Cuprins CUPRINS

INTRODUCERE INDEX PRESCURTARI CAPITOLUL I I.1. Motivarea creării şi menţinerii Politicii de Coeziune Economică şi Socială (PCES)………….4 I.2. Reformele PCES………………………………………………………………………………..7 CAPITOLUL II II.1. Obiectivele PCES………………………………………………………………………….....12 II.1.1. Obiectivele PCES în perioada 2000-2006……………………………………….......14 II.1.2. Obiectivele PCES pentru perioada 2007 – 2013………………………………...…..15 II.2. Instrumentele PCES………………………………………………………………………….18 II.2.1. Instrumentele PCES în perioada 2000-2006 II.2.1.1. Instrumente de preaderare………………………………………………....18 II.2.1.2. Instrumente ale convergenţei în U.E…………………………………...….21 II.2.2 . Instrumentele PCES în perioada 2007-2013 ………………………………………..24 II.3. Gestionarea asistenţei financiare nerambursabile în România pentru perioada 2007- 2013…27

CAPITOLUL III III.1 Viitorul Politicii de Coeziune Economică şi Socială ……………………………………....30 III.1.1. Provocări viitoare pentru regiunile din UE…………………………………………..33 III.1.2. Soluţii pentru provocări……………………………………………………………...39 III.2. Studiu de caz - Imapctul PCES asupra economiei Româneşti………………………………42 CONCLUZII…………………………………………………………………………………….. 53 INDEX ANEXE…………………………………………………………………………………. 54 BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………55 ANEXE

Listă abrevieri LISTĂ ABREVIERI

BEI BERD CSC CNSR CARDS FEDER FSE FC FEOGA FMI ISPA IFOP MEDA PAC PCES PDR PHARE PND PO SAPARD SL TACIS VNB TENT-T

Banca Europeană de Investiţii Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare Cadru de Sprijin Comunitar Cadrul Naţional Strategic de Referinţă Community Assistance for Reconstruction, Development and Stabilisation Fondul European de Dezvoltare Regională Fondul Social European Fondul de Coeziune Fondul european pentru orientare și garantare agricolă Fondul Monetar Internaţional Instrument for Structural Policies for pre-Accession Instrumentul financiar pentru orientarea pescuitului Mediterranean Economic Development Area Politica Agricolă Comună Politica de Coeziune Economică şi Socială Politica de Dezvoltare Regională Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy Planul Naţional de Dezvoltare Program Operaţional Special pre-Accession Programme for Agriculture and Rural Development Strategia Lisabona Technical Aid to the Commonwealth of Independent States Venitul Naţional Brut Reţele Trans-Europene de Transport

DG REGIO Direcţia Generală pentru Politica Regională din cadrul Comisiei Europene

Introducere Introducere
“Reforma Politicii de Coeziune şi impactul ei asupra economiei româneşti” este o temă derivată din realitatea economică şi socială din ziua de astăzi. Uniunea Europeana (UE) este compusă din 27 de state membre, care formează o comunitate şi o piaţă unică de 493 de milioane de cetăţeni. Totuşi, între aceste tări si cele 271 de regiuni ale lor înca există importante diferenţe socio-economice. Politica de coeziune se află în prim-planul efortului de ameliorare a poziţiei competitive a Uniunii în ansamblul ei, şi în special a regiunilor ei cel mai puţin dezvoltate. Din acest punct de vedere consider că această temă are o importanţă deosebită în conştientizarea şi tratarea evoluţiilor viitoare ale politicii de coeziune economico-scocială în România şi a impactului acesteia asupra sectoarelor economiei naţionale. Un proces de extindere a Uniunii Europene administrat cu grijă duce la extinderea păcii, democraţiei, a principiului statului de drept şi a prosperităţii în Europa. Lucrarea de faţă este structurată în 3 capitole, “Capitolul I” prezentând principalele motive de creare şi menţinere a PCES, momentele importante şi reformele acesteia, “Capitolul II” prezintă obiectivele PCES şi a instrumentelor din anul 2000 şi până în prezent, iar ultimul capitol relevă viitorul PCES, provocările cu care euroregiunile se vor confrunta şi nu în ultimul rând un studiu de caz despre impactul reformei PCES asupra economiei romaneşti. Obiectivul ştiinţific al lucrării este de a scoate în evidenţă evolutia pe care PCES avut-o de-alungul timpului, a schimbărilor majore survenite în interiorul ei, a instrumentelor prin care această politică a fost implementată şi nu în ultimul rând a beneficiilor pe care acestea le-a adus României, ţinând cont ca aceasta are drept scop reducerea inegalităţilor dintre regiunile UE şi sprijinirea lor pentru o mai bună utilizare a potenţialului lor economic şi uman, în vederea obţinerii unei dezvoltări durabile. Obiectivul practic al tezei de dizeraţie intitulată “Reforma Politicii de Coeziune şi impactul ei asupra economiei româneşti” este acela că poate reprezenta o sursă de informare pentru cei care doresc să scrie pe viitor un articol, un eseu sau pur şi simplu în activitatea de cercetare, devenind pe această cale conştienţi atât de importanţa pe care o are PCES în condiţiile unei economii în tranziţie, cât şi de riscurile ţi beneficiile pe care o astfel de politică le poate avea asupra economiei unei ţări, în special asupra economiei româneşti. Lucrarea descrie evoluţia recentă a PCES, principiile acestei politici şi scopurile principale ale Uniunii Europene care urmăresc promovarea progresului economic şi social şi eliminarea diferenţelor care există între standardele de viaţă la nivelul diferitelor regiuni şi state membre.

3

Capitolul I Capitolul I
I.1 Motivarea creării şi menţinerii Politicii de Coeziune Economică şi Socială (PCES) Conceptul de coeziune1 este greu de definit însă poate fi explicat prin modul în care acesta este înţeles la nivelul Uniunii Europene. Astfel pe teritoriul comunitar diferenţele majore în bogaţie şi oportunităţi sunt greu de acceptat, obiectivul Uniunii Europene fiind acela de a reduce disparităţile dintre nivelurile de dezvoltare ale statelor membre şi regiunile din interiorul acestora. În acest context, coeziunea este definită ca fiind preocuparea Uniunii referitoare la disparităţile interregionale ale performanţei economice, în vederea restrângerii treptate a acestora prin integrare. De asemenea Uniunea Europeană atrage atenţia asupra confuziei dintre termenii de “coeziune” şi cei de “armonizare” şi “unifomizare”. Coeziunea2 poate fi definită ca reprezentând acea proprietate a elementelor constitutive ale unui sistem, care asigură coerenţa si unitatea ansamblului şi permite funcţionarea şi perpetuarea sistemului. Prin coeziune nu se doreşte o omogenizare a regiunilor, deoarece acest lucru nu este doar imposibil dar şi dăunător într-o economie de piaţă liberă cum este cea europeană, ci realizarea convergenţei în dezvoltarea acestora şi eliminarea diferenţelor majore dintre cele situate la poli opuşi. Politica de Coeziune Economică şi Socială (PCES) reprezintă o sumă de intervenţii la nivel comunitar materializate într-un sprijin financiar nerambursabil din partea statelor membre ale UE, alocate prin intermediul finanţării proiectelor de punere în execuţie a programelor de dezvoltare. PCES include Politica de Dezvoltare Regională, anumite aspecte ale Politicii Sociale şi o parte a Politicii Agricole Comunitare (PAC), de asistenţă acordată dezvoltării rurale, cea mai importantă dintre aceste componente fiind reprezentată de Politica de Dezvoltare Regională (PDR). “Valul globalizării”3 atinge o complexitate fără precedent şi generează mutaţii ireversibile în plan socio-economic, sub impulsul conjugării unor factori: accentuarea rolului informaţiei şi dezvoltarea tehnologiilor de vârf, liberalizarea circulaţiei mărfurilor şi persoanelor, accentuarea componenţei ecologice a dezvoltării sub imperativul presiunii demografice asupra resurselor limitate. Dezvoltarea durabilă4 necesită mai mult ca oricând o transpunere în practică, astfel încât dezvoltarea actuală să nu compromită generaţiile viitoare. Creşterea competitivităţii
1

Drăgan, Gabriela; Ţintea, Iulia; Andreea Hotăranu, “Politica de coeziune între convergenţă şi competitivitate” disponibil pe http://eudirect.ro/pdfs/nr%208.pdf 2 Drăgan, Gabriela, “Uniunea Europeană între federalism şi interguvernamentalism. Politici commune ale UE”, Editura ASE, 2005, pag. 250-251 3 Candidatu, Camelia,“ Emergenţa acordurilor de integrare regională în cadrul economiei mondiale”, Jurnalul economic, Editura ASE, nr. 17/2005, pag. 132 4 Miron, Dumitru:”Comerţ Internaţional”, Editura ASE, Bucureşti, 2003, pag. 12

4

Capitolul I
internaţionale reprezintă un obiectiv prioritar5 de politică economică pentru toate naţiunile lumii deoarece între prosperitatea unei naţiuni şi gradul ei de competitivitate internaţională există o interconexiune. Fără îndoială, creşterea economică - redată printr-o evoluţie ascendentă a principalilor indicatori (PNB/locuitor, volumul producţiei/locuitor, valoarea exportului/locuitor e.t.c)- este o condiţie necesară pentru creşterea nivelului bunăstării. La începutul procesului de integrare, cu excepţia notabilă a sudului Italiei2, disparităţile regionale dintre cei 6 (Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda) nu erau atat de semnificative, pe cât vor deveni ulterior într-o Europă cu 27 de membri. Largirile succesive au dus la creşterea decalajelor dintre regiuni, atât în ceea ce priveşte veniturile, productivitatea, dar şi calitatea infrastructurii, etc. Harta discrepanţelor regionale în UE evidenţia o discrepanţă evidentă între Nord şi Sud (Sud în care, temporar, a fost inclusa şi Irlanda). Caracteristicile spaţiale ale dezechilibrelor regionale confirmau teoria “centrului şi a periferiei”, utilizată de analiştii economici şi de sociologi pentru a analiza inegalităţile dintre regiuni. Ca atare, politica structurală a UE a fost construită pe premisa existenţei unei periferii sărace (Scoţia, Irlanda, Portugalia, centrul şi sudul Spaniei, Corsica, sudul Italiei, Grecia, iar dupa ’90 şi Germania de Est) şi a unui centru bogat (sudul Marii Britanii, nord-estul Franţei, ţările din centrul Europei, nord-vestul Germaniei şi nordul Italiei).  Prima extindere incluzând Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca (1973) a însemnat şi primele măsuri în direcţia unei PDR efective. La momentul respectiv, Irlanda şi Danemrca se confruntau cu probleme legate de zonele rurale, iar Marea Britanie cu aspecte sensibile privind restructurarea industrială din fostele zone miniere şi din sectorul siderurgic. Pe fondul acestor realităţi, respectiv din nevoia de a pune capăt disparităţilor regionale din interiorul Comunităţii, dar şi pentru a compensa poziţia Marii Britanii în cadrul PAC, a fost creat în 1975 Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER) – pentru o perioadă de trei ani, cu un buget de 1,300 milioane €, fond care a fost şi ramâne principalul instrument de intervenţie în cadrul PDR. Pe de altă parte însă, o coordonare la nivel comunitar a schemelor regionale care implicau ajutor de stat a fost introdusă abia la finele anilor ’70.  Dupa aderarea Greciei în 1981 şi a Spaniei şi Portugaliei în 1986, nevoia de a interveni în cazul disparităţilor regionale a devenit şi mai acută. Conştienţi de faptul că regiunile dezavantajate din Grecia şi Sudul Italiei erau primele afectate de lărgirea din 1986,
5

Brunete, Sorin; “Elemente de economia şi politica comerţului internaţional”, Ed. ASE, 2007, pag. 340-345

5

solidaritatea trebuie privită nu în termeni de asistenţă. a atras atenţia asupra importanţei şi necesităţii unei politici structurale coerente. în vederea obţinerii unei dezvoltări durabile. exprimată în PIB pe cap de locuitor. Bucureşti. cât de o lipsă de întelegere. p. în această primă etapă8.ro/index. semnat în 1957. atitudine care pare a fi promovată de unele ţări ce nu doresc să susţină conceptul de solidaritate. 393 6 . solidaritate cu categoriile sociale defavorizate: coeziune “pe verticală”. Această tensiune este generată nu atât de problemele financiare. Coeziunea economico-socială are două laturi6: o latură se refeă la atenuarea disparităţilor sociale. de o ciocnire a civilizaţiilor. dintre 10% din populaţia regiunile celor mai prospere si acelaşi procent de locuitori ai zonelor mai sărace. Horia. diferenţa referitoare la dezvoltarea economică. preşedintele Comisiei la acel moment. În preambulul Tratatului de la Roma. 6 Irimia. şi ulterior la 27. De exemplu. 2002. “Economia Uniunii Europene”. 5).fseromania. p. p. p. care. ceea ce înseamna tot o solidaritate cu cetăţenii cu “şanse inegale” din regiunile în declin: coeziune “pe orizontală”. Politica socială europeană. “Coeziunea economico-socială : niveluri teritoriale”. PI3986 7 http://www. trebuie s-o spunem deschis. J. reprezintă o provocare fără precedent pentru competitivitatea şi coeziunea internă a Uniunii Europene. contribuind la întărirea identităţii europene. a crescut de peste două ori în comparaţie cu situaţia existentă în Uniunea Europeană cu 15 state membre. Politica de coeziune are drept scop reducerea inegalităţilor dintre regiunile UE şi sprijinirea acestora pentru o mai bună utilizare a potenţialului lor economic şi uman. Extinderea Uniunii Europene până la 25 state membre. v. In martie 1985. Miron. s-a concentrat pe următoarele două axe.15). concept care trebuie să devină unul din pilonii Comunităţii. 1985.” (Comission. 1985. reflectă tensiunea dintre Sud şi Nord. Statele Membre menţionau necesitatea de “a consolida unitatea economiilor lor în vederea asigurării unei dezvoltări armonioase prin reducerea diferenţelor care există între diferitele regiuni. iar o altă latură se referă la atenuarea disparităţilor regionale. 10.Capitolul I Jacques Delors. ci mai degrabă ca o expresie a bunăstării generale. Spania şi Portugalia “dezvăluie o stare de tensiune.43-45. 3. Economie şi administraţie locală. Programul Comisiei pentru 1985 semnala faptul că disparităţile “pot deveni o sursă permanentă de confruntări politice” şi faptul că Sudului trebuie să i se ofere posibilitatea unei “repartiţii echitabile a beneficiilor care derivă din dezvoltarea economică” (Comission.php?option=com_content&task=blogcategory&id=2&Itemid=6 8 Dumitru. precum şi a rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate”7. Delors avertiza Parlamentul European că negocierile de aderare cu Grecia. Editura Luceafărul. nr. Martie 2005.

care stipulează că cetăţenii trebuie să aibă acces la serviciile esenţiale. în 1968. şefii de stat şi de guvern au adoptat concluziile în Paris.”. natura sa echilibrată şi armonioasă. prin urmare. Vol. a concluzionat că “deşi obiectivul de expansiune continuă stabilit în Tratat a fost realizat. în Proiectul de Constituţie a fost inclusă coeziunea teritorială (Articol 3) în vederea completării obiectivelor de coeziune economică şi socială ale UE. Regional Studies. un prim Raport a fost adoptat de către Comisia Europeană în 1965.pdf Faludi.Capitolul I • Prevederi referitoare la probleme tehnice. fixate în Tratat. 36 privind serviciile de interes economic general din Carta Drepturilor Fundamentale ale Omului.6. (Articol 2) este de a “promova progresul social şi economic şi un nivel înalt de ocupare profesională precum şi de a atinge o dezvoltare echilibrată şi durabilă. urmat de crearea Direcţiei Generale pentru Politică Regională. Chiar dacă Constituţia ar dispărea fără urmă. ca o justificare pentru menţinerea “serviciilor de interes economic general”. prin consolidarea coeziunii economice şi sociale şi prin crearea unei uniuni economice şi monetare.. În această categorie se înscrie preocuparea de a identifica şi combate acţiunile unor state membre de împiedicare a liberei circulaţii a lucrătorilor. adoptat de Consiliul European de la Nisa în 2000.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/pdf/cohesion3/cohesion3_part1_terr_ro. Unul din scopurile centrale ale UE9. relaţiile inter. “From European Spatial Development to Territorial Cohesion Policy”. cum ar fi măsurile de stimulare a liberei circulaţii a forţei de muncă. August 2006 10 7 .europa. Coeziunea teritorială10 poate fi. În 1972. Reformele Politicii de Coeziune În ceea ce priveşte politica regională europeană. o bază pentru politica de coeziune teritorială. • Viziunea liberală conform căreia perfecţionările în domeniul social în CE vor rezulta. Andreas. în special prin crearea unui spaţiu interior fără frontiere. 9 http://ec. de asemenea. Din acest motiv.. Importanţa acesteia e confirmată în Articolul 16 (Principii) al Tratatului. pag. automat din răspunsul pozitiv al mecanismelor pieţei la demersul integraţionist. 40. “Raportul Thompson” publicat de Comisia Europeană în 1973. ar exista. I. deşi slabă. găsita în art.industriale şi aspectele tehnice ale securităţii sociale.3. la infrastructura de bază şi la învăţământ. care au descris politica regională ca fiind “un factor esenţial în consolidarea Comunităţii”. 669. subliniind importanţa serviciilor de interes economic general în vederea promovării coeziunii sociale şi teritoriale. nu a fost atinsă”. Aceasta implică faptul că populaţia nu trebuie să fie dezavantajată indiferent de locul unde locuieşte sau munceşte în spaţiul UE.

) Reforma din 1988 Plecând de la criticile asupra funcţionării Fondurilor exprimate la acea dată. 11 http://ec. Reforma din 1993 Principalele modificări aduse prin reforma din 1993 privesc mai ales procedurile de programare şi extinderea parteneriatului la părţile sociale şi economice. parteneriatul.htm 8 . I should point out. programarea şi adiţionalitatea au fost menţinute şi întărite. which is essential if it is to succeed. act care pune de acod priorităţile naţionale cu cele ale Comisiei.Capitolul I “We believe there is still a great deal to do in the Community in the field of regional policy. De fapt. principiile adoptate în 1988. În special. we need to give a fresh impetus to regional policy formulated at the same level of the Community and. Modificarea parţială a anumitor obiective care ţine cont de gravitatea crescândă a şomajului. ar trebui să subliniez. In particular.”11 Jean Rey. avem nevoie de a da un nou impuls politicii regionale formulate la acelaşi nivel pentru întreaga Comunitate şi. bazată pe cooperarea constantă a guvernelor statelor membre care este esenţială pentru reuşită”. a fost lansată reforma din anul 1988 caracterizată de următoarele elemente inspiratoare:   Definirea principiilor concentrării.  Extinderea parteneriatului la organizaţiile neguvernamentale prin introducerea de consultaţii anuale a părţilor sociale la nivel comunitar (Art. Posibilităţile nu au fost probabil corect realizate sau nu s-a acţionat în consecinţă aupra lor. concentrarea. parteneriatului. The possibilities have perhaps not been properly realised or acted on. adiţionalităţii şi programării. President of the European Commission 1967-1970 (“Noi credem că există încă o mare afacere de întreprins în cadrul Comunităţii în domeniul politicii regionale. with regular cooperation by Member States’ governments. Noutăţile cele mai importante introduse odata cu reforma din 1993 sunt:   Dublarea alocaţiei financiare a Fondurilor.eu/regional_policy/policy/history/index_en. 31 din Regulamentul de coordonare a Fondurilor Structurale). Instituirea unei proceduri de dialog şi negociere între Comisie şi administraţiile naţionale şi regionale. negocierea are loc de-alungul prezentării planurilor de dezvoltare şi se concretizează în definirea Cadrului de Sprijin Comunitar (CSC).europa.

Comisia trebuie să prezinte perspectivele financiare globale pentru perioada 2000-2006 “Agenda 2000”.   In decembrie 1997. Consiliul European de la Luxemburg a decis în ceea ce priveşte propunerile Agendei 2000. In primavara anului 1998. Precizarea principiului adiţionalităţii. dispoziţiile din Agenda 2000. Din aceste reflecţii a apărut un proces de integrare sporită între politica de coeziune şi intervenţiile legate de lupta contra somajului care. b) garantarea continuării politicii structurale în cadrul viitoarelor lărgiri prin aderarea ţărilor din Europa Centrală şi de Est. Noile regulamente au fost adoptate de Comisie în cursul reuniunii din 21-22 iunie 1999 de la Luxemburg. printre altele. incluzând aici părţile economice şi sociale” desemnate de Statul Membru. Comisia a prezentat propunerile referitoare la noile regulamente ale Fondurilor Structurale. prin corecta funcţionare a Pieţei Unice şi prin intermediul unei reforme a pieţei muncii bazată pe o serie de priorităţi fixate de liniile directoare pentru politica de ocupare a Statelor Membre. născute ca urmare a unei reflecţii asupra contribuţiei efective a politicilor structurale comunitare la convergenţa regiunilor. în toate politicile 9 . care devine. referitoare la politica structurală prefigurează două obiective principale: a) ameliorarea eficacităţii instrumentelor politicii structurale şi de coeziune.Capitolul I   Extinderea parteneriatului la “organism competent . domeniului ocupării forţei de muncă îi va fi acordată o atentie mai mare şi sistematică. Aceste politici vor fi stabilite în mod integral. Pe langă aceasta. Reforma din 1999 Calendarul propus în perspectiva revizuirii Fondurilor Structurale prevedea că:  In cursul anului 1997. Tratatul de la Amsterdam a dat astfel naştere unui proces care permite Statelor Membre să adopte anual liniile directoare pentru politicile naţionale referitoare la ocuparea forţei de muncă. nemodoficabil. Reforma din 1999 a conturat principiile de intervenţie ale Uniunii Europene pentru perioada 2000-2006. prin intermediul realizării politicilor macroeconomice coerente cu sarcinile trasate în pactul de stabilitate. ţinând în acelaşi timp cont de perspectivele de lărgire. Agenda 2000 este un program de acţiune care are scopul de a întări politicile comunitare şi de a dota Uniunea Europeană cu un nou cadru financiar pentru perioada 2000-2006. după Tratatul de la Amsterdam au capătat o importanţă crucială în strategia de intervenţie comunitară.

după o selecţie progresivă vor include o populaţie comunitară admisibilă cuprinsă între 35% şi 45%.  Prin adoptarea noului titlu asupra ocupării forţei de muncă. fondurile se vor concentra exclusiv pe:   Trei obiective prioritare şi trei iniţiative comunitare (faţă de 7 obiective si 14 iniţiative). în cele structurale.  Tratatul de la Amsterdam obligă Comisia şi Statele Membre să se angajeze serios. capacitate de angajare. şi.  Principiul dezvoltării durabile şi prietenoase faţă de mediu printre alte politici de garantare a protecţiei mediului sunt prevederi de bază ale Tratatului aupra Uniunii Europene (Articolul 2) şi reconfirmate de Tratatul de la Amsterdam ( noile articole 212 şi 613). în perioada precedentă.Capitolul I comunitare. c) încetinire a dezvoltării cercetării tehnologice care determină un nivel redus al capacităţii inovative. In context. până în 2006.ro/Detaliu. In acest context nou. 12 http://www. Regulamentul de reformă a Fondurilor Structurale prezentat de către Comisie şi valabil pentru perioada 2000-2006 prevede o raţionalizare a obiectivelor şi o concentrare pe acestea printr-o creştere importantă a resurselor. Faţă de ceea ce s-a întîmplat în perioadele precedente. instituţiile comunitare au dat astfel naştere unui proces de reformă a Fondurilor Structurale care are drept obiectiv omogenizarea politicilor de coeziune economică şi socială cu strategia propusă în cadrul Agendei 2000. în special. asupra concretizării principiului egalităţii şanselor pentru femei şi bărbaţi în cadrul acţiunilor susţinute de Fondurile Structurale. la elaborarea noii Strategii pentru Ocupare. b) forţă de muncă slab calificată. constant şi cu determinare. faţă de 51%.fonduri-structurale. care constituie premisa dezvoltării resurselor umane. Fondurile Structurale trebuie să intervină în favoarea celor 4 axe ale strategiei europene pentru ocupare12 (spirit antreprenorial. adaptabilitate şi egalitatea şanselor). Zonele geografice care.aspx?t=resurseumane 10 . îşi fac apariţia câteva prime consideraţii directe pentru a face mai eficientă intervenţia Fondurilor Structurale: Intervenţia Fondurilor trebuie focalizată în esenţă pe ajustările structurale principale şi pe reducerea disparităţilor care derivă înainte de toate din: a) dotare insuficientă a infrastructurii de bază (mai ales în regiunile obiectivului 1). Consiliul European de la Amsterdam a recunoscut ca aceasta trebuie să fie considerată o chestiune de interes comun.

Capitolul I  Principiul Parteneriatului (introdus în 1988) permite participarea tuturor operatorilor interesaţi la pregătirea. punerea în practică. Această participare este în fond o garanţie a eficienţei Fondurilor respective. 11 . monitorizarea şi evaluarea intervenţiilor comunitare. Momentele importante ale PCES sunt prezentate în Anexa I.

a îmbătrânirii populaţiei şi a creşterii imigrării. Comisia propune o listă cu un număr limitat de teme cheie dupa cum urmează: 13 http://ec. 27% din totalul populaţiei) trăiesc în regiuni cu un PIB sub 75% din media UE. şefii de state şi de guverne. au definit o strategie pentru a face din Europa cea mai competitivă economie bazată pe cunoaştere din lume. politica de coeziune în toate dimensiunile ei trebuie văzută ca parte integrată a Strategiei Lisabona şi trebuie să încorporeze obiectivele de la Lisabona şi Gothenburg şi să devină mijlocul lor principal de realizare prin programele naţionale şi regionale de dezvoltare. pentru programele operaţionale. Din acest motiv. In interiorul UE lărgite există totodată decalaje importante în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă. Prin reducerea disparităţilor. Comisia propune ca acţiunile sprijinite prin politica de coeziune să se concentreze pe investiţii într-un număr limitat de priorităţi ale Comunităţii. în care se aşteaptă ca intervenţia Comunităţii să aducă cu sine un efect de multiplicare şi o valoare adaugată crescută. până în 2010. în comparaţie cu 72 milioane de oameni. în funcţie de vârstă şi sex. întreaga Uniune trebuie să facă faţă provocărilor ce apar în urma accelerării restructurărilor economice ca rezultat al globalizării. dezvoltării economiei şi a societăţii bazate pe cunoaştere.europa.1. reprezintă o provocare fără precedent pentru coeziunea internă şi competitivitatea Uniunii Europene. spre exemplu:  în UE 25. reuniţi la Lisabona în martie 2000.  pentru a alinia nivelul mediu al locurilor de muncă în cele 10 noi state membre cu cel din restul UE ar trebui create patru milioane de slujbe. Lărgirea Uniunii a condus la creşterea decalajului de dezvoltare economică. Pentru a îmbunătăţi performanţa economică a UE.Capitolul II II. De fapt.htm 12 .eu/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/cohesion3/cohesion3_en. în UE 15. antrenând o deplasare geografică a disparităţilor spre est şi la o agravare a situaţiei angajărilor. Obiectivele PCES Cel de-al Treilea Raport de Coeziune13 (februarie 2004) a concluzionat că lăgirea Uniunii la 25 de state membre. creşterea economică şi coeziunea se completează reciproc. revoluţiei tehnologice. In consecinţă. Politica de coeziune are o contribuţie importantă în realizarea acestui obiectiv. In acelaşi timp. liberalizării comerţului. Uniunea contribuie la stabilirea premiselor ca toate regiunile şi toate grupurile sociale să participe la dezvoltarea economică globală a Uniunii şi să beneficieze de aceasta. reprezentând 19% din total. 123 milioane de oameni (reprezentând cca. şi ulterior la 27.

5 miliarde pentru Fondul de Coeziune. Într-un sistem de suspendare progresivă a ajutorului (“phasing out”).5% din suma totală. spiritul antreprenorial şi protecţia mediului şi îmbunătăţind accesabilitatea. Aceasta constă. Într-o Uniune Europeană cu 27 de state membre. 14 http://ec.4 milioane de locuitori şi care dispun de un PIB care depăşeşte cu puţin pragul. cu alte cuvinte 19 milioane de locuitori.3 miliarde pentru regiunile aflate sub incidenţa obiectivului “Convergenţă”.europa. cu alte cuvinte 154 de milioane de locuitori al căror PIB pe cap de locuitor este sub 75% din media comunitară. de asemenea. 14 miliarde regiunilor care se află în etapa de suspendare progresivă a ajutorului. obiectivul “Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă” este destinat să consolideze competitivitatea şi atractivitatea regiunilor. alte 16 regiuni care numără 16. convergenţa. 13 dintre acestea. în introducerea de programe de dezvoltare pentru a ajuta regiunile să anticipeze şi să fie favorabile schimbărilor economice stimulând inovarea. care se aplică în cazul a 15 state membre.eu/regional_policy/policy/object/index_ro. sunt în etapa de instituire progresivă a ajutorului (“phasing in”) şi fac obiectul unor alocări financiare speciale datorită fostului lor statut de regiuni sub incidenţa „Obiectivului 1”. printr-o abordare duală. repartizate după cum urmează: 199. Sumele alocate obiectivului se ridică la 282. ca urmare a efectului statistic al extinderii Uniunii Europene. În Uniunea Europeană cu 27 de state membre (UE 27).Capitolul II       inovaţie şi economia bazată pe cunoaştere. ceea ce reprezintă 314 milioane de locuitori. precum şi capacitatea de ocupare a forţei de muncă. această situaţie este valabilă pentru 68 de regiuni.8 miliarde de euro. În afara regiunilor aflate sub incidenţa obiectivului “Convergenţă”. mai întâi.htm 13 . competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă. acest obiectiv se referă la 84 de regiuni situate în 18 state membre. societatea bazată pe cunoaştere. accesibilitate şi servicii de interes economic general. cooperare teritorială europeană. iar 69. în creşterea numărului şi calităţii locurilor de muncă prin adaptarea forţei de muncă şi prin efectuarea de investiţii în materie de resurse umane. ceea ce reprezintă 81. acest obiectiv include. iar apoi. mediu şi prevenirea riscurilor. Programele viitoare aferente perioadei de programare vor fi grupate în 3 obiective: Obiectivul “Convergenţă”14 este destinat să îmbunătăţească condiţiile de creştere economică şi factorii care contribuie la o reală convergenţă pentru statele membre şi regiunile cel mai puţin dezvoltate.

Totodată.1. 1.5% din populaţia totală a Uniunii Europene) trăiesc în zone transfrontaliere. Obiectivul “Cooperare teritorială europeană” este destinat să întărească cooperarea transfrontalieră datorită unor iniţiative locale şi regionale realizate în comun. Acest obiectiv se aplică regiunilor din 19 state membre. Editura Sylvi. prevăzut de “Agenda 2000”. Principiul director pe care se sprijină reforma în acest domeniu.58 miliarde pentru cooperarea transnaţională şi 445 de milioane pentru cooperarea interregională. Cele 8. Toate regiunile şi toţi cetăţenii Uniunii fac parte din una dintre cele 13 zone de cooperare transnaţională. Ion. Obiectivul 116 prevede că regiunile mai puţin dezvoltate. din care 11. INTERREG15. interregională şi este finanţată de FEDER 16 Avram. se referă pe larg şi la politica de coeziune şi dezvoltare regională. precum şi schimbul de experienţă.4 miliarde pentru regiunile care se află în etapa de instituirea progresivă a ajutorului. 112 14 . transnatională. obiectivul 15 INTERREG= initiativa comunitară ce stimulează cooperarea transfrontalieră. s-a decis concentrarea lor prin reducerea numărului obiectivelor prioritare de la şapte la trei. 2001.5% din bugetul total consacrat acestui obiectiv) sunt repartizate după cum urmează: 6. Pentru a utiliza fondurile structurale prevăzute în acest scop cât mai eficient cu putinţă.Capitolul II Suma de 55 de miliarde de euro. Peste 181 de milioane de persoane (care reprezintă 37.44 miliarde pentru cooperarea transfrontalieră.7 miliarde de euro (care reprezintă 2. Madera şi Insulele Canare). să consolideze cooperarea transnaţională prin acţiuni menite să favorizeze dezvoltarea teritorială integrată şi să stimuleze cooperarea interregională. “Uniunea Europeană şi aderarea României”. Fostele programe Urban II şi Equal sunt integrate în cadrul obiectivelor “Convergenţă” şi “Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă”. este concentrarea ajutoarelor.  Acest obiectiv se bazează pe experienţa dobândită prin fosta iniţiativă comunitară. Este vorba de regiuni ultraperiferice (departamentele franceze Azore. reprezintă ceva mai puţin de 16% din alocarea totală. sunt cele al căror PIB pe locuitor reprezintă mai puţin de 75% din media comunitară. asupra cărora se concentrează atenţia. Nouă ţări membre ale UE aveau asemenea regiuni în anul 2001. pag. Obiectivele PCES în perioada 2000-2006 Setul de reforme înscrise în “Agenda 2000”. care are ca obiect modernizarea politicilor UE.1. II.

dezvoltare durabilă şi restructurare economico-socială. Obiectivul 3 este destinat educaţiei. şi anume: competitivitate. In perspectiva orizontului de timp menţionat.2. promovate de fiecare stat comunitar în cadrul acţiunilor comune de creare de noi locuri de muncă. Socol. adică 10% în zonele industriale şi sectoarele de servicii. în general. 61-66. în perspectiva anilor 2007-2013. Este un joc de echilibristică între economic şi social. Regiunile la care acest obiectiv făcea referire au beneficiat de ajutor pentru a rezolva problemele legate de activităţile în declin. Cristian. în virtutea tratatelor de aderare din 1995. se prevăd intervenţii direcţionate. In contextul nou creat. v. la elaborarea unei noi strategii europene de ocupare şi la diferite planuri de acţiune în materie. 13. PI4224 15 . între altele. care au putut beneficia de un ajutor special.8.Capitolul II 1 cuprindea regiunile cel mai puţin populate din Finlanda şi Suedia. adică pentru orice tip de acţiune ce vizează ridicarea competenţei profesionale a cetăţenilor. Acest obiectiv serveşte drept cadru de referinţă pentru orice stretegie comunitară de dezvoltare a resurselor umane. 2006. Obiectivul 2 urmăreşte scoaterea regiunilor mai puţin dezvoltate din criza în care se află şi promovarea creşterilor economice şi a ocupării. formării şi promovării ocupării forţei de muncă. Comisia a propus redirecţionarea politicii de coeziune către atingerea unor nivele superioare de creştere economică (Strategia Lisabona) şi asigurarea unei dezvoltări sustenabile (Srategia Götteburg). Se urmareşte totodata o limitare a domeniilor de intervenţie la un număr redus de teme deosebit de importante pentru 17 Socol. Aura “Modelul european : creştere economică. adică sprijinirii populaţiei pentru a se adapta şi a se pregăti în vederea schimbării.1. El contribuie. Acest obiectiv cuprindea în 2001 maximum 18% din populaţia Uniunii. cu scopul de a asigura stabilitate construcţiei”. Economie teoretică şi aplicată”. o rată înaltă de şomaj din cauză că industriile a căror situaţie se deteriorează puternic folosesc o mare masă de forţă de muncă. Obiectivele PCES în perioada 2007-2013 “Integrarea17 europeană este mai degrabă rezultatul integrării politicilor de coeziune socială decât rezultatul integrării pieţelor. 5% din zonele rurale. conform principalelor probleme relevate în cursul dezbaterilor referitoare la viitorul politicii de coeziune. II. p. 2% din zonele urbane şi 1% în zonele pescuitului. Aceste regiuni cunosc. convergenţă şi coeziune”. nr.

mai necesită sprijin financiar pentru continuarea reformelor structurale.  statele membre al căror produs naţional brut este sub 90% din media comunitară. dezvoltarea serviciilor de interes economic general şi accesibilitatea la acestea. dar care. Sursele de finanţare vor fi asigurate prin intermediul Fondului European pentru Dezvoltare Regională. p. prin intermediul Fondului de Coeziune. v. de fapt. Obiectivul “Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă” 18 Mureşan. Tribuna economică. Domeniile tematice prioritare18 ale orizontului menţionat sunt:    inovare şi economia bazată pe cunoaştere. pentru a le sprijini în demersul lor de îndeplinire a criteriilor de convergenţă economică şi monetară. Iova. dar numai ca efect statistic al extinderii Uniunii Europene. • protejarea mediului înconjurător. 16 nr. 45. privită ca un întreg. Mihaela. • îmbunataţirea eficienţei administrative.biblioteca. Rinderu. Obiectivul “Convergenţă”19 este dedicat statelor membre şi regiunilor mai puţin dezvoltate. Jurnalul Economic. 22/2006. mediul şi prevenirea riscurilor de poluare.E.Capitolul II atingerea obiectivelor U. Cristina.php?rn=111 16 .82-84. prin proiecte care urmăresc: • îmbunataţirea condiţiilor care favorizează creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă prin investiţii în capitalul uman şi cel fizic. • creşterea capacităţii de adaptare la schimbările economice şi sociale.  regiunile al căror PIB depaşeşte 75% din media comunitară. • inovare şi dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere.. nr. “ Reforma politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru intervalul 2007-2013”. PI3810 19 Paul. 2005. Obiectivul “Convergenţă” are în vedere intensificarea convergenţei economice pentru regiunile mai puţin dezvoltate. “Arhitectura politicii de coeziune în contextul extinderii”.ro/resurse/resurse_electronice/revista_articole. în concordanţă cu prevederile Tratatului. considerate prioritare pentru politica de coeziune a Comunităţii. Sunt eligibile pentru obiectivul „Convergenţă”:  regiunile al căror produs intern brut este mai mic decât 75% din media comunitară la nivelul Uniunii Europene extinse. a Fondului Social European şi a Fondului de Coeziune.ase. disponibil pe http://www.

îmbatrânirea populaţiei. TACIS.Capitolul II Pe lânga intervenţiile în statele membre mai putin dezvoltate. Sunt eligibile pentru obiectivul “Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă”:  toate regiunile care nu intră sub incidenţa obiectivului „Convergenţă”. există provocări importante care privesc toate statele membre ale UE. a calităţii şi productivităţii muncii şi a incluziunii sociale. Sunt eligibile pentru obiectivul “Cooperare teritorială europeană”:   regiunile situate de-alungul graniţelor interne. prin promovarea ocupării depline. ca urmare a progreselor economice înregistrate pe parcurs. precum schimbările economice şi sociale rapide.  anticiparea şi adaptarea la schimbările economice. FEDER/FSE contribuie cu jumatate din finanţarea aferentă proiectelor. contribuţia din fondurile structurale este de maxim 50%. sociale şi teritoriale existente. MEDA. prin intermediul programelor regionale finanţate de FEDER. În aceste cazuri. precum şi zonele de ţărm maritim. CARDS. 17 . ISPA şi SAPARD pentru ţările candidate la Uniunea Europeană. regiunile care vor participa în programe de cooperare transfrontalieră în cadrul Instrumentului european pentru vecinătate şi parteneriat (European Neighbourhood and Partnership Instrument) şi a Instrumentului pentru pre-aderare (Instrument for preaccession) – care vor înlocui programele de pre-aderare PHARE. În aceste cazuri. prin intermediul programelor finanţate de FSE. dar care. creşterea fenomenului de imigrare şi problemele legate de incluziunea socială. ţinând cont de disparităţile economice. aplicate în prezent. Abordarea propusă de Comisia Europeană vizează:  anticiparea şi promovarea schimbărilor economice în zonele industriale. prin sprijinirea cooperării pe trei coordonate: transfrontalieră.  regiunile care sunt eligibile în prezent pentru Obiectivul 1. transnaţională şi interregională. Comisia Europeană propune crearea unui nou obiectiv dedicat integrării armonioase şi echilibrate a teritoriilor din cadrul UE. nu vor mai fi eligibile pentru obiectivul “Convergenţă”. Obiectivul “Cooperarea teritorială europeană” Pornind de la experienţa acumulată în cadrul iniţiativei comunitare INTERREG. urbane şi rurale prin creşterea competitivităţii şi a atractivităţii acestora. în funcţie de priorităţile stabilite de statele membre.

posdru. ca elemente caracteristice20 construcţiei europene. astăzi. II. Articolul 158 (130a) din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene (TCE) prevede: “Comunitatea se va orienta spre reducerea inegalităţilor dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni şi a rămânerii în urmă a regiunilor celor mai defavorizate”. o anumită întârziere de dezvoltare în raport cu vechile state membre. Experienţa extinderilor succesive şi faptul că economiile noilor state membre au prezentat. dupa cum urmează:  70% din finanţare este destinată regiunilor rămase în urmă în procesul de dezvoltare. formulate. Aceste regiuni concentrează 22% din populaţia Uniunii Europene (obiectivul 1). satisfăcând de asemenea standardele U. precum şi o acţiune mai extinsă de coeziune economică şi socială.edu 18 .E. Acestea au trebuit să creeze acorduri instituţionale care să reflecte în modul cel mai adecvat circumstanţele şi necesităţile locale. Instrumentele PCES în perioada 2000-2006 II. proiectul european a avut drept preocupare reducerea dezechilibrelor între statele membre. în legătură cu modul de utilizare eficientă a mijloacelor financiare.2. sunt percepute.1.2. disponibil pe www.1.2. Încă de la origini. Pentru perioada 2000-2006. adesea. mai întâi prin Actul unic (1986) şi prin Tratatul de la Maastricht – Politica de Coeziune Economică şi Socială (PCES). de administrare a fondurilor publice.Capitolul II II. Instrumentele PCES Instrumentele financiare. înainte de a primi fonduri mai semnificative după intrarea în Uniunea Europeană. 20 “Instrumentele politicii de coeziune economică şi socială a Uniunii Europene 2007-2013 – Oportunităţi pentru dezvoltarea României”. fondurile structurale au fost concentrate pe anumite priorităţi clar definite. au determinat Comunitatea Europeană (mai târziu Uniunea Europeană) să conceapă o politică distinctă de reducere a disparităţilor regionale. cunoscute sub termenul de “fonduri structurale şi de coeziune”.1. Instrumente de preaderare Asistenţa de preaderare a fost un exerciţiu pentru ţările implicate.

transnaţională şi interregională (Interreg III). Pe măsură ce alte state din centrul şi estul Europei au trecut la un regim democratic. Slovacia. cele trei state din partea vestică a Balcanilor au fost incluse în programul CARDS (Asistenţă Comunitară pentru Reconstrucţia. primele două ţări din regiune care au renunţat la comunism şi economia centralizată. o dată cu aderarea celor 12 state din primul val la Uniunea Europeană au beneficiat de asistenţa Phare numai România şi Bulgaria. Marius. Letonia. Socol. Republica Cehă. Letonia. Lituania. dezvoltarea durabilă a oraşelor şi declinul zonelor urbane (Urban II). Polonia.3% din finanţare promovează modernizarea sistemelor de perfecţionare şi calificare a forţei de muncă (obiectivul 3). Slovacia şi Slovenia). acestea au fost incluse. Phare a fost creat la începutul anului 1989 pentru Polonia şi Ungaria. In aceste zone trăieşte un procent de circa 18 din totalul populaţiei UE (obiectivul 2). Cristian. Ungaria. Slovenia. In plus faţă de cele 3 obiective mai sus menţionate. Economică. Polonia. Dezvoltarea şi Stabilitatea Balcanilor). Bosnia-Herţegovina şi Fosta Republică Iugoslavă Macedonia). 21 Marin. Începând cu anul 2000. dezvoltare rurală prin iniţiative locale (Leader +). 2005. Marinaş. un procent de 5. în 1996. care au încercat să ofere soluţii la probleme specifice: cooperare transfrontalieră. Estonia.3521 din finanţare este orientat către patru iniţiative comunitare. şi 3 state necandidate (Albania.5% din fonduri sunt menite să susţină conversia economică şi socială a zonelor care se confruntă cu dificultăţi structurale. combaterea inegalităţilor şi a discriminării accesului la piaţa de muncă (Equal). 19 . pag. Alte două ţări candidate (Croaţia şi Turcia) au beneficiat şi ele de asistenţă de pre-aderare din partea Uniunii. Phare devenind un instrument concentrat exclusiv pe susţinerea procesului de aderare a celor 10 state candidate din Europa Centrală şi de Est. “ Mecanisme de convergenţă şi coeziune”. Ungaria. Scopul său era de a ajuta aceste două ţări în procesul de tranziţie de la regimul comunist la cel democratic (de aici şi numele său: Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy – Polonia Ungaria Ajutor pentru Reconstrucţia Economiei).  12. 13 state primeau fonduri nerambursabile Phare: 10 state candidate (Bulgaria. Din 2000. Lituania. 37 22 Bulgaria. Ed. România. Dinu. Estonia. de asemenea. Uniunea Europeană a sprijinit statele candidate din Europa Centrală şi de Est22 în eforturile acestora de pregătire pentru aderare prin trei instrumente financiare: Phare. în program. Ispa şi Sapard.Capitolul II  11. România. Din 2004. dar prin intermediul unor instrumente separate. Astfel. Republica Cehă.

 prin fondul SAPARD. Cristian. In pofida implementării lente. pag. domeniile de interes au fost următoarele:  rezerva de apă potabilă. a fost acordat doar proiectelor mai mici de 5 milione de euro. investiţii în infrastructura necesară pentru a asigura respectarea acquis-ului comunitar (35%) şi sprijin pentru coeziunea economică şi socială (35%). tratarea apelor reziduale. Tările au selectat proiecte care să corespundă strategiilor naţionale în domeniile vizate. asigurarea de venituri adecvate locuitorilor din zonele rurale şi asigurarea unei dezvoltări durabile a acestor regiuni. Marius. drumuri. Socol. porturi şi aeroporturi.Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) a finanţat în perioada 2000-2006 proiecte în domeniul infrastructurii de transport şi de mediu. op. ISPA a finanţat reabilitarea şi dezvoltarea de căi ferate.  În ceea ce priveşte mediul.. ISPA corespunde Fondului de Coeziune şi implică investiţii în sistemul transporturilor şi în domeniul mediului. contribuind astfel la crearea capacităţii administrative. au fost alocate 500 de milioane de euro pe an pentru implementarea aquis-ului comunitar în ceea ce priveşte PAC şi restructurarea sectoarelor agricole şi a zonelor rurale. administrarea deşeurilor solide şi a celor periculoase. poluarea aerului.Capitolul II  începând cu 200023 . cit. crearea unui sector competitiv de producere şi prelucrare a produselor agricole. a avut un efect pozitiv în ţările candidate prin încurajarea lor de a iniţia structuri financiare şi sisteme de control similare cu cele din ţările membre existente. 37 20 . Sapard (Special Pre-Accesion Programme for Agriculture and Rural Development Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală). Dinu. PHARE a fost orientat în asistarea ţarilor candidate în pregătirea pentru aderarea la UE. Marinas. A vizat trei priorităţi esenţiale: crearea instituţiilor (30%). Ispa (Instrument for Structural Policies for Pre-Accession . ajutorul. bugetul fiind ridicat la 1.6 miliarde de euro pe an. SAPARD a sprijinit România pentru participarea la Politica Agricolă Comună (PAC) şi Piaţa Internă a Uniunii Europene. 23 Marin. Obiectivele programului sunt: îmbunătăţirea vieţii comunităţilor rurale. de aproximativ un miliard de euro pe an. crearea de locuri de muncă în mediul rural. În domeniul transporturilor.

cunoscute sub denumirea de Fonduri Structurale: FEDER. Marcela Cristina. UE a folosit urmatoarele 4 surse de finanţare.5% din buget. 262 26 Avram. IFOP). pag. 2001. cit. a unui Fond de Solidaritate.uoradea. Aceasta înseamnă că Fondurile Structurale au reprezentat al doilea mare consumator al Bugetului Uniunii (cu 31. FSE. după Politica Agricolă Comună.1. LEADER. IFOP.5 milioane de locuri de muncă pe ansamblul regiunilor beneficiare de ajutor. In 2000-200625. Ajutorul financiar din fondurile structurale a generat direct sau indirect noi locuri de muncă.2.E. la Consiliul European de la Berlin.9 %). FEOGA/O. FSE. care consumă 49. pag. 24 Hurjui. − cum să negocieze extinderea şi în acelasi timp să pregătească toate ţările candidate pentru aderare. Agenda 2000 este un program de acţiune ale cărui principale obiective sunt întărirea politicilor comunitare şi crearea unui nou cadru financiar pentru Uniunea Europeană pentru perioada 2000-2006. a unui Fond de Coeziune. Gabriela.. op. 115-117 21 . In perioada 2000-2006. In perioada 1994-199926.2.ro/anale/volume/2006/ 25 Drăgan. Bazele pentru perioada de programare a Fondurilor Structurale 2000-2006 au fost fixate la începutul anului 199924. având în vedere extinderea. − cum să finanteze extinderea. “Uniunea Europeana şi aderarea României”. prin intermediul a:     patru fonduri structurale (FEDER. statele membre şi Comisie. Pentru perioada 2000-2006. pentru implementarea politicii sale de coeziune şi dezvoltare regională. Ion. implementarea fondurilor structurale a creat peste 1 milion de locuri de muncă . pregătirile de avansare şi dezvoltarea politicilor interne ale UE. Instrumente ale convergenţei în U. unde şefii de guverne ai statelor membre au încheiat acordul politic denumit “Agenda 2000”. EQUAL şi URBAN). “Fondurile Structurale şi de Coeziune acordate statelor integrate în Uniunea Europeană”. FEOGA-O. ceea ce reprezintă mai mult de 4% din populaţia activă a regiunilor vizate şi aproape 2. a patru iniţiative şi scheme comunitare specifice (INTERREG. Editura Sylvi. UE a oferit asistenţă financiară în cadrul unor programe regionale multianuale negociate între regiuni. disponibil pe steconomice. Uniunea şi-a prevăzut în buget 210 miliarde Euro pentru acţiuni structurale la nivelul celor 15 ţări membre. Agenda 2000 se confruntă cu trei provocări ale UE: − cum să consolideze şi să reformeze politicile UE luând în considerare extinderea.Capitolul II II.

cu ocazia întâlnirii de la Praga din 1998 pe tema 27 Neguţ. în funcţie de PNB-ul său. In completarea fondurilor europene menţionate vin fondurile statului. îndeosebi pentru alimentarea cu apă a regiunilor limitrofe. „Euroregiunile reprezintă27 – aşa cum sublinia în urmă cu câţiva ani. cca. In cadrul iniţiativelor comunitare. Silviu. 6000 km de graniţe din interiorul UE au fost desfiinţate.Capitolul II Suplimentar faţă de fondurile structurale. Aceste iniţiative prioritare sunt:     cooperarea transnaţională. transfrontalieră şi interregională vizând promovarea unei dezvoltări echilibrate a ansamblului teritoriului European (INTERREG). Sabathil). taxe vamale. Agenda 2000 prevede reducerea numărului iniţiativelor comunitare de la 30 la 4. iniţiat prin Tratatul de la Maastricht. asa cum s-a arătat mai înainte. Prin crearea Pieţei Unice Europene. Pentru perioada 2000-2006. conform principiului adiţionalităţii. ea vizând cooperarea transfrontalieră. aparţinând unor ţări diferite. creându-se posibilitatea înfiinţării euroregiunilor între zone vecine. ale regiunii sau investitorilor particulari. dezvoltare rurală (LEADER). Iniţiativele comunitare reprezintă un mecanism de finanţare iniţiat de Comisia Europeană pentru a accentua impactul unor politici comunitare asupra regiunilor şi de a contribui la soluţionarea unor probleme comune ori similare mai multor regiuni. un membru al Delegaţiei Comisiei Europene (dr. Acest fond a fost destinat finantării proiectelor din domeniul mediului ambiant şi al reţelelor transeuropene de transporturi şi telecomunicaţii. pag. 63 22 . INTERREG este cea mai importantă. La acestea se adaugă împrumuturile acordate de Banca Europeană de Investiţii (BEI) sau de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). crearea de reţele energetice şi planificarea regională. ASE. fondurile structurale prevazute în Agenda 2000 sunt prezentate în Anexa II: Fondurile menţionate provin din taxele de import pentru produse agricole. în ţările cu PIB mai mic de 90% faţă de media UE a fost utilizat Fondul de Coeziune. Statele membre interesate stabilesc programe de iniţiativă comunitară pentru a dezvolta modele şi pentru a realiza un transfer de soluţii în cadrul Uniunii. reconversia economică şi socială a oraşelor afectate de criză (URBAN). Revista Jurnalul Economic ISSN 1454-4296 11-12/2003 Ed. TVA şi din contribuţia procentuală a fiecarui stat membru. cooperarea transnaţională în scopul identificării de noi mijloace de acţiune împotriva discriminărilor şi inegalităţilor de orice natură în ce priveşte accesul barbaţilor şi femeilor pe piaţa muncii (EQUAL). “Euroregiunile – un pas necesar spre integrarea europeană”.

în cadrul euroregiunilor înfiinţate.000 km de şosea au fost îmbunătăţiţi. prin prisma devenirii europene”. Podul respectiv face ca regiunea Öresund să devină una din cele mai importante ale Europei din punct de vedere al dezvoltării economice.000 de proiecte de cercetare-dezvoltare au primit finanţare în această perioadă. potrivit multor analişti între care îmi permit să mă număr si eu. afirma prof.aproape 38. . 28 Evaluating Regional Policy.000 joburi în regiunile cele mai puţin dezvoltate.Capitolul II formulelor de cooperare regională în Europa Centrala şi de Sud-Est – forma cea mai tradiţională şi mai eficace pentru cooperarea din regiunile de frontieră şi reprezintă un instrument relativ flexibil al colaborării în aceste zone de graniţă. capitala Danemarcei. In Germania.000 de microîntreprinderi. altfel nu ar fi fost valorificate la adevărata lor valoare. disponibil pe http://ec. Silviu Neguţ. în articolul său din Jurnalul Economic. la cunoscuta arteră de circulaţie ce leagă Franţa de Anglia pe sub Canalul Mânecii. Principalele date arată că: . folosesc împreună.au fost construiţi 2.000 de km de autostradă şi 4.Insights and results. şcolile şi centrele de conferinţe din zonă.au fost modernizate 31 de aeroporturi şi 45 de porturi maritime. combinată cu protecţia mediului ambiant.5 miliarde de euro au fost cheltuiţi pentru investiţii de mediu. mai exact post-evaluarea Politicii de Coeziune în intervalul 2000-2006 arată că aceasta a redus decalajele dintre Statele Membre şi dintre anumite regiuni şi a contribuit la dezvoltare economică şi la dezvoltare socială. . şi Malmö.” “In afara faptului că pun în mişcare energii umane şi resurse materiale care. euroregiunile sunt importante. până la finalul anului 2006.firmele mici şi mijlocii au primit finanţări în valoare de 22. spre exemplu au fost create 40. Spre exemplu. .statele membre au raportat crearea de 710. 100. primăriile. In raportul de evaluare a Politicii Regionale28.25. dr.pdf 23 . capitala regiunii de sud a Suediei.000 de km de cale ferată. .europa. Această mareaţă infrastructură asigură legatura şi mai stransă între Europa şi Scandinavia.eu/regional_policy/sources/docgener/panorama/pdf/mag33/mag33_en. Anul 2000. a adăugat o nouă legatură de cale ferată şi autostradă pe podul Öresund construit între Copenhaga.9 miliarde euro. iar regiunile de la graniţa franco-belgiană şi-au elaborat un statut special cu prevederi fiscale şi administrative ce favorizează dezvoltarea întreprinderilor locale. Belgiei şi Olandei. Aproximativ 4 milioane de locuitori din bazinele Meuse şi Rhin ce aparţin Germaniei. univ. se înregistrează o reducere de 46% a timpului de transport pe coridoarele majore din Irlanda. spring 2010. .

concretizat în reducerea ritmului de creştere economică şi ca efect conex. p.E. 17/12/2004. de numai 1%31.E. 11.A. 2004. astfel încat să se restabilească un ritm acceptabil al creşterii economice29. are şi o conotaţie socio-economică..eu/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/pdf/interim3/com(2005)192short_en. In acest context mondial. Revista Euroconsultanţă. Pentru Uniunea Euroepană. partea I.. 12 31 “A new partnership for cohesion . Un semnal negativ în U. Journal La Croix. Astfel. Mihaela. Aceste tendinţe. pag.1. Portugalia).europa.U. pe lângă conotaţia fizică vis-à-vis de suprafaţa U. a fost “de a-şi dovedi capacitatea de a oferi lumii o alternativă la modelul american”30. care reprezintă 42. “Societatea informaţională şi politica europeană de coeziune”. Spania.Third report on economic and social cohesion”.E. Mureşan.14 milioane de persoane beneficiază de proiectele de introducere a reţelei de apă curentă şi alte 20 de milioane de persoane din proiectele de îmbunătăţire a calităţii apei. Creşterea semnificativă a numărului populaţiei este un alt aspect care este interesant de relevat. contribuţia la creşterea populaţiei a fost de 8%. Februarie. Totuşi principala provocare a anului 2006 pentru U. printre obiectivele principale ale noii strategii europene se află sprijinirea inovaţiei şi facilitarea implementării tehnologiilor de vârf. şi-a reorientat strategia. iar contribuţia la creşterea produsului intern brut al spaţiului comunitar. nr. l’Europe ne le feras pas” . 47-64. U. faţă de S. creşterea ratei şomajului. PI4199 30 Delors.E. integrarea grupului de 10 state a reprezentat cel mai semnificativ moment din istoria sa. In cazul României şi Bulgariei. cele mai importante sunt:  29 creşterea decalajelor regionale şi sociale. Dintre efectele generate de extinderea U.pdf 24 . în special a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei. prin integrarea Bulgariei şi României. pag.5%..E. acordând prioritate proceselor care permit o creştere durabilă şi investiţiilor în capitalul uman.E. Această extindere. unde a fost adoptată o strategie de accelerare a proceselor de trecere la societatea informaţională prin încurajarea cercetării şi inovaţiei. Uniunea Europenă are experienţa integrării şi sprijinirii dezvoltării unor state la începutul unui drum democratic (Grecia.. dar impactul produs de integrarea a 10 state în 2004 reprezintă totuşi o încercare deosebită pentru întregul sistem dezvoltat în spaţiul comunitar. “Ce que la France doit faire.Capitolul II . 2006. pe termen lung. J. pot genera dezechilibre dacă nu sunt remediate problemele de fond care le-au generat. disponibil pe http://ec. este reprezentat de slaba creştere a productivităţii în U. Instrumentele PCES în perioada 2007-2013 Primii ani ai mileniului al treilea au marcat un uşor declin în plan economic pentru Uniunea Europeană.

IMM-uri. şi Fondul de Coeziune. protecţia mediului. In perspectiva anilor 2007-2013. Fonduri complementare: Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi Fondul European pentru Pescuit. Se urmareşte totodată o limitare a domeniilor de intervenţie la un număr redus de teme deosebit de importante pentru atingerea obiectivelor U.Strategia Göteburg. dezvoltarea serviciilor de interes economic general şi accesibilitatea la acestea. Creşterea decalajelor regionale şi sociale se datorează diferenţelor existente între cele mai prospere regiuni şi cele care sunt încă rămase în urmă.şi asigurarea unei dezvoltări sustenabile . Aceste 3 fonduri sunt cunoscute sub denumirea generică de Fonduri Structurale şi de Coeziune (FSC). Journal La Croix.UG IR . 12 “Fondurile Structurale şi de Coeziune 2007-2013” Indrumar. 32 33 Noul cadru arhitectural al politicii de coeziune este centrat în jurul priorităţilor32: Delors. l’Europe ne le feras pas” . Domeniile tematice prioritare ale orinzontului menţionat sunt:    inovare şi economia bazată pe cunoaştere. pag. cooperare teritorială. conform principalelor probleme relevate în cursul dezbaterilor referitoare la viitorul politicii de coeziune. inovare şi antreprenoriat. lipsa de implicare publică în proiectul European. privită ca un întreg. In perspectiva orizontului de timp menţionat se prevăd intervenţii direcţionate. convergenţă.1903. dezvoltare durabilă şi restructurarea economico-socială. societatea informaţională. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) susţine dezvoltarea economică durabilă la nivel regional şi local prin mobilizarea capacităţilor locale şi diversificarea structurilor economice în domenii precum cercetare şi dezvoltare tehnologică. 17/12/2004.Capitolul II    creşterea unor noi inegalităţi regionale. decembrie 2006. energie. 25 . aşa cum sunt prezentate în Anexa III: Mijloacele financiare33 prin care se implementează PCES se numesc Instrumente Structurale şi cuprind: Fondurile Structurale (Fondul European de Dezvoltare Regională şi Fondul Social European). mediul şi prevenirea riscurilor de poluare. şi anume: competitivitate. Comisia a propus redirecţionarea politicii de coeziune către atingerea unor nivele superioare de creştere economică – Strategia Lisabona. turism. Uniunea Generala a Industriaşilor din România . competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă. excluderea socială. J.E. “Ce que la France doit faire..

Fondul European pentru Pescuit (FEP) investeşte în dezvoltarea resurselor acvatice vii. 9 disponibil pe www.anamob. 6.UG IR .552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune. sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate şi combaterea discriminării. dezvoltarea mediului rural şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale prin promovarea diversităţii activităţilor economice. Suma totală a Fondurilor Structurale şi de Coeziune alocate României pentru perioada 20072013 este de 19. prevenirea şomajului. Fondul de Coeziune (FC) finanţează proiecte în domeniul protecţiei mediului şi reţelelor de transport transeuropene. proiecte în domeniul dezvoltării durabile precum şi proiecte care vizează îmbunătăţirea managementului traficului aerian şi rutier.66834 miliarde Euro. Regiunile de dezvoltare din România sunt prezentate în anexa Anexa IV. Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) are ca scop creşterea competitivităţii în sectorul agricol.022 miliarde Euro acordându- 34 “Fondurile Structurale şi de Coeziune 2007-2013” Indrumar. creşterea accesului pe piaţa forţei de muncă.455 miliarde vor fi allocate Obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană”. decembrie 2006. dezvoltarea şi modernizarea transportului multimodal. De asemenea. prelungirea vieţii active şi creşterea gradului de participare pe piaţa muncii a femeilor şi a migranţilor. modernizarea transportului urban.661 miliarde vor fi alocate prin Fondurile Structurale în cadrul obiectivului „Convergenţă”. iar 0. FEP sprijină implementarea strategiilor pentru dezvoltare durabilă a zonelor de coasta. în modernizarea ambarcaţiunilor de pescuit şi îmbunătăţirea prelucrării şi comercializării produselor piscicole.Capitolul II Fondul Social European (FSE) contribuie la sporirea adaptabilităţii forţei de muncă şi a întreprinderilor. Uniunea Generala a Industriaşilor din România .1903.ro/fonduri/fonduri_structurale. din care 12. Alocările proiectate corespund priorităţilor naţionale stabilite prin Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 (CSNR) elaborat pe baza prevederilor Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013 (PND) prezentat în Anexa V. Asistenţa financiară nerambursabilă în cadrul Politicii de Coeziune Economică şi Socială a Uniunii Europene se acordă României prin Fondurile Structurale şi de Coeziune în cadrul obiectivelor “Convergenţă” şi “Cooperare teritorială europeană”. pag.pdf 26 . Asistenţa financiară nerambursabilă complementară în cadrul Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene însumează 8.

v. II. PND este un concept specific politicii europene de coeziune economică şi socială şi reprezintă documentul de planificare strategic şi programare financiară multianuală. PND reprezintă documentul pe baza căruia este elaborat Cadrul Naţional Strategic de Referinţă 2007-2013. De asemenea. au relevat necesitatea stabilirii atribuţiilor de gestionare a asistenţei financiare nerambursabile a Planului Naţional de Dezvoltare în cadrul Ministerului Finantelor Publice. care va orienta şi va stimula dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu PCES a Uniunii Europene.673.03 5.276. Planul Naţional de Dezvoltare36. Priorităţile au fost stabilite prin Planului Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013. “Implementarea fondurilor structurale şi de coeziune în România”. Revista Finanţe Publice şi Contabilitate. Gestionarea asistenţei financiare nerambursabile în România pentru perioada 2007. reprezenâand strategia convenită cu Comisia Europeană pentru utilizarea instrumentelor structurale.109. PI3835 36 PND= Instrumentul fundamental prin care România încearcă să recupereze cât mai rapid disparităţile de dezvoltare socio-economică faţă de Uniunea Europeană. 18. beneficiarii trebuie să cunoască instituţiile de la nivel central şi local care joacă un rol important. Cadrul de Sprijin Comunitar. Programele Operaţionale Sectoriale şi pe Programul Operaţional Regional. Daniela.3. In procesul accesării şi gestionării fondurilor structurale. 2007.23 mil. Euro) publice Surse private Total 28. 6.nr. p. în modul de implementare a proiectului. elaborate într-un larg parteneriat. 27 . la un anumit moment. Fonduri UE Surse naţionale Volum finanţare 25.2013 Discuţiile tehnice cu Comisia Europeană privind constituirea cadrului instituţional pentru Fondurile structurale şi de coeziune. Descrierea documentelor cadru în această secţiune se bazează pe Cadrul Naţional Strategic de Referinţa .Capitolul II se României prin Fondul European de Dezvoltare Rurală. Tabelul următor prezintă structura pe surse de finanţare a alocărilor planificate pentru întreaga perioadă 2007-2013. In contexul reformei Politicii de Coeziune a UE pentru perioada 2007-2013 şi a modificării subsecvente a reglementărilor privind managementul fondurilor structurale şi de coeziune.287.85 58. 20-30.11 35 Onică. autorităţile publice locale trebuie să ia în considerare un set de documente cadru35 în baza cărora se vor finanţa proiectele.

.Priorităţile de dezvoltare pe perioada de programare 2007-2013. d) Programul Complement. j) Beneficiarul Final.com/doc/31133979/brosura-planificare-strategica 28 . Structura PND 2007-2013 cuprinde următoarele secţiuni/capitole: . f) Autoritatea de management. pentru perioada de programare 2007-201337. g) Autoritatea de Plată.ro/poi/pnd/IV_Programarea_financiara. implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale.pdf) Astfel. i) Organismele Intermediare.Analiza situaţiei economice şi sociale (inclusiv analiza de tip SWOT).minind. disponibil pe http://www. h) Comitetul de Monitorizare.Prezentarea mecanismelor de implementare a PND. Programarea financiară globală a PND 2007-2013 este prezentată în Anexa VII. .scribd. Obiectivul Global al României pentru perioada 2007-2013 37 Broşura Fonduri Structurale. e) Adiţionalitatea. cu modificările ulterioare. 1260/1999 privind dispoziţiile generale pentru fondurile structurale. c) Programele Operaţionale. stabilite în Regulamentul Consiliului nr.Descrierea cadrului partenerial pentru elaborarea PND. De asemenea.Programarea financiară multianuală. Scopul PND: Să orienteze şi să stimuleze dezvoltarea economică şi socială a ţării pentru atingerea obiectivului de realizare a coeziunii economice şi sociale cu ţările Statelor Membre din Uniunea Europeană. b) Cadrul de Sprijin Comunitar. defineşte termenii: a) Planul Naţional de Dezvoltare. Hotărârea Guvernului nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea. .Capitolul II Pondere din total 43% PND 48% 9% 100% (Sursa: http://www. . Planul Naţional de Dezvoltare este elaborat cu respectarea unor principii specifice de programare prezentate în Anexa VI.

Perfecţionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton. în urma evaluării Planului Naţional de Dezvoltare. Obiective Specifice .Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere. Priorităţi naţionale de dezvoltare .Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti.Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport. Prevederile acestui document se implementează prin intermediul programelor operaţionale. .Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază. .Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului.Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol. negociat în prealabil cu România ca stat-membru. Cadrul de Sprijin Comunitar reprezintă documentul aprobat de Comisia Europeană. . Programele Operaţionale sunt documente aprobate de Comisia Europeană pentru implementarea acelor priorităţi sectoriale şi/sau regionale din Planul Naţional de Dezvoltare care sunt aprobate spre finanţare prin Cadrul de Sprijin Comunitar. Programele Operaţionale sunt prezentate în Anexa VIII.Capitolul II Reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică între România şi statele-membre ale Uniunii Europene. .Dezvoltarea resurselor umane. promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative. 29 . . . Cadrul de Sprijin Comunitar conţine contribuţia din fondurile structurale şi celelalte resurse financiare pentru realizarea priorităţilor şi măsurilor conţinute în PND. . Alocarea financiară indicativă pe programe 2007-2013 poate fi observată în Anexa IX.

presupun în mod eronat că politica de coeziune este un mecanism de redistribuire financiară”. disponibil pe http://www. Aşadar. problema principală este modul în care fiecare stat membru decide să-si modeleze preferinţele sale în ceea ce priveşte UE. director general al Ministerului de Finanţe Italian. şi modul în care sistemele politice ar trebui să funcţioneze) şi de viziunea de ansamblu a interesului naţional. “European Union Politics”. ceea ce un stat membru îşi doreşte. precum şi modul în care o viitoare politică trebuie reformată pentru a fi mai eficientă şi rentabilă. o masură cu care anterior fusese de acord.com/en/regional-policy/cohesion-policy-should-be-more-hand-out-says-spanish-presidencynews-260046 30 . În schimb.pag. sau pare posibil să întreprindă. concepută ca o politică de dezvoltare bazată pe regiuni. este singura modalitate modernă pentru ca UE să îşi îndeplinească misiunea de dezvoltare” susţinea Fabrizio Barca. “nu-ul” franţuzesc adresat Tratatului Constitutional l-a motivat pe preşedintele Chirac să se opună viitoarei liberalizări a serviciilor pe Piaţa Unică (o politică majoră a UE. aşa-numita Directiva Bolkenstein). Michelle.1. adăugând că “o politică de dezvoltare pentru toate regiunile Uniunii este indispensabilă pentru însăşi existenţa Uniunii. Ministrul teritorial spaniol Manuel Chaves a susţinut că “coeziunea sociala şi 38 39 Cini. la nivelul UE acest lucru se poate schimba pe motive de politică internă electortală. Viitorul Politicii de Coeziune Economică şi Socială Aici. Viitorul politicii de coeziune a fost în ultimul timp obiectul unor dezbateri aprinse la Bruxelles. care în realitate se bazează pe negocierile statelor member UE 27 si pe schimbările modelelor de politică internă în fiecare din cele 27 de state membre. dacă şi cum vor fi incluse regiunile în strategia UE 2020 pentru dezvoltare şi locuri de muncă. sau chiar şi în cazul unui nou guvern. poate interveni o schimbare de ideologie. necesită acordarea atenţiei sporite politicilor din statele membre.Capitolul III Capitolul III III. dar ele sunt de asemenea modelate şi de o complexitate de factori specifici anumitor probleme. pentru a întelege ceea ce se poate întampla cu UE.euractiv. Prin urmare. 2003. guvernul de centru-stânga din Spania ar dori o politică de coeziune reformată de care să beneficieze toate regiunile şi să devină o forţă pentru dezvoltarea durabilă şi combaterea excluziunii sociale. sau în interiorul acesteia. De exemplu. “Politica de coeziune39. Rămâne neclar dacă politica regională îşi va păstra proporţia mare (în prezent o treime din bugetul UE). Cei care limiteaza intervenţiile Uniunii Europene la statele membre “sarace”. 450 “Cohesion policy should be more than a handout” 17 January 2010. Acestea sunt parţial determinate de problemele pe termen lung ale culturii politice38 (valori populare şi crezuri în ceea ce priveste politica. Oxford University Press.

cunoaşterea şi accesul la informaţie reprezintă forţa motrice a procesului de creştere economică viitoare în modelul European. reducerea mortalităţii juvenile.files. introducerea unei strategii europene în sprijinul vehiculelor electrice. excluderea financiară şi supraîndebitarea.wordpress. acumularea educaţiei primare universale. Coeziunea trebuie să reprezinte un factor-cheie al Stategiei UE 2020 şi trebuie să fie pentru teritoriul european în ansamblu. includerea activă. Conform Strategiei de la Lisabona41. de asemenea. combaterea virusului HIV. pentru a trăi în demnitate şi pentru a fi parte activă a societăţii. martie 2005 – martie 2008 şi martie 2008 – martie 2011 (sursa: MAE) 31 . Vice-preşedintele guvernului spaniol. îmbunătăţirea unui parteneriat global pentru dezvoltare. Europa are nevoie de un pact social între întreprinderi şi lucrători. asigurarea durabilă a mediului. el a remarcat faptul că “în scopul de a dezvolta o astfel de strategie. Stabilirea angajamentelor pentru acţiuni concrete pentru eradicarea sărăciei şi a excluderii sociale la toate nivelele. este un program al UE care a început in 2007 şi continuă până în 2013. astfel că. iar 2009 – anul creativităţii şi inovaţiei. La nivel internaţional au fost stabilite 8 obiective: eradicarea sărăciei şi foametei în lume. incluziunea grupurilor vulnerabile. gazduire decentă pentru toată lumea. PROGRESS. a amintit că înfiinţarea unei pieţe comune de energie şi a unei “Piete Unice digitale”. precum şi o reflecţie privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC)”. Promovarea beneficiilor societăţii.com/2010/02/ks-ep-09-001-en. principalele obiective stabilite pentru a fi combătut fenomenul sărăciei sunt urmatoarele:     Recunoaşterea drepturilor tuturor persoanelor. Egalitatea este un drept fundamental în UE. Cu toate acestea. şi are în proiect o strategie de includere socială în urmatoarele direcţii: sărăcia juvenilă. 40 Eurostat: “Combating poverty and social exclusion 2010 edition. A statistical portrait of the European Union 2010” disponibil pe http://romaniaintheworld. nu numai pentru regiunile cuprinse în cadrul Obiectivului “Convergenţă”. un nou model de guvernare. Imparţirea responsabilităţilor individuale şi colective în lupta contra sărăciei.Capitolul III teritorială este un avantaj în sine şi argumentul competitivităţii nu poate fi folosit pentru a o distruge”. Daca anul 2008 a fost declarat de catre UE anul dialogului intercultural.pdf 41 Implementarea SL a cunoscut trei cicluri până în prezent: martie 2000 – martie 2005. consolidarea egalităţii de şanse dintre bărbaţi şi femei. îmbunătăţirea sănătăţii materne. precum şi consolidarea educaţiei şi a politicilor de cercetare. trebuie să fie incluse în “Strategia 2020”. 201040 stă sub semnul combaterii sărăciei şi excluderii sociale. cu precădere a săracilor. a malariei şi a altor boli.

disponibilă pe http://eudirect. pag.Capitolul III Aceasta ar trebui să conducă la dinamizarea proceselor de convergenţă42 şi integrare economică. reducând datoria publică şi reformând sistemele de pensii şi sănătate. “Fundamentarea şi coordonarea politicilor economice în Uniunea Europeană”. a partenerilor economici și sociali. Competenţele şi capitalul intelectual. Articolul 3 din Tratatul de la Lisabona face din coeziunea teritorială un obiectiv explicit al politicii de coeziune în viitor. op. inițiative comunitare precum URBAN și LEADER. Dinu. Ţintea. Economică 2006.trei elemente apreciate ale politicii de coeziune. Iulia. lansând o amplă dezbatere publică pe tema coeziunii teritoriale și a implicațiilor sale strategice. Ed. coeziunea teritorială a fost asociată cu noțiunile de abordare integrată. economiile putând să-şi ridice eficienţa şi să dezvolte produse noi. care la rândul ei. au devenit factorii majori ai competitivităţii economice. În special. În plus. şi anume atingerea unei rate de 70% pâna în 2010. mult mai mult decât resursele naturale. De menţionat că pentru a atinge obiectivele Agendei Lisabona privind ocuparea forţei de muncă. a mai mult de 150 de asociații regionale și locale. 23. a organizațiilor societății civile. cit. Cristian. printre care se numără contribuțiile din partea tuturor statelor membre. Andreea Hotăranu .79-80 43 Drăgan. precum și din partea orașelor. care să conducă la creşterea producţiei potenţiale. Totuși. a instituțiilor de cercetare și a cetățenilor individuali. a aproximativ 100 de autorități regionale. În majoritatea contribuțiilor. În octombrie 200844. Ea prevede elaborarea unor politici macroeconomice sănătoase pentru a susţine procesul de creştere economică şi ocuparea forţei de muncă. sau abilitatea de a exploata forţă de muncă ieftină. numeroși respondenți au susținut faptul că această coeziune teritorială ar trebui să conducă la o îmbunătățire a dimensiunii teritoriale a 42 Marin.numai pe această cale. Spre satisfacția sa. precum şi stabilitatea preţurilor. Gabriela. Inovarea reprezintă cheia spre menţinerea şi fortificarea competitivităţii. au fost menționate ca fiind pozitive.ro/pdfs/nr%208. Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social European au adoptat fiecare câte un aviz referitor la cartea verde privind coeziunea teritorială. continuarea reformelor pieţei muncii.543 milioane de locuri de muncă suplimentare. Niculescu Aura. de guvernare la mai multe niveluri și de parteneriat . Comisia a primit 391 de răspunsuri. Comisia Europeană a adoptat o carte verde privind „coeziunea teritorială”. criza actuală și efectele sale asimetrice asupra diferitelor teritorii au mărit importanța coeziunii teritoriale în UE. întărirea viabilităţii finanţelor publice. promovarea competitivităţii şi dinamismului economiei prin majorarea investiţiilor în capitalul uman. este esenţială pentru atingerea unei dezvoltări economice susţinute.pdf 44 “Al șaselea raport intermediar privind coeziunea economică și socială” COM (2009) 295 final 32 . UE ar trebui să genereze cca. Socol. iar discuția pe marginea acestui subiect a primit un nou impuls.. Parlamentul European. în domeniul dezvoltării rurale.

Toţi europenii beneficiază de faptul că au drept vecini democraţii stabile şi economii de piaţă prospere. care este principalul indicator al temei “consum şi producţie durabile”. cu rate de creştere ascendente în timpul ascensiunii economice din perioada 2003 .eurostat. a principiului statului de drept şi a prosperităţii în Europa. fiscală sau de apărare”. Provocări viitoare pentru regiunile din UE Uniunea Europeană s-a extins de la şase membrii fondatori. Această evoluţie favorabilă a condus la o creştere a productivităţii resurselor.Capitolul III elaborării și a punerii în aplicare a politicilor comunitare. de noi transferuri de suveranitate spre Uniunea Europeană în domenii rezervate statului. în special în ceea ce privește amenajarea teritoriului. Un proces de extindere a Uniunii Europene administrat cu grijă duce la extinderea păcii.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-78-09-865/EN/KS-78-09-865-EN. Pentru marea majoritate. Declaraţia lui Robert Schuman dădea start construcţiei europene pe 9 mai 1950. Toți respondenții au fost de acord cu faptul că o mai bună coordonare poate fi obținută și prin intermediul unei guvernări la mai multe niveluri. forţa gravitaţională a Uniunii Europene a ajutat la transformarea ţărilor din Europa Centrală şi de Est din regimuri comuniste în democraţii moderne.8% în medie pe an. De exemplu. la 27 de state membre. democraţiei. “Europa are nevoie de un nou elan. este de părere Jean-Dominique Giuliani. Schimbări favorabile certe: Evoluţiile recente pot fi considerate ca favorabile pentru cei doi indicatori legaţi de “dezvoltarea socio-economică” şi “consumul şi producţia durabile”. ai sectorului privat și ai societății civile – în ceea ce privește formularea. După şase decenii. precum politica bugetară.2007. disponibil pe http://epp. PIB-ul pe cap de locuitor în UE-27 a crescut cu 1.1. Odată cu utilizarea de resurse (în termeni de consum material intern) în 45 “Sustainable development in the European Union”.1. Director al Fundaţiei Robert Schumann. continentul nostru traversează o fază critică: criza economică. III. În ultimii cincisprezece ani. Între 2000 şi 200845. acest lucru nu implică modificarea repartizării competențelor. numeroși respondenți au solicitat o mai bună coordonare şi coerență între diferitele instrumente și fonduri comunitare.PDF 33 . au scris jurnaliştii francezi de la “Le Figaro”. funcţionale. punerea în aplicare și evaluarea politicilor a fost subliniat în numeroase răspunsuri.europa. Rolul important al actorilor regionali și locali – inclusiv reprezentanții orașelor și ai localităților.ec.

rata de creştere a PIB-ului prognozat pentru 2010 ar varia de la -4% (Letonia) la 1.diploweb. şi a fost urmată de o scădere substanţială în 2008. 14 ţări membre vor prezenta un rezultat inferior sau egal cu media comunitară (0. care nu a fost susţinuta până în 2007. În conjunctura economică ulterioară. 46 http://www. În toate statele membre ale UE-27. Eurostat prevede pentru anul 201046 creşterea PIB-ului real cu o valoare de de 0. resursa de productivitate a UE-27 a crescut semnificativ cu 1.4%.9% în Slovacia. reflectă fazele ciclului economic.7%). ratele de creştere au scăzut la 0. Peste tot în UE-27. Creşterea economică a ajuns la un final brusc în 2008.7% în 2006. la o rată anuală mai lentă decât PIB-ul. Rata medie anuală de creştere în perioada 2000-2008 a fost de 1.com/UE-27-PIB-2009-2010-quelles.6% în 2000. Ratele ridicate de creştere economică.8%. După atingerea vârfului de 3. dar mai mic de 2%. măsurată ca rata de creştere a PIB-ului pe cap de locuitor.Capitolul III creştere. În 2010. ducând la o scădere a ratei de creştere până la 0.html 34 . Magnitudinea diferenţelor PIB-ului între ţări ar fi mai mică decât în 2009. predominante între anii 1990 şi 2000. rata de creştere a urcat la 2. iar 13 ţări membre vor afişa un rezultat mai mare decât media UE.7%. Previziunea PIB-ului pentru anul 2010 o puteţi observa în Anexa X. nu au fost atinse de-alungul prezentului ciclu economic.1% în medie pe an.9% în 2003. Creşterea economică.

europa. indicatorul de referinţă al consumului de energie în transport.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-78-09-865/EN/KS-78-09-865-EN. Evaluarea favorabilă moderată este un rezultat ale unor rate de creştere a PIB-ului chiar mai mari decât 2. Între 2000 şi 2007. prezintă semne ale decuplării relative a cererii de transport de energie de la creşterea economică. de-alungul aceleiaşi perioade.Capitolul III (Sursa: “Sustainable development in the European Union”.ec.PDF Schimbări favorabile moderate: În ceea ce priveşte “transportul durabil”. consumul de energie de transport în UE-27 a crescut în medie cu 1.5% pe an. în raport cu creşterea PIB-ului. care a depăşit creşterea consumului de energie. 35 .eurostat. disponibil pe http://epp.1% pe an.

În schimb.7% înregistrată în 1997.4%47 în 2007 aşa cum este relevată în Anexa XI. fie masculin. Cauzele agravării şomajului sunt multiple şi variate de la o ţara la alta. indicau unele progrese în ceea ce priveşte o viaţă mai sănătoasă şi mai lungă pentru cetăţenii UE. Un copil de sex fie feminin. ele mergând de la încetinirea ritmului creşterii economice şi implicit al investiţiilor. Cipru şi Finlanda). instabilitatea politică este un factor important de sărăcie a populaţiei.  Rata şomajului: Pe plan global. Deşi acest lucru a reprezentat o nouă creştere a ratei ocupării forţei de munca faţă de descreşterea relativă de 60. datele de ţară nu indică nicio modificare semnificativă cu privire la nivelul veniturilor persoanelor în vârstă. născut în 2006 era de aşteptat să trăiască.  Populaţia activă: Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani în rândul UE-27 a fost 65. datele referitoare la speranţa de viaţă şi la un stil de viaţă sănătoas în UE-25. rata de ocupare sub 60% a fost înregistrată în România. Modificări în rata de ocupare a lucrătorilor în vârstă UE-27 în perioada 2000 . Ratele ocupării forţei de muncă de peste 70% au fost realizate în şapte state membre (Danemarca. Ungaria.2008 reflecta progresul moderat către atingerea obiectivului conform căruia cel puţin jumătate din lucrătorii în vârstă vor trebui integraţi pe piaţa forţei de muncă până în 2010.Capitolul III In ceea ce priveşte sănătatea publică. aceasta rămâne sub ţinta de 70% pe care Consiliul European de la Lisabona a stabilit-o pentru anul 2010. Această tendinţă pozitivă indică o mai mare implicare a persoanelor în vârstă pe piaţa forţei de muncă şi o reducere a cererii pentru cheltuielile sociale. Italia.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-CD-09-001/EN/KSCD-09-001-EN. între 2005 şi 2007. la “criza structurală” a aparatului productiv. cel mai înalt nivel al şomajului se înregistra în ţările Uniunii Europene. 62 ani fara a avea vreo dizabilitate în timpul vieţii. Olanda. declinul pozitiv al riscului de sărăcie al persoanelor de peste 65 de ani în UE-15 în anii 1990 a revenit la o creştere în primii şapte ani ai acestui secol.eurostat. Surprinzător. Marea Britanie. Polonia si Malta. Nivelul veniturilor persoanelor de peste 65 de ani.europa. Suedia.PDF 36 . în anul 2006.ec. Indicatorii legaţi de calitatea vieţii şi de adecvarea pensiilor pentru vârstnici arată o dezvoltare mai degrabă negativă în ultimii ani. Austria. în medie. Referinţe despre rata riscului de sărăcie privind personele în vârstă sunt prezentate în Anexa XII: Pe termen lung. disponibil pe http://epp. comparativ cu venitul lor anterior prezintă creşteri negative între 2005 şi 2007. în majoritatea statelor membre. ca urmare a introducerii 47 “Europe in figures”. În plus.

6% în UE27. în opinia experţilor FMI. Dintre statele membre. copiii şi persoanele mai în vârstă sunt expuse riscului de sărăcie deosebită. Malta a rămas constantă la 7. Aceasta indică faptul că UE nu este încă pe drumul cel bun de a opri pierderea biodiversităţii până în 2010. care prevede pentru ţările industrializate o reducere a emisiilor poluante cu 5. Emisiile de gaze cu efect de seră ale UE-15 în 2007 au fost de numai 5% sub valoarea anului de bază de la Kyoto49.Capitolul III progresului etnic şi a necesităţilor restructurării acestuia. cele mai mici rate ale şomajului au fost înregistrate în Olanda (4.2% în perioada 2008-2012 în comparaţie cu cele din 1990 37 . “rigiditatea” pieţei forţei de muncă. respectiv absenţa unei reforme de profunzime a acestei pieţe. o cauză aparte a şomajului în creştere a constituit-o.0%). În 2007. care să o facă mai flexibilă la oferta şi cererea de muncă.7%) şi Spania (19. erau şomeri în februarie 2010. Date privind abundenţa de “păsări domestice”.4% în ambele zone. o şesime din locuitorii UE-25 trăiau sub pragul riscului de sărăcie. Gospodăriile cu un singur membru. Aceste calcule se bazează pe politicile şi măsurile suplimentare planificate 48 49 http://gozonews.019 de bărbaţi şi femei din UE-27. şi cele mai mari în Letonia (21. luând în considerare reducerile semnificative de emisii realizate începând cu anul 2004. din care 15.1%. În februarie 2009 acesta a fost 18. Abordarea “incluziunii sociale”. deşi numărul de păsări din ferme a scăzut în mod nefavorabil între 2000 şi 2006. arată că indicele pentru toate păsările domestice a rămas relativ stabil. În februarie 2010.com/12798/euro-area-unemployment-rate-at-10-0-eu27-at-9-6 Protocolul de la Kyoto= acord internaţional privind mediul. Eurostat estimează că 23. Cu toate acestea.0% în zona euro şi 20. rămânând în mod semnificativ deasupra reducerii de 8%. proiecţiile recente compilate de către Agenţia Europeană de Mediu indică faptul că obiectivele Protocolului de la Kyoto ar trebui să fie atinse. indicatorul de referinţă al riscului sărăciei arată că nu a existat nicio schimbare în numărul total de persoane expuse riscului de sărăcie în UE-25 din anul 2005.0%). definit ca 60% din venitul mediu disponibil echivalent al ţarii lor de origine. In cazul Uniunii Europene.749 aflaţi în zona euro. Schimbări nefavorabile moderate: Modificările sunt moderat nefavorabile pentru doi dintre indicatorii de referinţă legaţi de schimbările climatice şi energie.0%) şi Austria (5. cerută la Kyoto între 2008 şi 2012. rata şomajului în rândul tinerilor48 (sub 25 de ani) a fost de 20. unul dintre indicatorii de referinţă al resurselor naturale.

inclusiv utilizarea rezervoarelor de carbon şi aşa-numitelor mecanisme flexibile de la Kyoto. În ciuda creşterii consumului de energii regenerabile în UE-27 în perioada 2000 . A doua tendinţă este îmbătrânirea populaţiei (consecinţa directă a celei dintâi).4% din VNB. suprapopularea oraşelor are drept consecinţa şi tendinţa de depopulare a satelor. Rămâne de văzut cum vor rezolva municipalitatile eliminarea deşeurilor menajere şi epurarea apelor uzate în oraşe cu o populaţie care o întrece pe aceea a unor ţări întregi. Alte provocări la nivelul UE: Explozia demografică: creşterea demografică neîncetată prezentată în Anexa XIII este sursa principală a presiunii tot mai mari care este exercitată asupra sistemelor naturale din Europa. Tinerii pleacă la oraş. ponderea acestora în consumul de energie internă nu a crescut suficient pentru a fi pe calea către atingerea ţintei. printre care şi România.56% stabilită pentru anul 2010. Prima tendinţă constă în generalizarea pe plan mondial a unor rate ale natalităţii “de subînlocuire”. În general. s-au conturat trei tendinţe fără precedent în întreaga istorie a omenirii şi care vor modifica structura populaţiei mondiale în următorii 15 ani. După uşoare îmbunătăţiri în conservarea bancurilor de peşti între 2003 şi 2005. Urbanizarea populaţiei: Explozia demografică urbană va pune serioase probleme factorilor responsabili pentru mediul înconjurator. Cea de-a treia 50 Bari. capturile de peşte în toate categoriile au depaşit cu mult nivelurile durabile de exploatare. Schimbări nefavorabile certe: Modificările sunt în mod clar nefavorabile pentru al doilea indicator de referinţă al resurselor naturale. In opinia a tot mai mulţi specialişti50. Bucureşti. în timp ce bătrânii rămân să se ocupe cu munca pe ogoare. 2003. Editura Economică. precum şi a Sistemului UE de comercializare a Emisiilor. Ioan. pag 194-203 38 . “Probleme globale contemporane”. Cu toate acestea. In tot mai multe ţări. precum şi pentru indicatorul de referinţă legat de parteneriatul global.Capitolul III deja de statele membre. trebuie remarcat faptul că mulţi din indicatorii din categoria parteneriatelor globale au afişat tendinţe mai favorabile. În ceea ce priveşte angajamentele internaţionale ale UE. cota din venitul naţional brut (VNB) alocat de către UE-27 privind asistenţa oficială pentru dezvoltarea ţărilor în curs de dezvoltare a scăzut între 2005 şi 2008 la 0. peste totalul capturilor în afara limitelor biologice de siguranţă au crescut până la 21% în 2006.2007. deplasându-se astfel departe de ţinta intermediară de 0.

Pe lânga setul de reforme fiscale. angajaţii din sectorul public. prezentate de un sondaj realizat în primavara anului 2008 sunt prezentate în Anexa XIV. etc). pentru a evita transformarea sa “într-un muzeu social şi economic”.2008. dar a scăzut în perioada 2002 . Scimbări pe piaţa UE a forţei de muncă: Imigraţia în UE este mai mare decât emigraţia. iar altele noi s-au dezvoltat (manageri. Soluţii pentru provocări Europa are nevoie de o creştere economică rapidă şi susţinută. şi se estimează că aceasta va scădea la două până în 2060.Capitolul III tendinţă este apariţia unor vârfuri ale ratei mortalităţii pe perioade îndelungate de timp. aşa cum s-a exprimat. în perioada următoare. se pune problema de a sprijini. De asemenea.2. III. Raportul dintre persoanele în vârstă şi populaţia cu vârsta activă a crescut şi se estimează că va creşte în continuare. Adâncirea şi dezvoltarea complexă a pieţelor financiare ar putea accelera dezvoltarea. reforma asigurărilor sociale. muncitori înalt calificaţi.1. Atingerea acestor deziderate pentru ţările europene presupune o integrare economică mai pronunţată şi crearea unei pieţe financiare comune. Creşterea diferenţelor de venituri: In majoritatea ţărilor în dezvoltare . In Europa rata natalităţii a atins un nivel de subînlocuire. la patru în 2007. se pune problema aplicării celor mai bune măsuri şi politici care să facă faţă unor provocări de maximă importanţă. Guy Verhofstadt. Indicatorul a trecut de la cinci persoane cu vârstă activă pentru persoanele în vârstă de 65 de ani sau peste în 1990. a codului muncii şi reforma sistemului de sănătate. a îmbunătăţi 39 . având un impact puternic asupra sărăciei din mediul rural. liber profesioniştii. cu timp în urmă. sunt factori demografici cheie generatori de presiuni asupra finanţelor publice. Aspectele cele mai preocupante ale cetăţenilor UE. combinată cu media scazută a persoanelor cu vârste de pensionare. Creşterea raporturilor dependente de populaţia în vârstă. ale sistemului de pensii. Modificările structurale din economiile în dezvoltare (nou industrializate sau în tranziţie) şi-au pus amprenta asupra structurii claselor sociale: unele clase sociale au fost marginalizate. fără un “red tape” excesiv. precum şi de crearea de noi locuri de muncă. primul-ministru al Belgiei. disparităţile între mediul urban-rural contribuie în cea mai mare masură la nivelul ridicat al decalajelor intranaţionale între venituri.

Promovarea ocupării forţei de muncă  Portalul pentru ocuparea forţei de muncă EURES oferă sprijin celor care caută un loc de muncă şi doresc să facă uz de dreptul de a munci într-o altă ţară europeană.Capitolul III şi a întari economia bazată pe knowledge management şi tot ce ţine de aceasta – educaţia. după caz. inovaţia. astfel încât statele membre să aibă acces mai devreme la fonduri de până la 1. reprogramând cheltuielile şi majorând plăţile în avans de la începutul anului 2009.  Comisia a sugerat efectuarea unor modificări ale Fondului European de ajustare la globalizare (EGF). a intensificării acţiunilor de dezvoltare a competenţelor şi. e-government. 51 http://ec.europa.jsp?langId=ro&catId=736 40 .8 miliarde de euro în vederea consolidării politicilor active pe piaţa muncii. aceasta aducând bătrânului continent noi şi puternice motivaţii pentru creşterea viitoare. Lărgirea Europei este un caz de “win-win”.  Comisia Europeană a lansat un nou instrument de microfinanţare prin care să ofere microcredite întreprinderilor mici şi persoanelor care şi-au pierdut locurile de muncă şi doresc să înceapă o afacere pe cont propriu. dezvoltarea. propunerile vor oferi posibilitatea EGF să intervină mai rapid în vederea furnizării de fonduri pentru formare profesională şi pentru proiecte de plasare a forţei de muncă. a reorientării sprijinului în direcţia categoriilor mai vulnerabile. cercetarea. în vederea optării pentru finanţarea integrală din partea Comunităţii a proiectelor în cursul acestei perioade.eu/social/main. care a fost conceput pentru a sprijini lucrătorii disponibilizaţi să se reintegreze în muncă. Mobilizarea finanţării UE  Un pachet de măsuri de redresare51 în valoare de 200 de miliarde de euro a fost anunţat de Comisia Europeană în noiembrie 2008. IT etc. ca parte a strategiei sale de abordare a crizei economice şi financiare. Uniunea Europeană şi-a consolidat eforturile de promovare a ocupării forţei de muncă şi a incluziunii sociale. Aproximativ 170 de miliarde de euro vor proveni din bugetele statelor membre. În cazul în care sunt acceptate. iar UE şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) vor furniza împreună 30 de miliarde de euro. invenţiile. Bugetul anual disponibil sub egida EGF se ridică la 500 de milioane de euro.  Comisia a propus simplificarea criteriilor de acordare a sprijinului din partea Fondului Social European (FSE).

 Comisia Europeană a adoptat un “angajament comun în favoarea ocupării forţei de muncă” care ia în considerare priorităţile cheie şi acţiunile în vederea menţinerii locurilor de muncă şi acordării de asistenţă celor care se confruntă cu dificultăţi în perioada amenajării drumului către reconstrucţie.  Comisia şi-a intensificat monitorizarea situaţiei sociale şi a ocupării forţei de muncă. vizând promovarea ocupării forţei de muncă în contextul crizei.Capitolul III  Iniţiativa „New Skills for New Jobs” vizează îmbunătăţirea modului în care Europa analizează şi preconizează cerinţele viitoare în materie de competenţe ale economiei. Cooperarea cu partenerii sociali  Comisia a păstrat un contact strâns cu reprezentanţii angajatorilor şi sindicatelor pentru a discuta impactul crizei economice şi financiare.  Comisarul Vladimír Špidla a discutat cu privire la dimensiunea socială a crizei cu omologii săi din ţările G8 la reuniunea miniştrilor muncii din G8. din 2 aprilie 2009. care constituie unul dintre pilonii Strategiei pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă a UE. indica faptul că dialogul constructiv dintre angajatori şi sindicate poate ajuta UE să ia măsuri de contracarare a crizei. 41 . inclusiv printr-o reuniune tripartită la nivel înalt desfăşurată la 19 martie 2009.  Strategia europeană privind ocuparea forţei de muncă. publicat de Comisie în februarie 2009. care a convenit asupra acţiunilor internaţionale de stimulare a economiei şi de îmbunătăţire a reglementării sectorului financiar. Cooperarea cu partenerii internaţionali  UE a jucat un rol important în cadrul Summitului G20 de la Londra.  Un Raport privind relaţiile industriale. continuă să ofere un cadru statelor membre în direcţia unei acţiuni coordonate. desfăşurată la 30 martie 2009. inclusiv prin publicarea unei noi serii de rapoarte de monitorizare lunare privind prezentul context aflat în rapidă schimbare. Aceasta va contribui la armonizarea mai eficientă a persoanelor cu locurile de muncă şi va oferi o perspectivă asupra necesităţilor de formare profesională.

cu estimările de creştere cu 15% pentru perioada 2007-13. Alte masuri ce trebuie luate la nivelul UE-2752 în viitorul apropiat. în viziunea publicului informat. Studiu de caz .Capitolul III  Summitul european în domeniul ocupării forţei de muncă: 7 mai.2. A venit timpul să vorbim mai deschis despre o politică demografică…care este. aceasta este prima dată când România a avut oportunitatea de a beneficia de fondurile comunitare în cadrul Politicii de Coeziune. Este de aşteptat ca prin aceste investiţii. cit. “Fiecare naţiune are o politică economică şi o politică externă. Studiile preliminare sugerează că programele politicii de coeziune în România pot contribui substanţial la o creştere generală a produsului intern brut (PIB). României i-au fost alocat aproape 20 miliarde € în cadrul obiectivului “Convergenţă54” şi 455 € milioane în cadrul obiectivului “Cooperare Teritorială Europeană”. în cazul în care PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic de 75% din media UE.Impactul PCES asupra economiei Româneşti Impactul şi rezultatele Politicii de Coeziune în România Deoarece România s-a integrat în UE abia în 200753. pag 194-203 “European Cohesion Policy in Romania” disponibil pe http://ec. în cartea sa de referinţă “University of Life”. După cum observa Edward O. în cel mai puţin dezvoltate state membre şi regiuni. reprezentând 35% din populaţia UE-27 şi vizează să promoveze condiţii favorabile pentru creşterea economică şi pe cele care conduc la un timp real de convergenţă. asa cum a fost între 2000 şi 2002. populaţia optimă?” III. biolog la Harvard . oricare ar fi nivelul de consum pe care îl hotărăsc cetăţenii. “Programul Creşterea competitivităţii economice” şi “Programul 52 53 Bari.eu/regional_policy/ 54 Obiectivul de convergenţă se referă la regiunile caracterizate de niveluri scăzute ale PIB-ului şi ocupării forţei de muncă. 42 . şi la crearea a aproximativ 200 000 de locuri de muncă sustenabile. ca o consecinţă a crizei financiare. Trei programe vor primi finanţare din FEDR: “Programul Regional”. toate guvernele naţionale au nevoie de o politică demografică articulată cu grija şi sprijinită în mod adecvat. Ar trebui remarcat faptul că dezvoltarea rurală şi politica în domeniul pescuitului sunt separate. care să ţină seama de capacitatea de găzduire a ţarii. 2009 – consolidarea eforturilor de promovare a ocupării forţei de muncă şi a incluziunii sociale.europa. date fiiind limitele capacităţii de susţinere a resurselor funciare şi hidrografice din fiecare ţară. Wilson.. op. Ioan. proporţia populaţiei cu acces larg la aceste investiţii moderne să crească cu mai mult de zece ori. România are şapte programe. Acesta se aplică la 99 de regiuni. Investiţiile Europene în România 2007-13 Pentru perioada 2007-13.

care traversează UE. Aproape 570 milioane € vor fi investiţi în sprijinirea afacerilor.3 miliarde (echivalentul a 28% din alocarea totală) vor fi cheltuiţi pe reducerea deficitului ridicat de infrastructură a ţarii. a locurilor de muncă şi a competitivităţii. instrumentul de inginerie financiară. Construirea de aproximativ 1 400 km noi de drumuri vor fi finanţate din fondurile din cadrul priorităţii desemnate de Reţelele TransEuropene de Transport (TEN. Se preconizează că în jur de 56. Toate regiunile din România sunt eligibile în cadrul Obiectivului “Convergenţă”. “Programul de Mediu” şi “Programul Transport”. Pentru perioada 2007-13. Aplicarea Strategiei Lisabona pentru creştere economică şi locuri de muncă Relansarea Strategiei de la Lisabona a Uniunii în 2005. Politica Europeană de Coeziune a acordat o importanţă tot mai mare livrarii aşa-numitelor "Obiective Lisabona". România intenţionează să utilizeze noi instrumente financiare inovatoare. în topul ordinii de zi a Uniunii. Fondul Social European (FSE) va sprijini 15 000 de cursanţi în management şi dezvoltare a competenţelor pentru 280 000 de cursanţi. Un total de 940 milioane € vor fi investiţi în măsuri pentru ocuparea forţei de muncă.Capitolul III Asistenţă tehnică”.6 miliarde € la cercetare şi inovare pentru a asigura competitivitatea economică durabilă pe termen lung. dorea să consolideze poziţia competitivă a regiunilor europene în economia mondială prin plasarea creşterii economice. Aproape € 445 milioane din fonduri vor fi investite în dezvoltarea reţelelor moderne de largă utilizare şi e-servicii pentru întreprinderi şi cetăţeni. Principalele priorităţi ale Politicii de Coeziune în România 2007-13 Îmbunătăţirea infrastructurii de bază a transportului şi accesibilitatea este o prioritate de top. Politica de coeziune va contribui cu 2. Aproape € 5. în timp ce două programe vor fi finanţate de către FSE şi se vor concentra pe dezvoltarea resurselor umane şi îmbunătăţirea capacitatii administrative. cu o mare parte a acestor resurse axate pe sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri). vor fi finanţate atât de FEDR cat şi de Fondul de Coeziune.2% din fonduri vor contribui direct la priorităţile Lisabona pentru creştere economică şi locuri de munca.T). care să combine subvenţii şi împrumuturi. Două programe orientate spre infrastructură. De asemenea. Aproximativ 5000 de IMM-uri este previzionat să primească sprijin din partea Fondului de Coeziune. 43 . cum ar fi JEREMIE (Resurse Europene Comune pentru Microîntreprinderi şi Intreprinderi Mici şi Mijlocii).

eu/regional_policy/ 44 .8 miliarde € (14. Mai multe sectoare ale economiei. toate acestea conducând la scăderea nivelurilor de activităţii economice. predominantă în mai multe regiuni.6 miliarde (aproape 45% din totalul alocărilor. În ansamblu. Totalul alocărilor pentru investiţii. Creşterea PIB-ului se preconizează a fi negativă. România se confruntă cu disparităţi regionale. înainte de ridicarea ei în jurul valorii zero în 2010. şi care reprezintă cea mai mare proporţie în termeni relative. Situatia socio-economică şi a ocupării forţei de muncă în România După o perioadă de creştere puternică între 2006 şi 200855 (7. industria petrochimică. şi a cererii externe slabe.europa. scăderii încrederii consumatorilor şi investitorilor. O parte de 2.2 miliarde €. cu o rată a populaţiei ocupate în agricultura de subzistenţă.1% în 2008). este de aşteptat să fie în jur de 150 000 (din care 65 000 vor fi romi). Numărul de participanţi la cursuri de formare/programe de reorientare profesională pentru grupurile vulnerabile. În plus. contribuind direct la îmbunătăţirea mediului (inclusiv tratarea apei) este de € 8. cum ar fi.Capitolul III O parte de 1. Finanţarea va fi furnizată pentru 15 000 de studenţi la doctorat şi pentru îmbunătăţirea competenţelor a 75 000 de persoane din personalul didactic. Iniţiativa JASPERS (Asistenţă Comună pentru Susţinerea Proiectelor în Regiunile Europene). România se subclaseseaza în imediata 55 “The European Social Fund in Romania.2 miliarde € vor fi investite în educaţie şi măsuri de instruire pentru a sprijini dezvoltarea unei societăţi bazate pe cunoaştere. şomajul este aşteptat să crească la aproximativ 8% în 2010. 2007-2013” disponibil pe http://ec. cu proiecte privind eficienţa energetică şi energia regenerabilă stabilite pentru a beneficia de 604 milioane €.6% din contribuţia comunitară totală) vor fi investite în domenii care contribuie direct la atenuarea schimbărilor climatice. decât a oricarui stat membru). automobilelor şi de construcţii au simţit impactul crizei în concordanţă cu efectele negative asupra situaţiei pieţei muncii. Acest lucru se datorează în mod deosebit înăspririi condiţiilor de creditare. textile. economia României a fost încetinită în timpul crizei globale financiare. în timp ce aproximativ 10 000 de profesionişti sunt aşteptati să participe la programe de formare în domeniul incluziunii sociale. Agricultura reprezintă încă aproximativ o treime din forţa de muncă ocupată. deşi productivitatea şi contribuţia la PIB rămâne la niveluri foarte scăzute. Datorită acestor factori. va asista autorităţile române în pregătirea aplicatiilor majore de proiecte pentru sprijinul din partea fondurilor. Un birou a fost înfiinţat la Bucureşti. Incluziunea socială a grupurilor defavorizate va fi sprijinită în valoare de aproximativ 1.

până în 2050.8 milioane în 1992 la 21.5% în rândul femeilor. datorită creşterii negative şi emigrarii. Ţara are.Capitolul III apropiere a obiectivelor europene de ocupare a forţei de muncă în proporţie de 70% şi încadrarea în muncă a 60% din femei. Mai mult de jumătate din persoanele cu vârsta peste 15 de ani au competenţe de citire deficitare (unul din cele mai mici scoruri din UE) şi România se confruntă de asemenea cu cea mai mică rată din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte participarea adulţilor la educaţie şi formare.9% din populaţie este în vârstă de 65 de ani sau peste şi rata fertilităţii a scăzut (de la 1. în timp ce unul din cinci elevi părăsesc şcoala timpuriu (19. Rata totală de ocupare a fost de 59% în 2008 şi 52. de asemenea. ajungand între 17 şi 19 milioane.2 % în 2008). care suferă de un risc ridicat de excluziune socială. precum şi sprijinirea formulării de politici publice. Populaţia ocupată a României a fost puţin peste 10 milioane în 2006.16% în 2003 la 0. Contextul macroeconomic 45 . 14. stabil şi neutru din punct de vedere politic. continuarea reformelor care vizează descentralizarea. Este de aşteptat să scadă în continuare.4 copii/femeie în 1997 la 1. şomajul în rândul tinerilor sub 25 de ani a rămas relativ ridicat (18. În ciuda unei populaţii în scădere. România se confruntă de asemenea cu puternice provocări demografice. FSE pentru Romania vizează abordarea acestor provocări prin îmbunătăţirea calităţii sistemelor de educaţie şi formare profesională (inclusiv de învăţare pe tot parcursul vieţii şi reducerea abandonului şcolar).5 milioane în 2008. care reduce şansele tinerilor de a obţine un loc de muncă. cum ar fi romii.6% în 2008). Ratele mai mari de angajare pentru femei sunt de asemenea vizate prin măsuri care furnizeaza o mai bună reconciliere a vieţii profesionale cu cea de familie. grupuri etnice importante. Deşi acest tip de finanţare a crescut în ultimii ani. prin crearea unui corp de funcţionari publici profesionişti. principala prioritate a Guvernului român este de a îmbunătăţi procesul de luare a deciziei. În administraţia publică.3 în 2007).05% în 2008. cota sa din PIB a scăzut de la un vârf de 0. Mai sunt multe lucruri de facut pentru a finanţa măsurile active de ocupare. Populaţia a scăzut de la 22. Datele statistice in ceea ce priveşte populaţia sunt prezentate în Anexa XV. precum şi facilitarea tranziţiei tinerilor în ocuparea forţei de muncă (bazată inclusiv pe pregătire la locul de muncă). îmbunătăţirea furnizării de servicii către cetăţeni. ca urmare a lipsei competenţelor de bază. În plus. spre deosebire de majoritatea statelor membre care investesc în jur de 1% din PIB.

impactul negativ al crizei s-a reflectat în reducerea PIB cu 7. formarea brută de (Sursa: Raportul Strategic Naţional 2009 privind implementarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune) capital fix înregistrând un ritm mediu anual de 22. Pe ansamblul perioadei. determinată de diminuarea cererii interne cu 13. a cărei creştere medie anuală de 11. consumul final a scăzut cu 11.1%. În ceea ce priveşte consumul final.4%.6% s-a bazat atât pe consum. 56 “Raportul Strategic Naţional 2009 privind implementarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune” disponibil pe http://www.1%.6%. În cadrul cererii interne.Capitolul III În intervalul 2006-200856 produsul intern brut din România a continuat să crească. Evolutia PIB poate fi remarcată în tabelul de mai jos:  Evoluţia economiei reale din primele 9 luni ale anului 2009 a fost puternic afectată de criza economică şi financiară care a început să se manifeste uşor în România încă din trimestrul III 2008.7% şi a celei externe cu 10.fonduri-ue. ritmul mediu anual de creştere a fost de 7. ritmul mediu anual de creştere a fost de peste 9%. cât şi pe investiţii. pentru ca în trimestrul IV să acţioneze mai vizibil. iar formarea brută de capital fix cu 22.  Cumulat pe primele 9 luni ale anului 2009. an de an.6%. În această perioadă investiţiile s-au accelerat. Principalul factor de susţinere a creşterii a fost cererea internă.1%.ro/ 46 .

activităţi care au recuperat în a doua parte a anului din diminuarea producţiei. • diminuarea activităţii în construcţii. Germania etc. atât exporturile de bunuri.2% şi respectiv 18. PIB reducându-se cu 1.Capitolul III  Reducerea exporturilor de bunuri şi servicii cu 10.3% a determinat o contribuţie pozitivă a exportului net la creşterea reală a PIB (+8. ceea ce a determinat scăderi de producţie în activităţile industriale conexe. În structura industriei se remarcă evoluţii distincte ale unor activităţi industriale: . iar a importurilor intracomunitare în importurile totale de 71. ca urmare a normelor de prudenţialitate impuse de BNR.3 procente). exporturile şi importurile intracomunitare înregistrând dinamici superioare exporturilor şi importurilor totale.6% în trimestrul III faţă de trimestrul II 2009. În primele 10 luni ale anului 2009. ponderea exporturilor intracomunitare în exporturile totale a fost de 72%.7%. .  Din trimestrul II 2009 declinul economic a început să-şi reducă amplitudinea. În aceste condiţii.1% şi a importurilor cu 24.).7%.9% în construcţii. prezentat în Anexa XVI a înregistrat creşteri semnificative în condiţiile creşterilor economice de 6-7%. comerţul exterior de bunuri.  Valoarea adăugată brută s-a diminuat în primele 9 luni ale lui 2009 cu 11. cât şi importurile de bunuri FOB majorându-se cu o medie anuală de 14. cele mai afectate fiind activităţile industriale care au ca destinaţie de producţie exportul. efectele crizei financiare şi economice s-au amplificat determinând scăderea exporturilor de bunuri cu 18. Motivaţia efectelor crizei economicofinanciare asupra acestor ramuri se explică prin: • restrângerea pieţelor externe din cauza crizei economice din principalele ţări partenere ale României (Italia.1% faţă de trimestrul I şi cu 0.3%.1% în industrie. • restrângerea creditelor acordate agenţilor economici de către băncile comerciale. .2% în servicii şi cu 1. Franţa.activităţi care nu au fost afectate de criză. cu 6.activităţi afectate substanţial de efectele crizei financiare. Comerţul exterior intracomunitar a fost mai intens în anul 2007 pe fondul aderării României la UE. Evolutia producţiei industriale poate fi urmarită în Anexa XVI: În perioada 2007-2008.2% în agricultură. Majoritatea ramurilor industriale au fost afectate de criză. cu 7.1% şi a importurilor de bunuri cu 35. 47 .

Cristian. faţă de 4. respectiv 63.1% în noiembrie 2008. op. necesare pentru aderarea la zona euro. rata anuală a inflaţiei a atins nivelul de 4. în sfârşit. datoria publică a României va atinge 70. deficitul comercial FOB-FOB a ajuns să reprezinte doar 33.com/articole/datorie+guvernamentala+romania Marin. faţă de perioada corespunzătoare din anul anterior. iar numărul de salariaţi cu 0. Atât în anul 2007. Creşterea veniturilor58 57 58 http://www.7%. cit. în contextul abandonarii acordului cu FMI şi. la 55. În primele 10 luni ale anului 2009.6% în 2012 şi.4%.5% în luna noiembrie 2009.8% din deficitul perioadei corespunzătoare a anului 2008 (11.Capitolul III Corespunzător acestei evoluţii. în consecinţă.1 puncte procentuale inferioară celei consemnate pe parcursul aceleiaşi perioade din anul 2008. Datoria publică guvernamentală continuă să aibă un nivel redus în raport cu limita maximă stabilită prin Tratatul de la Maastricht de 60% din PIB. Dinu. Socol. cea mai mare rată de ocupare s-a înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (62. iar în luna noiembrie 2009.1% din deficitul perioadei corespunzătoare a anului 2008.5%. iar cea mai mică în regiunea Sud-Est (54.3%. a finanţării aferente întelegerii. deoarece gradul de înzestrare cu capital al forţei de muncă se majorează.ziare. În semestrul I 2009. Marius. deficitul de cont curent s-a ajustat semnificativ reprezentând 27. creşterea fiind generată de finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice prin emiterea de titluri de stat pe piaţa internă şi a tragerilor din pachetul financiar extern de la Fondul Monetar Internaţional. faţă de sfârşitul anului 2008.3%). Marinas. În primele 11 luni ale anului 2009. Comisia Europeană şi Banca Mondială. cu 0. Populaţia ocupată cu vârstă de muncă a scăzut cu 0. se estimează că datoria publică guvernamentală va înregistra un nivel de 22.3%). a ajuns la 4. la 70.2% din PIB in 2010. cât şi în anul 2008. Migraţia lucrătorilor cu o calificare redusă asigură o creştere economică temporară. Investiţiile străine directe au acoperit deficitul de cont curent în proporţie de 94. La nivel inter-regional. 37 48 . Rata medie lunară de creştere a preţurilor de consum a fost de 0. Potrivit datelor transmise de Guvernul României57. respectiv 55. la 63.1% în 2011.4% din PIB în 2013.8% din PIB). Rata şomajului înregistrat s-a majorat la 7. In lipsa pachetului financiar de la FMI şi Comisia Europeană. datoria publica guvernamentala se va ridica la 45. în contextul dificultăţilor generate de criza economică.7%. cât şi în interiorul regiunilor se înregistrează fluctuaţii ale ratelor de ocupare a forţei de muncă.1%.65%.41%. Pentru 2009. situaţia ocupării s-a înrăutăţit. depăsind cu peste zece procente unul dintre criteriile de la Maastricht.4% din PIB în 2013. pag.4%..

an în care. Totuşi. regiunea Centru. calculat ca raport între cea mai dezvoltată regiune (Bucureşti-Ilfov) şi cea mai puţin dezvoltată regiune (Nord-Est) în termeni de PIB/locuitor. la o distanţă apreciabilă. deoarece aceasta a atras un volum scăzut de ISD/locuitor .3% în regiunea Bucureşti-Ilfov.76 în anul 2004 la 3. La sfârşitul anului 2007.678 în 2006 la 0.3% din investiţiile străine directe totale în România. Urma. Regiunea Bucureşti va devansa.6%). mediu. de peste 2 ori nivelul PIB.55 în anul 2009. Investiţiile străine directe continuă să fie un element important care contribuie la adâncirea disparităţilor regionale prin concentrarea lor excesivă în anumite regiuni. aceasta nu ar implica în mod obligatoriu o creştere economică pe termen lung. investiţiile străine directe se concentrau în proporţie de 64. a înregistrat o scădere în toate regiunile de dezvoltare. va arăta că ierarhia din 2009 se va păstra. calitatea necorespunzătoare a resurselor umane şi gradul scăzut de dotare a regiunilor cu infrastructură de bază (îndeosebi transport. sume care însă stimulează mai ales consumul. Nivelul redus al investiţiilor străine directe atrase. Daca migraţia lucrătorilor mai puţini calificaţi are efecte favorabile asupra economiei de origine (rata şomajului este mai redusă. PIB/locuitor la nivel regional. Aceata poate fi justificată prin slaba tendinţă de respecializare a României. a atras 49 . creşterea economică nu este una permanentă. dacă lucratorii superior calificaţi nu ar emigra. care a atras numai 8. la orizontul anului 2010. comparativ cu anul 2004. mai ales în domeniile tradiţionale. Indicele de disparitate a produsului intern brut pe locuitor faţă de total ţară. a înregistrat o evoluţie asemănătoare celei naţionale.Capitolul III se explică şi prin transferul salariilor în propria ţară. migraţia celor cu o calificare superioară contribuie la reducerea potenţialului de creştere al acelei economii. scade deficitul de cont current). scăzând în celelalte regiuni. în două regiuni: Bucureşti-Ilfov (+30%) şi Sud (+0. în cazul unor regiuni se constată o uşoară îmbunătăţire a indicelui (regiunea Nord – Est de la 0. PIB/locuitor a crescut continuu din 2004 până în 2009. In cazul României. Migraţia populaţiei este reliefată de graficele din Anexa XVII. Indicele de disparitate regională. Indicele de disparitate faţă de media naţională în anul 2009 a crescut. constituie factori care afectează şi accentuează încă disparităţile de dezvoltare între regiunile ţării. sănătate). predominanţa activităţilor rurale cu valoare adăugată mică.ului pe total economie. educaţie. din cauza crizei financiare şi economice mondiale. Totuşi. a înregistrat o creştere de la 2. cea mai puţin dezvoltată. Aspecte regionale Cel mai important indicator de analiză al disparităţilor regionale.685% în 2010). Regiunea Nord-Est.

în sensul că.8% în luna decembrie 2009 şi 4. Indicatorii cheie ai dezvoltării regionale în România sunt prezentaţi în Anexa XVIII: În cifre concrete. Strategia viitoare a României de depaşire a decalajelor economice 59 “Comunicat de presă privind rata şomajului ianuarie 2010” disponibil pe http://www.html 50 . din care 443. reprezentând 47. depăşindu-se astfel de 2. Vest şi Centru. care însumează 5.9% în aceeasi lună a anului 2009. măsurat prin numărul de IMM/1000 locuitori.7 mil.982 de persoane. regiunea SudEst a înregistrat cea mai mare scădere (-20%). 16 mld.12 mil. Plăţile de fonduri către beneficiari. urmată de regiunile NordVest. din care 306. din care contribuţia UE însumează 2. Euro. Contribuţia UE solicitată este de cca. În anul 2009. Centru.6 mld. femei.7 mld. Numărul contractelor/deciziilor de finanţare încheiate cu beneficiarii de proiecte a fost de 1887 (din cele 2672 proiecte aprobate).6% din investiţiile străine directe în România. Sud-Vest. Euro reprezintă fonduri UE şi 4.anofm. în valoare de 23.info/raportul-absorbtiei-fondurilor-europene-2007-2010. Euro în 2009. comparativ cu anul 2005. Sud. cu excepţia Regiunii Bucureşti-Ilfov. 130% peste media naţională). Euro. în timp ce regiunea Centru.3 mld. au înregistrat rate ale şomajului peste media naţională.977.8 ori alocarea UE pentru perioada 2007-2009. Euro. Comparativ cu anul 2005. Euro co-finanţarea de la bugetul de stat.ro/1790_ratasomajului-in-luna-ianuarie-2010 60 http://eufinanţare.6 mld. reprezentând prefinanţări şi rambursări efectuate de autorităţile de management totalizau 447. stadiul general al implementării proiectelor ăn România60: Numărul total al proiectelor depuse pentru finanţare în cadrul celor 7 PO în 2009 a fost de 12975. cea mai mare creştere (+7%).8 mil. toate regiunile din România.6% din valoarea alocării UE pentru perioada 2007-2009. Cele mai numeroase IMM-uri se găsesc în Regiunea Bucureşti-Ilfov (cu aprox.1%. cu o valoare eligibilă totală de 3. Sud-Est). Numarul total al şomerilor înregistraţi în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă a fost de 740.Capitolul III numai 1. Deosebiri între regiunile ţării se înregistrează şi în ceea ce priveşte spiritul antreprenorial. Rata somajului înregistrată în luna ianuarie 201059 a fost de 8. rata şomajului în 2009 a scăzut către media naţională sau s-a menţinut constantă faţă de aceasta în regiunile mai slab dezvoltate (Nord-Est. Euro. O oarecare convergenţă între regiunile din România a avut loc în ultimii ani. faţă de 7. Euro.

dezvoltarea infrastructurii primare. consolidare instituţională. înfiinţarea parcurilor industriale. implementare.  Formarea permanentă a forţei de muncă (educaţia continuă.  Conceperea unei strategii pentru reţinerea lucrătorilor înalt calificaţi prin: înfiinţarea parcurilor tehnologice. proiectare.Capitolul III Obiectivul României este să atragă efectele pozitive ale integrării. pe când preponderenţa celor de comercializare atrage forţă de muncă slab calificată. România trebuie să devină un căutător de rentă în statutul de ţară membră a UE.  Dezvoltarea infrastructurii concomitent cu reducerea costurilor de tranzacţie (cadru legislativ stabil şi coerent. Pârghii fiscal.t.  Specializarea în domenii cu valoare adăugată ridicată. salarii ridicate. sistem juridic în materie comercială functional. 51 . Măsuri:  Atragerea beneficiilor integrării prin existenţa unui “izvor de elite” însoţită de o puternică strategie de lobby la nivel birocratic European. etc).c. Trebuie stimulate delocalizarea spre România a activităţilor de conceptualizare deoarece acestea incubă inovare. spirit antreprenorial. design.  In vederea depăşirii capcanei sărăciei. etc).  Promovarea unui puternic curent de antrenare a creierelor prin: crearea unor medii propice inovării. liberalizarea intrărilor şi ieşirilor pe/de pe piaţa. creativitate. stimularea înfiinţării de parteneriate învătământ-cercetare-incubatoare de afaceri. folosind ca instrumente: Cheltuielile de cercetare-dezvoltare. externalităţi tehnologice pozitive. implicit pentru creşterea salariilor. guvernanţa corporativă eficace.  Aplicarea unui mix de măsuri pentru atragerea investiţiilor străine directe. mediu de afaceri stimulativ. profesionalizată)= lucratori calificaţi=creşterea atractivităţii regiunii pentru celelalte firme=atragerea altor lucrători calificaţi. Creşterea calităţii actului educaţional. Formarea permanentă a forţei de muncă “learning by doing” . domenii care să fie interconectate (nu este indicată specializarea în foarte multe domenii). România trebuie să atragă activităţile de conceptualizare (cercetare-dezvoltare. stimulente fiscale acordate firmelor din domeniile de înaltă tehnologie e. îmbunătăţirea stimulentelor economice.

61 Irimia. 3. p. dacă susţinem necesitatea coeziunii economice. v. Mai precis. Trebuie promovate politici bugetare şi instituţionale61 care să susţină creşterea coeziunii şi în interiorul României. este firesc să susţinem necesitatea coeziunii şi în plan naţional. Economie şi administraţie locală. care să fie competitive la nivel European. Horia. Si pentru politicienii români este necesară o coerenţă şi consecvenţă în discursurile şi acţiunile externe cu cele interne. dacă susţinem fonduri sporite pentru “ţările sărace”. 10.43-45. PI3986 52 . Martie 2005. nr. “Coeziunea economico-socială : niveluri teritoriale”. sociale şi teritoriale în plan European.  Forţarea importurilor de înaltă tehnologie=intensificarea activităţilor de inovare=creşterea profiturilor (rentelor de monopol)=creşterea valorii adăugate a exporturilor etc.Capitolul III  Stimularea fuziunilor şi achiziţiilor între/de către firme puternice.

transând de asemenea şi propuneri pentru măsurile pe care autorităţile naţionale le pot întreprinde. cercetarea. dar mai ales a guvernelor statelor membre. dezvoltarea. precum şi de crearea de noi locuri de muncă. Demersul meu în acest context a fost de a studia în amănunt bibliografia corespunzatoare temei “Politica de coeziune economică şi socială” şi numeroase surse online care prezintă informaţii despre această temă. Pe lânga setul de reforme fiscale. invesţiile. de a face o sinteză şi de a extrage informaţii şi date empirice. De asemenea. Politica de coeziune se află în prim-planul efortului de ameliorare a poziţiei competitive a Uniunii în ansamblul ei. ale sistemului de pensii. în care PCES poate reprezenta o rampă de relansare economică. care să conducă la creşterea producţiei potenţiale. se pune problema de a sprijini. întărirea viabilităţii finanţelor publice rămân unele din preocupările de bază ale Uniunii Europene. aceasta aducând bătrânului continent noi şi puternice motivaţii pentru creşterea viitoare. ca membră a UE şi nu numai. Elaborarea unor politici macroeconomice sănătoase pentru a susţine procesul de creştere economică şi ocuparea forţei de muncă. Lărgirea Europei este un caz de „winwin”. dar mai ales în condiţiile actualei crize financiare globale. inovaţia. etc. continuarea reformelor pieţei muncii. în perioada următoare. IT etc. indicatorii de referinţă în ceea ce priveşte PCES şi a fluctuaţiilor acestora. In “Capitolul III” al lucrării de faţă au fost prezentate principalele provocări ale economiei Româneşti în contextul actual. O asemenea analiză se dovedeşte a fi necesară în condiţiile noilor cerinţe pe care le ridică participarea organizaţiilor româneşti la un mediu competitiv european şi global. Ca rezultat al proiectului se doreşte identificarea şi descrierea impactului pe care PCES a avut-o de-alungul timpului asupra statelor membre.Concluzii CONCLUZII Premisa teoretică a proiectului este teza că. e-government. 53 . reforma asigurărilor sociale. Europa are nevoie de o creştere economică rapidă şi susţinută. în contextul globalizării – proces definitoriu al începutului de mileniu III. şi în special supra economiei Românesti. şi în special a regiunilor ei cel mai puţin dezvoltate. care să-mi permită realizarea studiului de caz intitulat “Reforma PCES şi impactul ei asupra economiei româneşti”. se pune problema aplicării celor mai bune măsuri şi politici care să facă faţă unor provocări de maximă importanţă. promovarea competitivităţii şi dinamismului economiei prin majorarea investiţiilor în capitalul uman. a codului muncii şi reforma sistemului de sănătate. a îmbunătăţi şi a întări economia bazată pe knowledge management şi tot ce ţine de aceasta – educaţia. de accesibilitate şi servicii de interes economic general. precum şi stabilitatea preţurilor.

Index anexe INDEX ANEXE Anexa I Anexa II Anexa III Anexa IV Anexa V Anexa VI AnexaVII Anexa VIII Anexa IX Anexa X Anexa XI Anexa XII Anexa XIII Anexa XIV Anexa XV Anexa XVI Anexa XVII Anexa XVIII Momente importante ale PCES Fondurile Structurale 2000-2006 PCES 2007-2013 Regiunile de dezvoltare din România Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 Principiile financiare Programarea PND 2007-2013 Programele Operaţionale Alocarea Programelor Operaţionale 2007-2013 Previziunea PIB-ului Rata populaţiei active Rata riscului de sărăcie Rata creşterii demografice Provocările cetăţenilor UE Date statistice.populaţie Evoluţia producţiei industriale şi a comerţului exterior de bunuri Grafic.migraţia populaţiei Indicatori cheie ai dezvoltării regionale în România 54 .

Ed. Revista Euroconsultanţă. Ed. Editura Luceafărul. Tribuna economică. Gabriela. Silviu. l’Europe ne le feras pas” . pag 194-203 3. 2006. 2001. Oxford University Press. “Ce que la France doit faire. PI3986 12.“ Emergenţa acordurilor de integrare regională în cadrul economiei mondiale”.. Mihaela. Avram. Dinu. nr. Mureşan. Economie şi administraţie locală”. pag. Vol. “Economia Uniunii Europene”. p.pag. Editura ASE. pag. Drăgan. 2005. “Uniunea Europeană şi aderarea României”. PI4199 17. p. Negut. Dumitru. pag. Bari. 669. Editura Sylvi. Martie 2005. Andreas. 112. 450 5. pag. pag. “Mecanisme de convergenţă şi coeziune”. Delors. 393 9. Brunete. 2005. “European Union Politics”. p. Marius.” Elemente de economia şi politica comerţului internaţional”. ASE. “Coeziunea economico-socială : niveluri teritoriale”. 45. nr. 47-64. Editura ASE. 17/2005. pag. Niculescu Aura. Cini. 17/12/2004. 10. Camelia. 2003. Miron. Cristian. Marin. Ed.6. Miron. 132 6. August 2006 10. Editura ASE. nr. Marinaş. Mihaela. Candidatu. Dinu. Journal La Croix. Economică.43-45.79-80 14. Marcela Cristina. Ioan. pag. 12 7. Jurnalul economic. Cristian. Irimia. “From European Spatial Development to Territorial Cohesion Policy”. ASE. Ion. “Fondurile Structurale şi de Coeziune acordate statelor integrate în Uniunea Europeană” 11. 3.Bibliografie BIBLIOGRAFIE 1. nr. Horia. J. Mureşan. 2005. “Probleme globale contemporane”. “Euroregiunile – un pas necesar spre integrarea europeană”. Socol.82-84. Bucureşti. 250-251-262 8. Hurjui.1. 16. v. Revista Jurnalul Economic ISSN 1454-4296 11-12/2003 Ed. Faludi. ”Societatea informatională şi politica europeană de coeziune”. Politici commune ale UE”. Michelle. Economică. 40. “Fundamentarea şi coordonarea politicilor economice în Uniunea Europeană”. 2002. pag. Socol.v. 12 15. 63 55 . pag. 2. 340-345 4. pag. Bucureşti. PI3810 16. p. Editura Economică. 37 13 Marin. 2007. 2003. “Arhitectura politicii de coeziune în contextul extinderii”. ”Comerţ Internaţional”. Dumitru. 2006. Bucureşti. 2003. Regional Studies. “Uniunea Europeană între federalism şi interguvernamentalism. Sorin.

“The European Social Fund in Romania. pag.eu/regional_policy/ 24. nr. Socol. partea I.1903. “European Cohesion Policy in Romania” disponibil pe http://ec. Onica. “Fondurile Structurale şi de Coeziune 2007-2013” Indrumar. “Cohesion policy should be more than a handout” 17 January 2010.fseromania. “Reforma politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru intervalul 2007-2013”.files. “Al șaselea raport intermediar privind coeziunea economică și social” COM (2009) 295 final 23. 2006. p.pdf 34.com/en/regional-policy/cohesion-policy-should-be-more-hand-outsays-spanish-presidency-news-260046 28. Cristian.UG IR . Februarie. convergenţă şi coeziune” .europa. 61-66. 2007.nr. PI4224 21.eu/regional_policy/policy/history/index_en.Third report on economic and social cohesion”. “Politica de coeziune între convergenţă şi competitivitate”. decembrie 2006. Uniunea Generala a Industriasilor din România .php?option=com_content&task=blogcategory&id=2&It emid=6http://ec.com/2010/02/ks-ep-09-001-en. PI3835 19.pdf 33. A statistical portrait of the European Union 2010” disponibil pe http://romaniaintheworld. 25. 2004. “Implementarea fondurilor structurale şi de coeziune în România”. Paul. “Raportul Strategic National 2009 privind implementarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune” disponibil pe http://www.europa. Iova. disponibil pe http://www. Socol.europa. Rinderu. “Modelul european : creştere economică. Revista Finanţe Publice şi Contabilitate. 13.ro/index. Economie teoretică şi aplicată”. 6.pdf 26. “A new partnership for cohesion”. Aura. 22/2006 20.ro/pdfs/nr%208.europa.scribd. http://www.8. Eurostat: “Combating poverty and social exclusion 2010 edition.ro/ 30.htm 56 . 2007-2013” disponibil pe http://ec. nr. http://www.pdf 29. 18. disponibil pe http://eudirect. Broşura Fonduri Structurale 27.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/pdf/cohesion 3/cohesion3_part1_terr_ro. v.eu/regional_policy/ 31.wordpress.Bibliografie 18. v. Cristina. Jurnalul Economic. http://eudirect. 20-30. 11 22. Daniela.com/doc/31133979/brosura-planificare-strategica 32. p.ro/pdfs/nr%208.euractiv. http://ec.fonduri-ue.

htm 37.ziare.anamob.intercultural. http://ec.europa.edu 39. http://www.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/pdf/interim3/com(2 005)192short_en. http://www.pdf 43.ro/Detaliu.htm 38.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/cohesion3/cohesion 3_en.ro/fonduri/fonduri_structurale.europa. http://ec.europa.ase. http://www.fonduri-structurale.ro 44. http://www.europa.eu/regional_policy/policy/object/index_ro.p df 41. http://ec.posdru.php?rn=111 40.aspx?t=resurseumane 36.anofm. http://www.eu/regional_policy/sources/docgener/panorama/pdf/mag33/mag33_en.biblioteca. http://ec.Bibliografie 35.ro/resurse/resurse_electronice/revista_articole.ro/1790_rata-somajului-in-luna-ianuarie-2010 57 . www.pdf 42.com/articole/datorie+guvernamentala+romania 45. www.

Bibliografie 58 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful