. întreb dincotro vine i mai ales unde are de gând s poposeasc . (M. Sadoveanu) c. Nu tiu dac cunoa te careva dintre cei mai tineri unde a fost prisaca lui Buburuz. (M.Sadoveanu) d. Iar str inii îl întreab iar, dar cu glasurile cu totul schimbate i cu alt lumin în ochi, de unde-i i la ce coal a înv at, cum î i ptrece via a.

42

Complementul indirect (Ci)
Defini ia Cuvântul determinat Este partea secundar de propozi ie care arat obiectul c ruia i se atribuie o ac iune, o însu ire sau o caracteristic . • Verb: M-am întâlnit cu el la teatru. La ora de literatur am vorbit despre nuvel . I-am împrumutat bani lui Vasile. • Locu iune verbal : D du foc cur ii de la Murgeni el singur, cu mâna lui. (M. Sadoveanu) i-a dat seama de gre eala f cut . Adjectiv: Mi-e inima de lacrimi plin . (G. Co buc) Acesta este un obiect necesar familiei. Adverb: Ei sunt gata de plecare în câteva minute. E r u de ei.

Interjec ie: Vai de masul nostru. (Ion Creang ) Exprimarea Substantiv: complementului o În cazul dativ: indirect Acu i îi spun mamei c m duc la c lug rie. (Ion Creang ) S-a adresta respectuos colegilor. o În acuzativ (cu prepozi iile cu, la, de la, f r , despre, din, etc.) În zadar vrea s ia parte / i el la discu ie. (G. Topârceanu) Adineaori, în Lipscani, am aflat de arestarea lui Ca avencu. (I.L.Caragiale) o În gentiv (cu prepozi iile împotriva, asupra, contra, etc.): Ar trebui s lupt m împotriva nedrept ilor. • Adjective: o Adjective propriu-zise sau provenite din participiu (la cazul A. cu prepozi iile de, din, la, în): Din alb s-a f cut ro u. Din necugetat a devenit om cu st pânire de sine. o Adjective pronominale posesive cu prepozi iile specifice genitivului (împotriva, asupra, deasupra, contra): To i s-au ridicat împotriva noastr . Pronume în cazurile: o Dativ: Lui (dumnealui, alor mei, acestuia, fiec ruia ) i-am dat o carte. Nim nui nu am vorbit despre cele v zute. Cui ai vorbit despre cele v zute? o Acuzativ cu prepozi ie (de, despre, cu, f r , etc.): Mi-e dor de el (de dumnealui, de ai mei, de acela, de fiecare). Se gânde te numai la sine. 43

Nu mi-a vorbit de tine. De cine î i aminte ti dintre ei? Nu se teme de nici unul dintre ei. o Genitiv: Am luptat împotriva lui (împotriva dumnealui, împotriva alor mei, împotriva acestora, împotriva fiec ruia). Contra cui ai votat? Împotriva nim nui nu am vorbit. Numeral substantivizat: M gândesc mereu la trei dintre colegii mei. Mi-am amintit numai de al doilea dintre ei. Verb la modurile: o Infinitiv: Eram totu i departe de a ghici drama petrecut fulger tor. o Gerunziu: Excursioni tii nu se mai s turau admirând peisajul. o Supin: S-a apucat de înv at abia acum. Poate sta atât dup , cât i înaintea cuvântului determinat: Mi-ai promis c nu mai vorbe ti despre asta. De la arcul Carpa ilor am în eles c putem visa. (Nichita St nescu) Nu se desparte prin virgul de cuvântul determinat. 1. Cele mai frecvente verbe, expresii verbale i adjective care se construiesc cu complemente indirecte sunt: a colabora (la), a se gândi (la), a consta (în), a se pricepe (la), a rezulta (din), a se bucura (de), a se mul umi (cu), a se teme (de), a fi demn (de), a fi mândru (de), a fi dispus (la), a fi satisf cut (de), a fi hot rât (la), etc. În parantez sunt trecute prepozi iile care leag complementul indirect de cuvântul regent. 2. În func ie de pozi ia fa de cuvântul regent, complementul indirect în cazul dativ poate fi reluat sau anticipat printr-un pronume personal, forma neaccentuat : o Se reia complementul indirect exprimat prin substantiv sau pronume ori de câte ori este a ezat înaintea cuvântului regent: C l torului îi ade bine cu drumul. o Complementul indirect este anticipat atunci când este exprimat printr-un substantiv nume de persoan sau prin pronume i st dup cuvântul regent: I-am restituit colegului cartea împrumutat . Mama i-a cântat copilului un cântec de leag n.

Topica Punctua ia Observa ii

44

Propozi ia subordonat completiv indirect (CI)
Este subordonata care îndepline te în fraz func ia de complement indirect pe lâng cuvântul determinat din regent . Cuvântul • Verb sau locu iune verbal : determinat din M tem1/ c n-am s te mai v d...2/ (Nichita St nescu) propozi ia Se gândea1/ s plece mai repede.2/ regent Nu i-a dat seama1/ ce a f cut.2/ Mi-am adus aminte1/ de ce mi-ai spus atunci.2/ • Adjectiv sau locu iune adjectival : Nevasta era b nuitoare i deprins 1/ s tresar la orice în ep tur .2/ (M.Sadoveanu) Nu era în stare1/ s scoat o vorb în eleapt .2/ Adverb: Minodora se cuib rise pe un sc unel, jos, gata1/ s sar oricând.2/ (M. Sadoveanu) Interjec ie: Vai1/ de cine nu se preg te te cumsecade.2/ Bravo1/ cui învinge.2/ Conjunc ii subordonatoare: c , s , ca ...s , dac , de, etc.: Abia mâine vom fi siguri1/ dac vom participa la concurs.2/ M-am gândit1/ s -i fac o surpriz .2/ Sunt convins1/ c vom reu i împreun .2/ Pronume relative: care, cine, ce, cui, ceea ce, cât (cât , câ i, câte): Am spus povestea1/ cui m-a ascultat.2/ M-am gândit1/ cine putea face a a ceva.2/ Ei nu s-au gândit1/ câ i s invite la banchet.2/ Adjective pronominale relative: care, ce, cât (cât , câ i, câte): Ei nu s-au gândit1/ câ i oaspe i s invite la banchet.2/ Sunt satisf cut1/ de ce rezultate ai ob inut.2/ Nu ne-am hot rât1/ în ce direc ie s mergem.2/ Pronume i adjective pronominale nehot râte: oricine, orice, oricare, oricât: Se teme1/ de oricine îl amenin .2/ Acord aten ie1/ oricui spune adev rul.2/ Se teme1/de orice animal se apropie de el.2/ Defini ia

• Elemente jonc ionale

Topica

Adverbe relative: unde, când, cum, încotro: Gânde te-te1/ cum se poate rezolva aceast problem .2/ El nu s-a hot rât1/ când s plece2/, încotro s se îndrepte3/ i unde s se opreasc pentru odihn .4/ Poate sta înainte, cât i dup regent : De ce mi-ai spus tu1/ îmi aduc aminte mereu.2/ Îmi aduc aminte mereu1/ de ce mi-ai spus tu.2/ • 45

Punctua ia Observa ii

Indiferent de pozi ia pe care o ocup în fraz , nu se desparte prin virgul de propozi ia regent . Cu verbul a- i aminti i cu locu iunea verbal a- i aduce aminte se pot construi atât subordonate completive directe, cât i subordonate completive indirecte: • Subordonat completiv direct : Mi-am amintit1/ când am fost ultima oar la voi.2/ I-am adus aminte1/ c plecarea nu se poate amâna.2/ • Subordonat completiv indirect : Mi-am amintit1/ de ce mi-ai vorbit atunci.2/ Mi-am adus aminte1/ de ce mi-ai vorbit atunci.2/

46

Verifica i-v cuno tin ele!
1. Identifica i complementele indirecte urm toare: i cuvintele determinate de ele din textele

a. De înv tura aceasta veche a bunicului uitasem... (M. Sadoveanu) b. Orheianu se opri i zise c-un fel de mul umire, rotindu- i ochii asupra tuturor celor de fa . (M. Sadoveanu) c. Astfel aten i / La tot i la toate / Am înv at mereu / S fim ve nici. (Marin Sorescu) d. Iar tu de omor / S nu le spui lor. / S le spui curat / C m-am însurat / C-o mândr cr ias / A lumii mireas . (Miori a) e. Z rile de farmec pline / Str lucesc în lumini . (G. Co buc) f. Adu- i aminte de mama ta i de tat l t u, când ezi în mijlocul celor mari. (Folclor) 2. Explica i reluarea neaccentuat în dativ: a. b. c. d. e. i anticiparea complementului indirect prin pronume personal

Unora din b ie i le da teme, pe al ii îi asculta. (M. Sadoveanu) B trânelului îi d du întâi ocol. (M. Sadoveanu) Nevestei mele s -i mai spui / S -mi cumpere o coas . (G. Co buc) Lui Bologa îi era scârb , cu Gross în frunte. (liviu Rebreanu) Îi d zestre Petru ii ase boi. (Camil Petrescu)

3. Alc tui i câte trei propozi ii în care s fie complemente indirecte exprimate prin verbe la supin, substantive i pronume în genitiv precedate de prepozi ii i/sau locu iuni prepozi ionale. 4. Analiza i morfologic i sintactic cuvintele scrise cursiv: Din parte-mi, fiecare s s fac ce vrea, dar spune i-mi cum o s-o scoate i la cap t în felul acesta. 5. Identifica i predicatele, delimita i frazele în propozi ii, afla i subordonatele completive indirecte, analiza i morfologic regentul i elementul jonc ional: a. Îmi aduc aminte cum s-a f cut o sear cald i luna se ridica deasupra livezilor, în r s rit. (M. Sadoveanu) b. Nu- i dai seama c eu î i vreau binele... (G.C linescu) c. R cni din r sputeri, gata s - i piard echilibrul (Titus Popovici) d. i dintr-o dat , se mir singur cât era de bucuros c venise aici. (Titus Popovici) e. Uletul apei ne sile te s vorbim tare. (Al. Vlahu ) f. Pe urm poveste te cui are vreme s -l asculte. (I.L.Caragiale) 6. Spune i ce fel de subordonat este fiecare introdus prin pronumele relativ cine: a. b. c. d. Nu se tie cine a venit. Întrebarea este cine a venit. Nu-mi dau seama cine a venit. Nu tiu cine a venit.

47

Complementul circumstan ial de loc (Ccl)
Defini ia Este partea secundar de propozi ie care arat : • Locul ac iunii: O doin plânge sus pe culme. (O. Goga) • Direc ia ac iunii: Un salcâm privi spre munte. (G. Topârceanu) • Punctul de pornire al ac iunii: ... i se p ru c îl love te în fa r coarea apelor pornite de la munte. (F nu Neagu) • Limita spa ial : ... omoar calul dac o ine a a pân la pod. (F. Neagu) • Spa iul str b tut: Tot umblând din loc în loc, am ajuns cumva acolo. Cuvântul • Verb: determinat Am z rit lumin pe p mânt. (Marin Sorescu) (Vezi exemplele de mai sus) • Locu iune verbal : Am luat-o la s n toasa spre ograd . • Adjectiv: Am un câine alb la picioare. • Interjec ie: Hai mai aproape! ac, ac prin copac / Fâ , fâ prin tufi . (Folclor) Exprimarea • Substantiv în cazul acuzativ f r prepozi ie (înso it de un atribut cu complementului sens cantitativ) sau cu prepozi ie ori locu iune prepozi ional (în, circumstan ial la, pe, dup , între, lâng , din, spre, înspre, dinspre, dintre, de la, de loc pân la, de pe la, printre, peste, aproape de, departe de, dincolo de): Ionel parcurge zilnic cinci kilometri. S-a ivit pe culme toamna. (G.Topârceanu) Plaja este aproape de port. Ne-am odihnit dincolo de râu. • Substantiv în cazul genitiv precedat de o prepozi ie (înaintea, asupra, deasupra, înd r tul, înapoia, dedesubtul) sau de o locu iune prepozi ional (în fa a, în spatele, de-a lungul, în susul, în stânga, etc.) Avioanele zboar deasupra norilor. Tu nu tii c pe tele merge numai în susul apei? (F.Neagu) Gr dinile sunt amenajate mai ales de-a lungul râului. Substantiv în cazul dativ (dativ locativ): R mâi locului! Adjectiv pronominal posesiv în cazul acuzativ precedat de prepozi ii (înaintea, înapoia, înd r tul, asupra, deasupra) sau de locu iuni prepozi ionale (în fa a, în spatele, în jurul, în stânga, etc.): El locuie te asupra noastr . Domnul s-a a ezat în spatele vostru. Pronume în cazurile acuzativ i genitiv, cu acelea i prepozi ii sau locu iuni prepozi ionale ca i la substantiv i dativ posesiv, precedat de prepozi ii cu regim de genitiv: 48

• •

Ei locuiesc lâng noi (lâng dumnealui, ai no tri, lân ace tia). Ne-am a ezat în spatele lor (în spatele dumnealui, în spatele alor no tri, în spatele acestora, în spatele altora). Înaintea cui ai stat la spectacol? Am stat înaintea cui mi-a pl cut. În fa a nici unuia dintre voi nu am v zut c r i sau caiete. Cartea se afl înainte- i. i le pusese înainte- i. • Numeral cu prepozi ie: Creionul nu era în primul buzunar, ci în al doilea. Adverb de loc sau locu iune adverbial : Vedeam Ceahl ul la apus / Departe-n z ri albastre dus. (G. Co buc) Fugea de colo pân colo. În dreapta i în stânga vezi brazi falnici.

Topica Punctua ia

De obicei st dup cuvântul determinat. În mod obi nuit nu se desparte prin virgul de cuvântul regent. Dar sunt i excep ii: • Complementele circumstan iale de loc coordonate prin juxtapunere sau prin conjunc ii sau locu iuni conjunc ionale cu excep ia lui i, ori, sau nerepetate, se despart prin virgul : Ieri am fost în ora (,) în parc i la stadion. Nu l-am g sit nici în gr din (,) nici în curte. • Complementul circumstan ial de loc cu sau f r determin ri, a ezat între subiect i predicat, se izoleaz între virgule dac subiectul este a ezat înaintea predicatului: Copiii(,) aici(,) se pot juca în voie. • Dac subiectul este a ezat dup predicat, complementul circumstan ial de loc, intercalat între acestea, se izoleaz între dou virgule dac se insist asupra lui: Mergi(,) acolo(,) i tu! • Se desparte prin virgul atunci când este a ezat altundeva decât locul ocupat în mod normal de c tre complemente: La coal (,) profesorul ieri m-a pedepsit.

49

Propozi ia subordonat circumstan ial de loc (CL)
Rolul în fraz Cuvântul determinat Îndepline te func ia de complement circumstan ial de loc ar tând locul ( în sensul descris la complement) în care se petrece ac iunea din propozi ia regent . • Verb: Vei pleca1/ unde î i spun eu.2/ • Locu iune verbal : A luat-o la fug 1/ încotro vedea cu ochii.2/ • Interjec ie: Hai1/unde ne-am propus!2/ • Adjectiv: Victorioas ,1/ oriunde joac ,2/ echipa a câ tigat campionatul.1/ • Adverbe relative cu sau f r prepozi ii (unde, de unde, pân unde, încotro, dincotro, cât) sau compusele lor nehot râte (oriunde, orideunde, oriîncotro, oridincotro): Unde intr soarele,1/ nu intr medicul.2/ A plecat1/ încotro a v zut cu ochii.2/ A umblat1/ cât e lumea de mare.2/ Oriîncotro prive ti,1/ vezi locuri pitore ti.2/ • Pronume i adjective pronominale relative: care, ce, cine, cât (cât , câ i, câte) cu prepozi ii: Plec m1/ la cine ne-a invitat.2/ Am fost caza i1/ la ce hotel am dorit.2/ Ne-am îndreptat1/ spre care ne-a invitat.2/ Ne-am îndreptat1/ spre care coleg ne-a invitat.2/ • Pronume i adjective pronominale nehot râte: oricine, oricare, orice, oricât, cu prepozi ii: Se duce cu pl cere1/ la oricare îl cheam .2/ Se duce cu pl cere1/ la oricare coleg îl cheam .2/ Uneori în regent apare advertbul corelativ de insisten acolo: Unde nu gândeai,1/ acolo îl aflai.2/ Când adverbul acolo st înaintea elementuli jonc ional, nu se desparte prin virgul de acesta: Departe de ora , acolo1/ unde încep mun ii,2/ s-a ridicat o caban luxoas .1/ St , de obicei, dup regent . Când se insist asupra ei, st înaintea regentei: Ast zi ne putem duce1/ unde vrem.2/ Unde vreau eu,1/ acolo s mergi!2/ Atunci când urmeaz dup regent , de obicei, nu se desparte prin virgul . Antepus , desp r irea prin virgul este obligatorie când apare corelativul acolo: Unde nici nu ne-am gândit(,)1/ acolo a ap rut.2/ Dac este intercalat i este a ezat înaintea predicatului regentei, se izoleaz prin virgule: Elevii(,)1/ unde au vrut(,)2/ puteau merge în parc.1/ Adverbele relative care introduc subordonate circumstan iale de loc îndeplinesc func ia de complement circumstan ial de loc în propozi iile din care fac parte.

Elemente jonc ionale

Elemente corelative în regent

Topica

Punctua ia

Observa ie

50

Complementul circumstan ial de timp (Cct)
Este partea secundar a propozi iei care determin un verb (locu iune verbal ) predicativ sau nepredicativ, o interjec ie, un adverb sau un adjectiv i poate ar ta: • Timpul ac iunii: Asear am v zut un film excep ional. • Momentul începerii ac iunii: A început de ieri s cad câte-un fulg. • Durata în timp a ac iunii: O zi întreag te-am a teptat. • Frecven a ac iunii: De trei ori i-am spus povestea. • Limita în timp a ac iunii: Pân mâine voi r mâne aici. Cuvântul • Verb predicativ: determinat S pleci acum de aici! • Verb nepredicativ: Mergând zilnic la bibliotec ,s-a deprins cu cititul • Locu iune verbal : Asear am stat de vorb cu el. • Interjec ie: Hai acum cu mine. • Adjectiv: Echipa victorioas atunci n-a mai fost capabil de performan . • Adverb: Azi de diminea a venit i el. Exprimarea • Substantive comune în cazul acuzativ f r prepozi ie, fiind înso ite complementului de obicei de adjective propriu-zise, de adjectivale pronominale circumstan ial nehot râte sau de numerale: de timp A plecat în str in tate anul trecut. A stat acolo toat ziua. Examenul a durat cinci zile. A c l torit astfel zile i nop i. • Substantive comune sau proprii în cazurile acuzativ precedate de prepozi ii sau locu iuni prepozi ionale (în, la, dup , între, spre, din, de la, pân la, înspre, c tre, cu, de peste, pân , înainte de, în timp de, în vreme de, în jur de, aproape de) i genitiv precedate de prepozi ii i locu iuni prepozi ionale (înaintea, asupra, în urma, în timpul, în cursul, în vremea, de-a lungul, în mijlocul, etc.) Ionel a sosit la coal dup colegi. Pân la examen mai avem timp. Înainte de Pa ti nu va veni. În timp de r zboi oamenilor le este fric . În mijlocul iernii au r mas f r lemne. În timpul r zboiului s-au întâmplat tragedii. Pronume în cazurile acuzativ, genitiv, precedate de acelea i prepozi ii i locu iuni prepozi ionale ca i substantivele i în dativposesiv, precedate de prepozi ii i locu iuni prepozi ionale cu regim de genitiv: 51 Defini ia

Vom pleca de la coal dup el (dup dumnealui, dup ai no tri, dup ace tia, dup to i). Dup cine ve i pleca de la coal ? Nu vom pleca de la coal dup nici unul dintre ei, ci înaintea lor. Vom pleca acas înaintea lui (înaintea dumnealui, înaintea alor no tri, înaintea acestora, înaintea tuturor). Înaintea cui a sosit? N-am aflat1/ înaintea cui a sosit.2/ A sosit înainte- i. • Adjective pronominale posesive în acuzativ precedate de prepozi ii i locu iuni prepozi ionale cu regim de genitiv: Am sosit de la gar înaintea voastr . A înv at poezia înaintea mea. Adjective propriu-zise referitoare la vârst , precedate de prepozi iia de, în cazul acuzativ: Îl cunosc de mic pe vecinul meu. Numerale cardinale, ordinale i colective, cu valoare substantival , în cazurile acuzativ i genitiv, precedate de acelea i prepozi ii i locu iuni prepozi ionale ca i substantivul: Am ajuns la gar dup cei doi (dup cel de-al doilea, dup amândoi). Am sosit înaintea celor doi (înaintea celui de-al doilea, înaintea amândurora. Numerale adverbiale: Azi noapte m-am trezit de dou ori. Verbe la modul: o Infinitiv cu prepozi ia pân i locu iunea prepozi ional înainte de: Pân a veni tata, am citit lec ia. Ai adormit înainte de a termina lec iile. o Gerunziu: Mergând spre coal , m-am întîlnit cu el. o Participiu: Ajuns acas , m-am apucat de lec ii.

• •

Topica Punctua ia

Adverbe cu sau f r prepozi ii i locu iuni adverbiale de timp (acum, ast zi, ieri, alalt ieri, mâine, poimâine, niciodat , odat , alt dat , asear , ast -noapte, atunci, cândva, devreme, dis-dediminea , dup -amiaz , dup -mas , îndat , întotdeauna, oricând, târziu, uneori, sau adverbe provenite din substantive: noaptea, ziua, iarna, vara, prim vara, duminica, lunea, vinerea, etc,) P rin ii mei vor sosi mâine. Tata a plecat dis-de-diminea de acas . Din când în când trece i pe la noi. Poate sta atât înainte, cât i dup cuvântul determinat: Ziua ninge, noaptea ninge, diminea a ninge iar ! (V.Alecsandri) Am stat trei zile la Bucure ti. Complementul circumstan ial de timp exprimat prin verb la gerunziu, a ezat la începutul propozi iei, se desparte prin virgul de restul enun ului: Citind ziarul, am aflat tiri interesante. • 52

Observa ii

Complementul circumstan ial de timp exprimat prin substantiv este înso it de numeral sau adjectiv (a treia zi, peste patru zile, peste pu ini ani, etc.) Aceste structuri trebuie analizate separat: numeralul sau adjectivul este atribut pe lâng substantivul cu rol de complement circumstan ial de timp. Uneori complementul circumstan ial de timp este foarte apropiat de complementul circumstan ial de loc: Mi-a povestit în drum spre Ia i.

53

Propozi ia subordonat circumstan ial de timp sau temporal (CT)
Rolul în fraz Este subordonata care îndepline te în fraz func ia de complement circumstan ial de timp, ar tând momentul, durata, momentul începerii, limita în timp sau frecven a ac iunii sau a unei însu iri exprimate în propozi ia regent . Cuvântul • Verb: determinat Va veni1/ dup ce i-a terminat treaba.2/ • Locu iune verbal : i-a adus aminte1/ când a ajuns acas .2/ • Adjectiv: Înving toare1/ când a jucat cu Steaua,2/ echipa n-a mai mers a a de bine ast zi.1/ • Interjec ie: Hai1/ când po i.2/ • Adverb: Ieri1/ când ne-am întâlnit,2/ nu mi-ai spus nimic.1/ Felul În func ie de ordinea în care se petrec cele dou ac iuni exprimate de subordonatelor propozi ia regent i subordonat , subordonata temporal poate fi: temporale • de anterioritate – ac iunea din subordonata temporal se petrece înainte de ac iunea exprimat de regent : A plecat1/ dup ce ne-am luat r mas bun.2/ • de simultaneitate – cele dou ac iuni se petrec în mod simultan: Când înva ,1/ nu-l deranjeaz nimeni.2/ • de posterioritate – ac iunea din subordonat se petrece dup ac iunea exprimat de propozi ia regent : Am ajuns la gar 1/ înainte s soseasc trenul.2/ Elemente • Adverbe relative (când, de când, pân când, pe când, cum, cât): jonc ionale Mult vreme a trecut1/ de când nu ne-am întâlnit.2/ Pe când trecea lâng biseric ,1/ a dat nas în nas cu popa.2/ Cât a stat la noi,1/ n-a scos o vorb .2/ Cum au trecut p râul,1/ s-au odihnit la umbra unui copac.2/ • Adverbe nehot râte (oricând, oricât, ori icând): Oricând dore ti,1/ po i veni la noi.2/ Po i sta la noi1/ oricât vrei.2/ Conjunc ii i locu iuni conjunc ionale (de, c , pân , cât timp, cât vreme, de câte ori, de îndat ce, dup ce, înainte ca s , înainte s , îndat ce, în timp ce, în vreme ce, ori de câte ori, pân ce, pân s , pe când; dac – numai în limbaj arhaic i în limbajul popular): Dup ce ne-am odihnit pu in,1/ am pornit mai departe.2/ Ori de câte ori vine bunica la noi,1/ ne aduce cadouri.2/ Îndat ce mi-a spus vestea,1/ a disp rut.2/ Dac (când) vede1/ c nu vine nimeni,2/ se apuc singur de treab .3/ Pronume sau adjective pronominale relative sau nehot râte (cine, care, ce, cât, oricine, oricare) cu sau f r prepozi ie: Au sosit1/ înaintea cui doreau.2/ 54

Corelative regent Topica

Punctua ia

Observa ii

Te-am a teptat1/ pân la ce or am stabilit.2/ Au sosit1/ înaintea oricui doreau.2/ N-am s te uit1/ câte zile voi tr i.2/ în Uneori în regent apare un adverb corelativ: atunci, imediat, îndat , pe loc, tocmai, etc.: Cum am intrat în camer ,1/ pe loc (imediat, îndat ) m-a luat la întreb ri.2/ Poate sta atât în fa a, cât i dup regent : Când am terminat,1/ el era deja departe.2/ Echipa a pornit la drum1/dup ce b ie ii s-au odihnit.2/ Când st în fa a regentei, se desparte prin virgul de aceasta, iar când st dup regent , în mod obi nuit nu se desparte prin virgul : Când vine iarna,1/ natura îmbrac hain alb .2/ Natura îmbrac hain alb 1/ când vine iarna.2/ • Adverbul relativ când nu este element rela ional specializat pentru subordonat temporal . El poate introduce în fraz i subordonat : o subiectiv : Se tie1/ când vom porni la munte.2/ o predicativ : Întrebarea este1/ când vom porni la munte.2/ o pompletiv direct : tiu1/ când vom porni la munte.2/ o completiv indirect : Mi-am adus aminte1/ când vom porni la munte.2/ o atributiv : Întrebarea1/ când vom pleca la munte2/ m preocup .1/ • Locu iunile conjunc ionale în timp ce, în vreme ce, pe când pot introduce i subordonate opozi ionale: Ast zi este timp frumos,1/ în vreme ce ieri a plouat.2/ Urm toarele locu iuni conjunc ionale introduc numai subordonate temporale: dup ce, imediat ce, îndat ce, pân s , ori de câte ori. Uneori elementul rela ional este precedat de adverbe de înt rire (tocmai, chiar, mai ales, mai cu seam ) sau de restric ie (numai, doar) care fac parte din subordonata temporal : ... i tocmai când eram hot rât a spune mamei toate aceste,1/ iaca2/ i soarele r sare.3/ (Ion Creang ) Adverbul corelativ atunci poate preceda adverbul relativ când, dar el face parte din propozi ia regent : Atunci1/ când te chem2/ vino la mine!1/ (Propozi ia (1) este regent .)

Foarte rar, elementele jonc ionale când i c apar în propozi ia regent , dar se refer la subordonat : Erai un copil, când s-a întâmplat aceasta. (Când erai un copil, s-a întâmplat aceasta.) •

55

Verifica i-v cuno tin ele!
1. Identifica i complementele circumstan iale de loc: a. O iau prin dosul prim riei i o apuc pe maidan ca s ies la bariera „Unirii”. (I.L.Caragiale) b. A trecut întâi o boare /Pe deasupra viilor, / i-a furat de prin ponoare / Puful p p diilor. (George Topârceanu) c. În câteva clipe , uneltele de buc t rie de sub andramaua putred de-afar î i luar locul în tind , pe prichici i-n jurul hornului. (M. Sadoveanu) d. Undeva un zbor se aude. (L.Blaga) e. Acolo, lâng izvoar , iarba pare de om t. (M.Eminescu) 2. G si i complementele circumstan iale de loc i stabili i cazul p r ii de vorbire prin care ele sunt exprimate: a. b. c. d. e. f. Pe câmpu-nghe at caii mureau... (N. St nescu) Am mers amândoi de-a lungul cheiului. Noaptea o ptrecur sf tuind împrejurul focurilor. (Al. Vlahu ) Agripina se opri locului. (Gala Galaction) Vântul rostogolea praful neîncetat în jurul nostru. Privi în juru-i cu obrazul deodat împietrit. (M.Sadoveanu)

3. Identifica i subordonatele circumstan iale de loc, analiza i morfologic regentul lor i spune i ce func ie sintactic au cuvintele prin care ele se introduc: a. b. c. d. e. Te duci s-aduci pe st pân de pe unde-i sticlesc ochii i petrece. (M. Sadoveanu) Intra i pe aleea de lilieci i ajunge i unde trebuie. (M. Sadoveanu) De unde nu gânde ti, de acolo sare iepurele. (Folclor) Oriîncotro te-i uita, vezi colori felurite. (N.B lcescu) Se uit înapoi unde- i l sase ghiozdanul i pantofii. (Eugen Barbu)

4. Identifica i elementele jonc ionale care introduc subordonatele circumstan iale de loc i corelativele din propozi iile regente: a. Unde prindea omul, acolo îl oc ra. (I. Slavici) b. Unde este vorb mult , acolo e treab scurt . (Folclor) 5. Completa i fraza cu o propozi ie regent încât propozi ia secundar s fie, pe rând, circumstan ial de loc, subiectiv , completiv direct , completiv indirect i atributiv : :................................................................ încotro se îndreapt ea. 6. Identifica i complementele circumstan iale de timp i ar ta i prin ce sunt exprimate: a. O s pt mân , o lun , un an de zile n-o s mai vorbeasc decât de aventura asta. (I.L.Caragiale) b. Eu am tiin c fapta asta s-a petrecut ziua, la asfin itul soarelui. (M. Sadoveanu) c. Iar pe marginea drumului, din când în când, d de pietrarii care cioc nesc din zori de zi pân la apusul soarelui. (I.Slavici) d. De la venirea mea cu a doua domnie i pân ast zi, am ar tat asprime c tre mul i. (C. Negruzzi) e. În Moldavia, pe vremea aceea, nu se introdusese înc moda mânc rilor alese. (C. Negruzzi) f. Pân acum n-a lucrat nimic i acuma ade. (Folclor) 56

7. Alc tui i trei propozi ii: dou cu complemente circumstan iale de timp exprimate printr-un substantiv i un verb la infinitiv precedate de locu iunea prepozi ional înainte de i una cu un complement circumstan ial de loc exprimat printr-un substantiv precedat de aceea i locu iune prepozi ional . 8. Analiza i sintactic i morfologic cuvântul sara: a. Sur -i sara cea de toamn . (M. Eminescu) b. Sara pe deal buciumul sun cu jale. (M.Eminescu) 9. Identifica i subordonatele temporale din urm toarele fraze; analiza i morfologic elementele jonc ionale i înlocui i-le cu altele f r s schimba i raportul temporal: a. El se lupt voinice te pân’ce izbuti s ias din primejdioasa strâmtoare. (A.I.Odobescu) b. De cum a dat în fapte de zori / Veneau cu fete i feciori. (G.Co buc) c. Cum se potoli deplin vântul, iat sosi trarul prin ultimele scutur turi ale ploii. (M.Sadoveanu) d. Îns imediat ce p r rsi biroul d du drumul îngrijor rii i tensiunii. (Al Ivasiuc) 10. Delimita i propozi iile, spune i în ce raport temporal - fa propozi ie circumstan ial de timp introdus prin cum i când: de regent – se afl fiecare

a. Cuco ul, cum sc p din mâinile mo neagului, fugi de-acas i umbla pe drumuri, bezmetic. (Ion Creang ) b. Când ajunse cam prin mijlocul ima ului, Mitru se opri i r sufle. (T.Popovici) c. Când coboar întunericul, lumini se aprind la ferestre. (Geo Bogza) 11. Alc tui i fraze cu subordonate circumstan iale de timp introduse prin locu iunile conjunc ionale înainte (ca)...s , pe dat ce, o dat ce, în vreme ce, în timp ce, cât vreme, de câte ori. 12. Ce fel de propozi ie este fiecare introdus prin cât: a. b. c. d. e. f. Nu tiu cât e ceasul. Întrebarea este cât cost marfa. Timpul cât am stat la mare a fost minunat. Nu m-am hot rât cât s cer. Nu se tie cât este de mare. Cât ne inem de treab , ne merge bine.

57

Complementul circumstan ial de mod (Ccm)
Defini ia Cuvântul determinat Este partea secundar de propozi ie care arat cum se desf oar ac iunea exprimat printr-un verb sau cum se prezint o însu ire. • Verb la mod personal sau nepersonal: El se pricepe bine la rezolvarea problemelor. Zicând în sinea lui ceva cu am r ciune, a început s se preg teasc de drum. • Locu iune verbal : Mi-am dat seama u or de cele întâmplate. Adjectiv: Avea o barb mare cât o bidinea. Adverb: Vuietul pârâului acoperea destul de bine ipetele lui.

Interjec ie: Hai repede acas ! Felurile Complementul circumstan ial de mod este de trei feluri: complementului • Complement circumstan ial de mod propriu-zis: circumstan ial Elevul a intrat repede în clas . de mod Vorbe te frumos cu toat lumea. • Complement circumstan ial de mod comparativ: Se comport ca un om matur. Alearg repede ca vântul. Este înalt cât casa. • Complement circumstan ial de mod de m sur : Pre urile au crescut cu 25%. Covorul este lung de doi metri. Exprimarea • Substantiv în cazul acuzativ f r prepozi ie: complementului Doarme bu tean. circumstan ial S-a sup rat foc. de mod • Substantiv în cazul acuzativ pecedat de o prepozi ie, locu iune prepozi ional sau de un adverb comparativ (a, ca, cu, f r , dup , din, în, la, prin, între, în conformitate cu, potrivit cu, în raport de (cu), în func ie de, fa de, în compara ie cu, în chip de, la fel ca, cât, decât, ca ( i): Ei au fost întâmpina i cu mult bucurie. A venit la noi f r tirea p rin ilor lui. A rezolvat problema ca i vecinul. S-a preg tit pentru serbare în func ie de posibilit ile sale. Miroase a busuioc. Ora ul Tokio este mai mare decât Bucure ti. • • Substantiv în cazul genitiv precedat de propozi ie sau locu iune prepozi ional (împotriva, în baza, în lumina, în temeiul, pe m sura): El vorbe te împotriva colegilor. A fost condamnat în temeiul legii. 58

Substantiv în cazul dativ cu prepozi ie (conform, potrivit): Totul a decurs conform (potrivit) planului.

• Pronume în cazurile: o acuzativ precedat de prepozi ii, de locu iuni prepozi ionale sau de adverbe comparative (acelea i ca în cazul substantivului: A venit la noi f r el (f r dumnealui, f r ai no tri, f r acela, f r orice). Referatul a fost întocmit în raport cu al vostru (în raport cu cel lalt). El este mai mare decât mine (decât dumneata, decât al meu, decât acesta, decât fiecare). Decât cine e mai mare? Nu tiu1/decât cine e mai mare.2/ o genitiv precedat de prepozi ii sau locu iuni prepozi ionale (acelea i ca la substantive): De i curentul era mare, a înotat împotriva lui. Legea a fost adoptat i au ac ionat în temeiul ei (în temeiul acesteia). o dativ precedat de prepozi ii sau locu iuni prepozi ionale (acelea i ca la substantiv) sau f r prepozi ie: A procedat contra lor (contra noastr , contra acestuia, contra dumnealui, contra fiec ruia). Potrivit cui a ac ionat? Este inferior lui ( dumnealui, celuilalt, alor no tri, altora). • Numerale: o cu valaore adverbial : I-am pl tit triplat. Am muncit însutit. A frânt pâinea în dou . o cu valoare substantival : în cazul acuzativ cu prepozi ii i locu iuni prepozi ionale (acelea i ca la substantiv): A ac ionat în conformitate cu cei patru. Voi veni în func ie de amândoi. în cazul genitv cu prepozi ie sau locu iune prepozi ional (acelea i ca la substantiv): El vorbe te împotriva celor doi. Hot rârea afost adoptat în temeiul celei de-a doua dintre legi. în cazul dativ precedat de prepozi ii sau locu iuni prepozi ionale (acelea i ca la substantive): A ac ionat conform celor trei dintre colaboratori. A procedat contra celor doi (contra celui de-al doilea, contra amândurora). Era mai cumsecade decât primul (decât cei doi, decât amândoi). • Verbe la modurile nepersonale: o infinitiv precedat de prepozi ia f r sau advrebul comparativ ca: A plecat f r a spune ceva. A- i scrie temele e la fel de important ca a înv a. 59

o gerunziu: Venea alergând spre mine. o Participiu cu valoare adjectival precedat de adverbul comparativ ca: Am r mas uimit ca lovit de tr snet. • Adverbe sau locu iuni adverbiale f r prepozi ie sau precedate de adverbe comparative cu valoare de prepozi ie: Vorbe te foarte repede. M-am dus acolo cu de-a sila. Era mai fericit ca ieri.

Topica

Punctua ia Observa ii

• Interjec ie: i porenesc ei teleap-teleap. Poate sta atât înainte, cât i dup cuvântul determinat: Fetele i fl c ii, g ti i frumos ... foiau prin sat. (I.Creang ) Dumnealor, frumos g tite, ... a teapt cu ner bdare pe peronul din urbea X. (I.L.Caragiale) Nu se desparte prin virgul de cuvântul determinat. 1. Când într-o propozi ie avem predicat nominal cu numele predicativ exprimat prin adjectiv la gradul pozitiv sau comparativ de inegalitate (superioritate sau inferioritate), complementul circumstan ial de mod este cel de-al doilea termen comparativ: Este atent ca i mine. Este mai atent decât mine. Este mai pu in atent ca mine. 2. Adjectivul care st dup verb, dar se acord în gen i num r cu substantivul sau cu complementul direct este element predicativ suplimentar: Noaptea se vestea gr bit . (C.Hoga ) Cei r ma i în picioare a teptau încorda i. (F nu Neagu) 3. Element predicativ suplimentar este i verbul la modul gerunziu care st dup verbul-predicat i exprim o ac iune paralel i simultan cu acesta: Venea spre mine citind ziarul. (Venea spre mine1/ i citea ziarul.2/)

60

Propozi ia subordonat circumstan ial de mod (modal ) (CM)
Rolul în fraz Cuvântul determinat din propozi ia regent Îndepline te rolul unui complement circumstan ial de mod , ar tând cum se desf oar ac iunea sau cum se prezint o însu ire exprimat prin propozi ia regent . • Verb: A citit compunerea1/ cum a putut.2/ • Locu iune verbal : A luat-o la s n toasa1/ cât îl ineau picioarele.2/ • Adjectiv: Tu din tân r1/ precum e ti 2/ Tot mereu întinere ti.1/ (M.Eminescu) • Adverb: Mai bine s fie1/ ce zice baba2/ decât ce arat visul meu.3/
(M.Sadoveanu)

Felul elementele jonc ionale

i

Subordonat circumstan ial modal propriu-zis – arat fie modul cum se desr oar ac iunea exprimat printr-un verb, fie calitatea sau cantitatea unei ac iuni sau însu iri. Este introdus prin: cum, precum, cât, dup cât, ce, f r s . În caz de incendiu fiecare se salveaz 1/ cum poate.2/ Precum ai aflat i tu,1/ el este campionul.2/ Dumneata, nevast ,1/ dup cât v d eu,2/ e ti pornit pe lung cale.1/ (M. Sadoveanu) De neatent1/ ce a fost2/ n-a putut evita accidentul.1/ A sosit pe nea teptate,1/ f r s ne dea m car un telefon.2/ Subordonata circumstan ial modal comparativ de egalitate sau de inegalitate – arat printr-o compara ie cum se desf oar ac iune sau cum este însu irea exprimat în propozi ia regent . Elementele rela ionale sunt: cum, precum, decât. Cum nu se d scos ursul din bârlog,1/ ... a a nu m dam eu dus din Humule ti.2/ (I. Creang ) Precum Atlas în vechime sprijinea cerul pe um r,1 / A a el sprijin lumea i vecia într-un num r.2/ (M.Eminescu.

Corelative regent

Topica Punctua ia

Subordonat circumstan ial modal de m sur – arat m sura ac iunii sau cum însu irea din regent se dezvolt treptat, în raport cu ac iunea exprimat în propozi ia subordonat . Este introdus prin: pe m sur ce... (în aceea i m sur ), cu cât ... (cu atât), de ce ... (de ce). Pe m sur ce se apropie iarna,1 animalele din p dure î i g sesc hrana tot mai greu.2/ Cu cât cite ti mai mult,1/ cu atât cultura ta se l rge te.2/ în În propozi ia regent pot ap rea adverbe i locu iuni adverbiale corelative: a a, atât, tot a a, tot atât, în aceea i m sur , etc. Cum ai f cut tu,1/ a a vom proceda i noi.2/ Cu cât mergi mai repede,1/ cu atât vei ajunge mai din timp acolo.2/ Pe m sur ce îl cuno ti,1/ în aceea i m sur po i descoperi calit ile lui.2/ Poate sta atât înainte, cât i dup regent . (Vezi exemplele de mai înainte.) De obicei se desparte prin virgul de renet . Nu se desparte prin virgul când corelativul a a st înaintea adverbului relativ cum: • 61

Observa ii

A ac ionat a a1/ cum l-am sf tuit.2/ 1. Propozi ia circumstan ial modal comparativ apare în fraz ca al doilea termen al unei compara ii de egalitate sau de inegalitate. 2. Uneori corelativul a a i adverbul relativ cum se despart prin virgul de propozi ia regent , dar i în acest caz adverbul corelativ a a face parte din propozi ia regent : Înva mult, a a1/ cum s-a obi nuit în copil rie.2/ 3. Adverbul relativ cum, în afar de subordonat circumstan ial modal , mai poate introduce: • Subordonat subiectiv : S-a tie1/ cum vei proceda la examen.2/ • Subordonat predicativ : Întrebarea este1/ cum vei proceda la examen.2/ • Subordonat completiv direct : tiu1/ cum vei proceda la examen.2/ • Subordonat completiv indirect : M gândesc1/ cum vom proceda la examen.2/ • Subordonat atributiv : Modul1/ cum ai procedat la examen2/ nu mi-a pl cut.1/ • Subordonat circumstan ial temporal : Cum am terminat treaba,1/ ne-am odihnit pu in.2/ • Subordonat circumstan ial de cauz : Cum n-a venit el la mine,1/ m-am dus eu la el.2/

62

Verifica i-v cuno tin ele!
1. Identifica i complementele circumstan iale de mod i spune i prin ce parte de vorbire sunt exprimate: a. b. c. d. e. f. g. Îi fo nea uscat pe frunze poala lung-a albei rochii. (M.Eminescu) A esut sub ire pânza str vezie ca o mreaj . (M. Eminescu) Atunci calul zboar lin ca vântul. (I.Creang ) Dac nu tii, i-a ar ta / Din bob în bob amorul. (M.Eminescu) Era miloas din cale-afar . (I. Creang ) Gogâl , gogâl , gogâl , îi mergeau sarmalele întregi pe gât. (I.Creang ) V rog s nu trage i f r avertisment i, mai ales, f r a v convinge în prealabil cu cine ave i de-a face. (Ion B ie u)

2. Spune i ce func ie sintactic au cuvintele tip rite cu litere cursive: El este frumos. El cânt frumos. El este ca un elev model. El se poart ca un elev model. 3. Identifica i subordonatele circumstan iale modale: a. Astfel s-a fr mântat, f r s i se aline gândurile i f r s primeasc vreo carte de unde a tepta. (M. Sadoveanu) b. Nu-i ca în sus pe Tarc u, unde oamenii tr iesc cum au apucat i cum îi taie capul. (M.Sadoveanu) c. eful g rii alerga cât îl ineau picioarele dup un câine care fug rea o gâin . (Panait Istrati) 4. Completa i propozi ia subordonat cu câte o propozi ie regent în a a fel ca s fie, pe rând, propozi ie subordonat circumstan ial de mod, subordonat subiectiv , completiv indirect , atributiv : ....................................................... cum po i tu rezolva aceast problem . 5. Formula i dou propozi ii cu complemente circumstan iale de mod exprimate prin verbe (la gerunziu i infinitiv); transforma i complementele circumstan iale de mod în subordonate circumstan iale modale. Explica i cum a i procedat.

63

Complementul circumstan ial de cauz (Ccz)
Defini ia Este partea secundar de propozi ie care determin un verb sau adjectiv, ar tând cauza unei ac iuni, a unei însu iri sau a unei st ri. Cuvântul • Verb: determinat Calul tres rise de spaim . (M.Sadoveanu) • Locu iune verbal : M-a dus de nas din cauza neru in rii sale. • Adjectiv: L-a g sit sub trei gr un e / Mort de inani ie. (G.Topârceanu) Exprimarea • Substantiv în cazurile acuzativ precedat de propozi ii sau locu iuni complementului prepozi ionale (de, din, pentru, la, pe, din cauz de, din motiv de), circumstan ial genitiv (cu locu iunile perpozi ionale din cauza, din pricina) i dativ de cauz cu prepozi ia datorit : Animalul a înghe at de frig. Nu s-a prezentat la lupte din la itate. Din cauz de boal n-a venit. Am întârziat din cauza autobuzului. Ma ina a derapat datorit poleiului. • Pronume în cazurile acuzativ, genitiv i dativ, precedat de acelea i prepozi ii i locu iuni prepozi ionale ca i substantivul: Am fost certat pentru el (pentru dumnealui, pentru acesta, pentru ai mei, pentru altul). Am lipsit din cauza lui (din cauza dumnealui, din cauza acestora, din cauza alor t i, din cauza altora). Din cauza cui ai lipsit? Nu tiu1/ din cauza cui a lipsit.2 Am alunecat datorit lui (datorit dumnealui, datorit acestora, datorit altora). Adjectiv propriu-zis în acuzativ precedat de prepozi ia de: Nu mai putea merge de fl mând. Numeral cu valoare substantival în acuzativ, gentiv i dativ, cu acelea i prepozi ii i locu iuni prepozi ionale ca i substantivul: S-a sup rat pentru cei doi (pentru cel de-al doilea, pentru amândoi). A pierdut startul din cauza celor doi (din cauza celui de-al doilea, din cauza amândurora). A alunecat datorit celor doi (datorit celui de-al doilea, datorit amândurora). Verb la modurile nepersonale: gerunziu: Întârziind, n-a mai intrat la or . infinitiv perfect: Era nemul umit pentru a nu fi reu it. participiu: Nu mai putea de obosit . Adverb cu prepozi ia de i locu iune adverbial : De încet cum vorbe te, nu-l în eleg. De aceea n-a venit, c a fost bolnav. 64

• o o o •

Topica Observa ii

Poate sta atât înainre, cât i dup cuvântul determinat. 1. Verbul copulativ a fi la modul gerunziu, are func ia de complement circumstan ial de cauz împreun cu un nume predicativ: Fiind bolnav , colega mea alipsit de la coal . 2.Locu iunile adverbiale de aceea, de asta, pentru aceea, pentru asta, de ce, pentru ce sunt complemente circumstan iale de cauz sau de scop dup cum propozi ia în care apar este regenta unei subordonate cauzale sau regenta unei subordonate de scop. Altfel spus: dac dup propozi ia regent apare o subordonat cauzal , locu iunile adverbiale men ionate îndeplinesc func ia de complement circumstan ial de cauz ; dac dup propozi ia regent apare o subordonat final , acestea îndeplinesc func ia de complement circumstan ial de scop: De aceea n-a venit,1/ fiindc a fost bolnav2/ Propozi ia (2) este o subordonat circumstan ial de cauz ; prin urmare, de aceea este complement circumstan ial de cauz în propozi ia regent . De aceea n-a venit,1/ ca s -mi aduc cartea înapoi.2/ Propozi ia (2) este subordonat circumstan ial de scop (final ); prin urmare, de aceea este complement circumstan ial de scop în propozi ia (1), care este regent .

Punctua ia

1. Desp r irea prin virgul este obligatorie dac este antepus termenului regent i este reluat printr-un corelativ sau dac este exprimat printr-un verb la modul gerunziu: De team (,) de asta n-a venit. Întârziind(,) n-a mai intrat la or . 2. În rest, folosirea virgulei depinde de importan a pe care i se acord complementului circumstan ial de cauz în comunicare: Tremura de frig. Nu s-a dus(,) de proast .

65

Propozi ia subordonat circumstan ial de cauz sau cauzal (CZ)
Rolul în fraz Corespunde unui complement circumstan ial de cauz , ar tând cauza unei ac iuni sau a unei însu iri exprimate prin propozi ia regent . Cuvântul • Verb: determinat din Termina i discu iile inutile1/ c voi nu v pricepe i la astea.2/ regent • Locu iune verbal : A luat-o la s n toasa1/ fiindc îi era fric de noi.2/ • Adjectiv: Era sup rat i mâhnit1/ fiindc n-a mai auzit nimic despre fiul lui.2/ Elementele • Conjunc ii subordonatoare: c , c ci, deoarece, fiindc , întrucât, jonc ionale dac , de. A r mas acas ,1/ deaorece a fost bonav.2/ Dac e ti bolnav,1/ de ce vii la coal ?2/ Nu se preg te te pentru ore,1/ c e lene .2/ • Locu iuni conjunc ionale: pentru c , din cauz c , din pricin c , din moment ce, de vreme ce, o dat ce, cât vreme, etc. Cât vreme plou ,1 nu ne putem duce la excursie.2/ Din cauz c a vorbit,1/ a fost pedepsit.2/ Adverbe relative cu valoare de conjunc ie: cum, când, unde. Cum nu cunoa te i drumul,1/ v pute i r t ci.2/ Când nu înva ,1/ cum o s tie?2/

Corelative regent Topica

Punctua ia Observa ii

Pronume relative (care, ce, cât, câ i, cât , câte) precedate de prepozi ia de i locu iunile prepozi ionale din cauza, din pricina: N-am putut intra,1/ de câ i au intrat f r bilet.2/ N-am refuzat-o,1/ de ce crezi tu.2/ în În propozi ia regent apar uneori locu iunile adverbiale corelative de aceea, de asta, pentru aceea, pentru asta: De aceea (de asta, pentru aceea, pentru asta) nu ne a scris,1/ pentru c nu cuno tea adresa noastr .2/ Poate sta atât înainte, cât i dup regent . Au topic fix subordonatele cauzale introduse prin c , c ci (dup regent ) i cum (înaintea regentei) : Nu am venit,1/c am fost bolnav.2/ Cum am fost bolnav,1/ n-am venit.2/ Se desparte prin virgul indiferent de pozi ia ei fa de regent . Conjunc iile i locu iunile conjunc ionale deoarece, fiindc , c ci, întrucât, de vreme ce, din moment ce, din cauz c , din pricin c , pe motiv c , pentru c sunt specializate pentru subordonata cauzal (nu introduc alte feluri de subordonate) Predicatul subordonatei cauzale nu poate fi niciodat exprimat prin verb la modul conjunctiv. Subordonata cauzal introdus prin dac apare mai ales în fraze interogative: Dac plou a a tare,1/ de ce îl mai a tep i?2/ •

66

Complementul circumstan ial de scop (Csc)
Defini ia Cuvântul determinat Este partea secundar de propozi ie care arat scopul unei ac iuni. • Verb: M-am dus la pia pentru a cump ra legume i fructe. • Locu iune verbal : Am luat loc pentru a urm ri spectacolul. Exprimarea • Substantive în cazul acuzativ precedate de prepozi iile pentru, complementului spre, la, întru, dup i de locu iunea prepozi ional în scop de; în circumstan ial cazul genitiv precedate de locu iunile conjunc ionale în veredrea, de scop în scopul, în ideea, în inten ia: Umbl dup cump r turi prin pia . Înva în vederea examenului. • Pronume în cazurile acuzativ i genitiv înso ite de prepozi iile i locu iunile prepozi ionale men ionate: Pentru el (pentru dumnealui, pentru ai mei, pentru ace tia) am f cut toate acestea. Ion va avea examene i se preg te te intens în vederea lor (în vederea acestora)

• Verbe la modurile nepersonale: o infinitiv precedate de prepozi iile i locu iunile prepozi ionale pentru, spre, cu (în) scop de, în inten ia de, în ideea de: Cite te mult spre a cunoa te lumea. Cite te mult în inten ia de a cunoa te lumea. o Supin: A mers acolo la vânat. Adverbe i locu iuni adverbiale: înadins, dinadins, de aceea, de asta, pentru aceea, pentru asta: De aceea (de asta, pentru aceea, pentru asta) studiaz . Poate sta înainte sau dup cuvântul determinat, dar de obicei st dup cuvântul regent. În mod obi nuit nu se desparte prin virgul . Complementul circumstan ial de scop a ezat dup termenul regent se desparte prin virgul numai dac este anticipat prin corelativ: De aceea munce te, pentru a câ tiga bani. •

Topica Punctua ia

67

Propozi ia subordonat circumstan ial de scop sau final (CS)
Rolul în fraz Cuvântul determinat regent Îndepline te rolul unui complement circumstan ial de scop i arat scopul ac iunii exprimate prin regent . • Verb: în În vremea aceasta, mo D nil a tepta la stân 1/ s coboare ciobanii cu oile,2/ ca s le adape.3/ (Gala Galaction) • Locu iune verbal : Cu to ii am pus mâna1/ ca s -l ajut m la nevoie.2/ • Interjec ie: Hai cu noi1/ s le d m o mân de ajutor.2/ • Conjunc ii i locu iuni conjunc ionale: s , ca s , de, pentru ca s , ca nu cumva s , pentru ca nu cumva s : Rogu-te, mân mai tare, mo Luca ...1/ s nu se mai uite satul ca la urs la noi.2/ (Ion Creang ) Mi-am întins bra ele1/ ca s -l îmbr i ez.2/ M-am dus la libr rie1/ de am cump rat c r i.2/ Am c l torit o zi1/ pentru ca s ajung aici.2/ În fiecare diminea m scol devreme1/ ca nu cumva s ajung cu întârziere la coal .2/ Uneori în regent apar locu iunile adverbiale corelative de aceea, de asta, pentru asta, pentru aceea: De aceea am venit la tine,1/ pentru ca s m aju i.2/ Pentru ca s m aju i,1/ de aceea am venit la tine.2/ Poate sta atât înainte, cât i dup regent . Atunci când st dup regent nu se desparte prin virgul decât dac apare un corelativ: Am venit la tine1/ s m aju i.2/ De aceea am venit la tine(,)1/ s m aju i.2/ Atunci când st în fa a regentei, de obicei se desparte prin virgul . 1. Propozi ia circumstan ial de scop introdus prin de apare mai ales în vorbirea popular i arat , spre deosebire de cele care au predicatul exprimat prin verb la conjunctiv, c ac iunea se realizeaz în mod sigur: A venit1/ s aduc ap .2/ (A venit, dar nu e sigur c a adus ap .) A venit1/ de a adus ap .2/ (A venit s aduc ap i a i adus-o.) 2.Grupurile de cuvinte în scopul s , cu scopul s nu sunt locu iuni conjunc ionale; conjunc ia s introduce o subordonat atributiv pe lâng termenul regent scopul: Am venit în scopul1/ s rezolv m împreun problema.2/ AT. (în scopul rezolv rii problemei)

Elemente jonc ionale

Adverbe corelative

Topica Punctua ia

Observa ii

68

Complementul circumstan ial condi ional (Cd )
Defini ia Este partea secundar de propozi ie care arat condi ia de care depinde realizarea unei ac iuni sau existen a unei însu iri. Cuvântul • Verb: determinat Înv ând vei reu i. • Adjectiv: În locul vostru, noi am fi fost mai aten i la semnele de circula ie. Exprimarea • Substantivele caz, condi ie, eventualitate, ipotez în cazul complementului acuzativ, precedate de prepozi iile în, cu: circumstan ial În cazul îmboln virii sale, anun -m i pe mine. de cauz În eventualitatea sosirii lui, m duc i eu acolo. • Substantive abstracte în cazul acuzativ precedate de locu iunea prepozi ional în caz de: Medicamentul acesta se folose te numai în caz de nevoie. Substantive nume de fiin e în cazul genitiv precedate de locu iunea prepozi ional în locul: În locul lui Dan, eu n-a fi plecat. Pronume în cazul genitiv precedate de locu iunea prepozi ional în locul: În locul lui (în locul dumnealui, în locul acestuia, în locul alor vo tri) eu a fi plecat. Adjective pronominale posesive în cazul acuzativ precedate de locu iunea prepozi ional în locul: În locul t u, eu n-a fi acceptat propunerea lui. Numerale cu valoare substantival în cazul genitiv precedate de locu iunea prepozi ional în locul: În locul celor doi (în locul celui de-al doilea, în locul amândurora), eu a fi rezolvat problema. Adverbele altfel, altminteri, când exprim exprimate într-o propozi ie anterioar : S vii repede. Altfel nu te voi a tepta. contrariul celor

Topica Punctua ia

• Verbe la modul gerunziu: Strigând tot timpul, vei r gu i. De obicei, st înaintea termenului regent, dar poate sta i dup acesta (vezi exemplele anterioare). Poate fi intercalat: Eu, în locul lui, a fi plecat. Când este a ezat la începutul comunic rii, de obicei se desparte prin virgul (vezi exemplele anterioare). Când este a ezat dup termenul regent, nu se desparte prin virgul : Armamentul este utilizabil numai în caz de nevoie. Când este a ezat între subiect i predicat, subiectul fiind antepus predicatului, se izoleaz prin virgule (vezi propozi ia de la topic ).

69

Propozi ia subordonat circumstan ial condi ional (CD )
Rolul în fraz Este subordonata care exprim o condi ie sau o ipotez de a c rei îndeplinire depinde realizarea ac iunii sau a unei însu iri din regent . Cuvântul • Verb: determinat din Dac dore ti,1/ vino pe la mine.2/ propozi ia • Locu iune verbal : regent Dac vei avea timp,1/ s iei parte i tu la adunare.2/ • Adjectiv: Echipamentul acesta este util,1/ în caz c mergi i tu la munte.2/ • Interjec ie: Hai i tu cu noi,1/ dac ai timp.2/ Elemente • Conjunc ii i locu iuni conjunc ionale (dac , de (cu sensul de rela ionale dac ), s , în caz c ): De treci codri de aram ,1/ de departe vezi albind.2/ (M.Eminescu) Dac ai timp,1/ treci pe la mine.2/ În caz c nu vine,1/ r mân i eu acas .2/ S fi avut mai mult timp,1/ te-a fi vizitat.2/ • Adverbul relativ când (cu sensul de dac ): Când nu te-a fi ascultat,1/ o p eam i mai r u.2/

Elemente corelative

Topica

Punctua ia Observa ii

Juxtapunere: Ai carte,1/ ai parte.2/ (Dac ai carte, ai parte.) Uneori în propozi ia regent apar adverbele corelative atunci, apoi: Dac mai ninge mult,1/ atunci ne cam s tur m de iarn .2/ Dac nu ne preg tim bine pentru meci,1/ apoi s nu ne a tept m la un rezultat bun./ Poate sta atât înainte, cât i dup regent : Î i r spund,1/ dac -mi scrii.2/ Dac -mi scrii,1/ î i r spund.2/ Indiferent de pozi ia pe care o ocup în fraz , se desparte prin virgul de regenta ei. • Singurul element rela ional specializat pentru subordonata condi ional este locu iunea conjunc ional în caz c (introduce întotdeauna o subordonat condi ional ). • Dac este o conjunc ie universal , care poate introduce: o subordonat subiectiv : Nu se tie1/ dac va sosi la timp.2/ o subordonat predicativ : Întrebarea este1/ dac va sosi la timp.2/ o subordonat atributiv : Întrebarea1/dac va sosi la timp2/ m preocup .1/ o subordonat completiv direct : Îmi va spune la telefon1/ dac va sosi la timp.2/ o subordonat completiv indirect : M gândesc1/ dac va sosi la timp.2/ o subordonat cauzal : Dac e ti bolnav,1/ r mâi acas ./ o subordonat temporal : Dac ai trecut mun ii,1/ imediat vezi câmpia.2/ • Uneori conjunc ia dac lipse te i în acest caz raportul de subordonare se realizeaz prin juxtapunere i cu o intona ie • 70

special : Ai o cultur general ,1/ e ti respectat;2/ nu ai o cultur general ,3/ nu ai stima celorlal i.4/ (Dac ai o cultur general , e ti respectat; dac nu ai o cultur general , nu ai stima celorlal i.) • În stilul oral, subordonata condi ional poate fi eliptic de predicat (lipse te predicatul); în acest caz este alc tuit din conjunc ia de i adverbul negativ nu: Spune-mi adev rul,1/ c de nu,2/ renun la prietenia ta!3/ (de nu = de nu spui adev rul) • Grupul de cuvinte cu condi ia s (c ) nu este locu iune conjunc ional ; s i c introduc o subordonat atributiv : Cu condi ia1/ s cite ti mai mult2/ te trec la examen.1/ AT (Cu ce condi ie? Cu care condi ie?)

71

Complementul circumstan ial concesiv (Ccv)
Defini ia Este partea secundar de propozi ie care arat un fapt ce ar putea împiedica realizarea unei ac iuni sau unei existen e, dar nu o face. Cuvântul • Verb: determinat Cu toate insisten ele mele, n-a venit ast zi la noi. • Locu iune verbal : În ciuda explica iilor mele, nu i-a dat seama de complexitatea problemei.. • Adjectiv: El este înc viguros, în ciuda vârstei. Exprimarea • Substantiv în cazurile: complementului o acuzativ, precedat de prepozi ia f r sau de locu iunile circumstan ial prepozi ionale cu tot (cu toat , to i, toate): concesiv i f r prea mari eforturi, reu eai. Cu toat osteneala mea, nu l-am putut salva. o genitiv, precedat de prepozi iile împotriva, contra i locu iunile prepozi ionale în ciuda, în pofida: Împotriva vremii rele, el a pornit la drum. În ciuda ninsorii abundente, meciul s-a jucat. o dativ, precedat de prepozi ia contrar: Contrar a tept rilor, rezultatele au fost slabe. • Pronume, în cazurile: o acuzativ, precedat de prepozi ia f r i înt rit cu adverbul chiar: Chiar f r tine (f r dumnealui, f r ai vo tri, acesta) a fi rezolvat problema. o genitiv, precedat de prepozi iile i locu iunile prepozi ionale men ionate la substantiv: În pofida lor (în pofida dumnealui, în pofida acestuia, în pofida alor mei) am fost la spectacol. Adjectiv precedat de adverbul chiar: Chiar accidentat i neref cut, tot voi participa la concurs. Verb la modurile: o infinitiv, precedat de prepozi ia f r : F r a înv a prea mult, ea totu i a ob inut rezultate bune. o gerunziu, precedat de adverbul chiar: Chiar m rind viteza, nu ne-a ajuns din urm .

Observa ii

Topica

Adverbe tot, totu i, sau locu iunea adverbial cu toate acestea (referindu-se la cele spuse anterior): Vine totu i i el. A întârziat. Cu toate acestea, a intrat în clas . Locu iunile prepozi ional în ciuda, în pofida, cu tot (toat , to i, toate) sunt specifice acestui complement. Uneori în propozi ie apare un adverb corelativ: tot, totu i: În ciuda viscolului de afar , tot a ie it din cas . St , de obicei, înaintea termenului regent (vezi exemplele de mai sus), dar poate sta i dup acesta: • 72

Era viguros, în ciuda vârstei. Poate s se intercaleze între subiect i predicat: B ie ii no tri, în ciuda înfrângerii, au jucat admirabil. Sb Ccv Pr Punctua ia Indiferent de pozi ia pe care o ocup fa de elementul regent, se desparte prin virgul . Când este intercalat între subiect i predicat, se izoleaz prin dou virgule.

73

Propozi ia subordonat circumstan ial concesiv (CV)
Rolul în fraz Corespunde unui complement circumstan ial concesiv i arat o împrejurare care ar putea împiedica realizarea ac iunii sau existen a unei însu iri exprimate în propozi ia regent . Cuvântul • Verb: Joac bine,1/de i este accidentat.2/ determinat din • Locu iune verbal : De i era sup rat,1/ a stat de vorb cu mine.2/ regent • Interjec ie: Cu toate c e ti ocupat,1/ hai totu i pân la mine.2/ • Adjectiv: El a ie it înving tor,1/ de i era accidentat.2/ Elementele jonc ionale • Conjunc ii subordonatoare: s , c , dac (= chiar dac ), de (= chiar de), de i, m car: S -l omori în b taie,1/ i tot nu recunoa te.2/ Calul,1/ c -i cal,2/ i tot obose te.1/ Chiar de-i obosit,1/ tot înva înc .2/ Locu iuni conjunc ionale subordonatoare: cu toate c , chit c , m car c , chiar c , chiar s , chiar de, f r (ca) s : Cu toate c nu în elege nimic,1/ vorbe te f r întrerupere.2/ Vorbe te bine engleze te,1/ f r (ca) s fie englez.2/ Pronume sau adjective relative precedate de adjectivul indiferent: Indiferent ce m suri vei lua,1/ el tot va pleca.2/ Pronume sau adjective pronominale nehot râte: orice, oricine, oricare, oricât (oricât , oricâ i, oricâte): Orice s-ar întâmpla,1/ eu tot m duc acolo.2/ Oricâ i bani ai avea,1/ tot nu- i ajung.2/ Adverbe relative i nehot râte: cât, cum, unde, oricât, oricum, oriunde: Cât de bogat ar fi,1/ tot zgârcit r mâne.2/ Oricât te vei str dui,1/ tot nu vei reu i.2/ Oricum ar fi timpul,1/excursia se va organiza mâine.2/ Prin juxtapunere: Explic -i(,)1/ i tot nu în elege.2/

• •

• Elemente corelative Punctua ia Observa ii

Foarte frecvent, în propozi ia regent apar adverbele corelative tot, totu i, care exprim ideea de concesie (vezi exemplele de mai sus). Indiferent de pozi ia pe care o ocup în fraz , subordonata concesiv se desparte prin virgul . Subordonata concesiv are urm toarele elemente jonc ionale specializate: de i, cu toate c , chiar dac , chiar de, m car s (c , dac , de), oricât. Foarte rar, subordonata concesiv apare f r element jonc ional, raportul de subordonare fiind realizat prin juxtapunere: Vrei,1/ nu vrei,2/ tot trebuie3/ s pleci aclo.4/

74

Complementul circumstan ial consecutiv (Cst)
Defini ia Cuvântul determinat Este partea secundar de propozi ie care arat urmarea sau consecin a unei ac iuni sau a unei însu iri. • Verb: A r spuns de minune la examen. • Adjectiv: Este destul de neatent pentru a gre i drumul. • Adverb: Înv ase destul pentru a reu i la examen. • Substantive, mai ales abstracte, în acuzativ, precedate de prepozi iile de, pân la, spre: Insist pân la disperare.. A ratat mult, spre disperarea spectatorilor. Substantive înso ite de prepozi ia de sau pân la, care s-au constituit în expresii stabile: de minune, de moarte, pân la lacrimi, pân la sânge: M-a emo ionat pân la lacrimi. E bolnav de moarte. Verbe la modurile: o infinitiv, precedate de prepozi iile pentru, spre, pân la: E prea slab pentru a reu i la examen. o supin (cu prepozi ia de): M nânc de speriat. Locu iunea adverbial de mai mare dragul: Cânta de-a mai mare dragul.

Exprimarea complementului circumstan ial consecutiv

• Topica

St întotdeauna dup cuvântul pe care îl determin . Poate sta, rareori, i înaintea termenului regent, reluându-se printr-un corelativ: De mai mare minunea, a a a înv at. Nu se desparte prin virgul de termenul regent când st imediat dup acesta. Când este a ezat înaintea termenului regent, sau în pozi ie intercalat , se desparte prin virgul Complementul circumstan ial consecutiv este utilizat foarte rar, preferat fiind subordonata consecutiv . Complementul circumstan ial consecutiv red mai expresiv ideea de superlativ al ac iunii sau al însu irii: M nânc de speriat. (M nânc foarte mult.) Complementu circumstan ial consecutiv poate fi u or confundat cu complementul circumstan ial de scop când este exprimat prin verb la modul infinitiv: Ei sunt destul de aten i pentru a nu gre i drumul. (Cst) Ei au studiat harta pentru a nu gre i drumul. (Csc) Cum se pot deosebi? Cst determin un predicat nominal (sunt aten i); Csc determin un predicat verbal (au studiat).

Punctua ia

Observa ii

75

Subordonata circumstan ial consecutiv (CST)
Rolul în fraz Cuvântul determinat din regent Corespunde unui complement circumstan ial consecutiv i arat rezultatul sau urmarea unei ac iuni sau a unei însu iri exprimate în propozi ia regent . Verb: S-a antrenat1/ încât a ajuns cel mai bun sportiv.2/ • Adjectiv: Era frumoas 1/ încât nu te puteai uita la ea. • Adverb: Alerga atât de repede,1/ încât nimeni nu-l putea prinde.2/ • • Conjunc ii subordonatoare: încât, de, c , ca s : A muncit atât de mult,1/ încât a obosit.2/ Alerga a a de tare,1/ c nimeni nu-l putea prinde.2/ ipa1/ de te asurzea.2/ E prea diplomat1/ ca s -l contrazic .2/ Locu iuni conjunc ionale: încât s , pentru ca s , cât s : Proceda a a,1/ încât s fie auzit de ceilal i.2/ E prea comod,1/ pentru ca s fac un asemenea efort.2/ Adverbe relative: cât, decât: Plângea atât de tare,1/ cât i-era mil de ea.2/

Elemente jonc ionale

• Corelative regent

în Adverbele a a (de), astfel (de), atât (de), destul (de), prea, locu iunile adverbiale în a a fel, pân într-atât, într-atât de apar ca elemente corelative în regent . Cânta a a de (atât de, într-atât de) frumos,1/ încât to i se minunau.2/ St întotdeauna dup propozi ia regent . De obicei, se desparte prin virgul de regenta ei. Nu se desparte prin virgul când este introdus prin conjunc ia de i s cu corelativul prea, a ezate imediat lâng predicatul regentei: Urla1/ de te asurzea.2/ Conjunc ia încât este specializat pentru subordonata consecutiv . i

Topica Punctua ia

Observa ie

76

Lucrare de verificare
1. Se d textul: „Dar P una se de teptase i începuse s plâng i i se p rea Agripinei c numai vuietul pârâului acoperea destul de bine ipetele lui.” (Gala Galaction) Cerin e: a. Sublinia i predicatele i identifica i felul lor; b. Delimita i fraza în propozi ii i preciza i felul acestora, indicând raporturile sintactice care se stabilesc între ele; c. Analiza i sintactic i morfologic cuvintele: s plâng , vuietul, lui din fraza dat ; d. Da i sinonimele cuvintelor: ve nic, splendoare, aprig, prieten; e. Da i antonimele cuvintelor: lini te, pretutindeni, a ridica, vesel; f. Alc tui i fraze în care conjunc ia s introduce: o subordonat subiectiv , o subordonat predicativ , o subordonat atributiv , o subordonat completiv direct , o subordonat completiv indirect , o subordonat final , o subordonat condi ional i o subordonat concesiv . 2. S se identifice func ia sintactic a pronumelui i adjectivului relativ-interogativ care din urm toarele contexte: a. Vino-n codru la izvorul care tremur pe prund. (M.Eminescu) b. Scrie-mi i mie care este noul t u num r de telefon. c. Care om nu ine la via a sa mai mult decât la a altora? d. Exist oameni a c ror experien de via este foarte bogat . e. Ultimul film pe care l-am v zut m-a impresionat profund. f. L-am cunoscut pe omul c ruia m-ai recomandat atât de c lduros. 3. S se identifice prin sinonime lexicale sau frazeologice (combina ii stabile de cuvinte) sensul verbului predicativ a fi din urm toarele enun uri: a. În lumea asta sunt femei cu ochi ce izvor sc scântei. (M.Eminescu) b. De dou luni de zile este în concediu medical. c. În Pia a Palatului a fost un accident mortal. d. Mâine va fi un an de la c s toria lor civil . e. Tu e ti din Cluj, iar el este din Bucure ti. f. Orice or de curs este de cincizeci de minute. g. Cât este un kilogram de banane? h. Pe unde a i fost de diminea i pân acum? i. Ce e când i se zbate ochiul stâng? j. Cât vor fi lumea i p mântul, vor exista i oameni neferici i. 4. Rescrie i urm torul text, corectându-se toate gre elile pe care le con ine (indiferent de natura lor): Ori, dac se are în vedere îns i faptul c în aceast prob de extrem fine câ tigarea unui centimetru sau doi se ob in prin eforturi supra-omene ti, atunci cele ase centimetri peste recordul mondial reprezint un lucru extraordinar. 5. S se arate, prin rescriere, care sunt formele verbale corecte în urm toarele enun uri: a. Justi ia nu poate s absolve / s absolveze pe autorul unei crime premeditate. b. Popula ia de la ora e contract / contracteaz mai u or bolile infec ioase. c. Foarte mul i factori concur / concureaz la realizarea unui ideal. d. Ast zi oamenii manifest / manifesteaz nestingherit pentru drepturile lor. e. Literatura nu trebuie s reflecte / s reflecteze fidel realitatea. f. În studiourile de la Hollywood se toarn / se turneaz un nou western. 77

6. Indica i, prin rescriere, care este paronimul potrivit în urm toarele enun uri: a. Alegerea a fost absolut arbitrar / arbitral . b. S pt mâna viitoare se va întruni comisia arbitrar / arbitral . c. Reuniunile familiale / familiare sunt o pl cere pentru mul i oameni. d. Industria noastr carbonier / carbonifer este în regres. e. Z c mintele petrolifere / petroliere sunt o important surs de energie. f. Primirea care i s-a f cut a fost destul de glacial / glaciar . g. ederea într-o sta iune balnear este temporar / temporal . h. Climatul cazon / gazon a disp rut din coli. 7. Indica i ce fel de propozi ii subordonate introduce adverbul relativ cum în urm toarele fraze: a. Cum î i vei a terne, a a vei dormi. b. Vremurile actuale sunt cum sunt i nu le po i schimba. c. Prietenul meu este un om cum nu se afl pe toate drumurile. d. Cum nu mai exista nicio sc pare, armata s-a predat necondi ionat. e. Am v zut cum roiesc albinele în jurul florilor. f. M-am mirat cum de n-a venit i el la întrunire. g. Cum a cr pat de ziu , to i au pornit spre vârful înz pezit. 8. Indica i ce fel de subordonate introduce conjunc ia dac în urm toarele fraze: a. Dac -mi vei scrie câteva rânduri înseamn c m mai iube ti. b. Urcând din greu, se gândea dac va rezista pân la vârful muntelui. c. Nu tiu precis dac voi mai trece pe acolo la întoarcere. d. Întrebarea dac vom putea pleca ast zi m preocup . e. Dac m-ar ruga i în genunchi, tot nu m-a mai întoarce la el. f. Problema este dac se mai poate face ceva. g. Dac vei reu i la examen, i p rin ii t i se vor bucura. h. Dac te-ai prins în hor , trebuie s joci. i. Dac e ti bolnav, r mâi acas . 9. Recunoa te i, în frazele urm toare, subordonatele circumstan iale concesive: a. Oricât ai l cr ma, s tii c ginere ca feciorul d sc li ei nu-mi trebuie. (M. Sadoveanu) b. Avea ochii cârpi i de somn, fiindc , de i era trecut de amiaz , abia se sculase din pat. c. Joace unul i pe patru / Totu i tu ghici-vei chipu-i, / i de plânge, de se ceart , / Tu în col petreci în tine... (M. Eminescu) 10. Construi i trei fraze în care subordonatele circumstan iale concesive s fie introduse prin de i, dac i s , iar în propozi iile regente s se g seasc adverbele corelative tot sau totu i.

78

Bibliografie
Metea, Alexandru, Limba român esen ial , Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 2003 Metea, Alexandru, Limba român pentru elevi, Editura Helicon, Timi oara, 1993 Popa, Ion; Popa, Marinela, Limba român , gramatic , fonetic , vocabular, Editura Niculescu, Bucure ti, 2008 Neam u, G.G., Teoria i practica analizei gramaticale, Edi ia a III-a, Editura Paralela 45, Pite ti, 2008 Dra oveanu, D.D., Teze i antiteze în sintaxa limbii române, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1997 Grui , Gligor, Moda lingvistic 2007, Editura Paralela 45, Pite ti, 2006 Marin, Diana, Dic ionar de paronime, Editura Steaua Nordului, Constan a, Gramatica limbii române (GALR), volumul II, Enun ul, Editura Academiei Române, Bucure ti, 2005 Dic ionarul ortografic, ortoepic i morfologic al limbii române, (DOOM 2) Editura Univers Enciclopedic, Bucure ti, 2005

79

CUPRINS
NO IUNI GENERALE DE SINTAX ............................................... 2 I. Unit ile sintaxei ........................................................................ 2 II. Raporturile sintactice................................................................ 3 III. Clasificarea propozi iilor......................................................... 7 a) Clasificarea propozi iilor dup structur ................................... 7 b) Clasificarea propozi iilor dup aspectul predicatului ............... 7 c) Clasificarea propozi iilor dup scopul comunic rii .................. 8 d) Clasificarea propozi iilor dup sensul pe care îl au în fraz .. 12 e) Clasificarea propozi iilor dup rangul din fraz …………….12 Verifica i-v cuno tin ele!. .........................................................13 IV. Coresponden a dintre p r ile de propozi ie i propozi iile subordonate ………………………………………………..14 V. P r ile de propozi ie i subordonatele corespunz toare ......... 16 Subiectul ..................................................................................... 16 Propozi ia subordonat subiectiv .............................................. 18 Predicatul..................................................................................... 21 Propozi ia subordonat predicativ ............................................ 26 Verifica i-v cuno tin ele!........................................................... 28 Atributul ...................................................................................... 30 Propozi ia subordonat atributiv .............................................. 33 Verifica i-v cuno tin ele! .......................................................... 35 Complementul direct................................................................... 37 Propozi ia subordonat completiv direct ................................. 40 Verifica i-v cunp tin ele! .......................................................... 42 Complementul indirect................................................................ 43 Propozi ia subordonat completiv indirect ............................. 45 Verifica i-v cuno tin ele!........................................................... 47 Complementul circumstan ial de loc …………………………. 48 Propozi ia subordonat circumstan ial de loc ........................... 50 Complementul circumstan ial de timp ........................................ 51 Propozi ia subordonat circumstan ial de timp (temporal ) … 54 Verifica i-v cuno tin ele! ……………………………………..56 Complementul circumstan ial de mod ........................................ 58 Propozi ia subordonat circumstan ial de mod (modal ).......... 61 Verifica i-v cuno tin ele!........................................................... 63 Complementul circumstan ial de cauz ...................................... 64 Propozi ia subordonat circumstan ial de cauz ....................... 66 Complementul circumstan ial de scop ........................................ 67 Propozi ia subordonat circumstan ial de scop (final ) ............ 68 Complementul circumstan ial condi ional .................................. 69 Propozi ia subordonat circumstan ial condi ional ................. 70
80

Complementul circumstan ial concesiv ..................................... 72 Propozi ia subordonat circumstan ial concesiv .................... 74 Complementul circumstan ial consecutiv................................... 75 Propozi ia subordonat circumstan ial consecutiv ................. 76 Lucrare de verificare ................................................................. 77 Bibliografie ……………………… …………………………. 79

81

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful