Dr. lng, VALENTIN VOICA~ Dr. ing. VICTOR POPESCU

.~... t'

r:

- ...a»..
<.

_

,

.

,

GRADINA DE LEGUME DE PRIMA V ARA ' PiNA TOAMNA
,

\

EDITU'RA CERES ,I BUCURE$TI, 1991
I

1 DE CE TREBUIE SA PRODUCEM .. 5,1 SA CONSUMAM LEGUME? •

'f

ISBN 97]·40·021Q.4

Legumcle constituit, inca din vremuri stravechi, o componenta de baza a alimentatiei perrtru toate popoarele, indifercnt ide situarea lor geogratica. , Completind traditia, cercetarea , stiintifica a accentuat Iaturile fundamentale ale consumului de legume, care se reted Ia : a-portu] energetic, prin corrtintrtul lor in substante cn potential energetic ridica t (zaharuri, grasirni, proteina) : rolul J1:ziologic, -prin apor tul de compusi minerali in forme asimilabile : »aloarea terapeut'ica a legumelor, care este confer ita de ansarnblul componentelor chimice si de existenta unor compusi en ef'icacitate specifica in prevenirea 91 tratarea 11110r bali sau dereglari fiziologiee ale organismului uman etc. lata, de 'ce, in conditiile societatii moderne, alimdntatia rationala nu poate fi conceputa fara par ticiparea legumelor intr-o gama cit mai larga, in cantita ti sporite, cu precadere ill stare proaspata ~i In tot cursu! an1.111.1i, In sens larg, termenul de "legume" defineste partile de plants folosite in hrana 01:;I1u1l11, pentru valoarea lor alimen tara dubla ta adesea de unele par ticularita ti dietetice sau terapeutice, Marea diversitate a planteior incadrate in grupa legumelor permite ca unele dintre acestea sa fie ccnsurnate in stare proaspata ~i preparate (tomate, ardei etc.), pe dud alte1e, Sa fie folosite numai la obtinerea unor preparate culinare mult apreciate (patlagelele vinete, fasolea de grMini etc.). . In functie de par tieul arita tile morfoana tomiee ale plantelor legumicoJe, de rezulta tele actiunii de ameliorate a acestora, orientata in directia imbunatatirii calitatii si
3

all

cresterii dimensiunilor par tilor Iolosite in consumul alimentar, intllnim 0 mare diversitate de legume, care, dependent de specie, S8 prezinta sub diferite forme constitutive: ra.dacini (morcov, pastirnac etc.), frunze (spanac, marar, patrunjel), serninte (mazarc, bob etc.) s.a. Produsele legurnicole sint importante pentru alimentatia omului nu numai prin ~ontinutullor complex ~i specific, ci si prin aspectul estetic, care poate contribui, dupa caz, la stimularea sau inhibarea apetitului.
VAl.0AREA ALiMENTARA A LEGUMELOR ~I TERAPEUTICA

I

Gama deosebit de larga de substante organice si rninerale, pe care 0 confine legumele, confera valoarea alimentars efectiva a acestei solicitate categorii de produse. Astfel, unele plante legumicole se remarca prin continutul lor superior in substan,te proteice, altele pxin continutul in zaharur» simple ~i complexe si chiar prin grasimi, care le asigura o valoare energeticii ridicata, Deoscbit de important este, insii, continutul legumelor in vitami1M 9i siimri minerale, care joaca un mare rol in echilibrul fiziologic al organismului uman, determinind vaioarea terapeutica specifica a acestor produse (tab. 1). Valoarea alimen tara a legumelor se a preciaza ca m.aximi1 atunci dud acestea se consuma in stare proaspata , ori de cite ori este posibil, Atunci cind legumele nu se preteaza, Insa , Ia consumul in stare proaspata se irnpune respectarea cu strictete a tuturor modalitatilor de prelucrare, inclusiv in bucatar'ia Jamiliala, 'p ntru a mentine valoarea alirnentara ridicata a accstora, cvitlnd, in primul rind, degradarea vi taminclor. Pe llnga cornponentelc determinantc ale valorii alimentare a legumelor, trebuie luate 111 considcrare ~i altc insusiri care le confera un 1'01 fiziologic $i terapeutic, De remarcat este faptul ca valoarea terapeutica, a legumelor a fost descoperita ~i Iolosita din vremuri std. vechi, de catre popoarele care au inregistrat un nivel ridicat de dezvoltare sociala (chinezi, cgipteni, greci, romani etc.).

In accst s ns este edificator exemplul usturoinlui, Astfel, Egiptenii l-au administrr: t acelora care lucrau Ia pirarnide, spre a preveni apari tia unor boli infeqioase; grecii si romanii il dadeau soldatilor inaintea marilor baHilii, p~ntru a contribui la vindecarca rapida a ranilor dipatate in lupta ; in pr z nt se utilizsazj; pentru obtinerea unor medicamcnte eu mare eficacitate in prevenirea bolilor de inima, deoarece impiedica formarea plachetelor sanguine (agregarea trombocitelor) 7tc. In mod asernanator :e pO,t evidentia insusirile terapeutice ale ..multor legume, rncepind ell cele comune (morcovul, ceapa, tomatele, hreanul etc.) ~i continuind cu cele rnai putin raspindi te san cunoscute la noi in tara (anghinarea, varza de Bruxelles, cicoarea de gradina, sparanghelul etc.). Aceste argumente pledeaza atit pentru diversificarea sortimcntului, cit si P n tru sporirea C011sumului de legume. Valoarea alimentarji ~i terapeutica a legumelor ponte suferi modificari in functie de condi tiile de folosire a lor. In accst sens, este necesar sa se tina scam a de fa ptul di. in anumite conditii de utilizare, se po.vte pierde 0 mare cantitate de vitamine, Hind afcctat eel rnai puternic continutul in vitamina C. Astfel, cantitatea de acid ascorbic (vitamina C) liber, aflala in Irunze, se poate pierde In propor ti de pina 1a 90% sub ac tiunea aerului ~i a caldurii. Ca urmare, fr unzele vestejite (de spanac, salata etc.) nu mai contin decit 10-15% din cantitatea initiala de "itamina C. Tocmai din acest motiv, pentru a se pastra vitaminele in cantitate mai mare se recurge, in practica, la diferite masuri tehnologice ~i de conservare, cum ar fi: - recoltarea Icgumelor pe timp raCoros [dimineaja sau sear a) ; - pastrarea in cimp Ia umbra pina la expedierc ; - transportul in perioada racoroasa a zilei ; - folosirea metodclor de preracire a legumelor si transportul etl mijloace izoterme : - pastrarea de scurta durata in depozite en temperatura COn trola tii (circa 4°C) sau in spa ~ii raeoroase; - reducerea perioadei de la reeoltare pina la consum, la maximum posibil; - respectarea conditiilor de pastrare a calitatii legumelor si in spatiul gospcdaresc, dupii procurare, recoltare etc.

3 16.30 - 10 20 65 15 1 - 1.40 1.00 0.25· 0.10 1. 0.10 - - ~ - 0. 0.~5 3. 0.08 0.05 0.2 60.0 1. 100 g sllbstanp.0 - 11.10 0.Cartof .20 . de tuns Ceap1\.10 0..18 1.ffiUtcinil 0.3 -0.08 0.5 13.5 47.15 30.0 25.60 2.02' 0.08 0.06 - 'Ceap1\.12 0.18 - 0.9 - - 0.10 .08 0.30 9>1 0.9 32.20 0.75 6· 10 30 35 130 ::.80 0. - 38.80 3. 1.0 23.:.0 0.0 2.30 3.05 - 27 . de radl!>cilla Spanac Sparanghel '$tevie Tomate Teli(la de frun.sirnl I hMr I Amidon I l' I Fe I Zn I CINa I proa'Jl~U.10 0.6 60.5 1I.9 68.42 2.0 0.85 0.8 31.5 2.0 20.20 1.85 1.1 2.70 3.4 18.ze Telinl!.20 0.i(iacin1l.6 Pepene galben Pepene verde Revent Ridiche de luna Ridiche de iarna Salata Sfeda de Irunze Sfed!!.15 0.85 1.06 21O -.B7 2.00 0.0 62.~8 1.1. II 0.0 22.02 0.4: - 19.04 0.10 ~ 1.30 0.2 101.3 55.15 0.9 12.7 44.0 It ! a n u.08 0..2 51.10 0.5 41.stirnac vinete Irunze r.2 - - - 0.07 0.20 8.1 3.8 it.28 0.Guli" Breau Ma.5 92 - j8 71 - 7.2 51.25 0. 100 100 25 170 .07 0.10 0.05 0..5 - 3.80 0.ia legu".60 0.06 0.Castravete 28.60 0.10 0.5 0.9: 1.7 - 0.60 2.itol~ Calodi la 100 g substaot~ proaepata I'n g Ia JOO ~ subst""I~ Protein.t B 0 PubJ.40 1.0 2:88.0.92 1.5 28.23 1. creata Varza.03 - - .03 1.20 0.02 0.05 - 0.1 45.06 0.3 - - 0.5 r ..'11 600 1.40 0.05 0. de r.30 0.50 0. 0.~7 50 - 200 - ti~ - • lu u~iUti blologi".2 250 --0.40 - 0. )(j".0 32.20 '0.4.03 0.40 0.0.15 .10 - 0.00 - 0. R!l d IJ.95 0. 53.5 '7 180 3 20 20 V 2.00 0.00 0.5 Usturoi Varza dlpatil1!!.0 - - - 1.0 83.02 10.19 20 30 15 0.12 >100 20 - - 0.50 3.20 0.6 28.70 3.7 0..02.30. Prelucrare d\lpJ: H iii! e v C i j 0 'IV! j S orn 0 s.1.20 - - - - 20 B jj to 0.0. US~ Dep..5 15. rosie UB 40.05 0.0 22. verde Ccnopida .20 1.4 0..31 1.3 - - 52.. Dovlecai 'Fasole pastai .00 7.50 0..7 Morcov proaspat F1l.3 50.3 :50.2 78.0 1.60 1.0 75.BO 9.18 0.85 0.60 6.5 0.30 0.oJ 2.20 2.inutui In sarod mlnerale ~i vitarnine Ia cUeva sped! legumicole In mg I.57 0.62 1.2 15..37 2. 572 6' 1 .5 - - Ceapa O..zllre boabe Mazare verde pll.20 3.8 0.2 - 11.8-' 29.60 0.10 3.20 6.20 0.8 1.2 12.50 0.50 2.45 1.30 0.21 0.17 3.00 0.10 23.20 . Vitii1lmioe A I BI I B.20 7.' 30'0 - 1.4 - -.0 51.10 0.1_ 79.4 - 130 7.50 .1 100.7 83.70 0.0 0.12 0.05 - - 10 - 0.37 2.20 0.20 14.70 0..4 47.37 .3 0.2 1.00 8.50 10.07 0. p"oa'p~t~ I Gri.00 - - - ~ 1651 - 0.88 0.8 22.10 0.08 I c 300 200 20 II I pp I K" Ardei gras Ardei iute .0.10 0. 0.0 0.1 2.60 7.8.0 - 0.6 13.4 0.0 .. ]a l00() g legume.tiagele Fatrunjel PMrunjel Pl!.16 0.05 ~.30 0.0'l 0.09 0. de Bruxelles Vana.6 8.5 16.7 - 0.3 0.72 4.00 1.'1 48.17.14 0.2 17.8 - 0. MArar - 36.- 62. C:l II Spec.07 0.1 1.18 0.5 0.12 - 0.1 0.0.00 0.3 n.10 0.00 - 200 - - 4.Tabdul 1 OODI.03 0. 'Varz!!.18 0.'! - 23.06 0.37 0.sttU. 0.70 34.7 9-i.5 1.10 2.01 0..20 \ 2.3 1.1 4B.1 - - - 1.

La aceasta mai contrib~ie: traditia locala . de cultura al populatiei.. Mai mult chiar. de conditiile de mediu spccifice unor anumite zone teritoriale. cresterea nivclului. prin contractarea : cu unitatile de comer] specializate sau prin vinzarea pe . acestea corespurrzind unei cantitati totale de 125-180 kg/an/locuitor legume in stare proaspata ~i prelucrata.. care orienteaza productia legurnicola din zona etc. realizind astfel venituri suplimentare. Traditia de cultivare a legumelor face parte din indeletnicirile care au asignrat si vor asigura venituri importante -produeatorilor de legume in tot cursul anului. Aceasta realitate este evidentiata de specializarea in cultivarea legumelor a numercsi cetateni din zonele invecinate cu marile asezari urbane. mineralc.i vale consum ului de Legume capata un caracter dinamic. componentele lor (organics.de trai. ardei.echilibrare a bugetului familial. fapt care ~j'integral . (loturi persona le. ci si de. sa intre imediat stantelor din organism. pozitia faia de centrele populate !?i consumatoare. de cistiguri suplimen tare. La unele culturi. cartofi timpurii etc. Legumele ebtinute pot fi folosite in primul rind de catre cantine.in circuitul suborganismului uman.piata. scot in evidenta faptul ca a data cu sporirea disponibilita tiler alimentare are loc 0 crestere a consumului produselor alimen tare din surse vegetale. Satisfacerea cerintelor vitamine) mai prezinta marele usor asimilabile. La aceasta se adauga circa I 00 kg cartofi Ian /loeui tor si 7 -8 ~g pepeni verzi si galbeni/an/locuitor. In prirnul rind.Pe l1. conditii materiale . produsele suplimentare se pot valorifica la export.tiunilor Unite . producerea legumelor pe suprafete restrinse. In acest sens. pentru imbunatatrrea hranei . pentru Alimentatie ~i Agricultura (FAO) . loturi scolare. ·s . Structura consumului de legume nu are un caracter rigid.:i reducerea cantitatilor ce trebuie a proviziona te din re teaua comerciala. care largesc 'posibiliti tile' de ridicare continua a nivelului lor .) prezinta o insemnatate economica multipla. in ansamblu.. Avind in vedere aceste aspecte. pot : valorifica produsele care le prisosesc. legume proaspete la un nivel cali ta ti v superior asigudud econornii insemna te labugetul familial sau al institutiilor : de asemenea. procesul firese de uFbanizare va determina noi directii de erientare a produeerii legumelor pentru acoperirea ccrintelor de consum pe plan local. reeomandarile pri vind s truc tura si ni vel ul cant ita l. Na. in .i de mcdiu. preocuparile pen tru ridicar ea ' continua a nivelului de trai . producatorii pot beneficia permanent de.!lga ef~ctul stj~ulativ asupra sisternului aI organismului uman. Aceasta poate suferi modificar i determinate. care influenteaza si cvolutia conceptiei despre alimentatia rationala . Datele sintetizate de catre Organizatia .co~ditiile unui efort rnediu. constituie 0 cale nu numai de asigurare a cerintclor alimentare ale consumator ilor. prin intermediul unita tiler specializa teo In mod asemanator se pune problema ~i in diferite intrepririderi care dispun de terenuri cultivabile. care permit cultivarea unui sortiment rnai larg sail mai restrins de specii legumicole. in ceea ce nervos si legume- lNSEMNATATEA DE VENITURI LEGUMELOR CA SURsA priveste cantitatea ~i diversitatea vitaminelor si a saruril?f minerals. ca de exemplu tomate. in mod deosebit. suprafete din incin ta unor institutii si iutreprinderi etc. masurile de a prcvisionare pe plan local. avantaj de a se afla in forme face ca ace~tea. Producerea legumelor pretuiindeni undc exista tercn. . este posibila pnn consumarea zilnic a 350-500 g legume diverse.

cuItivato. Din acest punet de vedere se cunosc mai multe zone geografice.a. ceapa. Alganistan. telina. dintre care. sparanghelul. se folosesc numeroase specii de plar:te car~ prcvin din dif~rite zone climatice aflate pe marile continente ale globulut: Ca urrnare. care trebuie sa.de sol din tara noastra pot Ii cultivate numeroase specii de plante legumicole.NEA PLANTELOR LEGUMICOLE . sfecla de masa... se iau in considerare pat ticularitatilc par tiiconsumabile. multe provin.i. vietii si tehnologia aplicata. prazul s. reventul. in.. cimbrul. morcovul. de Nord-Vest.2. insa. Obtinerea de legume incepind de prima vara pina toamna. castravetelc. salata. de origine a" speciilor de plante legumico. fie luat In considerarc la programarea culturilor in alte conditii ecologice decit cele din centrelc de origine. Uzbekistan s. castra vetii cu fruct 6 mal man s.ri pre~upu!le cu~oa~terea amanuntita atit a particularitatilor biologice.rii ~~ato. se impune sistematizarea acestora si dupa alte critcrii care sa pcrrnita cuprinderea numar ului mare de specii ~i cunoasterea principalelor caracteristici de utilizare a lor.America de Sud (Peru. spanacul.a. patrunjelul : A bisinia : bamele : . cicoarea. speciile legumicole se dif:~entiaia mult in ceea . Nurnai in acest mod devine posi bila esalonarea calendaris tid! a diferi telor specii legumicole in tot cursu! anului si in toate zonele tarii.. ridichea de luna .: In afara de gruparea speciilor de plante legumicole dupa originea lor.: . salata. ardeiul. constiruie un element important din punetul de vedere al practicii tehnologice. . GRUPAREA PLANTELOR LEGUMICOLE I I In condi tiile clima tice si. pastimacul. :atre.a. inainte de maturarea depliua (castraveti. ORIGI.a. fruciele.le. varza chinezeasca ceapa de iarna : reventul ~.zona Marii Mediterane .Asia Mica (Transcaucazia.}: us turoiul. . anghinarea. 19 11 .a. sA CUNOA~TEM PARTICULARITATILE. .In?Ja de Sud: pa Ua. sfecla. BIOLOGICE ~'I CERINTELE PLANTELOR LEGUMICOLE . .}: pcpencle galben. varza. sufera anumite modificari marcante atunci cind plantele se cultiva in alta zona decit cea di~ carc provin. .. seminfde uscate (fasole). .. dov1ecei). dovleacul 9. durata.plante de 1a care se consuma : i1iflorescenli!le (conopida.. mararul. I In practice legumicola. CIt ~i a rela tiilor speciilor legumieole ell factorii de vegeta ti e.a.: . .Mexicul de Sud si America Centrala : fasolea. prazul. macrisul.China Centrala si de A pus: soiurile de pi tlagele Yin ete ~l castraveti cu fruete mai mid. provin din urrnatoarele zone: .tomatele. patrunjdul. insa~i ciclul lor biologic. . unele forme de ceapa si usturoi Cll bulbi mari. Ecuador. In acest sens.a. Iran s. din zone ale globului unde conditiile de vegetatie sint total diferite.<. de. principalele plante Iegumicole.. broccoli] . Particularita tile determinate de influenta factorilor de mediu in decur'sul indelungatei evolutii a' Iiecarei specii legumicolc. pepenele gaIben. cultivate si Ia noi in tad. La gruparea dupa partea din planta folosita in consum ca legum a deosebim: .ce priveste cerin tele lor fa tA de factorii de mediu: Cresterea ~i dezvoltarea acestora. varza. dovleacul eu fructul mare.Asia de Mijloc (India. Bolivia): cartoful.gelele vinete. Astfel. -. morcovul. grad~ni.

in cantitate rnai mare ~i ca o capacitate de pastrare rnai buna . ceapa de apa . se obtin semintele. indispensabili si de valoare egala pcntru via ta plantelor. Prima categoric. eonopida. La gruparea dupa tehnologia aplicata la cultivarea plantelor legumicole se tine seama am de par ticularitatile partii folosite in consum..: . dovlecel.1 treilea. . ciildura .5 ani): leu~tean. zapada. tntre acesti factori trebuie sa S8 meutina. se formeaza partea vegetativa fli organele specializate in depozitarea substantelor de rezerva.jactori climaiici: caldura. Histar.. RELATI'ILE . bulbii (ceapa): . fasole de gra dina . actioneaza nemijlocit asupra plantelor. aerul . din salTIiuta se obtine arpagicul. care dureaza mai multi ani (10-1. castraveti. apa. in permancnta. tomate etc. rnazare de gradina. Iadacina Cunoasterea duratei de viata a diferitelor specii de plante legumicole este utila din punet de vedere practic. Factorii ecolcgici se impart in dona categorii: directi '9i indirecti. lumina. in final. pepene verde. cit ~i de elementcle comune ale tehnologiilor de cultura. macri~. de durata vietii plantelor. morcovul. apa (ploaie. prazul. intocmirca graficului de apatitic a legumelor. 1nS8. se disting urrnatoarele categorii: . i verzj sau inalbi ti ~ etiola ~i (sparanghel). ~tevie~ tarhon etc. Ansamblul cerintelor plantelor Iegumicole fata de factorii de mediu s-a format in mod lent. umiditate atmosferica. in urma plantarii arpagicului. patrunjelul. elaborarea asolamentului . loboda}: mugurii si frunzcle inalbite (andive). fa C tor i i d ire eft i. r eprezcntind conditia lor de existents. in cursul perioadei de cultura. patlagele vinete. bame. mugurii cu crestere gigantica (varza). la care. dependenta de specia Iegumicola. ceata. In practica.plante legumicole anuale. semintele : ceapa ceaclama. marar. in decursul evolutiei -istoricc a acestora si estc Ioarte puternic consolidat. jar in cel de-a! doilea an se formeaza organele de inmultir e sexuata si. deoarece modificarea acestor ccrinte nu este posibila dccit in anumite limite si prin lucrari complexe de ameliorarc. din bulbii de eonsum plantati in toamna anului al doilea sau in primavara anului al treilea. 13 12 \ . spanac. petiolii frunzelor (revent). ridichea de vara ~i de iarna. dovleac. varza creata. Aceasta adaptare a ciclului biologic al cepei. salata.u I I . la care" durata vietii (de la saminta pi. Astfel. aerul si elementele hranitoare constituie factori obligatorii. pepene galben.a celorlalti factori. de la doi la trei ani se r ealizeaza en scopul de a obtine bulbi pentru consum mai devreme. hrana. lumina. care actioneaza in mod permanent.PLANT. Din aceasfi. patrunjel}: tubercnlii (cartof). cste reprezentat de totalitatea factorilor de mediu.ELOR LEGUMICOLE CU FACTORII DE MEDIU Mediul de viata al plantelor legumicole. jicata:. revent. . astfel: in prirnul an. varza alba. frunzele tinere (spanac.plante legumicole bienale.plante de la care se consuma pariea su. in practica. chiciura). [OUa. in primul an de cultura.tui: tul pina ingrosa ttl (gulia). varza rosie. datorita careia orice schimbare a unuia dintre fuctori dctenmina 9i 0 rnodificare .plante de Ia care se consuma 0 parte de deas upra pamint'U. S8 impunc crearea conditiilor de mediu cit mai apropiatc de cerintele speciilor cultivate. La gruparea dup:l durata vietii. pastirnacul. cauza. producerea semintelor de legume in unitati mari sau pe plan local etc. se realizeaza cultura esalona tii in trei ani calendaristici. ridichi de luna. La ceapa din arpagic este posibila obtinerea semintelor in anul a1 doilea. In ca tegoria factorilor dirccti se dcosebesc trci grupe. bruma. in care se arc in vedere intervalul de timp de la stadiul de samlnta al unci plante pina la noul stadiu de samln~a. 0 relatie optima.bterana moditube-izata (morcov. servind la: -stabilirea locului fiecarei specii legumicole in teren.plante legumicole perene caracterizate printr-o Iructificare repetata. in anul 0. varza de Bruxelles etc. in anul al doilea se obtin bulbii pentru consum.na Ia noua saminta) se incheie intr-un singur an: ardei. care conditioneaza cresterea ~i fructificarea acestora.

jactori edaJici. bine Ia temperafur rate. verzi. ------------11----------------------1-------------1 Semirezistente la iriS Temperaturi sub QOG canzcaza Asirnileai mode- Cartolu!' distrugerea planrelcr. cerintele fa? de temperatura do Caracteri iL\ 'I'll" Foarte rezisten te la f rig Suporta cu u~urinta geruri de -10°C. Cea de a doua. Plantele legumicole au nevoie.ta. foarte rezistente la frig.gele vinete. cris.' Tabelul ! Gruparea Gradul ad~ptar.: texturasi structura solului. la care se inregistreaza eel mai rapid ritrn de crestere si durata eea mai sCUTUipina la recoltare. Zll. pilSe dezvol. plantatul Se preteaza temperaturi 1<1. rea o~tinerii culturilor In vedctimpurii. . rezistente la frig. Prelungirea intervalului de timp de' Ia semanat pinli Ia rasarire. de rid la. 25-30~C.sadului. actioneaza in sensul modificarii factorilor directi.a. Aceasta incadrare a plantelor Iegumicole este utila la alegerea judicioasa a speciilor celor mai potrivi te pen tru fiecare zona .rdei. ajungindu-se pina la moartea lOT . 30 . impune alegerea momentului pentru infiintarea unei culturi numai in functie de temperatura solului. I Rezistente hig Ill. ~eliail. cultiva obisnuit prin produce rea prealabila a rll. Pepol1. Se. in mod deosebit. de pen. Se pentru cuituri for~a te rasadnitc.}i atunci cind temperatura depaseste nivelul optim. colului brurnclor sau se ian masuri de protejare.~O·C. stevie. I pepcm ba. Ciildura. tar hon . van!!. adapostnri Rezistente d!. Suporta ternpcratur i r idicate.1 I. rnai lunga de timp poate dcveni letali'l. ~imicrozona de cultura.15 . speciilor legumicole flup!!. pentm crestere ~i fructificar e. Cerin tete plan telor legumicole fa ta de caldura se deosebesc in rapor t cu fenofazele cresterii ~i dezvoltarii. Ill. inclina tia terenului etc. iu dmp fAr!!.factor« biotici. temperatura minima. moar tea plantelor (exceptio tornatele. care are loc atit in cazul reducerii temperaturii fata de nivelul optim. So planteaza in clmp dupa trecerea peripreteaza tn sere. sau Specii bienale: rnorcov. 2). expozitia. pretentioase Ia caldura ~ rezistente la caldura (tab. si cea optima de germinare. din toamna. Ill. Suport1!.gradul ridicat de temperatura peste care plantele legumicole sint stinjenite in crestere.temperatura maxima'. latitudinea. precum ii timpul necesar pma la germinarea semintelor in functie de nivelul temperaturii (tab. 3-5°C due Ill. tomperatur i de tli'l. la care plantele pot rezista : -temperatura optima . Reactia dife-itelor specii de plante legumicole fa~a de tempera turi scazu te ~i ridica te genereaza repartizarea acestora in rnai multe grupe distincte . a~a cum sint : altitudinea.· omul ~i alte organisrne vii.. Specii perene : sparanghel. rnasu ri specialc de pr 0 te[are. pas-] tir nac. chimismul ~i troficitatea solului. ' Pretentioase cildudl. in dependenta de conditiile de mediu existente. la -20°C si chiar la -27"C. semirezistente la frig. la Tomate. mi'i- revent. bineInte1es asociata eu umiditatea corespnnzatoare. cit .. 0 perioada mai scurta rezist!!.gradul de temperatura eel rnai scazut. Pentru fiecare specie legumicola sint stabilite trei niveluri speciiice de tempera turll : -temperatura minima .. La culturile infiin tate prin semana t direct in tereseaza. scmanatul de O°c. de" Bruxelles.caldura eea mai potrivita pentru cresterea plantelor.1durll. daca sint asigurate ~i celelalte conditii de viata : .denta de specificul originii ecologice a acestora.. 3). j act 0 r t i in d ire c! i. apa freatica etc. de 0 cantitate importanta de caldura. Tcrnperatur i de cas tra ve ti etc. . . categorie.] Temperatura de lOoG 0 perioadz.me. Pot dlomiue peste iarn1!.I 1.i galbeni .

plantele legurnicole se grupeaza astfel: _ plante de zi umgii.. In perioada de eoacere a fructelor ~i semintelor. 6°C la salata.14"C la fasole: de 10 .· x x xx x x~ xxx!:3. castraveti : intre 0 ~i +2°C la dovlecei. x x x:3 . de 8 . cicoarea. prin irigarea abundenta a culturilor : in acest fel se reduce temperatura srflului ~i sporeste umiditatea r elativa a aerului. plaritele au nevoie de mai multa caldura.. pepeni galbeni. adica : intre o si +'1°C la ardei.. In accst scop. intre -2 ?i +2°C la salata. BOC la castraveti : de 14 ... floarea-soa"elui).x. 15°C la pamigele vincte . tom ate .... estc necesar sa se asigure temperatura necesara pentru a stimula vinde. Lumina. temperatura letala (la care are loc moar tea plantelor) la principalele specii de plante legumieole este eu mult sub nivelul tcmperaturii rninime biologice. varza. pami_gele vincte.. dJirea rasadurilor ~i ingrasarea acestora inainte de plantare en superfosfat si sare potasica : plantarea sau insamintarea soiurilor timpurii in Iocuri adapostite natural. diminuind transpiratia plantelor. Rezistenta la frig ~i chiar la inghet este eu atit mai buna . irigarea locals pentru a nu se raci solul etc..:j xxx. .. ridichea. ::. pentru cresterea si fructificarea normale (spanacul. Cresterea si fructificarea norrnale ale plantelor legumieole nu pot avea loe in absenta luminii. mararul. folosirea rnijloacelor de protejare en folie. bine expuse la scare sau la adapostul unor perdele artificiale formate din tulpini de plante (porumb. 10°C la tomate ~i de '1 .. stuf. ceapa.. plantat rasad).. Culturile dill cimp pot fi aparate irnpotnva frigului prin: folosirea soiurilor n:zistente Ia temperatnri scazute ..:. De altfel.... morcovul etc. tm1?otriva caldnrilor prea mar i se poate lupta numai indirect.. .. fasole.) ~ 17 . iar cerintele aeestorasint foarte deosebite.. G x x x . earea ranilor ~i cresterea sistemului radicular. . dovlecei : de 10 .. Referitor la cerintele fata de durata zihi-lumi'nii (fotoperioada) . cu cit plantele au un continut mai ridicat in substante hranitoare. prin fertilizarea cu superfosfat si sare potasica se mareste rezistenta plantelor la frig. in mod deosebit 1a culturile protejate. salata. x* . In perioada transplantar ii plantelor (repicat. x' . Temperatura minima biologica este de 12 . 14"C la pepeni galbcni.. S . care solicita lumina 15-18 ore.

insuficienta lummu. ca de exemplu : radkina (morcov. samm~a (mazare.lOlogice (fotosinteza.ti~ e0.asa cum sint : tomatele. sfecla}.). l~i orienteaza ? buna. fasolea. pa~tunae. ridichiile de luna. putin . cresterea insufi. Histan~) c~re . . . avortarea unui numar m. care reu~esc sa creased in mod corespunzator la 0 intensitate a luminii de 1000-' 3000 lucsi si pot fi cultivate cu succes primavara devrerne. Aceasta 19 . se evidentiaza trei grupe distincte : . senslblhzarewa l?~antelor) marirea duratei de timp pina la obtlller~a par. calciu.lZ.vcastraveti) are loc alungirea tul pinii.ca~oaTe ~ pn.~lu. . bamele. care solicita lumina 12 ore. tre buie isa fie respec ta te cer in tele plan telor Iegumicole. {de exemplu.. . am din punct de v. cum sint de exemplu: spanacul. in dmp sau in spatii protejate. . Combaterca.el~. castravetii. La aces~ proc~s. ~volu tia ne~ati. de~eT~mate ~e.s~ afla c in c1~ltura jorjatii.plante de durata a zjZei-11+minaintermediara. fosfor. care au .r [nflorescen te ~i a primelor non. patlagelele vinete. care cer eel. In oeea ee priveste cerintele fata de in(ensitatea tumittii. Dupa scopul urrnarit in cadrul fiecarei culturi.. care cer o intensitatea luminii de 4000-6000 lucsi 9i se pot cultiva primavara -devreme in zonele mai nordice. cupru. efectulu~ ~emperaturilor ridicate. ele provin din regiuni tropic ale ~i subtropicale. formarea unu.n faptul ca duce la cresterea tempera tu~ii. Excesul de lumina este daunator rndirect.plante pUfin pretenjioase.¥ bor ~.edere ~omercial. p~rte ~m subs~an1ele com~lexe elaborate. toamna tirziu sau iarna (in sere 9i solarii). frunza (spanac) . rnararul. l~ed'?cerea co~~nutu1Ul in .: cresterea m~i Ientii. apa si aeI. salata etc. ardeiul. etiolarea plantei (mai ales a tulpinii) 18 ' rezistentei sale mecanice. sc asigura prm rrigarea mal abundenta ! a para tului i reducerea j v a acestora. pe versantii care nu au expozitie sudica sau la latitudine mai rn are. num_ar mal redus ~e puncte de fructificare. spanac etc.capteaz<l. Atunci cind plantele ating un~ad specific de maturitate. patrunjelul. patHigele vinete. cu ajutoru~ careia plantele IaU ~n solutia solului apa si substantele mlI~era~c de care au nevoie (azot.are de flon r cresterea duratei detimp pentru formarea ~l maturarec: fructelor.plante nepreMnfioase.mbrzlCre~. a9a cum sint:. Hrana.sooo lucsi pentru crestere 9i fructificare optime si se cultiva in zonele cele mai favorabile in ceea ce priveste lumina.sfa. dar pot in£1ori si fructifica si la 0 durata a zilei-lumina de eel 'putin 8 orc . care stau la baza forrnarii noilor organe ale plantei. obtinerea . mazarea.a. .sarun minerale ~. potasiu.: .tia solara absorb bioxidul de carbon ~1 prm mtermediul c1orofilei creeaza substantele complexe. morcovul. pe de alta parte.~ind . lumina eXCCSlva 1~ culturile in cimp.-cerintemai putin rigide.unor fruete de calitate slaba. Ca toate plantele verzi si speciile legumicole Isi asigura hrana necesara din sol. fasole verde). patlagelele vinete. deter:lllna debihtarea progresiva a plantelor.cientlii foliar. . ~ereglaTe.a) ~ cit ~i partile verzi (frunzele. ra dia. tulpina (gulle. asigurind 0 fructificare optima la diferite durate ale zilei-lumina (de exemplu unele soiuri.:. sfecla de frunze. ar dei. her. reventul ~.plante foarte pretenfioase. ardeii. l~lontuluI_: avortarea florilor. la speciile pretenfioase in [aza de riisad\ (tomate. pe de 0 parte 91 asigurate conditiile corespunzatoare de lumina. . ardei. Jarticipa atit' radacina. patrunjcl. insuficienta lum~ml d~e~ l a : modificarea biologiei plantelor (plant.i vitamine al partii con~es~lblle. pe baza unor tehnologii specifice. castravetele. catre par tile specializate m de~ozlta~ea re~er:e1or. tomatele etc.. mugure-capatina (salata. pepenii galbeni. SpCCll.:nes~ tibile. . fasole).. La aceeasi categ?r~~' de.plante de zi scurta. mai ell seama atuncii cind ne intereseaza continuitatea productiei legumicole in 'cursul arrului. p~tlwagele. nu emit tulPlI~ florale ~i nu formeaza inflorescente}. salata etc.). magne.a :proc.melo.}. Iasolea. telina.selor f.inete. 1:<1: speciile ~ul_: pulm pretenjioase (salata. prJ. Reactia plantelor la insuficienta luminii este in functie de faza in care se afla. cit si din eel aI continutului ~tc. respiratie ~l trallsp~ratle) l~ conditiile unor socuri tennice pozitive sau negative.. care sa determine cea mai scurta (economics) durata a perioadei de vegetatie pina la obtinerea productiei. (ie tomate. ceapa pentru frunze (stufat). Astfel. sensibilizarea frunzelor aflate la baza ~l<l:n~el si epuizarea lor prem~tur~. pepenii verzi. var~a) l fruct (tomate. de primavara devreme pina toamna tirziu. spar an ghel) etc.

Solurile eu textura mi [locie cum uleaza insusir ile pozi ti ve ale solurilor usoar e . ra porta te la tona de re~~l"0. cu implicatii deosebite din punct de vedere p~a~hc.28~g azot. Atunci cind aceasta este supraconcentrata. fie datorita reducerii continutului de apa. grasimilor : calciul intra in compoz~tta tesutunl?r . duc tia pla nifica til.1 I ! ~ insusire a .44. Acest consurn specific serveste Ia calcularca dozelor de ingraiiaminte in dependents de productia planificata.adma. in saruri minerale solubile in apa (fier. . Speciile de plante legumicole au cerinte foarte mari fat~ de. fie din cauza administrarii unor can Uta ti prea mari de ingra9aroin te minerale. . 1.fost fol?sit~ de catre cultivatori.c ~ahtat~ _:. 2.). Asdel. devin reci. deo. capacitate optima pentru retinerea apei si sarurilor miner ale . magnenul mtra in constitutia dorofilei.25 kg fosfor si 4. gren de lucrat). azotul are un r91 principal in crcsterea ve~etativa a pl~ntelor. Aceasta este mai mare la solurile eu un continut ridicat in substan]e mineralesi mai redusa la solurile sarace. aI~donului. capacitate mare de retinere a apei (mentinind excesul de umiditate. tornatele.87 kg potasiu. 4. s~~s!antele m~trit~ve.5 kg fosfor ?i 2. argilolutoase (':10-50% argiHi) sau argiloase (cu peste 50% argila) nu sint indicate pentru cultura plantelor Iegumicole datorita insusirilor lor nefavorabile : capacitate redusa de infiltrare a apei.upcrioara.y legumicole fa/if de sot sc refers la : insusirile flZICC. prin selectionar~a cont!l1ua a . ~eri.exemplu. adesea nociv. cu consumuri reduse de carburanti. S olufia solului.). In acest :. aceasta capacitate sporeste 0 data cu marirea continutului solurilor in humus (materie organiea). De asemenea. ca medin de accesibili ta te a elementelor miner ale din rezerva solului sau provenite din ingra?amintele administrate. jn5a aeestea au ~i unele insusiri mai putin favorabile. 9i gr ele pr ezen tind: permea bili ta te buna pentru apa si aer.0-45% nisip).arece fiecare dintre acestea arc un rol specific In metabohsmu~ plantelor. cu tendinta de a deveni acida la valori sub 7 9i bazica la valori ale pH-ului peste 7.CllS. la 0 productie de 70 t/ha. fertilitate mijlocie spre ridicata . borui ajuta la forrnarea florilor. are un consum specific la tona de rccolta de 3. sint saraco in clemente minerale. ceapa. Marea rnajoritate a . moi. care in uncle cazur i depasesc 50-100 t{ha [varza tomate etc. 20 . Solurile eu textura grea. Nu.de sustin~Ie :a-1e plantelor : [ierul participa la smte~a ~lorofrlel.. rezultind consum uri specificc. care realizeaza 8 t/ha pastal. ._cll amplitu~ini f~arte mari . Spr_c.tIpunlor de plante care realizeaza rezerve mal man ~l d. extrage din sol I)enlr~ o tona. ReacJia . fenomen care deterrnina moartea 'plantelor. ~stfel. de exemplu: Consumul ridicat de clemente hranitoare este determinat de f~ptul ca plantele Iegumicole realizeaza recolte mult mai man. Astfel. este. are loc reducerea absorbtiei elementelor minerale de di. rczisten ta pla ntelor la ger si scceta : potasiul influenteaza calitatea productiei prin favorizarea formarii zah?l"_urilor. asigurare~ cu el~~cnte minerale este in relatie directa cu pro. _ . sohclta de doua on mal multe substante hranitoare iar varza d~ cinci ori mai rnulte decit orzul. de rccolta 10 kg azot.tre radacina plantelor. substantele hranitoare ajung la dispozrtia plantelor lcgumiccle prin intermediul solulni. solului. iar in unele situatii se poate produce chiar eliminarea apei din r'adacina. continut mare.5.tt~l~ planteio. in schimb se lucreaza u:}or. se incalzesc ~i se racesc foarte repede. josforul ajuta mai ales fructifi::area 91 spore~te. contmutul chimic gradul de fertilitate nivelul apci f rea tice etc: . mor~o"\ul.. pe cind varza de toamna. Datorita partfcul~ritati1or plantelor legumicole. [oaca un rol important in nutritia plantelor. insa suficienta numai simpia asigurare a elemC':ltelor mmerale~ C1 ele . exprimata prin "valoarea pH" este neutra in jur de 7. In mod curcnt. ele sint foarte perrneabile ?i nu retia apa. Capaciiatea de tamponare a solului este proprietatea pe care o are acesta de a opune rezistenta tendintei de a i se modifica reactia. creind noi soiuri cu capacitate productiva sponta. Cele rnai potrivite pentru cultura lcgumelor sint sohrrile en textura ll~oara si mijlocie (10-30% argila. kg potasiu. mangan etc. fasolea de gl..5 ~i 7. nisipoase. potential de incalzire destul de ridicat : rezistenta mijlocie la lucrarea mecanizata etc. polenizarea ~i formarea fructelor etc. .lrebuic sa se afle intr-un raport ?phm.. aluminiu.speciilor legumicole solicits 0 valoare a pH-ului intre 6.

Repartizarea apei in plantele legumicole nu estc uniforma: tulpina contino 40-45%..a lor. organele de reproducere ~i virfurile de crcstere 98-99. relativa a ~crulUl (t~b. ridichea (de iUI\i\'I. de umidi- Umiditatc relativli.rea.%. rll. Cea mai mare cantitate de apa se consuma ih procesul de transpiratie. hreancl . prazul. frunzele mature 60-65%.a. radacinile ~i frunzele i~i incetinesc activitatea. Lipsa apei face ca produsele legumicole sa-~i piarda fragezimea. p!lstirnacul. sparanghelul.a. de pina Ia 94:-95% la tomato.. de nivelul aprovizionarii solului eu clemente minerale etc. spanacul ~. a aerului solulur .a. rosie. pentr u. aerului mai sdl. sparta cu I Cerinte reduse ta tea solulu i fat1i. IIIaz1!. salata ~. Diriiare« umiditalii la cultur ile legumicole devine necesara.zutll.l de valorificare a apei de catre plantele legumicole reprezinti raportul dintre cantitatea totala de apa consuma Hi in decursul per ioadei de vegeta tic si rc colta util5 in consum. cit si in rnentinerea temperaturii plantelor.diicinilor ~i chiar moartea plantelor. . Asdel de situatii sint de nedor it. Fasolea oJoagll. plantele mor. 22 .trunjelul. p1i. pMlagelele tele. ApacCcrintele plantelor legumicole lata de apa sint -detcrrninate de faptul di apa este principalul constituent care are 0 pondere de 74-80% 1a cartof. de vara . 4). stecla rosie. Gmparea speciilor legumictlie du:p~ cerintele fala de umiditatea ~.i'i. 250-300 la varza . de 92-93% la ridiche si varza. solea ~. Marime.a coeficientului de valorificarc a apei depinde si de capaCl~ tatea productiva a soiurilor.. ca de exemplu: 200-250 la atdei.. iar semintele mature numai '12-14%. de cer inl e Speci i Iegumlco le Cer inte mari tea. vinete. telina . teJina. 150-200 la patlagele vinete. bilantul hidric are valoarea 1. .de apit atunci cind cste mai cald ~i radiatia solar~ mai puternica. de iama). capatind valoaro subunitara. morcovul. Tomatele . varza de dovlecel ul ~. Bilanjul hid-ric sau bilantul apei din sol r eprezinta raporlul dlntre apa consumata de catre plante si cea extrasa din sol Intr~o unitate de timp. dar ~i in Iunctie de on~me. ridicatlL {BO-95%) Umiditate moderata relativa a aerului (70-80%) a aerulni Varza. a tit in ceea ce pr ives te contin u t ul in apa al ~?lului. parea ~i apoi putrezirea fructelor la tomate. . Plantelc legumicole au nevoie de 0 cantitate mal mare .a. In general. 0 cantitate prca mare de apa slabeste rezistenta plantelor Ia boli ~i diiun a tori. sfecla. toma- pepenele galbea. ceapa. fasolea Pepenele dovleacul.. fa-'· Umiditate relativ. care are implicatii atit in absorbtia clementelor minerale din sol. In schimb. . castravetele. iar dad\. de 87-91 % Ia morcov. deterrnina era- ..a. verde. (45-5j%) Ardeiul . Coejicientu.itatea de apa consumata este mai mare. salata de clmp. Acesta se exprjrna in t apaft recolta si are valori dependents de specia legumicola. Castr a vete Ie . de umidita- Conopida. mazarce. a capatinilor la varza etc. castraveti si salata. " frunzele tinere 80-85%. car toful. In conditii de baltire prelungita a apei are lee asfixierea ra. 'lana. Cermje ditatea moderate solului la"l:[ de urni- varza alba. (55-70%) Umiditate relariva u aerului redusi'i. Cl t ~i in ceea cc privcste umiditate. craparea didacinilor Ia morcov.dacinil. Cal egor. rnorcovul . patr unjelul. 150-200 la ceapa : 80-110 la morcov: 60-90 la sfecla : 90-150 la tomate. iar bilantul hidnc se dezechilibreaza.1l1. legumele au nevoie de 300-800 parti apa pentru a obtine a parte substanta uscata. In conditii climatice nOTmale. 70-lO0 la cartof. umiditatea relativ1i. pentru faptul di cerintele acestora sint diferite in func~j~ de faza de crestere in care se afla. Bruxelles. pe tirnp secctos cant.. se men tine mai mult timp. gulia. sclului fa.

Acest factor actioneaza pe mai multe ciii asupra plantelor legnmicole. alaturi de apa -si energia solarii. In aceastii categoric intra clorul ~i dioxidul de sulf (emanate din unele industrii).03%. care pot ajunge in contact C13 legumele. colecta ta in bazine (pen tru incalzire). eu conditia sa nu fie poluata chimic.f~c rnai rar catre toamna. ~i pentru plante in procesele de respiratie.0-2. deoarece provoaca un ~oc puter nic plantelor. gaml vital. Nu se poate neglija faptul ca existii si gaze nocivc. bazine de acurnulare. trcbuie. urmiitoarea udare sc face dnpa 2-3 saptrlmini pentru a forta inradacinarea profunda. deoarece. Tornatele au nevoie de multa api'i Ia plantarea rasadurilor (350 m3/ha). deci la crearea de catre plante a substantelor organice complexe. in conccntratie de 0. In astfel de situatii trebuic revizuita amplasarea culturilor legumicole in raport cu unitatile industriale poluante. mai cu searna dad cste rece. Pa:tieul~riU\' tile de crestere ~i fructificare ale speciilor legumicole lmpun un anume regim de udare. . dupa udarea de la plantare . mai in tii. deoarece acesta reprezinta una din rnatcriile prime. _ .). apoi udarile se fac la interval de 8-. fluorul. a~rul este numai aparent mai putin implicat in procesele d12 crestere ~i dezvoltare.. care genereaza ploile acide in prezenta vaporilor de apa. Cerintele plantelor legumicole fata de oxigen. amoniacul etc. inain te de distribuirea ei la plante. . atunci cind sint precipitatii -suficiente. ~i anume prin : compozitia sa.este dioxidul de carbon. respectiv a productiei. Col mai bine este S~t so irige dimincata si seara. iar apa sa fie condnsa pe rigole. in raport cu durata pcrioadei de vegetatie. devin predommante atunci cind Ia nivelul sisternului radicular se creeazi\ 0 lipsa de oxigen. tn zilele foarte calduroase adrninistrarca apei nu trebuie efectuata Ia orele prinz ului. De aceea. efectuindu-se 5-6 udari (350-400 m3fha) la varza timpurie si 8-12 udar i (400-600 m3jha) la varza de toamna : udarile' -se .L6 zile la ardei ~i de 7-8 zilc la paUagclele vincte pcntru crcstcrea mai intensa a riidaeinii. Este potrivita apa din lacuri. efectul mccanic : antrenarea si dispersarea substantelor poluantc. ca in cazul baltirii apei.apropiata de aceea a solului : in timpul verii de 2. Ca rnediu permanent in care se afla plantele legumicole. riuri.2°C.se face 0 pauza de circa 10 . In cursul perioadei de vegetatie se administreaza 8-12 udari. tn astfe1 de situatii 58 ian masuri operative pentru indepartarea excesului de apa ~i pentr u aer isirea solului. deoarecc este prea rece. Componentul aerului eel mai important pentru plante .I I· I j ill I ~Il I~I III' J ~I I Temperatura apei folosita Ia irigat trebuie sa fie clt mai .Regimul celor doua componente devine important in pastrarea legumelor.I • . cartofi etc.10 zi~e. Ardeii si patlagelcle vincte rnanifesta pretentii mal man fata de apa. Apa din fintlni. Plantele din grupa verzei consuma -cantitati mari de apa. iar toamna de 10 . radacina lor creste rnai greu ~i mai la suprafatii. necesare in procesul de fotosintcza. Ae~ul. .[5°C. deoarece reducerea cantitatii de oxigen si cresterea celei de dioxid de carbon determina inhibarea respiratiei produselor puse la pastrat in silozuri (morcovi. provocind daune considerabile.

eastraveti. mghetn. pentru pyelungrrea . cit ~i pe plan local in gradinile cultivatorilor amatori .n.). .f?a eu aP~ si pre§a tif"ea .PLANTE.3 . stevie. c:ultura in cimp liber : cultura en protejare de scurta sau de lunga durata : cultura for tata .use. macri~ etc. .darie. chiar ~I 1U cazul unitajilor specializa te. in drop liber slut. fie in etapa initiala. 111 buna masura. A PlANTELOR I I I 1n practica Iegumicola. protejare temp~ra~a pe~~ mite obtincrea unor productii sUI?hmentare. adica de la inceputul lunii mai l?in~ 1<1: sfirsitul ~unii septembrie.3 sa ptamini. salata ~e cal??-tlna. rezultatele obtinute etc. se folosese mai muIte metode . pepe~l verzi}.. .. u~or de insusit si aplica] de catre amatori : . 1nsa.(. precu~ ~i culturilor legurnicole perene (revent.).tehnologiile sint simple. ca. pina toamna tirziu : _ contribuie in ezala masura la asigurarea legumelor pe pIa? local.vorabile. UNDE~'I CUM POT FI CULTIVATE .ri ale cui tur ii .se poate practica cu sucees in unitati specializate (terme.fie in etapa finala a culturii.peno~det de vegetatie . . Aceasta metoda are cea mai marc: aplica bilita te. In restul mtervalu~Ul devine 0 cultura obisnuita in cimp liber. . 11::etoda este apli cabi Hi.lCOLE· Producerea legumelor in tot cursul anului si inlr-o gama variata. _ permite specializar~<l: in. sparanghel. culturilo! . care sint pretentioase fata de cald~ra.0 productie esalona ta de pr imavara devreme. castraveti.se poate cultiva 0 &ama targa de specii 9i soiuri de plante legumicole in diferite conditii de temperatura. din care. Devansarea mfnntaru cultunlor este mal mare in cazul plantelor legumicole eu pretentii sca~?te si mod~rate fata de caldura ~i ceva mai redusa Ia speciile pretentioase faj1i de caldura.se poate practica pe intregul teritoriu al Pirii. Principalcle neaju. Ace~~t5. spanac etc. culturilor lnfiintate prin sernanat direct (ridichi de luna. patHigele vinete. cartofi timpurn etc. pepem galbem. furtuni etc" care pot distruge partial sau total productia. Cultura protejata. Cultura in drop liber prezinta 0 serie de avantaje: ._ care o~t~ cu intensificarea productiei aSlgura ~l 0 eficienta econonnca super~oadi .:'e.1·~s1. intreprinderi). ardei.ditii c..).~i devren:e cu circa 2 -:..' . bru.'.mal_ hmp~r~~ san mai tirzii. dar . atit in l1nWi~i specializate.lir:nat!~e nefa.presupune folosirea mai multor metode de cultivate si asigurarea unei baze materiale adecvate."e. in egala masura. asigur<l. .r9i la aprovizi?narea industriei prelucratoare si a pietel de desfacere din roadIe centre urbane.: grindina.. precipitatn excesl'. cind plantele sint tin~1. D:upot ft cu~hvate in cimp liber decit 0 perioada de tnnp Iimitata. recoltarea reprezinta circa 0 trcrme : _ culturile pot fi expuse Aunor c0r:.i de recoltarc.me.i~~ fiintate prin rasad (var~a. tomate. " .in fie~ar_e gospo. _ unelc specii legumicole f~arte sO. pentru esalonar ea cit mai buna a productiei in cursul anului. asigurindu-se . .~rie. Cultura in clmp Iiber. anu_mi~e pr~d.<. 21 26 . da.licitate {tomate. METODE DE CULTIVARE LEG U MiCa lE. tinind seama de eonditiile de vegetatie locale sl de cerintele speeillor de plante legumicole fa1a de factorii de rnediu : . Cind se aplica primavara asrgura conditii pen tru infiin tarea eult~ri~or m.ores ~unzatoare a solului condi tioneaza.Oi de ditre cultivatovii amatori t .LE LEGUM. timp. Proteiare~ plante?or poa~e Ji_ de scu:t~ durala atunci cind se efectucaza numai 0 penoada anumita de timp. ' _ nu necesita investitii man.

Adapost tip cort as 29 .Protejarea ternporara (fig. i.. perforata. subtire. gulii.ta cuttucli de to n ite ~i y U'z..~ Jnhema de confectionjn~. 'iruclil de lip blcc) Fig.). 2 .i une le joaBe. plnil la I m Indllime (" . lb· . castraveti. patJagele vinete. 1..b . (salata. cartoli timpurii etc.0 amna . d . 4 .schema d~ 'inHin~are a ttmpurie plus ""l.. folosind aceleasi mijloace ca 9i primavara.~ ~ .sere tunel. cu folie... 2 .). 1 .tunele Inalte.co .. '( ~CLO· 4 ~ I 'EEtJ ( mO a b c 2 Fig.t unele ~i COIlsl<nelii tne lte (. se poate aplica protejarea temporara 1a plantelc pretentioase faFt de ciiJdura (ardei..i1 Fig. 2. .dubl~. C . sustinere.multiple).. evitindu-se astf el distrugcrea plantelor ~i comprorniterea par tiala a recoltei datorita temperaturilor scazute • In: 3 o a . perioada de "\.Inguste cu aertsire Iatera la . 3 .Scheme simbolice pentru diferitemoduri de protejare ell folie de polietileni:l: 1 _ mukir. . su forma de foli intinsa. ~ . tomate etc. ridichi de luna. 2 . care se preteaza foarte bine la plantelc eu talie midi. la aparitia brumelor san ingbetnrilor timpurii. sustinuta pe arce sau schelet confectionat din tuburi de plastic ~i din sir me.100e.i fara. 3) se efectueaza eu folietransparenta din mase plastice.. precum ~.Adapost tip tuncl: .folie Intinsll: 3 .

2 .solar. t. {pe acope:ri~) . "I Detalii t ehnice Fig.bloc eli panour.vedere fr\)r1t. _ salar individual" ell acoperi~u! In pante : pentru constrUiI"Ea 1 .solar cu pauour i supertoare de aer rsrre: J . J .solar 'individua! f<lra. B --de~::Uu COai1:1~' ..galva nizat~ G!pa' .a~. A -d:eu:~liu done.i demontabite (.1. 3 3 FIg. 5 ~ Solar ii inalte solariilor tip tunel .. ~cschideri aterale . b':_ sect iune lransversaIA.. .sola{ cu panour! latera le de aerisrre '2 ~ solar dubf u .

i:l:J.00 c Fig. care sint prevazute en snrse de caldura capabile sa mentina temperatura in spatiul de cultura. paralel cu culturi asociate.ll ~alo: e nam produetiei de legume proaspete. patlagele vinete. N" "'0$ • 1 L.25 1.20 0. la nivelul cerut de speciile legumicole cultivate (fjg. salata. tomate. se asigura eea mal buna exploa tare a spa tiului proteja t.). 32 Fig. Prin aceasta metoda. ~ .95 1.etentlOase fata de caldura (varza timpurie. acoperite cu folie transparenta din mase plastice (solarii bloc 9i tunel) (fig.12 m-----.Protejarea de lunga durata presupune existenta unor adaposturi inalte.secjinne transversa 1::1." 7 . 7 :. castraveti 9i pepeni en condncer~ pe verticala.: .n acest caz. D1. patHigele vinete.B5 3.. ardei. Caurmare.0 12. >----[12 .Q H. ca. pregatirea terenului 91 infiintarea culturilor primavara se executa mult rnai .SO ..RJ.i b .80 1.sn 1. se folosesc serele ¥ rrisadnifele. Prin cultivarea unor specii Iegumicole ell talie inalta. 4 si 5) sau Cll sticla (seresolarii) (fig.65 4.20' 43. 1. de exemplu..eo'p~..--1 H C 12. gulia.2(j 10. conopida etc. in s.i C'iJ tccul co:nr'eC1jona~ panta : din piese montabile din betoe ~14cm 0"0' '0/-" .L::.00 S.m O~?O le~m 2.. care asigura conditii pentru cultivarea plantelor legumicole in tot cursu} anului.. culturile mai putin pr. este posibila inumai in spatii en conditii de rnediu dirijate.devreme decit in drop Iiher. 12.0 lIi r-~--~---- .:·· gospodarfile populatjei: ~. ceapa verde..Rasadnite simple cu a ~~ mol). e1:1 eficien til economics maxima.Modele de sera-solar pentru - c date tehnice ~ b . secti une IOD~itt!dinaHi .80 52. .m A E . iar cele pretentioase fata de dildura (tomate. I f-------. b Fig.SO 1. ardei etc. usturoi verde etc.65 3. 6 . In acest scop.50 6.80 :1-4.) en 5-4 saptamini mai devreme decit in cimp liber. 4. 6).).i 8). fix:. 8 .0 12. a lm"~~~~~~md.I1l2 t.. pe durata sezonului rece se vor cultiva specii legumicole rezistente la frig (spanac. castraveti. specii pretentioase la caldura (tomate. ---E' "'''''''. castraveti etc. iar in sezonul cald. ...1 I: I .sadl]illi dubla 33 .35 5.. Model I _ Cultura fortata.) se pot infiinta ell 3-6 saptamini mai devreme. t~ 0 --.85 3. Cultivarea principalelor specii legumicole prc~:njioasef~1a de caldura in eursul iernii.se'mi!ixA.

. pentru cultura legumelor. care pot fi eli incalzire tehnica sau bioJogico.risadurile pentru infiintarea cultuiilor protejate. constituie un mijloc accesibil (1£0 obtinere a legume101 in timpul iernii. accesibila dedt cea in sere. expozitie sudica. a conditiilor .i1e care pot. unde se poa te asigura ~l~OT biocombustibilul necesar.la: 'protejarea na turala contra vinturilor (perdele de protec tie) .pentru producerea rasadurilor utilizate la principalele culturi ~. de irigare. pe lingii· elementele constructive este dotata cu 0 serie de instalatii .u plantele legumicele (textura medie si usoara. De aceea.Rasadnitcle. apar ate.: Principala baza materiala 0 constituie il~sa.). devenind astfel mai . Pentru culturile protejate cerintele specifice se refer a . unelte ~i materiale necesare aplicarii tehnol<:giilor ~e. nivelare cit mai buna etc. fi acoperite cu folie transparenta din mase plastice sau cu sticla.ica .aparate 9i dispozitive de actionare automata. ~are au sectoare zootchnice. Baza materiala mai presupune asignrarea sursei permanente de apa pentru irigarea culturilor a unor masini. nivelul de fertilitate al solului rnult mai ridicat : asigurarea sursej de ap~ si in cursul iernii. Pentru . san agcntul termic sa fie preluat de la 0 unitate industrialh care ofera caldura r eziduala.de incalzire.a. . de aerisire. existents sectorului de producere a rasadurilor este obliga torie. ca : pretabilitate foarte buna ~i buna pen~r. Toatc culturile de sera se infiinteaza prjn~ rasaduri. culturile fortate se apeleaza la a baza materiala ?i costisi toare. Scctorul de produ~ere ~ rasadur ilor devine 0bliga toriu. deoarece acesta f urnizeaza . elect.asigurar~a energiei terrnice trebuie sa existe 0 centrala termica propne specifica Sera Pentru . de fertilizare. BAZA TEHNICO-MATERIALA NECESARA LA PRODUCEREA LEGUMElOR I Pentru cultivarea Iegumelor in" cimp liber principala baza rnateriala este terenul care trcbuie sa corespunda la 0 serie de ceririte. adapostur. Cultura fortata in riisadni]« apeleaza 1a constructii mult mai ieftine si mai putin pretentioase. In mod deosebit rasadnitele cu incalzir e biologic a pot fi extinse In majoritatea unitatilor. cultura. ca ~i in gospodiinile popula tier. fertilitate cit mai mare (con tinut ridicat in humus si elemente nutritive).

in complex.d\. Tomate . I ' Morcov.. in geller:tl ~l pc !eno. ~~1 speciilor legumicole: durata per~oadel . Iasole ardei .. patlagele Varzll.. Mazi'irc.a factOl:lo. STABILIREA ASOLAMENTElOR LEGUMICOLE s~ asigure productii ridicate. fa. la recoltare-si modificarea ace~. patllgele legumicole fati de temperatura. a reveni rnai repcde de 4-5 ani pe acelasi teren (tab. De asemenea.tori. Tabclul Exemplu de asnlarnent pentru culturrle Anul 1 s legumicole in clmp E~alonarca -culturilor si prod~ctiilOl~ legU:~licole. In acest scop terenul se impartc in sole de marimi corespUll7li. conopida .mal intensivs siunii cnlturilor 0 importanta a~a nun este cazul cnltunlor protejate ~l' Iortate. ardei . baza materiala cXl~te:l1ta. cada) : dinamica precipitatiilor n~turale. ' Vatza.snpr~ ciclului blO~~gIC. Varzli.a~~~: dur~~a de.llo.J?:fluen1. u Sola l vinete I 2 I t: Tomato. s~raluclre a soarelU1: care mfluenteaza direct tempexat_ura. ardei . de mentinere si sporire a poterl}ialului productiv al solului. . conopida fasole patIunjel...4.!?i dauna torilor.de vegctatie ~m: v"!'arza} Tomate.A PiNA T'OAMNA a masurilor de crestere a productiei. pastirnac vinete efectul specific al temperatura a.tlgele pasrirnac toarele clemente: dinamica temperaturn mediului ca ~actor vinete Iimitativ. IV Mazare.. in conditiile aplicarii. mecanizat). PROGRAMAREA CUlTURILOa LEGUMICOlE Of PRIMft.. de lnediu i :pretabilitatea speciilor 1:1 infiintarea cul~un~or vinete pasttrnac . etc. In MOlcov. 36 . ! 3. . urmarita r= intervale mai mici (s~mtdecada. astfel cil una si aceeasi specie (san grupa de specii) sa treaca prin toate solele. Tornate. cit . se va tine seama Asolarnentul reprezintasuccesinnea in timp ~i spatiu ~l de profunzimea sistemului radicular al plantelor pentru a culturilor legumicole. pastirnac IlEGUMiCOLE La alegcrea speciilor legumicole se vaJine s~am~ de urmaccnopida patru njel . prin rasa~. Morcov. Morcov. 3 I 4 AlEGEREA CELOR MAl iPOTRIVITE SPECU II . care poate sa previna consecintele negative ale cnlturii repetate. . ardei . L~ acestea 5':: ad.. de cultu~a.tela su~ 1. ?e primavara pina toamna. deosebita are plant a premerg iito are. este unu~ din dczl~era. tasole patrunjel. Mazare..nte1e spec.VAR. wpoten tialul productiv a1 solului . . ~a:. sa mentina insusirile fizice al: solului.de= -. stabilindu-se roiaiia culturilcr.~aze. piHlibgele conopida :l'asole patrunjel .7' . valorifitarea rezervelor deelemente miner ale dintr-un volnm tnai mare de sol. cen. Mazare . cit ~l de celelalte categorii de 'produdl. 5). sa reduca gradul de imburuienare i atacul holiloy .leLC urrnarite atit de unitatilc Iegumicole specializatc. pil.f' Atit la stabilirea asolamentelor si rotatiilor. cit ~i a succeasigura trecerca la meiode.toare modului de aplicare a lucrarilor (manual.

prin habitus . acestea constituind o. floarea-soarelui etc. ridicata . Qila si exeeutarea CULTURllE LEGUMICOlE ASOCIATE~ Prin culturi lcgnmicole asociate intelegem amplasarea pe acelasi tercn. ~ I~ I I. iar cultura secundara -se caracterizeaza.specii decit Se refera U:. Deosebit este sa se stabileasca perioada de timp dispoca in Iunctie de aceasta s5. I I I I asa Iel. in spatii protejate san fortatain sere ~i rasadriite etc. incit sa se obtina 0 productie LEGUMiCOLEINTERCALATE . "'. sc programeze culla cultivarea plantelor ill . Par ticular ita tile metodelor practicate Ia cultura legumelor 1n cimp. alta posibilitate de .. san mai multe culturi. respectiv dupa unele plante cercale care se recolteaza devrerue.1f. ro.si sigma.mai reduse.~i per ioada de vegetatie ...CULTU'R!I~E Paralel LEGUMICOLIE SUCCEStVE en rotatia anuala in lcgumicultura este posi. in acecasi perioada de timp.Acestea se ef'ectueaza intre r indurile de pomi si de . precumsi in unele culturi. concepute astfel Indt sa pcrrnita valorificarea cit mai eficienta a terenului~i a bazei materiale.). '1~' I. impun folosirea unor succesiuni adecva te. in prima parte a peri'oadei de vegeta tie sa u chiar in tre plan tele legumicole cul ti- vita 38· • .prasitoare (porumb. CUlTURILE furajere sau de "important nibila pentru legumicole dura' alto cele legurnicole.. CULTURllE .e~lonare a productiei legumicole. a dona. .vie din plantatiile tinere. Cultura de baza dintr-o asociatie are 0 importants mare. 6).GUMICO"LE DUSLI: turile legumicole. prin productia si durata in care ocupa ter enul.ccedunil~Y de culJuYi pe acelasi teren intr-un an (tab. de obicei. .

for tata}: .). ceapa.). a destinatiei productiei etc. 'telina pentru radacina. varza timpurie . .stabilir ea cultur ilor. cas tra ve ti).infiintarea culturilor in timp scurt. morcovul. Sin 40 . sursa de apa pentru irigare etc. unelte. ~a:pliearea corecta ~i operativa a lucrarilor generale speciale prevazute in tchnologiile de cultura . . a metodei de cnlturl. dovlecelul. .aspata si a 'perioadei de recoltare. sa suporte substa. niveIar e. en protej are. maruntire.st<l:bilirea mo?nlui de cultura a legume lor cimp. la epoca . ustur oiul (in special pentru stufat) etc. Sa nu aiba un sistem radicular prea puternic. gulia. aparate. ardeiul. 'Din tre speciile legumicole eu buna pretabilitate la cultura intercalata se pot enumera : fasolea oloaga. inc1usiv a volurnului productiei ~i a ponderii suprafetei .). castr avetii.recoltarea la momentul optim ~i valorificarea operattva. Aceasta constituie 0 alta posibilitate de realizar e a unor productii legumicole suplimentare. in vederea executarii lucrarilor cu maxima oper a ti vita te. in beciuri etc. asigurindu-se valorificarea intensiva a terenului. tratare etc. . pastlrnacul.va te la distan te mai mari '( tom ate.stabilirea soiurilor corespunzatoare zonei ecologice. prin rasad}. . bameie. se 'parcurg urrna toarele etape : .stabilirea modului de infiintare a culturilor (prin semanat direct.transplantare in ra. pentru a nu concura plantele de baza : sa se preteze la mecanizare. sa co 11tribu ie 1a irnbunata tirea rnsusirilor solului . STABILIREA UNUI LEGUMlCOLE PROGRAM DE CULTURI ~l .pregatirea corespunzatoare a terenului (afiuare.asigurarea materialului biologic (de calitate superioara) pentru infiintarea culturilor (seminte. precum si a bazei materiale necesare (masini. fertilizare. patrunjelul. prin folosirea de soiuri rezistente la temperaturi mai scazute. Culturile intercalate tr ebuie sa indeplineasca anumite conditii: sa nu prezinte un habitus prea dezvoltat pentru a nu umbri plantele de baza .ntele folosite la tratarea culturilor de baza etc. varza de toamna. .: . pr'otejare temporar~.Dpt~ma. .prelungirea duratei de eonsum a legumelor in stare pro. irigare. \ Pentru asigurarea unci productii esaloriate pe durata unui an. . rasad etc.sadnite. . tomatelc. .· pastrare in silozuri. . sfecla rosie..

pregatire a tcrcnului inainte de semanat si planta t se pot impar ti in trei grupe: pentru scmanaturile si plantarile din primavara : pentru semanaturilc ~i plantarile din vark : pentrn semanaturile ~i plantarile din toamna. irncdiat. distrugerea buruienilor. de calitatea solului ~i de rotatia culturilor legumicole cu pondcrc mare. se asigura conditii optimc pentru germinarea sernintelor si rasarirea plantelor . prin grapare san greblar repctata. foarte mult pierderea apei prin evaporate la suprafata solului.tul.A I· j I Prin pregatirca terenului se intelege totalitatea lucrarilor ce 5C aplica p ntru afinarea solului pe 0 adincime corespUl1zi'itoare. Daca nu este posibila f010sirea uno!" mijloaee mecanice sau eLL tractiune animala pen tru executarca ara turii. acumularca in cantitati optime a substantelor nutritive pentru cresterea plantelor . . in Iunctie de metoda de cultura practica hi. straturilor inft1tate etc. so ad mai pu tin adinc. Adinciroea acestci araturi difcra in functie de tipul solului. cit ~1 la constructii (eonfcct-ionarca acestora in unele ~a~uri ~i r epararea in alte cazuri). prin crearea biloanelor. la 20-22 em. ~arc potasica). 0 datr. aceasta se cxecut a la 18-20 em adincirne ~i sc gJnpenz~. adica le culturilor prccedente. in mod practic aceste Iucrari constau din: araturii supcrficiala. Aratura adinca se executa imediat c terenul este 'hberat de resturilc ultimei eulturi. magazinarea si retinerea unei cantitati de apa cit mai marl. Ca urmare. administrate la 'jngra~area de baza a solului depind de plantele cultivate.ser. dupa griipare. se pot administra primavs fa numai cdc Ioar te bine descompuse (mranita).5. PREGATIREA TERENULU! ~i A SPATHlOR 'PENTRU lEGUMELOR CUL TUr. . mranita. La cu. co:npost) imprcunrL eu uncle ingra~jimillie chimice rnai gr(~u solubile (superfosfat. se ara rnai adinc. pentru cresterea rapida a 1'acirtcinilor. 42 cele de tip aluvionar ~i nisipoase. favorizind aerisirea si incalzirea acestuia. 5C pot semana sau plant a specii legumicole rezistente 1a frig ca : rn 43 .:asadnite. II1sii. in care urmeaza sa S(. In acest mod. mod exeC'pFonal. pcntru di gunuiul de grajd ponte detcrmina arderea plantelor.s) pl-esupune. . aratur a adinca se ponte cf'ectua ~i primavara. eu scopul de a crea condijiile necesare pentru cresterea si fructificarea plantelor. de tip cer noziomic. toamna se introduc sub brazda ingl'a~amintc1e organice (gunoi rlc grajd. semene sau planteze . .ltu1'ile care se infi1:nfeaziJ. la circa 30 cm adincime. primavara lucrarile se efectueaza eu scopul principal de incalzire cit mai rapida a solului. Atunci cind nu se administi caza ingra~amintc organice toamna. In. la 25-30 em. iar solurile usoare. In astfcl de cazui i. CantWitile de lngra~aminte organice si chimice. mai al s cind lipses te a pa din sol. Ingrasarea de baza. solurile.Pe terenurile usoare. Pregatirea spatiilor pentru cultura legumelor (adaposturi din mase plast~ce. pentru mar untirca solului : nivelatul pentru a preveni baltirca apei : modelatul in vcdcrca irigarii pe brazde. Astfcl. se reduce. nisipoase. se executa rnai multe lucrari de afinare a stratului de sol. Lucrarile solului inainte de infiintarea culturilor au drcpt seop mentinerea suprafetci de tcren curata de buruieni si fara crusta. 1n1e5nirea lucrarilor de infiintare a culturilor etc. in mod dc<?sebi pc supr~f ~te t mid se va face desfundatul manual. cind tercnul s-a batatorit in cursul iernii : grapatui si grebla. Lucrarilc de. ceva mai greIa.tU cu des1undatul terenului.o serie de lucrari care se refera afit la sol. PREGATIREA TERENULUI LEGUMELOR iN ciMP PENTRU CUll'URA Terenul destinat culturii legumelor se elibereaza de rcsluri. eu aratura adincii S.

f~~ma de stratu:i inaJ~ate.c:Laeu 3-~ frunze norrnale (spanac.cATIREA PROTEjATE TERENULUI $1 A ADAp'OSTURILOR DIN MASE PLASTICE PENTRU CUlTUftlt~ Luerarile de pregatire a solului au 0 marc influenta a. pina la 10 em. pentru 0 afinare cit mai buna. Iucrarile de pregatire a solului se refera Ia : indepartarea resturilor vegetale de la cultura anterioara : aratul pina la adincimea de 18-20 em. aratura '1(liIlca. Terenurile cu sol mijlociu (lutoase.). doua epoca.posturilor provizorii din mase plastice (tunele joase) sau . dupa executarea araturii de baza. pat15gelele vmete etc. La' culturile din] prima epoca.. Mal rntii se curata solul de toate resturile culturn precedente. ardcii. la 28-30 em adincime. (solarii). respectiv. pen!ru afinarea solului. lnfi. Terenurile pregatite vara nu trebuie sa fie prea afinate.. se recomanda sa se execute. asa cum este cazul multor gradini familiale. ~ !--a cultur~le. maruntirea solului. 0 aratura superficiala san 0 prasila cu sapa la 10-15 em adincime. u~turol pentru stufat).i soiurile de planie legumicole mar rezistente la frig. afinarea solului se va face prin saparea san desfundarea mai la suprafata si greblarea plus nivelarea corespunzatoare infiintarii imediate a eulturilor. rote sa permita germinarea rapida a semintelor san prinderca riisadur ilor.gahre a solu~Ul se fa_e nll:mai pentru. ngole. spanacul. patrunjelul. coneomitent cu gdipatuL Pe suprafete mici. ceapii pentru.vie (peV-I. inainte de afinarea si maruntirea solului se face fertilizarea ell circa 100-150' kg azota t de ' amoni u la hectar. plan!ele. salata. modelarea) se executa inainte de infiintarea ada. De asemenea. morcovul. luto-nisipoase) trebuie isa fie afinate primavara mai adinc. Dupa aceasta Iucrare solul se grapeaza sau se grebleaza.salata. pentru ~ cit mai buna maruntire ~i pregatire a patului germmatrv. In ambele cazuri pregftirea tevenului se face Ia fel. pastirnacul. afinar ea se poate efectua cu cultivatorul. 2). terenulse intretine prin grapare repetata pina la momentul optirn. patrunjel. Dad terenul €ste prea uscat. terenul se ~ode. uneori iarna. plautelc ierneaza sub forma de rm·.":111~1a ma~ dev. Aceasta presupune indepartarea 'resturilor de la eultura anterioara. ceapa ~i usturoiul pentru stufat. in vederea irigaiii culturilor."a.en1e (septern bri e-octom brie) sau toamna tirziu (uoiembrie-decembrie) .lerneaza ea simlntii (rnorcov.) se recomanda ca modelarea terenului sa se efectueze inca din toamna . maziirea. fara cormana. in functie de posibilitatile din gospodiirie. tn cazul solurilor grele (argiloase) sau cu un grad mare de imburuienare.za sa fie insamintate primavara devreme. conopida timpurie s.supra pr~ductii~oAr ~?tinute in adaposturile din mase plashc~.intarea culturilor din toamna poate avea loe in dou~i "pod : to.. in mod obligatoriu. stutat . . La infiintarea culturilor primavara foarte devreme (la varza timpurie. Pe suprafete mai mari mobilizarea solului se reah~aza eu plugul cul~iv~tor de . . Celelc:1te lucrari de pregatire a solului (afinarea superficiala. cum sint tomatele timpurii. afinarea se realizeaza eel rnai bine priI~ desf~dare. actionat de tractorul viticol penttu a se evita formarea de coame. superfosfat 3j~-40~ kgjha ~i sare potasica 200 kgfha.leaza sub. Psntru toate culturile infiintate primavara. nivelarea. acestea fiind adesea culturi succesive. Cind urmeaza sa fie infiintate culturi mai pretentioase l~ caldura. ceapa si usturoiul pentru bulbi. nivelaren si modelarea terenului in vederea irigadi. 5070 t/!l<l. fertilizarea de ha:. biloane si. • La cultur·ile care se infii1~!eaza in cmsul'verii. pentru di in a stfe! de conditii nu se asigura snficienia apa. PRF. pasUmac ceapa etc. speciile . La culturile care urmea. Se administreaza gunoi de grajd. plugul fara corrnana sau cu sapa. La cell" din a. care se il1jiinll~aza toamna lucrarile de pre. inaintea lucrarilor de pregatire se aplica o irigare de aprovizionare. ~tc:renul se ~l1~entllle negrapat peste iarna.a. care se pot sernana san planta In acest anotimp. Terenul se aflneaza mai adinc Ia 30--35 em Pe loturile mid.

deoarece ziipada aluneca in intervalul dintre elf'. in cantiI 47 .o ap~rare mai sigura a culturilor decit la protejarea simpla. creindu-sc astfel conditii pentru infiintar ea cit mal devreme a culturilor legumicole. la altitudinecmai mare} se H~com~mda prote)area ell foltedubla 'sa u tripla .S(~ vopsesc (cind smt din metal). de tip individual. Captan. 46 sol se suplimenteazii. lor.daposturilor are lac 0 incalzire mai rapid a a solului. .o singura folie.~um stnt. dupa car c acesta se poate lucra in conditii foarte bune.dc~. se nivelea~a corespunzator si. post1fnll! CUi CIl1'acter.~ep\lOnal adaposturile se pot.a fi ingropata de JUT imprejurul adapo~tuhll. Stra tul de . ell 'exceptia punctelor deplantar..pen~ru. III Iunctie de tl pul a. L~craAri1e de .tc ~pda 9i la sustinerea foliei un schelet ccnfectionat din stilpi de lemn si retea din sirma. se pregatcsc concomitcnt cu jnf~mtarea culturii sau la scurt timp dupa ~ceasta La cll. De ase~enea ~~ pO"'. pe adincimea de minimum 2528 em.. ' Astfel. III plus. eX. ea jl1Sa~i. rezista mult mai bine in tirnpul iernii.10 zile inainte de data lacare ~-a~tabjlit p~antaTea sau . sa~aJunga ~me~la . buruienile ~i a economisi apa din sol.sol.e a rasadur ilor) tot in ad{ll'ostuf i. se intind sirmele de ancorare. G1dCf. 111 mod.T ra pex BasaIllld. sub forma de ernulsie sau pulberi. " . se produce ~l 0 batiUonre a terenului. se marunteste.cestora. Sy marcheaza pentru plantares rasadur ilor sau pentru insamlntarc.prcgiitite a adaposturilo~ propriu-zise sint diferi re. tunelele joase. din cauza actiunii razelor solare si a varia tiilor mari de temperatura.cel putm 8. . -deoarece de poseda a sursa-propr ie de caldurii. vergele metaliee din materialo recuperate 'etc.' se dezinfedeaza stilpii si structura de sustinere eaAre eV. pr in COl1struircc de tunele jcase in interiorul solariilor inalte. care se declan~ea za 'in ra port eu data infiin t5ri i culturilor . este rccomandabila inlocuirca anuala a Ioliei. ' Folia de polietilena se dcgradeaza dupa a perioada de circa un an de folosirc. prin aCOPe~uea ~. evitindu-se astfel distrugerea sail deformarea lor . confectiona si ina1nte de mflln1. . . Pregatirea serei pentru culturile for-tate necesita lucrar i de revizie tehnica $1 de repam tii curente..entu~1 se varuiesc (cind sint din lcmn) sau . in acest interval de. dar fara sa se sfisie. la inca'lzirea mai buna a solului. In acest scop vorfi pregatite elernentele pentru sustinerea foliei (nuiele.pregatire a adaposturilor 'trebuie sa he incheiate cu . iar cea solara es te suolimen tara. In final se trece la invelirea en folie c~re. Materialul recuperat poate fi reutilizat la protejarea ternporara sub forma de tunele joase. Afinarea va contribui. rn~azl!t addp()sturilor cu caracier pennatttnf se iau masuri de revizuire a scheletului de sustinere.desfiintarea culturii anterioare .· .i~ece. Adaposturile inalte. tenale. temp 01'a': . timp are lac incalzirea solului. ' dupa confectionarea l~cnl este necesar. . De r= PREGATlilEA SPATIILOR PENTRU FORTATA A lEGUMELOR . sau la mulcirea solului [acoperirea suprafetei solului cu folie. As tfel. sa fie fJxala din partea exterioara. ~rQat~ operatiile de . Din acest punet de vedere rasadni telesint mai pu tin dependente de conditiile climatice cxisterite..). areca.' Prill aceasta metoda se realizeaza 0 mai buna incalzire a solului si . tret:. se ref era 1<1: .mobilizarea solului. In wnelc~ mai r~cj (nordul tarii. cu diterite 111(1.sadni tele f olosi tc mai inti i la producerea \ rasadurilor vegetale existen te.uie. care se rcalizeazji prin tra tar.ea acestuia en produse ca : F ormalina . sprc a r ezista cit mai bine la solicitarile vinturilor de pTimavara. tuburi din materia} plastic. pentru a combate..te din toamna. lucrjirile de pregatire a serelor.are:. semanarca legumelor.chiar adaposturilor permanents. Rasadni tele destinate specia 1 pen tru cul turi forta te se pregatesc astfel incit plantarea sa se realizeze la mo~entu1 dorit. mai ales cele in forma de tunel. Rasadnitele pot fi destinate special pentru cultura legumesau pot fi utilizate ill prima eta pa Ia cbtinerea rasa-' ' vor fi cura ta te de resturile Ra.1tunle semanatesau planta. pina ajunge la grosimea de circa 25 em.dezinfectia solului pe calechimica. eu. lOT CULTURA durilor. .. decit solariile. Di. Acest 0 data cu instalarea adaposturilor. mai ales in zonele sudice. s~ fie cit mai bine Intjnsa.

ajoritatea speciilor legumicole se inmultesc pnn seminte care trebuie sa fie corespunza toare cal itativ . Ia temperaturi mai scazute (intre 0 si +5°C) sernintele se pastreaza mai binedecit la temperaturi mai ridicate (peste +20°C). alegindu-se numai exernplarele cele mai mari 9i sanatoase. In sere se executa . (. dupa recoltare. urmate de o pauza de 14-30 zile. Dupa circa 10-15 zilese numara semintele care au germinat. timp in care solul se lucreaza de 2.tate de 300-500 kgjha si contra nematozilor cu Nemagon. Procentul de seminte germinate.. Facultatea germinativa poate 9i trebuie sa fie CQntrolata de catre fiecare cultivator pentru evitarea unor 49 .3 OFi pentru aerisire si dispari tin remanentei produselor: chimice : . care se apreciaza dad saminta este buna. In vederea mentinerii capacitatii de produetie a semintelor.. PREG. De asemenea. Nemafos. dupa. semintele isi reduc 5a\1 j~i pierd aceasta proprietate.lTIREA SEMINTElOR I • M. en cit semintele sint mai uscate. prin incorporarea in sol Ia adincimea de 10-15 em. autenticitatea se va mentine prin rccoltarca eu atentie 9i evitarea amestecarii semintelor din diferite specii sau soiuri.i lucrari de dezinfectie a constructiei prin fumigatie sau ' stropiri ell fungicide si insecticide necorozive. Facultatea gerrninativa (oapaeitatca sau puterea de incoltire) trebuie controlata eu atentie deoarece dupa 0 anuilliti_perioada de pastrar e. . apoi selectate.f~rtilizarea eu ingra. deoareceacestea influenteaza mult prcductia obtinuta. acestea treblJie useatc d't mai bine. Capacita teaJ germina tiva a semintelor se verifica prin punerea lor Ia germinat la 20-25°C. Basamid in doze de 300-400 kg/ha. trebuie sa fie de peste 90. en a~ se pastreaza mai bine. .aminte chimice: superfosfat circa 700 kgjha ~i sulfat de potasiu 600 kg/ha. Puritatea poate fi asigurata prin selectarea semintelor : de asemenea..marcarea rindnrilor Ia distantele stabilite pentru plan tarea rasad urilor ..

--. Fasole Gulli Lobodl!.7-5 2. 2.a nzj c".25 ~-5 99 98 \ 80 I 75 1i 12 -4 3-4 20 4-5 12 6 8 - I - 3.. germinate DC mi ni~ op11rna gerrninative an! semrlan. ________ 1 Specie 'lel:umicoll I_l_-_\_II __ .--- 1-_ 1 Umj _ dit atea 0(0 Temper at IIJEa de. I -In etmp 11 In sere i}i r3so?nile 12 r.__ I_. Dura ra taculto1\tl Vechimee optima pentru '- Dur ata incolj ir i i aile Purit:\b~. i I I 95 90 90 90 85 .6-6 1.2-2 120.23 Clasa .-\ ..j~4 2.5-8 65-85 " 125.1. :: Ceapa Cicoare I I:: ::! I:: :: :: I ::1 :: 12 101 99 I 981 II :: 85 80 I 11 14 14 14 2-5 20-30 20-30 20-30 15-20 I I 5 6 ) 3-8 12-15 25-45 200-360 350-170 770-900 7-11 1-9 240-250 200-350 500-830 5-8 950-1.4 15-20 i Dovlecei 99 99 _98 98 98 .350' 0.rcutaten alOOOdc seminte g Nr.I 48-5rJ' 50-52 -48-50 38-52 68-70 31-40 50-55 75-80 68-70 14-15 30-35 78-&3 55-58 34-38 ..tHlgel~ vinete PMrunjel I 80 70 85 80 :: 70 . 80 60 10 14 20-30 I 6 3-'-5 4 4-8 9-Hi 20-30 4-5 99 97 97 99 97 10 2-3 \ 20 20 18 10 20 20-30 1-2 3 3-4 3--4 '1 1-2 95 95 98 II- 70 60 90 I 12 3-4 II I 1 1 - 8 I - - 20 6 Marar Maza.8-1 1. 12 12 20 \' 12 11 - I . 10 nat. 12 3-5 2.re 5°1 12 14 I 4-6 1-2 2-J 4-5 \1 1-2 1-2 1-2 1 1-2 - 95 70 Morcov 97 98 99 98 96 96 I Pastirnac Pl!.5-5" 12-18 20-24 53-58 50-60 60 \2 3-4120~-JO ~-5 3 I 97 97 I 1 75 75 :~ f:=:5\:::=:: I 1 I 20 - 51 _I .1.-----'.Yo Getmiuatta totala . p l ante legurnicolc (dupa STAS .3 90. de seminte la I II Greutarea hectolitriC"l\ kg 11 1~ 14 15 1_1_' __ _- <151678 3'-4 1-2 1-2 2-3 1 1-2 1-2 2-. Priucipalele lnSLl~iri ale ssmintercr de . Ardci Bame Castraveti ...100 SOO-900 200-330 200-300 600-800 22-40 2.150 200-700 . .c.1 1-2 1-2 10 6 11 - 10-12 3.2-3 1-1..IS~ . o/e2llasa -.814/1975) .

.c 80 75 ! I 5 3":"4 -I 98 98 99 80 80 80 90 13 1] [2 20 20 .. 9).5-3. 90 9035 W 12 12 t2 9 II I 10 j > I _~I 11 I '. 10 10-12 3-4 30-50 30-150 2.5 2.135 50-60 300-370 2000-3000 240-300 250-330 300-400 300-iOO I 47-51 40-30 -40.5. ...'! .'j 98 98 11 20-30 20-JO 20 20 8-9 Ii 25. .3-0.'j 50-58 80-8.. 52 .7-3.. r osie Sp<1nJ.2-i. unor productii Prevenirea atacuhri unor bali ~i daunateri se prin batarea s6minJel.3-3. 3-4 3--4 4-5 4-" 4-5 4-5 Varza. 99 ~ I 98 90 85 10 4-5 esecuri ce pot ap'irca atunci cind aceasta si.-4 20-30 20-30 1.' 12 ·13 15 11 14 2--5 2-3 2-3 2-3 6 3.or pe diverse eai (tab. '8).i:.5 - 4-5 3 4 'I 12 Ii 6 6 8 10 I I Ridichi de luna Ridichi 97 SO 80 20 do iarna 97 95 97 97 98 97 97 20 15-20 1 3-f i-5 - . Yard\' rosie 75 70 85 8. I 1-2 1-2 1-2 1-2 J!-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 46-48 20-2.30 I retina VarZl.6 3. creata 99 ' 10 3-4 3-1 20 20 I 4-5 4-5 4-5 .. 98 93 93 I I 90 I 12 10 10 90 90 ! i 4-5 - r~ <- 45. Salata Sf rclll... I I Sparangnel Tomate 3-10 20-25 1234 1[3 3-4 . Pregatirca sernintelor Inainte ue. 68-78 ! .5 20-35 7-35 270-420 80-135 110-155 800-1000 3(}-70 8.alM..-. cresterea intensa lliai mario ]oca]a care permit rasarirea a plantelor .5-20 2-3 2-3 1-2 1-2 1-2 .5 85 99 99 ..- Varza de Bruxelles .99 98 98 98 98 80 80 70 10 \P . .5. principalelc tnsusiri ale sem. . in.2 3-i 2.r5 7-12 6-9 1-1.'j 1. 70 86 85 10 20 15 6-17 - ... 68-79 68-70 68-70 . 0.2 15-30 7-12 17-20 2. 7).4..52 63-6. ge~:ral. "'p em ver Z1 Pruz 98 98 - 90 80.5-3. s~~~n~t paate include -o seric de operatii alese dupa posibilit a ~llc ¥1 experienta (tab. obtinerea mai uniforma.intelor de plante legumicole nu se cunosc exact (tab.Tabelul 7 (corrtinuare] I 3 41 90 5 I 6 7 \ 8 Pepeni galbeni 99 99 .

precoeitatc.~S ore Ia patlagele vinete.I:Id. sparunghcl. (jo'.'i. durata de limp ~l~__ t_e~. s1'inlitoase . ~f_i_in_d i_ll f_u_n_c~ti_c __ __d_c_C-~p~ia cu_l_ti_v_a_l_~_.tirea unor indici cantita tivi ~l ealitativi ai produo'[iei de Iegurne. 3 pliO! numai In U DlIa Ii de mare prClduc i e.'ca2. ___ ~ S" imprirna virtoarelor plante nil plus Semiutele se SUr"" la socur i termice [altcr nind de vitalitate. Dezinfectarea ~l ~~_ . eu insusir i calitative supe· rioare. -----.aliza rea r ashi r ii I) nif 0 rme jii execu tarea ill condilii optimE a semanatuiui. "..]I b efectul lor la cultur ile timpurii succes ._z_u_t_e_. Se aplica Ia semintele cu tegumentul tare ~i grns.rn~p_e_ra_·_tl_]l_·i __ s_ca. acid nicotinic 0. So execu ti cu instala tii speciale S. de tratare sint in Iunctie de specia cultivata: acid gibe relic 0. durata de uruectare fiind il' funcj ie de specia cul'tiva td : 2--1 ore La vlhzoase si ridiclu . i8-GO ore In..5%. Scmintele se a{i3. acid succinic 0.-ad..cmanatulni Scop ul . vizrhile ale spectr ului solar. se .lqed.0075-0. ncol fortata Stra tificarea Se reduce. Sernanatul se executa intr-un sol reavan. * I So apJ icJi semintolor miei pcntru r . Scoaterea dill repaus a scmintelor pentru gn1bi rea gerrninar ii ~I Imbull1i. Pe cale chi mica . Iizice sau chituice SO previne instalarea diferllelor boli sau atacul u nnr d:1unatori in "perioada germiuari! p'na la n'ls1l. .ii inrre piuze urnede san stratificate in nisip urned uude iucoltesc .. ruorcov. radla:tiielectromagnetice (gamma si RO!. (.z5 J n straturi sau Sf! introduc 1n sknle~i din t ifon (pinzli rarn). ndr ilor rotativi (de exemplu I".tg.~nJ .20 ore Ia rnazare..~e ~i tcmperaturri 'iii cundit. pepeni ."[aoeld 8 PIeglhi~ca semintclor de plante legurrticole in vederea:. iucolj es t. I---~~------->:"~~_:_--':""_~--':_::":__:_:::_::__:_:~----- se execu t1i_ cu iustalarii spcciale in care semintele se acopera cu 0 p" licula SII b lor rna U1m i s tea l '''l1btire de ingra$aminte organice ~i chirnice . pcnl. 9).lat.!ga substante stimnlatcare.1.~:hoachvl. rnicroelemente (Mn zu. Se aplica In speciile cn maturarc esalonata a semintelor . 1%. 12 -. ~_ Granu area drajarea ~ I __. pr in tratarea sentintch~r cu : _ 111tr~ur:!ete (8 . So executa cu instalati! special. mar. Umectarea I ti rea.perioada de rlsa rire a planteSern intele umecta te .~i reziSl"'nti!. ra~L"!:Fll corpuscular e (neutron! rapizij . preculli ~i Ia eele ca re gerrnineaxa greu. • s.H_.u.u manual . 10% . . torna te . fasolc. ardei. valor ile pozirivc cu cole negative). ------ Pe cale iizicii. praz . castraveti . in functie de Iotul ce urmeaza sa fie conrlij ionaL. tempera. til. sleel" rosic . se utilizeaza SUbstan to ell actiune stimulatoars.01%: molilxlat de arnoniu 2. rzotopi ra.te .rire.in prea labil . in Iuncjie de specificul biologic al plantei . intr-uL1 teren r8.ru gTabirea incoltirii. ' Se realizeaza pr in mijloace (\rl'zi tab. p>nlru grabirca ~i unifonnizarea gcrminarii.15 volti}. spini) * Stirnularea germinar ii * Se usureaza tucrarea de semanat ~i se asigura 0 repartlzare uniforma a semi nt~l()r p~ rind. Ia care so adaJ. Folcisreina 0. Distrugerea sau indepartarea unor fcrrnatiuni de pc suprafata semintelor (tepi. telina. Semintele urnectate se a~7.01%.ar . viabile. dupa ):<Ire se staml'lna itltr-nl~ __:_~l ~avil. 2-:1.iilor de umidrta. a car or concentrapie ~i du fa til. morccv].ll. tur t r idicara sau scazute . .-eaJi. Eo)' extracte de plante etc. ~i slut scmanat".. ceapA.ce fnuctioneaaa pe pr inclpiul valturi lor sau Gil. tlsociate. Specrficare Sortarea Separarea semintelcr Intregi .

ta tra U:rii: i I Speclficare Tomare TMTD.Intiltratie de 10 minute tirnp de 0 Nu se spala dupa Terrnic. " pepenj·gal bern. la . 3 g/k. urned .'i $e se riicesc in s~ r.2%..2% Dupa tr atare salllinta. p.l I 9 TratareQ . bulbili i ill solnti'" III 55"C.ct:sc apll. la 50°C S e m lntcle se ri'lccsc si se us u d.in fi It fa tie timp de .5.Til bd-. umed. Varzl!.11elilaint" f Nu se depaseste temperatura. pMUigele viuete TMTD. umed. ccnopirla Se racesc semintele in apt'.g Prafuire SO' f'XCCU ta semanat 2 -] 1.J. de tifon. la 5Q·C Semintcle usncd in ~L de 1% ··oScutunda ora I calda .. se tar. Ia 52. si se USIlC:'i.lcil. pe 0 pin7. germillat~a.. - Dupa tratar e sernintele S~ racesc in ap. rimp de 30 minute.') minute Tcrmic. chiar Ia semirite tratate termic Dupa tratare se spal1i. si ap. seminfelor Ia unele specli legumieole (dupa D II m it re s c u ~l colab. orll. timp Se executll. "1 g/kg Benlate + TMTD 2 + 2 g!kg Spanac Morcov Fcrmaliua in cencemratte Terrnic . 112°00Cr iptonol rnercurica 1/3000 ~8 0. se usuca Acid acetic glacial: 0. Uistia . produs chirnic Prafuire Terrnie . r Vitavax.ell aer cald . timp i Este afectata ell gerrninatia de 8 ore.1 2-3 7. timp mirm te . la 8()~C sal! J zi le . la jO'C de Sernintele se u~uc.' Termic . la j5"C . saminta Ja c"rent de apa . Cr iprcnol J s-/ks 980. umed.'\ Se asigura ventila rea coresp1.lnz!Hoare a spatjului de tratare Termic..:p.6% la sa" rninta.WC de 30' Se executa de sernanat 1::1. limp <Ie 10 minute. uscat .-54"C 0 50- Gorum. dovlece] TMTD.ta 5e scunfunda sli. a SI! spala In pr ealabil USl. limp de Dupa tratarnen 28":" ~O"C t se usuca lao . Pla ntava e j-5 gfkg TMTD. 180 70°C I Ardei . trmp de 2'1 ore. 3 g/kg PriHuire 5e executa ell 2-3 z ile Inainte de seman at . 1977) . 3 S/kg' Fa... la 30-32·C Fasole TMTD J + + Vita 3 g!kg ve»: Prafuirc Prafuire SOlexecuta ell 2-3 de sf'malJat zile inainte Benlate . la temperatura de 21°C 5e scufunda sam'uta in luj ie .n'!.8% la samiIl~a imediat dupa ex tragere ~i 0.1 inain te de If: Ter mie . usca. timp de am. timp de 24 ore.minta (O. Specie I Produs nl ~i dcea folcsi l-i I . umed. limp 25 minute. timp de j minute Prin vacu um. ell l-l de sernanat zi\" Inalnt" tratare Prin vacuum. umed.S kg) in sclutie (5 I). lodu I ~i fill [:::t. deoarece este afectatl!.'!.

anumite proportii.lurilor asigura 0 serie de avantaje economice. ardei ~ pa tlagele vinete castra veti}: devansa~ea productiei la toa te culturile legumicole : rnarirea duratei de rce~i~are a culturilor. PRODUCEREA RASADURILOR Pentru ca materialele montionate sa inceapa Ierrnenta t:ia 'iii degu j ar ea de dildur1i. asigurind 0 buna csalonare a productiei : accclerarea rota tiei culturilor pe una si acecasi suprafa ta de teren : aiarirea arealului de cultura a spcciilor termofile : cresterea posibilits tilor de control asu pra cali tft \ ii plan telor. Bdlegar«! de bowne estc mai umcd. cultivate eu aIte specii decit cele . ~in rasadnite eli incalzire tehmca sau biologica.'"oiul de gr. la acestea adsugindu-sc putin var ~i ingra~aminte chimicc. 51. Dupa 6-12 luni pamintul rezultat se ccrne 91 se foloscs+c la prepararea: amestecurilor de parninturi.te.. nivcl Ia care sc mentinc timp de 50-60 zile. jrunzcle $i rU!megu~1Jl intra in fermentatie mai greu !?i asigura 0 cantitate mai rcdusa de caldura.dirii etc. . Paid. pentru culturile de vara in cimp si pe brazde reci in cimp pentru culturilc de toamna. Rasadnitele cu incalzire biologidi sint la indernina a numerosi cultivatori. rumegusul.. S~l aiba umiditnte suficienta .. n substan te hranitoare. Biilcgarul de oi si caprc fiind pres. Pc'imintul de telina S8 obtino prin prelucrarea stratului superficial de sol inierbat timp inrlelungat (intclenit) sau cultivat cu lucerna sau trifoi. inain te de plan tate. mai putina Penh u irnbunatatirea calitatii sale se amcstcca fie cu gunoi de cal. resturile de la prelucrarea inului sau a cinepii. cum ar fi : reducerea considorabila a perioadei de timp de la infiintare pinli 1a inceperea recoltarii culturilor legum icole preten tioase 1a e{lldur3.i mai lung-a de timp etc. eu partca inierbata fata in £a~a. . resturile de la trlbti. . in doza de 8-10 kg pentru fiecare tona de l!iilcgm·. p~o~ejate . fie eu paic. in pr imcle 5-8 zile. G'.:! transporta lntr-un loc umbrit si se cladesc intr-o platforma. Pentru inciilzirea rasadnitelor pe calc biologica so foloseste gunoiul de grafd . intra mai incet in fermentatic ~i asigura diluur5.(7{)'}~). trebuie sa i 5e adauge ulte tipuri de balegar ~i paie.Jd trcbuie sJ. bogate.La acesta so pot adauga paiele. apoi aceasta scade la 3055°C. doua cite dona.~ tin~p~ri! in timp. plcava sal! rumcgu~. coccnii de porumb tocati.' econom isirca can ti Ui ti i de samin ta etc.. tre buie sii indeplineasca unele conditii. se 1i1:::1_lze~te grcu : sa fie bine aerisit : :ia contina 0 cantita te suficienta de material celulozic (paie.at. Ca mastldi. Pamtntul de grddmii· provine din soluri usoarc. pleava. folosirca rasa<. in acest caz. pentru culturile fo~tate. BAZA MATERIALA NECESARA. frunzele...in .. eu gunoiul de bovine. Gunoiul de (Jill este eel rnai imlicat pentru inc'ilzirea rasadnitelor .. plc<Lva) pcnLru a asigma caldura 0 pcrioad. nu fie inghet. Brazdele taiate din acest sol. grease de 10-)2 em l1i lungi de 30-40 em. Iapt pentru care aceste materiale nu se folosese singure ca substra t bicJogic pentru incalzirca rasadni telor ci se ames ted. . dupacare se ud{~ell apa sau must de gunoi de grajd pontru a favoriza inceperea fermenta tici. In sere mealzite ~i in solarii.\'oi asigura (J temperatura de' 65-70°C.. 58 59 . uscat. (to~a. LA PRODUCEREA RASADURILOR Prod ucerea ril sad urilor se r cali zeaza in sere) inm ul tit or . dar sa nu fie oxcesiv de urned deoarccc.\0 zile . deoarece este afinat.7. iar din timp in timp se uda pentru a favoriza dcscompunerea ierburilor. tehnologica. bine aerisit si potrivit de urned (65-70"'/0)' tn paturile caldc pcntru Tis:ldni1c intra in fermentatic in circa 6. Iapt pcntru care so va insista asupra pregatirii acestora..

5 m 'iii lungimca de 20 III patul cald va trebui s~.ilor. ri'. T'urba este un material afinat. t~curi1c se vor acoperi de indatii eu f-restre s.. Dac~. ra~.i ori pe toata suprafata. care trebuie s5. picio~.i eu 50 cm marginile torurilor. liber de boli :. :asadn~tele. gu~o~ul uscat va fi t~dat eu ~pa dildu1a.e lt1 tnr:\ic de pcrioada ci'.'-. ialosind nurnai gunoiul bine incalzi t.ell _capacita te mare de re tinere a :q)(. pc terer_Iul destinat instalatr ii rasadnitelor se va sapa un sant ell adincimea de 30-60. fara sarun minerale nocive pentru plante (spalat) se foloseste la prepararea amestecurilor de parninturi pentru a Ie asigura permeabilitate cit mai buna.?e zapada..lst~lca.are ~rmeaza sva ~ic folosit p?n..sa:. Daca marginile platforrnei nu sint incalzite suficient "'-unoinl respectiv va fi asezat intr-o nouii platforrna. degajarea abuI'nhupe l..J~3m. In acelasi scop n11 trebuie 5:1 se c()n~ struiasca patul cald decit pentru suprafa ta care poate h acoperita ell tocuri si Iere tre in acecasi zi. Inainte de a fi folosita.ilor se foloscste uri sul-stra. Mrani. Platfor~~ iJ1eIDcalzire a gunoiului se va construi pe un teren CUI a}a t . avind capacitate mare de retincrc a apei.:irea patului cald peste noapte. tn acest caz. Prevenirea racirii sau inghetarii guneiului.mm. pina ce va avea 0 urniditate de 65-70 Yo.3-2 ill si lungi in functie de cerinte.np ~i pentru elirninarea xiioxidului de carbon ~l a amoniacului. se vor cura ti ~anturtle cu multa gn]<t ina inte de mtroducerca guno1l11ui de grajd.. 0.w' . cdc instala te in martie-apri1~e. Duna Iixar e.oloS1ud.lnvelirca platformei la par tea superioara cu. las:1 tot. Instalarea rasadnitei.. Pnteciie pn}vazute de jur imprejurul tocur.bi. af1~:'~t. Acest substrat 61 .legumicole ~i c.I.mal~e de 1. • Rasfirarea gunoiului in platforma de In(.. III platforme late de 2.a! cu gunoi proaspat.t . pentru a se evita surp~rea ac~~tora.11 gm~pi_ paios. 50 em.. petItr. care poate avea Hitimea de 2-4 In ~1 ll1altlmea de :t)~ m.care trebuie sa fie bogat in suhst'll~tc: hranitoare. se asaza tocurile.~t~.121 m lungime. eventl:).'1 rind de tocur i ell Iii timea de 1. In plus. putmd inlocui pal~l1ntnl de _telina.unaton. se pastreaza uscat ~~bine I?J.u5cat ell cele.~?::.alzIT.suprafata a pla~tl)tt:l~ v' • v Acosta este momentul cind 5e trece la asczarua pa tului cald. pal. . sc calca potrivit si uniform. Pentru prodnccrca rasadur.n [L S8 prevcni. De exe IIIplu. 'fe dou. Dupa 5-6 zil: de l. circa 10 I apa/m3. pen tru U. b" dl" 2 5 ill 1:"i l:me :. in~]:l1te de inceperea Iermenta tiei ~i incalz. in straturi succesive.d se iJ.mentatiei.e sau rogoj. tipul de Tasadni'~c semiingropate.easlgma cantitatea de aer necesara pentru declansarea rapida a itrr.1Iloiul S8 incalzcste .~ oatul cald a fost aster nut. In continuare. FLUXU'L TEHNOLOGIC R4.2 kg 1m3): Nistpul de r£-u en par ticule de. cu grosJm~a de 20-30 em. ca si in scopul mentinerii caldurii.lo3. gunoiul se va asterne afi~a t. • to> Patul cald asezat Re suprafata solului va d"pj:.T't'.saucu folie de polietilena.z1\. Cunoiul incalzit 5e asterne in straturi de cite 20-15 em gW'bi. em. picior liI:gf. LA PRODUCEREA .en 7-8 zile lnaintea }llom~ntului cind urmec:zG: sa fie asezat 1~ p. PIlla c~ gl.irii sale.s~ obt1_?e din materialul folosit in anul precedent la incalzir ea riisadnitelor. amc. 3. Intrc r induri'e de tocuri se.la rezulta din gunoiul de grajd ~me ?-e5comp~ls.jungii pina fa rnarginca superroai a 11. avind peretii ui>or incliuati pre inte-ior.... f. .re inchisa neinfestat de g_ermeni de boli sau d5. eventual dupa ce.treaga .~ru producerea rasadului. In pla tforma: de indilzire.~d~it~le sint rnai vechi. . se vor umple (. Consumul de biocombustibil pentru diferite npun de rasadnite este prezentat 111 tabeiul 10.... acoperite cu pare . se asigura f:"'!l' .:-tunle pentru r?-sadmte.\1 folie de polictilcnil. tur ba se amesteca en praf de var (1.8-1 .' rasadnitele VOl' rarnine acoperite timp de 4-5 zile. Prezatirea gUIloiului de grajd pentru incalzirea Fas"ali-nitelor incepe . Grosnnea patnl~l cald . Gunoiul de grajd se procura clia timp in cantitatile necesare. acestora. d: ()()-StJ em pentru cele instalate 111 ianuarie-Iebruar c ~1 de 40 --sa DIn pentru.'€sat ea sa nu ferrnenteze.j daunatori. Pentru economisirea gunoiului de grajd (hiocomlmstihiIuluij . 58 ponte apela b.a asezarea gunor~lUl se 001ilg. Imediat c.SADURILOR . strat de PGLl¢.de cn. s-a a~ter~u! ~n. '. Aceasta se poate prepara special .ll. de gunoi u~ed.lli>l. altemind straturile de gunoi .

'abuline gUQ'Ji de bo- hu~tihi I em F{ efec- tiv~ ml vine d"" bovine pn ie .mr ific j I II I I) de biocom- g unc i ~ M\lnQl de . sc stropeste ell 20-30 1 $8 62 .'37 0.J.---.29 0. Amestecurile.Hl I 0.156 0.3..11 O.'5.32 I I 0.. (1. Cca mai acccsiburl metoda de dezinfectare este cea chimica.1) ri!: en • ba line f noi de Mvil"]1".:~6 0. I I FciLlJ b lOl.4.38 I De suprafati'i.50 m ]. dOli a pan te .26 0.29 0.2.29 0.TCIbeiui COOSUlIlui de bioco mbnsttbil 10 In fune [le de tipul rA-sadI'i!ei -~ In un metra pii1rat supH'lf:q:l. (poteet de O.10 0.23 cu m (poteci de 0. consumul t/t.40 n.~j 0.. pante (1'0tcci de 0.18 0.JR 0.321 0.100.1uto'\. pentru distrugerea gcrmenilor de boli si ' a insectelor.1'1 0.20 0.80 0. amestecul asezat intr-un strat gros de 25-30 em. in diferite propor tii.10 0.50 I I 70 60 .7] 0.3 0.48 0. 1]).'5 0.time) I I 0. nisip. pamint de frunze etc.915 0. g unoi su- (1:1:2) + 1'-"" De suprafaja cu "p.23 0.51-: 1.rafi. mrani \l\.29 0.60 I 0. ime ~o 0.88 0.'>1'1 0.73 (}. ell 001l.18 poate obtine pun arnestecarca.25 1_0.i 1uf ui ~i.63 0.J3 0.LI~ .--.28 O. 1n ambele cazur i.27 I O.35 -.60 0. "fcdi-'a \ T..38' I 0. (tal).'30 30 0.5R O.23 0. pamint de ~'Trtdina. Urrneaza apoi dezinfcctarca amestecurilor.-I 0.pul de r~s"<ll\j~l GrOllim'" ~tr~t'lltlt I V~11!'rn\11 d~ hio~om'l bu=tibl 1 ]a 1 m2 ~'~l).01 0.26 Semi ingropata..3 0. turba .~O 1lI ifctime) 7() 60 50 il) I 1.23 0.-H 0. de paruinturi se pot face din vrem~Cel rnai recomandat in cursul vcrii sau toamnei.35 0. folosind formalina 40% (2 Iitri formalina 1a 100 litri apa) san solutie de suHat de euprll 1-3%...'l. urmind ca acestea sa 'fie cit mai omogene.ombtlSI il.53 -- --. lll..35 n.---0.--. '0. a mai multor componcntc : pamint de telina.50 10 .

.!] o o "" '" "" o o o o 8N 8 ... Apoi 5e taseaza usor la suprafata eu 0 scindura de 30-40 em hragm1e ~l 1. N r-.. cit mai bine. \0 s S <::> <::> \0 x ~ ~ o .. cit mai uniform pe toata. semintele se acopera en un strat de' amestec de pamlnt sau rnranija. de 0..... Astfel.. N ~@" ~ --------~ --------------------------------c o o 0 o o o o o <:> o . In substratul tratat cu formalina nu se seamana mai devreme de 15-20 zile de Ia. temperatura din substrat -trebnie sa fie cuprinsa iritre 28 si 30°C.. timp in Care are loc siincoltirea majoritatii semintelor de buruieni. o <::> o <::> <::> 'D Ir') '" Ir') 8 '" '" s: N 0 Ir') I 0 <:> N Ir') . se stringe in gra- 'I" I <'} o <'> <'-1 o I ... prevazuta cu miner. in cazul cind rasadurile urmeaza sa fie repicate se seamana la 5 em intre rindmi ~i la }-2 em intre seminte pe rind... Dupa 2-3 zile amestecul de paminturi se intinde intr-nn strat subtire ~i se lopateaza.5-1 em gr osim-e. insa in eel tratat eu sulfatde cuprul se poate semana imediat. my cind nu se repica semanatul se face mal r ar.. <::> o S 8' 8 8 64 . Dupa insamintare... prevazuta 'ell o muchie ascutita sau un gratar ~onfeetionat din . ._. Semanatul in rasadnite cu incalzire biologica (hioc(Jmbustibil) se poate efectna dupa circa 4 zile de la data introducerii am est ecului de parnint (substra tului nutritiv).. Crosimea stratului de amestec trebuie sa fie de 12... In scopul sa este se ... data tratamentului. amestecul de pamint se afineaza en sapa ~J se niveleaza ell grebla. :5 I s I. suprafata semanata.. Programarea producerii rasadurilor S8 va efect ua in functie de da t-a infiintarii eulturilor. e» o . I I '8 I Z. de a se asterne stratul de amestee in fasadnila necesar sa se mai calce odata patul cald eu piciorul.:i se distribuie praf de var pentru a impiedica aparitia xiuperciler . lnainte de semanat.mai multe asernenea rigle. Apoi se omogenizeaza. virsta optima a ra sadul ui. pentru ca substanta activa sa nu se piarda prin.marla si se acopera eu prelate. !2 N ~ t.. evaporate.. specie ~imetoda de cul tur a (tab.L'5em. atunci dud se seamana mai rar 9i rasadurile nu se iepidi ~i de 15-18 em in rasadnitele in care urrneaza sa se fad repicatul rasadur ilor.5-20 'em l~ltime.. In acest moment. <:> <:> o . 12)..lduri cind este necesara marcarea rindurilor eu 0 rigHi. 0 0 0 N I o o o .g... rogojini sau folii din ma teriak plastic.. 301u~ie pentru 1 m3. necesarul de rasaduri. x Inainte adauge gunoi proaspat in zonele eu adincituri si s. Distantele intre rinduri se stabilesc in Iunctie de lucrarea de repicat... la 7-10 em intre dndmi ~1 la 2-3 em intr e seminte pe rind.. Semanatul se poate face prln imprastiere sau in l't.

Se folosese Iadite din lemn avind lungimea de 60-65 em. Ingrijirea: rasadurilor de legume presupune efectuarea unor Iucrari que se refera in mod deosebit la dirijarea factoril~r de mediu. In aeest mod vor ramine pina incepe rasarirea plantelor moment ce se stabileste prin eontroale repetate.:tul in ladite se practica adesea cind se produce un numar mal mie de rasaduri. cu radacinile bine formate. fie plantat (calit). se umplu en amesteeul nutritiv. aceasta prevenind tendinta de alung:iIe a rasadurilor. apoi se marcheaza rindurile la distants de 4-5 em. conopida salata De la semana t pin a Ia si rasar!re tn perioada rasaririi Pina la plantare ~ 18-20 7-3 10-12 Pe timpul noptii si in zilele noroase se reduce temperatura cu 3-4°C. . pentru ea sa nu se creeze 0 diferenta de crestere prea mare intre primele plante ~i ultimele plante ra_sarite.5 In perioada rlisaririi Pina la plantare De la sernanat pina Ia rasarire in perioada rasaririi Pina Ia plantar e iDe la sernanat pina la ri'isarire In perioada rasaririi Pint!. castraveti). Tabelul Dirijarea temperaturii in nlsadnile Teraperat. Pe timp nefavorabil (viscol. latimea de 30-35 em sf inaltimea de 5-6 em. perfect sanatos ~i en 0 virsta corespunzatoare. Un rasad de buna cali tate trebuie sa fie viguros. eu 10-15 zile. se uda si se acopera eu folie de polietilena sau hirtie pen tru men tinerea umidita tii.5-1 em) care se taseaza user. dovlecei).uda cu apa dHduta. Seman3. in strinsa corelatie ell particularitatile de crestere ~l dezvoltare ale plantelor legumicole. se acopera rasadnita ell ferestrele ~l apoi aeestea se invelesc eu un rind de rogojini. Lumina trebuie dirijata eu multa atentie.asigurarii contactului semintelor en substratul se taseaza usor semanatura. Specia legumicoH1 Faza de crestere zi iosoritA 13 -c I zi noroasa I noaptea Anlei ~i patlligele vinete De la semanat pina. ' Imediat ce se constata inceputul rasaririi plantelor se vor lndeparta rogojinile. Aeestea se dezinfedeaza eu solu~e de formalina 2% sau eu sulfat de eupru 2-3%. Sernan~ttl1"a se eticheteaza. Se seamana pe rind. eu facultatea germinativa ridicata (tomate. Semanatu~a se. adaptat conditiilor in care urmeaza sa. Aceasta metoda se practica pentru producerea rasadurilor din seminte de foarte buna cali tate. C3I-eeste deosebit de costisitcare. . de culoare verde inchis. deoarece plantele tinere au mare nevoie de lumina. In perioada de lama este necesar ca plantele sa beneficieze de cit mai multa 66 61 . Semanatul direct in ghivece elimina lucrarea de repicat. 13). Este important ca temperatura sa nu scada sub un anurnit nivel dependent de pretentiile plantelor. prin aerisire.'5-17 17-19 20-24 10-12 11-1.ura. lnainte de plantarea rasadurilor. patlagele vinete) ~1 Ia 2-3 em daca se folosesc seminte mai mari (castraveti.5 20-30 12-14 18-20 25-30 16-18 19-21 20-21 10-12 16-18 18-20 8-10 14-16 20-30 12-1'i 16-18 25-30 1.daca se folosesc seminte mid (tomate. care se taseaza. Semintele se acopera un strat subtire de amestee (0. temperatura din rasadnite trebuie sa se mentina scazuta timp de citeva zile. la 1:-2 em. la rasarire I 20-30 11-1. tn timpul ~i dupa rasarirea plantelor. temperatura din rasadnite se men tine la nivel ul corespunza tor speciei legum icole (tab. ger) rasadnitele se acopera cu doua rinduri de Ierestre sau se recurge Ia invelirea lor suplimentara eu 0 folie din material plastic transparent. _e reduce temperatura plna la nivelul care trebuie atins dupa plantare. la plantare 20-24 20-30 18-20 22-25 ell Castraveti ~i dovlecei Tornate I 20-24 12-14 18-22 18-20 10-12 18-20 Varza. Dupa ee s-a incheia t rasarirea.

0.15 zile. Cantitatea de' apa va spori in tunc tie de ritrnul de crestere a] pl~l1::t~~or?i d? ridicarea temperaturii in aer. Ia distante mai mad fie direct in r~sadnite speciale pentru repicat. la 0 inaltime variabila. Conti~uarea ferI?entatiei gunoiului de grajd determina degaJare~ amoniacului :}i a dioxidului de carbon. 68 69 . Prin repicat .lumina. In condi tii de vin t fer~stre~e. In schimb.e intelege transplantarea provizorie a plantelor obtinute In semanatura deasa. prima ingrasare se va face dupa 7-10 zile de la repicat.2-0. fie In ghiv'ece de diferite tipuri. substratui in care s-a semanat trebuie sa fie cit mai aproape de fereastra pentru ca plantele sa primeasca 0 cantitate cit mai mar~ de lumina.r~sa?nitel~ se P?t descoperi complet si pe t<?ata durata zilei. I?~ea~ mare ~n aceasta eta pa poa te provoca putrezirea tulpinii rasadurilor sau alungirea exagera tii '. Atunci cind nu bat vinturi reci se pot ridica !erestrel~. Du pa aplicarea mgra9ammtelor se stropesc plantele eu apa pentru a preveni arderea Irunzelor. Dupa semanat se va folosi 0 cantitate midi de apa : ~midi ta tea. b .. care poate sa s~inJeneasca ?i chiar sa irnpiedice cresterea plantelor.a ~ste destul de frig atit pe:r:t:t~ reducerea temperaturii. in sere sau in solarii. in n-:od al~ernativ (fig.rusadni]e eu pori 0 c 9 . III functie de intensi ta tea aerisirii.1-0.2% sare potasica. Repicatul este una dintre lucrarile cele mai importante In producerea rasadurilor de plante legumicole.riis5:rire si a doua d upa 10. 9). . ' .saminte chimice in concentratii ~c 0. iar a doua dupa alte 10 zile.afa. ridicarea si coborirea imediata a" ferestrelor. c pentru Ierest re in tirnpu aerlsi ri i j S\1- ~ile~e_la . Dirijarea regitnului de wutr-iJie se realizeaza prin aplicarea a 1. Pe hm~ calduros . la semanaturile mai timpurii. chiar si atunci cind . La ~asadurile repicate. La rasa durile nerepica te se va aplica prima -ingra9are la 10-15 a b Fig.3% azotat de amoniu. compozitiei normale a aerului din spatiul protejat.rjlsadnite cu doua pante . Rasadurile produse in ghivece trebuie sa fie udate mai mult isi mai atent decit cele prodnse pe substrat. Rasadurile speciilor mai pretent1?ase la caldura S8 vor uda cu apa calduta (20-22°C). care se vor aseza in rasadnite special pregatite. Cresterea : uml~!a~l1 ae!Uhll ~e poate evita dad se ucla rnai far ~i ell cantitati mat man de apa.Aerisirea" rasadnite lor: 1.vor ridica mai putin si numai pe partea contrara directiei din care bate vintul.ta se re~lizeaza prin cura tirea ~i mentinerea perrnanenta In aceasta stare a ferestrelor de rasa dnita 'De asemenea. cu ingra.1 r i panttt.2 fertilizari. cmd este trig aerisirea seva efectua numai p_rin. Aerisirea spa tiilor in care se produc rasadurile se face in Jiecare zi.46/() superfosfat ~l 0. A:ea_:. CIt 91 pentru refacerea . in functie de virsta plantelor.1-0. se . a plantelor. a. Udatul.. Udatul se va face numai atunci cind se observa ca pamintul s-a uscat pina Ia nivelul sistemului radicular ~i pl~ntele incep sa se ofileasoa.

Semanaturils efectuate devreme pentru culturile prot-, jate sau chiar pentru culturile timpurii in cimp, sint ma] dese, In acest fel se economisests suprafa ta de rasadnite infiintate iarna, dar in acelasi timp plantele incep sa se stin[eneasca reciproc inca de la formarea primelor frunzulip, (cotiledonaIe). Cind aceste frunzulrts sint in pozitie orizontala si incep sa se formeze primele frunze adevarats, l'asadurile au atins momentul optim pentru repicare. Repicatul se face dupa 3-4 zile de la data introdnceri] pamintului in rasadnite, care se pregateste prin maruntirc, afinare, tasare nsoara, marcare (tab. 14). Rasadul din semanatura se ucla eu 1-2 ore inainte de repicat pentrn a se seoate eu cit mai mult pamint la radacina. In acela,;;i scop, nu se va smulge rasadul fir eu fir, ci se va disloca 0 brazda en rasad 91 se vor alege apoi din brazda respectiva numai plantele corespunzatoare ca marime 9i sanatoase. Se va scoate nurnai atita rasad cit poate fi repicat Intr-o ora si se va feri de soare si de vint. Repicatul propriu-zis constaIn deschiderea unei gropite in substrar, cu ajutornl unui bat ascutit (plantator) care se iufige vertical in pamint, apoi se scoate si se introduce radacina rasadului. Plantatorul se infige din nou, oblic, astfel incit virful acestuia Sa ajunga sub virful radacinii (fig. 10); apoi apropiind plan ta torul de plan ta, pamint nl va fi deplasa t spre radacina ei, prinzind-o cit mai strins pe toata lungimea sa. In acest fel se asigura un contact cit mai bun intre radacina si substrat favorizind prinderea plantelor repicate. Repieatulrasadurilor destinate culturilor timpurii in sere, in solarii si incimp se realizeaza in diferite tipuri de ghiveee: ghivece nutritive, ghivece din material plastic, ghivece din
00 \0 N
'!""""I

00 00

't' .....

\0

Lr)........ 1<")0

o

X
\0

XX

-

00

tt"':1

\0

X
00

X on

X
\Q

oo\OSj

xxx

1.0 \0

X

~oo-

N

xxx

o .....,1<")0

1tj1X)!j

xx

-

Fig. 10 - Faze la repica.tul eu planta.torul:
aexecutarea gropjjei; b - a~eza.rea corecta dsfira.te; c - strtngerea pamtntulut a d.saduluj cu peste rM~cin~ rad~dnHe

b

c

70

pamint ars, ghivece din hirtie, ghivece din turba etc. In acest mod rasadurile vor avea 0 prindere foarte buna la plantare, deoareee radacinile nu sint stinjenite, raminind intacte. Dupa repicat plantele S8 uda eu apa calduta, iar rasadnitele se acopera cu rogojini, timp de 1-2 ziledaca acestea sint prea insorite. Buruienile se vor plivi imediat ce apar , pentru a nu coneura rasadurile si a nu contribui la raspindrrea unor boli sau daunatori. in cadrul masurilor de prevenire a aparitiei bolilor se aplica stropiri cu zearna bordeleza in concentratie de 0,5%. Impotriva coropisni tei se vor distribui mom eli otra vite, imediat dupa semanat si in continuare, Boala care produce .caderea rasadurilor apare mai cu seams atunci cind sc uda prea mult ~i cind rasadnitele sint reci. Plantele afectate se smulg si se distrug, se reduc udar ile si se aerisesc rasadnitele cit mai bine. . Ciilirea rasadurilor sau adaptarea acestora la conditiile in care VOT fi plantate, presupune reducerea treptata a ternperaturii, umidita tii, _intensificarea aerisirii pina 1a descoperirea completa a rasadnitelor si mentinerea lor In aceasta stare atit ziua, cit si noaptea. Calirea trebuie sa inceapa cu 10-15 zile inainte de data probabila a plantarii, Prin calire, plantele vor suporta mult mai usor transplantarea din rasadnite in eimp si nu vor inregistra 0 stagnate in crestere, ceea ce s-ar rasfrtnge asupra tirnpurietatii ~{ productiei in ansamblu . Pregatirea rasadurilor pentru plantare impune efectuarea urrnatoarelor operatii : - eliminarea plantelor bolnave, vatamate sau slab dezvoltate : - dezinfectarea rasadului eu 0 solutie de Captan 0,2(J,3% sau Mycodifol 0,15-0,20%; , - udarea pina la saturare a substratului, eu 24 de ore i:nainte de plantare :
72

- scoa terea esalonata_ a rasadului din locul 'de un de a fost produs : - mocirlirea radkinilor rasadului care nu a fost produs in ghivece : - Iasonarea radacinilor la unele specii (ceapa de apa, praz) 9i indepar tarea unei parti din limbul foliar la varza , conopida, ceapa de apa, telina, praz pentru reducerea suprafetei de transpiratie !?i impiedicarea ofilirii rasadului dupa plantare (fig. 11). Pina la locul de plantare Tasadurile .vor fi protejate en rogojini ?i ,. prelate. . Pregatirea riisadulUJ se va face numai pe masura plantirii acestuia, iar dupa scoaterea din disadnita nu trebuie sa fie expus la soare, vint si frig. Pentru aeeasta se va ~eza P'g. 11 .... Fasonarea ra.sadului in ladite si se va transporta la locul de plantare. Rasadul prodns ir; ghivece se va transporta tot in ladite, desprinderea ghlvecelor avm~ lac numai in momentul plantarii. Rasadul produs 111 ghivece nutritive se va transporta eu griFt pentru a nu se distruge ghiveee1e.
;
A A

8. lNFUNTAREA
LEGUMICOL.E

CULTURILOR

iNFllNTAREA

CULTURILOR

LEGUMICOLE

iN clMP Culturile Iegumicole in cimp neprotejat se iniiinteaza pe dona cai: prin semana t direct si prin rasad. Semanatul direct In cilnp, desi nu permite obtinerea unor productii timpurii, dedt Ia un numar restrins de specii cu rezistenta buna la frig, prezinta totusi avantajul eli este putin costisitor si S8 preteaza la un numar mare de specii, ca de exemplu: morcov, patrunjel, pastirnac, ridichi, sfecla rosie, ceapa ceac1ama, mazare de gradina, fasole. de gradina, bame, tomate, castraveti, dovlecei, cimbru, leustean, stevie, spanac ~.a. Reusita culturilor infiintate prin semanat direct in cirop depinde de: epoca ~i adincimea de semana t, metoda de insamintare, mijloacele de semanat 9i necesarul de samin\li. Epoc« de semiinat se stabileste in functie de pretentiile plantelor legumicole fata de caldura si, de zona climatica in care se cultiva. Epoca de semana t mai este condi pona ta de dura ta perioadei de vegetatie a plantelor ~i de modul de esalonare a productiei in timpul anului. Astfel, la unele .specii Iegumicole cu perioada de yegeta tie lunga, .:est: posibila o~ingu.r:a epo:a de insamintare, la altele, cu perioada de vegetatie mat scurta, sint posibile mai multe epoci de semanat, determinate de esalonarea pro due tiei pentru consum. In practica se deosebesc trei epoci de semanat ; de primavara, de vara ~i de toamna ..

,- .~Il epoca de pr'in:-avara se d~limiteaza mai multe urgente la infiintarea culturilor legumicole, Astfel, imediat dupa svlnta"!"ea terenului (1-15 mar tie, la 2-4.°C) se mfiinteaza cwiunle de ro~zare, ceapa, ~stnr.?i (de primavara),. salata, spauac, patrunjel, morcov, ridichi etc. In perioada urmatoa.cc (t5 martie- 1 aprilie), cind in sol se realizeaza ternperaturi intre '1 ~i 6°C, se infiinteaza cultura de sfecla rosie iar la 8-1O°C5e seamana fasolea ?i tomatele. Plantele Iegu[l11c01l:: retentioase p Ia di.ldura, cum ar fi castravetii, pepenii galbFni, pepenii verzi, dovleceii, bamele se seamani in prima i1.Ui:15tatea lunii mai. - In epoca d~ ~a1a, pentru a realiza 0 cit mai buniie~a[onare a productiei, se seaman a legumele eu perioada scurta de vegetatie (castraveti, fasole, spanac, salata etc.) care ajung la maturitatea de consum inainte de venirea frigului. - In epoca de .toamna se seamana legumele care manifest a rezlstenp 1a frig (salata, spanac), in scopul obtinerii unor productii de legume mult mai timpurii fatu de cele semanate primavara dcvreme, Plantele legumicole eu perioada scurta de vegetatie se seamana esalonat, 1:nrnai multe etape, pe supratete diferite, pentru a obtine prelungirea productiei pe 0 durata cit mai lunga. de timp. In .c~z1.1l.gradinilor familiale, care in general au suprafct(~ rmci, se poate proceda la 0 dubla insamintare : prima data se insaminteaza mai devreme c1.17-10 zile, rnai ales dad prima vara se dovedeste mai calda, iar in perioada . normala se efectueaza 0 noua inssrnintare, la jumatatea interval ului din tre rindurile semina te anterior. tn cazul di. primele se~a~aturi._n~ vor fi af~c~ate de brume se vor obtine recolte mal timpurn, iar atunci cind aces tea vor fi distruse, sernanaturile din a doua etapa se vor dezvolta mai repede decit dadi se va recurge la 0 reinsamintare, Aceasta metoda este potrivita pentru plantele la care se foloseste 0 cantitate mica de s~~in te (castra veti, dovlecei, pepeni). . La stabihr~a .~eto~elor de semanat se tine seama ~i de a~lgurarea desimii optime la unitatea de suprafata precum ~1 de spatiul necesar efectuarii Iucrarilor de intretinere ~i recoltare. Corespunza tor cerin telor plan telor se f olosesc trei metode de se1nanat: in rinduri echidistante, in benzi si in cuiburi.

V4

7S

- S em a!tu. in rinduri echidistaflie se face a tit pe teren I modelat, cit ~i pe teren plan, mai ales Ia speciile care se cul, tiva la distan]e mai mari, - Semanatul in benzi este 0 varianta a metodei de sernanat in rinduri echidistante. In acest caz se seamana 2-4 rin-, duri apropiate, iar intre benzi se lasa distante mai mari, care da u posibilita tea deschiderii rigolelor pen tnt udare sau pentru executarea lucrarilor de ingrijire si recoltare, Aceasta metoda corespunde pentru culturile eu densitate mare la unitatea de suprafata (morcov, patrunjel, ceapa etc.), - Semanatul in cuiburi se practice la speciile care necesita distante mai mati intre rinduri 9i intre plante pe rind, cum sint: pepenii galbeni, pepenii verzi, castravetii, dovleceii, fasolea ureatoare. La semanatul in cuibnri S8 distribuie citeva seminte intr-un cuib urrnind ca, dupa rasarire, plantele sa, se rareasca, lasind la cuib 1-2 plante mal bine dezvoltate, Adincimea de semanat constituie unul din factorii care condi tioneaza uniformi ta tea rasaririi. Aceasta se sta biles te in functie de felul si marimea semintelor. puterea de strabatere a germenu1ui, natura ~i insusirile fizice ale solului 9i epoca de semanat, La speciile cu seminte mici (morcov, patrunjel, salata) adincimea de semanat este de 1-2 em, la cele cu seminte mijlocii (castraveti, spanac etc.) de 2-3 em, jar la speciile eu seininte mari (mazare, fasole, pepeni) san mai pretentioase la umidita te (bame, sfeclli) de 4-5 em. Pe solurile usoare si pe cele uscate semanatul se face mai adinc decit pe soluriIe grele ~i umede. Necesarui de siiminta Ia hectar san norma de siimint1i se determina In functia de desimea c~turilor si depinde de: specie, soi, epoca de semanat etc., tinind seama de masa a 1 000 de boabc ~i de valoarea culturala a semintelor, tnfiintarea cnlturilor legumicole in cimp prin rasad reprezinta metoda cea mai indicate pentru obtinerea productiilor timpurii si este specifica a tit cul turilor for ta te cit si protejate. , " Rasadurile nu se folosesc insa nnmai Ia infiintarea culturilor timpurii, ci si la infiintarea culturilor de'vara sau de toamna : ,,: culturi timpurii: tomate, varza tim pur ie, conopids timpurie, salata, ardei, patlagele vinete 9.a.; 76

an

- culturi de vara : tomate de vara, varza de vara, telina, castra Yeti, pepeni s.a.: - culturi de toamna (succesive): varza de tcamna, conopid1:t de toamna, salata de toamna ~.a.· Producerea rasadurilor la diferite plante legumicole in afara suprafetei de cultura, contribuie Ia reducerea duratci de ocupare a terenului cu 0 anumita cultura, ceea ce perrn.ite efectuarea mai multor culturi pc aceeasi suprafata, dcci 0 utilizare mai intensiva a terenului, Spre exernplu, sint multe plante putin pretentioase la caldura, dar se cultivi prin rasad : ceapa de apa, prazul, telina s.a, Virsta rasadurl:lor influenteaza, in mare masura, cresterea si fructificarea plantelor. In raport cu perioada de infiintare a culturilor, respectiv eu ccnditiile din timpul pro~ll1cerii rasadurilor, virsta optima a acestora se incadreazii intre limite largi. Astfel, rasadurile de tomate, ardei, patLa.J"f'le vinete, trebuie. sa se planteze in momentnl cind inccp sa apara primii boboci florali, adica Ia 40.-65 zile. de la .semiina t : rasa durile de varza -11 de conopida a tunci cind au 5-7 frunze, deci 1a 40-45 zile de la semanat ; rasadurile de ceapa de apa si praz, cind au grosimea de 5-6 rnm si lrnltimea de 15-20 ern, adica la 45-50 zile de Ia semanat.

Epoca de plantare a rasa~u:ilor ~~fera de. la 0 spc~ic l~ alta 9i chiar in cadrul aceleiasi specu legumicole pot fi mal multe epoci pentru infiintarea culturilor .. Speciile mai putin pretentioase Ia caldura se pot planta chiar din luna martie (sa.lata: varza s.a.), In schimb, speciile legumicole rnai preterrtioase Ia caldura (tomato, ardei, patlagele vinete, castrayeti, pepeni s.a.) se planteaza numai dupa trecerea pericolului. de brume tirzii de primavara. La culturile care se rccolteaza toamna (varza de toamna, conopida de toamna) plantarea are loc in timpul verii, iar la cele care se reeolteaza primavara anului viitor (salata) p1antarea se executa toamna, Plantarea rasadurilor de legume in cimp trebuie f5.cuUi In zile lmistite, Hid 'lint, de prefcr inta noroase, tinind seuma de urmatorii factori: temperatura, umiditatea aerului, radiatia solara, perioada calendaristica etc. In anotimpul nmi ~acoros se recomanda plantarea catre mijlocul zilei, cind este mai cald. In schimb, in anotimpul caldnros, plan77

In acest caz se seamana 2-4 rin~ duri apropiate. castraveti.ire 9i recol. toamna. la 0 spc~ic 1~ alta si chiar in cadrul aceleiasi specn legumicole pot fi mal multeepoci pentru infiintarea cul tur ilor.ele vinete. telina. sfeeHi. Rasadurile nu se folosesc insa numai la infiintarea culturilor timpurii.cult-uri de toamna (succesive): varza de toamna. salata de toamna s.a. puterea de strabatere a germenului.) se planteaza numai dupa t~eeerea pericolului de brume tirzii de primavara.Semanatul in bene» este 0 varianta a metodei de scrna .Semiinatu.p~l rnai racoros se recomanda plantarea catre mijlocul zilei. . 58 planteze in momentul cind incep sa apara primii boboci florali. ceapa etc.. ardci.semanat : rasadurile de varza si de conopida atunci d~d au 5. tinind scama de u~ma torii fae tori: tempera 1. salata) adincimea de semanat este de 1-2 ern. varza de vara. la cele eu seminte mijlocii (castraveti. eonopid ~ timpurie. speciile legumi~ole mai pretentioase la caldera (tomate. . spanac etc. ardei.1'L rinduri echidislatlte se face atit pe tc!'t~n modelat. Aceasta metoda. fasole. plan77 76 . ci ~i la infiintarea culturilor de 'vara sau de toamna : """culturi tim purii: -toma te. salata.a. deci 0 utilizare mai intensiva a terenului . prazul. In schimb. ci.. ~eea ce pe:mite efectuarea mai multor culturi pc aceeasi suprafata.ur a. plantele sa se rareasca. nat in rinduri echidistante. cresterea 9i fructificarea plantelor. . Aceasta se stabileste in functie de felul ~i marimea semintelor. piiLHi. Neceserul de sa1l1JnJli la hectar sau norma de samin\:il.) de 2-3 em. tiva la distante mai mari. iar la cele care se reeolteaza primavara anului viitor (salata) plantarea 5e executa toamna. Spre exemplu. pairunjel. pepeni) S<JU mai pretentioase Ia umiditate (bame. contribuie la rcducerea duratci de ocupare a terenului cu 0 anumi!a cultura. fasolea urcatoare. urnidi ta tea aerului. dud cste mai cald.: . 91 umede.a. . patrunjel. 1nfiintar~a culturilor legumicole in clmp prin rasad reprezinta metoda cea mai indicata pentru obtinerea productiilor tim purii si este specifica a tit cui turilor for ta te cit :.. slnt multe plante putin pretentioase la caldura.a.). dar se cultiva: prin rasad: ceapa de apa.i de valoarea culturala a semintclor. mai ales la spcciile care se cul. in zile linistite. castravcti. CID1) sint: pepenii galbeni. In raport cu perioada de infiintare a culturilor. In anotim. patUigele vinete. pepeni 9·a.laa·. soi. natura ?i insusirile fizice ale solului si epoca de semanat. Virsta rasadurilor influenteaza. La semanatul in cuiburi se distribuie citeva seminte intr-un cuib urmind ca. ardei. telina :.Semanatul 1. patlagele vinete s. Astfcl. La culturile care se rccolteaza toamna (varza de.45 zile de la sema nat. fara vint.. corespunde pentru culturile eu densitats mare la unitatea de suprafata (morcov. pepenii verzi.). respectiv cu conditiile din timpul produeerii rasadurilor. dovleceii.7 frunze. virsta optima a acestora se incadreaza intre limite largi. radiatia solara. cit 9i pe teren plan.nd au gros!me~ de 5-6 n~m9i inliltimea de 15-20 em. in mare masura. cpoca de semanat etc. I ' . iar intre benzi se lasa distante mai mar i care dau posibilitatea deschiderii rigolelor pentrn udare sau pentru executarea lucrarilor de ingrij. castravetii. varza tim purie. perioada calendaristica etc.. v v Epoca de pla1~tare a l'asa~u:ilor 4~fer5... pepeni s. Producerea rasadurilor la diferite plante legurnicole in afara supratetei de cultura... Spe~iile mai puFn pretentioase la caldura S8 pot planta chiar din luna mar tie (salata: varza s.culturi de vara: tomate de vara. tinind seama de masa a I 000 de boabe :. de preferinta noroase. -conopida de toamna.. adica la 40-65 zile de la .i proteja teo .a.) de 4-5 em Pe solurile usoare si pe cele uscate semanatul se face mai adinc dedi pe solurile grele. de. rasadurile de ceapa de apa si praz. Adincimea de semiinat constituie unul din factorii care conditioneaza uniformitatea disaririi. iar la speciile eu seminte mari (mazare. adica la 45-50 zile de lasemanat. La speciile ell seminje mici (morcov. trebuie s~. dcci 1a 40 . lasind 1a cuib 1-2 plante mai bine dezvoltate. In schimb. rasadurilc de tomato.z in cuiburi se practica la speciile care necesita distante mai mati intre rinduri 9i intre plante pe rind. dupa rasarire. in anotimpul calduros. se determina in functie de desimea culturilor 91 depinde de: specie. P1antarea rasa durilor de legume in cimp trebuie tacut5. conopida de toamna) plantarea are loc in timpul verii.

eel mai indicat este ca plantarea sa se fad! In rinduri.d. ardei. nerepicat). eea pi. ingropindu-se 0 parte a tulpinii.sadului produs fn gbivece : 7 . patlagele vinete). en coltul sapei sau en copcitoarea. praz 9. ar dei.ada ugarea mranitei . . Rasadurile care emit radacini adventive (din tulpina) a~a cum sint cele de tomate. Astfel. se va evita taierea plantelor atunci cind se vor executa lucrarile de ingrijire £I. de plantare .Fazele plantarii in gropi: 1 _ deschiderea sropi. a~a enm este cazul la varza. Nn se planteaza adinc rasadurile vde patHi. ceapa de apa. La plantatul cu plantatorul. se planteaza cel mai bine eu plantatorul. Rasadurtle se planteaza prin mai multe procedee. precum si toate rasadurile produse in ghivece. orientate pe directia rindurilor.. inainte de plantar ea rasadurilor 5'e aplica 0 irigare abundenta pentru aprovizionarea solului en apa. conopida.plantares rasadului 1let"e:Picat. sporirea umiditatii relative a aerului si asigurarea prinderii plantelor. dupa ce terenul s-a mareat (eu marcatoare. Rasadurile mai mari (tomate.umezealaI solului. pentru a nu se pierde prea repede umiditatea 91 a nu se crapa paminiul Rasadurile de tom ate mai alungite se pot planta culcat sau ingenuncheat.udarea ~5punerea r!l5adlilui prcdus in gnivece : 6 . varza. acestea Iiind direct proportionale cu dimensiunile plantelor. se planteaza mai adinc.a. Astfel. in de modul de produeere si de marimea acestora. conopida. - funcfIe Fig.I tarea rasadurilor se va face dimineata. rasadul nerepicat.amestecarua mrani tei co p:5. la culturile de toamna este reeomanda bila plantarea pe partea umbrita (nordica) a bilonului.gele vinete. cind solul nu este prea Incalzit. Adincimea: de. telina. unde se mentine mai bine}. in acest caz. 12. racirea acestuia.plantarea culcata (lngenuncheatii) a rasac!ulUl Plamiarea pe biloane _a rasadului la culturile tirnpurii se face pe partea insorita (sudica) a bilonului. sfori sau sirrne marcate). 12). mai cu seama daca nu s-a produs in ghivece. Distanjele de plant are recomandate S8 deosebesc de la 0 specie Ia alta. mai devreme sau catre seara. solului. castraveti. de dimensiuni rnai reduse. Dad solul este prea cald si -usca t. Cropile de plantar e. iar soarele este puternie. sala til. salata. 8 . 3 . plantare a rc'isadurilor este in functie de specia legumicola si de modul de producere a rasadului (repicat. trebuie sa se stringa pamintul in jurul rasadului. iar plantele de pe un rind sa fie toate orientate in aceeasi directie. si 'telina. inainte san imedia t du pa ploai e. astfel incit radacina sa fie cit mai bine prinsa si planta sa nu se poata smulge user.5 litri apa.. praz. se planteaza in gropi deschise eu sapaliga. In schimb. trebuie sa fie mai lungi. Dupa plantare se ucla fiecare rasad eu 0. disnuna de suficienta umiditate (fig.plantaree propriu-zisa a . in anexa 1 se prezinta scheme de infiintare a culturilor legumicole in cimp.mSnt ~:4 . La udarea dupa plantare este necesar ca suprafata din jurril plantelor S{l fie acopexita ell pamint useat. 19 78 . La plantarea in gropi se va proceda la udarea gropilor inainte de introducerea rasadurilor pentru ca acestea sa. 2 . . Distribuirea rasadului pe teren se face in acelasi timp ell plant area.

atunci cind se practica primavara devreme. sala ta. verdeturi (spanac. se vor inhinta rnai devreme culturile de plante legumicole rezistentc la hig a~a cum sint cele de varza timpnrie. distanta intre rinduri va fi de 100~ 120 em si inn€' plante pe rind de 40-50 em. In adaposturile din material plastic din eadrul gradinii familiale. COJ1ditiile optime pentru infiintarea culturilor se realizeaza mai 'tirziu cu 10-20 zile. se recomanda ca riisadul produs sa nu fie introdus prea adinc in sol.30 martie pentru toma te.a. Dupa ce s-au pregiUi t ada posturile se vor infiin ta culturilc 1". . In acest mod nu se vor inregistra go1uri de prcductie. Dad. . in care se cultiva suprafete restrinse. Ca ~i la culturile in cimp. 1O~ 15 aprilie pentru ardei ~i patHigele vinete : 5-15 octombrie pentru salata s. poate fi in anii normali : 20. dupa cum urmeaza: . cite 4 rinduri la ardeiul gras. 1n zonele mai nordice si de altitudine mai marc. elemente minerale.pa~ ~ae. jar intre plante pe rind la distanta de pina la 1 m (fig.'}i de 35-40 em la patlagele vinete). tn acest fel se va men tine in zona radacinii 0 temperatura mai ridicata.a. soiurilor si .. spanac.plantarea in' perioada.a. morcov timpuriu. se folosesc adaposturile temporare duble. Adaposturile temporare (tunele joase) se Iolosesc in mod deosebit pentru eulturile eu talie joasa ~i eu durata de vegetatie mai redusa (varza >2X1J-fltimpurie. patrunjel pentm frunze ~. ridichi de luna. la castraveti se plantcaza numai cite doua rindnri.iNFIiNTAREA PROTEJ'ATE CULTURILOR LEGUMICOLE O!!'ltura in adiiposturi joase~i l1wlte {solarii} diu mas» plasttce este foarte importanta din punet de vedere vco. folosirea. salata s. de 30 em Ia tomate ~ide 35-40 em Ia patlagele vine te.dirijarea factorilor de mediu in strinsa dependenta de cerintele plantelor Iegumieole cultivate s.). Printre rlndurile culturilor de baza se pot planta rasaduri del salata. . gulie timpurie. pentru ca prin protojare primavara sa se obtina productii cit mai timpurii : . iar intre plante pe rind de 20 em la ardei. . salata.a.. teHna pentru radaeina sau se pot semana ridichi de luna.2S aprilie pentru castra vetii timpurii .:i e scurta. nu este necesar ca de fiecare data sa se infiiateze 0 cultura numai dupa ce EO-a desfiintat cea anterioara. spre a S6 £010s1 cit mai bine conditiile de microclimat : . In cazul castravetilor se va planta cite un rind sub tunel. Pentru folosirea cu rezultate economics cit mai bune a adaposturilor din mase plastics este necesar sa se respecte citeva prevederi tehnologice. ardei). In accst caz se recomanda ca pe masurrt ce se epuizeaza capacitatea de productie a unei culturi Sa se pregateasca terenul pe intervalul dintre rinduri sau chiar numai pe anumite porjiuni ?i sa se infiinteze cultura urmatoare.sa se practice plantarea sau insarnintarea din toamna ~a unele.invelirea adaposturilor sa aiba lac cit rnai devrcme (sfirsit de februarie~ inceput de mar tie). B). ci numai sa se ageze pe sol. ridichi de luna ~. conopida . de 50 em intre benzi ~i de 25-30 em intre plante de rind). Ia distanta de 50 em intre ele ~i de 120-130 em intre benzi. de 70-80 cm intre benzi. care sint cele mal adecvate pentru culturi extratimpurii.hibr izilor eu perioada de vegeta l.. la distante de 30 em intre rinduri. patlagele vinete sau ardei.optima . lor fata de e~tldur5. l. ceea ee va dctermina cresterea si patrunderea ei mai -w adinc in sol. . 15. conopidii. atunci se va planta sub adapost in benzi de cite 3 rinduri Ia tomate si patl1igele vinete (la distanta de 55 cm intre rinduri. la distanta de 40 em intre r induri. gum icole prin semanat sau piantat. . favorizind aprovizionarea plantelor ell apa ~j. in functie de cerintele planie.practicarea culturilor asociate pe toata durata de exploatare a adaposturilor : . 1-10 martie pemru varza timpurie. In conditiile in care solul este destul de rece chiar daca s-a realizat acoperirea eu 10-15 zile inainte de momentul ·plantarii.de 70-80 em intre Henzi ~i de 30 cm intre plante pe rind la toma te . Epoca de plantare 1a principalele specii legumicole. 81 80 . In adaposturile ternporare simple-inguste (tunele) se planteaza in benzi de cite dona rinduri de tomate. eulturilor de hLza astfel incit durata pina la obtinerea productiei sa fie cit mai scurta : .a. nomic.

vinete s. se planteaza ceva mai tirziu. IN!FIINTAREA FORTATE scheme de infiintare a culturilor CULTURILOR LEGUMICOLE . dupa eliberarea acestora. In anexa 2 se prezinta legumicole in solarii. ardeiul ~i p5. 83 CulturiZe din disadn. vaal timpurie. Astfel. Numai la uncle specii. I ~. morcovul timpuriu s.a. caldura ~i lumina. ardei.a. 4 -ca.pMJAg"i" vlnete . asa cum sint spanacul.tlagelelc vinete. plantarea are loc de Ia inceputnl lunii ianuarie.1gele viuete . pentru salata. daca ternperatura scade sub nivelul minim impus de 0 anumita cul- tura.li· Hmpurl i. se vat planta rasaduri gata pregatite (ardci. eu scheletul din metal sau lernn.:i 'r . In rasadnitelc folosite initial pentru producerea Tasadu' rilor. ardei gras.ridichile de luna. mararul. 8 ~ ca$t.). 2 . imediat dupa plantare.r. ~ dubfe: Scheme de plantare in ~daposturi temporare din mase plastices 7 .. patlagele vinetc.tomare t impurlf . temporare. Pentru eulturile de tomate.. pepcni galbeni. J . pepeni verzi.. patHigele . 13 . la cele destinate' pentru culturi fortate.ardei gras. castraveti). 5 6 7 '120-130 em Fig. ghivece din material plastic dur sau din folie de polietilena recuperate etc..lrav. Rasadul trebuie sa aiba virsta optima: intre 40 si 50 zile pentru tomatc. patrunjelul pentru frunze.simple.~ .Qve~i~ infiinteaza en rasad repicat. este foarte indicat sa se foloseasca rasad repicat (in ghiveee nutritive san presate. cultura in rasadni~e se infiinteaza prin semanare directa. 7 . ardei iute. Culturile mai pretentioaso In.In adaposturile permanente. Epoca de plantare a rasadurilor se stabileste in Iunctie de destinatia initiala a rasadni~elor. La adaposturjle inalte (solarii) se poate dubla san tripla protejarea plantelor. varza ~i de circa 35 zile pentru casiraveti.ardeJ gT'tlS. a~a cum sint toma tele. infiintarea eulturilor se realizeaza in mod asemanator cu cele simple. catre sfirsitul lunii martie.p~tl.tcmate S .i!elc irtcalzitc pc calc biologica Sf!" . gulie timpurie. conopida timpurie. (j .

Aceasta delimitare nu este insa rigi. umiditatii solului 9i aernlui. .l~eputullunii mai. LUCRAR. 9. regimul de fertilizare etc. din soiul plantat initial. cit ~i prin semanat direct. ardei lute. de combatere a buruienilor.asupra solului.. in primul rind. ardei gras.ILE CU CAIRACTER GENERAL '. ele devin libere incepind de la [umatatea lunii aprilie sau chiar de la sfirsitul lunii rnartie. tomate etc.poarta denumirea de lucrari generale. deoarece in practica 0 serie de lucrari cu caracter general se aplica totusi in mod diferentiat. patHLgele vinete. de aceeasi virsta ~i calitate. ca-s are in vedere. trebuie sa existe 0 rezerva de rasad. asigurarea apei. de asigurare a apei ~i hranei etc. In acest scop. La culturile infiintate prin semanat direct.minta umectata si pre- &5 .~e dsadnite deoarece ele se elibereaza devrerne. en scopnl rnentinerii densitatilor recomandate. in luna aprilie sau la i. Atunci cind rasadnitele s-au folosit pentru a ~btine rasaduri de tomate timpurii. dad se produc rasaduri de castraveti sau pepeni. ce S8 va folosi in primele 4-5 zile dupa infiintarea culturii pentru inlocuirile necesare. cind se pot cultiva castraveti. golurile care apar trebuie sa fie completate ell sa. iNGRIJiREA 51 RECOLTAREA CUlTURILOR lEGUMICOLE Lucrarile de ingrijire care se aplica la toate culturile legumicole . Asigurarea prinderii acestor plante se face prin ingrijirea lor separata.Toate speciile legumicole pot fi cultivate in astfel .i cerintele eeologice ale plantelor legumicole. Completarea golurilor se efectueaza Ia toate culturile care se infiinteaza atit prin rasad. Cele care se efectueaza numai la anumite plante legumicole sint considerate lucrari speciale. pentru a evita udarea individuala a plantelor este recomandabila completarea golurilor cu rasad inaintea unei irigari generale.da. in functie de particularita tile biologice . a~a cum slut: dirijarea temperaturii. In vederea completarii golurilor.

canale navigabile. din sol ~lv expnn:rc. pleava. disloca plantulele in curs de rasarite ~. piriuri. Afinarea solului ~i distrugerea crustei pe suprafetele cultivate eu plante legumicole se realizeazi. se realizeaza prin plivire. mai contribuie 9i la incalzirea suplimentara a solului.incoltita. varza ~. eu scopul de a crea conditii mai bune (temperatura. Adincimea acestor lucrar! poate fi mai mare. la care singura metoda eficace se dovedeste distrugerea lor sistematica prin prasile repetate imediat ce se formeaza rozeta de frunze. putind servi ~i ea intermediari pentru diverse boli 9i numerosi daunator]. usturoiul. In anii cu 0 repartitie mai buna a ploiler. Aceasta lucrare se poate aplica la to ate culturile care se executa in spatii protejate -'ii in gdidinile familiale. 0 mare atentie trebuie acordata buruienilor cu rizomi si inradacinare foarte profunda (pir. aerate. Se stie ca solurile bine af~nate prezinta 0 capacitate mai mare de inmagazinare a aper din ploi. rumegu~. umiditate) pentru cresterea sisternului radicular al plan telor . atunei dnd se folosesc materiale organice la mulcire : previne deprecierea legumelor care se sprijina pe sol 9. uncle legume reusesc sa. folie de polietilena recupera ta de la ada posturile acoperite in anul precedent etc. determinate in mod obisnuit de uncle accidente climatice. care reugesc sa strabata stratul de mulci. impiedica aparitia si cresterea buruienilor : impiedica suprainealzirea solului 9i formarea crustei . folie de. dovleceil. stinjeneste rrlsrlrirea plantelor. baIegar bine descompus (mranita}. reteaua de apa potabila etc. eel mai indicat este sa se recurga Ia reinsamintare. situatie care permite reducerea numarului de udari (la intervale de timp prea scurte) si diminuarea normei de irigarc. Mulciul de culoare inchisa. insa in foarte mica masura la culturile pe suprafete mari. inlesneste pierderea apei din sol prin evaporate. asigure productii bune. frunze (i.a. ele trebuie sa se foloseasca la maximum. ca prima conditie pentrn realizarea productiilor mari. atunci solul este suficient de umed si trebuie sa fie cit mai redusa (Ia 4-5 em) dad. balegar paios. atunci cind exista chiar ce1e mai modeste conditii de asigurare a apei pentru irigare. deoa~ece bumienile concureaza en acestea in ce priveste lumina. o data en lucrarile de afinare a solului se distruge si crusta care sc formeaza sub actiunea ploilor 9i datorita batatoririi rnecanice. Efectele favorabile ale mulcirii se concretizeaza prin productii mai timpurii de legume. halp. 86. Stratul de mulci prezinta urmatoarele efecte: contribuic Ia pastrarea nmiditatii din sol. izvoare. Mulcirea terenului consta in acoperirea suprafetei solului din cultnrile legumicolc cu un strat format din materiale diverse. mranita. cit ~i Ia cele protejate si fortate. hnbunata teste regirnul de aer din sol. bazine de acumulare. Cu toate acestea. Se recomanda ea buruienile sa fie distruse imediat ce .. executate mecanizat sau cu tractinne animals pe intervalul dintre rinduri 9i manual intre plante pe rind. radacinoasele. Oricare ar fi insa sursa (riuri.polietilena neagra sau fumurie. aspect foarte important la culturile timpurii de legume. fasolea. solul nn arerezerva prea mare de apa.a. Afinarea solului 9i combaterea crustei S8 realizeaza cu scopul de a crea conditii cit mai bune pentru cresterea ~i activitatea rtidacinii plantci.apar. Ca materiale pentrn mulcire se pot folosi: paie. Combaterea buruienilor cste 0 lucrare de maxima urgen ta In eulturile Iegumicole. deoarecedi5trugerea eventualelor buruieni. mazarea. Crusta impiedica patrunderea normala a aerului si a apei in sol. puturi. apa pentru irigare trebuie sa 27 . La aceste avantaje se adauga 9i acela Ca nn mai este nccesar sa se prageasdi solul.pruamida. urrnarind dizlocarea radaci~ilor lor. tntrudt completarea golurilor vizeaza asigurarea desimii culturilor.).). Atunei cind sint goluri prea multe. etc.n strat de 2-4 em grosime). sporeste eantitatea de substante hranitoare din sol. aceasta lucrare devine obligatorie atit la culturile legumicole efectuate in cimp. apa ~1 snbstantele branitoare. prin prasile repetate.. sporind rezerva lor de apa.a acestora la soare. prin prasile mecanice sau efectuate cu sap~ sau sapaliga. Irigarea culturilor de plante legumicole este necesara in aproape toate regiunile tarii. precum si in regiunile mai bogate in precipitajii. ca de exemplu : ceapa. castravetii.a. format din turba. tomatele.

in care toate plantele au nevoie de multa apa. rezultate bune se obtin Ia folosirea azotatului de an~oniu si a ingra. tn afara de etapa care urmeaza imediat dupa plantare sau semanat. printre rindurile de plante sail 1Il jurul plantelor. gunoml de pasare si de bovine. Dintre ingra~arnintele ehi111. . acordind prioritate cultnrilor mari consumatoare de apa. se va uda numai daca este absoluta nevoie. Dad apa care se foloseste pentru irigarea culturilor Jegumie.indeplineasca unele conditii: sa fie bine aerisita ... 111. In cazul surselor de apa cu debit redus este necesara esalonarea udarii suprafetelor cultivate pe 0 durata mai inare de timp. urina). in perioada cresterii intense a capatillii de varza sau a radacinii de rnorcov. r}1in. C~ltivatorii de legume In dmp ~i in mod deosebit legume protejate. .e. nu toate legumele suporta irigarea priu aspersiune. urina vitelor) inainte de Iolosire se dilueaza cu apa.nevoia de apa a . mai ales daca se face in zilele ealduroase. care sint mai scurupesi mai dificile de intretiriut. intervalul de tirop dintre doua udari este de Ia 5.de fructificare a tomatelor. duce la crapar ea acestora. deschise printre rindurile de plante.en0.1 trebuie sa neglijeze faptul d udarea prea abund. . .a. In general. iar la unele culturi iubitoare de ~c~ldura (tomate timpurii. administrate mai ales sub forma de solutie. izvoare) sau neaerisita (din balti). sa nu cantina germeni de bali periculoasc pentru om etc. in functie de durata perioadei de vegetatie. Un astfel de bazin constituie 0 rezerva permanenta de apa si pentru alte activi ta ti gospodare9 ti. la plante se face prin mai multe -metcde. . Cantitatea de apa necesara la 0 udare (nOfJ11-'1 de udar e) poate fi de 200-400 m31a hectar. a conductelor.~aminte chimice trebuie sa fie de' 1-. Concentratia solutiei de inb'Y8. apoi se dilueaza in proportii diferite : mustul de grajd sau uri:na en 2-3 parti apa.Distribuirea apei pina. planta legumicola si conditiile de mediu. a~estea se distribuie ~e sol. o data eu apa se pot administra 9i ingra~arninte miner ale sau organice. care se apreciaza in functie de: capacitatea soiull1i de a pastra apa : consumul realizat de catre plante. cit si CU unele ingr'asarninte organice. eel rnai bine este sa se Ioloseasca ingdia-' 88:. la lO'-20 em distanta. eel mai marc consum cl. La ap~ecierea momentului pentru udare pot aparea uncle gre~eh. gu58 89 ' . ardei s.i~ perioada de iama si primavara duce la racirea solului ~l prm aceasta la reducerea ritmului de crestere al plantelor. sa nu contina saruri miner ale care afecteaza viata plantelor 9i modifica insusirile solului (de exemplu. tl_1gra~mintele organice concentrate (mustul de grajd. temperatura aerului ~.: La fertilizarea suplimentara cu iugra'.6 zile pina Ia 10-14 zile. o data eu apa de irigare. Cea mai accesibila metoda este dirijarea apei pe rigole cu adincimea de 10-20 em. Ca ~rmare.ole este prea rece (din puturi.tele care se dizolva bine in apa sau Ingr5. care .a. Udarile la culturile legumicole se aplica la anumite intervale de timp.H. Jar alternanta aprovizionarii insuficiente a apei ln sol eli cea in execs.apa se realizeaza in perioada formarii partilm consumabile. Irigarea prin ploaie artificiala (aspersiune) este indicata pe terenurile fara nivelare si presupune existenta unei instalatii de pompare.plantelor etc. rea n ti ta tea de apa si in tervalul de tim P dintre ploi. si cu lungimea de 20-400 m. determina crap area fructe10(. utilizabile In functie de • . in peri?<~da. trebuie sa fie tinuta un timp oarecare in bazine speciale. aspersoarelor .apa in sol.apa de epurare din industrie}. sa aiba temperatura apropiata de cea a solului Ia suprafata (sa nu lie reee). La toate plantele legumicole exists anumite momente dnd acestea au nevoie de mai multa apa.-2°/. iarna ~i primavara foarte devreme.~. In plus. functie de grad111 de nivelare al terenului.~imintele organice lichide (mustul de gunoi. Spre exemplu: .<:anhtatea prea mare de . Mai intii se pun 1a macerat (£er_t men tat) impreuna cu 0 cantitate egala de apa.) se va uda fiecare plant~ m parte.due la diminuarea calita tii productiei. urrnind sa fie introduse in sol printr-o PF9i1a. pentru a ajunge in timpnl eel mai scur t la dispozitia plantelor. trebuie sa existe ambele posibilitati de distribuire a apei. a plicindu-se de Ia 3 pina la 15 udari. Chiar si Ia culturile protejate. in cadrul masurilor de 'fertilizare faziala sau suplirnentara.· .'aminte nedizolvate.'?amintelor complexe (NPK). gunoiul de bovine eu 4-5 parti apa. Ingra9area suplimentara in cursul perioadei de vegeta tie f~ee atit cu ingrasaminte minerale. de unde se foloseste la nevoie.

care sint puse la dispozitia cultivatorilor prin intermediul centrelor de protectia plantelor. Astiel preparate se administreaza in cantitate de 10-20 1113/ha.1 de conditiile de lumina naturals. virozele. folosind atit ingJa~aminte organice. antracnozele ~. .cmd .?l ~u~u~oit!ll sint lucran care se aplica numai In 'Unel~ :ltuaVl ~l la anumite specii legumicole.. atit in unita. atune! .J.50: r~1lla e ~e teren. sfecla de masa loboda.?aza tulpinii (tomate.. ridichi de luna. intr-un anumit raport (4:1. di . R~ri~~l este a . obtinindu-se venituri suplimentare.a. sint recomandate pe solurile rnai umede in zonele rnai nordice mat inalte si ploioase. varza}: favorizeaza r~lanrea sistemului ra~lcular pe seama radacinilor advenh~'e cl~escute ~a. respectiv atunci cind plantele au citiva centimetri mal.ntelor (tomate. mana tomatelor. Bilo~atul . Pen tru com ba terea bolilor si dauna torilor se folosesc o serie de substante chimice. mana patlagelelor vinete.cireula tia apei ~i hranei din sol In plants -. viermii albi (ai carabu~ului de mai}: omida fluturelui alb al verzei. me1cii cu sau fara cochilie ~.. lnminii si umi(litatii relative' Asa cum s-a precizat anterior.>1 lumina. Combaterea bolilor ~i iHiunatorilor se asigura prin masuri preventive ~i curative (de distrugere). desi la culturile de cimp nu se evidentiaza prin masuri speciale. asigura conditii pentru forrnarea tuberculilor (cartofi}: 91 90 . c~e~terea concurentei dintre ele pentru apa. 5: + a aerului. se seamana mai des folosind mai multa 5iimint~. Deoarece p~ezmta ?-eaJunsul. Dintre boli. ~es~l l?rea man.ptamini sau chiar mai mult. cele mai trecvente sint : mana cepei. folosind masini si aparatej corespunzatoare.suprafata de evaporare a apei .nu se poate efectua semanatul de precizie. In acest caz se elimina lucrarea de r?~it la morcov in schimb rnararul se recolteaza si se valorifica pe parcurs. cit si chimice sau numai unele dintre acestea.nfl!ntate prm semanat direct 111 cimp. .llt1 sol.tlme. Dirijarea temperaturii. plantele ajungind in situatia de a se st1nJen~ reclpr_?c. s~abile~te in functie de miirimea pl~ntelor. Pentru mai multa siguranta se poate aplica raritul in mai multe etape sau se practice semanatul unui arriestec de seminte de legume. dovelecei] . aplicind normele 9i concentratiile recomandatel(vezi anexa 3). in schimb. In practica. cancerul bacterian. respectind. In toate cazurile.dnij.tile specializate.bi _?i_?e cele mai viguroase si sanac~al urrneaza . tra tamentele pentru COIDbaterea bolilor si daunatorilor se efectueaza ntlillai en pro~ duse autorizate. In acest seop se nrrnareste mentinerea temperaturii optime.. castraveti.e. pentru a se asigura numarul corespunzator de plante la unitatea de suprafata. cu1turile J:nf{intate prin semanat at. mana cartofilor.doua saptamini de la infiintarea cultnrii (plantat.5:1). de exemplu morcov mar ar . in aceasta categorie slut considerate acele Iucrari care S8 aplica la un numar restrins ~e plante le~11icole cultivate in anumite moduri ~i in diferite conditii de mediu. ·omida fluturelui buha semanaturilor : puricii de pamint si paduchii cenusii ai verzei . Dintre daunatori. toate masurile deiprotectia muncii si mediului. smt contramdlcat~ pentru zonele si perioadele anului ill care nu se asigura suficienta apa in sol. ==.maresc. bine reglate. . mai ales in rasa. cu multa rigurozitate.a. _Din acest ~otiv. Umiditatea relativa a aerului po ate modifies pute~nic desfa~urarea transpira tiei plan telor si prin aceasta . hrana :. in functie de f enofaza in care se aHa plantele . jar urmatoarele la interval de circa doua. ?entru a d~ose.t la culturile protejate si tor tate constituie o preocupare perrnanenta. eel mai adesea se intilnesc: coropisnite care rod radacinile plantelor . fuzarioze1e.LUCRARILE CU CARACTER SPECIAL noiul de pasare en 8-10 par ti apa. Bilonatul si musuroitul devin justificate atunci cind: al~ta la sus~inere~ pla. u~de prin miirir_ea suprafetei de eva~ porare a ape! se Iavorizeaza incalzirea solului in masura mai mare si mai devreme.lucrar: specifica p~ntru culturile legumiCOle l.. Momentul raritului se. r5.cit si Ia cultivatorii amatori de legume. Fertllizarea suplimentara se poate face in 2-3 reprize : 1?rima dupa circa .sarit). trei s5. Aceasta opera tie 5e aplica la morcov. pnn.

In sere ~l solarii se aphcil la ardei 9i patlagele vinete. spar.). de vor prezenta 0 vigoare mai mare.ru tomate.a 1a.1<11 pe acestia se va fixa 0 shma. In ultimul timp s-a extins cultur a castravetilor cu fructul rnic pe spalier.1l. fasole .1 patlagclele vincte. eventual ell mal multe sirme. ca ~i tulpina principala. La culturile in solarii . Pe acestia se va intinde una.-2 m : ce~ folositi pentru fasolea urcatoare VOl" fi mal IU?gl (3 .20 m lungime 91 4-5 em grosime: ]~ tomatele tirzii pot avea lungimea pin. cit ~i caliratea productiei. arc drept seep 5. deoarece sint atacate mai putin de boli si daunrttori. jic inalt. legate cite 3-4 sub forma de piramida. cast~~vetl.. lasind 2-4 brate 9. 8-10 infloresccnte.a.care devin tulpini noi.50--. vara spaIierul va Ii mai inalt.stari (copili) crescuti la subsuoara frunzelor de la b::J. aracii pe?tru pl~ntcle 5el!lmcere pot fi ca si cei pent.a. T oma tele culti va te protej at si for ta t se copilesc radical. produciitoare de rod. tulpini de floarea-soarelui. r Copilitul plantelor consta In indepartarea Iastarilor (copiIiloi ) care cresc la subsuoara frunzclor . 1. care va servi Ia sustmerea a rl?ua sirrne. . din prefabricate de b_eton sau din lemn. cit si pe verticala.. La culturilc de vara-toamna.trebuie 55. _ Pentru sustinerea plantelor legumicole se folo~esc urn:. la Indepartarea virfului de crestere (cirnitul) 1a tulpina principala. la cultm:ile tirupurii de tomate se indeparteaza toti lastarii. Astfel. s. aceasta lucrare. in functie de greutatea pe care trebuie sa 0 SUSilll?.1ui tit pc orizontalii. AsHel. pentru sustinere se folosesc la tomatele de vara-toamna. In schimb. precum si Ia cclc1alte ramificatii.: de :pin~ Ia 2 rn. se aplica in .lncIe cazuri I~ cultura In cimp. care se bat la circa 2 m distanta de-a lungul nndul. usturoi}: apar5. tufa plan lei se indescste foarte mult. Intervalul dmtre spahen se poate cultlVa . s~lmceri de ceapa si de varza etc. 10 cazul cind copilitul nu sc aplica la timp. Sustmerea plantelor legumicole.ng1ffiea. cite una pentru fiecare !ind plan~at. tutori sau araci din lemn.\toarele mijloacc . Din acest m ti v. nu . n acelasi tim p. cirnitul se face cind plantele au format 3-4 inflorescente.1birea coacerii tructelor. Momentul optim pentru cfectuarea copilitului se considc'l:L atunci cind lastarii au pina la 5-7 em lungime ~i sint inca in stare ierbacee.(ceapa. Cei care se folo~esc P7ntru _tomatele ~lffip~m pot avea pina la 1. ~ protejeaza uncle culturi infiintatc toamna . cu in~ltime.. spalier vertical cu una sau mai rnulte sirme. cirnitul se poate efectua dup5.. ~tilpii de sustinere pot fi. pirarnide.zii.ang~el) d.p1.~.aprlrii de inghct plantele scrnincere de varza.rcatoare. La confectionare se vor folosi tarusi lungi de ?0-70. Pentru to?1atele dc. la cultura tomatelor tirnpurii. ljisind 3-4 brate. tirzii (tomate. rasadurile de brumele f. Ia rulturile de vara san toamna S8 mai lasa la fiecare planta cite 2-3 l5. bolovarrii uscati pot provoca ranirea plantelor sau chiar distrugerea acestora. respectiv Ia una-dona frunze deasupra celei de a treia sau a patra inflorescente..oartc. de 0 parte ~l.}: penult obtinerea legumelor inalblte (cieoare.91 0::: talia plantelor. insa freCVE'11t la culturile protejate si for tate. determine oprirea cresterii plantelor ~i gr.m) ~l mai subtiri (2-3 em)..purii.. ducind Ia in tirzierea coacerii fructelor.ma~mare la m~e. mal multe srrrne san chiar 0 plasa de' snstinere. 93 . Plantele sustinute pc spalieri sau araci dau productii mat tim purii ~i de cali ta te su perioara. se pI~Ctica in cimp la tomate.1t se [ustifica prin aceea ca aracn trebUl8 sa. '!ife7it. morco:. cr estcrea necontro 101 t5. Spalierulpentru tomatele ~.pozitie ver ticala. 92 ell alte legume. Aceasta lucrare S8 aplidi si la culturile Ior tate de ardei. de alta a spalierului. iar in sera se ajunge uneori la cirnirea dupa 12 inflorescen~c. Adese. 501u1 adunat in jurul plantelor trcbuie sa fie bine rnaruntit ~i rea van.in rezistents S1 nu sc mentin singure in .7 inflorescen te sau cu 2-3 saptiimini inainte de caderea brumelor. Astfel. Ll!. atunci cind acestia nu prezintii interes pentru productic. aceasta lucrare poate fi efectua ta dupa ce s-au forma t 6. sfori. copili tul j nfluen teaz~t fa vora bil a tit precoci t atea culturilor de tomate. a In multc zone.C. dupa dlS:r:orublht~tl. asigurindu-se 0 folosire mai intensiva a tCH'1ll1. care a~ ? tulpi~a 12u1. fie ascutiti m fiecare an. em. ceea ce duce la scurtarea lor. pe st~lpi se fixeaz~ o traversa de 40-60 em. Aracii din Iemn pot ayea lungim~ si ~gTosime.

tiile respective rodirea este mult mai bogata dedt pe tulpina principala. trebuie sa fie recoltate manual. Astfel. Pentru toate speciile d~ legume. cind cad brume tirzii sau toamna. Astfel. ridichi etc. deoarece pc ramifica.crestere si fructificare la unele plante legumicole. mazare) ~i se mareste atunci cind atingerea dimensiunilor optime pentrurecoltat are loc esalonat (varza. pentru stirnularea legarii florilor din primele inflorescente la tomatele timpurii. alta. RECOLTAREA lEGUMELOR Desi este 0 lucrare care se aplica 1a toate speciile legumicole cultivate prin diferite metode. (morcovi. In general. 95 94 . salata). prima data dnd plantele sint tinere si au format 4-5 frunze.vastfel incit fiecarc Hoare sa. dupa 5-6 fr. Utilizarea unor concentratii mai mari decit cele recomandate va deterrnina 0 putemica deiormare a fruetelor care vor aparea cu goluri in interior. coifuri din folie de polietilena sau din hirtie ~.p. cind apare risenl caderii brumelor timpurii. Uneori. De exemplu. de obicei la marginea suprafetei de cultura. in functie de destina tie. ceapa.Lucrarea de cirnire se mai aplica si la uncle culturi sernincere (varza.a. Momentul recoltarii difera foarte mult de la 0 specie 18. da posibilitatea ca Ia plantarea in cimp rasadurile sa prezinte deja doua ramiiicatii cu cite 0 inflorescenta fermata.a. increjite si neaspectuoase. in concentratie de 1% sau eu 2. Plantele legumicole pot fi aparate lmpotriva brumclor eu ajutorul fumului. Lucrarea de eiupit se poate executa si la tornate. Protejarea impotriva brumelor ~i ingheturilor este nccesara uneori pyimavara.1 mai mult de 2-4 zile. de la 0 specie la alta san de la un soi la altul. dovlecei. a~eza te in gdimezi. cu repercusiuni directs asupra calitatii produselor.4 Din concentratie de 5 mg/] apa distilata. Ramifica. Unele legume. ardeii de boia).). sernanate maio devreme cu 15-20 de zile. lasind 3-4 Irunze de la baza. ciupitul se efectueaza in mai multe rinduri. Intervalul de timp dintre doua recoltari se stabileste in functie de specificul plantelor. clopote de sticla. In acelasi timp. salata) sau se po ate efcctua esalonat (tomate. pepenii.procesele de .). dar n1. Ciupitul plantelor presupune tot indepartarea virf ului de crestere vegetativa. ardei gras s. recoltarea acestora poate incepe inca de dud sint foarte tinere (castraveti. de la care se consuma radacina. recoltarea legumelor prezinta 0 seama de par ticulari tiiti. la culturile de castraveti sau pepeni. ardei etc. Cele destinate prelucrarii industriale pot fi recoltate ~i mecanizat. in faza de rasad. la recoltarea fiecarei specii de plante legumicole se va tine seama de reguli1e stabilite in raport eu destinatia acestora. aplicata la tomatele tirnpurii. a paielor umede sau frunzelor. care se obtine prin arderea balegarului paios urned. Ca urrnare. Tratarea eu substante stimulatoare se face eu scopul de a regla . cultivate in cimp sau in adaposturi din rnase plastice. eu toata atentia. care dureaza pina se incalzeste vremea. acesta trebuie sa fie mai mic in cazul dnd Iegumele se depreciaza rarninind pe plants (fasole. tot pentru a se 0btine 0 rarnificare mai devrerne.tiile carese formeaza vor fi ciupite din non. pierzind mult din aspectul comercial. legumele destinate consumului in stare proaspatil indiferent de locul unde se cultiva. de la care se consuma fructele. pentru toate plantele (mazare.) pentru uniforrnizarea coacerii sernin telor . ceea ce in eamna dublarea capacitatii de realizare a productiei tim. pu tine legume se recolteaza cind fructele ~i semin~ele au ajuns la maturitatea deplina (tomatcle. In cazul supraretelor mici se poate recurge la protejarea individuala a plantelor cu ghiveee. insa eu scopul de a for ta aparitia ramificatiilor secundare pe tulpina. tulpina sau frunzele se pot recolta in diferite epoci. indeosebi atunci cind tempcraturile sint mai scazute. ridichi etc.:trii.). o astfe! de lucrare. Astfel. fie tratata nurnai o singura data. re~oltarea constituie un complex de operatii. Legumele ranite la recoltare se depreciaza in SCUTt timp. la multe legume. se stropesc florile complet deschise cu "o solutie apoasa de Tomato-set sau Tomafi». se recurge chiar ia acoperirea plantelor ell pamint maruntit.ll~ze. Operatia de rccoltare poate fi executata 0 singura data.

in aeest ultim caz folosind desigur soiuri timpurii si apelind la protejarea temporara sau permanenta cu folie din mase -Pentru 0 mat buna reusita in cultura acestor specn.redueerea in rnasura cit mai mare a manipuliirii legurnelor. tehnologia de cultivare este asemanatoare. . trebuis sa 5e respects citeva reguli de baza : . se pot cultiva.ell ~1 patIa~elele vmete. dar si al consuma torului.dupa recoltare. desigur.. legumele nu trebuie Sa fie expuse la s?are. lumina. III d~tTllnentul producatorului. . magazii etc. in primul rind. vint. Toate aceste plante legumicoJe sint pretentioase la caldura.partate. :n c~p . eu aceeasi norma de udar e. TT3nsportul legumelor trebuie sa se execute eu mijIoace adecva te. cosuri imp1etite din nuiele de rachita.legumele atacate de bali san daunatori vor fi jnde~' 10.Pentrn reducerea in masura cit mai mare a pierderilo~alitatr~e si cantitative IB recoltare. atunci cind 'suprafetele se aHa in zone cu precipitajii mai bogate.TlAGELE·lOR A TOMATElOR. ludepirtind frunzele de prisos : . .wn_el~ mainordice sau in cele de deal si de munte pma la altitudini de 800-1000 m. ' .' . carute eu pneuri.(verdeturi in primul rind) trebuie sa se fad.. In caeul celor perisabile sin t recomanda te mijloacele prevazuto cu pneuri si arcuri : . hrana si se cultiva in majoritatea caz~Ii~ lor prin r asad. in aproape toate z?nele.. la ardei 2i pat1agele vinete sint necesare 10-12 udari. DE CULTIVARE PA. saci din pinza sau plasa etc. ci trebuie acoperite cu rogojini sau depozitate temporal' la umbra. . care duce la vatamarea mecanica.specii. trebuie sa se asigure apa' pentru irigare. iI~ schirnb. -10 ori pe vara. Datorita valorii lor alin. '. platfonne de transport pe roti de bicicleta etc. roabe cu pneuri. ~e. AstfeI~ tomat~1e. ~~~. ploaie si nici sa nu se aseze in gramezi mari. La aceste . Dintre aceste specii numai tomatele pot fi cultivate Hi. I recornandate la pr inc ipalcle specii legumicole sint cuprinse 97 . car_: ~int mai putin pretentioase la caldura decit a~d.. .. udarile repetindu-se de .: -La lcgurnele ell rozeta.1~ conditii foarte favorabile sint mat ales in Cimpia Dunarii si in Clmpia de vest.manipularile obligatorii trebuie executate eu grija" mal eu seatna la legumele destinate consumului imediat ~i pastrarii' in stare proaspa ta peste iarna . TEHNOLOGII DE CULTIVARE LA PRINCIPALELE GRUPE DE SPECII LEGUMICOU:1 iEHNOLOGIA ARDE'ILOR SI . la tomah' Se folosesc norme de 300-400 mS apa la hectar. 1 Soiurile in anexa 4.autocamioane.ra irigare. Ia depr ecierca lor si Ia consum de timp.in masura in care este posibil. fasonarea plantelor 0 data j:u reeoltarea. Pentru Iegumele perisabils se vorutiliza ambalaje de capacitate rnai mic~. eu destul sn~ce~s~l in . in soproane.culbv~ la noi in tara.. Terenurile potrivite pentru aceste specn de plante lcgu!mcole sint cele bine aprovizionate eu substante nutritive. . Astfel.hber. remorci.ent~re s_e. VINETE Ca ambalaje se vor folosi Hidite tip. legumele perisabile (care se vatama usor ) Se asaza direct in ambalajele cu care se transporta la pia ta .

rasadul 5e va asigura. plantindu-se rasadul 1a distante de 30-40 em pc rind ~i de 70-80 em intre rinduri. Princi palele lucrari de ingri jiro aplica te toma te lor si n t : completarea golurilor : fixarea. folosind 8-10 g samtnta la metrul patrat. de vara ~i de' toamna. iar repicatul se va face la 7-8 em intre plante. se recornanda ca acestea sa se aplice in primul rind la cultura anterioara. Culturi in cimp liher. rulata sub forma de cilindr u (pahar) sau de cornet ~i prinsa eLL un cui sau sudata eu 0 vergea de fier fierbinte etc. ptmtnl prodncerea rasadurilor se va semana in ultimele zi1eale lunii februarie sau in prima jumatate a Iunii mar tie. aceastea permitind reducerea cantiUitii plnii la 10-15 tjha. copilitul si legatul de 4--'5 ori (eopililul total la toma tele tim pnrii ~i lisa rea a 1. La toma tc se fac culturi timpurii.ell soluri usoare sau mijlocii. ~i 300 kg/ha superfosfat. in rasadnitele din care s-a seos riisadul de varza timpurie sau in solarii ina1te. ' Avind in vedere ca legumel.rnai rar (8 -10 em intre rinduri ~i 2-3 cm pe rind) nu sc mai repica.6 inflorcscen te pentru stimularea coacerii fructelor. distan ta intre rinduri este de 70-80 em. Pentru irigare pe brazde. cite ori este nevoie (10-12 ori}: ingra~area supli men tara. fie in rasadnite calde. sub forma de bcnzi de cite doua rindnri. albe. din material plastic dur. mai mare ~i se ereeaza posibilitati de folosire a terenului pentru mai multe culturi. la 50-60 em distanta. din folie de material plastic uzata. semanatul avind lac la sfirsitul lunii februarie in sud-vestal tarii sau ceva mai tirziu. permit plantares rasadurilor fara a fi deranjate ridacinile acestora. bObocii florilor din prima inflorescenta aparuti si chiar prima floare deschisa (la rasad produs in ghivece). Pentru culturile tiinpurii de tomaie rasaclu1 se planteaza incepind din a dona jumatate a lunii aprilie.foarte bine la admini strar ea ingrasamintelor organice. ar dei.3 copili la culturilc de vara-toamna}: distrugerea crustei sqlului : prasitul : mu~uroitul : stropitul eu zeama bordeleza in concentr atie de 0. 58 va avea in vedere eli scmintele de ardei si patlagele vinete gerrnineaza rnai greu decit cele de tomate. In uncle zone se practica plantarea.devara si toamnii se infiinteaza inccpind din ultima decada a lunii aprilie. In cazul culturilor de toamna. De aceea. dar se poate efectua mai devreme daca. in cazul zonelor mai nordice sau mai inalte. Rasadul se va obtine in sere inmultitor sau in rasadnite calde. in sudul si sud-vestul tarii. Repicatul rasadurilor S8 va face in cuburi sau ghi vece nutritive sau in substratla 10-12 em intre plante. din pamtnt ars . in prima decada a lunii martie. In' vederea sustinerii plantelor pe spalieri sau piramide. cirni tul dupa 3. pentru producerea rasadurilcr semanatul se va face in prima jumatate a lunii aprili:e. cit si a celor de vara-toamna. atit a tomatelor tirnpurii. iriga tnl de. C·uUurile de iomate . pina la sfirsitul primei decade a Iunii mai in zonele mai nordiee si mai inalte atunci dnd in sol temperatura a depasit 1O-1'4°C. tutorilor sau infiintarea spalierului . incalzire biologica. care nu retin prea rnulta apa deoarece ar duce la racirea lor primavara. Ti'isa- 98 99 . neaza . dupa plantare. La eultura timpurie se folosesc numai soiurile eu precocitate mare (vezi anexa 1). Atunci cind se seamana la distante mai rnari .ltate (pentru doua rinduri) san biloane. Tomatele se cultiva numai prin rasad. ingra~amintele trebuie sa fie cit mai descompuse. far5.e din aceasta grupa reactio. terenul se poate modela sub forma de straturi in~i. pe fiecare interval san peste doua rindnri. iar dnd se aplica direct. deoarece asttel . patlagele vinete) este corespunzJHor pentru plantar e atunci cind are 8-10 frunze. In' unele zone se folosesc pentru producerea rasadurilor diferi te ti pur i de ghi vece: nu tri tive (realiza te eu prese manuale) . radacinils Ilumeroase. Reco1tatul tomatelor timpurii incepe la 60-70 de zile . Spatiile mai largi dintre rindurr san benzi sint necesare atunci cind Iucrarile solului se erectueaza eu tractiune animala. Pentru culturile de vara. mai eu seama dad se adauga. Rasadul (de tomate. fie in solarii. iar uneori chiar si pe substraturi nutritive protejate cu tunele din folie de polietilena. iar intre plante pe rind de 2530 em.5-1 %. pina in ultima decada a hznii mai. deci mai intensiv. Deschiderea rigolelor pentru udare se poate face ~i dupa plantare. Teate caile sint avantajoase pentru eil. S8 poate asigura 0 pro due tie mai timpurie.

fara innodarea sforii pe tulpina plantei la sustinerea pe sfori : prasitul intre rinduri 9i intre plante pe rind. diluate : prevenirea bo1ilor ~i diinnatOl ilor prin stropirca plantelor ell zeama bordeleza san altc substante recomandate pentru anumite boli sau M. To-stim 9. Se folosese 8-10 grame de serninte la metrul patrat. aerisirea zilnica. in primele 2-3 saptamint de la plantare. pu tul lunii mai. in coneentra tie de 8.i 5 Iebruarie. astfel melt noa ptea sa nu scada sub 12"C. dupa iO -12. rnai ales in ghivece (de orice 101 Cultura ardeiului gras in adaposturile din mase. ell norme mai reduse primavara devr eme si eu norme mal mari in cursul verii. Se pot obtine productii medii de 10-15 tone la hectar. fiecare rasad va fi udat cu 0. ° Ia distanta intre rinduri de 40-50 em. iar intre plante pe rind de 15-20 em. in sere inmultitor .e chimice sub forma de solutie sau cu ingra?aminte organiec lichide. Ia distanta intre rindurile de .70 tone Ia hectar sc efcctueaza in perioada de primavara. montarea sistemulni de sustinere (araci.5 I apapentru asigurarea prinderii. tratarea florilor deschise cu stimulenti (Tomafix. Ca 9i la tornate dupa infiintarea culturilor se vor aplica urmatoarele lucrarl de ingrijire : completarea golurilor. Recoltarea incepe In jurul datei de 20 maio Productia poate fi de eel putin 30-50 tone la hectar. kapia 9i de boia. la ciclul scur t si de eel putin 60. 2-4. atunci cind se consuma imediat sau la intrarea in pirga ce1e care se transports la distante mari. La un hectar de cultura se poate obtine a productic . fiind necesara 0 suprafata de circa 40 m2 pentru a se obtine rasadul pentru un hectar de cultura. Rasadurile de patlagele vinete se planteaza in cimp in perioada 10-20 mai. C. cind temperatura in sol este mar mare de 12-14°e. Icrtilizarea fazialii ell iflgra~amint. Semanatul pentru producerea rasadurilor are loc Ia sfirsitul lunii ianuar ie. distrugerea crustei solului. Tomaset. prasitul : mulcitul.14. copilitul radical al plantelor pe masura ce cresc al ti copili : defolierea (indeparrarea frunzelor de la baza plantei p_emasura ce acestea se imbolnavesc sau imbatrinesc) . din primele dona [nflorescentc : cirnitul plantelor dupa 4-6 inflorescente in perioada 15-20 .uMdori (vezi anexa 3). 9i intre 1 :.e de tomate 5e folosese rasadud produse in sere inmultitor sau in rasadnite calde. in functie de varietate ?i soi. Dupa intiintarea culturii se aplica aceleasi lucrari de ingrijire ca si la ardei. dirijarea temperaturii.de 20-30 tone. cit si ardeiul gras san patlagelele vinete. irigarea de cite ori este nevoie.. atunci dnd· temperatura tinde sa depaseasca 20°C.)1 dul a fost mai avansat in vlrsta. irigarea de 10-12 ori : fertilizarea suplimentara ~. Ca ~i in cazul tomatelor . de circa 1 m ina. rasadul se planteaza de la ince. Pentru cultura ext-ratimpur1.J. Culturi in adaposturi de mase plastice (solarii). spalier vertical. destul de lax fa ti de araci. sernanatul se va face in ultima decada a lunii ianuarie.1ime sau sfori legate Ia paTtea superioara de sirmele intinse in acest scop). D. Recoltarea se executa in functie de varieta tea de ardei: esalona t Ia ardeiul gras ~i iu te ~i in momentul dnd fructele au culoarea rosie Ia ar deiul go. iar intre plante pe rind de 30-35 cru. iar la ciclul prelungit. . in rasadnite.0 em.3.10 mg 11 apa). atunci dnd solul are temperatura de 12. in momentul plantarii. inflorescente. Distanta de p1antare intre rinduri va fi de 70-8. daca se urmareste inclieierea recoltarii pina Ia 30 iunie. in functie de zona si conditiile de temperatura ale anului. eventual in benzi duble. adica pe Ia jumatatea lunii august. Plantarea in adaposturi (solarii) se va executa in perioada 25 martie .15 aprilie. go? ar . Virsta optima a rasadului. Productia care' se poate obtine este de 25-30 t/ba la tornate timpurii ~i de 4. La plantare. aprilie. La aceasta cultura se vor aplica urmatoarele lucrari de intretinerc: completarea golurilor. in rasadnite ~i in prima decada a lunii februarie in sere inmuljitor. mulcitul.. cu latura de 7-8 em. Prill aceasta metoda se cultivii atit tomatele extratimpurii. trebuie Sa fie de 55-60 zile. In acest scop. iar ziua sa nu depaseasca 30°C. pZastice la eic1ullung.0-50 tfha la cele de vara :}i toamna.a. Iegatul plan telor . iar intre plante pe rind de 30-35 ClU. polenizarea suplimentara prin scutmarea zilnica a plantelor si a sirmelor. La oulturile de ardei. Re coltarca tomateIor din adaposturile de mase plastice se va face Ia maturitatea deplina.. la ardei sint preferate rasadurile repicate. Repicatul se va face in ghivece sau cuburi nutritive. la plantare.plante de 70 em.

roase. pe rnasura ce fructele ajung la matuntatea de consum. apoi plantele se repica obligatoriu. pentru asigu.40 em. in prime1e sapUimini dupa plantare : inlaturarea butonilor florali la plantele mici. Plantarea rasadului i~ adaposturi se va face attlnci clnd temperatura solului va fi de 12-15°C. evitind astfel indesirea culturii .5-1 1 apa. incepind din a doua jumatate a lunii iunie. afinarea subst~atului de cultura : Iertilizarea faaiala.rrne de 300-400 m3 apa Ia hectar . In acest mod se cultiva c~ succes to~atelc timpurii. e pot obtine productii de peste 30-40 t/ha. in sere inmultitor. solariile Hind inchise seara mai devreme pentru . preferabil in ghivece {de orice fe1}. pentru producerea rasadului sernanatul se ctectueaza la sfir9itul lunii ianuarie. Recoltarea ardeiului gras din solarii e va face esalonat.vincte. dirijarea temperatuTll.prLstrarea ciildurii care se acumuleaza In timpul noptii.5-1 1 Ia planta) . eompletarea golurilor : pra~itul pentru distrugerea crustei ~l a buruienilor : mulcitul .fertilizarea fazi~~~. irigatul. semanind intre 15 . Dupa plantare. mai intii eu 200-300 m3apa la hectat. Iutre plante pe rinds lasa 0 distanta de 20-30 em. cu l1?.tomatele in rasadnite destinate special. a tiel incit aceasta sa nu depaseasca plea mult 30°C si sa nu fie sub 15°C.5-11' apa. evitindu-se trecerile bruste de la 0 temperatura ridicata la una scaznta sau invers : ciupitul Iastarilor laterali dupa ce au format o floare. Reeoltarea incepe intre 10 ~i 20 iunie ~i se poate prelungi pin a toamna tirziu. la distante asemanatoare eu cele practicate Ia tomate. copilitul radial. diluate si cu ingra9aminte chimicc complexe : prcvenirea bolilor 9i-daunatorilor. rasadul se produce In rasadnite calde. in Tasadnite san tntre 1 si 5 februarie. Pentru producer a r1i. cind se folosesc soiuri pitice sau in prima decada a lunii aprilie. At:mci dud se cultiva .rasadmile c~re s~au produs p ntru infiintarea cnlturilor 111 adaposturile din mase pla tice sau pentru cele timpurii in cimp. i 103 102 . completarea golurilor. In mod cnrent.tip). prelungind astiel recoltareaLa cultura patlagelelor vinete i1' adaposturile din mas« plastice. atunci clnd temperatura in sol este de eel putin 15°C. aeeasta se reduce pina la 30. La plantare rasadurile se uda cu 0.distan~a intre rinduri este de 50-70 ern. Culturi in rasadnite eu indilzire hlologica. ardeiul gras ~i iute. eu ingra~aminte minerale sau orgamce sub forma de 501u tie.i 25 ianuarie. de 70 -80 em intre rrnduri ~i de 30-40 em intre plante pe rind. astfel incit aceasta sa nu scada sub l4-1SoC 91 sa nu depaseasca 28-30°C. Cultura de ar dei se poate mentine pina toamna tirziu in adaposturile din mase plasticc. p:ecum ~l _patlilgclele. dupa 12-15 zile de la plantare. prima udare se va face la cuib. rasadurile trebuie sa aiba virsta de 55-60 zile. pe masura ce imbatrinesc . ' . sp:e a . eu 0.sadului necesar la plantarc:a unui hectar se folosesc circa 600~ 700 g saminta. rarea prinderii : apa se distribuic in jurul plantei pentru a se evita racirea solului. La soiurile mai viguroase . ' Lucrarile de ingrijire se refera la : udarea cu apa calda (0. dirijarca factorilor de mediu. In acest seop S8 folosesc rasadnitele destinate special pentru aceste culturi sau cele eliberat~ de . cu marimea de 7-8 elll· Plantarea rasadurilor Ia locul definitiv are lac intre 1 !ji 10 aprilie. La plantare. in primul rind a temperaturii. Lucrarile de ingrijire a culturii int : complctarea goluri. defolierea san indepartarea Irunzelor de la baza plantei. In aceste conditii se obtine 0 productie de 35-50 tone la h ctar. in mod obi~_ nuit intre 1 ~i 10 aprilie. iar la cele mai putin vigu. 'P ntru a fa oriza cresterea ~i ramificarea tulpinii : pra~itul pcntru distrugerea crustei ~i a buruienilor : mulcitul . iar pentru marirea sigurantei la prindere si obtineres unor productii cit mai timpurii se va efectua 0 repicare. Ia un hectar pot fi plantate circa 50 mii fire de :rasaduri de ardei gras.a.~. cind se folosesc soiuri Inalte : distantele de plantare sint de 50 em intre rinduri ~i de 35 em pe rind revenind 6 plantejm". Plantarca la locul dcfinitiv va avea loc in prima jumatate a lunii mar tie.uu sera:i so~~~L eontinuare. se vor aplica lucraIn rile Obl~J?-Ultede ·lllgnJl~e:. lor. apoi cu 400500 m" la hectar : fertilizarea cu tngra~aminte organice Iichide. tu tora tul plantelor cu araci sau pe spalier scund. . inclusiv ardeiul iute. iar la ardeiul iute pina la 90 mii fire. irigarea..

fiind necesare 6-10 udari (30D-400 m3 apa/ha) 1a cu1turile timpurii ~i de 10-15 udari la cele de toamna. intre 10 si 20 aprilie -Ia ° . a asigura dezvoltarea sistemului radicular la plantele culbva~e. folosind 400-500. Pentru obtinerea rasadului destinat culturilor de vara.tlhzare a rasadnite10r destinate pentru producerea rasadurilor. Aceste verzisoare au. SlI. ci~nitul d~ ~a 3 . pina Ia limita de nord a tiirii 51 la altitudini destul de mario . guhoarele ~l g. cu pedicelii florali rnai lungi ~i ingro¥Lti. puternica. Speciile legumicole din grupa verzei se cultiva prin rasad. > d: r v v . respectiv 400-:500 g samintiL In acest caz nu se repica. obtinerea ra.sa~m te eu.r i. Ca gust si valoare alimentara este superioara conopidei. . toamna foarte tirziu. 'broccoli. produs in rasadnite calde. Dintre aceste specii legumicole. ~l Rasadul de arde» se planteaza in r3.? Ia ma. .rtc ridicata. suprafata de 150~ 100 m2pentru un hectar. ?a~e se mfiinteaza mai tir ziu nu au nevoie de p~oteJ:-re . rasadul se produce in sere inrnultitor sau in rasadnite eu lIlcalzire biologica. de varza alba. de varza alba' ~i varza rosie.tt: v~rza de Bruxelles. Incepind de la baza..r25 mar tie la culturile timpurii. Pe aceasta cale se va asigura 0 . se suplimenteaza S':lbstratul de cultur. Plantarea riisadurilor in cimp are loc astfel: intre 20 .gatul plan telor pe masuSa. de apa. dar eu lnsusiri foarte valoroase. subsuoara frunzelor! care cresc ~e 0 tuipinil. capat~na. . semanlndu-se intre 25 aprilie si 10 mai. niste 'TerZl~oa:re ca~e ajung :tn. mea ZITe biolcgica. la distants de 40 em intre rinduri ~i de 30 em pe rin~. .se repica in ghiveee de 5-6 em. Aceste ~ultun. ell virsta de circa 60 zile. se planifica . de circa 100 em inaij:ime.inta 0 buna r ezistenta la frig se pot cultiva primavara foar te devreme. . . :Olloplda timpurie si de to~r:ma.?una u. La aceasta cultura S8 poate obtine o productie de' 4-6 kg/m2. prezi nta 0 Ioarte buna rezistenta la temperaturi scazute. Se llltiva. La cultivarea cu tomate. dud plantele au doua frunze adevarate sau in substrat la 5-7 em distanta.§i. P!Oduse in rasadnite calde. Ia Iel en celelal'te speci. In ae~st scop se folosesc rasaduri repicate. 01. 0 valoare alimen:tar~ foa.:e er~se.!asadunlOJ> . lunii martie ln solarii sau in rasadnite semicalde.lliile. la dlsta. . rupind nnniai ramificatiile crescute suficient.este avantajoasa deoarece permite obtinerea unor pro due tii mai . La patliigelele vinete se fo~ose~te tot rasad repleat. Se e0iteaz1L impreuna cu tulpinile pentru a fi stratificate In beciur i. ' . Datorita faptului ca majoritatea speeiilor prezinta . prcz.. se seamana in decada a doua a . 0 suprafata de 150-200 m2 pentru un hectar plantat eu rasad. pe la jumatatea lunii m~rbe.nt~ de 50 ern in tre rinduri si de 30 em pe rind. ardei sau patlagele \~mete a rasadnitelor folosite initial la producer:a .sar la infiintarea ac~stor culturi... Plantcle legumicole din aceasta grupa au nevoie de un sol'bogat.9-~Clt1me: <hat dupa plantare.. Ingra~at eu gunoi de grajd chiar in anul de cultura (30-40 t/ha). aceasta planta legum1cola_nu dii productit Cultivarea in cimp Iiber.i din aceasra grupa. Broccoli se deosebeste de conopida prin aceea cit inflorescenta (capa· tina la153) este de culoare verde.care s~ plant~aza la locul definitiv in prima jumatate a luna mar~l:. varza creata varza de frunze. se~anilld in prima j'umatate a lunii februarie.0 perioada de vegetatie destul de lunga. conopida timpurie si gulioare .de varji si de toamna) i varza. rasadul se produce in aer liber. ea.1toate <. obtinindu-se 0 productie de 6-8 kg/m:!. . iar In continuare s~t mgn]lte ca. '~ . Rasadul . Da torita iaptului ca.rimpurii si ocuparea terenului 0 perioada mai redusa de timp. . semicalde. !n plus. yl culturile in cimp. ' Pentru varza "tirnpurie. • . respectiv 300400 g saminta. mult mai rasfirata. pe straturi.il. . . .imea unei unci. fo1osirea rasadurilor . Pentru plantares cu rasad a unui hectar sint necesari 40 rn2 de semanatura.' ~ Reeoltarea incepe in a doua decada a lunn mal ~1 d~eaza pina catre sfirsitul lunii iulie. Mal putin cunoscute. varza rosie si conopida. rosie p~ntr~.v circa 60 zile.sa~ului nec. motiv pentru care se poate recolta partial. Varza de' BruxeU~s Iorrneaza la. 'la culturile de toamna. . eu inc? 8-10 em grosime pentru. cul ti V1l:1du-se sorun cu 'perioada cit mai scurta de v~getatle ~(\~eZl an~xa 4).4 infl?~ rescente j stimularea legaru flonl?r pnn ~stropiri eu T omahx sau Ttic1ordon sodie (10 mg II litru apa).. TE HNOLOGIA DE '~CULTIVAREIA1SPECIlLOR LEGUMICPLElDINtGRUPA V~RZEI . ccle mai rasp~ndih in cultura sint : varza alba p~ntru capa-tin~ "(t~rnpune. g samlnta.

30 t gulie. ' Culturi in adaposturi din mase plastice. int -~ saI?ta!nml . pre era 11 mal man la conopida antarea se esaloneaza intre 25 f b .lanuane. Rasadul de gu1ioare se planteaza. in zonele din sau la altitudine IIIai mare. 30-50 t varza de vara : 15-30 t varza rosie . 0 perioada Iunga de timp plante1e au 0 rozeta. pe[a~ura din sol tr ebuie sa fie de circa 80C P an am. de tomate. intre 10 si 15 martie la co . e prea m It adap. in octombrie ~i noiembrie. iar la eele de var za de toamna.pentru conopida si gulioare recun/ i ... ternde circa 20°C ziua si de 10-. ardei.e.1 a lIl:momentul' pida si de 40-45 zile 1 li e a \ arza timpurie ~l cone. St ay t. tn ~' . ' Lncrarile de Jngrijire care se aplica I'm se deosebesc de la 0 specie la alta. Ca urmare a faptulm ca.llldm~.(1.em.mii plante laa heec:aar I a valr.~e s!abile~te astfel incit rasadurile sa a'b':' ~ a semal)lantarn virsta de 45-50 zil 1 r .1 . Recoltarea se face pe masura ce partea plantei care reprezinta productia ajunge la dimensiuni corespunzatoat'e. 91 pina Ia 130 . la spare..' 10 . care dmin pe teren dupa recoltarea verzei timpurii san eonopidei timpurii.. iar intr benzi de 65 ern. ghivece de eel putin 5' Pfl br1 g . ~~ 30 em intre plante pe rind dar mai m mhe nnd~n ~l fl~t1d necesare circa 85 mii plante I h. 50 tjh a Ia varza. .alte eulturi. 1O". 9. 20 . 112m. ¥' .' . a gu ware. 20-30 t conopida" de 70 toamna. mgarea ti . ucrarile de ingrijire care' l' .incousum : aerisirea puternici In ... completarea golurilor tim de 2 ' ~ up~ ell rasadul de rezerva .1a poate fi. pe mijlocul intetvalului dintre Tinduri se pot planta rasaduri.. . Ia gulioare intre 1 9i 20 mai. cind se pot manta lea s~t: protejarea l. com ba terea p o lucra~e speciala. ma expunern v culturile de vara !li lutre 25 iunie si 15 iulie la culturile ce toamna.pla~te pe rind si pe ri ole' distru 0 1.. La culturile timpurii de varza. . La cultuTile de vara 9i de toamna distanta de plantare este de 70 cm intre rirtduri 9i de 35-40 em intre plante pe r ind. lan~ane mde varza se va semana inb:eP Lsi 1 m ~ere inmultitor. se replca III Pl .. fertilizarea suplimentara 1 2 ' . '( Distantele de plantare vor fi de 35 c ' '.._..za ]1 conoa gu lOar-e . v v =~~~ ': ·tl . ~ecoltarea se face esalonat in functie de atingerea di siunilor aecepta te in consum Producti .n!are. . destul de redusa ca marime. . .i intre 1 . In alte cazuri. atit la cultura timpurje.. varza . .. tntre la tiecare planta cindgsolu"l e t ger~a buru~emlor.: . iar conopida natu 1 ~l.nalte ' dad tempe ratura sea Jdoase111 cadrul d + une e u .20-250C si dezvelir~a a~: e e em . rar cea din aer ' .rii ~i du a circa °l~oplda 9: gU?-8. .1 III in r~ r.f lntre 20 9i 31 ~ecembrie pentru varza . gulioare sall se pot semana ridichi de luna. ca~e CO 110 lda se apl~c~ uneori x ~. s e mal reee S1 p . '1n momentul m celet"din nord J? 15 zile 1 . repnze. suplimentara. 10-30 J conopida tilnpur:ie. mal upa ceperea formarii partii d~ la~t~ -. ea!ed intereseaza pentru *C":1te.prasitul buruienilor si distrugerea crustei solului. musuroirea usoara : combaterea daunatm:ilor 9i bolilor. distanta intre rmduri ~i intre plante pe rind fiind de 2S em..ware. la cele de varza de vara incepind din iunie pina in septcmbrle.:. cit ~i la cultura tirzie. a m legarea rozetei In jurul capatll. Produetiile care se pot realiza pe 0 suprafaVi de un hectar sint . 120C noaptea. nuane. ' .' 101 106 . en exceptie gu1ioarelor. . uli . Astfel.gele vinete. e ngo e.~uan~ 9~ 1 mar tie la sud-vestal ta. . acestea se preteaza Ia asocierea cu ..... irigarea de cite ori este nevoie : fertilizarea. de eel puti ~ men. afinarea' slIP.~a in rasadni~e cald.m. acestea fiind: completarea golu:tilor. v . 1n aeest mod: se eultiva obi9nuit varza timpurie. L . perioada de recoltare este intre 20 mai 9i 30 iunie. printre rtndunle de varza sau conopida se pot planta salata. ~i gulioarele intre 10 si 20 l'a 9. r pida .. de 18-25 t/h a 1a conoPlda Sl de 35. marar etc'. Rasadurile de varza cononida .: 40. t varza de toamna. Pentru cultmile tiropurii disadul se planteaza la 70 em intre rinduri ~i 30 cm intre plante pe rind (circa 47 mii plante la hectar). conopida *i gulloare1e.' ro uc 10 tjha laIgllhoare." . .)nsturilor i.. t refuse lav~llOare.l11 pentru a nil se colora (pata) In ur .' . Pentrn producerea rasadului se seama. pa. te~peratura depain timpul noptiise menti e 1 apostulUl cind temperatura 'bolilor si da u~a torilor N n ~ Feste 10:---12 °C. in benzi de cite 4 rinduri. 10~20 t gulioare. suplimentara cu ingdi¥minte chimice sau organice sub forma de solupe. Distantele de plantare nu difer~ prea mult de la 0 specie la alta. 20-40 t varza timpurie. m general dat ' '(.

t direct incirnp. inainte de maturitatea deplina. de 0.: rasadurile vor it produse III rasadnite calde.s:ucces si pri?.. la distante de 35-40 em intre rinduri ji de 30 em per ind. de 15-20 t la pepenii galbeni ~l de 25 . Cant ita tea de saminta necesara la nectar este de 5-6 kg la castraveti. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A SPECULOR LEGUM ICOLE ~BOSTANOASE Din aceasta grupa de plante legumicole.2-1. de 20-30 t la dovleeei. asigurarea plantelor eu apa suflClenta. de 6~8 kg 'la dovlecei.a tatea Iunii aprilie. Trebuie sa se asigure apa pentru mgare. pentru a spori numarul de ramificatii purtatoare de rod.distant~ mal mici. _care se Jnc. obicei culoare alba-verzuie.ac:as'l<1. In primul caz.~ese ll~or. Perioada optima pentru insamintare se incadreaza J:l .al b~ne la ~ondit~i1e de se~eta. de 1.atul are loc a.cresc aproape de suprafata solului : udatul de 6-10 ori.in eultura pro109 . castravetii. iar intre cuiburi P$ rind de 0.~. trebuie sa 'se asigure apa necesara pentru germlnarea seminte1or.t: de infiintarea cultun. In acest scop se aleg terenurile usoare. ap}i. Cultiva:ea in _?-daposturi din mase plastice.le:_a depa~easca.tuncl cind temperatura solului depaseste 10 C 91. de 20 c~ pe rtnd si de 25 em mtre rinduri.ada . lasind 2-3 ~~empl. La toate speciile din aceasta grupa se 'pot folosi rasaduri in virsta de circa 30 zile. rev~mt.-se in acest fel sa se obtina productii mult mal devreme decit la culturile semanate. de?~:ece pepeD? galbeni si verzi rezista mult n. distanta intre rinduri fiind de 07-1 . Lucrarile de ingrijire vor urmari dirijarea tactorilor d~ mediu. dHre plantule 111-timpul germinarii este redusa. La cultnrile insamlntate I? cursul VETii. Metoda este avantajoasa deoarece la aceste plante legumicole nu se foloseste un. II' ~ _2e Culturi in. jar a gulioarelor mal devremc. perrneabile pentru. se impune sa. 1S aprilie si 10 mai.4 ill la pepeni verzi. ' Datorita faptului ca puterea de strabatere a solului de . . Recoltarea verzei si a conopidei incepe pe}a sf~qit:~1 lunii aprilie.4 ill la pepeni' galbeni 91 de 1. se~n.1 in castraveti.:re vmai viguroase.a etc. Culturile se pot infiinta atit pnn semana. ~e semen: ?-lai mul~e sem~nte in cuib.5 kg/m2 Ia gulioare. Varza timpurie. de 0.. conopida ~i gulioarele pot fi cult~vate cu . cu -suprafaj:a ondulata.. Gulioarele se Yo: plan!a la . la v~rza si cor:opi~~. d?vlecei.mumar prea mare de rasaduri. Productia poate fi ~e 6-8 kg/m2 la varza si conopida si de 3-3. Se cuItiva Ill. metoda. Plant area are lac lao inceputul lunii mar tie. iar pentru preverurea formarii scoartei solului deasupra sernintelor S8 aplica D1 ulcirea cui burilor eu mrani tao 'Lucrarile de . mal multe on. 'CImP iiber. . Adesea la culturile infiintate prin rasad se recurge la protejarea individuala a plantelor 0 perioada de timp. cit si prin rasaduri. catre )UllJ. care este necesaY~ mai ales pentru castraveti 9i.. de 3-4 kg la pepeni galbeni si verzi." . .. v J" . reu9iud1_. 25°C.4-2 m la pepeni verzi.. Rasadul se va repica m ghlVe~e de 5-7 em. Dovlel)e!ul patison estc de fQrml!. pra~it':ll. substante hranitoare etc. la castraveti ~i pepeni galbeni.Q8 l . semanind in aceeasi perioada ca ~~ p~ntlu . Recoltarea castravetilor si dovleceilor se va face in diferite faze ale cresterii. care nu trel:11l.Culturi in rasadnite eu indilzire biologidi.ingrijire a culturilor sint : raritul plantelor din cuib.purii. iar a pcpenilor galbeni si verzi numai cind sint bine copti. (inclusiv dovleceii patison).35 ill la pepeni galbem si de 0.18-2~ plal~te/m .ut encol~l l brumelor tirzii de primavara. In acest caz. dovleceii. eu gnja pe llnga plante pentru a nu dishuge radacinile care. ~. de. aproepe dISCO idala. revenind' 9-10 plantejm". se cultiva in mod freevent. a ~e<:.: ingra9ate eli gunoi de grajd mam. delO-15 tla cei en fruetu1 mijI?cru . puternic rurtita. Productiile care se obtin la hectar pot fi de p1nii la 10 t ia cas~avetii en fructul mic. posturile din mase plastice.. de. in primnl rind a temperaturii. in mod deosebit pentru culturile tirn. folosindu-se coifUTi de hirtie de 'polietile1).5 m la dovlecei. intre m l~l' castraveti si dovlecei. pepenii galbeni si pepenii ~~r-zi. fel ca $i dovlecelul comun. in Iunctie de necesarul de ~pa al fiec'~re~ specii (ca~tra v~tii ~i dovleceii fiind mai preten tiosi] j crupn ea repetata a virfurilor de crestere a tulpinii. Teate plantele din aceasta grupa dau foarte bune rezultate.40 t la pepenii verzi.

Este recomandabil ca.. de 5-8 kg la pepeni galbeni si de 6-8 kg 1a dovlecei.ID.poate incepe 1a jumatatea .un numar mai mare de flori femele. la. Cult uri in rasadnite cu indUzire biologica.l fie foart? bi~e. TEHNOLOGIA lEGUMICOLE. faptului ca au cerinte mari fata de dildura. eventual direct in ghivece de 10 em. existlnd permanent pericolul de invadare a culturilor de catre buruieni. irigar ea de cite ori este nevoie. ' Producerea rasadunlor ~1 infiintarea culturilor de dovlecei. in r.-ecesar ~a ~Jul sa fie u. Recol~area .20 aprilie la pepeni galbeni ~i verzi . ciupirea virfurilor de crestere Ia casrraveti ~i pepeni galbeni (prima data la 2-3 frunze. care sporesc potentlalul de productie al plantelor. Pentru formarea unor riol. La major itatea speciilor {eu exceptia ridichilor) cresterea plantelor dupa rasarirc este foarte inceata. in functie de dimensiunile fructelor..or. r. semanind in primele zi1e ale lunii ianuarie pentr n culturile timpurii si spre sfirsitul lunii ianuarie pentru cdc· mai tirzii.i umed.1 Ia 50 em intre plante pe rind . se va face in ultima decada a lunii mar tie eventual dupa scoaterea unor rasaduri destinate plantarii timpurii in cimp sa. . ' Pr~ductia la metru patrat poate fi de 8-12 kg la cas. pe cit e po sibil. aceasta asigurind 35 -10 rnii de rasaduri pen tru un heel ar . La pcpenii galbeui 5.a de. pepeni galbeni 5.1l1dun.50 t Iha.l pnrnavara devreme sau sprc toamna. .se obtine prin insamintarea ~a jumatatea Iunii ianuarre. Recoltarea se realizeaza in mod vsalcnat la castr aveti si dovlecei.a.sadu:ri. la distanta de 50 em intre plante pe rind.: in sol~rii. in ultima decada a Iunii februarie.d5. Speciile Iegumicole din aceasta grupa intil~esc conditii bur.e. iar 1a ramificatiile secundare dupa 6-8 frunze) : suprimarca florilor de 1a baza plantei : montarea spalierului pentru sustinerea plantelor de castraveti. La aceste culturi se aplica urmatoarele lucrari de ingrijire: udarea la plantare cu apa calda : eompletarea golur ilor timp de 2-3 sapUimini.ste t.1umed.In acest seep.15 aprilie Ia castra veti . faptului ca semintels au nevoie de 0 durata mai mare de timp ca sa incolteasca..de calit~ te. deoarece nu sint pretentioase tata de dildura. jumatatea lunii mai la pepenii gaIbeni iar in luna aprilie la dovlecei. La infiintarea culturilor in adaposturi din mase plastice se vor folosi totdeauna ra..cini ingro'.. se seamana in sere inmultitor sau in rasadnite calde. care se condue vertical pe sfori legate de sirme special fixate la partea superioara a: adaposturilor inalte. in primnl rind.sa. 5. Pe ramificatiile secundare so for110 J11<::3za. Uatorit5.etru pat:at.J.5 m lapme) se planteaza un nnd pe mijlocul acestora . .f' de. prasile repetate pentru combaterea buruienilor : mulcirea 501u1ui. avind vir sra de 35-10 zile de la rasarire .~tare ca 1a c~straveti.tt·avet1. Pentru castrayeti.pr:gatit '. este necesar ca solul s. apoi plantele se repica in ghiveee. -adlCi.tudini mal man). in toata perioada de producere a rjisadurilor temperatura sa 11n coboare sub 18°C. Plantarea castravetilor in rasadnitele eu incalzire bio(ogk5. fcrtilizarca suplimentara : protcctia plantelor. asigurindu-se cite doua plante 10. In rasadnitele duble (3 rn latime) se plant?3Za dOlla r. Plantarea in adaposturile din mase pia stice se va face in urma to ar e1e perioade: 10 .to aprilie Ia dovlecei.tejata.i verzi productia poa te ajunge la 25-:. afinat. pla.La yepenii g~l?eni.n:. dar nu ell 111 .lunii aprilie la castraveti. datorita. Se pot obtine lahcctar 20-40.i verzi.. t castraveti si 30-10 t dovlecei.. rasadul se produce tot in sere inmultitor sau in rasadnite calde.asadu1. cultura in toate. 15. Rasadurile se rcpica in ghivece de 8-10 em..dnitcle cu incalzire biologica se desfa~oadi la fel ca la ca stra veti.minte chimice. zonele tarii (chiar laalti. folosind circa 800-1000 g saminFi. pentru a stimula ramilicarea acesteia cit mai devreme. In r~~adnltele simple (1. la 25 cm de 0 parte si de alta a coamei :. bine fertilizat cu mgra~a. indepartarea frunzelor imbatrinitc de la baza plantelor 5.... Suprafata necesara producerii rasadului va fi de 400-500 m2.t t. rar plantarea se poate incepe la jumatatea lunii mar tie folosind. DE CULTIVARE RAoAclNOASE A SPECULOR . pentru un hectar de cultura. Cind plantele au format 3-4 frunze adevarate se ciupeste virful de crestere al tulpinii. aceeasi _sche. El~ _\'ege~ea}a bine cind timpul este mat racoros .

10 ori.30 em. In ambele cazuri sint pre:£~rate soiurile eu cea mai scurta perioada ' de vegetafe ~ vezi "anexa 4). 20-25 t patrunjel. Operatia se executa prin srnulgere.m1nta la metru patrat. 30 . 10-12 em la pastirnac. iar in tre rinduri de 30. aprilie. . 15-25 t ridichi de iama. care se ucla abundent dupa plantare. la temperatura de to-12°C. Dar. in acest seop. ridichile de luna se seamana esalonat.. inceputul lunii ianuarie. Semana tul se poa te face a tit in pcrioada a ugust-septem brie. separate de intervale de 45-65 em in vederea executarii lucrarilor de ingrijire ~i a irigatului. cind au format 2-4 frunze.. asigur indu-se o distanta de 6-8 em Ia moreov. Distantele dintre rinduri vor fi de 2S em la moreov. ridichile de luna. cit si prima vara. Culturi in cimp tiber. in rrnduri Ia 4--5 em distanta.' . la care .lngra¥minte organice inainte de infiintarea culturii.50 t telina pen tru rada cina. ridichile de vara si de iarna. In cazul morcovului.si reduce durata lor d~ pastrare.. sernanatul se esaloneaza in trei epoci. folosind semanatori speciale. preferabil cu solutii de ingra~aminte. patrunjel. en 113 112 .ul . timp de 3-6 zile. provoaca ramificarea radaeinilpr. Plantarea in cimp are lac in perioada 10 mai -10 runie. Se seamana in a doua jumatate a lunii. sfecla.ul patrat. plantelor pe rmd.35zile de la semanat. dupa ce cultura s-a udat abundent. fertilizarea suplimentara. Distanta intre pJante pe rind este de 25. ridichi de luna ~i de 35 ern Ia pastirnac. sfecla de masa (rosie).. la distanta de 6-8 em sau prin imprastiere. 4 em la ridichi de luna. incepind din luna octombrie.40 cm . deterrnina obtinerea productiei mai devreme eu eel. cum este intinderea unei folii de material plastic peste sema natura fara a fi sus tinuta . Prima lucrare de ingrijire care se aplica este rarii. ridichile de luna se seamana printre alte . Culturi protejate in adaposturi din muse plastice. Cll exceptia telinei pentru radacina. Rasadurile de telina se obtin in rasadnite reci fiind necesari 100 m2 pentru un hectar de cultura. deschizind santulete de 2-3 em adincime. 1a adincimea 'de 1--. patrunjel. telina pentru radaeina ~i sfecla rosie. eu norme de udare de 350-400 m3/ha. 8-12 t ridichi de luna. Se obisnuieste ca semanatul sa se fad in benzi de 3-4 rinduri. tratamente pentru protectia plantelor impotriva bolilor si daunatorilor. 30-40 t sfeclii de masa. La insamintarea manuala pot fi folosite . Se aplicii urmatoarele lucrari de ingrijire: prasitul pentru distrugerea buruienilor si a erustei solului : irigarea de 8-. pentru <:5. pina la 300 mii plante de pastirnac . Semanatul pe suprafete mai mari 5e face in rinduri. putin :o saptamina. 30. cu conditia insa ·ca solul sa fie bine umezit dupa insarnintare. . 25-40 t pa-stirnac. pastirnaeul.i seminte eu coltul pornit.--2cm. Productia poate sa ajunga 1a 300-500 buca ti sau 5-6 kg la met. Dintre speciile radacinoase se cultiva for tat ridickilc de luna 9i morcooul. in care se distribuie sernintele. .5e produce rasad. Prima insamintare se va face la inceputul lunii decembrie. . hind in acest caz 6 cultura asociata. Recoltarea se poa te efectua du p5. pe nilisura ce radacinile ating dimensiunile corespunzatoare pentru consum. folosind rasaduri fasonate si mocir Iile.i cea mai simpla forma de protejare. chiar :. ridichi de iarna. Productiile care se pot obtine Ia un hectar de cultura pot fi : 25-40 t morcov. pina la 80 mii . Radacinoasele se seamana idir ect in cimp. Dintre legumele radacinoase se cultiva freevent: morcovul. Pentru scurtarea perioadei de timp de la semanat la rasarit'(eare poate Ii de 10-18 zile) se recurge adesea la umectarea semintelor inainte de semanat. folosind 2-3 g s8. se asigura la 0 supra-fa ta de un hectar : pina la 400 mii plante de morcov sau pa'trUtljel. I'n acest mod se cultiva obisnuit numai ridichile de luna.culturi. patrunjelul pentru radacina. La aceasta eultudi legumicola. folosind 4~5 g seminte la metrul patrat. telina pentru dmeina. Atunei cind se realiI zeazao cultura asociata se reduce can tita tea de samlnta la juma ta te . Pe snprafete mici se semana manual. pina in prima parte ~ lunii aprilie tn cazul culturii speciale de ridichi de luna se seamana in rinduri . eel mai frecvent. pina Ia incepu tul lunii rna i r Culturi in rasadnite ell incalzire biologica.plante de tel ina pentru radacina si pina la 650 rnii plante de ridichi de luna. apoi se acopera cu parnint maruntit cu nisip ori mranitji pentru a putea impiedica Iormarea crustei solului. In acest mod. ell recoltarea 1a sfirsitul lunii martie si inceputul lunii aprilie : a doua insainint~re In.

de pregatirea terenului la culturile de 'baza.vedere ~aptul di in mod frecvent se cultiva numai unele dintre legumele verdeturi. Inmlliprea se poate face prin bulbi. acestea daurezultate rnai bune cind S8 cultiva pc un sol mijlociu. dispuse marginal pentru a nu impiedica efectuarea lucrarilor de pregatire a solului necesara la celelalte culturi. ceapa de tuns.~ii.e se tine circa 10 minute jn apii. aseHlana. tel~ in[rate c puternic formind tufe mari. urzicile) vor trebui cultivate pe parcele speciale. TEHNOLOGIA LEGUMICOLE DE CULTIVARE . leusteanul. cicoarea de gradina. fertilizat corespunza tor)'i sin t ingri ji te eli a tePctie. salata. sau prirnavara In luna mart ie.p"" obisnuita. dupa udarea corespunzatoare a cu1turii.recoltarea in a doua jumatate a lunii aprilie. ceapa verde. Se seamana in rinduri la distanta de 10-12 em cind cultura este simpla..tit prin rasad. Unele dintre specii se caracterizeaza prin perioada de vegetatie redusa.cu salata. 0 plauta pe~en. la acestea se vor sublinia citeva aspecte tehnologice in sprijinul cultivatorilor. Toate speciile legumicole folosite ca verdeturi sint deoseb. stevia (dragaveiul). Cicoarea de griidinrl se aseamana. din punet de vedere tehnologic.A SPECIILOR VERDETURI 20 cm Iungime ~ de 5 em diametru. Cele. de putindu-se -cultiva etl foarte bune rezultate chiar in anotimpurile mai reci ale anului. ceapa verde. eu cea de morcov. FEnd plante mai putin pretentioase fati de conditiilc de sol. Prezint1\. de forma !neregulata ~i' de culoare aramie. insa. cicoarea de Bruxelles. in sol formeaza bulbii asemanatori en ai cepei 9bi~llllite. tarhonul reventul.' . Legumele verdeturi annale se preteaza fcarte bine pentru a fi cultivate in asociere cu alte legume. care pot da prcductii an de an Marea majoritate a speciilor legumicole verdeturi. usturoiul verde. dar mai eu seama cele perene (stevia. sint incluse :. iar a treia insamintare Ia inceputul lunii februarie pentru a se recolta in luna rnai. semanate san pla)1-~ tate Ia distante mai mari si cu perioada de vegetatie mai lunga. . mai importante dintre leumelc verdeturi cultivate in cimp liber sint: salata. favorabila obtinerii unei productii la scurt timp dupa infiintarea culturii. ci ~l. mai ales pentru valorificarea pe pia Fl.' In aceasta grupa sint cuprinse mai multe specii legumicole.Legumele verdeturi per ene (~tevia. Desigur c3. toamna in octombrie. Ceap« de. reventul) sint foar te bine adaptate la conditiile de clima din tara noastra. Cultura de salaui se poate efectua prin semanat direct sau prin rasad.e ~i forma. avantajul ca.ere alimentar . macrisul. Aceasta ra. se pune la fortat in cursnl iernii si se obtine un mugure de pilla Ia care se r ecolteaza prin tundere. cind S8 cultiva alte soiuri. atunci cind sc cultiva soiul Caroue de Paris si 1a 3-4 em. Cu1turi in cimp liber.i citeva specii mai putin intilnite in cultura: ceapa de Egipt. . La -aceasta cultura se poate cbtine 0 productie de 5-6 kgjm2. PL. spanacul. iar altele sint plante perene. leusteanul. cunoscuta sub denumirea de andive" se caracterizeazji pr i n aceea cil. 11. foarte ttrnpurie de frun~e. . rnarami. tn Ioc de serninte. care constituie o excelenta Ieguma. ~i de 14~16 em dnd se realizeazd culturi asoeiate. ultima-metoda este rnai avantajoasa. 0 Tiid~cina. Egip!estc. dar de marirtie rnijlocie . Se foloseste eantitatea de 2. de culoare alb-galbuie.5 114 . nu formeaza a~a de repede tulpina florala ca.5-3 g seminte Ia metrul patrat. patrunjelul pentru fr unzc. Pentru acest motiv ele vor beneficia.n-. in primul an de cultura forme. la 2-3 em.1.dacina i:ngro~tll. Se paa.. Gustul sau specific amarui dispare dupa <. spanacul. frunzele sint foarte tncretite. De la aceasta planta se Iolosesc frunzele Se poate inmulti prin serninte sau pr in despartirea tuielor .tit la largITea intervalului pentru producerea legumelor 'cit' si la Iolosirea intensiva a terenului.. aproape totdeanna. Avind Tn . caracter istica a cepei de Egipt este forrnarea de bulbili in intlorescenta . usturoiul verde. Ceapa de tuns este rezistenta Ia frig ~i se recolteaza primavara rnai devreme dectt cE:1l. te cultiva a..toare ca mlhil1). bulbiti ~ prin despartirea tufelor. Acesti bulbi nu se pastreaza bine peste iarna. .a care se cultiva pentru productia O. B{oreovul se recolteaza esalonat. garard. cit si prin sernanat direct. prin smulgere. De asemenea.. Cicoa'rea de Bruxelles. tar'honul. cum at fi : salata (laptuca). deoarece se scur teaza foarte mult perioada de timp de la infiintarea culturii pina la recoltare. loboda. macrisul. contribuind -a.it ~e importante nu numai din punct de ved. Cea mai importanta lucrare de ingrijire este raritul pe rind.

Atunci cind plantele au ajl111S de grosimea unui creion se smulg. la 15-20 em.5-3 kg/m2-.sc seamana in riisadnite ell incalzire biologics sau in sere inmultitor. revenind (23-33 plante la metrul patrat).se scamana Jn cimp pe brazde reci. La stabilirea datci sernanatului S8 va avea in vcdere faptul ca. primavara timpuriu. rccoltarea se poate face dupa circa 50-60 zile de Ia semanat. la distanta de circa to em lutte rindnri si do 4. iar adincimea de 1. 1a distanta de 30-40 em. p'il1a in luna august. Lucrarile de ingrijire constau din afinarea solului f?i distrugerea buruienilor. 117 . In aeest mod se poate recolta 9i mai devreme primavara . in cultura 'pura sau asociata. Stenia este 0 planta perena. In rtnduri distantate la 137ern Iolosind 6 kg d~ samil1ta pentru un hectar. atunci dud se lniiinteazl1. cind plantele jncep sa. ultima . Toate tipurile de loboda de gradina (verde. de as emene a . la culturile speciale sau asociate. Dintre lucrari se aplica prasitul repetat. in rinduri.Rasa dul se poa te produce in doua moduri: . Leu~teanul este 0 plants per ena. apoi se desfasoara esalonat. se leaga in manunchiuri de 10-25 fire pentru valorificare. esalonat in mai multe reprize. In cazul cind se infiinteaza cultura prin sernanat direct in cimp se va respects distanta de 20 em intre rinduri. se spala. Distanta de semanat este de 20 em intre rinduri. fara a l:1sa frunzele sa ajunga Ia imbatrinire. Pentru un hectar de cultura este necesara 0 suprafata de circa 100 m2 de semanatura. . folosindu-se 2-2. eventual ingrasarea suplimentara.5-3 em. in ferestrele din timpul iernii.vcu sapaJiga pentru distrugerea buruienilor .. pina la inceputul lunii aprilie. Productia poa te fi de 7 -10 t Iha la frunze verzi si de 12-15 tina la tulpini florifere.i a crustei solului. Mararul se poatc cultiva si in solarii asociat printre rindurile de tomato. 1. cind frunzele au marimea corespunzatoare.5 g saminta 1a metrul piHrat. care se cultiva fie prin semanat direct in cimp. Cultura de ceapa verde se poate infiinta primavara foarte devreme prin plantarea arpagicului mai mare (peste 20 mm diametru) sau a bulbilor de ceapa.. Recoltarca incepe atunci dud primele frunze au ajuns la dimensiuni normale. Se seamana toamna tirziu. in mod esalonat. sau prin smulgerea plantelor tinere. Recoltarca salatei 9i spanacului 5e va face atunci cind rozeta este bine fermata. fara a distruge mugurele terminal. incepind din 15 fcbruarie.35 zile de 1a plan tarea rasadului. Dupa cr esterea plantelor sc aplica 1-1 prasile. astfel incit plantele sa fie deja inradaciaate la inceputul iernii. culturi en recoltare de toamna sau care uneori trebuie sa ierneze in faza de rozeta : _ . Recoltarea 58 face Ia circa 50-60 zile de la semina t sau la 30 . Se poate semana in rmduri Ia distant a de 15-20 em sau prin imprastiere. 1n cursul vegetatiei se praseste de mai inulte ori. aurie si rosie} sint Ia Iel de valoroase pentru consum. incepind cit mai devreme. La circa 10 zile de la rasarire se efectueaza rarirea plantelor pe rind. ' Plantarea rjisadurilor de salata se face la distanta de . irigatul.-5 em pc rind. intre 25 august ~l 15 septembrie. Cultura de spanac se infiinteaza prin semanat direct in cimp. care se cultiva prin semanat direct in dmp. fara msa sa ajunga Ia imbatrinire. 20-30 em intre rinduri si de 15-20 em intre plante pe rind. udarea numai in perioadele sccetoase eu 300 ma/ha. Laboda se cultiva prin semanare primavara elt mai devreme. Recoltarea frunzelor verzi incepe cind plantele au 1012 em J:na1time §i se executa prin taiere in mai multe reprize. Productia poate fi de 15-20 t/ha. infloreasca. urmind ca dups rasarirea :plantelor sa 5e fad raritul Ia distantele corespunzatoare (15-20 em). cu precizarea cae se pot infiinta ell succes culturile inca din toamna. Recoltarea steviei se executa esalonat. 116 La cultura de 1·tsturoi verde se procedeaza in acelasi mod ea la ceapa. fie prin despar tirea tufelor. Lucrarile de ingrijire sint : prasitul. M arar1"l se cultiva numai prin semanat direct in cimp. in mar rnul'te etape: toamna devreme pentru rccoltarea de toamna : toamna mai tirziu pentru iernare ea rozeta $i rccoltare primavara devi eme : primavara esalonat. Productia ce se poate obtine este de. Norma de samil1ta este de 10 kgjha. ingrasarea faziala cu 100 kg/ha azotat de arooniu etc. patHigele vincte etc. primavara foar te devreme ~i chiar in timpul verii. Tulpinile florifere se recolteaza prin tiiierea lor de la baza.

Plan_i:a. bolilor si daunatorilor. Recoltare. Cultura este eficienta 4 -5 'ani. udarea en can ti ta 1i mici de apa . produc~re . ingra~area faziala.a ~atenalulUl de inmultire. se va obtine 0 productie eu eel putin 2-3 saptamini mai devreme dedt in conditii de neprotejare. Despar tirea tutelar se face toamna . Se recomanda ca rasadul sa se repice in ghivece nutritive de 3-5 ern. !egiunpe . la ~stanta de c:rsa 1 l~tre nndun ~l de 0. in dian:et~·u). dar po ate dura 10-1) am. in culturi pure. .Ca luc. . .ia se inradacineze pina la: venirea frigului. la clistante de 20 X20 em.area faziala . de Ia baza san pri:n rasucire ~i smulgere.1 la 12-15 ern pe rind. Plantarea salatei in adaposturile din mase plastice se poa te face inca din prima decada a lunii octombrie. Se Inmult~te in mod o~l~nUlt prin butasi simpli sau inradacinati sau prin despar tirea tufelor. . la 5-6 zile de la rasarire. iar in urmatorii ani productia creste pina la 20-30 tfha. Productia de laslari si frunze este de 1520 t I~a. Culturi in adaposturi din mase plastice. ci numai eu un strat de mulci de circa 2 em grosime format din mranita.!.a frunzelor se face in timpul primaverii prin lupere~u rmna sau pnn cesire de rna] multe ori. In tara noastra . t~a te . (culturi 'asociate). Accperirea solarului ell folie se va face primavara cit mai devreme. iar pentru repieat de 400-500 m::. In primu1 an se obtin 4-6tfha. vT~alllna. mulclrea" cu l?a. c<:mbaterea. Petiolii se r ecolteaza incepind en annl al doilea de cultura . Se planteaza la 32-:37 ern mtre. bme in. cind rasadul are 5-6 Irunze. u~area.c sa u plea v. nile florale pentru a stimula cresterea frunzelor. fie por tiuni de rizorni recol~:g.au primavara devrerne ~1 este urrnata de plantarea imediats In teren afinat profund .n adaposturi. v Dad se protejeaza cu folie de plastic imediat dupa ce s·a topit zap ada. iar in urrnatorii ani. Reeoltarea se va efectua esalcnat.. in. prin taierea 101'. ln c~r~ul perioadei de ~egetatie se aplica 3~4 prasile. deoarece vor ramine peste iama neprotejate cu folie. formate primavara. Cultura de salata in adaposturi se mai poate infiinta primavara foarte devreme. . mod esalonat. taierea tulpinilor llmal:. ' 1 . Perioada de obtinere a rasadului este de 40-45 zile. Productia poate aJunge la 30-40 tjha.frunzelor se face dupa circa 6 saptamini in p.a. primavara CIt mal timpuriu. combaterea buruienilor : dirijarea temperaturii prin aerisire avind in vedere ca salata nu necesita temperaturi mat mari de 20"'C. daca . 7 --8 udari.aterialului ~~dit~r se executa la sfirsitul ~unll al?l1lie ~au inceputul h11111 mal. Este suficienta 0 cantitate de saminta de 300 g.8 m mtre plante pe nnd: Se apl~calucran cu~'ent.70 em intre rindnr] ~l de 25-40 cm pe rind. Pentru plantare se folo~esc f:e TIZ?ml re~olta ~i din cultura de. o lucrare speciala este indepartarea tulpinilor florale. plantele se taie Ia 0 maJ.~i spanac au determinat cultivarea acestor plante legumicole i. a!l de ~a plantare.~i ingra~at cu circa 40 tfha guno~ de gra]d. fertilizarea faziala ell l::l0-20.octombrie. incepind .metod~ f~ind mai fo]osita. . udat..ti . 5-6 cm deasupra solului. Pentru cultura de salata rasadul se produce in ladite. Legumele vercleturi se cu1tiva in mod curent . Cea mai raspindita este cultura 10 cun-p p_nn despar tirea plantelor . incepind cu primele plante care forrneaza capatina. imediat dupa acoperirea solar ului : ingra~.printre alte specii de legume. Reoentul (rabarbu:a) est? 0 specie legumicola perena ~e la care ~e co~su~a pet101ll frunzelor (care ajung la 4-0J() em lunglm~ si ~-3 cm.e de ingtijire: prasit. la mcetiriirea vegetatiei.Cu toate acestea. Ingrijirea culturii consta 'in: indepartarea stratului de mulci. . Recoltarea .0 kgfha azotat de amoniu. cerintele mari de salata .rame pentru un hectar de cultura : supraf'ata de rasadnite pentru semanat va fi de 60-80 m2. tinute in carnere cit mai aprcape de lumina._rari~e ing~iji1'ese aplica prasitul. Plantele trebuie . Ta~honui este ? planta condimentadi perena.. 300-400 kg/ha superfosfat ~1 200.nmul.-reu~e~te. septem?rie s~u in~el?utul lunii.rea n. de prima vara citmai devreme toamna cit mai tirziu. in r asadnite calde ~i in sere inmultitor. paie sau frunze. .nndun '. . kgjha sare potasica. [Plantarea are loc la S~lqltul lum.se f010- pma n: .tlll1e de. Din anul al optulea productia scade.. Distantele de plantare sint de 50. Cultura dureaza 8-10 ani. Incepmd din anul al doilea se indeparteaza tulpi. in citeva etape. Recoltarea in cepe in luna aprilie si se intrerupe la sfirsitul lunii iunie.dint~~o cultura existenta.

extratimpuriu. In cultura asociata salata se va planta inainte sau dupa specia principala. asa cum este Polul Nord. In adaposturi se cultiva asociat si alte legume verdeturi : ceapa verde. . patrunjel etc. de unde incepe adesea pu trezirea plan tei. intreaga suprafata de teren protejat. plantarea trebuie sa se efectueze atunei cind in sol temperatura ajunge Ia 5. . deoarece acesta apare atunei ciud practic sint epuizate rezervele pastrate peste iarna. la cultura de sa(o.mJ:nta necesara cste de 20-30 kg pentru un hectar. Aceste culturi se vor infiinta imediat dupa ce s-au plantat speciile de baza. se plivesc buruienile cind apar. ceapa pentru bulbi. distanta de plantare fiind de circa 20 cm. ea ~i in gradinile familiale. .5 em. pe cit posibil. Smarald).6°C.masun de 12~egiHire a. $1 In acest caz. folosind spatiile dintre rindurile de plante. usturoi verde. 111 cutii pe ferhl pe terase etc. la distanta de 10-15 em. Culturile asociate practicate pIashee asigur a prod ucerea unor legume. Nores. tolosindu-se soiuri fimpurii (vezi anexa 4) si care nu formeaza repede tije florale (de exemplu. plantele trebuie sa formeze 0 rozeta de frunze 9i sa _e inradacineze bine pina la sosirea inghetului. usturoiul pentru bulbi. . In zonele mai reci se poate recurge ' . pot f~cu~tJvate ~1 alte ~pecii legumicole. succes in :asa?~i te. cum sint : cartoful timpurru ~3. Dupa circa 30 zile se poate recolta. Atune! cind se infiinteaza cultura primavara. Ia toate rasadurile de salata produse in ghivece nutritive riu este nevoie ca -ghivcciul sa fie ingropat in sol ei se a9aza peIocul unde trebuie plantat. fasolea de gradina. Mai mult. pe toa tll. baleen. Matares). se va apela -la soiuri rezistente la frig.o-:'~a~i~ semnatate pentru alimentatie. se c~ltlVa cu. se preteaza in eel mal pe suprafeje foarte mici. Majoritatea legumelor verd~pm. deci in perioada l{) -1 5 mar tie in cazul cind e111- l~O . Ca 9i la salata. sau aS0qat~ m culturile de baza. Se recomanda ca la plantare. Obtinerea ~nor productii cit mai timpurii presupune anumite . In general.rasadurile sa nu fie introduse prea adinc in sol. Siguranta objinerii unor prodnctii timpurii este mai mare decit in solarii. In acest mod se va preveni contactul frunzclor de la baza plantei eu solul 9i nu se va acumula umiditate la baza rozetei. fara sa fie stinjenite culturile de baza. I in adaposturi din rnase can ti ta ti su plimen tare de sortimentului pe piata.printre rindurile speciei de baza. vor fi necesare pina la recoltare inca circa 30 zile.cultiv~!ea U1 ghnrece la ferestre. bamele. suprafa til. se uda daca este nevoie. Cultura de spanac se infiinteaza prin semanat in rinduri sau prin imprastiere. folosind soiuri rnai rezistente la frig (de exemplu. tn. prazul. precum ~i diversificarea Speciile de legume verdeturi ~natt . In acest caz se folosesc rasaduri de prefcrinta repicate in ghivece nutritive. Iarovizarea trebuie sa se faca mai devreme pentru culturile protejate cu folie de polietilena si mai tirziu cind tiberculij sc planteaza direct in cimp neprotejat. la mulcirea plantelor ca 9i la salata.35-40 zile inainte de data plantatului. M. Dupa acoperirea adaposturilor cu folie se indeparteaza mulciul. Cartoful timpuriu si extratimpuriu prezinta. marar. In culturaasociata spanacul se seamana . TEHNOLOGII lEGUMICOLE' DE CULTiVARE A ALTOR SPEC!! .: sparanghelul. Pentru culturile de primavara se pot folosi soiurile tirnpurii sau speciale pentru culturi sub folie. materialului de plantat ~i de protejare a culturii. perioada iernii. mazarea de gradina. ferl11~e specializate.seste !rasad eu virsta de circa 30 zile. se va semana cit mai devrerne. dar si dintre plante pe rind. De fiecare data se va folosi. care trebuie Sa ierneze neprotejate. hreanul. deoarece rasadnitele sint prevazute cu sursa M incalzire.1tii se va folosi rasad repicat in ghivece nutriti ve de 3. Cantitatea de sa.lterialul pentru plantat se supune iarovizarii care se Incep~ cu circa . in acest caz fiind po ibila cultivarca pe toatii. In cazul culturilor infiintate din toamna. in strat de pamint ~ulturi ~ortate in rasadnj!e.grad si pentru .

ndt sa se realizeze 80 000:. jar adincimea de semanat de 4-6 em.ntralie ~e 0.colti Iungi de CIrca 1 em. distantele de plantare pot fi de 70 x 17 em san 60 X 20 em sau 40 X 30 em in asa fel i. fiecare sa aiba eel putin doi colti vigurosi.tura se protejeaza cuItura neproteja Inainte de iarovizare. pentru ea vaporii de forma!ina sr1 patrunda cit mai adinc In tuberculi. Jar temperatura se va mentine la 12-15°C.unina. sau :asa~~te~ stratificati cu mr anita . protejarea eu folie de polietilena. Tuberculii incoltiti se planteaza pe teren foarte bine 'pregatit. care se mentine pina ce plantele au rasarit iii an circa 10 em ina1ti:me. Dupa ee se zvinta tubercul~i S8 tree la preincoltire. eel mnlt doua .1~zi.>atnlnte (60 g superf'osfat .>1 de 20-25 em intre euibur'i pe rind.nu se dispune de suficient material pentru plan!are ~e va Iueeurge lao sectionarea tuberc~ilor rnari.ii se . Ire.1 30 . productia ajungind la cnca 20 t/ha. ' ' . se aleg numai tuberculii sanatosi si se dezinfecteaza prin cufundarea in solutie . pina cind inccp sa apara C61tH (mugurii). atunci dnd' .. jar recoltarea s~ poate efeetua dupa '15-20 mai. La culturile extratimpurii de' cartofi. in' perioada de crestere :.st sens. 123 -~ . m doua sau mal multe fragmente. combaterea bolilor prin. £ata de culturile timpurii. la distanta de 60:-70 em intre rindnri :. Mazarea se. pentru a nu se forma mueegaiuri. Ia temperatura de . Perioada de plantare optimii este in jurul datei de 15 mar tie. iar intre benzi de circa 100-cm. in cuiburi. hcctar. Cind acestia au 2-3 mm Iungime. stropiri en Orthocid 50 in concentratie de 0.90 000 cuiburi la hect~r.5%. Rezultate Ioarte bune asigura ingrasarea la cuib ell mranita. Durata acestei faze [iarovizarii] este de 20-30 zi1e.nn~w:. Se sea-mana des. tub~re~. iar distaritele de plantare. polietilena san alte materiale. Cantitatea de samlnta este de 220-240 kg/ha. iar temperatura aerului este de cjrc~ In acest mod' se poate obtine a cr estere rnai r apida a plante~or si prin urmare 0 produepe mai timpune cu eel putin 10-15 zile. asigurmd astfel 0 folosire eficienta a ada posturilor (solarii). In cazul cult ivari i pe suprafete restrinse. ell folie de polietilena. pe Iungime.searnana ineursu1 lunii mar tie cit mai timpuriu posibil.>1 stropiti eu solutie de mgra:. iar a dona in luna mai. trebuie sa. Ip ace. si intre 15 mar tie si 10 aprilie pentru -modifica In functie de metoda de protejare.at in .: scoaterea tuberculilor in vederea plantarii.ehiat r ecuperata . trebuie sa li se asigure h.din : doua udari eu norme de 300-400 mS . Cind se folosesc tunele simple plantarea se va efectua in benzi de cite doua Tinduri la distanta de 40 em. iarovizarea cartofilor' poa te fi con tinua ta punind tu berculii la inradacin. Suprafetele sectionate se pudreaza ell praf de carbune de lemn.5 em intre rinduri.. distanta intre plante pe rind fiind de 20 em. 'intI-un strat de circa' 40 em gr osime . In cazul cind cultnra se infiinteaza-in solarii lnalte. Intervalul dlntre ce~e doua rinduri din banda se poa te mulci eu folie de. pregatiti pentru plantat. se evrte ruperea coIVlor forrnati. L8. la interval de 3 zile. acest scop se pun inir-o camera intunecoasa. vigurosi. Pentru prelungirea perioadei de recoltare sevecurge la 'insamintarea esalonata a unui singur soi sau la insamintarea simultana a mal multor soiuri en perioade de vegetatie diferite. Mazarea de griidina -se cultiva exclusiv prin semanat ' {]iHct in-cimp.de formalin'a in com:. Aceasta operatic poate dura 6-8 zile. pe.~are se stivuiesc (cite 1O-1? b. dupa care se a'la~. iar la baza aeestora se.apa lei. au . ' Atunci cind . r~uber~ulii iarovizati. .0. in zonele mai nordice semana tnl se poate face eel mai tirziu pina Ia 5~ 10 aprilie.a in gramezi ~i se acopar ell saci sau cu prelate.l. Ci~d nu avem la dispozrtie solarii S8 poate reeurge la protejarea de scurta dur ata . Adincimea de plantare este de 6-8 em.15-18°C sau chiar 12-15°C. timp de 8-1~ zile. Dupa reeoltarea eartofilor se poate realiza o cultura de castra veti..1 formate a semintelor : combaterea 'daunatorilor cu Sinoratox in doza de 1 l/ha.) cit maiaproape ~e lumina.. prima udare executindu-se in luna aprilie inainte de inflorit.. cOjuri.f5 sare potasica sau 1 kg cenusa la 10 litri apa) limpezita. ea 9i mulcirea cuiburilor eu mranita.2%.observa punete albicioase din care urmeaza sa apara radacinilc.a~aza in ladite.se 122 ta_ . in. Lucrarile de ingrijire constau. adincimea de plantare este de eel mult 2-3 em. la distanta de 12.se executa.

file de. 4-5 saptamini de la plantare. :_ Producerea bulbilor pentru consum. in functie de soi. se cura ta de frunze. [Realizarea productiei necesita doua etape : producerea -arpagicului si (Ibtinerea bulbilor pentru consum. se insaminteaza dona benzi de ~ite doua rinduri. Productiile ee se pot obtine la hectar variaza intre 5 si 6 tone la iasolea pitica si intre 9 ~i 11 tone la Iasolea u~eatoarc. Recoltarea se efectueaza in lunile julie-august cmd frunzelc s-au useat. bulbii se lasa sa se usuce apoi se aduna. pro~·uce1'eaa1·pagicultti se aleg terenuri usoare. Fasolea pitica se insaminteaza in rrnduri la distanta de 40 ern. Pentru un hectar de ieultura Slut necesare 800-1000 kg de 'arpagic. iar a bacteriozei eu Turdaeupral 5 kgjha.cultnr. Dupa recoltare. Adincimea de plantare este de. primele productii se pot obtine in ultima decada a lunii iunie. 4-6 ern. Productia este de 15-20 t'lha. ' . Fasolea pitica se insaminteaza eu 1-2 saptamini inaintea celci urc~to~re: PeI_ltr. eu araci inalti de 200-250 em.l.septernbrie sau primavara m luna mar tie. Esalonarea productiei de pasHi.. Sernanatul in cimp se face incepind de la 15 aprilie in zonele sudice si intre 5 ~i 10 mai in zonele nordiee. Pe un stra t inalta t. faeultatea germinativa asemintelor si mas a a 1000 de seminte. a doua Ia inflorire a treia in perioada de crestere a pastailor}: fertilizare~ inainte de inflorit en 100 kgjha superfosfat. en normede 350 mS lha (prima udare dupa rasarire.i se poate realiza prin insamintatea Ia aceeasi data a soiurilor eu perioade de veeetatie diferite sau prin insamintarea aceluiasi soi la ep~ei diferite de semanat. fasolea se seamana 'in perioada 1-5 aprilie.Pentru. cite 3.ll1ceputul lunii august. Arpagicul se pastrea~a ~a temper~tura de _2°C pma 1a +2°C siumidi!~tea relativa a acrului de 6~~75%.1 curate de buruieni. 3 udari eu 250-300. apoi se stringe 9i se sor teaza pe doua eategorii: categoria I .Pentru consumul in stare proaspata se recolteaza cind 70~80% din serninte au ajuns la maturitatea de consum.plant~rea arpagieul~li t. udarea la trei momente diferite. la distanta de' 30 em' intre benzi si de 20 em intre rinduri. fertilizarea eu 100120 kg/ha azotat de amoniu ~i 60-80'1<g/ha sare potasica 1<1.5 kg/ha san Dithane M-4S in doza de 2 kg/ha.. La un hectar se Ioloseste eantitate~ cle90100 kg ~a~nlnta. Pregatirea terenului se realizeaza dupa tehnologia obisnuita. la 70-90 em intre rindurile de euiburi 'si la 40 em intre cuiburi pe rind.7-(J. m rinduri la distants de 24 em iar intr e plante pe dnd de 4-5 em. Se reeoma~da sa se semene in b~nzi de 6 rinduri.l.deleza 1% sau cu Maneb 0. Dupa recoltare arpagicul sf: lasa pe teren timp de 5-6 zi1e pentru useat. ' . In solarii.ingrijire care s~ aplica in timpul vege ta tiei constau m: plivitul buruienilor : tratamente eli ~eama bor.3% pentru combaterea bolilor.bulbii eu diametrul de 7-14 mm si ea tegoria a II -a eei cu diametrul de 15-~1 m~. 100 kgJha azotat de amoniu si 50 kgjha sare potasica : combaterca antracnozei eu Merpan 2.3-3 tjha. Productia de seminte verzi poate fi de 2. Semanatul are loc intre 15 9i ~20 mar tie.rezlsten. -se sor teaza ~i se dcpoziteaza. tratamente cu zeama bordeleza 1% 9i Zineb 0. deoareee asigura productii de calitate si bulb~ . Lucrarile de ingrijire constau din : presile intre rinduri si pe rind. La cultura succesiva se pot obtine 3-4 tone la hectar .m3 apajha. 'a) Culiura cepei prin arpagic este cea mal raspindita in t~a noastr~.a succesiva s: seamana in perioada 10 lllllle-lO iirlie. Prcductia la hectar este de 5-6 t. "124 Ceapa pentru bulbi se poate cultiva prin trei sisterne dj'ierite: prin arpagie. distanta intre r induri fund de 15 em iar intre benzi de 65 em.4 seminte Ia cuib. cu latimea de 94 em. Se recolte~za incepind de la 20-25'mai ~i se pot obtine 8-9 tone la hectar. sc realizeaza prin . 'prin semanat direct 'in cimp si prin riisad.' Lucrarile de ingrijire constau din: prasile intre rinduri ~i pe rind .t:_ la p~strare peste iarna. Fasolea de gradina se cultiva pentru pastaile verzi. iar eea urcatoare In' cuiburi. cind tulpini1e devin volubile.3% pentru 'prevenlfe~ manei : 1-2 udari in anii secetosi 91 tavalugirea e~llturu. fiind nscesare 80-100 kg samin ta la hectar. 1n functie de' soi ~i de epoea de semanat. Recoltarea are loc Ia sfirsitul lunii iulie -. Adincimea de semanat este de 5-6 em. i25 .LUera. Cantitatea de sammta la hectar variaza intre 80 si 150 kg. nu pre~ fertile ·.?ampa in_1una . Fasolea urcatoare se araceste.

. fer tilizari. Lucrarile de ingrijire eonstau din completarea golurilor. irigat de 8-10' ori cu norme de udare de '300 m" ap.Pf!ntru obt~nerea bulbilo« plantarea rasadului are Icc in tr'c 10'si 30 mai. pe rind. .t direct in cimp. sistema de cultura a cepei. Culturi bune premergatoare pentru bame sint : tornatele. Se pot obtine 25~30 tjha. inainte de rasarir e. in timpul 127. Bamele se cultiva prin sernana. Recoltarea se realizeaza in august-septembrie pentru ccnsum imediat sau in octombrie-noiembrie pentru pastrare peste iarna. S8 administreaza 20-25 t/ha gunoi de grajd.na. Adincimea de plantarc este aceeasi cu adincimea Ia care au stat plantele in locu1 de producere a rasadului.vin afara de ingra~amintele chimice. Rasadul nu se repica ~i se ingrijeste in mod asemanator ell eel de ceapa de apa. Adincirnea de semanat este de 2. 4-5 udari : combaterea bolilor si diiunlitorilor.Tehnologia culturii irnpune dona etape: producerea rasadului si obtinerea bulbilor. Riisadul nu 5C repica.ca tulpinilor. Fertilizarea de baza a terenului se face eli 30 .30 t. consum in acelasi an. tatea de saminta pentru un hectar de 6-8 kg. Primavara se aplica 200 kgfha azotat de amoniu. iar in tre plantepe rind la 5-6 em" !nainte de plantare rasadul se rnocirles. la distanta de 24 em intre r induri. ell deosebirea di se face completarea golurilor ?i se aplica 10.3 em.pa pe hectar. In cursul lunii martie. " L ucrarile de ingri j ire consta u din: 4. Se seamana in benzi de dona rinduri distanta iritre rinduri fiind de 15 em. iar inainte de r ecoltar e se recomanda tavalugirea culturii pentru a grabi usearea frunzelor. prasile pe rind. ]26 CnUura usturoiului se realizeaza prin plantarea bulbilor toam. decade ale lunii maio Distanta intre rinduri este de 70 em.nta la m2.gelele vinete. prin semana t hi decada hi treia a lunii martiea 8-10 g sam3. in luna septembrie sau primavara. 'norme de 300 m" a. Sernanatul se poate face toamna in luna noiembrie sau prirnavara intre 5 si 30 martie. sorta tul. ardeiul. Recoltarea se face in prima jumatate a lunii septembrie. aplicarea a trei udari.. Reeoltarea se face in luna iulie-august. de 5-6 em llltre plante pe rind si la adincimea de 4-5 em. Plantarea se face intre 15 mai si 10 iunie. Pentru un hectar S8 folosesc 700-800 kg de bulbi.. tr an sportul ~i depozitarea bulbilor.. in r'induri distantate la 24 em. Sernanatul se executa cind temperatura in sol la 4-5 em se men tine constanta la 14-16°C. Se pot obtine 15-18 t/ll'a. musuroit pentru inalbi. Lucrarile de ingrijire eonstau din: prasit de 2-3 ori.Prod-ucerearasadului se face pe brazde reci. in teren foarte bine lucrat. La plantare rasadnl trebuie sa aiba 2-3 frunze si grosimea de 3__:'4mm. Lucrarile de 'ingrijire int asemanatoarc eu 'cele aplicate Iaceapa de arpagic. in care s-a 'Hieut semanatul. 300-400 kgjba supcrfosfat.2. iar canti.i/ha. Productia la heetar este de 5-6 t. adica in primele doua. Pentru asigurarea unui contact bun intre seminte si sol atit inainte. fertilizarea cu 150 kg/ha azotatde amoniu si 60 1<:g/ha sulfat de potasiu. Lucrarile de ingnjire sint asernanatoare eu cele pr ezentate Ia celelalte . patta. legumele bulboase si varzoase. Adincimea de semanat estc de 3-4 em. La pregatirea din toamna a terenului. adiea3-4 kg pentru rasadul necesar la un hectar. raritul. cu deosebirea ca se face raritul la 5-6 em intre plante pc rind ~i se executa 6-8 udari eli. Pentru asigurarea rasadului necesar unui hectar de cultura se folosesc ' 3-5 kg de saminta. . dnd plantele incep 'sa-~i formeze bulbul.4 prasile Intre .40 t {ha gunoi de grajd. . Productia la hectar este de 2S.rinduri . ell norme de 350-400 m" apa Iha. folosind 10'-15 g saminta la m2.. iar intre plante pe r ind la 10-12 em. 100 kgfha sare potasica. udari repetate. 2-3 prasile. . iar intre benzi d~ 44 em. dar necesita lucrari obisnuite de ingrijire: plivi tul "de buruieni. tc. Cultura prazului se realizeaza in mod 0bisnuit prin rasad . deoarece pretinde udari abundente. false. c) Cult~tra cepei prin 1'Chad este cunoscuta ~i sub numele de cultura cepei de apa. cit ~i imediat dupa semanat este necesara 0 tavaillgire usoara. Cu 3-4 saptamini inainte de recoltare nu se maiiriga.[2 udari eu norme de 300 1112 apa[ha" Recoltarea bnlbilor S8 executa la sfirsitul lunii eptembrie. Se Iolosesc 40-50 kg. in rinduri distan ta te la 30 em.i 1. Dupa uscarea in cimp urmeaza adunatul. Sernanatul se realizeaza la inceputul lunii aprilie...ultura cepei prin semanat direct in cimp (ceapa ceaclama) prezinta avantajul ca se pot obtine bulbi pentru .Acesta se produce pe brazde reci. Sainhlta pentru un hectar .

3-1. inainte de plantarea la Iocul definitiv..08% ?i a afidelor cu Carbotox 0. Puictii scosi din pepiniera se sorteaza alegind pentru planta t pc cei vigurosi . ell exceptia administrarii gunoiului de grajd care se asigurii 1a doi ani. timp de 30-40 zile.. in sensu! ca daca nu se executa la timp. se aplica Iucriiri de ingrijire care cons tau din: prasile. Prirnavara se administreaza 250-300 kgJha azotat de amoniu si 200 kg/ha sulfat de.J-ti dintr-o' culturii existenta. La fiecare butas se Iasa numai mugnrii de Ia extremitati. Daca terenul este uscat. gunoi de grajd 60-80 tina.20 zile) pentru a nu epuiza plantele. Planiarea se face prin asezarea puietilor in santuri. primavara de timpuriu. Semanatul se face la distanta de 25 em intre r induri ~i se folosesc 25-30 kg de S2lminta pentru un nectar. primul an se face complctarea golurilor. Productia de lastari este de 2-3 l/ha In. adinci de 30-35 em. pe musuroaie inalte de 10-15 em. de Ia 0 plants S8 rocolteaza numai 4-5 lastari . raritul pe r. prirnavara. realizind deasupra fiecarui rind biloane inalte: de· 30-35 em ~i late la baza de 40 cm. dupa care se valorifica. cultura se prega teste pen tru recoltare. se Jeaga in pachete de 0.a sol ul. Puietii ss produc in pepiniera. apoi 5e deschid santuri late de 35 em. se acopera santurile cu pamlnt. TJrimul an de recoltare si de 6. In continuare se aplica aceleasi lucrjiri de iogrijire ca in primul an .lod la 10 em. Hreanul este 0 planta perena care se cultivii in cimp prin butasi obtin1. L_{lstarii recolta ti se sorteaza pe marirni -i'i pe calitati.1 1-2 litri de apa.. ingra~rlmin tete recomanda te pen tru fer tilizarea de baz. combaterea fain~xii prin stropiri cu Karathan 0. la adincimea de 40-50 em. Solul de la baza santurilor se afineaza pe 0 adincime de 15 em. In continuar e. Se afi. cu care ocazie se inCOrpOTP<lZa 'li .. ceea ce duce la deprecier ea lor.5-1 kg. se inverzesc si so lignifica. Prirnavara devreme (luna mallie) terenul se marunteste.i. PentTU a svita aceasta situatie. unde se seamana seminjele. se aplid priisile intre rinduri ~i 2-3 udari cu 300 rn:l apa/ha. udarea.a aparitia virfurilor la suprafata bilonului. Toamna se efectucaza ("05irca tulpinilor. in :f..9 tina di n anul al pa trulea pina in anul al zecelea. ceilalti fiindrazuiti. Recoltarea se executa manual dud fructele sint foar te tiner e. Productia este de 4-5 t/ha. Din anul al patrulea pina in anul al zecelea recoltarea se rcalizeaza incepind de Ia jumatatea lunii aprilie.lnfloritului iii la legarea fructelor.uerarile de ingrijire se aplicii diferentia t. vegetatiei. sc aduna ~i se ard . din ramificatiile radacinilor se talc butasi en lungimea de 20 em ~i grosimea de 1-2 em. CuHura se acopera peste iarna cu un stra t de paic . Dupa ultima recoltare se desfac biloancle si nu sc mai telae pina in primavara anului urrniitor.5 m. productia incepe sa scada ~i culturs de sparanghel nu mai este rentabila. In mod obisnuit. butasii se tin stra tifica ti in nisip. la 3. se udii fiecare puiet e1. Pen tru r ecoltare se folosesccll tite speciale.ilneti. f. Tn anul al doilea de cultura. In acelasi seep. distanta intrc e1e fiind de 1. superfosfat 400 kg Iha. Puie tii se scot toamna sau. Terenul dcstinat culturii se desfundii din tcamna. III anul al treilca. In anul al treilea. Apoi. lncor porindu-se ~i -lngr a~amin ide. Se face bilonarea culturii. fer tilizarca faziaJa' eu 100 kg/ha azotat de amoniu.Sa n:1tosi ~i cu sisternul radicular Ioarte bine dezvoltat. Aceste lucrar] se aplica apoi in fiecare an. in pivnite. tulpinile de sparanghel sc cosesc la La stirsitul . Peste iarna.. recoltarea incepe in luna aprilie si se real izeaza in tr-o perioada scur ta de tim p (15.3%: rilritu} plantelor pe rind la 15 em.nea7. polasiu.4 em deas upra solul ui.i in septembrie. lastarii ies din bilon. Distanta intre plante pe rind cstc de 50 em. incepind de l. realizind 0 densitate de 13 000-15 000 plante pe hectar.. in luna mar tie si ineeputul luni] aprilie. lastarii de sparanghel se recolteaza zilnic. incepind din a doua decada a lunii iulie 9i pin. sare potasicii 200 kg/ha. umectate in prealabil. Recoltarea este 0 opera tie foarte pretentioasa.~ de virsta i circa 5 em deasupra 501u1ui.. Cultura sparanghelului cornporta dona faze: producerea materialului saditor si infiintarea plantatiilor propr iU-21 se. Din toamna se aplica 20 t/ha gunoi de grajd si 200 kg/ha superfosfat. 1'29 ' 2-3 328 In plantatiei.

Cornison la castraveti etc.cerinte reduse iata de caldura.. cultivarea soiurilor si hibrizilor en mare precocitate (de exemplu: Timpurie de Vidra la varza. . POSIBILlTATI DE PRELUNGIRE A CONSUMULUI DE. leaza la 0 gama larga de posibilitati folosind in mod rational resursele biologice ale sortimentului de soiuri si specii legumicole . pe .' salata.) sau chiar din toamna pentru recoltarea primavara devreme (salata. Dad! terenul este modelat. . Productia obtinuta pe un hectar poate (1 de 15-20 tone. de pamint ~i se fasoneaza. . se cur ita.ltulrepetat pentru combaterea buruienilor si udarea in perioadele secetoase cu 250 ~ 300 1113 fha.. Export II Ia tomate. deterrnina cresterea preocuparilor pentru esalonarea pe 0 perioada de timp cit mai lunga. . folosirea unor specii legumicole cu perioada de vegetatie scurta si cu cerinte reduse fata de caldura (ridichi de luna. .astfel incit pe aceeasi parte a' bilonului rarnine distanta de 60 ern intre plante pe rind. spanac etc. Pentru executarea mai 119oar{1 recolta tului si evitarea ruperii a radacinilor se foloseste cazmaua. . evitarea unor consumuri energetice mad pentru prelucrarea industrials etc.). ceapa. Butasii se planteaza alternafiv pe eele doua rinduri. Plantele dislocate se smulg. usturoi). . OBTINEREA DE LEGUME ctr MAl TIMPURII .Multiplele avantaje pc care Ie ofera legumele in stare -proaspata. In scopul obtinerii lie legume cit mai timpurii se va recurge la: cultivarea speciilor legumicole rezistente la frig sau cu . prin lnsamintarea sau plantarea prima vara foarte devreme (radacinoase.a productiei legumicolc. spanac.fiecare pants a bilonului se planteaza doua rinduri. Ia distants de 70-80 em.indu-se frunzele ~i ramifica tiile. 11.!>alata. continut ridicat in vitamine.indepad.LEGUME PROASPETE . bulboase specii din grupa verzei. gulioare. varza timpurie etc. Recoltar ea se face toamna. . in martie-aprilie. In cursul perioadei devegetatie se executa pr3. in al doilca an de la pla n tare. In acest scop se ape-.Plantarea la locul definitiv (pe biloane) are loc primavara. cum sint: valoare alimentara mare.) j asigurarea masurilor de protejare permanenta (in solarii) sau temporara (in adaposturi temporare) j aplicarea unor masuri de lncalzire a solului {prin administrarea unor cantitati mad de gunoi de grajd sau chiar cultivarea pe strat de biocombus131 .!. spanac.

a. Printre mjisurile aplicate pentru prelungirea culturilor in toamna S8 pot enumera: folosirea unor soiuri ~i hibrizi rezisten ti Ia tempera turi StHZl1 te sau la oscila [ii mad ale tempera turii de' la zi la noapte : cultivarea inculise 'Vege~ tale (de exemplu. mai cu seama in cursul ncptii. Legumele cu capacitate mare de pastrare sint cele care au. ceea co constituie un me diu de crestere i. legumele trebuie sa. ' PRELUNGIREA CULTURILOR zare abundenta eu fosfor ~i potasiu). irigarea prin aspersiune etc. inprimul rind a speciilor Iegumicole terrnofile (ardei. reZI~tenta la temperaturi scazute. tomatele ~i castravetii se pastreaza mai putin ~i mai greu decit pepenii verzi. 0 temperatura cit mai apropiata de ccrintcle plantelor. in functie de spceia cultiYn. ridichea de vara. conopida.deal pentru 0 serie de microorganisme care contribuie Ia reducerea capacitatii de piistrare a legumelor in stare proaspata. deoarece numai plantele sanatoase vegeteaza normal ~i rezista bine Iaxonditiile adverse de mediu : transplantarea unor plante din cimp in solarii. Primele culturi legumicolc afectate din cauza reducerii ternperaturii sint cele termofile '(ardei.. a solulu i. fie alese foarte a tent (numai cele perfect sanatease ~i Hir:'i vatamad) ~i tinute In anumite conditii : ferite de frig _ina. Din aceasta eategorie fac parte: cartoful..a.i acestea prezinta un continut foarte mare de apa ~i nu sint protejate la exterior de straturi prea rezistente.nuare a temperaturii.i~troduse la pastrare. usturoiul (bulbi). patrunjelul de radacina. legumele au un continut bogat §i complex de substante. prclungindu-se peT~oada de vcgetatie ~i de consum (iri. varza de dipatina.. Piistrarea legumelor In stare proaspata nu este posibila Ia toate speciile de plante legumicole ~i nu cu aceleasi rezultate in tot cursul anului. comba torca Iniruicnilor. pam. morcovul. si de iarna. eu porumb). fertili132 Prcocuparea pentru pastrarea legumelor in stare proaspata este Iegata de mentinerea valorii lor alimentarc. bolilor ~i dauna torilor : recol. folosiI"ea rasadmilor cit rnai a"ansa te in vcgeta tie ~i foarte Line calite (reducind astfel perioada de timp de la plantare pillA la rccol j are}: valorificarea ra tionala a expoz]. incepe perioada de dimi..lSte~t~ la ext~nor ~i nu se vatama in timpul :ecol~m y manevr~nlor. umiditatea la loeul de pastrare sa fie 133 .i esalonarea consumului (varzii de Bruxelles. la un continut r idicat de apa.ta ~i dcgradul fer tili trl tii soJului.e sporeasca rezistenta plantelor la frig. lmpnm~ta de continutul mal redus in apa. prin uncle rnasuri se poate asignra oferta de produse in stare proaspa ta chiar si In sezonul Yece al anului. irigarea localiza la a plantelor. In vcder ca 111 en tineri i un \1 i ra par t aer la pa echil [. bra t.m~l rez. in substanta .tihil). continu:t ri?icat. telina de radacina. Fe de aWi parte. la nivelul taTii noastre.:te de a fi . prazul s. Mentinerea capacitatii lor de productie se poate realiza numai prin unele masnr i care asigurrl. Astfel. Chiar si pentru speciile legumicole m ai pu tin preten tioase fa \a de: cH ldura.i. temate. s. tarea la momentul optim in scopul valorificarii integralc a productici etc. tomate ) pentru realizarea unui microclimat favorabil ~i diminuarea cfectului curentilor reci : protejarea temporara. cu folie rccupcra ta. 'astfel incit s5. ceapa (bulbi).gele vinete.}: dirijarea regimului 'de irigare ~i a programului de fer tilizar e. Ia care perioada de vegctatic S8 prelungeste uneori pina 'in luna noiembric. pastiruacul. Capacitatea de pastrare redusa a unor legume este deterrninata de faptul ci. patUigele vinete.uscat:1 si mai redus in apa i tesut:c:rl. dar ~i de ternperatun ridicate . pentru evitarea racirii solului : afinarea repetat. pentru mentinerea lor in vegetatie :. a tunci cind tern pera tur a se a propie de valori CI'tice j i prevenirea efcctului brumelor timpurii de toamna [fumigatie. in mod deosebit a vitaminelor care se diminucaza considerabil in procesele de prelucrare.) i pASTRAREA LEGUMELOR IN TOAMNA ! ' o data cu depasirca celei de-a dona decade a lunii scptembrie. P~ntru a. tid torenului : fcrlilizarl!a cchilibrata. aplicarea masurilor de prevenire ~i combatere a bolilor ~i daunatorilor.&:an~moderata. se comporta bine in timpul pastrarii. s. castraveti}. rasadnite etc.

. inc1usiv ale santului. 15) se pastreazaIn special Iegurnele radacinoase (morcov.treaza material de inmultire (de exemplu cartofi) vor fi separate de cele cu produso pentru consum..l "". Dimensiunile silozului. 3 ~ primul f~. de 100-200 em."~ • pe i . care tree direct din.. morcovi. -r strat de pa e .potrivita (nici prea redusa deoarece produselese vor ve~t~ji si nici prea ridicata pentru ca favorizeaza aparitia muce&amrilor) 1 Ierite de atacul unor daun~tori.legume sa 1.pe un teren ceva mai ridicat. trebuie sa fie luate in considerare.. ni. peste care se asterne un strat de pare..i Fig. Santul umphrt eu legume s: acopera ~u nisip sau cu pamint.. Fig.1rata de . Unele din acestea rru pot fi aplicate pe plan local. 5 .C()~ de "entiJa1ie.. sobolani}: temperatura in spatiul de pastrare sa fie l'cazuta.~a. siloz vor fi luate legume in mod esalonat. $anFwrile pentru pastr. se stabilesc in functie de cantitatea de legume ee urrneaza sa fie pastrata. ridichi de iarna. care se acumuleaza in urma respiratiei legumelorpuse la pastrare. <.. 11·- Sant pentru pastrarea legurnelor ~i oartofilor s a .. De asemenea. Pentnu cantitati mai mici se vor sapa gropi cu adincimea .. Paiele vor avea 'in acest caz. In silozuriie de suprajafii (fig.de 134 135 . penrru strut de plmint: "~can. (j .dioxidul de cal-bon.~i la lumina slaba .. In acest mod se reduc pier derile Care s-ar inregistra cind din. ~elina.. 'stra tiicare . mijloacele de pastrare cele mai simple. silozurile in care e pas.ie~i au adincimea de 50-100 em si latimea de lOO"":'_ em. 2 . 4-al doUea stul de pamint.nlrimul . strat de paUlin!. 5 . Pastrarea legu:melor este asig1.fara insa sa. este nscesar ca inaiate Q. dar nici sa fie mai mare de 2-~()C l sa se asigure eonditii de intuneric. in primal' rind. j 2 ~ ulsip .u r ge. Pastrarea ~1t s£lozuri sc folosesie pentru cartoii. impiedicind patrunderea frigului la . cimp la pastrare ~ suprafetsle cultivate cu legume destinate pastrarii in stare proaspata peste lama sa 'fie ingra~te prea puternic cu Jngt.i la rind. . care sc vor acoperi la fel. varza de toamna.legume si oscilatiile prea mari de temperatura in zona acestora. 14). Metodele de pastrare a legnmetor sint direrite. Atunci dud trcbuie sa se pastxezc 0 cantitate raai mare de legume se vor face mai multe silozuri. Legumele se asaza "in $a:nt . asa emu sint uuele insecte sau rozatoare (soareci..a~amin te miner ale si organice.t. venti latie .1. plHnmjel de radacina. pastirna~.l cotectarea ~j sccrgerea apei .C1l strat illcare i 1 . sa se foloseasca in primul rind Icgumele din productiile tirzii. de nu .strat fie legume Sa u car tofi ..pune legumelc sa se dezinfecteze eu lapte de var ~i prin ardere cu paie. 7 . deoarece presupun aparatura speciala. In cazul 'cind silozul se foloseste rnai multi a:. De aceea. ..i cartoiilor: j- .e a se . .ra perieol de baltire a apci. b .strat de pai~. d~oarece legumele ~bti~ nute vor prezenta 0 capacitate mult mai 'redusa de p{lstrare. coboare sub O°C.Irat de pllmlll.!<Ini pentru co lecta.area Iegurnelor in timpnr.rton. apo se poate acoperi din nou cu parnint. Silozurile se pot construi chiar la suprafata solului sau se sapa mai intii un san] de 20-25 em adincime. deoarece unele legume lnverzesc chiar . dar ~ cele mai rnulte ori varsate. . 1jO (fig.. Iipsind posibilitatile de aerisire.stratificate in nisip sau pamint. 15 - Siloz pentru pastrarea Iegumelor . un rol isolator. patrunjel. ca. . sfecla de radacina.d.

Ia rrndul sau. . La deschiderea santului urmator pamintul rezultat se va arunea peste primul rind de plante astfel incit vor Ii acoperite atit radacinile cit :?i capa~inil~ .jgheab).nile de varza. este necesar ca varza Sa 5e livreze rapid. de snplimentare a straturilor de acoperire. Ele au latimea la baza de 100-150 cIrl:si lungimea in raport cu cantitatea de Iegume. spre primavarii. £anza.tl. Becit. se vor acopen daca este pericol' de inghetare a legumelor dm. Tot pentru prevemrea patrunderii apei pma la legumele stratificate.. care pot fi provocate de putrezirea unor legume. ridichi de iarna) si eartoful. care se pot stra tifica in nisip sau se pun in liizi speciale. baza silozului se sapa un santu1et. Chiar ~i in cazul locuintelor Ia bloc. teI"?:peraturilor foarte scazute ce pot aparea in hmp~ iernn.se fixeaza.timea de 30~ em ~i adincimea de 20-25. Pe Hi. in .tjlatie. Uneori. Aeestea 5e stratifica in nisip sau se pun _ in liizi stivuite. cu inaltimea ega:k'l cu 3/-4. De 0 parte si de alta a silozulni se va ~esehide un san~ la circa 50 em distanta pentru coleetarea 91 eva~uarea apel din ploi si din zapada.aerisire. din loc in lac. Atunei cind temperatura scade in siloz la 2 -:. Co. ell Ui. La. mai departe.timea ~ilungimea respectiva se sapa un ~ant la 20-25 em adincime. vor fi pr evazute ell acoperitoare. atunci dud acestea dispun de boxe. apoi se va reface acoperisul. Straturile acoperitoare sini mai groase catre bazu si mai subtiri catre coama (la tneeputul insi1ozarii).din 1a t1mea silozuluii Acoperirea silozului se face numai cu pamint sa. urmind Sa serveasdt pentru evacuarea apei de infiltratie 9i pentru ven. patrunjel pentru _!adacina. cosuri de aenisire.l'. Dad pe supra_fata silozului se constata scufundari. Pentru a se mentine zapada CIt l?al mu~t timp este riccesar ca aceasta ~a fie acoperita.rile ~i pivnifele ofera condi tji foarte bune pentru pa. sa se ia rnasuri de inchidere a gurilor de aerisire. Gramada de legume va avea for~ ~n~ acoperis cu doua pante. tuburile de aerisire vertical~" instalate la distants de 3-1 m si in legatura eu 9antu~ sau Jghe~~ul central.5~C se vor lu~ masuri de . indeo~l sebi pentru varza de capatlla. Apoise vor acoperi cu un strat ~e zap~di1 de -50-60 em. cum este eazulla varza. em.?urtle de aensrr~ eontribuie la scaderea temperaturii in siloz insa. 136 Gro-simea totala a straturilor de aeoperire va fi de 13040 em la eele de pamint si de 30-50 em la cele de paie. iar clnd aceasta a atjn~ 4-. ~l9iclll. °C. se poate asterne inca un strat de pale peste plantcle astfel protejate. . tot sub forma de acoperis cu doua pante.d~ masa. care se acopera cu un gratar eonfectionat din scindurele. cicoare de Bruxelles. tn acest caz. cu un strat de paie san coceni de parumb. In interiorul silozului legumele se pot a~eza ~lr_ec~ pe pamitlt. Apoi se va aseza un nor rind .!1i a~a. cele mai bune fiind paiele de secara. ~e iarna) san pe un strat de msip 91 stratificate apoi III msip [morcov. pastirnac.0d se uva men~~ne t~re~u~ mereu zvintat.t. Atunci cind terenul este prea umed silozul se con~~tr:u-ieste chiar ~a suprafata ' solu. fara a se face siloz. Se va deschide un ~ant de circa £0 em adincime en cazmaua ~n car~ Se vorv ageza' dlp~t1.pastirnac. telina pen: tru radacin~). u~a linga alta: m pozitie oblica. mai grease 9\ mar multe atunci cind temperaturile din zona sint foarte coborite 9i inver-so Paiele se a~aza direct pe legume atunci eind acestea nu' trebuie sa se murdareasea de nisip san pamint.i 'in totalitate..de varza care se va acoperi la fel . .steeHi . dar nu mal mare de 15-20 m. stratnl de pamint va fi de 50?O ~em. trebnie. tn aeest IIl. Hira stratificare (cartofi. . Daca 1111 se folosese paiele. spre a se putea contro'la din cind in cind == 137 .p~st~indu~se ~amenaJanle pentru aerisire $i scurgere a ape! mfiltrate (santu1et sau .strarea legumelor. Fe un strat de paie se vor ~ eladi capatinile de varza en coceanul in sus.zonde und~" este zapada din abundenta 5e poate folC:S1 acest mediu pentru pastrarea unor legume. silozul se desface in zona respectiva. se pot pasha cantitati importante de legume in stare proaspata.in care scop . in iernile 'vfoarte !?:~roase se poate a~eza deasupra mea un stra t de balegar paios de 10-15 em. Cind zap ada se va topi.u cll: straturi alternative de pamint 9i paie. capap-nile se vor recolta eu radacina. V~rza se mai poate pastra ingropata in pamint.' se va controla.

Icboda. llsturoi.se ~i de 3040% 1a varza. usturoi verde. liPAn.aatli (aadive) direct. ti..cMpli de arpagic .ac. inveli teo in fin san se irnpletesc sub forma de funii ~i se agata. unele legume. lensteaa . iluioare.'roma te. sa ANEXE SCHEME DE LNFUI'iTAR~ A CULTURILOR LEGUMICOLE iN ciMP ~I TABELE CU DlSTAN1El. lIeustean . ard ei gogo~r. arpagic.¥ indeparta cele bolnave. de 5-6% 1a cartofi si de 10-13% Ia 'varza. pi'i.. gnlioare : e .:. Ie . in apropierea cosurilor de fum.ceapa de apll. usturoiul bulbi ~i destul de bine cartofii.ECTIV DENSITATILE CORESPUNZATQARE Anexa 1 Pe teren modelat : a . ceapl verde. marar . ardci gra. RESP..morcov.se :}i ceapa..de ap1l. sfecL1l osie.njel. usturei .re mult1pl~. ardei pentr u bola. pierderile pot fi de 4-7% 1a rad5. sapnac. nac .. i . La pastrarea materialului pentru plantare este necesar sa S8 asigure 0 rezerva care trebuie sa fie de pina 1a 20-25% la radacinoa.. In timpul ' pastrarii legumelor se inregistreaza unel e pierderi cantitative sicalitativc. De aceste valori se va tine seama atunci cind se pun legumele la pastrat.a.. .. praz . ceapa sellla.patrllliljel peLltnl fnul"'''.. lI:lorcov.ceapa de Pe (g. se pastreaza in poduri.· .cinoa. ca ceapa uscata §i usturoiul uscat. II . . plitru.as. plstirnac.ceap1l.tomate I (.pllsncde iarna : Ii . marar . cicoara salata.utiliz<'l. ridichi lIP' en l' e. lung)..li sare l!Il U1tipUI . se respeeta ell strictete regulile. ~lat. In multegospomrii tcsti. oicoar e (andive}.'lOdelat: e . tn acest mod se pot pastra foarte bine ceapa bulbi. pe stelaje in 'beciuri ad pivnite. chiar dad!. .. . j .. A. te11n3. r pidichi de iarna : i . . dup~ 5-6 luni. Ioboda.tfel.tTunjcl pentrn fr-unze. .E PE RL'ID.

gO 55. .F.1710 i50~60 : l1s:tnroi Ceapll. timpurie Varza de vara si varaa rosie .) 20-22 24-26 29-30 35-oW ~.140 110-120 50.1 efh a 4- j ~ 5'.reov GUlioare V.5-22 28-32 23-28 80-100 G5.gele vinete hmg) Castraveti cesiv) (in agar ~i sue- 17-21 10-12 12-13 24-30 14-15 . Vanoi de toamna Dovlecei (in ogor ~i succesiv) Dovlecei (culturi. Ardei pentru Ba:me boia P1i..i J.31 6550- Cultur i. I ! Di3taufa pe rtnd.140 Castraveti (cultura dubla) Va.i Densitatea i pial! t e(hn 3..le Pasttrnao Ridichi de iarni'l.tanta pe .) Tomatll do 'r.5 65.V.5-22 18-J{I.aa~ direct b.{l-'l8 2().50 120 110":" 140 141 .<{ 9-11 200-2. m.10-12 14-18.mua Hrea.l. Pra0 lI11ira. gOgO.d"tl em ·De".itat ea Dlli j)l<i.60 i5-~ 50 35-46 30.n vo 150 45-. (cultma.' dub15.r lIo..lIoi verde 2..10.tan!a pe rind em 1 Dennltatea mii 1'111. .rza.60 95~lOO 12~.4 23-26 . 158 ~84 120.tlll.Oultur-ile Distaaja pe rind em Dens! ta tea mii pla[lte/ha Tomate timpurit Ardei (gras.- 800-1000 2iO-280 1000-1100 (.~~ (seL1'la. em ! Ill.jO- Tomate de vara.im.1: 10-12 2.8-~. verde 5..la.p) 20.'50 1:50-550 Conopida timpurie Conopida de tQa. 50 d eullurlle Ceapa Di.6 ~i u~t'. nepalisa1ti.ntefha de arpagie I! .

3-3. ze ~..5 27-30 \511 Ardei gras 600-700 1'0.':15 110-110 Ardei (gras. nta pe rind em 1 De~'it.5-22 28-32 68-81 50-60 95-100 6555- Ceapa de api'l.5.nte/b3 I Disl. timpurie Conapidl!.a Pislanla pe rlad CulllIl'ile em Densitale:a mil planle/bll Tomate [succesiv) 28.5 10-12 12-13 4.i. - 570-710 • 150-200 r 150-550 150-550 \100-150 1.Ii .5 H-19 ..te~ mil plmlr/bn . 150-470 ~ f 70 60 50 50 4545- 65. Tomato timpurii P1Ltlagelc vincte Barne Varzll. gogosar .g Cult uri le e Dis.uuIljel Lobod1i. de toamna 17-21 2'1-30 l'I-l.45 Tomate In cultura dubl! i Ceapa do ap~ Tclinll.5-32 32-3. AndivG 1}~lltOl fru . de vara si 'Tana rosie Varzi'l.5 20-22 21-26 28-32 20. Ii 2.5.'1 ii.lh. timpuric Varzl!.a"la Cullll..' 600-:700 '/1.ril~ pe rlJ1d em pensitatea mil pla. de toamna Conopid!!.50 ". 1. lung) Ardei pentru boia 120-110 110-120 142 ) . ule..10.1'0 11 Cullurile r I D islan Is P" dnd em I Densitatea mii pl. kell~te!l.V . Salata. SpallM :PlI.

5-4 5-6' 2-4 570.le Dis!all~' pe rind em 'OID Densitatee wii pJ..:' . em Et I .nle/ha Densitatea mii planterha Salata Patrunjel pentru fr unze Leustean Andive Laboda Spanac 11-19 i.na.'~~· Densitatea mii pIan Ie/h a Hist1rnac Sfedl'L rosie Ridichi de iafn!!.5-4 2. . 13.:.00-250 Ceapa de arpagic Ceapa sema.5-13.rar . Usturoi Ceapa verde Usturoi verde MlI.k .S 650-'1jO HO-160 2. ~ultori1e Cultnrile ..'710 600.4 2_ 4 4- j 4509'00600650- 600 505 150 100 '.. \. .VOO 150. 2. I Distant a po rlnd em .5-4 2.6 23-26 650-750 450-550 110-120 1.6 }50-200 j6{}- Morcov Patrunjel .560 800-1000 800-1000 800-1100 Di sta n~a pe dllel .4 5. C"ltttt.'3-3.8-1.'00 144 145 .t3 direct.5 2.\ Densitatea mi i plantesha ~!"llpr'W·.5 9-11 4. DistaIlI~ pe rind . Gulioare 5.

varza .cast rGvep -.solar bloc fn solar tunei Hi 146 . b .castravej i • 3 .N t : gele 1 '.2 vinete ' A CULTURIL OR LEGUMICOLE OLURll: 5 . .tomat .patla~ .castravep In solar tune' 3 a ~ tomate 7n solar bloc 2 a .AtMxa Z SCHEME DE tNFttNTARE .

tulcnlturala pina...O \VP . v·arzoasc. - - Tomate: fr unzele .% Rasadurile Be ofilesc l1i cad. tn dreptul lor Irunze.'I DAUNA TORI bolii Deaumlrea Ii al:elliul 'p~t"l:"" 1 ji Specia or~"nele a taca te 2 Pri nci po: le Ie sdmptome 3 }I1I. tn clmp. I:: ~ . virsra plantei etc. patH!.. :l S" 0 .0. fructele. de jur imprejur. tesuturile sint casante.. ' sau galbene.5% vinete... Rotatia legumelor In faza de rasad. .. sola. favorizat de umiditate Cap tan mare.suri de prevenire Ii oozabatere 4 Cliderea pl!!. matuearea fructetinere ~i mature. necr otice.. Tiradin cupr ind tutpinile 75-0.re devin apoi negricioase ~i. Atac rapid. pet".'1. It> ~ .. Pot. It> I .geleca.0.thium de 00"yanum ~i alte ciuperci Numeroase specii: I 1n zona cOle'tului pete brune. ri i IorlntiuiatlL Un alt simptom al VMT sub forPoate trece . Mycodifol .tii tomate. ..tr -e 11> "f " ~ 0.1 pe ardei m1i de pete necrotice pe tulpini.2.. plante Lirnbul dcforma+."'htgion. !RedUCerea umiditl:l.' 3'11 0 ~ :r -e... :. -deo'l"* """-d. sere.. ardci . Intensitatea ~i modul de rnanifestare depind de conditrile matice . crcstcrca plantelor lcnta.:'.. '" tr !!.. Plantele tinere 5e ofilesc.ntutelor (a r~duri]or) .Py. ill-I ... Mozaicnl {vir usul tu tunumozaicului lui VMT) Nicotina virus I VMT ~l virus X ale cartofilor.2% ColetuI ~ tulpini~uPA rasi1rire.0. 0- BOLl a) Prrncipalele boli ale eulturilor de legume !. se extinde tcarte rcpcde . Iructe .

.0. P!ltl5gele vinete : tulpini .25% galbeni ~i verzi . sere. zonate ccncentr ic.07-0.12% '11. . marc - Asoochyto: {urum fruete. vr e ji In ciInp.45 %) ~i gra vi tatea atacului cr este 0 data CIl umiditatea Antracnoza Callrlptrichum lag<:nariln1'l Castraveti . Pe fr ucte : pete adlucite Vondozeb .llino~ poo. Tufa Rotatia i~i redu ell habit usul . apo~ bruna Captan 50 WP .Anexa I j [corrtinuare] I inelar z I 3 I 4 Putregaiul fructelor .frunze. solarir Pete clorotice. pepeni Fruuze. Pete inelare . alternarea seeetei ell urniditatea .~ .in drop. solar ii. necrotic!' pe I r unze Igiena Fr'nnzele se ingalhenese.BoaUI al Torna tc.pc fructc . initial de Or thocid . - Botrytis liana If/eke- - - pislll.5% aparea ~i pe fructe (pepeni).5- 1o~ Fainarea . Irunzelor . Pe ele se dezV'oltti. brunc-cenusii .in solarii.i Tar: pete.Pseudoperon» spora cubensis In cimp. fiziologid'i . culnarea Zincb 580-0.2~~ cenusie.4% bruna.iuni prin insolatie. se neerozeaza .O6~. c'Iuporarea ~i msolatia puterriice .ill sere. dl'termina zonate concentric.lgele Pete brune. mici Diri [area corecta a apei ~i.acea1"um cicho- Castraveti . deterrnina uscarea Dithane M 1. Teso tul se usuca 0.0.]. I nfectia se produce dud este higrosccpici ta tea redusa (40. solar ii - SpllanotheclI juligi"ea Pe Ir u nze ~i vrejii tineri apare Dcrosal 60-0.O.dHdur:ii initial.0. Putregaiul oCI111~iu ~tl. d evine pitica. Fe frucre atacul este ma. - .1. alb ell pete care Ruhigll-n-O. flor i.0-0. Coloratie ncuniforml1.2% forme regulate si capatll. in sere.2% f r uctelor leg" to sail pe Ir ucte rnai in sere ~I solar ii Topsin M 70 .0. Captan 50 \I. evolueaza en Orthocid ".Erysiph« y. tesuturilor putrezirea . care se rnaresc. sola ri i zone mar i din fructe. Stra tul I.0.~ pe flcri ~i fructe : /loTile In curs de legare. sere.0.0. tulpiui .0. fructificarea este redusa onlturald cultur ilor Mana Castravcti Pepcni . lovir i].P .[i_(Ia bazil sau In zone unde s-au produs Iez.2 % fructe. in inele conccntrice. cSmp. 1% un strat tllinos. vinecc : cenusie dcz'J"oltata p€' Dcrosal 60-0. la baza Gaytan 50 WP .1-0. Favorizata de seceta. ~i alte intectii ~ecundarel \ . pepeni Pete brune-cafenii adlncite .Cucllmis = Ardci : I . Favor izat de umiditate '" Patarea br una h07- . ca-re pot cuprinde In (imp.2~~ Frunze.Ol:% S6 usuca.te Sulf muiabil . br une-rregre . Fe fata inferroara pur Snlfat de cupm cenusiu. dar care pot cuprinde mult din fruct. sere. Pete rnici sau rnarj .2% culoa~e vercle-rnaslinie . .

0.1% prin ofilirea par tiala san totaUl.Favorizata. Rotatia legumelor Vfrfurile tulpinilcr si lastartlor se ingroa~. dar ~i 121.3Ieziurri pe pedunculi.10-16 l/ha brune : f'~faj:a inferioara a fruuzel Turdacupral 50 . j (continuare) .ica. tn sere.. par tea Inferioara puncte mid.---.2% ~i plante brun-roscate. bine Lirocarrpazin Pu.se Torua'te : Frunze .Septaria lycopersic:i .Captan 50 Vv'P . Topsin M 70 . Ofilire parpala sau totalll a planter.ncerul bacterian Caryneba-cterium Tomate: tulpini..i . Pete pe frunze : circulare. se vscurteazs. In special negricioo. galbene aur ii. Se Jl1ll. Pe 0. Incepe de It.--------- lemniiicate Ma~la tomatelor Phyiophthora [estan« Tomate. urniditatea atmosferica Pe fr unzele de Tornate Ofilirea : P1HliigeIe vinete . clorotice care tnlpini.2-0. Rotatia cultur ilor Fr ucte patate. solarii .2-0. solarii fmcte.Lirocarrnaziu Pu 51 % chiar pe fructe ra un puf cafeniu. cimp zona vaselor sau total Patarea Irunzelor cafenie a Tornate.. rasad Pete pe Irunze. castravcti : .imitate de un inel brun.Igiena culturala re a Iimbului [Irunze de feriga). 1.3% mature. ne. -~----Stolburul I- tn cthlp.Vinete. patlagele vine.3% 10 sere.l. V ll'rticilium sp.!-ferioarl'l phI!!: fln1tBenlate . t1l. . in cimp.Jne. p!ltUl. Cryptonol PS 98% .. stolbw« tinere apar zone Igiena cultnr'ala devin violacee. .2% circulare numite ochi de pasare}. paW1gele vinete Pete pc f runzele bazale. in urma afec- a. tn secti une t)ll pina este hrunificata tn in sere. La uncle se constata iii br-urrif.0. Pe Irunze special pe . Mczaicare. [Florfle deiormateuternic p nu Ieaga.. Fructele defonnate.in]. apoi albicioase. n{anifestat Tiradin ''15-0.1 kg/ha.0. solar ii. sere Se extinde pe toata hunza.5 kg/ha in. liar. Favorizata de umidita tea rela- _ Cladosporium ful.. Zineb S 80 .2 I 3 I " cast ravejtlor ~ Cncl1mis Virusul mczaieului \I. cenusii . si Ardei Castraveti .5-1 Ijp1) 121.25% si rioara a frunzelor : pe cea infer ioa. .1% si uscarea plantelor. Cryptonol Ps 98-0. Ilor.llifesta (0.05% .1'IlS Tomate. se of'ileste repede. rar 1n frunzele bazale $i poate distruge d111P +oa te frunzele.5.51 % del.0. Ienomene de reduce.gele_ Pe.tulpini Plante tinere ~l mature puf albicios.Chlorogenw.0.. michigansnse fructe.2-0.. Inceput Captan 50 WP .radacinilor. ..Fusarium ap .Dithane M 45 . frunzele aus. tn c~m? dH1:lr: Pe fata i.: frunze. plante foarte tinere.4.Frunze.0. Turdavor 12. solarii . care -2.1% (mal put. deformate. umidirate Favorizata de Fainarea : .regulate. vum ~ tiv1l.15-0.sere. ani semnalata ~i pe ardei mature Iu ultirnii a! bicioasa-cenusie. pe frunze.12% mature._. .riisistemului vascular . pe nerv\lrile frunzelor -5i tulpini.2% Pete circulare mici . ---------1.tulpini in Pete galbene-pal pe lata sup".cu contur.5.rea .1 .a .-:.Morestan ~ 0.evullu!a Tomate . pe fructe(pote Dithane M 45 . In clmp si sere 0. traliensis T~JInate. ardei .frunze .0. mai mult.Der osal .ridicata Patarea alb!' a hun: zelor .. pepeni altele Fenomea complex. ne dez volta te . III ctmp ~i sere .0.0.03% taurica te : pe -frunze_. 0.-4% In ctrnp.0.

uneori eu Rotatia culturiler pete galbene sub forma.Peronospora des. P<:ate trece ~1 la frunzele din bulbi Captan 50 WP . de dungi. tulpini In faza de Tiradin organele aer iene : rasad ~i plante mature.rii cimp . fructe glllbui-brun.Peronospora bras. Van!!.S% In cimp. gulii. Se Inmoaie.sadnite. patlagele vinete. vern _galbui. vir oze Insec te ~i culturi de Fernos 50 DP . Ponte deterrnina uscarea Putregaiul usca t .tllige1e vinetn special in sere. ardei .15% Nogos .Heclotox tare in rasadnite . .depozite in cl.~i lu afara Nogos . • Boala b'tlne duagllor jJjrw. Actellic 50 Ee .dll. conopida : Pe fr unze .500 kg/ha teo ardei.Allium gal.cinilor Tomate.Mana Ceapa: . castraveti . in tiorum .tarea unghiulara . in special in cele irigate ~i ingra"ate eu gunoi 3- momeli . tree In Oxiclorura de eupru .05% vectoare pentru Thiodan 35 EC . Pl)pcni.' '75-0. Ataca ~i specii flor icole salata s.0. ceapa. .Trialeurodes v"apora1'irum Larvele ataca Irunzele in special Decis . Dithane M 45 .?p. Dithane La. Morcovi: Putregaiul alb .0'. in cimp giJ. apoi brune cenusii : pe partea Mancozeb .Anexo: j (continual'e) 2 4 Pli.08 . lanaceae ~. organele atacate putrezesc Mana oruciterelor Varza. mai rat pe fructe.15% Aphida.0. sirm1l. conopida.Meioidogyne salats.500 kg/ha . tomate In clmp ataca in faza Iarvara. ~o- ill ~erll!. pfslos c-.1-0. in . Frunzele ~ tulpinile atacate se inmoaie. Pe timp umed.Agriotes __ s. 8uprafat1\ UD se Iormeaza mucegai alb.2% M -45 - - b) Principal!i dllnmllort.2% .4% Sul£at de cupru . ai cull uri lor de Jegurm Vie~mele r1l.Phoma lingam Varza. Larvele iDtrl!.05% '[ornate.0.Jlorale trile/or pe frunze.Sclerotinia SelMo.Perozin cini .pe fr unze.1% 370 kg/ha Viermi . Diverse specii In Iaza de ril-sad ~i dupa plan. in cimp opusa puf alb-cenusiu.Cea.lbui-alb~cioase. rar In sere :rea frunzelor. gale specifice Basamid . .0.0.0.sadnite.1% lor. Hedotox semirrte. clmp. Pete Dithane In r1l. castraveti .0. se Indoaie. dar pot a taca .500 kg/ha marumei Coropisnita . apoi albe-cenusii cu puncttsoare negre" La a tac intens se usuca zonele respective . lastarii r{!.a. Pete mid.0. Castra veti . ccletul .2% .0.a.2-D. pe GaTe se forrneaza Ditrapcx .'!.cina. determina putrezi rea totala.Pseudomonas I achrymans Castravefi: pe fr unze.5-10/.3% _ 0. sola.0.Gryllolalpa gryllotalpa Musculi ta alb. tije Pete decolorate. Pete san zone umede pe rad1\.p!: hI.rlld1l. gulii: La rl!:sad pete galbene-verzui.0.1% M 45 _ 0. petioli.a.2% Antracol 70 WP·_ 0. ·pa. ?ad.2% sica" tn r1l.5% Zineb S 80 .di1ci.0..lNernagou (grl . In sere. (1a culoarea mai desehisa.O.nile _. Pot deterrnina usca. Frunzele au niste adineitur i TOtunde. Pot aparea ~i pe rulpinr.1% tulplni. alungite. ead .2. SI' acopera cu puf cenusiu-violacen.Dithane cuprornix -. anii I I !lemiued) ~~i I-I FruJlzele plantelor infeste te au Igiena euitllralli.0.

$lo ~ 2 t::l . ..) "'1 ::J. PaduchelccennsJu Vatzll. . 1':. . ..3% timpurie.~ ~'t-I.rarA si tlrzie • Zolone 30 ..! ..Zolone 30 .. ~ g: ~... [c.pindcanale Lindatox . f..Mamestra brassicae f.. l' .._. 0 r-< ttl ~ . a ~..I:l I'.. I>< = .. '" g tt.1 ... :l.5% consum ~i la semincer i Phosdrin 2'i EC .:onDpidA 1a anul I la cuftur. a . ... ..0.:l.. .C::'S tv '" -. '" ~ l ~Q>l:lt:ll " .. pMiAgele viu"tc ~ L~pt.gnlii .... ~ -8 .. tomat e..: i. _. ~' ~ ~.. Omizile ataca fruuzele la varza Sinoratox 35 . .. . sere .. ~ '" .:.-~~~.. .. II :-j. ~ ~' ~..-=-~~- ..: 8: I " e: ~.0. :. (f) §..~ -- ~-.C?..I 0 _0 ." c.rdei. "'I . s>l.:I ~ ... ~ .. $ ~: §. p". solar ii..(':> ::t.. If) '1:... t-' r... t'1 t.. (. Irunzele Sinoratox 35 ..-...h "'" 1:... .3 . <I P.. mai mad pagube Iacar tofi Lindatox 3-30 kgfha Lindatox 20emulsionabU 6-8 kgJha Detox 25 + Hidatox 20 6-8 kg/ha Colcrado ~tud!iCul dill - CartQfi. c:.... '" I .."''''6'0 E: 5'· l>- e: .'g. '-" . j:t.1. "a.2% eel. . Ataca Irunzele care se IlSIlcli.. >t-' "C z n s= .. ~~ a.... sica.t:avorzci . tn.. 1% Aclellic 50 EC .: '> S. apoi patrund in clpt\.. 00 . rasadIlJj:e.. OJ "" g '". .. .r. '" t'l :::.. r::: ~ it ~ §. (t) 0 "0- '" ~ -e ./) (I! .20 kg/ba Buha verzei . ~-~-~~-- ". conopida... Albini. II> S·. ~..=:---- -=- ---- ~ -- Anexa !J (continuarej 1 2 9 P1iane'jnul rosu Tdr'a1ly.0. [ ~ ~ . . 1-1 II Z-4<l1ll1i?: I I . Sinoratox 35~O.us C(~. ~ 0 t:1 ~ c.:" '" ('> ~~..ife peutru Z'olone 30 PM .0.0:. lin ~ ~ .-~--- ~ .: t>..g p.. ..Pisris bTaldcae VII"rzll. ..mQtar${' d..3% din rozeta. t-' t'1 ' . &l. a''.1 S. ft'Tti- leastraveli. Ul . N....umJmelll. t"l ~ . 0 CO> ee ~!'("'" .. .. j.r.~~ O(r-llio I II I I ~ ~ it .. ~II II 0 .BrwicOT'J"I' brus.... ~ >"tl '. hi Tedion V 18 EC -e...' t"I ."' <OJ s.g~1:l ~ 8' !:. . t.. 1 ~i pot H distruse culturile cornplet Polyacaritcs B EC . 5: I i... Ef 1<. " ....20 kgfha tn stadiul Iarvar atacll. C" i .0.: "0'(.:: ::tI ..rt- 11 ." ~"g..: '-1 0 {Il a.'a. ~t Ii>....2% cimp.. ~ !IJ g..:!. tt.. _---.20 kgfha. s .0.. ~ s " .: "". . '<> 5.. i:l .0...15% j:ini.: - ...15% Lindatoz 3 .-~--:-~ -- ~-=. ~ If) ". . .15-0. Ul 0 Ul ~8. -- =-~: -------~. 5: ~ .. 5.. t. !f 0 ~g~ 1J~~ ~ ~= p i> 0 Q\ "'"" " > . .: l'l o. de . 5. N N II' .0 . ~...

_ RO::jIE Rosie de Argos Cap de ilegru - (.chwcig PA TLAGELE VINETE Danubiana Lidia ..: Tirnpurie Ditmark de Vidra sml Getina .Pentru sere ~i .Urias Galben Kupa Trero Golia t alb Goliat albastru de Arad de Clifornia - Pentru sere ~i solaria ARDEI GOGO.romanesc Capia Ungariei . in sclarri -.rii .Ho)l:u~' Renate boia) boia) LUNG Arad .5 B [pentru Arad 6 n (pentru Cosmin Turchestan Cantalup Ogen Comoara Lung.idem Pana corbului Viorrca Bucurestene Lares o/ARZA sere si sola. si.pada Veralto ~l ARDEI GRAS Minis 27 Fehe'r 020n .ONOPlDA Fortados .Se cultiva si in sclarii Gloria. de toamna : Gloria D'.Se cultiva ~i So solarji Galban superior MihaeJa in sere ~i solarii Dvorsky Zenit . BUZa\l Licurisdl..}AR Carmin Rubin Simultan Splendid Superb _ Tirzie de Amager Titan ARDJllilT'E De Arad Portocaliu 'fruet semilung : - - Delicatee .Butgare de z:t\.- Fakel SGiuri semittrzfi: Sqi1t1'i pmtru Braila 405 Romec 551Roma VF J Zlaten :Medal Oradea 15 B VARZA ALBA :Soiuri timpurii. Bistrija Soiuri ell fruct Cornison Levina Pli5ka de - tip corni~on: Se cultiv1l. Brau". .Peritru Narcisa.5oIarii Export .Se cultiva Paloma . Nernarom Splendid idem Soiuri de vara: Soiur.

TELINA - Mata.! R1.Fara - Dana VTej Patison A:fORCOV Soinr i tim. \>i solarii . Mau'ch Soiuri 'Hrzii: L-OVTin :532 oiuri ilGmitimpurii: Carpatin Ostara Gloria Sernenic IJOVLECEI Charleston Gray Sucevtta Adretta Frezia . ttrzi~: - Polul Nord - Jessy Amplus Ostinata SPANAO Smarald PATRUNJEL Zaharaj P"!sTIRNA(.tl C"".ti De Rimnicu S<1.Timpurie de Banat Soiuri semitimpurii: .De mai .01ama. DE TOAMN A De Cioroiu De ?r{oldova .res l(ores 'CEAP.Dr.51 IARNA amuli Bere de Munchen Negre rotunde Ianos PotCiS 160 ''l61 .REPENI VERZI €ARTOFI 50iuri timpurii: ~oiuri tirnpurii: .~ Alb lung r DE RADAcINA Victoria Alabaster fie apA: De &I'p3gic: Rosie de Turda Wolska Anrie de Buzau - SFECLA - RO$IE Bordo Vidra.ona SOllin timpurii: Danvers De Nantes 126 .RO~t) de Fagl1r21.t Redo Ro¥e CU v!rfu1 alb Rotund". timpurri .M.j.Dana .ra.De Dabuleni __: De Minis .Uka RIDleHI DE VARA De BI1I.: Diamant .Dochija Soiuri semittrzii: .Cora .-28 De Macau De Zittau De Stuttgart IUDICHI DE ':LuNA US TYROl 'Sciuri de.Timpuriu de Canada Soiuri semrtimpur'iir .puril $i semitimpllrii: 50iurisemitirZii ¢ tirzii: = . (SOH.Sugar Baby . primavara: De Ceuad De DAr!.j De Dumbraveni .soiuri Bauer Killer Rote Hera Chantenay Ur ias de Berlicum - f>oiuri de sera.Feuer Kugel -'.

. . .. 36 36 36 33 38 3! 5g <tt .fmicole Gruparea plautclor legumicn\e Re1apile' plantelor Iegumicole eu Iacturii de med iu FA-SOLE PITICA Soiuri cu p11staic galb~n~: Soiur i cu piLstaie verde: 3. .rll.. .. .. .... fortat1l. .~ pentru I F A SPA TIlLOR legumelor in cimp PENT RfJ 42 12 pentru 45 i1 cultura '" ~i a.. ... . Nicos Oxy=-Amidcr I~nita '13 Lavinia Amboy Cascade Fana Jutta Kingstar Almare Belami Ha.. .MAZARE Soiuri CU BOD NETEJ) Prima . Cul turjle tegumicole succesive Culturile Culturile Stabi lirea legumicole legllmicole asociate du ble intercalate de culturi Cul turilc Iegumicole DE PR[- . .. . . ••. .. sA ~I CERINTEl... .R LEGUMICOLE MAvARA ptNA TOAMNA Alegerea color mal..Bordi Victoria Desi Mantica Craiova Soiur i rimpufii: Soiur i semitimpurii: Soiuri semitirzfi: Soiur i tirzdi: FASOLE Frila Gotiuga onserva IHAR 1. . . Iegumclor LEG ZEi 29 31 Metoda de cultivare a plantelor legumicole Baza tehnico-matcriala necesara Ill.1it Prelude Procesor Valja Originea plan elor legl. .. ...ENULU CULTU1~A LEGUMELOR Prega..Isalnita J 10 timpurii: Soiuri sernitimpurii: Soiuri semi tirzai : Soiuri firzii: - ~ Colma Gulivert' MAilARE CU BOB ZBfRCIT Isalnita 60 Tirnpurie de Mingomark . PREGATI REA TER. SPARANGHEL De Argenteuil ". . . . . Valoarea alirnentara ~i terapeuticd a lcgurnclor rnscmn~ta.. . ....TE MICOLE PLANTELE . . . .(estcr imbunll.t1l. . . .. a..Alaska . .trice Ela 5. ~epi .Fina verde .. . PREGATIREA SEMINTELOR i9 162 163 .... . .. . . .. .. . spapilor cultura.solameutelor. . .. potrlviic 'S]? cii legumicole Stabiliroa Il.•.•. It It 1t 13 Green Streamer Galbena de Moldova. terenului Pregatirea cnrturile PreglLtirca tercnului proteja.. legumicole unui program BAME Bca. . . ... DE GE TREBUIE sA PROD'UCEM 01 sA CONSUMAM LEG UJ.... . .. . . .lea legumelor ca sursi.'l. PROCR.. .Ure. -producerea - '::'I. .. ....\ de v nituri 3 "" l} URCATOA.. .RE A uric de Bacau Bogdana Cl uj ana ~... . ... . . . .. legumclQI\ "6. ... . .... . .E Cr/NOA.. .. . adlLposturiior din mase plastic!') H. UNDE $1 CUM POT FI C(fLT1VA. •.1MAREA CULTURILO.JEi .STEM PARTICULARITATIIE PLANTELOR LEGUMJCOLE BIOLOGICE ... ....te pentru . . . ...r. .. legumicoie . .•. ..

TEHNOLOGII DE CULTIVARE A PRINCIPALELOR.... INGRIJIREA ~I RECOLTAREA MICO. .. 95 97 97 101 108 111 114 ib-.oR LEGU.. ... .• Baza roaterialtrl necesarl\ la produce rea rasadurilcr Fluxul tehnologic 1a producerea. 131 .. INFlINTAREA CULTURlLOR LEGUMrCOLE Infiin1area eulh1rilor legumicolc in cimp tnfiin1<\rea eulturilor legumicolo protejate 1noin1<\ ea eulturilor legumicolc for1<\te -.. . ..•....... . ... . .. 8.. .. Rei!nC\CT: Lng OLGA ALEXEI !fchnoredactor: STELlA)< A FA RJZIANIJ II tm de tt par 111X III A¢ru.se Tehnologia de oultivaTe a speciiloI legumicole riid1l. Tehnologii de cultivare a alter specii legumiccle ... ardeilor ~~ pMl!i..... . . verzei Tehnologia. de cultivare a. - DE ... GRUPE DE SPECII LEGUMICOLE . .. . de legume cit mai timpllrii Yrelllngirea c\lltuTilor ill toamna Pastrarea legume lor ANEXE . POSIBILITATI DE PRELUNGIRE LEGUME PROASPETE t)btjnerea.. ..anda Ill.2S CO".. .unicole din grupa. . ... ............. .. .• ... PRODUCEREA RASADURrLOR ... .cinoase Tehnologia de cultivaTe a speciilor legumicole verdeturi -. ... speciilor lef51. Tehnologia.....gele1or vinete Tehnologia.2i itII 10. . • ........ .... 9."".. de cultivare a. 1992 Coli lipar 10.....• A CONSUMrJLUI _.• . 11.V. .... :. r:'sadurilOI . ..... .... " ......LE Lucrdrile eu caraeter general Lncrarile cu caTaetcr special _ Recoltarea. . <:is 58 60 IH vi 80 83 85 85 91 ... ... de cultivaTe a speciilor legumicole bost~noa... legumelor CU!TURII. .. tomatelor. ....... 559 Romcarl S.. '. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful