DREPTUL FAMILIEI Curs 1 (23.02.

2011)

INTRODUCERE

Ce este dreptul familiei? Familia este atat o realitate sociologica cat si o realitate juridica. In sens sociologic, traditional, familia ca forma specifica de grupare umana desemneaza grupul de persoane unite prin casatorie, filiatie sau rudenie ce se caracterizeaza prin comunitate de viata, de aspiratii si sentimente. In sens juridic, avem in vedere pe de o parte reglementarile interne si pe de alta parte actele internationale la care Romania este parte (CEDO). Dreptul familiei, intr-un sens foarte larg, este la randul lui calificat, si prin urmare si notiunea juridica de familie are o mare diversitate. Se poate vorbi de un drept social al familiei, un drept penal al familiei, un drept fiscal al familiei si un drept civil al familiei. Principalul act normativ, izvor de drept, este Codul Familiei (legea 4/1953, intrata in vigoare in 1954). Vom avea in vedere si dispozitiile din NCCiv., titlul II, stiind ca in acesta a fost integrata reglementarea relatiilor de familiei urmand ca la intrarea lui in vigoare sa se abroge Codul Familiei.

Notiunea de familie potrivit Codului Familiei
Nu exista o definitie a familiei in CF, din Cod desprinzandu-se totusi ideea de familie familia reprezinta grupul de persoane intre care exista drepturi si obligatii care se nasc din casatorie, rudenie, adoptii precum si din alte raporturi asimilate de lege sub anumite aspecte raporturilor de familie (sensul de drept comun). Acest inteles in aplicam ori de cate ori intalnim in legislatie notiunea de familie fara a fi definita. Exista si acte normative in care regasim notiuni speciale (ex. art. 17 din legea locuintei sotii, copii lor minori si majori precum si parintii sotilor care locuiesc si gospodaresc impreuna; CCiv. in materia mostenirii reglementeaza categoria mostenitorilor legali care ii cuprinde pe descendenti, ascendenti, rudele pana la gradul al IV-lea inclusiv, precum si pe sotul supravietuitor; art. 4 din legea 272/2004 privind protectia drepturilor copilului care utilieaza o paleta foarte larga de notiuni: familia in sens restrans - parinti si copii, familia extinsa parintii, copiii, rudele pana la gradul IV, familia substitutiva care cuprinde persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse si care asigura cresterea si ingrijirea copilului). Comparand cele doua notiuni (in sens sociologic, si in sens juridic) vom putea desprinde urmatoarele concluzii: Pot exista relatii de familie in sens sociologic fara a fi reglementate de CF, dreptul familiei. Este cazul asa numitei uniuni libere sau a concubinajului. Pot exista situatii in care nu mai exista relatii de familie in sens sociologic dar raporturile sunt reglementate in continuare de CF (raporturi asimilate) cum ar fi raporturile intre fostii soti in ceea ce priveste dreptul de intretinere, raporturile juridice privind impartirea bunurilor comune dupa desfacerea casatoriei.

Art. 8 din CEDO (viata de familie) prevede ca orice persoana are dreptul sa i se respecte viata privata si de familie, domiciliul si corespondenta. Acelasi lucru este prevazut si in Constiutia Romaniei. Pornind de la dispozitiile din Conventie se poate vorbi de o dimensiune extinsa, remarcandu-se o evolutie a jurisprudentei in ceea ce priveste notiunea de viata de familie. Aceasta notiune s-a extins si asupra relatiilor de familie de facto astfel incat s-a ajuns la asezarea pe pozitii de egalitate a familiei traditionale intemeiata pe casatorie si a familiei naturale compusa din parinti necasatoriti si copii. Curtea a decis ca nici macar coabitarea nu este in sine o conditie necesara pentru a putea vorbi de legaturi de familie de fapt. Sub protectia art. 8 din CEDO intra si relatiile dintre parintii necasatoriti si copii lor. Se bucura de protectie si relatiile intre rude apropiate (bunici nepoti, unchi nepoti). In concluzie, 1

jurisprudenta CEDO pune in oglinda obligatia statelor de a respecta familia intr-un sens larg al relatiilor de familie. Nici elementul legal si nici cel biologic nu sunt suficiente pentru a vorbi de viata de familie. Viata de familie relatii personale intre parinti si copii. Aceasta notiune prevazuta in art. 8 CEDO asigura liantul intre notiunea juridica de familie si notiunea sociologica. Concluzie in cee ce priveste obiectul de reglementare: Dreptul familiei reglementeaza raporturile privind rudenia, adoptia, precum si raporturile asimilate sub anumite aspecte raporturilor de familie. Raporturile de dreptul familiei au in continutul lor atat drepturi, cat si obligatii nepatrimoniale si patrimoniale; Dreptul familiei in sens de drept civil al familiei nu reglementeaza toate raporturile de dreptul familiei; raporturile succesorale sunt reglementate de dreptul civil.

Corelatia intre dreptul familiei si dreptul civil
Dreptul civil constituie dreptul comun pentru dreptul familiei. Exista anumite particularitati care imprima o anumita autonomie a dreptului familiei fata de civil. La nivelul principiilor, vorbim in dreptul familiei de pp egalitatii intre barabt si femeie, intre statutul copilului din casatorie si din afara casatoriei. Un alt pp este principiul solidaritatii familiale se constituie pp obligatiei de intretinere intre soti, intre parinti si copii. Unele notiuni primesc o anumita conotatie, o anumita configuratie specifica tinand cont de caracterul predominant sociologic al acestor relatii. O alta particularitate consta in aplicarea normelor juridice. De multe ori legiuitorul nu prescrie concret o anumita conduita, pe care o lasa la aprecierea judecatorului => notiuni generale cum ar fi motive temeinice , interesul superior al copilului . Concret, de la caz la caz, judecatorul va trebui sa stabileasca existenta acestora.

Tendintele de evolutie a reglementarii
Dreptul familiei se bazeaza foarte mult pe morala, traditii, fiind destul de conservator. Refo rmele legislative in materie se realizeaza greu insa se poate remarca o preocupare deosebita pentru a obtine o reglementare mai flexibila in care vointa individuala sa joace un rol mai important. In acest contex putem vorbi de 4 mari directii de evolutie : Liberalizarea divortului in sensul de a stabili conditii cat mai facile pentru a obtine divortul inceputa in 1993 care a atins apogeul prin legea 202/2010 - a reglementat divortul pe cale administrativa. Privatizarea familiei in sensul de a accepta realitati, uniuni, altele decat casatoria in forma traditionala. Tendinta de a modela institutiile juridice astfel incat sa se permita partilor sa exercite o optiune intr-un anumit domeniu (de ex. posibilitatea viitorilor soti de incheia conventii matrimoniale, de a alege un anumit regim matrimonial pluralism juridic). Prin legea 304/2004 a fost reglementata infiintarea completelor, sectiilor, tribunalelor specializate pentru minori si familie. In ceea ce priveste solutionarea litigiilor de familie se constata o tot mai mare indreptare spre solutionarea amiabila a conflictelor intre parti (medierea conflictelor de familie, legea 202/2010 care a integrat in CPC institutia medierii conflictelor de familie).

-

2

CASATORIA

Doua sensuri principale: Actul juridic pe care il incheie viitorii soti Situatia juridica a celor casatoriti, statutul lor legal.

In prezent, CF nu defineste casatoria, NCCiv in art. 259, alin. (1) contine o definitie in sensul ca aceasta este uniunea liber consimtita intre un barbat si o femeie incheiata in conditiile legii.

Caractere juridice (ca act juridic): Act juridic uniune; spre deosebire de contractul de societate in care fiecare parte urmareste un scop propriu, in cazul casatoriei sotii urmaresc un scop comun intemeierea unei familii; Act juridic bilateral presupune manifestarea de vointa a viitorilor soti; Este un act de stare civila de unde decurg urmatoarele trasaturi: are caracter laic, civil; incheierea si inregistrarea casatoriei sunt de competenta ofiterului de stare civila; poate fi celebrata casatoria religioasa dar numai dupa casatoria civila; nu se confunda casatoria care este act de stare civila cu asanumita conventie matrimoniala (contract cu continut patrimonial prin care sotii aleg regimul matrimonial aplicabil in raporturile dintre ei dupa incheirea casatoriei; sunt reglementate de NCCiv.) sau contract de casatorie sau contract prenuptial; Este un act strict personal presupunand consimtamantul liber si personal al fiecaruia dintre soti; nu se poate incheia prin reprezentat sau mandatar; Este un act juridic solemn care se incheie prin conditii prevazute de lege respectand conditiile de publicitate Act juridic conditie partile pot decide ca dispozitiile legale aplicabile casatoriei sa li se aplice dar nu pot sa le modifice; Act juridic cauzal; casatoria incheiata in alt scop decat acela al intemeierii unei familii este o casatorie fictiva sanctionata cu nulitatea; Act juridic pur si simplu si nu poate fi afectata de modalitati sau termene; Se incheie in principiu pe viata; Disolutia casatoriei: casatoria inceteaza prin decesul unui dintre soti, se desface prin divort, poate fi desfiintata potrivit legii daca este afectata de o cauza de nulitate absoluta sau relativa.

-

In ceea ce priveste natura sa juridica vorbim de o serie de controverse. Se pune problema daca este sau nu un contract. Opinia dominanta a fos tin sensul ca nu putem vorbi de casatoria ca fiind un contract. In timp insa reexaminand argumentele impotriva teoriei contractualiste am ajuns la ideea ca aceste nu sunt atat de puternice. a Trebuie sa adaugam ca este un contract cu anumimte particularitati. Nucleul casatoriei il constituie acordul de vointa insa are numite trasaturi juridice specifice. Prof. Paul Vasilescu considera ca aceasta nu este un contract pentru ca avand o cauza unica, un scop unic ambele parti urmarind acelasi scop in realitate vorbim de doua acte unilaterale paralele, conjuncte care sunt legate intre ele doar prin scopul unic respectiv intemeierea unei familii. Aceasta teorie face abstractie de faptul ca in cazul actului unilateral conjuctiv nu intereseaza numai existenta unui scop comun, ci conteaza si ca participantii la acesta nus e pot gasi niciodata in situatii opuse ori casatoria implica si niste angajamente, niste obligatii. => teorie discutabila. Retinem insa in esenta ca problema legata de natura juridica a casatoriei continua sa fie controversata dar nu se dauneaza sa consideram ca ea este un contract daca pastram in vedere particularitatile acestui contract.

3

Libertatea matrimoniala Acest principiu este prevazut si in art. 48 din Constitutie dar si in acte internationale cum ar fi CEDO, art. 12 care consacra dreptul fundamental al barbatului si a femeii de a se casatori in conditiile legii. Aceasta libertate are in componenta: dreptul unei persoane de a se casatori

Acest drept nu este unul absolut, fiind limitat. Avem limite legale si limite conventionale. Limitele legale se refera la faptul ca recunascand acest drept statele pot aduce diferite limitari acestui drept, reglementand conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi incheiata in mod valabil o astfel de casatorie. Prin impunerea unor astfel de conditii nu trebuie sa se atinga substanta insasi a dreptului. CEDO s-a pronuntat in sensul ca interdictia incheierii unei casatorii civile si impunerea celebrarii numai in forma religioasa ar putea constitui o incalcarea a art. 12. Limitele conventionale aici se poate discuta despre problema valabilitatii asa-numitelor clauze de celibat (clauza care se insereaza intr-un act juridic si care conditioneaza efectele actului juridic respectiv de statutul de celibatar). Mecanismul acestor clauze daca se incalca o asemenea clauza pe planul casatoriei trebuie avut in vedere faptul ca acea casatorie este valabila; pe planul efectelor ppzise ale actului juridic totul tine de cum privim clauza de celibat pentru ca daca este considerata licita casatoria ramane valabila dar cel casatorit nu mai poate beneficia de avantajele respectiv; daca acea clauza este ilicita nu mai apar probleme. O asemenea clauza aduce sa nu atingere dreptului unei persoane de a se casatori? In materia clauzelor de acest gen inserate in acte cu titlu oneros se considera ca acestea sunt nule pentru ca exercita o presiune asupra individului. De aceea se considera ca in materia raporturilor de munca astfel de cluze sunt considerate nule. Daca actul este cu titlu gratuit, o liberalitate, unii autori au considerat clauza in principiu ilicita insa in jurisprudenta mai veche s-a decis ca depinde si dde mobilul care l-a animat pe dispunator cand a prevazut o astfel de cauza, daca acest mobil ar fi ilicit trebuie considerata ilicita acea clauza. Daca mobilul pare legitim am putea considera ca justificata, am putea sa admitem o astfel de clauza. dreptul de a-si alege in mod liber viitorul sot

Nu poate fi interzisa casatoria unei persoane cu o alta persoana decat in cazul impedimentelor legale la casatorie. Este ilicita o clauza inscrisa intr-un act juridic prin care se interzice casatoria cu o alta persoana pe considerente religioase, rasiale, etc. dreptul de a nu se casatori

Orice libertate presupune si dreptul de a nu face ceva. In ceea ce priveste contractul de curtaj matrimonial (activitatea agentiilor matrimoniale) grija leguitorului consta in faptul ca trebuie sa se limiteze la a cunoaste personele respectiv fara a se exercita vreo presiune asupra consimtamantului persoanei respective. Logodna presupune promisiuni reciproce de casatorie insa nu obliga la incheierea casatoriei. Pot aparea consecinte in planul raspunderii in cazul ruperii abuzive sau nejustificate a logodnei (art. 266, 270 NCCiv.).

4

Curs 2 (02.03.2011)

A. Conditiile de fond ale casatoriei

1. Diferenta de sex Art. 1, 4, 5, 25 C. fam; prevazuta expres de lege ferenda in NCCiv., unde exista si o interdictie expresa a casatoriei intre persoane de acelasi sex. 2. Varsta legala pentru casatorie Dupa modificarea art. 4 din CF din 2007, varsta legala de casatorie este de 18 ani atat pentru barbat si pentru femeie insa acestia se pot casatori si de la 16 ani pentru motive temeinice si in prezenta unui aviz medical, fiind necesara incuviintarea parintilor si a autoritatii pentru protectia copilului din raza teritoriala a domiciliului minorului. 3. Consimtamantul la casatorie La baza casatoriei sta consimtamantul liber exprimat, la baza acestei idei stand art. 1, 16, 17 CF, art. 16 (2) DUDO, etc., art. 271 NCCiv. Trebuie avute in vedere 2 aspecte: Au fost inlaturate toate piedicile din calea unei decizii libere a viitorilor soti atat in ceea ce priveste incheierea casatoriei cat si legat de alegerea partenerului; Structura consimtamantului; si in cazul incheierii casatoriei ca si in cazul incheierii unui act juridic, consimtamantul nu trebuie sa fie afectat de vicii. Si in aceasta materie viciile de consimtamant sunt eroarea, dolul si violenta.

Conditiile consimtamantului: Sa fie exteriorizat, sa existe; Sa fie dat cu intentia de a produce efecte juridice, este vorba despre efectul specific al incheierii casatoriei intemeierea unei familii. In cazul in care consimtamantul este dat in alt scop decat intemeierea unei familii este vorba despre o casatorie fictiva (mecanism asemanator cu simulatia din dreptul civil) care este sanctionata cu nulitatea absoluta; Sa emane de la o persoana cu discernamant. In ceea ce priveste valabilitatea lui exista dispozitii exprese in CF poate exista o lipsa vremelnica de discernamant sau una provocata de alienatie, etc. Sa nu fie afectat de vicii; Sa fie personal, actual si simultan (se exprima personal si in acelasi loc de catre ambii soti). Conventia privind consimtamantul la casatorie ratificata in 1992 permite casatoria si prin reprezentant, dar Romania a facut o rezerva la tratat cu privire la acest aspect.

-

4. Comunicarea reciproca a starii sanatatii Art. 10 CF. Apare si in NCCiv dar ca o conditie de forma si nu de fond. Fiecare dintre soti trebuie sa incheie casatoria in deplina cunostinta de cauza cu privire la situatia celuilalt sot, mai ales cu privire la starea de sanatate a acestuia, avand dreptul sa refuze incheierea casatoriei pe considerente care tin de sanatate. Un al doilea scop are legatura cu considerente de ordin medical, eugenic fiind vorba despre acele reguli firesti in orice societate care sunt menite sa asigure sanatatea perpetua a societatii. Mai mult decat atat, o astfel de conditie este jusitificata pentru ca si de lege lata si de lege ferenda este reglementat divortul pentru motive care tin

5

2. Daca starea de sanatate poate determina divortul cu atat mai mult ea trebuie avuta in vedere atunci cand viitorii soti delibereaza in forul lor intim cu privire la incheierea casatoriei. Daca se descopera exact data mortii care este ulterioara noii casatorii sau daca sotul considerat mort nu este decedat. 264 din NCCiv. Daca aceasta legatura de rudenie este cunoscuta in fapt. si daca exista numai in fapt. 14 din CF sau chiar din oficiu de ofiterul de stare civila care are cunostinta de ele potrivit art. nu este vorba de bigamie decat daca sotul supravietuitor a fost de rea-credinta. Daca a fost de bunacredinta. Bigamia / poligamia sunt sanctionate nu numai civil. plus cea de-a cincea care a fost abrogata. 18 din legea 195/2000 privind clerul militar pastreaza insa o asemenea conditie. Impedimentele la casatorie = imprejurari care daca exista potrivit legii impiedica incheierea casatoriei. Data mortii nu este cea la care s-a pronuntat sau a ramas definitiva hotararea. De exemplu. Au existat si conditii speciale de-a lungul timpului. infractiunea de bigamie fiind incriminata in art. vorbim de bigamie. Existenta unei casatorii nedesfacute inca / casatorie in fiinta Este prevazuta in art. Rudenia poate fi rudenie din casatorie sau din afara casatoriei. Conditii de fond negative impedimentele la casatorie. Atunci cand vorbim despre rudenia din afara casatoriei si daca este legalmente constatata. prima casatorie este considerata ca fiind desfacuta ca un divort pe data incheierii celei de-a doua casatorii. 6 CF si in conditii relativ identice in art. In acest caz vorbim si de ratiuni de ordin moral si ratiuni de ordin biologic. Aceasta conditie a devenit inutila fiind inlaturata din legislatie prin legea 81/2007. Rudenia Art. 22 CF si art.de sanatatea sotilor. 15 CF. Acestea sunt ratiuni de ordin moral care tin de traditiile si conceptiile societatii. 1. Sotul supravietuitor se poate recasatori. Art. Art. pp preluat si in NCCiv. Daca prima casatorie a fost anulata nu mai vorbim de bigamie. dar si penal. 303 CP. cat si penal in art. In ambele cazuri ea constituie impediment la casatorie. casatoria fiind considerata incheiata pe data la care s stabilit ca fiind data mortii prin hotararea -a declarativa de moarte. a doua casatorie fiind incheiata inainte ca hotararea definitiva sa fie data pentru prima. eugenic deoarece consangvinizarea poate duce la nasterea uno copii cu malformatii. persoane fara cetatenie sau persoane care nu au exclusiv doar cetatenie romana. 5 CF care consacra pp monogamiei. 203 din CP. Casatoria este oprita intre rudele in linie dreapta la infinit iar intre rudele colaterale pana la gradul IV. Daca este vorba despre o casatorie care a fost desfacuta prin divort. r Incestul este sanctionat civil prin nulitatea acestei casatorii. ci data la care au existat ultimele seme de viata in ceea ce priveste persoana in cauza. Existenta lor se invoca pe calea opozitiei la casatorie potrivit art. medical. situatia in care sotul din prima casatorie a fost declarat mort => casatoria inceteaza prin deces. In ceea ce priveste conditiile de fond: Conditii de fond stricto sensu pozitive sunt cele 4 deja mentionate. se prevedea ca in cazul cadrelor militare este necesar avizul Ministrului Apararii Nationale pentru cadrele militare active care se casatoresc cu persoane straine. 293 (2) NCCiv. Rudenia din adoptie (cu efecte depline) constituie 6 .

nu se rupeau legaturile cu familia de origine. pe de alta parte.impediment la casatorie asa cum rezulta expres de lege ferenda din art. Poate fi vorba fie de tutorele de sex feminim care s-ar putea casatori cu minorul de sex masculin. In mod evident. 50 (prevede expres impedimentul la casatorie in ceea ce priveste rudenia din adoptie). pe de o parte. 274 (3) din NCCiv. Alin. Este inca posibil se mai existe in practica astfel de situatii pentru ca abrogarea unei legi are efecte numai pentru viitor. In cazul adoptiei cu efecte depline dispar legaturile de rudenie intre adoptat si familia lui de origine. Cel lipsit vremelnic de facultatile sale mintale nu se poate casatori cat timp nu are aceste facultati. 7 . 3. 4. Alienatul sau debilul mintal nu se poate casatori niciodata din ratiuni care tin de starea lui de sanatate. Este prevazut si in art.rudenia nu se stabilea intre adoptator si toate rudele lui pe de o parte si adoptat si descendentii lui pe de o parte ci se stabilea numai intre adoptator. casatoria fiind totusi posibila intre rudele de gradul IV pentru motive temeinice care in acest caz inseamna existenta sarcinii sau chiar nasterea unui copil. Art. apar 3 situatii Nu se poate incheia casatoria intre adoptator sau descendentii lui. Alienatul sau debilul mintal nu se poate casatori nici macar in momentele de luciditate pasagera. acest impediment la casatorie se pastreaza. Si in acest caz autorizarea o da presedintele CJ sau primarul general al Capitalei. Intre copii adoptatorului pe de o parte si adoptat ori copii acestuia pe de alta parte. 1 (prin adoptie se creaza legaturi de rudenie intre adoptat si familia adoptatorului) si art. In plus. (2) prevede ca pentru motive temeinice (existenta unei sarcini. 7 nu poate sa se refere decat la adoptia cu efecte restranse. Nu se poate incheia casatoria intre tutore si minorul aflat sub tutela. Este vorba despre o situatie de exceptie. Alienatia sau debilitatea mintala Sunt boli mintale care se contituie ca impediment la casatorie fiind prevazute in art. In CF din 1954. Exista o situatie in care impedimentul cedeaza in fata interesului pe care il reprezinta protectia familiei. Ratiunile care impiedica incheierea casatoriei in cazul adoptiei cu efecte restranse sunt doar ratiuni de ordin moral astfel. Impedimentul la casatorie existand din rudenie se pastreaza intre cel adoptat si familia lui de origine chestiune care rezulta tot din art. 7 CF se refera la adoptia cu efecte restranse. si cel adoptat ori descendentii lui. 9 care se refera si la cel care este lipsit vremelnic de facultatile sale mintale. Adoptia Art. astfel cum rezulta din legea din 1996 a actelor de stare civila. 5. Nu se poate incheia casatoria intre cei adoptati de aceeasi persoana. 50 din legea privind adoptia. Adoptia cu efecte restrans a existat pana in 1997. adoptat si descendentii celui din urma. fie viceversa. 175 din NCCiv. In plus in actul normativ care a abrogat articolele referitoare nu s-a mentionat cum ca adoptia cu efecte restranse s-ar transforma in adoptie cu efecte depline. Tutela Art. nasterea unui copil) poate fi incheiata casatoria dar numai in ultimele doua cazuri metionate mai sus. iar in ceea ce priveste reglementarea actuala in legea 273/2004 art. Cea cu efecte restranse . erau 2 forme de adoptie (infiere): adoptia cu efecte depline si cea cu efecte restranse. 8 CF. Autorizarea administrativa care se da in acest sens este de competenta CJ sau a primarului general al Capitalei.

9 (alienatul mintal. proba acesteia. Procedura incheierii casatoriei (conditiile de forma pentru incheierea casatoriei) Conditiile de forma sunt create pentru a se verifica: indeplinirea conditiilor de fond. pentru a se aduce la cunostinta tertilor incheierea casatoriei care pot forma opozitiile. Declaratia de casatorie Este prevazuta si in CF si in NCCiv si in Legea 119/96 art. Continut: numele. Chair daca nu se prevede expres declaratia poate fi data si de persoanele netransportabile si la domiciliu. certificatele medicale care atesta ca sotii si-au comunicat starea sanatatii.  Prohibitive impedica incheierea casatoriei. asigurarea posibilitatii pentru ofiterul de stare civila sa verifice existenta conditiilor de fond si inexistenta impedimentelor. a (intre cel care adopta sau ascendentii lui si cel adoptat ori descendentii acestuia). debilul mintal). 8 (in timpul tutelei casatoria este oprita intre tutore si persoana minora aflata sub tutela sa). 2. bigamia. B. prenumele casatoriei. In 1999. sau de un antecontract. art. Art. certificatul de deces. Sotii isi manifesta vointa de a incheia casatoria dar nu e vba de oferta si acceptare. declaratia ca intentioneaza sa se casatoreasca. sanctiunea fiind aplicata ofiterului de stare civila art. aceasat declaratie va avea o rubrica speciala legata de regmiul matrimonial pe care sotii il vor alege.  Relative toate celelalte. Vorbim de formalitatile premergatoare existentei casatoriei cu scopurile de a asigura libertatea consimtamantului la casatorie. 1. art. 5 (existenta unei casatorii anterioare). 28. 16 CF permite incheierea casatoriei in afara sediului de stare civila. intre cei adoptati de aceeasi persoana). Aceasta reglementare s-a pastrat in NCCiv (s-a adaugat si afisarea pe internet). Romania a ratificat Conventia cu privire la asigurarea libertatii consimtamantului la casatorie si prin urmare a introdus si aceste prevederi. Odata cu aceasta sa depun si actele necesare. Ea poate fi data atat potrivit prevederilor din CF si in alta localitate acolo unde unul din viitorii soti isi are domiciliul sau resedinta si serviciul de stare civila unde se da declaratia are obligatia de a o transmite in 48h la locul incheierii casatoriei. si 28 din legea actelor de stare civila afisarea declaratiei de stare civila la sediul autoritatii admistratiei publice locale unde se va incheia casatoria. Se face personal si in scris la sediul administratiei publice locale unde se va incheia casatoria. Dupa persoanele intre care exista:  Absolute o persoana nu se poate casatori cu nicio alta persoana art.Impedimentele clasificare 1. 7 lit b si c (intre copiii celui care adopta si cel adoptat sau copiii acestuia. Dupa sanctiuni:  Dirimante incalcarea lor aduce sanctiunea nulitatii. CF a fost modificat si au fost introduse art. 9. 7 lit. 8 . 6 (rudenia). 13 indice 1. sa se asigure publicitatea casatoriei. In NCCiv. hotararea de divort daca unul dintre cei doi a mai fost casatorit.

16 alin. Pe de o parte leguitorul a considerat necesar sa li se puna la dispozi tie viitorilor soti pentru a reflecta asupra pasului major pe care vor sa-l faca si pe de alta parte. ci este cel mult o informatie care ar trebui investigata de catre un ofiter de stare civila diligent. ofiterul de stare civila este comandantul navei si el va oficia casatoria pe nava potrivit dispozitiilor din legea actelor de stare civila si art. Trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: Sa fie facuta in scris Sa arate dovezile pe care se intemeiaza Sa arate imprejurarile care constituie existenta acestei opozitii. pt a face verificarile necesare privind determinarea caracterului intemeiat sau nu al opozitiei. sau poate sa amane incheierea casatoriei pe un termen rezonabil dar pe care il stabileste singur. In NCCiv a fost introdusa o prevedere care presupune ca aceasta se poate incheia si intr-o alta localitate in care niciunul dintre soti nu isi are domiciliul sau resedinta. Competenta materiala exclusiva de a incheia casatoria apartine ofiterului de stare civila. - - 9 . In situatii deosebite primarul poate da dispensa de termen. caci rolul este apararea interesului superior al constituirii unei familii. Opozitia la casatorie reprezinta actul prin care o persoana aduce la cunostinta ofiterului de stare civila existenta unui fapt sau a unei situatii de drept pentru care nu se poate incheia valabil casatoria. Poata fi facuta de orice persoana chiar fara a justifica un interes. pentru a se putea face opozitiile la casatorie. (2) care se aplica prin interpretare extensiva si pt declaratia de casatorie. poate sa respinga opozitia ca neintemeiata. Competenta ofiterului de stare civila 3 notiuni procedurale. In cazul incheierii casatoriei pe nava. Nu trebuie sa justifice amandoi acest lucru. Acestea sunt persoanele care au domciciliul sau resedinta in raza teritoriala a unitatii administrativ teritoriale unde functioneaza autoritatea administratiei locale in cadrul careia isi exercita acesta competenta ofiterul de stare civila. Se formuleaza opozitii la casatorie Conform art. Competenta personala ne arata care sunt persoanele cu privire la care cel investit cu competenta materiala are dreptul de a incheia casatoria. Incheierea propriu-zisa a casatoriei Localitatea unde se incheie casatoria art. aceasta nu este o opozitie.(1). cu acordul primarului. In mod exceptional. in cazurile speciale ofiterul de stare civila va putea incheia casatoria si in afara sediului de stare civila cu indeplinirea conditiilor de la alin. Competenta teritoriala raza unit adm teritoriala unde fucntioneaza aut la care urmeaza sa se incheie casatoria. Sa fie semnata Daca nu sunt indeplinite aceste conditii. 16 (1) CF este sediul serviciului de stare civila. care este primarul care poate delega aceste atributii functionarilor din subordinea sa. casatoria se incheie la 10 zile de la data darii declaratiei de casatorie. Este vorba de 10 zile pline (intra si ziua in care s-a depus delcaratia si ziua in care se incheie aceasta). Daca o opozitie a fost legal constituita ofiterul poate sa refuze incheierea casatoriei. 11 CF este localitatea in care oricare dintre soti isi are domiciliul sau resedinta (asa cum sunt acestea reglementate in OUG 97/2005). Locul in care se va incheia casatoria art. 29 din legea 119/1996.2. Daca aceasat comptenta este incalcata sanctiunea este nulitatea absoluta cu exceptia cazului in care se aplica principiul error communis facit ius (Mount Rouge Franta casatoria era incheiata de un consilier delegat de primar). inexistenta unei conditii de fond sau existenta unui impediment. 3.

10 . Procedura casatoriei este o procedura solemna care rezulta din ansamblul reglem entarii si incalcarea oricarei prevederi procedurale care tine de colemnitatea acesteia poate atrage nulitatea acesteia. prevederea este expresa in acest sens. Actul de casatorie se semneaza de ambii soti cu numele ales sa fie purtat in timpul casatoriei. 22 din decretul 31/1954. de cei doi martori si de ofiterul de stare civila. Acest moment este acela in care ofiterul de stare civila constanta existenta consimtamantului sotilor si ii declara casatoriti. Momentul incheierii casatoriei are o importanta deosebita pentru ca din acel moment acestia ii pierd calitatea de persoane necasatorite. Consecinta intocmirii actului de casatorie ca act de stare civila => asigurarea probei casatoriei.4. In afara de martori. Casatoria nu poate fi dovedita deacat cu ajutorul certificatului de casatorie. eliberat in baza actului de casatorie. dupa care se elibereaza certificatul de casatorie. Daca acestea nu exista. se nasc drepturile si obligatiile ce decurg din casatorie. dovada acestora putand sa se faca prin orice mijloc de proba. In NCCiv. Starea civila se dovedeste cu actele de stare civila care au aceeasi forta doveditoare cu certificatele de stare civila. le citeste obligatiile si drepturile aferente din CF si intocmeste actele doveditoare in baza carora apoi se intocmeste actul de casatorie. 52. in fata ofiterului de stare civila trebuie sa fie prezenti ambii soti. Momentul incheierii casatoriei Se incheie in prezenta a 2 martori. Casatoria nu poate fi deovedita decat cu certificatul de casatorie. In cazul in care unul dintre soti nu cunoaste limba romana sau este surdo -mut consimtamantul i se ia prin interpret. 53 din legea 119/1996 cu privire la intocmirea ulterioara sau reconstituirea actelor de stare civila. Potrivit art. Ofiterul de stare civila ia act de consimtamantul sotilor dupa care ii declara casatoriti. Ce se intampla daca ofiterul de stare civila uita sa semneze actul? Sotii sunt in orice caz casatoriti. se aplica art. starea civila sa deovedeste cu actele de stare civila. 52. certificatele de stare civila au aceeasi putere dovedeitoare ca si actul de stare civila in baza caruia sunt eliberate. 53 din legea 119/1996 cu privire la reconstituirea actelor de stare civila. Daca nu exista acte de stare civila. se face aplicarea art.

11 . Sanc iunea este divor ul.sus inere. Efecte privind raporturile personale nepatrimoniale Rela iile personale dintre so i nu sunt reglementate exhaustiv de c tre CF în art. s solicite integrarea în locuin . încurajare. îngrijiri. b) Obliga ia de a locui împreun nu acela i domiciliu. So ul alungat din locuin poate. So ii hot r sc de comun acord în tot ce prive te c s toria (art. NCCiv în art. Efecte patrimoniale 1. Dac so ii nu se în eleg. chiar i în situa ia în care locuin a e proprietatea exclusiv celui evacuat.03. so ii decid de comun acord dac s locuiasc împreun sau separat. Efecte privind capacitatea minorului 3. legea nu permite unuia din so i s se adreseze instan ei (spre deosebire de dezacordul privind drepturile p rinte ti). Principiul egalit ii dintre so i (art. S-a pus problema dac e posibil evacuarea unuia din so i din locuin a comun . pe calea ordonan ei pre edin iale. Motiv de divor : refuzul unuia dintre so i de a. Motiv de divort: dac unul din so i p r se te în mod nejustificat locuin a comun .art.i îndeplini îndatoririle conjugale.2011) EFECTELE C S TORIEI 1. 25). Motiv de divor : dac unul din so i în alung pe cel lalt din locuin . 321-323 instituie un regim special al imobilului cu destina ia de locuin comun i al bunurilor mobile aferente. chiar dac e proprietar exclusiv. Obliga ii personale reciproce a) Obliga ia de sprijin moral . 2 si 25-28. Efecte privind raporturile personale nepatrimoniale 2. care pun în pericol via a sau s n tatea so ului sau copiilor). 26). - c) Îndatoririle conjugale Se refer la rela iile intime dintre so i. 2 CF . Rezult c aceast obliga ie e înc lcat atunci când unul din so i refuz în mod abuziv s locuiasc împreun .Curs 3 (09. Acesta const în faptul c niciunul din so i. Prezum ia de paternitate e fundamentat pe obliga ia de fidelitate i pe îndatoririle conjugale. nu poate s dispun f r consim mântul scris al celuilalt so cu privire la dreptul asupra imobilului lor comun sau bunurilor din locuin a comun . ci coabitare. nu e men ionat expres.În mod excep ional (pentru fapte grave. d) Obliga ia de fidelitate Nu e men ionat expres în CF. aceast ac iune e admisibil .

e) Obliga ia de a purta numele comun art 27 din CF precizeaz c so ii au urm toarele posibilit i:  fiecare s . Ipoteza în care este adoptat o persoan major c s torit : este vorba de acea persoan care a fost crescut în timpul minorit ii de persoana care dore te s o adopte.  s poarte nume comun (numele unuia dintre ei sau numele lor reunite). - NCCiv prevede expres i posibilitatea ca unul din so i s aib un nume. - 2. Îns niciunul dintre so i nu va putea cere schimbarea numelui pe cale administrativ f r a avea consim mântul celuilalt so . 3. Prin efectul c s toriei.  În caz de divor . (4) din Legea 273 2004 . 8 alin. exist regimuri matrimoniale: De comunitate de bunuri (universal sau par ial ).  dac persoana adoptat e c s torit . acordat în fa a instan ei care autorizeaz adop ia. iar cel lalt. 12 . art. 31 1954 . Efecte privind capacitatea de exerci iu a minorului Art. În func ie de gradul de maleabilitate. Natura juridic este de modalitate a patrimoniului. În func ie de structura intern . De separa ie de bunuri.i p streze numele. Imutabile (nu pot fi modificate în timpul c s toriei). Efecte privind rela iile patrimoniale dintre so i Regimul matrimonial! ansamblul de norme juridice care reglementeaz raporturile patrimoniale dintre so i. Clasificarea regimurilor matrimoniale a. No iunea de regim matrimonial e o abstrac iune juridic . (3) din Decretul nr. structura patrimoniului fiec rui so sufer o modificare (atât activul. dou nume. regimurile matrimoniale pot fi: Mutabil.numele comun al  so ului adoptat se poate schimba cu consim mântul celuilalt so . c. b. precum i dintre so i i ter i cu privire la bunurile i datoriile so ilor. cât i pasivul).minorul care se c s tore te dobânde te capacitate deplin de exerci iu. Criteriul izvorului. Conven ionale: alese de so i prin conven ie. Mixte (regimul particip rii la achizi ii). Exist regimuri matrimoniale: Legale: sunt prev zute de lege i se aplic prin efectul legii. 59 alin. so ul revine la numele avut înaintea c s toriei (numele adoptatorului).

32 CF sunt comune. Este un regim legal. (b): un so poate s -i doneze celuilalt so un bun propriu. Administrarea. Regula este c datoriile sunt proprii i c doar cele prev zute expres în art. b.Regimul comunit ii legale Reglementat de CF. Actele sau conven iile prin care s-ar suprima sau mic ora masa bunurilor comune Actele sau conven iile prin care s-ar m ri masa bunurilor comune pe seama bunurilor proprii ale unuia dintre so i. cât i de so i în timpul c s toriei. iar bunurile proprii reprezint excep ia. Unic . cu clauza intr rii bunului în comunitatea de bunuri. folosin a i dispozi ia asupra bunurilor comune sunt reglementate astfel încât fiec rui so îi sunt conferite acelea i puteri. Principiile comunit ii legale 1. A adar. Tr s turile comunit ii legale 1. unic. Exist o controvers privind valabilitatea acestor conven ii. indiferent de manifestarea lor de voin . a. obligatoriu i imutabil Legal . Regula o constituie bunurile comune. Majoritatea autorilor consider aceste conven ii ca fiind interzise. iar calificarea lor se face f r a deosebi dup cum au fost dobândite de b rbat sau de femeie. NCCiv va permite încheierea conven iilor matrimoniale. NCCiv reglementeaz dou tipuri de regimuri matrimoniale conven ionale pentru care soii pot opta ca alternativ : separa ia de bunuri sau comunitatea conven ional extins sau restrâns . dar libertatea încheierii lor nu va fi absolut . Este un regim decomunitate par ial Dpdv al bunurilor. 2. Principiul conform c ruia munca femeii în gospod rie constituie o contribu ie la dobândirea bunurilor comune. exist bunuri comune i proprii. Se aplic so ilor prin efectul legii. Forma caracteristic este proprietatea dev lma asupra bunurilor. cu excep ia cazului prev zut de art. nu exist alte regimuri matrimoniale alternative.pentru c nu sunt permise conven iile matrimoniale. Principiul egalit ii dintre so i Egalitatea presupune c bunurile so ilor sunt comune sau proprii. Art. Datoriile pot fi de asemenea proprii sau comune. Obligatoriu. La disolu ia c s toriei nu se face discriminare între b rbat i femeie. Principiul subordon rii raporturilor patrimoniale celor personale 3. precum i conven iile încheiate între so i i ter i. 2. 13 .este prev zut de lege. 30 (2) din CF: orice conven ie contrar este nul . 31 lit.  Acte juridice interzise - Sunt interzise atât conven iile încheiate între viitorii so i înainte de c s torie.

Intereseaz data justului titlu pentru uzucapiunea scurt 10-20 ani. Bunul devine comun indiferent dac în actul de dobândire este trecut un singur so sau amândoi. sunt. No iunea de tbunt în sens larg (bunuri corporale incorporale.pentru a se considera bunul ca fiind comun. folosin i Sfera actelor juridice permise este foarte restrâns . mo tenire sau dona ie. de oricare dintre so i.CF nu distinge în principiu între modurile de dobândire.668 NCCiv. proprietatea dev lma .intervalul cuprins între momentul încheierii c s toriei i momentul disolu iei c s toriei. modul de administrare. Dreptul de proprietate NU este un bun comun!!! În schimb. Bunuri dobândite prin uzucapiune Dobândirea opereaz cu caracter retroactiv . Intereseaz data începerii posesiunii pentru uzucapiunea lung . unii autori consider c posesiunea ar fi un bun comun. trebuie ca data la care începe s curg termenul s se situeze în interiorul c s toriei. No iunea de tdobândiret . Art. Bunuri dobândite în timpul separa iei în fapt Solu ia: i acestea sunt bunuri comune. dar separa ia în fapt poate avea semnifica ie juridic atunci când se stabile te contribu ia fiec ruia la dobândirea acelor bunuri. afar numai dac dispun torul a prev zut c ele vor fi comune. Acte juridice permise - Dona iile care au ca obiect bunuri proprii ale so ilor (dar sunt revocabile) Testamentul Conven iile prin care so ii concretizeaz dispozi ie asupra bunurilor comune. 31 (b): sunt bunuri proprii bunurile dobândite în timpul c s toriei prin legat. No iunea tîn timpul c s torieit. Excep ie: art. 30 alin (1) C. Toate bunurile dobândite înaintea c s toriei sunt bunuri proprii 14 . mobile imobile). Bunurile comune ale so ilor Art. bunuri comune ale so ilor. de la data dobândirii lor. Fam: Bunurile dobândite în timpul c s toriei. 667. A.

b) Bunurile dobandite prin mostenire. 845 CCiv (ori de cate ori un ascendent incheie un CVC cu un descendent cu rezerva dreptului de uzufruct se prezuma ca in realitate contractul respectiv nu este CVC ci contract de donatie). Criteriului aproprierii de unul dintre soti. legat sau donatie afara numai daca dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune. cu titlu universal. Art. Dispunatorul poate. Bunurile proprii Sunt bunuri proprii numai anumite categorii de bunuri.03. poate fi exprimata expres. fizic sau intelectual al unuia dintre soti (imbracamintea. sa gratifice pe ambii sotii. Bunurile comune pot deveni bunuri proprii prin mecanismul impartirii bunurilor comune care in anumite situatii este permisa si in timpul casatoriei. 31 din CF. S-a avut in vedere prezumtia de donatie instituita de art. In practica judecatoreasca s-a decis ca bunul dobandit de un sot de la tatal sau in temeiul unui CVC prin care tatal isi rezerva dreptul de uzufruct este bun propriu. Natura juridica a darurilor de nunta -> daruri manuale => in practica judecatoreasca s-a stabilit ca sunt bunuri comune pentru ca din imprejurarile in care sunt facute rezulta intentia donatorilor de a-i gratifica pe ambii soti. Astfel un bun propriu poate sa devina un bun comun (prin donatie). Dovada vointei dispunatorului se poate face cu orice mijloc de proba. poate fi universal. bunul sa fie afectat uzului exclusiv si personal. etc. Vointa dispunatorului in sensul ca bunul sa fie comun poate produce efecte juridice in masura in care nu sunt incalcate dispozitiile referitoare la rezerva succesorala. cele destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti) pot fi dobandite cu bunuri comune.Curs 4 (16. Donatiile sunt bunuri proprii fara a deosebi de donatie indirecta. dar si tacit insa atunci cand este tacita.) care prin natura lor sunt folosite de unul dintre soti. situatie in care avem un bun comun si nu propriu. deghizata. 31 b) prevede insa si o exceptie afara daca dispunatorul a prevazut altfel . Leguitorul a considerat necesar ca ele sa fie calificate ca bunuri proprii datorita: Criteriului afectatiunii. cu sarcina. daca doreste. c) Bunurile de uz personal si cele destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti. sunt bunuri proprii cele dobandite prin legat tot datorita caracterului intuitu personae (vorbim de legatul facut de un tert). directa.2011) B. mostenirea legala se intemeiaza pe legatura de rudenie cu un puternic caracter intuitu personae. cu titlu particular. respectiv cele expres si limitativ prevazute de art. cu conditie. Legatul mostenirea testamentara. bunul nu este propriu celui care il foloseste). blanuri. S-a considerat ca in masura in care aceste bunuri au o valoare ridicata in raport cu veniturile sotilor si cu 15 . Bunurile de uz personal pentru a fi considerate bunuri proprii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fi fost dobandite de sotul care le foloseste (daca bunul a fost dobandit de un sot dar este folosit de celalalt sot. Vointa dispunatorului trebuie sa fie neindoielnica. cartile de agrement). dispozitie care se refera atat la legate cat si la donatii. Categoriile de bunuri proprii prevazute de CF: a) Bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei acestea sunt si raman bunuri proprii pe toata durata casatoriei. Anumite bunuri proprii (cele de uz personal. trebuie sa rezulte in mod neindoielnic. Criteriului subrogatiei reale. mostenirea opereaza in conditiile stabilite de lege. nu intereseaza modul concret de dobandire (asemenea bunuri pot fi dobandite atat cu bunuri proprii cat si cu bunuri comune). Bunurile dobandite prin mostenire mostenirea legala care opereaza ori de cate ori defunctul nu a lasat un testament sau testamentul nu produce efecte. neechivoc din imprejurarile in care a avut loc. Solutia depinde de la caz la caz. incaltamintea. dar manual. nu conteaza felul legatului. implicita. Intre bunurile proprii si cele comune exista un circuit. S-a pus problema naturii juridice a bunurilor de lux (bijuterii.

manuscrisele. In cazul in care sotii exercita aceeasi profesie. bunurile dobandite prin donatie. Despagubiriile sunt bunuri proprii si drepturile de creanta. daca sotul are calitate de beneficiar indemnizatia pe care o incaseaza este bun propriu. etc. Sotul care este autorul lucrarii respective are un drept de proprietate asupra acestor bunuri considerate a fi bunuri proprii. Chair daca un sot exercita mai multe profesii. proiectele artistice. se ofera tot cu caracter de compensatie => bunuri proprii.nivelul lor de viata si au fost dobandite in scopul investirii => bunuri comune. 340 mentine aceste categorii de bunuri proprii. ocupatii temporare. bunurile pe care le utilizeaza nu sunt bunuri comune. ci se refera la suportul material in care se materializeaza opera. Ca si drept de creanta salariul este considerat a fi bun propriu 16 . Pretul respectiv daca se investeste in alt bun. d) Bunurile dobandite cu titlu de premiu. Lafel si in cazul in care unul dintre soti a exercitat succesiv mai multe profesii. Scopul il constituie mentinerea disctinctiei intre masa bunurilor comune si masa bunurilor proprii. => producte civile => natura juridica a castigului depinde de natura sumei de bani investite => bun propriu. Bunurile trebuie sa fie afectate profesiei. loterie. majoritatea autorilor considera insa ca bunul este in parte bun comun si in parte bun propriu (are o natura juridica mixta) si se ridica doua tipuri de probleme: cum se vor face actele de gestiune asupra acestor bunuri? Se vor aplica regulile din materia bunurilor comun. si salariul incasat suma de bani. ca si premiile. si sumele de bani care sunt incasate. Premiile si recompensele premiile au in vedere bunurile primite de unul dintre soti care a adus o contributie seminificativa in anumite profesii (adica nu cuprinde premiile primite la salariu. Cum calificam dpdv juridic un bun dobandit in parte cu sume care reprezinta bunuri proprii si in parte cu bunuri comune? Unii au considerat ca ar trebui aplicata regula accessorium sequitur principale. proiectele de inventii si inovatii. care sunt prevazute de legislatia muncii). bunurile destinate fiecarei dintre acestea sunt bunuri proprii. In practica judecatoreasca s-a pus problema ce se intampla si daca subrogatia reala cu titlu universal poate produce efecte si numai partial. sunt bunuri proprii si drepturile patrimoniale de proprietate intelectuala asupra creatiei unuia dintre soti si asupra semnelor distinctive pe care le-a inregistrat. sunt bunuri proprii si fructele bunurilor proprii. suma respectiva de bani ar urma sa fie considerata bun comun. art. In jurisprudenta s-a pus problema naturii juridice a diferitelor bunuri castigate la diferite jocuri de noroc. si nu unei pasiunii vremelnice. tot bun propriu va fi bunul obtinut. e) Indemnizatia de asigurare sau despagubirea pentru pagube pricinuite persoanei. bunurile destinate exercitarii profesiei sunt tot bunuri proprii insa sunt exceptate bunurile care sunt parte dintr-un fond de comert. Indemnizatia de asigurare nu conteaza cine plateste sumele de asigurare. ci sotii au un drept de proprietate comuna pe cote -parti. proiectele de inventie si inovatiile nu se refera la drepturile autor. Deosebirile ar fi urmatoarele: nu s-a mai prevazut expres categoria de bunuri proprii a bunurilor dobandite inainte de casatorie. Cu toate acestea exista o serie de categorii de bunuri cu privire la care CF nu cuprinde nicio reglementare si care dpdv al calificarii lor au ridicat probleme in practica: Salariul si veniturile asimilate acestuia salariul se prezinta sub 2 forme: salariul neincasat inca drept de creanta. Cota-parte din fiecare bun este bun propriu. Bunurile destinate exercitarii profesiei sunt proprii tot datorita destinatiei lor chiar daca au fost dobandite cu bunuri comune sau proprii celuilalt sot. schitele. nu se refera la opera ca si continut de idei. f) Valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare. Manuscrisele stiintifice. NCCiv. Recompensele. Bunul care este obtinut de un sot in schimbul unui bun propriu sau pretul ar fi tot un bun propriu. literare. in functie de procentul din bun dobandit prin intermediul bunului propriu / comun. se includ si despagubirile morale. daca opereaza prezumtia de comunitate. cum se va face partajul acestor bunuri? In practica judecatoreasca se considera ca solutia ar trebui sa fie includerea bunului in masa de impartire (insa la ce valoare dat fiind ca incorporeaza si mijloace comune si mijloace proprii) la valoarea de bun comun. legat bunurile sunt comune daca dispunatorul in mod expres a prevazut acest lucru. Temeiul este subrogatia reala cu titlu universal (opereaza intre mase particulare).

de catre un sot cu o societate inainte de casatorie. Dreptul de creanta reiese dintr-un antecontract de CVC facut inainte de casatorie sau CVC este incheiat in timpul casatoriei => bunul este comun in afara cazului in care bunul este platit in totalitate inainte de casatorie. iar cumparatorul ramane dator sa plateasca ratele la banca. Daca insa imbunatatirile sau reparatiile au dus la transformarea esentiala a imobilului astfel incat acesta a devenit un bun nou => bun comun. dar se apreciaza de la caz la caz. Bunurile dobandite cu plata pretului in rate. partial comun. iar predarea bunului se face in timpul casatoriei. 31 CF fie textele din materia accesiunii imobiliare artificiale (493 494 CCiv. Ipoteza in care mai intai se dobandeste un drept de crean care il indreptateste pe viitorul sot sa ta dobandeasca un drept de proprietate. Daca aceasta se face in timpul casatoriei => bun comun. Trebuie facuta distinctie intre raporturile dintre sotul deponent si banca si cele dintre soti pe de alta parte. Constructia este ridicata cu consimtamantul celuilalt sot si cu bunuri comune => constructia este bun comun si terenul este bun propriu urmand ca sotul neproprietar al terenului sa dobandeasca un drept de superficie. Se aplica fie art. caci banca plateste integral pretul vanzatorului.pentru ca si raportul de munca al sotului este intuitu personae. Din salariu se poate face plata pensiei de intretinere care este o datorie proprie. Proprietatea se transmite nu la momentul incheierii contractului. si o parte dupa -> intereseaza data la care s-a dobandit dreptul de proprietate si nu cand si cum se platesc ratele. Sigur ca se tine cont de contributia celuilalt sot. Bunurile dobandite cu sume de bani provenite din salariu sunt bunuri comune insa sumele pot fi utilizate si pentru bunurile proprii ale unuia dintre ei. Sumele de bani economisite si depuse la banca. Fructele si productele. Acelasi rationament si pentru producte. De exemplu imobilele cumparate cu credit ipotecar la o banca : avem si raportul de creditare si raportul izvorat din CVC se dobandeste proprietatea asupra bunului la momentul incheierii CVC. Se ridica o constructie pe terenul bun propriu al unuia dintre soti. 30. Daca construieste fara acordul celui care are terenul este constructor de buna-credinta si are un drept de creanta care insa este bun comun. Daca dreptul s-a dobandit inainte de casatorie bunul este bun propriu. In raporturile juridice cu banca sotul deponent este singurul care poate sa exercite acte cu privire la sumele respective de bani (aflate in cont) doar el poate dispune de sumele respective de bani. ci la momentul procesului de predare primire. In NCCiv. Situatia de fapt poate fi nuantata. Salariul nu este doar un bun comun ci indeplineste si functia de criteriu in raport cu care se stabileste contributia fiecaruia dintre soti la bunurile comun. Daca imbunatatirile sau reparatiile se realizeaza cu bunuri comune se face distinctie dupa cum acestea au dus la modificari esentiale sau nu ale imobilu => lui este bun comun sporul de valoare. In schimb in raporturile dintre soti se vor aplica pe deplin regulile regimului matrimonial (art. O parte din rate sunt platite inainte de casatorie. Solutia o dam pornind de la rationamentul ca dreptul de proprietate da natura bunurilor respective. Constructiile efectuate de soti sau de unul dintre acestia. - - - - - - 17 . Depunerea unor sume de bani nu schimba natura juridica a acestora ceea ce inseamna ca vor fi bunuri comune sau proprii asa cum au fost la data depunerii. Distinctia se face dupa cum imbunatarile sau reparatiile s-au realizat cu mijloace comune sau proprii. Fructele bunurilor comune sunt bunuri comune si cele ale bunurilor proprii sunt bunuri proprii.). Salariul incasat este bun comun in temeiul art. art. Daca bunul a fost platit in parte inainte de casatorie partial si partial dupa casatorie => bunul este partial propriu. de exemplu. Contract de construire (antrepriza) care se incheie. 30 (1). 342 seprevede ca veniturile din munca si cele asimilate sunt bunuri comune indiferent de data dobandirii lor insa numai in cazul in care creanta privind incasarea lor devine scadenta in cursul comunitatii. art 31 CF). 30 (1) CF. Sporul valorii imobilului bun propriu al unuia dintre soti.

altfel e nevoie de inscris authentic  Deroga de la art. (3) CF prezumtie: calitatea de bun comun nu trebuie dovedita Prezumtie legala de comunitate Prezumtie relativa B. dovada datei dobandirii se face cu orice mijloc de proba. e ceruta doar forma scrisa ad probationem. nu si a proprietatii asupra bunului Daca bunul a fost dobandit de un sot in temeiul unui act juridic.raportutile dintre soti . 1191(1) CCiv (actele juridice de o valoare mai mare de 250 lei se face prin inscris) => indifferent de valoare se poate face dovada cu orice mijloc de proba. atunci se considera ca art 5 (1) deroga de la dreptul comun:  Se deroga de la art.raporturile soti-terti a.Curs 5 (23. 1191(2) CCiv (nu se poate face dovada cu martori in contra/peste a ceea ce prevede un inscris)  Deroga de la art. Calitatea de mostenitor certificatul de mostenitor face numai dovada calitatii de mostenitor. chiar daca inscrisul nu are data certa Conditii procedurale de administrare a probelor Admisibilitate. administrare (CPCiv) art. 1192 (data certa) bunurile dobandite inainte de casatorie daca sotul invoca un inscris. Raporturile dintre soti Mijloace de proba Daca calitatea de bun propriu se intemeiaza pe fapte juridice. 30 alin. (1) decretul 32/1954 : dovada ca un bun e propriu se va putea face intre soti cu orice mijloc de proba Distinctie: . 1205 CCiv (marturisirea extrajudiciara verbal este permisa in masura in care este permisa proba cu martori)  Art.2011) Dovada bunurilor comune si a bunurilor proprii A. Dovada bunurilor comune Art. 1189: nu pot fi audiati ca martorii rudele/afinii pana la gradul IV Art. 1190 exceptie: procesele de stare civila/divort 18 . calitatea de bun propriu se dovedeste ca in dreptul comun. Dovada bunurilor proprii Exceptie: calitatea de bun propriu trebuie dovedita Art 5 alin.03.

Gestiunea exclusiva desi bunul e comun. Prezumtia functioneaza si in timpul separatiei in fapt. Raporturile soti-terti Se aplica regula din dreptul comun in materia probatiunii tertii pot face dovada prin orice mijloc de proba N.Civ nicio dovada nu poate fi primita in contra unei prezumtii legale. (1) CF deroga de la dispozitiile CPCiv se permite doar in ceea ce priveste capatul de cerere privind divortul. Gestiunea bunurilor comune PRINCIPIUL EGALITATII exista cateva sisteme: 1. Gestiunea comuna cat timp dureaza casatoria => se aplica si in timpul despartirii in fapt. 35(1) sotii administreaza si folosesc impreuna bunurile commune si dispun astfel de ele (gestiunea comuna)Gestiunea paralela DOAR pentru actele de conservare. NU legala (doar prezumtia este legala). 2. Gestiunea comuna actele sunt savarsite de ambii soti impreuna si exista si ideea de mandat tacit reciproc. b. Forta prezumtiei: prezumtie relativa [art 1202 C. Opunerea poate fi formala sau rezultata din imprejurari de fapr neechivoce (limita de fapt a prezumtiei mandatului tacit reciproc). nu si impartirea bunurilor. Prezumtia mandatului tacit reciproc intre soti (art. Domeniul de aplicare este identic cu cel al gestiunii commune. Poate fi rasturnata de sotul care nu a participat la incheierea actului juridic. In practica judiciara s-a considerat sica aceasta prezumtie nu opereaza in timpul separatiei in fapt (sau in timpul procesului de divort).Civ bunurile mobile dobandite inainte de casatorie sotii trebuie sa faca un inventar (in lipsa inventarului se prezuma ca sunt comune) Functionarea regimului comunitatii de bunuri. 35 alin.C. dublat de ideea raspunderii fiecarui sot pentru actele incheiate singur 3. cat timp unul dintre soti e pus sub tutela/curatela sau daca e declarat disparut. 19 . Este un manadat de natura conventionala. raporturile juridice decurgand din calitatea de asociat Diverse aspecte notabile: CF art. Gestiunea paralela fiecare poate sa faca singur orice act asupra bunurilor comune Riscuri: actele de dispozitie in privita aceluiasi bun. un sot poate savarsi acte in dauna celuilalt. sumele depuse la banca de catre unul dintre soti. 5 alin. Ex: testamentul. pot fi savarsite anumite acte juridice doar de catre unul dintre soti. Acopera actele de folosinta(usus si fructus) si de adiministrare. 2 teza II CF) Atunci cand un sot incheie un act juridic se considera ca il incheie atat in nume propriu cat si ca mandatar al celuilalt.Se pune problema de ce art.

terenuri/ constructii + imobile prin destinatie/prin obiectul la care se aplica (ex.Bunuri mobile: art 1909 C.In aceste 2 cazuri actul este cu titlu oneros. Vizeaza numai instrainarea bunurilor. acestea pot fi : Cele legale pot fi: Exprese (cu privire la imobile) si prevazute in art. Sanctiunea nerespectarii limitelor mandatului tacit: Actiunea in nulitate.Instrainarea nu devine valabila dupa partaj (partajul bunurilor commune produce efecte doar pentru viitor. Dpdv al actelor juridice acte de dispozitie (nu si de administrare sau folosinta).Doctrina: se considera ca limita trebuie aplicata si antecontractului avand in vedere consecintele acestuia => antecontract lovit de nulitate relative Jurisprudenta recenta: antecontractul nu trebuie lovit de nulitate (antecontractul nu e un act de dispozitie => limita nu trebuie extinsa).Imobile: dispozitie legala. nu si dobandirea lor.Limite(se revine la regula gestiunii commune bazate pe consimtamantul expres al ambilor soti). 35 (2) teza II din CF. cu o exceptie: darurile si actele de binefacere obisnuite pot fi incheiate de unul dintre soti si fara consimtamantul expres al celuilalt.ipoteza in care sotii intra in posesia unui bun al unui tert - 20 .cu privire doar la anumite bunuri/acte juridice legale. Dpdv al izvorului limitele pot fi: de fapt .In doctrina exista si opinia conform careia nulitatea este absoluta .Efectele actului juridic fata de tertul contractant: . spre deosebire de dreptul comun) . .Civ (posesia de buna-credinta) . Doar daune interese pt neexecutare. Dpdv al actelor juridice acte cu titlu gratuit intre vii.ipoteza in care tertul a intrat in posesia unui bun comun . acte dezinteresate NU. Virtuale acte cu titlu gratuit Dpdv al bunurilor bunuri mobile si imobile.Nulitate totala (intrucat nu se cunosc cotele parti) . Acte juridice intre vii. Instanta nu poate pronunta o hotarare care sa suplineasca consimtamantul celuilalt sot. chemanad in judecata sotul si tertul . Dpdv al bunurilor . Acte juridice cu titlu gratuit : liberalitati (nu se pot face fara consimtamantul celuilalt sot). Problema in practica: legata de un antecontract de vanzare-cumparare privind un bun comun (incheiat de un singur sot).Bunuri mobile/imobile cu titlu gratuit se apara interesul sotului care nu a consimtit Actiunea in revendicare . pe care tertul trebuie sa o cunoasca . uzufructul).opunerea unuia dintre soti la incheierea unui act juridic de catre celalalt so conventionale .

C.- Art 643 N. Depinde de solutia care se da: daca actiunea e admisa. NCCiv: spre deosebire de CF se inverseaza regula: mai mare importanta gestiunii paralele si se consacra sistemul gestiunii commune pentru actele juridice grave (bazat pe consimtamantul expres). Actele cu titlu gratuit intre vii asupra bunurilor mobile.Civ oricare coproprietar poate sa formuleze singur o actiune in revendicare. ea profita tuturor coproprietarilor. Schimbarea destinatiei bunurilor. Actele juridice asupra bunurilor mobile supuse publicitatii. 21 . hotararea nu e opozabila celuilalt sot. Daca se pierde bunul comun. hotararea nu poate fi opusa sotului care nu a fost parte in process. NU mai reglementeaza prezumtia de mandat tacit reciproc! Raman in sfera gestiunii commune: Actele juridice de dispozitia asupra bunurilor imobile. daca actiunea se pierde.

obligatia poate fi asumata in modalitati diferite (un sot se poate obliga pur si simplu si celalalt sub conditie / termen). nefiind suficient ca obligatia sa fie asumata in acest scop. Si acesta se aplica actelor unilaterale (mai rar). In practica judecatoreasca apar si solutii in sensul ca se aplica si bunurilor proprietate privata in timp ce toata doctrina considera ca se refera doar la bunuri proprietate publica. Prejudiciul trebuie cauzat prin insusirea ilicita a unui bun.03. Categorii care dau si doua categorii de creditori respectiv creditori personali si creditori comuni. Se refera la insusirea ilicita a unor bunuri proprietate publica. sunt ocrotite si celalalte drepturi corespunzatoare dreptului de proprietate publica. Dpdv juridic cei doi soti raspund pe temeiuri diferite. de regula. realizata efectiv. plata primelor de asigurare). 4. 3. Daca sunt indeplinite conditiile obligatia de a repara prejudiciul constituie o datorie comuna. Obligatia de a repara prejudiciul cauzat prin insusirea unor bunuri proprietate socialista. Cheltuielile facute cu administrarea oricaruia dintre bunurile comune. pin acelasi act sau prin acte separate. Datorii comune.Curs 6 (30. Textul se refera la obligatii contractate insa sfera lui de aplicare este mai larga acoperind si obligatiile asumate prin acte unilaterale. Textul foloseste formula impreuna care trebuie inteleasa in sens larg obligatia trebuind sa fie asumata fie concomitent. Obligatiile contractate de fiecare dintre soti pentru indeplinirea nevoilor obisnuite ale casniciei. solidara sau indivizibila. in practica fiind vorba adeseori de fapte penale desi apar si cazuri in care este doar un delict civil. Sotul care a savarsit faptul ilicit raspunde civil delictual pentru 22 . Cheltuiala trebuie sa fie facuta. De asemenea. bunurile comune sa fi inregistrat o sporire (in sens larg) fie in sensul evitarii scaderii valorilor comune. Este necesar sa se constate ca faptul insusirii este savarsit de unul dintre soti. Obligatiile pot fi asumate direct (prezenta personala) sau prin reprezentare (madat tacit reciproc). Categorii de datorii comune: 1. cheltuieli pentru conservarea bunurilor. 2. si trebuie sa existe si legatura de cauzalitate. Si in acest caz vorbim de mandat tacit reciproc. Chiar daca textul se refera la proprietate. dar devine fapta comuna pe masura ce se indeplinesc conditiile enumerate. Trebuie sa fie vorba de o cheltuiala de administrare (plata impozitelor. Obligatia este comuna fara a deosebi dupa cum este comuna. In materia datoriilor. sa prezuma ca datoriile sunt personale (ale fiecarui dintre soti) si comune sunt a numai datoriile expres si limitativ prevazute de lege (art. Cheltuiala trebuie sa fie in legatura cu un bun comun dar cheltuiala trebuie sa fie si asumata / facuta printr-un act juridic de un singur sot in temeiul mandatului tacit reciproc pentru ca daca ar fi facuta de ambii soti ar fi tot comuna dar in baza altui text de lege. Aceasta obligatie incepe prin a fi personala (primul care trebuie sa raspunda este cel ce a savarsit fapta insusirii). fie succesiv.2011) Datoriile sotilor Regasim in patrimoniul fiecaruia dintre soti la pasiv doua categorii de datorii: Datorii personale. Obligatiile contractate de soti impreuna. Cauza trebuie sa fie asumata in vederea indeplinirii nevoilor obisnuite ale casatoriei. Obligatiile sotilor pot fi si secundare sau accesorii. 32 din Codul Familiei).

Din perspectiva NCCiv. celalat sot poate invoca beneficiul de discutiune. bunurile devin proprii sotului debitor. Se respecta astfel regula ca intotdeauna creditorul personal urmareste numai bunuri proprii pentru ca dupa ce se cere impartirea bunurilor comune. 353. Legat de ultima categorie comuna se prevede ca este datorie comuna repararea prejudiciului cauzat prin insusirea bunurilor comune nu se mai limiteaza la proprietate publica. Regimul juridic al datoriilor comune Daca datoria este personala. NCCiv. In ipoteza in care bunurile comune sunt neindestulatoare se pot urmari bunurile personale ale fiecaruia dintre soti. creditorul este comun. in art. Daca nu se respecta regula. Creditorii comuni urmaresc bunurile comune ale sotilor si daca acestea sunt insuficiente. Cand se va ajunge la impartirea bunurilor comune se va stabili in ce masura fiecare raspunde pentru datoriile comune si cel care va fi platit mai mult va avea un drept de creanta asupra celuilalt. Regula este divizibilitatea si atat timp cat Codul Familiei nu prevede nimic. art. Daca sunt neindestulatoare bunurile sotului debitor. NCCiv. In ceea ce priveste datoriile personale. creditorul personal poate cere impartirea bunurilor comune prin hotarare judecatoreasca in masura necesara satisfacerii creantei lor. daca datoria este comuna. 33 din Codul Familiei prevede regula: creditorii personali ai fiecaruia dintre soti pot urmari numai bunurile proprii ale sotului debitor. Daca ar urmari bunuri comune. doua fiind deosebirile intre cele doua: in ceea ce priveste prima categorie. se poate invoca beneficiul de discutiune. administrarea sau dobandirea bunurilor comune. 354 NCCiv. are in vedere o sfera mai larga pentru ca se refera la obligatiile legate de conservarea. aplicam aceasta regula din dreptul comun.. Sotul care a platit datoria comuna se subroga in drepturile creditorului pentru ceea ce a subrogat peste cota parte ce i-a revenit din comunitate si acest sot are un drept de retentie asupra bunurilor celuilalt sot pana la acoperirea integrala a creantelor pe care i le datoreaza. prevede ca veniturile din munca ale unui sot precum si cele asimilate nu pot fi urmarite pentru datoriile comune asumate de celalalt sot cu exceptia obligatiilor asumate pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei. 351 se reglementeaza tot aceste 4 categorii de datorii comune.fapta proprie. 23 . celalalt sot raspunde pe temeiul imbogatirii fara justa cauza (deci numai in masura in care a sporit valoarea bunurilor comune). Raspunderea sotilor va fi solidara daca s-a prevazut in contract acest lucru. mentine aceste masuri in art. Creditorii personali pot cere luarea unor masuri asiguratorii pentru ca aceste masuri doar indisponibilizeaza b unul in patrimoniul sotilor. Creanta se divide in mod egal pentru ca opereaza o prezumtie simpla ca fiecaruia dintre soti ii corespunde jumatate din datoria comuna. Calificarea unei datorii ca fiind comuna intereseaza pentru a sti ordinea in care se urmaresc bunurile din patrimoniul sotilor si ea nu atrage de plano raspunderea solidara a sotilor. aduce modificari: Institutia solidaritatii in ceea ce priveste raspunderea sotilor cu bunurile lor proprii. pot fi urmarite si bunurile proprii ale unuia dintre soti (are un caracter subsidiar). creditorul este personal. NCCiv. Art. Cum se amenajeaza aceasta regula nu este prevazut expres in Codul Familiei.

Situatiile in care bunurile ar putea fi impartite in timpul casatoriei sunt limitate. - 2. Legat de efectul partajului trebuie mentionat ca bunurile comune impartite devin bunuri proprii (aceasta imparteala are caracter defnitiv). In practica judecatoreasca s-au mai retinut si alte cazuri: La confiscarea speciala ca masura de siguranta In cazul unei contestatii la executare (art. Art. proc. Obiectul actiunii: pot fi impartite bunurile comune in tot sau in parte. Nu se confunda motivele temeinice pentru impartirea bunurilor comune cu motivele temeinice pentru desfacerea casatoriei prin divort. Simpla despartire in fapt a sotilor nu constituie motiv temeinic pentru imparteala bunurilor comune. Conditii: Creditorul personal trebuie sa fi urmarit in prealabil bunurile proprii ale sotului debitor actiunea in imparteala avand caracter subsidiar. fiscala. Impartirea se face la valoarea reala a bunurilor din momentul impartirii. (1) C. Bunurile proprii ale sotului debitor trebuie sa fie neindestulatoare. Regimul matrimonial al comunitatii de bunuri ramane in fiinta cat timp dureaza casatoria. Partajul bunurilor comune produce firesc efecte numai pentru viitor. Ce se intelege prin in timpul casatoriei ? la desfacerea casatoriei prin divort bunurile comune pot fi impartite prin invoiala sotilor sau pe cale judecatoreasca. Conditii necesare: Sa existe motive temeinice nu sunt definite de leguitor asa ca de la caz la caz se apreciaza de instanta judecatoreasca. Doar prin hotarare judecatoreasca imparteala se poate face doar prin hotarare judecatoreasca in cadrul unui proces de partaj. La cererea unuia dintre soti pentru motive temeinice. 174 C. Orice conventie contrara este lovita de nulitate absoluta. leguitorul a conceput proprietatea devalmasa a sotilor ca fiind o proprietate comuna organizata si fortata menita sa dainuite cat dureaza si casatoria. si art. proc. Prin impartirea bunurilor comune in timpul casatoriei comunitatea de bunuri nu inceteaza.Impartirea bunurilor comune in timpul casatoriei Preocuparea leguitorului pentru protectia bunurilor comune a determinat masuri extrem de restrictive. In materia regimului matrimonial. In temeiul pp conversiunii actelor juridice o conventie intre soti prin care impart bunurile comune poate fi folosita in proces ca mijloc de proba pentru a demonstra vointa partilor. conditiile de exercitare ale celor doua actiuni fiind diferite. Actiunea poate fi promovata doar de catre soti (are cara cter personal). Creditorul exercita un drept propriu.) CF prevede doua situatii: 1. Exemple de motive temeinice: situatia in care un sot are un copil dintr-o casatorie anterioara sau in afara casatoriei pe care trebuie sa-l intretina. el nu exercita actiunea pentru imparteala pe calea actiunii oblice. 24 . Rezulta ca in timpul casatoriei inseamna intervalul de timp cuprins intre momentul incheierii casatoriei pana la momentul introducerii cererii de divort. 36 (2) CF prevede ca pentru motive temeinice bunurile comune in intregime sau numai o parte din ele se pot imparti prin hotarare judecatoreasca si in timpul casatoriei. 400 alin. Impartirea bunurilor comune se poate face la cerea creditorilor personali ai unuia dintre soti. fapte grave eventuale abuzuri facute asupra bunurilor comune. Obiectul actiunii il constituie bunurile comune in masura asigurarii creantei necesare debitorului. civ.

Daca este bun comun. dar daca este un bun comun si imobil este necesar consimtamantul expres al sotului celalalt. 358 se prevede ca lucrurile comune pot fi impartite in timpul casatoriei in tot sau in parte prin act incheiat in forma autentica notariala in caz de buna voiala ori pe cale judecatoreasca in caz de neintelegere. Daca este bun comun si mobil. Cel care a constituit aportul dobandeste calitatea de asociat si ii revin anumite titluri de valoare. in practica judecatoreasca s-au mai identificat si alte cazuri bazate pe dispozitii legale extrinseci CF: ipoteza in care se pot imparti bunurile comune in cazul confiscarii speciale ca masura de siguranta dispusa potrivit CP si cazul in care acestea se pot imparti in cazul contestatiei la executare (CPCiv. Avram. iar sotul asociat este singurul care exercita drepturile si obligatiile ce rezulta din calitatea de asociat. Natura juridica a titlurilor de valoare este data de natura juridica a aportului si nu de calitatea de asociat. in art. Aportul poate fi bun comun sau bun propriu. La partaj si celalalt sot are drepturi. Daca celalalt sot doreste sa devina asociat trebuie sa aduca si el un aport social. Si dividendele intra la masa de impartit. ne gandim ca asociat este un singur sot. ci numai in baza contractului societar.. Potrivit NCCiv. toate drepturile si obligatiile care decurg din calitatea de asociat sunt exercitate in raport cu societatea doar de catre sotul asociat. Tot acest articol prevede in mod expres ca regimul comunitatii de bunuri nu inceteaza decat in conditiile legii chiar daca toate bunurile comune au fost impartite in timpul casatoriei. 348-349 NCCiv prevad faptul ca niciodata un sot nu poate aduca ca aport un bun comun fara consimtamantul celuilalt sot. Natura juridica a titlurilor de valoare. Pentru aspecte suplimentare legate de LSC in acest domeniu vezi Regimuri matrimoniale M. 25 . Art. Bunurile si datoriile sotilor in conformitate cu LSC Este posibila constituirea unei societati comerciale de catre 2 soti. Calitatea de asociat are insa si ea importanta caci desi aportul este comun. Titlurile de valoare sunt bunuri comune. atunci opereaza prezumtia de mandat tacit reciproc. dar sotul asociat are o gestiune exclusiva a acestora (doar el poate pretinde dreptul la dividende. caci celalalt sot nu poate deveni asociat in baza mandatului tacit reciproc.In afara acestor doua cazuri. Codul Fiscal). Daca aportul este bun propriu (subrogatie rela cu titlu universal) nu avem probleme. caci este un drept de creanta propriu).. dar judecatorul nu ii poate atribui lui partile sociale ci va avea doar un drept de creanta asupra lor.

Desi suntem in prezenta unei nulitati absolute. aceasta poate fi acoperita potrivit art. Cazurile de nulitate 1. Solutia este ca daca se obtin ulterior autorizarile si incuviintarile casatoria ramane valabila. chiar daca intre timp prima casatorie a incetat prin deces sau a fost desfacuta prin divort. 4 CF privind varsta matrimoniala. Nulitatile absolute exprese le regasim in art. daca ne aflam in cazul unei casatorii putative. 294 si 303 (1) NCCiv. Solutia depinde daca sotul celui bigam (cel din a doua casatorie) este sau nu de buna-credinta. S mai spus ca aceasta -a casatorie se mentine chiar daca s-a nascut un copil mort sau femeia a facut intrerupere de sarcina. Art. 7 din Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civila: a. pana la declararea nulitatii sotia a dat nastere unui copil sau a ramas insarcinata (dispozitie in interesul copilului) in acest caz se acopera fie cand femeia. o virtuale (nu sunt expres prevazute de lege) nulitatea in cazul casatoriei intre persoane al caror sex nu este diferentiat. In cazul minorului se pune intrebarea ce se intampla in cazul in care se incheie casatoria fara a se fi obtinut in prealabil incuviintarile si autorizarile? Legea nu face nicio distinctie si ar trebui sa consideram ca sanctiunea este nulitatea absoluta a casatoriei. In functie de interesul ocrotit in raport cu care nulitatile pot fi: o absolute. 19 din CF si in art. daca sotului impuber i se aplica prezumtia de paternitate. 272 NCCiv si art. Incalcarea dispozitiilor art. aceste particularitati ale nulitatii casatoriei apar atat in ceea ce priveste cazurile. Nulitatile absolute A. 26 . Dupa modul cum sunt prevazute de lege. Incheierea casatoriei de catre o persoana casatorita Intotdeauna nulitatea loveste cea de-a doua casatorie. atunci trebuie sa i se aplice si prezumtia de pubertate.Curs 7 (06.2011) NULITATEA CASATORIEI (DESFIINTAREA CASATORIEI) In materia casatoriei legea instituie anumite dispozitii derogatorii de la dreptul comun.04. o relative. nulitatile in materia casatoriei sunt de regula: o exprese (prevazute de lege). defiintarea casatoriei ar fi pur formala). 20 CF in urmatoarele 2 ipoteze: pana la declararea nulitatii de catre instanta sotul care nu avea varsta matrimoniala a implinit-o (in acest caz. regimul. cazul casatoriei fictive. prevad ca sanctiunea in astfel de cazuri este nulitatea relativa. 2. Daca cel care decedeaza este chiar sotul bigam exista in continuare interes pentru a obtine nulitatea celei de-a doua casatorii. fie cand barbatul nu a avut varsta minima pentru ca textul nu face nicio distinctie intre barbat si femeie si in plus. b. cat si efectele. nulitatea putand fi ceruta doar de persoanele care trebuiau sa-si dea incuviintarile.

nulitatea este absoluta dar se poate acoperi daca pana la declararea nulitatii este obtinuta acesta dispensa de rudenie. dupa ce trece starea respectiva daca persoana doreste sa mentina casatoria. Solutiile in practica judecatoreasca sunt contradictorii (si in sensul nulitatii absolute dar si in sensul nulitatii relative). Art. O sanctiunea excesiva prevazuta de leguitor iar NCCiv. In aceasta ipoteza nu mai poate fi vorba de o simulatie. prevede ca sanctiunea este nulitatea relativa (art. Desi nulitatea este absoluta ar trebui sa acceptam totusi solutia acoperirii nulitatii de catre cel care s-a aflat in acesta stare de lipsa vremelnica a facultatilor sale mintale. Lipsa diferentierii de sex. nu mai prevede aceasta sanctiune. Daca se incheie casatoria fara a se fi obtinut in prealabil dispensa. b. Ulterior. Nulitatile absolute virtuale ale casatoriei: a.c. g. 7 din legea 119/1996 respectiv nulitatea casatoriei celebrata de o persoana care nu are calitatea de ofiter de stare civila. Casatoria fictiva Este definita ca fiind casatoria incheiata in alt scop decat acela al intemeierii unei familii. din afara ei sau din adoptie. Atat din punctul de vedere al structurii. NCCiv. In acest caz casatoria functioneaza ca mijloc licit pentru atingerea unui scop ilicit. simulatia este utilizata in cazul actelor patrimoniale. creand eroarea comuna invincibila ca are calitatea de ofiter de stare civila (error communis facit ius). In acest caz fictivitatea poate fi si unilaterala (adica doar unul dintre viitorii soti sa aiba acest scop iar celalalt sa nu urmareasca acest scop). d. f. Casatoria incheiata de alienatul mintal. scop pe care altfel nu l-ar fi putut realiza. sanctiunea este nulitatea absoluta insa este posibila casatoria intre rudele colaterale de gradul IV cu obtinerea dispensei necesare. Casatoria incheiata cu incalcarea dispozitiilor art. nulitate care se acopera daca persoana a exercitat in public calitatea. Sanctiunea este inopozabilitatea in cazul simulatiei a actului secret. Acest impediment izvorand din rudenie opereaza indiferent daca este rudenie din casatorie. In conditiile in care temeiul il 27 . B. Natura juridica a acestei casatorii conduce spre ideea de simulatie din dreptul civil. Casatoria incheiata cu incalacarea dispozitiilor art. Pentru fundamantarea aceste nulitati s-a ales ca temei fraudarea legii. Daca se incheie casatoria cu incalcarea acestui impediment. Incheierea casatoriei intre persoane care sunt rude in gradul prohibit de lege. debilitate mintala dar si daca este incheiata de o persoana vremelnic lipsita de facultatile sale mintale. e. Din art. aceasta poate sa nu mai fie declarata nula. prevede sanctiunea nulitatii absolute. Se sanctioneaza intentia frauduloasa care este un element subiectiv. 16 CF respectiv in situatiile in care lipseste consimtamantul sau acesta nu a fost exprimat cu respectarea formalitatilor prevazute de lege. Nu conteaza daca persoana in cauza este pusa sub interdictie judecatoreasca. In general. cat si al efectelor nu putem sa consideram casatoria fictiva ca fiind o simulatie si sa-i aplicam regimul comun insa trebuie observat ca o astfel de casatorie nu ar putea fi obtinuta iar sanctiunea ar trebui sa fie nulitatea. debilul mintal si cel vremelnic lipsit de facultatile sale mintale. De aceea dovada fictivitatii se poate face cu orice mijloc de proba fiind foarte dificila. 299). Au fost in practica decizii de anulare a casatoriei in cazul unor malformatii grave care impedica procrearea cum ar fi hermafroditismul. 9 CF rezulta ca nulitatea absoluta opereaza si in cazul impediemntului constand in alientatie. NCCiv. 131 CF adica in lipsa sau fara respectarea formalitatilor de publicitate.

Se poate constata faptul ca o casatorie este de convenienta daca. Regimul juridic al nulitatii absolute In principal se aplica regulile din dreptul comun. respectiv de la data incetarii violentei. Violenta ppzisa fizica sau psihica. eventual s-au si nascut copii. a. Prescriptibilitatea actiunii: art. coabitarea matrimoniala nu exista. Dispozitiile referitoare la simulatie nu se aplica actelor nepatrimoniale.constituie fraudarea legii s-a decis ca nulitatea poate fi acoperita. La nivel legislativ OUG 194/2002 privind regimul juridic al strainilor reglementeaza asa-numita casatorie de convenienta care este definita ca fiind casatoria incheiata pentru a eluda conditiile de sedere pe teritoriul Romaniei. In NCCiv art. casatoria fiind o conditie care faciliteaza dobandirea dreptului de sedere. sotii nu s-au cunoscut inaintea casatoriei. Mostenitorii nu o pot introduce fiind un drept personal. Eroarea atrage nulitatea in cazul erorii asupra indentitatii fizice asupra viitorului sot. 295 prevede expres ca este lovita de nulitate casatoria incheiat in alt scop decat intemeierea unei familii. 28 . Regimul juridic al nulitatii relative Poate fi invocata doar de catre sotul al carui consimtamnt a fost viciat. respectiv nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana interesata. Procurorul poate introduce actiunea nu doar in timpul vietii sotilor dar si ulterior daca ar fi util pentru protectia minorilor si a persoanelor puse sub interdictie. viciile de consimtamant atrag nulitatea relativa a casatoriei: eroarea. b. Ea poate fi invocata si de Ministerul Public daca unul dintre soti este pus sub interdictie sau disparut. sotia a nascut copii sau este insarcinata. Dolul are o sfera de aplicare mult mai larga decat eroarea. Cel mai frecvent caz era cel al casatoriei dintre autorul violului si victima. Actiunea este imprescriptibila. au trecut 2 ani de la incheierea casatoriei. Sanctiunea care intervine este una administrativa respectiv refuzarea prelungirii dreptului de sedere in Romania. respectiv sotii duc o viata de familie normala. 21 (2) CF se instituie un termen special de prescriptie de 6 luni. Textul spune ca in ceea ce priveste momentul inceperii curgerii termenului de prescriptia acesta curge de la data descoperirii erorii sau dolului. c. In doctrina s-a spus ca ar trebui sa admitem ca si o astfel de casatorie este lovita de nulitate. Se prevede acoperirea nulitatii daca intervine convietuirea sotilor. Nulitatea relativa poate fi confirmata expres sau tacit. Procurorul poate formula actiunea doar daca unul dintre soti este pus sub interdictie sau disparut. nu vorbesc o limba inteleasa de amandoi. daca dupa incheierea casatoriei se stabilesc in fapt relatii de familie. dar nu poate fi invocata din oficiu de instanta. frauda la lege se estompeaza fiind din ce in ce mai greu de dovedit. Nulitatile relative Ca si in dreptul comun. Daca nu este descoperita intr-un timp rezonabil. violenta si dolul. de exemplu. S-a constatat casatoria fictiva in cazul in care aceasta a fost savarsita pentru a beneficia de anumite beneficii oferite de lege pentru persoanele casatorite. Nulitatea absoluta poate fi acoperita in anumite situatii.

In cazul in care exista copii nascuti in timpul unei casatorii care va fi declarata nula si va proceda ca in cazul de divort deci va dispune masura incredintarii copilului unuia dintre parinti si va stabili contributia fiecaruia la cresterea copiilor. cat si cele patrimoniale pana la data desfiintarii casatoriei prin hotarare judecatoreasca. trebuie sa admitem ca in ipoteza in care putativitatea este unilaterala a existat comunitate de bunuri si deci profita si sotului de rea-credinta. ori acest lucru ar insemna ca exista un regim matrimonial sui generis pe care CF nu-l permite. S-a pastrat termenul de prescriptie de 6 luni. Daca doar unul dintre soti a fost de buna-credinta. Spre deosebire de dreptul comun cand nulitatea poate fi invocata fie pe cale de actiune. Art. Beneficiaza de comunitatea de bunuri si sotul de rea-credinta. 23 (1) CF potrivit caruia cererea de intretinere a sotului de bunacredinta si raporturile dintre barbat si femeie sunt supuse prin asemanarea dispozitiilor de la divort. Eroarea poate fi de fapt (cel mai frecvent) sau de drept. De ambii au fost de buna-credinta inseamna ca s-au produs toate efectele casatoriei atat in ceea ce priveste raporturile personale dintre soti. b. Buna-credinta nu acopera cauza de nulitate insa efectele nulitatii se vor produce numai pentru viitor ele fiind mentinute fata de sotul de buna-credinta pentru trecut. Asadar. Casatoria putativa casatoria lovita de nulitate absoluta sau relativa dar care produce efecte fata de sotul care a fost de buna-credinta la incheierea ei. NCCiv.In NCCiv. 29 . mentine expres aceasta solutie. Situatia copiilor nascuti dintr-o casatorie nula sau anulabila. toate aceste efecte ale casatoriei se vor produce numai in persoana acestui sot de buna-credinta. Efectele nulitatii In materia casatoriei leguitorul a prevazut o serie de exceptii referitoare la efectul retroactiv al nulitatii: a. Putativitatea poate fi unilaterala sau bilaterala. si altul pentru sotul de rea-credinta. intotdeauna nulitatea casatoriei are caracter judiciar adica trebuie sa fie constatata de instanta. Daca nu s-ar da aceasta solutie ar insemna sa admitem ca exista un regim matrimonial pentru un sot. ideea intemeidu-se pe art. Dpdv procesual. nulitatea casatoriei implica intotdeauna o actiune in justitie. se mentin aceste cauze de nulitate relativa si in plus se adauga o cauza noua de nulitate relativa respectiv casatoria intre tutore si persoana minora aflata in grija sa. Hotararea judecatoreasca are regimul oricaror hotarari judecatoresti pronuntate in materie de stare civila adica este pronuntata erga omnes si despre acesta casatorie se face mentiune pe actul de casatorie si pe actele de nastere ale fostilor soti. fie pe cale de exceptia. 23 (2) CF prevede ca desfiintarea casatoriei nu are niciun efect in privinta copiilor care isi pastreaza statutul de copii din timpul casatoriei. Efecte: dupa cum ambii soti au fost de buna-credinta sau numai unui dintre ei a fost de buna-credinta.

modific rile aduse prin Legea 2022010 anticipeaz modific rile din NCCiv.pentru prima dat s-a introdus în CF divor ul prin acordul so ilor. precum proba cu martori: rudele i afinii pân la gradul III. Divor ul prin acordul so ilor nu poate fi admis dac unul dintre so i este pus sub interdic ie Instan a trebuie s . Divor ul prin acordul so ilor Art. NCCiv. continuarea c s toriei nu mai este posibil . cu excep ia descenden ilor. Este admis orice mijloc de prob . din cauza unor motive temeinice. încredin area minorilor). Nu este obligatorie în elegerea cu privire la cererile accesorii.o nou configura ie pentru divor ul prin acordul so ilor. IMPORTANT: În practic se întâlnesc frecvent motive precum: infidelitatea. verifice consim mântul liber i neviciat. A adar. se mai ine cont i de interesul minorilor. la cererea ambilor so i b) Atunci când. Motivele temeinice din cadrul divor ului sunt diferite de motivele de partaj. ci le las la aprecierea judec torilor.modific ri în materia divor ului .2011) DIVOR UL Legea 591993 . Datorit v t m rii. f r condi ionare. 1. 30 .04. c) La cererea so ului a c rui stare de s n tate face imposibil continuarea c s toriei. 37 (2) CF precizeaz c divor ul poate avea loc: a) Prin acordul so ilor. Legea 2022010 . Legea nu enumer motivele de divor . boala grav a so ului pârât. Cazurile de desfacere a c s toriei prin divor Art. 38 (1) CF modificat prin legea 202/2010: divor ul poate fi pronun at de c tre instan indiferent de durata c s toriei i indiferent de existen a copiilor minori rezulta i din c s torie. . 2. raporturile dintre so i sunt grav v t mate i continuarea c s toriei nu mai este posibil . În solu ionarea cererilor accesorii divor ului (obliga ia de între inere. Instan a le poate solu iona singur . Anterior Legii 202/2010. Divor ul pentru motive temeinice Condi ii: Existen a motivelor temeinice (neîn elegeri de durat ). nepotrivirea de ordin fiziologic. Aceste motive s fi v t mat grav raporturile dintre p r i. divor ul prin acordul so ilor era supus unor condi ii: s fi trecut cel pu in 1 an de la încheierea c s toriei i s nu fi existat copii minori rezulta i din c s torie. divor ul judiciar prin acordul so ilor se poate realiza oricând. folosin a locuin ei.Cursul 8 (13.

ofi erul de stare civil ori notarul public de la locul c s toriei sau al ultimei locuin e comune a so ilor poate constata desfacerea c s toriei prin acordul p r ilor. În cazul în care culpa este comun .în cazul divor ului întemeiat pe motive temeinice se reflect sistemul mixt. iar pârâtul nu a formulat o cerere reconven ional . potrivit legii. problema copiilor minori ai so ilor din afara c s toriei a r mas nerezolvat de lege. culp care trebuie s fie suficient de grav pentru a conduce la desfiin area c s toriei.so ul vinovat are dreptul la între inere doar pentru 1 an de la desfiin are. în timp ce so ul inocent are drept pe o durat nedeterminat . NCCiv amendament privind posibilitatea divor ului pe cale administrativ (alegere criticabil . Chiar dac nu s-a formulat cerere reconven ional . Art. NCCiv: un caz nou . 373: divor ul poate avea loc i la cererea unui so dup o separare în fapt ce a durat cel pu in 2 ani (culpa exclusiv a reclamantului). 31 . dar nu e neap rat ca minorul s fie încredin at celui inocent.Noutate adus de legea 2022010: posibilitatea divor ului pe cale administrativ sau notarial : art 381 impune urm toarele condi ii: dac so ii sunt de acord i nu au copii minori din c s torie sau adopta i. întrucât nu s-ar mai putea face anchet psiho-social ).interes în materia pensiei de între inere. Rolul culpei în cadrul divor ului De lege lata.Divor ul-remediu . se poate desfiin a c s toria pentru culp comun dac instan a re ine culpa so ului reclamant. Divor ul motivat de starea s n t ii oric ruia dintre so i Ipoteza în care so ul bolnav cere divor ul (altfel. Divor ul-sanc iune . divor ul nu se poate pronun a dac s-a stabilit doar culpa so ului reclamant.pentru fapta culpabil a so ului pârât. eliberându-le un certificat de divor . stabilirea culpei .culpa poate avea importan .divor ul prin acordul so ilor i divor ul motivat de starea s n t ii. De lege lata.art. ar fi întemeiat pe un motiv temeinic).nu e condi ionat de culpa vreunuia . Natura juridic a divor ului . În materia încredin rii copiilor. A adar. fiecare are dreptul la între inere. Sistem mixt . i în cazul în care exist copii minori 3. 382 -384 din CF reglementeaz procedura divor ului pe cale administrativ .

pentru motive temeinice. va hot rî instan a judec toreasc . Dac so ii nu se învoiesc asupra împ r irii bunurilor comune. Efectele cu privire la rela iile personale Raporturile personale înceteaz Numele so ilor (art. so ul minor î i p streaz capacitatea deplin de exerci iu. i dup divor supravie uie te proprietatea comun a so ilor ca o comunitate post matrimonial (pân la partaj). În raporturile dintre so i A. II. aceasta nefiind înc cunoscut . toate bunurile dobândite ulterior sunt bunuri proprii. ofi erul de stare civil sau notarul emite o dispozi ie de respingere a cererii de divor i îi îndrum c tre instan a de judecat . potrivit învoielii acestora.  Divor ul pe cale administrativ sau notarial (art. Fa de ter i. Împ r ireabunurilor comune Art. Efectele cu privire la raporturile patrimoniale Înceteaz regimul matrimonial De la data divor ului.Efectele divor ului I. care este posibil în 2 cazuri:  So ii se învoiesc în acest sens i instan a. cu excep ia c proprietarul nu poate dispune de cota sa parte.  Excep ie: men inerea numelui i dup desfiin area c s toriei. B. Data eliber rii certificatului de divor . ci cele din dreptul comun (proprietatea pe cotep r i). bunurile comune se împart între so i. Data desfacerii c s toriei (art. efectele patrimoniale ale c s toriei înceteaz de la data de când s-a f cut men iune despre cererea de divor sau despre certificatul de divor pe marginea actului de c s torie ori de la data când ei au cunoscut divor ul pe alt cale. 39 CF) Ziua r mânerii irevocabile a hot rârii prin care s-a pronun at divor ul. 32 . ofi erul de stare civil sau notarul ia act de aceasta  Dac so ii nu se învoiesc i divor ul se pronun pe cale judec toreasc . Nici datoriile nu mai pot fi considerate comune. Dac divor ul se produce înainte de a împlini 18 ani. - Capacitatea de exerci iu. dar regimului juridic nu i se aplic regulile din CF. 382) stabile te c atunci când so ii nu se în eleg. 36 (1) CF: la desfacerea c s toriei. instan a poate permite p strarea numelui. Prezum ia de mandat tacit nu se mai aplic . 40 CF):  Regula: fo tii so i redobândesc numele de familie avut înaintea c s toriei.

 Prezum ia de egalitate (prezum ie relativ ). partajul produce efecte retroactiv pân la data r mânerii irevocabile a hot rârii de divor . d) În celelalte cauze. So ii pot transforma proprietatea dev lma Prin hot râre judec toreasc . Dar criteriile Legii 5/1973 au continuat s func ioneze în practic . dup urmatoarele criterii:  Cotele de contribu ie se stabilesc raportate la totalitatea bunurilor. Judec torii stabilesc contribu ia fiec rui so la dobândirea bunurilor comune. în indiviziune. valorificare bunului). NCCiv. Efectele divor ului asupra locuin ei comune a so ilor Locuin a comun poate fi proprietatea comun a so ilor sau poate fi de inut sub contract de închiriere. Învoiala poate avea loc: Concomitent cu pronun area hot rârii Dup divor Anterior hot rârii de divor . Efectele partajului Când împ r irea bunurilor comune se realizeaz la divor . Opera iunile pe care le face instan a sunt: 1. dup abrogarea Legii 51973. dup cererea de divor sau dup pronun area divor ului. c) Dac nu exist copii minori. Stabilirea masei partajabile (care sunt bunurile comune i care sunt cele proprii). Împ r eala propriu-zis (împ r eala în natur -regula. so ului care a ob inut divor ul (so ul inocent). îns efectele se produc de la data hot rârii de divor . În prezent. dar poate fi stabilit (inclusiv 100% . Când împ r irea se face dup divor . art 680: împ r irea bunurilor comune produce efect constitutiv (doar pentru viitor).0%).tLa desfacerea c s torieit! momentul la care poate învoiala p r ilor s produc efecte.cererea de partaj poate fi introdus odat cu cererea de divor . i o alt cot 2. nu mai exist asemenea criterii legale. Se pune problema atribuirii beneficiului contractului de închiriere. în func ie de circumstan e. care stabilea criteriile legale de atribuire. b) So ului c ruia i-au fost încredin a i copiii (dac so ii nu se în eleg). men ine aceste efecte: art. partajul produce efecte pentru viitor. instan ele folosindu ca i criterii -le jurispruden iale: a) Potrivit în elegerii so ilor. 33 . 355 (2). 3.

Dac se încredin eaz unui ter .NCCiv. dac acest lucru e necesar pentru solu ionarea cauzei. În mod excep ional. Excep ional se recurge la încredin area copilului. cu excep ia situa iei în care divor ul a fost din culpa exclusiv a acestuia din urm . Conform cu legea 2722004 poate fi ascultat i copilul mai mic de 10 ani.Ascultarea copilului în vârst de peste 10 ani este si ea obligatorie. instan a îl poate obliga pe so ul proprietar de a-i asigura so ului neproprietar i copiilor o locuin (obliga ia de între inere). în art 324 reitereaz aceste criterii. dar ceea ce trebuie s se decid este locuin a copilului. III. Divor ul nu produce efecte asupra modului de exercitare a autorit ii p rinte ti (ambii exercit în mod egal). Astfel. p rin ii pot veghea asupra exercit rii autorit ii i de a avea leg turi personale cu copilul. dar niciodat nu se pune problema atribuirii locuin ei comune în cazul în care imobilul e bun propriu. Efectele divor ului cu privire la rela iile dintre p rin i i copii În mod obligatoriu. Citarea locatorului este necesara. Cu privire la contribu ia la între inerea copiilor Citarea Autorit ii Tutelare este obligatorie (anchet psiho-social ). so ul c ruia i s-a atribuit beneficiul contractului de închiriere este dator a pl ti celuilalt o indemniza ie. Cel lalt are dreptul de a veghea la modul de exercitare a autorit ii p rinte ti de c tre cel lalt so i de a avea leg turi personale cu copilul. Aceste criterii se aplic i în cazul în care se pune problema împ r irii imobilului bun comun cu destina ia de locuin . 34 . Cu privire la încredin area copiilor 2. instan a trebuie s hot rasc dou m suri: 1. Instan a poate decide: Încredin area copilului unuia dintre so i (scindarea exercit rii autorit ii p rinte ti).

Rudenia rezultata din adoptie 1. Adoptia cu efecte depline Aceasta adoptie naste raporturi de rudenie intre adoptat si familia adoptatorului si sterge legaturile dintre adoptat si familia fireasca. 812 (2). Problema rudeniei nedovedite idem est non esse et non probare. 55. Desfiintarea casatoriei nu are rezultat asupra rudeniei (filiatiei copilului): Impediment la casatorie.2011) RUDENIA Art. 941 CCiv. Prezumtii: art. In cazuri exceptionale dovada rudeniei se face cu orice mijloc de proba (ex. Dovada rudeniei In general se dovedeste cu actele de stare civila. Se confera efecte rudeniei fara a se stabili gradul de rudenie in anumite cazuri. 45 CF.. Rudenia fireasca nu ia sfarsit niciodata insa rudenia din adoptie poate sa se sfarseasca in conditiile legii 273/2004 prin desfiintare/desfacere. 56 CF reconstituirea / intocmirea ulterioara a actelor de stare civila). Cand rudenia are efecte in dreptul penal: dovedirea calitatii de rude (omor calificat) se face cu orice mijloc de proba. In cazul intereselor patrimoniale (succesiuni) se apeleaza tot la orice mijloc de proba si acelasi criteriu se aplica si in cazul recuzarii judecatorului pe motiv de rudenie fata de una din parti.Curs 9 (20. art.04. 50 CF cu orice mijloc de proba. Stabilirea filiatiei fata de mama se face conform art. Adoptia cu efecte restranse Se incheia inainte de 1987. Rudenia se stabileste doar intre adoptator si adoptat (si descendentii sai). Colaterala ascendent comun. Rudenia poate fi in linie: Dreapta ascendenta / descendenta. 2. Efecte din punctul de vedere al procedurii civile: rudele pana la gradul III nu pot fi audiati ca martori. 35 .

Este interzisa audierea ca martori a afinilor care sunt intre gradul I si III. 407 ca fiind legatura dintre un sot si rudele celuilalt sot. Anumite efecte ale legaturii de afinitate se pastreza si dupa casatorie (de exemplu. Gradul de afinitate se calculeaza dupa aceleasi reguli ca si rudenia fireasca. Daca exista legatura de afinitate intre parti si judecator -> motiv de stramutare a cauzei. 87 CF in materie de intretinere). NCCiv. 36 .Afinitatea Nu este definita de lege lata. Motiv de recuzare a judecatorului. Efecte Materie succesorala nedemnitate. defineste afinitatea in art. Se poate mentine cand acest lucru este cerut de lege (art. Regulile aplicabile dovezii afinitatii sunt cele de la casatorie alaturi de cele de la rudenie. Aceasta legatura dureaza atat cat dureaza si casatoria. in materia recuzarii).

Filiatia fata de mama Mater semper certa est.411. Art. Prezumtie absoluta (art. Daca un copil a fost adoptat cu efecte depline. el poate sa-si stabileasca filiatia fata de mama (e in interesul copilului). 51 CF prevede ca daca exista concordanta intre mentiunile din certificatul de nastere si cele din posesia de stat => prezumtie absoluta a filiatiei fata de mama. 47 CF (art. dar nu si folosire a starii civile (ex. identitatea copilului nascut cu cel a carui filiatie e cercetata. Nu exista nici certificat. Filiatia fata de mama maternitatea are un regim juridic unic. acestea sunt in art. Exista certificat de nastere. Totusi se pune problema de dovezi cum ar fi nasterea copilului. 51 CF) Posesia de stat = starea de fapt din care rezulta ca un copil a fost nascut de o anumita femeie. copil abandonat). Totusi pot exista neconcordante intre certificatul de nastere si folosirea starii civile.FILIATIA In sens larg reprezinta sirul nasterilor succesive insa in sens restrans.) prevede ca filiatia rezulta in faptul nasterii. nici folosire a starii civile (ex. Filiatia fata de tata paternitatea are un regim cand filiatia este stabilita din casatorie sau din afara casatoriei. Art. 408 NCCiv. se refera la legatura dintre parinti si copil. Acesta probeaza atat nasterea. 37 . Situatii in care poate fi pusa in discutie filiatia fata de mama: Neconcordante intre certificat si folosirea starii civile. In NCCiv. Fama (copilul este considerat ca fiind al acelei femei de catre societate). un copil abandonat cu certificat de nastere langa el). cat si identitatea copilului nascut cu cel a carui filiatie e cercetata. Tractatus (copilul este tratat ca fiind al acelei femei). 410 . Elementele acesteia sunt: Nomen (acel copil poarta acelasi nume cu femeia fata de care exista legatura de filiatie). in timp ce un certificat de nastere este un act de stare civila. Ca probe pot fi utilizate certificatul constatator al nasterii care este diferit de certificatul de nastere fiind un act medical.

inscris sub semnatura privata / olograf) sau cand nu sunt respectate conditiile de fond. Act declarativ efecte retroactive. 4. Chiar si de catre mama. Act irevocabil (diferit de constatare poate fi facuta de oricine are interes). in legislatia noastra e inutila aceasta recunostere pentru ca o astfel de problema s-ar pune doar in ipoteaza mamelor-surogat). Copilul decedat (nu exista un text expres. Actiune imprescriptibila si poate fi deovedita prin orice mijloc de proba. vicii de discernamant). Act unilateral. Actiunea in constatarea filiatiei fata de mama Este o actiune de recunoastere de stat si este permisa de prevederile art. Act solemn. 1206 CCiv. Contestarea recunoasterii: Revocarea pentru eroare (art.).Recunoasterea filiatiei fata de mama Actul juridic prin care o femeie declara legatura de filiatie dintre ea si un copil care pretinde ca e al sau. dar se aplica art. Act strict personal prin reprezentare doar prin procura speciala stabilita prin act autentic. 48 (1) CF prevede limitativ situatiile in care e posibila recunoasterea. 50 CF: 38 . 5. - Caracterele recunoasterii: 1. Recunoasterea poate fi afectata de nulitate / absoluta. Recunoasterea ar putea fi totusi anulata pentru neindeplinirea celorlalte conditii (lipsa discernamantului. Art. Oricine are interes (procurorul). Copilul major. Capacitatea trebuie analizata din perspectiva faptului ca nu e act patrimonial => nu e necesara capacitatea deplina de exercitiu. Copilul care are deja strabilita filiatia fata de mama nu poate fi recunoscut din nou -> noua recunoastere este nula dar solutia trebuie nuantata. 3. Pot fi recunoscuti: Copilul conceput (desi e prevazut de lege si doctrina. 2. Nulitatea absoluta apare cand nu sunt respectate conditiile de forma (ex. Nulitatea relativa apare din cauza lipsei discernamantului. 57 CF conform caruia nu poate fi recunoscut de tata copilul decedat decat de a lasat descendenti firesti) -> nu s-ar putea sti daca recunoasterea nu a fost facuta exclusiv in scopuri succesorale (cauza imorala).

Poate fi introdusa de orice persoana interesata cu conditia sa nu fie aplicabil art. NCCiv. 52 CF prevede ca actiunea apartine numai copilului (prin reprezentant.1. 51 CF. 2. fiind o actiune in contestatie de stat. 39 . tutore sau curator special -> atunci cand exista interese contrare intre minor si reprezentatul legal). Este imprescriptibila putand fi utilizat orice mijloc de proba si se poate introduce independent / se poate formula o actiune cu 2 capete de cerere (contestare + recunoastere). prevede ca mostenitorii pot porni actiunea (in legislatia actuala ei o pot doar continua). Cand dovada filiatiei nu se poate face prin certificatul constatator al nasterii (cand acesta nu exista si nici nu se poate reconstitui / intocmi ulterior). Art. Cand se contesta realizarea mentiunilor din certificatul de nastere. Contestarea maternitatii in justitie Este reglementata expres in NCCiv. Paratul: pretinsa mama / mostenitorii ei. Conditie: sa se aplice prezumtia din art. Daca actiunea este admisa se face o mentiune pe marginea actului de nastere a copilului. Actiunea nu se prescrie in timpul vietii copilului. 51 CF.

51 CF se aplica si in cazul filiatiei fata de tata nu se poate face dovada contrara a filiatiei fata de tata rezultand din posesia starii civile unita cu certificatul de nastere. se pastreaza prezumtia timpului legal al conceptiei. va fi trecut la rubrica tata sotul femeii. de asemenea. 61 CF. 40 .2011) Filiatia fata de tata Copilul nascut din afara casatoriei art. Art. ce femeia este castorita. Timpul legal al conceptiei. 51 care reglementeaza prezumtia absoluta a prezumtiei fata de mama. Prezumtia este relativa din perspectiva posibilitatii de a se face dovada ca de fapt conceptia a avut loc intr-o perioada mai restransa tinandu-se cont de caracterele fatului la nastere. Filiatia fata de tatal din casatorie Art. Prezumtia de paternitate actioneaza de drept => de vreme. certificatul poate fi rectificat prin dispozitia primarului in sensul mentionarii la rubrica tata a sotului mamei. Ofiterul de stare civila nu poate trece o alta persoana la aceasta rubrica. anume filiatia fata de mama. Pentru situatiile conflictuale care pot aparea. prezumtia de paternitate se aplica daca se stabileste ca moment al conceptiei unui situat inainte de data la care se stabileste moartea prin hotararea declarativa de moarte. Daca aceste doua elemente sunt indeplinite se prezuma si filiatia fata de tata. Daca sotul este doar disparut prezumtia de paternitate se aplica. Trimiterea la art. Aceasta interpretare nu este corecta! In realitate acest text are in vedere filiatia fata de mama. pentru situatiile de contestare a paternitatii este util sa se stabileasca de leguitor aceasta situatie. Art. odata cu stabilirea filiatiei fata de mama si a faptului ca femeia este casatorita. Daca sotul este declarat mort. 53 CF reglementeaza prezumtia de paternitate => prezumtie legala relativa care tinde la dovedirea faptului greu de cunoscut. prin expertiza.04. In realitate momentul conceptiei nu poate fi stabilit cu exactitate. 56 60 CF este conceput si nascut in afara casatoriei. Daca aceasta obligatie nu este respectata. Ziua nasterii nu se ia in calcul atunci cand se stabileste timpul legal al conceptiei. este socotit a fi cuprins intre a 300 si a 121-a zi inaintea nasterii copilului. greu de dovedit al zamislirii / al conceptiei.Curs 10 (27. Pentru a se aplica prezumtia de paternitate trebuie dovedita intai filiatia fata de mama si casatoria mamei. 61 CF. 53 are in vedere numai unul din elementele paternitatii. 51 din finalul art. Prezumtia este socotita a fi absoluta atat in sensul ca nu se poate face dovada de lege lata ca momentul conceptiei sar fi gasit in afara intervalului prevazut de art. In NCCiv. Leguitorul din 1954 a facut trimitere la art. dar dupa modelul unor legislatii straine leguitorul a ales sa fie vorba despre prezumtie relativa in urma recentelor progrese stiintifice.

55 (2) contine o prevedere de favoare pentru copil: daca actiunea nu a fost introdusa in timpul minoritatii copilului. printr-o decizie a fost declarat neconstitutional art. c opilul va lua numele mamei sale. Prescriptia pentru actiunea in tagada paternitatii este prevazuta de art. 2. fiind de 3 ani de la data nasterii copilului. Aspecte de ordin procedural. O modificare a CF s-a facut in 2007 si pana atunci corelatia dintre decizia CCR si textele in vigoare din CF au ridicat probleme in practica: prescriptia. 54 pentru ca trebuie sa aiba dreptul de a formula actiunea in tagada paternitatii si mama si copilul. Efecte cu privire la nume daca copilul s-a nascut in timpul casatoriei copilul a luat fie numele comun al sotilor sau daca acestia nu au nume comun a luate numele tatalui. NCCiv. expertiza medico-legala care stabileste ca este cu neputinta. ia cunostinta si de faptul ca fata de el functioneaza prezumtia de paternitate. iar daca acesta este decedat actiunea se introduce impotriva mostenitorilor. putand fi confirmata si de mostenitorii acestuia. In final. 54 prevede ca ori de cate ori actiunea nu este formulata de catre mama. In procesele de stare civila nu se aplica limitarile legate de gradul de rudenie. 53 este laconic. Daca titularul actiunii este pus sub interdictie. textul trebuind interpretat extensiv pentru ca nu intotdeauna prezumatul tata cand ia cunostinta de nasterea copilului.Actiunea in tagada paternitatii Paternitatea care nu corespunde realitatii poate fi tagaduita. 20 din Constitutia Romaniei care incorporeaza si jurisprudenta CEDO => aceasta prevedere este neconsitutionala. poate fi folosit orice mijloc de proba. 53 este o prezumtie relativa. Domiciliul copilului va fi la mama. este indreptatit sa ceara restituirea de la copil (plata nedatoriata) si daca cere de la mama sau tatal biologic (imbogatire fara justa cauza). potrivit alin. Actiunea trebuie introdusa in temen de 1 luna de la momentul in care a incetat evenimentul care l-a pus pe tata in imposibilitatea de a sti ca putea introduce actiunea in tagada paternitatii. dar nascut dupa desfacere acestuia va avea acelasi nume ca si cum s -ar fi nascut in timpul casatoriei. Art. ea va fi citata in cauza. a mers si mai departe dand dreptul de a introduce actiunea in tagada paternitatii si celui care se pretinde tata. termenul de 3 ani curge de la data majoratului. Compilul conceput in timpul casatoriei. Dovada se poate face demonstrand imposibilitatea de procreere. parat este sotul. 55. Pentru sotul mamei termenul curge de la data la care a luat cunostinta de nasterea copilului. Ulterior. lipsa coabitarii. Daca nu s-a stabilit paternitatea fata de tata. Astazi. in doctrina romaneasca s-a facut urmatorul rationament: are prioritate art. actiunea se introduce impotriva mamei. Daca actiunea este introdusa de catre sot. Art. Efectele admiterii actiunii. In 1995 CEDO in speta Kroll c/ Olanda a condamnat Olanda pentru nerespectarea dreptului la familiei exact pentru acest tip de reglementare. 41 . In 2007 se adauga o prevedere care se aplica oricum reclamantul poate fi repus in termen in temeiul legii (in conditiile dreptului comun) in urma unor discutii divergente in materie. Filiatia din art. Daca tatal prezumat a prestat pensie de intretinere. parat este copilul. iar daca acel copil este decedat. actiunea in tagada paternitatii poate fi pornita de oricare dintre soti precum si de copii. in proces. Ocrotirea parinteasca. Instanta competenta este cea de la domiciliul paratului potrivit dreptului comun. actiunea va putea fi pornita de catre tutore. Art. Proba contrara se poate face numai pe cale judiciara in cadrul actiunii in tagada paternitatii. Daca actiunea se introduce de catre mama sau copil. ocrotirea parinteasca va fi exercitata de catre un singur parinte.

putand fi facuta de oricine (inclusiv de autorul recunoasterii) si de Ministerul Public (art. Daca recunoasterea este facuta de catre mama. Actiunea in contestarea filiatiei / paternitatii din casatorie creatie a doctrinei. Poate fi recunoascut si un copil conceput. Calitate procesuala activa are orice persoana interesata.Contestarea filiatiei fata de tatal din casatorie Actiunea in tagada paternitatii tinde sa rastoarne prezumtia de paternitate. Copilul decedat poate fi recunoscut cu conditia sa fi lasat descendenti directi. ocrotirea parinteasca ii apartine doar mamei si dpdv succesoral. Mijloacele de proba care pot fi folosite sunt oricare.) sau poate aparea un caz de revocare a unei marturisiri pentru eroare de fapt. Copilul care beneficiaza de prezumtia de paternitate => recunoasterea este nula absolut (in dreptul familiei poate fi confirmata). Formele recunoasterii sunt prevazute in art. Ce se intampla cand actul juridic al recunoasterii este lovit de nulitate absoluta (sunt incalcate conditii de fond sau de forma impuse de catre leguitor) sau de nulitate relativa? In cazul nulitatii relative s-a pus problema recunosterea de paternitate poate fi afectata de vicii de consimtamant. Efectele recunoasterii. vocatia succesorala dispare. actiunea trebuie admisa. 42 . Un copil poate fi recunoscut de tatal sau aplicand regula infans conceptus pro nato habetur quo tiens de comodiis eius agitur sub conditia suspensivva sa se nasca in afara casatoriei. 54 CPCiv. dovada paternitatii este in sarcina autorului recunoasterii sau a mostenitorilor sai. Contestatia tinde sa demonstreze ca prezumtia de paternitate nu isi are aplicabilitate. Recunoasterea poate fi contestata aceasta fiind diferita de revocarea recunoasterii (recunoasterea ad nutuum). efectele sunt ca acel copil revine la numele avut inaintea recunoasterii. imprescriptibila pentru ca exceptiile sunt de stricta interpretare. a unei recunosteri in mod formal? Daca reclamantul face dovada printr-o actiune ca a recunoscut copilul ca urmare a unor manopere dolosive sau prin violenta. In ipoteza in care contestarea recunoasterii este facuta de catre mama. Daca se admite contestarea. de cel recunoscut sau de descendentii acestuia. de cel recunoscut sau de mostenitorii acestuia. In cazul unui copil fata de care s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca privitoare la stabilirea maternitatii => efecte fata de terti (tertii pot face dovada contrara). Filiatia fata de tatal din afara casatoriei Recunoasterea de paternitate = actul juridic prin care un barbat recunoaste ca un copil nascut in afara casatoriei ca fiind al sau. Copilului ii este stabilita paternitatii. Efectele cu privire la nume. cele referitoare la obligatia de intretinere sau cele de pe plan succesoral (vocatie succesorala reciproca) apar. de asemenea. 57 CF. pe calea acestei contestari sa tinde la demonstrarea acestui lucru. conform dreptului comun. pentru a le usura situatia leguitorul a prevazut anumite reguli. Actul recunoasterii este lovit de nulitate pentru incalcarea conditiilor de forma si cele de fond care sunt impuse de leguitor. Daca nu este aplicabila prezumtia de paternitate. Se poate admite promovarea unei actiunii in anulare.

Proba poate fi facuta cu orice mijloc de proba: inscrisuri. Este o actiune in reclamatie de stat pentru ca se reclama o stare civila. 59 si 60) Actiunea in constatarea nulitatii absolute a recunoasterii (doctrinara) Actiunea in contestarea nulitatii relative a recunoasterii (doctrinara. Proba.Actiunea in stabilirea / constatarea paternitatii din afara casatoriei Are ca obiect determinarea legaturii de filiatie dintre copil si pretinsul tata. 60 (actiunea este imprescriptibila). Actiuni 1. si se exercita de catre mama chiar daca aceasta este minora. fie prin demonstrarea lipsei raporturilor de coabitare. Actiune in tagaduirea paternitatii (art. 5. ca si in cazul actiunii in stabilirea maternitatii. inscris autentic. Apar efecte atat in ceea ce priveste raporturile intre parti cat si raporturile fata de terti pentru ca tertii pot face dovada contrara. (4) conform careia actiunea este imprescriptibila. fie mostenitorii acestuia.). prevede ca actiunea va putea fi intentata si impotriva mostenitorilor acestuia. A intervenit o modificare prin legea 288/2007 in ceea ce priveste termenul de formulare a actiunii. martori (inclusiv rudele nu se aplica intedictia din 189 CPCiv. Termenul introducerii actiunii este de 1 an de la nasterea copilului (art. Paratul se poate apara fie prin inexistenta raporturilor intime. recunoastere la oficiul starii civile) Recunosterea unui copil din casatorie care beneficiaza de prezumtia de paternitate Recunoasterea unui copil decedat care nu a lasat descendenti firesti Daca se dovedeste ca un copil a fost conceput in timpul casatoriei anterioare. prezumtii simple. 3. dar dupa legea 288/2007 se aplica alin. 58) Actiunea in contestarea recunoasterii filiatiei / paternitatii din casatorie (doctrinara) Stabilirea paternitatii din afara casatoriei (art.In interesul superior al copilului s-a admis ca o recunoastere anterioara nasterii ar putea fi facuta in cazul in care la momentu nasterii este un copil din afara l casatoriei. Copilul adoptat. 2. se activeaza prezumtia de paternitate in sarcina fostului sot iar copilul este considerat nascut din casatorie. ocrotirea parinteasca trebuind sa fie exercitata de ambii parinti. In cazul acestei actiunii trebuie sa se dovedeasca nasterea copilului. existenta raporturilor intime dintre parat si mama caopilului si prin consecinta filiatia copilului fata de tata. copilul fiind incredintat prin hotarare judecatoreasca unuia sau altuia dintre parinti. are tot interesul sa intenteze actiunea in stabilirea paternitatii. 43 . dar si un interes patrimonial pentru ca legatura de filiatie cu familia de origine nu se intrerupe pastrandu-se si vocatia succesorala. Daca tatal a decedat. Dreptul de a porni actiunea nu trece asupra mostenitorilor copilului. 59 60 CF si este vorba despre cazul in care un copil este nascut in afara casatoriei nu este recunoscut de buna-voie de catre tata.) Cazuri de nulitate absoluta a recunoasterii: Nerespectarea formelor prevazute de lege (testament. Efectele adminterii actiunii. Acesta. Mama va intenta in numele copilului o actiune pentru a constata ca paratul este tatal sau. In cazul adoptiei cu efecte restranse apare si un interes legat de stabilirea corecta a filiatiei. 60 CF). Leguitorul a prevazut ca actiunea apartine copilului. mostenitorii sai vor continua actiunea in tagada paternitatii. 4. consacrata in NCCiv. 54 si 55) Actiune in contestarea recunoasterii paternitatii (art. 6. Reglementata in art. Paratul devine tatal copilului acesta avanf numele acestuia. Daca el insa a promovato. Obligatia de intretinere este si pentru trecut de la data formularii actiunii. Termenul introducerii actiunii este reglementat de art. Paratul este fie pretinsul tata. marturisirea paratului.

Felurile adoptiei Adoptia interna adoptia internationala Art. adoptia internationala e guvernata de principiul subsidiaritatii (e masura de protectie numai daca nu se poate lua in tara cu domiciliul o masura corespunzatoare). 1 Legea adoptiei operatiunea juridica prin care se creeaza legatura de filiatie intre adoptator si adoptat si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului. 3 lit.Curs 11 (04.05. 20 si 21 principiul subsidiaritatii nationale. legea instituie anumite conditii speciale diferite de adoptia interna. in adoptia internationala. fie adoptatul au domiciliul in strainatate. Adoptia art. 65 (parintii firesti in fata instantei). Elementul de extraneitate esential pentru delimitarea adoptiei interne de cea internationala e domiciliul si nu cetatenia. Interesul practic legea stabileste. E dublat de principiul continuitatii. in corelatie cu reglementarile internationale. o ierarhie a masurilor de protectie a copiilor. A. modificata prin OUG 102/2008 (aprobata prin legea 49/2009) in urma deciziei Curtii Constitutionale nr. Vorbim de o fictiune juridica. Pentru a fi permisa adoptia internationala. Reglementarile internationale la care Romania a aderat: Conventia ONU (1989) cu privire la drepturile copilulu. fie familia adoptatoare. C) adoptia interna atat adoptatorul/ familia adoptatoare cat si adoptatul au domiciliul in Romania. Per a contrario. ratificata prin legea 18/1990 art. Adoptia interna Conditii de fond / de forma Clasificare: Asemenea casatoriei exista: Conditii pozitive Impedimente In functie de subiectele operatiunii juridice: Conditii privitoare la adoptator Conditii privitoare la adoptat Conditii bilaterale 44 . Conventia europeana (1987) ratificata prin legea 15/1993. Conventia de la Haga asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationale (1993) ratificata prin legea 84/1994.2011) ADOPTIA Reglementata de legea 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei. 369/2008 prin care au fost declarate ca neconstitutionale dispozitiile curpinse in art.

instanta poate trece peste refuzul parintilor firesti/ al tutorelui daca se dovedeste ca acest refuz este unul abuziv. nu este necesar prin exceptie daca acest sot este in imposibilitate de a-si exprima vointa. Varsta adoptatului de regula. deocamdata. va fi adoptat potrivit regulilor majorului. decazut din drepturile parintesti sau disparut. Prin exceptie. Aptitudinea psihica a adoptatorului (nu pot adopta persoanele cu boli psihice si handicap mental) . intrucat a dobandit capacitate deplina de exercitiu. dupa ce au fost informati in mod corespunzator. Consimtamantul sotului adoptatorului (de neimpotrivire). obtinerea atestatului nu e necesara in cazul in care se adopta o persoana majora. Daca ambii parinti sunt in aceasta situatie 45 . Interesul copilului trebuie sa prevaleze.In principiu consimtamantul este dat de parintii firesti.Consimtamantul parintilor firesti poate fi dat numai dupa trecerea a 60 de zile de la data nasterii inscrisa in certificatul de nastere. . b. e pus sub interdictie. prevede expres ca 2 persoane de acelasi sex nu pot adopta. Dpdv patrimonial nu este suficient. ci de parintele care deja a adoptat copilul (adoptia succesiva de catre 2 soti). . In mod exceptional. . Aptitudinea morala si materiala de a adopta. 2. sau familia adoptatoare (sotul si sotia).Consimtamantul dat in mod liber.Consimtamantul se da in fata instantei odata cu solutionarea cererii de deschidere a procedurii adoptiei. precum si in cazul adoptei copilului de catre i sotul parintelui firesc sau adoptiv. . Daca este in interesul superior al copilului interesul copilului are in aceasta materie o natura preponderent nepatrimoniala.Legea prevede ca adoptatorul este persoana care doreste sa adopte. In aceste conditii instanta apreciaza daca este in interesul superior al copilului. pana la implinirea varstei majoratului poate fi adoptat (art. disparut. se afla in imposibilitate de a-si exprima consimtamantul etc. 3. in cazul adoptiei de catre sotul adoptatorului. Intereseaza sa se asigure copilului toate conditiile necesare cresterii si dezvoltarii sale. fara a se cunoaste persoana viitorului adoptator. se exprima in fata instantei odata cu solutionarea cererii de adoptie . In ipoteza unui minor care s-a casatorit. nu prevede posibilitatea ca un copil sa fie adoptat de concubini.Daca unul dintre parinti e declarat. Consimtamantul adoptatorului. Se intelege si existenta unor raporturi cu caracter de continuitate asemenea celor parinte-copil. neconditionat. 3 copilul e persoana care nu a implinit 18 ani/ nu a dobandit capacitate deplina de exercitiu). Prin exceptie. a. consimtamantul la adoptie e dat nu de parintele firesc. consimtamantul se exprima in alb. Conditiile generale privind adoptatorul: Capacitatea deplina de exercitiu. pus sub interdictie. NCCiv. e suficient consimtamantul celuilalt parinte. Consimtamantul parintilor firesti/ tutorelui: Legea instituie mai multe conditii: . . legea permite adoptia unei persoane majore daca aceasta a fost crescuta in timpul minoritatii de familia/ persoana care doreste sa o adopte. Legea instituie o procedura de eliberare a unui atestat de catre autoritatile competente. In mod exceptional. Legea interna.Tutorele poate revoca consimtamantul in termen de 30 de zile de la data exprimarii lui. Conditii privind adoptatul: 1. Consimtamantul trebuie dat in fata instantei.

cand adoptatorul/sotul a decedat. Se face citarea parintilor (parintilor firesti/tutorelui). Prin Legea 49/2009 conditia a fost extinsa la calitatea de ruda pana la gradul III inclusiv. sau cand adoptia anterioara a incetat din orice motiv. 2. doi soti nu pot fi adoptati de aceeasi persoana. 2. Adoptia internationala Legea 273/2004 a avut ca scop principal restrangerea pe cat posibil a sferei adoptiei internationale. intre sot/fost sot. In cazul parintilor divortati e necesar consimtamantul amandurora. Nu e necesara daca adoptia priveste o persoana majora si in cazul in care e vorba de adoptia de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv.nu se cere consimtamantul niciunuia. fie succesiv.E necesar consimtamantul si daca a fost decazut din drepturile parintesti/ i s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti 4. fie simultan. Poate fi adoptat copilul pentru care s-a deschis procedura adoptiei interne prin hotarare judecatoreasca irevocabila. Conditia a fost extinsa la calitatea de ruda cu copilul pana la gradul III inclusiv (bunicii. Daca el refuza. Este permisa numai daca adoptatorul / unul din soti avea calitatea de bunic al copilului pentru care a fost incuviintata adoptia. Etapele judiciare 1. Cererea se formuleaza de catre directia in a carei raza teritoriala domiciliaza copilul. De la aceasta regula exista exceptii: poate fi incuviintata adoptia simultana/succesiva cand sunt sot/sotie.de catre Directia Judeteana pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului. 5. B. Conditii de constatare de catre instata: adoptia serveste interesului superior al copilului si parintii copilului isi dau consimtamantul la adoptie. unchi. Atestarea adoptatorului/ a familiei adoptatoare competenta apartine Directiei Judetene pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului. c. Consimtamantul copilului care a implinit varsta de 10 ani. Instanta constata consimtamantul acestora. Conditii bilaterale (adoptatul + adoptatorul) 1. intre parintele firesc si copilul sau. instanta nu poate trece peste acest refuz. Procedura adoptiei Etapele administrative: 1. Este un act administrativ. Deschiderea procedurii adoptiei interne scopul de a se constata ca acel copil este adoptat. 46 . Diferenta de varsta nu pot adopta decat persoanele care sunt cu cel putin 18 ani mai in varsta decat cei pe care doresc sa-i adopte. Este interzisa adoptia intre frati. Inexistenta unei adoptii anterioare legea interzice adoptia unei persoane de catre mai multi adoptatori. Intocmirea planului individual de protectie a copilului . Nu e doar o simpla ascultare a copilului. Exceptie: in nicio situatie mai mica varsta de 15 ani. ci necesitatea exprimarii consimtamantului (capacitate speciala instituita de lege in favoarea copilului). Ulterior prin legea 49/2009 a condus la largirea sferei. matusi).

Scopul este de a permite directiei/instantei judecatoresti. Cererea de incuviintare a adoptiei va prelungi de drept perioada pana la solutionarea cererii prin hotarare judecatoareasca. Drepturile parintesti sunt exercitatea de Consiliul judetean/local ale sectoarelor municipiului Bucuresti. Dreptul de a reprezenta in actele juridice/de a administra bunurile copilului se exercita de consiliul judetean. Dreptul poate fi delegat in mod exceptional persoanei/familiei careia i s-a incredintat copilul pentru efectuarea unor acte speciale in interesul copilului. sa aprecieze asupra compatibilitatii dintre adoptator si adoptat si de a evalua in ce masura in perioada incredintarii s-au stabilit legaturile de familie. Se mentine impedimentul la casatorie. exercita drepturile si are indatoririle parintesti fata de copil. Ipoteza in care un sot adopta copilul adoptat al celuilalt sot e cealalta exceptie. Incredintarea copilului in vederea adoptiei interne (etapa judiciara). Se poate cere revocarea masurii incredintarii copilului daca apar probleme. In cazul in care un sot adopta copilul firesc al celuilalt sot. 1. Incredintarea nu este necesara: o o o o daca se adopta o persoana majora in cazul adoptiei de catre sotul parintelui firesc/adoptat adoptaia copilului pentru care a fost deschisa procedura si acesta a fost plasat la adoptator pentru o durata de cel putin 90 de zile adoptia copilului de catre tutorele sau. Efectele adoptiei De la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti. OUG 102/2008 reglementeaza o procedura speciala de revizuire a hotararii privind deschiderea procedurii adoptiei interne. copilul devine adoptat. se considera ca si descendentii adoptatului devin rude cu adoptatorul / rudele acestuia. Efect extinctiv inceteaza raporturile de rudenie fireasca intre adoptat si parintii sai si rudele acestuia. Incuviintarea adoptiei de catre instanta cererea se formuleaza la instanta la sfarsitul perioadei de incredintare daca este in interesul superior al copilului. b. Efectele inceteaza de drept daca in termen de 1 an de la data ramanerii irevocabile a hotararii. 47 . Directia trebuie sa urmareasca evolutia copilului si sa intocmeasca rapoarte bilunare si un raport final. Rudenie a. precum si rudele adoptatorului. care sa si convinga instantele judecatoresti in vederea solutionarii cererii de adoptie. Efect constitutiv se creeaza raporturi de rudenie intre copil si adoptator. Etapa administrativa directia are sarcina de a identifica o familie adoptatoare. legea spune ca incetarea raporturilor de rudenie se aplica numa in raport cu parintele firesc care nu e casatorit cu adoptatorul. cu exceptia celor care duc la incheierea unui act juridic. 2. Efectele incredintarii: domiciliul copilului se afla la persoana/familia careia a fost incredintat.Efecte: drepturile si obligatiile parintesti ale parintilor firesti se suspenda. 3. Hotararea poate fi atacata pe cale extraordinara daca ulterior ramanerii dispare cauza care a facut imposibila exprimarea consimtamantului la adoptie a unuia dintre parinti. directia nu a identificat o persoana/familie corespunzatoare si nu a finalizat procedurile prevazute de lege pentru finalizarea adoptiei. Instanta poate solicita din nou consimtamantul la adoptie daca exista indicii ca dupa data la care consimtamantul a devenit irevocabil au intervenit elemente noi de natura sa modifice consimtamantul initial.

Poate fi intentata de orice persoana interesata. precum si in cazul in care au fost incalcate conditiile de fond sau de forma prevazute de lege.adoptatul dobandeste prin adoptie numele adoptatorului. potrivit legii adoptia se desface cand adoptatorul/sotii adoptatori au decedat. Efectele nulitatii adoptiei parintii firesti redobandesc drepturile parintesti daca instanta nu decide instituirea tutelei/a masurilor de protectie. reglementand si posibilitatea desfacerii pe cale judecatoreasca.2. Nulitatea adoptiei Adoptia e nula daca a fost incheiata in alt scop decat cel al ocrotirii interesului superior al copilului (adoptie fictiva). Legea 273/2004 . dar dupa dobandirea capacitatii depline de exercitiu a adoptatului. NCCiv. Actele incheiate in acea perioada sunt pastrate. Instanta va put ea respinge cererea de constatare a nulitatii adoptiei daca considera ca e in interesul celui adoptat. Drepturile si indatoririle parintesti 3. Desfacerea adoptiei In ceea ce priveste desfacerea. Incetareaadoptiei Adoptia inceteaza prin desfacere sau nulitate. Nu se restituie intretinerea prestata de adoptator daca prestatiile au fost executate benevol aici fiind in prezenta unei exceptii de la efectul retroactiv al nulitatii. 48 . de drept la moartea adoptatorului. In acest caz adoptia anterioara se considera desfacuta pe data ramanerii definitive a hotararii judecator sti de e incuviintare a noii adoptii. largeste sfera titularilor.se da posibilitatea instantei de a dispune si schimbarea prenumelui copilului adoptat. Adoptatul redobandeste numele avut (NCCiv permite pastrarea acestui nume). actiunea apartine doar acestuia. precum si a cauzelor de desfacere a adoptiei. Numele adoptatului .

41 CF. intre frati si surori. 90. Obligatia de intretinere intre fostii soti functioneaza ca si obligatia de intretinere intre soti daca sunt indeplinite conditiile art. Fostii soti isi pot datora intretinere. Persoanele intre care exista obligatia legala de intretinere: intre soti (presupune. art. Nu putem avea solidaritate pe aceasta latura data fiind natura intretinerii. 96 CF mostenitorii sunt siliti sa continue intretinerea proportional cu partea pe care o iau din mostenire. intre alte persoane prevazute de lege. In lit. intre parinti si copii indiferent daca sunt din casatorie sau din afara casatoriei. Daca sunt mai multe persoane obligate la intretinere ele contribuie fiecare. Sotul care a contribuit la intretinerea copilului celuilalt sot acesta este obligat sa-l intretina dupa parinti si inaintea altor persoane. acestia au obligatia de a il intretine pe minor numai dupa parinti. intre bunici si nepoti. alin. In NCCiv. o casatorie valabila). cat si pe latura pasiva. Exceptia este solidaritatea. 2 CF). 86 situatia celui care a fost obligat sa-i dea intretienre unui copil sau care i-a dat intretinere si a decedat. intre adoptat si adoptator . Trebuie avuti in vedere si sotii dintr-o casatorie putativa. proportional cu mijloacele pe care le au.art.Curs 12 (11. Se refera la sprijinul moral si material care exista intre membrii familiei (art.Sotul ii datoreaza intretinere in primul rand. instanta poate hotari fie sa se presteze intretinere numai unuia singur (textul nu prevede un criteriu acesta fiind la libera apreciere a instantei). in principiu. 86 CF se refera la adoptia cu efecte restranse. 92 CF divizibilitatea pe latura activa => atunci cand o persoana e obligata sa presteze intretinere mai multor altor persoane si nu poate sa presteze in integralitate tuturor creditorilor. Obligatia de intretinere este o obligatie divizibila atat pe latura activa. Art. Descendentii datoreaza intretinere inainte ascendentilor si intre ascendenti si descendenti datoreaza cel mai apropiat in grad. 89 CF . este prevazuta intr-o maniera relativ similara cu cea din CF. Fratii si surorile isi datoreaza intretinere dupa parinti. In cazul mostenitorilor. c spune ca cel care adopta este obligat la intretinere inaintea particilor firesti (este clar ca textul se refera la adoptia restransa).2011) OBLIGATIA DE INTRETINERE Indatorire impusa de lege a unei persoane de a-i asigura intretinerea unei alte persoane. O a doua exceptie este cea din art. insa numai pe latur apasiva (art. 2 CF) parintele are drept la intretinere d ela mai multi copii si in caz de urgenta se poate indrepta importiva unuia singur dintre ei si acela se va intoarce impotriva celorlalti debitori. mostenitorii sai fiind obligati sa-i acorde intretinerea). dar inaintea bunicilor. alin. fie sa se imparta intre mai multi sau intre toti creditorii obligatiei de intretinere => divizibilitatea pe latura activa.05. 1 si 2 sotul care a intretinut copilul celuilalt sot si daca la intretinut trebuie sa continue sa-i dea intretinere atat timp cat este minor. caracterizate de o anumita constanta (art. Art. In cazul celei prestate de parinti copiilor include si obligatia de a asigura educatia copiilor. Intretinerea trebuie prestata intr-o anumita forma. aceasta obligatia fiind solidara conform textului. intre strabunici si stranepoti. 87. Mostenitorii la care se refera CF sunt obligati dupa parintii firesti ai minorului. 49 . Exista si o serie de articole care reglementeaza obligatia de intretinere intre persoane intre care exista alte raporturi decat cele de familie.

Incapacitatea poate fi totala sau partiala. se apreciaza in concret starea de nevoie in functie de situatia persoanei care o cere. 94 CF. pe latura activa starea de nevoie (art. 89. 101. Exista o caracteristica in raporturile dintre parinti si copii lor minori: in masura in care copilul minor cere intretinere de la parinti potrivit art. intrucat acest tip de conduita nu este indreptat impotriva debitorului obligatiei de intretinere. Pentru ca o persoana sa fie debitor trebuie sa aiba mijloace in excendent pentru a fi obligata la intretinere instanta trebuind sa aprecieze in functie de veniturile si bunurile persoanei. fiind pedepsit pentru infractiunea de abandon de familie. 106 CF) si din coroborarea acestor texte (86. Trebuie sa fie vorba de venituri constante. Tot astfel. Daca minorul cere intretinere de la alte persoane decat parintii sai se vor aplica regulile de drept comun. Cel aflat in executarea unei pedepse privative de libertate jurisprudenta a fost engativa ins ensul ca o astfel de persoana nu paote avea calitatea de debitor cu o singura exceptie respectiv a celui care se afla in inchisoare din cauza neexecutarii acestei obligatii. art. Exista o diferenta de la o categorie de persoane la alta. acestia pot avea dreptul la intretinere si pot fi creditori ai acestei obligatii. Art. Sa nu fie alt subiect de drept obligat inaintea sa la obligatia de intretinere. 86 reglementeaza o prezumtie de nevoie pentru minorul care cere intretinere de la parinti. dar daca obtine o pensie de invaliditate sau o indemnizatie. Daca este totala obligatia de intretinere trebuie sa acopere in mod corespunzator toate nevoile creditorului. nu accidentale astfel incat sa se poate asigura intretinerea creditorului. sotul care paraseste domiciliul conjugal. dar poate fi determinata si de alte imprejurari cum ar fi nevoia de desavarsire a invataturii / pregatirii profesionale. cel aflat in stare de boala nu poate avea calitatea de debitor al obligatiei de intretinere. Atingerea varstei de pensionare nu face sa se aplice incapacitatea de munca. Se dovedeste cu orice mijloc de proba si ca si in cazul starii de nevoie. se modifica in functie de modificarea generala a conditiilor de trai din societate. in masura in care suma respectiva excede nevoilor sale va avea obligatia de intretinere fata de o alta persoana. Latura pasiva (debitorul obligatiei) Art. - - Anumite categorii de creditori trebuie sa indeplineasca anumite conditii. alin. solicitarea de catre autorului acestei fapte la obligarea victimei sa-i presteze intretinere poate fi pusa sub semnul intrebarii. - 50 . dar decelata in doctrina si jurisprudenta. Daca creditorul obligatiei de intretinere se face obligat fata de debitor de fapte grave cum ar fi cele care atrag nedemnitatea succesorala. dar exista si pp interdependentei patrimoniale intre parinti si copii (art. Persoanele care au ajuns in stare de nevoie datorita viciilor. Daca este doar o incapacitate partiala. In practica. 86 alin. respectiv cel care se pretinde creditor al obligatiei de intretinere. in principiu. este de discutat daca ajungand in stare de nevoie / incapacitate de a munci nu ar trebui sa primeasca intretinere. are un continut variabil. incapacitatea de munca poate sa rezulte din boala. accident urmat de infirmitate. 106. 3 decendentul minor are dreptul la intretinere oricare ar fi pricina in care se afla => se poate presupune ca art. 107 CF regelmenteaza explicit obligatia de itnretinere a copiilor minori => in raporturile cu parintii minorul este socotit in stare de nevoie chiar daca are bunuri pe care evenetual al putea sa le vanda pentru a asigura -si intretienrea intrucat exista obligatia parintilor. Comportamentul corespunzator al creditorului fata de debitor conditie neprevazuta de lege. 107) rezulta ca minorul este considerat a fi in nevoie chiar daca ar avea bunuri. b. cum ar fi de exemplu sotul care se ocupa de intetinerea copilului celuilalt sot. proba revine celui care o afirma. batranete.Conditiile obligatiei de intretinere a. 2 CF) chestiune de fapt lasata la aprecierea instantelor pe baza probelor administrate in cauza. 86.

Incetarea obligatiei de intretinere este determinata de incetarea conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca o per oana pentru a fi s creditor al obligatiei de intretinere: disparitia starii de nevoie. decesul unuia dintre ei duce la incetarea obligatiei de intretienre. Asadar. In cazul despartirii in fapt a sotilor. fostii soti vor putea opta fie pentru pensia de intretinere. Discutam asadar despre data de la care o acorda adminsitratorul si nu de la data de la care ea poate fi executata silit. Existenta copiilor poate fi o cauza a incapacitatii de a munci pentru sotia care ii creste pe copii. micsorata sau sistata. creditorul putand sa o ceara. Intre fostii soti Reglementarea este in art. (2) si (5) CF. Diversele situatii speciale in care exista obl igatia legala de intretinere 1. In cazul celor aflati in continuarea studiilor. Intretinerea se acorda de la data la care s cerut. dar dupa modelul francez s prevazut si -a prestatia compensatorie (se bazeaza pe ideea ca dupa divort sotul care are mijloace s-i asigure celuilalt sot acelasi nivel de trai). Aceasta obligatie dureaza atat timp cat au calitatea de soti aceasta calitate fiind mentinuta si pe parcursul divortului. Temeiul sunt regulile de convietuire sociala care impun ca intre persoane care au avut calitatea de soti. In pp. ci autoritate relativa => daca se schimba conditiile. Magistratul va tine cont de data la care cererea a fost inregistrata la instanta de judecata. sotii avand locuinta comuna si datorandu-si sprijin moral si material reciproc. fie in termen de 1 an de la desfacerea casatoriei. si in privinta majorarii se aplica aceeasi regula fiind acordata de la data la care a fost ceruta. se acorda de la data cererii si daca nu s-a cerut inseamna ca nu a fost necesara. In cazul casatoriei putative. La fel si in cazul micsorarii. isi vor acorda intretinere unul altuia. 41. obligatia lui inceteaza daca nu mai dispune de mijloacele indestulatoare pentru a presta intretinerea. Desi se acorda de la data de la care s-a cerut. Obligatia trebuie sa se nasca fie in momentul desfacerii casatoriei. 86. incapacitatea care conduce la starea de nevoie trebuind sa se datoreze din cauza casatoriei. un tanar poate beneficia de intretinere pana la 26 de ani (varsta pana la care se primeste si pensia de urmas). fie pentru a primi o prestatie compensatorie. trebuie analizat daca nu cumva sotul care a parasit domiciliul a devenit nedemn sa mai primeasca intretinere. Ca si in cazul acordarii. ea poate fi acordata si pentru trecut. In cazul minorului poate inceta obligatia prin atingerea varstei majoratului sau dobandirii capacitatii depline de exercitiu. alin. este reglementata si obligatia de intretinere intre fostii soti. Ea poate fi majorata. aceste reguli impunand leguitorului sa reglementeze aceasta obligatie. O alta limitare este ca sotul creditor sa nu se recasatoreasca. avand alt temei decat obligatia legala de intretienre intre soti. imposibilitatii de a munci. 41. In NCCiv. Intre soti Art. Daca sotii sunt intr-un conflit ireconciliabil si intretinerea in natura nu mai este posibila se va stabili o intretinere in fapt. 89 CF.De la ce data se acorda intretinerea? In principiu. S-a afirmat in doctrina ca este o obligatie legala de intretinere noua. Incetarea indeplinirii conditiilor de catre creditor duce la sistarea intretinerii. 2. trebuie sa se mentina un anumit tip de relatie. 51 . se schimba si pensia de intretinere. sotul de buna-credinta va fi indreptatit la intretinere. Daca s-a cerut in timpul -a procesului de divort. Si in cazul debitorului si a creditorului. se va acorda din momentul desfacerii casatoriei. In materia pensiei de intetinere nu exista autoritate de lucru judecat. Regula conform careia se acorda intretinerea: trebuie sa se tina cont si de imprejurarile care pot afecta cuantumul platii. In cazul debitorului.

Caracterul succesiv. In cazul divortului. nu poate face obiectul compensatiei legale si neputand fi urmarita nu poate fi ceruta pe calea unei actiuni oblice.doi copii sau mai multi. b care prevede ca daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant organziata potrivit legii pensia de urmas poate fi acordata pana la finalizarea studiilor. 84. 41 (3) si poate fi pana la 1/3 din venitul net al sotului debitor potrivit mijloacelor sale de a plati. Obligatia parintilor dureaza pana la majorat. in pp insesizabila (poate fi urmarita partial). 87 CF obligatia este reciproca numai daca minorul a fos tintretinut mai mult de 10 ani. Daca ne aflam in caz de culpa comuna. dar nu mai tarziu de 26 de ani. sotul de buna-credinta nu datoreaza intretinere. dar paote fi obligat sa o presteze. In toate situatiile trebuie tinut cont ca aceasta obligatie inceteaza prin recasatorirea sotului creditor. Daca majorul aflat la studii se casatoreste va inceta obligatia parintilor. Caracterele obligatiei de intretinere Are un caracter legal prevazuta de lege. alin. In cazul art. Are caracter personal incesibila. 94. - - 52 . In cazul art. Cuantumul divizibil. Partile se p ot intelege cu privire la prestarea acestei obligatii chiar daca are caracter legal insa in situatii speciale (situatia minorilor) invoiala trebuie verificata de instanta. dar daca este in continuarea studiilor poate sa se intinda pana la 26 de ani.Art 41. Baza legala este legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. s-a introdus un text expres in acest sens. 96 CF este tot unilaterala. Situatia copilului major aflat in continuarea studiilor: nu exista o dispozitie in CF legat de acest aspect. 3. Nu se poate renunta la dreptul la intretinere. Asatazi se aplica tot acest rationament insa in NCCIv. 94 (3) CF. Daca unul dintre soti se recasatoreste nu mai are dreptul la intretinere. Intre parinti si copii Obligatia parintilor este mai ampla pentru ca trebuie sa acopere si cheltuielile necesare educatiei si pregatirii sale profesionale. Pensia de intretinere se stabileste pentru fiecare copil in parte stabilindu-se in pp intr-o suma fixa calculata potrivit metodei din art. Exista exceptii: situatia sotului de rea-credinta din casatoria putativa.1 copil 1/3 2 copii 1/2 . Interpretarea care se face se bazeaza pe dispozitiile din materia pensiilor de urmas. (3) CF si jurisprudenta a spus ca trebuie avute in vedere si rezultatele la invatatura. Parintii se pot invoi cu privire la aceste cheltuieli insa invoiala lor trebuie incuviintata de catre instanta. adica pentru 1 an. Cand castigurile din munca sunt mici si exista si alte castiguri pensia se paote stabili si in functie de acestea. In cazul casatoriei putative. cel culpabil va beneficia numai un an de obligatia de intretinere. art. lit. in cazul situatiei intre fostii soti. instanta trebuie sa stabileasca cheltuielile. daca se ajunge la incredintarea copiilor. 1/4 . Cuantumul obligatiei este prevazut de art. amndoi pot beneficia cat va fi nevoie si daca este vorba de desfacerea casatoriei din vina unuia singur. Are un caracter reciproc persoanele pot avea atat calitatea de debitor cat si calitatea de creditor in functie de circumstante (cazul parintilor si copiilor). daca s-a desfacuta casatoria din vina exclusiva a unuia dintre soti => reciprocitate care exista in timp numai partial. sotul de reacredinta da. alin (4) si (5) prevad ca sotul inocent poate beneficia de pensie fara limita in timp. In ceea ce priveste cunatumul acestei intretinerii se aplica prin asemanare reguulile din art.

In sensul legii 272/2004 prin copil se intelege persoana care nu a implinit varsta de 18 ani si nu a primti capacitatea de exercitu deplina in conditiile legii. in subsidiar responsabilitatea revine colectivitatii locale din care face parte copilul si familia sa si complemetara poate fi mentionata interventia statului. trebuie sa fie luate cu respectarea acestui pp. Ascultarea opiniei copilului si luarea in considerare a acesteia tinand cont de varsta si maturitatea lui art. fie ca sunt judiciare. chiar daca legea nu prevede expres.2011) OROCTIREA PARINTEASCA / AUTORITATEA PARINTEASCA Octoirea minorului se intregreaza in contextul mult mai larg al drepturilor copilului. 4. 53 . adoptia). PP interesului superior al copilului nu se defineste in lege dar se mentioneaza ca acest pp est atotcuprinzator in sensul ca orice reglementari in materie si orice act juridic trebuie sa fie subordonate acestui pp si de asemenea. Aceasta lege care poate fi considerata un veritabil cod al copilului preia prevederile conventiei ONU cu privire la protectia copilului ratificata in 1990. nu mai pot fi tratate exclusiv prin prisma prerogativelor pe care parintii in raport cu copiii. ci viceversa => autonomie a copilului ca subiect de drept. Autoritatea are rolul principal. educarea. drepturile si indatoririle parintesti. in primul rand. Asigurarea stabilitatii si continuitatii in cresterea. Notiunea de copil. Primordialitatea raspunderii parintilor cu privire la protectia copilului despins din Conventia ONU schimba conceptia din CF unde avem un text care mentiona ca statul este responsabil Conventia sustine ca . Principii Legea 272/2004 constata un set de principii: 1. 6. adoptia. tutela.05. Noutatea consta in faptul ca textul prevede ca este obligatorie ascultarea copilului peste 10 ani insa stabileste ca poate fi ascultat si copilul care nu a implinit aceasta varsta daca autoritatea competenta socoteste ca acest lucru este necesar. responsabilitatea revine in primul rand parintilor. In lege gasim o paleta larga de masuri de ocrotire: tutela. ocrotirea copilului o aplicatie a acestui pp in materia adoptiei este data de caracterul subsidiar al adoptiei internationale in raport cu cea nationala. Celeritate in luarea oricarei decizii cu privire la copil normele speciale de procedura din legea 272/2004. orice decizii fie ca sunt administrative. Respectarea demnitatii copilului 5. largeste foarte mult sfera drepturilor si libertatilor copilului (recunoscute inca de la conceptie) copilul fiind tratat ca un subiect de drept compratabil cu adultul. curatela. interdictia si curatela minorului. 7. Un copil poate cere sa fie ascultat si in aceste cazuri autoritatea competenta trebuie sa se pronunte motivat. legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului. Reglementarea o gasim intai in CF (ocrotirea. ca o consecinta.Curs 13 (18. Aceasta lege si Conventia au avut o contributie imensa pentru ca. Protectia copilului trebuie sa se realizeze inainte de toate prin parinti. Asadar. 2. 24 din legea 272/2004 copilul capabil de sicernamant are dreptul de a-si exprima liber opinia asupra oricaror probleme si reflexul procesul consta in aceea ca in orice procedura judiciara sau administrativa care il priveste pe copil el are dreptul de a fi ascultat. Pp egalitatii sanselor si nediscriminarii 3.

4. Regulile specifice autoritatii parintesti 1. drepturi care trebuie sa fie exercitate. in afara de dreptul la mostenire si dreptul la intretinere. Daca filiatia unui copil din afara casatoriei se stabileste fata de ambii parinti in acelsi timp se stabileste numele de familie dupa regulile aplicabile copilului din casatorie . respectiv obligatii care trebuie indeplinite cu respectarea interesului superior al copilului. CCiv. 5.drepturile si obligatiile parintilor de a creste copilul este un drept care presupune urmatoarele componente: dreptul si indatorirea parintilor de a se ingriji de sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului (art. Durata ocrotirii parintesti Pana ce minorul implineste varsta de 18 ani sau daca dobandeste capacitate de exercitiu deplina mai devreme prin casatorie. dreptul 54 .dreptul si obligatia parintilor de a stabili si pastra identitatea copilului parintii aleg numele si prenumele copilului. fiind regasita si in CF.Notiunea de ocrotire parinteasca apare in tratatele de dreptul familiei. Minorul pus sub interdictie ramane in ocrotirea parinteasca si dupa majorat fara a i se numi tutore. Drepturile parintesti se exercita sub indrumarea autoritatii tutelare. Continutul Legea 272/2004 consacra dreptul fundamental al copilului de a fi crescut de parintii sai. Parintii exercita 2 categorii de drepturi si deci au 2 categorii de indetoriri: 1. si a directiilor pentru protectia copilului si a instantei judecatoresti in conditiile in care ultimele doua sunt prevazute in legea 272/2004 3. NCCiv. Ocrotirea parinteasca cuprinde ansamblul drepturilor si indatoririlor parintesti. altfel ele sunt drepturi inalienabile. art. In esenta. Drepturi si obligatii cu privire la persoana copilului nu exista o clasificare / inventariere legala a acestora. In principal al un continut personal nepatrimonial ceea ce le face si inalienabile. prevede ca un copil dobandeste numele de familie al parintelui fata de care i s-a stabilit intial. 29 din Constitutia Romaniei) parintii au dreptul de a asigura educatia copiilor. Pp egalitatii in drepturi a parintilor au in principiu drepturi egale. din afara casatoriei etc. Numai in cazuri expres prevazute de lege opereaza stingerea drepturilor parintilor. Interesul superior al copilului 2. Se foloseste alternativ notiunea de autoritate parinteasca cu notiunea de ocrotire parinteasca. 47 din aceeasi lege. acestea ar fi: . 43 din legea 272). Se recunoaste un drept cu un titular insa acest drept se exercita in principal in interesul altei persoane. Nediscriminarea drepturile si indatoririle parintesti nu difera dupa cum copilul este din casatorie. dreptul si indatorirea parintilor de a se ingriji de educatia copilului (art. Aceste drepturi parintesti au anumite particularitati pentru ca dreptul este si o indatorire => drepturi functiuni drepturile sunt recunoscute in interesul superior al copilului. introduce notiunea de autoritate parinteasca. Independenta patrimoniala in raporturile dintre parinti si copii parintii nu au niciun drept asupra bunurilor copiilor insa nici copii nu au niciun drept asupra bunurilor parintilor. Instanta va putea da incuviintarea copilui sa poarte si numele celui fata de care s-a stabilit filiatia ulterior. Trebuie facuta distinctie intre copilul din casatorie si cel din afara casatoriei. La momentul respectiv codul familiei a abandonat notiunea de putere parinteasca.

47 din lege) copilul care a implinit 14 ani poate cere instantei sa schimbe felul invataturii si al pregatirii profesionale. n cand unul dintre parinti este in imposibilitate din orice imprejurare de a-si manifesta vointa (este disparut. 25 din lege).) 55 . . trebuie sa depuna dari de seama anuale etc. dreptul de a lua anumite masuri disciplinare fata de copil aceste masuri nu pot depasi anumite limite si nu pot fi luate decat in acord cu demnitatea copilului nefiind permise sub niciun motiv pedepsele fizice ori acelea care se afla in legatura cu dezvoltarea fizica.Dreptul si indatorirea de a administra bunurile copilului cazul in care copilul respectiv are bunuri. Art. copilul avand insa dreptul de a-si exprima punctul de vedere -> dreptul la libera exprimare si dreptul copilului la respectarea vietii sale intime. 15 din legea 272 enumera principale modalitati prin care se poate exercita acest drept. . Regula este ca drepturile parintesti se exercita in mod comun. Acesta este un drept complex in sensul ca parintele are dreptul de mentine legaturi personale cu copilul dar si copilul are dreptul de a avea legaturi personale cu parintii atunci cand e separat de acesta dar si cu celalalte rude dar si cu alte parsoane fata de care copilul a dezvoltat afectiune. insotirea copilului in deplasari. 100 CF. .Dreptul de a veghea la educatia. pregatirea profesionala a copilului uneori acest drept este omis in practica. egal si exclusiv. Parintii trebuie sa intocmeasca inventarul acestor bunuri daca minorul are alte bunuri altele decat cele de uz personal cum ar fi bunuri de valoare mare dobandite prin mostenire. exista contrarietate de interese intre minor si unul dintre parinti etc. 2. supravegherea in ceea ce priveste componenta educationala.Dreptul de a stabili locuinta art. dreptul si indatorirea de a asigura supravegherea copilului indrumarea copilului. 98 (2) CF moartea unuia dintre parinti. articol care a modificat art 102 din CF conform caruia anterior competenta revenea autoritatii tutelare.Dreptul parintelui de a avea legaturi personale cu copilul acest drept intra in discutie ori de cate ori copilul minor nu sta la parintele sau.copilului la libertate de gandire. Drepturi si obligatii cu privire la bunurile copilului componente . private si a demnitatii sale. Poate cere autoritatii tutelare sa stabileasca sumele necesare conservarii si administrarii bunului. Modalitatile de exercitare a drepturilor parintesti Fiind de regula 2 titulari se pune problema exercitarea autoritatii. dreptul si obligatia de a ingriji de invatatura si pregatirea profesionala a copilului (art. 103 CF) inapoierea copilului este subordonata intereselor acestuia instanta putand sa respinga cererea parintilor daca inapoierea este contrara intereselor copilului. Parintii pot face acte de conservare si de administrare. dreptul de a cere inapoierea copilului de la orice persoana care il detine fara drept (art. de constiinta si de religie religia copilului care a implinit varsta de 14 ani nu poate fi schimbata fara consimtamantul acestuia. art. In cazurile in care exercitarea se realizeaza de un singur parinte cazurile prevazute de art. Nu este un drept absolut. daca are 16 ani copilul are dreptul sa-si aleaga singur religia (art. 90 interzice pedepsele fizice sub orice forma precum si privarea copilului de drepturile sale daca parintii exercita abuziv aceste drepturi poate interveni ca sanctiune civila decaderea din drepturile parintesti dar si o sanctiune penala respectiv rele tratatemente aplicate minorului. .Drepturile parintilor de a-l reprezenta pe minor in actele civile si de a-i incuviinta actele civile. dreptul la reunire acest drept are o dimensiune atat pentru copil cat si pentru parinti. psihica sau care afecteaza starea emotionala a copilului. punerea sub i terdictie a unuia dintre parinti. Autoritatea tutelara poate da copilului dreptul de a avea locuinta unde cere dessavarsirea educatiei si pregatirii sale profesionale daca acesta are 14 ani. va decide instanta judecatoreasca. dreptul si obligatia de a asigura intretinerea copilului. daca parintii au locuinte diferite si parintii nu decid de comn acord cu cine sa stea copilul. decaderea unui parinte din drepturile parintesti.

desfiintarii sau in cazul incredintarii copilului din afara casatoriei unuia dintre parinti. legea 272/2004 decaderea din drepturile parintesti pp existenta unor motive prin coroborarea art. 89 din lege. Abuzul este definit de art. Copilul are dreptul sa continue relatiile personale ale copilului dar instanta trebuie sa aprecieze deca acest lucru este in interesul superior al copilului. Cazul in care ocrotirea sau autoritatea parinteasca revine doar in parte parintilor toate ipotezele. 109 CF cu art. Efectele decaderii. Neglijarea este o fapta de omisiune. nu si din obligatii deci obligatia de intretinere se mentine. Orice persoana care are cunostinta despre fapte de abuz sau neglijenta se poate adresa directiei sau serviciului public specializat care este obligat sa faca verificarile necesare. Daca au incetat imprejurarile care au condus la decadere si se apreciaza ca este in in teresul superior al copilului se poate dispune redarea drepturilor parintesti. 109 din CF. potrivit art. 95 din lege prevede posibilitatea de a se administra din oficiu declaratia scrisa a copilului referitoare la abuz sau la neglijenta. Daca este considerata formularea cererii de catre directie in fata instantei. 90 din legea 272/2004 => decaderea din drepturile parintesti poate interveni numai ca sunt nd indeplinite conditiile din lege: Dezvoltarea fizica. fiind scindata copilul este incredintat unuia dintre parinti si acesta exercita drepturile cu privire la persoana si bunurile copilului si celalalt are dreptul de a veghea la cresterea copilului si de a avea relatii personale cu copilul.In cazurile in care ocrotirea revine in mod comun ambilor parinti dar nu se exercita in mod egal. toate masurile luate fata de copil fie ca sunt masuri luate in temeiul CF. Se vorbeste de decadere din drepturile parintesti insa in realitate avem in vedere decaderea din exercitiul drepturilor parintesti. 36 si art. Daca persoanele care exercita drepturile parintesti nus e opun verificarilor din partea directiei. Poate fi totala sau partiala conform legii 272/2004. mentala. Decaderea este doar din drepturi. Se aplica in cazul desfacerii casatoriei. drepturile se exercita de catre presedintele CJ sau primarul de sector. fie ca sunt masuri de protectie luate in temeiul CF care presupun ca nu parintii ci o alta persoana / institutie de ocrotire este aceea care exercita dre pturile cu privire la persoana copilului. 94 din legea 272 pe aceasta durata se ia masura plasamentului in regim de urgenta la o persoana / familie / asistent maternal. Cea partiala ar semnifica faptul ca parintele pierde doar exercitarea anumitor drepturi. 191 CF. In 48h trebuie sesizata instanta cu cererea de constatare a decaderii. revine instantei judecatoresti si nu autoritatii tutelare cum era inaintea legii. Pe durata solutionarii se suspenda exercitarea drepturilor. Daca exista opozitie din partea acesstor persoane atunci directia trebuie sa sesizeze instanta de judecata si sa solicite pe calea unei ordonante presidintiale executarea masurii plasamentului in regim de urgenta. 56 . Referior la bunuri. Se poate cere decaderea conform legii 272 de catre Directia generala de protectie a copilului care trebuie sa sesizeze instanta in acest sens. Art. In perioada intre formularea cererii si solutionarea ei art. 89. Art. In cazul neintelegerilor cu privire la exercitiul drepturilor parinteste. sociala a copilului este primejduita prin abuz sau neglijenta. Drepturile cu privire la bunurile copilului revin unuia dintre parinti si ambii parinti pentru ca sunt separati de copilul lor minor au dreptul de a avea legaturi personale cu acesta. la desfacerea casatoriei prin divort cand copilul este incredintat unui tert. Raspunderea pentru neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a drepturilor parintesti Sanctiunea specifica este decaderea din drepturile parintesti. chiar directia este cea care dispune masura. 31 din legea 272. Decaderea totala pp ca sfera de influenta a acelui parinte este suprimata complet. Cererea se judeca potrivit art. Si procurorul ar putea sa formuleze o astfel de cerere conform CPCiv. De exemplu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful