MOTTO

„FERICIT ORI NEFERICIT OMUL ARE NEVOIE DE ALTUL SI NU TRĂIEŞTE DECÂT PE JUMĂTATE TRĂIND PENTRU EL”

1

CUPRINS
Istoric....................................................................................................................pag 1 Noţiuni de anatomie a organelor genitale feminine………………………..........pag 2 Fiziopatologia aparatului genital..........................................................................pag 7 Fibromul uterin.....................................................................................................pag 9 Etiopatogenia......................................................................................................pag 10 Simptomatologia fibromului uterin...................................................................pag, 11 Diagnostic diferenţial..........................................................................................pag 12 Evoluţia fibromului uterin...................................................................................pag 13 Prognostic............................................................................................................pag 13 Complicaţii..........................................................................................................pag 13 Tratament.............................................................................................................pag 14 Tratament medical...............................................................................................pag 14 Tratament medicamentos cu stiptice...................................................................pag. 15 Hormonoterapia...................................................................................................pag 15 Tratament radiologie............................................................................................pag 15 Tratament chirurgical...........................................................................................pag 15 Posibilităţi si limite in profilaxia fibromului uterin.............................................pag 16 Noţiuni de îngrijire infirmerie..............................................................................pag 17 Cazuri clinice........................................................................................................pag 18 Cazul I..................................................................................................................pag 18 Cazul II.................................................................................................................pag 25 Cazul III................................................................................................................pag 32 Concluzii...............................................................................................................pag 38 Anexe....................................................................................................................pag 39 Anexa 1.................................................................................................................pag.39 Anexa 2.................................................................................................................pag.40 Anexa 3.................................................................................................................pag.41 Anexa 4.................................................................................................................pag.42 Anexa 5.................................................................................................................pag.43 Bibliografie............................................................................................................pag 44

2

ISTORIC
Fibromul uterin impresionează prin frecventa mare a îmbolnăvirilor, posibilităţile limitate ale tratamentului conservative si printr-o chirurgie efectuata de multe ori abuziv si inutil cu mutilarea multor femei. Fibromul uterin a fost semnalat din cele mai vechi timpuri ca si "pietre ale uterului". Hipocrate descrie cazul unei femei thesaliene de 60 de ani, care, după ce a prezentat dureri abdominale, a eliminat prin vagin o "piatra" (fibrom calcificat). In 1775, Louis face primul studiu asupra acestor tumori si-l prezintă la Academia Regala de chirurgie. In a doua jumătate a secolului XIX se descrie cazul unei fete decedate prin hemoragie interna a cărei cauza a fost ruptura unui vas sanguine a unui fibrom uterin subseros (1861-ROKISTANSCKY). In 1899, Kiriac descrie in cursul clinic de patologie chirurgicala confuzia create de un fibrom uterin calcificat extras de un felcer cu forcepsul de la o femeie ce se credea ca naşte. Fibromul uterin este constatat de 3 ori mai frecvent la negrese datorita probabil unei predispoziţii genetice sau a unor condiţii socio-economice particulare. In ceea ce priveşte geneza fibromului uterin VIRCHOW emite ipoteza proliferării celulare la o iritatie de natura infectioasa, iar Klebs si Kleinwachter si apoi Pillat si Costes in 1894 discuta originea vasculara a fibromului uterin, din vasele miometriale. Chirurgia ginecologica este mama chirurgiei viscerale pentru ca cea mai veche intervenţie chirurgicala a fost operaţia cezariana. Cele mai vechi intervenţii ginecologice datează din epoca lui Soranus din Efes care a propus amputarea colului uterin cu fierul rosu. In tratamentul fibromului uterin primele succese apar la Strasbourg, fiind citate extirpările de tumori pendiculate rezecate prin strangulare cu fibre metalice.

3

NOŢIUNI DE ANATOMIE A ORGANELOR GENITALE FEMININE
Organele genitale ale femeii îndeplinesc funcţia de reproducere, si acestea sunt: organe genitale externe organe genitale interne

Organele genitale externe sunt alcătuite din: Regiunea pelviana (muntele lui Venus) este un relief anatomic acoperit de un tegument cu peri. Labiile mari sunt doua cute tegumentare simetrice acoperite de par pe fata externa si cu foarte multe glande sebacee si sudoripare pe fata interna. Ele se unesc formând inainte comisura anterioara si apoi comisura posterioara. In profunzimea lor se afla situate corpul vulvar format din ţesut erectil. Labiile mici sau nimfele sunt nişte cute in care tegumentul suferă o tranziţie către mucoase. Glandele Bariholin sunt situate in 1/3 posterioara a labiilor mari interpuse intre bulbul vaginal si mucoasa vulvara. Orificiul canalului lor de excreţie este situate in unghiul dintre baza labiei mici si inelul himenal. Clitorisul este organul erectile situate inaintea si deasupra meatului urinar. El este format din cei doi corpi cavemosi insirati pe ramurile ischipoubiene. Clitorisul, numfele si meatul urinar (orificiul extern al uretei) delimitează un spaţiu triunghiular numit vestibule. In aceasta regiune pe langa uretra se deschid si canalele glandelor Skence. Bulbii vaginali sunt constituenţi ai aparatului erectile alături de clitoris. Himenul este o membrane muco-fibro-elastica reprezentând graniţe dintre organele genitale externe si cele interne. Membrana himenala prezintă orificiul care permite drenarea fluxului menstrual. Acest orificiu prezintă configuraţii variate. Organele genitale interne sunt constituite din: vagin, uter, trompe, ovare.
4

Vaginul este un organ cavitar, care se intinde de la colul uterin la vulva. Lungimea sa este variabila intre 7 si 9 cm. Canalul vaginal este turtit anteroposterior, incat i se poate distinge un perete posterior in raport cu vezica urinara si cu uretra, si un perete posterior in raport cu rectul si fundul de sac peritoneal Douglas; pereţii laterali ai vaginului vin in contact cu muşchiul ridicător anal, diferite planuri ale perineului si bulbii vaginului. Limita extremităţii inferioare a vaginului este formata din membrane himenala, care se rupe la primul contact sexual. Prin extremitatea superioara, vaginul se inserează pe colul uterin, înconjurând porţiunea vaginala a colului. Se realizează astfel un sant circular numit don sau fundul de sac vaginal. Vaginul este un canal musculomembranos elastic care face legătura intre organele genitale interne si externe. Trompele. Trompa uterine tuba sau salpinga se prezintă ca un conduct neregulat, cilindric, care la un capăt se deschide liber in cavitatea peritoneala, iar la celalalt se continua cu cornul uterin. La nivelul tubelor se întâlneşte ovulul cu spermatozoidul si se produce fecundatia. Prin ele, oul ajunge in uter. Trompa are o lungime de 10-12 cm si se împarte in patru porţiuni: a) portinuea interstitiala (intramurala) se afla in grosimea musculaturii uterului; b) porţiunea istmica este porţiunea de langa uter, strâmbată având o lungine de 3-4 cm.; ' c) porţiunea ampulara este cea mai larga, flexoasa; d) porţiunea pavilionara cu care se termina; trompa are forma de pâlnie ai cărei pereţi sunt crestaţi puternic si tranformati in franjuri fimbrii tubare. Pavilionul se afla in imediata vecinătate a ovarului. Trompa prezintă un mic mezon (mezosalpinx), care este format de peritoneu si prin care ea primeşte vasele si nervii. Rolul trompei este de a capta ovulul si a-1 aduce dupa fecundatie spre uter. Timpul necesar ca sa ajungă in uter este de 7-8 zile. Ovarele reprezintă glandele sexuale feminine si sunt situate in pelvis, de o parte si de alta a uterului, intr-o foseta pe peretele lateral al pelvisului numita foseta ovariana, înapoia ligamentului larg si a trompei. Sunt de mărimea unei nuci uscate, au o culoare
5

doua margini (dreapta si stânga). In caz contrat. fundul si doua 6 . Foliculii ovarieni conţin celule de reproducere feminine numit ovul. care il imparte in doua porţiuni diferite ca forma si dimensiune: una superioara. turtit in sens anteroposterior. in care se dezvolta oul. de aspect conic. si altul central numit medulara. Uterul este un organ muscular. dupa fecundare. Trompele si ovarele alcătuiesc anexele uterului. Canalul cervical se continua in sus in porţiunea supravaginala. Colul uterin. care persista multa vreme in ovar. fibre elastice si numeroase fibre musculare netede. cavitar. Corpul uterului are un aspect conoid. Porţiunea intervaginala prezintă in centrul ei deschiderea canalului cervical prin orificiul extern. la sfârşitul sarcinii el expulzează fătul si anexele lui. ligamentele sale fiind foarte laxe. acesta oprindu-se la nivelul hilului ovarian (locul pe unde intra si ies vasele si nervii). Zona medulara a ovarului este foarte vascularizata. Este singurul organ din cavitatea abdominala neacoperit de peritoneu. el evoluează cam in doua săptămâni si este înlocuit de o cicatrice: corpul albicios. mai voluminoasa numit corp. Este un organ median. care. Aproximativ in partea sa mijlocie uterul prezintă o ingustare aproape circulara numita istm. numit corticala. secreta hormonii sexuali care pregătesc organele genitale in vederea sarcinii. având baza orientate in sus si vârful trunchiului in jos. Cand ovulul a fost fecundat si incepe sarcina. fara pereche. Ovarul este un organ relative mobil. corpul galben si ţesutul conjunctiv. turtit anteroposterior. Zona corticala conţine foliculii ovarieni in diferite stadii de dezvoltare. corpul galben creste si ramane funcţional câteva luni de zile. da nasetere ovulului incepand deci sarcina. Ovarul are rolul de a produce ovulul. căruia i se descriu: doua fete (vezicala si intestinala). Ovarul este format din 2 straturi: unul periferic. si alta inferioara numit col.albicioasa si prezintă suprafaţa neregulata cu numeroase cicatrice si şanţuri. este separate pe linia inserţiei vaginului intr-o porţiune intravaginala si una supravaginala. deschizandu-se in cavitatea uterine printr-un orificiu. numit orificiu intern. conţine ţesut conjunctiv. protejeaza sarcina in dezvoltarea sa si menţine si dezvolta caracterele feminine. Uterul are forma unui trunchi de con.

lateral la peretele excavatiei ligamentului larg si continua cu ligamentul infundibilapelvian (lomboovarian). ridica un plin peritoneal pe fata anterioara a ligamentului larg. Axul colului uterin face cu axul uterului un ungi deschis inainte numit ungi de flexiune. ajunse la marginile uterului.unghiuri tubare. Mijloacele de suspensue Ligamentele uterine sunt: . Mijloacele de fixare ale uterului sunt: a) mijloacele de suspensie b) mijloacele de susţinere. Aceste ligamente 7 .Ligamentele uterosacrate se insera pe istmul uterin înconjura rectul si se insera pe sacrum. Marginile superioare ale ligamentului larg constituie mezosalpinsul. rotunde. si de sistemul de susţinere constituit din planseul pelviperineal. înclinaţia uterului pe vagin poate varia in mod fiziologic sau patologic. Corpul uterin este supus influientei hormonilor ovarieni si pnesperadivitatii mai mult decât celelalte segmente ale aparatului genital. . iar pe fata posterioara intalnim mezoovarium. foitele pritoneale se alipesc si trec mai departe lateral spre peretele pelvian.ligamentele largi sau late iau naştere printr-o dedublare a peritoneului care înveleşte uterul si trompele. Rolul lor este de orientare a uterului si mai puţin de suspensie. care se intend de la coamele uterine pana la regiunea pubiana. Conţin pe langa ţesut conjunctiv si fibre musculare netede. In mod normal uterul este situate in planul sagital uşor anteversat si anteflectat. axul uterului facand cu axul vaginului un unghi deschis inainte. uterul mai este menţinut si de ţesutul conjunctiv pelvian. In afara de acestea. parcurg canalele inghinale si se termina in regiunea muntelui venerian si in labile mari sub forma de "laba gastii". .ligamentele rotunde sunt cordoane fibromusculare. denumit unghiul de versiune. Uterul are o mare mobilitate si isi menţine poziţia datorita ligamentelor sale: largi. uterosacrate. Corpul este implantat oblic fata de vagin.

Invelitoarea peritonala este dedublată pe fata ei profunda de ţesut conjunctiv stratul subseros.. Este situat sub peritoneu si este alcătuit din tracturi fibroase care se fixează de colul uterin. prin lamele sacro-recto-ganitopelvine si conexiunile cu perineul. conţine si numeroase vase sanguine. Tunica musculara sau miometrul. Fibrele musculare au un important rol in închiderea vaselor sanguine (hemostaza fiziologica).contribuie in mare măsura la susţinerea uterului in poziţia sa normala de anteversie flexie. Tunica seroasa sau perimetrul. foarte aderenta la miometru si friabila. Mijloace de susţinere sunt reprezentate de aderentele la organele învecinate (aderente la vezica si rect). Ţesutul conjunctiv pelvian. Mucoasa uterină este puternic hormonodependenta si prin aceasta supusa unor intense modificări cilice. Mucoasa cavităţii uterine este neteda. dar in acelaşi timp solidarizate intre ele prin ţesut conjunctiv. Este singurul ligament adevărat.perimetrium. este formata din foita peritoneala care îmbracă uterul. Perineul constituie cel mai important sic el mai valoros mijloc de susţinere al uterului. are o culoare roza-rosiatica. Grosimea ei variază in funcţie de etapele ciclului menstrual. 8 . Este format din mănunchiuri de fibre musculare netede separate. transmiterea foitelor de presiune de la uter asupra perineului se face prin intermediul vaginului. Structura uterului Peretele corpului uterin aceste alcătuit dintr-un strat muscular dens -miometrulcăptuşit la interior de o mucoasa .si tapetat înspre cavitatea peritoneala de peritoneu.endometrul . Tunica mucoasa sau endometrul adera strâns la miometrul fara interpunerea unei submucoase. domul vaginal si pe pereţii escavatiei pelviene. este stratul cel mai bine reprezentat (grosimea medie de 15 mm).

brusc separate de mucoasa pavimentoasa necheratinizata a exocolului. Organele genitale externe sunt irigate de artera ruşinoasa interna. impreuna cu mucoasa vaginala. ci dimpotrivă consistenta lui scade. Sistemul arterial. Ovarul este vascularizat de artera ovariana. necheratinizata. Sistemul nervos formează pluxuri bogate care explica posibilitatea apariţiilor hemoragiilor masive. a dificultăţilor hemostazei si a trombozelor. Zona de demarcaţie dintre cele doua se numeşte joncţiunea cervico-vaginala. volumul lui creste puţin.Mucoasa istmului are aceleaşi caractere histologice cu cea a corpului. Celulele straturilor superficiale sunt bogate in glycogen (absent in celulele cancerigene). stratifica. o descuamaţie permanenta. artera ovariana. Mucoasa exocolului suferă. Mucoasa portiunii vaginale . 9 . ramura a arterei hipogastrice si artera ruşinoasa externa. artera funiculara si artera ligamentului sacrouterin. destul de groasa si rezistenta.a exocolului . La nivelul ostiumului uterin. Cele mai evidente fenomene se petrec la nivelul mucoase cavităţii uterine. Ea este de tip glandular. Vascularizatia organelor genitale _Este asigurata de artere. Glandele corpului secreta un mucus gros. Vaginul este irigat de artera vaginala si hemoroidala medie si artera cervicovaginala. dar nu devine mai dur.este de tip pavimentos. care vine din artera femurala. artera ligamentului rotund. mucoasa glandulara cervicala este net . uşor alcalin care protejează cavitatea uterine impotriva infecţiilor ascendente din vagina si facilitează ascensiunea spermatozoizilor spre aceasta cavitate. Organele genitale interne sunt irigate de artera uterine. vene si vase limfatice. Ce apare ca un lizereu roşu deschis. Trompa este irigata de artera uterine si ovariana. In decursul ciclurilor menstruale uterul se congestionează. Mucoasa canalului cercival este încreţită.

necheratinizata.. Din acestea sângele este conduc pe doua ai: in jos pre venele uterine care se varsă in iliaca interna. Glandele corpului secreta un mucus gros. La nivelul ostiumului uterin. stratifica. vene si vase limfatice. care vine din artera femurala. Mucoasa exocolului suferă.Venele pleacă din toate tunicile uterului formând sinusurile uterine. Din plexurile uterine pleacă si venele ligamentului rotund. impreuna cu mucoasa vaginala. mucoasa glandulara cervicala este net brusc . dar nu devine mai dur. apoi plexurile venoase uterine. care desi formează un plex continuu. 10 . uşor alcalin care protejează cavitatea uterine impotriva infecţiilor ascendente din vagina si facilitează ascensiunea spermatozoizilor spre aceasta cavitate. In decursul ciclurilor menstruale uterul se congestionează. volumul lu creste puţin. Cele mai evidente fenomene se petrec la nivelul mucoase cavităţii uterine. musculara si seroasa si formează reţeaua subseroasa. Ce apare ca un lizereu roşu deschis. Limfaticile sunt importante pentru urmărirea metastazelor si a difuzării inflamatiilor. ci dimpotrivă consistenta lui scade. o descuamatie permanenta. ramura a arterei hipogastrice si artera ruşinoasa externa. separate de mucoasa pavimentoasa necheratinizata a exocolului. Organele genitale externe sunt irrigate de artera ruşinoasa interna. in sus spre venele tubei si ale ovarului in vena ovariana. Limfaticile provin din trei reţele: mucoasa. Zona de demarcaţie dintre cele doua se numeşte joncţiunea cervico-vaginala. Sistemul arterial. Vascularizatia organelor genitale _Este asigurata de artere. Limfaticile corpului se aduna aproape toate inspre unghiurile uterului. clinice. drenajul limfatic al uterului se descrie separate pentru corp si col din anumite considerente practice. Mucoasa protiunii vaginale — a exocolului — este de tip pavimentos. Celulele straturilor superficiale sunt bogate in glycogen (absent in celulele cancerigene).

constituind expresia activităţii feminine. clinice. incepand cu pubertatea si sfârşind cu menopauza. Sistemul nervos formează pluxuri bogate care explica posibilitatea apariţiilor hemoragiilor masive. Organele genitale externe si treimea interioara a vaginului sunt inervate de nervul rusionus intern care provine din plexul sacrat. musculara si seroasa si formează reţeaua subseroasa. a dificultăţilor hemostazei si a trombozelor. 11 . artera ligamentului rotund. Din acestea sângele este conduc pe doua ai: in jos pre venele uterine care se varsă in iliaca interna.Organele genitale interne sunt irigate de artera uterine. Din plexurile uterine pleacă si venele ligamentului rotund. artera ovariana. Venele pleacă din toate tunicile uterului formând sinusurile uterine. Limfaticile provin din trei reţele: mucoasa. artera funiculara si artera ligamentului sacrouterin. Vaginul este irigat de artera vaginala si hemoroidala medie si artera cervico-vaginala. Limfaticile sunt importante pentru urmărirea metastazelor si a difuzării imflamatiilor. care se produc ciclic. Trompa este irigata de artera uterine si ovariana. FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ Menstruatia este prierderea de sânge periodica si temporara prin organele genitale. Ovarul este vascularizat de artera ovariana. care desi formează un plex continuu. Limfaticile corpului se aduna aproape toate inspre unghiurile uterului plexul hipogastric inferior. Inervaţia Inervatia vaginului este data de plexul pelvic si plexul sacral. in sus spre venele tubei si ale ovarului in vena ovariana. drenajul limfatic al uterului se descrie separate pentru corp si col din anumite considerente practice. apoi plexurile venoase uterine.

alcătuita numai din stratul bazai. Mucoasa uterine este alcătuita din doua straturi: a) stratul superficial sau funcţional.Caracterul de periodicitate a ciclului este o consecinţa a interrelatiilor hipotalamo hipofizare . cu tot timpul suferă schimbari in structura sa. 12 . iar glandele mucoase se dezvolta foarte mult si capata un aspect secretos. Daca ovulul a fost fecundat. din ce in ce mai mult.Aceasta faza este faza secretorie. influenţând endometrul care va răspunde printr-o proliferare intensa. pana la câteva zile inainte de menstruaţie. Mucoasa uterine nu ramane niciodată in repaus. care se petrec in ovar si modificarile concomitente ale mucoasei uterine. Deoarece sunt prezenţi cei doi hormone in organism . care se elimina cu menstruatia. cantitatea variază intre 50-200 gr.4 zile. ea este insotita de al II-lea hormone secretat de ovar-progresteronul sau luterina. ea durează in medie 14 zile. glandele se alungesc. mucoasa uterine este foarte subţire.foliculina si progesteronul denumim aceasta faza foliculino -luteinica. De la a 15-a zi a ciclului menstrual. durata 3-5 zile (rar 5-6 zile). calculând din prima zi a menstruatiei. Exista o strânsa corelaţie intre procesele ciclice. apare sarcina. care durează 3-5 zile. ea se ingroasa treptat. mucoasa uterine se dezvolta cu scopul pregătirii unui cuib propice ovulului in creştere. Foliculina creste progresiv si in aceasta perioada. Daca ovului eliminate de orav prin trompa nu este fecundat dupa a 28-a zi a ciclului menstrual incepe a IlI-a faza numita menstruala. b) stratul bazai. mucoasa uterine isi continua hipertrofia. Predominând hormonal follicular o von numi faza foliculinica. In aceasta perioada ovarul secreta foliculina. ajungând in a 14-a zi a ciclului menstrual la o grosime de 2-3 mm. din care se va reface mucoasa in cursul ciclului următor. in care mucoasa uterine se pregăteşte pentru nidarea ovulului fecundat.ovariene in care fenomenele se condiţionează reciproc astfel: periodicitatea 27 +/. începând din acest moment. Imediat dupa menstruaţie. Aceasta faza de dezvoltare a mucoasei se numeşte faza proliferativa.

. ca dupa aceea sa crească progresiv. ca sa scadă brusc in câteva zile înainte de menstruaţie.Secreţia interna — hormonala. Foliculina determina proliferarea. Modificările mucoasei uterine din timpul ciclului menstrual sunt date de incitaţiile hormonale din partea ovarelor. Mucoasa vaginala va reacţiona si ea sub influenta hormonilor genitali. Ei produc estusrul sau rutul la femeie cu toate transformările corespunzătoare din 13 . continua sa crească si in faza de luteinizare. Epiteliul vaginal este format din 3 straturi de celule: a) stratul bazai profund b) startul intermediar c) stratul superficial Epiteliul vaginal are 2 funcţii importante: de a acumula glicogen si de a cornifica la suprafaţa. Din punct de vedere hormonal. începutul activităţii ovarelor se face in perioada pubertăţii. Ovarele prin secreţia lor au o funcţie dubla: . perioada de matritate sexuala si de apariţie a primelor menstruaţii.secreţia externa. ovarul prezintă un ciclu corespunzător celor 2 faze de transformări folieulare. Ambele funcţii se exercita in timpul dezvoltării foliculitor. Ciclul ovarian.Prima menstra (menarha) apare intre 11-14 ani iar ultima menstruaţie arata instalarea menopauzei intre 48-55 ani si care este insotita de incetarea funcţiei ovarieni. de asemenea creează condiţiile necesare pentru fecundatie si menţinerea sarcinii. foliculina este secretata in cantite mica. prin care se elimina ovulele cu rol in perpetuarea speciei. prin urmare in plina activitate policulinica. depunerile de glicogen si cornificarea celulelor mucoasei vaginale. astfel ca exista o corelaţie strânsa intre procesele ciclice care se petrec in orav si modificările concomitente ale mucoasei uterine. In primele zile de ciclu menstrual. care produce o serie de transformări locale ale organelor genitale. Sub denumirea de foliculina sunt inglobati un complex de hormone numiţi estrogeni.

In ultimii ani se întâlnesc fibroame si la femei sub 30 ani. Localizarea In raport cu peretele uterin si regiunea afectata se întâlnesc mai multe forme: 14 . sunt bine delimitate (încapsulate). Tumorile benigne ale uterului. Se întâlnesc rar fibroame care cântăresc 15-30 kg. si de cele mai multe ori se întâlnesc o mulţime de noduli fibromatosi. Secreţiile hipofizei depind direct de integritatea si conexiunile hipotalamusului. din punct de vedere anatomopatologic. Volumul fobromului uterin este variabil. nu dau metastaze si dupa extirpare nu recidivează. FIBROMUL UTERIN Fibromul uterin este o tumora benigna dezvoltata din ţesutul miomatos si fibromatos al uterului. Orice abatere de la normal aduce la perturbări care se observa la intregul nivel al organismului. Numărul.organismul acestora. pentru ca ele interceptează un mesaj transmis de hormone intr-un mod specific. Secreţia ovarului este stimulate si menţinută de secreţiile specifice ale glandei hipofize: hormone gonadotropi. Frecventa. celulele care le compun sunt adulate si nu prezintă mitoze caracteristice tumorilor maligne. Uneori se intalneste un singur nodul fibromatos mic in uter. mai frecvent mic. Celulele organismului sunt sisteme programate. Reprezintă aproximativ 1825% din afecţiunile ginecologice si apare mai frecvent la femeile sterile. Aceşti hormone sunt: foliculina sau hormonal feminităţii si progesteronul sau luteina. Se intalneste la femeile intre 30-45 ani. fibroamelor uterine este variabil. Din punct de vedere citologic. dar poate ajunge pana la mărimea unui cap de adult si chiar mai mare. alterori.

localizate perivascular. submucos. colului uterin.a) in raport cu peretele uterin intalnim fobromul uterin localizat: interstitial sau intramural. din care motiv sunt frecvente tulburatile ischemice. b) teroria resturilor embrionare. Vascularizatia fibromului euterin este bogata la periferie si săraca in centru. formând 15 . rezistenta). sesil sau pediculat. In eventualitatea in care tumora are si incluziuni glandular (epiteliu) vorbim de adenomion sau adenofirbrom. in care caz poate evolua spre vagin. b) fibre conjunctive intercalate intre fibrele musculare. ultimul putând dulce la torsinonarea fibromului cu sfacelare. ETIOPATOGENIA Etiopatogenia fibromului uterin este necesara. subsrios care poate sa fie sesil sau pediculat. Conheim considera fibromul uterin ca fiind consecinţa unor resturi embrionare. care se multiplica. care asigura nutriţia fibromului. este un vas de tip terminal. elastica) si de fibron uterin.Klebs explica apariţia fibromului uterin ca o proliferare a ţesutului miomatos si conjunctiv prerivascular. Vorbim de miom uterin atunci cand exista o prevalenta a fibrelor musculare (tumora este moale. cand predomina fibrele conjunctive (tumora este dura. d) vasul central. De fapt întotdeauna exista si fibre musculare si fibre conjunctive de aceea denumirea corecta este de fibromiom uterin. b) In raport cu regiunea uterumul fibromul poate fi localizat la nivelul corpului uterin. Exista mai multe terorii care incearca sa explice apariţia a) teoria vasculara Pilliet . realizând polipul submucos. Structura fibromului uterin: a) fibre musculare duspuse in spirala. c) capsula fibromului formata din ţesut conjunctiv lax si fibre musculare turtite.

sunt extreme de intalnite la femeile cu fibrom uterin. d) teroria neurofibromatozei Recklinghausen explica apariţia fibromului uterin in cadrul unui process de neurofibromatoza generalizata.i de foliculina. mai ales in fibroame cu localizare submucoasa. e) teoria hormonala hiperestrogenica considera dezvoltarea fibromului uterin drept o consecinţa a unei stări de hiperfoliculinemie existenta in organismul femeii. timp de 42 săptămâni a obţinut la 27 dintre ele fibronaioame uterine. In sprijiniul acestei terorii exista date experimentale ca acelea ale lui Klenitchi. La menopauza fibromul uterin diminuează. simptomul cel mai frecvent este intalnit in 89% din cazuri. Fibromul uterin apare in perioada de activitate genitala. este posibil ca tumoarea sa joace un rol de "dop" sau "vomica uterina" (Trillat) 16 . c) teoria inflomatorie . Ovarita sclerochistica si hiperplazia glandulochistica a mucoasei uterine. proliferează ţesutul conjunctiv. O serie de date clinice pledează in favoarea acestei teorii.enuntata ca o curiozitate (captele cumulate o infirma). favorizează in mod inconstand dezvoltarea fibroamelor. SIMPTOMATOLOGIA FIBROMULUI UTERIN Simptome subiective: 1) Hemoragia. sub aspect de menoragii si metroragii. cunoscute ca expresit a unei stări de hiperfoliculinemie. injectând zilnic la 50 cobaite tinere cate 10000 u.resturi concentrice de fibre netede. Starea de hiperfoliculineamie din organismul femeii si in general foliculina administrate in exces. care. Se pare ca teoria hiperfoliculinica ramane cea mai plauzibila in explicarea etiologiei fibromului uterin. la periferia cărora. in mod secundar. Cand fibromul are o localizare in regiunea istmica. Explica frecventa anemiei secundare la femeile cu fibrom uterin si metroragic 2) Leucoreea este "frecvent intalnita. In graviditate fobromul uterin creste in dimensiuni din cauza "bicuilui hormonal" existent in sarcina.

pe vezica sub forma de disurie. care nu arata caracterele speciale ale uterului geavid (moale. In urma ei. 4) Compresiunea se manifesta printr-o serie de tulburări apărute la nivelul organelor vecine. mictiuni frecvente. care poate fi pusa in evidenta prin histerometrie si histerografie 2) prezenta unei tumori. netede sau de aspect nodular.chistul de ovar si hidrosalpinxul sunt tumori laterala de uter care nu fac corp comun cu uterul . 17 . deformat. Diagnosticul pozitiv se face pe baza simptomelor subiective si obiective. tracţiune in sfera genitala sau sub forma de durere surda. uterul este mărit global si poate duce la confuzii cu sarcina. pe uretre. in care oprirea menstruatiei si nu sangerearea este semnul cel mai important. nevralgii lombare si aspect de nevrite pelviene.sarcina extrauterina sau hematocelul au caractere bine destincte care face confuzia puţin probabila. hidronefroza urmata de pielonefrita ascendenta. p erect. pe baza antecedentelor. care face corp comun cu uterul. Din acest motiv in cazul unei singure tumori. ca si baza examenului vaginal. contracţii). iar in cazul unor noduli fîbromatosi multilpii are aspect boselat. pe vasele pelvine. Predispizitie in promboflebite. DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL Se face cu: . constripatie cronica. staza in micul bazin. colul uterin devine inalt (ridicat retrosimfizar). La nivelul uterului se palpează una sau mai multe tumori dure. desi aceasta este relative uşor de recunoscut. Simptome_______obiective: 1) creşterea in volum a uterului. edem al membrelor inferioare. Examenul biologic de sarcina inlatura orice îndoiala. globules. .sarcina de diferite vârste (mai ales in prima jumătate). pe nervi.3) Durerea este intalnita sub forma de senzaţie de greutate in pelvis. cu afectarea cavităţii uterine.

intalnita in menopauza.inflamatiile anexiale. inseratia praevia a placentei. cele interstitiale se ramolesc. Transformările moi imbraca adesea forme de: -degenerescenta edematoasa sau mixomatoasa a fibronului. . naşterea prematura. In evoluţia sa fibromul uterin poate suferi o serie de transformări si modificări. deoarece prin aderentele statilite.fibromul asociat cu sarcina care este destul de frecvent in sarcina se acomodează destul de bine. suferind modificările uterului gravid. 18 .calcifieri. acestea produc insa dureri vii. Nu se intervine in fibromul asociat cu sarcina. Transformările dure.desi aceasta cauza de multe ori este descoperita cu ocazia unui examen ginecologic. b) acţiunea fibromului asupra sarcinii. sangeraarea este fara legătura cu menstruatia. nu are in general regularităţile fibromului. EVOLUŢIA FIBRONULUI UTERIN Este lenta si adesea asimptomatica. pot da naştere la erori. febra. prezentaţii vicioase. masele anexiale se alătura adesea uterului Evoluţia fibromului. -degenerescenta grasoasa intalnita in sarcina. dar este posibil sa si coboare in masa musculara care este "ramolita". -degenerescenta chistica. -degenerescenta rosie(fibromul roşu) care este consecinţa unor tulburări circulatorii prin destruarea arteriala.cancerul corpului uterin.. Cand sarcina este dusa la termen se pun in discuţie doua probleme: a) acţiunea sarcinii asupra fibromului (sarcina in general hipertrofiaza fibromul uterin).caracterizata prin prezentata unor formaţiuni chistice in parenchin. Exista complicaţii ca: avortul. apare in jurul menopauzei sau dup ace.apar sub forma de condensare fibroasa. . neregulata. astfel ca un modul al corpului poate deveni al regiunii istmice având o localizare praevia. Hipertrofia se produce la fibroamele subseroase.sunt mai frecvent intalnite.

4)torsionarea abdomenul acut).rinichi. 2)compresiuni grave pe organele vecine(vezica.consecinta a obstrurarii vaselor din pediculul fibromului.histologic. intalnite mai ales in fibroamele submucoase.Prognosticul poate deveni grav prin complicaţii.are un character benigu. In general prognosticul este bun. fibromului apăruta in formele pediculate(poate determina 19 .consecutive unor tulburări circulatorii.urmate de anemie.consecinta unui process de necroliza ischemica. -necroza fibronului uterin.vase si in fibroamele mari. 5)supuratia fibromului care se manifesta sub aspectul unei septicemii cu evoluţie grava.uretere. cu perioade de stagnare si crestere. COMPLICAŢIILE Complicaţiile pot fi: l)hemoragice. 3)necrobioza fibromului favorizează alterarea stării generale cu fenomene toxice si modificări grave in evoluţia procesului.-ramolisment.poate imbraca 2 aspecte: a)necroza aseptica. -malignizarea(cancerizare) fibronului se intalneste la 1-3% din cazuri si poate prezenta următoarele aspecte:in cazul degenerării ţesutului conjunctiv al fibromului ia aspectul de fibrosarcom cu diferite aspecte histopatologice.asupra diafragmului). -transformări moi in resturile unor insule glandulare din canalele Wolff.In ambele cazuri procesul evoluează spre sfacelare.consecinta a necrozei de colicvatie. b)necroza septica.fiind vorba de o tumora care.iar dupa menopauza cu regresiune.consecutive infectării dand aspect de supuratie. -degenerecsenta angiomatoasa prezenta in fîbroanele vasculare. PROGNOSTIC Fibromul uterin evoluează uneori capricios.rect.

c)evolutia mai lenta a nodulilor mai mici.flebite si tromboflebite. In ultimul timp hormonoterapia a dat rezultate satisfăcătoare si este considerate.cel puţin in formele initiale. TRATAMENTUL Tratamentul fibromului uterin a evoluat si a prezentat modificări de concepţie in decursul timpului. d)rezultatele insuficiente ale tratamentului medical. -la femei cu stare generala alterata sau care prezintă organopatii ce contraindica operaţia. -fibrom uterin fara fenomene dureroase.cu repaus absolut la pat pe perioada internarii.tratamentul era aproape exclusive medical. Tratamentul conservator consta in instituirea unui regim igienodietetic. In schema terapeutica a fibromului uterin trebuie sa avem in vedere: a)diagnosticul minuţios al formei in faza de evoluţie a fibromului care trebuie sa constituie baza tratamentului.dupa aceasta data a devenit aproape exclusive chirurgical.6)cardiopatii. b)regresiunea spontana posibila a tumorii in menopauza.fiind vorba de o regresiune a fibromului uterin din punct de vedere chimic. TRATAMENTUL MEDICAL(CONSERVATOR) Se aplica in: -fibrom uterin fara hemoragii abundente. -fibrom uterin care nu are tendinţa la crestera rapida.urmate de embolii consecutive.prin care se evita congestia pelvina.local se vor 20 . -fibrom uterin fara fenomene de compresiune.mai frecvente dupa intervenţii. De unde pana la sfârşitul secolului al XIX-lea. e)exista un risc de deces postoperator in 2-3% din cazuri prin complicaţii inerente.ca o arma terapeutica eficace.nu a dispariţiei histologice.

HORMONOTERAPIA Tratamentul hormonal consta in administrarea preparatelor antgoniste din care amintim:testosteronul.sangostopul.venostat.Medroxiprogesteronul(per oral) si acetoxiprogesteron(per os).pe cat posibil.vitamina C. Se administrează tratament medicamentos cu hemostatice si coagulante. Ergotamina se poate administra si sub forma de extract fluid de Secale comutum(de 3 ori cate 10-15 picaturi/zi).care duc la oprirea hemoragiei si regresiunea fibromului uterin.aplica irigaţii firbinti vaginale in hemoragii rebele la tratament si care sunt in cantitate moderata. TRATAMENTUL RADIOLOGIC Consta in radium si roentgenterapie. iar dintre coagulante:coagulenul.aplicat in scop hemostatic si biopsic(este un tratament de multe ori provizoriu) -miomectomia se aplica in fibroamele cu localizare subseroasa si in fibroamele solitare intramurale.in doze de castrare. Dintre procedeele chirurgicale amintim: -chiuretajul. mai preconizează miometrectomia(Aburel) 21 .In aplicarea lui se va avea in vedere. Dintre hemostatice amintim:calciu.hemofobinul.Hamamelis Virginiana).lutestantul(in doze de 100-250 mg repartizate fractionat la 2-3 zile o fiola). TRATAMENTUL CHIRURGICAL Se va individualiza de la caz la caz.adrenostazin. TRATAMENTUL MEDICAMENTOS CU STIPTICE Se va administra:ergotamine(ergomet.claudenul.pastrarea funcţionalităţii sferei genitale.extracte de Hidratis Canadensis. vitamina K.

nu este cunoscut stimulul declanşator al proliferării tumoraie si se discuta posibilitatea unei predispoziţii genetice.atunci cand acestea sunt alterate. In aceste conditii.-histerectomia supratuboligamentara fundica practicata tip sub următoarele variante: histerectomie si histerectomia Sweifel.profilaxia fibromului ar părea inutila si iluzorie si se explica de ce in unele tratate de specialitate nici nu figurează.fiind o histerectomie interanexialasau cu extirparea anexelor.asimptomatica ce nu necesita.pana in present. Cunostiintele actuale de etiopatogenie au dus suficiente argumente in sensul existentei a doi factori favorizând dezvoltării tumorale: factorii 1 hormonal si vascular oferind condiţiile prin care proliferarea tumorala poate fi influenţată.cauzeaza serioase complicaţii ale sarcinii.subtuboligamentara Beuttner intermediara tip SORESI-Brocq. fibromul uterin constituie cea mai frecventa indicaţie de chirurgie majora la femei. incurca tratamentul menopauzei si maschiaza diagnosticul altor afecţiuni ginecologice mai grave. Si totusi. -histerectomia supraistimica se practica deasupra istmului si se poate face cu păstrarea anexelor sau extirparea anexelor -histerectomiasubtotala aplicata la femei mai tinere si cand colul uterin este indemn.Se excuta cu păstrarea anexelor. numerosi autori opiniaza pentru histerectomia totala in cazul fibromului uterin. 22 . Având in vedere posibilitatea apariţiei unui neoplasm de bont restant. POSIBILITĂŢI SI LIMITE IN PROFILAXIA FIBROMULUI UTERIN Tumora benigna cu larga răspândire in populaţia feminine. Ea se poate practica cu păstrarea anexelor sau extirparea acestora.fibromul uterin se caracterizeza prin potenţial minim de malignizare si evoluţia sajn majoritatea cazurilor.tratament ci numai supraveghere. -histerectomia totala practicata in cazul femeilor tecute de 45 ani si in toate cazurile in care colul uterin prezintă leziuni cu un potenţial de malignizare in perspective.In acelaşi timp.

-stimularea natalităţii la vârsta tanara.Se ajunge astfel ca profilaxia fibromiomului uterin sa fie justificata si posibila.femei ce au făcut tratamente hormonale) si supravegherea tumorilor depistate si tratate. -evitarea inteventiilor chirurgicale timpurii si repetata pe sfera gemtaîa5ce pot afecta circulaţia venoasa pelviana. NOŢIUNI DE ÎNGRIJIRI INFIRMIERE Pana la jumătatea secolului al XlX-lea ingrijirile infirmiere au fost tributate normelor morale si religioase naţionale. profilaxia fibromiomului uterin consta in: -supravegherea intregi dezvoltări si funcţiei genitale a femeii incepand de la pubertate cu combaterea disfunctiilor neuroendocrine si a cauzelor de congestie pelviana. -depistarea tumorilor in fazele incipiente. Deci.profilaxia fibromului uterin este posibila si au ca scop intretinerea unui echilibru hormonal cu evitarea încărcărilor hormonale si combaterea sindromului de congestie pelviana. 23 . Florens Naighingale a fost prima care a încercat sa elibereze ingrijirile de baza de aceste norme. -precauţii in utilizarea tratamentelor cu estrogeni si a contraceptivelor.latente.prevenirea dezvoltării lor si a complicaţiilor prin prescriptiide igiena si medicatie decongestina. In principal.tesut genital incarcat cu intervenţii chirurgicale. -precauţii in utilizarea tratamentelor cu hormoni. Aceasta a creat o imagine a surorii medicale bazate pe indisponibilitate.Ea a încercat sa demonstreze ca îngrijirile nu înseamnă numai cantitate ci aceasta trebuie sa cedeze locul unei înţelegeri a problemelor sociale bazate pe gândire. sterilitate primara. Reglementarea masurilor profilactice se realizează eşalonat de-a lungul perioadei de activitate genitala a femeii.cand practice debutează fibromul. Cadrul organizatoric propice pentru profilaxie il constituie consultul periodic si dispensarizarea cazurilor cu risc de imbolnavire( pubertate patologia.

Sa ajuţi bolnavul sa păstreze o buna postura cand se plimba. Acestea sunt: l.Sa ajuţi bolnavul sa respire 2. sa aibe protejate tegumentele.nu pot face altceva decât sa înlăture obstacoleîe.gratie lucrărilor Virginiei Henderson.Sa ajuţi bolnavul sa-si păstreze corpul curat. care a descris necesităţile fundamentale ale omului ca baza a îngrijirilor. sa fie protejaţi de ceilalţi.Sa ajuţi bolnavul sa-si aleagă îmbrăcămintea si sa se imbrace si dezbrace 7.Niei medieina. sa-si exprime nevoile si sentimentele.Sa ajuţi bolnavul sa elimine 4. 9. de orice pericol din partea pacientului cum ar fi infecţia sau violente. 10. 5.Nici una nîcî alta nu vindeca^numai natura poate vindeca.In cartea sa apăruta in 1959 "Nota despre nursuig" ea descrie astfel aceste ingrijiri: "Avem tendinţa sa credem ca medical vindeca.Sa ajuţi bolnavul sa evite pericolele din mediul înconjurător." Către finele anilor 1970 relaţia dintre cel îngrijit si îngrijitor influenţează formarea surorilor medicaie. Sa ajuţi bolnavul sa-si practice religia conform conceptului propriu privind ceea ce este drept si nedrept.mci chirurgia.Sa ajuţi bolnavul sa mănânce si sa bea 3. 12. Sa-1 ajuţi sa-si schimbe poziţia. îngrijit. 24 .Nimic nu este mai puţin adevarat. Sa ajuţi bolnavul in activităţi recreative.Sa ajuţi bolnavul sa se odihnească si a doarmă 6.cand sta sau se afla culcat. 11. Sa ajuţi bolnavul in munca sau in ocupaţii productive. îngrijirile infirmiere in ambele cazuri asigura bolnavului cele mai bune condiţii pentru ca natura sa-si realizeze opera.Sa ajuţi bolnavul sa-si păstreze temperatura intre limite normale 8. Sa ajuţi bolnavul sa comunice cu alţii. 13.

col fara leziuni.14. Istoricul bolii releva ca actualul puseu hemorogic a debutat cu trei săptămâni înaintea internării la care s-au adăugat si durerile lombo-pelviene. corp uterin 25 . Scopul îngrijirilor decurge din necesitatea păstrării sau restabilirii independentei pacientului in satisfacerea necesitaţii bolnavului. La tuseul vaginal: col inchis. A avut trei naşteri si cincisprezece avorturi. care are necesitaţi fundamentale cu manifestări specifice pe care si le satisface singur daca se simte bine. Antecedentele personale patologice relevă ca bolnava a suferit de hernie ombilicala in 1965. nedureros cu flux moderat. paliditate. in vârsta de 53 ani din mediul rural. naţionalitate romana si de religie ortodoxa se internează in data de 13 an 2011 pentru: metrologie si dureri lombo-pelviene. de sex feminin. Individul tinde spre autonomie in satisfacerea nevoilor sale. vulva si vagin suple. Examenul dc specialitate arata un abdomen suplu. TA 180/90 mm Hg. si de atunci si pana la 50 ani a avut un ciclu reglat. respiraţia 14/minut.P. subfebrila (temperatura de 37° C). Din relatările bolnavei ocupaţia de baza este grădinăritul iar sursa de întreţinere este fiul sau cel mic. CAZURI CLINICE CAZUL I M. Antecedentele personale fiziologice releva ca bolnava a avut menarha la 14 ani. iar in 2011 internează in spitalul judeţean Targu-Jiu pentru metroragie fiind diagnosticata cu Fibrom uterin sângerând remisa simptomatologica prin tratament medicamentos. social si spiritual. tranzit intestinal normal. Motivele internării actuale sunt: metrologia si durerile lombare si pelviene. di urează normala . operata. psihologic. puls 90 batai/minut. La internare bolnava prezintă stare generala satisfăcătoare. Sa ajuţi bolnavul sa invete ! Actualul mod conceptional porneşte de la ideea ca individul este o entitate din punct de vedere biologic. de profesie casnica. La vârsta de 50 ani intra in menopauza cu toate simptomele unei menopauze dar in intensitate redusa.

pe stomacul gol sau la mese dace apar fenomene de iritatie gastrica (per os). 12. dur.40-80 picaturi de 3 ori pe zi. neregulat cu anexe suple. in apa. intrarectal.Glubifel 3-6 drajeuri pe zi. unul de 3 ori pe zi. Se recoltează la internare următoarele examene de laborator ale căror rezultate sunt : Analize medicale valorile pacientei -hemoglobina -hematocritul -nr.Lizadon supozitoare. tratament cu: 1.CIotrirnazoî-coniprimate vaginale II pe zi dimineaţa si seara.Indometacin -supozitoare II de doua ori pe zi. Tratamentul instituit se menţine timp de şapte zile de la internare dupa care bolnava este operata in ziua de 21 ianuarie practicandu-se histerectomie totala. dimineaţa si seara .B. intravaginal 5. fractionat la mese.Clorocalcin.mărit de volum cat un pumn de adult. 3.W. 4.8 gr% 40% 5400/mm3 7-12/10-l8mm 2UML 92mg% 320mg% valori normale 14gr% 42% 8000/mm3 8-13/12-20mm 2-4 UML 65-110mg% 200-400mg% Medicul curant pune diagnosticul de Fibrom uterin sângerând si instituie si 26 . ceai sau lapte/per os .leucocite -VSH -tymol -glicemie -fibrinogen -R. Examenul clinic pe celelalte aparate si sisteme da relaţii normale. intrarectal 2.

lichide (ceaiuri. pansament local steril. compoturi. este hidratata corespunzător A-si menţine temperatura corpului in limite normale ridicarea temperaturii peste limitele normale T-37. sucuri de fructe 2000-2500 ml/zi) b)delegate : Clotrimazol 2cp/zi vaginale (d+-s) 8 Dupa 24 ore bolnava pierde sânge vaginal. lenjerie de corp corespunzătoare.5°C dependenta pacienta prezintă subfebrilitate hipertermie pac ierna sa aibă o temperatura cat mai aproape de limitele normale a)autonome : lenjerie Dupa 24 ore curata ori de cate ori bolnava nu mai este transpira b)delegate: subfebrila indometacin 2 supozitoare. anxietate. unul dimineaţa si unul scara intrarectal A dormi. A doua zi dimineaţa aerisirea salonului înainte bolnava este de culcare. microclimatul camerei corespunzător b (delegate: diazepam 1 tb seara 27 . a se odihni dureri lombopelviene.Prima zi de boala Nevoi Elemente de dependenta 1 A elimina 2 metroragie Elemente de independenta 3 dependenta Problema Diagnostic nursing Obiective Inervaţii Evaluare 4 pacienta pierde sânge pe cale vagi na la 5 scurgere vagi nai a neadecvata cantitativ si calitativ 6 pacientei sa i se faca toaleta locala corespunzătoare si sa i se asigure hidratarea corespunzătoare 7 a)autonome : toaleta locala de cate ori este nevoie. linişte. supe. lenjerie odihnită întinsa pe pat. repaus la pat. stres dependenta pacienta nu se poate odihni suficient dificultatea de a se pac ierna sa aibe un odihni somn odihnitor a)autonome: psihoterapie.

puls.A. probabilitatea de atingere a integrităţii fizice bolnava sa fie liniştita. temperatura. are dureri lombo-pelviene durerea. alterarea ritmului cardiac pacien:ei sa i se asigure regim hiposodat a)autonome: cantitatea de NaCl sa nu depasasca 3 gr/zi Bolnava respecta dieta. a TA-180/90 mm dependentei avea o postura Hg Puls^90 corecta batai/minut bolnava are valori crescute ale T.A. nu are edeme aneteli TA= 180/90 mm Hg Dupa 24 ore bolnava este liniştita. scaun A invaţa cerere de informaţii dependenta pacienta pune insuficienta de intrebari in legătura cunoşti inte cu boala pacienta sa fie informata in legătura cu boala a)autonome : explicam pacientei boala si evoluţia acesteia sub tratamentul medicamentos arătând daca este posibil si alte paciente in aceeaşi situaţie sau altele mult ameliorate Sub tratament starea pacientei se va ameliora. iar durerile lombo-pelviene sunt diminuate TA=170/90 mm Hg. sa fie prevenite complicaţiile. supraveghere a)autonome : repaus la pat. T-37°C puts-87 batai/minut di urează normal.. tranzit intestinal normal A evita pericolele Risc de complicaţii dependenta bolnava pierde sânge pe cale vaginala.A se mişca. 28 . Pacienta a căpătat cunostiintele solicitate. se urmăresc funcţiile vitale ale organismului : T.

ceaiuri) b)delegate Clotrimazol 2cp/zi vaginale (1 seara + 1 dimineaţa) 8 Dupa 24 ore bolnava pierde sânge vaginal. constrângeri fizice dependenta pacienta are treziri dificultatea de a se pacienta sa aibe un repetate in timpul odihni somn odihnitor somnului a)autonome: repaus la pat. este destinsa semiobscuritate . apa. a se odihni treziri repetate. in cantitate mica si este hidratata corespunzător A-si menţine temperatura corpului in limite normale ridicarea temperaturii peste limitele normalului T37°C dependenta pacienta are subfebrilitate hipertermie pacienta sa aiba o temperatura cat mai aproape de limitele normale a)autonome : lenjerie Dupa 24 ore curata ori de caie ori este bolnava nu mai este nevoie b)delegate : afebrila indometatie 2 supozitoare. supe. unul dimineaţa si unul scara intrarectal A dormi. lichide in cantitate de 2000 ml/zi (compot. sucuri de fructe. Pacienta a adormit aerisirea salonului.A doua zi de boala 1 A elimina 2 metroragie 3 4 dependenta pacienta pierde sânge pe cale vaginala 5 scurgere vaginala neadecvata cantitativ si calitativ 6 picienteî sa i se faca toaleta locala coresp jnzatoare si sa i se asigure hidratarea corespunzătoare 7 a)autonome: toaleta locala ori de cate ori este nevoie. linişte b)delegate: diazepam 1 tb seara la culcare A evita risc de dependenta pacienta pierde probabilitate de pacientei sa i se a)autonome: Pacienta se 29 . bine.

evoluţia sub tratament medicamentos si chirurgical tinand cont de vârsta simte bine. pacienta capata noi cunostiinte A treia zi de boala 1 2 A metroragie elimina 3 dependenta 4 pacienta pierde sânge in cantităţi mici 5 scurgere vaginala neadecvata cantitativ si calitativ 6 Pacienta sa fie supravegheata. Pacienta nu ma sa nu aibe dureri supraveghere are dureri lombopelvient 30 . nu are alte complicaţii A evita pericolele agitaţie. in cantitate mica. iar durerile lombopelviene sunt mult diminuate A comunica cerere de informaţii dependenta pacienta pune insuficienta de intrebari in legătura cunostiinte cu boala bolnava sa fie liniştita.pericolele complicaţii sânge pe cale atingere a vaginala. şa nu prezinte complicaţii 7 a)autonome : repasus a pat. supraveghere Sub tratament starea se va ameliora. dependenta dureri diminuate pacienta este neliniştita cu privire la anxietate pacienta sa fie liniştita. sa fie prevenite complicaţiile. a)autonome : repaus la pat. teama. toaleta locala si de cate ori este nevoie pansament steril b)delegate : Clotrimazol 2cp/zi intra vag nai e (1 seara * 1 dimineaţa) îndometacin supozitoare 2/zi (1 dimineaţa +1 seara) intrarectal 8 Pacienta pîerdt sânge vaginal. are dureri integrităţii fizice lornbo-pelviene asigure regim hiposodat repaus la pat. supraveghere b)delegate : Lizadon 2 su sozitoare/zi intrareetalGlubifer 3-6 drjeuri/zi Clorocalcin 60 picaturi de 3 ori/zi in lichide a)autonome: explicam boala.

de 3 ori zi in lichide pacienta sa fie informata in legătura cu boala si tratamentul chirugical a)autonome : explicam tehnica intervenţiei chirurgicale si importanta ei. mecanismul bolii este optimista A in vata cerere de informaţii dependenta pacienta pune Insuficienta in intrebari in legătura cunostiinte cu tratamentul chirurgical Sub tratament starea bolnavei este uşor ameliorata» pacienta este liniştita si consimte actul chirurgical 31 .intervenţia chirurgicala b)delegate : Lizadon 2 supozitoare/ zi (1 dimineaţa + 1 seara) intrarectal Clorocalcin 60 picaturi/zi.

L. aparatul digestiv. Antecedentele patologice nu releva nimic afara de bolile eruptive ale copilăriei. are grup sanguin 01 si Rh-negativ.8000/mm3 8-13/12-20mm 0.8 mg 98 mg% negativ 32 valori normale 14gr% 42% 6000. Antecedentele fiziologice releva ca bolnava a avut menarha la 14 ani. dureros la palpare.5-1. pierdere de sânge vaginal in cantitate moderata. paliditate. uter mărit cu volum dc considerenta fibromatoasa. Examenul clinic pe sisteme si aparatul respirator. cu prezenta de doi noduli de peretele posterior cu diametrele de aproximativ 15 mm si respectiv 27 mm uzualitati echografic.2 mg 65-110mg% negativ . Antecedentele herdo-colaterale nu aduc date referitoare la boala. aparatul cardio-circulator. Examenul local cu valve arata col de aspect normal.CAZUL II P. Tuseul vaginal: col întredeschis. din mediul urban de profesie profesoara la scoală generala 5-8 de naţionalitate romana si de religie ortodoxa se internează in 17 ianuarie 2011 în spitalul judeţean in secţia de obstetrica ginecologie cu diagnosticul de polifibromatoza uterina. cu durata de 3 zile.8gr% 39% 5600/mm3 6-12/10-17mm 0. Din istoricul bolii reiese ca bolnava mai bine de un an a prezentat metrorogii repetate despărţite de perioade de intermitenta. Din anamneză reiese ca bolnava isi petrece timpul liber citind. nedureros. La internare bolnava prezintă stare generala satisfăcătoare. uter sensibil. naşteri 3. Analize medicale -hemoglobina -hematocrit -nr. ca se autointretine.leucocite -VSH -creatimina -glicemic -VDRL valorile pacientei 11. c ciclu menstrual regulat. de sex feminin in vârsta de 47 ani. avorturi 4. aparatul urinar si organele de simt da relaţii normale. apendicectomie la vârsta de 12 ani.

Este subfebrila (37°C) cu 17 respiraţii pe minut si TA=Î 30/60 mm Hg iar pulsul este de 76 batai/minut. A doua zi se practica histerectomie subtotala istmica interanexiala.Diazepam l tb seara 5.Indometacin supozitoare 2 (1 dimineaţa + 1 seara) intrarectal 2.Glubifel 6 drajeuri/ zi (2 dg dimineaţa. prânz si seara înainte de masa per os) 4. mictiuni fiziologice si tranzit intestinal normal reluat. Pacienta evoluează favorabil urmând tratamentul medicamentos sub supraveghere chirurgicala.Masa de seara va fi suspendata si înlocuita cu lichide in vederea intervenirii operator in ziua următoare.Clorocalcin 60 picaturi de 3 ori pe zi in lichide 3. Tratamentul postoperator a fost următorul: Ampicilina 500 mg flacoane 1 la 6 ore Polivitamine dg 4/zi Piafen tb H/zi Glucoza 5%-500mi 10%-500 ml Soluţie fiziologica 500 ml. 33 . duireza normala (800 ml).Se instituie medicametul cu: 1. Postoperator in prima zi pacienta prezintă o stare generala buna.

Etamsilatf 1/6 ore Fitromenadion f 1/6 ore Adrenostazin f 1/6 ore Nitrofurantoin lcp/6 ore Biseptol 2cp la 12 ore Nistatin ovul 1 intravaginal. ameţeli.Nevoi' Prima Elemente de dependenta zi de boala Elemente de independenta Problema Diagnostic nursing Obiective Inervaţii Evaluare 1 A elimina 2 Metroragie infecţie urinara 3 dependenta 4 pacienta pierde sânge vaginal si elimina o urina necorespunzatoare din punct de vedere calitativ. toaleta locala. supravegherea funcţiilor vitale. drureri accentuate) dependenta pacienta pierde sânge risc de atingere a pe cale vaginala si are integrităţii fizice. infecţie. sa aibe o diureza corespunzătoare calitativ. 2 pe zi (s+d) Ultrogestan cpl/zi etiltestosteron cp 2/zi 8 Dupa 24 ore bolnava pierde sânge vaginal. sa itu existe riscul complicaţiilor 34 Pacienta are o stare generala puna. Funcţiile vitale:TA120/60 mm Hg T°-36. 7 a)autonome: repaus la pat. sa i se calmeze durerile. eliminare urinara necorespunzatoare 6 Pacienta sa aibe o toaleta corespunzatoare. punga cu gheata pe abdomen b)delegate : Piafen sup. este hidratata corespunzător A evita pericolele risc de complicaţii (scăderea TA. seara la culare a)autonome: pansament local steril. recoltarea de urina pt. hidratare corespunzătoare b)delegate: Gluconolactat de Ca si Mg f I/zi (dimineaţa). ameţeli cand se ridica durerea din pat pacienta sa fie supravegheata.8°C Puls-68/min Respiraţie 16/min 34 . 5 scurgere vaginala neadecvata cantitativ si calitativ. Urocultura. cefalee.

administrarea de uniidifîcat prin sonda nazala. urmărirea tranzitului intestinal b)delegate : Dupa sondaj pacienta are emisiuni de urina (diureza 800 ml). ceai 200-300 ml b)delegate: perfuzie cu glucoza 10%. polipneea Elemente de independenta 3 dependenta Problema Diagnostic nursing Obiective Inervaţii Evaluare 1 A respira 4 pacienta simte o greutate in respiraţie 5 dispnee 6 pacienta sa respire normal 7 a)autonome: aerisirea salonului. accepta operaţia A doua zi de internare (prima zi postoperatorie) Nevoia Elemente de dependenta 2 modificarea ritmului respirator. constrângeri fizice dependenta pacienta nu are mictiuni de 6 ore postoperator eliminare urinara insuficienta cantitativ pacienta sa aibe diureza de aproximativ 600 ml a)autonome : măsurarea diurezei. respectând regimul hidric A elimina imposibilitate. 500 ml soluţie fiziologica 500 ml Dupa 12 ore pacienta se alimentează si hidrateaza singura. 35 . poziţie indecubit dorsal cu capul intr-o parte in uşoara hipcrextensie 8 Dupa 2 ore pacienta respira uşor fara greutate A bea si a manca restricţii alimentare (intervenţia chirurgicala) dependenta pacienta nu poate fi alimentata pe cale orala dificultatea de a se pacienta sa fie hidrata si alimenta reechilibrată hidroelectrolitic a)autonome: dieta hidrica administrare de lichide.informaţii intrebari in legătura cu boala ei si intervenţia chirurgicala cunoşti inte asigure regim hiposodat cantitatea de NaCl sa nu depasasca 3 gr/zi liniştita.

poziţie care sa puna plaga in repaus(perna sub bazin) linişte. fara perna timp de 3 ore. durerea sa diminuat 36 . pacienta durere. supravegherea funcţiilor vitale . semiobscuritate. T°=37°C 17 resp/min. supravegherea bolnavei. se teme de probabilitatea de complicaţii incalcare Ia integritatea fizica prevenirea complicaţiilor.m. asigurarea unei lenjerii curate a)autonome: supravegherea permanenta.constrângeri si proteja fizice.sonda vezicala a demeure A se imbraca. Ampicilina 500 mg f 1 la 6 ore Polivitamine o tb de 3 Tratamentul s-a efectuat la timp TA=130/60mm Hg. supravegherea bolnavei a)autonome: pansament. poziţii in decubit dorsal. nelinişte patentiala. calmarea durerii. b)delegate: Piafen fi. dezbracă imobilitatea dependenta in primele 6 ore de dificultatea pentru pacienta sa fie la intervenţie îmbrăcat-dezbrăcat îmbrăcata curat pacienta nu poate sa se îmbrace singura elimina gaze a)autonome: ajutarea Pacienta are haine bolnavei la imbracatcurate si lenjerie dezbracat fara modificarea curata poziţiei sondei vezicale. Bolnava a fost mobilizata activ la interval de o ora A se mişca. şedere in tegumentele pat dependenta nu poate sa-si dificultatea de a-si pacienta sa fie curata. dependenta risc de complicaţii. a)autonome: toaleta Toaleta s-a efectuat efectueze îngrijirile efectua îngrijiri toaleta plăgii parţiala la pat b)delegate : de 2 ori pe zi igienice igienice operatorii schimbarea pansamentului a evita pericolele plaga operatorie. i. restricţii ale mobilităţii dependenta nu poate efectua mişcări active imobilitate pacienta sa aibe o poziţie corecta si comoda A fi curat si a. cu schimbarea poziţiei la intervale de o ora. păstra o buna postura constrângeri fizice.

constrângeri fizice dependenta pacienta nu-si poate efectua toaleta singura pacienta se teme de complicaţii dificultatea de a efecti a îngrijiri igienice durere. se ridica in poziţie semi-sezanda A fi curat. nu prezintă semne de deshidratare A se mişca. mobilizarea pansamentului. sa aiba pasament curat si steril pacienta să nu aibă complicaţii a)autonome: toaleta parţiala la pat fractionat. anxietate pacienta sa fie curata.supraveghere b)delegate: ampicilină 500 mg i.ori pe zi. a păstra o buna postura restricţii de mobilităţi dependenta pacienta nu se poate deplasa singura imobilitate ajutarea bolnavei sa se a)autonome: schimbarea plimbe. punga cu gheata pentru durere si inflamaţii A treia zi de internare Nevoia Elemente de dependenta Elemente de independenta Problema Diagnostic nursing Obiective Inervaţii Evaluare 1 A manca si a se hidrata 2 3 dificultatea de a dependenta se alimenta. ajutarea acesteia sa faca plimbări prin salon dar fara a obosi Pacienta executa mişcări active si isi poate schimba poziţia singura. plaga operatorie în curs de epitelizare 37 .plaga si proteja operatorie tegumentele nu-si poate efectua îngrijiri igienice. 500 ml ser fiziologic 500 ml 8 ore pacienta suporta bine dieta. educaţie sanitara privind importanta dietei hidrice b)delegate : soluţii perfuzabile glucoza 5%. schimbarea lenjeriei b)delegate : schimbarea pansamentului. toaleta plăgii a)autonome:psihoterapie. însoţirea activa bolnavei la toaleta.m. toaleta plăgii. si a. restricţii alimentare 4 pacienta se plânge de foame 5 6 7 dificultatea de a se pacienta sa aibe un a)autonome: ajutarea hidrata regim hidric echilibrat bolnavei in timpul hidratării. la 6 ore Pacienta este curata si este ajutata pana cand se va putea ridica din pat Pacienta este liniştită.

A evita pericolele risc de infecţii.m./zi 38 . complicaţii piafen f I i.

temperatura 36°C. Starea generala la internare a fost satisfăcătoare . naşteri 2. de profesie economista de EFTPS Jilţ. Motivele sangerarii sunt: metrorogie cu chiaguri in cantitate moderata. Antecedentele patologice releva ca bolnava a suferit o apendicectomie la 24 ani. aceasta isi petrece timpul liber împreuna cu cele doua fete ocupandu-se de educaţia lor. tegumente curate. Din relatările bolnavei. dureri in hipogastru si fosele iliace. flux moderat. pe peretele posterior aşezat transversal se situează un nodul fibromatos cu diametrul de 14 mm. cefalee. Examenul ecografic : cavitate uterina cu diametru de 61/73 mm. Din istoricul bolii reiese ca boala actuala a debutat in urma cu un an si ca sub tratament medicamentos s-a mai ameliorat dar acum de cea 3 luni persista simptomatologia fara remediu. sensibil. uter mărit de volum de consistenta fibromatoasa. palide. de sex feminin in vârsta de 50 ani din mediu urban. pierdere de sânge vaginal in cantitate moderata. avorturi 4. durere lombara si pelviana. respiraţia 16/minut Examenul local cu valve : col de aspect normal. Tuseu vaginal: col întredeschis. dureri lombare accentuate. dureros la palpare. Ţesut celular subcuatanat normal reprezentat Relaţii pe aparate si sisteme normale . TA=120/60 mm Hg. de nationalitate romana si religie ortodoxa se internează la Spitalul Judeţean secţia obstetrica ginecologie in data de 27 ianuarie 2011 cu diagnosticul fibrom uterin sângerând. cu durata de 3-7 zile. Antecedentele fiziologice personala releva ca bolnava a avut menarha la 13 ani având pana la 48 ani un ciclu menstrual neregulat. ameţeli. 39 . dureros. Menopauza.CAZUL III S. Motivele internării sunt: pierderea intermitenta de sânge prin vagin.E.

leucocite -sediment urinar -examen urina 11. Bolnava urmeaza 7 zile tratament medicamentos dupa care se intervine chirurgical practicandu-se histerectomie totala interanexiala cu evoluţie favorabila postoperator. rare epitelii. Analize medicale valorile pacientei -hemoglobina -hematocrit -nr.hiperestrogenism.8000/mm3 40 . investigaţiilor clinice si paraclinice se confirma diagnosticul de fibromatoza uterina .4gr% 35% 5000/mm3 albumina si glucoza absente rare epitelii. leucocite valori normale 14gr% 42% 6000.Diagnosticul la internare : Fibromatoza uterina sângerând. leucocite flora microbiana In urma anamnezei.

41 .

sa i se calmeze durerile. ameţeli cand se ridica durerea din pat pacienta sa fie supravegheata. Etamsilatf 1/6 ore Fitromenadion f 1/6 ore Adrenostazin f 1/6 ore Nitrofurantoin lcp/6 ore Biseptol 2cp la 12 ore Nistatin ovul 1 intravaginal. seara la culare a)autonome: pansament local steril. toaleta locala. 5 scurgere vaginala neadecvata cantitativ si calitativ. punga cu gheata pe abdomen b)delegate : Piafen sup.Nevoi' Prima Elemente de dependenta zi de boala Elemente de independenta Problema Diagnostic nursing Obiective Inervaţii Evaluare 1 A elimina 2 Metroragie infecţie urinara 3 dependenta 4 pacienta pierde sânge vaginal si elimina o urina necorespunzatoare din punct de vedere calitativ. ameţeli. supravegherea funcţiilor vitale. eliminare urinara necorespunzatoare 6 Pacienta sa aibe o toaleta corespunzatoare. infecţie. cefalee. sa aibe o diureza corespunzătoare calitativ. sa itu existe riscul complicaţiilor 34 Pacienta are o stare generala puna. Urocultura.8°C Puls-68/min Respiraţie 16/min 42 . dureri accentuate) dependenta pacienta pierde sânge risc de atingere a pe cale vaginala si are integrităţii fizice. Funcţiile vitale:TA120/60 mm Hg T°-36. 7 a)autonome: repaus la pat. este hidratata corespunzător A evita pericolele risc de complicaţii (scăderea TA. hidratare corespunzătoare b)delegate: Gluconolactat de Ca si Mg f I/zi (dimineaţa). recoltarea de urina pt. 2 pe zi (s+d) Ultrogestan cpl/zi etiltestosteron cp 2/zi 8 Dupa 24 ore bolnava pierde sânge vaginal.

infecţie urinam Elemente de independenta 3 dependenta Problema Diagnostic nursing Obiective Inervaţii Evaluare 4 pacienta pierde sânge vaginal cu cheaguri. cantitate moderata. eliminare urinara necorespunzatoare calitativ 6 Pacienta sa nu prezinte infecţii vaginale. sa i se urmărească zilnic evoluţia sa i se combată durerea a)autonome: pansament local steril. recoltarea de urocultura si examen sumar b)delegate: Gluconolactat de Ca si Mg f ]/zi (dimineaţa). cefaleea si ameţelile s-au diminuat 43 . 5 scurgere vaginala neadecvata cantitativ si calitativ. 2tbt/zi Pacienta este liniştita. Etamsilaî f 1/6 ore Fitromenadion f 1/6 ore Adrenostazin f 1/6 ore Nitrofurantoin lcp/6 Ore Biseptol 2cp la 12 ore 8 Pacienta pierde sânge vaginal cu chiaguri iii cantitate mica. Urocultura evidenţiază sub 100000 germeni/mlEx sediment urinar evidenţiază rare epitelii si leucocite.2/zi metiltestosteron cp. ameţeli. evitarea stresului b)delegate: piafen sup. durerea pacienta sa fie supravegheata. flora microbiana A evita pericolele risc de complicaţii. pansament local steril.2/zi ultrogestan cp. cefalee. dureri dependenta Apariţia complicaţiilor risc de atingere a integrităţii fizice. sa aibe o diureza normala din punct de vedere calitativ 7 a)autonome: repaus la pat. elimina urina puţin tulbure.A doua zi de boala Nevoi Elemente de dependenta 1 A elimina 2 metroragie. microclimatul salonului corespunzător.

cunoşti inte insuficiente despre boala dependenta pacienta cere informaţii in legătura cu boala insuficienta de cunoaştere pacienta sa fie informata a)autonome : explicarea mijloacelor de tratament si importanta lor. Pacienta liniştita este de acord cu intervenţia chirurgicala 44 . toaleta si pansament steril b)delegate : Gluconolactat de Ca si Mg f I/zi (dimineaţa). hidratare corespunzătoare 7 a)autonome: repaus la pat. apariţia complicaţiilor risc de atingere a integrităţii fizice supravegherea pacientei pentru prevenirea complicaţiilor a)autonome: supravegherea Pacienta cu stare pacientei b)delegate: generala buna. fara Piafen sup 2/zi Ultrogestan risc de complicaţii 2 tb/zi Metiltestosteron 2 tb/zi A invata Cerere de informaţii. insuflarea încrederii în tot ceea ce întreprinde medicul şi asistenta în ajutorul ei. explicarea tehnicilor ce trebuie efectuate. Eitamsilat f 1/6 ore Fitromenadion f 1/6 ore Adrenostazin f 1/6 ore Nitrativ 1 ovul intravaginal seara la culcare 8 Dupa 24 ore bolnava pierde sânge in cantitate moderata A evita pericolele Risc de complicaţii dependenta patentiala.A treia zi de boala Nevoi Elemente de dependenta 1 A elimina 2 metroragie Elemente de independenta 3 dependenta Problema Diagnostic nursi ig Obiective Inervaţii Evaluare 4 pacienta pierde sânge vaginal in cantitate mica 5 scurgere vaginala neadecvata cantitativ si calitativ 6 toaleta locala corespunzătoare.

iar la menopauza devin silenţioase si regreseaza. Metroragiile sunt mult mai rare. dureri sau alte complicaţii care pot periclita chiar viata femeii. activitatea sociala. In fibroamele hemoragice menoragia reprezintă cea mai obişnuita si caracteristica forma de sangerare. tabloul clinic este zgomotos. De multe ori evidenţierea tumorii este o surpriza operatorie sau a examenului clinic. Ele survin intre cicluri. remarcate in studiul clinic al celor 3 cazuri cu următoarele diferenţieri: vârsta. dau dimensiunea umana a îngrijirilor tip nursing. Pe de alta parte sunt o serie de fibroame care sunt bine tolerate. menstruatiile devin progresiv mai abundente. raman stabile in toata perioada de activitate denitala. Apariţia durerilor avertizează ca "exista ceva mai mult decât un fibrom banal". discontinuu. mediul de provenienţa si stadiul involutiv al afecţiunii. frecvent cu chiaguri. iar in alte cazuri desi dimensiunile tumorii sunt relativ reduse.CONCLUZII Boala fibromul uterin se manifesta foarte variat in funcţie de numărul. pana la 10-12 zile. Procesul de nursing a presupuc îngrijiri specifice tipului de îmbolnăvire a disfunctiei nevoilor afectate precum si îngrijiri individualizate. mărimea si localizarea tumorilor. Menoragiile nu se instalează niciodată brusc. implicare psihica. fiind dominat de hemoragii genitale. 45 . cand se sfârşesc cu o serozitate rozacee. gradul de înţelegere si comunicare. Particularităţile de îngrijire individualizate pe fiecare caz in parte si prezentate pe larg in plan. durează mai mult de o săptămâna.

A. minime. corotida. Nivelul T. variază in raport cu sexul. femurala. Se pompează aer in manşeta pana la dispariţia pulsului arterial. 2. care poate fi comprimata pe un plan osos. Luarea pulsului Pulsul poate fi luat pe oricare artera accesibila palpatiei. ar putea modifica valorile reale. La luarea pulsului. in timpul sau înaintea luării pulsului. medius si inelar de la mana dreapta exercitandu-se o uşoara presiune asupra peretelui arterial pana la perceperea zvacniturilor pline ale pulsului. Se aplica un stetoscop imediat sub marginea inferioara a manşetei pe artera humerala. la 20 ani 60-80/minut.ANEXE ANEXA 1 I. apoi se deschide supapa manşetei brusca a pereţilor arteriali prin presiune sistolica maxima si decomprimare a lor in timpul presiunii diastolice. întrucât un efort sau emoţie oarecare. Se aplica manşeta pneumatica pe braţul bolnavului fixandu-se bine. da naştere la un ton ritmic legat de vibraţiile pereţilor arteriali comprimaţi. vârsta precum si cu caracterul activităţii fiziologice in cursul zilei: 46 . Tehnica măsurării T. radiala (in practica). Urmarirea funcţiilor vitale ale organismului: 1. Palparea pulsului se face cu vârful degetelor index. In funcţie de vârsta. bolnavul trebuie sa fie in repuas fizic si psihic cel puţin 5-10 minute. temporala superficiala.A. frecventa pulsului variază astfel: la un născut 130-140/ minut. la copilul mic 100-120/minut. humerala. Presiunea arătata de manometru in momentul in care se percepe primul ton arterial reprezintă valoarea tensiunii maxime (tensiunea sistolica). inainte de numărătoare. Presiunea citata pe manometru in momentul in care tonurile scad brusc reprezintă valoarea tensiunii minime. peste 60 ani 90-95/minut. pedioasa etc.

-in primii ani ai vieţii TA este de 75-90/50-60 mm Hg -in copilarie TA variază intre 90-110/60-65 mm Hg -la pubertate TA variază intre 100-120/65-75 mm Hg -la adulţi TA variază intre 115-140/75-90 mm Hg -peste 59 ani TA ajunge la 150-90 mm Hg 47 .

Valori normale la femei: 200-400 mg%. folosind o seringa sterila de unica folosinţa. Se recoltează fara staza venoasa in seringa sterila de 2 ml care conţine 0. 1. Se recoltează prin punctie venoasa 2 ml sânge pe anticoagulant dat de laborator (soluţie oxalat de potasiu sau amoniu).4 ml citrat de sodiu de 3.8%. se agita circulat.Recoltarea sângelui pentru dozarea fibrinogenului.5 ml sânge. Recoltarea sângelui pentru examene biochimice Recoltarea sângelui se face prin punctie venoasa dimineaţa pe nemancat. 2.S.5 ml oxalat de potasiu 2%.Recoltarea sângelui pentru V. leucocite 60008000/mm3. peste 0. Valori normale la femei: hemoglobina 14 gr%. Recoltarea sângelui pentru hemoleucograma. 3.ANEXA 2 II.H. Se recoltează sânge prin punctie venoasa intr-o eprubeta 4. Valori normale la femei: la o ora 6-12 mm . hematocritul 42%. se omogenizează. la 2 ore 10-12 mm. Recoltarea la adult se face obişnuit din venele plicii cotului: vena medio-bazilica si medio-cefalica. 48 48 .

săruri amorfe. cantitatea. Se considera infecţie urinara cand in urina se găsesc prin cultura bacteriologica peste 100000 germeni. culoarea. Dupa eliminarea primului jet de urina. 1 . mirosul. hematii. Examenul sedimentului urinar. Normal se evidenţiază in sediment 1-2 epitelii.se recoltează prima urina de dimineaţa pe menancat.Urina se recoltează pentru : a)examen fizic se recoltează urina din 24 ore determinandu-se aspectul. apoi se pune dopul care a fost păstrat steril. dupa toaleta riguroasa a organelor genitale externe. cilindri. Examenul de urina. bolnava urinează in eprubeta sterila. b)examen chimic .ANEXA 3 III. Dupa recoltare gatul eprubetei se flambează. 2. 49 .se recoltează 100-500 ml dimineaţa prin mictiune spontana intr-un recipient foarte curat c)examen bacteriologic . 1-2 leucocite. flora microbiana. Urina se pune intr-o eprubeta si se centrifugheaza. densitatea. Patologic : mai multe leucocite.

5% este vasoconstrictor local -Adrenostazin . Dintre substanţele medicamentoase amintim: -Adrenalina in soluţie de 0. 50 . Coagulent etc.ANEXA 4 IV. Fitomenadion. Medicamente hemostatice Hemostaticele sunt medicamente care corectează tulburările de coagulare si accidentele hemoragice.hemostatic capilar prin vasoconstructie. Etamsilat. Mai sunt: Venostat. Clauden.fiole de 5 si 10 ml .

Hormonoterapia Tratamentul hormonal este substitutiv cand inlocuieste o secreţie absenta. 2. Metiltestesteronul se prezintă in comprimate de 0.ANEXA 5 V. 1. Progesteronul . astfel dozele mici. Pentru administrare sublinguala.010 gr. Testosteronul este in unele privinţe antogonist foliculinei. 51 . Dozele mari produc o mosculinizare progresiva. Se prezintă in fiole de 10 si 25 mg. administrate doar in câteva zile. Testosteronul cu acţiune cumulativa.se prezintă in fiole conţinând 5 sau 10 mg in soluţie uleioasa. administrate timp indelungat au un efect superior dozelor mari. Se poate administra cu vitamina E sau estrogen. stimulând cand exercita functia endocrina a unei glande . frenator cand limitează secreta unui hormon sau ii anihilează efectele.

Editura didactica si pedagogica. Victor Papilian . Ediţia a IV-a.Dr.Tehnica îngrijirii bolnavilor voi I. volumul II. voi I. .Anatomia omului.Ginecologie si Obstetrica.O.Rotaru si S. Bucureşti 1981 2. SPLANHOLOGIA. Toader 4. si colaboratorii Editura medicala.Negrut. Vasile I Turcei in .Fibromul uterin .BIBLIOGRAFIE 1.Dacia. 1990 colaborare cu O. Ediţia a V-a. I. Cluj.Ed.Rusu. Bucureşti 1979 3. Bucureşti 1979 52 . Carol Mozes . Editura didactica si pedagogica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful