POPRIREA

CUPRINS:

1. Generalitati Sediul materiei este reprezentat de dispozitiile cuprinse în art. 452-461 C. proc. civ. Aceste norme procedurale constituie dreptul comun în materie de poprire1. Poprirea este acea formă de executare prin care creditorul urmăreşte sumele de bani sau efectele pe care o terţă persoană le datorează debitorului urmărit şi consta în indisponibilizarea acelor sume sau efecte în mainile tertului, debitor al datornicului urmărit, şi în obligarea lui să le plătească direct creditorului urmăritor2. Poprirea este acea formă a executaăii silite indirecte prin care se valorifica sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului urmărit de catre o terţă persoana, creditorul subrogandu-se în mod conditionat şi provizoriu în drepturile acestuia din urma3 . Procedura popririi permite creditorului să-şi realizeze creanta direct de la o persoana care este datornic al debitorului (ternul poprit); ea este mult mai sigura în efectul ei şi mai lesnicioasa în formele sale, decît dacă creditorul ar fi fost obligat să aştepte mai întîi ca tertul sa plătească debitorului sau şi abia apoi sa-l urmareasca pe acesta pentru plata4.
1 2

I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 651. S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, I. Bacanu, Drept procesual civil, Executarea silita, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998, editia a II-a, vol. II, pag. 55. 3 A se vedea in acest sens V. Negru, D. Radu, Drept procesual civil, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972, pag. 467. A se vedea de asemenea cu privire la definirea popririi T. Pop, Valorificarea creantelor prin poprire, pag. 7; S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, I. Bacanu, Drept procesual civil, Executarea silita, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998, editia a II-a, vol. II, 54. 4 Pentru un examen amanuntit, a se vedea: S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, I. Bacanu, Drept procesual civil, Executarea silita, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998, editia a II-a, vol. II, pag. 55-113; D. Negulescu, Teoria popririi, Bucuresti,

1

se evita contactul direct al creditorului urmăritor cu debitorul urmărit. Editura Lumina Lex. salariul şi celelalte venituri din munca. pag. pensiile. Poprirea. datornic al debitorului. poprirea se realizeaza prin intermediul unei proceduri ce confera suplete şi rapiditate în recuperarea creditului. 1934-1938. D.datornic al debitorului9 . 1998. 1998. I. Poprirea prezinta avantajul ca. V. 58 2 . 232-264. se evita contactul direct al creditorului urmăritor cu debitorul urmărit. mobilele corporale urmărite nu-i pot da satisfactie creditorului decat dupa schimbarea lor în numerar. civ. Vocatia de a deveni parte intr-un raport juridic de poprire are un caracter general. Drept procesual civil roman. Ed. II. Ed. 974 C. Ed. Poprirea executorie se infiinteaza pe baza de titlu executoriu. Fl. Socec. Ed. în cazul debitorilor agenti economici. astfel ca nu exista nici o certitudine u privire la pretul ce se va realiza din vanzarea lor silita. ci şi în cazul în care acesta are calitatea de persoana juridica. poprirea putand fi folosita şi ca o simpla dar foarte eficienta masura de asigurare. T. Zilberstein. asa numita "actiune oblica" (acel tip de actiune civila prin care creditorul chirografar exercita în numele debitorului sau. în cazul persoanelor fizice. Din acest punct de vedere. Radescu. D. Ed. 2. de la aceasta procedura. Poprirea poate fi folosita nu numai în cazul în care debitorul este o persoana fizica. caci nimeni nu se poate sustrage. adica inainte de obtinerea titlului executoriu6. Bucuresti. Bucuresti. M. All Beck. Bineinteles. din momentul instiintarii despre poprire. Lumina Lex. existand insa. Ed. tertului solvabil . Ciobanu. ci şi în mijlocul procedural pus la indemana creditorilor de catre art. tertul solvabil. 2002. All Beck. în valorificarea silita a creantei. Sudit. All. 233 9 S. pag. Magureanu. se cere o conditie esentiala spre a se recurge la aceasta procedura şi anume existenta. 1939. Procedura popririi Poprirea incepe prin operatiunea de blocare a sumei cuvenite datornicului în mainile debitorului acestuia. II. Bucuresti. Bucuresti. Drept procesual civil roman. Lumina Lex. în temeiul caruia va putea pretinde de la tertul poprit sa-i plătească direct suma blocata7. 1936. 715 6 Florea Magureanu. a V-a. precum şi unele ajutoare sociale. Drept procesual civil. pag. Drept procesual civil. Drept procesual civil. Bucuresti. Fl. 5 G. dreptul de alegere al creditorului urmăritor este restrans. 474. elemente de natura a o face preferabila altor proceduri executionale. 1904. în cazul unei urmariri silite mobiliare. în valorificarea silita a creantei. Codul de procedura civila comentat si adnotat. constituie elemente importante ale activului patrimonial al acestor persoane8 . pag. pana în momentul în care creditorul va obtine impotriva debitorului sau un titlu executoriu. persoane juridice. care. Ed. 7 8 Florea Magureanu. Pe de alta parte. Ed. vol. vol. iar apoi urmarirea silita a sumei respective5. II. Ed. Stiintifica. drepturile şi actiunile patrimoniale a caror exercitare acesta o neglijeaza sau o refuza). ea reprezinta avantajul de a ingadui creditorului urmăritor sa cunoasca dinainte rezultatul economic al procedurii intreprinse. G. 1994.. Docan. Bucuresti. intrucat poprirea vizeaza de regula o creanta avand ca obiect o suma de bani. Pop. Valorificarea creantelor prin poprire. la cererea creditorului. vol. Executarea silita. 474. Magureanu. în orice caz. pag. remuneratiile din exercitarea unor profesii sau meserii ori din valorificarea drepturilor de autor şi inventator.Fundamentul popririi consta nu numai în dreptul de gaj general creditorilor asupra patrimoniului debitorului (ca pentru celelalte forme executare silita indirecta). 2002. Boroi. 1998. P. acesta putand sa urmareasca mai întîi creantele banesti. Bacanu. dimpotriva. Pe de alta parte. sar putea considera ca poprirea ar presupune doua etape (abstracte): aducerea creantei din patrimoniul tertului poprit în patrimoniul debitorului poprit. pentru a indisponibiliza suma de bani datorata. editia a II-a. pag. devine tert poprit. Repertoriu de jurisprudenta rezumata. 1972. de executorul judecatoresc şi se deosebeste de poprirea asiguratorie prin faptul ca aceasta din urma se infiinteaza pe baza de actiune. în principiu. subrogandu-se lui. ca o conditie esentiala. respectiv cunoasterea. poprirea are şi avantajul ca. a V-a.

problema esentiala este acea de a identifica un tert solvabil şi care este debitor al urmăritului. 126-129. în principiu. 453 alin. (acel tip de actiune civila prin care creditorul chirografar exercita în numele debitorului sau. ca bunurile urmărite sa nu poata fi valorificate sau sa fie deteriorate ori sustrase. în raport cu celelalte doua categorii de raporturi. Infiintarea popririi poate fi ceruta şi de o persoana care. pag. Ed. Valorificarea creantelor prin poprire. Executarea silita. Capatina. 974 C. în continutul carui raport intra obligatia tertului de a nu face nici o plata din suma poprita pana la validarea popririi. sau în cazul în care procurorul. M. vol. drepturile şi actiunile patrimoniale a caror exercitare acesta o neglijeaza sau o refuza). care. Bucuresti. II. pag. Este şi particularitatea care evidentiaza specificul acestui raport juridic. Pop. Potrivit art.. subrogandu-se lui. civ. I. 62 12 I. care sunt astfel cum am aratat raporturi de drept material15 . Drept procesual civil. pag. ca orice creditor poate sa ceara infiintarea popririi. 1998. uneori.Riscurile creditorului în cadrul procedurii popririi sunt mult mai reduse decat în cazul celorlalte forme de executare silita indirecta. Curs universitar. de la creditor la debitor. Ambele raporturi preced infiintarea unei popriri executorii. Subliniem ca prin adresa de infiintare sau.în limitele necesare pentru acoperirea creantei . 651. va putea sa valorifice aceasta creanta pe calea popririi. editia a II-a. terenuri situate la distante mari de localitati etc)10. V. Les. civ. Intr-adevar. pag. ipotecari sau privilegiati. precum şi obligatia de a face. prin sentinta de validare ia nastere raportul de creanta dintre creditorul urmăritor şi tertul poprit. are dreptul de a introduce actiunea în numele creditorului popritor. cum este cazul actiunii subrogatorii (oblice) prevazuta de art. distincte şi anume un raport intre creditorul popritor şi debitorul poprit şi un al doilea intre debitorul poprit şi tertul poprit. 45 C. Ed. la aceasta data. Subiectele popririi Specificul popririi este determinat de caracterul triunghiular al acestei operatiuni juridice procesuale. dupa caz. proc. 2002. Drept procesual civil. debitorul poprit şi tertul poprit. denumit şi debitor poprit şi o terţă persoana.direct în mainile creditorului urmăritor. Bacanu. în temeiul art. denumit şi creditor popritor. Drept procesual civil. fara a fi creditorul debitorului poprit. 1978. în sensul ca acesta din urma va trebui sa plătească sumele datorate debitorului . Ciobanu. All Beck. cere punerea în executare a hotararii în locul titularului dreptului14 . 2002. Drept procesual civil. plata direct catre creditor11. De aceea se poate afirma ca ne aflam în prezenta unui raport juridic de creanta ce se formeaza în baza unui act procedural iar nu a unui act de drept substantial. debitorul urmărit. Intre aceste trei subiecte de drept se stabilesc tot atatea raporturi juridice12. 3. Ed. civ. 2002. ed. 650 S. în temeiul popririi executorii (ca de altfel şi al popririi asiguratorii) se naste şi un al treilea raport juridic intre creditorul popritor şi tertul poprit. în cadrul unei popriri participa. ed. denumita tert poprit. (1) C. 13 O. 14 Florea Magureanu. pag. dupa ce a obtinut mai întîi o hotarare definitiva a instantei de exequatur13 . 21 3 . creditorul a carui creanta a fost stabilita printr-o hotarare judecatoreasca sau arbitrala straina. a V-a. Un asemenea risc nu exista în cazul popririi. presupune participarea indispensabila a trei parti: creditorul popritor. care datorează o suma de bani debitorului urmărit. Lumina Lex. trei subiecti de drept: creditorul urmăritor. proc. 10 11 I. Aceasta operatiune implica totodata existenta a doua raporturi juridice. pag. Academiei. Lumina Lex. Zilberstein. 476 15 A se vedea in acelasi sens T. Litigiul arbitrai de comert exterior. Les. nefacanduse deosebirea intre creditorii chirografari. Editura Lumina Lex. în cazul procedurilor de valorificare a bunurilor mobile ale datornicului este posibil. de regula. De asemenea. Curs universitar. Chiar şi în cazul urmaririi unor bunuri imobile valorificarea acestora poate fi adeseori incerta (terenuri agricole extravilane cu un grad redus de fertilitate a solului.

476.poate obtine. primul creditor va fi trecut cu 18.000 lei ar reprezenta cota urmaribila din salariul debitorului (deci salariul lunar net este de 90. astfel incat doctrina considera ca existenta lor este de esenta popririi. V. Solutia s-a impus totusi. Drept procesual civil. 1998. aceasta nu il lipseste pe creditor de dreptul de a incepe urmarirea şi impotriva altui codebitor. Cele trei creante nu pot fi satisfacute decat în proportie de 75%. Executarea silita. admitand ca nu este vorba de o creanta de intretinere sau de o creanta rezultand din repararea unor pagube aduse proprietatii publice. Astfel. Ciobanu. Boroi. Institutia se particularizeaza prin faptul ca rolul tertului poprit este luat de creditorul popritor.500 lei a treia. Cele trei raporturi juridice se regasesc în cazul oricarei popriri. Codul de procedura civila comentat si adnotat. All Beck.000 lei.000 lei. 63 17 Gr. a V-a. în care cel cu creanta privilegiata va fi trecut cu 30. pag. care nu si-au realizat în intregime creantele.000 lei şi 5. creditorii chirografari.000 lei şi celalalt pentru 10.000 lei a doua şi 7. pag. tocmai fiindca era necesara. D. Radu. Sa presupunem ca s-a poprit suma de 45. Bucuresti. proc. i se va respinge cererea de chemare în judecata contra debitorului poprit. I. 464. All. pag. ne aflam tocmai în prezenta popririi în propriile maini ale creditorului. s-a admis ca poprirea poate functiona şi numai cu doua subiecte de drept. 1994.000 lei. care va fi primita de catre debitorul poprit. Instanţa va intocmi un tablou de imparteala provizoriu. V.000 lei. editia a II-a. în tabloul de imparteala provizoriu. Drept procesual civil. 15. 718.000 lei. în consecinta. Daca el nu va obtine titlul executoriu (de exemplu. Daca poprirea poarta asupra salariului sau altor venituri asimilate . Bacanu. 259. V. 1972. urmeaza a se observa şi cota maxima urmaribila pentru fiecare creanta. Zilberstein.000 lei. Drept procesual civil.000 lei. II. D. De altfel. civ.500 lei va fi impartita proportional celorlalti doi creditori (fara a se depasi cota de 1/5 din salariul lunar net). 19 G. respectiv 10. II. Ed. care prevad expres şi repetat necesitatea existentei celor trei subiecte în procedura popririi. creditorul unei sume de bani . respectiv 5. vol. I. care nu are insa un titlu executoriu şi doi creditori chirografari. Codul de procedura civila comentat si adnotat. Daca se infiinteaza poprirea pentru toata creanta asupra salariului primit de un codebitor.000 lei. Zilberstein. a fost dificil sa se admita realizarea popririi în propriile maini ale creditorului popritor. ordinea de preferinta este cea stabilita în art.000 lei repartizandu-se proportional cu creantele celorlalti doi creditori. Executarea silita. Ciobanu. vol. 18 Florea Magureanu. Aceasta constituie practic o creatie a jurisprudentei. diferenta de 15. Radescu. cu mentiunea ca pentru fiecare creanta trebuie sa se respecte cota maxima prevazuta de primul alineat al aceluiasi articol. Bucuresti. prin hotarare definitiva). Editura Didactica si Pedagogica. M. adica 22. daca nu si-a realizat integral şi efectiv creanta18. Daca s-au poprit alte sume decat salariul sau venituri asimilate acestuia. cel de-al 16 S. Drept procesual civil. Diferenta de 4. Editura Lumina Lex. 4 . daca suma de 45. în acest exemplu.000 lei. deci va fi redusa la 18. Negru. Ed. 409 alin. atunci cand una din parti cumuleaza o dubla calitate. vol.500 lei prima.acestuia. S.Fata de dispozitiile Codului de procedura civila. pe cale judecatoreasca. dreptul de a retine în propriile sale maini suma pe care o datorează debitorului16 . pag.. Ed. pag. iar la distribuirea acesteia vin în concurs un creditor cu o creanta privilegiata în cuantum de 30. pot cere sa li se repartizeze diferentele de 10. adica 18. atat de creditor cat şi de debitor17. unul pentru o creanta de 20.000 lei. Porumb. iar nu numarul subiectelor de drept implicate intr-o poprire. Din suma poprita va mai ramane o parte de 15. M. pag. Bacanu.el insusi debitorul debitorului sau . 2 C. 61.000 lei. confirmata ulterior şi de doctrina. Prima suma depaseste insa cota maxima. II. ordinea de preferinta este cea pe care am prezentat-o atunci cand ne-am ocupat de urmarirea silita mobiliara19. fiecare dintre cei trei creditori nu vor putea primi mai mult de 1/5 din salariul lunar net. Folosind aceasta procedura. ambii fiind în posesia unui titlu executoinu. 2002. Sumele vor fi achitate imediat numai celor doi creditori avand titlu executoriu.000 lei). urmand ca primul creditor sa primeasca suma ce i se cuvine numai dupa obtinerea titlului executoriu. în acest caz.

sumele existente precum şi cele provenite din incasarile viitoare. Ed. în asemenea imprejurari. proc. 2002.000 lei (acesta va fi singurul creditor ce isi va satisface integral creanta). iar daca creanta creditorului popritor este mai mare decat suma poprita şi incasata. 314-315. Ed. a V-a. astfel cum este cazul cel mai adesea. 477. Creanta debitorului poprit fata de tert subzista. 222 C. Dispozitiile art. 2002. ed. In doctrina s-a considerat ca. Radescu. de executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului. ultim C. Ed. iar plata ei este temporar oprita pana la lamurirea definitiva a situatiei. Boroi. debitorul poprit este obligat sa plătească diferenta din datorie24. 476. a V-a. De la data sesizarii bancii. Suprem. 4. pag.consta în dispozitia data de executorul judecatoresc. pag. privitoare la refuzul de a raspunde la interogatoriu sau de a se infatisa în instanţa. Drept procesual civil. 45 alin.. Daca poprirea se definitiveaza şi tertul plateste creditorului popritor. All Beck. precum şi indicarea cauzei (adica titlul pe baza caruia se solicita poprirea) şi a sumei creantei (inclusiv dobanzi şi cheltuieli de judecata). Este recomandabil ca în cerere sa se solicite nu numai 20 21 G. care va cuprinde elementele prevazute de art.) sau de procuror (art. sunt aplicabile şi în aceasta materie. i se va mai da celui de-al treilea creditor 1. Pentru infiintarea popririi.000 lei. Ed. Plen. Drept procesual civil. civ. Lumina Lex. a V-a. in Culegere de decizii de indrumare. All Beck. instanţa va proceda cu precautiunea necesara. civ. respectiv fata de debitorul poprit. 25 Florea Magureanu. aceasta va raspunde în scris la interogatoriu (art.doilea cu 18. proc. ori de Ia domiciliul sau sediul tertului poprit. daca legea nu prevede altfel. tertului debitor al datornicului. iar cel de-al treilea cu 9. 2002. All. 718. civ. tertul poprit poate fi chemat la interogatoriu. 225 C. Daca calitatea de tert poprit este detinuta de o persoana juridica. proc. 22 I. pag. Prevederile mentionate sunt aplicabile şi în cazurile în care poprirea se infiinteaza asupra titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale urmaribile care se afla în pastrare la unitatile specializate21. civ. de indrumare nr. Tertul poprit (banca).. în baza principiilor dreptului comun.)22. în limita sumei platite. Daca nu il va obtine.000 lei. desigur. nu va face nici o alta plata de la data indisponibilizarii şi pana la achitarea integrala a creantei prevazuta în titlul executoriu. All Beck. poprirea se infiinteaza la cererea creditorului. din suma ce i se cuvenea. în cazul debitorului titular de conturi bancare. 480-481 5 . 24 Florea Magureanu. Codul de procedura civila comentat si adnotat. pag. sau o alta operatiune care ar putea diminua suma indisponibilizata. Potrivit regulilor generale. dec. care urmeaza a fi completat şi cu alte probe corespunzatoare23. iar restul va fi restituit debitorului poprit20. D. 3/1956. el se libereaza valabil fata de creditorul sau. 1994. vor fi indisponibilizate în masura necesara pentru indestularea creantei creditorului. 82-83 C. Florea Magureanu. creditorul trebuie sa faca o cerere de poprire. Ed. Prin aceasta plata se stinge şi obligatia debitorului poprit fata de creditorul popritor. sa nu plătească acestuia suma urmărita şi sa o tina Ia dispozitia executorului sau a unui alt organ care a infiintat-o. pag. 2002. 658. Drept procesual civil. Fazele procedurii popririi Procedura popririi cuprinde doua faze25: A. insa primul numai dupa ce a obtinut titlul executoriu. Infiintarea popririi Infiintarea popririi . civ. 23 A se vedea in acest sens si Trib. 974 C. avand posibilitatea de a considera atitudinea tertului doar ca un inceput de dovada scrisa. pag. Curs universitar. Les. Ultimii doi vor primi sumele ce li se cuvin. Ed. cererea poate fi facuta şi de un creditor al titularului titlului executoriu (art. proc. Drept procesual civil.). Ed.

intreaga valoare a creantei creditorului popritor. respectiv creditorul popritor. 481. Infiintarea popririi nu trebuie sa fie precedata de instiintarea debitorului sau a tertului poprit. debitorul poprit şi tertul poprit. Spre deosebire de reglementarea anterioara. Acest efect sever poate fi inlaturat. daca debitorul consemneaza. Ed. Noi mijloace normative de asigurare a realizarii creantelor facand obiectul popririlor asupra conturilor bancare. pag. 455 alin. Drept procesual civil. 31 I. 30 Florea Magureanu. Drept procesual civil. Indisponibilizarea este totala. 1995. Codul de procedura civila comentat si adnotat. cand validarea popririi se realiza în toate cazurile. Radescu. Codul de procedura civila comentat si adnotat. All Beck. Ed.infiintarea popririi. 26 din 23 mai 1995. validarea se va face numai daca tertul poprit nu-si indeplineste obligatiile ce-i revin pentru efectuarea popririi. a tertului poprit fata de creditorul popritor. în termen de 3 luni de la data cand tertul poprit trebuia 26 27 G. 138/2000. 2002. Principalul efect ce il produce adresa de poprire este acela de indisponibilizare totala a sumei pe care tertul poprit o datorează creditorului sau (debitorul poprit) chiar şi în cazul în care creanta creditorului popritor este mai mica decat suma ce o are de primit debitorul poprit de la tert30.). Radescu. 1995. B. 721 T. dupa modificarile aduse Codului de procedura civila. 6 .N. Cererea se va adresa executorului judecatoresc în raza caruia se afla domiciliul sau sediul debitorului poprit sau al tertului poprit26. 124-127. in Revista de Drept Comercial nr. Boroi. Creditorul. în instanţa de validare se citeaza toate partile interesate în validare. a V-a. daca ar veni în concurs cu alti creditori. pag. Ed. Curs universitar. Boroi. D. 657. ci fixarea termenului de validare. Pop. 721. masura de blocare fiind urgenta şi legata de elementul surpriza. Adresa de poprire reprezinta dispozitia data de executor tertului poprit de a nu plati creanta creditorului sau (debitorul poprit) şi de a retine suma pe care o datorează şi bunurile mobile incorporale pana la achitarea integrala a creantei. lucru necesar pentru a se evita plati catre debitor sau din dispozitia lui catre alte persoane29 . Solutionarea cererii se face în camera de consiliu. precum şi la raportul de creanta dintre debitorul sau şi tertul poprit31 . are ca efect indisponibilizarea sumei pe care tertul poprit o datorează creditorului sau. All. Revista Romana de Drept nr. 29 G. prin Ordonanta de Urgenta nr. cu afectatiune speciala. 1 C. Judecatorul. pag. 2/1996. pe cale judecatoreasca. pe care o da judecatorul. civ. pag. proc. ed. chiar daca creanta creditorului popritor este mai mica decat suma ce o are de primit debitorul poprit de la tert. în acest sens Banca Nationala a Romaniei a emis Circulara nr. precum şi titlul executoriu. Ed. La cererea de infiintare a unei popriri executorii se vor alatura doua copii de pe aceasta. fara citarea partilor. Florescu. Ordonanta de poprire. în instanţa de validare creditorul urmăritor va trebui sa faca dovezi corespunzatoare privitoare la existenta raportului de creanta dintre el şi debitorul poprit. Lumina Lex. pentru a-i asigura popritorului indestularea creantei. pag. care consacra solutia consemnarii cu afectatiune speciala a sumei reprezentand valoarea creantei pentru care s-a cerut infiintarea popririi pe contul bancar al debitorului28. pag. competenta fiind alternativa sau facultativa. 5/1968. 2002. 106 28 Pentru dezvoltari vezi C. debitorul poprit. All. daca cerintele legii sunt în indeplinite. Les. D. debitorul sau organul de executare. Validarea popririi Validarea consta în verificarea conditiilor legale pentru obligarea directa. precum şi comunicarea catre acestia a copiei de pe cererea de poprire (art. Exceptia de necompetenta poate fi ridicata numai de 27 debitorul poprit sau tertul poprit . ca ordona facerea popririi prin comunicarea ei tertului potrit şi va dispune citarea acestuia şi a debitorului.

sa consemneze sau sa plătească suma urmaribila. 2002. pag. competenta apartine instantei de executare. pag. dupa ce emite ordonanta de poprire.G. In instanţa de validare tertul poprit recunoaste cel mai adesea existenta raportului obligational dintre el şi debitorul poprit. Les. 34 In practica mai veche s-a decis ca ceea ce este supus perimarii este cererea de validare a popririi. Aceasta posibilitate este deschisa celui interesat numai în masura în care nu a avut la indemana o cale speciala de atac impotriva titlului ce nu provine de la un organ de jurisdictie (de exemplu. Ed. 2002. Bucuresti. 31/1962. Competenta de solutionare a contestaţiei este diferita în functie de obiectul acesteia: Daca contestatia priveste intelesul. civ. nr. fara a avea posibilitatea de a-1 anula sau modifica. decizia de imputare poate fi atacata pe calea contestaţiei etc)37. Infiintarea popririi se poate dispune chiar şi atunci cand nu exista disponibil în contul tertului poprit. tinandu-se seama şi de reglementarile speciale referitoare la aceste bunuri. Totusi. 32 33 Florea Magureanu.. daca asemenea cauze au intervenit dupa obtinerea titlului executoriu35. 192. 1994. All Beck. Boroi. deci nu se poate discuta legalitatea şi temeinicia hotararii organului de jurisdictie. Academiei.E. Ed. Stoenescu. 1031/1940. Bucuresti. pag. 6. Herovanu. Suprem. Solutia este consacrata în mod expres de art.. precum şi la eliberarea sau distribuirea sumelor obtinute din valorificarea acestor bunuri. In doctrina si in practica se decidea constant ca termenul de perimare nu este cel care priveste executarea silita. 37 G. iar daca contestatia priveste urmarirea insasi (urmarirea unor bunuri insesizabile. Hilsenrad. 1966. ci acela al cererii de chemare in judecata. d. in Culegere de decizii de indrumare. dar perimarea cererii de validare duce si la desfiintarea ordonantei . editura Libariei Cioflec. civ. hotararea ce se executa a fost data în contradictoriu cu debitorul. intinderea sau aplicarea dispozitivului sentintei. Ed. Intr-adevar. All. Drept procesual civil. Ed. Instanţa de validare este chemata sa se conformeze titlului executoriu. pag. 654. proc. ce se executa 36. invocand aparari sau exceptii de natura a demonstra diminuarea sau stingerea creantei. poprirea prezinta aspectul unui proces civil de drept comun . odata cu ordonanta de infiintare a popririi. impotriva actelor notariale se poate exercita actiunea în anulare. executorul va proceda la valorificarea lor potrivit dispozitiilor din sectiunea a III-a din capitolul "Urmarirea silita asupra bunurilor mobile" C. faptul ca sumele sau alte bunuri poprite nu apartin debitorului poprit. 2 C. pag. Eventualele greseli de judecata pot fi remediate sau corectate numai prin intermediul cailor legale de atac. de indrumare nr. 7 . Plen. poate sesiza instanţa de executare. 289. iar el a avut posibilitatea să-şi formuleze toate apararile în fata instantelor de fond. 1942. pag. Drept procesual civil. in Codul 1944. 483. în vederea validarii popririi32. ed. proc.33 Poprirea poate fi validata numai în momentul în care creditorul a obtinut titlul executoriu impotriva datornicului sau. Radescu.U. Cand poprirea a fost infiintata asupra unor titluri de valoare sau asupra altor bunuri mobile incorporale. Curs universitar.Cas. de la un capat la celalalt. Pe calea contestaţiei la poprire nu se pot pune insa în discutie problemele care au format deja obiectul unei judecati şi în privinta carora exista putere de lucru judecat. Codul de procedura civila comentat si adnotat. A. Instanta de poprire. III. 309. 35 Trib. se poate cere validarea popririi asiguratorii de indata ce actiunea asigurata s-a incheiat cu dare unei hotarari executorii. competenta apartine instantei ce a pronuntat titlul ce se executa. pag. instanţa. trebuie sa remarcam ca tertul poprit are posibilitatea de a invoca anumite imprejurari cum sunt inexistenta debitului sau stingerea acestuia. pag. nr. Dar şi debitorul se poate apara. 129-134 si Teoria executiei silite. pe calea contestaţiei se poate invoca orice aparare de fond cu privire la raportul dintre creditor şi debitor. S. Orice parte interesata va putea contestatie la poprirea incuviintata. astfel cum a fost modificat prin O. 211-218. iar nu cererea de infiintare a ei. Lumina Lex. Se admite ca daca titlul executoriu nu il reprezinta o asemenea hotarare. Astfel. I. 724. Tratat teoretic si practic de procedura a executarii silite. D. Zilberstein. iar cand poprirea se infiinteaza abia dupa obtinerea titlului executoriu. depasirea limitelor în care anumite venituri pot fi urmărite etc). în instanţa de validare. şi citatia pentru termenul de judecare a validarii34. intrucat in toata organizarea sa. 138/2000. dec. 457 alin. a V-a. 36 I.

708.în cazul în care se urmaresc alte creante. aceasta din urma fiind folosita cu o frecventa mai mare chiar. nu mai contine precizari cu privire la posibilitatea de exercitare a caii ordinare de atac a apelului impotriva hotararii de validare a popririi. din oficiu. infiintarea popririi se dispune de instanţa de fond. competenta apartinand instantei în a carei circumscriptie se afla imobilul (art. 38 39 S. care apoi il va comunica. aratarea imobilului urmărit şi semnatura creditorului. Urmarirea bunurilor imobile este. a se vedea N. civ. ed. Curs universitar. în general. Codul de procedura civila ii consacra un numar important de texte . Urmarirea bunurilor imobile incepe o data cu cererea de executare formulata de creditor şi care trebuie sa cuprinda toate elementele de identificare ale creantei. civ. 2002. în materie. 708 nr. Impotriva hotararii de validare se pot exercita şi caile extraordinare de atac.se valorifica bunurile imobile ale debitorului. Luca. Bucuresti. pag. Bacanu. 462 44 Formalitatile de incunostintare a debitorului urmarit. 1897. aceasta valorificare constituie o vanzare a bunurilor urmărite. a V-a. Drept procesual civil. 1921. Em. nici cel ales prin actul de ipoteca. 42 8 . Executarea silita. Ed. Bucuresti. ea fiind folosita mai cu seama pentru valorificarea unor creante insemnate. Drept procesual civil. Actuala reglementare procesuala. 43 Florea Magureanu. Ed. pag. aratarea titlului executoriu. loveste cu nulitate toata procedura vanzarii si atrage casarea ordonantei de adjudecare (Cas. daca sunt intrunite cerintele legale în acest scop39. Codul de procedura civila adnotat. I. 1935 si Caile de executie. 92. II. Teoria generala a executarii silite si unele proceduri speciale. Iasi 1943. Executia silita imobiliara. Zilberstein. Drept procesual civil. C. 92 şi urm. 13 alin. Instiintarea (somatia) va cuprinde o copie dupa titlul executoriu şi produce o serie de efecte. proc. All Beck. Les. precum şi valoarea acestuia. Cas. Librariei Socec. Sion. Civ. I. 8). se va semna de catre executorul judecatoresc. pag.somatia este şi un act incepator de executare şi nu numai o simpla instiintare a debitorului. Ed. Lumina Lex. 488-524 C. Stoenescu. 659. dar adeseori pentru creante mai reduse41. I. pag. Les.procedura executionala indirecta . 1921. Em. 663. Urmarirea silita imobiliara este o procedura jurisdictionala. Hilsenrad. 2002. acestei procedurii executionale. proc. incontestabil. Ed. 31 mai 1904. pag. Gr. adica instiintarea ca.)42. Anterior modificarii şi completarii Codului de procedura civila. . indeplinite la o adresa unde nu este domiciliul sau real. pag. în vederea realizarii drepturilor creditorului. în lipsa unei dispozitii contrare. Bucuresti. V. 41 I. Vaslui. cum ar fi43 : . C. Lumina Lex.somatia de a plati. vol. 40 Pentru dezvoltari privitoare la urmarirea silita imobiliara. pag. II pag. Ea nu are insa supletea şi simplitatea popririi. Dan. pag. 369-399. Bucuresti. 1905.art. Academiei. Curs universitar. (1) C. Bucuresti 1964. doctrina a considerat ca impotriva hotararii de validare se poate exercita şi calea recursului38. A. Executarea silita asupra bunurilor nemiscatoare. potrivit regulilor stabilite de art. Librariei Socec. 1966. Tipografia Noua Chiriac. se va face vanzarea imobilului. 1 apr. cum ar fi despagubirile acordate în cazul vatamarii sanatatii şi integritatii corporale ori al decesului victimei. care va fi mentionat expres. Urmarirea bunurilor imobile Prin executarea sau urmarirea silita imobiliara40 . 239-248. 138/2000. Ciobanu. în caz contrar. prin Ordonanta de Urgenta nr. Dan. S. proc. cea mai importanţa forma de executare silita indirecta. Zilberstein. 345-363. Codul de procedura civila adnotat. Editura Stiintifica. M. de indata ce hotararea este executorie potrivit legii. Ed. nr. ed. creditorii fiind indestulati din pretul realizat. 6.44. Porumb. Drept procesual civil. II. în anumite cazuri ei fiind insa indreptatiti a prelua bunul în contul creantei. Tratat teoretic si practic de procedura a executarii silite. 2002. 5.

I. 9 . 497 alin. precum şi mentiunea ca s-a luat masura inscrierii în cartea funciara. O etapa prealabila vanzarii este aceea a identificarii imobilului urmărit. proc. 470. Aratarea gresita a numarului casei urmărite în publicatii nu atrage nulitatea urmaririi cand ea a fost desemnata prin aratarea comunei. Les. Somatia de plata se comunica debitorului şi va cuprinde pe linga elementele prevazute de art. afara de cazul în care creditorul sau adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel act ori debitorul sau dobanditorul imobilului a consemnat sumele necesare acoperirii creantelor ce se urmaresc. pag. în sensul ca opereaza fata de toata lumea. actiunile in anulare pornite de o persoana lipsita de capacitate de exercitiu. 5. şi din chiar momentul notarii somatiei în cartea funciara. 45 46 I. proc. civ. 664. precum şi o descriere cat mai amanuntita a imobilului urmărit (art. 504 alin. Acest termen curge de la data inscrierii actului de adjudecare în cartea funciara.în cazul în care obiectul executarii silite il formeaza mai multe bunuri imobile distincte ale debitorului procedura de vanzare prin licitatie publica se va indeplini pentru fiecare bun în parte. 2002. deoarece o norma speciala nu se aplica. nu distinge dupa cum cererea de evictiune este introdusa de un tert. 2002. ed. raspunsul este pozitiv cu urmatoarelor argumente48: . a V-a. se va trece la vanzarea imobilelor cuprinse în acel proces-verbal. daca nu va plati. Drept procesual civil.). nr. 504 C. 2002. Din momentul notarii somatiei în cartea funciara orice act de instrainare sau constituire de drepturi reale cu privire la imobilul urmărit este inopozabil. 1-3.decaderea dedusa din prevederile Codului de procedura civila presupune ca dreptul debitorului de a invoca nulitatea urmaririi este nascut. proc. Este de remarcat referirea generala a legii la inopozabilitatea actelor de instrainare sau de constituire de drepturi reale asupra imobilului urmărit. Pandectele romane 1937. Mentiunile prevazute de art. .). Aceasta inopozabilitate este generala. pag. proc. 520 C. Lumina Lex. iar nulitatea acestuia opereaza retroactiv. nereprezentata legal la vanzare. Ed. . inclusiv dobanzile şi cheltuielile de executare (art. 1 pct. I. pag. titlul în baza caruia s-a facut urmarirea este anulat. 903 din 8 iulie 1936. 6 şi 14. legea a limitat în timp posibilitatea oricaror cereri de evictiune. 4. Procesul-verbal de situatie va cuprinde mentiunile prevazute de art. prevazand un termen de prescriptie de 3 ani. deci şi actul de adjudecare este nul. civ. 48 Florea Magureanu. strazii. ori chiar de debitorul urmărit. erga omnes. astfel ca o atare solutie nu face indoiala46. Drept procesual civil. ed. în acest scop. Pentru a se crea o situatie de siguranta dreptului de proprietate dobandit ca efect al adjudecarii. fiind o norma speciala nu poate fi folosita ca argument decat în cazul în care titlul executoriu a fost desfiintat pe calea recursului. 663-664. civ. Drept procesual civil. A se vedea in acest sens: Cas. Les. civ. Dupa intocmirea procesului-verbal de situatie. chiar şi impotriva absentilor. Lumina Lex. vecinatatilor ei. executorul judecatoresc se va deplasa la locul unde este situat imobilul şi va incheia un proces-verbal de situatie. minorilor sau celor pusi sub interdictie47. Curs universitar. nedeterminarea exacta a intinderii imobilului urmărit nu constituie motiv de casare. De asemenea. executorul va soma pe debitor ca. 47 In practica s-a apreciat ca prevederile Codului de procedura civila nu impiedica. Referitor la faptul daca adjudecatarul poate fi evins chiar de catre debitorul urmărit. daca. (elementele oricarei somatii) şi datele de identificare a imobilului cuprins în procesul-verbal de situatie. la alte situatii care nu au fost avute în vedere la edictarea ei. vor fi prezentate cand vom determina conditiile de publicitate impuse de lege pentru vanzare45. dupa cinci ani.hotararea casata nu are nici o putere şi ca actele de executare sunt desfiintate de drept. prin analogie. Ed. All Beck. Curs universitar. 496 C. C. 387 C. dupa ramanerea irevocabila a actului de adjudecare. civ. Opozabilitatea erga omnes este caracteristica sistemului de publicitate prin cartile funciare. proc.art.

51 Pentru un examen mai amanuntit privind contestatia la executare. Gr. respectiv executarii silite. 401 alin. 417-443. (inclusiv intoarcerea executarii si prescriptia dreptului de a cere executarea silita). civ. la dispozitia celui interesat este contestatia la executare. 1846-1847 din Codul civil52. prin care persoana interesata sau procurorul solicita instantei desfiintarea actelor de executare nelegale sau clarificarea intelesului. 1998. Editura Oscar Print. Stoenescu. I. pag. au fost modificate prin O. 229-269. Editura Lumina Lex. Bucuresti. Teoria generala a executarii silite si unele proceduri speciale.G. II. este necesara clarificarea dispozitivului hotararii ce se executa. procurorul are posibilitatea sa sesizeze instanţa de executare. Curs universitar. A. 337-402.. în acest scop. M. Ed. pag. Drept procesual civil. 1998. Drept procesual civil roman. Editura Lumina Lex. 399 C. civ. Florea Magureanu. Codul de procedura civila comentat si adnotat. Contestatia nu reprezinta insa singurul mijloc procedural reglementat de lege pentru valorificarea unor drepturi. Natura juridica a contestaţiei la executare Contestatia la executare este un mijloc procedural specific ultimei faze a procesului civil. proc. V. 49 A se vedea pentru o cercetare monografica a institutiei Al. 399-4053 C. 399-405 C. Contestatia la executarea silita imobiliara. Stiintifica. Uneori. 6. civ54. persoana interesata sau. Drept procesual civil. 10 . Bucuresti. a V-a. Contestatia la executare in materie civila.2. proc. ed. Bucuresti. intinderii şi aplicarii dispozitivului53. D. 52 S. vol. Lesviodax. Les. art.. nr. Lesviodax. Ed. 1967.U. civ. Hilsenrad. în mod expres. Mijlocul procedural pe care legea il pune. a se vedea: S. 668. 50 Art. S. urmarind sa obtina anularea actelor de executare silita contrare legii51. Executarea silita. Contestatia la executare ar putea fi definita ca fiind acel mijloc procedural. Bucuresti. Bucuresti. All. 53 G. Astfel. Al. 54 I. Ed. nu exista nici o justificare ca acest principiu sa il ocroteasca pe adjudecatar în ipoteza în care debitorul urmărit revendica imobilul. tertele persoane pot recurge şi la calea procedurala a unei cereri separate. 493. Ed. iar atunci cand aceste prevederi sunt incalcate. oricum. M. Tratat teoretic si practic de procedura a executarii silite. Bacanu. pag. Porumb. II. 3 C. Noţiunea şi importanţa contestaţiei la executare49 Activitatea privind executarea silita50 trebuie indeplinita cu respectarea prevederilor legale. V.principiul "error comunis facit ius" nu se aplica decat în cazurile expres prevazute de lege. 2001. 2002. Zilberstein. Ed. Radescu. Astfel. Bucuresti 1964. All Beck. Ciobanu. 1994. Ed. editia a II-a. Executarea silita. dar sa nu-I mai apere daca un tert introduce cererea în revendicare. care poate consta în tulburarea posesiei lor. Editura Stiintifica. R. Petrescu. uneori.1. este de aratat ca este permis tertilor sa faca contestatie a executare. Fl. Bucuresti. proc. dar numai dovedind un prejudiciu. 257-264. (modificat prin Legea 459/2006) prevede ca orice executare silita se poate contesta de cei interesati sau vatamati prin executare. 229. 1998. care va fi obtinuta tot pe calea contestaţiei la executare. vol. Bucuresti. specific fazei executarii silite. 1966. 676. 2002. in actuala reglementare contestatia la executare fiind prevazuta la art. Drept procesual civil. I. Bacanu. 6. 138/2000. Editura Stiintifica. Zilberstein. proc. exercitata în conformitate cu prevederile art. Boroi. pag. I. vol. Magureanu. nota de subsol 3. Lumina Lex. Ciobanu. pag. Este ceea ce dispune. Vorbind în materia executarii despre "cel interesat" sau "cel prejudiciat". Lumina Lex. pag. editia a II-a. Contestatia la executare 6. II. art. Drept procesual civil. pag. în ipoteza în care ele n-au introdus contestatia la executare inauntrul termenului legal. Zilberstein. Contestatia la executare in materie civila. 1966. Academiei. pag.

399 alin. S. in Tratat de procedura civila. Zilberstein. Bucuresti. termenul de contestatie induce ideea exercitarii unei "plangeri" impotriva actelor sau masurilor adoptate de o anumita autoritate. D. în vreme ce debitorul nu are aceasta posibilitate. suntem în prezenta unei adevarate cereri în revendicare. Deleanu. editia a II-a. Tertul se bucura de o corotire mai mare decat debitorul. Executarea silita. Daca tertul lezat prin executare a pierdut termenul de exercitare a contestaţiei la executare. cand contestatia este exercitata de catre un tert ce este vatamat prin executare. A se vedea pentru calificarea contestatiei la executare ca o cale de atac I. 55 S. De asemenea. 58 din Legea nr. Ciobanu. II. proc. pag. Or. poate introduce actiune în revendicare. All. Teoria generala. în literatura juridica de specialitate s-a apreciat ca. el va putea sa introduca. ci tertului în favoarea caruia a introdus contestatia. Boroi. ordinara sau extraordinara. Radescu. în afara de posibilitatea de a solicita repunerea în termen. I. III. dar numai dovedind un prejudiciu. Totusi. de cale de atac şi de "actiune în anulare". 1 C. M. civ. I. Zilberstein. în cazul contestaţiei impotriva actelor de executare. revendicarea din mana tertului este extrem de grea57. în functie de obiectivul urmărit prin contestatie58. E. Astfel. 57 Savelly Zilberstein.Vorbind în materia executarii despre "cel interesat" sau "cel prejudiciat". Cu privire la natura juridica a contestaţiei la executare. proc. Cand contestatia este exercitata de catre un tert ce este vatamat prin executare. tertul nu va putea revendica un bun ce a fost adjudecat în cadrul urmaririi silite mobiliare decat daca va dovedi viclenia adjudecatarului (art. 668. Stoenescu. pag. pag. este de aratat ca este permis tertilor sa faca contestatie a executare. Dar. 1 C. 256. 59 S. 237. 1996. contestatia este mai avantajoasa decat actiunea în revendicare. II. Drept procesual civil. Ed. deoarece daca pierde termenul de contestatie. uneori este considerata ca fiind o cale de atac. exercitata în conformitate cu prevederile art. civ. pentru tert. 11 . Editura Lumina Lex. Executarea silita. în afara de posibilitatea de a solicita repunerea în termen. care poate consta în tulburarea posesiei lor. 1994. Bucuresti. 449 alin. datorita prevederilor art. o cerere în revendicare.)56. proc. II. V. civil. 58 I. deoarece tertul ce se pretinde proprietar al bunului solicita respectarea dreptului sau prin scoatere de sub urmarire a bunului respectiv.D. 104-105. alteori ca o "actiune civila". tertul va putea sa revendice imobilul adjudecat inauntrul termenului de prescriptie de 5 ani. în conditiile prevazute de Codul de procedura civila". va primi una din cele doua calificari. civ. cu caracter mixt.). Mai mult. proc. deoarece în materie mobiliara.M. Drept procesual civil. Bacanu.P. dupa cum vizeaza neregularitati privind executarea sau scoaterea de sub urmarire a unui bun ce nu apartine debitorului. nota de subsol 3. V. pag. prin care se declanseaza controlul instantei cu privire la actele de urmarire silita. calculat din momentul executarii ordonantei de adjudecare (art. Ciobanu. Ciobanu. 157. Executarea silita. 103 C. 1846-1847 din Codul civil55. vol. el va putea sa introduca o cerere în revendicare. introdusa de catre creditor sau debitor. Editura Lumina Lex. civ. Daca tertul lezat prin executare a pierdut termenul de exercitate a contestaţiei la executare.. V. potrivit art. Drept procesual civil. 1909 C. vol. Editura Servo-Sat. 56 G. M. în cazul urmaririi silite imobiliare. 561 C. astfel cum s-a aratat59. în cazul în care contestatia este introdusa de procuror. Bacanu. Codul de procedura civila comentat si adnotat. vol. Bucuresti 1983 pag. deoarece tertul ce se pretinde proprietar al bunului solicita respectarea dreptului sau prin scoaterea de sub urmarire a bunului respectiv. I. Zilberstein. 229. precum şi impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare". Bacanu. vol. 188/2000: "Cei interesati sau vatamati prin actele de executare pot formula contestatie la executare. Intr-adevar. suntem în prezenta unei adevarate cereri în revendicare. potrivit art. pag. aceasta are natura juridica a unei cai de atac specifice fazei executarii silite. 1998. în conditiile prevazute de art. "impotriva executarii silite insasi. Drept procesual civil. sau ca natura juridica a contestaţiei la executare poate fi diferita.

O formulare asemanatoare cuprinde şi art. Lumina Lex. Asa fiind. contestatia sa nu va urmari temporizarea executarii şi ea va fi formulata doar în mod exceptional. 58 din Legea nr. G. 449 alin. proc. M. Partea sau tertul trebuie sa justifice un interes propriu în exercitarea acesteia şi de asemenea. cum ar fi cazul neurmaririi unor bunuri ce ar putea fi valorificate mai usor sau nerespectarea altor dispozitii procedurale de natura a-1 prejudicia pe contestator. vol. pentru a se obtine executarea intocmai a acestuia. 668. pag. o cerere în revendicare. pag. Zilberstein. 1998. el va putea sa introduca. Un asemenea interes revine. 62 S. Cel mai adesea calea contestaţiei la executare este folosita de catre debitor. I. editia a II-a. D. efectuarea executarii cu incalcarea unor forme de procedura. a. 103 C. calculat din momentul executarii ordonantei de adjudecare (art. tertul nu va putea revendica un bun ce a fost adjudecat în cadrul urmaririi silite mobiliare decat daca va dovedi viclenia adjudecatarului (art. Bacanu. contine o formulare generala cu privire la subiectele contestaţiei la executare. Bucuresti.)61. nerespectarea dispozitiilor legale cu privire la timpul în care se poate face executarea. civ. este de aratat ca este permis tertilor sa faca contestatie a executare. proc. Curs universitar. Creditorul este insa interesat în realizarea cu celeritate a dreptului sau. explicarea dispozitivului hotararii. Boroi. Principiul transmisiunii calitatii procesuale se aplica şi în cazul contestaţiei la executare62. Editura Lumina Lex. II. Intr-adevar. 1846-1847 din Codul civil. 2002. Radescu. civ. V. Executarea silita.4. Drept procesual civil. interesul acestuia este de a temporiza urmarirea declansata impotriva bunurilor sale. 1 C. în primul rand. în conditiile prevazute de art. Totusi. persoanelor implicate în mod direct în raportul juridic executional: creditorul şi debitorul. etc. tertul va putea sa revendice imobilul adjudecat inauntrul termenului de prescriptie de 5 ani. 678-679. în cazul urmaririi silite imobiliare. calitate procesuala. 399. Cand contestatia este exercitata de catre un tert ce este vatamat prin executare. ed. Potrivit acestui text. De aceea el poate formula cele mai diverse obiectiuni cu privire la regularitatea procedurii executionale. 1994. intinderea şi aplicarea dispozitivului hotararii ce se executa (contestatia la titlu) sau urmarirea insasi (contestatia la executarea propriu-zisa). 6. suntem în prezenta unei adevarate cereri în revendicare. orice executare silita se poate contesta de "cei interesati sau vatamati prin executare". ori refuzul executorului de a indeplni un act de executare60.. în afara de posibilitatea de a solicita repunerea în termen. All. Drept procesual civil. proc. pe calea unei actiuni în revendicare sau a unei actiuni posesorii. care poate consta în tulburarea posesiei lor. Codul de procedura civila comentat si adnotat. Les. dar numai dovedind un prejudiciu. 188/2000 privind executorii judecatoresti. Ciobanu. Tertii vatamati prin executare isi pot apara drepturile lor pe calea contestaţiei la executare. deoarece tertul ce se pretinde proprietar al bunului solicita respectarea dreptului sau prin scoaterea de sub urmarire a bunului respectiv. Subiectele contestaţiei la executare Codul de procedura civila.). Daca tertul lezat prin executare a pierdut termenul de exercitate a contestaţiei la executare. Obiectul contestaţiei la executare Obiectul contestaţiei la executare poate viza intelesul. 234 12 . 561 C. civ. cum ar fi urmarirea unor bunuri neurmaribile. fie doar pentru a mai obtine un ragaz de timp pentru predarea bunului ori pentru efectuarea platii la care a fost obligat printr-un titlu executoriu.3. exercitata în conformitate cu prevederile art. Ed. Ea vizeaza numai masurile luate de instanţa şi 60 61 I. Prin contestatia la titlu se urmăreşte clarificarea. interpretarea.6. în art. pag. Vorbind în materia executarii despre "cel interesat" sau "cel prejudiciat".

bunurile ce trebuie predate u sunt specificate. anume ipoteza inlaturarii prevederilor potrivnice cuprinse în dispozitiv. pag. Les.art. în doctrina apreciat ca şi aceasta institutie procedurala poate fi folosita numai daca partea justifica un interes.) sau ca instanţa nu a solutionat unele capete de cerere formulate de parti (pentru aceasta ipoteza. civ. în acest caz. 66 I. bunaoara. Editura Lumina Lex. 5 sau7 C. 1 C. Boroi. dupa ramanerea definitiva a unei astfel de hotarari. 310. Codul de procedura civila comentat si adnotat. 67 I. vol. Ed. 669 13 . el urmeaza a fi explicitat ulterior printr-o cerere adresata instantei care a pronuntat-o65. D. Existenta în dispozitivul hotararii a unor prevederi (dispozitii) potrivnice ce nu se pot aduce la indeplinire constituie. civ. proc. dupa caz. Bucuresti. pag. 669. ori ca exista contradictie intre dispozitivul hotararii şi considerentele acesteia (partea a avut indemana. 1 C. în cazul unor ambiguitati sau solutii susceptibile de interpretari diferite partea interesata poate obtine clarificarea şi interpretarea necesara. Titlul nefiind suficient de clar. Ed. este aceea a interpretarii hotararilor judecatoresti. urmarirea unor bunuri 63 64 G. 322 pct. civ. mijlocul procedural pus la indemana partii interesate. a apelului sau recursului impotriva acelei hotarari. calea de atac a recursului . 138/2000. spre a se putea proceda apoi la executarea dispozitivului. cel interes poate exercita recursul . sau poate sa introduca o noua cerere de chemare în judecata fara a i se putea opune puterea de lucru judecat). proc. ca daca dispozitivul hotararii este neclar. potrivit art. un motiv de revizuire. faptul ca executarea nu este indeplinita conform dispozitivului. 391/1962 Culegere de Decizii 1962. proc. 281^1 C. este revizuirea (art. 1994. 322 pct. 65 Trib. Curs universitar. ed. dec. All. O atare exigenta se impune a fi urmata şi în cazul altor titluri executorii. Asa fiind. pag. insa. şi care a fost introdusa în Codul de procedura civila prin Ordonanta de Urgenta nr. 322 pct. 1994. deoarece una dintre obligatiile esentiale ale judecatorului este aceea de a stabili în termeni imperativi şi lipsiti de orice echivoc masurile dispuse prin dispozitivul hotararii. este necesara lamurirea sa. desi era necesar. Reamintim aici ca explicitarea dispozitivului se poate obtine şi în temeiul dispozitiilor art. prescriptia dreptului de a obtine executarea silita. Drept procesual civil. Cu toate acestea. Boroi. 304 pct. proc. pe calea procedurala a contestaţiei la titlu. terenul ce trebuie predat nu este suficient de bine identificat. civ. Interpretarea dispozitivului în temeiul art. vizeaza şi o alta situatie decat aceea a interpretarii dispozitivului. poate fi legat tocmai de ambiguitatea hotararii şi de imposibilitatea valorificarii ulterioare a dreptului recunoscut66. col. Executarea silita. Radescu. I. suma de bani ce constituie creanta nu este determinata. Radescu. proc. All. 234-235.. Suprem. Codul de procedura civila comentat si adnotat. civ. 68 G. proc. pag. Drept procesual civil. 281 din Codul de procedura civila. pag. 1996. civ. proc. Dar institutia reglementata de art.de obicei debitorul . II. Poate interveni numai pe baza unei cereri formulate în termenul prevazut de lege pentru declararea. Savelly Zilberstein.)68. b. civ. 281^1 C. proc. pag.nefiind de acord cu modul în care s-ar putea face executarea în temeiul acelui titlu. proc. nr. civ. civ. Contestatiile la titlu sunt mai rar folosite în practica. civ.cuprinse în dispozitivul hotararii ce constituie titlu executoriu 63 . 334. De exemplu.art. prevazuta de art. Contestatia la executare propriu-zisa poate privi nerespectarea conditiilor prevazute pentru investirea cu formula executorie. nu conditioneaza insa folosirea institutiei de existenta unor dispozitii potrivnice ce nu se pot aduce la indeplinire. civ. Lumina Lex. partile . în vederea executarii corecte. Ciobanu. 2002. revizuirea .M. proc. V. 281 C. 6 C. 304 pct.art. Art. care.67 Nu s-ar putea invoca pe aceasta cale faptul ca dispozitivul hotararii cuprinde dispozitii potrivnice care nu pot fi aduse la indeplinire. 2 C. mijlocul procedural al contestaţiei la titlu este conditionat de neutilizarea procedurii prevazute de art. în acest sens reamintim ca o institutie partial inedita. 281 C. 281^1 C.. Jurisprudenta se exprimase anterior. a anumitor masuri de executare64. Consideratii privitoare la modificarea si completarea Codului de procedura civila. Les. ori s-a omis specificarea. perimarea executarii silite. D. Bacanu. 679-680.

Solutia este logica. Se admite totusi ca singurele aparari de fond. All Beck. Doctrina71 şi jurisprudenta72 au aplicat în mod constant acest principiu care decurge din intreaga reglementare în legislatia noastra a contestaţiei la executare. 470. Ed. Radescu. s-a dovedit a fi fost intocmit fraudulos. pe calea contestaţiei la executare nu pot fi invocate acele imprejurari care sunt de natura a conduce la modificarea obligatiei de plata datorita schimbarilor intervenite dupa ramanerea definitiva a hotararii. Mijlocul procedural al contestaţiei la executare nu este admisibil nici în situatiile în care contestatorul are deschisa calea unei actiuni de drept comun pentru apararea drepturilor sale. 330-331. Zilberstein. in Justitia Noua nr. pe calea contestaţiei la executare. 1994. a V-a. S-a admis atacarea pe calea contestaţiei la executare a unor acte frauduloase sau intocmite în dispretul drepturilor legitime ale persoanelor interesate. Ed. 495. 63-65. 2002. pag. ceea ce este desigur inadmisibil73. de pilda. 74 G. neopozabilitatea titlului executoriu. Ed. pag. Astfel. Codul de procedura civila comentat si adnotat. Contestatia la executare in materie civila. Ciobanu. care pot fi invocate pe calea contestaţiei la executare sunt cele care privesc cauze de stingere a obligatiei inscrise în titlul executoriu ce au intervenit dupa ramanerea definitiva a hotararii. 2002. vol. V. 682. S. I. Niciu si aprobativa de I. Porumb. Asadar. pag. Boroi. Culegere de Decizii 1979. Stoenescu. Zilberstein. urmarirea unor bunuri care nu apartin debitorului. Lesviodax. de asemenea.exceptate de lege de la executarea silita. 1972. 75 Florea Magureanu. Gr. 279. faptul ca debitorul si-a execut de bunavoie obligatia inscrisa în titlul executoriu etc69. Civ. fie prin cererile adresate primei instante. I. s-a anula pe aceasta cale un act de vanzare care. II. All. raion Corabia. pag. Ed. 231-232. ca mostenitorul care nu a fost chemat la partajul succesoral are posibilitatea sa ceara contestarea partajului. invocarea compensatiei legale. II. Negru. 190-191. Executarea silita. G. o atare finalitate putandu-se realiza numai prin intermediul cailor legale de atac. 669. contestatia la executare propriu-zisa este destinata sa inlature neregularitatile comise cu prilejul urmaririi silite sau sa expliciteze dispozitivul hotararii ce urmeaza a fi valorificat spre a se putea proceda la desavarsirea executarii silite. 108. Drept procesual civil. Comentariile Codului de procedura civila. vol. s. pag. 70 Trib. pag. 491/1979. pag. pe calea contestaţiei la executare nu se poate modifica sau desfiinta hotararea pusa în executare. Suprem. D. V. ed. 2002. nr. Drept procesual civil. Codul de procedura civila comentat si adnotat. nr. Drept procesual civil. Ed. 5/1958. depasirea limitei în care poate fi urmărit salariul şi alte venituri asimila acestuia. pag. D. All Beck. sent. Bucuresti. modul în care se desfasoara activitatea executionala. 874 71 I. Al. dec. Pop. pentru inopozabilitatea titlului. Ea nu este şi nu poate fi considerata ca un mijloc procedural destinat a anula sau modifica insasi titlul executoriu. care sa repuna în discutie hotararea ce se executa. 72 Trib. Curs universitar. punerea în executa a unei hotarari care a fost ulterior desfiintata. Spre exemplu. deoarece partea interesata a avut posibilitatea sa le valorifice în cadrul fazei judecatii. cu nota critica de V. care si-a transcris actul mai tarziu. civ. fie prin exercitarea cailor de atac prevazute de lege75. cazul despagubirilor civile pentru prejudiciile izvorate din fapte 69 Florea Magureanu. 495 14 . fiind vorba de imprejurari care nu au putut sa fie valorificate în faza judecatii74. Radu. 670. pag. cand ceilalti mostenitori vor sa-l urmareasca pentru predarea unor bunuri ce le-au fost atribuite prin hotararea de partaj70 . Les. pag. M. S. pag. Drept procesual civil. 1994. S-a decis. Codul de procedura civila comentat si adnotat. 73 I. pag. instanţa competenta a statua asupra contestaţiei la executare nu poate examina imprejurari care vizeaza fondul cauzei şi care sunt de natura sa repuna în discutie o hotarare judecatoreasca definitiva sau irevocabila. Bacanu. Motivele invocate de contestator nu se pot referi la problemele de fond. O solutie contrara ar infrange în mod grav principiul autoritatii lucrului judecat. pag. V. în primul rand. Radescu. Indiferent de felul ei. Stoenescu. Este. Editura Didactica si Pedagogica.. Drept procesual civil. desi transcris mai întîi. Boroi. Les. D. 293/1958. All. Cu alte cuvinte. pentru a vatama drepturile dobanditorului. intrucat nu se incalca puterea de lucru judecat. Ed. a V-a. Lumina Lex. Executarea silita in procesul civil.

toate celelalte contestatii la executare sunt date de art. 1 C. civ.ilicite (de pilda. Daca bunurile urmărite sunt supuse stricaciunii. pag. 16/1964. pag. civ. potrivit art. 79. 79 G. Pana la solutionarea cererii de suspendare. Astfel. 355. civ. în mod separat. 6. fiind vorba de imprejurari care nu au putut sa fie valorificate în faza judecatii79 . Mihuta. civ. instanţa se pronunta prin incheiere. II. 400 C. partile vor fi citate în termen scurt. în competenta instantei care executa hotararea.5. in I. 252 78 Florea Magureanu. Solutia este logica. pag. 2 C. care pot fi invocate pe calea contestaţiei la executare sunt cele care privesc cauze de stingere a obligatiei inscrise în titlul executoriu ce au intervenit dupa ramanerea definitiva a hotararii. vol. iar judecata se va face de urgenta. 77 15 . a V-a. In lipsa altor prevederi speciale. de la dispozitiile dreptului comun80 . respectiv daca este o contestatie la executare propriu-zisa sau o contestatie la titlu. proc.). este evident ca toate conditiile prevazute de art. contestatiile se introduc la instanţa de executare. 670. 112 C. Executarea poate fi suspendata cu plata unei cautiuni. proc. Drept procesual civil. Plen. 400 alin. civ. Ed. intrucat nu se incalca puterea de lucru judecat. 400 alin. prin ordonanta presedintiala. Suprem. Repertoriu II. 1994. 400 alin. în cuantumul fixat de instanţa. 2002. şi cu precadere. Acest lucru este deosebit de important mai cu seama în privinta motivarii contestaţiei. stabilite prin hotarari judecatoresti definitive. nr. Drept procesual civil. Boroi. pag. I. dec. care poate fi atacata cu recurs. Ed. în aceeasi ordine de idei. D. proc. şi care pot fi majorate sau diminuate daca prejudiciul existent la data pronuntarii hotararii s-a agravat ori s-a micsorat. S. Cu privire la cererea de suspendare. în afara de cazurile în care legea dispune altfel. Aceasta solutie este incidenta insa numai în situatia în care despagubirile au fost acordate de instanţa competenta sub forma unor prestatii periodice. iar nu şi cand despagubirile s-au acordat sub forma unei sume globale. 498. Contestatorul trebuie sa aiba în vedere o motivare corespunzatoare a contestaţiei. intrucat normele inscrise în art. Intr-o asemenea situatie calea procesuala prin care se poate obtine o modificare corespunzatoare a despagubirilor este aceea a unei actiuni de drept comun. 80 A se vedea in acest sens si Trib. proc. presedintele poate dispune suspendarea provizorie a executarii. Zilberstein. Radescu. Executarea silita. se va suspenda numai distribuirea pretului. în privinta competentei legea face distinctie intre contestatiile la titlu şi contestatiile la executare propriu-zisa. cu citarea obligatorie a partilor78 . s. sub acest aspect. 76 Trib. V. cerinta necesara pentru orice cerere de sesizare a instantei de judecata. judecata se va face dupa regulile de drept comun. Ed. caci în asemenea imprejurari statuarile instantei de fond au un caracter definitiv76. dec. M. Procedura de solutionare a contestaţiei la executare în determinarea elementelor contestaţiei la executare va trebui sa se tina seama şi de natura contestaţiei. civ. 36/1972. In privinta procedurii de solutionare este de subliniat ca singurele aparari de fond. trebuie intrunite şi în cazul contestaţiei la executare77. in Culegere de decizii de indrumare. pag. proc. cazul prejudiciilor aduse pentru vatamarea integritatii corporale a unei persoane). 37. All. Pentru solutionarea cererii. de indrumare nr. Desi acest prim alineat al textului mentionat nu face nici o precizare este evident ca legea are în vedere un principiu în materie şi care este aplicabil tuturor contestatiilor la executare propriu zise (ceea ce reiese şi din cel de-al doilea alineat al art. Este necesar sa precizam ca în toate cazurile criteriul valoric este irelevant pentru stabilirea competentei materiale de solutionare a contestatiilor la executare. All Beck. nr. Pentru ratiuni similare. atat în fapt. Suprem. cat şi în drept. deroga.. 1 C. Ciobanu. Codul de procedura civila comentat si adnotat. Bacanu. pieirii sau deprecierii. ca urmare a aceluiasi fapt prejudiciabil. iar nu a contestaţiei la executare.

civ. All Beck. 1 C. . potrivit legii civile. iar tertul pretinde ca debitorul este un detentor al bunului. D. presedintele instantei poate dispune suspendarea provizorie a executarii pe cale de ordonanta presedintiala. civ. cand. nr. col. Culegere de Decizii 1960. Instanţa suprema a decis c. în cadrul unei contestatii pentru lamurirea titlului.Daca tertul pretinde ca a pierdut bunul respectiv sau ca acesta i-a fost furat. O atare suspendare are un caracter provizoriu. pag. Daca bunurile urmărite sunt supuse stricaciunii. totusi.Daca bunul se afla în posesia exclusiva a debitorului urmărit. . proc. administrarea şi aprecierea probelor se vor face dupa regulile de la judecata în prima instanţa82. se va avea în vedere daca acestea au dobandit data certa inainte de sechestrare. 85 A se vedea in sensul ca formularea si punerea in discutia partilor a unei cereri de suspendare nu este conditionata de plata anticipata a unei cautiuni D.Cand tertul se foloseste de inscrisuri sub semnatura privata. pe cale de contestatie la executare. 1994.Contestatia la titlul privind dispozitiile civile cuprinse intr-o hotarare penala se rezolva de catre instanţa penala care a pronuntat hotararea ce se executa. în cerere trebuie sa se arate toate dovezile pe care se sprijina aceasta. Codul de procedura civila comentat si adnotat. conform regulilor inscrise în art. pag. nr. 403 C. Suprem. 497.)85. D. 4/2002. proc. C. spre exemplu. 1797/1960. Pot apare situatii diferite83 : . pentru a putea fi opozabile creditorului urmăritor (care este un tert fata de actul juridic invocat de contestator). Apararile de fond ce pot fi invocate în mod exceptional în cadrul contestaţiei la executare se probeaza potrivit dreptului comun. Contestatia privitoare la executarea dispozitiilor civile din hotararea penala se solutioneaza de catre instanţa civila. civ. pag. 406. 16 . col. se va suspenda numai distribuirea pretului. intrucat tertul probeaza o situatie de fapt posesia . 1994. 84 Trib.. . All. civ.. C. Persida Singeorzan. 83 Florea Magureanu. precum şi pierderea sau furtul bunului. Admisibilitatea. daca. All. 2002. va trebui sa dovedeasca proprietatea. Radescu.Daca contestatia la executare are natura juridica a unei cereri în revendicare a unor bunuri mobile. in Dreptul nr.S. pag. dec. dec. a V-a. Boroi. 96-100. Ed. peste cele ale dosarului de fond. 670 A se vedea si: T. în cazuri urgente. 406. în aceasta ultima situatie. S-a ridicat în practica instantelor problema daca în principiu pot fi administrate probe noi. pana la solutionarea de catre instanţa a cererii de suspendare prevazut de art. 1191 şi urm. Discutii in legatura cu suspendarea executarii silite. Boroi. Ed. 81 82 G. Popa. daca este posesor sau coposesor al acestuia. tertul poate dovedi cu martori dreptul de proprietate asupra bunului mobil urmărit. Dupa sesizare. în prinipiu. G. pag. astfel cum precizeaza expres art. indiferent de valoarea lui. cu exceptia cazului în care legea dispune altfel (art. contestatorul va trebui sa dovedeasca atat dreptul sau de proprietate. 403 alin. pag.. ele trebuie sa fiue administrate de instanţa daca fara aceste probe ea nu ar putea solutiona corect contestatia84. se vor putea folosi orice mijloace de proba. instanţa poate dispune suspendarea executarii silite. Instanţa penala de executare este competenta şi atunci cand s-a pus în executare o hotarare care nu era definitiva sau cand executarea este indreptata impotriva unei alte persoane decat cea prevazuta în hotararea penala de condamnare81 . este necesara identificarea bunurilor prevazute în dispozitivul neclar al unei hotarari definitive. Ed. Ed. 1797/1960. dar numai daca se depune o cautiune în cuantumul fixat de instanţa. 673-674. Codul de procedura civila comentat si adnotat. în cazul contestaţiei la executare propriu-zisa. Culegere de Decizii pe anul 1960.ce poate fi dovedita prin orice mijloc de proba. Radescu.civ. cand probele sunt necesare pentru lamurirea dispozitivului neclar. aspect ce se poate realiza prin probarea actului juridic incheiat de tert cu debitorul urmărit. pieirii sau deprecierii. cat şi obligatia debitorului de a-i restitui bunul. nu se poate repune în discutie şi administra probe pentru a se combate situatia de fapt solutionata cu cazia procesului de fond. Drept procesual civil. N.

ca şi litigiul principal pe care se greveaza"87. II. Conditia urgentei trebuie apreciata de presedintele instantei în raport cu situatia debitorului sau a bunurilor urmărite. proc. 685-685. hotararea pronuntata în contestatie este irevocabila. astfel incat urmeaza a se aplica principiu "accesorium sequitur principale". civ. Boroi. 3 C. pag.. Socec. Lumina Lex. Ed. Reglementarea institutiei 86 87 I. Drept procesual civil. în acelasi sens. 1939. 1994. Drept procesual civil. 2 C. Les. proc. de la principiul enuntat chiar art. nr. asa incat un eventual recurs ce se va exercita impotriva acesteia va fi respins ca inadmisibil88.. All. Intoarcerea executarii 7. sp. cat şi cu recurs89. civ. adica cele pronuntate cu privire la impartirea bunurilor comune în cadrul judecarii contestaţiei la executare. Lumina Lex. A doua exceptie vizeaza hotararile pronuntate în temeiul art. 402 alin. 13 si 457. Cu toate acestea. nr. o hotarare de expedient). hotararea pronuntata este susceptibila de apel. cu toate garantiile procesuale. în fine. Radescu. ed. Daca insa hotararea ce se executa s-a dat intr-o materie în care legea a suprimat dreptul de apel (spre exemplu. În privinta cailor de atac sunt de facut cateva precizari: a) Hotararile pronuntate în contestatiile la titlu au un caracter accesoriu în raport cu hotararea care constituie titlu executoriu. 77. ed. Curs universitar. a instituit principiul potrivit caruia "hotararea pronuntata cu privire la contestatie se da fara drept de apel. Prima exceptie vizeaza hotararile pronuntate în temeiul art. Cas. astfel ca este normal ca hotararea pronuntata sa poata fi atacata potrivit regulilor de drept comun. şi ea poate fi luata numai în cazuri urgente. D. 2 C. calea de atac este recursul. de aceasta data cererea de suspendare se rezolva prin ordonanta. Les. pag. 88 G. proc. adica atat cu apel. 2002. deci hotararea data în contestatia la titlu este supusa acelei cai de atac care s-ar fi putut exercita impotriva hotararii ce se pune în executare. Ed. civ. 2002. 674. Bucuresti. Intinderea şi aplicarea dispozitivului propriei hotarari. civ. 2 C.". O alta particularitate rezida în faptul ca aceasta suspendare este data în competenta presedintelui şi nu al instantei de judecata. Ne aflam în prezenta altui caz de suprimare a caii ordinare de atac a apelului în materia executarii silite. Curs universitar. 655 si 656 din 7 septembrie 1937.. hotararea de interpretare a dispozitivului acesteia poate fi atacata numai cu recurs. 402 alin. pag. 89 I. Codul de procedura civila comentat si adnotat. Daca judecata contestaţiei la titlu s-a facut de prima instanţa de fond (deci s-a solicitat interpretarea dispozitivului unei hotarari ce a ramas definitiva şi irevocabila prin neapelare sau prin respingerea apelului în temeiul unei exceptii procesuale).. Jurisprudenta generala 1938. adica cele pronuntate asupra actiunii separate introduse de un tert care pretinde un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit. Cand judecata contestaţiei la titlu s-a facut de instanţa de apel (s-a solicitat clarificarea dispozitivului unei hotarari date în apel). Repertoriu de jurisprudenta rezumata. în practica s-a decis în sensul ca "contestatiile trec prin aceleasi grade de jurisdictie. pag. doctrina considera ca impotriva hotararilor pronuntate asupra contestatiilor la executare se pot exercita şi caile extraordinare de atac. 1934-1938. în cazul în care instanţa de recurs a judecat contestatia privind intelesul. Exceptiile se justifica prin aceea ca în asemenea situatii are loc o adevarata judecata de fond. 17 . face doua exceptii importante şi deopotriva de justificate. Codul de procedura civila nu contine dispozitii derogatorii de la dreptul comun în privinta posibilitatilor de exercitare a cailor extraordinare de atac. in G.403 alin. 688. Docan. proc. iar nu printr-o incheiere86. 7.. Asa fiind. 401 alin. civ. P. daca cerintele legale de exercitare a acestora sunt intrunite.1. 1. 4001 C. b) în privinta contestatiilor la executare propriu-zise art. proc.

. dec. marea majoritate a doctrinei considerand necesara promovarea unei actiuni separate pentru a se dispune intoarcerea executarii. 1994. s-a anulat executarea. 693-694. 449 C. Curs universitar. are o 90 A se vedea in acest sens: I. 581 C.în situatia în care. 93 G. 674-675. Solutia este rationala şi este destinata sa asigure o repunere integrala a partii în situatia anterioara. proc. civ. pag. în toate aceste cazuri. dupa sectiunea a VI-a din Capitolul I al Cartii a V-a. 111. în Codul de procedura civila. 61/1969. pag. hotararea ce a constituit titlul executoriu a fost desfiintata.. Costin.Art. 404 alin. 94 I. Boroi. Executarea silita in procesul civil. cu o nota aprobativa de I. 2 C. în sens general. proc. problema intoarcerii executarii se pune în acele situatii în care titlul pus în executare a fost ulterior desfiintat. in Legalitatea Populara nr. Zilberstein. Bucuresti. atunci cand dupa admiterea unei cai de atac de retractare hotararea ce a constituit titlu executoriu a fost desfiintata sau cand s-a admis contestatia la executare. Zilberstein. Codul de procedura civila comentat si adnotat. 117. o parte a doctrinei a invocat şi dispozitiile art. 311 alin. 2002. care apoi a fost casata ca urmare a admiterii recursului exercitat impotriva acesteia. Cu toate acestea. 92 Mircea N. pag. în mod expres. Ed. pentru a explica ca intoarcerea executarii opereaza de plin drept. II. Prin Ordonanta de Urgenta nr. Ciobanu. Acest text vizeaza una dintre cele mai simple situatii care se pot ivi în practica. Editura Stiintifica si Enciclopedica. Lumina Lex. ca intoarcerea executarii poate fi obtinuta şi pe calea ordonantei presedintiale. proc.2. dispune ca bunurile asupra carora s-a facut executarea se vor restitui celui indreptatit. 217. civ. daca sunt indeplinite conditiile art. nr. respectiv aceea în care executarea s-a realizat prin predarea bunurilor mobile sau imobile ale debitorului (executare silita directa). civ. ed. S.cand dupa admiterea ur de atac de retractare. pag. proc. la care se refera art. Aceasta are loc atunci cand dupa efectuarea executarii silite titlul executoriu a fost anulat fie pe calea contestaţiei la executare. M. vol. ordinare sau extraordinare 92.192. Suprem. Drept procesual civil. civ. Les. 18 . . 8/1960. Dictionar de drept procesual civil. proc. 138/2000 s-a introdus în Codul de procedura civila. 2 C. pag. fara sa mai fie necesara formularea unei actiuni separate90. Totusi. uneori. cu exceptia situatiei cand isi gaseste aplicare art. actualizata în functie de rata inflatiei. Executarea silita. necesitatea intoarcerii executarii se poate ivi în cazul în care93 : . Stoenescu. Conditiile institutiei Exista mai multe situatii94: . Radescu. creditorul este o sa-i restituie debitorului ceea ce i-a luat prin executare.A doua situatie care se poate ivi este aceea în care executarea s-a facut prin vanzarea unor bunuri mobile. S. intitulata "intoarcerea executarii".91. Problema se pune. a respins cererea reclamantului . col. fie prin exercitarea unor cai legale de atac. Mihuta. ca efect al admiterii unei conteste executare. Drept procesual civil.Intoarcerea executarii silite nu a fost reglementata.hotararea ce s-a bucurat de executie vremelnica a fost apelata . în practica s-a considerat. aplicarea practica a principiului enuntat de textul citat a intampinat dificultati. Intr-o asemenea imprejurare intoarcerea executarii se va face prin restituirea de catre creditor a sumei rezultate din vanzare. . 91 A se vedea Trib. p. civ. bunaoara. .nu s-a dispus suspendarea executarii . All. urmand a se restabili situatia anterioara executarii. Astfel. 1983. şi exceptia. 449 C. în urma rejudecarii fondului. o noua sectiune.s-a executat o hotarare definitiva. civ.instanţa de apel. prin exercitiul cailor de atac prevazute de lege. a VII-a. D. V. 7.

termen care incepe sa curga din momentul în care a ramas definitiva hotararea prin care s-a desfiintat titlul pus în executare95. All. daca nu este vorba de un drept imprescriptibil). pag. D. Intr-adevar. intr-o asemenea situatie nu este admisibila nici o cerere de desfiintare a vinzarii impotriva adjudecatarului. 95 G. Intoarcerea executarii poate fi solicitata inauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a obtine condamnarea paratului (3 ani. Ed. "in afara de cazul în care a existat frauda din partea acestuia". caci ea vizeaza situatia în care adjudecatarul bunului a platit pretul. Radescu. Boroi. Codul de procedura civila comentat si adnotat. 676.justificare deplina. 1994. 19 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful