You are on page 1of 49

VIA A UNUI SFÂNT: AVVA JUSTIN POPOVICI

Traducere din limba sârb Miljurko Vukadinovici i Traian Manta Carte tip rit cu binecuvântarea Prea Sfin itului P rinte GALACTION, Episcopul Alexandriei i Teleormanului Editura Bunavestire Gala i, 2003 www.editurabunavestire.ro Cuprins VIA A P RINTELUI JUSTIN ÎNMORMÂNTAREA P RINTELUI JUSTIN I POMENIREA LA PATRUZECI DE ZILE CUVÂNTUL EPISCOPULUI IOAN LA ÎNMORMÂNTAREA P RINTELUI JUSTIN CUVÂNTAREA MITROPOLITULUI IRINEU LA ÎNMORMÂNTAREA P RINTELUI JUSTIN DISCURSUL P RINTELUI GHEORGHE GRIGORIATUL LA PARASTASUL DE 40 DE ZILE AL P RINTELUI JUSTIN CUVÂNTUL P RINTELUI ARHIMANDRIT MARKO LA ÎNMORMÂNTAREA P RINTELUI JUSTIN NOTA EDITORULUI DESPRE DESFRÂUL EUROPEI VIA A P RINTELUI JUSTIN Este porunca dumnezeiescului Apostol: Aduce i-v aminte de mai-marii vo tri, care v-au gr it vou cuvântul lui Dumnezeu; privi i cu luare-aminte cum i-au încheiat via a i urma i-le credin a. Iisus Hristos, ieri i azi i în veci, este acela i (Evrei 13, 7-8). i într-adev r, Domnul nostru Iisus Hristos este Cuvântul Ve nic al lui Dumnezeu ± Logosul Dumnezeiesc i Ve nica În elepciune Dumnezeiasc , i ieri i azi i în veci acela i, acela i din ve nicie în ve nicie i Unicul Fiu al lui Dumnezeu i Dumnezeul nostru Mântuitor. Ca ve nic Iubire Dumnezeiasc i Ve nic Iubitor de oameni, El la început a adus neamul omenesc de la nefiin la fiin i, la plinirea vremurilor, El S-a întrupat din Sfânta Fecioar din iubire pentru noi, pentru oameni, i pentru mântuirea noastr . El, cum spune în eleptul Solomon, i pe cel mic i pe cel mare El i-a f cut i pronia Lui e la fel pentru to i (În . lui Solomon 6, 7) i de

aceea El a dat Prooroci i Judec tori în Vechiul Testament ca s înve e i s conduc poporul lui Dumnezeu; El i-a ales i pe Sfin ii S i Apostoli i i-a trimis în lume ca s propov duiasc Cuvântul Evangheliei pentru mântuirea fiec rui trup i a fiec rei f pturi; El i ast zi d i a eaz Înv tori i Dasc li i P rin i i P stori în Sfânta Sa Biseric i prin ei ne conduce i ne înva Cuvintele dumnezeirii Sale, i ei, genera ie dup genera ie, depun m rturie prin Duhul Sfânt despre Dumnezeul Cel Viu i adev rat, despre Adev rul ve nic i Dreptatea lui Dumnezeu, despre mântuirea ve nic i via a ve nic prin El ± despre unicul Dumnezeu i Mântuitor al nostru, i aici pe p mânt i în ve nica Împ r ie Cereasc . Despre aceasta a proorocit i a vorbit i În eleptul Solomon, când spunea c în elepciunea este una, toate le poate, i r mânând una cu sine îns i, ea toate le înnoie te, i r spândindu-se, prin veacuri, în sufletele sfinte, ea întocme te din ele prieteni ai lui Dumnezeu i prooroci. Cu adev rat Dumnezeu nimic nu iube te, f r numai pe cel ce petrece întru în elepciune (În . lui Solomon 7, 27-28). Domnul Hristos, Puterea i În elepciunea Dumnezeiasc , Iubirea Divin i Iubirea de oameni ne d ruie te prin Biserica Sa Prooroci i Apostoli, Dasc li i Înv tori, P rin i i P stori, care prin Sfântul Duh m rturisesc i propov duiesc Cuvântul lui Dumnezeu, m rturisesc i înt resc credin a Ortodox Dumnezeiasc , tr ind-o ei în i i mai întâi i traducând-o în fapt în via a i în purtarea lor, în vie uirea lor binepl cut lui Dumnezeu i în fapte de binefacere. De aceea testamentul i porunca Sfântului Apostol Pavel despre neîncetata aducere aminte i pomenire a Înv torilor i despre neîncetata cugetare la via a lor i urmarea credin ei lor ± este pentru noi, ortodoc ii, însu i testamentul lui Hristos, pentru c Hristos a vorbit i prin Pavel, a a cum ne-a vorbit i ne vorbe te prin Dasc lii i P rin ii no tri, slujitori, ucenici i prieteni credincio i ai S i. În timpurile de demult ale Bisericii Cre tine, Hristos, ca i cap al Sfintei Sale Biserici, dup Sfin ii Apostoli a dat neamului omenesc mari i sl vi i P rin i i Dasc li în fiecare genera ie, care au propov duit neamului omenesc Evanghelia i l-au condus spre mântuire. Din dragoste statornic , El însu i, conform f g duin ei Sale sincere (cf. Matei 28, 20), face acela i lucru i ast zi prin urma ii Sfin ilor Apostoli i prin Sfin ii P rin i, prin Sfin ii Episcopi i P stori, Preo i i Dasc li, Duhovnici i M rturisitori ai Ortodoxiei, de la vechii Sfin i P rin i pân la Sfin ii Chiril i Metodie, Sfântul Fotie, Sfântul Sava i Sfântul Grigorie Palama, i prin Sfântul Marcu din Efes i Sfântul Tihon de Zadonsk, pân la Sfântul Vasile de la Ostrog i Sfântul Nectarie din Eghina i pân la cei mai noi Sfin i Mucenici i M rturisitori ai credin ei vie ii ortodoxe. Un asemenea sfânt Dasc l i Înv tor, P rinte apostolicesc i P stor, Duhovnic i M rturisitor al lui Hristos, purt tor de Duh, a fost în zilele noastre, în Sfânta Biseric Ortodox , slujitorul credincios i pl cut lui Dumnezeu ± P rintele Justin. C ci dac , dup Apostoli, cineva a propov duit în zilele noastre Cuvântul lui Dumnezeu i a tr it i a murit vrednic de mântuirea Evangheliei propov duite, atunci acela a fost cu adev rat fericitul adormit P rinte Justin. De aceea ne-a i r mas ca un model i un exemplu demn de urmat: în cuvintele Evangheliei i în modul de via evanghelic, în eroismul credin ei ortodoxe în Hristos ± Omul în care S-a întrupat Dumnezeu ± ieri, azi i în veac, i în fiecare fapt cre tineasca a sfintei credin e i a sfintei virtu i. C ci, dup În eleptul Solomon , fiecare dintre cei care in i p streaz cele sfinte ale Domnului, el însu i se sfin e te i devine luminat, astfel i acest slujitor i prieten credincios al Domnului, p strând i p zind cu credin i sfin enie cele mai mari valori ± credin a i via a Evangheliei lui Hristos, el însu i s-a sfin it i s-a luminat, i a r mas ca atare o pild i un model dat nou de Dumnezeu pentru a fi urmat i imitat. De aceea, împlinind porunca de mai sus a unuia dintre cei mai de frunte Apostoli, Sfântul Pavel, înf i m aici o scurt expunere a vie ii i lucr rii sale evanghelice, unora cunoscut întrucâtva, dar multora pu in cunoscut sau total necunoscut . C ci nici noi care l-am cunoscut i care, de i nedemni, îns dup nem rginita mil a lui Dumnezeu i marea

bun voin a acestui fericit P rinte, am fost ucenicii i fiii s i duhovnice ti, nici noi în ine, chiar pân la fericita lui înf i are la Domnul, n-am tiut îndeajuns cine i ce fel de om al lui Dumnezeu a fost. Dar cum s purcezi la descrierea vie ii unui om, a unei f pturi omene ti dup chipul lui Dumnezeu, mai ales a unui asemenea om pl cut lui Dumnezeu, neîndeplinind mai întâi ceea ce însu i P rintele Justin a f cut întreaga sa via i a recomandat i altora: de fiecare fiin omeneasc i de fiecare creatur a lui Dumnezeu s te apropii înainte de toate cu o rug ciune; c ruga la Domnul mijloce te apropierea noastr de fiecare fiin , de sfânta tain a oric rui suflet, a oric rei persoane dup chipul lui Dumnezeu, c ci doar prin mijlocirea celui pomenit în rug ciunea c tre Domnul Hristos se poate întâlni i cunoa te i iubi în mod corect i f r gre eal crea ia dumnezeiasc , orice fiin omeneasc dup chipul lui Dumnezeu. Din acest motiv temeinic, i apropierea noastr aici de via a i lucrarea fericitului adormit P rinte Justin va fi, i ne vom str dui s fie, o apropiere prin rug ciune. C ci astfel a fost i apropierea lui fa de noi în timpul vie ii p mânte ti i suntem siguri, ± credem aceasta, o tim i o sim im ± astfel este i acum leg tura sa cu noi din ceruri, din Împ r ia Cereasc a lui Hristos, unde rug ciunea este tr ire ve nic i r suflare ve nic în Duhul Sfânt i cu Duhul Sfânt. P rintele Justin s-a n scut de Bunavestire (25 martie) 1894, în vechiul Vranje sârbesc , din p rin i de credin ortodox de origine sârb ± Spiridon i Anastasia. Tat l lui Spiridon, cunoscut ca Popa Alexa, a fost preot, al aptelea la rând cel pu in (iar dup unii chiar al 13lea) din vechea familie Popovici, despre care însu i numele ne spune c este de origine preo easc . Unul dintre vechii preo i ai acestei familii s-a str mutat, se spune, din inuturile sudice în apropiere de Vranje, aducând cu sine în panere de nuiele pe c lu copila ii i lucrurile pe care le avea. Dintre preo i, înaintea Popii Alexa ne sunt cunoscute numele în eleptului Popa-Naka i al altor patru: or e, Veli ko, Marko i Antonie, p strate în c r uliile P rintelui Justin, pentru c recunosc torul nepot i urma le pomenea zilnic la Sfintele Liturghii. (Despre ace ti preo i se mai cunoa te înc ceva: c , în timpul exarhatului bulgar, ca sârbi cura i, s-au inut mai aproape de fra ii greci, i turcii i-au numit ³grecoromani´, pentru c era interzis a te numi sârb, mai ales în timpul r zboaielor sârbo-turce, pân la eliberarea ora ului Vranje i a împrejurimilor, la 19 ianuarie 1878). Popa Alexa a fost preot în acea vreme în satul Gornje apsko (mai la sud de Vranje, peste Morava) i a fost paroh la Topla ka sau ukova ka. În satul Gornje apsko se afla m n stirea Sfântul tefan (metoc al m n stirii Sfântul Prohor P injiski) în care era o coal m n stireasc , a a numitul Seminar Teologic de Muzic Psaltic , unde fiul lui Alexa, Spiro, a înv at psaltichia, dar numai doi ani, pentru c dup ace tia tat l l-a readus acas . Astfel, pentru o genera ie, în casa Popovici s-a întrerupt irul de preo i, pentru ca fiul lui Spiro i nepotul lui Popa-Alexa, Blagoje ± Justin, s îl reia i astfel s-a restabilit cu adev rat tradi ia familiei. Ca vechi seminarist, Spiridon i-a sprijinit mai târziu pe preo i în lucr rile de organizare a hramurilor, astfel c el i familia sa au r mas în atmosfera preo easc , bisericeasc i religioas , i într-un asemenea mediu s-a n scut i crescut micul Blagoje. La eliberarea ora ului Vranje, Popa-Alexa a reu it s ridice aici dou case, câte una pentru fiecare fiu, Spiridon i Dragutin, care se afl în pia a or eneasc de jos, numit Tekija. Din acea vreme s-a mutat la Vranje întreaga sa familie i a locuit acolo. Spiridon, care de atunci sa ocupat cu economia, era un tân r foarte cinstit i evlavios; în curând s-a însurat cu o fat cinstit i credincioas , Anastasia, mai tân r decât el, fiica lui tefan i a Katei din Donje Trebi nije, lâng Vranje. În primii ani de c snicie, tinerilor so i le mureau copiii la vârste fragede. Li s-au n scut opt copii, din care au r mas în via doar trei: mai întâi fiica Stojna (numit astfel de acord cu na ul, Kosta Ioanovi , preot din Vranje, chipurile pentru ca feti a s reziste i s stea în picioare, adic s r mân în via ), apoi cu doi ani mai mic, Stojadin (numit de asemenea astfel pentru a r mâne în via ) i, în cele din urm , Blagoje, cu doi ani mai mic decât el, numit astfel dup s rb toarea Buneivestiri a Sfintei Fecioare, când s-a i

n scut. F r îndoial c prin na terea lui Blagoje de Bunavestire i prin faptul c a r mas ca al treilea copil în via (p rin ii au pierdut înc un copil dup el), de i nu este prestabilit, totu i se arat un semn important sub care se va derula via a lui pe p mânt: din ziua venirii sale în aceasta lume, binevestitul Blagoje a tr it i s-a ridicat sub semnul celei mai înalte bunevestiri date cândva neamului omenesc ± bunavestire a Întrup rii Fiului lui Dumnezeu din Preasfânta Fecioar , pentru noi oamenii i pentru mântuirea noastr , i bunavestire referitoare la taina Sfintei Treimi d t toare de via , la Dumnezeul nostru, în al C rui nume a fost botezat micul Blagoje, la biserica din Vranje care avea acest hram . Pornit în lume prin voia lui Dumnezeu ³din nefiin spre întreaga fiin ´, cum va scrie el însu i mai târziu în Dogmatica sa, din ziua Buneivestiri a anului 1894 i pân la Bunavestire din 1979, când a p r sit aceast lume i s-a mutat la via a ve nic , a fost un mesager i un binevestitor permanent i un neîntrecut teolog al tainei întrup rii Fiului lui Dumnezeu ± a lui Hristos Omul Dumnezeu, din Sfânta Fecioar i al tainei Sfintei Treimi, unicul i Adev ratul nostru Dumnezeu. În sânul familiei sale cre tine i preo e ti a crescut i tân rul Blagoje, împreun cu sora sa mai mare i cu fratele s u, educat în spiritul a tot ceea ce este cinstit i evlavios i pl cut Bunului Dumnezeu. Multe lucruri bune a înv at mai cu seam de la bunica sa Stana, preoteasa, care a tr it 105 ani i pe care a iubit-o mult i, de asemenea, de la credincioasa sa mam Ta aAnastasia, astfel c în aceasta privin copil ria sa a fost asemenea copil riei Sfântului Vasile cel Mare, care m rturise te singur pentru sine (în Scrisorile 204 i 223) c în primul rând a primit i înv at credin a ortodox de la mama sa Emilia i de la bunica sa Macrina, ucenic a Sfântului Grigorie f c torul de minuni, episcop al Neocezareei, locul de na tere al lui Vasile. Mama i bunica lui Blagoje nu l-au avut pe Sfântul Grigorie ca înv tor, dar în schimb au avut în inutul lor m n stirea f c torului de minuni al lui Hristos ± Sfântul Prohor P inski . Ele, ca i al i locuitori i locuitoare din Vranje, mergeau des la m n stire i- i duceau cu ele i copiii i nepo ii. Cât de mare era credin a cinsti ilor locuitori din Vranje ca i devotamentul fa de Sfântul Prohor i m n stirea lui ne-o spune îns i numele cu care ei îl denumesc i azi pe Sfântul Prohor, adresându-i-se cu numele comun de Sfântul P rinte i ar tând prin aceste cuvinte rela ia dintre ei. C ci vechea m n stire a Nemanji ilor i sfântul ei ocrotitor i f c tor de minuni ± Sfântul Prohor Izvorâtorul de Mir, a fost casa p rinteasc spiritual comun i leag nul duhovnicesc în care s-au n scut, sau mai bine zis au ren scut, multe suflete credincioase ale acestui inut, printre care i tân rul Blagoje Popovici. Mergând acolo cu p rin ii s i, a fost adesea i martorul vindec rilor care s-au petrecut la moa tele acestui sfânt al Domnului. Mul i ani mai târziu, el însu i ne-a spus c a fost martor ocular al vindec rii binef c toare a mamei sale Anastasia (1929), care se îmboln vise de o grea boal la picior, nevindecabil nici de oameni, nici de doctori. Dup ce i s-a citit rug ciunea i i-a fost uns piciorul cu mir vindec tor de la moa tele Sfântului P rinte P injski, piciorul i s-a t m duit în chip minunat i ea s-a îns n to it . i mai târziu, în timpul vie ii sale, sincerul i seninul cinstitor al Sfântului P rinte P injski, Blagoje ± Justin, ori de câte ori a putut nu a sc pat prilejul de a merge din nou la Lumin torul inutului s u natal pentru închinare i binecuvântare, mai ales c un timp, ca profesor la Universitate, a apar inut, ca monah, fr iei m n stirii Sfântul Prohor . De la credincioasa sa mam , tân rul Blagoje a înv at i practica de baz a credin ei evanghelice ortodoxe: rug ciunea i postul. Adesea ne povestea cum mama sa, al turi de alte credincioase din Vranje, inea cu str nicie un post sever, f r nici un fel de mâncare sau ap , în timpul primelor trei zile ale Postului Mare, lucru pe care el, mai târziu, în via a sa riguroas , nu numai c l-a p strat cu credin , ci l-a i amplificat, cum vom vedea mai departe. Despre credin a i cinstea tat lui s u, Spiridon, ne aduc m rturie spusele multor oameni care îl cuno teau, c ci el a fost într-adev r omul lui Dumnezeu, dup bun tatea inimii i blânde ea sufletului, dar i dup cur ia vie ii sale d ruite Domnului i dup în elepciune.

iar acele sentimente îmi st pânesc i acum întreaga fiin . s te sim i nemuritor´. Pe fa ei se rev rsa un fel de nem rginit blânde e i bun tate. cum este apari ia personalit ii P rintelui Justin. într-adev r. am tr it cea mai mare dovad a nemuririi ei: dovada fizic . în 1945). ne-a d ruit el ± fericitul nemuritor întru Hristos. toate cele trei zile de dinainte de înmormântare. Despre aceasta ne m rturise te el însu i când spune c de la 14 ani a început s citeasc con tiincios i s studieze Evanghelia lui Hristos i când afirm i recunoa te cu sinceritate ca i Pavel: ³Dac nu a fi întâlnit atunci Chipul Domnului Hristos. Într-adev r. ca foarte important fapt pentru o asemenea apari ie spiritual în aceast vreme a noastr atât de tulbure i ov itoare în credin . dar îns i tr irea descris a nemuririi ne vorbe te mult mai mult despre credin a i evlavia îns i a fiului ei. i toate acestea m-au impulsionat spre o mai mare i mai mare dorin de a m ruga. nemurirea întregii fiin e a scumpei mele mame« i eu am plâns de triste e i duio ie. aici trebuie imediat accentuat. împreun cu Sfântul Isaac Sirul. Pur i simplu o oarecare sim ire fizic a nemuririi s-a rev rsat asupra fiin ei mele. pe marginea t lm cirii Sfintei Evanghelii a lui Ioan (de Pa te. Aceast m rturie a fost notat câteva luni mai târziu dup binecuvântata ei moarte. Justin ± nou . Un lucru este neîndoielnic. dac nu moare. la ora 22:30. dar este timpul s trecem mai departe la relatarea vie ii lui. într-o mult mai mic m sur . S-ar putea spune multe înc despre cre terea i educarea tân rului Blagoje. nu tiu ce s-ar fi ales de mine´. Pe o fa moart ± o asemenea evident nemurire! Nemurirea sufletului. ne-a l sat m rturie chiar fiul ei. Iar eu? De atunci m gândesc la ea în rug ciune: fiecare sim mânt c tre ea i fiecare gând la ea se prefac pe neobservate într-o rug ciune duioas « Toate gândurile mele picur lacrimi i curg în rug ciune« Binecuvântarea înseamn a fi om cu sentimente. Anastasia. duminic . chiar de la începutul i pân la sfâr itul vie ii p mânte ti a . pentru a se contopi bucuroase într-un foc al Învierii în ziua Judec ii de Apoi i pentru a str luci într-o lumin ve nic . iar dac moare. i eu.Dar cum a fost mama lui Blagoje. la ceasul s u ± de Bunavestire a lui Hristos i a Maicii Domnului ± al fericitei mut ri la Domnul i în timpul odihnei de dup moarte în chilia trupului s u purt tor de duh. Blagoje ± Justin. Fa a ei minunat era o trecere fizic natural spre nemurirea ei. nu rode te. de la nemuritoarea mea d ruitoare de haruri« Prin sufletul tulburat trece dulcele fior damaschinic al adev rului ve nic: « Sunt icoan a slavei Tale de nespus«» Scântei ale puterilor învietoare roiesc somptuos pe fa a blând i drag a adormitei mele mame. statornicite i înt rite începând cu vârsta de 14 ani i în tot restul vie ii sale. cu sentimentele fizice ale nemuririi« Acesta este ultimul dar p mântesc de la mama. c toat pio enia i cinstea copil reasc au fost. al turi de mama mea moart . conform minunatelor i neb nuitelor c i ale Cuvântului Dumnezeiesc. confesându-se într-una din c r ile sale (Abisuri filosofice). i una i alta. Desp r indu-se de trupul ei f r via . A fost înmormântat a doua zi la orele 16:00. a notat el. p c to ilor i nevrednicilor. ea ± sluga lui Dumnezeu: Anastasia ± Cea Înviat «´ Aceast noti discret a fiului despre mam ne m rturise te desigur despre calit ile i credin a unei asemenea mame care a educat un asemenea fiu. omul care întreaga sa via a m rturisit. transformate într-o bun tate nemuritoare. i anume. putem i noi s m rturisim ast zi c un asemenea sim mânt al nemuririi i al ve niciei sau unul asem n tor. c nemurirea nu este nimic altceva decât sim irea lui Dumnezeu: ³A sim i pe Domnul Hristos în tine înseamn s sim i nemurirea. a adormit întru Domnul de Sfântul Gavril Lesnovski (15/28 ianuarie 1945). îns asemenea nevredniciei noastre spirituale. Ea. numai blânde ea nemuritoare i frumuse ea nemuritoare pot fi atât de pl cute. m rturie pe care consider m c este cel mai bine s o red m aici în întregime. cea mai drag . Cu toat smerita recunoa tere a p c tuirii noastre i a deplinei noastre nevrednicii. sufletul i-a l sat pe fa o blânde e i o frumuse e nemuritoare. În orice caz. P rintele Justin a notat sub titlul ³Sim irea fizic a nemuririi´ urm toarele: ³Am tr it acel sim mânt al turi de mama mea moart . aduce road bogat . dar din punct de vedere evanghelic autentic: Bobul de grâu. Acest lucru este paradoxal.

i acesta este faptul c el de copil i pân la 85 de ani a fost adev rat i drept. Pentru c oricine este n scut din Dumnezeu biruie te lumea. pe atunci ieromonah i doctor în filosofie i teologie -. În aceste sfinte cuvinte i în adev rurile care se afl în ele i în spatele lor este cuprins toat taina drumului vie ii P rintelui Justin Popovici. cum semna uneori însu i P rintele Justin ). dup cele patru clase elementare terminate în 1905 cu succes deplin. deja de pe atunci. Dar tân rul Blagoje nu era numai un tovar vesel i bun. tân rul Blagoje str lucea prin elocin i stilul s u. spune Sfântul Boanerges (Fiul Tunetului. nu mai pu in drag decât Pavel cel de neînlocuit ± Sfântul Ioan Evanghelistul i Teologul: C ci dragostea de Dumnezeu aceasta este. To i trei copiii lui Spiridon i ai Anastasiei au terminat coala elementar în Vranje i to i trei cu calificativul excep ional. dac nu cel ce crede c Iisus este Fiul lui Dumnezeu? Acesta este Cel care a venit prin ap i prin sânge: Iisus Hristos. prin inteligen i prin cunoa terea excep ional . Cine este cel ce biruie te lumea. a literaturii universale i a problemelor ei. Nicolae Velimirovici. plecarea sa la teologie a venit ³a a. integru i nepref cut om cu chip de la Dumnezeu. În aceste asocia ii literare. ci prin ap i prin sânge. iar elevii îns i aveau asocia iile lor col re ti. Chiar acestor ani tineri ai Seminarului îi apar ine i acea perioad ± al 14-lea an de via ± când a început s citeasc cu regularitate Sfânta Evanghelie. mai ales unele personalit i dintre seminari tii mai vechi. el a între inut credin a în Hristos pân la cap t i de aceea a biruit lumea i de aceea este m rturisit de Duhul Adev rului. cum excep ional a fost i mai departe în timpul studiilor. Blagoje. i pentru tân rul Blagoje i pentru p rin i. de la sine´. s p zim poruncile Lui. În acea vreme. iar aceasta însemna o via fr easc i colectiv . toat taina personalit ii sale omene ti i de aceea i a lui Hristos i a lui Dumnezeu. ca dasc l i pedagog. dar intrau doar pân la o sut . Profesorii ± printre care cel mai însemnat pentru tân rul Blagoje. Însu i P rintele Justin ne-a povestit mai târziu c aceste fr ii ale elevilor. nu era u oara pentru c se înscriau câteva mii de candida i. pentru sine i pentru al ii care doresc aceasta. din aceast cauz trecându-se cu greu examenele de admitere.P rintelui Justin. (Poate c atunci a l sat prin leg mânt. i poruncile Lui nu sunt grele. Prin iubirea de Dumnezeu i prin inerea poruncilor Lui. Blagoje a trecut examenele cu ³excep ional´. în rug ciunile sale personale i mai ales la Sfintele Liturghii. i de aceea un om al credin ei i iubirii dumnezeie ti întru Domnul Iisus Hristos. . a plecat la Seminarul Sfântul Sava din Belgrad (1905±1914) . admiterea la Seminarul Teologic Sfântul Sava. în timp ce cel mai tân r. nu numai prin ap . desigur. deloc p mântene . fr iile lor literar-spirituale în care se instruiau reciproc i se ajutau între ei în în l area spiritual i în educarea în credin a i religia ortodox . c Duhul este adev rul (I Ioan 5. necontenit. regula ca zilnic s citeasc trei capitole din Noul Testament. Dar s ne întoarcem din nou la copil ria sa. iar Stojadin a continuat gimnaziul la Vranje i dup terminarea acestuia a plecat s studieze Dreptul la Belgrad. i aceasta este biruin a care a biruit lumea: credin a noastr . i ni se pare acum. cum ne m rturise te sora sa. ceea ce însemna c dorin a sa a coincis cu cea a p rin ilor. dar i pentru al i elevi era. Deja de atunci îi d deau târcoale acestui suflet tân r i dornic de dumnezeire triste i i nostalgii ale ve niciei. Aceasta este perioada trezirii con tiente a tân rului în fa a tainei vie ii i a sensului existen ei. în timp ce prezent m via a i întâmpl rile din copil ria sa pân în ultima zi i întâmpl ri ale vie ii sale p mânte ti. în Belgrad. al s u i al nostru. au contribuit la trezirea i dezvoltarea sa spiritual i le-a r mas recunosc tor pe via i pe ace ti prieteni mai mari i-a pomenit pân la cap tul vie ii. La Seminarul Sfântul Sava via a se desf ura în internat. i Duhul este Cel ce m rturise te. s-a inut de aceast regul pân la cap tul vie ii). În general era foarte îndr git de tovar ii s i. dintre care mul i l-au numit ³prieten la cataram ´ i acest lucru îl atest i anumite fotografii p strate i ilustratele primite de la prieteni. Stojina a r mas dup aceea acas . 3-6). aveau preocup rile lor i cursuri cu tinerii seminari ti. c tot parcursul vie ii este cel mai bine schi at i exprimat de cuvintele Sfântului Apostol cel mai drag lui. aproape ca în familie.

i-a pus sie i cea mai serioas întrebare: cum s dobânde ti via ve nic ? La aceast fundamental întrebare evanghelic (Matei 19. În aceasta const poate una din tainele iubirii sale deosebite fa de Sfântul Ioan Gur -de-Aur i fa de Sfântul Apostol Pavel. ne m rturisesc dou scrieri mai târzii ale sale i întreaga sa via de teolog plin de fapte alese. Cuvântul Evangheliei e sfânt i însufle it prin Duhul lui Dumnezeu. Despre ce i cât a însemnat i a reprezentat pentru el personal Cuvântul lui Dumnezeu cel viu i lucr tor. a fost într-adev r foarte însemnat i în tinere e i mai târziu. Din toate problemele filosofice profunde i multiple. au sim it pozi ia chinuit i f r ie ire a fiin ei omene ti în neputin a de a ajunge pân la ultimul adev r i sens al acestei vie i i al acestei existen e i de aceea s-au dedicat i s-au consacrat i mai mult lui Hristos i atunci au m rturisit i au propov duit. Duhul vie ii în Biserica Ortodox a lui Hristos i al experien ei i tradi iei ei. c e Cuvântul adev rului i izb virii ve nice. a tr it i a respirat în atmosfera Evangheliei i a Sfintei Scripturi. Faptul c . mai ales când avea întâlniri i discu ii cu tineri i cu studen i. s-a men inut ca filosof sfânt i în elept. dintre încheieturi i m duv . însetat i fl mând de împlinirea i sensul vie ii i aici pe p mânt i în întreaga ve nicie. pentru doritorul de Dumnezeu i iubitorul de Hristos Blagoje ± Justin. pe toate c ile i în r scrucile înfocate ale duhului i gândului omenesc. ± toate gândurile i cuget rile inimii i min ii sale le-a expus f r cru are judec ii adev rului i în elepciunii Sfântului Duh.când Blagoje. cea european i cea slav . Dup exemplul acestor Sfin i P rin i i mergând pe calea lor pân în timpurile noastre. De aceea a iubit întotdeauna f r rezerve tinere ea i sufletele tinere i le-a dedicat mult din timpul i iubirea sa. ci a fost c utarea pâinii celei de toate zilele pentru via i fapte. Acest lucru ni-l m rturisesc înc o dat toate lucr rile sale. cu rarul i atât de multiplul i sensibilul i de aceea uneori amarul dar al în elepciunii lui Solomon. asemenea Sfin ilor P rin i. au l murit cu în elepciune dumnezeiasc unicul i de neînlocuitul Adev r al Evangheliei lui Hristos. mai ales asemenea Sfântului Justin Martirul i Filosoful i Sfin ilor Vasile i Grigorie. 12). i destoinic este s judece sim irile i cuget rile inimii (Evrei 4. i le spunea: ³Nimeni nu i-a pus Domnului Iisus o întrebare la fel de important i hot râtoare pentru om cum este cea pus de tân rul din Evanghelie´. mai ascu it decât orice sabie cu dou t i uri. asemeni tân rului din Evanghelie. Prin literatura i filosofia greceasc pe care le-au cunoscut ca nimeni al ii în vremea lor. 16. c utarea r spunsului i a hranei duhovnice ti pentru sufletul lui fl mând i însetat de Dumnezeu. ni-l arat i faptul c el. au t lm cit lumii i oamenilor. doar par ial notat i cristalizat în Sfânta Scriptur . mai ales pentru acele probleme la care a f cut referire scriitorul de origine slav ± Dostoievski în operele sale atât de adânci. cât i cea mai nou i contemporan . 8). ca pe o tiin i o în elepciune izb vitoare pentru om. cum singur spunea. pân la ultimele mari lucr ri editate sau r mase în manuscris. ace ti sfin i au cunoscut din înse i aceste opere toat nimicnicia i de ert ciunea în elepciunii omene ti lipsite de Hristos. atât ca profesor. Marcu 10. 17) el a revenit adesea i mai târziu. de natur foarte sensibil i r sun toare. astfel c în aceast privin a fost d ruit ca nimeni altul în vremurile noastre. cât i ca duhovnic. În anii de seminar î i face apari ia interesul s u viu pentru problemele literaturii universale i ale filosofiei. Pur i simplu P rintele Justin a crescut. adic un adev rat i nes ios iubitor al adev ratei i nepieritoarei . de felul lui d ruit excep ional cu un har aparte al în elegerii i cuget rii. atât filosofia clasic greac . mai târziu. el a sim it i a cunoscut toate tainele i labirinturile spiritului i fiin ei umane în aceast lume i via i totu i. i P rintele Justin a studiat cu aten ie în tinere e în elepciunea universal i filosofia« din predania omeneasc (Coloseni 2. Trebuie s spunem din capul locului c în aceast privin P rintele Justin a fost asemenea P rin ilor Bisericii Ortodoxe. începând cu noti ele i caietele col re ti i studen e ti p strate. Interesul con tient al lui Blagoje pentru lume i Cuvântul Viu al lui Dumnezeu în Sfânta Scriptur nu a fost doar acea înv are col reasc obligatorie pentru examene. el. care p trunde pân la desp r itura sufletului i duhului.

el s-a a ezat chiar de la începutul vie ii pe calea unic . cu tot trupul i fiin a sa dornice de Hristos. cum singur spunea. a Sfin ilor Atanasie cel Mare i Vasile cel Mare. filosof sau teolog universal (ca de exemplu a lui N. formare dup chipul i asem narea lui Hristos. dar aceasta tocmai pentru c amândoi s-au g sit i s-au întâlnit în leg tur cu acelea i probleme ve nice i pentru c amândoi doar în Hristos au g sit i au descoperit i au tr it rezolvarea chinuitoarelor lor probleme. pentru c în ei a g sit i a descoperit preapre iosul i ve nic viul chip al lui Hristos. De aceea tân rul Blagoje a pornit pe urmele lor cu toat inima sa dornic de dumnezeire i cu tot sufletul. ³În fiecare sfânt. i i Se descoper în ardoarea inimii prin credin i iubire. Adev rul i Via a. în fapte. dar incomparabil mai mult am v zut i am tr it acea iubire a lui pentru Hristos în el însu i în cursul vie ii i în faptele sale. a Sfântului Isaac Sirul i a Sfântului Simeon Noul Teolog. adic drama de neînl turat i de neocolit a oric rei fiin e omene ti i pentru c Dostoievski a pornit pe urmele Domnului ca un prooroc i apostol ortodox contemporan. care duce i introduce în Via a Ve nic i acesta este numai Domnul Hristos. i în con tiin a lor. ci paternitate duhovniceasc i na tere. ei leau purtat i le-au ar tat în sufletul lor i în întreaga experien de via i în faptele lor. i în lucrul lor. unica ie ire salvatoare din toate fund turile i din tragismul vie ii omene ti. i aceasta din anii tineri de teologie i pân la cap tul vie ii.În elepciuni. a c ror descriere a vie ii lui Hristos o citea el zilnic în Sfânta Scriptur . Domnul Hristos este tot i toate i în sufletul lor. Confesiuni i m rturii minunate ale acestei iubiri nesfâr ite pentru Mântuitorul Hristos g sim în toate lucr rile i scrierile sale. asemeni celei despre care le vorbe te Apostolul Pavel copiilor s i duhovnice ti: O. C ci. iubire care a ars în inima sa f r încetare. Într-un anume sens. Îns ar fi gre it s exager m influen a lui Dostoievski asupra tân rului Blagoje ± Justin. Interesul tân rului Blagoje i mai târziu al tân rului monah Justin pentru Dostoievski i pentru al i titani ai gândirii umane i ai tragicei ei problematici a ap rut la el. via a i chipul lui Hristos. din proprii ini iative interioare. i pe lâng ei desigur i to i ceilal i sfin i i sfin i i de Dumnezeu. mai mult ca tovar de drum al acestuia. ca i influen a oric rui alt scriitor. pentru c pe acel drum sigur se întâlne te i se al tur omului Blândul i Înviatul Domn Hristos.´ ³De aici. Florenski). personalitate de asemenea de o importan hot râtoare pentru imaginea i calea sa în via ). . ca mai demult lui Luca i Cleopa. practic. Ace ti sfin i au fost întruchiparea vie a lui Hristos. Aceasta este influen a i paternitatea Sfin ilor P rin i ai Bisericii Ortodoxe. adaug el mai departe pentru sine. pân ce Hristos va lua chip în voi! (Galateni 4. pe calea spre ve nicul Emaus. a Sfântului Macarie Egipteanul. copiii mei. pentru care suf r iar i durerile na terii. i în inima lor. înainte de orice. Prin aceasta au dezv luit i au ar tat fiec rei fiin e omene ti sincere în c utarea ei c unica i singura tain a personalit ii umane este: Omul-Dumnezeu Iisus Hristos. 19). Pur i simplu pentru c tim sigur i cu certitudine despre o influen cu mult mai mare i mai hot râtoare i mai durabil asupra personalit ii lui. mai ales a Sfântului Ioan Gur -de-Aur. cu nimic mai prejos i nici altfel decât Sfin ii Apostoli i Evangheli ti. dup necru toarea de sine sinceritate i iubirea de adev r a sufletului s u c ut tor i doritor de Dumnezeu i dup harul d ruit de Dumnezeire. influen pe care nici nu trebuie s o numim astfel. unicul Iubitor de oameni i unicul Mântuitor al omului. Aceasta i este psihologia i antologia sfin eniei în general. pân la ultima suflare a vie ii sale p mânte ti. va scrie el mai târziu (în prefa a la Via a Sfântului Sava. i a fiec rui sfânt în parte. i în via a lor. tân rul Blagoje a pornit pe urmele lui Dostoievski în acest sens. au fost pentru Blagoje ± Justin conduc tori i dasc li permanen i. De aici s-a aprins în tân rul Blagoje o iubire atât de puternic c tre Domnul nostru Hristos. Dostoievski a fost într-adev r ³înv torul i c l ul´ s u. prin frângerea pâinii vie ii i prin gândul ve nic . salvatoare i dreapt ± calea Adev rului însu i. Omul-Dumnezeu ± Calea. rena tere i întruchipare spiritual . P rintele Justin a tr it drama uman a lui Dostoievski ca pe propria sa dram . Ei.

tiin a lor ortodox dat de Dumnezeu i teologia. într-o minunat mantie de aur arhiereasc .´ Tân rul i de Hristos iubitorul Blagoje. învrednice te-m s f ptuiesc faptele tale. M-am trezit în aceast stare bun . îi s rut poala i picioarele. înc de tân r. prin ei i cu ei. Fiindc . a fost condus i c l uzit. înaintea altor conduc tori i dasc li. de care tie doar atoate tiutorul Duh Dumnezeiesc i întrucâtva duhul . a a cum i P rintele Justin i-a ridicat hram Sfântului Ioan Gur -de-Aur. 1/14 mai 1955. fiecare gând la tine e pentru mine s rb toare i bucurie. Senin tatea cerului îmi p trunde sufletul i m cuprinde bucuria c -l am pe Sfântul Ioan Gur -de-Aur´ (not din Jurnalul anului 1923). Când termin de citit. ceva mai târziu. s-a abandonat în întregime spre conducerea zilnic de c tre sfin ii lui Hristos. De aceea le-a devenit apropiat i asemenea. bolile sale. sau mai bine zis lui Hristos care a tr it în acest Sfânt i prin care a lucrat i vorbit). i extaz. ca i monahul Justin de mai târziu. la miezul nop ii. cad la picioarele lui.i cre tinul din ziua de azi poate fi un cre tin adev rat numai dac va fi condus de sfin i zi de zi. mult mai târzie. în final. rug ciunile sale´. Îmi zboar sufletul c tre el prin rug ciune: milostive te-m cu mila ta. o bucurie de neexprimat în suflet. în ansamblul anumitor evenimente care s-au petrecut când a terminat studiile la Seminar. De aceea. studiind i propov duind credin a lor i experien a i bunavestire a lui Hristos i scriind i traducând vie ile i faptele lor. Sau aceasta: ³Scumpe P rinte Gur -de-Aur. Încântare. ne dovede te o parte a acelei intime. mai ales de c tre Sfântul Ioan Gur -de-Aur pe care l-a iubit neobi nuit de mult i c ruia i s-a rugat permanent cu o sinceritate i cu o duio ie copil reasc . spirituale i sfin ite taine. eu îl întreb cu bucurie ce-a citit. el îmi pune Sfânta Evanghelie pe cap i cite te. l-am v zut în vis pe Sfântul Ioan Gur -de-Aur. le-a urmat exemplul înaintea tuturor celorlal i i a crescut i s-a dezvoltat sub influen a i îndrumarea lor duhovniceasc . a p mântului c tre cer. acest doritor de dumnezeire i iubitor de Hristos. Aceste evenimente au fost poate decisive pentru calea lui în via . El e personalitatea mijlocitoare cea mai drag . O ar tare a Sfântului Ioan Gur -de-Aur. luminat i îndrumat i. cum înv a în toat vremea Apostolul Pavel (Efeseni 3. i rai. în leg tura sa cu Domnul Hristos. El îmi r spunde: ³Din Evhologhion-ul meu´. în visul P rintelui Justin. de i este mai bine i mai corect spus c ele doar au ajutat s se realizeze lucrul pe care i-l dorea cu ardoare i ceea ce dorea în adâncul sufletului. mult mai concret. cu o scump Evanghelie de aur în mâini. pentru c înc din tinere e a intrat în binef c toarea comuniune a rug ciunii cu ei i de atunci i-a petrecut întreaga via împreun cu to i sfin ii. speran ele sale. ( i Sfântul Sava al sârbilor. Iat doar unele din sentimentele de dragoste i evlavie fa de Sfântul Ioan Gur -de-Aur: ³Sentimentul unei milostive apropieri a Sfântului Ioan fa de mine p c tosul. Astfel. i înviere« Sfântul Ioan este zorii ve nici ai sufletului meu i ai întregii Biserici Ortodoxe. a realizat-o tân rul Blagoje. de i Dumnezeu vorbe te oamenilor prin evenimente. mijlocit de Preasfânta Maic a Domnului i de Sfântul Ioan Gur -de-Aur. i am r mas mult timp cu acest extaz al bucuriei i cu aceast încântare de nespus . Neîndoielnic exist unele taine ascunse în via a P rintelui Justin. totu i în via i în istoria fiec rui om este decisiv taina intim a fiec rei personalit i în parte. la Leskovac. el e cea mai expresiv limb dat de Dumnezeu. 18) i cum recomanda tuturor . vine c tre mine. cu Mântuitorul Hristos. eu alerg în întâmpinarea lui. i îns n to ire. Aceast comuniune a sa cu sfin ii lui Hristos i. dup Preasfânta Maic a Domnului cel mai mult l-a iubit pe Sfântul Ioan Gur -de-Aur i lui i-a ridicat prima biseric . adus i d ruit lui Hristos-Dumnezeu de c tre sfin ii lui Dumnezeu fa de care a nutrit atâta iubire i cinstire încât le-a închinat întreaga sa via . cu care p mântul exprim cerului oftatul s u. i ajutor. ne-a r mas un înscris despre aceasta (în Micul Molitfelnic portabil al s u) ca o m rturie personal a P rintelui Justin: ³În ajunul pr znuirii Sfântului Prooroc Ieremia.

dar i mai târziu ca om matur. Aceasta s-a întâmplat în ultimii ani de studii la Teologie. iute în mi care i în facerea m t niilor. Ca profesor la Seminar mergea pe coridoare parc neatingând p mântul i intra în clas repede. chiar dac nu era el însu i vinovat. Mitropolitul a promis p rin ilor i. Vioiciunea spiritului s u i o tinere e interioar trainic s-au reflectat i în trupul s u i în comportament de-a lungul întregii vie i. ca înaripat . foarte frumoas i bogat . au scris o scrisoare lui Dimitrie ± Mitropolitul Belgradului. se apropia cu sinceritate i dragoste de fiecare fiin i creatur a lui Dumnezeu. Ca tân r seminarist. La aceasta l-a determinat în final i moartea tragic a fratelui s u Stojadin. era la fel de vioi i de viguros. spun colegii lui de coal . îi spune atunci deschis c nu are ce a tepta i s se m rite. uneori se întâmpla s se i certe. împreun cu colegii s i de clas a fost repartizat la deta amentul sanitar de pe lâng spitalul militar din Ni (³Turnul de cranii´). care s-a petrecut în aceast perioad . sa m ritat i sora Stojna. S-au dus la episcopul de Ni . Tem torul de Dumnezeu Blagoje a f cut aceasta pentru c î i iubea mult p rin ii i fiindc nu dorea s -i întristeze din nou atât de repede dup moartea fratelui. a a c p rin ii lui începuser s se gândeasc la c s toria fiului lor cum termin studiile. a fost întotdeauna deschis fa de toat lumea. alerga iute ca un iepure. i i-au rugat pe amândoi i au implorat ca Blagoje s nu fie c lug rit. A fost i a r mas ager i sprinten nu numai în copil rie. iar una dintre ele. f r întrerupere i f r a obosi. Întotdeauna a fost primul care s-a st pânit imediat i primul care a cerut scuze unui coleg sau prieten. V zând totu i c fata pomenit mai înainte înc mai spera s se m rite cu el. asemeni atâtor Sfin i Feciori i el s-a supus dorin ei de a duce o via monahal . în care le comunic faptul c este ferm decis s tr iasc doar pentru Hristos i îi roag s -l binecuvânteze pentru a putea deveni monah. adic Primul R zboi Mondial. La înf i are era frumos i foarte distins. pentru c în acea vreme. Niciodat mai târziu nu s-a clintit în ferma sa hot râre. Curând dup aceea. ci i pân la cap tul vie ii. cum îi pl cea lui însu i s spun i acest comportament al s u probabil c i-a insuflat fetei anumite speran e legate de dragoste i c s toria cu el. monah i duhovnic. chiar i când inuse post zile întregi i era sl bit din cauza nemânc rii. s-a decis ca imediat s accepte tunderea în monahism. în august 1914. tia s se i supere. din bivuacul de la Ni . nu s-a ajuns la c lug rire. la o s pt mân dup c s toria surorii sale. dar întotdeauna sup rarea era de scurt durat . ceea ce Blagoje le-a i promis provizoriu.omenesc. i to i tinerii au fost chema i la oaste i a fost mobilizat i genera ia lui Blagoje Popovici. De cum a intrat în armat a scris o scrisoare mi c toare i detaliat p rin ilor. Äde la floare i furnic pân la om i heruvim´. Promisiunea f cut nu însemna nimic altceva decât o renun are de moment . juca la hor . dar întotdeauna cu naivitate i f r r utate. terminând în iunie 1914 ultima clas de teologie. ascuns pân atunci în inima tân rului Blagoje al lui Hristos: tân rul de 18 ani a spus atunci deschis tuturor c . În copil rie. iar când a devenit monah f cea mii de m t nii mari. Ca urmare. Ca tân r. În tinere ea lui de la Vranje multe fete î i doreau ca el s le cear mâna. a f cut i unele n zbâtii copil re ti. ca i to i copiii din lume. pentru a fi mai strâns unit cu El i astfel s fie cât mai aproape de fratele s u. mai ales când Blagoje. Când au aflat p rin ii de hot rârea sa ferm de a se c lug ri. întotdeauna îngrijit i curat. fiindc altfel pierde vremea. noble ea sufletului se reflecta asupra-i i pe dinafar . a izbucnit r zboiul Austriei contra Serbiei. Blagoje. Blagoje a fost un b iat cu o fire vioaie i temperamental . ceea ce fata a i f cut. chiar a insistat prin p rin ii ei i ai lui s se m rite cu el. i totu i Domnul i-a înc lzit inima tân rului Blagoje cu o alt iubire.i va dedica via a lui Hristos ca monah. p rin ii au trimis rapid la el pe sora lui i pe ginerele lor ca s -l viziteze i s -l fac sub orice form s renun e la c lug rie. era mai iute decât to i colegii lui. au f cut tot ce au putut pentru a-l împiedica. iubirea pentru o via de fapte i de feciorie. Ca seminari ti. Moartea fratelui iubit a fost ceea ce în final l-a decis s in seama de tainica sa dorin . Atât de vioi i temperamental în tinere e. Pân cu câ iva ani mai înainte de moarte.

Blagoje i tovar ii s i de drum au ajuns în ora ul Skandar în ajunul Sfântului Nicolae (s rb toarea familiei sale în cinstea patronului lor duhovnicesc) în anul 1915. Lor le va face pl cere doar s aud c sunt viu. cu ochii tri ti. ei mergeau în t cere. o renun are exterioar . spunea el: ³Acum m pute i c lug ri nestânjenit. pentru ca la finele anului 1914 s fie el însu i cuprins de o cumplit boal . cu grupa format din colegii s i de coal i din sanitari (direc ia lor de mar era prin Ro aja i o parte din Muntenegru). acesta era singurul cuvânt pe care mai aveau putere s -l rosteasc . cât dura r zboiul. ei nu. tifos exantematic. uneori se putea auzi cum spun ± pâine!. pentru ca la sfâr itul r zboiului s fie de mai mult folos poporului lor .i vor pune problema´. pentru c în curând s-a ajuns la retragerea general a întregii armate sârbe ti spre gloriosul i tristul Kosovo i apoi mai departe. a existat inten ia guvernului sârb i mai ales a Mitropolitului sârb Dimitrie. urm torul episcop de Brani evo. În acest timp. ce bântuia atunci armata sârb vl guit i poporul trecut prin chinuri i suferin e . i Blagoje Popovici a trecut atunci pe drumul spinos de la Pe pân la Skandar. Deja de atunci se vedea i în exterior o schimbare brusc . totu i. Majoritatea nu gustaser nimic de câteva zile. în interiorul s u. care a l sat asupra lui o urm de ne ters. în carsturile muntelui Prokletije i în ceilal i mun i greu de str b tut. La 8 ianuarie 1915 se afla deja din nou la datorie ca sanitar la Ni i aici r mâne pân la retragerea armatei sârbe spre Kosovo i apoi prin Albania. drum al bolilor i foametei. pân la Skandar i Karfu. ne-o arat cel mai bine aceast scurt descriere a acelor albanezi exila i i urgisi i. Auguste Bop. o oarecare retragere în sine i o predispozi ie pentru rug ciunea t cut . acum nu sunt aici p rin ii mei. sl bi i i palizi. Blagoje era deja monah al lui Hristos. Dup odihn i dup oarecare întremare. mai ales de post i rug ciune. în mijlocul iernii. Ca sanitar în slujba r ni ilor i bolnavilor a împ rt it durerea i suferin a poporului s u. l-a c lug rit pe el i pe colegul s u Milan or evi (mai târziu episcopul Irineu Dalmatinul) în ajun de Sfântul Vasile cel Mare 31 decembrie/1 ianuarie 1915/1916. iar în taberele unde s-au adunat. aceast inten ie nu a fost atunci realizat .la primirea tunderii în monahism. astfel c rudele i cunoscu ii s-au mirat de ceea ce se întâmpl cu el. Cum au supravie uit acelui drum într-adev r de Golgota. Fiindc . ³To i erau ± scrie acest martor ocular ± istovi i pân la ultima limit : adev rate cadavre mi c toare. care el însu i s-a retras atunci prin Albania spre Skandar. Mar ul lor jalnic se prelungea de zile întregi prin ploaie i noroi. parc goni i de soart . care plecase de asemenea din Serbia cu guvernul sârb i cu armata. la Academia Duhovniceasc la studii. Între timp. cu rug mintea ca m car acum s -l c lug reasc . ca tinerii teologi s fie feri i de masacru i s fie trimi i din Ni în Rusia. Nici o plângere nu ie ea din buzele acestor oameni care suportaser de toate. Mitropolitul i-a dat binecuvântarea. Dup asemenea chinuri i suferin e. a a cum se va vedea mai departe. peste Albania stâncoas i de nestr b tut. Exist i anumite semne care arat c în aceast perioad a tr it o oarecare schimbare i o rena tere a sufletului. scris de un martor ocular ± trimisul francez de atunci în Serbia. Umblau greu. el a trecut peste momentele critice ale acestei boli mortale i a fost l sat s plece acas pentru câteva zile ca s se întremeze pu in. z pad i ger ± guvernul abia avea s le dea o s rman por ie de pâine´ . pe Golgota întregii Serbii i a Albaniei. dar c sunt sau nu monah. cu unele schimb ri în bine. La astfel de insisten e. în . drum pe care. Prin mila lui Dumnezeu. Cine tie dac ne vom mai vedea în via . Îngrozitoarea tragedie a r zboiului care cuprinsese întregul popor sârb nu l-a ocolit nici pe Blagoje. în apropierea ora elor (la Skandar). în timp ce. urm torul prim Patriarh de dup refacerea Patriarhiei Sârbe. i arhimandritul Venijamin. i-au l sat oasele aproape 100 000 de osta i sârbi. pentru c începând de atunci întreaga sa via a luat asupra lui fapte mari. dornicul de Hristos Blagoje s-a adresat acum Mitropolitului Sârb Dimitrie. în ad posturile de ploaie.

C monahul Justin a devenit într-adev r filosoful Justin. La scurt timp dup c lug rire. pe Justin spre urmarea smereniei lui Hristos-Dumnezeu. e adev rat c nu mucenic al sângelui. Blagoje a luat numele Sfântului Mucenic i Filosof Justin. cum a fost i Sfântul Justin Filosoful. i într -adev r. care le propune s i r mân aici. dar el a f cut aceasta cu bucurie.i confirme m rturia cu via a sa). nu mai pu in ca pe propria patrie Serbia sau Grecia ortodox vecin . În Rusia. ci înainte de toate i mai mult de atât: s cunoasc sufletul ortodox al poporului rus. pentru c s-a chibzuit la viitorul rii i al poporului. C ci fiind din fire iubitor de în elepciune ± filosof. i ne-am încredin at i de aceasta de asemenea. La Petrograd intr la Academie ± studii la zi. cu deosebire pentru fra ii greci i ru i. adic iubitor al adev ratei în elepciuni dumnezeie ti ± a Domnului Hristos. ca marele Pavel cu Saul al s u. 8) i a devenit ³filosofia dup Hristos´ ± filosofia. Dup câteva luni. care spune: ³Temelia filosofiei noastre ± cre tine ± este smerenia´. i astfel a pre uit i a iubit a a cum trebuie i sfânta sa Serbie ortodox . Ei totu i in cont de binecuvântarea Mitropolitului i. sim ind deja cunoscutele tulbur ri din Rusia. martor care e gata s . S cunoasc . aprobarea ca grupa celor mai tineri i mai talenta i teologi s plece din Skandar în Rusia. iar acesta de la alia i. ci dup Dumnezeu-Omul. el a cunoscut bine i a îndr git i mai mult Rusia pravoslavnic . Suedia i Finlanda. martor pân la moarte. cum numesc Sfin ii P rin i via a monahal . lucrurile sale sfinte i pe sfin ii ei. nu dup om. dup în elesurile cele slabe ale lumii (Coloseni 2. Nu a fost u or s -l aduci pe Blagoje. în l ându-se din minte i din suflet în rug ciune i rostire de slav . ci mucenic al con tiin ei. soborniceasc i universal pentru to i ortodoc ii. nu se transform în rug ciune´. a fost i a r mas pe via una dintre caracteristicile sale principale. punând ca baz smerenia (ca i Sfântul Ioan Gur -de-Aur. urm torul mitropolit al Zagrebului . Desigur. înaintea lui Dumnezeu.biserica ortodox din Skandar. i aceasta ne m rturise te fapta sa eroic de autorenun are i via a smeririi în sine înaintea lui Hristos . Iubirea sa ortodox . cum spunea el însu i mai târziu . Numai c filosofia sa. i s citeasc în original nu numai pe Dostoievski i al i scriitori ru i. din acele vremuri . P rintele Justin a avut ocazia s studieze nu numai teologia ortodox rus . au pornit la drum din Skandar spre Petrograd (ianuarie 1916): monahul Justin. r mânând întotdeauna sensibil i deschis problemelor filosofice esen iale (lucru confirmat i prin lucr rile sale Abisuri filosofice i Filosofia ortodox a Adev rului). prin care i-a manifestat dubla dorin ascuns a sufletului s u iubitor de în elepciune i dornic de Hristos: s fie filosof al Sfântului Duh. dar prin aceasta nu a iubit mai pu in poporul s u sârb. s cunoasc raiul i iadul lui. Irineu or evi . Dumnezeu i-a dat posibilitatea s cunoasc la fa locului i Rusia i Grecia ortodox . tim aceasta i de aceasta s-a putut convinge oricine l-a cunoscut mai îndeaproape. a dep it filosofia« din predania omeneasc . ca total apropiere de Hristos pentru deplina unire cu El. mai ales pentru fra ii ru i i greci. Mitropolitul Dimitrie a ob inut de la guvernul sârb. ca patriarhul Avraam cu singurul lui copil. de aici. în timp ce el r mâne acolo pân în iunie 1916. De aceea spunea mereu: ³Vai de orice gând al meu care nu se înal . Au fost transporta i pân la Bari cu un vapor italienesc vechi. el a i fost întreaga via filosof. Iar faptul c monahul Justin a devenit mucenic dup dorin i inten ie. Prin c lug rire. i de aici el s-a smerit cu iubire în fa ortodoxiei sfântului Bizan i a sfintei Rusii. înainte de toate. În acest timp relativ scurt. i în acela i timp s fie martor-mucenic al lui Hristos în aceast lume i-n aceast via (deoarece cuvântul grecesc ¶ ± mucenic ± înseamn înainte de toate: a fi martor loial. la studii. trei dintre colegii lui Justin p r sesc Rusia i trec în Anglia. cu trenul prin Paris. c ci ³f r aceasta adev rul e orb´). asemenea sfin ilor în elep i ai lui Hristos. ajung la Academia din Petrograd (unde în acea vreme se afla ca student singhelul Damaschin. au ajuns la Londra unde îi a tepta ieromonahul Nicolae (Velimirovici). care pân la revolu ie a fost într-adev r la o în l ime de invidiat. Du an (Ioan) Stojanovi i Pavle Jevti . trecând prin Norvegia. cum vom vedea mai departe. Întreaga sa via s-a rugat la fel pentru to i ortodoc ii.

fiin asemeni Domnului i hristocentric . sus inând regulat toate examenele i. ca student din afara Colegiului. Sfântul Serafim de Sarov. Fiindc pentru P rintele Justin omul este întotdeauna fiin a dumnezeiesc-uman . care atunci erau în num r mare în Anglia). dumnezeie ti i dumnezeiescomene ti i în toate ansele în aspira iile sale împlinite în Hristos Omul-Dumnezeu. a ascultat profesori renumi i. ³lupta ortodox pentru omul lui Dumnezeu (îndumnezeit) este în realitate lupta pentru om´. teologie. va scrie i va m rturisi el. Sfântul Ioan de Kron tadt i pentru m rturisitorii de mai târziu: patriarhul Tihon. supus gre elii i neren scut duhovnice te. în iunie 1916. atât i astfel. în dobândirea Sfântului Duh i în aceasta se afl elul vie ii omene ti pe p mânt. M. Stephen¶s House. c ci adev rata ortodoxie const în iluminare. a cunoscut la fa a locului pe omul european din Apus. citind i studiind mult (acest lucru îl dovedesc i anumite caiete p strate i c r i transcrise ale sale ). din cauza cunoscutelor evenimente furtunoase de atunci. Adic antropocentrismul apusean în diversele lui manifest ri: în tiin . a a cum a dovedit prin propria experien Sfântul Serafim de Sarov. metamorfoz i îndumnezeire în Hristos Dumnezeu.i i a tr it-o. Nu mai pu in de atât s-a împotrivit i ³misticii´ Orientului Îndep rtat. chiar contradic ii de neîmp cat. a c ror înv tur i binef c toare experien referitoare la tragica fund tur a omului egocentric. în filosofie. Fiindc . pentru c nu i-a fost acceptat lucrarea de doctorat pe care o elaborase între timp din Dostoievski (³Filosofia i religia lui F. Taina izb virii omului în Hristos Dumnezeu el a tr it-o nu ca pe o cârpire i o simpl . care i s-a i ar tat P rintelui Justin într-o perioad târzie a vie ii . în afar de aceasta. Cine l-a cunoscut sincer. cum spunea el însu i. pentru c i ea este de asemenea ucig toare i dezumanizant pentru om. ³În numele omului adev rat. existen a profundei diferen e. nu a putut s o accepte f r criticile radicale i necru toare la adresa antropocentrismului s u. mai ales. Pentru c doar în Iisus Hristos Omul Dumnezeu omul este om adev rat. Dar. Dostoievski´). ci mai ales personal. a încercat-o amar asupra. P trunzând în cultura european pân în profunzimile ei. ecleziologie. din noiembrie 1916 pân în mai 1919). pe blândul P rinte Justin. în purtarea Duhului. în numele îndumnezeirii omului. pentru c îl închide în sine i doar în lumea i în via a aceast . pentru omul dumnezeiesc i îndumnezeit. sufletul lui i filosofia lui de via . între în elegerea ortodox a Evangheliei. mitropolitul Antonie i al ii. civiliza ie. el ± cu inima i mintea ortodoxului r s ritean. Este evident c aici P rintele Justin a fost înainte de toate ucenicul Apostolului Pavel i al Apostolului Ioan i ucenicul Sfin ilor P rin i Ortodoc i. tot a a cum. cât de pu in. el nu a primit totu i o diplom . P rintele Justin a c l torit i în alte zone ale Angliei. Aici. a vie uirii ortodoxe binecuvântate în înv tura lui Hristos Omul-Dumnezeu i cultura apusean umanist i hominist . la fel. El nu s-a împotrivit înv turii i tiin ei apusene ca atare. trece în Anglia. cultur . Pentru el era clar înc de pe atunci c a cunoa te un popor i credin a i sufletul s u. a citit în cele mai bune biblioteci i. nu înstr inat de sine. i blânde e. ci adus în Hristos pân la cea mai de sus slav i cinstire. P rintele Justin nu a putut s r mân mai mult timp în Rusia i. a putut sim i i în elege de ce a subliniat el.provine i marea lui iubire pentru Sfântul Serghie de Radonej. unde ieromonahul Nicolae îl prime te i-l cazeaz într-unul din Colegiile Oxfordului (au locuit la St. P rintele Justin f cea totul în numele teoumanismului. în sine a încercat i a tr it experien a binef c toare a îns n to irii i izb virii omului din robia p catului i a mor ii prin binef c toarea rena tere. noi r mânem al turi de Omul-Dumnezeu´. creat i ar tat ca atare i de aceea acest iubitor de oameni i de Hristos toat via a sa s-a luptat pentru un astfel de om adev rat în toate dimensiunile sale nem rginite i ve nice. înseamn a-i cunoa te sfin ii. cât ra ionalismului ei sec i distructiv pentru om. i des vâr ire. a urmat cursurile de Teologie la zi (8 semestre. De aici împotrivirea sa fa de orice umanism chiar i în cea mai bun variant a sa. în casa cedat studen ilor sârbi. i iat de ce. nu numai prin c r i. La finalul tuturor acestor studii.

P rintele Justin se întoarce în patria sa împreun cu grupa de teologie de la Oxford. În monahul Justin el a v zut ceea ce se vede foarte rar în Apus sau nu s-a v zut din timpuri de demult: credin a vie i c in a ca temelie a vie ii evanghelice. Monahul englez avea dreptate. ³Ce s fac cu ochii deasupra pr pastiei acestei vie i p c toase. de aceea a p r sit Oxfordul f r diplom .îmbun t ire a omului vechi. ci ca o nou via radical a noului om întru Dumnezeu. Iar faptele tân rului monah Justin erau tot mai mari i mai râvnitoare. prin purificare i r stignire de sine le închina Preadulcelui Domn Hristos. având în vedere. de Viul i Adev ratul Dumnezeu. A a se purta când se afla la mama sa la Vranje i a a f cea i la sora sa la Vladi in Han i mai târziu la Leskovac. trebuie mai întâi s devii tu însu i lumina i apoi s -i luminezi pe al ii. f când cuno tin cu tân rul monah Justin. De acum Iugoslavia era deja liber . c ci altfel r mâne teorie i tiin pe hârtie. Pentru c numai prin acea Evanghelie prescurtat . acum se vede pentru prima oar cu p rin ii s i. Mama i sora sa se temeau s nu i se fi întâmplat ceva. Profesorii englezi au cerut îns s schimbe acele teze ale sale. c la noi c in a i credin a sunt altceva decât ceea ce tim i ce-am înv at noi despre aceasta în Apus. se cur i rena te omul i se z misle te via a nou în Duhul Sfânt. În aceast perioad era iubitorul de rug ciune îndelungat i de lacrimi lini tite. zice el. dup cum ne m rturisesc sora i nepoata sa. În aceast privin . a a c . dar taina acelei inimi nu o puteau în elege acum. a a cum o prezint ortodoxia r s ritean . Dup un ir de ani de r zboi i suferin e. toate însu irile sale duhovnice ti i trupe ti. Înc tân r. spunea el ( i a i scris aceasta într-o scrisoare mai . trebuie mai întâi s devii tu în elept i apoi s -i înve i pe al ii în elepciunea. desigur. le p rea acum cumva ciudat i misterios. cum spun Sfin ii P rin i. Totu i. cum Îl numea pe Mântuitorul cel mai des în acea vreme. Începând cu anul 1919. V zând de aproape via a sa i mai ales rug ciunile sale neîncetate i lacrimile abundente ± fapte care vor caracteriza via a P rintelui Justin pân la cap tul existen ei sale p mânte ti ± într-o zi a recunoscut sincer în fa a acestui ortodox din mijlocul Apusului: ³Eu am în eles abia acum. dar Justin nu ar fi fost Justin daca ar fi acceptat aceasta. a a cum înva i propov duie te cre tinismul apusean. trebuie mai întâi s devii tu însu i sfânt i apoi s -i sfin e ti pe al ii´. i prin aceasta î i exterioriza profunda foame i sete de mântuire. mai ales rug ciunea i lacrimile. faptele sale de neîn eles pentru ea i pentru ei to i atunci. Acum v d c noi în Apus nu tim ce e aceea c in a´. ca pe o obliga ie care porne te în primul rând de la sine însu i. adesea se retr gea în camera sa i petrecea acolo ore întregi într-o lini te de neîn eles pentru ele. faptele lui nu puteau r mâne neobservate i nepoata lui de sor spunea cu acest prilej: ³El n-ar fi fost Justin dac nu s-ar fi plictisit de sine´. iar el nu se exterioriza în fa lor i nici nu vorbea despre via a sa l untric . P rintele Justin a luat în serios i cu st ruin chemarea Evangheliei mântuirii lui Hristos. melancolic. Regula sa de via a fost aceea pe care Sfântul Grigorie Teologul a exprimat-o prin aceste cuvinte adânci (pe care P rintele Justin le avea scrise pe prima pagin a Evangheliei sale pe care o citea zilnic): ³Trebuie mai întâi s te cure i pe tine i apoi s -i înve i pe al ii cur ia. dar nu ca Blagoje. Un tân r monah englez. de Unicul Iubitor de oameni. el a g sit în Dostoievski numai confirmarea sa personal a în elegerii tr irii omului. cel romano-catolic i protestant. O întâmplare din timpul ederii P rintelui Justin în Anglia ne arat cel mai bine i cel mai simplu în ce const diferen a esen iala dintre cre tinismul umanist apusean i cre tinismul ortodox dumnezeiesc-uman. înainte de orice altceva. ca pe o obliga ie a sa personal . mai ales celui romano-catolic. îngândurat i trist în c in . De aceea. în ultimul capitol al men ionatei sale diserta ii despre Dostoievski a f cut o critic aspr umanismului apusean i antropocentrismului. Ca p rin i îi cuno teau inima bun i duioas . ciudat pentru ei to i. ci ca monahul Justin. trebuie întâi s te apropii tu însu i de Dumnezeu i apoi s -i aduci pe al ii la El. l-a îndr git i s-a apropiat de el. dar nespus de serios pentru anii s i. Tot sufletul i tot trupul s u.

care veniser la Atena prin Constantinopolul de atunci i erau primi i de fra ii greci). de asemenea la Atena. a început s reînnoiasc în sine i în jurul s u vechiul ethos i stil liturgic al vie ii cre tine conform Sfin ilor P rin i.i da doctoratul în teologia ortodox . tia aproape toate Vie ile Sfin ilor pe de rost i eu. voi nu sunte i ale mele. i cum este aici sfânta i luminoasa i izb vitoarea cunoa tere uman i cunoa terea dumnezeiasc . suflet al meu. cu profesorul Diovuniotis. pentru ca în acest fel s îi împiedice cariera teologic ulterioar . Doctoratul îl va relua ceva mai târziu (din ianuarie pân în iunie 1926) cu aceea i lucrare. iar pe urma i s îi lipseasc de c r ile sale atât de în elepte întru Dumnezeu i folositoare sufletului. con tiin a mea. în care ineau slujbe fra ii ru i (în cea mai mare parte emigran i din Rusia. ca monah. Adic : cum este personalitatea uman în starea de c dere i p c tuire i cum este în starea de rena tere i binecuvântare. P rintele Justin a plecat cu colegii spre Atena ca bursier al Sfântului Sinod al Bisericii Sârbe. F r s se cru e pe sine. el însu i s-a transformat într-un erou al vremurilor noastre i de aceea în acele zile i în acestea ale noastre s-a dovedit în toate asem n tor cu Sfin ii P rin i i cu adev ra ii teologi ai lui Hristos. trup al meu. Preasfin itul Dimitrie. le-a dat binecuvântarea de a porni imediat în aceea i toamn spre Grecia ± ³ca s se umple de ortodoxie´. dac nu vars lacrimi? Sufletul. el slujea adesea ca ierodiacon. când el i colegii de la Oxford s-au adresat Mitropolitului. locuind la o b trân grecoaic credincioas . i prin aceasta s-au îmbog it i el i poporul s u. Când lucrarea a fost terminat i examenele necesare trecute (examenele din Dogmatic i Teologie comparat . din nou f r s duc la cap t ceea ce începuse. La Atena el a cunoscut minunatele slujbe bizantine în bisericile bizantine arhipline cu oameni credincio i. nu sunte i ai mei. Într-una din aceste biserici bizantine vechi din centrul Atenei. iar aceasta era necesar pentru tip rirea lucr rii (a a cum este necesar la Facultatea din Atena) i ierodiaconul Justin a trebuit s se întoarc imediat în patrie. este un iad f r de moarte. cum este acolo robia i dincoace libertatea.´ Sau î i spunea sie i: ³Ochi ai mei. (Atunci P rintele Justin i-a procurat din Atena unele edi ii ale Vie ii Sfin ilor i le-a adus în Serbia pentru a le folosi mai târziu în lucrul s u asupra traducerii Vie ii Sfin ilor în limba sârb ). Mai târziu ne-a povestit cu obi nuita sa smerenie c .târzie). atunci deja Patriarhul Serbiei. cum este acolo cunoa terea necurat i gre it i autocunoa terea. ce s fac cu sufletul dac nu e al lui Hristos? Fiindc f r El. cum spunea Preasfin itul. a înv at de la ea mai mult religie decât de la mul i al ii din Universitate. Totu i. gânduri ale mele. m-am ru inat i m-am minunat în fa a evlaviei ei. adic tradi ia i practica permanente . care condi ionau dreptul la examenul de doctorat). ci ai Domnului. la sfâr itul lui septembrie 1919 i a r mas acolo pân la 31 mai 1921. Ea. zicea P rintele Justin. Sfântul Sinod din Serbia i-a suprimat brusc bursa pe mai departe. putem s-o spunem deschis. de aceea ± sluji i-L pe Domnul! Urechi ale mele. religiozitatea lui str veche i via a vie bisericeasc . dar trecând printr-un necaz i o încercare mare: a trebuit s scrie din nou lucrarea. La Atena a cunoscut mai îndeaproape poporul grec ortodox. În acest timp a urmat la zi cursurile la Facultatea de Teologie a Universit ii din Atena i i-a dat toate examenele necesare pentru a. P rintele Justin. ederea P rintelui Justin în Grecia ortodox a fost de o mare importan i folos pentru el însu i i pentru cauza Bisericii lui Dumnezeu în Serbia i în Grecia. dup Sfântul Macarie. i acolo se ruga cel mai des. i prin aceasta arat c nu avea încredere în cre tinismul apusean i în înv turile lui. de aceea ± sluji i-L pe Domnul sau consola i-v cu moartea dup care nu este înviere . ci ale Domnului. Independent de lucrul la doctoratul în teologia ortodox . pentru c din r utate omeneasc i invidie (la Sremski Karlovac) lucrarea terminat i-a fost furat de pe birou. sim uri ale mele. Din ziua când a fost numit ierodiacon i a început s slujeasc Sfânta Liturghie. De data aceasta i-a preg tit doctoratul din nou i înc pe o tem i mai specific ortodox : înv tura Sfântului Macarie Egipteanul despre taina personalit ii umane i taina cunoa terii ei.

dup spusele Sfin ilor P rin i. pentru p s ri i animale. ne m rturise te însu i P rintele Justin mi c tor i impresionant într-un Jurnal de rug ciuni prescurtat. dar i sfin ii Ioan de Kron tadt i Siluan Athonitul. De i el ascundea toate acestea cu bun sim . În toate acestea trebuie s avem în vedere i acea neobi nuit medita ie i rarul sim filosofic pe care îl avea P rintele Justin. unde a notat num rul i felul rug ciunilor sale i anumite cuget ri i st ri în rug ciune. El nu era singurul care a f cut a a ceva. tr ite zi de zi i noapte de noapte. pe unii îi ajuta i în alt fel. atât în biseric . Pentru c . pentru toate creaturile de sub bolta cereasc . dar i chinul sufletului. la fel au f cut unii dintre p rin ii din Pustia Optina în Rusia. astfel ca Sfânta Liturghie s fie într-adev r inima i pl mânii prin care tr ie te i respir întreaga Biseric i fiecare credincios în parte. observaser i se minunau de lacrimile i de rug ciunile lui i i se adresau cu rug mintea s se roage la Dumnezeu pentru ei i pentru necazurile lor care nu erau mici în acea vreme. ca o verificare a gândurilor sale i un autocontrol al con tiin ei sale (mai târziu a întrerupt inerea unui astfel de jurnal. ap rute în cursul acelor zile i ani. ca nici un alt sfânt înaintea sa. Acest iubitor de Hristos i de fra i se ruga atunci i mai mult pentru ei to i i pentru fiecare în parte i. asemeni mult cuget torului i mult p timitorului Iov. care tr ia în rug ciune i de lacrimi pentru sine i pentru al ii. mai ales cei din biserica rus din Atena. a slujit Liturghia cu o trud neobosit i cu bucurie.ale vie ii biserice ti: ca aceasta s fie în întregime i întru totul centrat în jurul Sfintei i Dumnezeie tii Liturghii. care vorbea deschis despre faptele sale binef c toare i despre întâmpl ri minunate. Despre aceast slujire a sa la biserica din Atena cu fra ii s i de suferin ru i. P rintele Justin s-a contopit i s-a unit cu Liturghia ca i cu inima omului îndumnezeit i atunci i mai târziu în via a sa. nu trebuie s ne mire i s ne surprind . ca un fel de spovedanie zilnic . ca un înviat pe cruce al lui Hristos i respira prin ea i mirosea ca ea . Despre acest Jurnal de rug ciuni inut atunci. în Biseric ± Trupul lui Hristos. precum i în via a de toate zilele în afara bisericii. Acest Jurnal ne dezv luie toat m re ia i efortul faptelor râvnitoare de Dumnezeu ale tân rului ierodiacon Justin. Doar câte ceva din toate acestea este notat în amintitul jurnal. încât pentru noi ast zi nu mai este nici o ciud enie de unde provine la el. i toate acestea le f cea cu o nem rginit autosmerire înaintea Preadulcelui Domn Iisus i toate cu lini tite i abundente pârâuri de lacrimi calde. cât i cum putea. prin care aceast reculegere nu este doar o autoreculegere personal . i prin aceasta a tr it i a respirat. Acestea au fost de fapt însemn rile vie uirii sale zilnice de monah. l sându-le apoi în c r ile sau în caietele sale ca semne sau ca material pentru vreo nou lucrare pe care inten iona s o scrie). acel bel ug de haruri i virtu i spirituale. el se ruga atunci i plângea zi i noapte pentru to i i toate: pentru fra ii s i afla i în mari nevoi i încerc ri. totu i oamenii din jurul lui. de atunci i pân la cap tul vie ii p mânte ti. ca i despre rug ciunile i lacrimile sale de fiecare zi i din fiecare noapte în chilia sa în tot timpul ederii la Atena. pentru to i urgisi ii i mucenicii. i-a dorit ca ceva din acele chinuri ale form rii . pentru cei pentru care nu are cine s se roage. dar întotdeauna cu nem rginit smerenie i osândire de sine. prin care el ne aminte te adesea de profunda în elepciune i chibzuin a lui Iov i Solomon. de asemenea. pentru to i desfrâna ii i sinuciga ii. ci i reculegerea tuturor credincio ilor la Sfânta Liturghie. întregul moral cre tin ortodox i caracterul vie ii duhovnice ti const în ³reculegerea în rug ciune cu evlavie´. a a c nu e de mirare c el. Faptul c el nota atunci zilnic rânduiala sa de rug ciune i c f r s vrea ne-a l sat m rturia faptelor sale. Dup o m rturisire categoric . De aceea. exceptând faptul c uneori nota unele gânduri i sentimente ale sale pe buc ele m runte de hârtie. Ceva asem n tor a f cut i Sfântul Simeon Noul Teolog. Iubitorul de rug ciune P rinte Justin a f cut aceasta numai la început i doar pentru sine. pentru flori i vegeta ie. În timpurile mai noi. blândul nostru B trân nu a vorbit nimic niciodat i probabil c nici el însu i nu i-a mai amintit de el mai târziu (pentru c acel caiet a fost g sit dup moartea sa vârât undeva printre c r i). mai târziu.

dar aceasta este triste ea i jalea dup Dumnezeu. dar cel mai roditor se petrece prin lacrimi de rug ciune i poc in . Conform c ilor necunoscute de noi ale blândei Providen e Dumnezeie ti e sigur c a a i trebuia s se petreac cu el pentru ca acest neobi nuit ascet al lui Hristos s treac prin toate luptele i s fie neînvins i astfel cununile nevoin ei i r splata s se înmul easc . nu exist nici diavol care s nu ard în flac ra neîncetat a rugii noastre înl crimate´. inima mea de Tine. precum i roadele ei binef c toare. Ca fire tân r . 23-24). cu experien a sa bogat . 20). lui Solomon 4. Ni se pare c . cum spune Sfântul Apostol (Evrei 12. f r a-mi plânge neputin ele. un om nou întru Hristos. numai prin rug ciune i lacrimi poate omul s r zbat pân la minunatul Chip al lui Hristos« Umple. veghe. nu exist nici pasiune care s nu pl teasc la fel. format dup chipul Aceluia Care l-a creat (Coloseni 3. ³Aproape niciodat nu am coborât în sine. cum vorbe te despre aceasta. câ i ani trebuie s introduc . în care se n tea omul nou i ap rea ra iunea duhovniceasc în el. s le fie altora de folos i mântuire. 9-10). i l-a ar tat pe el ca pe un biruitor luminos i iscusit cunosc tor al tuturor tainelor luptei duhovnice ti. Doamne. pe scurt. binef c tor. Sfântul Macarie Egipteanul. pentru ca prin lungi i chinuitoare fapte eroice s ard în ei tot ceea ce este str in iubirii lui Hristos. s le noteze i s le pun într-o carte spre amintire (cf. 4) .´ Din toate cele spuse. aplicând asupra sa înv tura duhovniceasc i experien a acestuia. post. f r a m rev rsa în lacrimi i plâns cu suspine« Prin groz viile vie ii p c toase în lume. P rintele Justin a trecut cu curaj prin cunoscuta lege a vie ii duhovnice ti. principalele momente i stadii ale luptei duhovnice ti. Acel chinuitor i îndelungat act de curaj spiritual se petrece prin inerea cu st ruin a tuturor poruncilor evanghelice. iubire de Dumnezeu. care s nu ard complet în focul rug ciunii sufletului nostru. smerenie. este cunoscut din experien a str veche a ortodoxiei i faptul c actul de curaj al salv rii omene ti este actul de curaj al mor ii de bun voie i al r stignirii omului. poman . În Jurnalul de rug ciuni este notat multa triste e i jale a P rintelui Justin din acele zile. iubire de frate. dar mai înainte gole te-o de tot ce e lumesc i de toate celelalte dorin e. tân rului P rinte Justin se poate i trebuie s i se aplice ceea ce a scris el un an mai târziu despre tân rul monah Rastko la plecarea la Muntele Sfânt: ³Rastko s-a revoltat împotriva r ului în sine i în lume.intelectuale i spirituale ale sale. Într-unul dintre textele sale mai târzii ne-a expus i ne-a descris singur. care ± dup vorbele Proorocului ± cerceteaz inimile i r runchii (Ieremia 11. un lucru este neîndoielnic: actul rug ciunii i al poc in ei P rintelui Justin în aceast perioad a ederii la Atena a fost excep ional consolidat i a fost un semn cert al binef c toarei cercet ri a Domnului. c ci harul lui Dumnezeu i mila Lui sunt cu ale ii S i i« poart grij de sfin ii S i (În . în aceast perioad a actelor lui de curaj evanghelice i monahale. ticsit de am r ciunea r ului i suferin elor i de capcanele i încerc rile iadului. a vegheat asupra slugii Sale credincioase în actele de curaj i în luptele contra p catului chiar pân la sânge. De aceea toat via a lui monahal a fost o neîncetat lupt cu r ul i cu moartea i st pânirea p catului i mor ii prin rug ciune. Iov 19. împotriva mor ii în sine i în lume. pentru a se na te i a se ridica treptat. noteaz el în Jurnalul s u. nevinovat i sensibil la toate durerile i suferin ele omene ti. i prin celelalte virtu i evanghelice´. tocmai aceste suflete se verific i se pun la încercare. în care arde i se tope te vechea inim i vechea minte în om i se concepe i se formeaz o nou inim i o nou minte. cum a fost i la to i cei pl cu i lui Dumnezeu. Domnul. îmblânzire. pentru ca mai târziu. 15). ³Nu exist încercare i nici p cat. creat i cu prisosin d ruit pentru iubirea lui Dumnezeu. va scrie Avva în alt loc. Aceast jale i triste e nu au fost u or dep ite nici de marii P rin i ai Bisericii. în urm toarele cuvinte cutremur tor de adev rate: ³Pentru a nu mai mirosi a lut. Pe lâng toate acestea. întrun mod de neîntrecut. iar ea este de neînl turat pe calea fiec rui suflet dornic de Dumnezeu în aceast lume p c toas . dup care în aceast lume i într-o astfel de lume. lacrimi. pe care P rintele Justin l-a studiat cu deosebire în vremea ederii la Atena.

nu aveau voin . 12. ci i mult mai mult decât atât: expresia i rev rsarea iubirii i a iubirii lui Dumnezeu. fiindc ne stinghere te i se împotrive te ispr vilor noastre i ne scoate vin c stric m legea i ne învinov e te c nu umbl m cum am fost înv a i din copil rie.15). lacrimile. care parc nu tie de nici o furtun i de nici un viscol.´ (În josul cascadei timpului) Tot acest act de curaj atenian al P rintelui Justin. cu adev rat iubitor al Unicului Iubitor de oameni. ninsori cu scântei de foc. în timp ce altora acest lucru le provoca respingere. cu adev rat pline de smerenie: ³Doamne. credin a vie i puterea rug ciunii Avei Justin. i tiu. r bdarea. în emo ii. autosmerirea lui în mijlocul amarei taine a vie ii i a lumii cufundate în p cat. un coleg al lui de coal i prieten apropiat. ba chiar îi alung pe oamenii drep i. într-o pl cut vibra ie. într-o fric gradat . Pe El L-a iubit mai mult decât pe oricine altul i pentru El a tr it i a murit prin toate actele sale de curaj i mai ales prin rug ciune i lacrimi. protuberan e kilometrice. Mul i ani mai târziu. poc in a« Atunci tot ce apar ine omului este în mi care. Acestora din urm li se p rea c prin faptele sale i prin aspira iile sale duhovnice ti îi persecuta. ne-a spus c în timpul ederii la Atena. presimt i tiu c tu e ti un arhitect. n dejdea. de fel din Atena. câ i ani s se prelucreze pe sine prin virtu ile evanghelice? Din pe tera întunecat a trupului meu Te privesc. erup ii neîntrerupte. iar Tu e ti Dumnezeu doar pentru a m ierta!´. lui Solomon 2. doar iubirea de oameni a lui Dumnezeu i iubirea de Hristos a omului pot s explice pân la final toat taina ascuns care se petrece între Hristos i sfin ii S i i în aceast lume i în cealalt . în indolen a lor. mai ales cu sfin ii: ei se retopesc pe sine în extazul rug ciunii iubirii i credin ei i din tr irile lor furtunoase. De aceea l-a i îndr git acel prieten al s u. i ar t. iar acum profesor de teologie i un renumit teolog ortodox. despre care m rturisesc i aceste cuvinte ale unui Luminat. tân rul P rintele Justin a l sat asupra lui cea mai puternic impresie prin faptul c înainte de toate era un om al credin ei vii i un om al rug ciunii. adic faptul c omul drept este chinuit în aceast lume i c via a lui Dumnezeu este pentru oamenii acestei lumi obositoare i resping toare. Iar zidarii sunt: rug ciunea. De fapt. Astfel c s-a repetat i la el. a c ror lumin blând i ginga c ldur lini te te furtunoasele inimi omene ti i îmblânze te s lbaticele suflete omene ti« Omule. P rintele Justin atr gea la sine mul i oameni ca un magnet. eu sunt om doar pentru a gre i. Dar psihologia oamenilor care nu accept . Soarta a mare parte . La fel se întâmpl i cu oamenii lui Hristos. i întradev r. cerul este acoperi ul p mântului. nici ardoare ca s -l urmeze în actele lui de curaj. a fost o rev rsare i o trezire a viei sale credin e i a nem suratei iubiri pe care o avea fa de Preadulcele Domn Hristos. torc raze t cute i calme. blânde ea. Datorit faptelor i virtu ilor sale. a fost de mult întrev zut i descris de În eleptul Vechiului Testament cu aceste cuvinte: S vân m pe cel drept. care s-a continuat i mai târziu i a durat de fapt pân la sfâr itul vie ii sale p mânte ti. i soarele astfel agitat revars asupra lumii noastre p mântene o lumina calm i lini tit i d t toare de via . postul. care poate construi casa ve nic a sufletului meu. Doamne. i de aceea toate actele lui de vitejie duhovniceasc se pot explica doar prin iubirea fa de Hristos. ce mult i-e dat s cre ti în în l ime! Dar la fel i s te scufunzi în adâncurile sinelui! S nu fie în l imea vârfului dispropor ionat fa de adâncimile r d cinii.omul pacea cerului în aluatul fiin ei sale. pentru c ei. P rintele Justin a fost într-adev r un neobi nuit i un excep ional iubitor de Hristos. se r sfrângeau i pe fa a lui melancolic i plin de duh i atunci i mai târziu. un adev rat om evanghelic. acel îndeob te cunoscut adev r care li s-a întâmplat tuturor oamenilor lui Dumnezeu. mai ales cu vreun an mai târziu. Iat . C ci via a lui nu seam n cu via a celorlal i i c r rile lui sunt schimbate (În . rug ciunea a fost nu numai c utarea iert rii i primirea mântuirii. ca i autor stignirea lui l untric din dragoste de Hristos. dar nu pot s z resc deloc. smerenia. iubirea. prin care leag p mântul cu cerul. Doamne. Ca pe soare i în soare: totul este ca într-un haos i ca într-o furtun agitat . arteziene de foc. De aici i la el. ca i la al i mul i sfin i ortodoc i.

cu lacrimi. Despre felul în care a predat Dogmatica i Patrologia din nou ne m rturisesc cel mai bine textele multiplicate sau tip rite ale Dogmaticii. În vara aceea. de la Sfin ii P rin i ai Bisericii. ei ± p str torii tainei Sfintei Treimi. Din cauza tuturor acestora. Aceast idee se boteaz în ap vie i toat se scurge în via a ve nic . singurii dasc li ai ve nicului adev r despre Dumnezeul în Trei str luciri. Prin asemenea rug ciuni scurte sau prin altele la fel se ruga de asemenea i când trebuia s propov duiasc în biseric sau s in undeva vreo prelegere din Sfânta Scriptur sau în general din înv tura teologic . Intrând deci ca dasc l la Seminar (în octombrie 1921). 1 Corinteni 6. a cerut ca la Seminar s se introduc Vie ile Sfin ilor ca obiect constant în planul i programa de înv mânt . iar dup aceea i Dogmatica i Patrologia. a tot ceea ce este evanghelic. ne-o vor ar ta cel mai bine urm toarele cuvinte ale sale. este evanghelic. el se ruga c lduros. Ortodox este numai ceea ce este de la sfin ii purt tori de duh. ei ± ochii lui Hristos. stimulat de logosul s u purt tor de dorin a de dumnezeire´. înainte de a. i anume c ace tia ori îi trezesc. ei sunt judec tori ai acestei lumi înc din via (cf. pentru c este de la Apostolii i Sfin ii P rin i purt tori de duh: Cu Sfântul Duh al teologiei» Da. ne-o dovedesc interpret rile sale. iar acum deja publicate par ial . pentru c întotdeauna l-a iubit p rinte te i l-a binecuvântat ca de atunci s lucreze la Seminarul Sfântul Sava (mutat de la Belgrad la Karlovac în acea vreme). P rin ii Bisericii sunt purt tori de duh ± singurii teologi adev ra i. scrise spre m rturisire: ³Doamne. i cre te prin toate nem rginirile dumnezeie ti. Patriarhul Dimitrie l-a primit foarte frumos. imediat dup venirea la Seminarul din Karlovac i împreun cu ieromonahul Irineu or evi . Pentru c el s-a luptat de la început împotriva modului scolastic lipsit de via i protestant-ra ionalist al instruirii tinerelor suflete i de aceea a cerut ca . notate cu pasiune pe atunci i multiplicate de elevii s i. pe care nu putem s nu le amintim: ³Ortodoxia i ortodoxia ilumin rii. Întâi a trecut pe la p rin ii s i din Vranje i apoi a luat leg tura cu Patriarhul la Belgrad i Sremski Karlovac. nu este ortodox. cu adev rat. i anume cu aceste cuvinte ale rug ciunii. singurii cunosc tori ai tainei ortodoxiei. Cum a predat i cât de inspirat a t lm cit Evanghelia Mântuirii. ei ± înv torii de teologie. pentru c m n stirile i se lipiser de inim pentru totdeauna. Cel mai sl vit de Sfântul Evanghelist i Apostol al T u. Ei sunt conduc torii no tri. binecuvânteaz -m pe mine p c tosul i înva -m ce i cum s vorbesc´. Iluminarea este via a în Sfântul Duh i prin Sfântul Duh. P rintele Justin a vizitat unele m n stiri ale noastre împreun cu colegii i prietenii. Teologia ortodox este o teologie evanghelic pentru c este de la Duhul Sfânt. De aici. P rintele Justin.i lua în primire îndatorirea de dasc l. ce nu este în duhul lor. P rintele Justin s-a întors în ar de la Atena în anul 1921. ei ± trâmbi ele Duhului Sfânt. Ce au însemnat pentru el Sfin ii P rin i i teologia lor dogmatic . în ajun de Pogorârea Sfântului Duh. deci oricum nu-i las indiferen i. Sufletul întinere te. În acest sens. ortodoc ii. pentru noi. a predat Sfânta Scriptur a Noului Testament. în afar purt rii de duh. 2. sim mântul devine ve nic. 19). a tiin ei lor în elepte i a teologiei. Din prea marea sa iubire fa de sfin i i fa de teologia ortodox a Sfin ilor P rin i. Nu exist ortodoxie în afar ilumin rii. a a cum a f cut i mai târziu în via . este ve nic.dintre oamenii sfin i i râvnitori ai lui Dumnezeu este în aceast lume a a cum s-a ar tat i în cazul Sfântului Ioan Gur -de-Aur. ei sunt m sura i îndreptarul a tot ceea ce este ortodox. Numai ceea ce se poate adeveri prin duhul lor este ortodox. teologia evanghelic este numai prin Duhul Sfânt. în care se vede cunoa terea de c tre el a Sfin ilor P rin i. În m sura ilumin rii e m sura ortodoxiei. ori îi irit . gândul prinde aripi i zboar ca vulturul în în l imi curate. se dobânde te numai prin El i se creeaz numai cu El. În lumea realit ilor umane iluminarea este m sura ortodoxiei. Ce nu este de la ei. Studierea Sfin ilor P rin i este din aceast cauz o chestiune primar a teologiei ortodoxe. Ioan 3. Înaintea fiec rei pred ri din Evanghelie sau din Apostoli.

iar el a fost întruchiparea vie a uneia i a alteia. el a avut adesea greut i cu forurile biserice ti i s-a izbit de neîn elegere tocmai din partea lor. pur i plin de elan tineresc. Aceasta se ob ine cu ajutorul Bisericii ortodoxe i al vie uirii duhovnice ti. nici în mod mecanic. Educarea în spiritul Evangheliei nu este altceva decât colaborarea evanghelic a pedagogului i a celor care înva în tot ceea ce este al lui Hristos. adic mersul la biseric i exersarea voluntar . Cei ce trec pe lâng El. Con tiin a despre El ca unicul i de neînlocuitul Dumnezeu i Domn domin în fiecare suflet cu adev rat ortodox. De aceea educa ia ortodox este un act multilateral personal. împotriva Lui ± sunt ho i i tâlhari. bucurie ± fiindc omul lucreaz pentru împlinirea chem rii unicei bucurii adev rate: Evanghelia. El nu a fost dasc l i profesor ³de catedr ´. dar to i erau siguri c -i iube te i c se roag la fel pentru to i. i. Unul din rapoartele sale de pedagog ne spune cel mai bine ce însemna pentru el i care anume era rela ia sa cu elevii: ³Instruirea de c tre pedagog în practicarea Evangheliei ± acesta este scopul educ rii în teologia ortodox . El a educat evanghelic ortodox numeroase genera ii de teologi. i to i l-am numit P rintele Justin ´. toate nem rginirile i imensit ile sale i astfel metamorfozeaz omul într-o fiin a ve nic i dumnezeiesc-uman . a actelor de curaj i a virtu ilor ortodoxe. Nu to i elevii s i erau la fel de receptivi la munca sa de educare i la str duin a pentru ei i sufletele lor. i de aceea întreaga sa via de profesor i pedagog i munca sa au fost o ³bun m rturisire´ despre Hristos Mântuitorul. el însu i a procedat astfel: ³Cine nu-i înva pe ceilal i s se preg teasc pentru via a ve nic este un pedagog mincinos´. Munca sa educativ cu elevii P rintele Justin a perceput-o ca pe o lucrare asupra vie ii lor ve nice c ci. De aceea. a a cum a spus ocazional într-un discurs. Sunt nenum rate m rturisirile acestor dragi elevi ai s i i noi vom reproduce aici una: ³Chipul omenesc al pedagogului nostru. pentru mul i oameni i mul i elevi ai s i. un act de curaj personal. în general. P rintele Justin pân azi a fost i a r mas modelul i idealul dasc lilor i profesorilor seminari ti i de asemenea i al Facult ii. Dar el nu a ov it. P rintele Justin a fost i pedagog la Seminar. ceea ce l-a costat i dese mut ri dintr-o coal în alta i diverse prigoniri i marginaliz ri. 48). Metoda lui în munca de educare era doar Evanghelia i scopul tot evanghelic: de a deveni des vâr it. înv are. L-a m rturisit pe Domnul Hristos i opera Sa de mântuire. când a predat mai târziu acolo. El i-a înv at pe copii mai ales starea de rug ciune ortodox . În aceasta const bucuria i suferin a. culturalizare i transformare a oamenilor. i modul în care ne-a introdus în tainele Evangheliei au fost ceea ce ne-a adus i ne-a legat de el. Cel mai frumos i mai de pre lucru pe care l-am înv at de la el a fost s -L iubim pe Hristos. Matei 5. Iubirea fa de Hristos. seminari ti i clerici i i-a îndrumat spre slujba bisericeasc i în tiin a teologic . putem spune c pentru P rintele Justin adev rata tiin i cultur cre tine au fost întotdeauna legate de sfin enie i sfin ire i aceasta înseamn act de curaj i nevoin : ³Sfin enia este un act de curaj i de aceea cultura este un act de curaj´. neîndoielnic duce la antihrist. De aceea este necesar un efort duhovnicesc neîntrerupt. cu pl cere. Ea nu se poate impune cu for a. scrie unul dintre elevii s i. a a cum des vâr it este Tat l nostru ceresc (cf. De la început i pân la sfâr it este voluntar . a fost ceea ce ne-a legat de dasc lul nostru care în curând a devenit p rintele nostru duhovnicesc. Cine impune un alt scop este contra lui Hristos. al P rintelui Justin. Minunatul Domn Iisus a venit în aceast lume a groazei i a mor ii: ca El s fie tot în toate. Educa ia ortodox n zuie te: ca Evanghelia Mântuitorului s cuprind tot sufletul omului. suferin ± fiindc este greu s st pâne ti sufletul i de bun voie s -l supui legilor dumnezeie ti ale Evangheliei« . pentru care el a tiut s aprind atât de minunat iubirea elevilor s i i mai târziu a studen ilor. o lucrare personal a omului ca posesor i purt tor al sufletului s u. ci înainte de toate un viu i adev rat martor al lui Hristos.predarea i studierea tiin ei ortodoxe i biserice ti s se fac prin metode ortodoxe i ale Sfin ilor P rin i. ci. De aici. f r El. Acesta i nimic altceva. Dac ceva din educa ie nu conduce c tre El. atât prin via a sa cât i prin înv tur i prin predare i educare.

P rintele Justin s-a rugat mult. iar elevii i P rintele Justin au întârziat la biseric la vecernie. poate nu mai pu in decât mai înainte la Atena. i înc critic evanghelic. fiecare dorin a ta. Multora le va deveni în scurt timp p rinte duhovnicesc. zice el. Patriarhul Dimitrie îl hirotonise pe prietenul lui Justin.Începutul autoeduc rii evanghelice a omului este: s devii critic necru tor fa de tine însu i. El a considerat mi carea ortodox a Bogumililor drept o reac ie popular a sufletelor simple. s r mân ierodiacon. ca ieromonah. el l-a rugat pe Patriarh s nu fac aceasta i s -l lase cum a fost pân acum. Când a ajuns P rintele Justin la biseric a v zut c însu i b trânul Patriarh i-a pus patrafirul i a început s slujeasc . În acea noapte s-a rugat foarte mult i cu lacrimi Domnului Cel Preadulce i Fecioarei i de asemenea Sfântului Ioan Gur -de-Aur s -l lumineze i s -l înve e ce are de f cut. i au fost i spini care au sufocat destule semin e evanghelice i pietre care s-au comportat indiferent fa de s mân . I-a ajutat cât a putut. împotriva culturii str ine europene care. fiecare lucrare a ta. cu rug ciuni i lacrimi. A doua zi. Adesea este invitat la bisericile parohiale i la m n stiri ca s slujeasc i s predice. i în general în aceast perioad de munc în Seminar se ruga foarte des i mult. de când a devenit ieromonah. a devenit nu numai preot slujitor. În ajunul acelei duminici. în locul aplec rii ortodoxe înaintea lui Hristos. ³Acest lucru. În aceast perioad a fost hirotonit ieromonah i de atunci a slujit înc i mai des i s-a rugat cu fervoare pentru al ii. m-a lovit atunci atât de tare încât am sim it în sinea mea o schimbare puternic i am spus: voi primi ascultarea i numirea´. În timpul hirotoniei întru preot a plâns în fa a sfântului scaun ca un copil mic. din smerenie. fiecare sentiment al t u. Irineu. este adesea invitat s ia parte la adun ri duhovnice ti i de rug ciune sau la adun ri de însemn tate cre tineasc . i într-adev r. impune poporului nostru aplecarea înaintea omului i a idolilor. i aceast pild s-a realizat în mic m sur i în munca de educare în seminarul nostru. mai ales la Sfintele Liturghii. Astfel c a doua zi Sfin ia Sa Dimitrie l-a hirotonit preot. la Seminarul de la Karlovac. atât pentru cei mai tineri cât i pentru oamenii cu serioase probleme duhovnice ti. Dar acesta din urm este un motiv special care înt re te rug ciunile noastre i dorin ele din rug ciune: ca minunatul Sem n tor Ceresc s înmul easc p mântul cel bun din sufletele celor pe care îi educ m´. ceea ce iar i înseamn : neîncetat i necru tor s critici prin Evanghelie fiecare gând al t u. ³La sufletul poporului nostru nu merge cultura ra ionalist-scolastic a Europei catolice i protestante´ a spus i a scris el. În anul 1922. atât elevilor de la Seminarele unde preda. Dorind. i s-a preocupat de problemele i nevoile lor trupe ti i duhovnice ti. de aizeci de ori mai mare. asta i pentru c iubea mult acest rang i slujba. ³Soarta a tot ceea ce este evanghelic a exprimat-o Domnul Hristos prin minunata Sa pild despre Sem n tor i s mân . A sim it c a trecut vremea slujbei lui dragi de ierodiacon i c acum pe umerii lui apas o slujb i o responsabilitate mult mai grea: binef c toarea slujire pastoral care nu îi va mai oferi atâta timp liber pentru rug ciune i pentru grija fa de sufletul s u. Un teren bun a dat semin ei evanghelice un rod de o sut de ori. fl mânde de Dumnezeu. episcopul Nicolae inea ca de obicei o interesant prelegere. i toate acestea sunt exprimate cu în elepciune dumnezeiasc în acele cuvinte ale unui sfânt p rinte: Osândirea de sine este începutul izb virii». la munca în via Domnului . ci i p stor al multor suflete. duminic dup -amiaza. teologic i interna ional mai larg . bisericeasc . Îi iubea în mod deosebit pe pio ii fra i cucernici i îi ajuta sub toate aspectele i îi sus inea. Patriarhul i-a propus i lui s îl sfin easc ieromonah la acela i praznic. de aceea a ap rut în popor mi carea Bogumil ca revolt . i hirotonisirea sa a fost astfel. din pricina m re iei tainei preo iei. dar îi i avertiza asupra posibilelor pericole . i spiritual i material. praznicul T ierii Capului Sfântului Ioan Botez torul a c zut într-o luni. De asemenea. iar la terminarea colii i-a condus cu binecuvântarea sa. În ziua de dinainte. cât i multor altor suflete credincioase din Biserica sârb . în mod deosebit pentru elevii s i ca pentru copiii s i duhovnice ti.

cu numele de ³monahul Nicolae´. Iubirea duhovniceasc i prietenia l-au legat i de înc o personalitate remarcabil a vremii noastre: când era profesor la Bitola. Prezentarea a încheiat-o cu o rug ciune: ³Doamne. Ceea ce a înv at de la el i cum l-a sim it a descris în aceast scurt fraz : ³ La noi Mitropolitul Antonie a intrat deja în tradi ie. fiind cunoscut înc din timpul vie ii prin abunden a harismelor dumnezeie ti. se spovedea la el i slujea împreun cu el. ultimul episcop de Shanghai. a trecut la Domnul în San Francisco (America). i înc în cea mai mare parte tradi ie preo easc . Iar prin cei mai ale i a . ³Profund e foamea sufletului nostru ± spune el mai departe ± mai profund decât b nuiesc mul i inteligen i de-ai no tri´. a compus i a dedicat ieromonahului Justin un minunat Acatist al lui Iisus Biruitorul mor ii. Rela ia lor de atunci era în multe privin e asemeni modelului de rela ie i iubire dintre Sfântul Antonie cel Mare i Sfântul Atanasie cel Mare. pe care l-a pre uit în mod deosebit datorit rug ciunilor sale îngere ti. P rintele Justin s-a apropiat duhovnice te i de Preasfin itul arhiepiscop al Chi in ului ± Anastasie. El a scris mai pu in. i apoi adaug : ³Acea foame nu o poate potoli nimeni în afar de Domnul Hristos i de Sfin ii Lui´. În aceast perioad . P rintele Justin le-a prezentat cu o excep ional însufle ire i mul umire c tre Dumnezeu pentru c a dat poporului sârb un asemenea rug tor i duhovnic. i a dobândit de la el mult folos duhovnicesc i s-a împ rt it de experien a sa ascetic . a fost într-o strâns prietenie spiritual cu p rintele protoiereu Aleksei Neljubov (al c rui nume. care. Acesta a fost ierarhul i teologul ortodox rus ± Mitropolitul Antonie Hrapovi ki. Iubitorule de oameni. Atunci Preasfin itul pustnic de la Ohrida. învrednice te-m cu puterea prealuminatului rug tor P rintele Nicolae´ . În Bulgaria a mers mai târziu: când a devenit profesor la Facultatea de Teologie i-a dus studen ii în vizit la locurile sfinte i la m n stirile din Bulgaria. P rintele Justin a mai avut rela ii duhovnice ti deosebit de strânse i cu un alt mare i sfânt om al lui Dumnezeu. plângea cu fiecare i se ruga insistent pentru acela. Este într-adev r emo ionant pân la lacrimi aceast iubire reciproc i marea smerenie a unuia fa de cel lalt. a fost confrate i coleg cu pl cutul lui Dumnezeu ± Sfântul Ioan Maximovici. a a cum îi iubea i pe fra ii ortodoc i greci i bulgari. 25-26). parc ar scrie despre sine i se spovede te când spune: ³În aceast lume trist i am rât . mai ales dup binecuvântata r posare a lui Antonie . P rintele Justin a notat acel eveniment i în Jurnalul s u de rug ciune cu aceste cuvinte: ³Scriind prezentarea la Rug ciunile de pe lac am plâns scriind despre mine cât sunt de închis în sim iri i strâns ca un urub: am sim it bucuria c Domnul Multpreamilostiv ni l-a dat pe Preasfin itul Nicolae. în duh de rug ciune i de nevoin . De aceea fra ii bogumili l-au iubit pe P rintele Justin i atunci i mai târziu i l-au considerat ± dup episcopul Nicolae. care arat Marea În elepciune a lui Dumnezeu i Iubirea de oameni Dumnezeiasc pentru noi (cf. În afar de Mitropolitul Antonie. zice el. A scris Acatistul cu mâna sa i s-a semnat pe el modest. ca fa de dasc lul i înv torul s u. i de altfel P rintele Justin îi iubea foarte mult pe fra ii ortodoc i ru i. p rinte duhovnicesc i înv tor. cel prea drag« Iar când am primit Acatistul am plâns din cauza sentimentului p c to eniei mele i al lipsei rug ciunii´. misionar apostolic al acelor vremuri. În multe rânduri a i scris despre el. P rintele Justin se ducea la el foarte des. cel mai adesea în tain i pe ascuns. Matei 11. P rintele Justin avea atunci o rela ie filial i de ucenic. darul lacrimilor este cel mai emo ionant i mai dumnezeiesc dar. De aceea. A plânge deasupra tristei taine a lumilor ± le este dat doar ale ilor. Este emo ionant un eveniment care s-a petrecut între ei în acei primi ani petrecu i la Karlovac. drept conduc tor al lor. Când au ie it Rug ciunile de pe lac ale Preasfin itului Nicolae.împotriva ³culturii europene mecanice i distrug toare´. Dar pe cine n-a iubit P rintele Justin ? Durerea i triste ea fiec ruia le sim ea ca i cum ar fi fost durerea i triste ea sa. dasc l i elev. care se afla atunci la Sremski Karlovac. era în contradic ie cu ceea ce era el în realitate: era tot numai iubire i rug ciune fierbinte). dar a tr it via a din Vie ile Sfin ilor i de aceea este pre ios tot ce a r mas scris de la el´. De asemenea. La el s-a i spovedit o vreme. Fa de episcopul Nicolae.

învie-l pe mortul din mine în Noul An´. Totodat . r bdarea pentru Dumnezeu i pentru Biserica lui Hristos. prin cei care se roag au plâns ochii tri ti ai sfin ilor întrista i ai neamului omenesc´. el s-a trudit ca munca sa i preocup rile sale zilnice s le împlineasc i s le sfin easc prin rug ciunea din minte i inim c tre Iisus. noteaz c zile la rând a f cut câte cinci sute. de pred ri la coal i în alte locuri.plâns întreaga crea ie. pe lâng aceasta i de redactarea revistei pe care o edita în acei ani cu colegii s i . nu mai pu in cu rug ciunile i lacrimile: ³Ca de obicei ± p timesc´. Uneori aceast întristare comp timitoare din rug ciune venea la P rintele Justin pe de o parte ca urmare a smereniei sale i a c in ei. a dorit ca unei asemenea rug ciuni s i se dedice i mai mult. De fapt. Ca i bunavestire a Apostolului: ca Domnul i Dumnezeul nostru se nume te i este nu numai Dumnezeul iubirii ci i Dumnezeul r bd rii i al mângâierii (Romani 15. de exemplu în anul 1922. Într-adev r. Munca P rintelui Justin la Seminarul din Karlovac a continuat pân în anul 1927. î i spune sie i: ³Oare sunt eu monah? Toate faptele mele sunt pierdute« Trebuie s las toate acestea i s merg în pustiu. pentru rug ciuni mai sârguincioase i pentru fapte. la scurgerea anului 1922 i la începutul noului an. i s m dedic rug ciunii i postului« Când am s pornesc eu odat cu totul dup Preadulcele Domn spre via a de nevoin din m n stire?´. ascetic i teologic: ³Teoria cunoa terii la Sfântul Isaac Sirul´. De aceea a fost firesc faptul c a ap rut în el dorin a de a p r si toate acestea i de a se retrage undeva într-o m n stire în pustiu. el face în jur de dou mii de m t nii i rug ciuni i termin cu smerenie însumarea rezultatelor spirituale cu aceast expresie evanghelic care ne dezv luie demnitatea lui. tânjea dup timpul r pit rug ciunii i dup lini tea rug ciunii. Astfel. învinov indu-se. o mie i dou mii de rug ciuni ale lui Iisus. în martie. în ajunul Sfântul Ioan Gur -de-Aur ± Sfântul pe care îl iubea cel mai mult i c ruia s-a rugat neîncetat întreaga via ± în plânsul rug ciunii i. Evident. Aceasta este o lucrare care prezint concis toate tainele i profunzimile nevoin elor ortodoxe. Cât este totu i de necesar i binef c toare sfânta virtute a p timirii pe calea dumnezeiesc-uman a vie ii spirituale i a izb virii omului drept credincios o tiu numai cei care au tr it personal acel adev rat cuvânt al Izb virii în Sfânta Evanghelie: Prin r bdarea voastr ve i dobândi sufletele voastre (Luca 21. Într-adev r. ca i cum ar fi ³neglijat´ i ³ar fi abandonat de tot´ faptele sale monahale. C acea rug ciune i s-a lipit de suflet înc de atunci. Din Jurnalul de rug ciuni se vede c atunci se dojenea adesea singur i plângea. în actul r bd rii evanghelice. 5). la Athos. ca i scrieri ale lui Ignatie Briancianinov despre importan a acestei rug ciuni sfinte: ³Doamne Iisuse Hristoase. în aceea i noapte. Presat de treburi i griji. Fiul lui Dumnezeu. Acest lucru se vede i din faptul c citea cu sârguin scrieri ale sfin ilor asce i pustnici. în acel an. ca i Sfântul Sava cândva. pe calea . în Jurnalul din 1922. el a dat i a luat examenul de profesor. iar lucrarea de diplom a fost un studiu profund ortodox. În mai multe locuri din acestea. P rintele Justin a perseverat biruitor i de aceea a dobândit pentru sine noi cununi de la Dumnezeu. 19). de aceea îl atr gea înfocat dorin a spre m n stire i pacea pustiei. cânt rind anul care se termina. el a i fost unul din ace ti rari sfin i întrista i i mijlocitori de rug ciune înaintea lui Dumnezeu pentru întregul neam omenesc mult încercat i pentru fiecare fiin omeneasc cu chip dumnezeiesc i al lui Hristos i pentru fiecare creatur . i pe de alta în urma prea multor preocup ri cotidiene i împov r rii cu treburi i griji legate de via a i munca în coal i-n alte locuri. se vede din Jurnalul s u de rug ciune. La sfâr itul aceluia i an. el socote te despre sine cu smerenie c via a sa de post i rug ciune a murit i de aceea se roag cu lacrimi Sfântului Vasile cel Mare: ³Sfinte P rinte Vasile cel Mare. R mânând în lume i f când o lucrare apostoleasc . miluie te-m pe mine p c tosul!´ cu care s-au hr nit de când lumea nenum rate suflete doritoare de dumnezeire. pân la puternica dorin de a p r si lumea i a se retrage într-o m n stire sau chiar la Sfântul Munte Athos. el. ale c rei necesit i pastorale au i pretins r mânerea lui în lume. El într-adev r i-a salvat sufletul prin r bdare.

C ci a fi ortodox înseamn : a face permanent act de curaj de la om la Dumnezeul-om. adic în principal împotriva P rintelui Justin. ieromonahul Justin. iar Domnul însu i îi va reforma pe al ii prin tine. Însu i P rintele Justin a aflat i a sim it ce se petrece în jurul s u. dar e greu ± prea greu este s fii ortodox. aceast munc i o astfel de lucrare nu le-au fost pe plac. atât de preacurat. de aceea Via a cre tin nu este iubit de cei care se propov duiesc pe sine. Nevoitor i râvnitor în orice act pl cut lui Dumnezeu. a expus în public p rerile sale i uneori i criticile privitoare la via a bisericeasc . au fost aten ion ri fr e ti i filiale i rug min i. în cea mai mare parte colegi de studii la Oxford. c ci tot ce este de la Hristos este piatra încerc rii». dar i de insultele unora. Iat ce scrie el însu i. Via a cre tin nu ar fi cre tineasc . ortodox metod de lucru Ea m rturise te neîncetat c Domnul Hristos cu Duhul Sfânt conduce Biserica în Biseric prin Sfin ii P rin i. a editat i a redactat Via a cre tin (revist pentru cultur cre tin i pentru via a bisericeasc ). dup câ iva ani de la apari ia revistei. de aceea i-a revoltat pe aceia care par ial nu vor aceasta. nu a dat înapoi. dar nu simt c reformismul modern este pentru Biserica ortodox la fel ca deformismul! Via a cre tin este contra acestuia. a fi în permanent zidire a ta îns i prin fapte dumnezeiesc-omene ti. Nu ne propov duim pe noi. iar acest lucru nu a fost niciodat u or pentru oameni i deci nici de aceast dat . desigur. i mai ales celor de pe pozi ii mai înalte. ci pe Domnul Iisus prin Sfin ii P rin i. piatra indign rii». dar i critica pentru neadev r i nedreptate. de la omul vechi p c tos pân la omul nou ren scut i îndumnezeit în Hristos. Cum din copil rie era iubitor de dreptate. Dac nu ar fi acestea din urm . el ± asemenea preferatului s u iluminat Sfântul Ioan Gur -de-Aur sau sfin ilor monahi studi i. sus ineri i laude unde trebuia. dar i entuziaste clarviziuni profetice. Unii s-au ridicat împotriva revistei Via a cre tin i împotriva oamenilor care lucreaz la ea.rena terii i mântuirii duhovnice ti. despre Via a cre tin : ³Via a cre tin iese înc rcat de binecuvânt rile multor cititori. încât de tot ceea ce este bisericesc trebuie s te apropii cu fric de Domnul Iisus cel Viu. Toate scrierile sale de atunci. dar cele mai multe au fost evalu rile i examin rile pozitiv-ortodoxe ale evenimentelor i timpurilor în care s-a tr it i s-a lucrat. cu rea inten ie. Via a cre tin recomand neîncetat o asemenea preo easc . ca redactor al revistei. Tot ce este cu adev rat omenesc. Din cauz c am dat înapoi din fa a Sfin ilor P rin i i a . i mai u or s fii protestant. Via a cre tin tie ce vrea i vrea ceea ce vrea Biserica cea Una. chiar dac ar p rea greu i amar. Prezentând i examinând atent problemele vie ii i muncii biserice ti. nici atunci i niciodat în via . Sfânt . cum au spus unii i atunci i mai târziu. cu adev rat bisericesc i ortodox. nu au pierdut nici ast zi nimic din prospe imea i actualitatea lor.´ Îns unora dintre slujitorii Bisericii. dar din iubirea sa de adev r i din iubirea de dreptate în slujba Bisericii lui Hristos. ea are un punct de vedere ortodox când afirm c prin sfin i ni s-a ar tat calea ortodox pentru transformarea personalit ii i a societ ii: reformeaz -te întâi pe tine însu i prin generozitatea Sfântului Duh. scria el atunci. care normeaz dup timp Noi nu încet m s accentu m c în Biseric cel mai bine gândesc cu Duhul Sfânt Sunt unii care cer reformism în cadrul Bisericii. el împreun cu prietenii s i. Trebuia s ai vitejie duhovniceasc i abnega ie i autocritici ascetice ca s po i suporta acea reamintire i ar tare a adev rului. în acea iubire de adev r i iubire de dreptate. Tot în aceast vreme. Soborniceasc i Apostoleasc . Biserica ortodox este ceva atât de sfânt. care se impun pe sine în locul Sfin ilor P rin i. i-a g sit ecoul i sprijinul în revista P rintelui Justin i a colaboratorilor s i: ³Este u or s fii romano-catolic. la faptele i comportarea unor slujitori ai Bisericii sau organiza ii religioase . P rintele Justin a fost plin de râvn i în munca sa asupra insufl rii con tiin ei biserice ti în poporul nostru i în aflarea criteriilor ortodoxe dup care trebuie s se c l uzeasc Biserica. nu a ³criticat´ doar. i mai ales articolele. Au fost i critici. atât de supraomenesc i de binef c tor. i mai ales acum ca monah-ascet i teolog iluminat al Sfin ilor P rin i. c ci toate sunt îmbibate de spiritul i dragostea Sfin ilor P rin i. de duhul binef c tor pentru Biserica lui Hristos i pentru mântuirea oamenilor.

Patriarhul Dimitrie l-a iubit i pre uit pe ieromonahul Justin. numai c trebuie s scrii mai pu in. L-a sc pat de judecat Sfin itul Patriarh Dimitrie. c ci ai pana ascu it i pe unii oameni îi doare. În spatele acestei ³mut ri´ st tea inten ia clar a celor care l-au izgonit ca în felul acesta s fac s piar i revista Via a cre tin . r spunzându-le arhiereilor respectivi c ceea ce a scris P rintele Justin este purul adev r.´ Din cauza unei astfel de pozi ii verticale i juste. Calea Sa e Personalitatea Dumnezeiesc uman . Dar el simte nevoia s . mai ales cei mai înfoca i i mai zelo i lucr tori în Via Domnului. arhiereul s u superior. arunca i-m în mare. letargic i paralizat« i în timp ce lumile se dezl n uie deasupra noastr i p catele noastre în noi. suferin ele sunt purgatoriu. încerc ri i suferin e. Cu cât mai multe suferin e se pr v lesc peste credin a mea. Din pricina unui asemenea caz. ci ± a Lui. s se salveze corabia. Purtând i m rturisind Adev rul Dumnezeiesc.i apere calea i pozi ia ortodox . i poate c vreun chit m va primi în pântecele s u i. atunci nu a fi fost nici ultima slug a lui Hristos. de i formal ³mutat´. fiule. Am uitat porunca: S nu v potrivi i cu acest veac. eu am mers pe calea Sfin ilor P rin i direct spre Adev rul ortodox al lui Hristos i niciodat nu am f cut pe placul oamenilor. deoarece Calea. chemându-l la el. ci s v schimba i prin înnoirea min ii. din pr pastia urât mirositoare a p mântului pân în înaltul înmiresmat al cerului. ce este bun i pl cut i des vâr it (Romani 12. sufletul ortodox . doar s-o lini ti furtuna. Toate celelalte c i se rotesc într-un inel al groz viilor f r de ie ire. Adev rul i Via a sunt una în Domnul Iisus« Jalnic e sufletul omului pân la moarte i dup moarte dac Domnul ± f c tor de minuni ± nu-l conduce pe calea Sa dumnezeiasc .´ Între timp. Pentru un cre tin. i cu aceast ocazie. ei au întâmpinat întotdeauna în jurul lor rezisten i împotrivire. c ci dac a fi f cut pe placul lor. pe care El a descoperit-o. tu e ti un bun monah i totul este bine. Cu aceast ocazie. El a statornicit-o. De altfel. P rintele Justin nu se lamenteaz . scrie: ³Eu trebuie s ap r calea pe care merg. nesfâr it i nem rginit . ca s deosebi i care este voia lui Dumnezeu. i prospe ime. 2). Prima i unica i ± alt cale nu exist . Acea cale a lui Hristos se p streaz în Biserica Ortodox prin Duhul Sfânt. fiindc prin aceasta ap r Adev rul. i-a spus cu blânde e p rinteasc : ³ tii. i întinerire« În lupta pentru ortodoxie. aceasta se înfige i mai profund în inima mea. În articolul scris cu acea ocazie . când s-a preocupat de binele material i spiritual i de progresul elevilor s i de la Seminar. nici Prea Fericitul Patriarh nu a putut s împiedice s se împlineasc i asupra slugii credincioase a lui Hristos ± P rintele Justin ± adev rul Sfintei Scripturi i al Sfin ilor P rin i c ³dreptatea pe lumea aceast merge pe picioarele p timirii´. din vremurile apostolice ti i pân în zilele noastre. De aceea. i înc ceva ± prim var pentru sufletul lui. nu pentru c e a mea. ceea ce s-a i ob inut (pentru c la Prizren nu erau condi ii de editare i tip rire). A a a fost i cu P rintele Justin. În vara anului 1927. a lui Hristos. Ce e grozav în aceasta? Nimic´) i nici din cauza revistei Via a cre tin . ne-am molipsit de reformismul apusean. Eu sunt convins înc în continuare c numai prin însu irea filosofiei Sfin ilor P rin i i a în elegerii ortodoxiei prin acte de curaj poate reînvia sentimentul nostru bisericesc. soarta tuturor oamenilor virtuo i i sârguincio i în lucrarea dumnezeiasc este de a întâmpina rezisten i împotrivire în jurul lor i pân la urm s fie i prigoni i. când va fi nevoie. El a deschis-o. a fost de fapt expulzat la Prizren . prin Sfin ii P rin i« Dac eu sunt Iona pe corabia Bisericii Sârbe. anumi i arhierei care s-au sim it atin i prin scrierile sale au vrut s -l trimit pe ieromonahul Justin în fa judec ii Sfântului Sinod . scria el. p e te în Adev rul ve nic i în via a ve nic . m va arunca pe mal« E binevenit orice suferin de dragul Domnului Celui de neînlocuit. P rintele Justin a avut necazuri i înainte de acestea. au trecut prin nevoi. To i oamenii lui Dumnezeu. Dac omul p e te pe ea.Asce ilor no tri ortodoc i de neînlocuit. Aceast calea dintâi i unica. nici nu se plânge din cauza prigoanei i a suferin elor personale (³Omul îl gone te pe om ± molia o gone te pe molie. C ci virtutea e lucru greu i aspru pentru oamenii care nu sunt gata ca de dragul ei s suporte truda i jertfirea de sine.

Repede au izbucnit conflicte între cei cu spirit de sacrificiu i domnul bon-vivant. tânje te i se roag cu suspine: Preasfânt . Acest lucru s-a reflectat i asupra unei diviz ri a elevilor. un om cu alte principii decât cele ale P rintelui Justin i ale majorit ii profesorilor. În afar de aceasta. P rintele Justin. la Karlovac au ap rut noi necazuri pentru P rintele Justin. a fost numit rector nu un profesor de teologie. ci un profesor de la gimnaziul de fete din Belgrad. cum scrie despre el unul din elevii lui de atunci din Prizren. ceva mai târziu. dup Sfânta lucrare în biserica noastr mult încercat . ca i mai târziu. nu din vanitate. recomanda întotdeauna i credincio ilor i preo imii. La finalul publica iei erau excelente articole teologice. pentru c prin via a i munca sa a dovedit ca teologia ³nu este dialectic . el s-a bucurat de dragostea elevilor i a înv torilor. mai ales p storii tineri predispu i spre nevoin i misionarism. ci numai pentru a putea s organizeze mai bine via a i munca tinerilor seminari ti. . din toate domeniile. De asemenea i atunci. pe care în general le tradusese însu i P rintele Justin (Discursurile Sfântului Ioan Gur -de-Aur. N. sl vita noastr N sc toare de Dumnezeu i Preapropiat Marie cu to i sfin ii pomenind-o. Pentru c mul i. apoi a fost readus la Sremski Karlovac. de aceea a sus inut i l udat tot ceea ce a ap rut la noi din acest domeniu i atunci i mai târziu. spre mai marele folos al Bisericii sârbe. mai ales monahilor. Atunci Sfântul Sinod l-a numit pe P rintele Justin pentru a îndeplini func ia de rector. g seau în ea un bogat material ortodox i sprijin i însufle ire pentru munca lor. nici jonglerie abil cu textele Sfintei Scripturi. despre care ne m rturisesc i scrisorile elevilor s i i m rturisirile lor prin viu grai. iar noul rector a început prigonirea elevilor carel iubeau pe P rintele Justin i care îi r m seser loiali. i Lavsaiconul lui Paladie). ci au fost c l uzi i spre o ortodoxie soborniceasc i au fost îndemna i la o iubire cre tineasc pentru fra ii lor din întreaga lume. a fost dintotdeauna interesat de citirea c r ilor duhovnice ti. când era profesor la Seminarul din Bitola (din 1932 pân în 1934).dornic de Dumnezeu tânje te dup via a sfânt întru Domnul Hristos. i. ale Sfântului Efrem i ale Sfântului Isaac Sirul.. în aceast publica ie el atr gea aten ia asupra pericolului propagandei uniate romane i asupra papismului i protestantismului neacceptate de omul ortodox . care veneau de la Patriarhii de atunci ai Constantinopolului i de la Congresele tuturor ortodoc ilor i de la Sinodul Ecumenic care se preg tea (la care P rintele Justin i atunci i pân nu de mult a f cut referiri critice). P rintele Justin a r mas la Seminarul de al Prizren doar un an (din august 1927 pân în iunie 1928). De i el însu i nu a reu it niciodat s mearg la Sfântul Munte Athos . i de asemenea i traduceri din toate domeniile i traduceri ale lucr rilor Sfin ilor P rin i. ie. atât tiin ifice cât i de popularizare. Dup moartea rectorului Dobrosav Kova evi (9 octombrie 1929). mai ales pentru cei în suferin i pentru m rturisitorii din Rusia de sub noul Diocle ian. dar care pân la urm s-a ar tat a contribui la sporirea sa i la o mai mare slav a lui Dumnezeu i folos Bisericii Ortodoxe. Cei care aveau puterea erau de partea rectorului i P rintele Justin a fost din nou îndep rtat de la Seminarul de la Karlovac. De i a petrecut acolo doar un an. Doamne!»´. sau de la ru ii din ÄBiserica vie´ . Mai târziu ne-a spus c atunci dorea cu adev rat s devin rectorul Seminarului. . lui Hristos s o d m. s viziteze ca pelerini Muntele Sfânt i s înve e cucernicia celor de acolo i sârguin a în nevoin . ale Sfântului Macarie Egipteanul. ci o vie i binef c toare cre tere în marea tain a lui Hristos i a Bisericii lui Hristos´. binecuvântata. De data aceasta a fost trimis la o munc grea în afar rii. reformatoare. pe noi în ine i unul pe altul i toat via a noastr . preacurat . ca i poporul nostru ortodox. Mul i i-au îndreptat aten ia asupra pozi iei redactorului acestei reviste strict biserice ti i ortodoxe i nu numai c au luat la cuno tin . În martie 1930. A a a fost i câ iva ani mai târziu. revista urm rea regulat toate mi c rile biserice ti i teologice în ortodoxie i în general coincidea cu p rerea Sfântului Sinod al Arhiereilor sârbi care era reticent fa de toate activit ile noi. i într-adev r a fost p cat c Via a cre tin s-a stins a a de repede i în felul acesta.

delegat al Sfântului Sinod în Rusia Subcarpatic i Cehoslovacia. vizitând întâi ora ele: Ujgorod. Biserica Sârb a r spuns acestei chem ri cu apostoleasc iubire. poporul era simplu i religios. în timp ce printre preo i. Cu alte cuvinte. s fie r s dit ca m slinul i vi a de vie din raiul duhovnicesc al Celei Una. Acest ajutor din partea Bisericii sârbe fusese cerut de în i i cre tinii din Cehia i de aceea acolo deja se afla i lucra episcopul de Ni ± Dositej. c ci trebuia ca totul s fie legal i f r vreo impunere. din cauza unor treburi biserice ti). înt rindu-i cu orice chip pe ace ti tineri i prea pu in consolida i enoria i. Ace ti doi misionari apostolici au c l torit peste tot. P rintele Justin a fost trimis ca înso itor i ajutor al episcopului de Bitola. la jum tatea lunii decembrie a anului 1930. pe lâng cei cinsti i i zelo i. atât în inuturile de es. a slujirii liturghiei obi nuite i a altor orânduieli canonice ortodoxe. În aceast grea lucrare dar pl cut lui Dumnezeu. ca mai demult egalii lor întru apostolat ± Fra ii Chiril i Metodie. unde se întâlneau peste 70 de surori care erau. ei au pornit în lucrarea lor misionar-apostolic prin regiunile subcarpatice. Ei i-au dus la îndeplinire sarcina de misionari cu abnega ie. iar apoi i-au primit i reprezentan ii puterii cehe. prin toate localit ile ortodoxe. cât i în Carpa ii deluro i . ³bogate în s r cie i simplitate´. Muka evo. Despre acestea s-a p strat o scrisoare a sa c tre Presfin itul Iosif (remis prin coresponden i Patriarhului Varnava i Episcopului Nicolae). Prin toate acestea trebuia s fie înt rit i înr d cinat poporul lui Dumnezeu în adâncurile binef c toare ale Sfintei Ortodoxii. tot cu discre ie. suferise mult din cauza unia ilor. Soborniceasc i Apostoleasc Biseric a lui Hristos. trimi ându-l pe episcopul Iosif i pe P rintele Justin. s fie ajuta i concret ace ti fra i ortodoc i. Este vorba de calea pe care îmi conduc sufletul prin lumea . Sarcina lor era s ajute la o mai bun în elegere a ortodoxiei i o mai bun organizare bisericeasc a ortodoc ilor din Cehoslovacia.Conform hot rârii Sfântului Sinod al Arhiereilor Bisericii Sârbe. în instruirea în ceea ce prive te conducerea duhovniceasc . cre tinii de acolo începuser s se întoarc la ortodoxia de care se îndep rtaser din cauza impunerii for ate a unirii cu Roma în vremurile de dinainte. Mitropolitul Iosif a propus Sfântului Sobor Arhieresc al Bisericii Sârbe s -l aleag pe P rintele Justin ca episcop al nou înfiin atei eparhii la Muka evo în zona Subcarpatic . Scriu acestea a a cum îmi dicteaz imperios con tiin a mea. în organizarea bisericesc-parohial i a vie ii monahale. Pre evo i Cracovia. Hust. Acum trebuia. La Praga i-a a teptat i i-a primit fr e te episcopul ortodox Gorazd. trebuia înt rit Biserica ortodox din Cehoslovacia. Dup impresia general a P rintelui Justin. Brno. cu atât mai mult cu cât situa ia bisericii din Cehoslovacia era complicat din cauza sciziunii a în i i ortodoc ilor. Sfânt . unde în ultimii zeci de ani. Vladimirovo. ieromonahul ± iar dup aceea protosinghelul Justin (pentru c Mitropolitul Iosif i-a înmânat o medalie i i-a transmis aprecieri din partea Sfântului Sinod) l-a ascultat filial i din toat inima pe Mitropolitul Iosif. Activitatea misionar a P rintelui Justin consta în slujire i propov duire. Începând cu 17 decembrie 1930. cum notase P rintele Justin. S-au oprit i la unele m n stiri ortodoxe abia deschise: la m n stirea de c lug ri Sfântul Nicolae (aproape de ora ul Iza) i la m n stirea de maici Lip i. astfel c mai târziu acesta l-a l udat Sfântului Sinod i Patriarhului spunând c nimeni niciodat în via a lui nu l-a ascultat astfel i nu l-a slujit ca P rintele Justin. erau i neglijen i i moderni ti. au slujit Sfintele Liturghii i au propov duit Evanghelia lui Hristos i înv tura ortodox . Iosif (Cvijovi ). pe ploaie i z pad . dar la sfâr it P rintele Justin nu a acceptat totu i s primeasc rangul i pozi ia. Pentru lucrarea apostolic plin de abnega ie din Cehia. mai ales P rintele Justin (fiindc Mitropolitul Iosif s-a întors la Belgrad dup câteva luni. mai ales în inuturile subcarpatice. în care P rintele Justin motiveaz refuzul s u astfel: ³Rog pe Preasfin ia Voastr s m ierte c fac aceasta. În leg tur cu aceasta. iar apoi i numeroase sate. Iza (unde ortodoxia fusese propov duit din 1904). între P rintele Justin i episcopul Iosif s-a dus o lung coresponden i munc de convingere.

care de altfel îl iubea. unde a fost ales lector la Facultatea de Teologie. el r spundea de obicei cu argumente din Sfânta Scriptur . i-a spus: ÄTot ce este necesar const în faptul c tu cuno ti Sfânta Scriptur în acest fel!´. g sesc pretutindeni în mine dezolante lipsuri i defecte p guboase. i acest refuz al meu nu este rezultatul unor st ri suflete ti de moment. alegerea P rintelui Justin ca profesor la Facultatea de Teologie din Belgrad nu s-a petrecut f r dificult i. m-am privit în Evanghelie. P rintele Justin nu a primit imediat post în Seminar. judecândum cu judecata grozav a Evangheliei. de asemenea. ci este rodul unor cuget ri îndelungate i ceea ce este mai important: rodul sentimentului meu permanent i neschimbat c eu nu sunt potrivit pentru rangul de episcop« Eu m-am privit îndelung i serios în Evanghelie. smeritul Avva a fost de neclintit în decizia sa. ceea ce a fost poate rezultatul nemul umirii din cauza refuz rii rangului de episcop (pe care mai târziu nu i l-au mai oferit niciodat ). numindu-l p rintele lor duhovnicesc. Abia în luna august a anului 1932 va fi numit profesor la Seminarul din Bitola. i în Bitola a depus mult trud i dragoste în instruirea teologic i în educarea evanghelic a tinerilor seminari ti. De i Mitropolitul Iosif a încercat s -l conving sub orice form i s -l înduplece pe P rintele Justin s primeasc episcopia (³Nu pierde i din vedere nici faptul. La toate argumentele Mitropolitului. a fost foarte iubit i pre uit de c tre elevii s i i. Eu am refuzat aceasta i refuz i acum. c tre lumea cealalt « Preasfin ia Voastr mi-a adus la cuno tin în câteva rânduri i mai ales în aceste zile înainte de plecarea la Sfântul Sobor Arhieresc c trebuie s r mân episcop în Rusia Subcarpatic . c felinarul nu se pune sub bancul de nisip« de aceea împ ca i-v cu ceea ce vine´). c ci mai întâi nu a stat s socoteasc ce-l va costa i dac are putere i mijloace ca s -l termine. i de profesori i dasc li. abia se poate descurca ca episcop un om cu o imens experien i în elepciune. Ca i în alt parte. a fost condus de întreaga coal i de un num r mare de locuitori evlavio i din Bitola. astfel încât doi ani mai târziu când a fost condus de la Bitola la Belgrad. de-a dreptul stângaci? Aici totul este într-o haotic agita ie. nu s-a v rsat înc nimic în formele (canonice) legal definite. care considerau Biserica Sârb ± Biseric -mam . eu ± con tient. îi scria el. Cum îns a putea-o face eu ± neexperimentat. Eu m cunosc foarte bine pe mine însumi: îmi este foarte greu s -mi in propriul suflet în limitele binelui lui Hristos. care dispune de o mare i binef c toare experien i de o rutin în munc bine c lit . Leg turile P rintelui Justin cu credincio ii din zona Carpa ilor au r mas totu i strânse i dup înapoierea din Cehia (la începutul anului 1932). pentru c nu am nici cele mai elementare însu iri evanghelice pentru aceasta. i nu doar pentru c el i-a ajutat pe unii i din Serbia. pentru c nu numai c mul i îi scriau de aici. încercat. Ca întotdeauna. i am ajuns la o concluzie i o hot râre de nezdruncinat: în nici un caz nu pot i nu-mi permit s primesc rangul de episcop. nici în obiceiurile religios-biserice ti i în tradi ii« De aceea. i de aceea f r a m ierta ± a fi condamnat de judecata din pilda Mântuitorului despre omul care. a început s . Dac a primi acest rang a a cum sunt. unde lucreaz cu abnega ie doi ani întregi. hot rârea de neînlocuit: ca sub nici o form s nu accept visul de a fi episcop« Pe lâng acestea: eparhia Muka evo este de o asemenea factur încât în ea. La înapoierea din c l toria misionar din Cehia. se poate duce totul de râp ´. dar dificult i care depun m rturie despre autoritatea sa i despre micimea . mai în glum mai în serios. F r acestea. cu toat fiin a. Între timp. cu cel mai mare chin. în aceast perioad scrie în grab primul s u volum din Dogmatica pe care o i public chiar în acel an (octombrie 1932). dar mite sute de mii de suflete str ine. predând i aici Sfânta Scriptur i Dogmatica. iar Mitropolitul Iosif. ci avea i un num r considerabil de elevi ai s i i mai târziu studen i din inuturile Subcarpatice. i s r spund pentru ele în fa a lui Dumnezeu! M surându-m cu m surile evanghelice. aici este necesar un episcop în vârst . m-am judecat prin Evanghelie.i zideasc un turn i nu a putut s -l termine. cu tot sufletul. f r a chibzui. De i cunoscut deja de mult în lume ca un teolog ortodox al Sfin ilor P rin i.aceasta. de aceea am luat cu toat inima.

sufleteasc i r utatea altora. fie lucr ri teologice ale P rintelui Justin. c ci la ce-ar folosi s ne ocup m de de ert ciunea i de ranchiuna omeneasc ? Slav Domnului c a învins chibzuin a i. de la Sfin ii P rin i pân ast zi ± expune universalul adev r al Ortodoxiei: despre Dumnezeul-om i opera sa (Hristologia i Soteriologia). Pentru c . ca personalitate dumnezeiesc-uman este cea mai mare valoare i m sura infailibil . c trebuie s i se dea posibilitatea P rintelui Justin s lucreze în mod special la Seminarul ortodox. Ortodox a lui Hristos. Asupra unora dintre profesori i ale altor personalit i din afar (printre care se num ra i amintitul rector). renumele Facult ii de Teologie din Belgrad a fost p strat i înc mai sus ridicat.´ Dup asemenea m rturisire a lui Dumnezeu-omul. observând cuno tin ele sale. i anume cei mai buni i mai demni i ca oameni i ca teologi. C ci se tia deja c înc din cursul anului 1928 Mitropolitul ortodox al Bisericii poloneze i Universitatea din Var ovia l-au invitat în câteva rânduri pe doctorul Justin Popovici s ocupe catedra de teologie dogmatic la sec ia acestei Universit i pentru studierea teologiei ortodoxe . i care nu mai fusese auzit prin universit i. pentru altceva în afar de Filosofia Ortodox a Adev rului a lui Justin Popovici (cum a intitulat el însu i Dogmatica sa). este scopul i ideea i toat valoarea Bisericii. La 16 ianuarie 1935 a inut la Facultatea de Teologie prelegerea sa de prezentare pe tema ³Despre esen a axiologiei i criteriologiei ortodoxe´. personalitatea Sa Dumnezeiesc-omeneasc Bisericii. i dreptatea. i adev rul. ³Domnul Hristos. Dup referatul pozitiv a doi profesori de la Facultatea de Teologie (1 februarie 1934). ca dogmatician ortodox. i puterea. i via a ei. P rintele Justin este ales lector la catedra de Teologie comparat i a intrat în post la 21 decembrie în acela i an. Dup aceea a aruncat o privire critic asupra cre tinismului apusean umanist. în cre tinism se reduce la personalitatea d t toare de via a Dumnezeului-om: i înv tura. i via a. prin aceasta. i inima ei. c ci Biserica nu este altceva decât Dumnezeul-om Hristos. iar cel care îl va în l a cel mai sus i îl va prosl vi va fi chiar lectorul ei i dup aceea profesor. care reprezenta o m rturisire ortodox a credin ei în Dumnezeulom Hristos i în Sfânta sa Biseric Ortodox . arhimandritul Justin Popovici. Majoritatea profesorilor de la Facultatea de Teologie. Bulgaria i America i putem spune deschis c Teologia ortodox sârb nu este a a de renumit în toat lumea ortodox . i valoarea. asupra romano-catolicismului i protestantismului în care . lectorul a vorbit despre Biseric ± Trupul lui Hristos i despre credincio i ca despre celule vii i m dulare ale acestui trup dumnezeiesc-uman. noi nu dorim s ne oprim aici. De asemenea era preocupat de acestea i cunoscutul teolog rus Nicolae Glubokovski care atunci preda la Universitatea de la Sofia. Chipul lui Hristos este cea mai înalt valoare a ei i cea mai pre ioas . de aceea Biserica este numai Biserica Dumnezeului-om i în El Dumnezeul-om este esen a. cre tinismul este cre tinism prin Dumnezeul-om. Domnul Hristos s-a l sat pe Sine. i binele. (Mai târziu este ales profesor de dogmatic ). care s-au str duit chiar s întârzie fie diplome. De aceea i Biserica Apostoleasc . cum nu s-a mai auzit din vremea Sfântului Sava i a Sfântului Grigorie Palama. ca a Sfântului Pavel i a Sfin ilor P rin i. în aceasta const însemn tatea sa excep ional . fiind o asemenea personalitate. care a i scris (înc din 1932) Patriarhului sârb Varnava. Dup aceea Dogmatica sa a început s se predea în colile i facult ile teologice din Grecia. era de mult pentru aceasta i ac iona în acest sens. El este sufletul ei. nici om al turi de Dumnezeul-om« Întreaga sa înv tur i lucrare Domnul Hristos o reduce la personalitatea Dumnezeiesc-uman i o explic prin ea. El este îns i Biserica în pliroma dumnezeiesc uman . El este în acela i timp i cel mai înalt criteriu al tuturor valorilor adev rate« C ci nu exist Dumnezeu al turi de Dumnezeul-om. Pentru c înc din cursul anului 1935 el public i al doilea imens volum al Dogmaticii sale în care ± într-un unic i de nerepetat mod. continuat în toate veacurile. energia i experien a duhovniceasc . Patriarhul nu a r spuns la aceast scrisoare i nu este treaba noastr s cercet m dac a contribuit cu ceva la venirea P rintelui Justin la Facultatea de Teologie. ca fostului s u elev.

Studen ii i intelectualii se interesau în mod deosebit de cartea sa despre Dostoievski (pe care în acele zile dinainte de r zboi a ref cut-o i reeditat-o. c tre omul mai pu in muritor i mai mult nemuritor întru Hristos Dumnezeul-om . Din aceast cauz . P rintele Justin L-a m rturisit public i neîncetat pe Domnul Hristos i la alte tribune publice i adun ri. ar tând caracterul ei ne tiin ific. de o instruire excep ional i de o cultur vast . ceea ce arat apropierea . literare i filosofice (a fost prieten mai ales cu Branislav Nu i ). Având o inteligen excep ional . i anume. P rintele Justin Îl m rturisea. 1/1935) i a prezentat-o ca pe o ³carte gangstereasc ´ despre Domnul Iisus. de la catedra universitar . Dac trebuie s p timesc de dragul Domnului Hristos. în afar de cea a lui Hristos. în care El a l sat toat Personalitatea Sa minunat . a lucr rii Sale i a înv turii Sale´. mai profund. un om lipsit de Dumnezeu. spre slava lui Hristos. prin care s-a produs ³o dureroas i trist deformare a Dumnezeului-om. Cu prilejul unei anumite conduite a unei p r i a intelectualit ii noastre. iar c r ile i articolele lui erau citite. sunt preg tit s-o fac cu bucurie´. a editat la Belgrad cartea Via a lui Iisus Nazarineanul. pamfletar i antiHristos. nu mai pu in i nu mai u or i în fa judec ilor i în fa a principiilor acestei lumi. c ci v vor da pe mâna sinedri tilor i în sinagogile lor v vor bate cu biciul (Matei 10. sau în compania intelectualilor sârbi printre care se mi ca i cu care se împrietenise. nu poate cineva s fie cre tin f r credin a în Dumnezeul-om Hristos i în trupul S u dumnezeiesc uman ± Biserica. el se bucura de reputa ie printre adev ra ii intelectuali a poporului nostru. despre El i nu despre sine sau altcineva a m rturisit.³temelia Cre tinismului a trecut de la ve nicul Dumnezeu-om la omul trec tor´. Evanghelia lui Hristos se adevere te neîncetat i arat veridicitatea ei« În ce m prive te. dar întotdeauna i pretutindeni L-a propov duit pe Hristos i nu pe sine. numitul Damjanovi l-a ac ionat în justi ie pe P rintele Justin. A început cuvântarea sa de ap rare cu aceste cuvinte m rturisitoare ca ale Sfin ilor P rin i: ³Domnilor. ace ti oameni f r Dumnezeu începuser s fie la noi tot mai mul i . mai cu seam pentru intelectualitatea c ut toare i setoas de adev r i cu deosebire pentru tineretul studen esc. pe care P rintele Justin a recenzat-o în revista Via a cre tin (nr. ca de exemplu la prelegerile de la Universitatea popular din Belgrad-Kolarac (unde a inut o str lucit prelegere despre Învierea lui Hristos. iar acesta a r spuns în fa a judec torilor f când apologia Iubitului s u Dumnezeu i Domn. 17). Astfel. ca delicates literar i spiritual i mai mult decât atât: ca pâinea cea de toate zilele i ca indicator de drum duhovnicesc. în care atrage aten ia acelei intelectualit i care scap din vedere dimensiunea dumnezeiesc-uman a omului i prin aceast limiteaz . era spiritualitatea lui. cu victoria slugii i m rturisitorului S u credincios i cu ru inea celui f r Dumnezeu.´ În tot acest timp în care Îl m rturisea astfel pe Dumnezeul-om. Prelegerile lui erau foarte frecventate de studen i i audiate cu bucurie. în 1939). De aceea. înc din 1926 a publicat un str lucit articol cu titlul ³Intelectualitatea noastr i Biserica´. i se citesc i ast zi. Numai Biserica Apostoleasc Ortodox a p strat adev ratul Chip i personalitate a Dumnezeului-om Hristos. A participat i la alte diverse reuniuni culturale. Din nefericire. mai înalt. Domnul Hristos. ast zi în fa a noastr a tuturor se întâmpl totu i o profe ie a lui Hristos: Feri i-v de oameni. iat . Astfel. în timpul acesta. dedicând-o noilor M rturisitori ai Ortodoxiei: Sfântului Patriarh Varnava al sârbilor i Sfântului Tihon al Rusiei). Aceast judecat s-a terminat. P rintele Justin a fost întotdeauna deschis i plin de iubire pentru fiecare fiin uman . Astfel c el a fost unul dintre întemeietorii Societ ii Filosofice Sârbe (înfiin at la 22 octombrie 1938 la ini iativa filosofului Brane Petronijevi ). în timp ce pe de alt parte l uda acea intelectualitate care î i îndreapt aten ia c tre om mai detaliat. de i domnul Damjanovi Îl neag pe Domnul Hristos i Sfânta Sa Evanghelie. Dragoljub Damjanovi . pentru c la el spiritualul împingea înapoi omenescul i binefacerea dep ea intelectul. dar ceea ce sim eau ei în el ca principal i cel mai important lucru. în aceast lume nu m tem de nici o condamnare. diminueaz i degradeaz omul.

acelea în care de atâtea ori slujise pân atunci Sfânta i Dumnezeiasc Liturghie.lui permanent i sinceritatea cotidian pentru problemele general umane. P rintele Justin a fost ap r tor clar i indubitabil al Sfintei Biserici Ortodoxe. c ci niciodat nu a f cut nimic pe placul oamenilor. scris în 2/15 aprilie 1938: ³În ce m prive te. Aceea i stare sufleteasc a tr irilor sale din acele zile i ani o tr deaz i un fragment din scrisoarea c tre un prieten din coal i din via . Întotdeauna. în tulburea i funesta lupt . Din aceast cauz l-au luat în nume de r u unele persoane biserice ti i de stat cu pozi ii înalte. pentru c mul i dup s rb toarea Buneivestiri nu plecaser . N-a fost niciodat mai de trebuin înarmarea cu întregul arsenal al lui Dumnezeu ca ast zi. iar toate acestea de dragul mântuirii omului i a neamului s u. Despre aceast perioad a vie ii sale. a fost îmbr cat în ve mintele alese de c tre elevii s i. Iar elul este înarmarea cu rug ciune. Într-o procesiune solemn a tuturor surorilor de la elie i a numero ilor credincio i. mai apropiat i mai direct. iar al ii abia începuser s vin ± pentru c vestea despre pr p direa P rintelui Justin se dusese repede i în aceea i sear a ajuns deja pân la Sfântul Munte i Atena ± trupul Avvei a fost mutat la biserica m n stirii Sfin ii Arhangheli i depus în pridvorul bisericii. roag -te lui Dumnezeu pentru noi! ÎNMORMÂNTAREA P RINTELUI JUSTIN I POMENIREA LA 40 DE ZILE Dup ie irea binecuvântatului suflet al P rintelui Justin din trupul s u zidit de Domnul i închinat Lui. binecuvântat. m simt aici (la Belgrad) ca Iona în pântecele chitului. care a disp rut. ap r tor al libert ii sufletului i al duhului poporului nostru ortodox. Dup terminarea îmbr c rii.´ În elie i-a sfâr it P rintele Justin via a p mântean . Cât a sim it i a tr it tragismul acelei vremi i condi iile în care se tr ia în preajma r zboiului. m rturisind prin rug ciune. preo i monahi. Mâinile cuiva adun tot mai mult j ratec peste tinerele r saduri ale lui Hristos din Via Domnului p r sit i abandonat . Pe care s ne-o d ruiasc Dulcele Domn cât mai mult i cât mai bogat !« Am nevoie ca cei apropia i mie s fac de paz în jurul sufletului meu cu rug ciunile i cu faptele lor. iar când aceast persoan a disp rut. cu fa a spre Bunavestire din 1979. ci numai al Domnului Hristos i al Bisericii Sale. i iar a disp rut. cu rug ciune sfâr im: Preacuvioase P rinte Justin e. Sfântul Sava are multe motive s cutremure cerurile cu plânsul s u. Nu exist nici un dram de aer al ve niciei: pl mânii sufletului sunt gata s se usuce. . a fost coborât într-un sicriu nou i apoi aici. F r s propov duiasc altceva în afar de credin a sa întru Domnul i sfin ii S i. ce altceva s spunem decât aceasta: ³Când via a d ruit întru Hristos trece în via a preo easc . cu p rul i barba crescute.´ *** P rintele Justin a venit la m n stirea Sfin ii Arhangheli ± elie de la Valjevo la 14/27 mai 1948 i a r mas aici ca preot slujitor i duhovnic. s-a ar tat capul Mântuitorului cu coroana de spini. i iar a ap rut. în camera unde a i r posat. se constat într-o vedenie pe care a avut-o în acele zile (despre care ne-a l sat el însu i o m rturisire scris ): A v zut un monah necunoscut. cu un baston în mân i într-o mantie scurt . trupul s u cald. mai ales al tinerilor ucenici ai lui Hristos i al lucr torilor în Via Domnului. dar nu s-a speriat de acest lucru. având binecuvântatul sfâr it al omului drept i pl cut lui Dumnezeu. Iar noi pe p mânt ± înc mai mult i mai tare. cu rug ciune începând. s-a slujit scurta pomenire dup adormire. atunci nu se poate cuprinde în cuvinte. i anume în od jdii preo e ti albastru deschis. iar i acum în acelea i od jdii de Liturghie a plecat la soborul preo ilor slujitori cere ti unde ± în Biserica Cereasc ± se împ rt e te ve nic cu Hristos.

Hristos Înviatul în învierea universal era o realitate. inexplicabil schimbate i prelinse în sufletele noastre. v rsate din inimile i ochii no tri. N-am sim it deloc durerea i oboseala. pentru ca împreun . s-a transferat i asupra noastr . Citirea celor patru Evanghelii s-a întrerupt doar pentru sfintele slujbe de pomeniri. În acea prima sear . s privegheze lâng sicriul fericitului Avva i s ia parte la ascultarea i citirea sfântului Cuvânt al lui Dumnezeu al C rui net cut binevestitor i neîntrecut tâlcuitor a fost acest nou Gur -de-Aur sârbesc. început înc din timpul ie irii sufletului fericitului B trân i neîntrerupt în timpul îmbr c rii. pân la ceasul parastasului i depunerea binecuvântatului trup în p mânt. Credincio i din toate p r ile. dar i dup aceea chiar pân la patruzeci de zile. pân la ceasul slujbei de parastas. dar acelea erau lacrimi trist-bucuroase i de înviere. d ruite de el. nu numai pentru disp rutul Avva. ± care este în acela i timp i plâns adev rat i bucurie adev rat . tineri i vârstnici. din toat ara noastr i din str in tate au început s soseasc chiar din acea sear . s-a slujit toat noaptea priveghiul de înviere. am tr it în experien a real acel adev r al Sfin ilor P rin i i asce i ortodoc i: c exist un binef c tor plâns d t tor de bucurie ± numit în grece te harmolipi. Aceasta s-a sim it în acele trei zile i nop i i în atmosfera din jurul sicriului P rintelui Justin: fericitul adormit pl cut lui Dumnezeu. amintit în biografia sa mai înainte: un adev rat i real sim mânt al nemuririi. iar duminic diminea a Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel . intervenit acum i aici. în acele trei zile i trei nop i. Fericita sa binecuvântare se ar ta cel mai mult în lacrimile rug ciunii. minunat a fost faptul c i mul i al ii ne-au m rturisit la fel: cum în acele ceasuri i zile. doar ne-am bucurat cu melancolie de speran a dulce a învierii. Alfa i Omega cre tin t ii. în rug ciuni c tre el i Domnul lui i al nostru. Iar preafericitul B trân î i odihnea trupul în fa a noastr . întâi Evanghelia dup Ioan. a continuat la biseric i s-a prelungit astfel în cursul a trei zile i trei nop i. mai bine zis suflarea Duhului Sfânt. Nu putem spune c în aceea i m sur . parc respira lini tit în sicriu ± ceea ce dup spusele p rintelui Profirie din Grecia era de asemenea semnul dumnezeie tii desf t ri i al binef c toarei umbriri ± i r suflarea sa lini tit i d t toare de pace. mai ales tineretul seminarist i studen esc. i pe lâng toate acestea. doar ploaia triste ii i mângâierii. din împrejurimile ora ului Valjevo i al Belgradului. v ic reli i bocete. t cute i abundente. împreun cu maicile i surorile. nu erau ipete i plânsete cu suspine. cu sentimentul viu al nemuririi Avvei. dar oricum într-o oarecare m sur . cu valurile triste ii i bucuriei. care str lucea asupra noastr . pentru noi p c to ii i nevrednicii. odihnindu-se dup truda faptelor sale în pacea Domnului s u. binecuvântându-ne i mângâindu-ne cu duhul s u. esut cu binef c toarea i paradisiaca melancolie ± cu sentimente atât de proprii sfântului Avva i probabil de aceea acum i nou . ci i pentru noi cei prezen i lâng sfântul s u trup pl cut mirositor. Parc am fi s rb torit Pa tele i asta înainte de Pa te. lent i pe neobservate. i c ³bucuria paradisiac a existen ei se tr ie te prin înviere´. Lâng sicriul P rintelui Justin am tr it aceasta cu adev rat în toate acele zile: lacrimile nu se puteau opri. Aici totul era lini tit i blând. de la ora 10 seara pân la 3 dup miezul nop ii. ceea ce a i spus un muntenegrean: ÄÎnmormântarea P rintelui Justin a fost s rb toarea de Pa te´. rug ciunile noastre pentru P rintele Justin s-au pref cut i s-au schimbat. Într-adev r.Citirea Sfintelor Evanghelii. f cute în acele zile i s-a înlocuit periodic cu citirea Psaltirii de c tre surorile c lug ri e i de c tre credincio ii cre tini care au petrecut toate aceste zile i nop i în biserica m n stirii în schimburi. cu binecuvântata pace dumnezeiasc pe chipul s u. care i prin moarte a m rturisit ceea ce a propov duit i m rturisit întreaga via : c învierea lui Hristos i a noastr întru El. i pentru acest dar s fie sl vit Domnului Atotmilostiv i s fie l udat cel pl cut Lui. sâmb t . i noi am sim it lâng sicriul s u ceea ce a sim it el însu i lâng r posata sa mam . care se produc doar în ceasurile de adev rat i binef c toare poc in .

Cine ar mai fi putut s numere uria a mul ime a credincio ilor prezen i: din satul Leli i de pe întinsul inutului Valjevo. C ci la înmormântarea sa s-au v zut i chipuri necunoscute pân atunci. în od jdii preo e ti str lucitoare. Cu lacrimi în ochi s-a întâlnit Preasfin itul Episcop Ioan cu egumenii i surorile m n stirii i cu to i copiii duhovnice ti ai P rintelui Justin. elevii i prietenii P rintelui Justin: Preasfin i ii Hrisostom din Brani evo. ci a fost considerabil i participarea. dac nu chiar mai numero i. Dometie. pân la parastas. adev rat cre tin i purt tor de Hristos. i în urm toarele dou nop i. a vorbit ieromonahul Atanasie despre propov duirea în toat via a a Buneivestiri ± a Evangheliei acestui binevestitor al lui Hristos. în biserica Sfin ilor Arhangheli a început marea slujb de parastas. Plecându-se în fa a trupului Avvei Justin i slujind mica pomenire. egumeni i ieromonahi din m n stirile noastre. Nicanor. dasc l i c l uz spre Împ r ia Cerurilor. în timp ce sora sa Stojna nu a putut c l tori din cauza b trâne ii i neputin ei. a dat apoi binecuvântarea ca Sfânta Liturghie s fie slujit de Episcopul Vasile împreun cu numero i preo i i diaconi. egumena Justin a de la m n stirea Sfânta Treime de lâng Atena. Blagoje ± Justin. dar atrase de adormirea unui asemenea om al lui Dumnezeu i sârb. P rin ii arhimandri i: Gavril din Atena i Marko din Wiesbaden. Mar i 10 aprilie (28 martie pe stil vechi). la care toate surorile s-au împ rt it. cu Preasfin itul Episcop de Zvornik i Tuzla. Ioan. elevii de alt dat . care a venit din Vranje ca Episcop al locului natal al P rintelui Justin. cu familia ei din Belgrad i anumite rude mai îndep rtate ale sale din Vranje i Ni au fost de asemenea la înmormântare. nu numai din eparhia abac i Valjevo. Înc din zorii dimine ii începuse s soseasc lume credincioas din toate p r ile. ci i din alte eparhii mai apropiate sau mai îndep rtate i de asemenea. prieteni loiali i cei care îl cinsteau pe P rintele Justin. Dup Sfânta Liturghie. Vasile i cu numero i al i preo i. diminea a devreme a sosit Preasfin ia Sa Episcopul de abac i Valjevo. Nu numai clericii i monahii sârbi l-au condus pe Binecuvântatul Avva. la slujba de parastas a acestui P rinte ortodox. au fost prezen i preo i i diaconi. iar s-au slujit slujbe toat noaptea. în primul rând din Grecia i din Biserica ortodox Rus i de asemenea din diaspora ortodox . monahul Ghervasie de la Patras din Pelopones. spunând în acela i timp c nu tie cine i cui trebuie s prezinte condolean e mai degrab . s-au încurajat duhovnice te i au ren scut. singurele binevestiri fa de multe vestiri amare în aceast lume i via . m rturisind c iluminarea lui spiritual a devenit de mult a tuturor ortodoc ilor i universal . s-a pus masa la m n stire pentru to i cei prezen i întru pomenirea adormitului P rinte iubitor de str ini. al turi de episcopul gazd de abac i Valjevo i p rin ii arhierei din eparhiile vecine. tefan din i ka. Numero i monahi i numeroase monahii din m n stirile noastre de pe tot cuprinsul rii n-au putut s nu fie prezen i la conducerea pe ultimul drum a P rintelui Justin ± modelul lor de monah. iar în urm toarele dou zile s-a slujit i Sfânta Liturghie.Mare. preo ii ortodoc i Nicolae i Vasile din Atena. iubit i respectat. protopopul Vasile al Bisericii Ruse din Belgrad. deasupra trupului binecuvântat al P rintelui Arhimandrit. Irineu din Ni i deja amintitul Vasile de Zvornik i Tuzla. pentru c în trecut mul i se spovediser la el i se formaser . To i se gr beau s se aplece i s s rute sfântul trup al Sfântului Avva. Au fost prezen i. pentru c durerea pentru pierderea P rintelui Justin este aceea i la to i i general . din . Nepoata de sor a P rintelui Justin. Dup citirea Sfintelor Evanghelii i a ecteniilor de odihn deasupra sicriului P rintelui Justin. a slujit Mitropolitul Irineu al Bisericii ortodoxe grece ti din Creta (Patriarhia Constantinopolului) i Episcopul de Vranje. din apropiere i de departe. În jurul amiezii. În frunte cu Episcopul de Ba ka. ierodiaconul Gavriil din Hilandar de la Sfântul Munte. Acest slujitor al lui Dumnezeu i ascet întru Hristos într-adev r a ar tat în ziua înmormânt rii sale cât a fost de pre uit. to i cei lega i spiritual de P rintele Justin de asemenea au fost prezen i. din ar i din str in tate. Liturghia a început la ora 9 i dup ea s-a f cut parastasul. La slujba de parastas au luat parte i numero i arhimandri i. a numero i clerici i laici din alte Biserici ortodoxe.

în comuniunea credin ei ortodoxe a iubirii i rugii. ca arhip stor i gazd (discursul lui îl prezent m mai departe în întregime). teolog diplomat. Muntenegru i Voivodina? S-au f cut auzite nenum rate valuri populare de triste e prin telegrame i scrisori. b trânul Had i Radovan Be irovi : ³Nu am putut veni. a rug ciunilor i cânt rilor. Aproape toate salut rile de conducere i de r mas bun au fost înso ite de lacrimile întregului popor. s-au salutat i i-au luat r mas bun de la P rintele Justin mul i credincio i i multe credincioase. Cânt rile de înmormântare. iar câteva zeci cu voce tare. P rintele ieromonah Amfilohie Radovi . În numele diasporei ortodoxe i-a luat un cald r mas bun arhimandritul Marko Arndt. dar am fost cu voi în acea zi. pe care P rintele Justin a i sim it-o pe viu i a accentuat-o puternic în timpul vie ii i pe care a m rturisit-o prin credin .Belgrad i de pe cuprinsul Serbiei. ecteniile de odihn . Adunarea poporului lui Dumnezeu în aceast sfânt zi în jurul bisericii Sfin ii Arhangheli i a trupului preo esc al B trânului Justin era p truns de o pl cut pace a ve niciei. majoritatea în lini te i rug ciune. departe peste grani ele poporului s u i ale Bisericii sale. Aproape în tot timpul întregii slujbe de parastas. neam ortodox din Wiesbaden (al c rui scurt discurs îl prezent m în întregime) iar în numele Facult ii de Teologie din Salonic i al Centrului Patriarhal de studii de Patrologie din Salonic ± lector Atanasie Anghelopulos. În numele numero ilor studen i teologi prezen i din Facultatea noastr de Teologie i-a luat r mas bun de la P rintele Justin ± ca ideal al lor în teologia ortodox ± Veljko Milutin. a prezentat apoi calea vie ii i munca acestui mare duhovnic i teolog ortodox. în numele s u. Hierotei. De la Seminarul din Karlovac. înainte de toate. iar dup aceea. salutându-l pe Justin din Vranje în numele concet enilor s i. unde a fost profesor P rintele Justin. rug ciune i slujire a Domnului. trupul a fost redat rânii p mânte ti ± a fost coborât în . episcopul s u ± Preasfin itul Ioan. glasurile i rug ciunile i. nici de drum pentru a ajunge s se închine trupului P rintelui Justin i s capete ultima lui binecuvântare i s se al ture. salutându-l pe marele Avva în numele numero ilor s i fii duhovnice ti i de asemenea din partea Facult ii de Teologie a Bisericii Sârbe. în numele profesorului de teologie Muratidis din Atena i în numele altor credincio i care-l respect pe P rintele Justin pentru pozi ia sa de m rturisitor. Mai întâi i-a luat r mas bun de la P rintele Arhimandrit i duhovnic la elie. Unitatea Ortodoxiei. Bosnia i Macedonia. La terminarea cânt rilor din biseric s-a trecut la ocolirea de trei ori a bisericii m n stirii cu sicriul purtat pe umeri. a vorbit rectorul i protopopul Mladomir Todorovi . Cuvântul Evangheliei. iar dup el Episcopul din Vranje Dometie. din Atena i din cuprinsul Greciei i chiar i din Europa (din Germania i Fran a) care nu s-au plâns de trud . i ale lui Policarp din Corfu. conducerii pe ultimul drum a sufletului acestuia spr e ceruri i a trupului binecuvântat în p mânt. iar dup el ± din nou în greac ± a vorbit despre Avva teologul Emanuil Harkjolakis din Atena. s-a manifestat aici spontan la înmormântarea sa: în unitatea soborniceasc a credin ei i iubirii. iubire. Dup aceea. Cu aceast ocazie s-au transmis i condolean ele a doi membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Grece ti: ale Mitropolitului din Eghina. a vorbit în greac Mitropolitul Irineu din Creta ( i discursul s u îl prezent m mai departe). care s-ar fi putut aduna în urm toarele cuvinte ale cunoscutului poet popular din Muntenegru. pân la învierea din mor i i a doua sl vit Venire a lui Hristos. simpatizan i i elevi ai P rintelui Justin. din Prizren i Kosovo. lector al Facult ii de Teologie. care nu au putut ajunge la înmormântarea P rintelui Justin. duhul meu m-a condus: parc am privit din acele grandioase chilii de deasupra podului nou cum îl purta i i cum reda i maicii râne osemintele de mucenic ale unui mare ales al lui Dumnezeu«´ Adun rii trist-fericite i s-a al turat un grup de cucernici cre tini i cre tine. pepiniera duhovniceasc a P rintelui Justin. preo imea sârb i ruseasc în slavon iar fra ii din Grecia în greac . iar ea a durat în jur de patru ore. s-au auzit la înmormântarea lui în mai multe limbi ortodoxe. Surorile de la elie au cântat sârbe te.

i are locul în Biseric . c ci a a este tradi ia ortodox monahiceasc a sârbilor. dar de aceea mormântul P rintelui Justin a devenit parte component a sfintei biserici a m n stirii elie. Hristoase! Ve nic pomenire ie noule evanghelist cre tin!«´ * Cum atunci era Postul Mare. în slavon . La fel ca la înmormântarea fericitului Avva. Dintre Arhierei. O deosebit iubire i respect în rug ciune fa de fericitul adormit P rinte Justin a ar tat atunci egumenul m n stirii Grigoriu de la Sfântul Munte. i la parastas tuturor celor prezen i li s-a oferit o mas bogat a iubirii din partea surorilor m n stirii.p mânt la sud de altarul bisericii elie. în timp ce smeri ii gropari ± în general rani din împrejurimi. duhul acestei noi ³Comori Spirituale´ care odihne te ³Pe malul râului Bistrica. i se cânt cânt rile i troparele. Înainte de coborârea în mormânt. ci r mâne pe vecie i. pentru a se ruga la mormântul Avvei i i-a adresat minunate cuvinte de iubire. nu iese niciodat i nu pleac . printre care i arhimandritul Nicodim. Be irovi ). cuvântul de mul umire i r mas bun a fost adresat P rintelui Justin de ieromonahul Artemie. precum ve nic viul. au fost i membri ai Sfântului Sobor Arhieresc care se inea în acele zile la Belgrad: Episcopii Pavle de la Ra ka-Prizren. i de asemenea într-un num r mare au venit din nou studen ii teologi de la Facultatea noastr din Belgrad. chiar ca în vechea Biseric a lui Hristos de la mormintele Sfin ilor Mucenici i M rturisitori. greac i sârb : Hristos a înviat din mor i. acei minuna i i simpli oameni ai no tri care îl iubiser atât pe P rintele Justin. al turi de Preasfin itul Ioan ca gazd . c ci de atunci la el se fac c delni rile i rug ciunile curente. Lâng temelia bisericii elie Al turi de osemintele lui Bir ani Ilije´ (P. adormit în comunitatea bisericeasc i mai ales un asemenea om pl cut lui Hristos. i aceasta mai ales în semn de mul umire a tuturor monahilor sârbi c tre acest mare Monah i iubitor al monahilor. Dup ultimele cânt ri de înmormântare i rug ciuni. din multe piepturi ale preo ilor i monahilor prezen i a început s r sune de trei ori cucernic i cu bucurie. Pomenirea de 40 de zile a Preafericitului Avva a c zut înainte de pr znuirea Pa telui (miercuri 16/3 mai). pomenirile i parastasele. nu s-au putut sluji Liturghiile zilnice de odihn (cele 40 de Sfinte Liturghii sunt slujite neîntrerupt abia de la Pa te). de iubirea Ta ap rat. Au fost iar i destui fra i ortodoc i greci. Atunci s-au adunat iar numero i oameni la Sfânta Liturghie la elie i la parastasul de la mormântul Avvei. de la o m n stire de pe Insula greceasc Evia. Sigur s-a bucurat în cer de toate acestea duhul Sfântului Avva. cu moartea pre moarte c lcând i celor din morminte via d ruind! i în timp ce sfântul p mânt al m n stirii elie acoperea aceast nou descoperit Comoar a În elepciunii. C ci fiecare credincios al lui Hristos. ceresc-p mântescul trup al lui Hristos. (Cuvântul lui la mormântul Avvei îl red m în întregime mai departe). precum i el i-a iubit p rinte te i fr e te ± au început s acopere scumpul mormânt. . s-a auzit nea teptat i neanun at vocea poetului: ³A mers condus de dreptate. p rintele arhimandrit Gheorghe (anterior lector la Facultatea de Teologie din Atena) pentru c la acest parastas a venit cu doi monahi i cu un prieten doctor din Salonic. Grigorie al Americii de Vest i Nicolae al Dalma iei.

P rintele Justin Popovici a educat. prin via a i lucrarea sa. eu presupun c vor vorbi aici cei care sunt competen i s vorbeasc despre aceasta i s fac o evaluare profesional a muncii P rintelui Justin. am avut aceast comoar nepre uit . care iat . când ne desp r im de el. ap ra i sub aripa sa. i mai ales doresc s exprim durerea surorilor acestei sfinte familii de la elie. pedagog. Pentru aceste surori P rintele Justin a fost totul. gânditor i teolog. dar absolut totul: i . în eparhia abacValjevo. care s-a rugat zi i noapte la Dumnezeu pentru noi. fie vreun ora sau vreo sfânt familie. P rintele Arhimandrit Justin.Domnul Cel Iubitor de oameni s -l aib în ve nica Sa pomenire cu to i ceilal i sfin i ai S i i pe noi s ne miluiasc i s ne izb veasc cu rug ciunile Sale sfinte. care nu se va putea umple mult . care l-au respectat i l-au iubit în mod deosebit pe P rintele Justin. Prizren i Bitola i mai ales f r munca sa la Facultatea noastr de Teologie din Belgrad. prin via a i munca sa. ci deschide o pr pastie imens . vreau s exprim cea mai profund durere a preo ilor de mir i din m n stire din eparhia abac-Valjevo. când s-a format ordinul surorilor de la elie. mai mult de ase decenii pline. Într-un cuvânt. Noi. i mai ales despre P rintele Justin ca scriitor. mult vreme. ci a fost i unul dintre cei mai mari i mai profunzi teologi gânditori i cel mai productiv scriitor teolog. Pentru c noi to i: i preo i. Ieromonah Atanasie CUVÂNTUL EPISCOPULUI IOAN LA ÎNMORMÂNTAREA P RINTELUI JUSTIN Fra i arhierei. au ajuns s conduc toate treburile Bisericii Ortodoxe Sârbe. la desp r irea de P rintele Justin. În apropierea lui ne-am sim it cumva siguri. de mai bine de 40 de ani. Despre P rintele Justin ca profesor. pe marele duhovnic i om de rug ciune. pe Arhimandritul Justin. voi preo i i voi to i care a i venit ast zi s ne lu m r mas bun de la Arhimandritul P rinte Justin Popovici. Dar acestea nu sunt toate meritele P rintelui Justin. i mai ales în lumea romano-catolic . Am citit undeva c st pânitorii bizantini socoteau c cea mai mare bog ie a împ r iei lor era dac aveau un asemenea mare om de rug ciune i ascet. a a cum i el i-a iubit pe ei. cu care P rintele Justin a vie uit peste 30 de ani i a împ r it cu ele i binele i r ul care ne-a lovit dup acest r zboi. P rintele Justin. Ast zi nu se poate imagina lucrarea Bisericii sârbe între cele dou r zboaie mondiale f r Justin Popovici i profesionalismul s u în Sremski Karlovac. pentru c suntem siguri c sufletul lui va fi în apropierea lui Dumnezeu. în aceast sfânt familie. adic îl conducem spre familia cereasc . s-a între esut pe sine în via a Bisericii Sârbe. mai ales surorile acestei familii de la elie împreun cu mine. P rintele Justin nu a fost numai conferen iar. noi to i cei din eparhia abac-Valjevo suntem orfani. cel mai merituos lucr tor în aria teologiei. De ce? Pentru c în zilele grele i de mare încercare ei puteau s cear de la Dumnezeu milostivire i s salveze de la nenorocire i dezastru fie poporul întreg. cum am spus la început ± orfani. prin moartea P rintelui Justin am pierdut pe p rintele nostru grijuliu. multe i multe genera ii. Iar ast zi. De ast zi. în munca sa de-a lungul multor ani în seminare i la facultate. noi r mânem. a v rsat lacrimi pentru p catele noastre în fiecare zi i s-a îngrijit de noi p rinte te. Într-adev r. i ieromonahi i c lug ri e. este un mare dar de la Dumnezeu s ai în apropiere un asemenea cuvios în rug ciune. Dar ne consol m tiind c de ast zi vom avea în P rintele Justin un i mai mare om de rug ciune i ocrotitor din cealalt lume. a tuturor credincio ilor i a tuturor membrilor comunit ii cre tine a acestei eparhii. F r aceast munc a P rintelui Justin. pedagog. noi am fi chiop tat cu ambele picioare i am fi fost aproape necunoscu i în restul ortodoxiei. scrie cele mai frumoase pagini ale Bisericii Ortodoxe Sârbe. a a c moartea sa deschide în organismul bisericesc nu numai o mare groap . Eu acum.

frica i tremurul în fa a sfin eniei dumnezeirii pe care a sim it-o lâng Rugul aprins. în fa a sfântului sicriu al unui mare i sfânt om. m aflu aici. în fa a str lucirii. ci prin acesta ele î i exprimau fa de P rintele Justin un deosebit respect. Surorile l-au numit pe P rintele Justin ± Avva. în spa iul sfin it al acestei sfinte m n stiri.duhovnic. Când el a sim it nevoia s exprime teama sa. cu toate acestea. a cinsti ilor clerici i a poporului credincios iubitor de Hristos. i ocârmuitor. Voi spune câteva cuvinte despre acest mare slujitor al lui Dumnezeu. i cl dirile.´ Fie ca aceast alinare s fie i a surorilor de la elie. în acest inut spiritual i minunat. aceast m n stire nu a avut un mai mare monah i un mai mare stâlp în rug ciune. i într-adev r. ca prin el s proclame opera sa principal i prin aceasta s ridice m n stirea elie la rangul de mare lavr . în rile Europei i în America i probabil i în alte p r i. ci doar P rintelui Justin. ele pierd prin moartea P rintelui Justin cel mai mult i este foarte greu s le po i consola ast zi. M n stirea elie d o impresie s r c cioas în toate. unde azi se vitejesc numeroase suflete i unde ele deja au f cut acte de vitejie duhovniceasc mul i ani ± în acel moment m simt la fel cum s-a sim it în Vechiul Testament Sfântul Prooroc Moise când s-a aflat pe P mântul Sfânt lâng Rugul care nu se mistuia. în fa a binecuvânt rii unui asemenea om cum este P rintele Justin ± cel mai în elept i mai bun lucru pe care poate s -l fac omul este s tac i s se roage. ceva pl cut Domnului. . i din câte tiu i fr ia m n stirii elie a fost modest de-a lungul veacurilor. i biserica. din noua sa slujb el va putea s fac mult mai mult pentru aceast sfânt familie decât a f cut pentru ea pân acum. Îns . simt c nu pot g si destule cuvinte pe buzele mele. în fa a m re iei. Duhovnicul a spus: ÄPe tat l vostru l-a chemat la Sine la slujb cel mai mare i cel mai puternic Împ rat. Într-adev r. Cinste P rintelui Justin ! CUVÂNTAREA MITROPOLITULUI IRINEU LA ÎNMORMÂNTAREA P RINTELUI JUSTIN Simt o foarte adânc tulburare c azi m aflu în aceast binecuvântat ar . care e mort. În acest moment îmi amintesc cum i-a consolat un duhovnic pe copiii c rora le murise tat l. dar i cel mai iubitor frate i tat . În fa sfin itei adun ri a preasfin i ilor arhierei. i aspru p rinte. al unei m n stiri. al unui p rinte al Bisericii Ortodoxe. Pentru ele aceasta însemna ceva dumnezeiesc. Aceast sfânt cas va p stra r m i ele sale p mânte ti ca pe cel mai mare sfânt lucru i va în l a rug ciuni lui Dumnezeu pentru sufletul lui. dac mila lui Dumnezeu l-a adus pe el. aflându-m în acest moment aici. în aceast sfânt biseric . fie-i nem rginit mul umire Arhimandritului Justin. Fiindc în fa a luminoasei coroane. din cauza aceasta? Nu sunte i mândri i nu v f li i c însu i tat l vostru nu numai c a devenit mai mult decât a fost. al unui ora . s silabisesc câteva cuvinte în fa a acestei triste adun ri. exist totu i în trecutul m n stirii elie ceva m re . Când p esc pe p mântul unei ri. atunci i eu. nu însemna ceea ce înseamn în Orient. în gura surorilor. i propriet ile. nici destule gânduri în mintea mea. al unui inut unde se prosl ve te Unicul Dumnezeu în Treime. Permite i-mi. la Muntele Athos. atât de brusc i nea teptat. oare. În istoria sa. O s v întrista i. Cine nu tie ast zi de m n stirea elie? Despre elie se vorbe te în întreaga Grecie. iar acest cuvânt. ci din acel loc poate s v ajute mult mai mult. cel mai mare teolog al Bisericii Sârbe. Pentru toate acestea. în fa a luminosului nimb. De ast zi P rintele Justin este în slujba împ r teasc în ceruri. Tulburarea mea cre te i devine din ce în ce mai mare când m gândesc la motivul pentru care ast zi. ceva ce nu apar inea nim nui.

care zace în fa a noastr . i în acest ceas mare. care vor fi mult prea nevrednice fa de ceea ce sim im azi noi to i. tiu c a fost un fel de lips de respect fa de marele r posat faptul c am vorbit atât de mult. devin cunoscu i i v zu i i tiu i în întreaga ortodoxie. a c rui distinc ie. S odihneasc Domnul cu drep ii sufletul lui i s fie ve nic pomenirea sa. i eu. ci nici întreaga Biseric Ortodox Soborniceasc i Universal . în aceast ar . se întind pân la insula Creta a noastr . al p rintelui Irineu. despre cel r posat. pe P rintele Justin. a c rui binefacere i sfin enie au fost vizibile i în locul unde tr im noi. al p rintelui Artemie. a preo imii i a poporului nostru. Sim im i noi c împreun cu Sfânta Biserica Sârb îl conducem pe ultimul drum i-l înmormânt m pe respectatul i iubitul P rinte Justin. doresc s nu lipseasc Dumnezeu de un asemenea dar binecuvântat nu numai Biserica Sârb local . în ara mea pasc turma lui Dumnezeu. pe ascet. Aceasta este minunea ortodoxiei i minunea sfin ilor oameni ai lui Dumnezeu. ca i mul i al i oameni de pe insula Creta i din întreaga Grecie. DISCURSUL P RINTELUI GHEORGHE GRIGORIATUL LA PARASTASUL DE 40 DE ZILE AL P RINTELUI JUSTIN Preasfin i i arhierei. de asemenea. ale fiilor lui duhovnice ti. R d cina P rintelui Justin se afl în aceast m n stire. a arhiepiscopului nostru. pe p rintele adev rat. am avut oarecare cuno tin în ce prive te cinstita sa fa . Eu sunt. ca preo ii i ca i poporul de pe insula Creta. pe marele teolog. a a cum au avut fericirea s -l cunoasc i s se bucure de cuno tin a cu el mul i dintre cei care se afla în ara în care tr iesc i eu. ale clericilor pe care i-am întâlnit. pe chipurile foarte dragilor i respecta ilor no tri prieteni ± pe chipul p rintelui Atanasie. de credin . s -mi ierte lungul cuvânt. care. ca i ceilal i arhierei. ci i atâ ia al ii care. c lam cunoscut pe acest minunat r posat i în alt fel.dar e viu. Astfel l-am cunoscut pe P rintele Justin i pe chipurile elevilor lui. pe teologul ortodox. atunci când se ridic la asemenea în l imi spirituale precum P rintele Justin. al p rintelui Amfilohie. în întregul univers. de asemenea personalit i cum este P rintele Justin. L-am cunoscut i-l cunoa tem pe P rintele Justin ca pe un distins i mare om al ortodoxiei. Aceasta este cunoa terea pe care o avem i eu i inutul în care tr iesc i biserica pe care o p storesc. acea fericire s -l cunosc pe P rintele Justin în via . P rintele Justin. Cu ajutorul rug ciunilor voastre sfinte. când ar fi trebuit s tac. cinsti i p rin i i fra i. recunosc tor lui Dumnezeu i fericit. ci i to i episcopii. am v zut în ei i am cunoscut în ei pe P rintele Justin. . preo imea i întregul popor de la noi l-au cunoscut pe P rintele Justin i au urm rit m car de la dep rtare munca sa. Nu am avut acea binecuvântare. Am s termin cu mul umiri aduse din tot sufletul lui Dumnezeu. al p rintelui Pahomie. dar ramifica iile ei se întind departe. nu numai biserica local de aici. Cu rug ciune. Astfel. a spune câteva cuvinte. Nu numai eu. pe b rbatul sobornicesc. În acest moment. în inutul meu. pe cinsti ii monahi i întreaga trist adunare care este strâns aici. este cunoscut nou tuturor în Grecia. În ciuda acestor lucruri. transmit iubirea i respectul i binecuvântarea în fa a lui Dumnezeu a Bisericii din Creta. despre P rintele Justin. nu numai eu. pe dasc lul sobornicesc. dar am vrut s transmit sentimentele de iubire i loialitate ale Bisericii Cretane fa de acest om sfânt. Care d toate cele bune lumii Sale i Bisericii Sale i Care l-a d ruit pe P rintele Justin Bisericii Sale Ortodoxe. De aceea îl rog pe preasfin itul Prim-Ierarh al acestei regiuni i pe ceilal i preasfin i i arhierei. Am v zut. ci i întreaga Biseric Soborniceasc Ortodox îl conduce pe ultimul drum pe marele s u fiu.

. a tr it durerea i suferin a ei. s cerem binecuvântarea i rug ciunile sale pentru Sfântul Munte. În con tiin a noastr i-n sim mintele noastre P rintele Justin este p rinte al Bisericii Ortodoxe Universale. credin a ei. ci în orice vreme ridic prooroci care mângâie inima Ierusalimului. pentru ca prin binefacerea lui Dumnezeu s putem r mâne credincio i pân la moarte Dumnezeului nostru. care nu las nemângâiat poporul s u. Arhiepiscop de Salonic. Preasl vit fie Domnul cel înviat care ne-a d ruit în aceste vremuri grele ale noastre pe omul trimis de Dumnezeu. care nu urmeaz adev rata credin a lui Hristos. Preafericitului B trân Justin s -i fie ve nic pomenirea! CUVÂNTUL P RINTELUI ARHIMANDRIT MARKO LA ÎNMORMÂNTAREA P RINTELUI JUSTIN Când am venit la Belgrad în urm cu câ iva ani inima mea s-a bucurat pentru c veneam pentru prima oar într-o ar ortodox . Suntem recunosc tori P rintelui Justin pentru c a învins duhul lumii acesteia i pe cel al vremurilor. i ne-a amintit nou tuturor c : . o puternic fortifica ie împotriva duhului laicismului care amenin s cuprind teologia i via a noastr . nu este alt speran pentru om în afara Dumnezeiescului Om Hristos. Cu toate acestea. De aceea i sim im acum c aici la mormântul lui se adun i se reaz m toat Serbia ortodox . numai când se întorc prin poc in la adev ratul Hristos pot ajunge la unitatea Bisericilor. El reprezint prin sine un mare dar al lui Dumnezeu. Am venit aici s primim rug ciuni. Am venit cu smerenie de la Muntele Sfânt. cu atât mai bine vom putea s în elegem c propov duirea P rintele Justin este continuarea adev rat i fireasc a predicii Sfin ilor P rin i i a ultimului dintre ei ± Sfântul P rinte Grigorie Palama.numai Domnul Hristos este singura noastr mântuire. Iar acesta este un mare eveniment pentru un om care tr ie te în diaspora. P rintele Justin a alinat inima Ierusalimului p mântesc i ceresc. inima mea a tres rit de bucurie pentru c am tiut c . Cer binecuvântare i rug ciuni la Dumnezeu Prea sfin i ilor arhierei prezen i aici. din gr dina Preasfintei Fecioare N sc toare de Dumnezeu. toat Grecia ortodox . de alte confesiuni. din Sfântul Munte al Sfântului Sava i al Sfântului Simeon din Hilandar i a multor al i sfin i din diferite familii i neamuri. Sfântul Munte i întreaga Ortodoxie. De aceea a devenit bucuria i speran a Bisericii. în Biserica Sa. . când am venit pentru prima oar la P rintele Justin la elie.Binecuvântatul p mânt al sfintei Serbii este un p mânt fericit care prime te la sânul lui pe preafericitul P rinte Justin. al c rui nume este Justin.c Mântuirea se afl numai în trupul lui Hristos. ca s nu fim nebinecuvânta i întru mo tenirea duhovniceasc pe care ne-o las tuturor P rintele Justin. To i ortodoc ii din lumea întreag sim im c P rintele Justin nu a vorbit ca o persoan aparte. Cu rug ciunile sale ne va ajuta s sim im tot mai adânc i s în elegem unitatea Bisericii Sobornice ti Ortodoxe i adev rul: c ci numai Ortodoxia a p strat neatins i neschimbat credin a Evangheliei lui Hristos. unde ortodoc ii sunt în minoritate. Binecuvântat fie Domnul Dumnezeul nostru. a purtat pe umerii s i crucea Sfintei Biserici. b rbatul care are în sine s mân a învierii. i c acest trup este Sfânta Biseric Ortodox . credin ei în Hristos i Sfintei Biserici Sobornice ti Ortodoxe.c al i cre tini. ci a vorbit cum vorbe te gura Bisericii ± a exprimat con tiin a Bisericii. m n stirea Grigoria ilor i pentru to i ortodoc ii. pentru p rin ii m n stirii de unde am venit. pentru a îngenunchea la mormântul P rintelui Justin i pentru a-i mul umi c în vremurile noastre grele a reînnoit propov duirea Apostolilor i a P rin ilor Bisericii. Cu cât va mai trece vremea.

umanitatea eretic occidental va fi cur it i va avea mireasma t mâiei celei cere ti. din împrejurimi. i Atotputernicul Hristos a r mas întotdeauna biruitor asupra fiec rui monstru apocaliptic care a ap rut. care a fost pentru noi i a r mas sinonim cu ortodoxismul. a scuipat otrav . ci voi privi pu in înainte. Atunci când va avea loc aceast transformare. a crescut. Înarmat cu toate puterile p mânte ti. aceste n p stuiri.am venit la izvorul vie ii ortodoxe a Sfin ilor P rin i în veacul nostru. Uneori se pare c aceste încerc ri. în loc de a scrie despre crime i blasfemii împotriva dumnezeirii. Ca atare. Plângând desfrâul i apostazia vremurilor noastre. A a a fost de-a lungul tuturor veacurilor. fiecare genera ie a adaptat în elesul acestei c r i la epoca sa. m-am întrebat de câteva ori: oare oamenii de aici. din aceast sfânt m n stire. În aceast lucrare ne va fi mijlocitor i ajutor P rintele Justin prin rug ciunile sale. ci dimpotriv : a g sit noi pie e de desfacere în rile ortodoxe. El a fost stâlpul Ortodoxiei! Dar în acest moment nu m voi mai întoarce înapoi. Fra ii no tri din Occident. pân la sfâr itul vremurilor. sunt mai numeroase în interiorul Sfintei noastre Biserici.´ Nu este greu s observ m c lucrurile nu au mers în direc ia în care i-ar fi dorit Vl dica Nicolae. Nota Editorului: ÄApocalipsa este o carte care. are însemn tate proroceasc pentru toate genera iile cre tine. a uierat. sunt din ce în ce mai fl mânzi dup patimi. din aceast ar . Atunci noi. m întreb din nou: ce testament ne-a l sat P rintele nostru Justin ? Cred c nu voi gre i dac spun c testamentul lui pentru noi este: s ap r m i s p zim ortodoxia de toate atacurile diavole ti care se n pustesc asupra sfintei noastre Biserici. tiu i pre uiesc aceast mare bog ie pe care o au în acest loc? În orice caz. dar în cele din urm a plesnit i s-a destr mat în cenu . În loc s se apropie de Dumnezeu. nu în asemenea m sur cât l-am pre uit noi în str in tate pe P rintele Justin. a tuturor cre tinilor ortodoc i aduna i aici. în loc s scrie despre Dumnezeul Bisericii i s laude virtu ile cre tine. cred eu. cre tinii ortodoc i. în timpurile noastre. precum i despre comer ul cu instinctele cele mai josnice. Dar când se va întâmpla oare acest lucru? Acest lucru se va întâmpla doar când fra ii no tri din Occident vor începe s scrie c r i în care s -l sl veasc pe Hristos Dumnezeul nostru i când miile lor de ziare vor tip ri laude aduse virtu ilor cre tine. Europa a alergat s se închine idolilor acestui veac. Când arunc o privire asupra mea însumi i asupra voastr . De noi depinde în ce m sur vom p zi cur ia inimii noastre i cur ia Sfintei Ortodoxii. Dar când am venit mai des. cu toate armele luptei împotriva lui Dumnezeu. din toate p r ile. Aceasta este i o ocazie i obliga ie pentru noi to i: s se continue ideea sa. pe Care ei Îl dispre uiesc. i m întreb: Ce testament ne-a l sat Avva al nostru? În mijlocul nostru îi vedem pe elevii s i care ± dac d Dumnezeu i cu ajutorul rug ciunilor Avvei. dinaintea Judec ii lui Dumnezeu´ ± Sfântul Nicolae Velimirovici. precum i adev ratelor fapte cre tine ti. vor continua munca sa. Amin. . i p gânii Îl vor iubi pe Hristos i vor cere s devin copiii S i. fiecare balaur s-a ivit. i de noi depinde cât vom pre ui aceast ocazie. s îng duie aceasta cât mai curând cu putin . Ve nica lui pomenire. acest ierarh d dea glas fr mânt rilor unui mare num r de cre tini: ÄV-a i putea întreba: va fi oare cu putin ca aceast genera ie atât de tic loas din istoria umanit ii s revin la cinste i adev r? E oare posibil? Fie ca Hristos. fiindc Äcre tinii´ nu-i vor mai împiedica s devin copiii lui Hristos. i a a va fi i în veacul cel de pe urm . ne vom bucura fiindc îi vom primi pe fra ii no tri r t citori. ulterior. ÄComer ul cu instinctele cele mai josnice´ nu s-a împu inat. fiindc în fiecare epoc s-a ridicat împotriva credin ei câte un balaur. decât din afar .

ne înva s c ut m i s iubim modele care nu au nimic în comun cu virtutea. Äevanghelia p gân a zilelor noastre´. chiar dac oficial canonizarea aceasta a avut loc abia în 1964. Poate c un r spuns mai potrivit la aceast întrebare ar fi urm torul: ÄPentru canonizarea p rintelui Justin lupt sutele i miile de oameni care au fost mi ca i de via a i de scrierile sale. Neîn eles de c tre unii contemporani ai s i. poporul a teapt acum canonizarea p rintelui Justin. Biserica a n scut sfin i. în vremuri de mare încercare. al turi de îngerii i sfin ii pe care i-a iubit. Bunicii povestesc copiilor basme cu Fe i Frumo i care omoar balaurii i zmeii. Sfin ii nu sunt sfin i abia de la canonizare. m rturisit de Biseric . el s-a ocupat de strângerea de materiale pentru canonizare. cu cur ia. tot a a p rintele Justin Popovici a luptat pentru canonizarea Vl dicii Nicolae. ea ne pov uie te s c ut m adev ratele modele. 2. Vl dica Nicolae. pe care îl numea Äm rturisitor întocmai cu Apostolii´. Scrierea de fa a prezentat datele biografice ale cuviosului. Dar ucenicul a mers pe urmele dasc lului s u. în loc s I se închine Lui. cu toate acestea. Fiind cople it de sfin enia p rintelui Ioan. p rintele Justin ± mutat la M n stirea Celie pentru a nu mai stingheri pe nimeni cu vocea sa profetic . i-a cinstit i i-a urmat« Despre desfrâul Europei Vl dica Nicolae Velimirovici « Sl vitul prooroc Isaia a proorocit urm toarele: ³Atunci când Domnul se va ridica spre a lovi p mântul grozav« seme ia oamenilor va fi doborât i singur Domnul va fi l udat în ziua aceea´ (Is. Tip rirea ei are rolul de a ar ta oamenilor c în elepciunea acestui veac poate fi înfrânt de în elepciunea cea adev rat . Aceast carte ne-a spus i nou o poveste. de aceea. dar una adev rat : via a unui erou al lui Hristos.Dar. Sfin enia vie ii a primit pecetea final înc din clipa adormirii lor. Canonizarea Sfântului Ioan din Kronstadt a fost ini iat de c tre Sfântul Nicolae Velimirovici. cu sfin enia. Recunoa tem în ace ti sfin i vitejii care s-au luptat pân la jertf pentru ca adev rul lui Hristos. care acum sunt episcopi i preo i´. La întrebarea: Äcine lupt acum pentru canonizarea p rintelui Justin?´. în urma ini iativei Vl dicii Nicolae înc din anul 1930 s-au scris pentru folosul credincio ilor o slujb i un acatist al lumin torului din Kronstadt. Abia a fost canonizat. exist voci care spun: Äfo tii s i ucenici. Modul de reac ie al lui . pentru a termina o dat cu seme ia omeneasc i pentru a smeri mândria min ii omene ti. din pricina unor oameni seme i care se socoteau pe sine dumnezei dinaintea semenilor lor. f r a insista asupra semnelor minunate de dup moartea sa. Mass-media. i. Iar Domnul s-a ridicat adesea spre a lovi p mântul fiindc oamenii se închinau altor oameni.´ N d jduim c citirea vie ii p rintelui Justin va fi un dar pre ios. Dar. anul acesta. El S-a ridicat în zilele noastre i cu adev rat a distrus întregul p mânt în dreapta Sa mânie. Sfin i ca Vl dica Nicolae. sfin i ca p rintele Justin Popovici. acestui mare propov duitor al credin ei ortodoxe. chiar dac vocea Bisericii se aude din ce în ce mai slab. Via a p rintelui Justin este o via de poveste. i asta pentru c . Putem spune c a a cum Sfântul Nicolae Velimirovici a luptat pentru canonizarea p rintelui Ioan. 10±11). P rintele Justin nu este deocamdat canonizat. a ajuns pân la urm acolo unde i-a dorit: în Împ r ia lui Dumnezeu. De altfel. Dumnezeu a nimicit balaurul care a prigonit Biserica în secolul trecut: balaurul comunist. i mergând pe drumul prigonirii (pe care a mers i Sfântul Nectarie din Eghina). s nu fie sufocat. s c ut m eroii care ne pot ajuta s ne schimb m vie ile. singurului Dumnezeu. Mul imile de oameni ale c ror vie i au cunoscut o cotitur dup ce lau întâlnit pe Avva Justin sau dup ce au citit ceea ce a scris.

în negarea lui Dumnezeu. a acestor dumnezei moderni. s-au considerat a fi mai în elep i decât Hristos. dup exemplul filosofilor p gâni. 1. dispre uindu-L pe Hristos ca pe cer etorul aflat la cel lalt cap t al mesei («). pe care o numesc supersti ie. Astfel ei percepeau slava dup în elepciunea lor lumeasc . 19). adic fa de natura vizibil i închinare la aceasta i nu închinare la Creator. drept oameni ignoran i i neciviliza i. cuvintele lui Pavel s-au dovedit a fi adev rate i în cazul lor: ÄZicând c sunt în elep i.i afla satisfac ia doar în cele p mânte ti i nu în cele cere ti. i nu s-a întâmplat acest lucru în ultimul r zboi? N-au intrat oare oamenii de pe diferite continente în cr p turile stâncilor i în g urile p mântului pentru a se salva de sem n torii europeni ai mor ii. biruitorul mor ii. pe care mai apoi i-au adus la rangul de noi Mesia. . a a cum s-a întâmplat în ara noastr (Serbia) i în alte p r i? Iar ace ti sem n tori ai mor ii nu sunt decât acele m rimi din lumea noastr . Ochii acestui popor erau fixa i asupra acestor mari oameni. Ei î i afl mul umirea în pl cerile trupe ti. de la care ceilal i nu mai puteau afla c ldur . în respingerea oric rei religii. ca i cum El ar fi cel mai de pe urm cer etor. în vreme ce doar câ iva ochi erau îndrepta i c tre Hristos. 1. 23/25). în elepciunea trupeasc i lumeasc . în vreme ce îngerii lui Hristos se vait . scriitori. acei idoli ai poporului care st teau în locurile de frunte de la masa acestei lumi. Iar acest lucru era a a fiindc ei au respins în elepciunea duhovniceasc a lui Hristos. Nu numai c ace ti mari oameni zeifica i s-au dovedit a fi fl c ri ce s-au stins. desigur. ortodoc ii. începând cu vechea idolatrie a Romei i pân la Asia zilelor noastre. Fra ii no tri boteza i. oameni de tiin .Dumnezeu împotriva omului este adesea asem n tor r zvr tirii omului împotriva lui Dumnezeu. în ela i de ereziile luterane i catolice. Din aceast pricin . în neru inata afirma ie a descenden ei omului din maimu . oameni de afaceri. în coborârea demnit ii umane la nivelul zoologicului. într-o via cu totul trupeasc . 2. Iar oamenii p mântului au p timit nenum rate necazuri dinaintea ochilor no tri. Aceast neru inat r zvr tire a acestor oameni boteza i. Iar sensul culturii i al civiliza iei era pentru ei respect fa de creatur . Iar Dumnezeu S-a ridicat cu adev rat spre a distruge p mântul. dup care oamenii se vor ascunde Äîn pe teri i în cr p turile stâncilor i în g urile p mântului de teama Domnului i din pricina slavei puterii Sale´ (Is. 22). Ä i au schimbat slava lui Dumnezeu Celui nestric cios cu asem narea chipului omului celui stric cios« i s-au închinat i au slujit f pturii în locul F c torului. Mii de c r i sunt scrise anual. Cu alte cuvinte. Ereticii timpului nostru I-au oferit Domnului nostru Iisus Hristos cel din urm loc la masa acestei lumi. trebuia s aduc . în exploatarea celor mici i slabi. ci s-au dovedit a fi demni de cuvintele proorocului Isaia. aflându-se în slujba lucr rilor omene ti pe care le sl vesc sub numele exagerat de Äciviliza ie´. i doar în ceea ce îi ofer diavolului satisfac ie i râs. în înmul irea bunurilor p mânte ti i cre terea puterii i autorit ii prin acapararea de noi zone de influen . în jefuirea altora. plin de mândrie i viclenie. Ei ne considerau pe noi. în distrac ii i petreceri. chiar turi ti i juc tori de fotbal. Dumnezeu i-a l sat în seama pl cerilor i a patimilor lor ru inoase. Dar într-adev r. l udând civiliza iile lor. dumnezei muritori i natur zeificat ! Aceasta este acum ultimul stadiu al umanit ii occidentale în coborâ ul s u ve nic i de necontrolat de pe culmile lui Hristos spre pr p stiile satanei. a ereticilor împotriva Dumnezeului Celui Preaînalt.´ (Rom. în timp ce ei i-au a ezat propriii lor oameni mari pe locurile cele dintâi: politicieni. pentru a. o reac ie a Dumnezeului Celui dispre uit împotriva acestor na iuni i a acestor oameni nelegiui i. c r i care sl vesc oameni celebri. au ajuns nebuni. iar mii de ziare slujesc acestei glorii efemere i false zilnic. Cel smerit i plin de dragoste i au adoptat. Acesta este momentul de vârf al egaliz rii oamenilor.´ (Rom. ei au luat toat slava lui Hristos i au pus-o pe umerii muritorilor.

precum i slava Sa. Dar n-au f cut numai atât. Dumnezeu. în cer i pe p mânt´ (Mt. cre tinii ortodoc i. fra ii mei ortodoc i. 28. în cele din urm . Ori de câte ori oamenii. ci va domni pacea lui Hristos care este dincolo de puterea de în elegere a min ii. Condu i de ura fa de evrei i de cler. ci au îndep rtat de pe p mânt orice influen a Sa: în coli. i voi. cunoa terea uman . în loc de a scrie despre crime i blasfemii împotriva dumnezeirii. Europeanul Luther este hot rârea plin de înc p ânare a omului ca totul s fie explicat de c tre minte. cum poate fi oare i împotriva lui Hristos? Împotriva Celui cu care evreii au luptat timp de dou mii de ani? Dar nu exist nici o logic în toate acestea. nu poate fi batjocorit de toate acestea. tocmai de la El au luat ace ti orbi întreaga autoritate. Aceasta este Europa în rezumat. dou r zboaie mondiale pe parcursul a 20 de ani. Ura unui astfel de cler s-a transformat în ura fa de Biseric . trebuie s face i acela i lucru dac vre i s sc pa i de cel de-al treilea r zboi mondial. îndep rtarea sa de la acest Dumnezeu i reîntoarcerea sa în slujba satanei. trebuie s vin un eveniment din partea St pânului casei. Ambele uri au încol it în inimile occidentalilor din aceea i s mân . Ce este Europa? Ea este pofta i dorin a dup putere. de asemenea. în rela iile dintre oameni i na iuni. precum i despre comer ul cu instinctele cele mai josnice. Toate acestea sunt omene ti: mai întâi dorin a i darul omenesc i în al doilea rând. Tocmai acest popor a fost cel dintâi care L-a respins i L-a ucis printr-o moarte cumplit . occidentalii L-au respins treptat i pe Hristos. din punct de vedere ontologic . iar cea mai mare catastrof pentru om este. în literatur i în toate celelalte. Iar r utatea i vicle ugul nu vor mai exista printre oameni i nici r zboaie între na iuni. ne vom bucura fiindc îi vom primi pe fra ii no tri r t citori. Cel dintâi e ura împotriva unui cler eretic. Suprema fericire a omului este întruparea lui Dumnezeu. Atunci când va avea loc aceast transformare. cinste. ca oaspe i. Ce este atunci Europa? Europa este papa i Luther. Dar când se va întâmpla oare acest lucru? Acest lucru se va întâmpla doar când fra ii no tri din Occident vor începe s scrie c r i în care s -l sl veasc pe Hristos Dumnezeul nostru i când miile lor de ziare vor tip ri laude aduse virtu ilor cre tine.Dar v-a i putea întreba: va fi oare cu putin ca aceast genera ie atât de tic loas din istoria umanit ii s revin la cinste i adev r? E oare posibil? Fie ca Hristos. aceast nenorocire î i are izvorul mai ales din pricina a dou motive. care nu are egal nici în veacul acesta i nici în ve nicie («). Dou avertismente grozave le-au fost oferite genera iilor de azi. i atunci? Dac cineva este împotriva evreilor. de a domina cu totul via a oamenilor i a statului în orice domenii. precum i adev ratelor fapte cre tine ti. care va fi mult mai grozav decât primele dou («). pl cere i cunoa tere. s îng duie aceasta cât mai curând cu putin . slav i respect ce i se cuvin doar Lui. i cele dou sunt personificate de c tre pap i Luther. pe Care ei Îl dispre uiesc. umanitatea eretic occidental va fi cur it i va avea mireasma t mâiei celei cere ti. în art . precum i al evreilor. în politic . devin prea independen i la masa lui Dumnezeu. Cu adev rat Hristos a fost evreu datorit Maicii Sale i a poporului în mijlocul c ruia S-a n scut. totu i. Iar aceast s mân este efortul atâtor clerici cre tini. Europeanul pap este dorin a uman de autoritate. i p gânii Îl vor iubi pe Hristos i vor cere s devin copiii S i. ra iune. în societate. dorin a uman dus la extrem i cunoa terea uman dus la extrem. ura fa de iudei. cel de-al doilea este ura împotriva evreilor. papa este conduc torul lumii iar omul de tiin este suveranul lumii. de asemenea. pân când. La popoarele occidentale neortodoxe. 18). care cuprinde i ura fa de Domnul nostru Iisus Hristos Care a fost iudeu. Fie ca cre tinii s îngenuncheze dinaintea lui Hristos pe Care ei L-au batjocorit i s -I înapoieze acea autoritate. fiindc Äcre tinii´ nu-i vor mai împiedica s devin copiii lui Hristos. în tiin . Atunci noi. L-au exclus din toate domeniile vie ii i din institu iile statului i L-au limitat doar la cadrul bisericesc. De la Cel Care a spus dup sl vita Sa înviere din mormânt: ÄDatu-Mi-S-a toat puterea.

Nu vrea s aud de Prea Sfânta N sc toare de Dumnezeu. iar cealalt respingerea Bisericii lui Hristos. Atunci cum oare s nu exist r zboaie între oameni i na iuni? Cum s nu existe nebunie i s lb ticie în rândul oamenilor? Cum s nu existe îmboln viri. Totu i.i istoric. orice na iune i orice persoan caut puterea. Ea nu are cuno tin e despre cealalt lume. Cel Care S-a n scut din Fecioar . fie cu pa aportul infailibilit ii papei. secet i inunda ii. Dar în vremea noastr a ap rut o nou genera ie de europeni care a unit dorin a cu cunoa terea prin ateism i i-a respins atât pe pap . Cel Ce a înviat din mor i ca un Dumnezeu. Iar noi v punem dinainte acelea i dou alternative. moartea în locul vie ii? Moise a pus înaintea poporului s u aceste dou alternative. Alege i via a i ve i tr i în veci («). Europa a fost ca o pia luminat de sute i mii de lumân ri. Iar lupul este de departe un prieten mai credincios decât este omul. Trebuie s ti i c Europa este moarte iar Hristos este via a. orice na iune i orice persoan crede c este mai în eleapt decât oricine altcineva i c merit toate lucrurile p mânte ti. Iar amândou înseamn desp r irea omului de Dumnezeu. Ea neag cu totul c l toria din aceast lume. revolu ii i r zboaie? Fiindc la fel precum puroiul trebuie s se scurg dintr-o ran infectat i duhoarea trebuie s ias dintr-un loc plin de gunoi. Toate lumân rile sunt stinse. Dorin a i în elepciunea omeneasc sunt unite în vremurile noastre i astfel s-a n scut o uniune care nu este nici Romano-catolic i nici luteran . Cel Ce a fost omorât de evrei. ca pe Äsoarele drept ii´. Cel îndrept it în ceruri. Una înseamn capitularea omenirii în foc. Mântuitorul lumii. i cine poate alunga acest duh r u din Europa? Nimeni. Cel sl vit de c tre îngeri. i astfel dorin a i-a declarat r zboi cunoa terii. Cel adeverit de-a lungul secolelor. ci în mod evident i declarat satanic . Ea se afl deasupra i în afara amândurora. To i î i reneag fiii i viceversa. iar aceasta s-a declarat împotriva dorin ei. E vorba despre Domnul Iisus Hristos. Ea vrea ca mormântul s -i fie leag n. Ea este cu totul p mânteasc . sfin i i nenum ra i drep i. precum întunericul din mu uroaiele din p mânt în care tr iesc cârti ele. în afara Celui al C rui nume a fost însemnat cu ro u în istoria neamului omenesc ca fiind Singurul Care alung demonii din oameni. Destr b larea o face s urasc fecioria. Ea vrea s r mân aici. . Europa de azi nu este nici catolic i nici luteran . Atâta vreme cât Europa L-a urmat pe Hristos. fie pe scara în elepciunii protestante. fra ii mei! Oare nu vede i voi toate acestea? Nu a i sim it întunericul i necredin a unei Europe necre tine asupra voastr ? Prefera i Europa în locul lui Hristos. iar cealalt înseamn capitularea omenirii în ap . aceasta este Europa. Cel m rturisit de c tre sfin i i primit de c tre str mo ii no tri. epidemii i boli cumplite. Dup în elepciunea omeneasc . arzând str lucitor. atunci când dorin a uman i în elepciunea omeneasc au b tut ca dou vânturi puternice. Papalitatea face uz de politic fiindc aceasta este singura cale de a dobândi puterea. fiindc una înseamn respingerea credin ei. f r a avea m car dorin a de a urca la cer. ti i deja despre Cine vorbesc. ce întuneric cumplit! Fratele î i împlânt sabia în pieptul fratelui s u. imitându-l pe papa de la Roma. Aceasta trebuie s se întâmple. i pe sfin ii S i apostoli. precum i al i oameni care au binepl cut Lui. Acesta este noul Turn al lui Babel. Ea nu simte mireasma cereasc . lumân rile au fost stinse i întunericul a pogorât pe p mânt. Luteranismul face uz de filosofie i tiin fiindc consider c aceasta este singura cale de a dobândi în elepciunea. Dup dorin a omeneasc . Ea nu-i vede pe îngeri sau pe sfin i în visurile sale. Mesia. pl cerea i slava. Acum nici dorin a nu este ascuns i nici în elepciunea l udat . Oh. cât i pe Luther. mari i mici. mucenici. crezând c acesta îi este du man. C ci duhul r ului lucreaz în acest mod asupra trupului Europei de câteva secole. Întreaga Europ este acum cufundat în întuneric. Oh.

Cuvintele rug ciunii Domnului i Mântuitorului nostru Iisus Hristos se refer la ei: ÄTe sl vesc pe Tine. Atunci când Bonaparte a râs dinaintea sfintelor biserici ale Kremlinului. în elepciunea apostolic a pescarului. Nu vede i oare c Domnul îi pedepse te pe nepo i pentru p catele str mo ilor lor europeni? Nu vede i biciul pe spatele nepo ilor din pricina datoriilor nepl tite ale bunicilor? Regele antihrist este începutul secolului al XIX-lea. Domnul a spus c el va pedepsi p catele p rin ilor pân la a treia i a patra genera ie. întunecându-se. ci în inima Europei botezate! Ace tia nu sunt biruitorii. Secolul al XX-lea reprezint alian a cu diavolul. cele trei nume fatale ale celor mai bolnavi oameni. iar secolul al XIX-lea este tat l celui de-al XX-lea. papei i filosofului occidental. Filosofii Europei. al infailibilului pap Pius i a nemaiîntâlnitului Nietzsche? Cine altul. Datoriile s-au m rit i boala s-a înr ut it. s-ar fi l udat cu Hristos i nu cu civiliza ia ei. Dac Europa ar fi r mas cre tin . Cine a fost cel mai necunoscut. suferinzi de boli ereditare. care au înclina ie c tre spiritualitate. Pius. fra ii mei! Secolul al XVIII-lea este tat l celui de-al XIX-lea. atunci soarele i-a ascuns fa a sa pe cer. au venit neauzite flageluri asupra umanit ii europene. prin revolu ii i r zboaie. papa i filosoful« ei da. când papa Pius a fost declarat infailibil i când Nietzsche a anun at public c se închin antihristului. Secolul al XVIII-lea semnific r zvr tirea pontifului roman împotriva Bisericii i a clerului. papa i filosoful Europei care au respins i negat cre tinismul? Biruitorul este ranul din Balcani i cel rus dup cuvântul lui Hristos: ÄC ci cel ce este mai mic între voi to i. Acest Sinedriu a afirmat c Hristos era mort pentru totdeauna i c nu era înviat. în afara ranului pelerin rus Äla locurile sfinte´ i lupt torul ran din Balcani împotriva semilunii. i ce le-a descoperit Dumnezeu acestor simpli rani? El le-a descoperit curajul. în al doilea rând. 25). ci învin ii. Cezar. eliberatorul Balcanilor? Un câmp de lupt satanic. i dac ar fi fost o mie de sori. secolul marelui Napoleon. ei sunt purt torii bolii cumplite mo tenite din secolul al XVIII-lea. Doamne al cerului i al p mântului. ar fi încântate s în eleag cre tinismul i s -l cinsteasc a a cum se cuvine. acesta este mare´ (Luca 9. cu c r ile lor religioase: una cu Coranul. lumina cereasc i în elepciunea divin . a fost precum ziua fa de noapte («). Tat l a r mas grozav de datornic. iar datoria sa a trecut mai departe la nepot. m rturia clerului i în al treilea rând. ranul ortodox din Balcani reprezint antiteza total a acestora: mai întâi. Tat l era bolnav de o boal foarte grav . Pe vremea lui Nero. i este a a fiindc aceste na iuni se f lesc cu credin ele lor. Papa-antihrist. un pap ateu i un filosof ateu. Oamenii cei mai bolnavi. m car filosoful nu era un ateu. i atunci. Cine este victoriosul atunci. P rinte. Iar fiul a pl tit datoriile tat lui în întregime. fra ilor. Sunt ace tia victorio ii secolului al XIX-lea? Nu. 48). c ci ai ascuns acestea de cei în elep i i le-ai descoperit pruncilor´ (Mt. Cu alte cuvinte. Secolul al XIX-lea semnific r zvr tirea împotriva lui Dumnezeu. alta cu . antihri tii (de la ospiciul de nebuni) sunt sfâr itul acestui secol: Napoleon Bonaparte.Oh. ci a îng duit s se transmit chiar mai departe i în felul acesta ea a ajuns la nepot de trei ori mai puternic . dac pute i crede. un cler satanic i o în elepciune satanic . dar el a ajuns i mai îndatorat. Iar marile. dar nebotezatele na iuni ale Asiei i Africii. cel mai neînsemnat i cel mai mic dintre to i oamenii secolului al XIX-lea. cu zeit ile lor. El le-a descoperit tot ceea ce era opus împ ratului. Nietzsche. ace tia s-ar fi întunecat cu to ii de ru ine i necaz din pricina acestui lucru uimitor pe care lumea nu l-a mai v zut vreodat mai înainte: un rege ateu. eroismul purt torului crucii. Secolul al XVIII-lea a fost secolul lui Pilat: el L-a comandat pe Hristos la moarte. papa i filosoful secolului al XIX-lea. Secolul al XIX-lea a fost al lui Caiafa: el L-a r stignit pe Hristos. 11. fiul nu s-a vindecat de aceast boal ru inoas a tat lui. biciuiri pân la m duva oaselor ei. Secolul al XX-lea este secolul Sinedriului format din Iude botezate i nebotezate. dac nu este regele. este mijlocul aceluia i secol. Nepotul este secolul al XX-lea. nu în Roma idolatr . iat ce au fost împ ratul. adic tocmai secolul în care tr im.

În cazul civiliza iilor p gâne. Iar consecin a acestei pream riri a faimoasei lor Äculturi´ este ura tuturor na iunilor necre tine fa de Hristos i cre tinism. responsabilitatea se afl în mâna conduc torilor s i spirituali. pe când Occidentul era ortodox. tiin a n-a fost niciodat desp r it de religie. ei se f lesc cu cultura i civiliza ia lor. colile europene s-au îndep rtat de credin a în Dumnezeu. o. marele Pavel i-ar spune acelea i lucruri Occidentului ateu de azi. Tibetul budist i China taoist . a a cum nimeni n-a mai f cut-o înainte. dar acum sfâr e te în trup. Din pricina conflictului cu mai marii bisericii. fra ilor. Europenii. cu alte cuvinte. Din cauza influen ei unei Biserici r t citoare. cine v-a ademenit pe voi s nu v încrede i adev rului. în ochii c rora a fost zugr vit Iisus Hristos r stignit«? Atât de f r de minte sunte i? Dup ce a i început în Duh. În afara lui Hristos. Europa a ajuns în aceast situa ie nedorit la jum tatea secolului al XIXlea. cu ceva ce este de maxim importan pentru poporul lor. acolo unde oamenii boteza i sunt mai orbi decât cei neboteza i! Din aceast pricin . ci p storii ei. Iat ce le scria acestora atunci: ÄO. îns . Dar s -i fie ru ine Europei fiindc acest lucru n-o sup r i nici nu o îngrijoreaz . ea a respins cunoa terea divin i a acceptat ignoran a omeneasc ! Ce nebunie i cât întuneric! («). Hristos nu S-a ru inat mai mult în ultimele dou milenii de nimic altceva decât de Europa. galateni f r de minte. ea a fost cea dintâi care i-a urât i respins propriul ei Dumnezeu. a a încât aceasta s-a întunecat cu totul în secolul al XX-lea. Din pricina altui lucru. nu se f lesc cu Hristos i cu Sfintele Scripturi. Acest lucru s-a întâmplat numai în Europa. Dar vederea ei se opre te aici i nu poate merge mai departe. pe voi. m sura i m rimea lor. acesta era preocupat de cele duhovnice ti.Vedele i a a mai departe. Cu alte cuvinte. 3. chiar dac religiile lor erau primitive i false. europenii nu sunt r spunz tori de acest lucru. i tocmai aici se afl moartea umanit ii europene. Occidentul a devenit ateu. Tot ceea ce i-a mai r mas acum sunt ochii fizici cu care vede doar frumuse ea exterioar a lucrurilor. Urându-i pe europeni i produsele lor. Se uit prin telescop i vede stelele de parc acestea s-ar afla chiar deasupra acoperi ului casei. dar a p strat tiin a des vâr it . F r de Hristos. Urându-i pe cei mici. sfâr i i acum în trup?´ (Gal. precum odinioar galatenilor boteza i din vremea sa. în acea Europ care a primit cea mai des vâr it credin . Europa este cea mai s rac dintre cer etori i cel mai neru inat exploatator al acestei lumi («). cu alte cuvinte. cu marea sa valoare i nepre uita sa mo tenire. 1-3). Aceasta s-ar fi întâmplat a a cum s-a întâmplat în primele secole cre tine dac Europa s-ar fi identificat cu cre tinismul. aceste na iuni Îl ur sc i pe Dumnezeul european. ele îi ur sc i pe cei mari. ei nu se f lesc cu lucrul mâinilor lor sau cu civiliza iile lor. civiliza ia occidental este ast zi mai oarb decât Arabia musulman . Pream rirea lui Hristos i predicarea cuvântului S u era misiunea d ruit Europei de c tre Dumnezeu. Acesta a fost motivul c derii sale în dizgra ie i în r t cire. fra ii mei. Dar de îndat ce s-a îndep rtat de adev rul i virtu ile cre tine. num rul. cu vederi . frumuse ea i culoarea lucrurilor i a creaturilor. Ea prive te minusculii viermi i microbi cu microscopul. În vremurile cre tine. ci cu ma inile lor periculoase i cu produsele ieftine ale mâinilor lor. Dar ca s fim drep i. Preocupându-se doar de aspectele cunoa terii intelectuale a lucrurilor i a universului ce ne înconjoar . Cel mai bun lucru pentru Europa ar fi s se f leasc cu cre tinismul ei. Europa s-a mâniat i a respins credin a cea des vâr it . vederea sa duhovniceasc s-a mic orat din ce în ce mai mult. Europa a pornit i ea cândva în duh. ci cu ceva mai important pe care ei îl consider mai m re decât aceste lucruri. Europa nu are cu ce se f li. De fapt. Nu turma este r spunz toare pentru aceast stare de lucruri. India brahman . i-a înzestrat ochii ace tia exteriori cu numeroase aparaturi perfec ionate a a încât s poat vedea lumea perceptibil mai bine i mai precis. O.

dar voi v îndep rta i de Mine i încerca i s deveni i ca animalele de sub jug´. imperialiste. atunci î i aranjeaz conturile foarte rapid cu toate supersti iile oamenilor. doar cu interesele voastre materiale. ci pentru a p trunde în adâncurile tainelor cu mintea sa i pentru ca s urce cu inima spre dumnezeie tile culmi. cea care se ap r . Hristos întreab atunci cu triste e: ÄCum pute i tr i. În aceast judecat dintre Hristos i Europa se întâmpl urm toarele: Hristos îi spune Europei c ea a fost botezat în numele S u i c aceasta ar trebui s -I r mân credincioas Lui i evangheliei Sale. Domnul Savaot.trupe ti. V-am în l at . Europa. r zboiul ar fi devenit atât de ridicol încât i-ar fi f cut s râd pân la lacrimi. din pricina intereselor sale imperialiste. O. În locul Evangheliei Tale noi am descoperit biologia i zoologia. plin e cerul i p mântul de m rirea Ta´. i aceasta întrucât nimic nu a avut loc în Europa ultimilor trei sute de ani care s nu fi avut leg tur cu Hristos Domnul. al XIX-lea i al XX-lea ± ar fi s i se dea un nume corect. Fiecare s-a declarat pe sine infailibil. ci ai orangutanilor i gorilelor. Ea ar trebui s . î i împline te toate scopurile sale politice. i nimeni nu ne poate obliga s credem în ceva. i cel care purta crucea i cel ce purta sabia. altcineva trebuie învinuit pentru orice r u din lumea aceasta i niciodat nu dau vina pe ei în i i. Pentru ei. La aceasta Hristos spune: ÄVoi sunte i mai înc p âna i decât iudeii de odinioar . R zboiul împotriva adev rului este r zboi împotriva firii dumnezeie ti i a celei omene ti. sfânt. sfânt. fiice i fii ai lui Dumnezeu. doar cu dorin ele animalice pentru satisfacerea poftelor voastre trupe ti? Am vrut s v fac dumnezei. r spunde: toate religiile sunt la fel. a fost cel dintâi care s-a declarat infailibil. Doar cu mare greutate Îi ofer doi b nu i lui Hristos. oamenii. Vede i cum se ajunge de la un r zboi la altul. Liderii i regii occidentului i-au urmat mai apoi exemplul. cât mai mult spa iu. de parc cineva ar fi vr jit-o! Întreaga sa via se mi c doar în plan bidimensional în zilele noastre: în lungime i în l ime. Atunci cum ar fi oare cu putin ca ei s comit vreun p cat. Ni s-a spus acest lucru de c tre enciclopedi tii francezi. fiindc Dumnezeu nu a creat omul doar ca pe un simplu animal în spa iu. Ei au pierdut con tiin a p catului i a c in ei. Nu cunoa te nimic despre adâncime i în l ime. fiindc ei s-au a ezat pe tronul lui Dumnezeu i s-au proclamat infailibili?! Conduc torul lor religios. i acum tim c noi nu suntem urma ii T i i ai cerescului T u P rinte. dar bisericii lui Moloh ± satanei ± ei î i d ruiesc întreaga lor avere i pe to i copiii lor! Europa ar trebui s se închine i s -L urmeze pe Hristos. La acestea. R zboiul pentru p mânt este împotriva adev rului. («) Europenii cei mândri i ambi io i nu. Atunci ea va fi fericit i noi vom fi ferici i împreun cu ea. i din aceast pricin se lupt pentru p mânt.i recunosc propriile lor gre eli. teritorii. de la o teroare la alta. cu alte cuvinte. Amin. cât de mult se chinuiesc i cât de mult jertfesc ei pentru aceast trec toare i în el toare împ r ie p mânteasc ! Dac ar fi suferit m car a suta parte din aceste chinuri i jertfe pentru împ r ia cerurilor. Europa tolereaz toate religiile ca fiind supersti ii.i aminteasc de Prea Sfânta N sc toare de Dumnezeu i de cei doisprezece mari apostoli i solzii i-ar c dea de îndat de pe ochi. Când. i ea va fi din nou la fel de frumoas ca Europa Ortodox a lui Hristos din timpul primului mileniu al cre tinismului. atunci nu ar exista vreo denumire mai potrivit decât înregistrarea judec ii dintre Europa i Hristos. La aceasta Europa r spunde: ÄE ti demodat. Ea îns i nu are nici o religie. am r ciune mai amar decât fierea! Cât de mult sufer oamenii. papa. Iubitorul de Hristos episcop spune urm toarele despre judecata dintre Hristos i Europa: ³Dac istoriei ultimelor trei secole ± al XVIII-lea. adic ai maimu elor. totu i. pentru spa iu. Atunci toate popoarele suferinde ale Europei se vor bucura i vor cânta împreun cu noi ve nica doxologie: ÄSfânt. Noi suntem în stare s devenim dumnezei fiindc noi nu recunoa tem nici un alt dumnezeu în afar de noi în ine´. cu ra iuni i dorin e trupe ti. voi.

i aceasta este întocmai ca în cazul Cezarilor romani. fraternitate. Dragostea Ta e doar o poveste.din întunericul barbariei la cereasca lumin . v vor pedepsi. Europa ca pe cea mai m rea dintre toate zeit ile. dar voi ve i vedea. i iat c astfel avem o nou Rom idolatr i o nou mucenicie a cre tinismului. cu puterea ei. fra ii mei. Ädemonizarea alb ´ a devenit o boal mai grea decât în Roma antic fiindc . Eu nu v voi pedepsi. Via a voastr este în mâinile Mele. a a cum a f cut-o odinioar cu inutul gadarenilor. Noua Europ p gân nu se f le te cu vreo zeitate mai mare decât ea îns i. Iar în locul acestei pove ti noi am în l at steagul na ionalismului. deci. de asemenea. este de datoria lor s venereze. i. pe to i´. în ciuda tuturor acestor lucruri. totu i. dac Roma p gân era chinuit doar de un demon. a fost reînviat în vremurile noastre. lombarzilor. i iat cum. Ea se f le te cu în elepciunea ei. fiindc Europa L-a respins pe singurul Dumnezeu adev rat i a ocupat tronul Cezarilor romani. înaintea lui Constantin cel Mare. fie în numele civiliza iei. Roma cea satanic . dar voi v-a i întors în întuneric a a precum hipopotamul se duce în noroi. Este întocmai ca în cazul cezarilor de dinainte de distrugerea Romei care au proclamat tuturor popoarelor lumii faptul c oricine se putea închina la zeii lor dup cum le era voia. Dar acum. Eu plec. Fiind ca un balon umflat care este gata s . acea Rom care. Noi avem universit i. din pricina întunecimii sufletului ei. Ädemonizarea alb ´ e chinuit de apte duhuri necurate. Hristos spune: ÄIat . i-a persecutat pe cre tini. fiindc Eu am fost r stignit pentru voi. Fra ii mei. Barbaria precre tin a revenit în Europa. Binecuvânt rile i fericirea v-au fost luate. V-am ar tat dragostea Mea atunci când to i îngerii s-au îndep rtat fiindc nu puteau suferi mirosul de iad ce venea de la voi. Fi i. ci p catele i apostazia voastr fa de Mine. Iar ceea ce a r mas în urma Sa au fost întunericul i duhoarea. fiindc Europa avea s tolereze acest lucru. acest vampir. Äalb ´ datorit culorii pielii ei. Nu Te recunoa tem. Mi-am v rsat sângele de dragul vostru. Lozinca noastr este: libertate. au izbucnit r zboaiele i violen a. Cu lacrimi în ochi. cea a avarilor. catastrofele i pr bu irea tuturor valorilor adev rate. fiindc v ve i reîntoarce doar la acel întuneric i la acea duhoare de nesuportat´. Iar mintea noastr este dumnezeul tuturor dumnezeilor. a a încât pleac de la noi´. discu ia s-a încheiat în vremurile noastre. atunci când gadarenii i-au cerut acest lucru. De îndat ce El a plecat. fie în numele Europei înse i. interna ionalismului. Acum înceta i cu necredin a. al progresului. Noi Te respingem. Noi ne-am aflat mântuirea în toate acestea. preg ti i pentru persecu ia ce va s vin din mâinile Ädemoniz rii albe´. ÄDemonizare´. africanilor. al evolu iei i al cultului personalit ii. Hristos i-a luat Crucea i binecuvânt rile i a plecat. Noi mergem pe urmele civiliza iei i culturii europene i a filosofilor greci. A i p r sit calea lui Dumnezeu i merge i pe cea a satanei. hunilor. Hristos S-a îndep rtat de Europa. Când era i în întregime întuneric i duhoare. Iar acum voi trebuie s decide i cu cine ve i merge: cu întunericul i duhoarea Europei sau cu Hristos? («) Ce crede i voi despre Europa? Africanii i asiaticii îi numesc pe europeni Ädiavolii albi´. cu bog iile ei. i prin dragoste am dorit s v mântuiesc pe voi. Eu am fost singurul Care am r mas s v cur esc i s v luminez. De altfel. i a încercat s împiedice venirea lui Hristos în Europa. teroarea i ororile. Europa spune atunci: ÄDragostea? În programul nostru se afl doar o ur cumplit i rea fa de to i cei ce nu sunt de acord cu noi. egalitate. fiecare dintre ele fiind mult mai puternic decât demonul Romei. trecându-i prin foc i prin sabie. tiin a este steaua care ne c l uze te. i astfel. Vrem s fim liberi. Mântuitorul vostru. La acestea Europa strig batjocoritor: ÄPleac de la noi. Eu am descoperit dragostea Tat lui Meu tuturor. ei ar putea denumi Europa Ädemonizarea alb ´. Tu e ti doar un mit str vechi în care credeau bunicii i bunicele noastre´. numai c a fost de o sut de ori mai r u.

unul ca acesta este proclamat doctor în tiin e. Nu tim sigur dac Europa. gata s se sparg i s umple universul cu duhoarea lui. i totu i. pentru minciuni. to i îl declar geniu. pentru a zbura prin aer. distrugere. ea îi face pe africani i pe asiatici s râd de l ud ro enia ei. Asculta i ceea ce spune împ ratul i proorocul David: ÄUnii se laud cu c ru ele lor. ei au râs din nou de Hristos. i iar i. i toate aceste inven ii ale ei au adus Europa pe marginea pr p stiei. Inven iile Europei sunt numeroase. în el ciune. i. nesinceritate. iar noi ne l ud m cu numele Domnului Dumnezeului nostru´ (Ps. al ii cu caii lor. Ace ti fanfaroni vor umfla pernele slavei lor de arte. cu toate inven iile sale. ce ai pe care s nu-l fi primit? Iar dac l-ai primit. Aceasta este Europa anticre tin de azi. de ce te f le ti ca i cum nu l-ai fi primit?´ (1 Cor. dinaintea ochilor lui Dumnezeu. astfel. 7). aerul vibra de lauda de sine a europenilor pentru a str bate m rile. 19. aproape nenum rate. ci pe sine îns i. omule. În vreme ce Pavel apostolul strig i mai tare: ÄO. pentru r zboaie mondiale. nici una dintre aceste inven ii nu-l face pe om mai bun. care este precum un buboi copt. iar noi ne vom în l a. Europa nu în eal pe nimeni cu toate acestea. exploatare nemiloas . Europa tr ie te în ciclul tic los al inven iilor. de aceea ei o numesc Ädemonizarea alb ´ (demonii cei albi. Na iunile necre tine au în eles ce este ea. Ori de câte ori cineva apare cu o inven ie nou . Din p cate. Atunci când a fost inventat microscopul. a acestor genii. telegraful i telefonul. pentru a comunica de la mari distan e. iar în felul acesta vom înv a atât smerenia. S ti i c toate inven iile au fost descoperite pe p mântul care apar ine lui Dumnezeu. Ädemonizarea alb ´. a întunericului spiritual i a unei pustiiri teribile f r precedent în istoria cre tin t ii. i nici m car o singur inven ie moral sau spiritual nu a ap rut în Europa ultimilor o mie de ani. motorul (ma ina) cu aburi. Atunci când a fost inventat telescopul a a încât puteau fi v zute stele îndep rtate.explodeze. Europa i-a folosit toate inven iile sale în mod sinuciga în ultimii dou sute de ani. mai cinstit sau mai luminat. pentru desacralizarea a tot ceea ce este sfânt i sacru oamenilor. i-a întors fa a de la Hristos cu voia sa proprie sau influen at fiind de reaua voin a altora. 7). 4. ci doar inven ii materiale. ur . Atunci când au fost inventate trenul. destr b l ri i ateism în întreaga lume. cu alte cuvinte). savan ii europeni le studiau în locul Evangheliilor lui Hristos. cât i cinstirea! . demodat ca o mumie egiptean . oricine descrie inven iile altora. crime. Hristos a fost considerat de Europa drept nefolositor i învechit. ce ofer ea i ce vrea ea.