1. No iuni generale 1.

1 Defini ii În dic ionarul enciclopedic ap rut în Editura Politic Bucure ti în anul 1962, referitor la no iunea de cadastru se afirm : ³Forma de inventar funciar alc tuit dintr-un registru cadastral i din planuri, cuprinde datele tehnico-economice privitoare la toate imobilele situate pe teritoriul unui ora , raion, comun sau sat. In registrul cadastral sunt trecute datele ob inute prin lucr rile de identificare, de m suratoare i de ridicare în plan a imobilelor situate pe un anumit teritoriu, con inând pentru fiecare imobil (parcel ) urmatoarele date: num r topografic, suprafa destina iei teritoriului (arabil, p une, etc.) sau felul folosin ei (teren construit, curte), precum i numele posesorului.Serve te la identificarea i eviden a imobilelor pe categorii de folosin , la planificarea produc iei agricole, la a ezarea impozitelor i la întocmirea i inerea la curent a car ilor funciare i a altor registre de publicitate a drepturilor reale privind imobilele.´ Dup legisla ia în vigoare- L.7/96 Legea cadastrului i publicit ii imobiliare: ³Cadastrul general este sistemul unitar i obligatoriu de eviden tehnic , economica i juridic , prin care se realizeaz identificarea, înregistrarea, descrierea i reprezentarea pe h r i i planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum i a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul rii, indiferent de destina ia lor i de propietar´.

1

O alt definire a cadastrului a dat Prof.Gh. T m ioag , în lucrarea citat în bibliografie: ³Cadastrul general este un sistem de eviden de pe tot cuprinsul i inventariere sistematic , din punct de vedere cantitativ, calitativ i juridic, a bunurilor imobile, rii, pe folosin e i posesori ³ Prof.I. P dure d o definire similar , în lucrarea citat în bibliografie: ³Cadastrul funciar general este un complex de opera ii tehnice, economice i juridice întreprinse de stat, prin Oficiile de Cadastru i Organizarea Teritoriului de la jude e, pentru cunoa terea i inventarierea sistematic y i permanent a fondului funciar ³ Etimologic, no iunea de cadastru poate deriva din cuvintele: ³ capitastrum ³, din limba latin , provenit din ³ capitum registrum ³ cu semnifica ia ³ dare pe cap de familie ³, deci cu referiri la stabilirea impozitelor, y ³ katastikhon ³ din limba greac , cu semnifica ia ³ registru de impunere, ³care ulterior la noi în ar a devenit ³ catastif ³. Interesant de remarcat faptul c în principalele limbi de circula ie interna ional no iunea men ionat se p streaz : y y y y the cadaster- lb.englez , le cadastre-lb. francez , il cadastro-lb. italian , der kataster-lb. german .

Nu mi-am propus s dau o alt definire a no iunii de cadastru, dar trebuie s remarc c în con inutul unei posibile definiri cuprinz toare ar trebui s se reg seasc : y y aspectele tehnic, economic i juridic ale cadastrului, no iunile de cadastru funciar i imobiliar,

2

y y y y y y

datele furnizate în i din sistem s aib un caracter real, complet i actual, no iunile de folosin , posesor, parcel lucr rilor de cadastru, no iunile de plan topografic, cadastral, registre cadastrale, carte funciar , organizarea îndrumarea i controlul execu iei lucr rilor de cadastru, Oficiul Na ional de Cadastru, Geodezie i Cartografie cu reprezentare în teritoriu prin Oficiile Jude ene. 1.2 Istoric al cadastrului din lume i din Romania 1.2.1 Activit tea de cadastru- Inceputurile i imobil, constatarea c m sur torile topografice constituie baza tehnic a

Cele mai vechi cuno tin e asupra activit it ii de m surare a terenurilor sunt transmise prin scrierile egiptene. Din acestea, rezult c la cancelariile faraonilor se ineau registre în care erau înscrise terenurile ce se repartizau periodic spre cultivare în lunca fluviului Nil. Dup modul de organizare la egipteni a acestei activit i, rezult pentru prima data cele dou scopuri principale ale cadastrului, care se p streaz i ast zi si anume, garantarea dreptului de proprietate i aplicarea strict dar echitabil a fiscalit ii funciare. Acest aspect a fost remarcat i aplicat, mult mai târziu, în Austro-Ungaria de împ ratul Frantz Josef. Dup lucr rile: V.Dragomir M.Rotaru
3

M rturii geodezice, Editura militar , Bucure ti, 1986

i A.P.Iu kevici 1963 Civiliza iei egiptene îi apar ine cea mai veche hart care s-a p strat pân ast zi, întocmit pe pergament în timpul domniei faraonului Seti I, pe care erau reprezentate dou lan uri muntoase colorate în ro u; între acestea, v i colorate în albastru duceau spre mare, iar în lungul v ilor, colorate în negru, erau trasate dou drumuri. Mai favorizat din punctul de vedere al atest rii documentare decât civiliza ia egiptean a fost civiliza ia asiro-caldeean cu expresia cea mai concentrat a ei ± civiliza ia sumerian i cea babilonian -, de la care, datorit scrierilor pe pl ci de lut ars i nu ca la egipteni pe papirus, material ce se deterioreaz mai repede, s-a p strat în timp un bogat tezaur culturaltiin ific în domeniul astronomiei i precursor geodeziei. A a se explic i faptul c cea mai veche reprezentare cartografic , datând din mileniul al doilea î.e.n. ( în jurul anului 1500 ) i descoperit în anul 1899 de c tre arheologi ai Universit ii din Pennsylvania ( S.U.A. ), apar ine civiliza iei mesopotamiene. Este vorba de o t bli de lut de dimensiuni 21x18 cm, pe care se afl desenat planul ora ului Nippur, situat pe Eufrat, în centrul unui întins inut cuprins între Eufrat i Tigru; pe plan au fost gravate ape, mun i i a ez ri umane, distan ele corespunzând foarte bine cu realitatea (fig. 1) Istoria matematicii în evul mediu, Editura tiin ific ,

Fig. 1. Planul ora ului Nippur ± cea mai veche reprezentare cartografic

4

plutind peste ocean. Toate acestea îns au la baz no iuni foarte importante din punctul de vedere al m sur torilor terestre. reprezentând regiuni. cuprindea trei capitole principale: elemente de cadastru. în care P mântul este reprezentat ca un disc plat. de la babilonieni parvine singura hart a lumii din aceast epoc ( fig. de exemplu.2 unei t bli e.De la sumerieni i babilonieni au provenit primele atest ri documentare referitoare la topografie. 2). cum sunt itinerarul i distan a. De altfel. desenat în partea de jos a Fig. cadastru i h r i. canale i izvoare de ap . elemente hidrografice referitoare la fluvii. topografia sumerian . 5 . elemente topografice de tip administrativ i orografic. ri i mun i. care se refereau la propriet i i folosin e. De i de tip local.

Civiliza ia chinez marcheaz un apogeu în domeniul ramurilor geodeziei (astronomia i cartografia). care atest cunoa terea în China Antic a raportului de scar . ambele de pe timpul dinastiei apusene Han ( aproximativ anul 200 î.).în centrul discului fiind Babilonul. Demn de admira ie r mâne cea mai veche hart exact . iar vârfurile sunt redate. creat foarte de timpuriu.e.Sub directa influen Palestina. Un sistem de m surare organizat a terenurilor agricole a existat i în Asia Mic . H r ile sunt orientate spre sud. despre care se poate vorbi cu adev rat de rigurozitate i de precizie. indiferent de civiliza ia c reia îi apar in. cuprinzând Fenicia i 6 . Remarcabile sunt corectitudinea sc rii. ³cei 9 mun i din lan ul Qui-ni-shan´. precum i reprezentarea cursurilor de ap . de i u or de confundat. de cartiere. sunt reprezenta i separat. construc ii. lan urilor muntoase i a altor detalii. În afara acestei h r i generale au mai existat h r i locale care reprezint planuri de ora e.n. canale etc. i însemnate cu simboluri babilonian s-a dezvoltat în spa iul geografic dintre Mesopotamia i Egipt civiliza ia canaanean . au scara între 1:175000 i 1:190000 i acoper o zon cuprins între 1110 i 112030¶ longitudine estic i 260 latitudine nordic . în ordinea în l imilor speciale. sub regele Darius al Persiei (521 . De exemplu. În apropiere de Changsha ± ora principal din provincia Hunan ± s-au g sit dou h r i pe m tase: o hart topografic i una cu caracter militar. pot fi grupate în dou grupe: y instrumente pentru m surarea timpului. ). Instrumentele de observare i m surare ale antichit ii. Câteva realiz ri pot fi eviden iate pentru originalitatea i profunzimea lor.485 i.C.

procedeul iterativ de extragere aproximativ a r d cinii p trate cu ajutorul mediiilor aritmetice. rezolvarea prin radicali a ecua iilor de gradul al doilea i a sistemelor cu dou necunoscute care se reduc la i prin asemenea ecua ii. având în vedere construc iile. mai târziu cu utilizarea par ial a semnului zero. Pe un plan de dezvoltare mai abstract . aceasta a fost una din premisele elabor rii metodelor algebrice. probleme de astronomie care cereau calcule mai complicate. i anume agrimensura. pr jini de bambus sau alt material. m surarea unor figuri relativ simple. frânghii diferite etc. a a-numita teorem a lui Pitagora. apoi în Europa. matematica ajunsese la o mare dezvoltare cu 20 de secole înaintea erei noastre.y unghiuri instrumente topografice care. Este caracteristic larga utilizare în calcule a unor tabele de înmul ire i împ r ire. ). iar cei care o practicau se numeau agrimensori. în Iran i Asia central . trebuie s fi existat sub forma unor mijloace simple de m surat lungimi sau ( eclimetre. de i nu sunt atestate documentar. acest ciclu i-a g sit continuarea îm al XVI-lea. În centrul aten iei se aflau pe atunci problemele de aritmetic practic . iar mai târziu. Înc mult înainte de descompunerea Imperiului Roman. Probabil c au existat i embrioane 7 rile arabe. a început un nou i mare ciclu de dezvoltare a matematiciii în Extremul Orient ± în China i India. planurile i h r ile elaborate în acea epoc . i a luat sfâr it aproximativ în secolele al XV-lea ± . În Babilonul antic. din aproxim ri prin lips adaos. s-a trecut la inversarea unui ir de probleme: m rimi practic date erau luate ca necunoscute. Drept culmi ale realiz rilor la babilonieni se pot cita: sistemul sexagesimal pozi ional de reprezentare a numerelor întregi i a frac iilor. Denumirea meseriei pe care o practicau cei care m surau terenurile apare pentru prima dat la romani. iar cele c utate ca date.

Problemele directe de calcul. combinat desigur cu observa ia i induc ia. dar în epoca sa clasic din secolele V±III î. matematica grecilor antici preia din matematica oriental un bogat material faptic..n. În aceste capitole un aport esen ial se va aduce de-abia cu dou mii de ani mai târziu. Probleme ce conduc la ecua ii de gradul al doilea lipsesc. ale teoriei sec iunilor conice i ale formelor antice ale metodelor de calcul integral i diferen ial.n.de demonsta ii sub forma unor transform ri algebrice i construc ii geometrice ( în texte ele nu exist ). În secolul al III-lea î. dup ce dau na tere unei serii de teorii superioare. cap t tr s turi principal noi. se construie te o teorie a demonstra iei matematice. Domenii mari ale matematiciii se structureaz în sisteme deductive. Expunerile din t bli ele ceramice cu scriere cuneiform i de pe papirusuri au forma unor prescrip ii. se încheie alc tuirea fundamentelor geometriei. În studiile matematice p trund adânc demonstra iile. ca mijloc conduc tor în descoperirea de adev ruri noi se situeaz pe primul loc ra ionamentul logic. În sfâr it. f r nici un fel de i verific ri. uneori se prezint În stadiul ei timpuriu.e. fundamentare. trec pe ultimul plan. pare-se. i toate acestea î i g sesc expresia în stilul de expunere al manualelor didactice i al lucr rilor tiin ifice. La un nivel ceva mai coborât se afla. opera iile cu frac ii se reduc la opera ii cu frac ii cu num r tor unitatea i la folosirea unui tabel de descompunere a frac iilor de forma 2 2n  1 în sume de astfel de frac ii. algebra ecua iilor de gradul al doilea apare ca un ansamblu de teoreme geometrice privind aplicarea ariilor. se pun 8 . se pun bazele teoriei numerelor. În virtutea unui ir de împrejur ri. matematica egiptean . descoperirea numerelor ira ionale duce la crearea unei teorii generale a rapoartelor. dezvoltat îns doar par ial i de aceea incapabil s înlocuiasc pe un plan larg teoria num rului real.e. Aici la înmul ire i la împ r ire se folosesc dublarea i înjum t irea.

optica. Dezvoltarea matematicii orientale începe în evul mediu de la un nivel mult mai coborât decât cel atins în statele elenistice. inclusiv mecanica fluidelor. se dezvolt algebra numeric a ecua iilor liniare i de gradul al doilea. Totu i. un ansamblu de algoritmi de calcul pentru rezolvarea unor probleme de aritmetic .primele pietre de temelie ale cunoa terii matematice a naturii: teoria muzicii. mecanica. o simbolic a algebrei. cosmografia. rezolvarea prin numere ra ionale a ecua iilor nedeterminate. decompunerea societ ii antice sclavagiste. precum: geometria sferic . dezvoltarea matematicii în direc iile ei clasice se opre te aproape cu totul. Ea este în primul rând o matematic calculatorie. 9 . reuni i îns mai târziu în întregi discipline tiin ifice. se creeaz . Începând cu secolulal II-lea. se preiau par ial sistemul sexagesimal i frac iile cu num r tor unitatea. c tre sfâr itul acestei perioade. calculele aproximative. dezvoltarea rile a tiin elor matematice timp de multe secole are loc mai cu seam în Orientului. i în leg tur cu diferite probleme de astronomie i geodezie se dezvolt acum cu succes alte discipline. teoria comercial . El las îns o important Dup mo tenire pentru mai târziu în regiunile fostului Imperiu Roman din Asia i Africa. algebr . Interesele încep s încline spre matematica calculatorie. într-o serie de domenii ea las cu mult în urm tiin a timpurilor Ptolemeilor. Matematica medieval din Orient este desigur o disciplin m rimilor constante i a figurilor geometrice invariabile ± dar o asemenea caracterizare nu este totu i destul de concret . geometrie. ca de pild : aritmetica i aplica iile ai. la scar modest . algebra numeric numerelor i trigonometria. mai întâi algoritmi izola i. iar apoi tot mai complicate. la început mai simple. calculele aproximative. trigonometria. în statele elenistice cultura Greciei intr în contact strâns cu cea a Orientului. Acest curent dureaz numai pu in timp în condi iile descompunerii lumii antice.

crearea i men inerea permanent a sistemelor de iriga ie. În acest sens este semnificativ tratatul clasic chinezesc Matematica în nou c r i ( zin cijan suan u ) compus aproximativ în secolele al II-lea ± I 10 . de drumuri. Toate acestea au furnizat un a unor clase de probleme tipice de propor ii. de distan a de transport . de extragere a r d cinilor p trate i cubice. Aici se cereau m surarea volumelor i a suprafe elor. construc ii de palate i temple .a. ecua ii de gradul al doilea i chiar al treilea. Un interes practic evident îl aveau m surarea distan elor pân material bogat pentru punerea în eviden la obiecte inaccesibile. lupta împotriva rev rs rilor catastrofale ale râurilor etc.Direc ia general în dezvoltarea matematicii din Asia medieval este condi ionat în ultim instan de înrudirea structurii sociale a rilor Orientului. cu diferite meserii i cu nego ul. un loc important îl ocup problemele ce ap reau la construc ia de canale i baraje. Departamentele financiare aveau de-a face cu reparti ia impozitelor în func ie de diferitele norme de impunere. La toate acestea se ad ugau tot felul de probleme de aritmetic comercial i. care depindeau de calitatea pamântului-deci probleme specifice cadastrului economic.a. în forme proprii orânduirii feudale care se consolideaz treptat. calcularea necesarului de materiale i de mân de lucru. probleme de împ r ire a mo tenirilor-probleme specifice cadastrului tehnic în conformitate cu canoanele destul de complicate ale dreptului de mo tenire musulman. precum i a hranei i pl ii lucr torilor. cu cote în natur . ca i calculul dimensiunilor lor. iar printr-o oarecare complicare. de ecua ii liniare i sisteme de ecua ii de acest fel. Printre problemele pe care trebuiau s le rezolve matematicienii orientali din cele mai vechi timpuri i în decursul întregii perioade analizate. fortifica ii militare. Popula ia se ocup aici cu agricultura. O chestiune important era irigarea artificial a ogoarelor. îndeosebi în rile arabe.

geodezia ac ioneaz în acela i sens: dup exemplul Alexandriei. O mie de ani mai târziu. precum i la m surarea ogoarelor.. ci e tratat în acela i mod ca i orice alt form a rela iilor numerice dintre diferite obiecte ale practicii´ 11 în secolul al IX-lea m sur tori ale meridianului. În particular. Matematica chinez nu se împarte clar în discipline relativ de sine st t toare. Aceasta nu e de mirare. Aceasta este o culegere de probleme cu r spunsuri i reguli laconice de rezolvare. rolul geometriei este destul de neînsemnat în matematica Babilonului. aici se efectueaz se m surase i în China. Aici se poate face o paralel cu tiin a babilonian despre care O. se elaboreaz bazele trigonometriei i aparatul de calcul aproximativ pentru nevoile astronomiei. În Califatul de la Bagdad.n. la începutul lucr rii sale Scurt carte despre calculul algebrei lucruri. lungimea unui grad de meridian . care satisface anumite condi ii´. la împ r iri de avere i procese judec tore ti. de i germeni ai unei asemenea împ r iri exist în felul de grupare a regulilor i a problemelor. Raportul între diferite feluri de culturi cerealiere etc. unul dintre fondatorii matematicii i astronomiei arabe. i mai departe: ³« < geometria > nu este o tiin matematic distinct . Muhammed ibn Musa al-Horezmi. geometria nu se degaj ca o tiin aparte.î. dup surse mai vechi i care nu au ajuns pân în zilele noastre. Cu o sut de ani mai devreme. iar mai târziu în rile arabe.e. Înse i denumirile câtorva dintre c r ile componente ale acestui tratat vorbesc de la sine: M surarea ogoarelor. În India. Problema central a dezvolt rii matematicii din vechime este rezolvarea numeric . Neugebauer scria: ³În compara ie cu algebra i cu tiin a numerelor. în toate rela iile lor reciproce. scria c a introdus în ea acele necesare oamenilor la mo tenire i în testamente. la construirea canalelor i în geometrie i în diferite chestiuni´. ³care sunt în permanen i al almukabalei ( Al-kitab almuhtasar fi hisib al-djabar va-l-mu-kabal ).

i la folosirea pentru calcul a unor tabele mici de leg turi simple bazate doar pe teorema lui Pitagora ± în schimb.În treac t fie zis. matematicienii Islamului creeaz trigonometria ca o tiin vast i ramificat . Timpul exact al compunerii. Liu Huei. la introducerea cosinusului i a sinusuluiversus. Dup cum s-a mai spus. În timp ce. comentând Matematica în secolul III arat c ea fusese alc tuit dup opere mai vechi de Cijan an.e. El are o influen foarte puternic asupra întregii dezvolt ri ulterioare a matematicii în China i.). Matematica este scris în limba antic care difer considerabil de limba chinez modern . În conformitate cu o cronic antic chinez .ziu cijan suan u. bazându-se pe mo tenirea elen . func ionar de vaz din serviciul finan elor. de pild .e. indienii se limitaser în trigonometrie la înlocuirea coardei prin sinus. Cijan an a murit în anul 152 î. În acest tratat se face un bilan al activit ii de multe secole a matematicienilor din mileniul I î. aproximativ cu 100 de ani mai târziu.n.e. Ghen Ciou-cian. ei au putut înainta îns cu mult mai departe în elaborarea matematicii calculatorii. 12 . rilor S ne referim acum la opera central din literatura matematic a Chinei antice Matematica în nou c r i . acest tratat este cea mai veche oper chinez special de matematic . în afara hotarelor ei.n. Acela i Liu Huei spune c . sursele i autorii Matematicii în nou c r i nu se cunosc. par ial. care timp de mul i ani a ocupat postul de ministru. În centrul aten iei matematicienilor din Orientul Apropiat i Mijlociu st teau acelea i probleme ca i în China i India.n. cartea mai fusese prelucrat i de un alt func ionar superior i ministru. volumul cuno tin elor de geometrie a fost cu mult mai mare în China decât în Babilon. a c rui activitate înfloritoare se situeaz în perioada de domnie a împ ratului Siuan ( 73-49 î. ajuns pân în zilele noastre.

angajarea lucr torilor. De altfel. Con inutul Matematicii în nou c r i este variat. De pild . din punct de vedere al interesului profesional etc. în unele. impozite. În fiecare carte i aproape în fiecare problem se simte pulsul vie ii economice i administrative a unui vast organism statal: aici este vorba despre schimbul de produse. Reparti ia materialului în aceast Matematic este foarte original . De fapt lucrarea este o enciclopedie a cuno tin elor matematice pentru topometrii i constructori. din care îns nu sa p strat nici una. ci unitatea obiectului problemelor sau leg tura dintre probleme. rolul principal îl joac teorema lui Pitagora. iar în altele. Geometria apare separat i este caracteristic faptul c o parte din informa iile geometrice sunt expuse în cartea I. iar în timpul dinastiei Han este inclus în culegerea Zece tratate model de matematic . În Matematic se reflect evident acea stare nediferen iat a tiin ei noastre despre care s-a vorbit mai sus [vezi p. lucrarea con ine i c r i cu denumiri pur matematice. în cartea a IX-a sunt adunate probleme în care se consider triunghiurile dreptunghice. într-unele se cere s se rezolve ecua ii de gradul al doilea. Prima edi ie tip rit cunoscut a acestei culegeri apare în anul 1084.Matematica a ajuns pân în zilele noastre în redactarea lui Liu Huei ( anul 263 ) i a înlocuit alte c r i similare din perioada Han. ridicarea zidurilor de cet i. iar ca principiu de unificare nu serve te caracterul general al metodei. Am prezentat mai sus câteva din titlurile caracteristice ale unora din cele 9 c r i. negustori i meseria i etc. 15]. Aceast lucrare fusese transcris i comentat de nenum rate ori. în altele ± asem narea. o alt parte ( m surarea volumelor ) 13 . m rimea necunoscut se g se te dintr-o simpl propor ie. construc ia canalelor i a barajelor. împ r irea produselor etc. Probleme diferite ca gen sunt adesea adunate într-o carte. adoptat oficial ca manual de baz înc în anul 656. ca de pild M surarea ogoarelor. lucr tori în domeniul finan elor i economi ti. cu titlul M surarea ogoarelor.

inteligent chiar. În multe cazuri. a cercului i a p r ilor lui. într-o form concis se indic procedeul de rezolvare începând cu cuvintele ³conform regulii «´. La aceste probleme. În ultimele probleme din cartea a II-a se determin costul câtorva obiecte diferite în ceea ce prive te condi iile. Expunerea Matematicii este strict dogmatic . Cartea I din Matematic . în sfâr it. Cartea a II-a. De fiecare dat . care se exprim prin propor ii cuprinzând o necunoscut . 14 . la început se formuleaz problema. se asociaz probleme pentru calculul costului unuia sau al câtorva obiecte similare dup costul cunoscut al unui num r dat de acelea i obiecte. Asemenea probleme cap t mai târziu în Europa denumirea de probleme cu regula de trei simpl . Folosirea acestei lucr ri impunea cunoa terea prealabil a anumitor no iuni de baz ( ca de pild . con ine regulile pentru calculul suprafe elor câtorva figuri simple rectilinii. calculele i folosirea abacului ) i necesita numeroase l muriri verbale din partea profesorului. este adev rat. precum i informa ii auxiliare cu privire la opera iile aritmetice asupra frac iilor. Întreaga lucrare este o culegere de 246 de probleme f r texte introductive. Raportul între diferitele feluri de culturi de cereale.± în cartea a V-a cu titlul Estimarea lucr rilor. iar probleme cu tringhiuri dreptunghice ± în cartea a IX-a. Urmeaz apoi 31 de probleme în care se cere s se determine cantitatea dintrun anumit sort de produs pentru a fi schimbat cu o cantitate dat dintr-un alt sort. apoi se indic r spunsul i. începe cu un tabel vast cu norme pentru schimburi de diferite cereale. purtând titlul M surarea ogoarelor. s -l poat în elege singur. o singur solu ie întreag . l muriri prealabile i altele. textul nu este suficient pentru ca un cititor. dar care se exprim prin sisteme liniare nedeterminate având.

apoi se iau în considerare costul grânelor în jude ul respectiv i distan a de transport etc. În cartea a IV-a. De pild . unui dreptunghi dac ao guan. este vorba de determinarea laturii latur . are ca obiect m surarea volumelor de ziduri. inând seama de condi ii din ce în ce mai complicate: cantit ile de furnizat sunt propor ionale cu num rul cur ilor. Reparti ia propor ional . precum i a diametrelor cercului i sferei. baraje. se dau volumul total al unei lucr ri i produc ia unui lucr tor pe timp de iarn . În cartea a VI-a. sunt adunate probleme liniare cu diferite con inuturi. Adaos i lips . canale. prim var toamn . precum i probleme cu privire la bazine. aproximativ în aceea i epoc . Estimarea lucr rilor. În cartea a VII-a. Unul dintre i în i 15 . Cartea a V-a. Tot aici se g sesc diferite probleme pentru determinarea drumului parcurs ( sau a timpului scurs ) pân la locul de întâlnire a doi pietoni care merg unul dup altul sau unul în întâmpinarea celuilalt. despre se cunoa te aria sa i cealalt determinarea laturii unui p trat dup aria sa i a muchiei unui cub dup volumul lui. propor ional cu ni te numere date. r spunsurile sunt adesea frac ionare i trebuie rotunjite. se rezolv îndep rtata Alexandrie.Cartea a III-a despre Împ r irea în trepte cuprinde câteva probleme de diviziune a unor m rimi. anturi de diferite forme i uneori destul de complicate i calculul efectivului de lucr tori necesari la diferite lucr ri de construc ii. invers propor ionale cu num rul zilelor de drum pân la locul de livrare. care. O serie important de probleme se consacr calcului volumelor de cereale ce trebuie furnizate de patru jude e. se dau procedee pentru rezolvarea sistemelor de dou ecua ii de gradul întâi cu dou necunoscute. var .

cu mai multe necunoscute. negustori etc. Fan-cen. iar gu este numele catetei mari. despre cele patru opera ii de aritmetic . Este incontestabil c unele c r i din Matematic s-au scris în perioade diferite i corespund la niveluri diferite ale dezvolt rii tiin ei. comer etc. Gou-gu mai înseamn lui Pitagora. de i apar exprimate într-o form pseudopractic . con ine un algoritm general de rezolvare a unor sisteme liniare determinate. în cuprinsul aceleia i c r i. dup cum s-a spus. ca de pild . prin inversarea datelor i a m rimilor c utate. Gou-gu. Acestea sunt probleme teoretice de origine mai târzie.procedee este regula celor dou pozi ii false. dintr-un triunghi dreptunghic. în ansamblul ei. necesit ile cercurilor largi de func ionari inferiori. Cartea a VIII-a. adâncimea unui pu etc. con inând date de baz . ele se întâlnesc îns de origine mai veche. deoarece gou este numelei catetei mici. cuprinde o serie de probleme cu triunghiuri dreptunghice. cartea a IX-a. Multe asemenea probleme apar în ultimele trei c r i cu caracter algebric. În sfâr it. i în primele c r i. pentru care se publicau multe manuale mai elementare. Matematica în nou c r i dep e te cu mult. Unele au într-adev r un caracter practic i pot servi ca model pentru rezolvarea unor probleme similare sau apropiate de m sur tori de p mânt. Uneori. Altele sunt exerci ii cu con inut abstract. verticale. problemele se deosebesc printr-un grad foarte diferit de abstractizare. aplicat mai întâi la o ecua ie cu o necunoscut . care se pare c sunt i îns i rela ia exprimat prin teorema 16 . În virtutea unei asemenea neomogenit i. Cartea se nume te Gou-gu. Printre ele exist probleme pentru determinarea distan elor pân la obiecte inaccesibile. provenite din problemele din prima grup prin complicarea sau modificarea lor voit .

uneori foarte am nun it . De regul . Pentru rezolvarea triunghiurilor sunt necesare tabele trigonometrice. din tabele trigonometrice. ca i tabelele lui al-Horezmi ne sunt cunoscute doar sub forma unor prelucr ri mai târzii. Într-un alt manuscris. cotangentelor. iar tangenta pentru fiecare jum tate de grad. sinusul este dat pentru fiecare sfert de grad. sirian. cu patru cifre semnificative. ajuns pân la noi. i cuprinzând calendarele musulman. persan. inclusiv i deducerea regulilor trigonometrice. Zidjul lui Muhammed ibn Musa al-Horezmi cuprinde tabelele sexagesimale ale sinusurilor din grad în grad cu trei cifre semnificative ( pentru raza egal cu 60 ) i tabelele cotangentelor cu un semn frac ionar. Asemenea tabele intr în componen a a a-numitelor zidjuri. cu dou cifre.a. eclipsele solare i de lun etc. Uneori asemenea indica ii sunt înso ite de fundament ri teoretice i demonstra ii. zidjurile sunt alc tuite din descrierea calendarelor. înseamn în limba arab culegere de tabele pentru astronomi i geografi.cele mai simple probleme de regul de trei i de m surarea celor mai simple figuri. chinezesc cronologice ale diferitelor . 17 . Zidjul lui al-Haba al-Hasib con ine valorile sinusurilor.. indian. tangentelor. cataloage de stele. precum i diferite tabele astronomice. cu aceea i precizie. luat din limba persan . sub numele acestui înv at. zidjurile con in indica ii mai mult sau mai pu in am nun ite despre rezolvarea problemelor fundamentale de m surare a timpului i despre calculul mi c rilor vizibile ale corpurilor cere ti. Afar de acestea. sinusurilor-versus i ale cosecantelor din grad în grad. Cuvântul zidj. din informa iile ri. Cele mai vechi tabele antice compuse în califat pe baza siddhantalelor indiene nu s-au p strat aproape de loc. Trebuie avut în vedere c tabelele lui al-Haba alHasib. ebraic. cre tin.

Un procedeu nou i mai elastic pentru calculul tabelelor îl propune Abu-l-Vafa. permi ând ca în calculul lui sin ½0 s se evite rezolvarea ecua iei trisec iunii unghiului i s se ob in evalu ri destul de apropiate prin adaos i lips .Exactitatea primelor tabele arabe este aproximativ aceea i ca i în tabelul coardelor lui Ptolemeu. 32 32 Abu-l-Vafa o scrie pe aceasta din urm f r a folosi cosinusurile sub forma sin . Procedeul de calcul al tabelelor lui Ptolemeu d o eroare sensibil înc la ter ii. i 0 0 0 0 12  15  i 18 cu intervale de 3  Aceste sinusuri se pot g si din anume: 32 32 32 32 sin 360 i sin 600 cu ajutorul unor opera ii ra ionale i al extragerii r d cinii p trate. cerut sin de formula sinusului arcului pe jum tate. Valoarea 0 0 0 12 72  60 ! sin se afl cu ajutorul formulei sinusului diferen ei. Aceste este de asemenea un anumit procedeu de interpolare. În primul rând se g sesc sinusurile a trei arce apropiate de ½0.

E . Într-adev r.F ! sin 2 E  sin 2 E sin 2 F  sin 2 F  sin 2 E sin 2 F Interpolarea lui Abu-l-Vafa se bazeaz pe o teorem Alexandria a din comentariul lui Teon din la Almagest. care în termeni se trigonometrici sun astfel: la o cre tere continu argumentului. diferen ele sinusurilor mic oreaz . atunci segmentul CD de coard este mai mic decât segmentul AD i teorema rezult imediat din propor ia: C B ! CD DA 1. (fig. Scriind inegalit ile: 18 . dac arcele AB i BC sunt egale între ele. 3).

ob inem: sin N  1 ?sin .sin ( +3h) ± sin ( +2h) < sin ( +h) ± sin sin ( +2h) ± sin ( +h) < sin ( +h) ± sin sin ( +h) ± sin = sin ( +h) ± sin < sin ± sin ( -h) < sin ( -h) ± sin ( -2h) < sin ( -2h) ± sin ( -3h) i adunându-le termen cu termen.

N  3h  sinNA sin .

sin .N  h sinN  1 ?sinN .

0087265355 i este exact pân la 10-8. Calcule trigonometrice remarcabile efectueaz ibn Iunis în Zidj alHakimi. El întocme te i tabelele de tangente i cotangente. ultimele inegalit i dau limitele: h ! 32 32 0 sin 1 2 0 0 1¨ 0¸ sin 15  © sin 15  sin 12 ¹ 32 32 ¹ 32 3 © ª º 0¸ 0 0 1¨ sin 15  © sin 18  sin 15 ¹ 32 ¹ 32 32 3 © ª º Luând media aritmetic a valorilor din stânga i dreapta. În frac ii zecimale.0087265373 în locul valorii corecte 0. avem sin 2 dd 5 d 54 0 2 aproximarea lui Abu-l-Vafa va fi 0. adic : sin 0 ¸» 1 « 150 1 ¨ 180  ¬sin  © sin  sin 12 ¹¼ . intitulat astfel în cinstea emirului al-Hakim din Cairo. la 32 ¹¼ 32 32 6 © 2 ¬ ª º½ ­ matematicianul din Bagdad ea este de 55 cvinte. Ibn Iunis 19 .3h A 3 3 Pentru N ! 15 1 .N . Tabelele sinusurilor lui Abu-l-Vafa au intervalul de 15¶. deoarece cu o exactitate pân la cvint 0 1 ! 31d4d5d IV V . Eroarea ob inut prin procedeul lui Abu-l-Vafa. Abu-l-Vafa 0 2 dd 5 d ob ine pentru raza 60 sin 1 ! 31d4 d5d IV 5V 545 2 Aceast valoare este just pân la cvarte. este de 47 cvinte. din cauza inexactit ii cvintelor din datele ini iale.

Un interes deosebit îl prezint metoda comparativ de calcul a lui alBiruni. cu un interval de 1¶. Din p cate. 2¶49´43¶´28IV. Al-Biruni motiveaz în mod expres o asemenea alegere prin dorin a de a se elibera de nevoia permanent de a înmul i i de a împ r i prin r = 60 1. a c ror eroare poate fi f cut oricât de mic . Dup sin 18 0 0 i sin 15 se calculeaz 0 0 0 9 15 sin i sin  8 16 Limitele ob inute în felul acesta dup procedeul lui Ptolemeu pentru sin 10 difer numai prin 5¶¶¶6IV. îmbun t ind oarecum procedeul lui Ptolemeu. Tabelele lui pentru tangente. În cartea a III-a din Canonul lui Mas¶ud. El mai precizeaz aceast valoare comparând valorile sin (30-10) i sin (2·10). raza se ia egal cu unitatea.calculeaz independent sinusul de 10. 2¶49´43´¶4IV difer de cea adev rat cu 7 cvarte i ceva. Tot atât de exacte în Zidj al-Hakimi sunt i tabelele sinusurilor cu intervalul de 1¶. ibn Iunis împarte aceast m rime în ¨ 9 ¸ ¨ 15 ¸ p r i propor ionale cu raportul diferen ei arcelor ©  1¹  ©1  ¹ ! 2  1 i ª 8 º ª 16 º ob ine pe aceast cale sin 10 = 1. În schimb. cunoa tem un alt procedeu foarte simplu al lui pentru 20 . iar în frac ii zecimale este exact pân la 10-7. Eroarea calculelor lui Abu-l-Vafa i Ptolemeu depinde de valorile ini iale ale sinusurilor alese i ale diferen elor lor i ele nu formeaz o succesiune de aproxim ri convergent c tre valoarea exact a m rimii c utate. al-Biruni n-a l sat o descriere a procedeului s u de rezolvare numeric a ecua iei de gradul al treilea. al-Biruni calculeaz de asemenea sinusul de 10 pân la cvarte i d un tabel foarte exact al sinusurilor i al tangentelor. Valoarea definitiv sin 10 = 1. Mai departe. nu au fost înc studiate. În primul rând Iunis pleac de la valori ale argumentului mai apropiate de 1 . Ibn Iunis mai întocme te i tabele de sinusuri cu un interval de 1¶¶. Al-Biruni folose te diferite procedee pentru aproxima ii consecutive. în care trebuie spus.

Pentru a ob ine sinusul de 10. 4 2 i apoi de 10 40 0 0 0 10 10 2 ! 10 1  pe urm de 30 0  10 1 ! 40 1 i i 30 0  10 ! 40 8 2 8 4 2 2 0 1 40 0 8 ! 10 1 etc. ceea ce corespunde la opt zecimale. al-Biruni aplic aici interpolarea p tratic . pân la cvinte. la începutul secolului al VII-lea în calculele calendaristice de astronomii chinezi. la o ecua ie de gradul al treilea de forma: x3 = 3x + 1. folosit . 1. de uz general. al-Biruni. sau de forma x3 + 1 = 3x. prin dou procedee. sau mai exact pân la cvarte. Mai departe. Ca valori ini iale pentru calcule servesc: crd 300 = 31¶3¶¶29¶¶¶49IV36V. înc de pe vremea lui Ptolemeu. Afar de interpolarea liniar . 32 4 20 adic valorile coardelor pentru a n ! 40 0  n  unde n = 0. Tabelele de sinusuri sunt întocmite la al-Biruni la fel ca la Abu-l-Vafa pentru fiecare 15¶. « Al4 Biruni se opre te la coarda de 40024IV. ob inând valoarea 41¶2¶¶32¶¶¶42IV29V. Dar spre 21 . crd 120 = 12¶32¶¶37¶¶¶17IV46V. Sinusul de 10 este la alBiruni 1¶2¶¶49¶¶¶43IV. Am v zut c el reduce aceast problem . 2. dup cum am v zut. calculeaz în particular latura nonagonului regulat înscris ca coard a arcului de 400. R d cinile acestor ecua ii el le calculeaz în frac ii sexagesimale. cu ajutorul regulilor trigonometrice se g sesc coardele de 30 0  12 0 ! 42 0 0 0 42 ! 10 1 . adic e corect pân la cvarte.calculul laturii nonagonului sau al coardei de 400. iar tabelele tangentelor din grad în grad.

reprezentând un caz particular al formulelor lui Newton-Sterling.deosebire de regula chinezilor. regulile recomandate de al-Biruni sunt urm toarele: sin x ! sin x 0 .

x 0 2 .x .

x 0 10 tg x 0 10 tg x 0 tg x 0 tg x 0 10 10 10 x . 15 tg x 0 10 tg x 0 tg x ! tg x 0 x .x0 10 .

încercarea lui e nereu it . In evolu ia lui de-a lungul timpului. ele vor fi mai pu in exacte decât valorile ob inute de dânsul cu ajutorul interpol rii liniare. De aceea. alaturi 22 £ £ £ £ ¤ ¤ £ ¤ ¤       ¡ ¡ ¡  ¢   ¡   ¢ ¡  ¢ 15 sin x 0 15 sin x 0 15 15 . cadastrul s-a dovedit a fi o institu ie progresista. cunoscute mai ales în vestul Europei. dac se calculeaz ³valorile precizate´ dup al-Biruni ( el însu i n-a f cut aceasta ). Sub raport practic. prin 1. Expunând regula de interpolare a tabelelor sinusurilor i a tangentelor al-Biruni spune c ea este aplicabil ³pentru toate tabelele´. adic pentru tabelele trigonometrice i astronomice cunoscute pe timpul lui. deoarece pentru o func ie cresc toare. cu înlocuirea derivatelor prin rapoartele diferen elor corespunz toare i a coeficientului ½ al termenului p tratic. deoarece a contribuit. al treilea termen al regulii lui are un semn contrar celui de-al treilea termen din formula exact de interpolare. Acesta nu este începutul unei formule exacte de interpolare. Este evident c al-Biruni î i ob ine regula printrun ra ionament abstract. De la formele simple de eviden cadastrala care au existat in antichitate s-a ajuns treptat la formele perfec ionate din epoca feudal . ci o oarecare modificare a dezvolt rii în serie de puteri.

.

.

.

¢ .

x .x 0 sin .

x 0 sin .

0 15 sin x 0 x 15 sin x 0 .

1. iar cele de la publicitatea imobiliar . Cel 23 . n-a trecut decât libra ca m sur pentru greut i. etc. Cuno tin e de aritmetic i geometrie practic aveau. Astfel pân la mijlocul secolului XIII. hotarnicii i v drarii din rile Române din cele mai vechi pân la i schimb ri ale categoriilor de folosin . cadastrul s-a separat in p r ile sale tehnic i economic . pe de alt parte. i juridic .2 Matematica în sfâr itul secolului XIX Scurt vedere de ansamblu asupra perioadei premerg toare anului 1821 Istoria tiin ei m sur torilor terestre. din cele mai rile române ( vechi timpuri.. Dintre vechile unit i de m sur folosite pe teritoriul rilor române. corespunzând la circa 50 de ari. la înl turarea nedrept ilor i prejudec ilor care au existat în ceea ce prive te dovedirea i protejarea dreptului real de proprietate i introducerea echit ii în plata impozitelor. servesc pentru inerea la zi a cadastrului primii se ocupau cu delimit ri de mo ii. ultimii cu cotitul vaselor ). cum sunt c r ile funciare inute la zi cu schimbarile ce se produc prin desmembr ri.de institu iile juridice. alipiri general. conturandu-se chiar institu ii separate fiecare evoluând pe laturile specifice. cât i cele juridice legate de diferitele forme de publicitate imobiliar .2. de i s-au g sit ponduri antice ca ponderul sferic al unei legiuni romane (la Turda). pe de o în sensul parte. secolele XIII ± XIV. dar cooperând in permanen c datele din cadastru servesc pentru sistemul de publicitate imobiliar . institu ia cadastrului rezolva atât problemele legate de m surarea i stabilirea calit ii terenurilor agricole. A r mas îns de la ei iug rul ( în latin iugerum) ca m sur de suprafa . implicit a cadastrului a fost i în rile Române strâns legat de istoria matematicii. Cu timpul.

în care apar i preocup ri de Moldova prima carte de matematic tip rit în române te apare în 1795. la Academia din Bucure ti. au fost înfiin ate dou Academii domne ti. trigonometria plan i sferic . matematicile dup c r ile italianului Vito Caravalli. iar în ara Româneasc : Manasse Eliad. profesor la Universitatea din Padova. Veniamin din Lesbos. dup 1777. la Schola latina de la Cotnari. de la care au r mas o serie de manuscrise i c r i tip rite. la aceste academii. care a înv at în Italia. adunare i sc dere. în care se predau. Grigore Costandas. pentru prima oar în Moldova. Elementele lui Euclid. Manasse Eliad a predat. num rare. În ara Româneasc i Moldova. O prim lucrare cu caracter tiin ific tip rit în grece te la Paris în 1716. teoria i practica logaritmilor. înfiin at de Eraclid Despotul i condus de Johannes Sommerus. în limba greac . a fost Introductio ad geographiam et sphaeram a lui Chisant Notaras. Nicolae Cercel. alta la Bucure ti în 1694. s-au predat. în 1640 ( la început ca un colegiu ). Neofit Duca. în 1668. algebra.dintâi care a avut cuno tin e de geometrie teoretic în ara Româneasc a fost Stolnicul Constantin Cantacuzino. Elemente de matematici privitoare la opera ii cu cifre romane. Nichifor Theotochis i Demetrios P. În ultimul sfert al secolului al XVIII±lea în Moldova a existat înv ara Româneasc i mânt matematic ( aritmetic ) în limba român . astronomia i aplica iile matematicilor în arta militar ( artilerie ). În aceste dou 24 . dar pentru astronomie. una la Ia i. în Moldova. Mai târziu. Profesori renumi i de matematici au fost. cu Valeriano Bonvicino. Iar în cel de-al doilea deceniu al secolului al XIX±lea sunt deschise colile de inginerie hotarnic ale lui Gheorghe Asachi la Ia i (1814) i ale lui coli s-au predat Gheorghe Laz r din Bucure ti (1818). Govdela. în anii 10 ± 12 de studii: aritmetic practic i ra ional .

scoas de N. în 1704. ap rut la Bra ov. în 1777. Metzburg i Etienne Bézout. Elementa mathematica. a fost adaptat nevoilor . au ap rut alte manuale de aritmetic elementar ( opt în total. geometrie. a ap rut la Cluj prima trigonometrie. Ianossi. înmul ire i imp r ire i se termin cu regula de trei simpl . În 1737. Începând cu secolul al XVII-lea geometria nu s-a mai predat în Transilvania dup practice. a lui Gaspar Scott (1765). 25 Elementele lui Euclid ci. Cartea se ocup de numera ie. începând cu secolul al XVII-lea. sc dere. a lui Ignatium Gaston Pardies (1749).matematicile dup traducerile în române te ale manualelor de aritmetic . în toate rile române). i se intitula: Ducere de mân c tre arithmetic sau socoteal . Autorul c r ii este germanul Johann Ignaz von Felbiger iar tradoc torul în române te Teodor Iancovici din Mirievo. Au urmat i alte c r i tip rite la Cluj. I. a fost : Methodus Admirandorum Matheseos Universae. tratând i despre unit ile de m sur . de la Sorbona. G. Aritmetica practica generalis. ap rut la Liége. în 1681. trigonometrie. intitulat : Trigonometri aplana et sphaerica. sub influen a lui Petrus Ramus ( Pierre de la Ramée ). Pe urm . În Transilvania au circulat i au fost utilizate pentru înv mântul matematicii unele manuscrise i manuale în limba latin . Prima carte de matematici în limba român pentru Transilvania a fost tip rit la Viena. care constituie i primul manual universitar din Transilvania. care a circulat aici. pân în anul 1821. algebr ale lui Christian Wolff. O prim carte de matematici. în 1613. a lui Maximilian Hell (1755). Prima lucrare de matematici tip rit în Transilvania a fost : Compendium artihmeticae vulgaris. adunare. în realitate o retip rire a c r ii lui Iacob Gooden. precum : Elementa geometriae. scris de Johann Heinrich Asted i tip rit la Herbon în Nassau.

). A.Pentru scrierea numerelor s-au folosit în rile române litere slavone sau chirilice. Laz r. Mai înainte de Gheorghe Laz r. au tradus i ei c r i str ine de matematic . Elemente de algebr dup i sferica. în al doilea sfert al aceluia i secol apar primele c r i tip rite în române te pentru matematici de înv primele lucr ri originale de matematici superioare. 1796. dup anul 1814: Aritmetic . Mai târziu Gh. ci prelucr ri. altul Temeiurile trigonometriei cei drepte ( mss. aceste cifre arabe fuseser îns utilizate ± este adev rat rar de tot ± începând cu sfâr itul secolului al XVI-lea ( anul 1581). De exemplu. 2788 B. aritmetica. ) i Algebra ( mss. având ca promotori pe Gh. Asachi a tip rit ca Elemente de matematic o Aritmetic în 1836. A. care a fost i primul curs de geometrie tip rit în române te. unul de Aritmetic matematiceasc ( mss. ). Francoeur. de geometrie. 2496. înfiin at de Gh. Gheorghe Asachi a tradus ± ad litteram ± din Etienne Bézout pentru coala sa de inginerie hotarnic din Ia i. 2787 B. Gheorghe Laz r a predat la coala lui de inginerie hotarnic din Bucure ti. Profesorii de la Colegiul Sfântul Sava. tot Poenaru a publicat i primul curs de algebr din ara Româneasc . Elemente de geometrie ( în 1837 ) dup Legendre. Petrache Poenaru. A. Din 1821 pân la înfiin area primei universit i (1860) În primul sfert al secolului al XIX-lea se constat o perioad de preg tire i organizare a înv mântului na ional. 151. Elementurile gheometriei theoretice ti ( mss. B. 1789 B. C tre anul 1750 au început s fie întrebuin ate mai pe larg i numerele scrise cu cifre arabe. prelucrare dup Lefébure de Fourcy 26 Appeltauer ( în 1841 ). Ion Eliade R dulescu a tradus ( în 1832 ) Aritmetica lui L. ) i un al treilea. A. mânt secundar( liceu ) i Asachi i Gh. Dimitrie Pavlid a publicat Elemente de trigonometrie drept liniat . 5551 B. geometria i trigonometria i a redactat ( în 1821 ) trei manuscrise. o Algebr în 1837 i Geometria elementar în 1838. Laz r în 1818. c r i care nu mai erau simple traduceri.

de linii i suprafe e reciproce. cum i ideile lui asupra bazelor aritmeticii i geometriei. Trata ie asupra geometriei descriptive. dintre care. coala de pon i i osele. Alexandru Or scu. devine coala de conduc tori de lucr ri publice. au fost publicate în: Tentamen juventutem studiosam in elementa matheseos purae. a fost revolu ionar în matematici. Ca un Appendix la Tentamen din 1832 a ap rut i toat opera lui Iano Bolyai. Cercet rile sale. În memoriile lui Bacaloglu acesta se ocup de curbe i suprafe e podare. Asupra ini ial în ³Mesagerul Universit ii din 27 . deschizând astfel cercet rile române ti de geometrie diferen ial . care a ap rut în dou volume ( unul în 1832. ap rut ( publicat în Tentamen ). în perioada 18211860. sunt de consemnat operele lui Farka Bolyai i mai ales a fiului acestuia Iano Bolyai. dintre anii 1804 i 1832 asupra postulatului paralelelor. În iunie 1851 s-a deschis o coal special de inginerie civic care. dup Lefébure de Fourcy. cel lalt în 1839 ). iar pe fundamentul ei se înfiin eaz . ultima. introducendi. cum crezuser anterior i Saccheri i Legendre. în 1852. în 1864. Farka Bolyai a crezut c a reu it s demonstreze postulatul al V-lea al lui Euclid. de i redus ca num r de pagini. Când a scris acest lucru nu cuno tea lucrarea lui Nikolai Lobacevscki. În leg tur cu istoria matematicii în Transilvania. de curbe sferice. mine i arhitectur . elementtaris ac sublimioris methodo intuitiva ecidentiaque huic propria. independent de temeinicia sau falsitatea axiomei nr. XI a lui Euclid principiilor geometriei. transformat în 1881 în coala na ional de poduri i osele pentru formarea inginerilor constructori.i al ii. Iano Bolyai a elaborat la Timi oara singura dar foarte importanta lui lucrare de matematici care l-a f cut cunoscut dup moarte ( prin 1870 ) intitulat : tiin a absolut adev rat a spa iului.

în 1865 este încadrat i Ioan M. mai pe urm . Riemann i Cayley au aprofundat pe urm studiul acestora. a stat la baza teoriei generalizate a relativit ii a lui Albert Einstein. idee care. Iacob Lahovary. pân la sfâr itul secolului al XIXlea a) În momentul înfiin rii universit ii din Ia i (1860) au fost numi i ca profesori de matematici: Alexandru C linescu. Dac e admis. pentru geometrie descriptiv . De la înfiin¶area primei universit i. pentru geometrie analitic i tefan Emilian. în 1871. I. acest postulat poate fi admis sau respins. Ca i lui N. ca profesori de matematici. Ulterior. logic. deci el d râm vechea concep ie a lui Kant. în 1829. Spiru C. pentru geometrie descriptiv . din teorem în teorem se ob ine întreaga geometrie euclidian . dintre ceilal i mai amintim pe Ion D. la calculul diferen ial i integral. Mai pe urm li s-au ad ugat. apoi. atunci înfiin at . Mai mult înc . Alexandru Or scu. La întemeierea Universit ii din Bucure ti (1864) au fost numi i. Ioan Popp. în 1863. care în 1892 ocupa catedra de teoria func iilor. Iano Bolyai arat în Appendix c postulatul lui Euclit nu poate fi demonstrat. pentru analiz matematic . a fost numit Neculai Culianu. Iano Bolyai concepe spa iul ca o form de existen fi conceput aprioric. astronomie i geodezie. independent de lumea exterioar a materiei. Dimitrie Petrescu. Lobacevski i lui Iano Bolyai îi revine meritul de a fi deschis calea care a dus la crearea geometriilor moderne. la astrologie i geodezie. dup care spa iul poate i de materie. Rallet. trecând. Ion F lcoianu.Kazan´. 28 . Dac nu este admis. la geometrie analitic i trigonometrie sferic . Melik pentru mecanic iar în 1871 Constantin Climescu. calculul infinitesimal i mecanic ra ional . se poate construi f r el o geometrie care din punctul de vedere al logicii este corect . pentru calculul diferen ial i integral i mecanic . în 1916. ca o form a sensibilit ii. Bolyai scrie c ³ i legea gravit ii pare a fi în leg tur cu felul de a fi al spa iului´.

în 1872. lucrarea lui Botez a fost citat de matematicianul belgian E. la algebr superioar analitic i teoria func iilor.R. la facultatea de tiin e. Universitatea cu limb de predare maghiar . la sec ia de tiin e pozitive a Facult ii de filozofie ( Universitatea din Ia i ). cuprins 1 x 1 i 1 2x i demonstrat între termenii prin analise elementare ± ap rut la Ia i. care a prezentat în 1876 la Congresul Asocia iei franceze pentru înaintarea tiin elor o comunicare cu titlu: Sur la généralisation de la formule de M. la mecanic ra ional . Acad. în 1895. Mai mult înc . profesori de seam . în acela i an. 34. de asemenea. 21 iulie 1873) i în: Sur une formule de M. la sec ia de matematici. i studii originale de matematici. Acad. David Emmanuel. în 1878. Astfel. în 1872. Bruxelles. Botesu de Iassy ( Bull. Cursurile predate i manualele editate. cunoscut prin lucr rile sale de hidrodinamic . Constantin Gogu. sub st pânirea austro-ungar ± s-a deschis la Cluj. Catalan. utilizat i de Catalan. prelucr ri i adapt ri ale cursurilor universitare franceze. la care au predat. Paris. în 1882. Cursurile de matematici s-au predat. comunicare privind constanta lui Euler. Catalan et sur une formule arithmétique qui en résulte. iar dup aceast dat . Tradus în limba francez . Cebî ev. Sc. în limba român erau. cercetat . Botez ± Proprietatea seriei armonice cu utilitatea ei scientific . în cel al lui Neculai St. la geometrie i Nicolae Coculescu. disv lit sumarea unei p r i oarecare din sfera armonic . mai pe urm doctori cu studiile în Fran a. În Transilvania ±aflat în secolul al XIX-lea. ca Réthy Mor.Haret. 1872). pân în 1864. 29 . b) În perioada 1860 ± 1900 sunt publicate. sunt stabilite formule pentru . în: Sur la constante de Euler et la fonction de Binet ( C. ca profesor de astronomie i geodezie. Sc. în general. porne te de la formula lui Botez. x fiind întreg i pozitiv. de la Facult ile de tiin e ale celor dou universit i. fiinc majoritatea profesorilor români erau licen ia i.

i i rezisten a trigonometrie. iar în 1895 Gazeta matematic din Bucure ti. pân c tre sfâr itul primei jum t i a secolului al XX-lea. mecanic i balistic .În teza sa de doctorat: Sur l´invariabilité des grandes axes des orbites planétaires. geometrie analitic . calculul diferen ial integral. nomografie. axele mari ale orbitelor descrise de varia ii seculare i nu poate fi vorba de stabilitatea demonstreze riguros teorema absolut a sistemului nostru planetar. Andrei Ioachimescu. astfel. Recrea iile tiin ifice. Dup aceea. algebr . în 1883. dar a sfâr it prin a g si pe alt cale rezultatele la care ajunsese anterior Haret. Spiru Haret ± membru al Academiei române ± a demonstrat c planete prezint citeaz dac se consider în calcul masele planetelor perturb toare la puterea a treia. în 30 . din Bucure ti. a publicat articole i probleme de aritmetic ra ional i teoria numerelor. care teza lui Haret. la Ia i. Dac prima revist urm re te formarea gustului pentru tiin e în general i matematici în special. cea de-a doua a fost dedicat exclusiv matematicii. istoria matematicii în România i istoria matematicii universale. Ion Ionescu. În geometrie Ion Ionescu are lucr ri de practica construc iilor grafice. Ei au tip rit i o ³Bibliotec a gazetei´. o ³ Bibliotec tehnic ´ i o ³ Bibliotec matematic Gheorghe i eica´. cuprinzând o ³Bibliotec istoric ´. a încercat s invariabilita ii axelor mari ale orbitelor planetare. Pentru ridicarea nivelului înv mântului secundar i superior. profesorii universitari i inginerii absolven i ai colii na ionale de poduri i osele încep publicarea unor reviste de matematici. geometrie. Ca redactori ai acesteia au func ionat. Ion Ionescu ± membru corespondent al Academiei române ± spiritus rector i redactor principal al Gazetei matematice. Vasile Cristescu i Gheorghe i eica. Apar. teoria elasticit ii materialelor. în care au ap rut Elementele lui Euclit. profesor la coala na ional de poduri i osele i coala politehnic . Henri Poincaré.

Andrei Gh. Un memoriu interesant al s u de prive te modific rile produse în mi carea unui sistem prin inducerea brusc de leg turi noi. de metode simplificatoare pentru calculul momentelor încovoietoare i for ele t ietoare. Au ap rut. triunghiurile pseudoisoscele). Alt redactor al Gazetei matematice. de exemplu. Din num rul total de circa 390 lucr ri publicate. trigonometrie GEOMETRU´. În matematic s-a ocupat de momente statice absolute i momente statice polare. de asemenea. locul geometric al punctelor i a g sit o metod simpl pentru determinarea locului detun turii. ca o etap de Perioada de la 1860 la 1900 poate fi considerat geometrie analitic . Ioachimescu. de o transformare geometric con inând un caz i particular al podarelor. s-a ocupat în special de geometria triunghiului (a studiat. de mecanic precum i un apreciat curs de mecanic mecanic ra ional . În acela i timp Biblioteca Gazetei matematice îi public trei volume de culegeri de trigonometrie plan preg tire i organizare tiin ific .sensul preocup rilor matematicianului belgian Lemoine de la ³Mathesis´ sau de maxime i minime geometrice. i el profesor la coala de poduri i osele i coala Politehnic din Bucure ri. De aceea Cristescu a fost numit ³INGINERUL coala matematic român cu Gheorghe 31 . în biblioteca acestei reviste culegeri valoroase de probleme de algebr ( în mai multe edi ii ). de reparti ia for ei de t iere pe un ir de nituri. S-a ocupat. Vasile Cristescu. i sferic . de teoria ecua iilor. 99 articole i note sunt legate de istoria matematicii. a publicat numeroase articole i probleme de algebr i mecanic ra ional în Gazeta matematic . de geometrie sintetic . Într-un studiu de balistic în care s-a produs detun tura este o cuadric a determinat punctul în care s-a produs detun tura. înscriindu-se astfel printre primii cercet tori români în acest domeniu. de asemenea. de formulele lui Euler pentru flambaj.

i eica. Banat i Bucovina. Haret. 23/1933). care a fost consultat i invitat în mod special în Romania în acest scop. care a debutat cu infiin area Direc iei Cadastrului i intensificarea lucr rilor de cadastru în Moldova i Muntenia dup primul razboi mondial i a reformelor agrare i incheiat în 1933 când a aparut prima lege care a reglementat executarea unitar a cadastrului general i a c r ilor funciare (Legea nr.2. nu s-ar fi putut afirma.3. La adoptarea noului sistem de proiec ie cartografic un aport important l-a avut savantul i profesorul francez B. Ioachimescu i Cristescu. 1. În anii care au urmat s-a putut face dovada c proiec ia cartografic stereografic este cea mai indicat pentru ara noastr i c înlocuirea (dup anul 1950) cu sistemul 32 . Dumitru Pompeiu i Traian Lalescu ca întemeietori ± ap rut odat cu secolul al XX-lea.Activitatea de cadastru in România a parcurs urm toarele etape: . în special f r Bacaloglu. Este necesar a se men iona initia ivele lui Gheorghe Asachi i Gheorghe Laz r care au infiin at în anii 1813 la Iasi i respectiv 1818 la Bucure ti a primelor coli de inginerie care au preg tit cadrele tehnice topografice i cadastrale autohtone i care au contribuit in mod hotarâtor la introducerea unor sisteme de organizare i de lucru asem n toare cu cele vazute în ri din vestul Europei. . Ionescu.începuturile introducerii cadastrului general (1794 în Transilvania. Roussilhe. 1831 în Muntenia i 1832 în Moldova). O realizare remarcabil este i adoptarea în anul 1930 a sistemului de proiec ie cartografic stereografic în locul proiec iei cartografice Bonne. f r activitatea preg totoare a celor cita i mai sus. Emmanuel.etapa 1919 ± 1933.

în anul 1955 se legifereaz (prin Decretul nr. dar a c ror lucrari au fost întrerupte pe timpul celui de-al doilea r zboi mondial i ulterior fiind influen ate negativ din cauza concep iilor refractare ale regimului fa de aceasta activitate. -In intervalul 1944-1955 se înregistreaza o stagnare în activitatea de cadastru cauzat în parte i de lucr rile de m suratori i parcelari f cute pentru împropriet rirea temporar a ranilor.etapa 1955 ± 1989. . . 1240/1955) organizarea i executarea ³eviden ei funciare´ cu scopul principal de a servi la comasarea terenurilor agricole în ac iunea de colectivizare a agriculturii. S-a constatat astfel c . dar mai ales datorit lipsei de sprijin din partea regimului comunist care se baza pe ideile neg rii drepturilor de proprietate privat asupra pamântului nefiind interesat în finan area institu iei cadastrului i c r ilor funciare care confirmau i protejau drepturilor reale de proprietate ale persoanelor fizice. 13 milioane hectare. cadastrul i introducerea c r ilor funciare au inceput în fostul jude Ilfov i în comunele subordonate municipiului Bucure ti.etapa1933 ± 1955. Astfel. 280/1955 si Hotarârea de guvern nr. eviden a 33 . in care au fost folosite diverse forme de eviden a terenurilor (eviden a funciar . cadastrul funciar) orientate cu prioritate spre patrimoniul agriculturii colectivizate i de stat. 6 ani). Aceste planuri topografice au fost executate la scara 1:10 000 pe o suprafa de cca. Pentru realizarea unor lucrari cu caracter de prob i generalizare. Planurile topografice pentru aceast eviden au fost executate într-o perioada relativ scurt (de cca.de proiec ie Gauss-Kruger nu a fost. prin metode fotogrammetrice i în mai mic m sura prin metode topografice clasice. o m sura benefic . care a debutat cu începerea unui cadastru modern. din multe puncte de vedere.

18/1991 i în care. precum i. important nu numai pentru activitatea de Un moment de referin cadastru funciar. minier. dar cea mai important m sur a fost reglementarea finan rii întocmirii planului topografic de baz al rii la sc rile 1:5 000 si 1:2 000. topo-fotogrammetric i cartografic . in anul 1968 (prin Legea nr.simpl funciar nu era suficient în curmarea divergen elor dintre unit ile agricole i cele ale altor sectoare (silvic. etc. se prevede printre altele introducerea cadastrului funciar pe intreg teritoriul rii. De aceea. folosirea datelor i documentelor rezultate din aceast activitate. lucr rile de cadastru în sistemul vechi au fost diminuate sau intrerupte în majoritatea jude elor. pentru prima dat . de i acesta are un con inut inferior cadastrului 34 . obliga ii mai ferme pentru unit ile care executau astfel de lucrari. în care intregul personal al unit ilor de cadastru funciar a fost mobilizat la lucr rile de aplicare a Legii fondului funciar nr.dar i pentru activit ile de geodezie.etapa 1990 ± 1995.) în procesul de supraveghere al folosirii intregului fond funciar al rii. În ceea ce priveste aportul cadastrului funciar În desf urarea lucr rilor de aplicare a Legii nr. fotogrammetrie i cartografie l-a constituit reglementarile date de Decretul nr. Prin acest act normativ au fost reglementate printre altele. 18/1991. din lipsa legii pentru noul cadastru general i publicit ii imobiliare. s-a instituit o coordonare unitara în scopul evit rii suprapunerilor i valorific rii corespunz toare a patrimoniului geodezic i cartografic existent. gospodarirea apelor.. 12/1968 privind ap rarea. 305/1972 privind activitatea geodezic . Evident c planul topografic de baz al rii a fost conceput ca sprijin direct pentru activitatea de cadastru funciar prev zându-se ca prin derivarea con inutului cadastral din foile planului topografic de baz s se asigure suportul principal pentru lucr rile de cadastru funciar. c i de comunica ii. urbanistic. conservarea i folosirea terenurilor agicole).

18/1991. . cum era i firesc. s-a dovedit totu i util în asigurarea lucr rilor de m suratori i de parcelare. creându-se posibilitatea evitarii imixtiunilor de care aceast activitate i stabilirea echitabil a 35 .etapa noului cadastru general i publicitatii imobiliare. deoarece: -se creeaz posibilitatea punerii în practic a celor mai noi concep ii de realizare unui cadastru general modern. Etapa debuteaza cu apari ia noii legi a cadastrului general i publicit ii imobiliare i reprezint evenimetul cel mai important pentru activitatea de cadastru. în care s-au clasat teritoriile comunale. dar i pentru recunoa terea dreptului real de proprietate imobiliar obliga iilor fiscale ale proprietarilor de imobile.cadrul organizatoric i de subordonare al unit ilor de cadastru general vor asigura în sfâr it o coordonare i execu ie a lucr rilor de c tre personal tehnic de specialitate. ordinea de încheiere a aplic rii Legii nr. la care s se racordeze c r ile funciare.general. dar i pentru activit ile de geodezie i cartografie din Romania. fapt care ar situa România printre rile în care sunt create toate condi iile socio-juridice pentru cunoa terea obiectiv . a coincis în general cu existen a i gradul de actualizare a cadastrului funciar pentru intravilane i suprafe ele din extravilan care au format patrimoniile fostelor cooperative agricole de produc ie i ale asociatiilor agricole. dar în primul rând în scurtarea timpului de punere în posesie i de emitere a titlurilor de proprietate. . care. De aceea. dupa anul 1995 a creat cadrul pentru organizarea i executarea unui cadastru general modern. la nivelul cerin elor societ ilor democratice avansate.

din fiecare jude . dar i de ini iere în noile tehnologii.pentru genera iile care vor participa la realizarea noului cadastru general. atât a activit ii de . mijloace tehnice i materiale specifice. cadrele didactice din 36 i corelat unitar .printr-o desf urare coordonat cadastru general. în fapt subordonarea abuziv în cadrul Ministerului Agriculturii. a primit ca sarcin ´de partid³ s finalizeze cadastrul câte unei comune. pentru zone întinse lipsind cu des vâr ire a ordonat ca acest ac iune s se finalizeze pân la sfâr itul acelui an. Pentru aceasta fiecare topograf . . hei-rupul inerent avânt ca efect lucr ri de slab calitate. Un fapt inedit care trebuie inclus în istoria cadastrului din România s-a consumat în anul 1985. înafara orelor de serviciu. vor fi necesare eforturi de recuperare a timpului pierdut cu diferitele forme de eviden a terenurilor i de g sire a celor mai eficiente c i pentru valorificarea patrimoniului geodezic. cât i a activit ilor de geodezie i cartografie sunt create condi ii ca fiecare dintre acestea s foloseasc în mod eficient rezultatele celorlalte activit i. neactuale. topografic i cartografic. în condi ii normale imposibil de realizat. . cu multe gre eli care le f ceau inutilizabile. comuna Apahida i cu studen ii Facult ii de Construc ii. în calitate de topograf din jude ul Cluj. Am primit. Aceast sarcin era. s-au achitat de sarcin .a fost afectata negativ în ultimii 45 de ani. Fostul dictator Ceau escu Nicolae fiind informat c planurile cadastrale pentru intravilanul i extravilanul localit ilor este departe de a fi finalizat. cu toate acestea to i de frica repercursiunilor.

trebuie ar tat c au fost diferen e importante de concep ii care au diminuat caracterul unitar al lucr rilor ca i posibilit ile de 37 . silvicultur .2. în general. ajungandu-se în preajma anilor 1970 la ni te sisteme simplificate de eviden a terenurilor din patrimonii f r legatur cu tehnologia lucr rilor cadastrale.cadastrul Casei autonome a p durilor statului. .cadastrul c ilor ferate. care în ara noastra s-au realizat în mod unitar i cu precizii care. . industrie.cadastrul apelor. au satisf cut exigen ele m suratorilor topografice i fotogrammetrice pentru cadastrele de specialitate (excep ie facând cadastrul minier) i referindu-ne la etapele de culegere i prelucrare a datelor de m suratori pentru calculul nemijlocit al suprafe elor. .cadastrul minier (cea mai veche organizare a cadastrului de specialitate). minerit. ape. 1. cu aplicarea metodologiilor cadastrului general. apoi i ca organizare i încadrare.cadastrul petrolier. Aceste sisteme au fost organizate pentru inerea eviden elor terenurilor proprietate de stat din agricultur .comun . Dup cel de-al doilea r zboi mondial. Astfel în perioada interbelica au func ionat urmatoarele sisteme de cadastru de specialitate: .4 Istoricul cadastrelor de specialitate din ara noastr Administrare patrimoniilor sectoarelor economice au impus ca acestea s .i organizeze sisteme proprii de eviden a terenurilor. sistemele de cadastru de specialitate au fost treptat diluate ca putere de decizie. urbanism i sistematizarea ora elor. . am realizat o lucrare de care având în vedere circumstan ele nu sunt foarte mândru. Exceptand partea de m sur tori i calcule pentru crearea re elelor geodezice de sprijin.

sunt: ³subsisteme de eviden i inventariere sistematic din punct de vedere tehnic i economic a bunurilor imobile.eviden a i inventarierea sistematic a terenurilor. instala iilor i st rii re elei feroviare. .cadastrul agricol ± eviden a i inventarierea sistematic a terenurilor agricole pe categorii i subcategorii de folosin . c ilor de transport. esen a lemnoas . .´ În acest sens. c ilor de transport. clasa de calitate. conform legii i normelor elaborate de O.. . 38 .G. .valorificare a lor în afara sectoarelor care le-au elaborat. re elelor subterane i supraterane. instala iilor i st rii re elei de drumuri. consisten a masei lemnoase.cadastrul aeroporturilor . Astfel. vârsta. etc. etc. specificând suprafa a.cadastrul forestier ± eviden a i inventarierea sistematic a fondului forestier na ional i a amenajamentelor silvice. re elelor subterane i supraterane.cadastrul porturilor ± eviden a i inventarierea sistematic a terenurilor.N. construc iilor. specifice unor domenii de activitate. precum i informa ii referitoare la sol. care deservesc unit ile portuare. instala iilor.. etc.C. construc iilor.cadastrul drumurilor ± eviden a i inventarierea terenurilor. construc iilor. declivitatea... construc iilor. etc.C. .cadastrul c ilor ferate ± eviden a i inventarierea terenurilor . venitul net. cadastrele de specialitate.instala iilor. cu scopul administr rii lor ra ionale. relief i clim . care deservesc aeroporturile. specificând natura solului. . pretabilitatea la anumite culturi. platformelor tehnologice. platformelor tehnologice. distingem: .

regimul de in l ime. starea de moment.eviden a i inventarierea corpurilor de proprietate din localit i. de protec ie i ameliorare a calit ii. structura. îndeplind urmatoarele scopuri: y furnizeaz date de sintez organelor de statistic cu privire la stadiul i evolu ia fondului funciar pe jude e i pe ar . persoane particulare.cadastrul re elelor edilitare (ap . dot rile. gaz. canalizare. materialele de construc ii. starea de moment. 1. traseele. electrice. specificând amplasamentele. speciali ti. . suprafa a. organizate pe bazine hidrografice. a terenurilor acoperite de ape i stuf. termoficare. instala iile de transport i exploatare. dimensiunile. privind partea cantitativ -tehnic a dreptului real imobiliar i respectiv date economice care atest partea calitativa a imobilelor din cuprinsul unui teritoriu administrativ (comun . . specificând suprafa a.cadastrul fondului imobiliar .cadastrul apelor. materialele de construc ie. precum i condi iile de relief i clim . ora . specificând pentru construc ii folosin a. funda ia. alte institu ii publice sau private. municipiu). folosin a. precum i a instalaiilor care le deservesc.. i conducere a statului 39 .eviden a i inventarierea apelor. calitatea. Cadastrul general se prezinta atât ca un ansamblu de activit i tehnico-organizatorice cât i ca o institu ie de sine st t toare.3 Obiectul cadastrului general i principalele scopuri ale acestuia Obiectivul principal al cadastrului general este de a furniza date reale poten ialilor beneficiari: organe juridice i fiscale. telefonice) eviden a i inventarierea re elelor edilitare i a instala iilor care le deservesc. parametrii tehnici.

categoria de folosin a terenului. etc. În acest sens. Experien a a demonstrat c atunci când cadastrul general func ioneaz împreuna cu c r ile funciare. vizeaz mai multe însu iri i anume: . obiectul principal al cadastrului general îl constituie: imobilul (parcela. proprietarul i pozi ionarea teritorial . furnizeaz date aduse la zi pentru actualizarea h r ilor cu diverse tematici. destina ia terenullui (constructiei). cea a cadastrului i cea a c r ilor funciare. protec ia mediului i altor activit i care se desf oara pe suprafe e mari din teritoriul rii.y particip la elaborarea studiilor i lucrarilor de cercetare privind sistematizarea teritorial . Entit ile cadastrului general sunt: parcela. Aceste institu ii au rolul s deserveasc pe proprietar în problemele drepturilor reale de proprietate iar institu iile administrative de 40 . y y particip la identificarea resurselor funciare.imobilul : suprafa a . . cu sau f r construc ii). fiecare dintre cele trei elemente.proprietarul : identificarea dupa acte a numelui i prenumelui. . situa ia juridica privind calitatea în temeiul c reia de ine imobilul. construc ia i proprietarul.pozi ionarea teritorial-administrativa : situarea imobilelor care constituie corpurile de proprietate în limitele administrative ale comunei. La rândul s u. aceste activit i se sprijin i se completeaz reciproc chiar daca ele se desfasoara în institutii diferite. ora ului sau municipiului (cu ajutorul planurilor i registrelor cadastrale). calitatea terenului.administrativ .

c p un riile. precum i la stabilirea în mod echitabil a obliga iilor fiscale. terenurile de orice fel. solariile. de titlul pe baza c ruia sunt de inute sau de domeniul public ori privat din care fac parte. p unile. platformele i spa iile de depozitare care servesc nevoilor produc iei agricole.p unile împ durite. produc ie sau 41 . cele cu vegeta ie forestier . orez riile.daca nu fac parte din amenajamentele silvice . care sunt: terenurile împ durite sau cele care servesc nevoilor de cultur . republicat .1 Gruparea terenurilor conform legii În conformitate cu Art. pepinierele pomicole.stat locale i centrale au un rol de arbitru i garant în asigurarea acestui drept. livezile. amenaj rile piscicole i de îmbun t iri funciare. drumurile tehnologice i de exploatare agricol . b) terenurile neproductive . r sadni ele i alte asemenea. planta iile de duzi. fâne ele. pepinierele viticole. Terenurile cu destina ie agricola (TDA). republicat .Conform Art. viile. indiferent de destina ie. sunt cinci criterii dup care s-au imp r it terenurile. serele. constituie fondul funciar al României. care sunt: a) terenurile agricole productive i anume: terenurile arabile . dar care pot fi amenajate i folosite pentru produc ia agricol . planta iile de hamei. Terenurile cu destina ie forestiera (TDF).1 din legea 18/1991.4 Destina iile terenurilor 1. 1.2 din legea 18/1991. terenurile ocupate cu construc ii i instala ii agrozootehnice.4. 2. 1.

nucleare.G. termice i al gazelor naturale. Terenurile cu destinatie speciala (TDS). plajele. precum i cele neproductive: stânc rii. pentru exploat rile miniere i petroliere. sunt terenurile aferente localit ilor urbane i rurale pe care sunt amplasate construc iile.administra ie silvic . terenurile destinate împ duririlor. navale i aeriene cu construc iile i instala iile aferente. monumentele naturii. bolovani uri. 1.teritoriale sunt definite cantitativ si calitativ si ordonate pe aceste cinci destinatii si nu dupa criteriul ³agricol´ si ³neagricol´. juridice si fiscale specifice i unitare pe ar i. inclusiv terenurile agricole i forestiere. Terenurile din intravilan (TDI).2 Criterii de grupare a terenurilor Criteriul de grupare a imobilelor (terenuri cu sau f r construc ii) dup destinatia economica are in vedere faptul c fiecare din aceste grupe se supun unor reglement ri funciare.4. râpe. din interiorul unitatii administrativ. sunt cele folosite pentru transporturi rutiere. 3. asa cum a fost organizata gruparea si sistematizarea 42 . ansamblurile i siturile arheologice i istorice i alte asem n toare. alte amenaj ri ale localit ilor. ravene. care sunt: albiile minore ale cursurilor de ape. abrupturi. rezerva iile. de telecomunica ii. toren i-dac sunt cuprinse în amenaj rile silvice. Terenurile aflate permanent sub ape (TDH). de transport al energiei electrice. termice. cariere i halde de orice fel. pentru nevoile de ap rare. 4. fundul apelor maritime interioare i al m rii teritoriale. necesit un mod distinct de eviden iere si sintetizare a datelor -inclusiv de natura statistica.atat in cadrul teritoriul administrativ cat si pe tara. 5. feroviare. Datele C. ca atare. deci tot ce este cuprins în delimitarea administrativ-teritorial . construc ii i instala ii hidrotehnice. cuvetele lacurilor la nivelele maxime de reten ie.

se aplica regulile cadastrului general. O tratare centralizata la nivelul teritoriului administrativ a unei anumite categorii de folosinta nu poate fi elocventa fara a se avea in vedere destinatia. Desigur ca. trebuie avut in vedere ca nu pentru toate destinatiile. terenurile agricole reprezinta grupa cea mai importanta de terenuri din patrimoniu. prin utilizarea softurilor de prelucrare a datelor cadastrale culese se pot ordona si lista si situatii centralizatoare de genul: ³total terenuri agricole´. De aceea si atentia diferentiata care trebuie data.datelor inainte de 1990 (cadastrul funciar). ³total terenuri cu curti. Este cunoscut faptul ca in perimetrele cu destinatie agricola exista si suprafete de teren cu destinatie forestiera. dupa cum in perimetrele cu destinatie forestiera exista si suprafete de teren cu destinatie agricola. Asadar. 43 .. ³total terenuri neagricole´. dar si in modul de prelucrare. aceasta fiind una din cauzele divergentelor aparute intre institutiile care au tutelat diferitele cadastre de specialitate. iar in extravilan suprafete de teren cu curti si constructii. ³total terenuri cu vegetatie forestiera´. etc. dar in procesul de culegere a datelor la teren si de prelucrare a lor. nu numai la masuratorile pentru culegerea datelor primare. in functie de solicitari. De exemplu.constructii´. pe destinatii sau pe intregul teritoriu administrativ. sistematizare si prezentare la utilizatori a datelor finale. totalul suprafetei de teren arabil existenta intr-un intravilan nu poate fi comparata cu o suprafata similara de teren arabil din extravilan sau perimetrul silvic din cauza diferentelor foarte mari de valoare si a scopurilor definite de destinatiile acestor terenuri care sunt complet diferite.Deasemenea in perimetrele intravilane exista si suprafete cu destinatie agricola. etc.

G. sistemul de evidenta la amenajamentele silvice. indiferent de destina ia lor. La randul lor acestea. Exista deja o experienta negativa care a cauzat neracordarea la cadastrul funciar. precum si greutati in folosirea reciproca a documentatiilor. este esentiala si pentru faptul ca numai astfel pot fi sprijinite eficient cadastrele de specialitate.1 Generalit i Terenurile care alcãtuiesc fondul funciar se împart.). y Categoria de folosin ã a terenului. republicata.5 Categoriile de folosin 1. in care s-a ignorat tocmai cerinta principala. individualizat printr-un cod. din cauza diferentelor mari a preciziilor si continutului acestora. a unor forme de cadastru de specialitate. in special a planurilor cadastrale. sistemele de cadastru imobiliar-edilitar ale unor orase. in anii din urma. aceea a incadrarii geometrice in datele topocadastrale ale cadastrului funciar (de ex. 1. este unul din atributele parcelei.18/1991.Aplicarea regulilor (normelor) C. in preluarea si prelucrarea datelor de cadastru dupa cele cinci categorii de destinatie ale fondului funciar al tarii. sistemele de evidenta a terenurilor cu destinatii speciale).A. se subîmpart într-un numar de aproximativ 56 de subcategorii de folosin ã. acestea creind divergente intre institutiile care au organizat sistemele de ³evidente cadastrale´ si organul de cadastru funciar (M. care sunt obligate sa foloseasca datele de referinta ale cadastrului general in conditiile de precizie stabilite de acesta.5. definite prin Legea fondului funciar nr. 44 a terenurilor . din punct de vedere al folosin ei în zece categorii.

în func ie de necesitate. terasare. al turi de celelalte sunt necesare pentru întocmirea c r ii funciare. dar i pentru stabilirea sarcinilor fiscale care greveaza bunurile imobile. incluzand i suprafe ele ocupate de canale.7. 1. talazuri. 1. În categoria de folosin arabil se includ urmatoarele subcategorii de folosin : 1. y Aceste atribute. etc. În cadastrele de specialitate. irigare. 45 .orez rii (AO). se vor delimita i înscrie ca arabile cu întreaga lor suprafa .5.sere (AS). 1.6 ani) fiind cultivate cu plante anuale sau perene. 1.solarii i r sadni e (ASO). benzi înierbate. se utilizeaz atât pe planurile cadastrale cat i pe registrele oficiale ale C. Terenuri arabile (A) În aceasta categorie se încadreaza acele terenuri care se ar în fiecare an sau la mai mul i ani (2 .6.c p un rii (AC).1.arabil propriu-zis (A). care nu se pot reprezenta la scara planului analogic.3. p strându-se îns simbolurile standardizate.G. 1. al turi de num rul cadastral al imobilului. debu ee.5. diguri.G.gr dini de legume (AG).paji ti cultivate (AP). Terenurile arabile amenajate sau ameliorate prin lucrari de desecare. subcategoriile de folosin ã pot fi detaliate.2. etc. 1.y Codul (simbolul) eviden iat la partea tehnica a C.2 Criterii de clasificare a categoriilor de folosinta 1. la care se adaug nota iile de detaliere specifice.4. 1.

fâne e împ durite( FP ).fâne e cu tuf ri uri i m r cini (FT). Vii (V) În aceasta categorie se încadreaz terenurile plantate cu vi de vie. precum i p unile care provin din foste livezi. 3. 3. 2.fâne e curate(F).p uni curate (P).8.3. fiind urm toarele subcategorii: 46 fiind faptul ca produc ia vegetal este cosit . care în afara de vegeta ie ierboas sunt acoperite i cu vegeta ie forestier .p uni împ durite ( PP ).4.p uni cu tuf ri uri i m r cini (PT).3.20 ani i care se folosesc pentru p unatul animalelor.alte culturi perene (AD). P uni (P) P unile sunt terenuri înierbate sau în elenite în mod natural sau artificial.1. 2.4.2.p uni cu pomi fructiferi ( PL ) planta i în scopul combaterii eroziunii sau a alunec rilor de teren. 2. criteriul de diferen iere între cele doua categorii de folosin 3. 2. 4.fâne e cu pomi fructiferi( FL ). având urmatoarele subcategorii: .1.. Fâne e (F) Fâne ele sunt acelasi tip de terenuri ca i p unile. înregistrându-se urmatoarele subcategorii de folosin : 2. care sunt acoperite numai cu vegeta ie ierboas . La încadrarea acestora se va ine seama de faptul c produc ia principal este masa verde care se p uneaza. 3.1.2. prin însamantari la intervale de maxim 15. 3. fructele reprezentând un produs secundar.

5. agri e. sunt terenurile cu o mare densitate de pomi la hectar având coroanele dirijate iar lucrarile de intretinere i recoltare sunt mecanizate.planta iile cu hamei ( VHA ) ce sunt incadrate în aceasta categorie de folosin deoarece au o agrotehnic asem n toare vi ei de vie. sunt terenuri destinate producerii materialului s ditor pomicol. cuprinzând viile altoite ce au la baza un portaltoi i indigene care sunt nealtoite. 4. Din aceasta categorie fac parte: 47 .2.2. coac ze. 5.4.4.viile hibride (VH) ce poart denumirea de ³produc tori direc i´.planta iile de arbu ti fructiferi ( LF ).1. P duri i alte terenuri cu vegeta ie forestier (PD) În aceasta categorie de folosin intra toate terenurile din fondul forestier na ional. . 5. 4.pepinierele pomicole ( LP ). sunt terenurile plantate cu zmeur .3.4. etc. daca sunt cuprinse în amenajamente silvice. 6. indiferent de proprietar.planta iile de duzi( LD ). aici incadrându-se terenurile plantate cu pomi i arbu ti fructiferi i anume: 5.1.pepinierele viticole ( VP ) care sunt terenurile pentru producerea materialului s ditor viticol adic planta iile portaltoi i pepinierele propriuzise sau colile de vi e.livezile intensive i superintensive (LI).3. 4.viile nobile (VN). Livezi (L) Livezile clasice (L). 5. trandafiri de dulcea .

alte surse de ap cu denumiri locale (izvoare. sunt terenurile în curs de regenerare. 48 . terenurile degradate i poienile prev zute a fi împadurite prin amenajamente silvice. etc.p durile (PD). 6. Pentru terenurile cu ape i ape cu stuf (HS) În aceasta categorie de folosin intra terenurile acoperite permanent sau temporar cu apa. terenuri ocupate de pepiniere. dupa retragerea apelor. numai la viituri mari. c ilor de comunica ie. sunt terenuri cu vegeta ie forestiera cu o suprafa mai mare de 0. sunt acoperite pentru scurt timp de apa denumite prundi uri. fluviul Dun rea cu bra ele i canalele din Delta Dun rii.. 6.. etc. terenurile acoperite masiv cu vegeta ie arborescent de mic în l ime. salcâmi. digurilor.2. m r cini uri. destinate hranei vânatului i animalelor din unit ile silvice sau date în folosin temporar personalului silvic.6. privaluri.perdele de protec ie (PDP). De obicei.1. din mal în mal. ienuperi uri. 6. planta ii.3.pepinierele silvice i de administra ie silvic ( PDPS ). 6.terenuri destinate împ duririi (PDI). culturi de r chit . gârlele.tuf risurile i m r cini urile (PDT). a ez rilor umane. etc.25 ha. combaterea eroziunii. arbu ti ornamentali i fructiferi. chiar daca aceasta nu este în întregime i permanent sub apa.5. nu pot avea alta folosin . cu urmatoarele subcategorii: 7. c tini uri.). apele curgatoare formeaza de o parte i de alta a luciului apei zone care. La apele curgatoare se va inregistra suprafa a ocupat din întreaga albie minora a cursului de apa. care. 7. sunt benzi ordonate din planta ii silvice i uneori silvopomicole care au diferite roluri de protec ie a culturilor agricole. solarii. cursurile de ap . pârâurile.4.1.apele curgatoare ( HR ).

lacurile i b l ile naturale .Albia minora a unui curs de apa include toate zonele joase ale cursului. insulele i prundi urile. ale b l ilor.marea teritorial i marea interioar (HM). astfel: 49 . 7. cuvetelor lacurilor naturale i artificiale.2. din punct de vedere func ional i al administrarii. Terenurile aferente c ilor rutiere (DR) i ferate (CF) de comunica ie Acestea se impart potrivit legii. 7. amenajamentele hidrotehnice i ale altor instala ii portuare permanente i linia din larg care are fiecare punct situat la o distan de 12 mile marine (22 224 m). Limita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de ap . 8.ape statatoare (HB).3. sunt terenurile unde limita apelor variaz în func ie de anotimp i de regimul de precipita ii. ale rmului i plajei Marii Negre este reglementat de Legea apelor i de celelalte normative complementare avizate de ONCGC. la delimitarea acestora se va lua în considerare nivelul mediu al apelor. ale locurilor de acostare. iar marea interioara este terenul cuprins între rmul marii i liniile de baz . p puri uri i alte tipuri de vegeta ie specific în regim amenajat i neamenajat. aicise incadrându-se i amenaj rile piscicole sau terenurile cu ape stat toare de mic adâncime unde cresc tresti uri. marea teritoriala o reprezinta terenul cuprins intre liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungului rmului inclusiv al rmului dinspre larg al insulelor.

care cuprind drumurile care fac leg tura între re edin ele de judet i municipii.8. g ri. juridice . Identificarea i inregistrarea construc iilor are la baza cunoa terea urmatoarelor date: situatia juridica: 9. sau secundare i uli e. rampe de încarcare. uzine. drumuri expres. porturi. 8. ora e. aeroporturi i alte obiective importante. 9. drumuri na ionale secundare. cur i.3. sta iuni balneoclimaterice.a-proprietate privata a pers. debu ee. hidrocentrale. 50 .b-proprietate privata a pers.drumurile jude ene (DJ). silozuri. fâ ia de frontier . care cuprind str zi principale.2. duble i înguste. 9. drumuri europene. triaje. pie e. 8. 8.J. docuri de depozitare.1.F. 8. cariere. precum i alte terenuri care nu se încadreaza în nici una din categoriile de folosin prevazute în clasele anterioare. gr dini botanice i zoologice. fizice .drumurile na ionale (DN). drumuri na ionale principale. Terenurile ocupate cu construc ii i cur i (CC) Acestea cuprind terenurile cu diverse utiliz ri i destina ii: cl diri. terase.4.str zile din localit ile urbane i rurale (DS). exploat ri minerale i petroliere. care pot fi simple. parcuri. cimitire.5.c ile ferate (CF). Suprafa a la sol a construc iilor permanente este inclusa în categoria de folosin cur ii i construc ii (CC). Drumurile de exploatare din extravilan care nu au caracter permanent nu se înregistreaza ca detalii. terenul aferent atribuindu-se în mod egal parcelelor care il învecineaza. care cuprind la rândul lor: autostr zi. fabrici. care cuprind drumurile comunale i drumurile vicinale.drumurile de interes local (DC).

8. 9.construc ii pentru s n tate .construc ii edilitare .CMET.10.12. 9.construc ii administrative .1-construc ii de locuinte .17.5.CTUR.CIND.CSOC.construc ii industriale .CSAN.7.construc ii pentru cultur . 9.e-domeniu privat al statului .L.CFB.CMASI.14.CCOM.16.d-domeniu public al unitatilor administrativ teritoriale .CCUL.3.construc ii i amenaj ri sportive .construc ii pentru înv mânt . 9. 9.CCLT. Terenurile degradate i neproductive (N) Cuprinzând terenurile degradate i cu procese excesive de degradare lipsite practic de vegeta ie. i destina ia: 9.6.construc ii de agrement .f-domeniu privat al unitatilor administrativ teritoriale -A). 9.9.construc ii sociale . 10.CAGR.construc ii anexe .construc ii pentru cult .15. 9. 9.bancare . 9.construc ii turistice . Din aceasta categorie de folosin fac parte: 51 .CSPO. 9.4.CADM.construc ii de monumente. 9.construc ii comerciale . 9. 9.N.CLOC. ansambluri i situri istorice .construc ii metrou . 9.13.2.c-domeniu public al statului .CINV.9. 9.CEDIL.construc ii financiar .11.CANEX.S. 9. 9. 9. 9.

configura iei i m rimii suprafe elor terenurilor pe categorii de folosin i ale construc iilor". precum 52 .7.5-mocirle i smârcuri (NM) sunt terenurile cu alternan e frecvente de exces de apã i usc ciune. terenurile cu mla tini cu stuf se înregistreaza la categoria terenuri cu ape i stuf. 10. îngr m diri de bolovani i pietri uri care nu sunt acoperite de vegeta ie. 10.2 Partea tehnic Este definit astfel în Legea privind cadastrul general i publicitatea imobiliara: "Func ia tehnic a cadastrului general se realizeaz prin determinarea pe baz de m suratori a pozi iei. stâncãriile.haldele (NH) sunt terenurile pe care s-a depozitat material steril rezultat în urma unor activit i industriale sau de exploatare minier . pe care nu cre te vegeta ie. 1. care formeaza la suprafa a lor o crusta albicioasa foliabil .6-gropile de împrumut i carierele (NG) sunt terenuri devenite neproductive prin decoperatrea stratului de sol i roc pentru diverse nevoi economice.1-nisipurile zburatoare (NN) care sunt terenurile acoperite cu nisipuri mobile nefixate de vegeta ie i pe care vântul le poate mi ca dintr-un loc în altul.4-s r turi cu crust (NS) sunt terenurile puternic s r turate. i proprietari. 10. 10. 10. ravene. pietrisurile(NB) sunt terenurile acoperite cu blocuri de stânci masive.3-toren i (NR) sunt alunec ri active de teren care sunt neproductive când nu sunt împ durite.6.2-bolovanisurile.10. 10. râpe.

care de in sau execut astfel de documenta ii. dezmembrare. 53 . Altele sunt proprii numai cadastrului general.Rezult c partea tehnic a cadastrului general cuprinde toate opera iunile tehnice geodezice. Avându-se în vedere c unele dintre datele i documentele tehnice geodezice. s le pun la dispozi ia oficiilor de cadastru judetene. topografice. în Legea privind cadastrul general i publicitatea imobiliar se prevede obligativitatea pentru agen ii economici.. -lucr rile topografice de ridicare aferente întocmirii planului topografic de baz al rii sau ale ora elor etc. topografice. dar se realizeaz numai pe baza datelor din cadastrul general pe întreg teritoriul administrativ (al comunei. O parte dintre opera iile tehnice ale cadastrului general sunt comune i altor activitati din domeniul m sur torilor terestre: -opera iile aferente re elelor geodezice de triangula ie i nivelment. a corpurilor de proprietate i a unit ilor teritorial-administrative. fotogrammetrice-de teledetec ie i cartografice elaborate în alt scop sunt comune sau se pot folosi integral sau par ial în activitatea de cadastru general. comasare.3 Partea juridica În conformitate cu prevederile din noua legisla ie partea juridic a cadastrului general. ca de exemplu opera iunile de parcelare.6. se constituie ca o activitate independent de cea de cadastru. fotogrammetrice . ora ului sau municipiului).de teledetec ie i cartografice ce contribuie la realizarea m suratorilor de teren i calcule finalizate cu determinarea tridimensional (grafic sau numeric ) a punctelor care definesc suprafe ele parcelelor i imobilelor. 1.

comasare. iar cadastrul general de c tre oficiile de cadastru jude ene. Raportul juridic în care se afl posesorul cu imobilul înscris se stabile te numai prin sistemul de publicitate imobiliara care la noi în ar îl reprezint cartea funciara. rectificare de hotare. Propietarul se va inscrie in registrele cadastrale cu calitatea de posesor care fructific propietatea i care are dreptul real asupra acesteia. 1.6. . Activitatea de carte funciare este indeplinit de c tre judec toriile teritoriale. . în cazul cadastrului acesta neputând fi conceput f r a avea ca date de pornire i sprijin cele oferite de: .Singura problem de natura juridica ce se urmareste i se consemneaz în procesul de executare a lucr rilor tehnice de cadastru este stabilirea posesorului de fapt i de drept al parcelei sau imobilului la data introducerii cadastrului general.domeniul cartografiei asigur cartoeditarea i cartoreproducerea planurilor ia 54 . precum i actualizarea con inutului planurilor cadastrale mai vechi (pe baza fotogramelor aeriene sau a m suratorilor topografice clasice).4 Domenii i activit i de baz care particip la realizarea cadastrului general În cadrul tiin ei m sur torilor terestre domeniile componente sunt legate indestructibil.domeniile fotogrammetriei i topografiei îi asigur planurile topografice noi (care dup completarea cu datele specifice cadastrului devin planuri cadastrale). sau a opera iunilor specifice de parcelare.domeniul geodeziei care îi asigur re elele de sprijin pentru întocmirea sau actualizarea planurilor cadastrale.

.6. documenta ii i date privind delimit rile mai vechi ale hotarelor administrative i a unit ilor mari de inatoare de terenuri din perimetrul administrativ. ca de exemplu: . precum i documenta ii care pot contribui la rezolvarea litigiilor de patrimoniu ale domeniului public sau privat. .h r ilor cadastrale dup terminarea lucr rilor de introducere a cadastrului general sau dupa actualizarea acestora în urma aducerii la zi a cadastrului. 55 .din partea domeniului de amenajare i gospod rire a p durilor.din partea domeniilor sistematizarii teritoriale i a localit ilor.din partea domeniului organiz rii teritoriului unit ilor agricole (de stat sau asocia ii). etc.6 Domeniile si activitatile care ajuta realizarea cadastrului general Sunt acele domenii cu care cadastrul general poate intra în legatur pentru rezolvarea anumitor etape de lucrari. precum i a celor care stabilesc (aprob ) schimb rile dintre etapele amenajamentelor. precum i cele care definesc delimit rile patrimoniilor unit ilor. furnizând documenta ii oficiale ajut toare. asisten a tehnic i avizarea în cazurile de delimitare a terenurilor afectate de factori de poluare. . .din partea administratiei locale (a prim riilor comunale. documenta iile care au stat la baza amenajamentelor silvice. datele din documenttatiile care con in delimitarea localit ilor (a intravilanelor i a perimetrelor construibile).din partea protec iei mediului. 1. ora ene ti sau municipale). documenta iile care fundamenteaz schimbarile suprafe elor de terenuri i a categoriilor de folosin .

D. metodologiile de lucru. Sistemele G. sunt lega i pin leg turi tradi ionale privind protejarea i garantarea propriet ii.F.) i a c r ilor funciare (C.( Geografic Information System).I. sistemele de exploatare analitica a fotogramelor aeriene sau a imaginilor din satelit constituie nota de actualitate în efortul de perfec ionare permanent a mijloacelor de operare din domeniu . precum i de condi iile specifice de organizare ale societ ii.F. Acest fapt argumenteaz ideea c domeniile tiin ei m sur torilor terestre.cantitativ i calitativ în scopul reglement rii (prin C.tiin ific.i asigure datele autorizate.) pe de o parte i institu iile cadastrului i a c r ilor funciare pe de alta parte.G. din care face parte i cadastrul sunt printre cele mai dinamice sectoare în ceea ce prive te adaptarea i aplicarea 56 . sistemele de hard i soft adaptate diferitelor etape de lucru i organizare a b ncilor de date (B.1 Generalit i Beneficiarii datelor i a documenta iilor cadastrului general (C.7. sistemele de redare grafic automat de înalta precizie.G. sistemele de m suratori prin unde. este perceput ca institu ia care trebuie s .static si cinematic -. în cadrul G. (Global Positioning System) . Pentru proprietarul-persoan fizica.În timp.S.G.) a dreptului s u de proprietate i a obliga iilor fiscale pentru propriet ile sale. Pentru organele centrale i locale care administreaz domeniul public.sta iile topografice totale. C.) ce vor face posibil integrarea C.S.7 Utilitatea B ncilor de date ale cadastrului general 1.P. mijloacele tehnice i modalit ile de organizare au fost marcate de progresul tehnico. cerin ele sunt mai mari în ceea ce prive te con inutul i complexitatea informa iilor.1.

Dintre multiplele probleme curente ale administra iei locale. 57 . institu iile juridice i de administra ie financiar . pornind de la progresele înregistrate în domeniile electronicii.delimit rile izlazurilor .7.G. etc. 1:5000. . pentru a c ror rezolvare este necesar a se apela la documentele C.litigiile cu privire la terenuri. 1:2000. etc. este singura institu ie abilitat de lege s stabileasc i s furnizeze datele cantitative i calitative i proprietari ce stau la baza privind terenurile pe categorii de folosin complet rii registrelor cadastrale necesare calcului impozitelor i taxelor locale ce se vars la administra ia publica local . în scopul pentru care sunt legal destinate.G. opticii.autorizarea pentru construc ie în perimetrele localit ilor (intravilan).) func ie de detaliile pe care trebuie sa le continu . 1:1000.2 Utilizarea b ncilor de date ale cadastrului general de c tre administra ia public centrala i local Cadastrul general constituie o necesitate de baz pentru administra ie. mecanicii. Totodat prim riile au la dispozi ie institu ia cadastrului în vederea determin rii suprafe elor i calit ii terenurilor în ac iunile de gospod rire i utilizare eficient a acestora.de noi tehnologii. programelor spa iale. Aceste date i documente se prezint sub forma unor tabele tipizate i sistematizate pe "registre cadastrale" i sub forma planurilor cadastrale întocmite la sc ri riguroase (1:500. 1. naviga iei aeriene. . între proprietarii persoane juridice. C. se pot men iona: . a p unilor comunale i a altor imobile care se concesioneaz .litigiile privind imobilele (terenuri cu sau f r construc ii) apar inând domeniului public. .

ce corespund cu etapele de lucr ri cadastrale. a cel pu in 90 de parametri i a combina iilor dintre ace tia. 1. . cum ar fi: . calculându-se suprafe ele pe categorii de folosin i corpuri de proprietate.corec ii la nivel de unitate administrativ-teritorial .parametri privind categoriile i subcategoriile de folosin ale terenului. utilizandu-se. Opera iile de prelucrare a datelor se execut în etape.corec ii la nivelul foilor de plan cadastral. în cazul lucr rilor de ansamblu.protec ia marcajelor punctelor de hotar ale unit ilor administrativteritoriale i ale punctelor geodezice. const în aplicarea regulilor de baz privind calcularea i introducerea corec iilor datorate erorilor de neînchidere ce se constat dupa compararea suprafe elor m surate cu cele deduse din coordonate i pot fi: . Volumul i complexitatea calculelor se amplifica datorita necesitatii redarii sub forma grafic sau numeric .corec ii la nivelul tarlalelor (cvartalelor).parametri privind calitatea terenurilor agricole.7.parametri privind proprietarul i destinatia terenului.. . .actualizarea registrelor cadastrale i implicit a impozitelor i taxelor cu date reale asupra m rimii suprafe elor i a categoriilor de folosin de inute de fiecare proprietar. Prelucrarea automata a datelor si constituirea bancii de date a cadastrului general Complexitatea opera iilor de calcul cadastral. .prelucrarea datelor primare (initiale). în cazul teritoriilor mari. etc. fie metoda digitizarii sau a scanarii i vectoriz rii direct de 58 . astfel: . etc. .3.

în cadrul B. are urm toarele func ii: -definirea a datelor.) este o colec ie de date referitoare la un anumit domeniu. pe baza cadastrului general la nivel de jude i pe întreaga ar .prelucrarea datelor finale. adic redactarea con inutului registrelor cadastrale etap în care se ordoneaz întocmirea registrului cadastral al parcelelor. de asemenea se calculeaza suprafe ele totale ale parcelelor pe categorii de folosin i destina ie.D. în ansamblu situa ia pe total ar .B. a formei codificate. organizate specific. ob inându-se rezultate definitive ale suprafe elor.D.D. fie prin exploatare analitic a fotogramelor aeriene.D. . ob inându-se. dupa caz. în continuare se genereaz pe cale grafic fi ierele cu datele de ie ire pentru registrele cadastrale. stabilind i se sistematizeaz datele pentru 59 .G. a registrului corpului de propriet i i a fi elor centralizatoare pe proprietari i categorii de folosinta. respectiv un set de programe i proceduri destinate prelucrarii datelor din B.). prin înc rcarea b ncii de date(B. ce se realizeaz cu un limbaj de definire a datelor (L.. .G. pentru extravilan i intravilan se calculeaz suprafe ele totale. iar în final se efectueaz sinteza. a indexului alfabetic al proprietarilor. ob inându-se fi ierele respective.D.D. compensându-se suprafe ele în cadrul tarlalelor (cvartalelor) i.) a cadastrului general(C. ob inându-se fi iere cu valori provizorii ale suprafe elor. avand drept scop stocarea datelor si prelucrarea lor conform necesit ilor beneficiarilor. i un sistem de gestiune a b ncii de date (S. Orice B.) care conduce la memorarea.D. Banca de date (B.) la nivelul jude elor.pe planurile cadastrale.prelucrarea datelor intermediare.D. fiind format dintr-un ansamblu de date. a foilor de plan cadastral.

. cuvinte. cât i pentru cre terea debitului de informa ii.categoria de folosin terenului.semne) convenabil unei comunicari. ce realizeaz func ionarea optim a intregii B. sunt definite de elementele: entitate.D. -manipulare. No iunile privind gestiunea datelor i organizarea fi ierelor de date cuprind urm toarele elemente: -informatiile. atributul.D. cifre.. Valoarea exprim m sura entit ii..D. de exemplu: entitatea de baz -parcela. 60 a . acestea sunt: primare sau de intrare. Entitatea este exprimat prin obiectul informa iei. Din punct de vedere al informaticii. ce se realizeaz într-un sistem ce ofer utilizatorilor posibilitatea activarii facile a componentelor soft. Astfel. valoarea-suprafa a parcelei. -administrare.D. -gestiune a programelor.criteriile de validare.datele constituie materializarea simbolic a informatiei (litere. i operator în vederea folosirii curente i optime a B. intermediare i finale sau de ie ire.) ce reprezint cea mai complex func ie a B. ce realizeaz leg tura între B. informa ia cadastrala o putem reprezenta. atribut i valoare. metodele de acces i modul de asigurare a confiden ialit ii. de c tre beneficiari. anterior programate. ce se realizeaz prin intermediului limbajului de manipulare a datelor (L.D. Atributul se exprim prin descrierea entitatii.M. asigurând efectuarea întregii game de opera ii privind manipularea datelor. -utilizare. -codificarile reprezint modalitatea reproducerii conven ionale (coduri) a mul imii de date i se utilizeaz pentru a se reduce spa iul necesar reprezent rii datelor.

Sistemele de gestiune ale fisierelor sunt specifice b ncilor de date. 61 . Indiferent de scop i structur . -fi ierele de date sunt colec ii de date omogene din punct de vedere al domeniului i a necesit ii de prelucrare. asigurându-se i independen a programelor de aplica ii fa de structura datelor care compun B. actualizarea. Prin sistemul de gestiune al fi ierelor integrate se poate parcurge în orice sens arborescen a. sistemele de gestiune ale B. în retea (în structuri arborescente.introducerea datelor ini iale în memoria extern .D. precum i proceduri pentru opera iile standard de parcurgere a arborescen ei. sortarea. Structurile de date pot fi: liniare (corespunzatoare unor informa ii repetabile). în care unele date au mai multe subordon ri) i rela ionale (leg turile între re ele). sunt organizate pe urm toarele categorii mari de activit i: . organizate pe baza fi ierelor integrate (comasate dupa criteriul unit ii datelor). subordonate unor rela ii de apartenen ). Sistemul de gestiune con ine proceduri de editare.inerea la zi a datelor prin actualizare sau reorganizare. cadastrale con ine proceduri atât pentru crearea cât i pentru actualizarea datelor. . Opera iile care se efectueaza asupra fi ierelor sunt: crearea. etc. reorganizare.calcularea i memorarea rezultatelor.-structurile de date sunt criterii definite pentru ordonarea datelor astfel încât s fie plasate în func ie de rela iile dintre informa ii. salvare i restaurare a fi ierelor. consultarea sau exploatarea.D. -sistemele de gestiune a fi ierelor integrate ce se prezint sub forma unor pachete de programe utilizabile la nivelul limbajelor de asamblare. astfel încât sistemul de gestiune specific B. . arborescente (ierarhizate pe mai multe niveluri.D.

coordonatele geodezice (conven ionale) ale punctului central al raza medie de curbur a elipsoidului pentru punctul central al proiec iei. 62 latitudinea =46°.00 m.681 m. mai pu in îns decât în cazul proiec iei Gauss.00 m.extragerea i sistematizarea datelor finale în form numeric sau grafic .718 m.. 2. nr. adâncimea planului secant unic ðU fa de planul tangent (ðT) în punctul central al proiec iei. Potrivit Legii Cadastrului si Publicitatii Imobiliare. aceasta putând fi redactat i func ioneaz baza de i arhivat pe suporturi magnetice.7/1996. în cadrul oficiilor jude ene de cadastru. proiec iei. . Sistemul stereografic-1970 este un sistem de proiec ie stereografic cu plan secant unic. avand efect juridic echivalent celor pe hartie. X =500. având urm torii parametri de baz : coordonatele geografice ale punctului central al proiec iei. raza cercului de alteratie nul .1.000.000.389.perspective. R =6.1970 Sistemul de proiec ie cartografic stereografic face parte din categoria proiec iilor conforme .956.1 Sistemul de proiectie stereografic. Y=500. i=1.378. S''=201. longitudinea=25° .478 m. p strând deci nealterate valorile unghiurilor(ase narea figurilor) dar deformând radial lungimile. se organizeaz date a cadastrului.

deforma ia regional este egal cu zero. 63 . la îndesirea acestora.99975 numit "coeficient de reducere la scar "este utilizat pentru a ob ine valoare unei coordonate X sau Y din planul tangent în planul secant. Constanta C=0. Constan a) este de +0. dar i la m sur torile topografice de mare precizie inclusiv pentru zonele de la marginea i din centrul rii. în executarea lucr rilor de reperaj fotogrammetric. find suficient a înmul i coordonata respectiv cu C. iar pentru a transforma o coordonat din planul secant în planul tangent. Deforma iile trebuie avute in vedere la realizarea re elelor geodezice.718 m dup care planul secant intersecteaza sfera (cercul de secanta).250m/km.1. o împ r im la coeficientul C. cercul fiind denumit de deforma ie nul .215m/km. S-a ales planul secant pentru c acesta înjum t e te deforma iile regionale comparativ cu planul tangent.2 Sisteme de proiec ie local derivate ale sistemului de proiec ie stereografic -1970 Generalit i Se pot stabili rela ii matematice pentru sistemele de proiec ie locale pornind de la elementele proiec iei stereografice-1970 pentru care se afl calculat toat re eaua de puncte geodezice. prin sisteme locale cu plane de proiec ie secante. se observa c pe cercul cu raz de 201. Din figur . deforma ia maxim la periferie(Timi . adic pozi ia punctelor situate pe acest cerc nu sufer deforma ii. Aceste deformatii pot fi eliminate sau reduse la minim prin adoptarea de sisteme de proiec ie locale derivate din sistemul stereografic-1970 i anume.- deforma ia maxim în centrul proiec iei este de ±0. 2.

starea pe teren a marcajelor punctelor din re eaua geodezic . a lucr rilor existente i a m rimii i complexit ii teritoriului(lucr ri de teren i birou).1 Generalit i Natura. municipiul) se stabilesc în func ie de: y y y vechimea i calitatea planurilor topografice existente în zon . dup caz. num rul i suprafa a localit ilor ap r in toare. Determinarea.2. m rimea suprafe ei totale. relieful teritoriului administrativ. y y y y Succesiunea etapelor de lucru 1.). Delimitarea i marcarea cu borne a hotarelor teritoriului admininistrativ. Întocmirea proiectului tehnic pentru întreaga lucrare. pe baza analizelor de teren. vechimea i calitatea documenta iilor privitoare la sistemele mai vechi de eviden a imobilelor (eviden a funciara a parcelei de teren cu sau f r constructii.2 Introducerea cadastrului general 2. a punctelor geodezice de îndesire. pentru re eaua de sprijin necesar ridic rilor topografice sau reperajului fotogrammetric(lucr ri de teren i birou). volumul i complexitatea lucr rilor privind realizarea cadastrului general la nivelul teritoriului administrativ de referin (comuna.2. eviden a imobiliar-edilitar . ora ul. a perimetrelor intravilanelor i a altor destina ii care ocup suprafe e mari(lucr ri de teren). 2. 3. 64 . etc.

Calcule la etapele 3. 9. b) analitic din coordonate ob inute din m sur tori fotogrammetrice analitice sau. Executarea originalelor de teren pe baza noilor m suratori sau. Calculul suprafe elor: a) analitic din coordonate ob inute din m sur tori clasice i/sau. 8. Numerotarea cadastral de folosin actualizate.4.1:500. si 4 i calcule pentru determinarea re elelor de sprijin i îndesire (în cazul planurilor sc. 7. c) din m sur tori grafice pe plan prin digitizare. 65 i echiparea planurilor cu simbolurile categoriilor . Înc rcarea fi ierelor de date i organizarea bazei de date a cadastrului general pentru teritoriul administrative a) în sistem of line. Executarea m sur torilor de teren destinate întocmirii de noi planuri cadastrale sau de actualizare a celor ob inute prin selectarea i extragerea con inutului din alte categorii de planuri: a) integrale prin m sur tori clasice cu sau fara folosirea sta iilor totale. planimetrare. 10. b) de reperaj i descifrare fotogrammetric pentru planurile noi. 5. c) pe baza actelor de proprietate. 1:2000) 6. etc. c) de completare i actualizare a planurilor existente. Identificarea pe teren a proprietarilor i categoriilor de folosin ale terenurilor a) pe baza copiilor tip rite ale planurilor cadastrale derivate. i 4c. b) pe baza copiilor dup originalul de teren sau a fotogrammelor. prin derivarea din planul topografic de baz : a) realizarea originalelor de teren pe baza m sur torilor de la 4a. b) realizarea originalelor de teren prin metode fotogrammetrice sau derivare pentru zone din extravilan.

cu 9a. cu 5. Este posibil ca unele dintre etape sau componente ale acestora s se execute simultan. 4a.. 66 . 4 cu 7. 12.2.: etapele 3 cu 4. Carto-editarea planului cadastral de ansamblu al teritoriului administrative i multiplicarea în numarul necesar pentru utilizatori. conduce. 4a. Redactarea registrelor cadastrale cu ajutorul mijloacelor de prelucrare automata a datelor i a dispozitivelor de listare a datelor de ie ire a) registrul cadastral al proprietarilor. de ex. volumele de lucr ri de la etapele 3-6 se vor diminua în func ie de vechimea i gradul de actualizare a lucr rilor vechi. îndruma. b) registrul cadastral al parcelelor. etc. respectiv ONCGC-OJCGC. e) fi a centralizatoare pe proprietari i categorii de folosin . d) registrul corpurilor de proprietate. Lu cr rile de la pozi iile 3-6 se refer în special la lucr rile geodezice i topo-fotogrammetrice menite s asigure baza topografic necesar execut rii lucr rilor cadastrale din fazele urm toare. 13.b) în sistem on line. 2.2 Proiectul tehnic de introducere a cadastrului general(CD) Constitue documenta ia necesar institu iei care organizeaz . controleaz i dispune de fondurile necesare realizarii CD. c) indexul alfabetic al proprietarilor. ca organ de specialitate tutelar. Carto-editarea (la scara de baza) a planurilor cadastrale i multiplicarea în num rul de exemplare necesar pentru utilizatori. 11. În cazul folosirii planurilor derivate din planul de baz (pentru zonele extravilane) sau a planurilor cadastrale mai vechi care se pot actualiza.

un memoriu tehnic ce prezint situa ia tuturor lucr rilor mai vechi existente în zon conform normelor tehnice. 2. 67 . 3. i posibilit ile de utilizare. aerofotografierea. carto-editarea ce impune organizarea lor pe doua sau mai multe teritorii administrative adiacente. y Con inutul cadru al proiectelor tehnice al proiectelor de executie precum i condi iile de avizare i receptionare a lucrarilor se stabilesc prin regulamentele (normele tehnice) elaborate de ONCGC. programul de desf urare al lucrarilor contractate. o antem sur toare a volumelor de lucr ri. y Proiectele tehnice con in: 1. i autorizat de castig toare licitatiei organizate pentru executarea întocmirea de noi planuri cadastrale pe cale fotogrammetrica. ce se încadreaza în valoarea licita iei.y Proiectul tehnic este întocmit de o institu ie specializat acestora în aceast categorie de lucr ri încadrându-se: determinarea de noi puncte geodezice.

hotare ale: . liniile de hotare ale teritoriilor administrative nominalizate de legea privind împ r irea administrativ a rii. Se fac urmatoarele preciz ri privind terminologia: 68 . ape. .2. hotarele se clasifica astfel. din punct de vedere cadastral. transporturi etc. y Delimitarea cadastrala i marcarea pe teren a hotarelor se execut în mod obligatoriu la începutul lucr rilor de introducere a cadastrului general.terenurilor persoanelor particulare (proprietarilor persoane fizice).la jude ele de grani . y Trasarea i marcarea pe teren a hotarelor na ionale intra în competen a altor institutii i se utilizeaz ca atare în cadastrul general .1 Generalit i y Delimitarea cadastral (hot rnicia) cuprinde ansamblul de lucr ri cadastrale prin care se stabilesc oficial.unit ilor administrativ. iar delimitarile terenurilor pe destina ii sau ale proprietarilor persoane fizice se fac la etapa a 7-a (identificarea pe teren a proprietarilor imobilelor).).3. p duri.terenurilor cu diferite destina ii (unit i agricole.teritoriale. Obiectul delimit rii cadastrale îl constituie stabilirea hotarelor unit ilor administrativ-teritoriale. uneori înaintea lucr rilor de actualizare i vizeaza întinderea unit ilor administrativ-teritoriale. .3 Delimitarea cadastrala a teritoriilor administrative i marcarea hotarelor 2. ale intravilanelor i jude ene.2. y Dupa importan a.2.

curtea. agro-zootehnice. .Trupul este suprafa a de teren dintr-un teritoriu administrativ care are o singura destina ie i un singur posesor (proprietar) fiind înconjurat din toate p r ile de al i posesori. creste sau fire de v i. etc. cvartale i parcele (imobile). numai c localizarea se refera la intravilane. Trupul este definit în principal de statutul s u juridic i nu de categoria de folosin a terenului sau de alte caracteriz ri cadastrale.Intravilanul este partea din teritoriul administrativ comunal sau or enesc în care sunt grupate locuin ele i anexele gospod re ti ale locuitorilor. delimitarea facându-se în special de str zi.Tarlaua este suprafa a de teren delimitat de drumuri. tarlale i parcele (imobile).Corpul de proprietate. limite de p duri. autog rile. . g rile. . împrejmuiri artificiale permanente. întreprinderile industriale.Cvartalul are aceea i semnifica ie ca i tarlaua. via. no iune proprie mai ales intravilanelor reprezint gruparea mai multor parcele (imobile alipite) apar inând aceluia i proprietar (de exemplu suprafe ele ocupate cu construc iile de locuit i anexe. Tarlaua este o no iune cadastral specific . depozite. . canale. iar intravilanul se subdivide în cartiere (zone).. amen jarile sportive. .Extravilanul este restul teritoriului delimitat de hotarele unit ii administrativ-teritoriale comunale sau ora ene ti i se subdivide în trupuri. cursuri de ap . în sensul c are o mare importan în localizarea în spa iu i pe planul cadastral a parcelelor (imobilelor) i în opera iunile de calcul. livada). formând contururi închise i putând avea mai mul i proprietari i mai multe categorii de folosin a terenului. 69 . gr dina de legume. Într-un teritoriu administrativ comunal sau or enesc pot fi unul sau mai multe intravilane s te ti (localit i). construc iile social-culturale. re elele edilitare i comerciale de deservire.

lucr rile de intocmire a documentelor de delimitare cadastral . Partida cadastrala se inscrie în aceeasi carte funciar . organizarea problemelor administrativ-gospodaresti legate de asigurarea spa iului de lucru.Partida cadastrala reprezint totalul corpurilor de proprietate apar inand unui proprietar de pe acela i teritoriu administrativ comunal sau or enesc.3. ora elor i municipiilor se vor face potrivit legii (actualmente Legea 2/1968) de c tre comisia stabilit în acest scop prin ordinul prefectului. leg tura cu organele administra iei locale i conducerile institu iilor care gestioneaza terenurile cu diferite destina ii. cazare. 2. .lucr rile de stabilire a liniilor de hotar . etc. Lucr rile etapei de delimitare cadastrala a teritoriilor administrative sunt: .2 Lucrari preg titoare Constau din: y y y y culegerea datelor i informa iilor cu privire la documenta ii mai vechi i la pozi ionarea i m rimea teritoriului.2. formarea comisiilor i a colectivelor de lucru cu participarea reprezentan ilor locali.. Delimitarea i marcarea hotarelor administrative ale comunelor. Aceea i comisie va delimita i marca perimetrele terenurilor ce apar in persoanelor fizice i 70 . .lucr rile pregatitoare. de depozitare a materialelor.de materializare în teren a punctelor de hotar.

C.2. în condi iile legii. 2.juridice de in toare de suprafe e de teren. Comisia .C. Pe baza programului de lucru stabilit i comunicat.2. identificarea hotarului începe dintr-un punct de intersec ie a trei sau mai multe hotare.1 Generalit i 71 .prin grija delegatului O. comisia comunal se întilne te cu delega ii comunelor vecine în punctul de hotar ini ial (de plecare) ales pentru fiecare comun vecin . 3. delegatul Oficiului Jude ean de Cadastru. De regula. Printre opera iile preg titoare intra i procurarea unui rând de copii dup planurile topografice sau cadastrale din cele mai recente edi ii existente. secretarul consiliului local.G. în prezen a proprietarilor. primarul.stabile te programul de lucru i încuno tiin eaz prim riile comunelor vecine convocându-le s participe cu delega i la aceast ac iune. dupa caz. referitoare la zona respectiv .J.C. atunci încuno tiin rile se fac atât prim riilor vecine cât i O. .G.J.4 Re eaua geodezic 2. delegatul Direc iei Generale Amenajarea Teritoriului i Urbanism.4. În cazul când teritoriul administrativ care se delimiteaza este limitrof cu unul sau mai multe teritorii administrative din alte jude e. precum i limita intravilanelor stabilite. 2. din jude ele respective pentru a trimite delega i la lucr rile de delimitare. 4.C. Din comisie vor face parte: 1. Geodezie i Cartografie i.

5 Executarea m sur torilor de teren destinate întocmirii de noi planuri i actualiz rii planurilor cadastrale 2. acoper întreg teritoriul rii i este reprezentat cartografic cu acela i con inut i aceea i precizie. acel plan topografic ce con ine numai reprezent ri (date) planimetrice specifice cadastrului. În cazurile limit . 2. realizat într-un sistem unitar. ca re ea de sprijin.5. s se adopte sisteme de proiec ie derivate din sistemul stereografic . determinate de deforma iile specifice proiec iei stereografice .1970. rii este: având un con inut orientat spre un singur domeniu de utilizare.Re eaua geodezic de ordin superior a rii noastre satisface pe deplin ca precizie i densitate nevoile specifice ale lucrarilor de cadastru general. Condi ia principal la îndesirea acestor re ele cu noi puncte de ordinul V este s se aplice cu stric ete normele tehnice pentru introducerea cadastrului general elaborate de ONCGC. 72 Planul topografic de baz al Planul topo-cadastral repezinta: .2.1970. adic sisteme de proiec ie stereografic local (cu plan secant paralel la planul secant al proiec iei stereo-1970).1 Generalit i Planul topografic se define te ca: y y y y y reprezentare grafic la o anumit scar a unei por iuni mici de teren cuprinzând de regul i relieful.2.

în Registrul permanent al popula iei cu numele i prenumele.6.6 Identificarea pe teren a propietarilor .Planul topo-cadastral.2. Numerotarea cadastrala este lucrarea prin care se stabile te: y y pozi ia în teritoriu a fiecarei parcele.cadastral echipat cu: y datele i codurile cadastrale cum sunt: -numerele cadastrale ale parcelelor. rii. legatura dintre planul cadastral i registrele cadastrale ce faciliteaz sistematizarea tuturor parcelelor pe anumite grupe care definesc straturile de prelucrare a datelor (pe tarlale.2. derivat al planului topografic de baz al acel plan ce con ine: y reprezent ri selectate.1 Generalit i i la i elaborarea originalelor de întocmire a Opera iunea de identificare a proprietarului const în înregistrarea persoanei/persoanelor fizice sau juridice care de in un titlu de proprietate asupra imobilului. pe suprafa a extravilanului a fiecarui intravilan component. necesare întocmirii planului cadastral. -simbolurile categoriilor de folosin -denumirile unit ilor cadastrale. categoriilor de folosin birou numerotarea cadastral planurilor cadastrale 2. fiind evidentia i în documentele prim riilor. este i calit ii terenurilor. codul numeric personal i adresa de re edin . 2. etc. Planul cadastral are la baz planul topo . pe suprafa a totala 73 .

intravilan). În tabelul de mai jos sunt men ionati indici de cartare folosi i în prezent pentru cartarea cadastrala a construc iilor: 74 . dup num rul etajelor. Nu trebuie confundata numerotarea cadastrala la aceasta etapa cu numerotarea de la identificarea propietarilor (atunci când aceasta opera iune a avut loc) întrucat acestea se fac pentru scopuri i în condi ii diferite i nu este posibil ca una s o înlocuiasca pe cealalta.3 Stabilirea categoriilor de folosin ale terenurilor i Terenurile sunt împ r ite în zece categorii de folosin . Clasificarea construc iilor se face dup felul materialelor de construc ie i structura de rezisten . Num rul cadastral împreuna cu simbolul categoriei de folosin situa ia juridic creeaza posibilitatea unor eviden e necesare fiec rui strat(ETAJ) al b ncii de date. dup destina ie. la fa a locului. al turi de simbolurile categoriilor de folosin ale terenurilor.a intravilanelor i în final pe suprafa a total a teritoriului administrativ. Indicele de cartare se înscrie în centrul de figur al construc iei. se înscriu cu caracter nedefinitiv. supuse prelucr rilor complexe. Simbolul categoriei de folosin se scrie pe teren. Numerotarea cadastrala este o lucrare de birou care const în a acorda i a nota pe planul cadastral a câte un num r de ordine pentru fiecare tarla (cvartal . în interiorul fiecarei parcele (înaintea num rului parcelei) precum i la rubrica rezervat din repertoar.2.intravilan) i fiecare parcel (corp de proprietate .6. pe copia planului topo-cadastral. Nu sunt admise prelu rile de date dup eviden ele cadastrale vechi. Aceste numere de ordine (numere cadastrale). 2. folosindu-se în acest scop nota iile denumite indici de cartare. indiferent de destina ia lor.

Fac excep ie de la aceasta regul construc iile cu caracter permanent (în special cele cu indici de cartare A. care primesc numere chiar daca ocupa suprafe e sub valorile minime ar tate mai înainte. Construc ii de locuin e. Parcelele sub m rimile men ionate. nu se numeroteaz iar suprafe ele lor se consider înglobate în cele ale parcelelor al turate cu folosin e apropiate apar inând aceluia i proprietar. cu conditia ca l imea lor s fie de minim 2. social-culturale i industriale b.Categ. 2. C. construc iei /Indici de cartare a. B.4 Numerotarea cadastral a extravilanului unui teritoriu administrativ /Gr /Su / Po /Sr A Magazii din zid c r mida sau din piatr cu plan ee din lemn/M B Garaje din zid Suprafe ele minime de teren care se pot eviden ia pe planurile 75 .6. Construc ii anex gospod re ti y Cu cadre i placi de beton sau schelet metalic /Gj Din lemn C Grajduri din zid ur din zid Poiat din zidarie D Sere cadastrale sunt: y y y y 100 m2 pentru scara 1:5000.2. 40 m2 pentru scara 1:2000.5mm la scara planului (pentru a putea scrie în interior). 20 m2 pentru scara 1:1000 si 10 m2 pentru scara 1:500. D i SP) la sc rile 1:1000 i 1:500.

.drumurile na ionale întretaiate de ape si cai ferate. ape curg toare. Înscrierea pe plan a num rului cadastral al tarlalei se face în zona central cu cifre bloc filiforme cu în l imea de 5mm. incluzându-se în aceast numerotare i detaliile liniare care separ tarlalele (drumurile. forme naturale ale reliefului.1.drumurile de exploatare întretaiate de ape.drumurile comunale întret iate de ape. 76 . iar al parcelei în centul de figur al acesteia. limite de p duri sau exploata ii agricole. cîi ferate i drumuri na ionale.). respectându-se urmatoarea ordine: . iar celelalte detalii liniare se numeroteaz pe fiecare tronson rezultat din întretaierea cu alte detalii liniare.1 din tarlaua nr. c i ferate. iar ultimul numar de parcel trebuie s se g seasc în ultima tarla. etc. canalele. .c ile ferate întretaiate de ape. Contururile tarlalelor trebuie s fie bine definite pe teren i pe planul cadastral de limite artificiale sau naturale (c i de comunica ii. .) astfel încât s poat fi u or de identificat i delimitat. canale. c i ferate i drumuri na ionale. cu cifre bloc filiforme cu înîl imea de 2mm.drumurile judetene întretaiate de ape. y apele curg toare primesc un singur num r cadastral pe toat lungimea lor. drumuri na ionale i drumuri comunale. începand cu tarlaua nr.1 din partea de NV a teritoriului administrativ i continuându-se din aproape în aproape în ordinea normal (sens cresc tor) a numerelor.Numerotarea cadastral se face mai întâi pentru tarlale. etc. . Regulile generale ce se aplic la numerotarea cadastrala a parcelelor sunt: y numerotarea cadastral începe cu parcela nr.

). ca i în cazul intravilanelor. iar numerele cadastrale ale parcelelor se scriu în mijlocul fiecarei parcele (cifre cu în l imea de 2mm.) împreuna cu simbolurile categoriilor de folosin .6.digurile de ap rare i canalele mari au prioritate dup apele curg tore atunci când nu sunt paralele cu c ile de comunica ie. iar la intersec ia cu alte strazi. începe cu cea a cvartalelor i anume cu cvartalul nr. atunci când propriet ile sunt fragmentate în multe parcele având categorii de folosin diferite. Str zile i celelalte detalii liniare care delimiteaz cvartalele se numeroteaz separat i formeaz cvartalul ³zero´. Sistemul de numerotare cadastrala a parcelelor în cadrul corpului de proprietate.1. suprafa a de intersec ie se atribuie celei mai importante. 2. Pentru bulevardele i str zile principale se atribuie un singur num r pe toata lungimea lor..5 Numerotarea cadastrala a intravilanului unui teritoriu administrativ Numerotarea cadastral în intravilan. întreg sistemul de numerotare din extravilan trebuie s -l urmeze pe cel 77 . Num rul cadastral al corpului de proprietate se scrie numai o singura dat pe plan (cifre cu în l imea de 3mm.2. se aplic uneori i în cazul numerot rii cadastrale din extravilan. situat în partea de NV a localit ii i continu cu numerotarea corpurilor de proprietate de la ³1´ la ³n´ în cadrul fiecarui cvartal. Numerotarea cadastrala a parcelelor se face de la ³1´ la ³n´ în cadrul fiecarui corp de proprietate. sub forma frac ionar . iar ordinea de numerotare a acestora trebuie s respecte regula de la subcapitolul anterior. În acest caz.

etc. folosin a )a corpurilor de proprietate. miniere. nefiind posibil a se folosi ambele sisteme pentru extravilan. Indiferent de metoda folosit la întocmirea planului topo-cadastral (fotogrammetric sau topografic ) originalele de întocmire ale planului cadastral trebuie imprimate pe suport nedeformabil. numerotarea cadastral a tarlalelor (cvartalelor). etc. înscrierea datelor de executare a lucr rilor de cadastru (introducere sau la zi). precum i a corpurilor de proprietate apar inând persoanelor fizice cu parcelele subînscrise pe categorii de folosin . schemele de dispunere a foilor de plan. înscrierea datelor de identificare a proprietarilor.). de transporturi.6 Cartoeditarea planurilor cadastrale Planurile cadastrale se execut dup echiparea planurilor topocadastrale cu toate datele specifice cadastrului general dintre care cele mai importante sunt: hotarele teritoriului administrativ con inând punctele de hotar cu numerot rile actualizate.specific intravilanelor. 2. Cartografierea în form definitiv se face dup întocmirea registrelor 78 simbolurile de identificare a categoriilor i subcategoriilor de terenurilor. gospod rirea apelor.2. a parcelelor i ( dupa caz aducere . a exploata iilor agricole i a asocia iilor care au în administrare suprafe e mari de terenuri (silvice.6. hotarele intravilanelor componente.

Elementele principale de con inut ale planului cadastral de ansamblu sunt y y y y y y y hotarele administrative i pozitia bornelor de hotar. prin mic orarea corespunz toare a foilor planului cadastral. Nu se trec pe planurile cadastrale de ansamblu parcelele i corpurile de proprietate ale persoanelor fizice. apele curgatoare i lacurile. în intravilane delimit rile cvartalelor cu numerele cadastrale. delimitarea exploata iilor agricole i islazurilor. cimitire). terenurile apar inând domeniului public (parcuri.000. In lucr rile de carto-editare a planului cadastral se efectueaza o selectare i generalizare a elementelor de con inut ale planurilor cadastrale. delimitarea i numerotarea cadastral a tuturor tarlalelor. oficiilor. terenuri de sport.000.000 sau 1:50. poli iei i ale altor institu ii publice. Planul cadastral de ansamblu trebuie s mai con in : 79 . limitele intravilanelor cu denumirile lor.6. p durile. 1:25. astfel încât con inutul planului cadastral de ansamblu s fie u or de citit si urm rit. colilor. dar în contururile tarlalelor i cvartalelor se înscriu cifrele de început i sfâr it ale parcelelor (corpurilor de proprietate) cuprinse.cadastrale.2. sediile prim riei.7 Planul cadastral de ansamblu Cuprinde întreg teritoriul administrativ în cel mult patru foi i se întocmeste la sc rile 1:10. 2. pentru a exista posibilitatea corect rii eventualelor omisiuni la opera iunile anterioare.

. 2. Documentele care se întocmesc la nivel de comun . ha urându-se caroul de pe schema care se refer la foaia în cauz a planului cadastral de ansamblu. cu litere având în l imea de 3 mm). ora sau municipiu. . .2. e) fi ele centralizatoare ale partidelor cadastrale pe proprietari i categorii de folosin . b) indexul alfabetic al propietarilor i domiciliul acestora.scara de întocmire(scris pe toate plan ele în partea de jos cu litere de 3 mm). sunt: a) registrul cadastral al parcelelor.7 Documentele principale ale cadastrului general Legea cadastrului i publicit ii imobiliare stabile te documentele principale ale cadastrului general. iar pe celelalte plan e în partea de jos.direc ia nordului geografic(în cazul când re eaua cartografic nu este orientat spre nordul geografic). . 80 . . d) registrul corpurilor de proprietate.denumirea teritoriului administrativ i a jude ului (pe prima plan .denumirea institu iei care a întocmit planul cadastral de ansamblu. în partea de sus cu litere având în l imea de 15 mm.schema de dispunere a foilor planului cadastral de ansamblu i a foilor planurilor cadastrale componente. c) registrul cadastral al propietarilor.

unde este stocat întregul volum de informa ii de ordin cantitativ. calitativ i juridic al imobilelor unit ilor administrativ-teritoriale. solicitându-se: date pentru propietarii de imobile. balan e ale fondului funciar. componente. care a fost folosit pentru fondul funciar. poate oferi sugestii pentru un sistem modernizat de organizare a b ncilor de date ale cadastrului general în condi iile folosirii noilor facilit i în stocarea informa iilor pe medii magnetice performante i în utilizarea noilor limbaje de programare. Sistemul de prelucrare automata a datelor. B ncile de date. de i a fost proiectat i realizat înainte de 1990.subsistemul ³cadastru´ care prelucra datele la nivelul teritoriului administrativ 81 . atât pentru cadastrul general cât i pentru c r ile funciare. Banca de date a cadastrului general jude ean. printr-un sistem soft adecvat. i sub form de înregistr ri Al turi de documentele oficiale men ionate. jude ene.Baza de date poate fi redactata i arhivat pe suporturi magnetice cu efect juridic echivalent. Sistemul era format din urm toarele trei subsisteme: . Prin aceste prevederi se reglementeaza atât categoriile de documente principale. etc. pot fi accesate selectiv. se adun într-un singur loc (OJCGC). mai trebuie ad ugat planul cadastral care reprezint documentul care face leg tura între teren i registre. ceea ce are o importan deosebita în înlesnirea automatiz rii întregului proces de organizare a b ncilor de date. cât i faptul c bazele de date realizate cu mijloace de prelucrare automat vor avea efect juridic echivalent cu cele realizate pe cale clasic .

. Documentele cu datele de intrare în procesul de prelucrare pentru 82 . la nivel de jude .fi a suprafe elor pe foi de plan. . F când o comparatie cu denumirile documentelor prev zute de Legea cadastrului i publicit ii imobiliare. . destinate institu iilor centrale de statistic subsistemul ³cadastru´ erau urmatoarele: .registrul cadastral al proprietarilor. întocmind rapoarte de sintez . . .fi a proprietarilor cu domiciliul pe alte teritorii administrative.fi a centralizatoare pe grupe de posesori. având ca unitate de lucru categoria de destina ie a terenurilor. precum i balan e ale fondului funciar. .fi a teritoriului administrativ. pe ar .fi a suprafe elor pe numere cadastrale. având ca unitate elementar de lucru parcela i care realizau list rile pentru registrele cadastrale. erau: .subsistemul ³ M A I A ´ care prelucra datele sistemului ³funciar´. Documentele cu datele de ie ire ale acestui subsistem. se poate constata c sunt asem n toare iar al cincilea document prevazut pentru cadastrul general (registrul corpurilor de proprietate) s-a impus din necesitate pentru intravilan i în alte i prognoz . .comunal. centralizându-se fondul funciar al jude ului dupa destina ie. categorii i subcategorii de folosin .indexul alfabetic al posesorilor.indexul posesorilor. .subsistemul ³funciar´ care prelucra datele la nivel de jude .registrul cadastral al parcelelor. . or enesc sau municipal.

în vederea actualiz rii actelor de proprietate. Înainte de efectuarea recep iei la finalul lucr rilor. a organului central de cadastru i. întocmindu-se pentru aceasta "procesul verbal de recep ie a lucr rilor de cadastru general" . administra iei financiare.de c tre comisia de recep ie format din reprezentan i ai oficiului jude ean de cadastru.). Recep ia final a lucr rilor de cadastru general se face la sediul prim riei ± dup rezolvarea contesta iilor în termenul legal .8 Condi iile impuse pentru transmiterea la beneficiari a documentelor cadastrului general Pe parcursul execut rii lucr rilor de cadastru se organizeaza în cadrul unit ii de cadastru verificarea interna. silvicultur .2. etc. ora ene ti sau municipale sunt abilitate. Dac se constat diferen e între suprafe ele înscrise în actele de proprietate i situa ia rezultat din m sur torile cadastrale. iar dup parcurgerea tuturor etapelor se efectueaz avizarea de c tre comisia interna de avizare. 2. con inutul de detaliu suferind modificari fa de cel folosit la registrele cadastrului funciar. potrivit legii. s in tiin eze proprietarii interesa i. dup caz. consiliile comunale. judec toriei teritoriale (biroul de c r ii funciare). urmând ca într-un anumit termen (30-60 zile) pe baza eventualelor contesta ii s se corecteze unele date pe baz de motiva ii bine justificate. a regiilor sau societ ilor care de in mari suprafe e de terenuri pe raza administrativ (agricultur .partea tehnic . 83 .zone cu densitate mare de parcele. se face afi area la sediul prim riei a foilor registrului proprietarilor. prim riei.

1 Generalit i Reprezint ansamblul de opera iuni. decât cele înscrise în documentele cadastrului general. potrivit legii. 2.3 Intre inerea lucr rilor de cadastru general 2. 84 . cu date din cadastrul general aduse la zi. registrele de taxe i impozite. eviden ele serviciilor de autoriz ri în construc ii.3. unitatea de cadastru pune la dispozi ia prim riei registrele cadastrale enumerate în Legea cadastrului i publicit ii imobiliare. În legatur cu obligativitatea folosirii datelor cadastrului general pe teritoriul Romaniei. aceea de reflectare permanent a realit ii din teren. prin care. transmite. precum i copii dup foile planurilor cadastrale la scar mare i dup planul cadastral de ansamblu iar la birourile de carte funciar . documentele cadastrale sunt puse de acord cu modific rile survenite pe teren de la data intoducerii cadastrului sau de la ultima actualizare a acestuia. terenuri sau construc ii. este necesar a arata c .Dupa efectuarea recep iei lucr rii de cadastru general. Lucr rile de întretinere ocup un loc important în activitatea unit ilor de cadastru. Aceast prevedere atrage cu sine obligativitatea înlocuirii datelor cu care se mai lucreaz în prezent la registrele agricole. constituie contraven ie i se sanc ioneaz cu amenda". "folosirea în documentele oficiale a altor date cu privire la proprietari. geodezie i cartografie jude ene întrucât prin aceste lucr ri se asigur una dintre cerin ele de baz ale documentelor cadastrului general i anume. fi ele centralizatoare cu partidele cadastrale pe proprietari i categorii de folosin . potrivit Legii cadastrului i publicit ii imobiliare.

) sau a aprob rilor de schimbare a categoriilor de folosin .2 inerea la zi sistematic (cotidian ) Se efectueaz pe baza actelor juridice care reglementeaz circula ia terenurilor (schimburi. conform cu Legea 7/1996 (Legea cadastrului i publicit ii imobiliare) periodicitatea este de cel mult 6 ani. 18/1991 si legii privind cadastrul general. Potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.cotidian i prin aducerea la zi periodic . . publicitatea imobiliara se ine la zi prin înscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza documenta iilor de amplasament i delimitare a bunurilor imobile. partaj ri. i recep ionate de OJCGC. elaborate în acest scop de persoane fizice i juridice autorizate. între inerea lucr rilor de cadastru general se face pe dou c i i anume. Recuperarea. prin inerea la zi sistematic . etc. circula ia terenurilor între persoanele fizice. când se va parcurge în mod obligatoriu întregul teritoriu administrativ i se va confrunta con inutul planurilor i al registrelor cadastrale cu situa ia real din teren i se vor înregistra toate elementele modificatoare. ocuparea temporar sau definitiv a terenurilor agricole. integrarea sau utilizarea datelor i documentelor rezultate în urma aplic rii Legii fondului funciar se va realiza de executantul 85 i a hotarelor.Din punct de vedere al modului de organizare.3. 2. Pân la introducerea Cadastrului General pe un teritoriu administrativ sau în perioada dintre inroducerea i între inerea acestuia. Oficiile de cadastru judetene au atribu ii de organe avizatoare sau aprobatoare în problemele schimburilor de terenuri. desmembrari prin vânz ri-cump r ri. schimbarea categoriilor de folosin furnizând datelor pentru înscrierea în c r ile funciare.

dar redactarea noilor edi ii ale registrelor cadastrale destinate prim riilor trebuie f cut dup etapa de aducere la zi (dupa vizualizarea situa iei din teren i actualizarea planurilor cadastrale). Desigur ca i în bazele de date . când de regula se realizeaz noi edi ii ale registrelor cadastrale. Este recomandabil ca operarea în documente a modific rilor s se faca numai la etapele de aducere la zi care au loc la 6 ani. In acest scop este posibil a se organiza câte un registru în care s se înscrie modific rile pentru fiecare intravilan i pentru extravilan înso ite de mapa cu documenetele i schi ele care au stat la baza aprob rilor ce vor impune ulterior operarea de modific ri în registrele i planurile cadastrale.dac s-ar manipula i corecta zilnic. în cadrul rela iilor speciale dintre institutia cadastrala i cea a c r ilor funciare este posibil a se pune de acord un mod de comunicare fluent a înscrisurilor care necesit operarea de modific ri în documenta ia cadastrului general. De fapt. în perioadele dintre opera iile de aducere la zi.6 ani) 86 . Operarea la aceste intervale este recomandat i pentru evitarea deterior rii documentelor cadastrale .3 inerea la zi periodic (perioada conform legii . O importan aparte trebuie acordat pentru modific rile generate de înscrierile la c r ile funciare. In paralel cu exercitarea acestor atribu ii.lucr rii numai dac acestea corespund din punct de vedere al calit ii i respect prevederile din normele tehnice elaborate de ONCGC.în special a planurilor cadastrale . sunt create condi ii pentru organizarea unui sistem de eviden a modificarilor care se produc la corpurile de proprietate izolate sau în zone cuprinzând grupuri de parcele i corpuri de proprietate pe baz de acte aprobatorii.care de regul sunt prevazute i cu func ii de actualizare . 2.se pot opera imediat modificarile de inere la zi sistematic în fisiere.3.

Pentru realizarea Cadastrului General. dac exista plan digital. Faza de preg tire i analizare a datelor din registrele i mapele de inere la zi sistematic . mai întâi în zonele cu procente mari de modific ri i stabilirea . care cuprinde: . .a categoriilor de lucr ri necesare. a programelor de lucru i ob inerea aprob rii acestora. . material plastic transparent.executarea lucr rilor de m sur tori topografice.recunoa terea terenului. mai întâi în zonele cu modific ri mari. fie sub form analogic (pe suport hârtie.întocmirea proiectului tehnic ( în cazul lucr rilor complexe ). OJCGC va pune la dispozi ia executantului lucr rilor documentele cadastrale existente în zona de lucru. Opera iile de aducere la zi se execut în trei faze distincte i anume: a. 87 . analizarea documenetelor de investi ii pentru lucr ri aplicate pe teren. notarea pe copiile planurilor cadastrale a parcelelor în care trebuie f cute verific rile. Faza lucr rilor de teren. inclusiv fotogrammetrice pentru care ar urma s se execute aerofotografieri i respectiv lucr rile de reperaj i descifrare a fotogramelor. fie sub form digital . b.dup caz. baz tare).

- executarea lucr rilor de protec ie a marcajelor punctelor de hotar i geodezice. c. Faza lucr rilor de birou, cuprinde: - calculele topografice - dup caz; - operarea tuturor modificarilor planimetrice i a categoriilor de folosin pe originalele planurilor cadastrale, cu respectarea regulilor de reprezentare a elementelor disparute i a celor ap rute pe teren; - completarea sau actualizarea numerot rii cadastrale; - întocmirea referatului de sinteza. La încheierea lucr rii, executantul este obligat s predea la OJCGC, documentele primite. Înainte de operarea modific rilor pentru actualizarea planurilor cadastrale existente, acestea se transformp, de c tre executantul lucrarilor, în form digital , prin digitizare sau scanare/vectorizare. Modificarile constatate în urma lucr rilor de actualizare vor fi f cute direct pe planul digital ob inut. Planurile cadastrale noi se realizeaz în formî digitalî. În referatul de sintez care se înainteaz prim riei se men ioneaza toate cazurile de modific ri care au avut loc f r baze legale i listele cu punctele de hotar i geodezice ale c ror marcaje au fost deteriorate, lucr rile de refacere sau protec ie, precum i eventualele m suri pentru sanc ionarea persoanelor vinovate pentru abateri de la prevederile legale. Prin instruc iunile tehnice de lucru elaborate de organul central de cadastru se precizeaz în detaliu modul de operare pe planurile i în registrele cadastrale, a modific rilor în cazul dispari iei sau a ad ugirilor elementelor de con inut planimetrice, a schimb rii numerelor cadastrale, categoriilor de folosin ale terenurilor, etc.

88

CAPITOLUL 3

3.1. Calcule topografice în lucr rile de cadastrare Ansamblul lucr rilor ce conduc la ob inerea planurilor i registrelor cadastrale este obiectivul de baz al cadastrului tehnic. Întocmirea, între inerea i actualizarea (reambalarea) documentelor cadastrale men ionate necesit parcurgerea unor lucr ri topografice care acoper aspectul cantitativ al cadastrului. Comas rile, parcel rile, dezmembr rile, rectific rile de hotare, calculul suprafe elor ce asigur între inerea cadastrului funciar sunt lucr ri practice solu ionate prin metode analitice, trigonometrico-geometrice sau grafice de c tre speciali tii topografi. 3.1.1. Calculul punctului pe segment Enun ul problemei. Se cere determinarea coordonatelor unui punct situat pe un segment de dreapt cunoscut, la o distan dat fa de unul din capetele segmentului.
X X2 2

Datele problemei. Se cunosc:

X11 X1 0

D11 1

11

( X 1 , X 2 ), (Y1 , Y2 ) ;
Y

se cer: ( X 11 , Y11 )

Y1

Y11

Y2

Fig. 3.1. Punct pe segment - 1, 2 puncte topografice cunoscute, din teren;
89

- 11, punct nou. a) Procedeul analitic (din coordonate) Calculul orient rii direc iei date: tg U12 ! (Y12 Y Y ! 2 1 (X 12 X 2  X 1 (3.1)

- dac (Y12 " 0, (X12 " 0 orientarea este 20. în cadranul I ( 0 U12 100 g ) i se calculeaz cu rela ia: U12 ! arctg - dac (Y12 " 0, (X12
X X2

Y2  Y1 X 2  X1

(3.1)/
U12 200 g )

0 orientarea este în cadranul II (100 g
2

N
(3.1)
(X1.11

U 12 ! 100 g  arctg

X 2  X1 Y2  Y1

X11 X1

U12

11

D1.11 1
(Y1.11

0

Y Y1 Y11 Y2

Fig. 3.2. Rezolvarea trigonometric a punctului pe segment III (200 g dac (Y12
U 12 300 g ) :

0, (X12

0,

orientarea

este

în

cadranul

U12 ! 200 g  arctg ( 300 g
U12

Y2  Y1 X 2  X1 orientarea este în

(3.1)/// cadranul IV

dac (Y12
400 g )

0, (X 2 " 0

U 12 ! 300 g  arctg

X2  X1 Y2  Y1

(3.1)IV

Se observ c U1.11 ! U12 , se calculeaz :
90

( ® X 1.11 ! D1.11 ™ cos U1.11 ¯ ( ° Y1.11 ! D1.11 ™ sin U1.11

(3.2)

i coordonatele absolute:
X ® 11 ! X 1  (X 1.11 ¯ Y °11 ! Y1  (Y1.11

(3.3)

Concluzionând:
( ® X 11 ! X 1  D1.11 ™ cos U1.11 ¯ ( ° Y11 ! Y1  D1.11 ™ sin U1.11

(3.4)

sau
Y Y ® arctg 2 1 , pentru Y2  Y1 " 0, X 2  X 1 " 0 ± X 2  X1 ± ± g X  X1 100  arctg 2 , pentru Y2  Y1 " 0 , X 2  X 1 0 ± Y2  Y1 ± ! X 1  D1.11 ™ cos ¯ ± g  arctg Y2  Y1 , pentru Y  Y 0, X  X 200 0 2 1 2 1 ± X 2  X1 ± X  X1 ± g 300  arctg 2 , pentru Y2  Y1 0 , X 2  X 1 " 0 ± Y2  Y1 °

X 11

(3.5) Y Y ® arctg 2 1 , pentru Y2  Y1 " 0, X 2  X 1 " 0 ± X 2  X1 ± ± g X  X1 100  arctg 2 , pentru Y2  Y1 " 0, X 2  X 1 0 ± Y2  Y1 ± Y11 ! Y1  1.11 ™ sin ¯ ± g  arctg Y2  Y1 , pentru Y  Y 0, X  X 0 200 2 1 2 1 ± X 2  X1 ± X  X1 ± g 300  arctg 2 , pentru Y2  Y1 0, X 2  X 1 " 0 ± Y2  Y1 ° b) Procedeul analitic (din raport de segmente)

¥

91

Punct pe segment situat înafara segmentului.12 ™ cos U12 (3.2 trebuie s fie nul : S1.11 ® X ± 11 ! X 1  D ( X 2  X 1 ) ± 12 ¯ ± ! Y  D1. 3.11.3.(X 12 X 2  X 1 ® ! cos U12 ! ± D12 D12 ± Se observ c ¯ ± U ! (Y12 ! Y2  Y1 sin ± 12 D12 D12 ° (3.13 ™ sin U12 .9) ¯ Y °12 ! Y1  D1. 005 D12 [m] 2 Observa ie. altfel prezentat: D1.11 ±12 D12 ° (3. înlocuind în (3.11 (Y  Y ) Y ±11 1 D12 2 1 ° (3. pe direc ia acestuia 92 X ® 13 ! X 1  D1.11 ™ D ± 12 ¯ ± ! Y  D ™ Y2  Y1 Y 1 1.7)/ Verificarea cotelor Aria triunghiului 1.7) sau.12 ™ sin U12 acestuia coordonatele acestora se vor calcula cu rela iile: X X2 X1 1 12 Y Y1 Y2 13 2 sau: 0 Fig.11. Dac punctele se g sesc pe direc ia segmentului. dar înafara X ® 12 ! X 1  D1.13 ™ cos U12 (3.6) deci.2) ob inem: X 2  X1 ® X ± 11 ! X 1  D1.10) ¯ Y °13 ! Y1  D1. (m 2 ) e T ! 0.2.

2 puncte cunoscute din teren .5) sau (3.Y13 ).1.Y12 ).1.2.7)/ se calculeaz coordonatele punctelor noi 11. Puncte pe segment Datele problemei: .13 .12  D12. 3.K .4.Y1 ).11  D11.1. Cu rela iile (3.se precizeaz : D1.3. Calculul coordonatelor punctului aflat la intersec ia a dou drepte (3. se face verificarea D1.2 ! D1. 13 puncte noi Solu ie: Se calculeaz U12 cu rela ia (3. D1.13 12 11 13 2 0 Fig.12 . Y11 ). ( X 13 . la distan a cunoscut fa de unul din capete. ( X 2 . 12.Y2 ) . S se determine coordonatele punctelor aflate pe un segment de dreapt cunoscut.1).13  K  Dn  1.se cer: ( X 11 .se cunosc ( X 1 . 12.11 . Calculul coordonatelor unui ir de puncte pe un segment Enun ul problemei.3.2 3. . D1.11. X X2 X13 X12 X11 X1 1 Y Y1 Y11 Y12 Y13 Y2 D1. 13 Observa ie.9) 93 . ( X 12 .

3.Y2 ) i pe dreapta D2 0 Y1 Y3 Fig.se cunoa te c D1 I D2 ! {21} . Punctele situate pe drepte. S se determine coordonatele punctului de intersec ie a dou dreapt concurente. segmente de 2 D1 Y21 Y2 Y4 Y Datele problemei.6 Intersec ia a dou segmente de dreapt într-un punct aflat pe ambele segmente ( X 3 . se intersecteaz în puncte unice. dou câte dou . a) Punctul de intersec ie se afl pe ambele segmente X XP D2 D1 P 0 YP Y Fig. Intersec ia a dou drepte genereaz un punct unic X D2 X4 X1 X21 X3 X2 3 1 21 4 Enun ul problemei. pot fi situate de o parte sau de alta a punctului de intersec ie.Perechile de puncte topografice formeaz direc ii (drepte) care. se cunosc: coordonatele punctelor aflate pe dreapta D1 ( X 1 . Y4 ) . existând urm toarele trei cazuri pentru care se prezint modalitatea de solu ionare. cu 94 . Y3 ). ( X 4 . Y1 ). de coordonate cunoscute. ( X 2 . 3.5. practic.

21 ! U12 ¯ U °3.21 ! 1.11)/ se ob ine coordonata Y21 .11)/ Y3  Y1 ! ( X 21  X 1 ) tg U12  ( X 21  X 3 ) tg U 34 Y3  Y1 ! X 21 tg U12  X 1 tg U12  X 21 tg U 34  X 3 tg U 34 X 21 (tg U12  tg U 34 ) ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U 34 X 21 ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U 34 tg U12  tg U 34 (3.21 X 21  X 3 ° de unde rezult (3. b) Punctul de intersec ie se afl pe unul dintre segmente i c) Punctul de intersec ie nu se afl pe cele dou segmente de dreapt care se intersecteaz 95 .21 X 21  X 1 ± ¯ ± U ! (Y3. Cu rela ia (3.condi ia c punctul 21 se g se te pe ambele drepte.21 ! Y21  Y3 ! tg U tg 34 ± 3. Solu ie.se cer: ( X 21 .1) se calculeaz U12 i U 34 .21 ! U 34 dar (3.11)/V (3.10) (Y Y Y ® tg U1. Y21 ) .21 ! 21 1 ! tg U12 ± (X 1.11) Y ®21  Y1 ! ( X 21  X 1 ) tg U12 ¯ Y °21  Y3 ! ( X 21  X 3 ) tg U 34 iar prin sc derea ecua iilor (3.21 (X 3. .11)V înlocuind X 21 într-una din rela iile (3.11)/// (3. apoi se tie c : U ®1.11)// (3.

unde 41  [12].31 ! U 34 .8. 3. 3. unde 31  [34] sau [12] i pentru cazul b) D1 I D2 ! {41} .11)/ pentru coordonata Y r mân valabile. similare.7 Intersec ia a dou segmente de dreapt într-un punct aflat pe unul din segmente Fig.31 ! U12 . U 3.11)V pentru coordonata X. Observa ie. 96 .X X1 X2 X4 X31 X3 3 1 2 31 4 X X1 X2 X41 X4 1 2 41 4 X3 3 0 Y1 Y3 Y2 Y31 Y4 Y 0 Y1 Y3 Y2 Y4 Y41 Y Fig. Intersec ia a dou segmente de dreapt într-un punct aflat înafara segmentelor Datele problemei. respectiv U1. În lucr rile [2]. În solu ionarea acestor cazuri se va observa c : U1.41 ! U12 .[34] .41 ! U 34 i deci rela iile (3. respectiv (3. [3] se prezint alte moduri de solu ionare a celor trei cazuri utilizând arii ale suprafe elor formate de cele cinci puncte (patru pe segmente plus unul punctul de intersec ie). U 3. cu precizarea c pentru cazul a) D1 I D2 ! {31} .

9. Afirma ie: orice dreapt din plan se intersecteaz cu ambele axe de coordonate. dat de punctele 1 i 2 cu axa OX. este o intersec ie de drepte cazul b) când se intersecteaz dreapta D1.1.11)V va transforma rela ia în: X 51 ! X 1 tg U12  Y1 tg U12 rela ie care rezult (3. Se cere s se g seasc coordonatele punctelor de intersec ie a unei drepte. Calculul coordonatelor unui punct de intersec ie al unei drepte cu cadrul rectangular al axelor de coordonate ale planului topografic Enun ul problemei. Y61 . Y2 ). 2  D1 X2 . respectiv Y Y1 Y2 Fig. 000 m.3. deoarece este evident c Y51 ! 0. Solu ie.4. 1.pentru coordonata X 51 . 000 m.se cer: X 51 . dat prin dou puncte de coordonate cunoscute cu axele OX respectiv OY de coordonate. date care înlocuite în rela ia (3. Y1 ).10. respectiv axa OY.1) i tiindu-se c U OX ! 0 iar X 0 ! 0. se cunosc ( X 1 . rezultând U12 din rela ia (3. practic.12} i din figura 3. X 61 ! 0 .din afirma ie rezult c : 0 D1 I OX ! {51} . Intersec ia unei drepte cu axele de coordonate D1 I OY ! {61} . Y1 ) . Se observ c . deci: . ( X 2 . X X1 51 1 Datele problemei: 2 61 se cunosc: ( X 1 . Y0 ! 0. dac not m cu E unghiul 97 . 3.

Deducerea coordonatelor intersec iei unei drepte cu axa OX X tg E !  ctg U12 .X N 51 1 X1 E U 12 (X1. Similar: Fig.51 de intersec ie a dreptei cu axa OY astfel E ! U12  100 g .51 Y1 Y1 tg U12 ! rezultând (3.51 Y1 (3.10.51 tg E ! deci X1 X1 ! (Y1.14)  ctg U12 ! ctgU12 ! X1 Y1  Y61 98 .51 Y1  tg U12 ! 61 Y61 (X 1.13) Y1 E dar Fig.61 Y61  Y1 X1 Y61  Y1 (3. 3. 3. iar tg E ! 2 ( X1. deci N 1 X1 U 12  ctg U12 ! i 2 E (X 1.11.12). Deducerea coordonatelor intersec iei dreptei cu axa OY Y1 X 1  X 1.

Calculul coordonatelor punctului de intersec ie a dou diagonale într-un patrulater oarecare X X1 X2 X3 X4 O Y4 4 Y1 Y3 Y2 Y 1 Enun ul Cunoscând vârfurilor 11 3 2 problemei. Observa ie. Y4 ) . ( X 4 . Fig.1. 3. deci 12 34 i 12 ! 34 . coordonatele unui patrulater de oarecare se cere s se calculeze coordonatele punctului intersec ie a diagonalelor. se precizeaz c : 12 I 34 ! {11} .tg U12 ! de unde Y1  Y61 X1 (3.15) Y61 ! Y1  X 1 tg U12 Observa ie.se cer: ( X 11 . Y11 ) . Datele problemei: . 3.se cunosc: ( X 1 . În lucr rile (1). (2) i (3) sunt prezentate i alte metode de calcul. Y3 ) .5. În aceste dou situa ii solu ia problemei nu difer de cazul general. 34 paralele sau/ i egale. Y2 ) . 99 . Intersec ia diagonalelor dintr-un patrulater oarecare ( X 3 . ( X 2 . un caz cunoscut este cel al dreptelor 12.12. Y1 ) .

3.11)V i (3.6.11 (Y13 ! (Y2. Se va observa c 1 cu 3 i 2 cu 4 formeaz dou drepte concurente.1. ( X 2 . respectiv 2 sunt egale (X 13 ! (X 2.11 ! 12 segmentele ce reprezint coordonatele relative ale punctelor 3 i 11 fa de 1.Solu ie. Y1 ) .se precizeaz : 3. ( X 3 .11)/.1.11 (3. iar punctul lor de intersec ie se g se te pe acestea.13.11 12 i 3. Drepte paralele Enun ul problemei: Se cere ca X X2 X11 X21 X1 X3 21 1 3 2 11 printr-un punct exterior unei drepte s se duc un segment de dreapt egal cu acesta i s coordonatele punctului de se calculeze i a a cap tului intersec ie diagonalelor patrulaterului format. Y3 ) . Y2 ) . Datele problemei: Y3 Y21 Y2 Y11 Y 0 Y1 Fig. iar coordonatele punctului 11 vor rezulta din rela iile (3.3 a.se cunosc ( X 1 . 3.15) 100 . Drepte paralele . deci suntem în cazul 3.

3.16)/ (3.11 X3 (Y13 Y 0 Y1 Y3 Y21 Y2 Y11 Fig.12.11. respectiv (3.X X2 X11 X21 X1 (X13 2 11 21 1 3 (Y3.11 (X2.3 .16)// 101 .15)// 1.2 ¯ ( ° Y3.21 (Y21.21 ! (Y21.2 X ® 21  X 3 ! X 2  X 21 ¯ Y °21  Y3 ! Y2  Y21 X  X3 ® X 21 ! 2 ± ± 2 ¯ ± ! Y2  Y3 Y ±21 ° 2 (3.15)/ X ® 11 ! X 3  X 2  X 1 ¯ Y °11 ! Y3  Y2  Y1 Deoarece diagonalele în paralelogramul format înjum t esc avem: 2. Calculul coordonatelor cap tului segmentului de dreapt paralel la o dreapt dat X ® 3 ! X 1 ! X 11  X 2 ¯ Y °3  Y1 ! Y11  Y2 respectiv (3.16) (3.21 ! (X 21..2 (Y2.2.3 se ( ® X 3.21 ! 21.

Solu ie.11 X 11  X 4 (3.17) (3.3 au aceea i orientare U 4. Fiind drepte paralele 4.2 ! {11} . 3. se precizeaz : 4. Se cer coordonatele punctului de intersec ie a dreptei paralele cu cealalt dreapt .3 ! Y11  Y4 Cea de-a doua ecua ie o ob inem din dreapta 1.3 .2 102 . Y4 ) punctul exterior.Y2 ).11 ! U 2.17)/ ( X 11  X 4 ) tg U 2.11 I 1.11 ! 11 4 (X 4. ( X 2 .11 i 2.3 ! Y Y (Y4. se cer: ( X 11 . 4.13.11 ! tg U 2. Y11 ). Intersec ia paralelei la o dreapt cu o dreapt concurent nun ul problemei. Datele problemei: se cunosc: ( X 1 .11 2. Se cunosc prin coordonatele punctelor de cap t dou drepte concurente iar printr-un punct exterior acestora se duce o dreapt paralel la una din segmentele concurente. Paralela dus dintr-un punct exterior la una dintre dou drepte concurente 2 X2 X11 X1 X4 X3 1 11 4 3 0 Y1 Y11 Y2 Y4 Y3 Y Fig.7.Y3 ) respectiv ( X 4 .3 tg U 4. ( X 3 .1.Y1 ).3.

11 X 11  X 1 (3.18)/ formeaz un sistem cu dou necunoscute (3.8. respectiv lungimea perpendicularei D32. Drepte perpendiculare. 3.11 ! tg U 1. prin reducere ( X 11  X 1 ) tg U1. Y3 Y2 Y Y1 - se cunosc: ( X 1 .3 ! Y4  Y1 X 11 ! Y4  Y1  X 1 tg U1. 3. Y3 ) 103 .18)/ rezultând Y11 .17)/ sau (3. S calculeze 2 se coordonatele X2 cap tului unei perpendiculare de lungime dat la o dreapt printr-un cap t al acesteia.2  tg U 2.3 B 2.18)/ ( X 11  X 1 ) tg U1.1 .19) Observa ie. Ridicarea unei perpendiculare dintrunul din capetele dreptei ( X 2 .2  X 4 tg U 2. Y11 .17)/ i (3. (3. Ridicarea unei perpendiculare la o X X3 dreapt dintr-unul dintre capete 3 D32 Enun ul problemei.Y1 ) . se cer: ( X 3 .tg U1.19)/ Cele dou ecua ii (3.3 Din ecua iile (3. - se precizeaz : 2. Fig.2  ( X 11  X 4 ) tg U 2. Y2 ) .3 tg U1.1.11 ! 11 1 (X 1. X1 0 1 Datele problemei.2 ! Y Y (Y1. În lucrarea [2] sunt prezentate alte modalit i de calcul a coordonatelor punctului de intersec ie.18) (3.14.2 ! Y11  Y1 X 11 .

Problema poate fi generalizat la a se ridica o dreapt U 34 ! U 41  100 g 00 c00 cc ! U 21  100 g00 c00 cc . respectiv U 21 .Solu ie.1 X1 0 1 (Y2. 104 .20) (3.3 3 N X2 U 2. 3. Din coordonate rezult observ c orient rile U12 . Se cer: ( X 4 .3 Y1 Y3 Y2 Y Fig. Solu ie.15. Y4 ) . Se X X3 (X2. în acest caz din enun ul problemei E ! 100 g 00 c00 cc . Solu ionarea grafic a ridic rii unei perpendiculare la o drept din unul din capete U 23 ! U 21  E . ( ® X 23 ! D23 ™ cosU 23 ¯ ( ° Y23 ! D23 ™ sin U 23 X ® 3 ! X 2  (X 23 ¯ Y °3 ! Y2  (Y23 sub un unghi E dat din cap tul unei alte drepte.21) Observa ie.3 E 2 U 2. Dreptele fiind perpendiculare (3.

Se cere s se calculeze coordonatele punctului de intersec ie a unei paralele. distan dus la o dat .19. X X1 X4 X2 X3 0 Y2 Y4 Y1 Y3 2 4 D D1 3 Y 1 Enun ul problemei. distan a dintre dreptele D1 i 23 fiind D.1.27) sin E ! D (3.18. Y1 ) .(Y34 Y4  Y3 ® tg ± U 34 ! (X ! X  X ± 34 4 3 ¯ ± U ! (Y14 ! Y4  Y1 tg ± 14 (X 14 X 4  X 1 ° sistem cu dou ecua ii i dou necunoscute X 4 . (2) i (3) prezint alte modalit i de solu ionare. 3.9. D1 P 23 . Y4 ) . Y2 ) . 3. Lucr rile (1). Se cunosc ( X 1 . D. D1 I 12 ! {4} . Cap t de drum Datele problemei. la o latur a unui cap t de drum cu cealalt latur . ( X 2 . ( X 4 . Solu ie. Dup calcularea orient rilor U 21 . Fig.26) Observa ie.28) D24 0 Y4 Fig. Cap t de drum. Y4 . (3. ( X 3 .U 23 se poate calcula: 3 Y 5 E ! U 23  U 21 (3. Y3 ) . Se precizeaz . 3. Calculul coordonatelor cap tului de drum 105 . X 1 X4 4 2 E D Se cer.

pentru cel de-al doilea drum se cunosc o latur ( X 2 .28)/ (3. ( X 3 . X 1 5 2 4 6 D2 3 D1 D1 (3. D1 I D 2 ! {6} . ( X 2 .19. Y3 ) i l imea drumului D2. 106 . Se cere calcularea coordonatelor punctului de intersec ie a dou drumuri ci laturi precizate.30) D2 Y 0 Fig. Se cunosc: pentru primul drum se cunosc o latur l imea drumului D1.1. D 2 I 12 ! {5} .D24 ! D sin E (3.10. Frântur de drum Enun ul problemei.29) ( ® X 24 ! D24 cosU 24 ¯ ( ° Y24 ! D24 sin U 24 unde: U 24 ! U 21 X ® 4 ! X 2  (X 24 ¯ Y °4 ! Y2  (Y24 3. D 2 P 23 . ( X 1 . D1 P12 . Y2 ) i D1 I 23 ! {4} . Y2 ) . 12 I 23 ! {2} . Frânturi de drum. Datele problemei. Se precizeaz . 3.Y1 ) .

3. Dreptele fiind paralele dou câte dou : U D1 ! U 46 ! U 21 U D2 ! U 56 ! U 23 i de asemenea (3. Y6 ) Solu ie.Se cer.20. Y4 ) . Y5 ) . ( X 6 .1. Y 0 Fig. Generalizarea capetelor i frânturilor de drum 2 X 1 8 7 3 9 10 D2 4 D2 D1 D1 (3.32) a calculului ( ® X 46 ! D46 cosU 46 ! D25 cosU 21 ¯ ( ° Y46 ! D46 sin U 46 ! D25 sin U 25 X ® 6 ! X 4  (X 46 ¯ Y °6 ! Y4  (Y46 Observa ii. Capete i frânturi de drum. cazul general 107 .33) (3. ( X 5 . 3. Ca în cazul precedent se calculeaz coordonatele cap tului de drum 4 apoi a cap tului de drum 5.31) D24 ! D56 D25 ! D46 distan ele D24 i D25 fiind calculate în etapa anterioar coordonatelor punctelor 4 i 5.11. ( X 4 .34) coordonatele se pot verifica cu rela ii similare luând punctul 5 ca origine. Apoi: (3.

Enun ul problemei. Se cere s se calculeze coordonatele vârfului, capetelor cunoscute. Datele problemei. Se cunosc: pentru primul drum, orientarea laturilor U12 ! U D1 i l imea D1, cât i dou puncte pe uns dintre laturi prin coordonatele ( X 1 , Y1 ) , i frânturilor de drum a dou drumuri de direc ie i l imi

( X 2 , Y2 ) , respectiv
pentru al doilea drum U 34 ! U D 2 , D2, ( X 3 , Y3 ) , ( X 4 , Y4 )

Observa ie. Cunoscând orientarea laturei 12 este suficient cunoa terea coordonatelor punctului 1, respectiv 3 pentru latura 34. Se precizeaz .

21 I 43 ! {7} ,

D1 I 34 ! {9} ,

D 2 I 12 ! {8} ,

D1 I D 2 ! {10} .
Se cer. ( X 7 , Y7 ) , ( X 8 , Y8 ) , ( X 9 , Y9 ) , ( X 10 , Y10 ) . Solu ie. Cunoscând orient rile U12 i U 34

U17 ! U12 U 37 ! U 34 (Y Y Y ® tg U17 ! tg U12 ! 17 ! 7 1 ± (X 17 X 7  X 1 ± ¯ ± U ! tg U ! (Y37 ! Y7  Y3 tg 34 ± 37 (X 37 X 7  X 3 °

(3.34)

(3.35)

rezult dou ecua ii cu dou necunoscute, ( X 7 , Y7 ) care se pot deduce prin solu ionarea sistemului. Mai departe, problema se poate solu iona ca în cazul anterior.

108

3.1.12. Capete i frânturi de drum impuse Enun ul problemei. S se calculeze elementele unui drum proiectat, de l ime cunoscut a c rui direc ie formeaz cu un drum cunoscut un unghi dat. S se calculeze capetele i frânturile celor dou drumuri.

X 1 D1 3

D1

2 6 4

E

7

8 D2

9 D2

Y 0

Fig. 3.22. Impunerea condi iilor de intersec ie a laturilor a dou drumuri

Datele problemei. Se cunosc: - ( X 1 ,Y1 ) , ( X 2 , Y2 ) , D1 eventual prin punctele 3 i 4 pentru primul drum, se d unghiul E i l imea celui de-al doilea drum D2. Se precizeaz . D1 P12 , S 12, D2 ! E , capetele de drum sunt 5 i 6 iar frântura punctul 7. Se cer. coordonatele punctelor 5, 6, 7, eventual coordonatele unor alte puncte pe laturile drumului proiectat 8 i 9, dac se cunosc distan ele D28 i D59. Solu ie. Cititorul are acum cuno tin ele necesare solu ion rii problemei.
109

3.1.13. Deta ri de suprafe e. Considera ii generale. Deta area reprezint ac iunea de împ r ire a unei suprafe e de teren în dou (sau mai multe) suprafe e. Practic, problema este solu ionat prin cunoa terea liniei (liniilor) de deta are, rezolvându-se urm toarele dou condi ii: 1. Condi ia de pozi ie impus ± linia de deta are trebuie s treac printr-un punct obligat (sau s 2. Condi ia de suprafa mai mare, S. 3.1.14. Deta area unei suprafe e printr-un punct obligat, care reprezint un vârf al poligonului. Cazul unui triunghi. Se va demonstra c în orice poligon deta area de acest tip se reduce la deta area unui triunghi.
X X2 Sp S 3 1
E

îndeplineasc

o alt

condi ie

impus (paralelism, unghi, distan , propor ionalitate etc.); impus ± linia de deta are trebuie s poligonal delimiteze o suprafa , Sp, precizat dintr-o suprafa

Enun ul problemei.
2

S se deta eze într-un triunghi dat o suprafa proiectat ,Sp, cu o linie ce trece prin unul din vârfurile triunghiului. Datele problemei. Se cunosc:

X3 X4 X1

4

( X 1 ,Y1 ) , ( X 2 , Y2 ) , ( X 3 , Y3 ) .
Y3 Y

0

Y1

Y2 Y4

Se precizeaz . Sp suprafa

i faptul c aceast

dreapta care deta eaz

trece prin vârful 2 al

Fig. 3.23. Deta area în triunghi dac punctul obligat este un vârf
al triunghiului

triunghiului, 34 I 123 ! {S p } . Se cer. ( X 4 , Y4 ) .

Solu ie. Se tie c
110

Sp !
i deoarece

1 D12 ™ D14 ™ sin E 2

(3.37)

2 2 D12 ! (X 12  (Y12

(3.38) (3.39)

E ! U13  U 12 g

iar orient rile U12 i U13 rezult din coordonatele punctelor 1, 2, 3 singura necunoscut va rezulta:

D14 !
apoi

2S p D12 ™ sin E

,

(3.37)/

( ® X 14 ! D14 cosU14 ¯ ( ° Y14 ! D14 sin U14
unde U14 ! U13 ,

(3.40)

X ® 4 ! X 1  (X 14 ¯ Y °4 ! Y1  (14
Observa ii.

(3.41)

3.1.15. Deta area unei suprafe e date într-un poligon printr-un vârf al acestuia. Cazul unui poligon oarecare, varianta interioar . Enun ul problemei. Se cere s se deta eze o suprafa dat , Sp, întrun poligon oarecare printr-un vârf al acestuia, având ca baz latura ce trece prin acel vârf, punctul de deta are aflându-se pe o latur al turat acesteia. Datele probleme. Se cunosc ( X 1 , Y1 ) ,..., ( X 5 , Y5 ) .

111

Se precizeaz . Sp i faptul c dreapta care deta eaz suprafa a trece prin vârful 1 i formeaz cu latura 15 suprafa a deta at iar punctul de deta are 6 apar ine dreptei 54.

X X1 Sp X2 S X5 X3 X5 X4 5 6 4 Y5 Y6 Y1 Y4 Y 3 2 1

0

Fig. 3.24. Deta area într-un poligon oarecare printr-un vârf al acestuia, varianta interioar

( S156

S154 )

Solu ie. Unind punctul 1 cu punctul 4 se formeaz triunghiul 154, solu ionarea problemei fiind similar cazului precedent.

3.1.16. Deta area unei suprafe e date într-un poligon printr-un vârf al acestuia. Cazul unui poligon oarecare, varianta exterioar .

112

punctul de deta are aflându-se pe o latur oarecare a poligonului. varianta exterioar Enun ul problemei.1.1. similare cazului precedent.43) 3. 154 se pot calcula prin metoda analitic . practic în triunghiul 134. Cazuri expeditive de deta are în poligon cu un punct obligat care este vârf al poligonului. Datele problemei. Ariile triunghiurilor 165.17 în poligonul 1234.42) (3. Se scad suprafe ele triunghiurilor 165. Sp. Deta area într-un poligon oarecare printr-un vârf al acestuia.17. din coordonate utilizând una din rela iile: 1 n S ! § X i (Yi 1  Yi 1 ) 2 i !1 S! 1 n §Yi ( X i1  X i1 ) 2 i !1 (3. rezolvarea reducându-se acum la deta area de tip 3. S se stabileasc pozi ia pe teren a unui 113 . Enun ul problemei. Se cere s se deta eze o suprafa . Observa ie. într-un poligon oarecare. 154 din suprafa a Sp. 3. Solu ie.X Sp 6 S 5 X7 X4 0 7 4 Y4 Y7 Y 3 1 2 Fig. Cazul unui triunghi.25.

i K (pentru cazul în discu ie nefiind necesar . Distan a D34. U 32 ! 100 g 00c 00cc într-un sistem de coordonate simulat . Deta area în triunghi.se m soar pe teren D12 . deta area f cându-se printr-un vârf F Sp E al triunghiului. S K 2 4 Datele problemei.se calculeaz orientarea laturii 31: U 31 ! U 32  E .coordonatele punctului 1 rezult din rela iile: (3. 000 m.26. 000 m. se precizeaz suprafe ei Sp.45) 114 . Varianta 10 analitic .44) similar unghiurile F cunoa terea acestora). 2 i 3 f r a se cunoa te coordonatele acestora. . cazul expeditiv Se precizeaz . Solu ie. Se cunosc: pozi ia în teren a punctelor 1. D31 se presupune c X 3 ! 1000. 3. Se cere. Y3 ! 1000.punct de deta are într-un triunghi 1 format din trei puncte pe teren. m rimea 3 Fig. Dreapta de deta are trece prin vârful 1 i are cap tul în punctul 4 aflat pe latura 32.se calculeaz unghiurile triunghiului cu rela ia derivat din teorema cosinusului: 2 2 2 D31  D32  D12 cosE ! 2 D31 ™ D32 (3. D23 .

deci (3. a) metoda unghiului întins de laturile triunghiului deta at 1 .se tie c : 115 . cazul expeditiv.44) unghiul E . b) metoda liniar .16.( ® X 31 ! D31 ™ cosU 31 ¯ ( ° Y31 ! D31 ™ sin U 31 X ® 1 ! X 3  (X 31 ¯ Y °1 ! Y3  (Y31 Similar (3. Varianta 20 trigonometric .47)/ De la aceast faz cazul s-a transformat într-o problem de tipul 3.se calculeaz cu rela ia (3. Deta area în triunghi. cosU 32 ! 1 . 3. sin U 32 ! 0. solu ia trigonometric va rezulta singura necunoscut D34.27. Sp E S 2 4 .46)// (3.46)/ ( ® X 32 ! 0 ¯ ( ° Y32 ! D32 X ® 2 ! X 3  (X 32 ¯ Y °2 ! Y3  (Y32 (3.1.46) (3.cum 3 Sp ! (3.48) 1 D13 ™ D34 ™ sin E 2 Fig.47) ( ® X 32 ! D32 ™ cosU 32 ¯ ( ° Y32 ! D32 ™ sin U 32 dar U 32 ! 100 g 00c 00 cc .

Datele problemei.49) D34 ! Sp S (3. Se cere. 116 . S se g seasc pozi ia punctului de deta are pe perimetrul poligonului.28. pozi ia în teren a punctului 7.D34 S134 S p ! ! D32 S123 S i rezult direct (3. Solu ie. 3. Punctele 1 ± 6 aflate pe teren formeaz suprafa suprafa proiectat o S din care trebuie s se deta eze cu o latur ce trece prin vârf o Sp. Se precizeaz . ini ial se cunoa te doar pozi ia în teren a punctelor ce formeaz poligonul i suprafa a ce trebuie deta at ..18.1. suprafa a deta at având ca baz latura 16. a) Metoda riguroas .50) 3. Deta area expeditiv printr-o latur ce trece printr-un vârf al unui poligon oarecare Enun ul problemei. Deta area expeditiv printr-o latur ce trece printrun vârf al unui pologon oarecare Sp 6 2 S 5 7 4 3 1 Fig. latura de deta are va trece prin vârful 1.

29. Se m soar laturile poligonului i unghiurile pe care le formeaz aceste laturi cu teodolitul. Aplicarea metodei trigonometrice Solu ie.se construie te un sistem de coordonate conferind unui vârf al poligonului coordonate arbitrare i acordând o m rime arbitrar orient rii unei laturi ® 5 ! 1000..de exemplu ¯Y5 ! 1000. 3.1. cazul se transform astfel într-o problem de tip 3. 000 m X ± . b) Metoda trigonometric . ± g c cc U °56 ! 00 00 00 printr-o drumuire planimetric în circuit se determin coordonatele celorlalte vârfuri ale poligonului.17 în func ie de m ârimea Sp în raport cu m rimea triunghiului care are ca baz latura 16. Dac nu exist posibilitatea m sur rii unghiurilor 117 . L E1 I1 5 E E2 E3 E4 F 2 I H I2 H1 4 K 3 H2 Fig. 000 m . Se porne te de la premisa c suprafa a S are o m rime i. 6 1 necunoscut nu se cunoa te latura pe care se va g si punctul de deta are 7. deci.

56) se vor calcula suprafe ele triunghiurilor ce au ca vârf comun vârful de deta are. Dac Sp S156 suntem în cazul 3.30) m surând pe cele dou laturi ce formeaz unghiul distan e fixe de m rime d.54) I 2 ! I  I1 i ci D15 . 14. 3. Aplicând teorema sinusului în triunghiul format: 1 d E 6 l 2 Fig.19. 3.E 3 .52) (3.55) S156 ! 1 D16 ™ D15 ™ sin E1 2 (3. Având aceste elemente cu rela ii de tipul: (3. I1 ! 1800  (L  E1 ) În triunghiul 154 avem.53) D56 D D ! 15   sin E1 ! 56 sin L sin E1 sin L D15 rezultând unghiul E1 .E 2 . acum (3.acestea pot fi determinate (fig. 000 m) i latura subîntins l. apoi H 1 etc.larea unui unghi prin m surarea laturilor d 2d 2  l 2 cosE ! 2d 2 (3.30.51) Se calculeaz apoi lungimea axelor 15. din aproape în aproape. 13 i m rimea unghiurilor E1 . .în 165 2 2 D15 ! D16  D56  2 D16 ™ D56 ™ cosL (3.1.E 4 . (de exemplu: d ! 10. D54 i I 2 se vor calcula similar E 2 i D14 . iar dac 118 .

S se calculeze cap tului coordonatele laturei de deta are a unei suprafe e Sp 5 proiectat într-un triunghi.32. ( X 2 . Se 0 Y3 Y2 Y Y5 Y1 Y4 cunosc ( X 1 . i ( X 4 . Datele problemei. 3. Y2 ) . dac trece latura de deta are printr-un punct obligat aflat pe o latur a triunghiului.19. Fig. 3.31. Deta area unei suprafe e într-un poligon printr-un punct obligat ce se g se te pe una dintre laturi. 1 6 2 S147 ! S p  ( S156  S154 ) (3.56) i r mâne de deta at suprafa a S147 în triunghiul 143. cazul unui triunghi X 1 X1 X4 X5 X2 X3 3 Sp 4 S 2 Enun ul problemei. Transformarea deta rii în poligon oarecare în deta are în triunghi 3. Y3 ) D14 .1. 5 7 4 3 Fig. Y4 ) sau .S p " S156 transform m prin sc derea suprafe elor de triunghiuri complete cuprinse în Sp din acesta. Y1 ) . Deta area în triunghi printr-un punct obligat aflat pe o latur a triunghiului 119 ( X 3 .

2 i 3.1. Cunoscând distan a D14 3. 13. Solu ie.Se precizeaz .58) 1 D14 ™ D15 sin E 2 2S p D14 ™ sin E D15 ! (3. (3. E ! U13  U 12 Sp ! de unde (3. cât i m rimea suprafe ei deta ate Sp.59) (3.60) 3.1.cazul unui poligon oarecare Enun ul problemei. Se deta eaz spre vârful 1 suprafa a Sp. prin punctul 4 aflat pe latura 12.57) (3.22.16. Se cer.58)/ i apoi coordonatele punctului 5 ( ® X 15 ! D15 cosU15 ! D15 cosU13 ¯ ( ° Y15 ! D15 sin U15 ! D15 sin U13 X ® 5 ! X 1  (X 15 ¯ Y °5 ! Y1  (Y15 laturi. ( X 5 . Y5 ) punctul de intersec ie a dreptei de deta are cu cealalt latur . solu ia problemei se va ob ine ca în cazul U12 i U13 se ob in din coordonatele punctelor 1. 120 prinytr-un punct aflat pe una din . Deta area unei suprafe e printr-un punct aflat pe una din Într-un S se Sp poligon oarecare de suprafa cere s se deta eze o suprafa laturi. i unghiul E în vârful 1.

cazul unui triunghi 121 triunghi i coordonatele unui . cazul unui triunghi X X4 X1 3 X3 X5 X6 X2 0 Y3 1 Enun ul problemei.1. în col urilor acest caz Fig. Y7 ) .42).34. Se cunosc coordonatele poligonului. cazul 3.43). Solu ionarea deta rilor expeditive de acest tip devine previzionat având la dispozi ie celelalte exemple.16. Observa ie. 2 4 Se precizeaz . 3. Problema poate fi redus la o deta are în triunghi dac se ob ine: S 657 ! S p  S 456 (3.20 Deta area unei suprafe e printr-un punct obligat aflat în afara suprafe ei de deta at. ( X 7 . 6 3 Fig. Acum trebuie deta at suprafa a S 657 .61) suprafa a S 456 calculându-se analitic cu rela iile (3. 3.33. având ca baz latura 64 se cere s se deta eze suprafa a Sp. Punctul obligat înafara suprafe ei de deta at. Datele problemei. prin vârful 6 în triunghiul 561.1. Cazul unui poligon oarecare Solu ie. printr-un punct S 6 5 2 Y1 Y6 Y5 Y2 Y4 Y obligat suprafe ei S. respectiv 6.7 5 Sp S 1 Datele problemei. Se cer. Se cere 4 s se deta eze într-o suprafa poligonal S situat o suprafa în afara proiectat Sp. Se cunosc coordonatele X i Y ale punctelor 1 ± 5. (3. 3.

Se observ c de la punctul 4 se poate deta a o suprafa de m rimea Sp atât spre vârful 3 cât i spre vârful 2. direc ia spre care se face deta area. se analizeaz trei posibilit i de solu ionare. Se precizeaz .63) 122 . Solu ie. coordonatele punctelor 5 i 6 care delimiteaz cu vârful 2 suprafa a Sp. Se cer. Metoda 10.punct exterior prin care trece dreapta cu care se face deta area suprafe ei Sp. cititorul având la dispozi ie s aleag acea metod pe care o consider mai potrivit cazului pe care îl treteaz . Problema prezint un grad de complexitate mai ridicat decât problemele anterioare.62) se pot scrie referitor la ariile triunghiurilor formate: 1 ® S p ! D25 ™ D26 ™ sin E ± 2 ± ± ! 1 D ™ D ™ sin F S ± 254 24 25 2 ¯ ± 1 S ± 264 ! D24 ™ D26 ™ sin K 2 ± S ± p ! S264  S 254 ° (1) (2) (3) (4) (3. Cu ajutorul rela iilor de suprafa de tip: S! 1 ab sin C 2 (3.

x i y. (3. c .66)/ a sin E sin F y 2  2 S p sin E ™ y  2 aS p sin K ! 0 (3. alegerea i codificarea necunoscutelor Înlocuind în rela iile (1) ± (4).63) distan ele cu a. laturile triunghiului deta at.65) înlocuind necunoscuta x în cea de-a doua ecua ie ob inem: 2™ Sp ¸ 1¨ Sp ! ©a ™ sin K  a ™ y ™ sin F ¹ 2 ª y sin E º (3. în fapt. Din prima rela ie: x! 2™ Sp y sin E (3.64) S-a ob inut un sistem de dou ecua ii cu dou necunoscute. Punctul exterior.66)// 123 . ob inem: 1 ® S p ! x ™ y ™ sin E ± ± 2 ¯ ± ! 1 ( a ™ x sin K  a ™ y sin F ) S ±p 2 ° ultima rela ie ob inându-se prin utilizarea rela iilor (2) ± (4).35.66) 2 y sin E ™ S p ! 2aS p sin K  ay 2 sin E sin F (3.X 4 1 X 4 a 3 S 6 5 K F E 5 y x F E K 2 Y 2 Y Fig. 3. b. grupa (3.

¸¸ ¹¹ º¹ ¹ ¹ ¹ º (3.67)/ ¨ 2a 2 sin F sin K ™ ©1  1  © S p sin E ª ¸ ¹ (3.69) . din rela ia (3. În func ie de m rimile ini iale rela iile vor fi: ® S 1 ¨ 2 D24 sin F sin K ± 25 ! p ™ D ©1  1  D24 sin F © S p sin E ± ª ¯ 2 ™ Sp ± D26 ! ± D25 sin E ° Coordonatele punctelor de deta are ob inându-se cu rela iile: ¸ ¹ ¹ º (3.66)/// ¨ ¨ 2 S p sin K © 4© Sp sin E sin F © y1 ! ™ ©1  1  ª 2 a sin F ¨ 2S p ¸ © © a sin F ¹ © ª º ª va fi negativ.65) rezultând x.67)// ¹ º rela ie care d m rimea segmentului D25 .sau y2  de unde rela iile: 2S p sin E a sin F y 2 S p sin K sin E sin F !0 (3. adic segmentul D26 .68) ( ® X 25 ! D25 cosU 25 ! D25 cosU 21 ¯ ( ° Y25 ! D25 sin U 25 ! D25 sin U 21 124 (3.67) respectiv varianta cu () care nu are sens deoarece termenul din parantez ¨ 2S p sin K 8 © S 1 © sin E sin F y1 ! p ™ ™ 1 1 4S p a sin F © © 2 © a sin 2 F ª y1 ! Sp 1 a sin F ™ ¸ ¹ ¹ ¹ ¹ ¹ º (3.

Coordonatele punctului pe segment Y 125 .71) (3. 0 Fig.73) Dik cu a: Dij a( X j  X i ) ! X k  X i de unde X j  Xi X j Dij X k ! X i  a( X j  X i ) respectiv Dik i AY  Y k i Yj  Yi Xk  Xi Yk ! Yi  a (Y j  Yi ) .72) Metoda 20. 3.35. prin utilizarea rela iilor de punct de pe segment. Dik X k  X i Yk  Yi ! ! Dij X j  X i Y j  Yi notând raportul (3.X ® 5 ! X 2  (X 25 ¯ Y °5 ! Y2  (Y25 respectiv (3.70) ( ® X 26 ! D26 cosU 26 ! D26 cosU 23 ¯ ( ° Y26 ! D26 sin U 26 ! D26 sin U 23 X ® 6 ! X 2  (X 26 ¯ Y °6 ! Y2  (Y26 Pentru un punct k situat pe un segment se poate scrie: (3.

S462 ! a2 S3 D23 S3 D25 S 235 ! D21 S1 S D26 ! p D23 S 235 (3.75) ¯ Y °6 ! Y2  a2 (Y3  Y2 ) a1 ! D25 D . în triunghiul 235: (3. S 452 ! a1S 2 D21 S2 D26 S 462 ! .79) (3. D21 D23 Not m suprafe ele cunoscute (formate din puncte cu coordonate cunoscute): S123 ! S1 S 421 ! S 2 S 423 ! S 3 În triunghiul 421 se poate scrie: a1 ! iar în triunghiul 423: D25 S 452 ! .78)/ S 235 ! S1 ™ a1 126 .74) ¯ Y5 ! Y2  a1 (Y1  Y2 ) ° X ® 6 ! X 2  a2 ( X 3  X 2 ) (3.76) a2 ! iar în triunghiul 123: (3.78) a2 ! (3.77) a1 ! respectiv. a2 ! 26 fiind necunoscute.adaptând aceste rela ii la triunghiul 123: X ® 5 ! X 2  a1 ( X 1  X 2 ) (3.

71). 4 i implicit orient rile laturilor 12 i 13 nu cunoa tem orientarea laturei de deta are 46. (3.69). (3.79)/ S1 ™ a1 ! de unde (3. (3. similar cazului precedent putem scoate necunoscuta a1 în func ie de a2 i înlocuind-o în (3.70). iar intersec ia dreptelor 46 cu 13 d punctul 6. avem: (3.82) de unde. Metoda 30.79) rezultând: D25 ! a1 ™ D21 D26 ! a2 ™ D23 punctelor de deta are 5 i 6. (3.72) rezultând coordonatele Intersectând dreptele 46 cu 12 se ob ine punctul 5. Dar.78).79)// respectiv rela iile (3.81) S1 ™ a1 ™ a2 ! a1  S 2  a2 S3 (3.81) cu (3.80)/ ob inem a1 .80)/. 3.S 235 ! Sp a2 Sp a2 (3. Notând cu I unghiul: I ! U 43  U 46 .77) i (3. 2. Cu prima parte a rela iilor (3. de i cunoa tem coordonatele punctelor 1.76) rezult chiar suprafa a S p : (3. deci: U 46 ! U 43  I (3.80)/ ob inem a2 . prin intersec ie înainte. (3.80) S p ! S1 ™ a1 ™ a2 Sc zând rela iile (3.78)// (3. respectiv scoate necunoscuta a2 func ie de a1 i înlocuind-o în (2.80) 127 .80)/ S p ! S 462  S 452 ! a1S 2  a 2S 3 Egalând (3.

82) ( X 7  X 1 ) ™ tg U12 ! Y7  Y1 ( X 7  X 3 ) ™ tg U 34 ! Y7  Y3 (3. Notând cu s ! S3657 o s calcul m: s ! S 436  S 475 ! S 237  S p În cazul cunoa terii unei laturi suprafe ei se poate face cu rela ia: (3.83) iar Y7 va rezulta prin înlocuirea lui X 7 în una din ecua iile (3.36 Aplicarea intersec iei înainte (3.X 1 7 a [ 5 F 6 Sp 2 0 I 4 F ! U 32  U 34 [ ! U12  U 34 rezulta prin (3.82)/ ( X 7  X 1 ) ™ tgU12  ( X 7  X 3 ) ™ tg U 34 ! Y3  Y1 X 7 (tg U12  tg U 34 ) ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U 34 X7 ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U34 tg U12  tg U 34 (3.81) Coordonatele punctului 7 vor intersec ia dreptelor 12 cu 34 3 tg U12 ! tg U 34 ! (Y17 Y Y ! 7 1 (X 17 X 7  X 1 Y Y (Y37 ! 7 3 (X 37 X 7  X 3 Y Fig.84) i a unghiurilor unui triunghi calculul S ABC ! 1 2 sin B sin C a 2 sin A 128 (3.85) .82)/. 3.

unde a ! D47 . sin A ! sin( B  C ) .Cum A ! 1800  ( B  C ) .86) 1 (a  b) 2 ! ( D43 ) ! ctg I  ctg F ctg I  ctg F 2 2S 475 (3.84) 1 a2 ! ( D47 ) ! ctg I  ctg [ ctg I  ctg [ 2 ( a  b) 2 a2  !s ctg I  ctg F ctg I  ctg [ i aducând la acela i numitor rezult (ctg I  ctg [ )(a  b)2  (ctg I  ctg F )a 2 ! (ctg I  ctg [ )(ctg I  ctg F )s 2 singura necunoscut este [ .87) Aplicând (3.85)/ 1 2 sin B sin C 1 2 1 a ! a 2 sin( B  C ) 2 ctg B  ctg C aplicând rela ia (3. rela ia devenind S ABC ! (3. b ! D37 rezult : 2S 436 (3. [( a  b) 2  a 2 ] ™ ctg I  ctg [ ( a  b)2  ctg F a2 ! (ctg I )2 s2  ctg I ctg F s2   ctg [ ctg I s 2  ctg [ ctg F s 2 s 2 ™ (ctg I )2  [ctg F ™ s 2  ctg[ ™ s 2  a 2  (a  b )2 ]ctg I  ctg [ ctg F ™ s 2   ctg [ (a  b) 2  ctg F a 2 ! 0 ecua ie de forma 129 .85)/ în triunghiurile 436 i 475 i notând D43 ! a  b .

Deta area unei suprafe e printr-un punct obligat aflat în afara suprafe ei de deta at într-un patrulater oarecare X 1 6 8 4 Sp 2 I 5 Enun ul datele problemei.90) 130 . Deta area prin punct obligat exterior într-un patrulater oarecare S p ! S1  S2 (3.21. calculând 3 S2 mai întâi coordonatele punctului 8 prin intersectarea dreptelor 12 cu 53. Se observ apoi c : 0 Y Fig. problemei i sunt similare cazului anterior. În continuare cu rela ia (3. 3.80) se calculeaz U 46 i cunoscând orient rile 46. respectiv 6. 7 S1 Se observ c solu ionarea se ridic la cazul triunghiului. dedus din rela ia: U 57 ! U 53  I (3. 3.88) u or de solu ionat. prin intersec ia acestora rezult coordonatele punctelor 5. forma suprafe ei în care se opereaz deta area fiind un patrulater oarecare.89) solu ionarea în continuare axându-se pe aflarea orient rii dreptei 57. 12 respectiv 13.A(ctg I )2  B ctg I  C ! 0 (3.1.37.

Deta area unei suprafe e într-un patrulater oarecare printr-o dreapt oarecare integral latura 34 par ial laturile 14 i 23.1. 40. 3. cu orientarea diferit de cea a 131 . 10. suprafa a s con in i enun at problema are o infinitate chiar dac faptul deta at c de se specific 4 0 Y Fig. În cazul unei suprafe e cu contur sinuos aceasta poate fi ini ial generalizat transformând-o în poligon. Astfel solu ii. metoda 30. Se pot aplica i primele dou metode. de oarecare 6 3 S 1 suprafa într-un cu o dreapt 5 Sp suprafa cunoscut . 3. Astfel se poate deta a Sp cu o latur paralel la latura lung 43 (cazul cel mai frecvant) sau printr-o dreapt oarecare. laturi egale) 30. Observa ie. 20.38.unghiul I deducându-se ca în cazul anterior. Deducerea rela iei generale de deta are X 2 Enun ul problemei. În cazul unui patrulater regulat solu ia problemei poate fi abordat prin cazul general cu particulariz rile efectuate (unghiuri. Se cere s se deta eze o proiectat patrulater Sp.22. În cazul unui poligon cu mai mult de patru laturi problema se rezolv izolând patrulaterul în care se face deta area. Deta area unei suprafe e proiectate într-un patrulater oarecare printr-o dreapt oarecare. Observa ii.

respectiv 23. În acest caz: a1 ! a2 ! a i rela ia (3. C ! S1342 având ca necunoscute pe a1 i a2 . Enun ul problemei.1.95) A ! S134 . B ! S 234 . Rela ia (3.dreptei 43. Cu toate acestea se poate deduce o rela ie general a deta rii pornind de la punctele 5 i 6 aflate pe segmentele 14. X ® 5 ! X 4  a1 ( X 1  X 4 ) ¯ Y °5 ! X 4  a1 (Y1  Y4 ) X ® 6 ! X 3  a1 ( X 2  X 3 ) ¯ Y °6 ! X 3  a1 (Y2  Y3 ) unde (3.1.95) poate fi particulasrizat pentru fiecare caz în parete.a1. Deta ri propor ionale într-un patrulater oarecare.93) (3. a punctului pe segment se ob ine o expresie de forma: S p ! a1 ™ A  a2 ™ B  a1 ™ a2 ™ C unde (3.23 metoda a 20 ±a .94) Prelucrând rela iile similare cazului 3. 3.92) a1 ! a2 ! D15 S345 S 456 ! ! D12 S134 S146 D26 S346 S136 ! ! D23 S 234 S123 (3.95)/ 132 .91) (3.23. în fapt D15 respectiv D26 .95) devine: S p ! a( A  B )  a 2 ™ S Sa 2  ( A  B )a  S p ! 0 : S (3. Solu ie. Într-un patrulater oarecare se cere s se deta eze o suprafa proiectat Sp respectând propor ionalitatea laturilor cu cea a laturilor figurii ini iale de suprafa .

rezultând m rimea lui a i implicit a segmentelor D15 i D26 . Deta are paralel întrun patrulater oarecare a1 ! a2 ™ B A S p ! a2 B B ™ A  a2 B  a2 a2 C A A 133 (3.95)// unde A ! S134 .96) deoarece: S543 ! S 463 . descompunând poligonul în patrulater.24. Într-un patrulater oarecare se cere s se deta eze o suprafa proiectat Sp printr-o latur de deta are paralel cu una dintre laturile figurii ini iale de suprafa S. a1. 3. înlocuind pe Fig.97) .1.95) va deveni.25.a2  Sp AB a !0 S S (3. Solu ie. 3.1. Deta ri de propor ionalitate într-un poligon oarecare Rezolvarea se reduce la deta area propor ional într-un patrulater oarecare (vezi (2)).39. 3. a2. B ! S 234 . În acest caz X 1 2 particularizarea este: a1 ™ A ! a2 ™ B 5 Sp 4 3 0 S 6 (3. ecua ia general Y S p ! a1 ™ A  a2 ™ B  a1a2C (3. Deta ri paralele într-un patrulater oarecare Enun ul probleme.

26. adic D15 D26 ! D12 D23 Y Ecua ia devine: (3.99) general (3.95) ob inem a1 . 3.97)// (3. (3. a2. Deta ri în trapez.S p ! 2 B ™ a2  BC 2 ™ a2 A (3.95) Fig. 3. adic S134 ! S 234 . a1 ! a2 ! a .97)/ (3.40. Deta are paralel în trapez Sp ! a ™ A  a ™ A  a ™a ™C 134 .69). Cu a1 i a2 B se calculeaz D15 i D26 i apoi cu rela ii de tipul (3.1.97)/// BC ¨ BC ¸ 2 © ¹ a2  2 Ba2  S p ! 0 : A ª A º 2 a2  Sp ™ A 2A a2  !0 C BC cu solu ia a2 ! iar înlocuind a2 ! a1 Sp ™ A ¸ B¨ ©1 s 1  ¹ C© BC ¹ ª º (3. În acest caz: X 1 2 5 Sp 4 3 0 6 A ! B.98) A în ecua ia general (3.70) se ob in coordonatele punctelor 5 i 6.

95) se poate particulariza i pentru triunghi unde A ! 0.99)/ (3.100) Observa ie. C !  S123 . 135 .95) devenind S p ! a 2 ™ S123 sau a! Sp S (3.Ca 2  2 A ™ a  S p ! 0 : C a2  2 cu solu ia: (3. a1 ! a2 ! a S p ! 2aS123  a 2 S123 S123 ™ a 2  2S123 ™ a  S p ! 0 : S123 a 2  2a  Sp S123 !0 (3. B ! 0. C ! S123 . sau A ! S123 ! B . a1 ! a2 ! a ecua ia (3.99)/// S A ™a p ! 0 C C a! S pC A¨ ©1 s 1  2 C© A ª ¸ ¹ ¹ º (3.103) pentru deta area de la baz spre vârf.102) a !1s 1 Sp S123 (3.101) pentru deta area de la vârf spre baz . Rela ia general (3.

45 P 23 . Dac se cunosc: cunosc coordonatele vârfurilor. S p . Deta ri paralele în triunghi a1 Deta ri de la vârf spre baz 2 pozi ia vârfurilor o latur suprafa paralel laturilor se cere s se deta eze cu proiectat . de la se vârf spre baz . Datele problemei. ( X 2 . F .3.105) 136 . Y3 ) . ( X 1 . 1. D45 compus din D46 i D65 . în l imea D16 .103) (3.28. Deta ri paralele în triunghi. Calcul m în 145 : ctg F ! ctg K ! Dar D46   D46 ! D16 ™ ctg F D16 D65   D65 ! D16 ™ ctg K D16 (3. Y4 ). 3. Sp. Solu ie. Y1 ).104) D45 ! D46  D65 ! D16 (ctg F  ctg K ) (3. ( X 4 . ( X 3 .1. D14 . Not m elementele triunghiului deta at cu laturile: D15 . K . Se precizeaz .41. S p ! S145 . Se cer. coordonatele triunghi sau i lungimea cu baza o unui E K Sp 5 K 3 Fig. ( X 5 . Y2 ). a1 Deta area de la vârf la baz 1 Enun ul Cunoscându-se vârfurilor F F 4 problemei. unghiurile E .Y5 ) .

106) ob inem 2 D45 1 (3. utilizând suprafa a triunghiului complementar ariei deta ate 145.109) iar laturile de deta are vor fi: sin F ! sin K ! 2 S p sin F D16 D   D14 ! 16 ! sin F D14 ctg F  ctg K 2S p sin K D15 D   D15 ! 16 ! sin K D14 ctg F  ctg K (3. Deta area paralel în triunghi rezolvarea analitic Y F 4 D16 ! D45 (3. Se observ c D14 . D16 i D45 se pot calcula ca în cazul precedent.X 1 E 5 K K Sp 6 F 2 0 Fig.105)/ în dar 3 Sp ! înlocuind (3.108) D15 ! 2S p (ctg F  ctg K ) ctg F  ctg K ! 2S p ctg F  ctg K (3.107) Sp ! 2 ctg F  ctg K de unde D45 ! 2S p (ctg F  ctg K i (3.105)/ ctg F  ctg K 1 D45 ™ D16 (3. 137 . D15 . 3.42.110) (3.106) 2 (3.111) a2 Deta ri de la baz spre vârf.

Cum laturile D12 . În solu ionarea problemelor 3. În cazul deta rilor în serie.114) D45 ! 2( S  S p )(ctg F  ctg K ) 2S D23 D17 ! (3.115) Observa ie. Deta ri paralele în triunghi a2 Deta ri de la baz spre vârf 2 Y 4 1 D24 ! D12  D14 (3. vor rezulta X E 5 K F 6 3 KK F 7 0 Fig. calculate elementele de deta are ob inerea coordonatelor punctelor de deta are se face prin rela ii de tipul (3. de la vârf spre baz sau de la baz spre vârf se pot utiliza rela iile generale: a) de la vârf spre baz : 10.113) S! D23 ™ D17 2 (3.43.69).70). (3.114)/ D67 ! D17  D16 (3. 3. 30. 20. D13 . unghiuri i suprafe e rezultate din coordonate sau din m surare (cazul expeditiv). Odat 138 .24 ± 3.28 nu s-au folosit coordonatele punctelor ci numai laturi.112) D35 ! D13  D15 (3. D23 le cunoa tem din coordonate sau din m surare.1.1.

120) 2( S  S pi )sin F ctg F  ctg K D3 j ! D13  D1 j ! (3.122) Dlk ! D17  D16 ! (3.117) Dij ! 2 S pi (ctg F  ctg K ) (3.123) 139 2 S pi 2S  D23 ctg F  ctg K .116) D1 j ! Fig.1 E 5 j k K 3 l F 2 4 i D1i ! 2 S pi sin F ctg F  ctg K 2 S pi sin K ctg F  ctg K (3.41. Deta are paralel în triunghi de la vârf spre baz . 3.121) 2( S  S pi )sin K ctg F  ctg K Dij ! 2( S  S pi )(ctg F  ctg K ) (3. în serie (3.119) b) de la baz spre vârf (caz în care suprafa a deta at S p ! S 2ij 3 ) D2i ! D12  D1i ! D12  (3.118) D1k ! 2 S pi ctg F  ctg K este (3.

3. K . D13 . (3. cea în care se opereaz deta area. a) Deta ari perpendiculare în triunghi X 1 E 4 D Enun ul problemei. D45 elementele deta rii i dac se cunosc coordonatele vârfurilor triunghiului ini ial.5}. Într-un poligon oarecare ale c rui vârfuri au coordonatele cunoscute (sau elementele. D12 . Deta ri perpendiculare. 123 ! {4. În cazul triunghiului Se cunosc.E . D B 23. D25 . distan e) ale suprafe ei ini iale. unghiuri. D I V Se cer. Problema porne te de la stabilirea (din coordonate m surare) a sau prin Fig.70). D23 . Deta ri perpendiculare în triunghi elementelor (unghiuri.Y4 ).45. Sp. S . S245 ! S p Se precizeaz . implicit X 2 . D24 . Datele problemei. Solu ie. Y2 .3.69). distan e date). F . de Sp F 5 Y 2 S K 3 0 suprafa ca cunoscut se cere printr-o se dreapt deta eze o perpendicular la una dintre laturi s suprafa proiectat . se cer ( X 4 . În triunghiul 245 avem: 140 .Y5 ) calculabile cu rela ii de tip (3.1.29. ( X 5 .

Deta are perpendicular în trapez 141 Y 7 F 2 5 1 E 2 S p sin F cos F sin 2 F ! 2S p sin F cos F Dreapta de deta are D perpendicular pe latura 23 a trapezului.128) 2S p ctg F ™ ctg F ! 2 S p ctg F 2S p ctg F D D sin F ! 45   D24 ! 45 ! ! sin F sin F D24 (3.127) 2S p ctg F D25 ! (3.Sp ! (3.46.129) În cazul trapezului D X 4 H Sp K 6 3 0 Fig. 3. delimiteaz latura 12 o cu suprafa din i deta at . Se observ c aceasta este format suprafa a cunoscut S127 .125) Sp ! (3. Sp. D25 ! D45 ™ ctg F D45 ctg F ! (3.124) D25 ™ D45 2 D25 .126) 2 D45 ™ ctg F 2 D45 ! (3.

133) iar D15 ! D67 (3. Din suprafa a S a trapezului s-a coborât perpendiculara 17 pe baza 23. iar D27 ! D17 ™ ctg F (3. Se determin D17 .132) i egalând ultimele dou rela ii 1 D17 ™ D67 ! S p  D17 ™ D27 2 (3.134) 142 .132) 1 S p  D17 ™ D27 2 D67 ! D17 (3.130) 1 S1765 ! S p  S127 ! S p  D17 ™ D27 2 (3.din suprafa a dreptunghiular S1765 .131) Dar D1765 ! D17 ™ D67 (3.

47. D X 4 H F K 6 3 0 Fig. deoarece 56 P17 143 .c) În cazul unui patrulater oarecare Problema se poate solu iona în dou etape. 3.136) Se compar S p cu S127 : dac S p dac 2 D17 ™ D12 D12 sin F cos F ! 2 2 S127 deta area se face în triunghiul 127.135) D27   D27 ! D12 ™ cos F D12 S127 ! (3. Deta are perpendicular într-un patrulater oarecare Y 7 2 5 1 E Etapa 10 Stabilirea pozi iei dreptei de deta are. sin F ! (3. S p " S127 deta area se transform în deta area paralel în patrulaterul oarecare 1734 a suprafe ei S p  S127 .134) D17   D17 ! D12 ™ sin F D12 cos F ! (3. Se calculeaz coordonatele din punctului 7 ca picior al perpendicularei dus sau punctul 1 pe dreapta 23.

zon reziden ial destina ie. S p suprafa a deta at . Dreapta de deta are este 9. 5. pentru un caz de condi ii precizate: Se cunosc: coordonatele punctelor 1. Datele problemei. care o se zon deta area este de 4 S Sd2 c L/ Sd1 l 6 5 I Sp2 F b 13 2 Y Fig. Se precizeaz . 4. 3 0 prin opera iuni Se cere ca cadastrale. 144 S p având ca baz ca . de exemplu. zona alocat unui canal hidrotehnic. Deta ri de suprafe e în arii cu grad de acoperire X neomogen 7 H 12 \ Sp1 K I d / 8 E 1 Enun ul Suprafa a opereaz str b tut în problemei. S d aria protejat .) a c rei pozi ie nu poate protejat .30. S .3. iar 9. inând cont de aria protejat S d 1 o suprafa baz o latur a patrulaterului ini ial. 3. platform . 6. suprafa afectat deta are. zon i fi etc. 7.12 P23 .48.1. cale de comunica ie. 8. 2. deci nici prin printr-o latur de condi ie impus (punctul 9 sau 12 de pozi ie dat dreapta de deta are paralel sau perpendicular la o latur a suprafe ei în care se face deta area) s se delimiteze. Deta area complex 11 l 10 L a 9 Q (canal de iriga ii.12 . 3.

D11.Se cer. 11. D9. S p1 ! (3.13 ! h .141) respectiv d ! c 2  2 S p 2 (ctg \  ctgL / ) (3.138) (a  b) h 2 (c  d ) h 2 S p2 ! (3. pentru simplificare: D9.137) Not m. S 3.140) Deta area lui S p1 în patrulaterul 1258 poate fi abordat ca o deta are în triunghi (vârful triunghiului fiind intersec ia dreptelor 21 cu 58) de la baz spre vârf i. S p ! S p 1  S p 2 (3. S925. Not m unghiurile patrulaterului ini ial i ale suprafe elor deta ate i coborâm perpendiculara 9.10.13 pe latura 23. Solu ie. D36 ! d .6 ! S p 2 . 10.10 ! S p1. atunci: a ! b 2  2 S p1 (ctg F  ctg I ) (3. D25 ! b. care reprezint în l imea celor dou trapeze care prin însumarea ariilor lor formeaz Condi ia este deci: Sp .10 ! a. D56 ! l .142) 145 .12 ! c. coordonatele punctelor de deta are 9.12.139) 1 1 S p ! S p1  S p 2 ! (a  b  c  d ) h ! [(b  d )  ( a  c)]h 2 2 (3. 12.

142)/ unde (a  b) h  (c  d ) h ! 2 S p (3.143)/ Adunând rela iile (3.142)IV ob inem: a  c ! b  d  h(ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / ) (3.141)/// c 2  d 2 ! (c  d ) ™ h ™ (ctg \  ctgL / ) (3. a ! b  h(ctg F  ctg I ) (3.144) 146 .143) va fi 2S p ! h ™ (a  d  b  c ) (3. c ! d  h (ctg \  ctgL / ) (3.a ! b 2  ( a  b) ™ h ™ (ctg F  ctg I ) (3.141)IV c  d ! h ™ (ctg \  ctgL / ).141)IV i (3.143) a 2 ! b 2  ( a  b) ™ h ™ (ctg F  ctg I ) (3.142)IV iar (3.141)// d 2 ! c 2  ( c  d ) ™ h ™ (ctg \  ctgL / ) (3.142)// b 2  a 2 ! ( a  b) ™ h ™ (ctg F  ctg I ) (3.141)/ d ! c 2  ( c  d ) ™ h ™ (ctg \  ctgL / ) (3.142)/// b  a ! h ™ (ctg F  ctg I ).

Înlocuim (3. dar din (3. deoarece este un parametru cunoscut. toate unghiurile fiind cunoscute.144).144) în (3.143)/: 2S p ! h[b  d  b  d  h(ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / )] (3.146) i considerând c b  d s (b  d ) 2  2 S p A A b  d ! D23  l se poate deduce h .148) deci: a  c ! ( D23  l ) 2  2S p A (3. deci: (b  d )  (a  c) ! b  d s (b  d ) 2  2 S p A (3.147) a  c ! (b  d ) 2  2 S p A (3.145)/ Not m A ! ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / .149) 147 .145)// h! (3.147)/ dar: b  d ! D23  l (3. Ah 2  2(b  d ) h  2 S p ! 0 (3. Ah ! (b  d )  ( a  c) .145) h 2 (ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / )  2(b  d ) ™ h  2 S p ! 0 (3.

151) (a  c ) ™ h 2 (b  d ) ™ h 2 S p2 ! (3.12. Deta area complex o alt abordare a solu iei S p1 ! (3. patrulaterul 1258 se poate stabili pozi ia punctului 10 i similar se poate Observa ie.11.Cu h cunoscut se poate determina pozi ia punctului 9: sin F ! (3. 3.6.49.49 simplificându-se rela iile. În figura 3. observ m c : X 7 Sr2 12 F Sp1 E 3 b H l 6 5 d G Sd1 h B Sp2 a 11 8 1 4 Sd2 l 10 C Sr1 c 9 D h A 13 2 Y 0 Fig.152) 148 .150) h h   D29 ! D29 sin F prin punctul obligat 9 în În continuare prin deta area paralel proceda în trapezul 3.

50.156) unde am notat K ! cos A  cos B  cos E  cos H (3.150 avem: h ( D1  D2  2l ) 2 12 F d G 11 10 C c D h 9 E 3 12/ H b 6 h 11/ 5 h B 10/ a A 9/ 2 Fig.153)/ Din figura 3. Deducerea laturilor necunoscute în trapez c ! a  h ™ (cos A  cos B ) (3.153) Not m D23 ! D1 .10 ! D2 i ob inem: Sp ! (3.h S p ! S p1  S p 2 ! [(a  b )  (c  d )] 2 (3.155) D2 ! c  d  l ! a  b  h ™ (cos A  cos B  cos E  cos H ) ! ! a  b  h ™ (cos A  cos B  cos E  cos H )  l ! D1  hK (3.154) d ! b  h ™ cos E  h ™ cos(1800  H ) (3. 3.157) 149 . D9.

3 ! Y11  Y4 Y4  Y1  X 1 tg U1.3 X 11 ! D24 ! D56 D25 ! D46 3.153)V (3.153)// h ( D1  D1  h ™ K  2l ) 2 2S p ! h (h  2 D1  2l ) (3. fiind posesorul fiind greu exploatabil necesar deci transformarea. 150 ¨ ¨ h2  ™h  !0 § ¦ § .2  tg U 2.3 tg U1.2  X 4 tg U 2.153)IV ™ h 2  2( D1  l ) ™ h  2 S p ! 0 : 2( D1  l ) 2S p (3.Sp ! (3. prin opera ii al cadastrului tehnic în forme patrulatere.155) ecua ie din care reie ind în l imea h problema este rezolva ( X 11  X 4 ) tg U 2.1.31. Deta area în triunghi în trei p r i egale prin drepte paralele la toate cele trei laturi Forma triunghiular a unei suprafe e de teren dezavantajeaz sau utilizabil în scop imobiliar. Una dintre posibilit i este deta area în trei p r i prin drepte paralele la cele trei laturi ale triunghiului.

Se cunosc: Fig. Deta area în triunghi în trei p r i egale prin drepte paralele la toate cele trei laturi Se precizeaz : G 4 P13 . SG 624 ! SG 435 ! SG 516 ! S123 3 Se cer: ( X 4 . ( X 3 . ( X 5 .X 1 3/ G 6 2 4 1/ 5 2/ 3 0 Y Datele problemei.Y4 ). Se cunoa te din geometrie c punctul G de intersec ie a medianelor unui triunghi oarecare se g se te (de-a lungul fiec rei mediane) la o treime de baz i dou treimi de vârf. Y2 ) .51. Y3 ) . Y1 ). ( X 6 . G 6 P23 . 3. ( X 2 .Y5 ) . ( X 1 .Y6 ) Solu ie. Se deduce apoi: X1  X 2  X 3 3 Y Y Y YG ! 1 2 3 3 XG ! (3.156) 151 . G 5 P12 .

Y5 ! 3 1 3 3 2 X1  X 2 2Y  Y X6 ! . S p 2 . Problema împ r iri triunghiului în trei p r i egale 6 P Sp2 4/ 6/ 5 2 1 spre urm toarea problemei.similar prin ducerea unor paralele G 4.1. 152 . 55 / P 23. deci: 2 X 3  X1 2Y  Y . Y4 ! 2 3 X4 ! 3 3 X5 ! (3. 66 / P 13 .157) 3. 3. G5.32. Enun ul Într-un triunghi oarecare se cere deta area în trei p r i S p1 . Datele problemei. G 6 la laturile triunghiului propor ionalitatea se va p stra. Se cunosc: ( X 1 . Y2 ) . la Y S p 3 .52. O generalizare a problemei 3. ( X 2 .1. §S i !1 3 pi ! S123 ! S Se precizeaz : 44 / P12. Y3 ) . ( X 3 . Y1 ). problem . S p 2 . S p 3 . de m rimi trei laturi ale precizate cu dreptele paralele cele triunghiului. S p1 . Propunem solu ionare X 4 Sp1 Sp3 5/ 3 0 Fig.31. Y6 ! 1 2 3 3 2X2  X3 2Y  Y .

3. 3/ 21/ Fig. ( X 5 .33. Y6 ) . ( X 6/ . ( X 6 . O alt generalizare privind împ r irea unui triunghi în trei p r i de m rimi cunoscute Datele Elementele problemei. 2/ Sp1 V Sp3 3 0 1/ Sp2 2 3/ ( X 3 . ( X 4 / . 2/ . Deta are în triunghi prin drepte concurente pornite din vârfurile triunghiului Indica ie.1. Dac exist mai multe solu ii se va alege solu ia considerat cea mai bun . §S i !1 3 pi ! S123 ! S Se precizeaz : S p1 ! SV 2 /13/ . ( X 2 . ( X 5 / .53. S p 2 . supus spre analiz rezolvare X 1 i Datele problemei. În primul rând se va studia unicitatea solu iei. 153  © Y S p2 ! S . Y3 ) . O generalizare a problemei 3.33. Y1 ). Y2 ) . Se cunosc: ( X 1 .1. S p1 .Se cer: ( X 4 . Se cer: coordonatele punctelor 1/ . Fiind concurente cele trei drepte îndeplinesc rela ia Teoremei lui Ceva. Y4 / ).Y5 / ) . S p 3 .1.32. ( X p . S p3 ! S 1/32 / . Y4 ).1. 3.3/ i V .34. Yp ) Observa ie. cunoscute similar celor din 3. Y6/ ) . 3.Y5 ) .

35.1.1. f r a schimba aria suprafe elor pe care le delimiteaz devine astfel o lucrare a cadastrului tehnic extrem de util . 9.55.31 ± neap rat o latur aplicativ . Rectificarea hotarelor 154 suprafe elor s se înlocuiasc acest hotar cu un altul ± linie . Deta are în triunghi cu drepte perpendiculare pe laturile triunghiului propuse la punctele 3. S p 3 ! ST 537 Se Y 3 0 8 cer: coordonatele punctelor 5. Observa ie. 7. 6.34 nu au Problemele Fig. X 3 Enun ul 4 5 S 7 S1 1 9 8 S2 6 problemei. Se 2 Y cere. 67 B 13 67. Propriet ile de suprafe e S1 i S 2 sunt desp r ite de un hotar care prin configura ie de linie frânt aduce prejudicii în exploatarea suprafe elor. 3. 3.1. 89 B 12 . 7 45 I 67 I 89 ! {T } S p1 ! ST 719 . 3. 8. T. Rectificarea de hotar Forma neregulat a hotarelor dintre dou propriet i aduce prejudicii în organizarea lucr rilor agricole sau a lucr rilor tehnologice de amenajare. S p 2 ! ST 925 . eventual 4.54.X 1 4 Sp1 9 T 5 6 2 Se precizeaz : 45 B 23 . 3. ca f r modificarea 0 Fig. acestea au rolul de a dezvolta abilitatea cititorului în a utiliza mijloace matematice de calcul în afara cadastrului tehnic. Rectificarea prin regularizare a hotarelor.

161) S2 .93) din X ® 9 ! X 1  a1 ( X 2  X 1 ) ¯ Y °9 ! Y1  a1 (Y2  Y1 ) (3. Se cer: ( X 9 . m rimea suprafe elor formate de aceste puncte calculat coordonate prin metoda analitic .91.dreapt ± cu punct obligat (în acest caz vârful 4). Se precizeaz : hotarul 15678 se înlocuie te cu hotarul 19. 3. Datele problemei. cu condi ia ca S149 ! S1 .160) unde a2 ! (3. S 249 ! S 2 . S 155 . Y9 ) Solu ie.158) unde a1 ! S1 S (3. coordonatele punctului 9 vor rezulta din rela iile (vezi 3. Din rela iile punctului pe segment.159) sau X ® 9 ! X 2  a2 ( X 1  X 2 ) ¯ Y °9 ! Y2  a2 (Y1  Y2 ) (3. Se cunosc coordonatele punctelor de hotar 1456782.

000 m). sau o dreapt o dreapt precizat paralel cu latura 14. Se consider . 156 . Problema se poate rezolva prin mai multe procedee. Rectificarea hotarelor în patrulatere oarecare 3. se cere coordonata X 5 . Rectificarea hotarelor în patrulatere oarecare În acest caz rectificarea nu X 1 5 6 7 S1 9 4 0 12 10 S S2 8 3 Y 11 2 se mai face printr-un punct obligat. aria S1234 care intersecteaz în punctul 5.55.36. condi ii problema dar în se pot exista pozi ionarea transform dreptei de hotar. axa de coordonat Y ! 15000 (deci Y5 ! 15000.37. trapezelor) cu axele cadrului rectangular. de exemplu deta area suprafe ei S1 în suprafa a S cu: o perpendicular latura 43. În fapt într-o deta are.1. în cazul sec iunilor de plan o problem ce trebuie solu ionat este intersec ia laturilor parcelelor (tarlalelor. 3. Calculul intersec iei de cadru În calculul suprafe elor.3. sau de direc ie dreapt pe Fig. de exemplu.1.

3. X ® 5 ! X 1  a( X 4  X 1 ) ¯ Y °5 ! Y1  a (Y4  X 1 ) (3.163) D15 (X 15 (Y15 ! ! D14 (X 14 (Y14 Cunoscând Y5 . din ultima egalitate rezult : a! (3.X 15000 1 2 5 3 10000 M 4 5000 10000 15000 20000 Y Fig.162) va conduce la ob inerea lui X 5 .162) a! (3.163)/ Y5  Y1 Y4  Y1 care înlocuit în prima rela ie (3.57. 157 . Intersec ia cu cadrul singular 10 Ca punct pe segment.

scriind rela ia S154 ! 0 ! § X i (Y11  Yi 1 ) i !1 5 (3. Se Y !15000 intersecteaz dreapta 14 cu dreapta de orientare U ! 00 g 00c 00cc . YM ! 15000. Calculul suprafe elor în lucr rile de cadastru Suprafa a unui teren în topografie.2. 5 i 4 are aria egal cu zero. notând cu M intersec ia cadrului de coordonate X M ! 10000. prin parcele se face având la baz urm toarele caracteristici: 158 pentru . 000 m. de referin . reprezentat pe plan i cu valoare de întrebuin are. este proiec ia pe un plan orizontal. În cadastru identificarea terenului.164)// X 2 (Y5  Y1 )  X 1 (Y4  Y5 ) Y4  Y1 3.164) se ob ine X 1 (Y5  Y4 )  X 5 (Y4  Y1 )  X 2 (Y1  Y5 ) ! 0 (3. Denumirea curent folosit aceasta este suprafa util .164)/ de unde X5 ! (3.20 Prin intersec ia înainte. 000 m 30 Prin calculul suprafe ei nule Suprafa a format de punctele 1. a perimetrului ce o marcheaz pe teren.

101 Suprafa real Sr 102 103 101 D101. (parcele 104 m surate curbilinii sau o combina ie între acestea. Observa ie.59. în fapt se pune problema a stabilirii proiec iei suprafe ei util m rimii orizontale Fig. acea suprafa 2 Sr 3 men ionat . 3 cadastrale. 3. Suprafa a util este întotdeauna mai mic decât cea real 4 1 . 3. 4 Fig. Suprafa util cu laturi curbilinii În cazul când suprafa a are un contur limitat de linii curbe (fig.59) calculul ariei utile a acesteia se poate face prin: 159 . Suprafa real ± suprafa util reale. desele dintre inadverten e eviden iat în realitatea din teren i cea 2 registrele planurile 1 Su agricole.102 102 Su 104 103 Plan orizontal de proiec ie suprafa a parcelei util a Fie num rul topo-cadastral vecin t ile vecine) c laturile sunt ariei drepte. 3. c r ile funciare având ca origine involuntar a celor confundarea sau inten ionat dou suprafe e.58.

de în l ime egal sau grafic pe plan) sunt Dac laturile (m surate în teren l0 . erpuit se face împ r ind-o în M l0 l1 ln 11 a a a Fig.165) l0  l1 l l l l ™ a . e) metoda p tratelor. l1 .166) Aten ie! dac a i li sunt m suri grafice la o scar a planului topografic 1:N atunci m rimea din teren a acestora va fi: A ! a™ N Li ! li ™ N (3. 12 L 13 n/ Calculul suprafe ei S11. S n ! n 1 n ™ a 2 2 2 l ¸ ¨l S ! § Si ! a © 0  l1  K  n ¹ 2º ª2 i !1 n (3. a) Metoda trapezelor.13.K . const în împ r irea suprafe ei în trapeze. . d) metoda paralelelor. 3. c) metoda tangentelor.14 .60. ce are o latur curb sau a. ultimele dou metode grafice abordate pe larg în acest capitol.a) metoda trapezelor. ln .12. Metoda trapezelor 14 trapeze. aria trapezelor va fi: S1 ! (3.167) 160 . S 2 ! 1 2 ™ a . b) metoda Simpson.

Ser înlocuiesc arcele curbe oarecare cu arce de parabol faptul c : duse prin trei puncte succesive. n num r par. iar ¬l1  (l0  l2 ) ¼ reprezint 2 / // lungimea E E . Metoda Simpson de calcul a suprafe elor cu laturi curbe S ABF // F este un trapez.61. 3. S ABF // F ! (3.168) unde Fig.169) l0  l2 ™ 2a ! a(l0  l2 ) 2 S BE / F // ! (3. S BE / F // este un segment parabolic.L ¸ ¨L S ! A © 0  L1  K  Ln 1  n ¹ 2 º ª 2 (3. va rezulta: « ­ 1 » ½ 161 .166)/ b) Metoda Simpson F/ E B/ B L l0 l1 M l2 ln-1 n ln / C // F Suprafa a se împarte în n p r i de în l ime egal . inând cont de E // a A E a F D S ABE / F // F ! S ABF // F  S BE / F // (3.170) Cunoscând faptul c 2 1 « » 2 ™ 2a ™ ¬l1  (l0  l2 ) ¼ ! ™ a(2l1  l0  l2 ) 3 2 ­ ½ 3 aria segmentului parabolic este 2/3 din aria paralelogramului circumscris ( BB / F / F // ) .

173) a (l0  4l1  2l2  4l3  2l4  K  2ln 2  4ln1  ln ) 3 c) Metoda tangentelor B B L l0 a A E l1 a F M l2 / E/ F/ F // Se înlocuie te.174) iar în final 162 .61. 3.171)/ a (l2  4l3  l4 ) 3 S n1  S n ! (3. Se aproximeaz cu suprafa a trapezului egal cu S AB / F / F ! 2 al1 .171) Va rezulta: S3  S 4 ! (3.172)n a (ln 2  4ln1  ln ) 3 Su ABCD ! (3. Metoda tangentelor de calcul a suprafe elor cu laturi curbe S1  S 2 ! 2al1 (3.2 « » a S1  S 2 ! a ™ ¬ (l0  l2 )  (2l1  l0  l 2 )¼ ! (l 0  4l1  l 2 ) 3 ­ ½ 3 (3. pe por iuni limitate arcul cu tangenta la curb în punctul s u mediu. S1  S 2 AB / F / F Fig. la Suprafa a fel ca la Su ABCD se împarte metodele precedente.

Calculul suprafe elor în acest caz se poate face prin: a) metode numerice.175) 3.Su ABCD ! 2a § li i !1 n 1 (3. cea mai utilizat . sta iile topografice totale având programe de calcul automat a suprafe elor delimitate pe contur de un num r de puncte m surate. iar dac una sau mai multe laturi sunt curbilinii prin opera iuni de rectificare de hectar suprafe ele se transform în aceste forme. 3. Practic. într-o prim faz (dac coordonatele nu s-au determinat prin opera iuni topografice anterioare) trebuiesc stabilite coordonatele tuturor punctelor ce se g sesc pe conturul suprafe ei de calculat. b) metode grafice. c) metode mecanice a) Metode numerice de calcul al suprafe elor poligonale În prezent. Dac m sur torile se fac pe teren (fig.1.2. Calculul suprafe elor poligonale În general parcelele au forme poligonale.64): stabilirea coordonatelor se poate face 163 .

. 164 0 21 0 Y b.X 2 3 1 Su15 4 X1 5 0 Y1 Y Fig.63. b) prin radiere planimetric (metoda utilizat în ridic rile efectuate cu sta ia total ).: 21 i 22): a) prin drumuire planimetric în circuit închis.5 D45 E6 22 F1 Y a. Stabilirea coordonatelor punctelor de pe conturul unei suprafe e Dac exist reperi de sprijin în zon (ex.1 5 22 E4 E2 1 D51 E5 E1 E0 21 5 D21. X D12 2 E3 D23 3 Su15 4 D34 X 2 3 1 Su15 4 D21. 3.

000 U51 = 0g 00c 00cc 0 c. y5 = 1000. în sistemul ales. 3. orientarea spre punctul urm tor considerând-o. Metode numerice de calcul al suprafe elor poligonale Dac nu exist reperi de sprijin în zon . fie c) se creeaz un sistem particular x0y cu originea în unul din col urile suprafe ei c ruia pentru u urin a calculului îi atribuim coordonate x i y egale cu 1000. fie se îndese te re eaua de sprijin aducând reperi în zon . Y Fig. ca fiind nul . X 3 2 Su M (x1 1 0 (y1 14 4 Y Fig.65.64. 3. Determinarea grafic a coordonatelor 165 .000 m.X x D12 2 K2 D23 3 Su15 D34 4 K3 y K1 1 D51 K4 K5 5 D45 x5 = 1000.000.

Dac stabilirea coordonatelor punctelor de pe contur se face pe plan. 166 1 4/ 5 S4 3/ 6 a. Observa ie. grafic. Metode geometrice i trigonometrice 3 2 S2 S1 S3 4 2 3 4 6/ 1/ 5 1 6 b. fiecare punct se va raporta la cel mai apropiat col de caroiaj.Observa ie.176) au fost demonstrate în volumul Note de curs.2. al aceluia i autor.176) se calculeaz m rimea suprafe ei utile considerate. . Solu ionarea celor trei cazuri a fost f cut pe larg în cursul de Topografie general . a. Rela iile (3. în raport cu care i se stabilesc coordonatele (vezi capitolul Planuri i h r i din manualul men ionat mai sus). Dup calculul coordonatelor punctelor de pe contur. aplicându-se una din rela iile: 1 n § X i (Yi1  Yi1 ) 2 i !1 1 n S ! § Yi ( X i 1  X i 1 ) 2 i !1 S! (3. Topografie general de acela i autor.

o latur i toate unghiurile) se pot stabili prin m surare pe teren sau grafic pe planul topo-cadastral.. dreptunghiuri.a i b). 1. romburi.c) sau triunghiuri. trapeze a c ror arie se determin în func ie de m rimile cunoscute cu rela iile prev zute în Anexa nr. 3. paralelograme. triunghiuri i trapeze (fig. 3.66. Determinarea coordonatelor prin metode geometrice i trigonometrice Aceste metode constau în împ r irea poligonului în figuri geometrice regulate. 1 a 0 a a a a a . 167 6 ablon paralel Y . 6/ 4/ 5 1/ Fig.3 2 4 3/ 1 6 c. iar elementele (toate laturile i unghiurile. triunghiuri (fig. Memoriu matematic.66. Suprafa a total va fi suma suprafe elor par iale..66. b) Metode grafice de calcul al suprafe elor X 3 4 2 ln-1 ln l0 l1 l2 5 a. p trate. 3.

sn . 3.b) peste suprafa a a c rei m rime o c ut m este posibil stabilirea acesteia astfel: b1) Metoda paralelelor Se m soar pe plan l1 . se cunoa te echidistan a paralelelor a i se tie c : s1 . ln .177) sn1 .X 12 s1 a a 13 b. s2 14 11 ablon p trat 0 Fig. l2 . (ln1  ln ) ™ a 2 (ln  0) ™ a 2 168 . (0  l0 ) ™ a 2 (l0  l1 ) ™ a 2 (3. M surarea grafic a suprafe elor Y Aplicând abloane dintr-un material transparent (calc) cu laturi paralele (fig.67.67. 3.67.a) sau con inând p trate (3.K . s1 .

179) su fiind suprafa a unitar a unui p trat al grilei de latur a. Cadastru general) 169 . b2) Metoda p tratelor Aplicându-se o gril peste suprafa a de pe plan. deci: su ! a 2 (3.178) iar m rimea din teren n S ! A§ Li i !1 (3.84 ± 89 N.Bo . suma laturilor li poate fi ob inut cumulare cu un compas.181) c) Metoda mecanic (pag.M rimea grafic a suprafe ei va fi deci: s ! § si ! a § li i !1 i !1 n n (3.178)/ Observa ie. Suprafa a grafic va fi: prin s ! ( n1  n2 ) ™ su (3.180) Suprafa a din teren va fi: S ! ( n1  n2 ) Su S u ! A2 A ! a™ N (2. Operativ. în perimetrul acesteia vor exista un num r n1 de p trate întregi (ca de exemplu s1) i un num r n2 de p trate ob inute prin cumularea a dou sau mai multe fragmente incluse (ca de exemplu s2).

2050 N Suprafa a (m2) Ieud 4 5 6 7 8 9 17 III 567. Calculul suprafe elor pe trapez se va face pornind cu trapezul notat 1 (cel mai Nord ± Vestic) i va urma succesiunea: a) Calculul suprafe elor pe masive. 3. pe baza tabelului prezentat în Anexa 2.4150 18 IV 567.3.4150 19 33 34 35 I I II I 567. suprafa a fiec rui trapez.2050 567. Calculul suprafe elor în lucr rile de cadastru funciar general pentru un teritoriu administrativ rural sau urban Dup actualizarea planurilor cadastrale (reambularea) i numerotarea cadastral a tarlalelor i parcelelor formeaz un teritoriu administrativ se trece într-o prim faz la stabilirea trapezelor în care se încadreaz acel teritoriu (fig. Trapezul L Bude ti M Strâmtura Rozavlia 1 L 35 13 A a 2 O P Botiza B iu R S Suciu de Sus T Q 3 1 2 3 I II I 567.68). 170 .2.4150 567.6150 Se stabile te.6150 567. b) Calculul suprafe elor pe tarlale.2.6150 567.2050 567.

pe masive. cu semnifica ia de pre sau evaluare. .pentru fiecare trapez în parte se calculeaz . opera ie realizat prin planimetrare de mai multe ori i f când media rezultatelor ob inute.se descompune suprafa a în masive urmând linii de detaliu evidente (ape. pe perioade mari de timp. permit stabilirea în mod tiin ific. c i de comunica ie. Prin bonitarea terenurilor sau a construc iilor se în elege aprecierea calitativ din punct de vedere economic a acestora. Metodologiile de bonitare cadastral a terenurilor agricole. liziere etc.) i se marcheaz cu creionul pentru a putea fi ters marcajul dup terminarea opera iunii. de exemplu. partea inclus în perimetru i partea din exteriorul acestuia. a valorii produc iilor i a veniturilor nete cadastrale.1 Generalit i Cuprinde un ansamblu de metodologii de stabilire a valorii economice a terenurilor i a imobilelor numite de bonitare cadastral . a) Calculul suprafe elor pe masive . No iunea "bonitare" deriv din expresia latina "bonitas".c) Calculul suprafe elor pe parcele. evitându-se consecin ele unor aproxim ri dup date incerte. CAPITOLUL 4 PARTEA ECONOMIC A CADASTRULUI GENERAL 4. 171 .

valoarea reac iei pH. Fertilitatea artificial sau cultural se realizeaz ca rezultat al interven iei omului în evolu ia natural a solului prin m suri agroameliorative. adâncimea apelor freatice i compozi ia chimic a acestora. s r turare. natura i însu irile rocilor-mam . Fertilitatea este cea mai important proprietate a solului fiind definit de totalitatea însu irilor fizice. 172 . chimice i biologice.2 Bonitarea cadastral a terenurilor Dup gradul de fertilitate. Încadrarea terenurilor agricole în cele cinci clase de calitate prin metoda men ionat . formele de relief. grosimea orizontului de humus. care asigur plantelor cantit ile de substan e nutritive în timpul perioadei de vegeta ie. Cele cinci clase dup gradul de fertilitate a solurilor sunt: Clasa I: solurile cu fertilitate foarte bun . fiecare dintre ele influen ându-le pe celelalte. eroziune. terenurilor agricole se împart în cinci clase de calitate. alunecare i inundare. Toate aceste însu iri sunt considerate ca un tot unitar. Fertilitatea natural se formeaz în procesul de genez a solului sub ac iunea biocumulativ din diferitele zone biochimice.4. gradele de podzolire. interven ia omului cu lucr ri de îmbun t iri funciare. iar totalitatea lor influen ând fiecare insu ire în parte. a avut in vedere urm toarele însu iri de baz : y y y y y y y y y grosimea profilului de sol. textura i con inutul de schelet. toate terenurile cultivate având o fertilitate natural i una artificial .

terenul este în întregime mecanizabil (pante sub 5°) situat în câmpie. reac ia este slab acid . 173 Terenurile din clasa a III-a de fertilitate sunt acelea: . au o textur luto-nisipoas sau lutoas . Clasa a IV-a: solurile cu fertilitate slab . au orizontul de humus mai pu in dezvoltat. nu necesit lucr ri de îmbun t iri funciare. neutr sau alcalin . lunci. terenul este pu in inclinat ( pante între 5°-10°). inunda iile se petrec in medie o data la 8-10 ani. s r turare. v i largi coaluvionare dar f r exces de ap . nu se manifest nici un proces de degradare ca podzolire. textura variaz de la nisip-lutos pân la lut-argilos. Clasa a III-a: solurile cu fertilitate mijlocie. Clasa a V-a: solurile cu fertilitate foarte slab . eroziune sau ml tinizare. prezint uneori procese incipiente de podzolire. eroziune sau mla tinizare. de peste 50 cm grosime. f r con inut de schelet. reac ia neutr slab acid i slab alcalin . sunt soluri profunde care au un orizont de humus bine dezvoltat. sursa de apa este satisf c toare (din precipita ii sau din freatic).Clasa a II-a: solurile cu fertilitate bun . Terenurile din clasa a II-a de fertilitate: y y y y y y y sunt pretabile la toate plantele cultivate. terase. Urm toarele însu iri principale pot conduce la recunoa terea claselor de fertilitate: Terenurile din clasa I de fertilitate sunt acelea care: y y y y y y y y se preteaz la orice categorie de folosin agricol . salinizare.

de regul nu se folosesc ca arabil. necesit lucr ri de combatere a eroziunii sau lucr ri hidroameliorative când se afl pe turb rii. au în general condi ii nefavorabile pentru dezvoltarea plantelor. pretabilitatea pentru arabil este diminuat . mla tini sau în zone cu inunda ii de lung durat . Terenurile din clasa a IV-a de fertilitate sunt acelea: Terenurile din clasa a V-a de fertilitate con in: y y y y y rocile ajunse la suprafa . în special de combatere a eroziunii. 174 . pomi i paji ti. y în marea lor majoritate necesit lucr ri de imbun t iri funciare. y se preteaza la planta ii de vii. În ansamblul bonitatea terenurilor agricole are în vedere nu numai fertilitatea solului ce reprezint factorul cel mai important . reac ia pH variaz de la acid la alcalin . cele mai potrivite folosin e sunt p unile. inundarea se poate produce o data la 4-6 ani. relief i hidrologie.y y y y y y y y în care încep s apar procese evidente de degradare. Studiile de cartare pedologic realizeaz lucr rile de bonitare cadastral . y la care procesele de degradare se manifest puternic. y folosirea ca arabil este foarte redus . textura variaz de la nisip. livezile. iar analizele de evaluare a calit ii construc iilor pe cele de bonitare a cl dirilor. orizontul de humus este slab dezvoltat. relieful este colinar. fâne ele. nisip-lutos pân la argilo-lutos.ci i factorii de clim . drenajul solului este nesatisf c tor.

clim .7 puncte pentru grosimea stratului de humus. y 0 . y 0 . dup cum rezult din tabelul de mai jos.7 puncte pentru con inutul în humus. a) Pentru soluri se folose te sistemul de punctaj conceput de Institutul de Cercet ri Pedologice i Agrochimice al Academiei de tiin e Agricole i Silvice. 175 . relief i hidrologie) se face pe baza caracteristicilor extrase din studiile agropedologice. valabil pentru solurile existente in Romania (141 denumiri de soluri) de exemplu: y ± 7 puncte pentru profunzimea solului.4. y 0 . y 0 . y ± 7 puncte satura ia în baze. Clasa de calitate (de fertilitate) Note de bonitare Caracteristicile claselor de calitate I II III IV V 81 ± 100 61 ± 80 41 ± 60 21 ± 40 1 ± 20 foarte bun bun mijlocie slab foarte slab Acordarea punctelor pentru factorii lua i în considera ie (sol. climatologice i hidrologice aflate în dosarul lucr rii de cartare a solului.5 puncte roca de solidificare.7 puncte pentru textura solului.3 Etapele lucr rilor de bonitare Potrivit metodei de bonitare fiecare din cele cinci clase de calitate prime te câte 20 de puncte (note de bonitare).

15° 15° . c) Pentru condi iile de relief se folose te o schem cu un punctaj în intervalul ±15.y ± 5 puncte con inut în s ruri nocive. b) Pentru condi iile de clima se folosesc h r ile climatologice i datele locale din care se extrag: temperatura medie anual i volumele precipita iilor anuale în cadrul unui interval de ± 20 de puncte. stabilite în func ie de aportul apei din subsol (în func ie de nivelul pânzei freatice) vezi tabelul urm tor. Punctaje Caracterizarea reliefului Arabil P uni Fâne e Vii Livezi Teren plan 3° . stabilit în func ie de panta medie din fiecare parcel . Punctaje Nivelul pânzei freatice (m) Arabil P uni Fâne e Vii Livezi Peste 10 6 .10° 10° .5 puncte starea de culturalizare. În total 50 de puncte ce se repartizeaz pe cele cinci categorii de folosin e agricole. y 0 . de relief i condi ii hidrologice). dup cum se observ în tabelul de mai jos.10 176 15 10 0 -10 -15 -10 15 15 10 5 0 -15 15 15 10 5 -10 -10 5 10 15 15 -5 10 15 15 10 0 -10 -10 d) Pentru condi iile hidrologice se foloseste o schema în care se acord 0 5 0 0 -5 0 5 5 10 10 .25° > 25° -20 pân la ± 15 puncte. considerându-se c aceste condi ii pot influena sc derea favorabilit ii celorlal i factori naturali (de sol.5° 5° .

se aplica o corec ie a sumei totale a punctajelor.6 ± 5 5.5 1.4 Calculul notei medii de bonitare Prin însumarea notelor de bonitare atribuite celor patru factori (sol.1 ± 7 7. cu cel al unit ii de sol. Punctaje 0 . Conturul topografic al parcelei nu coincide.3 10 10 10 10 -5 -10 -15 5 10 15 15 0 -5 -15 5 10 15 -15 10 10 15 15 10 5 -10 -10 -15 -15 -15 -15 -15 -15 0 -15 -15 Pentru ca nota definitiv de încadrare în clasa de bonitare a parcelei s reflecte i distan a.1 ± 20 > 20 Desfundat 0 0 -1 -1 -2 -3 -4 0 -1 -1 -2 -3 -4 -5 Starea drumurilor / -1 -2 -2 -3 -4 -5 -6 -2 -3 -4 -5 -6 -7 -8 -3 -4 -5 -6 -7 -9 -10 Distanta in km Asfalt Piatra Pamant Nisipos Noroios 4. se ob ine nota medie de bonitare pe o parcela sau un grup de parcele (tarla) din care se scad punctele de corec ie datorate lungimii i st rii drumurilor.1 ± 15 15.1 5 1 .1 ± 10 10.0.2.3 sub 0.2. precum i starea drumurilor pân la locul de comercializare / depozitare al produselor (la pia sau depozit). clima. de regul .7 .5 .7 0.5 2. relief. fiecare f când parte din unit i de sol 177 . o parcela topografic cuprinzând una.5 .1.5 2. dou sau mai multe subparcele (fictive).4-6 4 .0. hidrologie).

În formulare de lucru. relieful terenului i regimul hidrologic. venitul net cadastral bazat pe bonitarea cadastrala a terenurilor având în vedere factorii de baz : solul. iar nota medie de bonitare a parcelei se calculeaz din suma notelor subparcelelor împ r it la num rul acestora (atunci când suprafe ele subparcelelor sunt egale).diferite pentru care trebuie s li se calculeze num rul de puncte care dau nota de bonitare. 4. inclusiv a profitului dup realizarea productiei. clima. media se calculeaza dup aplicarea ponderilor în cadrul fiecarei parcele sau corp de proprietate.5 Calculul venitului net cadastral Venitul net cadastral (VN) reprezint diferen a dintre valoarea produc iei globale (VPG) i valoarea total a cheltuielilor de produc ie (materiale i munc vie) (VCP) raportate la unitatea de suprafa . dup criterii tiin ifice. VN = VPG ± VCP Notiunea de venit net în agricultur este folosit pentru stabilirea gradului de eficien .Pentru evaluarea anticipat pe o perioada îndelungat a produc iei i deci a venitului se calculeaz . în care se calculeaz i mediile ponderate ale notelor de bonitare pentru fiecare parcel sau corp de proprietate care are num r cadastral se înscriu datelor primare de m suratori ale subparcelelor (pe planul cadastral care con ine si limitele unit ilor de sol). In final notele de bonitare medii atribuite parcelelor i/sau corpurilor de proprietate se înscriu in registrele cadastrale la rubricile special rezervate. Atunci când suprafe ele subparcelelor apar inând de unit i diferite de sol nu sunt egale. Pentru calcularea venitului net cadastral pe o parcela sau pe corpul de proprietate se calculeaz mai întâi venitul pe un punct mediu ce define te 178 .

iar cele de cartare pedologic sunt realizate numai par ial. In tara noastra lucrarile de cadastru general nu sunt finalizate.6 Venitul net cadastral si normele de venit agricol impozabile ca baza a impozitului pe venitul agricol Impozitul calculat pe venitul agricol luându-se ca baza venitul net cadastral constituie modalitatea cea mai echitabil fiind aplicat în rile din vestul Europei i în alte ri. Aplicarea metodologiei de stabilire a venitului net cadastral necesit existen a cadastrului general. VNc = VPGc / NPc Venitul net cadastral pentru un punct mediu aferent numai unei anumite categorii de folosin (VNf) va fi calculat cu rela ia: VNf = VPGf / NPf Venitul net cadastral mediu la 1 ha. Asta face ca prin Legea privind impozitul pe venitul agricol (Legea nr.nota medie de bonitare (VNc) prin împ r irea valorii produc iei globale realizat pe suprafa (VPGc) la num rul total de puncte (NPc) al corpului de proprietate. iar venitul net cadastral mediu la 1 ha raportat numai la parcele cu o anumit categorie de folosin folosin . 4. i a cart rilor pedologice. raportat la întreaga suprafa a corpului de proprietate va rezulta din produsul dintre venitul mediu pe un punct si num rul de puncte aferente unui hectar. 34/1994) s se stabileasc ca impozitul s se calculeze nu pe baza venitului net cadastral ci pe baza unor norme de venit 179 va rezulta din produsul dintre venitul pe un punct raportat la suprafa a parcelei respective i num rul de puncte aferente acelei categorii de .

nr. calculul notei medii de bonitare (indicele de ³punctare´) se determin dupa cum urmeaz : 1. balneoclimaterice 3.G. Gala i.O.1997.12.1992 partea 1.Municipii. 1. Categoria de localitate si amplasamentul in cadrul localitatii Categoria localitatii 012345 0. Metodologia pentru calcularea de c tre organele fiscale a impozitului agricol cu ajutorul normelor de venit agricol men ionate este stabilit prin instruc iunile emise de Ministerul Finan elor.Ora e.Sate. p uni i fâne e (anex la Legea nr.re edin de comun 5.218 /4.54/31 03. 34/1994). livezi.Bucure ti.Sate A 50 45 40 .B. sta iuni rurale: turistice . 4.Bra ov. Cluj-Napoca Constan a.. sta iuni urbane: turistice .7 Bonitarea cadastrala a terenurilor din intravilane ± Criteriile de stabilire a normelor-baz impozabil a imobilelor Evaluarea terenurilor se face fie dup criteriile publicate in M..stabilite pe cinci zone agrogeografice de fertilitate pentru categoria de folosin arabil i cinci zone de favorabilitate pentru categoriile de folosin : vii.M. Ia i. Craiova. fie dupa metodologia aprobat de C. Conform criteriilor din M.B 39 35 31 27 23 21 C 30 27 24 21 18 15 D 23 21 19 17 15 13 180 . balneoclimaterice 4. nr.O. Timi oara 2.

Acces la c i i dot ri de transport Categorie Punctaj Transport rutier 6 Transport feroviar 5 Transport aerian 3 Transport fluvial 3 Transport maritim 3 3. Dotarea tehnico .Nota: A ± ultracentral. D ± periferic 2. Caracteristici geotehnice ale terenurilor Caracteristici geotehnice ± terenuri fundare Punctaj Teren normal de fundare 8 Teren macroporic ± m suri speciale consolidare 1 Teren neconsolidat.edilitar Categorie Punctaj Ap 5 Canalizare 4 Energie termic 3 Energie electric 3 Gaze naturale 3 Telefonie 2 4. C ± median. umplutur . B ± central. fundare indirect 1 181 .

iar terenurile care fac parte din domeniul public local. municipiilor i jude elor. Domeniul public este de interes na ional i local.1. al altor drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile. terenuri din intravilan terenuri cu destina ii speciale. În func ie de destina ie.1 No iuni de drept funciar 5. apar in comunelor. 182 .CAPITOLUL 5 PARTEA JURIDIC A CADASTRULUI GENERAL 5.1 Generalit i Fondul funciar al Romaniei este constituit din toate terenurile. indiferent de destina ie. respectiv. sau alte drepturi reale asupra acestora. ora elor. poate avea ca titulari persoane fizice sau juridice. Proprietatea privat asupra terenurilor. de titlul pe baza c ruia sunt de inute. au calitatea de posesori ori de inatori. terenurile care apar in domeniului public fiind proprietatea statului. Terenurile care fac parte din domeniul public na ional sunt în proprietatea exclusiv a statului. terenuri cu destina ie forestier . Prin de in torii de terenuri se în eleg titularii dreptului de proprietate. terenurile se împart în: y y y y y terenuri cu destina ie agricol . Terenurile mentionate pot fi de inute de persoane fizice sau juridice. de domeniul (public. privat) din care fac parte. terenuri aflate permanent sub ape.

sau de c tre prefecturile jude ene. or enesti. care potrivit legii. Terenurile din domeniul privat al statului i respectiv al comunelor. municipale. pie e. albiile râurilor i fluviilor. monumentele.Terenurile din domeniul public na ional sunt administrate de c tre organele statului prev zute de lege. porturi i aeroporturi. prin natura lor. terenurile cu destina ie forestier . 183 . iar cele din domeniul public de interes local sunt administrate de consiliile locale comunale. sunt de uz sau de interes public. dac prin lege nu se dispune altfel. ansamblurile i siturile arheologice i istorice. re ele stradale i parcuri publice. municipiilor i jude elor sunt altele decât cele din domeniul public. inclusiv plajele. c i de comunica ii. ora elor. care au intrat în proprietatea statului prin modurile prev zute de lege. terenurile pentru rezerva ii naturale i parcuri na ionale. Apar in domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construc ii de interes public. monumentele naturii. Dreptul de proprietate asupra terenurilor i celelalte drepturi reale se înregistreaz în documentele cadastrului general i de publicitate imobiliar prev zute de lege. rmurile M rii Negre. fundurile apelor maritime interioare ale m rii teritoriale. Terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil iar dreptul de proprietate asupra acestora este imprescriptibil. fiind supuse normelor juridice de drept comun. dup caz. lacurilor de interes public. i men ionate mai sus. terenurile pentru nevoile ap r rii sau pentru alte folosin e militare.

5.1.2 Dreptul de proprietate Potrivit Codului civil: "Proprietatea este dreptul pe care îl are cineva de a se bucura i a dispune de un lucru în mod exclusiv i absolut, îns în limitele determinate de lege". Pentru a putea constitui dreptul de proprietate, actele persoanei trebuie s fie recunoscute, sau s nu fie interzise de lege, deoarece un act contrar legii nu se poate constitui, i deci din punct de vedere juridic, exercitarea dreptului de proprietate nu poate avea loc. Dreptul subiectiv este o prerogativ a activi tii individuale, în virtutea c ruia subiectul unui raport juridic poate ac iona în limitele permise de lege. Drepturile civile ale persoanelor fizice i juridice, în raport cu sfera persoanelor obligate i în func ie de con inutul obliga iilor corespunz toare, sunt: - drepturi absolute; - drepturi relative. Drepturile absolute sunt cele c rora le corespunde obliga ia general negativ a tuturor persoanelor de a se ab ine de la înc lcarea lor, ca de exemplu: drepturile personale nepatrimoniale,cum sunt dreptul la nume, dreptul la integritatea persoanei, la onoare; drepturi ce deriv din raporturile de familie; drepturile de autor i inventator; dreptul de proprietate precum i celelalte drepturi reale. Drepturile relative sunt acele drepturi c rora le corespunde obliga ia uneia sau a unor persoane determinate, de a da, de a s vâr i sau de a se ab ine de la anumite acte sau fapte juridice. Aceste drepturi opereaz numai în privin a subiectului sau a subiectelor obligate fiind toate drepturile ce se nasc din contracte.
184

O alta clasificare a drepturilor se poate face dup con inutul lor economic, astfel: - drepturi patrimoniale; - drepturi nepatrimoniale. Drepturile patrimoniale sunt acele drepturi care au un con inut economic, oferind posibilitatea unei evalu ri b ne ti. Drepturile nepatrimoniale sunt acele drepturi care nu au un con inut economic, cum sunt cele legate de persoana omului. Drepturile patrimoniale se împart în: - drepturi reale; - drepturi de crean . Drepturile reale sunt acele drepturi patrimoniale pe care titularii lor le exercita direct asupra lucrurilor, f r concursul altor persoane. Drepturile reale se împart la rândul lor în: - drepturi reale principale; - drepturi reale accesorii. Din categoria drepturilor reale principale fac parte: dreptul de proprietare, dreptul de superficie, dreptul de uzufruct, uz i abita ie, dreptul de servitute. Din categoria drepturilor reale accesorii fac parte: ipoteca, privilegiile i amanetul. Sunt denumite drepturi reale accesorii deoarece servesc drept garan ie real unor drepturi de crean . Drepturile de creanta sunt acele drepturi patrimoniale în baza c rora subiectul activ numit creditor poate pretinde subiectului pasiv, numit debitor ca acesta s dea, sa fac sau s nu fac ceva prestabilit, de comun acord.

185

Drepturile civile ale persoanelor fizice i juridice sunt recunoscute i ocrotite atât de Constitu ie cât i de Codul civil, în scopul satisfacerii intereselor acestora în acord cu interesul general al statului. 5.1.3 Bunurile i circula ia lor In sens economic, prin cuvântul bun se desemneaza orice lucru util. Pentru ca un lucru sa devin bun, in sens juridic, trebuie s prezinte utilitate i s fie apt de apropiere. In sens juridic, prin cuvântul bun, sunt indicate lucruri care pot face în acela i timp obiectul unei apropieri individuale ori colective i care pot fi exprimate într-o valoare b neasc . Bunurile se clasifica dup trei criterii: - dup destina ia economic ; - dup însu iri fizice; - dup modul cum se înf ptuie te circula ia lor economic . Dupa destina ia economic bunurile pot fi: - mijloace de produc ie - obiecte de consum individual. Mijloacele de productie servesc în procesul de produc ie un timp mai îndelungat acestea fiind: p mântul, cl dirile destinate produc iei, ma inile, utilajele cu care se ac ioneaz asupra obiectului muncii. În aceasta clasificare se includ i obiecte ale muncii ca materia prim , combustibilul, etc. Obiectele de consum individual îndeplinesc nevoile materiale i culturale ale beneficiarilor: îmbr c minte, alimente, c r i, obiecte de uz casnic gospodaresc. Clasificarea bunurilor dup criteriul insusirilor fizice este:
186

- bunuri consumabile i bunuri neconsumabile; - bunuri fungibile i bunuri nefungibile; - bunuri certe i bunuri în genere; - bunuri divizibile i bunuri indivizibile; - bunuri principale i bunuri accesorii; - bunuri nemi c toare i bunuri mi c toare; - bunuri corporale i bunuri incorporale. Sunt consumabile bunurile care se consum la prima lor întrebuin are (alimente, combustibil, etc.) Sunt neconsumabile bunurile apte de întrebuin ri succesive, f r a se distruge material sau pierde juridic (cl diri, haine, mobil , etc.) Bunurile fungibile sunt cele care, aflate într-un raport de echivalen , se pot schimba unele cu altele, cu prilejul pl ii sau execut rii unei obliga ii (bilete de banc , moneda metalic , etc.). Fungibilitatea presupune un raport de echivalen între bunuri, în puterea c ruia acestea pot servi unul în locul altuia la îndeplinirea obliga iilor. Raportul de echivalen se stabile te prin cânt rire, num rare, m surare. Bunurile nefungibile sunt cele care având individualitate proprie, determinat de calit ile intrinseci, nu se pot înlocui unele cu altele pentru a libera pe debitor. Raportul de echivalen între asemenea bunuri lipse te, de exemplu, un tablou f cut de un pictor. Bunurile certe sunt cele care fiind determinate individual, se deosebesc de alte bunuri prin caracterele lor generice (o anumita cas ). Individualizarea bunurilor în genere nu se poate face decât prin cânt rire, num rare sau m surare. Importanta deosebirii bunurilor incerte i de genere se manifest în leg tur cu stabilirea momentului când se consider transmis proprietatea i cu problema riscului lucrului.
187

Bunurile accesorii sunt legate prin destina ia lor economic de alte bunuri. în grupa c rora intr toate bunurile care au o a ezare fix i stabil . fiind indivizibil. în general ceea ce este legat de sol. o destina ie economic proprie i un regim juridic independent (imobilele. din aceasta grup fac parte i: . arcu ul de la vioar ). executarea s poat fi cerut unui singur dintre codebitori. alimentele). Bunurile nemi c toare. c rora sunt menite s le serveasca (telecomenda televizorului. Bunurile indivizibile odat împ r ite înlatura posibilitatea de a mai fi folosite (un animal). uzufructul asupra bunurilor imobile. prin simplul acord de voin al p r ilor. dreptul de proprietate se transfer în principiu. când au ca obiect un imobil. f r ca prin aceasta s . riscul r mâne asupra vânz torului. 188 . pe când bunurile in genere sunt transmise în proprietatea dobânditorului numai în momentul în care a avut loc individualizarea lor. În categoria bunurilor nemi c toare prin obiectul la care se aplic intr . servitu ile i ac iunile care tind la revendicarea unui imobil. Bunurile principale au o existen de sine st t toare. în cazul c ruia bunurile indivizibile urmeaz s fie atribuite unui singur cop rtas.toata celellalte drepturi reale. când obiectul obliga iei. Într-o interpretare larg . Daca bunul în genere nu a fost individualizat.In cazul bunurilor incerte. riscul trece asupra dobânditorului chiar din momentul stabilirii acestui raport juridic. precum i în materia execut rii.). Când obiectul raportului juridic este un corp cert. din punct de vedere material sau intelectual. Bunurile divizibile sunt cele care. se pot împ r i. Aceast distinc ie prezint interes la partaj. cl dirile. sunt: p mântul. de ex.i piard valoarea economic (stofa.

precum i cele care tind s desfiin eze un act ce are ca obiect un lucru imobil (ac iunea în revendicare imobiliara. .crean ele imobiliare (când imobilul vândut nu este delimitat în momentul vânz rii i deci proprietatea nu a fost transferata asupra cump r torului. crean ele mobiliare i ac iunile mobiliare.prin anticipa ie. în principiu. Bunurile mi c toare nu au o astfel de a ezare fix i stabil putânduse mi ca dintrun loc în altul fie prin for a proprie. nimic nu se opune ca prin conventie p r ile s o presupun astfel înainte de separare natural . 189 . ac iunile posesorii. totu i fiind destinat a fi culeas . Particularit ile ce deosebesc regimul juridic al bunurilor imobile de bunurile imobile sunt: . In grupa bunurilor mobile prin anticipa ie intra bunurile imobile prin natura lor care. .ac iunile care urm resc valorificarea drepturilor reale imobiliare .. De pild . pentru a satisface un interes determinat al proprietarului. numai imobilelor.determinarea legii. In acest caz recolta devine mobil prin anticipa ie. pierd caracterul lor imobiliar.regimul publicit ii înstr in rilor i constituirii de drepturi reale este propriu. de i recolta înainte de a fi culeas nu este separat de fond. Bunurile sunt mi c toare nu numai prin natura lor ci i prin: . Categoria bunurilor mi c toare prin determinarea legii este consacrat i con ine: drepturile reale mobiliare. ac iunea în nulitate. care ramâne creditor imobiliar pân la delimitare). fie cu energie str in . ac iunea confesorie de servitute. ac iunea în rezolu iune i ac iunea în revocarea unei dona ii).

Uzucapiunea i ac iunile posesorii au ca obiect numai bunurile imobile. o form concret . revendicate. care confundându-se cu obiectul asupra c ruia poart . precum i toate drepturile reale. este trecut în rândurile bunurilor corporale. dar i în raport de valoarea acestuia. fondate pe aceast diviziune când este vorba de actele de dispozi ie. Interesul practic al acestei distinc ii se pune în leg tur cu domeniul de aplicare a ac iunii în revendicare. . casa). conflictul legilor în spa iu se rezeolva în favoarea principiului personalit ii. În aceast categorie figureaz toate drepturile de crean . 190 .dac obiectul în litigiu este un bun imobil. Numai bunurile corporale pot fi.codul familiei con ine reguli diferite. fiecare din aceste garan ii reale fiind supus unor condi ii speciale i producând efecte deosebite. cu privire la imobile. .procedura execut rii silite cunoa te reguli deosebite pentru fiecare categorie de bunuri. . bunurile mobile putand fi obiect de gaj.. cu excep ia dreptului de proprietate. competen a instantei de judecata e determinat de situa ia lui.numai bunurile imobile pot face în principiu obiectul unei garan ii ipotecare.distinc ia bunurilor în imobile i mobile g se te interes i în ce prive te regulile din materia posesiunii. iar dac este un bun mobil. in principiu. . Bunurile incorporale au o existen abstract adic nu au o forma material concret . Bunurile corporale au o existen material . lizibil i c zând sub sim urile noastre (masa. competen a apar ine instan ei de la domiciliul pârâtului. sunt supuse legii teritoriale. apar inând persoanelor str ine. .imobilele aflate în cuprinsul rii.

prin prescrip ie. Dup întinderea dobândirii: 191 . prin legate. prin lege. . aflate în administrarea consiliilor locale. din care . prin conven ie. prin tradi iune.Din punct de vedere al circula iei economice bunurile pot fi: . o parte reprezint proprietate public de interes na ional. Dreptul de proprietate se dobândeste i se transmite prin: y y y y y y y y succesiune.1. 5.bunuri proprietate de stat . iar proprietatea se mai dobândeste i prin: Criterii de clasificare a modurilor de dobândire a dreptului de proprietate A.4 Moduri de dobândire a dreptului de proprietate Sunt acele mijloace juridice cum sunt faptele i actele juridice de dobândire atât a dreptului de proprietate cât i a celorlalte drepturi reale. prin ocupa iune. In normele juridice de drept civil sunt prev zute moduri generale i moduri specifice de dobândire a dreptului de proprietate care sunt prevazute în alte acte normative. accesiune sau incorpora iune. proprietate public de interes local.bunuri in proprietate privat .

ad ugirile de p mânt r mân proprietarului la care s-au alipit. iar în cazul statului. la lucrul sau. Accesiunea este dreptul în virtutea c ruia proprietarul dobândeste tot ceea ce se une te sau se încorporeaza. In acest din urm caz. erevendicarea este inprescriptivila (proprietatea public ). în mod natural sau artificial. B. Toate construc iile. cu titlu universal. Moduri de dobândire între vii i moduri de dobândire pentru cauza de moarte. În aceste cazuri este vorba de porumbei. b) fixarea pe fond a unor animale i zbur toare s lbatice. albine. Moduri de dobândire originare A. Accesiunea. iepuri de cas . C. adic de animale care nu sunt nici cu totul salbatice nici cu totul domestice i tr iesc în libertate în fondul unde se stabilesc.y y y universale. planta iile i lucr rile aflate pe un fond sunt ale proprietarului acelui fond. afar de cazul în care nu au fost revendicate în termen de un an de proprietarul fondului de la care s-au dezlipit. Moduri originare i derivate. care poate izvorî din: a) ad ugirile de teren provocate prin ac iunea apei sau prin avulsiune (ruperea unor mari por iuni de p mânt smulse brusc prin ac iunea apelor i alipite la alt proprietar). 1. Când aceste 192 . Accesiunea imobiliara artificiala. Accesiunea imobiliara natural . cu titlu particular. 2.

20 ani. Posesia de bun credin Lucrurile mi c toare se prescriu prin faptul posesiei lor. iar prin unirea lucrurilor ia na tere un lucru mobil nou. B. s posede lucrul în timpul prev zut de lege. chiar când posesorul este de rea credin unui just titlu. caz in care lucrul nou apar ine proprietarului lucrului cel mai important dintre cele reunite. cu excep ia acelora scoase din circuitul civil general (bunurile proprietate public ). 3. f r s fie trebuin a de vreo curgere de timp. alta decât prorpietarul. i se recunoa te acesteia dreptul de a fi desp gubit . În sens juridic. 2. simpla posesie a bunului mobil s-a considerat c valoreaz titlu de proprietate.30 de ani. Termenul cerut pentru realizarea uzucapiunii este: . adic neviciat . Condi iile uzucapiunii sunt: 1a. posesorul s posede cu voin a de a fi proprietar. posesiunea s fie util . cuvântul prescrip ie înseamna o perioad de timp. . când posesorul posed un bun imobil pe baza unui just titlu i 193 i nu posed pe baza . cu obliga ia de ai desp gubi pe proprietarul lucrului cel mai pu in important.10 .lucr ri sunt efectuate de o persoana. Acest mod de dobândire a propriet ii intervine atunci când lucrurile mobile apar in la doi proprietari diferi i. Deci. Toate bunurile imobiliare pot fi dobândite prin uzucapiune. Accesiunea mobiliara. 1c. un termen dup implinirea c ruia se poate afirma despre prescriere. 1b. C. 1. Uzucapiunea Uzucapiunea sau prescrip ia achizitiv este un mod originar de dobândire a propriet ii imobiliare prin efectul unei posesiuni prelungite.

iar autorul s u de rea credin . Calculul termenului uzucapiunii de 10-20 ani se face in func ie de faptul dac adevaratul proprietar locuie te sau nu în circumscrip ia aceluia i tribunal în care se afl lucrul nemi cator. iar restul de timp în alt jude . Atunci cand proprietarul ar locui o parte din timp în acela i jude . etc. In materia uzucapiunii. 3. Termenul va fi de 10 ani în prima ipoteza i de 20 de ani în a doua situa ie. dac posesorul actual este de bun credin . 3c.. Orice act juridic translativ de proprietate precum vânzarea. Buna-credin este în aceast materie un element distinct de just titlu. un an de prezen valoreaza doi ani de absen . posesiunea actual este de aceea i natur cu cea anterioar . Întreruperea prescrip iei achizitive const în apari ia unui fapt care înl tur 194 . Pentru a completa prescrip ia posesorul poate sa uneasc posesiunea sa cu cea a autorului s u. Jonc iunea este posibil în urmatoarele trei situa ii: 3a. când eman de la altul decât adev ratul proprietar constituie un just titlu. Ea consta în credin a posesorului c cel de la care a dobândit imobilul avea toate însu irirle cerute de lege spre a-i putea transmite proprietatea. iar autorul s u este de bun credinta termenul prescriptiei nu va putea fi decât de 30 de ani. dona ia. Hot rârea judec toreasc serve te ca just titlu când are un caracter atributiv de drepturi (ordonan a de adjudecare). 4. dac posesorul actual este de rea credin . sarcina probei releicredin e incumb adversarului. din care se va putea sc dea num rul de ani cât a posedat autorul s u de bun credin . buna credin se cere a exista numai în momentul trasmiterii imobilului i aceasta se prezum totdeauna.este de bun credin . 3b.

o persoana posed cu bun credin un imobil timp de 20 de ani. întrucât confer titularului s u deplin tatea puterilor incluse în cele trei atribute: 195 . f când ineficace posesiunea realizat pe timpul cât dureaz cauza care a provocat suspendarea. opre te cursul prescrip iei pe timpul cât dureaz . Efectele uzucapiunii. Suspendarea prescrip iei achizitive. În sistemul de carte funciara uzucapiunea este admis în urmatoarele situa ii: 6a. Efectul cel mai important al uzucapiunii este de a transforma pe posesor în proprietar cu efect retroactiv. f când inutil timpul ce sa scurs. când proprietarul înscris în cartea funciar fiind decedat. Principii generale Dintre drepturile reale principale. chiar din ziua în care a început s posede. când s-a facut înt bularea unui drept pe baza unui titlu nevalabil. 5. Moduri derivate de dobândire a propriet ii.permanenta posesiunii i în ac iunea proprietarului. în care caz titularul înscris în cartea funciar . Efectele suspendarii constau în aceea c împiedic vremelnic curgerea prescrip iei. Uzucapiunea produce efectele în acest sistem numai de la data când dreptul dobândit prin uzucapiune s-a înscris în favoarea persoanei în temeiul unei hot râri judecatore ti. dobânde te un drept inatacabil dup o posesiune de 10 ani. D. socoti i dup decesul acelui proprietar. 6b. f r îns a terge pentru trecut. dac partea este de bun credin în momentul înt bul rii. 6. cel mai important este dreptul de proprietate. Dezmembr mintele dreptului de proprietate.

o parte din dezmembr minte sunt recunoscute unei persoane determinate i dispar odata cu aceasta. 196 . Dezmembr mintele dreptului de proprietate se împart în dou categorii: . Modul de dobândire a dreptului de superficie. având particularit ile sale proprii. precum i în dreptul de folosin asupra terenului pe care se g se te construc ia. asupra construc iei. care apar ine unui alt proprietar. planta ia sau orice alt lucrare. denumita superficiar.posesia. . dreptul de abita ie. Dezmembramintele dreptului de proprietate sunt: dreptul de superficie. A. Dezmembr mintele sunt compatibile numai cu dreptul de proprietate privat i nu cu dreptul de proprietate public . . planta iei sau lucr rii ce se afla pe un teren. Dreptul de superficie Dreptul de superficie const în dreptul de proprietar pe care îl are o persoana. Dreptul de superficie se poate dobândi: a.alt parte sunt create în beneficiul proprietarului unui lucru (servitu i) acestea existând în interesul fondului (servitu ile reale). Dreptul de superficie este un drept real prin specificul s u..folosin a. .dispozi ia. prin acte juridice cu titlu oneros sau gratuit. dreptul de uzufruct i dreptul de servitute. dreptul de uz. Superficiarul exercit asupra construc iei sau a planta iei atributele dreptului de proprietate.

c. c nd este incomplet. Dreptul de uz Dreptul de uz este un drept de uzufruct mai restrâns. fiind în acest caz complet. acest drept este suprapus dreptului de proprietate asupra terenului. Uzuarul nu poate vinde sau închiria dreptul s u de folosin Dreptul de abita ie i nu poate greva cu sarcini dreptul s u de uz. abita ie. d. de care este distinct. poate fi grevat cu sarcini în m sura compatibilit ii acestora cu con inutul propriu al dreptului de superficie precum: uzufruct. 197 . f. dar poate purta i asupra unei p r i din aceste. c ci nu este vorba de indiviziune. nu se stinge prin neuz timp de 30 de ani. poate purta asupra tuturor construc iilor. situa ie care d inuie în condi iile stabilite prin actul de constituire a dreptului de superficie. ci de propriet i distincte. e. fiindc nu poate purta decât asupra lucrurilor nemi catoare. proprietarul terenului nu poate cere încetarea situa iei create prin constituirea dreptului de superficie. Caracterele dreptului de superficie sunt: a. privilegii imobiliare i ipoteci. b. planta iilor sau lucr rilor aflate pe teren. este un drept real perpetuu. este un drept real imobiliar. servitu i.b. care d putin a titularului s u de a se folosi de bunul altuia i chiar de a culege o parte din fructe în limita trebuin elor uzuarului i a familiei sale. prin uzucapiune în acelea i condi ii cu dreptul de proprietate. B. Aceasta înseamn c nu se poate pune niciodat problema împ r irii.

În prezent . este un drept de folosin . Dac casa este prea mare pentru nevoile sale.prin uzucapiune (prescrip ie achizitiv ).prin contract. Acestui drept i se aplic acelea i reguli ca i dreptului de uz. 1. 526 cod civil). mobiliar sau imobiliar. Dreptul de uzufruct Uzufructul este un drept real de folosin pe care o persoan . este un drept real. .Abita ia este un drept real de uz aplicat la casa de locuit. 2. Modurile de constituire ale uzufructului Uzufructul se poate constitui asupra oric rui bun. 198 . În situa ia în care uzufructul este constituit asupra unor bunuri consumabile. este un drept temporar. uzufructul se poate constitui prin voin a omului i anume: . ori chiar asupra unei crean e. denumit uzufructuar. cu îndatorirea de a le înapoia în aceea i cantitate. Dreptul de abitatie este strict personal ce nu poate fi cedat i ipotecat altei persoane. îl exercit cel mult pân la încetarea sa din via asupra unor bunuri apar inând altei persoane denumit nud proprietar. e. calitate i valoare sau pre ul lor la sfâr itul uzufructului (art. este un drept cesibil. b. comporta dou atribute: posesia i folosin a. d. cu obliga ia de a-i conserva substan a. titularul dreptului de abita ie are dreptul s inchirieze o parte din aceasta. . mobil sau imobil. c. a c rui durata este marginit la via a uzufructuarului. uzufructuatorul are dreptul de a dispune de ele. Caracterele uzufructului: a.prin testament.

titularul s u are la îndemân : .ac iunea personal . Drepturi: a) Dreptul de a se folosi de lucru a a cum s-ar folosi propietarul însu i. prin acte de înstr inare. d) Uzufructuarul poate sa constituie un drept de ipoteca sau de gaj asupra dreptului s u de uzufruct.constituirea direct . 3.constituirea indirecta. b) Dreptul de a culege fructele se întinde asupra tuturor fructelor: naturale. pe cale de reten ie. e) Pentru ap rarea dreptului de uzufruct.a) Dobândirea uzufructului prin contract se poat înf ptui prin înstr inare i prin reten ie. avându-se în vedere principiul c prescrip ia achizitiv se aplic tuturor drepturilor reale. industriale.ac iunea petitorie. cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. . c) Uzufructuarul poate s cedeze. Drepturile i obliga iile uzufructuarului. folosin a lucrului. . Uzufructul va putea fi constituit prin testament i asupra unei cote p r i din mo tenire.ac iunile posesorii. . c) Dobandirea uzufructului prin uzucapiune nu este prevazut în temeiul unor dispozi ii legale. 199 i . . civile. b) Dobândirea uzufructului prin testament este frecvent întalnit în practic se poate manifesta în doua forme: .ac iunea în gr nituire. Ea este posibil prin analogie.

din litigiile purtând asupra dreptului s u de folosin . îns f r a pune în discu ie dreptul de proprietate. Obliga ii: a) uzufructuarul are obliga ia de a întocmi inventarul lucrurilor mobile i acte din care s rezulte starea în care se afl acestea. d) de a nu schimba destina ia lucrului. f r v t marea dreptului de folosin cuvenit uzufructuarului. Drepturile i obliga iile nudului proprietar. în principiu. g) de a restitui lucrul nudului proprietar la încetarea uzufructului.. b) uzufructuarul este obligat s dea cau iune. f) de a pl ti cheltuielile de judecat rezultate. 200 . e) s pl teasc sarcinile anuale i contribu iile care sunt considerate sarcini ale fructelor. ci numai în m sura în care folosin a lui i s-ar g si în indiviziune cu al i coindivizari. De aceea nudul proprietar va putea: a) s înstr ineze i s greveze cu sarcini dreptul s u de nud proprietate. 4. proprietarul continu s aib putin a de a dispune de bunul s u. Drepturi: Lipsit provizoriu de puterea de a uza i de a culege fructele lucrului s u.uzufructuarului i se recunoa te i dreptul de a provoca partajul dreptului primit în uzufruct dac acesta se g se te în indiviziune. c) uzufructuarul este obligat s se foloseasc de lucru ca un bun proprietar i s -i conserve substan a r spunzând de stric ciunile cauzate lucrului din vina sau neglijen a sa.

c) s fac toate repara iile mari. c) Prin totala desfiin are a lucrului asupra c ruia poart uzufructul. 558 cc). etc. întrucat acestea intra în no iunea de capital. d) s intenteze toate ac iunile prin care se ap r dreptul s u de proprietate. ca de exemplu refacerea total sau par iala a lucrului. In principiu restituirea se va face în natur . b) Uzufructuarul i nudul proprietar procedeaz la lichidarea raporturilor de obliga ii i sarcini reciproc n scute din uzufructul stins. b) s garanteze pe uzufructuar împotriva oricarei evic iuni. revocare. care nu poate fi socotit drept o simpla sarcina a folosin ei. Dreptul de uzufruct se stinge prin: a) Moartea uzufructuarului. Stingerea dreptului de uzufruct are drept consecin : a) Uzufructuarul înceteaz de a mai folosi lucrul pe care are obliga ia de a-l restitui. f) Prin prescrip ia achizitiv îndeplinit de un ter . care îi apar ine întotdeauna lui. 5.b) sa perceapa produsele lucrului. g) Prin dec dere pentru abuz de folosin (art. h) Prin desfiin area dreptului de proprietate al constitutorului sau a însu i dreptului de uzufruct (anulare. rezolu iune). ac iunile posesorii. b) Prin expirarea termenului. adic prin întrunirea asupra aceleia i persoane a calit ii de nud proprietar i de uzufructuar. e) Prin renun are la uzufruct. Obliga ii: a) de a nu v t ma prin fapta sa sau în alt fel drepturile uzufructuarului. ac iunea în gr nituire. precum: ac iunea în revendicare. 201 . Modurile de stingere a uzufructului. d) Prin consolidare.

nu ar putea s . înstr inat . o anumita sarcin în favoarea altui fond.Dreptul de servitute Dreptul de servitute este un drept real în virtutea c ruia se impune unui fond. 202 . pentru constituirea sau stingerea servitu ii se cere consim mântul tuturor coproprietarilor. B.legale. care apar ine altei persoane decât aceea ce de ine fondul aservit. deoarece. . numit fond servant sau aservit. având rostul s completeze utilitatea fondului dominant. d) Servitutea este un drept perpetuu.i îndeplineasc aceast func ie decât dac va dura cât dreptul de proprietate însu i. Aceasta înseamn c dac unul sau fiecare dintre cele doua imobile apar ine mai multor coproprietari. A. numit fond dominant. pentru c poart numai asupra unui lucru nemi c tor prin natura lui. ca o consecin a caracterului s u accesoriu.naturale. b) Servitutea presupune existen a a doua fonduri: aceast formulare trebuie în eleas în sensul c servitutea este constituit în profitul unui fond i inând seama de utilitatea acestuia. c) Servitutea este un drept accesoriu. urm rit sau ipotecat decât o dat cu fondul dominant. e) Servitutea este un drept indivizibil. Servitutea nu poate fi cedat . Caracterele dreptului de servitute: a) Servitutea este un drept real imobiliar. Servitu ile se împart în: . Clasificarea servitu ilor.

continue. Dupa obiectul lor. în care intr : .servitu i neaparente. . . Esen ial în aceast clasificare este interven ia sau neinterven ia unor acte succesive din parte proprietarului fondului dominant. servitu ile continue i aparente sunt singurele care justific un interes practic deosebit întrucât: 203 . . servitu ile se grupeaza în: . Dintre acestea.servitu ile stabilite prin uzucapiune.servitu ile stabilite prin act juridic. cum sunt în general servitu ile negative. a) Servitu ile naturale sunt acelea care rezult din situa ia natural a fondurilor.servitu i aparente. între care se poate men iona servitutea de p storit.. Situa ia special a fondurilor face ca uneori. de exemplu serve te de trecere pe o poteca. Dup modul lor de exercitare. b) servitu i continue i neaparente.conven ionale. O alta clasificare const în: . servitu ile se împart în: a) Servitu i pozitive. servitu ile s poat fi grupate în: a) servitu i continue i aparente. c) Servitu ile stabilite prin fapta omului formeaz o a treia categorie. . b) Servitu i negative. C. c) servitu i necontinue i aparente. d) servitu i necontinue i neaparente.necontinue. b) Servitu ile legale sunt cele stabilite de lege. cum ar fi servitutea de vedere.servitutile stabilite prin destina ia proprietarului.

s dispun de dreptul s u f r a impiedica în vreun fel exercitarea lini tita a servitu ii de c tre titularul fondului dominant. 204 . Titularul servitu ii nu poate exercita servitutea decât potrivit titlului. Drepturile proprietarului fondului aservit sunt: .titularul fondului aservit poate renun a la imobil în favoarea titularului fondului dominant.titularul fondului aservit poate pretinde desp gubiri de la titularul fondului dominant. proprietarul fondului dominant are dreptul i la aceast servitute accesorie. Drepturile i obliga iile care decurg din servitute..pot fi dobândite prin uzucapiune. fiindu-i interzis s fac vreo schimbare d un toare primului fond.neîntrebuin area lor nu duce la stingerea lor decât în cazul în care ar exista un act contrar folosirii lor.proprietarul fondului dominant care are dreptul de a efectua. Se pot folosi de dreptul de servitute: . E. . pe cheltuiala sa lucr rile necesare pe fondul aservit. cum ar fi desfiin area ferestrei în cazul servitu ii de vedere. pentru a se elibera de obliga ia de a suporta cheltuielile impuse prin titlu pentru necesitatea p str rii i exercit rii servitu ii. D. . .sunt susceptibile de o adevarat posesiune.situa ia în care exercitarea unei servitu i principale impune cu necesitate i o servitute accesorie. . Proprietarul fondului aservit are obliga ia de a nu face nimic prin care ar leza folosin a normala a servitu ii. Drepturile i obliga iile proprietarului fondului aservit i ale titularului servitutii. .

municipiilor sau jude elor. Proprietatea de stat asupra terenurilor este public sau privat . constituirea sau restituirea terenurilor în condi iile legii. de a se bucura i de a dispune de p mânt în mod exclusiv i absolut. c) prin confuziune.În cazul unei servitu i de trecere. iar administrarea 205 . caz în care proprietatea. Administrarea domeniului de interes public na ional se face de c tre organele prev zute de lege. calea de acces nu poate fi închis îngustat . Terenurile ce apar in domeniului public pot fi de interes na ional. 135 din Constitu ie. ora elor. 5.5 Regimul juridic al dreptului de proprietate Potrivit art. când fondul dominant i fondul aservit se reunesc în mâinile aceluia i prorpietar. b) prin neuzul pe timp de 30 de ani. îns în limitele determinate de lege. F. Servitu ile se sting: i nici a) prin împlinirea termenului sau condi iei stabilite în titlu de constituire. de asemenea în regim de drept public. apar ine comunelor.1. caz în care proprietatea asupra acestora apar ine statului. sau de interes local. statul ocrote te proprietatea public i privat . Stingerea servitu ilor. d) prin pierderea materiala (distrugerea) sau juridic (trecera în proprietatea public prin expropriere) a fondului aservit. indiferent c neuzul s-ar datora unei imposibilit i materiale de a o exercita. Proprietatea asupra p mântului reprezinta dreptul celor îndrept iti la reconstituirea.

dup ob inerea titlurilor de proprietate sau numai a proceselor verbale de punere în posesie. Referindu-ne la prevederile art. prin hot râre judec toreasc . aflate sau intrate în proprietatea lor prin c ile i modalit ile prev zute de lege.domeniului public de interes local se face de c tre consiliile locale sau. de c tre prefecturi. potrivit c ruia dreptul de proprietate în toate formele sale este ocrotit de stat. cu respectarea actelor normative în vigoare. proprietatea privat asupra terenurilor asigur titularului acestui drept libertatea de a se bucura de toate drepturile prev zute de normele juridice de drept comun cu privire la modalit ile i mijloacele de exercitare a atributelor dreptului de proprietate. potrivit legii. folosin a i dispozi ia). A adar. proprietarul se poate bucura de toate atributele dreptului s u de proprietate (posesia. Prin terenurile din domeniul public intelegem terenurile afectate unei utilit i publice. Domeniul privat al statului este supus dispozi iilor de drept comun. în tot sau în parte se poate face numai pentru cauza de utilitate publica. dup caz. aceste terenuri vor putea face parte din circuitul civil general. Terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil. iar dreptul de proprietate asupra acestora este imprescriptibil. dac prin lege nu se prevede altfel. ora elor. 206 . dup o dreapta i prealabil desp gubire. Dreptul de proprietate privat al persoanelor fizice asupra p mântului este ocrotit de lege i este supus liber circuitului civil. se precizeaz c exproprierea de imobile. altele decât cele aflate în domeniul public al statului de interes na ional i local. O data cu înf ptuirea privatiz rii. 135 din Constitutie. municipiilor i al jude elor este alc tuit din terenuri. Domeniul privat al statului i respectiv al comunelor. În ceea ce prive te dreptul de proprietate asupra terenurilor din intravilan.

dar cu respectarea unor dispozi ii prohibitive din Legea nr. încheiate în forma autentica.1. 1/2000. dupa caz. Persoanele fizice pot efectua schimburi de terenuri prin acordul acestora i prin act autentic. terenul din extravilan. prin acte juridice între vii. sunt i r mân in circuitul civil. Înainte de a fi vândut. 18/1991 si nr. Titularii dreptului de preemp iune sunt obliga i s se pronun e asupra exercit rii acestuia în termen de 30 de zile de la data primirii comunic rii. Terenurile agricole din extravilan nu pot face obiectul unei execut ri silite sau voluntare decât în cazurile prevazute de lege.6 Circula ia juridic a terenurilor Terenurile proprietate public de interes na ional sau de interes local nu pot fi înstr inate acestea fiind scoase din circuitul civil. Actul de v nzarecumparare încheiat cu încalcarea dreptului de preemp iune este anulabil. Terenurile situate în intravilan pot fi înstr inate. încheiate în form autentic . indiferent de întinderea suprafe ei. proprietarul acestuia este obligat s încuno tiin eze în scris celor în drept. 207 . indiferent de proprietarul lor. dreptul de preemp iune pentru coproprietari sau proprietarii vecini se consider stins. Terenurile situate în extravilan pot fi înstrainate prin acte juridice între vii. Terenurile proprietate privat .5. Aceasta presupune c terenurile proprietate privat pot fi dobândite i înstr inate prin oricare din modurile stabilite de normele dreptului comun.Dupa împlinirea acestui termen. Schimbul de terenuri între persoane juridice care au în administrare terenuri asupra c rora statul are majoritatea ac iunilor sau între acestea i persoanele fizice se face numai cu avizul Ministerului Agriculturii i Alimenta iei sau al Ministerului Mediului.

biroul c r ilor funciare poate dispune radierea dreptului de servitute. fiecare teren dobânde te situa ia juridic a terenului pe care îl înlocuie te. se va alc tui un corp funciar din parcela sau numai din partea de parcela. Geodezie i Cartografie în prezenta p r ilor interesate. Punerea in posesie se face de catre Oficiul Jude ean de Cadastru.2. dup ascultarea p r ilor. Drepturile tabulare care se înscriu în cartea funciara Dreptul de superficie se înscrie in folosul titularului in partea a treia a c r ii funciare de proprietate. convenit proprietarului ipotecat. a dreptului de proprietate. ea va fi înscris atât asupra acestora. care are înscris un drept tabular asupra imobilului. dac paguba pricinuit prin radiere ar fi neînsemnat . în întregul s u sau asupra p r ii unui coproprietar. uzufruct. uz si abita ie In situa iile în care servitutea. Chiar f r aceasta învoire. Dreptul de ipotec Ipoteca se poate înscrie numai asupra unui corp funciar. devenind opozabile prin operarea în documentele cadastrale aflate la aceste institu ii. Dac ipoteca s-a constituit asupra unui etaj sau apartament. cât i asupra p r ii comune indivize. uzufructul. 5. aceasta se va ar ta printr-o schi f cut de pe plan. Imobilul asupra c ruia s-a constituit dreptul de superficie. În cazul în care dreptul de superficie se constituie pe una din parcelele care alc tuiesc în corpul funciar sau pe o parte dintr-o astfel de parcel .Prin schimburile efectuate. Dreptul la 208 . grevat cu dreptul de superficie. Dreptul de servitute. constituit în folosul unui imobil. Radierea unei servitu i. se va putea face numai cu învoirea ter ului. cu respectarea drepturilor reale. uzul i abita ia au drept obiect numai o parte dintr-o parcel . se înscrie cu acela i num r de parcel înso it de un indice. ar tându-se totodat coala funciar în care s-a înscris dreptul de superficie ca un corp funciar de sine st t tor. Servitutea va fi ar tata i în cartea funciara a fondului dominant.

Cheltuielile de judecat i urm rire vor avea rangul dreptului de ipotec . în temeiul inscrisului original de imparteala si a copiei legalizate a chemarii in garan ie. pân la suma maxim înscris pentru asigurarea lor. rentele sau alte presta ii periodice. Deosebit de cazurile men ionate mai sus. Dac urm rirea crean ei ipotecare s-a notat în cartea funciar . pentru garantarea crean ei rezultând din evic iune. în folosul vânz torului. ori nu a fost primit în întregime. dobânzile. cop rta ul va putea cere. În cazul cop rta ilor care solicit înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilelor cât i în cazul 209 . dreptul la ipotec se va înscrie pentru aceast sum . înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilelor ce ceilal i cop rta i au dobândit prin efectul împ r elii. în temeiul înscrisului original doveditor al contractului încheiat cu titularul înscris în cartea funciar . În cazul în care din înscrisul doveditor al vânz rii se invedereaz c pre ul nu a fost pl tit. Dac vânzarea a fost rezolvat . sc zute dup notare. vor avea rangul ipotecii. antreprenorii i mai tri vor putea cere. Dobânzile conven ionale i legale. înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului care este obiectul lucr rii contractate. În situa ia în care suma crean ei este determinat printr-o sum maxim ar tat în înscrisul de constituire. vor avea rangul ipotecii. dreptul de ipoteca legal pentru garantarea pre ului datorat. Ipoteca legala pentru garantarea pre ului datorat de cop rta ul adjudec tor al imobilului supus împ r elii. se va înscrie în temeiul încheierii instan ei de adjudecare. Arhitec ii. datorate pe ultimii trei ani. Procedura men ionata mai sus se aplic prin asem nare în caz de schimb sau împ r eal pentru diferen a de valoare datorat în bani. se înscrie din oficiu.ipoteca se înscrie pentru o anumit sum de bani ar tându-se câtimea dobânzii. rentele sau celelalte presta ii periodice. pentru garantarea pre ului acestor lucr ri. acest drept se va radia din oficiu.

Prelungirea se noteaza în cartea funciar . pentru o suma maxim . despre care s-a men ionat mai sus.radierea înscrierii provizorii se poate cere de cel interesat. Biroul c r ilor funciare se va pronun a asupra cererii de radiere dup ascultarea p r ilor. numai dac au trecut 15 zile de la înmânarea încheierii. iar in lips . 210 .arhitec ilor. Biroul c r ilor funciare va putea acorda prelungirea acestui termen de justificare. despre care se va men iona în cererea de înscriere.in acest caz. . biroul c r ilor funciare poate încuviin a înscrierea provizorie a ipotecii legale pentru suma aratat în înscrisul de împ r eala sau în contractul de antrepriz . în untrul termenului de 15 zile.justificarea înscrierii se poate face atât timp cât nu s-a notat în cartea funciar cererea de radiere a acestei înscrieri. afar de urm toarele cazuri. când o va respinge din oficiu: . In cazul arhitec ilor. pentru a fi notat . pentru garantarea pre ului lucr rii se va putea cere radierea înscrierii provizorii numai dac au trecut trei luni de la predarea lucr rii. prin care s-a încuviin at înscrierea provizorie. antreprenorilor i mai trilor care au solicitat înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului care este obiectul lucr rii. cel ce a cerut înscrierea trebuie s prezinte biroului c r ilor funciare o copie legalizat de pe hot rârea instan ei. dac cel inscris provizoriu a f cut cerere de prelungire. dac justificarea înscrierii urmeaz a se face în temeiul unei hot râri judec tore ti. .dac termenul de justificare nu era împlinit. astfel: . antreprenorilor i mai trilor care solicita inscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului.

Biroul de carte funciarî poate încuviin a în întregime sau în parte radierea dreptului de ipoteca sau notarea prev zut mai sus. în temeiul înscrisului dovedind nova iunea.. aceasta se va însrie cu rangul vechii ipoteci. dac sunt întemeiate pe cauze anterioare datei când i s-a comunicat încheierea prin care s-a ordonat notarea gajului. În acest caz. Cesionarul poate cere în favoarea sa înscrierea ipotecii pe baza înscrisului de cesiune a crean ei. Dac înscrisul de ipotec cuprinde clauza la ordin sau la purt tor. debitorul va putea opune creditorului gajist excep iile ce le va avea împotriva creditorului sau. str mutarea ipotecii. Cel subrogat în drepturile creditorului ipotecar va putea cere înscrierea str mut rii dreptului de ipoteca în temeiul înscrisurilor ce dovedesc subroga ia. notarea excep iilor pe care le-ar fi putut opune cedentul pentru cauze anterioare comunic rii încheierii i pe care în elege s le opun cesionarului. În cazul în care ipoteca crean ei novate a fost rezervat pentru garantarea noii crean e. în temeiul hot rârii judecatore ti definitive prin care s-a pronun at asupra temeiniciei excep iilor invocate de debitorul cedat. dreptul la ipotec sau dreptul la gaj asupra crean ei ipotecar se va dobândi i va fi opozabil prin îns i str mutarea sau darea în gaj a titlului la ordin sau la purtator. In situa ia în care crean a ipotecar a fost dat în gaj. se va face ar tarea despre aceast înscriere.dac înaintea cererii de radiere s-a notat în cartea funciar ac iunea în justificarea înscrierii provizorii sau în executarea obliga iei garantate prin înscrierea provizorie. Debitorul cedat va putea cere în termen de o lun de la comunicarea încheierii prin care s-a ordonat înscrierea. 211 .

f cuta sub aceast condi ie. Cele men ionate mai sus se pot aplica i în cazul în care titularul unei ipoteci. aceea i societate sau asocia ie devine persoan juridic . crean a ipotecar condi ionat reluându. în rang egal cu ipoteca al carei rang a fost cedat. Dac ulterior. nu s-a învoit la schimbare.Rangul ipotecilor poate fi schimbat prin notarea priorit ii în temeiul învoielii f cute între creditorii ipotecilor al cîror rang se schimb . obliga ia de a str muta ori a greva.i rangul cedat. creditorul care a dobândit rangul unei crean e sub condi ie. dreptul adus ca aport se va înscrie pe numele persoanei juridice în temeiul unui certificat eliberat de grefa judec toriei în al c rui registru s-a f cut înscrierea persoanei juridice. Drepturile reale sub condi ie suspensiv nu se vor putea înt bula sau înscrie provizoriu. termenul extinctiv sau sarcina liberatorie se vor ar ta în cuprinsul înt bul rii sau înscrierii provizorii. În cazul în care imobilul este vândut la licita ie. Dac între ipotecile al c ror rang se schimb se g sesc i alte ipoteci sau drepturi ai c ror titulari n-au consim it la acordarea priorit ii. acesta se va înscrie pe numele asocia ilor. Condi ia rezolutorie. Dac aportul unui asociat const într-un drept tabular. 212 . aceast schimbare nu le va fi opozabil decât în m sura în care le era opozabil ipoteca al c rei rang a fost cedat. se va putea nota n cartea funciar . va putea renun a la folosul schimb rii de rang.

Litografia Universit ii Petro ani. Editura Technique et Vulgarisation.T. 2002 Cadastru funciar. Paris.P dure G.Bendea Gh. Bucure ti. 1995 Managementul lucr rilor de cadastru. Universitatea ³ 1 Decembrie 1918 ³ Alba Iulia. 1964 Gh.B lan Gh. 2003 I.S.S. Bucure ti.Bendea V.Bo R. bucure ti.R dulescu TOPOGRAFIE. Lito.M.P. 2000.P dure M.Cri an Cadastru general.B.R dulescu TOPOGRAFIE. 1985 Istoria matematicii în evul mediu. îndrum tor pentru proiectul de an. Bucure ti. 1963 Cadastru. Universitatea ³ 1 Decembrie 1918 ³ Alba Iulia.T. 1983. I.Palamariu I. Institutului Politehnic . 2000 V. din Cluj-Napoca.Bendea V.973-685-066-8 Îndrum tor pentru practic topografic .M.B.BIBLIOGRAFIE M.Nicolaescu A. Litografia Institutului Politehnic din Cluj-Napoca. Editura tiin ific .Dragomir M. Lucr ri practice. 2002 Calcule topografice.P dure M.Proca Gh. 1986 Topografie-teorie i practic .Rotaru L.N.R dulescu N.R dulescu Gh. E. Editura ALL BECK.B lan 213 din Cluj-Napoca. 973-655-242-X Unele contribu ii asupra automatiz rii tehnologiilor cadastrului urban.Gagea Gh.Ienciu I.Iu kevici I.Barbier traducere în limba român Gh. 1985 Îndrum tor pentru întocmirea proiectului de absolvire.P. Probleme. Litografia Institutului Politehnic Gh.M.. Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti.N. Editura Matrix ROM. Bucure ti. Tez de doctorat. 1972 M rturii geodezice. Editura militar .D. P dure I.

R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL . 1991 Gh.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL I MINIER . ClujNapoca. Gh.T. ISBN: 973-656-396-0. îndrum tor de lucr ri. Editura Risoprint. Cluj-Napoca.T. Tipografia Universit ii Baia Mare.R dulescu Risoprint.M.M. Cluj-Napoca. 2002. 2002. LUCR RI.T. 2002.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL . Editura Situri specializate în domeniul cadastrului rezultate prin motorul de c utare Google 214 . ISBN: 973-656-395-2.R dulescu TOPOGRAFIE INGINEREASC . ISBN: 973-656-397-9.M.Tomoioag *** Cadastru.T. Gh. Editura Risoprint. Cluj-Napoca. Gh. 2003. Editura C. Gh. ISBN: 973-656-239-5. Editura Risoprint. Gh.T. culegere de probleme.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL .R dulescu TOPOGRAFIE INGINEREASC . 1990 Legisla ie în domeniul cadastrului. note de curs.T. ISBN: 973-656-238-7. note de curs.M. culegere de probleme. îndrum tor de lucr ri.R dulescu TOPOGRAFIE INGINEREASC .Fân an Ghe. Institutul de Construc ii Bucure ti. 2003.M. 2003 Gh.T. Risoprint. 2003. Editura Risoprint. Cluj-Napoca.M.T. Editura MORO AN. ISBN: 973-656-240-9.Cosma Ghe. Cluj-Napoca.M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful