MOTTO

„FERICIT ORI NEFERICIT OMUL ARE NEVOIE DE ALTUL SI NU TRĂIEŞTE DECÂT PE JUMĂTATE TRĂIND PENTRU EL”

1

CUPRINS
Istoric....................................................................................................................pag 1 Noţiuni de anatomie a organelor genitale feminine………………………..........pag 2 Fiziopatologia aparatului genital..........................................................................pag 7 Fibromul uterin.....................................................................................................pag 9 Etiopatogenia......................................................................................................pag 10 Simptomatologia fibromului uterin...................................................................pag, 11 Diagnostic diferenţial..........................................................................................pag 12 Evoluţia fibromului uterin...................................................................................pag 13 Prognostic............................................................................................................pag 13 Complicaţii..........................................................................................................pag 13 Tratament.............................................................................................................pag 14 Tratament medical...............................................................................................pag 14 Tratament medicamentos cu stiptice...................................................................pag. 15 Hormonoterapia...................................................................................................pag 15 Tratament radiologie............................................................................................pag 15 Tratament chirurgical...........................................................................................pag 15 Posibilităţi si limite in profilaxia fibromului uterin.............................................pag 16 Noţiuni de îngrijire infirmerie..............................................................................pag 17 Cazuri clinice........................................................................................................pag 18 Cazul I..................................................................................................................pag 18 Cazul II.................................................................................................................pag 25 Cazul III................................................................................................................pag 32 Concluzii...............................................................................................................pag 38 Anexe....................................................................................................................pag 39 Anexa 1.................................................................................................................pag.39 Anexa 2.................................................................................................................pag.40 Anexa 3.................................................................................................................pag.41 Anexa 4.................................................................................................................pag.42 Anexa 5.................................................................................................................pag.43 Bibliografie............................................................................................................pag 44

2

ISTORIC
Fibromul uterin impresionează prin frecventa mare a îmbolnăvirilor, posibilităţile limitate ale tratamentului conservative si printr-o chirurgie efectuata de multe ori abuziv si inutil cu mutilarea multor femei. Fibromul uterin a fost semnalat din cele mai vechi timpuri ca si "pietre ale uterului". Hipocrate descrie cazul unei femei thesaliene de 60 de ani, care, după ce a prezentat dureri abdominale, a eliminat prin vagin o "piatra" (fibrom calcificat). In 1775, Louis face primul studiu asupra acestor tumori si-l prezintă la Academia Regala de chirurgie. In a doua jumătate a secolului XIX se descrie cazul unei fete decedate prin hemoragie interna a cărei cauza a fost ruptura unui vas sanguine a unui fibrom uterin subseros (1861-ROKISTANSCKY). In 1899, Kiriac descrie in cursul clinic de patologie chirurgicala confuzia create de un fibrom uterin calcificat extras de un felcer cu forcepsul de la o femeie ce se credea ca naşte. Fibromul uterin este constatat de 3 ori mai frecvent la negrese datorita probabil unei predispoziţii genetice sau a unor condiţii socio-economice particulare. In ceea ce priveşte geneza fibromului uterin VIRCHOW emite ipoteza proliferării celulare la o iritatie de natura infectioasa, iar Klebs si Kleinwachter si apoi Pillat si Costes in 1894 discuta originea vasculara a fibromului uterin, din vasele miometriale. Chirurgia ginecologica este mama chirurgiei viscerale pentru ca cea mai veche intervenţie chirurgicala a fost operaţia cezariana. Cele mai vechi intervenţii ginecologice datează din epoca lui Soranus din Efes care a propus amputarea colului uterin cu fierul rosu. In tratamentul fibromului uterin primele succese apar la Strasbourg, fiind citate extirpările de tumori pendiculate rezecate prin strangulare cu fibre metalice.

3

NOŢIUNI DE ANATOMIE A ORGANELOR GENITALE FEMININE
Organele genitale ale femeii îndeplinesc funcţia de reproducere, si acestea sunt: organe genitale externe organe genitale interne

Organele genitale externe sunt alcătuite din: Regiunea pelviana (muntele lui Venus) este un relief anatomic acoperit de un tegument cu peri. Labiile mari sunt doua cute tegumentare simetrice acoperite de par pe fata externa si cu foarte multe glande sebacee si sudoripare pe fata interna. Ele se unesc formând inainte comisura anterioara si apoi comisura posterioara. In profunzimea lor se afla situate corpul vulvar format din ţesut erectil. Labiile mici sau nimfele sunt nişte cute in care tegumentul suferă o tranziţie către mucoase. Glandele Bariholin sunt situate in 1/3 posterioara a labiilor mari interpuse intre bulbul vaginal si mucoasa vulvara. Orificiul canalului lor de excreţie este situate in unghiul dintre baza labiei mici si inelul himenal. Clitorisul este organul erectile situate inaintea si deasupra meatului urinar. El este format din cei doi corpi cavemosi insirati pe ramurile ischipoubiene. Clitorisul, numfele si meatul urinar (orificiul extern al uretei) delimitează un spaţiu triunghiular numit vestibule. In aceasta regiune pe langa uretra se deschid si canalele glandelor Skence. Bulbii vaginali sunt constituenţi ai aparatului erectile alături de clitoris. Himenul este o membrane muco-fibro-elastica reprezentând graniţe dintre organele genitale externe si cele interne. Membrana himenala prezintă orificiul care permite drenarea fluxului menstrual. Acest orificiu prezintă configuraţii variate. Organele genitale interne sunt constituite din: vagin, uter, trompe, ovare.
4

Vaginul este un organ cavitar, care se intinde de la colul uterin la vulva. Lungimea sa este variabila intre 7 si 9 cm. Canalul vaginal este turtit anteroposterior, incat i se poate distinge un perete posterior in raport cu vezica urinara si cu uretra, si un perete posterior in raport cu rectul si fundul de sac peritoneal Douglas; pereţii laterali ai vaginului vin in contact cu muşchiul ridicător anal, diferite planuri ale perineului si bulbii vaginului. Limita extremităţii inferioare a vaginului este formata din membrane himenala, care se rupe la primul contact sexual. Prin extremitatea superioara, vaginul se inserează pe colul uterin, înconjurând porţiunea vaginala a colului. Se realizează astfel un sant circular numit don sau fundul de sac vaginal. Vaginul este un canal musculomembranos elastic care face legătura intre organele genitale interne si externe. Trompele. Trompa uterine tuba sau salpinga se prezintă ca un conduct neregulat, cilindric, care la un capăt se deschide liber in cavitatea peritoneala, iar la celalalt se continua cu cornul uterin. La nivelul tubelor se întâlneşte ovulul cu spermatozoidul si se produce fecundatia. Prin ele, oul ajunge in uter. Trompa are o lungime de 10-12 cm si se împarte in patru porţiuni: a) portinuea interstitiala (intramurala) se afla in grosimea musculaturii uterului; b) porţiunea istmica este porţiunea de langa uter, strâmbată având o lungine de 3-4 cm.; ' c) porţiunea ampulara este cea mai larga, flexoasa; d) porţiunea pavilionara cu care se termina; trompa are forma de pâlnie ai cărei pereţi sunt crestaţi puternic si tranformati in franjuri fimbrii tubare. Pavilionul se afla in imediata vecinătate a ovarului. Trompa prezintă un mic mezon (mezosalpinx), care este format de peritoneu si prin care ea primeşte vasele si nervii. Rolul trompei este de a capta ovulul si a-1 aduce dupa fecundatie spre uter. Timpul necesar ca sa ajungă in uter este de 7-8 zile. Ovarele reprezintă glandele sexuale feminine si sunt situate in pelvis, de o parte si de alta a uterului, intr-o foseta pe peretele lateral al pelvisului numita foseta ovariana, înapoia ligamentului larg si a trompei. Sunt de mărimea unei nuci uscate, au o culoare
5

Cand ovulul a fost fecundat si incepe sarcina. dupa fecundare. fara pereche. Foliculii ovarieni conţin celule de reproducere feminine numit ovul. turtit anteroposterior. fibre elastice si numeroase fibre musculare netede. el evoluează cam in doua săptămâni si este înlocuit de o cicatrice: corpul albicios. secreta hormonii sexuali care pregătesc organele genitale in vederea sarcinii. Canalul cervical se continua in sus in porţiunea supravaginala. Porţiunea intervaginala prezintă in centrul ei deschiderea canalului cervical prin orificiul extern. la sfârşitul sarcinii el expulzează fătul si anexele lui. numit orificiu intern. protejeaza sarcina in dezvoltarea sa si menţine si dezvolta caracterele feminine. da nasetere ovulului incepand deci sarcina. si altul central numit medulara. in care se dezvolta oul. Uterul este un organ muscular. In caz contrat. Ovarul are rolul de a produce ovulul. doua margini (dreapta si stânga). numit corticala. care persista multa vreme in ovar. Este singurul organ din cavitatea abdominala neacoperit de peritoneu. ligamentele sale fiind foarte laxe. căruia i se descriu: doua fete (vezicala si intestinala). acesta oprindu-se la nivelul hilului ovarian (locul pe unde intra si ies vasele si nervii). corpul galben creste si ramane funcţional câteva luni de zile. Uterul are forma unui trunchi de con. Colul uterin.albicioasa si prezintă suprafaţa neregulata cu numeroase cicatrice si şanţuri. fundul si doua 6 . mai voluminoasa numit corp. Zona medulara a ovarului este foarte vascularizata. deschizandu-se in cavitatea uterine printr-un orificiu. conţine ţesut conjunctiv. cavitar. Ovarul este un organ relative mobil. turtit in sens anteroposterior. care il imparte in doua porţiuni diferite ca forma si dimensiune: una superioara. Trompele si ovarele alcătuiesc anexele uterului. Zona corticala conţine foliculii ovarieni in diferite stadii de dezvoltare. Este un organ median. este separate pe linia inserţiei vaginului intr-o porţiune intravaginala si una supravaginala. Ovarul este format din 2 straturi: unul periferic. Corpul uterului are un aspect conoid. corpul galben si ţesutul conjunctiv. care. Aproximativ in partea sa mijlocie uterul prezintă o ingustare aproape circulara numita istm. si alta inferioara numit col. de aspect conic. având baza orientate in sus si vârful trunchiului in jos.

Axul colului uterin face cu axul uterului un ungi deschis inainte numit ungi de flexiune. uterosacrate. axul uterului facand cu axul vaginului un unghi deschis inainte.ligamentele largi sau late iau naştere printr-o dedublare a peritoneului care înveleşte uterul si trompele. Corpul uterin este supus influientei hormonilor ovarieni si pnesperadivitatii mai mult decât celelalte segmente ale aparatului genital.unghiuri tubare. Mijloacele de suspensue Ligamentele uterine sunt: . Uterul are o mare mobilitate si isi menţine poziţia datorita ligamentelor sale: largi. In afara de acestea. Mijloacele de fixare ale uterului sunt: a) mijloacele de suspensie b) mijloacele de susţinere. Rolul lor este de orientare a uterului si mai puţin de suspensie. Conţin pe langa ţesut conjunctiv si fibre musculare netede. denumit unghiul de versiune.Ligamentele uterosacrate se insera pe istmul uterin înconjura rectul si se insera pe sacrum. iar pe fata posterioara intalnim mezoovarium. parcurg canalele inghinale si se termina in regiunea muntelui venerian si in labile mari sub forma de "laba gastii". ridica un plin peritoneal pe fata anterioara a ligamentului larg.ligamentele rotunde sunt cordoane fibromusculare. Corpul este implantat oblic fata de vagin. si de sistemul de susţinere constituit din planseul pelviperineal. Aceste ligamente 7 . uterul mai este menţinut si de ţesutul conjunctiv pelvian. foitele pritoneale se alipesc si trec mai departe lateral spre peretele pelvian. . . care se intend de la coamele uterine pana la regiunea pubiana. lateral la peretele excavatiei ligamentului larg si continua cu ligamentul infundibilapelvian (lomboovarian). rotunde. Marginile superioare ale ligamentului larg constituie mezosalpinsul. In mod normal uterul este situate in planul sagital uşor anteversat si anteflectat. ajunse la marginile uterului. înclinaţia uterului pe vagin poate varia in mod fiziologic sau patologic.

Ţesutul conjunctiv pelvian. dar in acelaşi timp solidarizate intre ele prin ţesut conjunctiv.si tapetat înspre cavitatea peritoneala de peritoneu. Perineul constituie cel mai important sic el mai valoros mijloc de susţinere al uterului.contribuie in mare măsura la susţinerea uterului in poziţia sa normala de anteversie flexie. are o culoare roza-rosiatica. Grosimea ei variază in funcţie de etapele ciclului menstrual. Tunica musculara sau miometrul. Invelitoarea peritonala este dedublată pe fata ei profunda de ţesut conjunctiv stratul subseros. prin lamele sacro-recto-ganitopelvine si conexiunile cu perineul. Mucoasa cavităţii uterine este neteda. este formata din foita peritoneala care îmbracă uterul. conţine si numeroase vase sanguine. Structura uterului Peretele corpului uterin aceste alcătuit dintr-un strat muscular dens -miometrulcăptuşit la interior de o mucoasa . Este singurul ligament adevărat. Mucoasa uterină este puternic hormonodependenta si prin aceasta supusa unor intense modificări cilice. Fibrele musculare au un important rol in închiderea vaselor sanguine (hemostaza fiziologica). este stratul cel mai bine reprezentat (grosimea medie de 15 mm). 8 .perimetrium. domul vaginal si pe pereţii escavatiei pelviene. Tunica mucoasa sau endometrul adera strâns la miometrul fara interpunerea unei submucoase. Tunica seroasa sau perimetrul. transmiterea foitelor de presiune de la uter asupra perineului se face prin intermediul vaginului. Mijloace de susţinere sunt reprezentate de aderentele la organele învecinate (aderente la vezica si rect).endometrul . Este situat sub peritoneu si este alcătuit din tracturi fibroase care se fixează de colul uterin.. Este format din mănunchiuri de fibre musculare netede separate. foarte aderenta la miometru si friabila.

destul de groasa si rezistenta. artera ovariana. Organele genitale interne sunt irigate de artera uterine. a dificultăţilor hemostazei si a trombozelor.brusc separate de mucoasa pavimentoasa necheratinizata a exocolului. Vaginul este irigat de artera vaginala si hemoroidala medie si artera cervicovaginala. Glandele corpului secreta un mucus gros. La nivelul ostiumului uterin. Vascularizatia organelor genitale _Este asigurata de artere. artera ligamentului rotund. dar nu devine mai dur. 9 . impreuna cu mucoasa vaginala. necheratinizata. Mucoasa canalului cercival este încreţită. care vine din artera femurala. In decursul ciclurilor menstruale uterul se congestionează.este de tip pavimentos. Sistemul arterial. artera funiculara si artera ligamentului sacrouterin. stratifica.a exocolului . Organele genitale externe sunt irigate de artera ruşinoasa interna. Celulele straturilor superficiale sunt bogate in glycogen (absent in celulele cancerigene). vene si vase limfatice. Cele mai evidente fenomene se petrec la nivelul mucoase cavităţii uterine. Ce apare ca un lizereu roşu deschis. Mucoasa exocolului suferă. volumul lui creste puţin. mucoasa glandulara cervicala este net . ramura a arterei hipogastrice si artera ruşinoasa externa. uşor alcalin care protejează cavitatea uterine impotriva infecţiilor ascendente din vagina si facilitează ascensiunea spermatozoizilor spre aceasta cavitate. Zona de demarcaţie dintre cele doua se numeşte joncţiunea cervico-vaginala. Ea este de tip glandular. ci dimpotrivă consistenta lui scade. Ovarul este vascularizat de artera ovariana. Sistemul nervos formează pluxuri bogate care explica posibilitatea apariţiilor hemoragiilor masive. Trompa este irigata de artera uterine si ovariana. o descuamaţie permanenta.Mucoasa istmului are aceleaşi caractere histologice cu cea a corpului. Mucoasa portiunii vaginale .

Din acestea sângele este conduc pe doua ai: in jos pre venele uterine care se varsă in iliaca interna. ci dimpotrivă consistenta lui scade. impreuna cu mucoasa vaginala. Vascularizatia organelor genitale _Este asigurata de artere. Glandele corpului secreta un mucus gros. in sus spre venele tubei si ale ovarului in vena ovariana. Ce apare ca un lizereu roşu deschis. La nivelul ostiumului uterin. musculara si seroasa si formează reţeaua subseroasa. drenajul limfatic al uterului se descrie separate pentru corp si col din anumite considerente practice. necheratinizata. Organele genitale externe sunt irrigate de artera ruşinoasa interna. care desi formează un plex continuu. care vine din artera femurala. Celulele straturilor superficiale sunt bogate in glycogen (absent in celulele cancerigene). 10 .Venele pleacă din toate tunicile uterului formând sinusurile uterine. volumul lu creste puţin. Mucoasa exocolului suferă.. vene si vase limfatice. Limfaticile provin din trei reţele: mucoasa. apoi plexurile venoase uterine. mucoasa glandulara cervicala este net brusc . Mucoasa protiunii vaginale — a exocolului — este de tip pavimentos. Limfaticile corpului se aduna aproape toate inspre unghiurile uterului. separate de mucoasa pavimentoasa necheratinizata a exocolului. Limfaticile sunt importante pentru urmărirea metastazelor si a difuzării inflamatiilor. uşor alcalin care protejează cavitatea uterine impotriva infecţiilor ascendente din vagina si facilitează ascensiunea spermatozoizilor spre aceasta cavitate. In decursul ciclurilor menstruale uterul se congestionează. o descuamatie permanenta. Zona de demarcaţie dintre cele doua se numeşte joncţiunea cervico-vaginala. clinice. Cele mai evidente fenomene se petrec la nivelul mucoase cavităţii uterine. Din plexurile uterine pleacă si venele ligamentului rotund. dar nu devine mai dur. ramura a arterei hipogastrice si artera ruşinoasa externa. Sistemul arterial. stratifica.

artera funiculara si artera ligamentului sacrouterin. incepand cu pubertatea si sfârşind cu menopauza. artera ligamentului rotund. Inervaţia Inervatia vaginului este data de plexul pelvic si plexul sacral. Din plexurile uterine pleacă si venele ligamentului rotund. a dificultăţilor hemostazei si a trombozelor. artera ovariana. constituind expresia activităţii feminine. Limfaticile provin din trei reţele: mucoasa. Organele genitale externe si treimea interioara a vaginului sunt inervate de nervul rusionus intern care provine din plexul sacrat. Venele pleacă din toate tunicile uterului formând sinusurile uterine. Sistemul nervos formează pluxuri bogate care explica posibilitatea apariţiilor hemoragiilor masive. Limfaticile sunt importante pentru urmărirea metastazelor si a difuzării imflamatiilor. Ovarul este vascularizat de artera ovariana. 11 . care desi formează un plex continuu. Limfaticile corpului se aduna aproape toate inspre unghiurile uterului plexul hipogastric inferior. care se produc ciclic. drenajul limfatic al uterului se descrie separate pentru corp si col din anumite considerente practice. Trompa este irigata de artera uterine si ovariana. musculara si seroasa si formează reţeaua subseroasa. Vaginul este irigat de artera vaginala si hemoroidala medie si artera cervico-vaginala. apoi plexurile venoase uterine. FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ Menstruatia este prierderea de sânge periodica si temporara prin organele genitale.Organele genitale interne sunt irigate de artera uterine. in sus spre venele tubei si ale ovarului in vena ovariana. Din acestea sângele este conduc pe doua ai: in jos pre venele uterine care se varsă in iliaca interna. clinice.

Exista o strânsa corelaţie intre procesele ciclice. din care se va reface mucoasa in cursul ciclului următor. ajungând in a 14-a zi a ciclului menstrual la o grosime de 2-3 mm. De la a 15-a zi a ciclului menstrual. care durează 3-5 zile. din ce in ce mai mult. cu tot timpul suferă schimbari in structura sa. calculând din prima zi a menstruatiei. Aceasta faza de dezvoltare a mucoasei se numeşte faza proliferativa. ea se ingroasa treptat. cantitatea variază intre 50-200 gr.ovariene in care fenomenele se condiţionează reciproc astfel: periodicitatea 27 +/. mucoasa uterine este foarte subţire.Caracterul de periodicitate a ciclului este o consecinţa a interrelatiilor hipotalamo hipofizare . 12 . in care mucoasa uterine se pregăteşte pentru nidarea ovulului fecundat. Predominând hormonal follicular o von numi faza foliculinica. Daca ovulul a fost fecundat. iar glandele mucoase se dezvolta foarte mult si capata un aspect secretos. apare sarcina. Mucoasa uterine este alcătuita din doua straturi: a) stratul superficial sau funcţional. b) stratul bazai. alcătuita numai din stratul bazai. In aceasta perioada ovarul secreta foliculina. care se petrec in ovar si modificarile concomitente ale mucoasei uterine. Foliculina creste progresiv si in aceasta perioada.4 zile. care se elimina cu menstruatia. Deoarece sunt prezenţi cei doi hormone in organism .foliculina si progesteronul denumim aceasta faza foliculino -luteinica. mucoasa uterine se dezvolta cu scopul pregătirii unui cuib propice ovulului in creştere. Imediat dupa menstruaţie. ea durează in medie 14 zile. ea este insotita de al II-lea hormone secretat de ovar-progresteronul sau luterina. Mucoasa uterine nu ramane niciodată in repaus. pana la câteva zile inainte de menstruaţie. începând din acest moment. durata 3-5 zile (rar 5-6 zile). influenţând endometrul care va răspunde printr-o proliferare intensa. mucoasa uterine isi continua hipertrofia. glandele se alungesc. Daca ovului eliminate de orav prin trompa nu este fecundat dupa a 28-a zi a ciclului menstrual incepe a IlI-a faza numita menstruala.Aceasta faza este faza secretorie.

de asemenea creează condiţiile necesare pentru fecundatie si menţinerea sarcinii. continua sa crească si in faza de luteinizare. depunerile de glicogen si cornificarea celulelor mucoasei vaginale. Din punct de vedere hormonal. ca sa scadă brusc in câteva zile înainte de menstruaţie. începutul activităţii ovarelor se face in perioada pubertăţii. astfel ca exista o corelaţie strânsa intre procesele ciclice care se petrec in orav si modificările concomitente ale mucoasei uterine. ca dupa aceea sa crească progresiv. perioada de matritate sexuala si de apariţie a primelor menstruaţii.Secreţia interna — hormonala. . Epiteliul vaginal este format din 3 straturi de celule: a) stratul bazai profund b) startul intermediar c) stratul superficial Epiteliul vaginal are 2 funcţii importante: de a acumula glicogen si de a cornifica la suprafaţa. Foliculina determina proliferarea. Ciclul ovarian. In primele zile de ciclu menstrual. foliculina este secretata in cantite mica. ovarul prezintă un ciclu corespunzător celor 2 faze de transformări folieulare. care produce o serie de transformări locale ale organelor genitale. prin urmare in plina activitate policulinica. Ambele funcţii se exercita in timpul dezvoltării foliculitor. Modificările mucoasei uterine din timpul ciclului menstrual sunt date de incitaţiile hormonale din partea ovarelor. Sub denumirea de foliculina sunt inglobati un complex de hormone numiţi estrogeni.secreţia externa. Ei produc estusrul sau rutul la femeie cu toate transformările corespunzătoare din 13 . prin care se elimina ovulele cu rol in perpetuarea speciei. Ovarele prin secreţia lor au o funcţie dubla: .Prima menstra (menarha) apare intre 11-14 ani iar ultima menstruaţie arata instalarea menopauzei intre 48-55 ani si care este insotita de incetarea funcţiei ovarieni. Mucoasa vaginala va reacţiona si ea sub influenta hormonilor genitali.

Celulele organismului sunt sisteme programate. Tumorile benigne ale uterului. Din punct de vedere citologic. Aceşti hormone sunt: foliculina sau hormonal feminităţii si progesteronul sau luteina. Se întâlnesc rar fibroame care cântăresc 15-30 kg. dar poate ajunge pana la mărimea unui cap de adult si chiar mai mare. FIBROMUL UTERIN Fibromul uterin este o tumora benigna dezvoltata din ţesutul miomatos si fibromatos al uterului. alterori. Volumul fobromului uterin este variabil. pentru ca ele interceptează un mesaj transmis de hormone intr-un mod specific. In ultimii ani se întâlnesc fibroame si la femei sub 30 ani. sunt bine delimitate (încapsulate). Localizarea In raport cu peretele uterin si regiunea afectata se întâlnesc mai multe forme: 14 . Uneori se intalneste un singur nodul fibromatos mic in uter. Secreţiile hipofizei depind direct de integritatea si conexiunile hipotalamusului.organismul acestora. Orice abatere de la normal aduce la perturbări care se observa la intregul nivel al organismului. fibroamelor uterine este variabil. Se intalneste la femeile intre 30-45 ani. Numărul. din punct de vedere anatomopatologic. Secreţia ovarului este stimulate si menţinută de secreţiile specifice ale glandei hipofize: hormone gonadotropi. mai frecvent mic. Frecventa. si de cele mai multe ori se întâlnesc o mulţime de noduli fibromatosi. nu dau metastaze si dupa extirpare nu recidivează. celulele care le compun sunt adulate si nu prezintă mitoze caracteristice tumorilor maligne. Reprezintă aproximativ 1825% din afecţiunile ginecologice si apare mai frecvent la femeile sterile.

De fapt întotdeauna exista si fibre musculare si fibre conjunctive de aceea denumirea corecta este de fibromiom uterin. Vascularizatia fibromului euterin este bogata la periferie si săraca in centru. realizând polipul submucos. sesil sau pediculat. Structura fibromului uterin: a) fibre musculare duspuse in spirala. b) teroria resturilor embrionare. ETIOPATOGENIA Etiopatogenia fibromului uterin este necesara. care asigura nutriţia fibromului. b) fibre conjunctive intercalate intre fibrele musculare. submucos. rezistenta). subsrios care poate sa fie sesil sau pediculat. Vorbim de miom uterin atunci cand exista o prevalenta a fibrelor musculare (tumora este moale. care se multiplica. c) capsula fibromului formata din ţesut conjunctiv lax si fibre musculare turtite. formând 15 . In eventualitatea in care tumora are si incluziuni glandular (epiteliu) vorbim de adenomion sau adenofirbrom. ultimul putând dulce la torsinonarea fibromului cu sfacelare. din care motiv sunt frecvente tulburatile ischemice.Klebs explica apariţia fibromului uterin ca o proliferare a ţesutului miomatos si conjunctiv prerivascular. in care caz poate evolua spre vagin. este un vas de tip terminal. Conheim considera fibromul uterin ca fiind consecinţa unor resturi embrionare. b) In raport cu regiunea uterumul fibromul poate fi localizat la nivelul corpului uterin. Exista mai multe terorii care incearca sa explice apariţia a) teoria vasculara Pilliet .a) in raport cu peretele uterin intalnim fobromul uterin localizat: interstitial sau intramural. colului uterin. elastica) si de fibron uterin. localizate perivascular. cand predomina fibrele conjunctive (tumora este dura. d) vasul central.

in mod secundar.enuntata ca o curiozitate (captele cumulate o infirma). la periferia cărora. sunt extreme de intalnite la femeile cu fibrom uterin. favorizează in mod inconstand dezvoltarea fibroamelor.i de foliculina. In graviditate fobromul uterin creste in dimensiuni din cauza "bicuilui hormonal" existent in sarcina. Se pare ca teoria hiperfoliculinica ramane cea mai plauzibila in explicarea etiologiei fibromului uterin. care.resturi concentrice de fibre netede. Starea de hiperfoliculineamie din organismul femeii si in general foliculina administrate in exces. simptomul cel mai frecvent este intalnit in 89% din cazuri. Fibromul uterin apare in perioada de activitate genitala. La menopauza fibromul uterin diminuează. SIMPTOMATOLOGIA FIBROMULUI UTERIN Simptome subiective: 1) Hemoragia. c) teoria inflomatorie . In sprijiniul acestei terorii exista date experimentale ca acelea ale lui Klenitchi. proliferează ţesutul conjunctiv. e) teoria hormonala hiperestrogenica considera dezvoltarea fibromului uterin drept o consecinţa a unei stări de hiperfoliculinemie existenta in organismul femeii. O serie de date clinice pledează in favoarea acestei teorii. Explica frecventa anemiei secundare la femeile cu fibrom uterin si metroragic 2) Leucoreea este "frecvent intalnita. mai ales in fibroame cu localizare submucoasa. Cand fibromul are o localizare in regiunea istmica. sub aspect de menoragii si metroragii. timp de 42 săptămâni a obţinut la 27 dintre ele fibronaioame uterine. Ovarita sclerochistica si hiperplazia glandulochistica a mucoasei uterine. cunoscute ca expresit a unei stări de hiperfoliculinemie. d) teroria neurofibromatozei Recklinghausen explica apariţia fibromului uterin in cadrul unui process de neurofibromatoza generalizata. injectând zilnic la 50 cobaite tinere cate 10000 u. este posibil ca tumoarea sa joace un rol de "dop" sau "vomica uterina" (Trillat) 16 .

contracţii). colul uterin devine inalt (ridicat retrosimfizar). ca si baza examenului vaginal. edem al membrelor inferioare. tracţiune in sfera genitala sau sub forma de durere surda. constripatie cronica. netede sau de aspect nodular. mictiuni frecvente. pe baza antecedentelor. Din acest motiv in cazul unei singure tumori. in care oprirea menstruatiei si nu sangerearea este semnul cel mai important. care face corp comun cu uterul. deformat.chistul de ovar si hidrosalpinxul sunt tumori laterala de uter care nu fac corp comun cu uterul . hidronefroza urmata de pielonefrita ascendenta. iar in cazul unor noduli fîbromatosi multilpii are aspect boselat. staza in micul bazin. pe vasele pelvine. 4) Compresiunea se manifesta printr-o serie de tulburări apărute la nivelul organelor vecine.sarcina extrauterina sau hematocelul au caractere bine destincte care face confuzia puţin probabila. Simptome_______obiective: 1) creşterea in volum a uterului. desi aceasta este relative uşor de recunoscut. In urma ei. p erect. care nu arata caracterele speciale ale uterului geavid (moale. care poate fi pusa in evidenta prin histerometrie si histerografie 2) prezenta unei tumori. . cu afectarea cavităţii uterine. nevralgii lombare si aspect de nevrite pelviene. DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL Se face cu: . pe nervi. 17 . Examenul biologic de sarcina inlatura orice îndoiala. La nivelul uterului se palpează una sau mai multe tumori dure. uterul este mărit global si poate duce la confuzii cu sarcina. pe vezica sub forma de disurie.sarcina de diferite vârste (mai ales in prima jumătate). Predispizitie in promboflebite. globules. Diagnosticul pozitiv se face pe baza simptomelor subiective si obiective.3) Durerea este intalnita sub forma de senzaţie de greutate in pelvis. pe uretre.

desi aceasta cauza de multe ori este descoperita cu ocazia unui examen ginecologic. b) acţiunea fibromului asupra sarcinii. In evoluţia sa fibromul uterin poate suferi o serie de transformări si modificări. nu are in general regularităţile fibromului. 18 . astfel ca un modul al corpului poate deveni al regiunii istmice având o localizare praevia. suferind modificările uterului gravid.calcifieri. apare in jurul menopauzei sau dup ace.fibromul asociat cu sarcina care este destul de frecvent in sarcina se acomodează destul de bine.inflamatiile anexiale. Nu se intervine in fibromul asociat cu sarcina. masele anexiale se alătura adesea uterului Evoluţia fibromului.cancerul corpului uterin. Exista complicaţii ca: avortul.sunt mai frecvent intalnite.caracterizata prin prezentata unor formaţiuni chistice in parenchin. . naşterea prematura. deoarece prin aderentele statilite. dar este posibil sa si coboare in masa musculara care este "ramolita". inseratia praevia a placentei. Cand sarcina este dusa la termen se pun in discuţie doua probleme: a) acţiunea sarcinii asupra fibromului (sarcina in general hipertrofiaza fibromul uterin). sangeraarea este fara legătura cu menstruatia.intalnita in menopauza. cele interstitiale se ramolesc. EVOLUŢIA FIBRONULUI UTERIN Este lenta si adesea asimptomatica. Hipertrofia se produce la fibroamele subseroase. .. pot da naştere la erori. -degenerescenta rosie(fibromul roşu) care este consecinţa unor tulburări circulatorii prin destruarea arteriala. -degenerescenta grasoasa intalnita in sarcina. -degenerescenta chistica.apar sub forma de condensare fibroasa. febra. neregulata. Transformările moi imbraca adesea forme de: -degenerescenta edematoasa sau mixomatoasa a fibronului. prezentaţii vicioase. acestea produc insa dureri vii. Transformările dure.

consecutive unor tulburări circulatorii. COMPLICAŢIILE Complicaţiile pot fi: l)hemoragice.consecinta a necrozei de colicvatie.consecinta unui process de necroliza ischemica.vase si in fibroamele mari.are un character benigu. cu perioade de stagnare si crestere. intalnite mai ales in fibroamele submucoase. PROGNOSTIC Fibromul uterin evoluează uneori capricios. -necroza fibronului uterin.rect.In ambele cazuri procesul evoluează spre sfacelare.uretere.consecutive infectării dand aspect de supuratie.urmate de anemie. In general prognosticul este bun.Prognosticul poate deveni grav prin complicaţii. 2)compresiuni grave pe organele vecine(vezica. 3)necrobioza fibromului favorizează alterarea stării generale cu fenomene toxice si modificări grave in evoluţia procesului.fiind vorba de o tumora care.asupra diafragmului).rinichi. -degenerecsenta angiomatoasa prezenta in fîbroanele vasculare. 4)torsionarea abdomenul acut). -malignizarea(cancerizare) fibronului se intalneste la 1-3% din cazuri si poate prezenta următoarele aspecte:in cazul degenerării ţesutului conjunctiv al fibromului ia aspectul de fibrosarcom cu diferite aspecte histopatologice. fibromului apăruta in formele pediculate(poate determina 19 .-ramolisment.poate imbraca 2 aspecte: a)necroza aseptica. 5)supuratia fibromului care se manifesta sub aspectul unei septicemii cu evoluţie grava.iar dupa menopauza cu regresiune. -transformări moi in resturile unor insule glandulare din canalele Wolff.histologic. b)necroza septica.consecinta a obstrurarii vaselor din pediculul fibromului.

TRATAMENTUL MEDICAL(CONSERVATOR) Se aplica in: -fibrom uterin fara hemoragii abundente.mai frecvente dupa intervenţii.dupa aceasta data a devenit aproape exclusive chirurgical. e)exista un risc de deces postoperator in 2-3% din cazuri prin complicaţii inerente.tratamentul era aproape exclusive medical. -fibrom uterin fara fenomene de compresiune. TRATAMENTUL Tratamentul fibromului uterin a evoluat si a prezentat modificări de concepţie in decursul timpului. -fibrom uterin fara fenomene dureroase. In schema terapeutica a fibromului uterin trebuie sa avem in vedere: a)diagnosticul minuţios al formei in faza de evoluţie a fibromului care trebuie sa constituie baza tratamentului.local se vor 20 . -fibrom uterin care nu are tendinţa la crestera rapida.nu a dispariţiei histologice.cu repaus absolut la pat pe perioada internarii. De unde pana la sfârşitul secolului al XIX-lea.ca o arma terapeutica eficace. c)evolutia mai lenta a nodulilor mai mici. Tratamentul conservator consta in instituirea unui regim igienodietetic.6)cardiopatii. In ultimul timp hormonoterapia a dat rezultate satisfăcătoare si este considerate. b)regresiunea spontana posibila a tumorii in menopauza. -la femei cu stare generala alterata sau care prezintă organopatii ce contraindica operaţia.prin care se evita congestia pelvina. d)rezultatele insuficiente ale tratamentului medical.cel puţin in formele initiale.flebite si tromboflebite.fiind vorba de o regresiune a fibromului uterin din punct de vedere chimic.urmate de embolii consecutive.

Hamamelis Virginiana).venostat. HORMONOTERAPIA Tratamentul hormonal consta in administrarea preparatelor antgoniste din care amintim:testosteronul.claudenul.aplicat in scop hemostatic si biopsic(este un tratament de multe ori provizoriu) -miomectomia se aplica in fibroamele cu localizare subseroasa si in fibroamele solitare intramurale. Dintre procedeele chirurgicale amintim: -chiuretajul.sangostopul.Medroxiprogesteronul(per oral) si acetoxiprogesteron(per os).extracte de Hidratis Canadensis. iar dintre coagulante:coagulenul.pe cat posibil. Se administrează tratament medicamentos cu hemostatice si coagulante. TRATAMENTUL RADIOLOGIC Consta in radium si roentgenterapie.aplica irigaţii firbinti vaginale in hemoragii rebele la tratament si care sunt in cantitate moderata.care duc la oprirea hemoragiei si regresiunea fibromului uterin. Dintre hemostatice amintim:calciu.In aplicarea lui se va avea in vedere.pastrarea funcţionalităţii sferei genitale. mai preconizează miometrectomia(Aburel) 21 . TRATAMENTUL CHIRURGICAL Se va individualiza de la caz la caz. Ergotamina se poate administra si sub forma de extract fluid de Secale comutum(de 3 ori cate 10-15 picaturi/zi). vitamina K. TRATAMENTUL MEDICAMENTOS CU STIPTICE Se va administra:ergotamine(ergomet.in doze de castrare.hemofobinul.lutestantul(in doze de 100-250 mg repartizate fractionat la 2-3 zile o fiola).adrenostazin.vitamina C.

Cunostiintele actuale de etiopatogenie au dus suficiente argumente in sensul existentei a doi factori favorizând dezvoltării tumorale: factorii 1 hormonal si vascular oferind condiţiile prin care proliferarea tumorala poate fi influenţată. POSIBILITĂŢI SI LIMITE IN PROFILAXIA FIBROMULUI UTERIN Tumora benigna cu larga răspândire in populaţia feminine.asimptomatica ce nu necesita. Si totusi. fibromul uterin constituie cea mai frecventa indicaţie de chirurgie majora la femei.atunci cand acestea sunt alterate.In acelaşi timp. incurca tratamentul menopauzei si maschiaza diagnosticul altor afecţiuni ginecologice mai grave. -histerectomia supraistimica se practica deasupra istmului si se poate face cu păstrarea anexelor sau extirparea anexelor -histerectomiasubtotala aplicata la femei mai tinere si cand colul uterin este indemn. Având in vedere posibilitatea apariţiei unui neoplasm de bont restant.-histerectomia supratuboligamentara fundica practicata tip sub următoarele variante: histerectomie si histerectomia Sweifel.fiind o histerectomie interanexialasau cu extirparea anexelor. Ea se poate practica cu păstrarea anexelor sau extirparea acestora.fibromul uterin se caracterizeza prin potenţial minim de malignizare si evoluţia sajn majoritatea cazurilor.subtuboligamentara Beuttner intermediara tip SORESI-Brocq. numerosi autori opiniaza pentru histerectomia totala in cazul fibromului uterin.Se excuta cu păstrarea anexelor.cauzeaza serioase complicaţii ale sarcinii. -histerectomia totala practicata in cazul femeilor tecute de 45 ani si in toate cazurile in care colul uterin prezintă leziuni cu un potenţial de malignizare in perspective. 22 .tratament ci numai supraveghere. In aceste conditii.pana in present.profilaxia fibromului ar părea inutila si iluzorie si se explica de ce in unele tratate de specialitate nici nu figurează.nu este cunoscut stimulul declanşator al proliferării tumoraie si se discuta posibilitatea unei predispoziţii genetice.

Ea a încercat sa demonstreze ca îngrijirile nu înseamnă numai cantitate ci aceasta trebuie sa cedeze locul unei înţelegeri a problemelor sociale bazate pe gândire.profilaxia fibromului uterin este posibila si au ca scop intretinerea unui echilibru hormonal cu evitarea încărcărilor hormonale si combaterea sindromului de congestie pelviana. NOŢIUNI DE ÎNGRIJIRI INFIRMIERE Pana la jumătatea secolului al XlX-lea ingrijirile infirmiere au fost tributate normelor morale si religioase naţionale. Cadrul organizatoric propice pentru profilaxie il constituie consultul periodic si dispensarizarea cazurilor cu risc de imbolnavire( pubertate patologia.cand practice debutează fibromul. Reglementarea masurilor profilactice se realizează eşalonat de-a lungul perioadei de activitate genitala a femeii. profilaxia fibromiomului uterin consta in: -supravegherea intregi dezvoltări si funcţiei genitale a femeii incepand de la pubertate cu combaterea disfunctiilor neuroendocrine si a cauzelor de congestie pelviana. Aceasta a creat o imagine a surorii medicale bazate pe indisponibilitate. sterilitate primara. -precauţii in utilizarea tratamentelor cu estrogeni si a contraceptivelor. In principal. -stimularea natalităţii la vârsta tanara. -evitarea inteventiilor chirurgicale timpurii si repetata pe sfera gemtaîa5ce pot afecta circulaţia venoasa pelviana. -depistarea tumorilor in fazele incipiente.Se ajunge astfel ca profilaxia fibromiomului uterin sa fie justificata si posibila. Florens Naighingale a fost prima care a încercat sa elibereze ingrijirile de baza de aceste norme.femei ce au făcut tratamente hormonale) si supravegherea tumorilor depistate si tratate.latente.tesut genital incarcat cu intervenţii chirurgicale. 23 . Deci. -precauţii in utilizarea tratamentelor cu hormoni.prevenirea dezvoltării lor si a complicaţiilor prin prescriptiide igiena si medicatie decongestina.

sa-si exprime nevoile si sentimentele.nu pot face altceva decât sa înlăture obstacoleîe.Niei medieina.Sa ajuţi bolnavul sa-si păstreze temperatura intre limite normale 8.Sa ajuţi bolnavul sa respire 2. 10.Sa ajuţi bolnavul sa mănânce si sa bea 3." Către finele anilor 1970 relaţia dintre cel îngrijit si îngrijitor influenţează formarea surorilor medicaie. 12.Sa ajuţi bolnavul sa elimine 4. care a descris necesităţile fundamentale ale omului ca baza a îngrijirilor.Nici una nîcî alta nu vindeca^numai natura poate vindeca. îngrijit.cand sta sau se afla culcat. Sa ajuţi bolnavul sa-si practice religia conform conceptului propriu privind ceea ce este drept si nedrept.Sa ajuţi bolnavul sa se odihnească si a doarmă 6. 11. sa fie protejaţi de ceilalţi. 13. 9.mci chirurgia.Sa ajuţi bolnavul sa păstreze o buna postura cand se plimba. de orice pericol din partea pacientului cum ar fi infecţia sau violente. Acestea sunt: l. 5. Sa ajuţi bolnavul in activităţi recreative.Sa ajuţi bolnavul sa-si păstreze corpul curat.Sa ajuţi bolnavul sa evite pericolele din mediul înconjurător. Sa ajuţi bolnavul in munca sau in ocupaţii productive. sa aibe protejate tegumentele. Sa-1 ajuţi sa-si schimbe poziţia. îngrijirile infirmiere in ambele cazuri asigura bolnavului cele mai bune condiţii pentru ca natura sa-si realizeze opera. Sa ajuţi bolnavul sa comunice cu alţii.Sa ajuţi bolnavul sa-si aleagă îmbrăcămintea si sa se imbrace si dezbrace 7.gratie lucrărilor Virginiei Henderson.Nimic nu este mai puţin adevarat.In cartea sa apăruta in 1959 "Nota despre nursuig" ea descrie astfel aceste ingrijiri: "Avem tendinţa sa credem ca medical vindeca. 24 .

respiraţia 14/minut. Antecedentele personale fiziologice releva ca bolnava a avut menarha la 14 ani. di urează normala . Antecedentele personale patologice relevă ca bolnava a suferit de hernie ombilicala in 1965. tranzit intestinal normal. Motivele internării actuale sunt: metrologia si durerile lombare si pelviene. paliditate. Sa ajuţi bolnavul sa invete ! Actualul mod conceptional porneşte de la ideea ca individul este o entitate din punct de vedere biologic. corp uterin 25 . puls 90 batai/minut. subfebrila (temperatura de 37° C). La internare bolnava prezintă stare generala satisfăcătoare. psihologic.14. TA 180/90 mm Hg. iar in 2011 internează in spitalul judeţean Targu-Jiu pentru metroragie fiind diagnosticata cu Fibrom uterin sângerând remisa simptomatologica prin tratament medicamentos. si de atunci si pana la 50 ani a avut un ciclu reglat. de profesie casnica. col fara leziuni. A avut trei naşteri si cincisprezece avorturi. naţionalitate romana si de religie ortodoxa se internează in data de 13 an 2011 pentru: metrologie si dureri lombo-pelviene. de sex feminin. La vârsta de 50 ani intra in menopauza cu toate simptomele unei menopauze dar in intensitate redusa. Istoricul bolii releva ca actualul puseu hemorogic a debutat cu trei săptămâni înaintea internării la care s-au adăugat si durerile lombo-pelviene. Scopul îngrijirilor decurge din necesitatea păstrării sau restabilirii independentei pacientului in satisfacerea necesitaţii bolnavului. Examenul dc specialitate arata un abdomen suplu. Din relatările bolnavei ocupaţia de baza este grădinăritul iar sursa de întreţinere este fiul sau cel mic. in vârsta de 53 ani din mediul rural. care are necesitaţi fundamentale cu manifestări specifice pe care si le satisface singur daca se simte bine.P. nedureros cu flux moderat. vulva si vagin suple. Individul tinde spre autonomie in satisfacerea nevoilor sale. social si spiritual. CAZURI CLINICE CAZUL I M. La tuseul vaginal: col inchis. operata.

40-80 picaturi de 3 ori pe zi. intravaginal 5. 4.Indometacin -supozitoare II de doua ori pe zi. in apa. Se recoltează la internare următoarele examene de laborator ale căror rezultate sunt : Analize medicale valorile pacientei -hemoglobina -hematocritul -nr.B. pe stomacul gol sau la mese dace apar fenomene de iritatie gastrica (per os).Glubifel 3-6 drajeuri pe zi. 3. Tratamentul instituit se menţine timp de şapte zile de la internare dupa care bolnava este operata in ziua de 21 ianuarie practicandu-se histerectomie totala. 12.Lizadon supozitoare.Clorocalcin. ceai sau lapte/per os . tratament cu: 1. intrarectal.8 gr% 40% 5400/mm3 7-12/10-l8mm 2UML 92mg% 320mg% valori normale 14gr% 42% 8000/mm3 8-13/12-20mm 2-4 UML 65-110mg% 200-400mg% Medicul curant pune diagnosticul de Fibrom uterin sângerând si instituie si 26 . neregulat cu anexe suple. dur. unul de 3 ori pe zi. dimineaţa si seara . Examenul clinic pe celelalte aparate si sisteme da relaţii normale.CIotrirnazoî-coniprimate vaginale II pe zi dimineaţa si seara. fractionat la mese.leucocite -VSH -tymol -glicemie -fibrinogen -R.mărit de volum cat un pumn de adult.W. intrarectal 2.

lichide (ceaiuri. A doua zi dimineaţa aerisirea salonului înainte bolnava este de culcare. unul dimineaţa si unul scara intrarectal A dormi. compoturi. pansament local steril. microclimatul camerei corespunzător b (delegate: diazepam 1 tb seara 27 .Prima zi de boala Nevoi Elemente de dependenta 1 A elimina 2 metroragie Elemente de independenta 3 dependenta Problema Diagnostic nursing Obiective Inervaţii Evaluare 4 pacienta pierde sânge pe cale vagi na la 5 scurgere vagi nai a neadecvata cantitativ si calitativ 6 pacientei sa i se faca toaleta locala corespunzătoare si sa i se asigure hidratarea corespunzătoare 7 a)autonome : toaleta locala de cate ori este nevoie. lenjerie odihnită întinsa pe pat. este hidratata corespunzător A-si menţine temperatura corpului in limite normale ridicarea temperaturii peste limitele normale T-37.5°C dependenta pacienta prezintă subfebrilitate hipertermie pac ierna sa aibă o temperatura cat mai aproape de limitele normale a)autonome : lenjerie Dupa 24 ore curata ori de cate ori bolnava nu mai este transpira b)delegate: subfebrila indometacin 2 supozitoare. stres dependenta pacienta nu se poate odihni suficient dificultatea de a se pac ierna sa aibe un odihni somn odihnitor a)autonome: psihoterapie. linişte. anxietate. lenjerie de corp corespunzătoare. supe. sucuri de fructe 2000-2500 ml/zi) b)delegate : Clotrimazol 2cp/zi vaginale (d+-s) 8 Dupa 24 ore bolnava pierde sânge vaginal. repaus la pat. a se odihni dureri lombopelviene.

are dureri lombo-pelviene durerea.A se mişca.A. 28 . scaun A invaţa cerere de informaţii dependenta pacienta pune insuficienta de intrebari in legătura cunoşti inte cu boala pacienta sa fie informata in legătura cu boala a)autonome : explicam pacientei boala si evoluţia acesteia sub tratamentul medicamentos arătând daca este posibil si alte paciente in aceeaşi situaţie sau altele mult ameliorate Sub tratament starea pacientei se va ameliora. alterarea ritmului cardiac pacien:ei sa i se asigure regim hiposodat a)autonome: cantitatea de NaCl sa nu depasasca 3 gr/zi Bolnava respecta dieta. iar durerile lombo-pelviene sunt diminuate TA=170/90 mm Hg.. T-37°C puts-87 batai/minut di urează normal.A. sa fie prevenite complicaţiile. tranzit intestinal normal A evita pericolele Risc de complicaţii dependenta bolnava pierde sânge pe cale vaginala. supraveghere a)autonome : repaus la pat. probabilitatea de atingere a integrităţii fizice bolnava sa fie liniştita. puls. nu are edeme aneteli TA= 180/90 mm Hg Dupa 24 ore bolnava este liniştita. a TA-180/90 mm dependentei avea o postura Hg Puls^90 corecta batai/minut bolnava are valori crescute ale T. temperatura. Pacienta a căpătat cunostiintele solicitate. se urmăresc funcţiile vitale ale organismului : T.

este destinsa semiobscuritate . ceaiuri) b)delegate Clotrimazol 2cp/zi vaginale (1 seara + 1 dimineaţa) 8 Dupa 24 ore bolnava pierde sânge vaginal. apa. supe. Pacienta a adormit aerisirea salonului. sucuri de fructe. constrângeri fizice dependenta pacienta are treziri dificultatea de a se pacienta sa aibe un repetate in timpul odihni somn odihnitor somnului a)autonome: repaus la pat. unul dimineaţa si unul scara intrarectal A dormi. in cantitate mica si este hidratata corespunzător A-si menţine temperatura corpului in limite normale ridicarea temperaturii peste limitele normalului T37°C dependenta pacienta are subfebrilitate hipertermie pacienta sa aiba o temperatura cat mai aproape de limitele normale a)autonome : lenjerie Dupa 24 ore curata ori de caie ori este bolnava nu mai este nevoie b)delegate : afebrila indometatie 2 supozitoare. a se odihni treziri repetate. bine. linişte b)delegate: diazepam 1 tb seara la culcare A evita risc de dependenta pacienta pierde probabilitate de pacientei sa i se a)autonome: Pacienta se 29 . lichide in cantitate de 2000 ml/zi (compot.A doua zi de boala 1 A elimina 2 metroragie 3 4 dependenta pacienta pierde sânge pe cale vaginala 5 scurgere vaginala neadecvata cantitativ si calitativ 6 picienteî sa i se faca toaleta locala coresp jnzatoare si sa i se asigure hidratarea corespunzătoare 7 a)autonome: toaleta locala ori de cate ori este nevoie.

a)autonome : repaus la pat. toaleta locala si de cate ori este nevoie pansament steril b)delegate : Clotrimazol 2cp/zi intra vag nai e (1 seara * 1 dimineaţa) îndometacin supozitoare 2/zi (1 dimineaţa +1 seara) intrarectal 8 Pacienta pîerdt sânge vaginal. supraveghere Sub tratament starea se va ameliora. şa nu prezinte complicaţii 7 a)autonome : repasus a pat. evoluţia sub tratament medicamentos si chirurgical tinand cont de vârsta simte bine. supraveghere b)delegate : Lizadon 2 su sozitoare/zi intrareetalGlubifer 3-6 drjeuri/zi Clorocalcin 60 picaturi de 3 ori/zi in lichide a)autonome: explicam boala. are dureri integrităţii fizice lornbo-pelviene asigure regim hiposodat repaus la pat. sa fie prevenite complicaţiile. dependenta dureri diminuate pacienta este neliniştita cu privire la anxietate pacienta sa fie liniştita. nu are alte complicaţii A evita pericolele agitaţie. iar durerile lombopelviene sunt mult diminuate A comunica cerere de informaţii dependenta pacienta pune insuficienta de intrebari in legătura cunostiinte cu boala bolnava sa fie liniştita.pericolele complicaţii sânge pe cale atingere a vaginala. in cantitate mica. teama. pacienta capata noi cunostiinte A treia zi de boala 1 2 A metroragie elimina 3 dependenta 4 pacienta pierde sânge in cantităţi mici 5 scurgere vaginala neadecvata cantitativ si calitativ 6 Pacienta sa fie supravegheata. Pacienta nu ma sa nu aibe dureri supraveghere are dureri lombopelvient 30 .

intervenţia chirurgicala b)delegate : Lizadon 2 supozitoare/ zi (1 dimineaţa + 1 seara) intrarectal Clorocalcin 60 picaturi/zi. de 3 ori zi in lichide pacienta sa fie informata in legătura cu boala si tratamentul chirugical a)autonome : explicam tehnica intervenţiei chirurgicale si importanta ei. mecanismul bolii este optimista A in vata cerere de informaţii dependenta pacienta pune Insuficienta in intrebari in legătura cunostiinte cu tratamentul chirurgical Sub tratament starea bolnavei este uşor ameliorata» pacienta este liniştita si consimte actul chirurgical 31 .

Antecedentele patologice nu releva nimic afara de bolile eruptive ale copilăriei. dureros la palpare. de sex feminin in vârsta de 47 ani. Din istoricul bolii reiese ca bolnava mai bine de un an a prezentat metrorogii repetate despărţite de perioade de intermitenta. Antecedentele fiziologice releva ca bolnava a avut menarha la 14 ani. cu durata de 3 zile.2 mg 65-110mg% negativ . Din anamneză reiese ca bolnava isi petrece timpul liber citind. apendicectomie la vârsta de 12 ani. cu prezenta de doi noduli de peretele posterior cu diametrele de aproximativ 15 mm si respectiv 27 mm uzualitati echografic. c ciclu menstrual regulat. Examenul local cu valve arata col de aspect normal.8 mg 98 mg% negativ 32 valori normale 14gr% 42% 6000. pierdere de sânge vaginal in cantitate moderata. La internare bolnava prezintă stare generala satisfăcătoare. are grup sanguin 01 si Rh-negativ. uter sensibil. uter mărit cu volum dc considerenta fibromatoasa. Antecedentele herdo-colaterale nu aduc date referitoare la boala. Tuseul vaginal: col întredeschis. Analize medicale -hemoglobina -hematocrit -nr.8gr% 39% 5600/mm3 6-12/10-17mm 0.5-1. aparatul cardio-circulator. paliditate. nedureros. ca se autointretine.8000/mm3 8-13/12-20mm 0.L.leucocite -VSH -creatimina -glicemic -VDRL valorile pacientei 11. din mediul urban de profesie profesoara la scoală generala 5-8 de naţionalitate romana si de religie ortodoxa se internează in 17 ianuarie 2011 în spitalul judeţean in secţia de obstetrica ginecologie cu diagnosticul de polifibromatoza uterina. aparatul digestiv. aparatul urinar si organele de simt da relaţii normale. naşteri 3. Examenul clinic pe sisteme si aparatul respirator.CAZUL II P. avorturi 4.

33 .Diazepam l tb seara 5. A doua zi se practica histerectomie subtotala istmica interanexiala. Postoperator in prima zi pacienta prezintă o stare generala buna. prânz si seara înainte de masa per os) 4.Clorocalcin 60 picaturi de 3 ori pe zi in lichide 3.Glubifel 6 drajeuri/ zi (2 dg dimineaţa.Masa de seara va fi suspendata si înlocuita cu lichide in vederea intervenirii operator in ziua următoare. Pacienta evoluează favorabil urmând tratamentul medicamentos sub supraveghere chirurgicala. Este subfebrila (37°C) cu 17 respiraţii pe minut si TA=Î 30/60 mm Hg iar pulsul este de 76 batai/minut. Tratamentul postoperator a fost următorul: Ampicilina 500 mg flacoane 1 la 6 ore Polivitamine dg 4/zi Piafen tb H/zi Glucoza 5%-500mi 10%-500 ml Soluţie fiziologica 500 ml.Se instituie medicametul cu: 1. mictiuni fiziologice si tranzit intestinal normal reluat. duireza normala (800 ml).Indometacin supozitoare 2 (1 dimineaţa + 1 seara) intrarectal 2.

cefalee. recoltarea de urina pt. este hidratata corespunzător A evita pericolele risc de complicaţii (scăderea TA. eliminare urinara necorespunzatoare 6 Pacienta sa aibe o toaleta corespunzatoare. sa i se calmeze durerile. infecţie. punga cu gheata pe abdomen b)delegate : Piafen sup. 2 pe zi (s+d) Ultrogestan cpl/zi etiltestosteron cp 2/zi 8 Dupa 24 ore bolnava pierde sânge vaginal. ameţeli. Etamsilatf 1/6 ore Fitromenadion f 1/6 ore Adrenostazin f 1/6 ore Nitrofurantoin lcp/6 ore Biseptol 2cp la 12 ore Nistatin ovul 1 intravaginal. Funcţiile vitale:TA120/60 mm Hg T°-36.Nevoi' Prima Elemente de dependenta zi de boala Elemente de independenta Problema Diagnostic nursing Obiective Inervaţii Evaluare 1 A elimina 2 Metroragie infecţie urinara 3 dependenta 4 pacienta pierde sânge vaginal si elimina o urina necorespunzatoare din punct de vedere calitativ. toaleta locala. sa itu existe riscul complicaţiilor 34 Pacienta are o stare generala puna. supravegherea funcţiilor vitale.8°C Puls-68/min Respiraţie 16/min 34 . sa aibe o diureza corespunzătoare calitativ. ameţeli cand se ridica durerea din pat pacienta sa fie supravegheata. 5 scurgere vaginala neadecvata cantitativ si calitativ. hidratare corespunzătoare b)delegate: Gluconolactat de Ca si Mg f I/zi (dimineaţa). Urocultura. 7 a)autonome: repaus la pat. seara la culare a)autonome: pansament local steril. drureri accentuate) dependenta pacienta pierde sânge risc de atingere a pe cale vaginala si are integrităţii fizice.

poziţie indecubit dorsal cu capul intr-o parte in uşoara hipcrextensie 8 Dupa 2 ore pacienta respira uşor fara greutate A bea si a manca restricţii alimentare (intervenţia chirurgicala) dependenta pacienta nu poate fi alimentata pe cale orala dificultatea de a se pacienta sa fie hidrata si alimenta reechilibrată hidroelectrolitic a)autonome: dieta hidrica administrare de lichide. administrarea de uniidifîcat prin sonda nazala. ceai 200-300 ml b)delegate: perfuzie cu glucoza 10%. respectând regimul hidric A elimina imposibilitate. accepta operaţia A doua zi de internare (prima zi postoperatorie) Nevoia Elemente de dependenta 2 modificarea ritmului respirator.informaţii intrebari in legătura cu boala ei si intervenţia chirurgicala cunoşti inte asigure regim hiposodat cantitatea de NaCl sa nu depasasca 3 gr/zi liniştita. urmărirea tranzitului intestinal b)delegate : Dupa sondaj pacienta are emisiuni de urina (diureza 800 ml). constrângeri fizice dependenta pacienta nu are mictiuni de 6 ore postoperator eliminare urinara insuficienta cantitativ pacienta sa aibe diureza de aproximativ 600 ml a)autonome : măsurarea diurezei. 500 ml soluţie fiziologica 500 ml Dupa 12 ore pacienta se alimentează si hidrateaza singura. polipneea Elemente de independenta 3 dependenta Problema Diagnostic nursing Obiective Inervaţii Evaluare 1 A respira 4 pacienta simte o greutate in respiraţie 5 dispnee 6 pacienta sa respire normal 7 a)autonome: aerisirea salonului. 35 .

supravegherea bolnavei. b)delegate: Piafen fi. pacienta durere. poziţii in decubit dorsal. dependenta risc de complicaţii. se teme de probabilitatea de complicaţii incalcare Ia integritatea fizica prevenirea complicaţiilor. nelinişte patentiala. păstra o buna postura constrângeri fizice. calmarea durerii.m. semiobscuritate. restricţii ale mobilităţii dependenta nu poate efectua mişcări active imobilitate pacienta sa aibe o poziţie corecta si comoda A fi curat si a. supravegherea bolnavei a)autonome: pansament. poziţie care sa puna plaga in repaus(perna sub bazin) linişte. a)autonome: toaleta Toaleta s-a efectuat efectueze îngrijirile efectua îngrijiri toaleta plăgii parţiala la pat b)delegate : de 2 ori pe zi igienice igienice operatorii schimbarea pansamentului a evita pericolele plaga operatorie.constrângeri si proteja fizice. durerea sa diminuat 36 . supravegherea funcţiilor vitale . şedere in tegumentele pat dependenta nu poate sa-si dificultatea de a-si pacienta sa fie curata. cu schimbarea poziţiei la intervale de o ora. i. Bolnava a fost mobilizata activ la interval de o ora A se mişca.sonda vezicala a demeure A se imbraca. T°=37°C 17 resp/min. fara perna timp de 3 ore. asigurarea unei lenjerii curate a)autonome: supravegherea permanenta. Ampicilina 500 mg f 1 la 6 ore Polivitamine o tb de 3 Tratamentul s-a efectuat la timp TA=130/60mm Hg. dezbracă imobilitatea dependenta in primele 6 ore de dificultatea pentru pacienta sa fie la intervenţie îmbrăcat-dezbrăcat îmbrăcata curat pacienta nu poate sa se îmbrace singura elimina gaze a)autonome: ajutarea Pacienta are haine bolnavei la imbracatcurate si lenjerie dezbracat fara modificarea curata poziţiei sondei vezicale.

a păstra o buna postura restricţii de mobilităţi dependenta pacienta nu se poate deplasa singura imobilitate ajutarea bolnavei sa se a)autonome: schimbarea plimbe. constrângeri fizice dependenta pacienta nu-si poate efectua toaleta singura pacienta se teme de complicaţii dificultatea de a efecti a îngrijiri igienice durere. însoţirea activa bolnavei la toaleta. la 6 ore Pacienta este curata si este ajutata pana cand se va putea ridica din pat Pacienta este liniştită. sa aiba pasament curat si steril pacienta să nu aibă complicaţii a)autonome: toaleta parţiala la pat fractionat.m. plaga operatorie în curs de epitelizare 37 . se ridica in poziţie semi-sezanda A fi curat.plaga si proteja operatorie tegumentele nu-si poate efectua îngrijiri igienice. restricţii alimentare 4 pacienta se plânge de foame 5 6 7 dificultatea de a se pacienta sa aibe un a)autonome: ajutarea hidrata regim hidric echilibrat bolnavei in timpul hidratării. nu prezintă semne de deshidratare A se mişca.supraveghere b)delegate: ampicilină 500 mg i. schimbarea lenjeriei b)delegate : schimbarea pansamentului. mobilizarea pansamentului. toaleta plăgii. toaleta plăgii a)autonome:psihoterapie. si a. punga cu gheata pentru durere si inflamaţii A treia zi de internare Nevoia Elemente de dependenta Elemente de independenta Problema Diagnostic nursing Obiective Inervaţii Evaluare 1 A manca si a se hidrata 2 3 dificultatea de a dependenta se alimenta. educaţie sanitara privind importanta dietei hidrice b)delegate : soluţii perfuzabile glucoza 5%.ori pe zi. 500 ml ser fiziologic 500 ml 8 ore pacienta suporta bine dieta. ajutarea acesteia sa faca plimbări prin salon dar fara a obosi Pacienta executa mişcări active si isi poate schimba poziţia singura. anxietate pacienta sa fie curata.

complicaţii piafen f I i.m./zi 38 .A evita pericolele risc de infecţii.

durere lombara si pelviana. temperatura 36°C. de sex feminin in vârsta de 50 ani din mediu urban. Motivele sangerarii sunt: metrorogie cu chiaguri in cantitate moderata. dureros. Antecedentele fiziologice personala releva ca bolnava a avut menarha la 13 ani având pana la 48 ani un ciclu menstrual neregulat. avorturi 4. aceasta isi petrece timpul liber împreuna cu cele doua fete ocupandu-se de educaţia lor. dureri in hipogastru si fosele iliace. cu durata de 3-7 zile. Examenul ecografic : cavitate uterina cu diametru de 61/73 mm. 39 . Antecedentele patologice releva ca bolnava a suferit o apendicectomie la 24 ani. Motivele internării sunt: pierderea intermitenta de sânge prin vagin. Din relatările bolnavei. sensibil. Tuseu vaginal: col întredeschis. Starea generala la internare a fost satisfăcătoare . palide. dureros la palpare. pierdere de sânge vaginal in cantitate moderata. de profesie economista de EFTPS Jilţ. respiraţia 16/minut Examenul local cu valve : col de aspect normal. pe peretele posterior aşezat transversal se situează un nodul fibromatos cu diametrul de 14 mm. cefalee. tegumente curate. Menopauza. de nationalitate romana si religie ortodoxa se internează la Spitalul Judeţean secţia obstetrica ginecologie in data de 27 ianuarie 2011 cu diagnosticul fibrom uterin sângerând. naşteri 2. uter mărit de volum de consistenta fibromatoasa.CAZUL III S. dureri lombare accentuate. TA=120/60 mm Hg. Ţesut celular subcuatanat normal reprezentat Relaţii pe aparate si sisteme normale . flux moderat. ameţeli.E. Din istoricul bolii reiese ca boala actuala a debutat in urma cu un an si ca sub tratament medicamentos s-a mai ameliorat dar acum de cea 3 luni persista simptomatologia fara remediu.

Analize medicale valorile pacientei -hemoglobina -hematocrit -nr. leucocite valori normale 14gr% 42% 6000.Diagnosticul la internare : Fibromatoza uterina sângerând. leucocite flora microbiana In urma anamnezei. investigaţiilor clinice si paraclinice se confirma diagnosticul de fibromatoza uterina . rare epitelii.4gr% 35% 5000/mm3 albumina si glucoza absente rare epitelii.leucocite -sediment urinar -examen urina 11.8000/mm3 40 . Bolnava urmeaza 7 zile tratament medicamentos dupa care se intervine chirurgical practicandu-se histerectomie totala interanexiala cu evoluţie favorabila postoperator.hiperestrogenism.

41 .

este hidratata corespunzător A evita pericolele risc de complicaţii (scăderea TA. sa aibe o diureza corespunzătoare calitativ.8°C Puls-68/min Respiraţie 16/min 42 . hidratare corespunzătoare b)delegate: Gluconolactat de Ca si Mg f I/zi (dimineaţa). sa itu existe riscul complicaţiilor 34 Pacienta are o stare generala puna. 5 scurgere vaginala neadecvata cantitativ si calitativ. toaleta locala. Funcţiile vitale:TA120/60 mm Hg T°-36. ameţeli cand se ridica durerea din pat pacienta sa fie supravegheata. ameţeli. seara la culare a)autonome: pansament local steril. infecţie. 7 a)autonome: repaus la pat. eliminare urinara necorespunzatoare 6 Pacienta sa aibe o toaleta corespunzatoare. sa i se calmeze durerile.Nevoi' Prima Elemente de dependenta zi de boala Elemente de independenta Problema Diagnostic nursing Obiective Inervaţii Evaluare 1 A elimina 2 Metroragie infecţie urinara 3 dependenta 4 pacienta pierde sânge vaginal si elimina o urina necorespunzatoare din punct de vedere calitativ. Urocultura. supravegherea funcţiilor vitale. cefalee. Etamsilatf 1/6 ore Fitromenadion f 1/6 ore Adrenostazin f 1/6 ore Nitrofurantoin lcp/6 ore Biseptol 2cp la 12 ore Nistatin ovul 1 intravaginal. 2 pe zi (s+d) Ultrogestan cpl/zi etiltestosteron cp 2/zi 8 Dupa 24 ore bolnava pierde sânge vaginal. punga cu gheata pe abdomen b)delegate : Piafen sup. recoltarea de urina pt. dureri accentuate) dependenta pacienta pierde sânge risc de atingere a pe cale vaginala si are integrităţii fizice.

flora microbiana A evita pericolele risc de complicaţii. ameţeli.2/zi metiltestosteron cp. 2tbt/zi Pacienta este liniştita. cantitate moderata. pansament local steril. evitarea stresului b)delegate: piafen sup. durerea pacienta sa fie supravegheata. Urocultura evidenţiază sub 100000 germeni/mlEx sediment urinar evidenţiază rare epitelii si leucocite.A doua zi de boala Nevoi Elemente de dependenta 1 A elimina 2 metroragie.2/zi ultrogestan cp. recoltarea de urocultura si examen sumar b)delegate: Gluconolactat de Ca si Mg f ]/zi (dimineaţa). dureri dependenta Apariţia complicaţiilor risc de atingere a integrităţii fizice. elimina urina puţin tulbure. cefalee. infecţie urinam Elemente de independenta 3 dependenta Problema Diagnostic nursing Obiective Inervaţii Evaluare 4 pacienta pierde sânge vaginal cu cheaguri. sa aibe o diureza normala din punct de vedere calitativ 7 a)autonome: repaus la pat. microclimatul salonului corespunzător. 5 scurgere vaginala neadecvata cantitativ si calitativ. cefaleea si ameţelile s-au diminuat 43 . sa i se urmărească zilnic evoluţia sa i se combată durerea a)autonome: pansament local steril. Etamsilaî f 1/6 ore Fitromenadion f 1/6 ore Adrenostazin f 1/6 ore Nitrofurantoin lcp/6 Ore Biseptol 2cp la 12 ore 8 Pacienta pierde sânge vaginal cu chiaguri iii cantitate mica. eliminare urinara necorespunzatoare calitativ 6 Pacienta sa nu prezinte infecţii vaginale.

fara Piafen sup 2/zi Ultrogestan risc de complicaţii 2 tb/zi Metiltestosteron 2 tb/zi A invata Cerere de informaţii. explicarea tehnicilor ce trebuie efectuate. apariţia complicaţiilor risc de atingere a integrităţii fizice supravegherea pacientei pentru prevenirea complicaţiilor a)autonome: supravegherea Pacienta cu stare pacientei b)delegate: generala buna. Eitamsilat f 1/6 ore Fitromenadion f 1/6 ore Adrenostazin f 1/6 ore Nitrativ 1 ovul intravaginal seara la culcare 8 Dupa 24 ore bolnava pierde sânge in cantitate moderata A evita pericolele Risc de complicaţii dependenta patentiala. hidratare corespunzătoare 7 a)autonome: repaus la pat. Pacienta liniştita este de acord cu intervenţia chirurgicala 44 . insuflarea încrederii în tot ceea ce întreprinde medicul şi asistenta în ajutorul ei.A treia zi de boala Nevoi Elemente de dependenta 1 A elimina 2 metroragie Elemente de independenta 3 dependenta Problema Diagnostic nursi ig Obiective Inervaţii Evaluare 4 pacienta pierde sânge vaginal in cantitate mica 5 scurgere vaginala neadecvata cantitativ si calitativ 6 toaleta locala corespunzătoare. cunoşti inte insuficiente despre boala dependenta pacienta cere informaţii in legătura cu boala insuficienta de cunoaştere pacienta sa fie informata a)autonome : explicarea mijloacelor de tratament si importanta lor. toaleta si pansament steril b)delegate : Gluconolactat de Ca si Mg f I/zi (dimineaţa).

raman stabile in toata perioada de activitate denitala. discontinuu. cand se sfârşesc cu o serozitate rozacee. dau dimensiunea umana a îngrijirilor tip nursing. Metroragiile sunt mult mai rare. fiind dominat de hemoragii genitale. durează mai mult de o săptămâna. Apariţia durerilor avertizează ca "exista ceva mai mult decât un fibrom banal". pana la 10-12 zile. De multe ori evidenţierea tumorii este o surpriza operatorie sau a examenului clinic. Pe de alta parte sunt o serie de fibroame care sunt bine tolerate. tabloul clinic este zgomotos. mediul de provenienţa si stadiul involutiv al afecţiunii. remarcate in studiul clinic al celor 3 cazuri cu următoarele diferenţieri: vârsta. frecvent cu chiaguri. In fibroamele hemoragice menoragia reprezintă cea mai obişnuita si caracteristica forma de sangerare. iar la menopauza devin silenţioase si regreseaza. iar in alte cazuri desi dimensiunile tumorii sunt relativ reduse.CONCLUZII Boala fibromul uterin se manifesta foarte variat in funcţie de numărul. dureri sau alte complicaţii care pot periclita chiar viata femeii. menstruatiile devin progresiv mai abundente. mărimea si localizarea tumorilor. 45 . Procesul de nursing a presupuc îngrijiri specifice tipului de îmbolnăvire a disfunctiei nevoilor afectate precum si îngrijiri individualizate. gradul de înţelegere si comunicare. Menoragiile nu se instalează niciodată brusc. activitatea sociala. Ele survin intre cicluri. implicare psihica. Particularităţile de îngrijire individualizate pe fiecare caz in parte si prezentate pe larg in plan.

minime. corotida.A. întrucât un efort sau emoţie oarecare. ar putea modifica valorile reale. peste 60 ani 90-95/minut.ANEXE ANEXA 1 I. Palparea pulsului se face cu vârful degetelor index. In funcţie de vârsta. Nivelul T. Urmarirea funcţiilor vitale ale organismului: 1. femurala. inainte de numărătoare. Se aplica manşeta pneumatica pe braţul bolnavului fixandu-se bine. temporala superficiala. La luarea pulsului. apoi se deschide supapa manşetei brusca a pereţilor arteriali prin presiune sistolica maxima si decomprimare a lor in timpul presiunii diastolice. Presiunea citata pe manometru in momentul in care tonurile scad brusc reprezintă valoarea tensiunii minime. la 20 ani 60-80/minut. vârsta precum si cu caracterul activităţii fiziologice in cursul zilei: 46 .A. frecventa pulsului variază astfel: la un născut 130-140/ minut. Luarea pulsului Pulsul poate fi luat pe oricare artera accesibila palpatiei. care poate fi comprimata pe un plan osos. 2. pedioasa etc. bolnavul trebuie sa fie in repuas fizic si psihic cel puţin 5-10 minute. variază in raport cu sexul. Se pompează aer in manşeta pana la dispariţia pulsului arterial. la copilul mic 100-120/minut. Se aplica un stetoscop imediat sub marginea inferioara a manşetei pe artera humerala. Tehnica măsurării T. da naştere la un ton ritmic legat de vibraţiile pereţilor arteriali comprimaţi. medius si inelar de la mana dreapta exercitandu-se o uşoara presiune asupra peretelui arterial pana la perceperea zvacniturilor pline ale pulsului. Presiunea arătata de manometru in momentul in care se percepe primul ton arterial reprezintă valoarea tensiunii maxime (tensiunea sistolica). radiala (in practica). humerala. in timpul sau înaintea luării pulsului.

-in primii ani ai vieţii TA este de 75-90/50-60 mm Hg -in copilarie TA variază intre 90-110/60-65 mm Hg -la pubertate TA variază intre 100-120/65-75 mm Hg -la adulţi TA variază intre 115-140/75-90 mm Hg -peste 59 ani TA ajunge la 150-90 mm Hg 47 .

Valori normale la femei: la o ora 6-12 mm . 2. folosind o seringa sterila de unica folosinţa. Valori normale la femei: hemoglobina 14 gr%. se omogenizează.5 ml sânge. leucocite 60008000/mm3. Se recoltează fara staza venoasa in seringa sterila de 2 ml care conţine 0. Recoltarea la adult se face obişnuit din venele plicii cotului: vena medio-bazilica si medio-cefalica.5 ml oxalat de potasiu 2%. Se recoltează sânge prin punctie venoasa intr-o eprubeta 4.S. la 2 ore 10-12 mm. peste 0. Se recoltează prin punctie venoasa 2 ml sânge pe anticoagulant dat de laborator (soluţie oxalat de potasiu sau amoniu). 3.ANEXA 2 II. hematocritul 42%.Recoltarea sângelui pentru V. 1. 48 48 .H. Valori normale la femei: 200-400 mg%. se agita circulat.8%.4 ml citrat de sodiu de 3. Recoltarea sângelui pentru hemoleucograma.Recoltarea sângelui pentru dozarea fibrinogenului. Recoltarea sângelui pentru examene biochimice Recoltarea sângelui se face prin punctie venoasa dimineaţa pe nemancat.

cilindri. b)examen chimic . 49 .se recoltează prima urina de dimineaţa pe menancat. apoi se pune dopul care a fost păstrat steril. 1-2 leucocite. Se considera infecţie urinara cand in urina se găsesc prin cultura bacteriologica peste 100000 germeni.Urina se recoltează pentru : a)examen fizic se recoltează urina din 24 ore determinandu-se aspectul. mirosul. Examenul sedimentului urinar. Normal se evidenţiază in sediment 1-2 epitelii.se recoltează 100-500 ml dimineaţa prin mictiune spontana intr-un recipient foarte curat c)examen bacteriologic . bolnava urinează in eprubeta sterila. Examenul de urina. Patologic : mai multe leucocite. 1 . 2. săruri amorfe. cantitatea. densitatea. hematii. flora microbiana.ANEXA 3 III. Dupa recoltare gatul eprubetei se flambează. culoarea. Urina se pune intr-o eprubeta si se centrifugheaza. dupa toaleta riguroasa a organelor genitale externe. Dupa eliminarea primului jet de urina.

ANEXA 4 IV.5% este vasoconstrictor local -Adrenostazin . Dintre substanţele medicamentoase amintim: -Adrenalina in soluţie de 0. Coagulent etc. Medicamente hemostatice Hemostaticele sunt medicamente care corectează tulburările de coagulare si accidentele hemoragice. Clauden. Etamsilat. Mai sunt: Venostat.hemostatic capilar prin vasoconstructie. 50 . Fitomenadion.fiole de 5 si 10 ml .

Dozele mari produc o mosculinizare progresiva. 2. Pentru administrare sublinguala.010 gr.se prezintă in fiole conţinând 5 sau 10 mg in soluţie uleioasa. Metiltestesteronul se prezintă in comprimate de 0. Se prezintă in fiole de 10 si 25 mg. Se poate administra cu vitamina E sau estrogen. administrate timp indelungat au un efect superior dozelor mari. Progesteronul . 51 . 1. administrate doar in câteva zile. Testosteronul este in unele privinţe antogonist foliculinei. frenator cand limitează secreta unui hormon sau ii anihilează efectele. stimulând cand exercita functia endocrina a unei glande . astfel dozele mici. Testosteronul cu acţiune cumulativa. Hormonoterapia Tratamentul hormonal este substitutiv cand inlocuieste o secreţie absenta.ANEXA 5 V.

volumul II.Anatomia omului.Fibromul uterin .Negrut. Ediţia a IV-a. . Carol Mozes . Cluj. SPLANHOLOGIA.Dacia.Ed. Editura didactica si pedagogica. voi I. I.Rusu. si colaboratorii Editura medicala.Tehnica îngrijirii bolnavilor voi I. Vasile I Turcei in . Editura didactica si pedagogica.BIBLIOGRAFIE 1.Rotaru si S.O. Bucureşti 1979 3. 1990 colaborare cu O. Bucureşti 1981 2. Toader 4. Victor Papilian .Ginecologie si Obstetrica.Dr. Ediţia a V-a. Bucureşti 1979 52 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful