1. No iuni generale 1.

1 Defini ii În dic ionarul enciclopedic ap rut în Editura Politic Bucure ti în anul 1962, referitor la no iunea de cadastru se afirm : ³Forma de inventar funciar alc tuit dintr-un registru cadastral i din planuri, cuprinde datele tehnico-economice privitoare la toate imobilele situate pe teritoriul unui ora , raion, comun sau sat. In registrul cadastral sunt trecute datele ob inute prin lucr rile de identificare, de m suratoare i de ridicare în plan a imobilelor situate pe un anumit teritoriu, con inând pentru fiecare imobil (parcel ) urmatoarele date: num r topografic, suprafa destina iei teritoriului (arabil, p une, etc.) sau felul folosin ei (teren construit, curte), precum i numele posesorului.Serve te la identificarea i eviden a imobilelor pe categorii de folosin , la planificarea produc iei agricole, la a ezarea impozitelor i la întocmirea i inerea la curent a car ilor funciare i a altor registre de publicitate a drepturilor reale privind imobilele.´ Dup legisla ia în vigoare- L.7/96 Legea cadastrului i publicit ii imobiliare: ³Cadastrul general este sistemul unitar i obligatoriu de eviden tehnic , economica i juridic , prin care se realizeaz identificarea, înregistrarea, descrierea i reprezentarea pe h r i i planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum i a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul rii, indiferent de destina ia lor i de propietar´.

1

O alt definire a cadastrului a dat Prof.Gh. T m ioag , în lucrarea citat în bibliografie: ³Cadastrul general este un sistem de eviden de pe tot cuprinsul i inventariere sistematic , din punct de vedere cantitativ, calitativ i juridic, a bunurilor imobile, rii, pe folosin e i posesori ³ Prof.I. P dure d o definire similar , în lucrarea citat în bibliografie: ³Cadastrul funciar general este un complex de opera ii tehnice, economice i juridice întreprinse de stat, prin Oficiile de Cadastru i Organizarea Teritoriului de la jude e, pentru cunoa terea i inventarierea sistematic y i permanent a fondului funciar ³ Etimologic, no iunea de cadastru poate deriva din cuvintele: ³ capitastrum ³, din limba latin , provenit din ³ capitum registrum ³ cu semnifica ia ³ dare pe cap de familie ³, deci cu referiri la stabilirea impozitelor, y ³ katastikhon ³ din limba greac , cu semnifica ia ³ registru de impunere, ³care ulterior la noi în ar a devenit ³ catastif ³. Interesant de remarcat faptul c în principalele limbi de circula ie interna ional no iunea men ionat se p streaz : y y y y the cadaster- lb.englez , le cadastre-lb. francez , il cadastro-lb. italian , der kataster-lb. german .

Nu mi-am propus s dau o alt definire a no iunii de cadastru, dar trebuie s remarc c în con inutul unei posibile definiri cuprinz toare ar trebui s se reg seasc : y y aspectele tehnic, economic i juridic ale cadastrului, no iunile de cadastru funciar i imobiliar,

2

y y y y y y

datele furnizate în i din sistem s aib un caracter real, complet i actual, no iunile de folosin , posesor, parcel lucr rilor de cadastru, no iunile de plan topografic, cadastral, registre cadastrale, carte funciar , organizarea îndrumarea i controlul execu iei lucr rilor de cadastru, Oficiul Na ional de Cadastru, Geodezie i Cartografie cu reprezentare în teritoriu prin Oficiile Jude ene. 1.2 Istoric al cadastrului din lume i din Romania 1.2.1 Activit tea de cadastru- Inceputurile i imobil, constatarea c m sur torile topografice constituie baza tehnic a

Cele mai vechi cuno tin e asupra activit it ii de m surare a terenurilor sunt transmise prin scrierile egiptene. Din acestea, rezult c la cancelariile faraonilor se ineau registre în care erau înscrise terenurile ce se repartizau periodic spre cultivare în lunca fluviului Nil. Dup modul de organizare la egipteni a acestei activit i, rezult pentru prima data cele dou scopuri principale ale cadastrului, care se p streaz i ast zi si anume, garantarea dreptului de proprietate i aplicarea strict dar echitabil a fiscalit ii funciare. Acest aspect a fost remarcat i aplicat, mult mai târziu, în Austro-Ungaria de împ ratul Frantz Josef. Dup lucr rile: V.Dragomir M.Rotaru
3

M rturii geodezice, Editura militar , Bucure ti, 1986

i A.P.Iu kevici 1963 Civiliza iei egiptene îi apar ine cea mai veche hart care s-a p strat pân ast zi, întocmit pe pergament în timpul domniei faraonului Seti I, pe care erau reprezentate dou lan uri muntoase colorate în ro u; între acestea, v i colorate în albastru duceau spre mare, iar în lungul v ilor, colorate în negru, erau trasate dou drumuri. Mai favorizat din punctul de vedere al atest rii documentare decât civiliza ia egiptean a fost civiliza ia asiro-caldeean cu expresia cea mai concentrat a ei ± civiliza ia sumerian i cea babilonian -, de la care, datorit scrierilor pe pl ci de lut ars i nu ca la egipteni pe papirus, material ce se deterioreaz mai repede, s-a p strat în timp un bogat tezaur culturaltiin ific în domeniul astronomiei i precursor geodeziei. A a se explic i faptul c cea mai veche reprezentare cartografic , datând din mileniul al doilea î.e.n. ( în jurul anului 1500 ) i descoperit în anul 1899 de c tre arheologi ai Universit ii din Pennsylvania ( S.U.A. ), apar ine civiliza iei mesopotamiene. Este vorba de o t bli de lut de dimensiuni 21x18 cm, pe care se afl desenat planul ora ului Nippur, situat pe Eufrat, în centrul unui întins inut cuprins între Eufrat i Tigru; pe plan au fost gravate ape, mun i i a ez ri umane, distan ele corespunzând foarte bine cu realitatea (fig. 1) Istoria matematicii în evul mediu, Editura tiin ific ,

Fig. 1. Planul ora ului Nippur ± cea mai veche reprezentare cartografic

4

De la sumerieni i babilonieni au provenit primele atest ri documentare referitoare la topografie. de exemplu. topografia sumerian . De altfel. reprezentând regiuni. cadastru i h r i. de la babilonieni parvine singura hart a lumii din aceast epoc ( fig. 2). desenat în partea de jos a Fig. elemente topografice de tip administrativ i orografic. De i de tip local.2 unei t bli e. plutind peste ocean. 5 . canale i izvoare de ap . în care P mântul este reprezentat ca un disc plat. cum sunt itinerarul i distan a. ri i mun i. Toate acestea îns au la baz no iuni foarte importante din punctul de vedere al m sur torilor terestre. elemente hidrografice referitoare la fluvii. care se refereau la propriet i i folosin e. cuprindea trei capitole principale: elemente de cadastru.

ambele de pe timpul dinastiei apusene Han ( aproximativ anul 200 î.C. construc ii. creat foarte de timpuriu.). De exemplu.485 i. indiferent de civiliza ia c reia îi apar in. de i u or de confundat. canale etc.în centrul discului fiind Babilonul. în ordinea în l imilor speciale. În apropiere de Changsha ± ora principal din provincia Hunan ± s-au g sit dou h r i pe m tase: o hart topografic i una cu caracter militar. cuprinzând Fenicia i 6 . sunt reprezenta i separat.n. Civiliza ia chinez marcheaz un apogeu în domeniul ramurilor geodeziei (astronomia i cartografia).e. precum i reprezentarea cursurilor de ap . H r ile sunt orientate spre sud. de cartiere. ³cei 9 mun i din lan ul Qui-ni-shan´. care atest cunoa terea în China Antic a raportului de scar . pot fi grupate în dou grupe: y instrumente pentru m surarea timpului. i însemnate cu simboluri babilonian s-a dezvoltat în spa iul geografic dintre Mesopotamia i Egipt civiliza ia canaanean . În afara acestei h r i generale au mai existat h r i locale care reprezint planuri de ora e. Demn de admira ie r mâne cea mai veche hart exact . lan urilor muntoase i a altor detalii. au scara între 1:175000 i 1:190000 i acoper o zon cuprins între 1110 i 112030¶ longitudine estic i 260 latitudine nordic . sub regele Darius al Persiei (521 . iar vârfurile sunt redate. Câteva realiz ri pot fi eviden iate pentru originalitatea i profunzimea lor. ). Remarcabile sunt corectitudinea sc rii. despre care se poate vorbi cu adev rat de rigurozitate i de precizie.Sub directa influen Palestina. Instrumentele de observare i m surare ale antichit ii. Un sistem de m surare organizat a terenurilor agricole a existat i în Asia Mic .

s-a trecut la inversarea unui ir de probleme: m rimi practic date erau luate ca necunoscute. rezolvarea prin radicali a ecua iilor de gradul al doilea i a sistemelor cu dou necunoscute care se reduc la i prin asemenea ecua ii. matematica ajunsese la o mare dezvoltare cu 20 de secole înaintea erei noastre. Pe un plan de dezvoltare mai abstract . a a-numita teorem a lui Pitagora. frânghii diferite etc. a început un nou i mare ciclu de dezvoltare a matematiciii în Extremul Orient ± în China i India. iar mai târziu.y unghiuri instrumente topografice care. procedeul iterativ de extragere aproximativ a r d cinii p trate cu ajutorul mediiilor aritmetice. aceasta a fost una din premisele elabor rii metodelor algebrice. Probabil c au existat i embrioane 7 rile arabe. acest ciclu i-a g sit continuarea îm al XVI-lea. Înc mult înainte de descompunerea Imperiului Roman. având în vedere construc iile. În Babilonul antic. de i nu sunt atestate documentar. În centrul aten iei se aflau pe atunci problemele de aritmetic practic . probleme de astronomie care cereau calcule mai complicate. iar cei care o practicau se numeau agrimensori. iar cele c utate ca date. m surarea unor figuri relativ simple. Drept culmi ale realiz rilor la babilonieni se pot cita: sistemul sexagesimal pozi ional de reprezentare a numerelor întregi i a frac iilor. Denumirea meseriei pe care o practicau cei care m surau terenurile apare pentru prima dat la romani. trebuie s fi existat sub forma unor mijloace simple de m surat lungimi sau ( eclimetre. Este caracteristic larga utilizare în calcule a unor tabele de înmul ire i împ r ire. ). i anume agrimensura. mai târziu cu utilizarea par ial a semnului zero. în Iran i Asia central . din aproxim ri prin lips adaos. pr jini de bambus sau alt material. i a luat sfâr it aproximativ în secolele al XV-lea ± . apoi în Europa. planurile i h r ile elaborate în acea epoc .

cap t tr s turi principal noi. se construie te o teorie a demonstra iei matematice. Aici la înmul ire i la împ r ire se folosesc dublarea i înjum t irea. opera iile cu frac ii se reduc la opera ii cu frac ii cu num r tor unitatea i la folosirea unui tabel de descompunere a frac iilor de forma 2 2n  1 în sume de astfel de frac ii. f r nici un fel de i verific ri. La un nivel ceva mai coborât se afla.. pare-se. matematica grecilor antici preia din matematica oriental un bogat material faptic. ale teoriei sec iunilor conice i ale formelor antice ale metodelor de calcul integral i diferen ial. ca mijloc conduc tor în descoperirea de adev ruri noi se situeaz pe primul loc ra ionamentul logic. algebra ecua iilor de gradul al doilea apare ca un ansamblu de teoreme geometrice privind aplicarea ariilor. În studiile matematice p trund adânc demonstra iile. se pun 8 . se pun bazele teoriei numerelor. În aceste capitole un aport esen ial se va aduce de-abia cu dou mii de ani mai târziu. descoperirea numerelor ira ionale duce la crearea unei teorii generale a rapoartelor. Problemele directe de calcul. dezvoltat îns doar par ial i de aceea incapabil s înlocuiasc pe un plan larg teoria num rului real. matematica egiptean .n. trec pe ultimul plan. uneori se prezint În stadiul ei timpuriu. În secolul al III-lea î.n.e. dup ce dau na tere unei serii de teorii superioare. Probleme ce conduc la ecua ii de gradul al doilea lipsesc. fundamentare. În sfâr it. i toate acestea î i g sesc expresia în stilul de expunere al manualelor didactice i al lucr rilor tiin ifice. se încheie alc tuirea fundamentelor geometriei. În virtutea unui ir de împrejur ri. dar în epoca sa clasic din secolele V±III î.de demonsta ii sub forma unor transform ri algebrice i construc ii geometrice ( în texte ele nu exist ). Expunerile din t bli ele ceramice cu scriere cuneiform i de pe papirusuri au forma unor prescrip ii. Domenii mari ale matematiciii se structureaz în sisteme deductive. combinat desigur cu observa ia i induc ia.e.

c tre sfâr itul acestei perioade. la scar modest . optica. un ansamblu de algoritmi de calcul pentru rezolvarea unor probleme de aritmetic . se dezvolt algebra numeric a ecua iilor liniare i de gradul al doilea. reuni i îns mai târziu în întregi discipline tiin ifice. calculele aproximative. dezvoltarea matematicii în direc iile ei clasice se opre te aproape cu totul.primele pietre de temelie ale cunoa terii matematice a naturii: teoria muzicii. calculele aproximative. cosmografia. mecanica. într-o serie de domenii ea las cu mult în urm tiin a timpurilor Ptolemeilor. Matematica medieval din Orient este desigur o disciplin m rimilor constante i a figurilor geometrice invariabile ± dar o asemenea caracterizare nu este totu i destul de concret . geometrie. Ea este în primul rând o matematic calculatorie. la început mai simple. ca de pild : aritmetica i aplica iile ai. Interesele încep s încline spre matematica calculatorie. dezvoltarea rile a tiin elor matematice timp de multe secole are loc mai cu seam în Orientului. inclusiv mecanica fluidelor. o simbolic a algebrei. rezolvarea prin numere ra ionale a ecua iilor nedeterminate. iar apoi tot mai complicate. se creeaz . în statele elenistice cultura Greciei intr în contact strâns cu cea a Orientului. Totu i. algebr . trigonometria. i în leg tur cu diferite probleme de astronomie i geodezie se dezvolt acum cu succes alte discipline. Începând cu secolulal II-lea. teoria comercial . precum: geometria sferic . 9 . El las îns o important Dup mo tenire pentru mai târziu în regiunile fostului Imperiu Roman din Asia i Africa. algebra numeric numerelor i trigonometria. decompunerea societ ii antice sclavagiste. Acest curent dureaz numai pu in timp în condi iile descompunerii lumii antice. mai întâi algoritmi izola i. se preiau par ial sistemul sexagesimal i frac iile cu num r tor unitatea. Dezvoltarea matematicii orientale începe în evul mediu de la un nivel mult mai coborât decât cel atins în statele elenistice.

Toate acestea au furnizat un a unor clase de probleme tipice de propor ii. un loc important îl ocup problemele ce ap reau la construc ia de canale i baraje. iar printr-o oarecare complicare. cu cote în natur . precum i a hranei i pl ii lucr torilor. în forme proprii orânduirii feudale care se consolideaz treptat. îndeosebi în rile arabe.a. fortifica ii militare. Un interes practic evident îl aveau m surarea distan elor pân material bogat pentru punerea în eviden la obiecte inaccesibile. de distan a de transport . cu diferite meserii i cu nego ul. care depindeau de calitatea pamântului-deci probleme specifice cadastrului economic. La toate acestea se ad ugau tot felul de probleme de aritmetic comercial i.a. probleme de împ r ire a mo tenirilor-probleme specifice cadastrului tehnic în conformitate cu canoanele destul de complicate ale dreptului de mo tenire musulman. de ecua ii liniare i sisteme de ecua ii de acest fel. construc ii de palate i temple . ecua ii de gradul al doilea i chiar al treilea. calcularea necesarului de materiale i de mân de lucru.Direc ia general în dezvoltarea matematicii din Asia medieval este condi ionat în ultim instan de înrudirea structurii sociale a rilor Orientului. O chestiune important era irigarea artificial a ogoarelor. de drumuri. lupta împotriva rev rs rilor catastrofale ale râurilor etc. Departamentele financiare aveau de-a face cu reparti ia impozitelor în func ie de diferitele norme de impunere. ca i calculul dimensiunilor lor. În acest sens este semnificativ tratatul clasic chinezesc Matematica în nou c r i ( zin cijan suan u ) compus aproximativ în secolele al II-lea ± I 10 . crearea i men inerea permanent a sistemelor de iriga ie. de extragere a r d cinilor p trate i cubice. Aici se cereau m surarea volumelor i a suprafe elor. Popula ia se ocup aici cu agricultura. Printre problemele pe care trebuiau s le rezolve matematicienii orientali din cele mai vechi timpuri i în decursul întregii perioade analizate.

de i germeni ai unei asemenea împ r iri exist în felul de grupare a regulilor i a problemelor. ³care sunt în permanen i al almukabalei ( Al-kitab almuhtasar fi hisib al-djabar va-l-mu-kabal ). în toate rela iile lor reciproce. rolul geometriei este destul de neînsemnat în matematica Babilonului. Muhammed ibn Musa al-Horezmi. Matematica chinez nu se împarte clar în discipline relativ de sine st t toare.n. dup surse mai vechi i care nu au ajuns pân în zilele noastre. i mai departe: ³« < geometria > nu este o tiin matematic distinct . la împ r iri de avere i procese judec tore ti. unul dintre fondatorii matematicii i astronomiei arabe. Aici se poate face o paralel cu tiin a babilonian despre care O. lungimea unui grad de meridian . În particular. la construirea canalelor i în geometrie i în diferite chestiuni´.e.. Înse i denumirile câtorva dintre c r ile componente ale acestui tratat vorbesc de la sine: M surarea ogoarelor. ci e tratat în acela i mod ca i orice alt form a rela iilor numerice dintre diferite obiecte ale practicii´ 11 în secolul al IX-lea m sur tori ale meridianului. care satisface anumite condi ii´. Problema central a dezvolt rii matematicii din vechime este rezolvarea numeric . geodezia ac ioneaz în acela i sens: dup exemplul Alexandriei. O mie de ani mai târziu. Neugebauer scria: ³În compara ie cu algebra i cu tiin a numerelor. precum i la m surarea ogoarelor. aici se efectueaz se m surase i în China. iar mai târziu în rile arabe. Aceasta este o culegere de probleme cu r spunsuri i reguli laconice de rezolvare. Cu o sut de ani mai devreme. la începutul lucr rii sale Scurt carte despre calculul algebrei lucruri. geometria nu se degaj ca o tiin aparte. Raportul între diferite feluri de culturi cerealiere etc. Aceasta nu e de mirare.î. scria c a introdus în ea acele necesare oamenilor la mo tenire i în testamente. În India. se elaboreaz bazele trigonometriei i aparatul de calcul aproximativ pentru nevoile astronomiei. În Califatul de la Bagdad.

indienii se limitaser în trigonometrie la înlocuirea coardei prin sinus.e. cartea mai fusese prelucrat i de un alt func ionar superior i ministru.e. sursele i autorii Matematicii în nou c r i nu se cunosc. care timp de mul i ani a ocupat postul de ministru. ajuns pân în zilele noastre. Dup cum s-a mai spus. El are o influen foarte puternic asupra întregii dezvolt ri ulterioare a matematicii în China i. la introducerea cosinusului i a sinusuluiversus. În timp ce.În treac t fie zis. În acest tratat se face un bilan al activit ii de multe secole a matematicienilor din mileniul I î. În centrul aten iei matematicienilor din Orientul Apropiat i Mijlociu st teau acelea i probleme ca i în China i India. 12 . Matematica este scris în limba antic care difer considerabil de limba chinez modern .n. func ionar de vaz din serviciul finan elor.n. Liu Huei. comentând Matematica în secolul III arat c ea fusese alc tuit dup opere mai vechi de Cijan an.). a c rui activitate înfloritoare se situeaz în perioada de domnie a împ ratului Siuan ( 73-49 î. volumul cuno tin elor de geometrie a fost cu mult mai mare în China decât în Babilon. aproximativ cu 100 de ani mai târziu. Timpul exact al compunerii. i la folosirea pentru calcul a unor tabele mici de leg turi simple bazate doar pe teorema lui Pitagora ± în schimb. acest tratat este cea mai veche oper chinez special de matematic . par ial. În conformitate cu o cronic antic chinez .n.ziu cijan suan u. matematicienii Islamului creeaz trigonometria ca o tiin vast i ramificat . în afara hotarelor ei. Cijan an a murit în anul 152 î. ei au putut înainta îns cu mult mai departe în elaborarea matematicii calculatorii. bazându-se pe mo tenirea elen . de pild . Ghen Ciou-cian.e. Acela i Liu Huei spune c . rilor S ne referim acum la opera central din literatura matematic a Chinei antice Matematica în nou c r i .

în altele ± asem narea. m rimea necunoscut se g se te dintr-o simpl propor ie. iar ca principiu de unificare nu serve te caracterul general al metodei. iar în timpul dinastiei Han este inclus în culegerea Zece tratate model de matematic . construc ia canalelor i a barajelor. în unele. rolul principal îl joac teorema lui Pitagora. Reparti ia materialului în aceast Matematic este foarte original . iar în altele. din punct de vedere al interesului profesional etc. Prima edi ie tip rit cunoscut a acestei culegeri apare în anul 1084. În fiecare carte i aproape în fiecare problem se simte pulsul vie ii economice i administrative a unui vast organism statal: aici este vorba despre schimbul de produse. În Matematic se reflect evident acea stare nediferen iat a tiin ei noastre despre care s-a vorbit mai sus [vezi p. cu titlul M surarea ogoarelor. Am prezentat mai sus câteva din titlurile caracteristice ale unora din cele 9 c r i. împ r irea produselor etc. adoptat oficial ca manual de baz înc în anul 656. ridicarea zidurilor de cet i. într-unele se cere s se rezolve ecua ii de gradul al doilea. Aceast lucrare fusese transcris i comentat de nenum rate ori. lucrarea con ine i c r i cu denumiri pur matematice. De pild . ci unitatea obiectului problemelor sau leg tura dintre probleme. Geometria apare separat i este caracteristic faptul c o parte din informa iile geometrice sunt expuse în cartea I. ca de pild M surarea ogoarelor. 15]. din care îns nu sa p strat nici una. impozite. lucr tori în domeniul finan elor i economi ti. Probleme diferite ca gen sunt adesea adunate într-o carte. angajarea lucr torilor. Con inutul Matematicii în nou c r i este variat. negustori i meseria i etc.Matematica a ajuns pân în zilele noastre în redactarea lui Liu Huei ( anul 263 ) i a înlocuit alte c r i similare din perioada Han. o alt parte ( m surarea volumelor ) 13 . De altfel. De fapt lucrarea este o enciclopedie a cuno tin elor matematice pentru topometrii i constructori. în cartea a IX-a sunt adunate probleme în care se consider triunghiurile dreptunghice.

La aceste probleme. Întreaga lucrare este o culegere de 246 de probleme f r texte introductive. Asemenea probleme cap t mai târziu în Europa denumirea de probleme cu regula de trei simpl . într-o form concis se indic procedeul de rezolvare începând cu cuvintele ³conform regulii «´. începe cu un tabel vast cu norme pentru schimburi de diferite cereale. con ine regulile pentru calculul suprafe elor câtorva figuri simple rectilinii. Expunerea Matematicii este strict dogmatic . la început se formuleaz problema. este adev rat. precum i informa ii auxiliare cu privire la opera iile aritmetice asupra frac iilor. purtând titlul M surarea ogoarelor. Cartea a II-a. dar care se exprim prin sisteme liniare nedeterminate având. Folosirea acestei lucr ri impunea cunoa terea prealabil a anumitor no iuni de baz ( ca de pild . se asociaz probleme pentru calculul costului unuia sau al câtorva obiecte similare dup costul cunoscut al unui num r dat de acelea i obiecte. Urmeaz apoi 31 de probleme în care se cere s se determine cantitatea dintrun anumit sort de produs pentru a fi schimbat cu o cantitate dat dintr-un alt sort. De fiecare dat . textul nu este suficient pentru ca un cititor. În multe cazuri. care se exprim prin propor ii cuprinzând o necunoscut . 14 . Raportul între diferitele feluri de culturi de cereale. inteligent chiar. apoi se indic r spunsul i. iar probleme cu tringhiuri dreptunghice ± în cartea a IX-a. a cercului i a p r ilor lui. Cartea I din Matematic .± în cartea a V-a cu titlul Estimarea lucr rilor. calculele i folosirea abacului ) i necesita numeroase l muriri verbale din partea profesorului. în sfâr it. În ultimele probleme din cartea a II-a se determin costul câtorva obiecte diferite în ceea ce prive te condi iile. o singur solu ie întreag . l muriri prealabile i altele. s -l poat în elege singur.

baraje. var . anturi de diferite forme i uneori destul de complicate i calculul efectivului de lucr tori necesari la diferite lucr ri de construc ii. De pild . canale. În cartea a VI-a. se rezolv îndep rtata Alexandrie. unui dreptunghi dac ao guan.Cartea a III-a despre Împ r irea în trepte cuprinde câteva probleme de diviziune a unor m rimi. În cartea a IV-a. invers propor ionale cu num rul zilelor de drum pân la locul de livrare. aproximativ în aceea i epoc . precum i probleme cu privire la bazine. propor ional cu ni te numere date. Cartea a V-a. se dau volumul total al unei lucr ri i produc ia unui lucr tor pe timp de iarn . prim var toamn . r spunsurile sunt adesea frac ionare i trebuie rotunjite. Estimarea lucr rilor. Unul dintre i în i 15 . care. Reparti ia propor ional . O serie important de probleme se consacr calcului volumelor de cereale ce trebuie furnizate de patru jude e. se dau procedee pentru rezolvarea sistemelor de dou ecua ii de gradul întâi cu dou necunoscute. este vorba de determinarea laturii latur . precum i a diametrelor cercului i sferei. inând seama de condi ii din ce în ce mai complicate: cantit ile de furnizat sunt propor ionale cu num rul cur ilor. În cartea a VII-a. sunt adunate probleme liniare cu diferite con inuturi. Tot aici se g sesc diferite probleme pentru determinarea drumului parcurs ( sau a timpului scurs ) pân la locul de întâlnire a doi pietoni care merg unul dup altul sau unul în întâmpinarea celuilalt. despre se cunoa te aria sa i cealalt determinarea laturii unui p trat dup aria sa i a muchiei unui cub dup volumul lui. are ca obiect m surarea volumelor de ziduri. Adaos i lips . apoi se iau în considerare costul grânelor în jude ul respectiv i distan a de transport etc.

i în primele c r i. Cartea se nume te Gou-gu. în ansamblul ei. Printre ele exist probleme pentru determinarea distan elor pân la obiecte inaccesibile. negustori etc. despre cele patru opera ii de aritmetic . Multe asemenea probleme apar în ultimele trei c r i cu caracter algebric. Acestea sunt probleme teoretice de origine mai târzie. care se pare c sunt i îns i rela ia exprimat prin teorema 16 . Matematica în nou c r i dep e te cu mult. În sfâr it. pentru care se publicau multe manuale mai elementare. Gou-gu mai înseamn lui Pitagora. provenite din problemele din prima grup prin complicarea sau modificarea lor voit . problemele se deosebesc printr-un grad foarte diferit de abstractizare. iar gu este numele catetei mari. deoarece gou este numelei catetei mici. necesit ile cercurilor largi de func ionari inferiori. verticale. prin inversarea datelor i a m rimilor c utate. În virtutea unei asemenea neomogenit i. în cuprinsul aceleia i c r i. dup cum s-a spus. con ine un algoritm general de rezolvare a unor sisteme liniare determinate. cuprinde o serie de probleme cu triunghiuri dreptunghice. aplicat mai întâi la o ecua ie cu o necunoscut . cartea a IX-a. Unele au într-adev r un caracter practic i pot servi ca model pentru rezolvarea unor probleme similare sau apropiate de m sur tori de p mânt. Cartea a VIII-a. Este incontestabil c unele c r i din Matematic s-au scris în perioade diferite i corespund la niveluri diferite ale dezvolt rii tiin ei. comer etc. de i apar exprimate într-o form pseudopractic . Altele sunt exerci ii cu con inut abstract. cu mai multe necunoscute. ca de pild . dintr-un triunghi dreptunghic. con inând date de baz . Fan-cen. adâncimea unui pu etc.procedee este regula celor dou pozi ii false. Gou-gu. Uneori. ele se întâlnesc îns de origine mai veche.

sub numele acestui înv at. iar tangenta pentru fiecare jum tate de grad.. Zidjul lui al-Haba al-Hasib con ine valorile sinusurilor. indian. Uneori asemenea indica ii sunt înso ite de fundament ri teoretice i demonstra ii. Asemenea tabele intr în componen a a a-numitelor zidjuri. cu aceea i precizie. chinezesc cronologice ale diferitelor . persan. Trebuie avut în vedere c tabelele lui al-Haba alHasib. cu dou cifre. tangentelor. cotangentelor. Zidjul lui Muhammed ibn Musa al-Horezmi cuprinde tabelele sexagesimale ale sinusurilor din grad în grad cu trei cifre semnificative ( pentru raza egal cu 60 ) i tabelele cotangentelor cu un semn frac ionar. cu patru cifre semnificative. De regul .a. sinusul este dat pentru fiecare sfert de grad. din tabele trigonometrice. ebraic. zidjurile con in indica ii mai mult sau mai pu in am nun ite despre rezolvarea problemelor fundamentale de m surare a timpului i despre calculul mi c rilor vizibile ale corpurilor cere ti. luat din limba persan . ajuns pân la noi. Cele mai vechi tabele antice compuse în califat pe baza siddhantalelor indiene nu s-au p strat aproape de loc. Afar de acestea. Pentru rezolvarea triunghiurilor sunt necesare tabele trigonometrice. înseamn în limba arab culegere de tabele pentru astronomi i geografi. 17 . precum i diferite tabele astronomice. din informa iile ri. eclipsele solare i de lun etc. uneori foarte am nun it . sinusurilor-versus i ale cosecantelor din grad în grad. inclusiv i deducerea regulilor trigonometrice. cataloage de stele. i cuprinzând calendarele musulman. zidjurile sunt alc tuite din descrierea calendarelor. Într-un alt manuscris. sirian. Cuvântul zidj.cele mai simple probleme de regul de trei i de m surarea celor mai simple figuri. cre tin. ca i tabelele lui al-Horezmi ne sunt cunoscute doar sub forma unor prelucr ri mai târzii.

Exactitatea primelor tabele arabe este aproximativ aceea i ca i în tabelul coardelor lui Ptolemeu. 32 32 Abu-l-Vafa o scrie pe aceasta din urm f r a folosi cosinusurile sub forma sin . Valoarea 0 0 0 12 72  60 ! sin se afl cu ajutorul formulei sinusului diferen ei. În primul rând se g sesc sinusurile a trei arce apropiate de ½0. i 0 0 0 0 12  15  i 18 cu intervale de 3  Aceste sinusuri se pot g si din anume: 32 32 32 32 sin 360 i sin 600 cu ajutorul unor opera ii ra ionale i al extragerii r d cinii p trate. Procedeul de calcul al tabelelor lui Ptolemeu d o eroare sensibil înc la ter ii. Un procedeu nou i mai elastic pentru calculul tabelelor îl propune Abu-l-Vafa. cerut sin de formula sinusului arcului pe jum tate. Aceste este de asemenea un anumit procedeu de interpolare. permi ând ca în calculul lui sin ½0 s se evite rezolvarea ecua iei trisec iunii unghiului i s se ob in evalu ri destul de apropiate prin adaos i lips .

F ! sin 2 E  sin 2 E sin 2 F  sin 2 F  sin 2 E sin 2 F Interpolarea lui Abu-l-Vafa se bazeaz pe o teorem Alexandria a din comentariul lui Teon din la Almagest. diferen ele sinusurilor mic oreaz . 3). Scriind inegalit ile: 18 . atunci segmentul CD de coard este mai mic decât segmentul AD i teorema rezult imediat din propor ia: C B ! CD DA 1.E . care în termeni se trigonometrici sun astfel: la o cre tere continu argumentului. dac arcele AB i BC sunt egale între ele. (fig. Într-adev r.

sin ( +3h) ± sin ( +2h) < sin ( +h) ± sin sin ( +2h) ± sin ( +h) < sin ( +h) ± sin sin ( +h) ± sin = sin ( +h) ± sin < sin ± sin ( -h) < sin ( -h) ± sin ( -2h) < sin ( -2h) ± sin ( -3h) i adunându-le termen cu termen. ob inem: sin N  1 ?sin .

N  3h  sinNA sin .

sin .N  h sinN  1 ?sinN .

3h A 3 3 Pentru N ! 15 1 . Tabelele sinusurilor lui Abu-l-Vafa au intervalul de 15¶. În frac ii zecimale.0087265373 în locul valorii corecte 0. intitulat astfel în cinstea emirului al-Hakim din Cairo. la 32 ¹¼ 32 32 6 © 2 ¬ ª º½ ­ matematicianul din Bagdad ea este de 55 cvinte. deoarece cu o exactitate pân la cvint 0 1 ! 31d4d5d IV V . Ibn Iunis 19 .0087265355 i este exact pân la 10-8. El întocme te i tabelele de tangente i cotangente. este de 47 cvinte. ultimele inegalit i dau limitele: h ! 32 32 0 sin 1 2 0 0 1¨ 0¸ sin 15  © sin 15  sin 12 ¹ 32 32 ¹ 32 3 © ª º 0¸ 0 0 1¨ sin 15  © sin 18  sin 15 ¹ 32 ¹ 32 32 3 © ª º Luând media aritmetic a valorilor din stânga i dreapta. avem sin 2 dd 5 d 54 0 2 aproximarea lui Abu-l-Vafa va fi 0. Eroarea ob inut prin procedeul lui Abu-l-Vafa. adic : sin 0 ¸» 1 « 150 1 ¨ 180  ¬sin  © sin  sin 12 ¹¼ . din cauza inexactit ii cvintelor din datele ini iale.N . Abu-l-Vafa 0 2 dd 5 d ob ine pentru raza 60 sin 1 ! 31d4 d5d IV 5V 545 2 Aceast valoare este just pân la cvarte. Calcule trigonometrice remarcabile efectueaz ibn Iunis în Zidj alHakimi.

Un interes deosebit îl prezint metoda comparativ de calcul a lui alBiruni. Eroarea calculelor lui Abu-l-Vafa i Ptolemeu depinde de valorile ini iale ale sinusurilor alese i ale diferen elor lor i ele nu formeaz o succesiune de aproxim ri convergent c tre valoarea exact a m rimii c utate. Ibn Iunis mai întocme te i tabele de sinusuri cu un interval de 1¶¶. El mai precizeaz aceast valoare comparând valorile sin (30-10) i sin (2·10). Din p cate. Mai departe. În schimb. al-Biruni n-a l sat o descriere a procedeului s u de rezolvare numeric a ecua iei de gradul al treilea. îmbun t ind oarecum procedeul lui Ptolemeu. În cartea a III-a din Canonul lui Mas¶ud. 2¶49´43¶´28IV. iar în frac ii zecimale este exact pân la 10-7. Al-Biruni motiveaz în mod expres o asemenea alegere prin dorin a de a se elibera de nevoia permanent de a înmul i i de a împ r i prin r = 60 1. Valoarea definitiv sin 10 = 1. ibn Iunis împarte aceast m rime în ¨ 9 ¸ ¨ 15 ¸ p r i propor ionale cu raportul diferen ei arcelor ©  1¹  ©1  ¹ ! 2  1 i ª 8 º ª 16 º ob ine pe aceast cale sin 10 = 1. Al-Biruni folose te diferite procedee pentru aproxima ii consecutive. a c ror eroare poate fi f cut oricât de mic . Tot atât de exacte în Zidj al-Hakimi sunt i tabelele sinusurilor cu intervalul de 1¶. al-Biruni calculeaz de asemenea sinusul de 10 pân la cvarte i d un tabel foarte exact al sinusurilor i al tangentelor. În primul rând Iunis pleac de la valori ale argumentului mai apropiate de 1 . 2¶49´43´¶4IV difer de cea adev rat cu 7 cvarte i ceva. în care trebuie spus. cunoa tem un alt procedeu foarte simplu al lui pentru 20 . Tabelele lui pentru tangente. nu au fost înc studiate. raza se ia egal cu unitatea. Dup sin 18 0 0 i sin 15 se calculeaz 0 0 0 9 15 sin i sin  8 16 Limitele ob inute în felul acesta dup procedeul lui Ptolemeu pentru sin 10 difer numai prin 5¶¶¶6IV. cu un interval de 1¶.calculeaz independent sinusul de 10.

sau mai exact pân la cvarte. Dar spre 21 . Afar de interpolarea liniar . pân la cvinte. Mai departe. 32 4 20 adic valorile coardelor pentru a n ! 40 0  n  unde n = 0. dup cum am v zut.calculul laturii nonagonului sau al coardei de 400. prin dou procedee. 2. iar tabelele tangentelor din grad în grad. înc de pe vremea lui Ptolemeu. crd 120 = 12¶32¶¶37¶¶¶17IV46V. al-Biruni. Tabelele de sinusuri sunt întocmite la al-Biruni la fel ca la Abu-l-Vafa pentru fiecare 15¶. Am v zut c el reduce aceast problem . R d cinile acestor ecua ii el le calculeaz în frac ii sexagesimale. ob inând valoarea 41¶2¶¶32¶¶¶42IV29V. folosit . « Al4 Biruni se opre te la coarda de 40024IV. calculeaz în particular latura nonagonului regulat înscris ca coard a arcului de 400. sau de forma x3 + 1 = 3x. de uz general. 1. Pentru a ob ine sinusul de 10. ceea ce corespunde la opt zecimale. 4 2 i apoi de 10 40 0 0 0 10 10 2 ! 10 1  pe urm de 30 0  10 1 ! 40 1 i i 30 0  10 ! 40 8 2 8 4 2 2 0 1 40 0 8 ! 10 1 etc. adic e corect pân la cvarte. Ca valori ini iale pentru calcule servesc: crd 300 = 31¶3¶¶29¶¶¶49IV36V. Sinusul de 10 este la alBiruni 1¶2¶¶49¶¶¶43IV. al-Biruni aplic aici interpolarea p tratic . cu ajutorul regulilor trigonometrice se g sesc coardele de 30 0  12 0 ! 42 0 0 0 42 ! 10 1 . la începutul secolului al VII-lea în calculele calendaristice de astronomii chinezi. la o ecua ie de gradul al treilea de forma: x3 = 3x + 1.

deosebire de regula chinezilor. regulile recomandate de al-Biruni sunt urm toarele: sin x ! sin x 0 . reprezentând un caz particular al formulelor lui Newton-Sterling.

x .x 0 2 .

x0 10 .x 0 10 tg x 0 10 tg x 0 tg x 0 tg x 0 10 10 10 x . 15 tg x 0 10 tg x 0 tg x ! tg x 0 x .

Sub raport practic. alaturi 22 £ £ £ £ ¤ ¤ £ ¤ ¤       ¡ ¡ ¡  ¢   ¡   ¢ ¡  ¢ 15 sin x 0 15 sin x 0 15 15 . cu înlocuirea derivatelor prin rapoartele diferen elor corespunz toare i a coeficientului ½ al termenului p tratic. ci o oarecare modificare a dezvolt rii în serie de puteri. In evolu ia lui de-a lungul timpului. prin 1. ele vor fi mai pu in exacte decât valorile ob inute de dânsul cu ajutorul interpol rii liniare. cadastrul s-a dovedit a fi o institu ie progresista. Este evident c al-Biruni î i ob ine regula printrun ra ionament abstract. adic pentru tabelele trigonometrice i astronomice cunoscute pe timpul lui. al treilea termen al regulii lui are un semn contrar celui de-al treilea termen din formula exact de interpolare. dac se calculeaz ³valorile precizate´ dup al-Biruni ( el însu i n-a f cut aceasta ). De la formele simple de eviden cadastrala care au existat in antichitate s-a ajuns treptat la formele perfec ionate din epoca feudal . deoarece a contribuit. Acesta nu este începutul unei formule exacte de interpolare. deoarece pentru o func ie cresc toare. De aceea. încercarea lui e nereu it . cunoscute mai ales în vestul Europei. Expunând regula de interpolare a tabelelor sinusurilor i a tangentelor al-Biruni spune c ea este aplicabil ³pentru toate tabelele´.

.

.

.

¢ .

x 0 sin .x .

x 0 sin .

0 15 sin x 0 x 15 sin x 0 .

n-a trecut decât libra ca m sur pentru greut i. de i s-au g sit ponduri antice ca ponderul sferic al unei legiuni romane (la Turda). la înl turarea nedrept ilor i prejudec ilor care au existat în ceea ce prive te dovedirea i protejarea dreptului real de proprietate i introducerea echit ii în plata impozitelor. Dintre vechile unit i de m sur folosite pe teritoriul rilor române. pe de alt parte. secolele XIII ± XIV. dar cooperând in permanen c datele din cadastru servesc pentru sistemul de publicitate imobiliar . servesc pentru inerea la zi a cadastrului primii se ocupau cu delimit ri de mo ii. A r mas îns de la ei iug rul ( în latin iugerum) ca m sur de suprafa . iar cele de la publicitatea imobiliar . etc.2. Cu timpul. alipiri general.2 Matematica în sfâr itul secolului XIX Scurt vedere de ansamblu asupra perioadei premerg toare anului 1821 Istoria tiin ei m sur torilor terestre. din cele mai rile române ( vechi timpuri. Cel 23 .de institu iile juridice. 1. pe de o în sensul parte. i juridic .. cum sunt c r ile funciare inute la zi cu schimbarile ce se produc prin desmembr ri. cadastrul s-a separat in p r ile sale tehnic i economic . Cuno tin e de aritmetic i geometrie practic aveau. cât i cele juridice legate de diferitele forme de publicitate imobiliar . implicit a cadastrului a fost i în rile Române strâns legat de istoria matematicii. ultimii cu cotitul vaselor ). hotarnicii i v drarii din rile Române din cele mai vechi pân la i schimb ri ale categoriilor de folosin . Astfel pân la mijlocul secolului XIII. conturandu-se chiar institu ii separate fiecare evoluând pe laturile specifice. corespunzând la circa 50 de ari. institu ia cadastrului rezolva atât problemele legate de m surarea i stabilirea calit ii terenurilor agricole.

la Academia din Bucure ti. Mai târziu. la aceste academii. de la care au r mas o serie de manuscrise i c r i tip rite. înfiin at de Eraclid Despotul i condus de Johannes Sommerus. dar pentru astronomie. Veniamin din Lesbos. în 1668. adunare i sc dere. alta la Bucure ti în 1694. în 1640 ( la început ca un colegiu ). au fost înfiin ate dou Academii domne ti. Grigore Costandas. profesor la Universitatea din Padova. trigonometria plan i sferic . algebra. cu Valeriano Bonvicino. Nichifor Theotochis i Demetrios P. una la Ia i.dintâi care a avut cuno tin e de geometrie teoretic în ara Româneasc a fost Stolnicul Constantin Cantacuzino. în Moldova. la Schola latina de la Cotnari. pentru prima oar în Moldova. care a înv at în Italia. Manasse Eliad a predat. matematicile dup c r ile italianului Vito Caravalli. a fost Introductio ad geographiam et sphaeram a lui Chisant Notaras. în limba greac . astronomia i aplica iile matematicilor în arta militar ( artilerie ). În ara Româneasc i Moldova. Neofit Duca. În aceste dou 24 . în care se predau. O prim lucrare cu caracter tiin ific tip rit în grece te la Paris în 1716. Elementele lui Euclid. Profesori renumi i de matematici au fost. iar în ara Româneasc : Manasse Eliad. s-au predat. dup 1777. Nicolae Cercel. În ultimul sfert al secolului al XVIII±lea în Moldova a existat înv ara Româneasc i mânt matematic ( aritmetic ) în limba român . num rare. Iar în cel de-al doilea deceniu al secolului al XIX±lea sunt deschise colile de inginerie hotarnic ale lui Gheorghe Asachi la Ia i (1814) i ale lui coli s-au predat Gheorghe Laz r din Bucure ti (1818). teoria i practica logaritmilor. Govdela. în anii 10 ± 12 de studii: aritmetic practic i ra ional . în care apar i preocup ri de Moldova prima carte de matematic tip rit în române te apare în 1795. Elemente de matematici privitoare la opera ii cu cifre romane.

Elementa mathematica. pân în anul 1821. în realitate o retip rire a c r ii lui Iacob Gooden. Prima lucrare de matematici tip rit în Transilvania a fost : Compendium artihmeticae vulgaris. ap rut la Liége. în 1777. ap rut la Bra ov. înmul ire i imp r ire i se termin cu regula de trei simpl . G. sub influen a lui Petrus Ramus ( Pierre de la Ramée ). 25 Elementele lui Euclid ci. a ap rut la Cluj prima trigonometrie. intitulat : Trigonometri aplana et sphaerica. Au urmat i alte c r i tip rite la Cluj. Autorul c r ii este germanul Johann Ignaz von Felbiger iar tradoc torul în române te Teodor Iancovici din Mirievo. a lui Maximilian Hell (1755).matematicile dup traducerile în române te ale manualelor de aritmetic . scoas de N. a fost adaptat nevoilor . Metzburg i Etienne Bézout. în 1681. în 1704. începând cu secolul al XVII-lea. de la Sorbona. care a circulat aici. geometrie. tratând i despre unit ile de m sur . Prima carte de matematici în limba român pentru Transilvania a fost tip rit la Viena. a fost : Methodus Admirandorum Matheseos Universae. Ianossi. adunare. scris de Johann Heinrich Asted i tip rit la Herbon în Nassau. a lui Gaspar Scott (1765). au ap rut alte manuale de aritmetic elementar ( opt în total. În 1737. I. În Transilvania au circulat i au fost utilizate pentru înv mântul matematicii unele manuscrise i manuale în limba latin . precum : Elementa geometriae. i se intitula: Ducere de mân c tre arithmetic sau socoteal . Pe urm . trigonometrie. în 1613. Începând cu secolul al XVII-lea geometria nu s-a mai predat în Transilvania dup practice. a lui Ignatium Gaston Pardies (1749). Cartea se ocup de numera ie. Aritmetica practica generalis. O prim carte de matematici. în toate rile române). sc dere. algebr ale lui Christian Wolff. care constituie i primul manual universitar din Transilvania.

unul de Aritmetic matematiceasc ( mss. geometria i trigonometria i a redactat ( în 1821 ) trei manuscrise. Gheorghe Asachi a tradus ± ad litteram ± din Etienne Bézout pentru coala sa de inginerie hotarnic din Ia i. au tradus i ei c r i str ine de matematic . mânt secundar( liceu ) i Asachi i Gh. Asachi a tip rit ca Elemente de matematic o Aritmetic în 1836. prelucrare dup Lefébure de Fourcy 26 Appeltauer ( în 1841 ). Francoeur. 151. altul Temeiurile trigonometriei cei drepte ( mss. de geometrie. dup anul 1814: Aritmetic . Profesorii de la Colegiul Sfântul Sava. c r i care nu mai erau simple traduceri. care a fost i primul curs de geometrie tip rit în române te. ) i Algebra ( mss. A. o Algebr în 1837 i Geometria elementar în 1838. 1789 B. Mai înainte de Gheorghe Laz r. Laz r. 2787 B. De exemplu. aceste cifre arabe fuseser îns utilizate ± este adev rat rar de tot ± începând cu sfâr itul secolului al XVI-lea ( anul 1581). A.Pentru scrierea numerelor s-au folosit în rile române litere slavone sau chirilice. Mai târziu Gh. Elemente de algebr dup i sferica. 2496. ci prelucr ri. Elemente de geometrie ( în 1837 ) dup Legendre. ). Dimitrie Pavlid a publicat Elemente de trigonometrie drept liniat . Gheorghe Laz r a predat la coala lui de inginerie hotarnic din Bucure ti. Din 1821 pân la înfiin area primei universit i (1860) În primul sfert al secolului al XIX-lea se constat o perioad de preg tire i organizare a înv mântului na ional. Petrache Poenaru. 2788 B. aritmetica. 5551 B. ) i un al treilea. Laz r în 1818. Ion Eliade R dulescu a tradus ( în 1832 ) Aritmetica lui L. în al doilea sfert al aceluia i secol apar primele c r i tip rite în române te pentru matematici de înv primele lucr ri originale de matematici superioare. Elementurile gheometriei theoretice ti ( mss. ). A. A. C tre anul 1750 au început s fie întrebuin ate mai pe larg i numerele scrise cu cifre arabe. tot Poenaru a publicat i primul curs de algebr din ara Româneasc . 1796. având ca promotori pe Gh. înfiin at de Gh. B.

de i redus ca num r de pagini. Farka Bolyai a crezut c a reu it s demonstreze postulatul al V-lea al lui Euclid. de curbe sferice. coala de pon i i osele. dintre care. Alexandru Or scu. Când a scris acest lucru nu cuno tea lucrarea lui Nikolai Lobacevscki. dintre anii 1804 i 1832 asupra postulatului paralelelor. de linii i suprafe e reciproce. ap rut ( publicat în Tentamen ). devine coala de conduc tori de lucr ri publice. În leg tur cu istoria matematicii în Transilvania.i al ii. mine i arhitectur . transformat în 1881 în coala na ional de poduri i osele pentru formarea inginerilor constructori. cel lalt în 1839 ). au fost publicate în: Tentamen juventutem studiosam in elementa matheseos purae. XI a lui Euclid principiilor geometriei. Cercet rile sale. În memoriile lui Bacaloglu acesta se ocup de curbe i suprafe e podare. Asupra ini ial în ³Mesagerul Universit ii din 27 . ultima. cum crezuser anterior i Saccheri i Legendre. deschizând astfel cercet rile române ti de geometrie diferen ial . iar pe fundamentul ei se înfiin eaz . a fost revolu ionar în matematici. Trata ie asupra geometriei descriptive. dup Lefébure de Fourcy. în 1852. care a ap rut în dou volume ( unul în 1832. Iano Bolyai a elaborat la Timi oara singura dar foarte importanta lui lucrare de matematici care l-a f cut cunoscut dup moarte ( prin 1870 ) intitulat : tiin a absolut adev rat a spa iului. independent de temeinicia sau falsitatea axiomei nr. în perioada 18211860. Ca un Appendix la Tentamen din 1832 a ap rut i toat opera lui Iano Bolyai. În iunie 1851 s-a deschis o coal special de inginerie civic care. introducendi. cum i ideile lui asupra bazelor aritmeticii i geometriei. în 1864. elementtaris ac sublimioris methodo intuitiva ecidentiaque huic propria. sunt de consemnat operele lui Farka Bolyai i mai ales a fiului acestuia Iano Bolyai.

Ulterior. în 1829. independent de lumea exterioar a materiei. De la înfiin¶area primei universit i. Ioan Popp. ca o form a sensibilit ii. Bolyai scrie c ³ i legea gravit ii pare a fi în leg tur cu felul de a fi al spa iului´. pentru geometrie descriptiv . la astrologie i geodezie. Mai pe urm li s-au ad ugat. Rallet. se poate construi f r el o geometrie care din punctul de vedere al logicii este corect . Dac e admis.Kazan´. a stat la baza teoriei generalizate a relativit ii a lui Albert Einstein. pentru geometrie descriptiv . Melik pentru mecanic iar în 1871 Constantin Climescu. în 1863. dintre ceilal i mai amintim pe Ion D. pentru analiz matematic . deci el d râm vechea concep ie a lui Kant. calculul infinitesimal i mecanic ra ional . 28 . Dac nu este admis. în 1916. atunci înfiin at . în 1865 este încadrat i Ioan M. Mai mult înc . pân la sfâr itul secolului al XIXlea a) În momentul înfiin rii universit ii din Ia i (1860) au fost numi i ca profesori de matematici: Alexandru C linescu. Iano Bolyai arat în Appendix c postulatul lui Euclit nu poate fi demonstrat. mai pe urm . trecând. Riemann i Cayley au aprofundat pe urm studiul acestora. logic. în 1871. acest postulat poate fi admis sau respins. La întemeierea Universit ii din Bucure ti (1864) au fost numi i. I. idee care. pentru calculul diferen ial i integral i mecanic . Dimitrie Petrescu. din teorem în teorem se ob ine întreaga geometrie euclidian . apoi. care în 1892 ocupa catedra de teoria func iilor. pentru geometrie analitic i tefan Emilian. Alexandru Or scu. dup care spa iul poate i de materie. Ion F lcoianu. a fost numit Neculai Culianu. ca profesori de matematici. la calculul diferen ial i integral. astronomie i geodezie. Spiru C. Iacob Lahovary. Iano Bolyai concepe spa iul ca o form de existen fi conceput aprioric. la geometrie analitic i trigonometrie sferic . Ca i lui N. Lobacevski i lui Iano Bolyai îi revine meritul de a fi deschis calea care a dus la crearea geometriilor moderne.

la sec ia de tiin e pozitive a Facult ii de filozofie ( Universitatea din Ia i ). Sc. în 1878. disv lit sumarea unei p r i oarecare din sfera armonic . Universitatea cu limb de predare maghiar . la care au predat. în: Sur la constante de Euler et la fonction de Binet ( C. Astfel. în limba român erau. Catalan. Tradus în limba francez . David Emmanuel. Acad. În Transilvania ±aflat în secolul al XIX-lea. lucrarea lui Botez a fost citat de matematicianul belgian E. care a prezentat în 1876 la Congresul Asocia iei franceze pentru înaintarea tiin elor o comunicare cu titlu: Sur la généralisation de la formule de M. în 1872. profesori de seam . 29 . la sec ia de matematici. iar dup aceast dat . la algebr superioar analitic i teoria func iilor. fiinc majoritatea profesorilor români erau licen ia i. ca Réthy Mor. cunoscut prin lucr rile sale de hidrodinamic . Cursurile de matematici s-au predat. în cel al lui Neculai St.R. în 1895. sunt stabilite formule pentru . utilizat i de Catalan. Sc. în acela i an. în 1882. cuprins 1 x 1 i 1 2x i demonstrat între termenii prin analise elementare ± ap rut la Ia i. în general. porne te de la formula lui Botez.Haret. b) În perioada 1860 ± 1900 sunt publicate. la mecanic ra ional . la facultatea de tiin e. în 1872. Constantin Gogu. Cebî ev. ca profesor de astronomie i geodezie. sub st pânirea austro-ungar ± s-a deschis la Cluj. Paris. x fiind întreg i pozitiv. Mai mult înc . mai pe urm doctori cu studiile în Fran a. Cursurile predate i manualele editate. Bruxelles. comunicare privind constanta lui Euler. 34. Catalan et sur une formule arithmétique qui en résulte. pân în 1864. de la Facult ile de tiin e ale celor dou universit i. prelucr ri i adapt ri ale cursurilor universitare franceze. 1872). Botez ± Proprietatea seriei armonice cu utilitatea ei scientific . cercetat . la geometrie i Nicolae Coculescu. de asemenea. 21 iulie 1873) i în: Sur une formule de M. i studii originale de matematici. Acad. Botesu de Iassy ( Bull.

În teza sa de doctorat: Sur l´invariabilité des grandes axes des orbites planétaires. din Bucure ti. în 1883. geometrie analitic . dar a sfâr it prin a g si pe alt cale rezultatele la care ajunsese anterior Haret. pân c tre sfâr itul primei jum t i a secolului al XX-lea. astfel. Ca redactori ai acesteia au func ionat. algebr . mecanic i balistic . Pentru ridicarea nivelului înv mântului secundar i superior. teoria elasticit ii materialelor. Dac prima revist urm re te formarea gustului pentru tiin e în general i matematici în special. geometrie. profesor la coala na ional de poduri i osele i coala politehnic . Andrei Ioachimescu. Apar. în care au ap rut Elementele lui Euclit. Ion Ionescu ± membru corespondent al Academiei române ± spiritus rector i redactor principal al Gazetei matematice. Henri Poincaré. calculul diferen ial integral. la Ia i. Ion Ionescu. Ei au tip rit i o ³Bibliotec a gazetei´. i i rezisten a trigonometrie. Recrea iile tiin ifice. axele mari ale orbitelor descrise de varia ii seculare i nu poate fi vorba de stabilitatea demonstreze riguros teorema absolut a sistemului nostru planetar. Vasile Cristescu i Gheorghe i eica. iar în 1895 Gazeta matematic din Bucure ti. în 30 . cuprinzând o ³Bibliotec istoric ´. cea de-a doua a fost dedicat exclusiv matematicii. Dup aceea. care teza lui Haret. Spiru Haret ± membru al Academiei române ± a demonstrat c planete prezint citeaz dac se consider în calcul masele planetelor perturb toare la puterea a treia. profesorii universitari i inginerii absolven i ai colii na ionale de poduri i osele încep publicarea unor reviste de matematici. nomografie. În geometrie Ion Ionescu are lucr ri de practica construc iilor grafice. o ³ Bibliotec tehnic ´ i o ³ Bibliotec matematic Gheorghe i eica´. a încercat s invariabilita ii axelor mari ale orbitelor planetare. istoria matematicii în România i istoria matematicii universale. a publicat articole i probleme de aritmetic ra ional i teoria numerelor.

de reparti ia for ei de t iere pe un ir de nituri. de mecanic precum i un apreciat curs de mecanic mecanic ra ional . Au ap rut. S-a ocupat. de asemenea. de teoria ecua iilor. Vasile Cristescu. de metode simplificatoare pentru calculul momentelor încovoietoare i for ele t ietoare. de exemplu. De aceea Cristescu a fost numit ³INGINERUL coala matematic român cu Gheorghe 31 .sensul preocup rilor matematicianului belgian Lemoine de la ³Mathesis´ sau de maxime i minime geometrice. ca o etap de Perioada de la 1860 la 1900 poate fi considerat geometrie analitic . Din num rul total de circa 390 lucr ri publicate. locul geometric al punctelor i a g sit o metod simpl pentru determinarea locului detun turii. de asemenea. În matematic s-a ocupat de momente statice absolute i momente statice polare. Andrei Gh. a publicat numeroase articole i probleme de algebr i mecanic ra ional în Gazeta matematic . Ioachimescu. de formulele lui Euler pentru flambaj. triunghiurile pseudoisoscele). în biblioteca acestei reviste culegeri valoroase de probleme de algebr ( în mai multe edi ii ). înscriindu-se astfel printre primii cercet tori români în acest domeniu. de geometrie sintetic . Alt redactor al Gazetei matematice. de o transformare geometric con inând un caz i particular al podarelor. s-a ocupat în special de geometria triunghiului (a studiat. Într-un studiu de balistic în care s-a produs detun tura este o cuadric a determinat punctul în care s-a produs detun tura. trigonometrie GEOMETRU´. i sferic . În acela i timp Biblioteca Gazetei matematice îi public trei volume de culegeri de trigonometrie plan preg tire i organizare tiin ific . i el profesor la coala de poduri i osele i coala Politehnic din Bucure ri. Un memoriu interesant al s u de prive te modific rile produse în mi carea unui sistem prin inducerea brusc de leg turi noi. 99 articole i note sunt legate de istoria matematicii.

Este necesar a se men iona initia ivele lui Gheorghe Asachi i Gheorghe Laz r care au infiin at în anii 1813 la Iasi i respectiv 1818 la Bucure ti a primelor coli de inginerie care au preg tit cadrele tehnice topografice i cadastrale autohtone i care au contribuit in mod hotarâtor la introducerea unor sisteme de organizare i de lucru asem n toare cu cele vazute în ri din vestul Europei. Ionescu. 1. care a fost consultat i invitat în mod special în Romania în acest scop. . nu s-ar fi putut afirma. f r activitatea preg totoare a celor cita i mai sus. Banat i Bucovina. Dumitru Pompeiu i Traian Lalescu ca întemeietori ± ap rut odat cu secolul al XX-lea. Ioachimescu i Cristescu. Haret. în special f r Bacaloglu. Emmanuel. O realizare remarcabil este i adoptarea în anul 1930 a sistemului de proiec ie cartografic stereografic în locul proiec iei cartografice Bonne. 23/1933). În anii care au urmat s-a putut face dovada c proiec ia cartografic stereografic este cea mai indicat pentru ara noastr i c înlocuirea (dup anul 1950) cu sistemul 32 . care a debutat cu infiin area Direc iei Cadastrului i intensificarea lucr rilor de cadastru în Moldova i Muntenia dup primul razboi mondial i a reformelor agrare i incheiat în 1933 când a aparut prima lege care a reglementat executarea unitar a cadastrului general i a c r ilor funciare (Legea nr.Activitatea de cadastru in România a parcurs urm toarele etape: .3. La adoptarea noului sistem de proiec ie cartografic un aport important l-a avut savantul i profesorul francez B.etapa 1919 ± 1933. 1831 în Muntenia i 1832 în Moldova).începuturile introducerii cadastrului general (1794 în Transilvania. Roussilhe.2.i eica.

S-a constatat astfel c . 1240/1955) organizarea i executarea ³eviden ei funciare´ cu scopul principal de a servi la comasarea terenurilor agricole în ac iunea de colectivizare a agriculturii. Astfel.de proiec ie Gauss-Kruger nu a fost. o m sura benefic . -In intervalul 1944-1955 se înregistreaza o stagnare în activitatea de cadastru cauzat în parte i de lucr rile de m suratori i parcelari f cute pentru împropriet rirea temporar a ranilor. 6 ani).etapa1933 ± 1955. dar mai ales datorit lipsei de sprijin din partea regimului comunist care se baza pe ideile neg rii drepturilor de proprietate privat asupra pamântului nefiind interesat în finan area institu iei cadastrului i c r ilor funciare care confirmau i protejau drepturilor reale de proprietate ale persoanelor fizice.etapa 1955 ± 1989. Pentru realizarea unor lucrari cu caracter de prob i generalizare. . în anul 1955 se legifereaz (prin Decretul nr. 280/1955 si Hotarârea de guvern nr. Aceste planuri topografice au fost executate la scara 1:10 000 pe o suprafa de cca. cadastrul funciar) orientate cu prioritate spre patrimoniul agriculturii colectivizate i de stat. din multe puncte de vedere. . dar a c ror lucrari au fost întrerupte pe timpul celui de-al doilea r zboi mondial i ulterior fiind influen ate negativ din cauza concep iilor refractare ale regimului fa de aceasta activitate. Planurile topografice pentru aceast eviden au fost executate într-o perioada relativ scurt (de cca. care a debutat cu începerea unui cadastru modern. eviden a 33 . prin metode fotogrammetrice i în mai mic m sura prin metode topografice clasice. in care au fost folosite diverse forme de eviden a terenurilor (eviden a funciar . cadastrul i introducerea c r ilor funciare au inceput în fostul jude Ilfov i în comunele subordonate municipiului Bucure ti. 13 milioane hectare.

18/1991 i în care. se prevede printre altele introducerea cadastrului funciar pe intreg teritoriul rii..simpl funciar nu era suficient în curmarea divergen elor dintre unit ile agricole i cele ale altor sectoare (silvic. 305/1972 privind activitatea geodezic .etapa 1990 ± 1995.dar i pentru activit ile de geodezie. s-a instituit o coordonare unitara în scopul evit rii suprapunerilor i valorific rii corespunz toare a patrimoniului geodezic i cartografic existent. folosirea datelor i documentelor rezultate din aceast activitate. de i acesta are un con inut inferior cadastrului 34 . În ceea ce priveste aportul cadastrului funciar În desf urarea lucr rilor de aplicare a Legii nr. etc. c i de comunica ii. gospodarirea apelor. Prin acest act normativ au fost reglementate printre altele. topo-fotogrammetric i cartografic . Evident c planul topografic de baz al rii a fost conceput ca sprijin direct pentru activitatea de cadastru funciar prev zându-se ca prin derivarea con inutului cadastral din foile planului topografic de baz s se asigure suportul principal pentru lucr rile de cadastru funciar. din lipsa legii pentru noul cadastru general i publicit ii imobiliare. pentru prima dat .) în procesul de supraveghere al folosirii intregului fond funciar al rii. 12/1968 privind ap rarea. precum i. dar cea mai important m sur a fost reglementarea finan rii întocmirii planului topografic de baz al rii la sc rile 1:5 000 si 1:2 000. obliga ii mai ferme pentru unit ile care executau astfel de lucrari. important nu numai pentru activitatea de Un moment de referin cadastru funciar. 18/1991. lucr rile de cadastru în sistemul vechi au fost diminuate sau intrerupte în majoritatea jude elor. minier. în care intregul personal al unit ilor de cadastru funciar a fost mobilizat la lucr rile de aplicare a Legii fondului funciar nr. urbanistic. fotogrammetrie i cartografie l-a constituit reglementarile date de Decretul nr. conservarea i folosirea terenurilor agicole). in anul 1968 (prin Legea nr. De aceea.

. dar i pentru recunoa terea dreptului real de proprietate imobiliar obliga iilor fiscale ale proprietarilor de imobile.etapa noului cadastru general i publicitatii imobiliare. dar i pentru activit ile de geodezie i cartografie din Romania. Etapa debuteaza cu apari ia noii legi a cadastrului general i publicit ii imobiliare i reprezint evenimetul cel mai important pentru activitatea de cadastru.general. la care s se racordeze c r ile funciare. deoarece: -se creeaz posibilitatea punerii în practic a celor mai noi concep ii de realizare unui cadastru general modern. cum era i firesc. 18/1991. a coincis în general cu existen a i gradul de actualizare a cadastrului funciar pentru intravilane i suprafe ele din extravilan care au format patrimoniile fostelor cooperative agricole de produc ie i ale asociatiilor agricole. dupa anul 1995 a creat cadrul pentru organizarea i executarea unui cadastru general modern.cadrul organizatoric i de subordonare al unit ilor de cadastru general vor asigura în sfâr it o coordonare i execu ie a lucr rilor de c tre personal tehnic de specialitate. ordinea de încheiere a aplic rii Legii nr. . la nivelul cerin elor societ ilor democratice avansate. care. s-a dovedit totu i util în asigurarea lucr rilor de m suratori i de parcelare. De aceea. creându-se posibilitatea evitarii imixtiunilor de care aceast activitate i stabilirea echitabil a 35 . dar în primul rând în scurtarea timpului de punere în posesie i de emitere a titlurilor de proprietate. în care s-au clasat teritoriile comunale. fapt care ar situa România printre rile în care sunt create toate condi iile socio-juridice pentru cunoa terea obiectiv .

comuna Apahida i cu studen ii Facult ii de Construc ii. înafara orelor de serviciu. cât i a activit ilor de geodezie i cartografie sunt create condi ii ca fiecare dintre acestea s foloseasc în mod eficient rezultatele celorlalte activit i. s-au achitat de sarcin . a primit ca sarcin ´de partid³ s finalizeze cadastrul câte unei comune.pentru genera iile care vor participa la realizarea noului cadastru general. neactuale. din fiecare jude . mijloace tehnice i materiale specifice.printr-o desf urare coordonat cadastru general.a fost afectata negativ în ultimii 45 de ani. cu multe gre eli care le f ceau inutilizabile. în calitate de topograf din jude ul Cluj. în condi ii normale imposibil de realizat. vor fi necesare eforturi de recuperare a timpului pierdut cu diferitele forme de eviden a terenurilor i de g sire a celor mai eficiente c i pentru valorificarea patrimoniului geodezic. pentru zone întinse lipsind cu des vâr ire a ordonat ca acest ac iune s se finalizeze pân la sfâr itul acelui an. Un fapt inedit care trebuie inclus în istoria cadastrului din România s-a consumat în anul 1985. Aceast sarcin era. topografic i cartografic. . cu toate acestea to i de frica repercursiunilor. în fapt subordonarea abuziv în cadrul Ministerului Agriculturii. hei-rupul inerent avânt ca efect lucr ri de slab calitate. cadrele didactice din 36 i corelat unitar . . dar i de ini iere în noile tehnologii. Fostul dictator Ceau escu Nicolae fiind informat c planurile cadastrale pentru intravilanul i extravilanul localit ilor este departe de a fi finalizat. Pentru aceasta fiecare topograf . atât a activit ii de . Am primit.

silvicultur . . Aceste sisteme au fost organizate pentru inerea eviden elor terenurilor proprietate de stat din agricultur . au satisf cut exigen ele m suratorilor topografice i fotogrammetrice pentru cadastrele de specialitate (excep ie facând cadastrul minier) i referindu-ne la etapele de culegere i prelucrare a datelor de m suratori pentru calculul nemijlocit al suprafe elor.i organizeze sisteme proprii de eviden a terenurilor. sistemele de cadastru de specialitate au fost treptat diluate ca putere de decizie. minerit.cadastrul Casei autonome a p durilor statului. cu aplicarea metodologiilor cadastrului general.cadastrul petrolier. ape. .4 Istoricul cadastrelor de specialitate din ara noastr Administrare patrimoniilor sectoarelor economice au impus ca acestea s . urbanism i sistematizarea ora elor. ajungandu-se în preajma anilor 1970 la ni te sisteme simplificate de eviden a terenurilor din patrimonii f r legatur cu tehnologia lucr rilor cadastrale.comun . am realizat o lucrare de care având în vedere circumstan ele nu sunt foarte mândru.2.cadastrul apelor.cadastrul minier (cea mai veche organizare a cadastrului de specialitate). în general. trebuie ar tat c au fost diferen e importante de concep ii care au diminuat caracterul unitar al lucr rilor ca i posibilit ile de 37 .cadastrul c ilor ferate. Exceptand partea de m sur tori i calcule pentru crearea re elelor geodezice de sprijin. Astfel în perioada interbelica au func ionat urmatoarele sisteme de cadastru de specialitate: . Dup cel de-al doilea r zboi mondial. apoi i ca organizare i încadrare. care în ara noastra s-au realizat în mod unitar i cu precizii care. . 1. industrie. .

re elelor subterane i supraterane. .cadastrul c ilor ferate ± eviden a i inventarierea terenurilor . specifice unor domenii de activitate. clasa de calitate. etc.cadastrul agricol ± eviden a i inventarierea sistematic a terenurilor agricole pe categorii i subcategorii de folosin . precum i informa ii referitoare la sol. construc iilor. cadastrele de specialitate.valorificare a lor în afara sectoarelor care le-au elaborat. construc iilor. .cadastrul drumurilor ± eviden a i inventarierea terenurilor. declivitatea.´ În acest sens. c ilor de transport. venitul net.cadastrul aeroporturilor .. re elelor subterane i supraterane. esen a lemnoas . .. . consisten a masei lemnoase. instala iilor i st rii re elei de drumuri.. specificând natura solului.G. platformelor tehnologice.cadastrul porturilor ± eviden a i inventarierea sistematic a terenurilor. etc. care deservesc aeroporturile. c ilor de transport. pretabilitatea la anumite culturi. construc iilor. Astfel. instala iilor i st rii re elei feroviare. distingem: . sunt: ³subsisteme de eviden i inventariere sistematic din punct de vedere tehnic i economic a bunurilor imobile.C. etc. . instala iilor. specificând suprafa a.C. care deservesc unit ile portuare. platformelor tehnologice. etc.cadastrul forestier ± eviden a i inventarierea sistematic a fondului forestier na ional i a amenajamentelor silvice. 38 . construc iilor. cu scopul administr rii lor ra ionale..instala iilor.N. relief i clim . conform legii i normelor elaborate de O. vârsta.eviden a i inventarierea sistematic a terenurilor. .

starea de moment. 1.cadastrul apelor. termoficare. municipiu). Cadastrul general se prezinta atât ca un ansamblu de activit i tehnico-organizatorice cât i ca o institu ie de sine st t toare. .3 Obiectul cadastrului general i principalele scopuri ale acestuia Obiectivul principal al cadastrului general este de a furniza date reale poten ialilor beneficiari: organe juridice i fiscale. specificând suprafa a.. alte institu ii publice sau private. electrice. gaz.cadastrul re elelor edilitare (ap . structura. traseele. specificând pentru construc ii folosin a. instala iile de transport i exploatare. starea de moment. persoane particulare. a terenurilor acoperite de ape i stuf. dot rile. dimensiunile. . i conducere a statului 39 . îndeplind urmatoarele scopuri: y furnizeaz date de sintez organelor de statistic cu privire la stadiul i evolu ia fondului funciar pe jude e i pe ar . calitatea. precum i a instalaiilor care le deservesc.cadastrul fondului imobiliar . telefonice) eviden a i inventarierea re elelor edilitare i a instala iilor care le deservesc. de protec ie i ameliorare a calit ii. ora . regimul de in l ime. folosin a. suprafa a. materialele de construc ii. specificând amplasamentele. speciali ti. materialele de construc ie. privind partea cantitativ -tehnic a dreptului real imobiliar i respectiv date economice care atest partea calitativa a imobilelor din cuprinsul unui teritoriu administrativ (comun . parametrii tehnici. organizate pe bazine hidrografice. precum i condi iile de relief i clim . canalizare.eviden a i inventarierea corpurilor de proprietate din localit i. funda ia.eviden a i inventarierea apelor.

situa ia juridica privind calitatea în temeiul c reia de ine imobilul. obiectul principal al cadastrului general îl constituie: imobilul (parcela. protec ia mediului i altor activit i care se desf oara pe suprafe e mari din teritoriul rii.administrativ .pozi ionarea teritorial-administrativa : situarea imobilelor care constituie corpurile de proprietate în limitele administrative ale comunei. aceste activit i se sprijin i se completeaz reciproc chiar daca ele se desfasoara în institutii diferite. calitatea terenului. destina ia terenullui (constructiei). .imobilul : suprafa a .y particip la elaborarea studiilor i lucrarilor de cercetare privind sistematizarea teritorial . y y particip la identificarea resurselor funciare. etc. categoria de folosin a terenului. Experien a a demonstrat c atunci când cadastrul general func ioneaz împreuna cu c r ile funciare. cea a cadastrului i cea a c r ilor funciare. construc ia i proprietarul. cu sau f r construc ii). ora ului sau municipiului (cu ajutorul planurilor i registrelor cadastrale). fiecare dintre cele trei elemente. La rândul s u. .proprietarul : identificarea dupa acte a numelui i prenumelui. proprietarul i pozi ionarea teritorial . Entit ile cadastrului general sunt: parcela. vizeaz mai multe însu iri i anume: . În acest sens. Aceste institu ii au rolul s deserveasc pe proprietar în problemele drepturilor reale de proprietate iar institu iile administrative de 40 . furnizeaz date aduse la zi pentru actualizarea h r ilor cu diverse tematici.

de titlul pe baza c ruia sunt de inute sau de domeniul public ori privat din care fac parte. planta iile de duzi. Terenurile cu destina ie forestiera (TDF). orez riile. constituie fondul funciar al României. planta iile de hamei. precum i la stabilirea în mod echitabil a obliga iilor fiscale. terenurile de orice fel. fâne ele. indiferent de destina ie. 1.2 din legea 18/1991.1 Gruparea terenurilor conform legii În conformitate cu Art.p unile împ durite. platformele i spa iile de depozitare care servesc nevoilor produc iei agricole. p unile. amenaj rile piscicole i de îmbun t iri funciare. pepinierele pomicole. produc ie sau 41 . 2. republicat .daca nu fac parte din amenajamentele silvice . Terenurile cu destina ie agricola (TDA).1 din legea 18/1991.stat locale i centrale au un rol de arbitru i garant în asigurarea acestui drept. sunt cinci criterii dup care s-au imp r it terenurile. republicat . solariile.Conform Art. r sadni ele i alte asemenea. dar care pot fi amenajate i folosite pentru produc ia agricol . viile. cele cu vegeta ie forestier . care sunt: a) terenurile agricole productive i anume: terenurile arabile . c p un riile. care sunt: terenurile împ durite sau cele care servesc nevoilor de cultur . terenurile ocupate cu construc ii i instala ii agrozootehnice.4. serele. 1. b) terenurile neproductive . livezile. pepinierele viticole. drumurile tehnologice i de exploatare agricol .4 Destina iile terenurilor 1.

termice i al gazelor naturale. fundul apelor maritime interioare i al m rii teritoriale. 4.4. necesit un mod distinct de eviden iere si sintetizare a datelor -inclusiv de natura statistica. precum i cele neproductive: stânc rii. rezerva iile. navale i aeriene cu construc iile i instala iile aferente. de transport al energiei electrice.teritoriale sunt definite cantitativ si calitativ si ordonate pe aceste cinci destinatii si nu dupa criteriul ³agricol´ si ³neagricol´. bolovani uri. 1.2 Criterii de grupare a terenurilor Criteriul de grupare a imobilelor (terenuri cu sau f r construc ii) dup destinatia economica are in vedere faptul c fiecare din aceste grupe se supun unor reglement ri funciare.administra ie silvic . Terenurile aflate permanent sub ape (TDH). cariere i halde de orice fel. Datele C. pentru nevoile de ap rare. 3. monumentele naturii. 5. abrupturi. toren i-dac sunt cuprinse în amenaj rile silvice. asa cum a fost organizata gruparea si sistematizarea 42 . terenurile destinate împ duririlor. de telecomunica ii. sunt terenurile aferente localit ilor urbane i rurale pe care sunt amplasate construc iile. ravene. alte amenaj ri ale localit ilor. sunt cele folosite pentru transporturi rutiere. construc ii i instala ii hidrotehnice. inclusiv terenurile agricole i forestiere. nucleare. Terenurile din intravilan (TDI). cuvetele lacurilor la nivelele maxime de reten ie. râpe. pentru exploat rile miniere i petroliere. plajele. termice. ca atare. din interiorul unitatii administrativ. ansamblurile i siturile arheologice i istorice i alte asem n toare. Terenurile cu destinatie speciala (TDS).atat in cadrul teritoriul administrativ cat si pe tara. juridice si fiscale specifice i unitare pe ar i. deci tot ce este cuprins în delimitarea administrativ-teritorial . feroviare.G. care sunt: albiile minore ale cursurilor de ape.

etc.datelor inainte de 1990 (cadastrul funciar). terenurile agricole reprezinta grupa cea mai importanta de terenuri din patrimoniu. se aplica regulile cadastrului general. Asadar. prin utilizarea softurilor de prelucrare a datelor cadastrale culese se pot ordona si lista si situatii centralizatoare de genul: ³total terenuri agricole´. iar in extravilan suprafete de teren cu curti si constructii. aceasta fiind una din cauzele divergentelor aparute intre institutiile care au tutelat diferitele cadastre de specialitate. nu numai la masuratorile pentru culegerea datelor primare. etc.. ³total terenuri neagricole´.constructii´. dar in procesul de culegere a datelor la teren si de prelucrare a lor.Deasemenea in perimetrele intravilane exista si suprafete cu destinatie agricola. dupa cum in perimetrele cu destinatie forestiera exista si suprafete de teren cu destinatie agricola. in functie de solicitari. pe destinatii sau pe intregul teritoriu administrativ. Desigur ca. dar si in modul de prelucrare. 43 . ³total terenuri cu curti. De aceea si atentia diferentiata care trebuie data. totalul suprafetei de teren arabil existenta intr-un intravilan nu poate fi comparata cu o suprafata similara de teren arabil din extravilan sau perimetrul silvic din cauza diferentelor foarte mari de valoare si a scopurilor definite de destinatiile acestor terenuri care sunt complet diferite. Este cunoscut faptul ca in perimetrele cu destinatie agricola exista si suprafete de teren cu destinatie forestiera. trebuie avut in vedere ca nu pentru toate destinatiile. sistematizare si prezentare la utilizatori a datelor finale. O tratare centralizata la nivelul teritoriului administrativ a unei anumite categorii de folosinta nu poate fi elocventa fara a se avea in vedere destinatia. ³total terenuri cu vegetatie forestiera´. De exemplu.

indiferent de destina ia lor. aceea a incadrarii geometrice in datele topocadastrale ale cadastrului funciar (de ex. 1. in care s-a ignorat tocmai cerinta principala. individualizat printr-un cod. sistemul de evidenta la amenajamentele silvice. a unor forme de cadastru de specialitate.18/1991. este esentiala si pentru faptul ca numai astfel pot fi sprijinite eficient cadastrele de specialitate. din punct de vedere al folosin ei în zece categorii.Aplicarea regulilor (normelor) C. precum si greutati in folosirea reciproca a documentatiilor.). Exista deja o experienta negativa care a cauzat neracordarea la cadastrul funciar. acestea creind divergente intre institutiile care au organizat sistemele de ³evidente cadastrale´ si organul de cadastru funciar (M. care sunt obligate sa foloseasca datele de referinta ale cadastrului general in conditiile de precizie stabilite de acesta. sistemele de evidenta a terenurilor cu destinatii speciale). 44 a terenurilor .A. din cauza diferentelor mari a preciziilor si continutului acestora.G.1 Generalit i Terenurile care alcãtuiesc fondul funciar se împart. se subîmpart într-un numar de aproximativ 56 de subcategorii de folosin ã. y Categoria de folosin ã a terenului. sistemele de cadastru imobiliar-edilitar ale unor orase. La randul lor acestea. republicata.5. in preluarea si prelucrarea datelor de cadastru dupa cele cinci categorii de destinatie ale fondului funciar al tarii. definite prin Legea fondului funciar nr. in anii din urma. in special a planurilor cadastrale. este unul din atributele parcelei.5 Categoriile de folosin 1.

y Aceste atribute.G. În cadastrele de specialitate. 45 . În categoria de folosin arabil se includ urmatoarele subcategorii de folosin : 1.c p un rii (AC). irigare. terasare.4.arabil propriu-zis (A). 1. dar i pentru stabilirea sarcinilor fiscale care greveaza bunurile imobile.6 ani) fiind cultivate cu plante anuale sau perene.solarii i r sadni e (ASO). se utilizeaz atât pe planurile cadastrale cat i pe registrele oficiale ale C.orez rii (AO). talazuri. etc.gr dini de legume (AG).7. se vor delimita i înscrie ca arabile cu întreaga lor suprafa .6.2 Criterii de clasificare a categoriilor de folosinta 1.G. Terenurile arabile amenajate sau ameliorate prin lucrari de desecare. 1. 1. în func ie de necesitate.2.5. diguri. 1. subcategoriile de folosin ã pot fi detaliate. 1. Terenuri arabile (A) În aceasta categorie se încadreaza acele terenuri care se ar în fiecare an sau la mai mul i ani (2 . incluzand i suprafe ele ocupate de canale.5. 1. care nu se pot reprezenta la scara planului analogic. 1. p strându-se îns simbolurile standardizate.sere (AS). al turi de num rul cadastral al imobilului. la care se adaug nota iile de detaliere specifice.paji ti cultivate (AP). benzi înierbate. debu ee. al turi de celelalte sunt necesare pentru întocmirea c r ii funciare.1. etc.y Codul (simbolul) eviden iat la partea tehnica a C.3.

fructele reprezentând un produs secundar.fâne e cu tuf ri uri i m r cini (FT).8.4.20 ani i care se folosesc pentru p unatul animalelor.fâne e împ durite( FP ).fâne e cu pomi fructiferi( FL ). 2.p uni cu pomi fructiferi ( PL ) planta i în scopul combaterii eroziunii sau a alunec rilor de teren. 3. 3. prin însamantari la intervale de maxim 15. 2.p uni împ durite ( PP ).3. precum i p unile care provin din foste livezi. Fâne e (F) Fâne ele sunt acelasi tip de terenuri ca i p unile.1.p uni cu tuf ri uri i m r cini (PT).1.1. care sunt acoperite numai cu vegeta ie ierboas . care în afara de vegeta ie ierboas sunt acoperite i cu vegeta ie forestier . 2. fiind urm toarele subcategorii: 46 fiind faptul ca produc ia vegetal este cosit . 4. P uni (P) P unile sunt terenuri înierbate sau în elenite în mod natural sau artificial. 3.4.2. criteriul de diferen iere între cele doua categorii de folosin 3. având urmatoarele subcategorii: . înregistrându-se urmatoarele subcategorii de folosin : 2.p uni curate (P)..alte culturi perene (AD).2. 2.fâne e curate(F). Vii (V) În aceasta categorie se încadreaz terenurile plantate cu vi de vie. La încadrarea acestora se va ine seama de faptul c produc ia principal este masa verde care se p uneaza. 3.3.

cuprinzând viile altoite ce au la baza un portaltoi i indigene care sunt nealtoite. 5.viile nobile (VN).viile hibride (VH) ce poart denumirea de ³produc tori direc i´. Din aceasta categorie fac parte: 47 .planta iile de duzi( LD ).1. coac ze. trandafiri de dulcea .1. 5.planta iile de arbu ti fructiferi ( LF ). Livezi (L) Livezile clasice (L).4. agri e. 4.pepinierele viticole ( VP ) care sunt terenurile pentru producerea materialului s ditor viticol adic planta iile portaltoi i pepinierele propriuzise sau colile de vi e. . 5. P duri i alte terenuri cu vegeta ie forestier (PD) În aceasta categorie de folosin intra toate terenurile din fondul forestier na ional. 4. 6. 5. sunt terenurile plantate cu zmeur .4.3. sunt terenurile cu o mare densitate de pomi la hectar având coroanele dirijate iar lucrarile de intretinere i recoltare sunt mecanizate.pepinierele pomicole ( LP ). sunt terenuri destinate producerii materialului s ditor pomicol.planta iile cu hamei ( VHA ) ce sunt incadrate în aceasta categorie de folosin deoarece au o agrotehnic asem n toare vi ei de vie. 4. daca sunt cuprinse în amenajamente silvice.3.livezile intensive i superintensive (LI).2.4. etc.2. indiferent de proprietar. aici incadrându-se terenurile plantate cu pomi i arbu ti fructiferi i anume: 5.

arbu ti ornamentali i fructiferi. etc. cu urmatoarele subcategorii: 7. privaluri. ienuperi uri. Pentru terenurile cu ape i ape cu stuf (HS) În aceasta categorie de folosin intra terenurile acoperite permanent sau temporar cu apa. care.p durile (PD). destinate hranei vânatului i animalelor din unit ile silvice sau date în folosin temporar personalului silvic.2. c tini uri. 7. chiar daca aceasta nu este în întregime i permanent sub apa.terenuri destinate împ duririi (PDI). etc. terenurile degradate i poienile prev zute a fi împadurite prin amenajamente silvice. combaterea eroziunii. sunt benzi ordonate din planta ii silvice i uneori silvopomicole care au diferite roluri de protec ie a culturilor agricole. digurilor.5. terenurile acoperite masiv cu vegeta ie arborescent de mic în l ime. sunt terenurile în curs de regenerare. sunt acoperite pentru scurt timp de apa denumite prundi uri. solarii. culturi de r chit . m r cini uri. alte surse de ap cu denumiri locale (izvoare.tuf risurile i m r cini urile (PDT). 6.. a ez rilor umane.4. salcâmi. 48 .3.1. pârâurile. fluviul Dun rea cu bra ele i canalele din Delta Dun rii. c ilor de comunica ie. numai la viituri mari.). etc. terenuri ocupate de pepiniere.perdele de protec ie (PDP). apele curgatoare formeaza de o parte i de alta a luciului apei zone care.6.. nu pot avea alta folosin .25 ha. planta ii. 6. La apele curgatoare se va inregistra suprafa a ocupat din întreaga albie minora a cursului de apa.1.apele curgatoare ( HR ). 6. din mal în mal. sunt terenuri cu vegeta ie forestiera cu o suprafa mai mare de 0.pepinierele silvice i de administra ie silvic ( PDPS ). cursurile de ap . 6. gârlele. De obicei. dupa retragerea apelor.

ale rmului i plajei Marii Negre este reglementat de Legea apelor i de celelalte normative complementare avizate de ONCGC. Terenurile aferente c ilor rutiere (DR) i ferate (CF) de comunica ie Acestea se impart potrivit legii.Albia minora a unui curs de apa include toate zonele joase ale cursului.2.marea teritorial i marea interioar (HM). 8. 7. ale locurilor de acostare.ape statatoare (HB). iar marea interioara este terenul cuprins între rmul marii i liniile de baz . sunt terenurile unde limita apelor variaz în func ie de anotimp i de regimul de precipita ii. cuvetelor lacurilor naturale i artificiale. la delimitarea acestora se va lua în considerare nivelul mediu al apelor. ale b l ilor.lacurile i b l ile naturale . Limita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de ap . amenajamentele hidrotehnice i ale altor instala ii portuare permanente i linia din larg care are fiecare punct situat la o distan de 12 mile marine (22 224 m). marea teritoriala o reprezinta terenul cuprins intre liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungului rmului inclusiv al rmului dinspre larg al insulelor. p puri uri i alte tipuri de vegeta ie specific în regim amenajat i neamenajat. aicise incadrându-se i amenaj rile piscicole sau terenurile cu ape stat toare de mic adâncime unde cresc tresti uri. insulele i prundi urile. 7.3. din punct de vedere func ional i al administrarii. astfel: 49 .

care cuprind drumurile care fac leg tura între re edin ele de judet i municipii. hidrocentrale.2. Identificarea i inregistrarea construc iilor are la baza cunoa terea urmatoarelor date: situatia juridica: 9. uzine. drumuri na ionale principale. 8.str zile din localit ile urbane i rurale (DS). 50 . 9. precum i alte terenuri care nu se încadreaza în nici una din categoriile de folosin prevazute în clasele anterioare. drumuri europene.a-proprietate privata a pers. cur i. drumuri na ionale secundare. fizice . gr dini botanice i zoologice. porturi. terase. fâ ia de frontier .5. silozuri. care pot fi simple. sta iuni balneoclimaterice. docuri de depozitare.4. g ri.b-proprietate privata a pers.8. debu ee.J. care cuprind drumurile comunale i drumurile vicinale. 9. 8.F. care cuprind str zi principale. fabrici. terenul aferent atribuindu-se în mod egal parcelelor care il învecineaza. exploat ri minerale i petroliere. juridice . care cuprind la rândul lor: autostr zi. Suprafa a la sol a construc iilor permanente este inclusa în categoria de folosin cur ii i construc ii (CC).3. duble i înguste. Drumurile de exploatare din extravilan care nu au caracter permanent nu se înregistreaza ca detalii. 8. parcuri.drumurile de interes local (DC). aeroporturi i alte obiective importante. rampe de încarcare. drumuri expres. triaje.drumurile na ionale (DN).c ile ferate (CF). cariere. ora e. pie e.drumurile jude ene (DJ). cimitire. 8.1. sau secundare i uli e. Terenurile ocupate cu construc ii i cur i (CC) Acestea cuprind terenurile cu diverse utiliz ri i destina ii: cl diri.

S.construc ii i amenaj ri sportive .14.CCOM.17.bancare . 9. 9.CCUL.CMASI.CAGR.CANEX. 9.f-domeniu privat al unitatilor administrativ teritoriale -A). 9. ansambluri i situri istorice .e-domeniu privat al statului .CSPO.15. 9.CSOC.1-construc ii de locuinte .construc ii industriale . 9.9.CIND.CEDIL.4.12.construc ii de monumente. 9. 9.7.3.CLOC.16.construc ii metrou .construc ii sociale . 10.2. 9.c-domeniu public al statului .construc ii administrative .CMET.CINV.construc ii pentru cult . 9.8.CTUR.CADM.construc ii pentru cultur .11. Din aceasta categorie de folosin fac parte: 51 . i destina ia: 9.CFB.9. 9. 9. 9. 9.construc ii turistice .construc ii pentru s n tate . 9.CCLT.6.construc ii comerciale .construc ii pentru înv mânt .N.5.10.L. 9. 9.CSAN.d-domeniu public al unitatilor administrativ teritoriale . 9. Terenurile degradate i neproductive (N) Cuprinzând terenurile degradate i cu procese excesive de degradare lipsite practic de vegeta ie.construc ii de agrement . 9.13.construc ii financiar .construc ii edilitare .construc ii anexe .

2-bolovanisurile. 10.6. ravene. 1. 10.5-mocirle i smârcuri (NM) sunt terenurile cu alternan e frecvente de exces de apã i usc ciune. îngr m diri de bolovani i pietri uri care nu sunt acoperite de vegeta ie.6-gropile de împrumut i carierele (NG) sunt terenuri devenite neproductive prin decoperatrea stratului de sol i roc pentru diverse nevoi economice.10. 10. i proprietari.7. 10. care formeaza la suprafa a lor o crusta albicioasa foliabil . stâncãriile.haldele (NH) sunt terenurile pe care s-a depozitat material steril rezultat în urma unor activit i industriale sau de exploatare minier .2 Partea tehnic Este definit astfel în Legea privind cadastrul general i publicitatea imobiliara: "Func ia tehnic a cadastrului general se realizeaz prin determinarea pe baz de m suratori a pozi iei. pietrisurile(NB) sunt terenurile acoperite cu blocuri de stânci masive. terenurile cu mla tini cu stuf se înregistreaza la categoria terenuri cu ape i stuf.1-nisipurile zburatoare (NN) care sunt terenurile acoperite cu nisipuri mobile nefixate de vegeta ie i pe care vântul le poate mi ca dintr-un loc în altul.4-s r turi cu crust (NS) sunt terenurile puternic s r turate. pe care nu cre te vegeta ie. râpe. precum 52 . 10. configura iei i m rimii suprafe elor terenurilor pe categorii de folosin i ale construc iilor".3-toren i (NR) sunt alunec ri active de teren care sunt neproductive când nu sunt împ durite. 10.

Rezult c partea tehnic a cadastrului general cuprinde toate opera iunile tehnice geodezice.3 Partea juridica În conformitate cu prevederile din noua legisla ie partea juridic a cadastrului general. fotogrammetrice . ora ului sau municipiului).. topografice. a corpurilor de proprietate i a unit ilor teritorial-administrative. topografice. care de in sau execut astfel de documenta ii. -lucr rile topografice de ridicare aferente întocmirii planului topografic de baz al rii sau ale ora elor etc. 53 . 1. fotogrammetrice-de teledetec ie i cartografice elaborate în alt scop sunt comune sau se pot folosi integral sau par ial în activitatea de cadastru general. se constituie ca o activitate independent de cea de cadastru. dezmembrare.6. în Legea privind cadastrul general i publicitatea imobiliar se prevede obligativitatea pentru agen ii economici. Altele sunt proprii numai cadastrului general. dar se realizeaz numai pe baza datelor din cadastrul general pe întreg teritoriul administrativ (al comunei. comasare.de teledetec ie i cartografice ce contribuie la realizarea m suratorilor de teren i calcule finalizate cu determinarea tridimensional (grafic sau numeric ) a punctelor care definesc suprafe ele parcelelor i imobilelor. Avându-se în vedere c unele dintre datele i documentele tehnice geodezice. ca de exemplu opera iunile de parcelare. s le pun la dispozi ia oficiilor de cadastru judetene. O parte dintre opera iile tehnice ale cadastrului general sunt comune i altor activitati din domeniul m sur torilor terestre: -opera iile aferente re elelor geodezice de triangula ie i nivelment.

în cazul cadastrului acesta neputând fi conceput f r a avea ca date de pornire i sprijin cele oferite de: . . Raportul juridic în care se afl posesorul cu imobilul înscris se stabile te numai prin sistemul de publicitate imobiliara care la noi în ar îl reprezint cartea funciara.6.Singura problem de natura juridica ce se urmareste i se consemneaz în procesul de executare a lucr rilor tehnice de cadastru este stabilirea posesorului de fapt i de drept al parcelei sau imobilului la data introducerii cadastrului general. Activitatea de carte funciare este indeplinit de c tre judec toriile teritoriale. 1.domeniile fotogrammetriei i topografiei îi asigur planurile topografice noi (care dup completarea cu datele specifice cadastrului devin planuri cadastrale). Propietarul se va inscrie in registrele cadastrale cu calitatea de posesor care fructific propietatea i care are dreptul real asupra acesteia. precum i actualizarea con inutului planurilor cadastrale mai vechi (pe baza fotogramelor aeriene sau a m suratorilor topografice clasice). iar cadastrul general de c tre oficiile de cadastru jude ene. . comasare.domeniul cartografiei asigur cartoeditarea i cartoreproducerea planurilor ia 54 . rectificare de hotare. sau a opera iunilor specifice de parcelare.domeniul geodeziei care îi asigur re elele de sprijin pentru întocmirea sau actualizarea planurilor cadastrale.4 Domenii i activit i de baz care particip la realizarea cadastrului general În cadrul tiin ei m sur torilor terestre domeniile componente sunt legate indestructibil.

datele din documenttatiile care con in delimitarea localit ilor (a intravilanelor i a perimetrelor construibile).din partea domeniului de amenajare i gospod rire a p durilor. furnizând documenta ii oficiale ajut toare. asisten a tehnic i avizarea în cazurile de delimitare a terenurilor afectate de factori de poluare. . ora ene ti sau municipale). 55 .6 Domeniile si activitatile care ajuta realizarea cadastrului general Sunt acele domenii cu care cadastrul general poate intra în legatur pentru rezolvarea anumitor etape de lucrari. .6.h r ilor cadastrale dup terminarea lucr rilor de introducere a cadastrului general sau dupa actualizarea acestora în urma aducerii la zi a cadastrului. precum i documenta ii care pot contribui la rezolvarea litigiilor de patrimoniu ale domeniului public sau privat. documenta ii i date privind delimit rile mai vechi ale hotarelor administrative i a unit ilor mari de inatoare de terenuri din perimetrul administrativ. ca de exemplu: .din partea domeniilor sistematizarii teritoriale i a localit ilor. precum i cele care definesc delimit rile patrimoniilor unit ilor.din partea domeniului organiz rii teritoriului unit ilor agricole (de stat sau asocia ii). . 1. documenta iile care au stat la baza amenajamentelor silvice.din partea protec iei mediului. . precum i a celor care stabilesc (aprob ) schimb rile dintre etapele amenajamentelor. etc. documenta iile care fundamenteaz schimbarile suprafe elor de terenuri i a categoriilor de folosin .din partea administratiei locale (a prim riilor comunale.

I. sistemele de redare grafic automat de înalta precizie. sistemele de exploatare analitica a fotogramelor aeriene sau a imaginilor din satelit constituie nota de actualitate în efortul de perfec ionare permanent a mijloacelor de operare din domeniu .7.G. Pentru organele centrale i locale care administreaz domeniul public. (Global Positioning System) .S. sistemele de hard i soft adaptate diferitelor etape de lucru i organizare a b ncilor de date (B. cerin ele sunt mai mari în ceea ce prive te con inutul i complexitatea informa iilor. C.1.) i a c r ilor funciare (C.G. precum i de condi iile specifice de organizare ale societ ii.F. din care face parte i cadastrul sunt printre cele mai dinamice sectoare în ceea ce prive te adaptarea i aplicarea 56 .( Geografic Information System). metodologiile de lucru.) a dreptului s u de proprietate i a obliga iilor fiscale pentru propriet ile sale.tiin ific.i asigure datele autorizate.7 Utilitatea B ncilor de date ale cadastrului general 1.cantitativ i calitativ în scopul reglement rii (prin C. Pentru proprietarul-persoan fizica.) ce vor face posibil integrarea C.1 Generalit i Beneficiarii datelor i a documenta iilor cadastrului general (C.sta iile topografice totale. Acest fapt argumenteaz ideea c domeniile tiin ei m sur torilor terestre. Sistemele G.G.D. este perceput ca institu ia care trebuie s .) pe de o parte i institu iile cadastrului i a c r ilor funciare pe de alta parte. sistemele de m suratori prin unde. în cadrul G.S.static si cinematic -.F. mijloacele tehnice i modalit ile de organizare au fost marcate de progresul tehnico.P. sunt lega i pin leg turi tradi ionale privind protejarea i garantarea propriet ii.În timp.

etc. a p unilor comunale i a altor imobile care se concesioneaz . mecanicii.G. naviga iei aeriene. .litigiile privind imobilele (terenuri cu sau f r construc ii) apar inând domeniului public. pentru a c ror rezolvare este necesar a se apela la documentele C. .2 Utilizarea b ncilor de date ale cadastrului general de c tre administra ia public centrala i local Cadastrul general constituie o necesitate de baz pentru administra ie. . etc.autorizarea pentru construc ie în perimetrele localit ilor (intravilan).litigiile cu privire la terenuri.) func ie de detaliile pe care trebuie sa le continu . între proprietarii persoane juridice.G. 1. opticii.de noi tehnologii.delimit rile izlazurilor . 57 . programelor spa iale. Totodat prim riile au la dispozi ie institu ia cadastrului în vederea determin rii suprafe elor i calit ii terenurilor în ac iunile de gospod rire i utilizare eficient a acestora. 1:1000.7. pornind de la progresele înregistrate în domeniile electronicii. C. în scopul pentru care sunt legal destinate. institu iile juridice i de administra ie financiar . Aceste date i documente se prezint sub forma unor tabele tipizate i sistematizate pe "registre cadastrale" i sub forma planurilor cadastrale întocmite la sc ri riguroase (1:500. 1:2000. se pot men iona: . Dintre multiplele probleme curente ale administra iei locale. 1:5000. este singura institu ie abilitat de lege s stabileasc i s furnizeze datele cantitative i calitative i proprietari ce stau la baza privind terenurile pe categorii de folosin complet rii registrelor cadastrale necesare calcului impozitelor i taxelor locale ce se vars la administra ia publica local .

corec ii la nivelul foilor de plan cadastral.prelucrarea datelor primare (initiale). . în cazul lucr rilor de ansamblu. Opera iile de prelucrare a datelor se execut în etape. .parametri privind proprietarul i destinatia terenului. .parametri privind calitatea terenurilor agricole.corec ii la nivelul tarlalelor (cvartalelor). astfel: .. . etc.parametri privind categoriile i subcategoriile de folosin ale terenului. const în aplicarea regulilor de baz privind calcularea i introducerea corec iilor datorate erorilor de neînchidere ce se constat dupa compararea suprafe elor m surate cu cele deduse din coordonate i pot fi: . calculându-se suprafe ele pe categorii de folosin i corpuri de proprietate. . ce corespund cu etapele de lucr ri cadastrale. utilizandu-se. etc.protec ia marcajelor punctelor de hotar ale unit ilor administrativteritoriale i ale punctelor geodezice. în cazul teritoriilor mari.corec ii la nivel de unitate administrativ-teritorial . a cel pu in 90 de parametri i a combina iilor dintre ace tia. Volumul i complexitatea calculelor se amplifica datorita necesitatii redarii sub forma grafic sau numeric .3. Prelucrarea automata a datelor si constituirea bancii de date a cadastrului general Complexitatea opera iilor de calcul cadastral.actualizarea registrelor cadastrale i implicit a impozitelor i taxelor cu date reale asupra m rimii suprafe elor i a categoriilor de folosin de inute de fiecare proprietar. cum ar fi: . fie metoda digitizarii sau a scanarii i vectoriz rii direct de 58 . 1.7.

D. Orice B.) la nivelul jude elor. fie prin exploatare analitic a fotogramelor aeriene. pentru extravilan i intravilan se calculeaz suprafe ele totale. avand drept scop stocarea datelor si prelucrarea lor conform necesit ilor beneficiarilor.D. adic redactarea con inutului registrelor cadastrale etap în care se ordoneaz întocmirea registrului cadastral al parcelelor. a foilor de plan cadastral. . de asemenea se calculeaza suprafe ele totale ale parcelelor pe categorii de folosin i destina ie.D. ob inându-se rezultate definitive ale suprafe elor. iar în final se efectueaz sinteza.prelucrarea datelor intermediare.B.D.) este o colec ie de date referitoare la un anumit domeniu.D. a registrului corpului de propriet i i a fi elor centralizatoare pe proprietari i categorii de folosinta..prelucrarea datelor finale. compensându-se suprafe ele în cadrul tarlalelor (cvartalelor) i. în ansamblu situa ia pe total ar .G. fiind format dintr-un ansamblu de date. a indexului alfabetic al proprietarilor. organizate specific. pe baza cadastrului general la nivel de jude i pe întreaga ar .D.) care conduce la memorarea. are urm toarele func ii: -definirea a datelor. în cadrul B.G. i un sistem de gestiune a b ncii de date (S. . ob inându-se fi iere cu valori provizorii ale suprafe elor. ob inându-se fi ierele respective. ce se realizeaz cu un limbaj de definire a datelor (L. stabilind i se sistematizeaz datele pentru 59 .pe planurile cadastrale. prin înc rcarea b ncii de date(B. dupa caz.). în continuare se genereaz pe cale grafic fi ierele cu datele de ie ire pentru registrele cadastrale. a formei codificate.D. respectiv un set de programe i proceduri destinate prelucrarii datelor din B.) a cadastrului general(C.D. Banca de date (B. ob inându-se.

. Atributul se exprim prin descrierea entitatii.categoria de folosin terenului. -gestiune a programelor. metodele de acces i modul de asigurare a confiden ialit ii. de c tre beneficiari.criteriile de validare. -utilizare.. -manipulare.D. intermediare i finale sau de ie ire. Entitatea este exprimat prin obiectul informa iei. valoarea-suprafa a parcelei.M. sunt definite de elementele: entitate. informa ia cadastrala o putem reprezenta.datele constituie materializarea simbolic a informatiei (litere. asigurând efectuarea întregii game de opera ii privind manipularea datelor. Astfel. ce realizeaz leg tura între B. acestea sunt: primare sau de intrare. No iunile privind gestiunea datelor i organizarea fi ierelor de date cuprind urm toarele elemente: -informatiile. atribut i valoare. i operator în vederea folosirii curente i optime a B.. -codificarile reprezint modalitatea reproducerii conven ionale (coduri) a mul imii de date i se utilizeaz pentru a se reduce spa iul necesar reprezent rii datelor. 60 a .semne) convenabil unei comunicari. cuvinte. ce realizeaz func ionarea optim a intregii B. cât i pentru cre terea debitului de informa ii. cifre. ce se realizeaz prin intermediului limbajului de manipulare a datelor (L. Din punct de vedere al informaticii. de exemplu: entitatea de baz -parcela. Valoarea exprim m sura entit ii.D. anterior programate.) ce reprezint cea mai complex func ie a B. atributul.D.D. -administrare.D. ce se realizeaz într-un sistem ce ofer utilizatorilor posibilitatea activarii facile a componentelor soft.

subordonate unor rela ii de apartenen ). Opera iile care se efectueaza asupra fi ierelor sunt: crearea. sunt organizate pe urm toarele categorii mari de activit i: . .D. sistemele de gestiune ale B. . -fi ierele de date sunt colec ii de date omogene din punct de vedere al domeniului i a necesit ii de prelucrare. astfel încât sistemul de gestiune specific B. 61 . Sistemul de gestiune con ine proceduri de editare. Indiferent de scop i structur . Sistemele de gestiune ale fisierelor sunt specifice b ncilor de date. sortarea. în retea (în structuri arborescente. Prin sistemul de gestiune al fi ierelor integrate se poate parcurge în orice sens arborescen a. -sistemele de gestiune a fi ierelor integrate ce se prezint sub forma unor pachete de programe utilizabile la nivelul limbajelor de asamblare.-structurile de date sunt criterii definite pentru ordonarea datelor astfel încât s fie plasate în func ie de rela iile dintre informa ii. în care unele date au mai multe subordon ri) i rela ionale (leg turile între re ele).inerea la zi a datelor prin actualizare sau reorganizare. asigurându-se i independen a programelor de aplica ii fa de structura datelor care compun B. consultarea sau exploatarea. actualizarea. arborescente (ierarhizate pe mai multe niveluri.calcularea i memorarea rezultatelor.introducerea datelor ini iale în memoria extern . salvare i restaurare a fi ierelor. etc. cadastrale con ine proceduri atât pentru crearea cât i pentru actualizarea datelor. reorganizare. precum i proceduri pentru opera iile standard de parcurgere a arborescen ei. organizate pe baza fi ierelor integrate (comasate dupa criteriul unit ii datelor). Structurile de date pot fi: liniare (corespunzatoare unor informa ii repetabile).D.D.

proiec iei. mai pu in îns decât în cazul proiec iei Gauss.00 m.956. coordonatele geodezice (conven ionale) ale punctului central al raza medie de curbur a elipsoidului pentru punctul central al proiec iei. S''=201. raza cercului de alteratie nul . nr.7/1996. longitudinea=25° . aceasta putând fi redactat i func ioneaz baza de i arhivat pe suporturi magnetice.378.000.perspective.1970 Sistemul de proiec ie cartografic stereografic face parte din categoria proiec iilor conforme .389. Sistemul stereografic-1970 este un sistem de proiec ie stereografic cu plan secant unic.1. Potrivit Legii Cadastrului si Publicitatii Imobiliare. p strând deci nealterate valorile unghiurilor(ase narea figurilor) dar deformând radial lungimile. 62 latitudinea =46°.718 m. Y=500. .1 Sistemul de proiectie stereografic. R =6. X =500. avand efect juridic echivalent celor pe hartie. în cadrul oficiilor jude ene de cadastru. i=1. 2.478 m.681 m.00 m. adâncimea planului secant unic ðU fa de planul tangent (ðT) în punctul central al proiec iei. se organizeaz date a cadastrului.extragerea i sistematizarea datelor finale în form numeric sau grafic .. având urm torii parametri de baz : coordonatele geografice ale punctului central al proiec iei.000.

adic pozi ia punctelor situate pe acest cerc nu sufer deforma ii. 63 . Constanta C=0. S-a ales planul secant pentru c acesta înjum t e te deforma iile regionale comparativ cu planul tangent.718 m dup care planul secant intersecteaza sfera (cercul de secanta). find suficient a înmul i coordonata respectiv cu C. deforma ia maxim la periferie(Timi .- deforma ia maxim în centrul proiec iei este de ±0.250m/km.2 Sisteme de proiec ie local derivate ale sistemului de proiec ie stereografic -1970 Generalit i Se pot stabili rela ii matematice pentru sistemele de proiec ie locale pornind de la elementele proiec iei stereografice-1970 pentru care se afl calculat toat re eaua de puncte geodezice.1. dar i la m sur torile topografice de mare precizie inclusiv pentru zonele de la marginea i din centrul rii. prin sisteme locale cu plane de proiec ie secante. o împ r im la coeficientul C. Din figur . 2. Constan a) este de +0. la îndesirea acestora. Aceste deformatii pot fi eliminate sau reduse la minim prin adoptarea de sisteme de proiec ie locale derivate din sistemul stereografic-1970 i anume. în executarea lucr rilor de reperaj fotogrammetric. deforma ia regional este egal cu zero.99975 numit "coeficient de reducere la scar "este utilizat pentru a ob ine valoare unei coordonate X sau Y din planul tangent în planul secant.215m/km. cercul fiind denumit de deforma ie nul . Deforma iile trebuie avute in vedere la realizarea re elelor geodezice. iar pentru a transforma o coordonat din planul secant în planul tangent. se observa c pe cercul cu raz de 201.

etc.2 Introducerea cadastrului general 2. a punctelor geodezice de îndesire. dup caz. relieful teritoriului administrativ. volumul i complexitatea lucr rilor privind realizarea cadastrului general la nivelul teritoriului administrativ de referin (comuna. vechimea i calitatea documenta iilor privitoare la sistemele mai vechi de eviden a imobilelor (eviden a funciara a parcelei de teren cu sau f r constructii. 64 . pe baza analizelor de teren. 3. m rimea suprafe ei totale.). y y y y Succesiunea etapelor de lucru 1. a lucr rilor existente i a m rimii i complexit ii teritoriului(lucr ri de teren i birou). a perimetrelor intravilanelor i a altor destina ii care ocup suprafe e mari(lucr ri de teren).2.1 Generalit i Natura. num rul i suprafa a localit ilor ap r in toare. eviden a imobiliar-edilitar . pentru re eaua de sprijin necesar ridic rilor topografice sau reperajului fotogrammetric(lucr ri de teren i birou). Întocmirea proiectului tehnic pentru întreaga lucrare.2. ora ul. starea pe teren a marcajelor punctelor din re eaua geodezic . Determinarea. 2. municipiul) se stabilesc în func ie de: y y y vechimea i calitatea planurilor topografice existente în zon . Delimitarea i marcarea cu borne a hotarelor teritoriului admininistrativ.

5. b) analitic din coordonate ob inute din m sur tori fotogrammetrice analitice sau. 8.1:500. prin derivarea din planul topografic de baz : a) realizarea originalelor de teren pe baza m sur torilor de la 4a. Calcule la etapele 3. Numerotarea cadastral de folosin actualizate. b) realizarea originalelor de teren prin metode fotogrammetrice sau derivare pentru zone din extravilan. c) pe baza actelor de proprietate. Executarea m sur torilor de teren destinate întocmirii de noi planuri cadastrale sau de actualizare a celor ob inute prin selectarea i extragerea con inutului din alte categorii de planuri: a) integrale prin m sur tori clasice cu sau fara folosirea sta iilor totale. b) de reperaj i descifrare fotogrammetric pentru planurile noi. etc. Executarea originalelor de teren pe baza noilor m suratori sau. c) de completare i actualizare a planurilor existente. planimetrare. c) din m sur tori grafice pe plan prin digitizare. si 4 i calcule pentru determinarea re elelor de sprijin i îndesire (în cazul planurilor sc. 7. 65 i echiparea planurilor cu simbolurile categoriilor .4. 9. Înc rcarea fi ierelor de date i organizarea bazei de date a cadastrului general pentru teritoriul administrative a) în sistem of line. i 4c. b) pe baza copiilor dup originalul de teren sau a fotogrammelor. Calculul suprafe elor: a) analitic din coordonate ob inute din m sur tori clasice i/sau. Identificarea pe teren a proprietarilor i categoriilor de folosin ale terenurilor a) pe baza copiilor tip rite ale planurilor cadastrale derivate. 10. 1:2000) 6.

12.: etapele 3 cu 4.. controleaz i dispune de fondurile necesare realizarii CD. c) indexul alfabetic al proprietarilor. Lu cr rile de la pozi iile 3-6 se refer în special la lucr rile geodezice i topo-fotogrammetrice menite s asigure baza topografic necesar execut rii lucr rilor cadastrale din fazele urm toare. de ex. ca organ de specialitate tutelar. 4a. Carto-editarea planului cadastral de ansamblu al teritoriului administrative i multiplicarea în numarul necesar pentru utilizatori. e) fi a centralizatoare pe proprietari i categorii de folosin . 11. cu 9a. 13. Este posibil ca unele dintre etape sau componente ale acestora s se execute simultan.2. 4 cu 7. b) registrul cadastral al parcelelor. Redactarea registrelor cadastrale cu ajutorul mijloacelor de prelucrare automata a datelor i a dispozitivelor de listare a datelor de ie ire a) registrul cadastral al proprietarilor. 4a. respectiv ONCGC-OJCGC. În cazul folosirii planurilor derivate din planul de baz (pentru zonele extravilane) sau a planurilor cadastrale mai vechi care se pot actualiza.b) în sistem on line. îndruma. cu 5. conduce. volumele de lucr ri de la etapele 3-6 se vor diminua în func ie de vechimea i gradul de actualizare a lucr rilor vechi. d) registrul corpurilor de proprietate. 2. Carto-editarea (la scara de baza) a planurilor cadastrale i multiplicarea în num rul de exemplare necesar pentru utilizatori. 66 . etc.2 Proiectul tehnic de introducere a cadastrului general(CD) Constitue documenta ia necesar institu iei care organizeaz .

y Proiectul tehnic este întocmit de o institu ie specializat acestora în aceast categorie de lucr ri încadrându-se: determinarea de noi puncte geodezice. aerofotografierea. i posibilit ile de utilizare. ce se încadreaza în valoarea licita iei. y Con inutul cadru al proiectelor tehnice al proiectelor de executie precum i condi iile de avizare i receptionare a lucrarilor se stabilesc prin regulamentele (normele tehnice) elaborate de ONCGC. i autorizat de castig toare licitatiei organizate pentru executarea întocmirea de noi planuri cadastrale pe cale fotogrammetrica. y Proiectele tehnice con in: 1. 2. 3. un memoriu tehnic ce prezint situa ia tuturor lucr rilor mai vechi existente în zon conform normelor tehnice. o antem sur toare a volumelor de lucr ri. carto-editarea ce impune organizarea lor pe doua sau mai multe teritorii administrative adiacente. 67 . programul de desf urare al lucrarilor contractate.

2.3.teritoriale. liniile de hotare ale teritoriilor administrative nominalizate de legea privind împ r irea administrativ a rii. y Delimitarea cadastrala i marcarea pe teren a hotarelor se execut în mod obligatoriu la începutul lucr rilor de introducere a cadastrului general. Se fac urmatoarele preciz ri privind terminologia: 68 . .3 Delimitarea cadastrala a teritoriilor administrative i marcarea hotarelor 2.2. uneori înaintea lucr rilor de actualizare i vizeaza întinderea unit ilor administrativ-teritoriale.terenurilor persoanelor particulare (proprietarilor persoane fizice). ape.unit ilor administrativ.terenurilor cu diferite destina ii (unit i agricole.la jude ele de grani .). . hotare ale: .2. Obiectul delimit rii cadastrale îl constituie stabilirea hotarelor unit ilor administrativ-teritoriale. p duri. transporturi etc. iar delimitarile terenurilor pe destina ii sau ale proprietarilor persoane fizice se fac la etapa a 7-a (identificarea pe teren a proprietarilor imobilelor). ale intravilanelor i jude ene. y Trasarea i marcarea pe teren a hotarelor na ionale intra în competen a altor institutii i se utilizeaz ca atare în cadastrul general . din punct de vedere cadastral. hotarele se clasifica astfel.1 Generalit i y Delimitarea cadastral (hot rnicia) cuprinde ansamblul de lucr ri cadastrale prin care se stabilesc oficial. y Dupa importan a.

întreprinderile industriale. amen jarile sportive. cvartale i parcele (imobile). împrejmuiri artificiale permanente. creste sau fire de v i. re elele edilitare i comerciale de deservire. Trupul este definit în principal de statutul s u juridic i nu de categoria de folosin a terenului sau de alte caracteriz ri cadastrale. gr dina de legume. limite de p duri. în sensul c are o mare importan în localizarea în spa iu i pe planul cadastral a parcelelor (imobilelor) i în opera iunile de calcul. . . depozite.Corpul de proprietate. via.Tarlaua este suprafa a de teren delimitat de drumuri. g rile. .Extravilanul este restul teritoriului delimitat de hotarele unit ii administrativ-teritoriale comunale sau ora ene ti i se subdivide în trupuri. etc. . no iune proprie mai ales intravilanelor reprezint gruparea mai multor parcele (imobile alipite) apar inând aceluia i proprietar (de exemplu suprafe ele ocupate cu construc iile de locuit i anexe. Într-un teritoriu administrativ comunal sau or enesc pot fi unul sau mai multe intravilane s te ti (localit i). 69 . delimitarea facându-se în special de str zi. livada). . tarlale i parcele (imobile). curtea.Intravilanul este partea din teritoriul administrativ comunal sau or enesc în care sunt grupate locuin ele i anexele gospod re ti ale locuitorilor. formând contururi închise i putând avea mai mul i proprietari i mai multe categorii de folosin a terenului. cursuri de ap . Tarlaua este o no iune cadastral specific . agro-zootehnice. canale.Cvartalul are aceea i semnifica ie ca i tarlaua. autog rile.Trupul este suprafa a de teren dintr-un teritoriu administrativ care are o singura destina ie i un singur posesor (proprietar) fiind înconjurat din toate p r ile de al i posesori. iar intravilanul se subdivide în cartiere (zone). construc iile social-culturale.. numai c localizarea se refera la intravilane.

lucr rile de stabilire a liniilor de hotar .2 Lucrari preg titoare Constau din: y y y y culegerea datelor i informa iilor cu privire la documenta ii mai vechi i la pozi ionarea i m rimea teritoriului. Delimitarea i marcarea hotarelor administrative ale comunelor. 2. formarea comisiilor i a colectivelor de lucru cu participarea reprezentan ilor locali. de depozitare a materialelor.lucr rile de intocmire a documentelor de delimitare cadastral .2.. . Aceea i comisie va delimita i marca perimetrele terenurilor ce apar in persoanelor fizice i 70 . organizarea problemelor administrativ-gospodaresti legate de asigurarea spa iului de lucru. . etc. Partida cadastrala se inscrie în aceeasi carte funciar . leg tura cu organele administra iei locale i conducerile institu iilor care gestioneaza terenurile cu diferite destina ii.3. cazare.de materializare în teren a punctelor de hotar. ora elor i municipiilor se vor face potrivit legii (actualmente Legea 2/1968) de c tre comisia stabilit în acest scop prin ordinul prefectului. Lucr rile etapei de delimitare cadastrala a teritoriilor administrative sunt: .lucr rile pregatitoare.Partida cadastrala reprezint totalul corpurilor de proprietate apar inand unui proprietar de pe acela i teritoriu administrativ comunal sau or enesc.

identificarea hotarului începe dintr-un punct de intersec ie a trei sau mai multe hotare.J. 2.2. Comisia .2.juridice de in toare de suprafe e de teren.G.prin grija delegatului O.C.1 Generalit i 71 . delegatul Direc iei Generale Amenajarea Teritoriului i Urbanism.G. Printre opera iile preg titoare intra i procurarea unui rând de copii dup planurile topografice sau cadastrale din cele mai recente edi ii existente. Geodezie i Cartografie i. dupa caz. 2. din jude ele respective pentru a trimite delega i la lucr rile de delimitare. referitoare la zona respectiv . secretarul consiliului local.stabile te programul de lucru i încuno tiin eaz prim riile comunelor vecine convocându-le s participe cu delega i la aceast ac iune.J. primarul. . în condi iile legii. 4.C.C. În cazul când teritoriul administrativ care se delimiteaza este limitrof cu unul sau mai multe teritorii administrative din alte jude e. delegatul Oficiului Jude ean de Cadastru. Din comisie vor face parte: 1.4 Re eaua geodezic 2.C. precum i limita intravilanelor stabilite. atunci încuno tiin rile se fac atât prim riilor vecine cât i O. 3.4. comisia comunal se întilne te cu delega ii comunelor vecine în punctul de hotar ini ial (de plecare) ales pentru fiecare comun vecin . Pe baza programului de lucru stabilit i comunicat. în prezen a proprietarilor. De regula.

adic sisteme de proiec ie stereografic local (cu plan secant paralel la planul secant al proiec iei stereo-1970).1970.5. determinate de deforma iile specifice proiec iei stereografice . Condi ia principal la îndesirea acestor re ele cu noi puncte de ordinul V este s se aplice cu stric ete normele tehnice pentru introducerea cadastrului general elaborate de ONCGC.Re eaua geodezic de ordin superior a rii noastre satisface pe deplin ca precizie i densitate nevoile specifice ale lucrarilor de cadastru general. 2.1970.1 Generalit i Planul topografic se define te ca: y y y y y reprezentare grafic la o anumit scar a unei por iuni mici de teren cuprinzând de regul i relieful. 72 Planul topografic de baz al Planul topo-cadastral repezinta: . realizat într-un sistem unitar. acoper întreg teritoriul rii i este reprezentat cartografic cu acela i con inut i aceea i precizie. acel plan topografic ce con ine numai reprezent ri (date) planimetrice specifice cadastrului. s se adopte sisteme de proiec ie derivate din sistemul stereografic . rii este: având un con inut orientat spre un singur domeniu de utilizare.2.2. ca re ea de sprijin.5 Executarea m sur torilor de teren destinate întocmirii de noi planuri i actualiz rii planurilor cadastrale 2. În cazurile limit .

Planul cadastral are la baz planul topo . în Registrul permanent al popula iei cu numele i prenumele. Numerotarea cadastrala este lucrarea prin care se stabile te: y y pozi ia în teritoriu a fiecarei parcele. rii.6. 2. derivat al planului topografic de baz al acel plan ce con ine: y reprezent ri selectate. este i calit ii terenurilor. pe suprafa a extravilanului a fiecarui intravilan component. necesare întocmirii planului cadastral. categoriilor de folosin birou numerotarea cadastral planurilor cadastrale 2.6 Identificarea pe teren a propietarilor .1 Generalit i i la i elaborarea originalelor de întocmire a Opera iunea de identificare a proprietarului const în înregistrarea persoanei/persoanelor fizice sau juridice care de in un titlu de proprietate asupra imobilului. pe suprafa a totala 73 . codul numeric personal i adresa de re edin . legatura dintre planul cadastral i registrele cadastrale ce faciliteaz sistematizarea tuturor parcelelor pe anumite grupe care definesc straturile de prelucrare a datelor (pe tarlale. fiind evidentia i în documentele prim riilor.cadastral echipat cu: y datele i codurile cadastrale cum sunt: -numerele cadastrale ale parcelelor. etc.Planul topo-cadastral.2. -simbolurile categoriilor de folosin -denumirile unit ilor cadastrale.2.

În tabelul de mai jos sunt men ionati indici de cartare folosi i în prezent pentru cartarea cadastrala a construc iilor: 74 . supuse prelucr rilor complexe.a intravilanelor i în final pe suprafa a total a teritoriului administrativ. Nu trebuie confundata numerotarea cadastrala la aceasta etapa cu numerotarea de la identificarea propietarilor (atunci când aceasta opera iune a avut loc) întrucat acestea se fac pentru scopuri i în condi ii diferite i nu este posibil ca una s o înlocuiasca pe cealalta. Numerotarea cadastrala este o lucrare de birou care const în a acorda i a nota pe planul cadastral a câte un num r de ordine pentru fiecare tarla (cvartal .6. dup destina ie. folosindu-se în acest scop nota iile denumite indici de cartare. Clasificarea construc iilor se face dup felul materialelor de construc ie i structura de rezisten . la fa a locului. pe copia planului topo-cadastral. al turi de simbolurile categoriilor de folosin ale terenurilor.intravilan) i fiecare parcel (corp de proprietate . Simbolul categoriei de folosin se scrie pe teren. Aceste numere de ordine (numere cadastrale). Num rul cadastral împreuna cu simbolul categoriei de folosin situa ia juridic creeaza posibilitatea unor eviden e necesare fiec rui strat(ETAJ) al b ncii de date. dup num rul etajelor. se înscriu cu caracter nedefinitiv. 2.3 Stabilirea categoriilor de folosin ale terenurilor i Terenurile sunt împ r ite în zece categorii de folosin . Nu sunt admise prelu rile de date dup eviden ele cadastrale vechi.2. Indicele de cartare se înscrie în centrul de figur al construc iei. indiferent de destina ia lor. în interiorul fiecarei parcele (înaintea num rului parcelei) precum i la rubrica rezervat din repertoar.intravilan).

nu se numeroteaz iar suprafe ele lor se consider înglobate în cele ale parcelelor al turate cu folosin e apropiate apar inând aceluia i proprietar. C. D i SP) la sc rile 1:1000 i 1:500. B.Categ. care primesc numere chiar daca ocupa suprafe e sub valorile minime ar tate mai înainte. Construc ii anex gospod re ti y Cu cadre i placi de beton sau schelet metalic /Gj Din lemn C Grajduri din zid ur din zid Poiat din zidarie D Sere cadastrale sunt: y y y y 100 m2 pentru scara 1:5000.5mm la scara planului (pentru a putea scrie în interior). 20 m2 pentru scara 1:1000 si 10 m2 pentru scara 1:500. Fac excep ie de la aceasta regul construc iile cu caracter permanent (în special cele cu indici de cartare A. 40 m2 pentru scara 1:2000. cu conditia ca l imea lor s fie de minim 2. Construc ii de locuin e. social-culturale i industriale b.2. Parcelele sub m rimile men ionate.4 Numerotarea cadastral a extravilanului unui teritoriu administrativ /Gr /Su / Po /Sr A Magazii din zid c r mida sau din piatr cu plan ee din lemn/M B Garaje din zid Suprafe ele minime de teren care se pot eviden ia pe planurile 75 .6. 2. construc iei /Indici de cartare a.

cu cifre bloc filiforme cu înîl imea de 2mm. . .1 din tarlaua nr.1. limite de p duri sau exploata ii agricole. Contururile tarlalelor trebuie s fie bine definite pe teren i pe planul cadastral de limite artificiale sau naturale (c i de comunica ii. începand cu tarlaua nr. y apele curg toare primesc un singur num r cadastral pe toat lungimea lor.c ile ferate întretaiate de ape. etc. incluzându-se în aceast numerotare i detaliile liniare care separ tarlalele (drumurile. forme naturale ale reliefului. drumuri na ionale i drumuri comunale. . .) astfel încât s poat fi u or de identificat i delimitat.drumurile comunale întret iate de ape.drumurile de exploatare întretaiate de ape. iar celelalte detalii liniare se numeroteaz pe fiecare tronson rezultat din întretaierea cu alte detalii liniare.drumurile na ionale întretaiate de ape si cai ferate. ape curg toare. respectându-se urmatoarea ordine: . Înscrierea pe plan a num rului cadastral al tarlalei se face în zona central cu cifre bloc filiforme cu în l imea de 5mm.1 din partea de NV a teritoriului administrativ i continuându-se din aproape în aproape în ordinea normal (sens cresc tor) a numerelor. Regulile generale ce se aplic la numerotarea cadastrala a parcelelor sunt: y numerotarea cadastral începe cu parcela nr. iar ultimul numar de parcel trebuie s se g seasc în ultima tarla.drumurile judetene întretaiate de ape. 76 . c i ferate i drumuri na ionale.Numerotarea cadastral se face mai întâi pentru tarlale. etc.). c i ferate. canalele. cîi ferate i drumuri na ionale. canale. iar al parcelei în centul de figur al acesteia.

întreg sistemul de numerotare din extravilan trebuie s -l urmeze pe cel 77 . ca i în cazul intravilanelor.6. se aplic uneori i în cazul numerot rii cadastrale din extravilan. 2. În acest caz. Pentru bulevardele i str zile principale se atribuie un singur num r pe toata lungimea lor.digurile de ap rare i canalele mari au prioritate dup apele curg tore atunci când nu sunt paralele cu c ile de comunica ie. iar la intersec ia cu alte strazi.). situat în partea de NV a localit ii i continu cu numerotarea corpurilor de proprietate de la ³1´ la ³n´ în cadrul fiecarui cvartal. iar numerele cadastrale ale parcelelor se scriu în mijlocul fiecarei parcele (cifre cu în l imea de 2mm.2.1.5 Numerotarea cadastrala a intravilanului unui teritoriu administrativ Numerotarea cadastral în intravilan. Numerotarea cadastrala a parcelelor se face de la ³1´ la ³n´ în cadrul fiecarui corp de proprietate. Num rul cadastral al corpului de proprietate se scrie numai o singura dat pe plan (cifre cu în l imea de 3mm. Str zile i celelalte detalii liniare care delimiteaz cvartalele se numeroteaz separat i formeaz cvartalul ³zero´. atunci când propriet ile sunt fragmentate în multe parcele având categorii de folosin diferite. iar ordinea de numerotare a acestora trebuie s respecte regula de la subcapitolul anterior. începe cu cea a cvartalelor i anume cu cvartalul nr.) împreuna cu simbolurile categoriilor de folosin .. sub forma frac ionar . Sistemul de numerotare cadastrala a parcelelor în cadrul corpului de proprietate. suprafa a de intersec ie se atribuie celei mai importante.

etc. nefiind posibil a se folosi ambele sisteme pentru extravilan. numerotarea cadastral a tarlalelor (cvartalelor). precum i a corpurilor de proprietate apar inând persoanelor fizice cu parcelele subînscrise pe categorii de folosin . înscrierea datelor de executare a lucr rilor de cadastru (introducere sau la zi). a parcelelor i ( dupa caz aducere .). etc. înscrierea datelor de identificare a proprietarilor. Cartografierea în form definitiv se face dup întocmirea registrelor 78 simbolurile de identificare a categoriilor i subcategoriilor de terenurilor. 2.specific intravilanelor. folosin a )a corpurilor de proprietate.2. a exploata iilor agricole i a asocia iilor care au în administrare suprafe e mari de terenuri (silvice. gospod rirea apelor. schemele de dispunere a foilor de plan. miniere. hotarele intravilanelor componente.6 Cartoeditarea planurilor cadastrale Planurile cadastrale se execut dup echiparea planurilor topocadastrale cu toate datele specifice cadastrului general dintre care cele mai importante sunt: hotarele teritoriului administrativ con inând punctele de hotar cu numerot rile actualizate. Indiferent de metoda folosit la întocmirea planului topo-cadastral (fotogrammetric sau topografic ) originalele de întocmire ale planului cadastral trebuie imprimate pe suport nedeformabil. de transporturi.6.

în intravilane delimit rile cvartalelor cu numerele cadastrale. Planul cadastral de ansamblu trebuie s mai con in : 79 . apele curgatoare i lacurile.000 sau 1:50.000. p durile. Elementele principale de con inut ale planului cadastral de ansamblu sunt y y y y y y y hotarele administrative i pozitia bornelor de hotar.2. delimitarea exploata iilor agricole i islazurilor. pentru a exista posibilitatea corect rii eventualelor omisiuni la opera iunile anterioare. Nu se trec pe planurile cadastrale de ansamblu parcelele i corpurile de proprietate ale persoanelor fizice.6. limitele intravilanelor cu denumirile lor. oficiilor. sediile prim riei. astfel încât con inutul planului cadastral de ansamblu s fie u or de citit si urm rit. terenurile apar inând domeniului public (parcuri. prin mic orarea corespunz toare a foilor planului cadastral.7 Planul cadastral de ansamblu Cuprinde întreg teritoriul administrativ în cel mult patru foi i se întocmeste la sc rile 1:10. colilor. 2. dar în contururile tarlalelor i cvartalelor se înscriu cifrele de început i sfâr it ale parcelelor (corpurilor de proprietate) cuprinse. 1:25. terenuri de sport.000. In lucr rile de carto-editare a planului cadastral se efectueaza o selectare i generalizare a elementelor de con inut ale planurilor cadastrale.cadastrale. delimitarea i numerotarea cadastral a tuturor tarlalelor. poli iei i ale altor institu ii publice. cimitire).

c) registrul cadastral al propietarilor. d) registrul corpurilor de proprietate.schema de dispunere a foilor planului cadastral de ansamblu i a foilor planurilor cadastrale componente. . .direc ia nordului geografic(în cazul când re eaua cartografic nu este orientat spre nordul geografic).denumirea institu iei care a întocmit planul cadastral de ansamblu. 2. ora sau municipiu. b) indexul alfabetic al propietarilor i domiciliul acestora.2. Documentele care se întocmesc la nivel de comun . în partea de sus cu litere având în l imea de 15 mm. sunt: a) registrul cadastral al parcelelor. iar pe celelalte plan e în partea de jos.7 Documentele principale ale cadastrului general Legea cadastrului i publicit ii imobiliare stabile te documentele principale ale cadastrului general.scara de întocmire(scris pe toate plan ele în partea de jos cu litere de 3 mm). ha urându-se caroul de pe schema care se refer la foaia în cauz a planului cadastral de ansamblu.denumirea teritoriului administrativ i a jude ului (pe prima plan . . cu litere având în l imea de 3 mm). e) fi ele centralizatoare ale partidelor cadastrale pe proprietari i categorii de folosin .. . 80 .

pot fi accesate selectiv. jude ene. cât i faptul c bazele de date realizate cu mijloace de prelucrare automat vor avea efect juridic echivalent cu cele realizate pe cale clasic . atât pentru cadastrul general cât i pentru c r ile funciare. componente. se adun într-un singur loc (OJCGC). balan e ale fondului funciar. Sistemul era format din urm toarele trei subsisteme: . calitativ i juridic al imobilelor unit ilor administrativ-teritoriale. mai trebuie ad ugat planul cadastral care reprezint documentul care face leg tura între teren i registre. Sistemul de prelucrare automata a datelor. Prin aceste prevederi se reglementeaza atât categoriile de documente principale. B ncile de date.Baza de date poate fi redactata i arhivat pe suporturi magnetice cu efect juridic echivalent. solicitându-se: date pentru propietarii de imobile. de i a fost proiectat i realizat înainte de 1990. i sub form de înregistr ri Al turi de documentele oficiale men ionate. printr-un sistem soft adecvat. Banca de date a cadastrului general jude ean. care a fost folosit pentru fondul funciar. ceea ce are o importan deosebita în înlesnirea automatiz rii întregului proces de organizare a b ncilor de date. unde este stocat întregul volum de informa ii de ordin cantitativ.subsistemul ³cadastru´ care prelucra datele la nivelul teritoriului administrativ 81 . poate oferi sugestii pentru un sistem modernizat de organizare a b ncilor de date ale cadastrului general în condi iile folosirii noilor facilit i în stocarea informa iilor pe medii magnetice performante i în utilizarea noilor limbaje de programare. etc.

. . . pe ar .subsistemul ³ M A I A ´ care prelucra datele sistemului ³funciar´. având ca unitate elementar de lucru parcela i care realizau list rile pentru registrele cadastrale. . precum i balan e ale fondului funciar.registrul cadastral al parcelelor. întocmind rapoarte de sintez . .indexul posesorilor. categorii i subcategorii de folosin .fi a proprietarilor cu domiciliul pe alte teritorii administrative. .registrul cadastral al proprietarilor.fi a suprafe elor pe foi de plan.fi a suprafe elor pe numere cadastrale. centralizându-se fondul funciar al jude ului dupa destina ie. la nivel de jude . având ca unitate de lucru categoria de destina ie a terenurilor. .comunal.fi a centralizatoare pe grupe de posesori. se poate constata c sunt asem n toare iar al cincilea document prevazut pentru cadastrul general (registrul corpurilor de proprietate) s-a impus din necesitate pentru intravilan i în alte i prognoz .subsistemul ³funciar´ care prelucra datele la nivel de jude . erau: . Documentele cu datele de intrare în procesul de prelucrare pentru 82 . . or enesc sau municipal.fi a teritoriului administrativ. F când o comparatie cu denumirile documentelor prev zute de Legea cadastrului i publicit ii imobiliare. destinate institu iilor centrale de statistic subsistemul ³cadastru´ erau urmatoarele: . Documentele cu datele de ie ire ale acestui subsistem.indexul alfabetic al posesorilor. .

Înainte de efectuarea recep iei la finalul lucr rilor.). a regiilor sau societ ilor care de in mari suprafe e de terenuri pe raza administrativ (agricultur .8 Condi iile impuse pentru transmiterea la beneficiari a documentelor cadastrului general Pe parcursul execut rii lucr rilor de cadastru se organizeaza în cadrul unit ii de cadastru verificarea interna. consiliile comunale. urmând ca într-un anumit termen (30-60 zile) pe baza eventualelor contesta ii s se corecteze unele date pe baz de motiva ii bine justificate. a organului central de cadastru i. Dac se constat diferen e între suprafe ele înscrise în actele de proprietate i situa ia rezultat din m sur torile cadastrale. dup caz. ora ene ti sau municipale sunt abilitate. etc. s in tiin eze proprietarii interesa i. iar dup parcurgerea tuturor etapelor se efectueaz avizarea de c tre comisia interna de avizare. con inutul de detaliu suferind modificari fa de cel folosit la registrele cadastrului funciar.de c tre comisia de recep ie format din reprezentan i ai oficiului jude ean de cadastru. se face afi area la sediul prim riei a foilor registrului proprietarilor.partea tehnic . 2. în vederea actualiz rii actelor de proprietate. judec toriei teritoriale (biroul de c r ii funciare).zone cu densitate mare de parcele. Recep ia final a lucr rilor de cadastru general se face la sediul prim riei ± dup rezolvarea contesta iilor în termenul legal . potrivit legii. 83 .2. întocmindu-se pentru aceasta "procesul verbal de recep ie a lucr rilor de cadastru general" . silvicultur . administra iei financiare. prim riei.

constituie contraven ie i se sanc ioneaz cu amenda". Aceast prevedere atrage cu sine obligativitatea înlocuirii datelor cu care se mai lucreaz în prezent la registrele agricole. precum i copii dup foile planurilor cadastrale la scar mare i dup planul cadastral de ansamblu iar la birourile de carte funciar . este necesar a arata c . 2. Lucr rile de întretinere ocup un loc important în activitatea unit ilor de cadastru. unitatea de cadastru pune la dispozi ia prim riei registrele cadastrale enumerate în Legea cadastrului i publicit ii imobiliare.1 Generalit i Reprezint ansamblul de opera iuni. registrele de taxe i impozite. transmite. terenuri sau construc ii.3. aceea de reflectare permanent a realit ii din teren. geodezie i cartografie jude ene întrucât prin aceste lucr ri se asigur una dintre cerin ele de baz ale documentelor cadastrului general i anume. cu date din cadastrul general aduse la zi. eviden ele serviciilor de autoriz ri în construc ii. "folosirea în documentele oficiale a altor date cu privire la proprietari.Dupa efectuarea recep iei lucr rii de cadastru general. 84 . prin care. decât cele înscrise în documentele cadastrului general. potrivit Legii cadastrului i publicit ii imobiliare. În legatur cu obligativitatea folosirii datelor cadastrului general pe teritoriul Romaniei. fi ele centralizatoare cu partidele cadastrale pe proprietari i categorii de folosin . potrivit legii. documentele cadastrale sunt puse de acord cu modific rile survenite pe teren de la data intoducerii cadastrului sau de la ultima actualizare a acestuia.3 Intre inerea lucr rilor de cadastru general 2.

Oficiile de cadastru judetene au atribu ii de organe avizatoare sau aprobatoare în problemele schimburilor de terenuri. ocuparea temporar sau definitiv a terenurilor agricole. când se va parcurge în mod obligatoriu întregul teritoriu administrativ i se va confrunta con inutul planurilor i al registrelor cadastrale cu situa ia real din teren i se vor înregistra toate elementele modificatoare. . Potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.3. partaj ri. 2.) sau a aprob rilor de schimbare a categoriilor de folosin . elaborate în acest scop de persoane fizice i juridice autorizate.Din punct de vedere al modului de organizare. Pân la introducerea Cadastrului General pe un teritoriu administrativ sau în perioada dintre inroducerea i între inerea acestuia.2 inerea la zi sistematic (cotidian ) Se efectueaz pe baza actelor juridice care reglementeaz circula ia terenurilor (schimburi. publicitatea imobiliara se ine la zi prin înscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza documenta iilor de amplasament i delimitare a bunurilor imobile. i recep ionate de OJCGC. desmembrari prin vânz ri-cump r ri. conform cu Legea 7/1996 (Legea cadastrului i publicit ii imobiliare) periodicitatea este de cel mult 6 ani.cotidian i prin aducerea la zi periodic . Recuperarea. circula ia terenurilor între persoanele fizice. între inerea lucr rilor de cadastru general se face pe dou c i i anume. 18/1991 si legii privind cadastrul general. etc. schimbarea categoriilor de folosin furnizând datelor pentru înscrierea în c r ile funciare. prin inerea la zi sistematic . integrarea sau utilizarea datelor i documentelor rezultate în urma aplic rii Legii fondului funciar se va realiza de executantul 85 i a hotarelor.

Operarea la aceste intervale este recomandat i pentru evitarea deterior rii documentelor cadastrale . In acest scop este posibil a se organiza câte un registru în care s se înscrie modific rile pentru fiecare intravilan i pentru extravilan înso ite de mapa cu documenetele i schi ele care au stat la baza aprob rilor ce vor impune ulterior operarea de modific ri în registrele i planurile cadastrale. De fapt.lucr rii numai dac acestea corespund din punct de vedere al calit ii i respect prevederile din normele tehnice elaborate de ONCGC.în special a planurilor cadastrale . în perioadele dintre opera iile de aducere la zi. O importan aparte trebuie acordat pentru modific rile generate de înscrierile la c r ile funciare.6 ani) 86 . dar redactarea noilor edi ii ale registrelor cadastrale destinate prim riilor trebuie f cut dup etapa de aducere la zi (dupa vizualizarea situa iei din teren i actualizarea planurilor cadastrale).3 inerea la zi periodic (perioada conform legii . 2.care de regul sunt prevazute i cu func ii de actualizare . în cadrul rela iilor speciale dintre institutia cadastrala i cea a c r ilor funciare este posibil a se pune de acord un mod de comunicare fluent a înscrisurilor care necesit operarea de modific ri în documenta ia cadastrului general. Desigur ca i în bazele de date . sunt create condi ii pentru organizarea unui sistem de eviden a modificarilor care se produc la corpurile de proprietate izolate sau în zone cuprinzând grupuri de parcele i corpuri de proprietate pe baz de acte aprobatorii.dac s-ar manipula i corecta zilnic. In paralel cu exercitarea acestor atribu ii. Este recomandabil ca operarea în documente a modific rilor s se faca numai la etapele de aducere la zi care au loc la 6 ani.3.se pot opera imediat modificarile de inere la zi sistematic în fisiere. când de regula se realizeaz noi edi ii ale registrelor cadastrale.

notarea pe copiile planurilor cadastrale a parcelelor în care trebuie f cute verific rile. mai întâi în zonele cu procente mari de modific ri i stabilirea . Faza lucr rilor de teren. a programelor de lucru i ob inerea aprob rii acestora. 87 .dup caz. . dac exista plan digital. OJCGC va pune la dispozi ia executantului lucr rilor documentele cadastrale existente în zona de lucru. fie sub form analogic (pe suport hârtie.executarea lucr rilor de m sur tori topografice.întocmirea proiectului tehnic ( în cazul lucr rilor complexe ). Faza de preg tire i analizare a datelor din registrele i mapele de inere la zi sistematic . Opera iile de aducere la zi se execut în trei faze distincte i anume: a.Pentru realizarea Cadastrului General. care cuprinde: . analizarea documenetelor de investi ii pentru lucr ri aplicate pe teren. material plastic transparent. .a categoriilor de lucr ri necesare. inclusiv fotogrammetrice pentru care ar urma s se execute aerofotografieri i respectiv lucr rile de reperaj i descifrare a fotogramelor.recunoa terea terenului. b. mai întâi în zonele cu modific ri mari. baz tare). fie sub form digital .

- executarea lucr rilor de protec ie a marcajelor punctelor de hotar i geodezice. c. Faza lucr rilor de birou, cuprinde: - calculele topografice - dup caz; - operarea tuturor modificarilor planimetrice i a categoriilor de folosin pe originalele planurilor cadastrale, cu respectarea regulilor de reprezentare a elementelor disparute i a celor ap rute pe teren; - completarea sau actualizarea numerot rii cadastrale; - întocmirea referatului de sinteza. La încheierea lucr rii, executantul este obligat s predea la OJCGC, documentele primite. Înainte de operarea modific rilor pentru actualizarea planurilor cadastrale existente, acestea se transformp, de c tre executantul lucrarilor, în form digital , prin digitizare sau scanare/vectorizare. Modificarile constatate în urma lucr rilor de actualizare vor fi f cute direct pe planul digital ob inut. Planurile cadastrale noi se realizeaz în formî digitalî. În referatul de sintez care se înainteaz prim riei se men ioneaza toate cazurile de modific ri care au avut loc f r baze legale i listele cu punctele de hotar i geodezice ale c ror marcaje au fost deteriorate, lucr rile de refacere sau protec ie, precum i eventualele m suri pentru sanc ionarea persoanelor vinovate pentru abateri de la prevederile legale. Prin instruc iunile tehnice de lucru elaborate de organul central de cadastru se precizeaz în detaliu modul de operare pe planurile i în registrele cadastrale, a modific rilor în cazul dispari iei sau a ad ugirilor elementelor de con inut planimetrice, a schimb rii numerelor cadastrale, categoriilor de folosin ale terenurilor, etc.

88

CAPITOLUL 3

3.1. Calcule topografice în lucr rile de cadastrare Ansamblul lucr rilor ce conduc la ob inerea planurilor i registrelor cadastrale este obiectivul de baz al cadastrului tehnic. Întocmirea, între inerea i actualizarea (reambalarea) documentelor cadastrale men ionate necesit parcurgerea unor lucr ri topografice care acoper aspectul cantitativ al cadastrului. Comas rile, parcel rile, dezmembr rile, rectific rile de hotare, calculul suprafe elor ce asigur între inerea cadastrului funciar sunt lucr ri practice solu ionate prin metode analitice, trigonometrico-geometrice sau grafice de c tre speciali tii topografi. 3.1.1. Calculul punctului pe segment Enun ul problemei. Se cere determinarea coordonatelor unui punct situat pe un segment de dreapt cunoscut, la o distan dat fa de unul din capetele segmentului.
X X2 2

Datele problemei. Se cunosc:

X11 X1 0

D11 1

11

( X 1 , X 2 ), (Y1 , Y2 ) ;
Y

se cer: ( X 11 , Y11 )

Y1

Y11

Y2

Fig. 3.1. Punct pe segment - 1, 2 puncte topografice cunoscute, din teren;
89

- 11, punct nou. a) Procedeul analitic (din coordonate) Calculul orient rii direc iei date: tg U12 ! (Y12 Y Y ! 2 1 (X 12 X 2  X 1 (3.1)

- dac (Y12 " 0, (X12 " 0 orientarea este 20. în cadranul I ( 0 U12 100 g ) i se calculeaz cu rela ia: U12 ! arctg - dac (Y12 " 0, (X12
X X2

Y2  Y1 X 2  X1

(3.1)/
U12 200 g )

0 orientarea este în cadranul II (100 g
2

N
(3.1)
(X1.11

U 12 ! 100 g  arctg

X 2  X1 Y2  Y1

X11 X1

U12

11

D1.11 1
(Y1.11

0

Y Y1 Y11 Y2

Fig. 3.2. Rezolvarea trigonometric a punctului pe segment III (200 g dac (Y12
U 12 300 g ) :

0, (X12

0,

orientarea

este

în

cadranul

U12 ! 200 g  arctg ( 300 g
U12

Y2  Y1 X 2  X1 orientarea este în

(3.1)/// cadranul IV

dac (Y12
400 g )

0, (X 2 " 0

U 12 ! 300 g  arctg

X2  X1 Y2  Y1

(3.1)IV

Se observ c U1.11 ! U12 , se calculeaz :
90

( ® X 1.11 ! D1.11 ™ cos U1.11 ¯ ( ° Y1.11 ! D1.11 ™ sin U1.11

(3.2)

i coordonatele absolute:
X ® 11 ! X 1  (X 1.11 ¯ Y °11 ! Y1  (Y1.11

(3.3)

Concluzionând:
( ® X 11 ! X 1  D1.11 ™ cos U1.11 ¯ ( ° Y11 ! Y1  D1.11 ™ sin U1.11

(3.4)

sau
Y Y ® arctg 2 1 , pentru Y2  Y1 " 0, X 2  X 1 " 0 ± X 2  X1 ± ± g X  X1 100  arctg 2 , pentru Y2  Y1 " 0 , X 2  X 1 0 ± Y2  Y1 ± ! X 1  D1.11 ™ cos ¯ ± g  arctg Y2  Y1 , pentru Y  Y 0, X  X 200 0 2 1 2 1 ± X 2  X1 ± X  X1 ± g 300  arctg 2 , pentru Y2  Y1 0 , X 2  X 1 " 0 ± Y2  Y1 °

X 11

(3.5) Y Y ® arctg 2 1 , pentru Y2  Y1 " 0, X 2  X 1 " 0 ± X 2  X1 ± ± g X  X1 100  arctg 2 , pentru Y2  Y1 " 0, X 2  X 1 0 ± Y2  Y1 ± Y11 ! Y1  1.11 ™ sin ¯ ± g  arctg Y2  Y1 , pentru Y  Y 0, X  X 0 200 2 1 2 1 ± X 2  X1 ± X  X1 ± g 300  arctg 2 , pentru Y2  Y1 0, X 2  X 1 " 0 ± Y2  Y1 ° b) Procedeul analitic (din raport de segmente)

¥

91

11. 005 D12 [m] 2 Observa ie. (m 2 ) e T ! 0. altfel prezentat: D1.7)/ Verificarea cotelor Aria triunghiului 1. dar înafara X ® 12 ! X 1  D1. pe direc ia acestuia 92 X ® 13 ! X 1  D1. Punct pe segment situat înafara segmentului.12 ™ sin U12 acestuia coordonatele acestora se vor calcula cu rela iile: X X2 X1 1 12 Y Y1 Y2 13 2 sau: 0 Fig.11.7) sau.10) ¯ Y °13 ! Y1  D1.13 ™ sin U12 .9) ¯ Y °12 ! Y1  D1.(X 12 X 2  X 1 ® ! cos U12 ! ± D12 D12 ± Se observ c ¯ ± U ! (Y12 ! Y2  Y1 sin ± 12 D12 D12 ° (3.12 ™ cos U12 (3.11 (Y  Y ) Y ±11 1 D12 2 1 ° (3.11 ® X ± 11 ! X 1  D ( X 2  X 1 ) ± 12 ¯ ± ! Y  D1. înlocuind în (3.13 ™ cos U12 (3.11 ™ D ± 12 ¯ ± ! Y  D ™ Y2  Y1 Y 1 1. Dac punctele se g sesc pe direc ia segmentului. 3.2 trebuie s fie nul : S1.11 ±12 D12 ° (3.2) ob inem: X 2  X1 ® X ± 11 ! X 1  D1.2.6) deci.3.

2. 13 puncte noi Solu ie: Se calculeaz U12 cu rela ia (3.Y12 ).7)/ se calculeaz coordonatele punctelor noi 11.se precizeaz : D1.12  D12. Puncte pe segment Datele problemei: .11. la distan a cunoscut fa de unul din capete.K . ( X 13 . Calculul coordonatelor punctului aflat la intersec ia a dou drepte (3. .se cer: ( X 11 . se face verificarea D1.11  D11.13 12 11 13 2 0 Fig. 2 puncte cunoscute din teren .Y13 ).1). Y11 ).1.5) sau (3. S se determine coordonatele punctelor aflate pe un segment de dreapt cunoscut.12 . ( X 2 .Y2 ) . ( X 12 .Y1 ).2 3.13 .3.11 . D1.1. 12. 3.4. D1. 12.13  K  Dn  1.2 ! D1.se cunosc ( X 1 . 13 Observa ie.9) 93 .3. Cu rela iile (3.1. Calculul coordonatelor unui ir de puncte pe un segment Enun ul problemei. X X2 X13 X12 X11 X1 1 Y Y1 Y11 Y12 Y13 Y2 D1.

existând urm toarele trei cazuri pentru care se prezint modalitatea de solu ionare. se intersecteaz în puncte unice. Y3 ). Punctele situate pe drepte. Y1 ). cu 94 . a) Punctul de intersec ie se afl pe ambele segmente X XP D2 D1 P 0 YP Y Fig. 3. dou câte dou .se cunoa te c D1 I D2 ! {21} . segmente de 2 D1 Y21 Y2 Y4 Y Datele problemei. S se determine coordonatele punctului de intersec ie a dou dreapt concurente. 3. ( X 4 . pot fi situate de o parte sau de alta a punctului de intersec ie. se cunosc: coordonatele punctelor aflate pe dreapta D1 ( X 1 . practic.5. de coordonate cunoscute. Y4 ) .Perechile de puncte topografice formeaz direc ii (drepte) care. Intersec ia a dou drepte genereaz un punct unic X D2 X4 X1 X21 X3 X2 3 1 21 4 Enun ul problemei.Y2 ) i pe dreapta D2 0 Y1 Y3 Fig. ( X 2 .6 Intersec ia a dou segmente de dreapt într-un punct aflat pe ambele segmente ( X 3 .

11)/ Y3  Y1 ! ( X 21  X 1 ) tg U12  ( X 21  X 3 ) tg U 34 Y3  Y1 ! X 21 tg U12  X 1 tg U12  X 21 tg U 34  X 3 tg U 34 X 21 (tg U12  tg U 34 ) ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U 34 X 21 ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U 34 tg U12  tg U 34 (3.21 X 21  X 1 ± ¯ ± U ! (Y3. .21 (X 3.21 ! U 34 dar (3. b) Punctul de intersec ie se afl pe unul dintre segmente i c) Punctul de intersec ie nu se afl pe cele dou segmente de dreapt care se intersecteaz 95 .21 ! 1. Y21 ) .11)/// (3.11) Y ®21  Y1 ! ( X 21  X 1 ) tg U12 ¯ Y °21  Y3 ! ( X 21  X 3 ) tg U 34 iar prin sc derea ecua iilor (3.1) se calculeaz U12 i U 34 .21 ! Y21  Y3 ! tg U tg 34 ± 3.11)V înlocuind X 21 într-una din rela iile (3.21 X 21  X 3 ° de unde rezult (3.21 ! 21 1 ! tg U12 ± (X 1.11)/ se ob ine coordonata Y21 .se cer: ( X 21 .condi ia c punctul 21 se g se te pe ambele drepte.11)// (3. Solu ie.21 ! U12 ¯ U °3. Cu rela ia (3.11)/V (3.10) (Y Y Y ® tg U1. apoi se tie c : U ®1.

8. 96 . În lucr rile [2]. Observa ie. 3. respectiv (3. [3] se prezint alte moduri de solu ionare a celor trei cazuri utilizând arii ale suprafe elor formate de cele cinci puncte (patru pe segmente plus unul punctul de intersec ie). În solu ionarea acestor cazuri se va observa c : U1.41 ! U12 .X X1 X2 X4 X31 X3 3 1 2 31 4 X X1 X2 X41 X4 1 2 41 4 X3 3 0 Y1 Y3 Y2 Y31 Y4 Y 0 Y1 Y3 Y2 Y4 Y41 Y Fig.11)/ pentru coordonata Y r mân valabile.41 ! U 34 i deci rela iile (3.7 Intersec ia a dou segmente de dreapt într-un punct aflat pe unul din segmente Fig. U 3. cu precizarea c pentru cazul a) D1 I D2 ! {31} . U 3.11)V pentru coordonata X. similare. Intersec ia a dou segmente de dreapt într-un punct aflat înafara segmentelor Datele problemei. respectiv U1.31 ! U 34 .31 ! U12 . unde 41  [12]. 3. unde 31  [34] sau [12] i pentru cazul b) D1 I D2 ! {41} .[34] .

Y1 ).se cer: X 51 . dac not m cu E unghiul 97 . 2  D1 X2 . deci: .12} i din figura 3. deoarece este evident c Y51 ! 0. 000 m.11)V va transforma rela ia în: X 51 ! X 1 tg U12  Y1 tg U12 rela ie care rezult (3. Se cere s se g seasc coordonatele punctelor de intersec ie a unei drepte. este o intersec ie de drepte cazul b) când se intersecteaz dreapta D1. 3. X 61 ! 0 . ( X 2 . date care înlocuite în rela ia (3. dat prin dou puncte de coordonate cunoscute cu axele OX respectiv OY de coordonate. Solu ie. dat de punctele 1 i 2 cu axa OX. respectiv Y Y1 Y2 Fig. Y2 ).pentru coordonata X 51 .1. Y1 ) . Y0 ! 0. practic.9. 1. respectiv axa OY.10.3. Se observ c . Calculul coordonatelor unui punct de intersec ie al unei drepte cu cadrul rectangular al axelor de coordonate ale planului topografic Enun ul problemei. 000 m.1) i tiindu-se c U OX ! 0 iar X 0 ! 0.4.din afirma ie rezult c : 0 D1 I OX ! {51} . X X1 51 1 Datele problemei: 2 61 se cunosc: ( X 1 . rezultând U12 din rela ia (3. se cunosc ( X 1 . Afirma ie: orice dreapt din plan se intersecteaz cu ambele axe de coordonate. Y61 . Intersec ia unei drepte cu axele de coordonate D1 I OY ! {61} .

3.X N 51 1 X1 E U 12 (X1.51 Y1  tg U12 ! 61 Y61 (X 1.51 Y1 Y1 tg U12 ! rezultând (3. deci N 1 X1 U 12  ctg U12 ! i 2 E (X 1.51 de intersec ie a dreptei cu axa OY astfel E ! U12  100 g .13) Y1 E dar Fig. Deducerea coordonatelor intersec iei unei drepte cu axa OX X tg E !  ctg U12 . 3.10.61 Y61  Y1 X1 Y61  Y1 (3.51 tg E ! deci X1 X1 ! (Y1.51 Y1 (3.11.14)  ctg U12 ! ctgU12 ! X1 Y1  Y61 98 .12). Deducerea coordonatelor intersec iei dreptei cu axa OY Y1 X 1  X 1. iar tg E ! 2 ( X1. Similar: Fig.

se cer: ( X 11 . În aceste dou situa ii solu ia problemei nu difer de cazul general. Y3 ) . Datele problemei: . Fig. 3.tg U12 ! de unde Y1  Y61 X1 (3. Intersec ia diagonalelor dintr-un patrulater oarecare ( X 3 . un caz cunoscut este cel al dreptelor 12.12. ( X 2 . Y4 ) . 3. ( X 4 . Y1 ) .5. se precizeaz c : 12 I 34 ! {11} . Y11 ) . coordonatele unui patrulater de oarecare se cere s se calculeze coordonatele punctului intersec ie a diagonalelor. Calculul coordonatelor punctului de intersec ie a dou diagonale într-un patrulater oarecare X X1 X2 X3 X4 O Y4 4 Y1 Y3 Y2 Y 1 Enun ul Cunoscând vârfurilor 11 3 2 problemei. 99 . (2) i (3) sunt prezentate i alte metode de calcul.se cunosc: ( X 1 . Y2 ) .15) Y61 ! Y1  X 1 tg U12 Observa ie. 34 paralele sau/ i egale. În lucr rile (1).1. deci 12 34 i 12 ! 34 . Observa ie.

( X 2 .11 ! 12 segmentele ce reprezint coordonatele relative ale punctelor 3 i 11 fa de 1. 3. iar punctul lor de intersec ie se g se te pe acestea. ( X 3 . Se va observa c 1 cu 3 i 2 cu 4 formeaz dou drepte concurente. Y1 ) .Solu ie.11 (Y13 ! (Y2.1.se cunosc ( X 1 .11)/.11 12 i 3. Drepte paralele .11)V i (3.3 a.6. Drepte paralele Enun ul problemei: Se cere ca X X2 X11 X21 X1 X3 21 1 3 2 11 printr-un punct exterior unei drepte s se duc un segment de dreapt egal cu acesta i s coordonatele punctului de se calculeze i a a cap tului intersec ie diagonalelor patrulaterului format.13.1.se precizeaz : 3. Y2 ) . Datele problemei: Y3 Y21 Y2 Y11 Y 0 Y1 Fig. iar coordonatele punctului 11 vor rezulta din rela iile (3. respectiv 2 sunt egale (X 13 ! (X 2.11 (3. 3.15) 100 . Y3 ) . deci suntem în cazul 3.

15)/ X ® 11 ! X 3  X 2  X 1 ¯ Y °11 ! Y3  Y2  Y1 Deoarece diagonalele în paralelogramul format înjum t esc avem: 2.16)// 101 . Calculul coordonatelor cap tului segmentului de dreapt paralel la o dreapt dat X ® 3 ! X 1 ! X 11  X 2 ¯ Y °3  Y1 ! Y11  Y2 respectiv (3.21 ! (X 21.11 X3 (Y13 Y 0 Y1 Y3 Y21 Y2 Y11 Fig.16)/ (3.X X2 X11 X21 X1 (X13 2 11 21 1 3 (Y3.2 (Y2. respectiv (3.12.21 ! (Y21. 3.2 ¯ ( ° Y3.3 .2 X ® 21  X 3 ! X 2  X 21 ¯ Y °21  Y3 ! Y2  Y21 X  X3 ® X 21 ! 2 ± ± 2 ¯ ± ! Y2  Y3 Y ±21 ° 2 (3.2.21 (Y21.15)// 1.11 (X2..21 ! 21.16) (3.11.3 se ( ® X 3.

2 102 . Datele problemei: se cunosc: ( X 1 .17) (3. Y11 ).1. se cer: ( X 11 . Solu ie.3 ! Y Y (Y4. ( X 3 . 4. Paralela dus dintr-un punct exterior la una dintre dou drepte concurente 2 X2 X11 X1 X4 X3 1 11 4 3 0 Y1 Y11 Y2 Y4 Y3 Y Fig.11 2.3 tg U 4. Se cer coordonatele punctului de intersec ie a dreptei paralele cu cealalt dreapt .3.Y1 ). Y4 ) punctul exterior.11 ! 11 4 (X 4. 3.7.11 I 1.11 i 2.13. ( X 2 .11 ! tg U 2.2 ! {11} .Y3 ) respectiv ( X 4 . Intersec ia paralelei la o dreapt cu o dreapt concurent nun ul problemei.11 ! U 2.3 au aceea i orientare U 4.11 X 11  X 4 (3. Fiind drepte paralele 4. se precizeaz : 4. Se cunosc prin coordonatele punctelor de cap t dou drepte concurente iar printr-un punct exterior acestora se duce o dreapt paralel la una din segmentele concurente.3 .Y2 ).3 ! Y11  Y4 Cea de-a doua ecua ie o ob inem din dreapta 1.17)/ ( X 11  X 4 ) tg U 2.

8. - se precizeaz : 2.19)/ Cele dou ecua ii (3.tg U1. X1 0 1 Datele problemei. 3.2  ( X 11  X 4 ) tg U 2. Y11 .Y1 ) . Y3 ) 103 .18)/ rezultând Y11 .18) (3.3 B 2.14.17)/ i (3.2 ! Y11  Y1 X 11 .11 X 11  X 1 (3.17)/ sau (3. În lucrarea [2] sunt prezentate alte modalit i de calcul a coordonatelor punctului de intersec ie.1 . Y3 Y2 Y Y1 - se cunosc: ( X 1 . S calculeze 2 se coordonatele X2 cap tului unei perpendiculare de lungime dat la o dreapt printr-un cap t al acesteia.18)/ formeaz un sistem cu dou necunoscute (3.2  tg U 2. se cer: ( X 3 . Y2 ) . Ridicarea unei perpendiculare la o X X3 dreapt dintr-unul dintre capete 3 D32 Enun ul problemei.3 tg U1.18)/ ( X 11  X 1 ) tg U1.1.2  X 4 tg U 2.3 Din ecua iile (3.2 ! Y Y (Y1.19) Observa ie. prin reducere ( X 11  X 1 ) tg U1.3 ! Y4  Y1 X 11 ! Y4  Y1  X 1 tg U1. Fig. (3. respectiv lungimea perpendicularei D32. Ridicarea unei perpendiculare dintrunul din capetele dreptei ( X 2 . 3.11 ! 11 1 (X 1. Drepte perpendiculare.11 ! tg U 1.

3. Solu ie.3 3 N X2 U 2. Din coordonate rezult observ c orient rile U12 .3 Y1 Y3 Y2 Y Fig.15. Problema poate fi generalizat la a se ridica o dreapt U 34 ! U 41  100 g 00 c00 cc ! U 21  100 g00 c00 cc . Dreptele fiind perpendiculare (3. respectiv U 21 .3 E 2 U 2. Solu ionarea grafic a ridic rii unei perpendiculare la o drept din unul din capete U 23 ! U 21  E . Se X X3 (X2. ( ® X 23 ! D23 ™ cosU 23 ¯ ( ° Y23 ! D23 ™ sin U 23 X ® 3 ! X 2  (X 23 ¯ Y °3 ! Y2  (Y23 sub un unghi E dat din cap tul unei alte drepte.Solu ie.1 X1 0 1 (Y2. 104 . Y4 ) .21) Observa ie. în acest caz din enun ul problemei E ! 100 g 00 c00 cc . Se cer: ( X 4 .20) (3.

Se cunosc ( X 1 . Fig. (3. D1 I 12 ! {4} . Solu ie. Se precizeaz . Y4 . D1 P 23 . Lucr rile (1).(Y34 Y4  Y3 ® tg ± U 34 ! (X ! X  X ± 34 4 3 ¯ ± U ! (Y14 ! Y4  Y1 tg ± 14 (X 14 X 4  X 1 ° sistem cu dou ecua ii i dou necunoscute X 4 . 3. X 1 X4 4 2 E D Se cer. la o latur a unui cap t de drum cu cealalt latur . Dup calcularea orient rilor U 21 . ( X 2 .1. Cap t de drum Datele problemei. Y2 ) . (2) i (3) prezint alte modalit i de solu ionare.9. D. distan a dintre dreptele D1 i 23 fiind D. 3. Y3 ) . Se cere s se calculeze coordonatele punctului de intersec ie a unei paralele. X X1 X4 X2 X3 0 Y2 Y4 Y1 Y3 2 4 D D1 3 Y 1 Enun ul problemei.18. distan dus la o dat .U 23 se poate calcula: 3 Y 5 E ! U 23  U 21 (3. ( X 4 .19. 3. Y1 ) . Calculul coordonatelor cap tului de drum 105 .28) D24 0 Y4 Fig. Cap t de drum.27) sin E ! D (3.26) Observa ie. ( X 3 . Y4 ) .

106 .29) ( ® X 24 ! D24 cosU 24 ¯ ( ° Y24 ! D24 sin U 24 unde: U 24 ! U 21 X ® 4 ! X 2  (X 24 ¯ Y °4 ! Y2  (Y24 3.1.28)/ (3. pentru cel de-al doilea drum se cunosc o latur ( X 2 . Datele problemei. ( X 1 . Y2 ) i D1 I 23 ! {4} . ( X 2 .10.Y1 ) . 3. 12 I 23 ! {2} . Se precizeaz . D1 I D 2 ! {6} . D1 P12 . Y3 ) i l imea drumului D2. ( X 3 . Se cunosc: pentru primul drum se cunosc o latur l imea drumului D1.30) D2 Y 0 Fig. X 1 5 2 4 6 D2 3 D1 D1 (3. Frântur de drum Enun ul problemei. D 2 P 23 . Frânturi de drum. Y2 ) .D24 ! D sin E (3.19. D 2 I 12 ! {5} . Se cere calcularea coordonatelor punctului de intersec ie a dou drumuri ci laturi precizate.

32) a calculului ( ® X 46 ! D46 cosU 46 ! D25 cosU 21 ¯ ( ° Y46 ! D46 sin U 46 ! D25 sin U 25 X ® 6 ! X 4  (X 46 ¯ Y °6 ! Y4  (Y46 Observa ii. Y4 ) . Y 0 Fig.11. cazul general 107 .31) D24 ! D56 D25 ! D46 distan ele D24 i D25 fiind calculate în etapa anterioar coordonatelor punctelor 4 i 5. ( X 6 . Capete i frânturi de drum. Apoi: (3. 3. Ca în cazul precedent se calculeaz coordonatele cap tului de drum 4 apoi a cap tului de drum 5.1. Dreptele fiind paralele dou câte dou : U D1 ! U 46 ! U 21 U D2 ! U 56 ! U 23 i de asemenea (3. ( X 5 . Generalizarea capetelor i frânturilor de drum 2 X 1 8 7 3 9 10 D2 4 D2 D1 D1 (3.20.34) coordonatele se pot verifica cu rela ii similare luând punctul 5 ca origine. 3. Y6 ) Solu ie.33) (3. Y5 ) . ( X 4 .Se cer.

Enun ul problemei. Se cere s se calculeze coordonatele vârfului, capetelor cunoscute. Datele problemei. Se cunosc: pentru primul drum, orientarea laturilor U12 ! U D1 i l imea D1, cât i dou puncte pe uns dintre laturi prin coordonatele ( X 1 , Y1 ) , i frânturilor de drum a dou drumuri de direc ie i l imi

( X 2 , Y2 ) , respectiv
pentru al doilea drum U 34 ! U D 2 , D2, ( X 3 , Y3 ) , ( X 4 , Y4 )

Observa ie. Cunoscând orientarea laturei 12 este suficient cunoa terea coordonatelor punctului 1, respectiv 3 pentru latura 34. Se precizeaz .

21 I 43 ! {7} ,

D1 I 34 ! {9} ,

D 2 I 12 ! {8} ,

D1 I D 2 ! {10} .
Se cer. ( X 7 , Y7 ) , ( X 8 , Y8 ) , ( X 9 , Y9 ) , ( X 10 , Y10 ) . Solu ie. Cunoscând orient rile U12 i U 34

U17 ! U12 U 37 ! U 34 (Y Y Y ® tg U17 ! tg U12 ! 17 ! 7 1 ± (X 17 X 7  X 1 ± ¯ ± U ! tg U ! (Y37 ! Y7  Y3 tg 34 ± 37 (X 37 X 7  X 3 °

(3.34)

(3.35)

rezult dou ecua ii cu dou necunoscute, ( X 7 , Y7 ) care se pot deduce prin solu ionarea sistemului. Mai departe, problema se poate solu iona ca în cazul anterior.

108

3.1.12. Capete i frânturi de drum impuse Enun ul problemei. S se calculeze elementele unui drum proiectat, de l ime cunoscut a c rui direc ie formeaz cu un drum cunoscut un unghi dat. S se calculeze capetele i frânturile celor dou drumuri.

X 1 D1 3

D1

2 6 4

E

7

8 D2

9 D2

Y 0

Fig. 3.22. Impunerea condi iilor de intersec ie a laturilor a dou drumuri

Datele problemei. Se cunosc: - ( X 1 ,Y1 ) , ( X 2 , Y2 ) , D1 eventual prin punctele 3 i 4 pentru primul drum, se d unghiul E i l imea celui de-al doilea drum D2. Se precizeaz . D1 P12 , S 12, D2 ! E , capetele de drum sunt 5 i 6 iar frântura punctul 7. Se cer. coordonatele punctelor 5, 6, 7, eventual coordonatele unor alte puncte pe laturile drumului proiectat 8 i 9, dac se cunosc distan ele D28 i D59. Solu ie. Cititorul are acum cuno tin ele necesare solu ion rii problemei.
109

3.1.13. Deta ri de suprafe e. Considera ii generale. Deta area reprezint ac iunea de împ r ire a unei suprafe e de teren în dou (sau mai multe) suprafe e. Practic, problema este solu ionat prin cunoa terea liniei (liniilor) de deta are, rezolvându-se urm toarele dou condi ii: 1. Condi ia de pozi ie impus ± linia de deta are trebuie s treac printr-un punct obligat (sau s 2. Condi ia de suprafa mai mare, S. 3.1.14. Deta area unei suprafe e printr-un punct obligat, care reprezint un vârf al poligonului. Cazul unui triunghi. Se va demonstra c în orice poligon deta area de acest tip se reduce la deta area unui triunghi.
X X2 Sp S 3 1
E

îndeplineasc

o alt

condi ie

impus (paralelism, unghi, distan , propor ionalitate etc.); impus ± linia de deta are trebuie s poligonal delimiteze o suprafa , Sp, precizat dintr-o suprafa

Enun ul problemei.
2

S se deta eze într-un triunghi dat o suprafa proiectat ,Sp, cu o linie ce trece prin unul din vârfurile triunghiului. Datele problemei. Se cunosc:

X3 X4 X1

4

( X 1 ,Y1 ) , ( X 2 , Y2 ) , ( X 3 , Y3 ) .
Y3 Y

0

Y1

Y2 Y4

Se precizeaz . Sp suprafa

i faptul c aceast

dreapta care deta eaz

trece prin vârful 2 al

Fig. 3.23. Deta area în triunghi dac punctul obligat este un vârf
al triunghiului

triunghiului, 34 I 123 ! {S p } . Se cer. ( X 4 , Y4 ) .

Solu ie. Se tie c
110

Sp !
i deoarece

1 D12 ™ D14 ™ sin E 2

(3.37)

2 2 D12 ! (X 12  (Y12

(3.38) (3.39)

E ! U13  U 12 g

iar orient rile U12 i U13 rezult din coordonatele punctelor 1, 2, 3 singura necunoscut va rezulta:

D14 !
apoi

2S p D12 ™ sin E

,

(3.37)/

( ® X 14 ! D14 cosU14 ¯ ( ° Y14 ! D14 sin U14
unde U14 ! U13 ,

(3.40)

X ® 4 ! X 1  (X 14 ¯ Y °4 ! Y1  (14
Observa ii.

(3.41)

3.1.15. Deta area unei suprafe e date într-un poligon printr-un vârf al acestuia. Cazul unui poligon oarecare, varianta interioar . Enun ul problemei. Se cere s se deta eze o suprafa dat , Sp, întrun poligon oarecare printr-un vârf al acestuia, având ca baz latura ce trece prin acel vârf, punctul de deta are aflându-se pe o latur al turat acesteia. Datele probleme. Se cunosc ( X 1 , Y1 ) ,..., ( X 5 , Y5 ) .

111

Se precizeaz . Sp i faptul c dreapta care deta eaz suprafa a trece prin vârful 1 i formeaz cu latura 15 suprafa a deta at iar punctul de deta are 6 apar ine dreptei 54.

X X1 Sp X2 S X5 X3 X5 X4 5 6 4 Y5 Y6 Y1 Y4 Y 3 2 1

0

Fig. 3.24. Deta area într-un poligon oarecare printr-un vârf al acestuia, varianta interioar

( S156

S154 )

Solu ie. Unind punctul 1 cu punctul 4 se formeaz triunghiul 154, solu ionarea problemei fiind similar cazului precedent.

3.1.16. Deta area unei suprafe e date într-un poligon printr-un vârf al acestuia. Cazul unui poligon oarecare, varianta exterioar .

112

154 se pot calcula prin metoda analitic . Se scad suprafe ele triunghiurilor 165. Enun ul problemei. practic în triunghiul 134.25. rezolvarea reducându-se acum la deta area de tip 3.42) (3. într-un poligon oarecare. din coordonate utilizând una din rela iile: 1 n S ! § X i (Yi 1  Yi 1 ) 2 i !1 S! 1 n §Yi ( X i1  X i1 ) 2 i !1 (3. Solu ie. Cazuri expeditive de deta are în poligon cu un punct obligat care este vârf al poligonului. Observa ie. Ariile triunghiurilor 165.17. Deta area într-un poligon oarecare printr-un vârf al acestuia. similare cazului precedent. 154 din suprafa a Sp. punctul de deta are aflându-se pe o latur oarecare a poligonului.43) 3. 3. S se stabileasc pozi ia pe teren a unui 113 .1.X Sp 6 S 5 X7 X4 0 7 4 Y4 Y7 Y 3 1 2 Fig. Datele problemei. Se cere s se deta eze o suprafa . Cazul unui triunghi. varianta exterioar Enun ul problemei.1. Sp.17 în poligonul 1234.

punct de deta are într-un triunghi 1 format din trei puncte pe teren.coordonatele punctului 1 rezult din rela iile: (3. Se cunosc: pozi ia în teren a punctelor 1. 3. Dreapta de deta are trece prin vârful 1 i are cap tul în punctul 4 aflat pe latura 32.se calculeaz unghiurile triunghiului cu rela ia derivat din teorema cosinusului: 2 2 2 D31  D32  D12 cosE ! 2 D31 ™ D32 (3. Y3 ! 1000. m rimea 3 Fig.45) 114 . Solu ie.26. Deta area în triunghi. 000 m. S K 2 4 Datele problemei. 000 m. deta area f cându-se printr-un vârf F Sp E al triunghiului. i K (pentru cazul în discu ie nefiind necesar . Distan a D34. .44) similar unghiurile F cunoa terea acestora).se m soar pe teren D12 . U 32 ! 100 g 00c 00cc într-un sistem de coordonate simulat . Se cere. cazul expeditiv Se precizeaz . Varianta 10 analitic . D23 .se calculeaz orientarea laturii 31: U 31 ! U 32  E . se precizeaz suprafe ei Sp. 2 i 3 f r a se cunoa te coordonatele acestora. D31 se presupune c X 3 ! 1000.

Deta area în triunghi.1. cazul expeditiv.44) unghiul E .16.47)/ De la aceast faz cazul s-a transformat într-o problem de tipul 3.( ® X 31 ! D31 ™ cosU 31 ¯ ( ° Y31 ! D31 ™ sin U 31 X ® 1 ! X 3  (X 31 ¯ Y °1 ! Y3  (Y31 Similar (3. b) metoda liniar .46)// (3. a) metoda unghiului întins de laturile triunghiului deta at 1 .46) (3. solu ia trigonometric va rezulta singura necunoscut D34.48) 1 D13 ™ D34 ™ sin E 2 Fig.se calculeaz cu rela ia (3. cosU 32 ! 1 .47) ( ® X 32 ! D32 ™ cosU 32 ¯ ( ° Y32 ! D32 ™ sin U 32 dar U 32 ! 100 g 00c 00 cc . 3. Varianta 20 trigonometric . sin U 32 ! 0.cum 3 Sp ! (3. deci (3.27.se tie c : 115 . Sp E S 2 4 .46)/ ( ® X 32 ! 0 ¯ ( ° Y32 ! D32 X ® 2 ! X 3  (X 32 ¯ Y °2 ! Y3  (Y32 (3.

Solu ie. 3.50) 3. S se g seasc pozi ia punctului de deta are pe perimetrul poligonului. Punctele 1 ± 6 aflate pe teren formeaz suprafa suprafa proiectat o S din care trebuie s se deta eze cu o latur ce trece prin vârf o Sp. ini ial se cunoa te doar pozi ia în teren a punctelor ce formeaz poligonul i suprafa a ce trebuie deta at . Deta area expeditiv printr-o latur ce trece printrun vârf al unui pologon oarecare Sp 6 2 S 5 7 4 3 1 Fig. pozi ia în teren a punctului 7. Datele problemei. 116 . Se precizeaz . Deta area expeditiv printr-o latur ce trece printr-un vârf al unui poligon oarecare Enun ul problemei. a) Metoda riguroas .28.18.49) D34 ! Sp S (3.D34 S134 S p ! ! D32 S123 S i rezult direct (3. latura de deta are va trece prin vârful 1.1.. Se cere. suprafa a deta at având ca baz latura 16.

Aplicarea metodei trigonometrice Solu ie.17 în func ie de m ârimea Sp în raport cu m rimea triunghiului care are ca baz latura 16. Dac nu exist posibilitatea m sur rii unghiurilor 117 . b) Metoda trigonometric . 000 m .29. 3. 6 1 necunoscut nu se cunoa te latura pe care se va g si punctul de deta are 7.1.se construie te un sistem de coordonate conferind unui vârf al poligonului coordonate arbitrare i acordând o m rime arbitrar orient rii unei laturi ® 5 ! 1000. Se porne te de la premisa c suprafa a S are o m rime i. 000 m X ± . Se m soar laturile poligonului i unghiurile pe care le formeaz aceste laturi cu teodolitul. cazul se transform astfel într-o problem de tip 3.. L E1 I1 5 E E2 E3 E4 F 2 I H I2 H1 4 K 3 H2 Fig. deci. ± g c cc U °56 ! 00 00 00 printr-o drumuire planimetric în circuit se determin coordonatele celorlalte vârfuri ale poligonului.de exemplu ¯Y5 ! 1000.

în 165 2 2 D15 ! D16  D56  2 D16 ™ D56 ™ cosL (3. Aplicând teorema sinusului în triunghiul format: 1 d E 6 l 2 Fig.51) Se calculeaz apoi lungimea axelor 15. din aproape în aproape.53) D56 D D ! 15   sin E1 ! 56 sin L sin E1 sin L D15 rezultând unghiul E1 .larea unui unghi prin m surarea laturilor d 2d 2  l 2 cosE ! 2d 2 (3.E 2 . (de exemplu: d ! 10. 3.1. D54 i I 2 se vor calcula similar E 2 i D14 .E 3 .56) se vor calcula suprafe ele triunghiurilor ce au ca vârf comun vârful de deta are. 000 m) i latura subîntins l.55) S156 ! 1 D16 ™ D15 ™ sin E1 2 (3.30. 13 i m rimea unghiurilor E1 . acum (3.54) I 2 ! I  I1 i ci D15 .30) m surând pe cele dou laturi ce formeaz unghiul distan e fixe de m rime d. I1 ! 1800  (L  E1 ) În triunghiul 154 avem.52) (3. . Având aceste elemente cu rela ii de tipul: (3. 14.E 4 . Dac Sp S156 suntem în cazul 3.acestea pot fi determinate (fig. iar dac 118 . 3.19. apoi H 1 etc.

31. Se 0 Y3 Y2 Y Y5 Y1 Y4 cunosc ( X 1 . Fig. Deta area unei suprafe e într-un poligon printr-un punct obligat ce se g se te pe una dintre laturi.S p " S156 transform m prin sc derea suprafe elor de triunghiuri complete cuprinse în Sp din acesta.32. Y1 ) . Y4 ) sau . dac trece latura de deta are printr-un punct obligat aflat pe o latur a triunghiului. ( X 2 .56) i r mâne de deta at suprafa a S147 în triunghiul 143. i ( X 4 . 3. 1 6 2 S147 ! S p  ( S156  S154 ) (3. S se calculeze cap tului coordonatele laturei de deta are a unei suprafe e Sp 5 proiectat într-un triunghi. Datele problemei. 5 7 4 3 Fig. Y2 ) . Transformarea deta rii în poligon oarecare în deta are în triunghi 3. Y3 ) D14 . 3. Deta area în triunghi printr-un punct obligat aflat pe o latur a triunghiului 119 ( X 3 .1.19. cazul unui triunghi X 1 X1 X4 X5 X2 X3 3 Sp 4 S 2 Enun ul problemei.

( X 5 . Solu ie. E ! U13  U 12 Sp ! de unde (3.16.60) 3.cazul unui poligon oarecare Enun ul problemei. solu ia problemei se va ob ine ca în cazul U12 i U13 se ob in din coordonatele punctelor 1. 120 prinytr-un punct aflat pe una din . Se cer.58)/ i apoi coordonatele punctului 5 ( ® X 15 ! D15 cosU15 ! D15 cosU13 ¯ ( ° Y15 ! D15 sin U15 ! D15 sin U13 X ® 5 ! X 1  (X 15 ¯ Y °5 ! Y1  (Y15 laturi.59) (3. prin punctul 4 aflat pe latura 12. (3. 2 i 3. cât i m rimea suprafe ei deta ate Sp. Cunoscând distan a D14 3. Deta area unei suprafe e printr-un punct aflat pe una din Într-un S se Sp poligon oarecare de suprafa cere s se deta eze o suprafa laturi.Se precizeaz .57) (3.1. Y5 ) punctul de intersec ie a dreptei de deta are cu cealalt latur .58) 1 D14 ™ D15 sin E 2 2S p D14 ™ sin E D15 ! (3.1. 13. i unghiul E în vârful 1. Se deta eaz spre vârful 1 suprafa a Sp.22.

33. Observa ie.7 5 Sp S 1 Datele problemei. 6 3 Fig. ( X 7 . respectiv 6. în col urilor acest caz Fig. Solu ionarea deta rilor expeditive de acest tip devine previzionat având la dispozi ie celelalte exemple. printr-un punct S 6 5 2 Y1 Y6 Y5 Y2 Y4 Y obligat suprafe ei S. Punctul obligat înafara suprafe ei de deta at. 2 4 Se precizeaz . Problema poate fi redus la o deta are în triunghi dac se ob ine: S 657 ! S p  S 456 (3.1. 3.20 Deta area unei suprafe e printr-un punct obligat aflat în afara suprafe ei de deta at. cazul 3. cazul unui triunghi 121 triunghi i coordonatele unui . 3.34. Se cere 4 s se deta eze într-o suprafa poligonal S situat o suprafa în afara proiectat Sp.61) suprafa a S 456 calculându-se analitic cu rela iile (3. Se cunosc coordonatele X i Y ale punctelor 1 ± 5.42). cazul unui triunghi X X4 X1 3 X3 X5 X6 X2 0 Y3 1 Enun ul problemei. 3.43). (3. Acum trebuie deta at suprafa a S 657 . Se cunosc coordonatele poligonului. Cazul unui poligon oarecare Solu ie.1. Se cer. prin vârful 6 în triunghiul 561. Datele problemei. Y7 ) . având ca baz latura 64 se cere s se deta eze suprafa a Sp.16.

62) se pot scrie referitor la ariile triunghiurilor formate: 1 ® S p ! D25 ™ D26 ™ sin E ± 2 ± ± ! 1 D ™ D ™ sin F S ± 254 24 25 2 ¯ ± 1 S ± 264 ! D24 ™ D26 ™ sin K 2 ± S ± p ! S264  S 254 ° (1) (2) (3) (4) (3. coordonatele punctelor 5 i 6 care delimiteaz cu vârful 2 suprafa a Sp. Se observ c de la punctul 4 se poate deta a o suprafa de m rimea Sp atât spre vârful 3 cât i spre vârful 2. se analizeaz trei posibilit i de solu ionare. Solu ie. Se cer. Se precizeaz . direc ia spre care se face deta area. Problema prezint un grad de complexitate mai ridicat decât problemele anterioare.63) 122 .punct exterior prin care trece dreapta cu care se face deta area suprafe ei Sp. Cu ajutorul rela iilor de suprafa de tip: S! 1 ab sin C 2 (3. Metoda 10. cititorul având la dispozi ie s aleag acea metod pe care o consider mai potrivit cazului pe care îl treteaz .

3. alegerea i codificarea necunoscutelor Înlocuind în rela iile (1) ± (4). b.66)/ a sin E sin F y 2  2 S p sin E ™ y  2 aS p sin K ! 0 (3. Punctul exterior. în fapt. laturile triunghiului deta at. ob inem: 1 ® S p ! x ™ y ™ sin E ± ± 2 ¯ ± ! 1 ( a ™ x sin K  a ™ y sin F ) S ±p 2 ° ultima rela ie ob inându-se prin utilizarea rela iilor (2) ± (4).66) 2 y sin E ™ S p ! 2aS p sin K  ay 2 sin E sin F (3. grupa (3.X 4 1 X 4 a 3 S 6 5 K F E 5 y x F E K 2 Y 2 Y Fig. (3. c .65) înlocuind necunoscuta x în cea de-a doua ecua ie ob inem: 2™ Sp ¸ 1¨ Sp ! ©a ™ sin K  a ™ y ™ sin F ¹ 2 ª y sin E º (3. x i y.35.66)// 123 .64) S-a ob inut un sistem de dou ecua ii cu dou necunoscute. Din prima rela ie: x! 2™ Sp y sin E (3.63) distan ele cu a.

67)/ ¨ 2a 2 sin F sin K ™ ©1  1  © S p sin E ª ¸ ¹ (3.67)// ¹ º rela ie care d m rimea segmentului D25 . În func ie de m rimile ini iale rela iile vor fi: ® S 1 ¨ 2 D24 sin F sin K ± 25 ! p ™ D ©1  1  D24 sin F © S p sin E ± ª ¯ 2 ™ Sp ± D26 ! ± D25 sin E ° Coordonatele punctelor de deta are ob inându-se cu rela iile: ¸ ¹ ¹ º (3.68) ( ® X 25 ! D25 cosU 25 ! D25 cosU 21 ¯ ( ° Y25 ! D25 sin U 25 ! D25 sin U 21 124 (3. adic segmentul D26 .sau y2  de unde rela iile: 2S p sin E a sin F y 2 S p sin K sin E sin F !0 (3. din rela ia (3.67) respectiv varianta cu () care nu are sens deoarece termenul din parantez ¨ 2S p sin K 8 © S 1 © sin E sin F y1 ! p ™ ™ 1 1 4S p a sin F © © 2 © a sin 2 F ª y1 ! Sp 1 a sin F ™ ¸ ¹ ¹ ¹ ¹ ¹ º (3.65) rezultând x. ¸¸ ¹¹ º¹ ¹ ¹ ¹ º (3.66)/// ¨ ¨ 2 S p sin K © 4© Sp sin E sin F © y1 ! ™ ©1  1  ª 2 a sin F ¨ 2S p ¸ © © a sin F ¹ © ª º ª va fi negativ.69) .

X ® 5 ! X 2  (X 25 ¯ Y °5 ! Y2  (Y25 respectiv (3.71) (3.35.72) Metoda 20. 3.73) Dik cu a: Dij a( X j  X i ) ! X k  X i de unde X j  Xi X j Dij X k ! X i  a( X j  X i ) respectiv Dik i AY  Y k i Yj  Yi Xk  Xi Yk ! Yi  a (Y j  Yi ) . prin utilizarea rela iilor de punct de pe segment.70) ( ® X 26 ! D26 cosU 26 ! D26 cosU 23 ¯ ( ° Y26 ! D26 sin U 26 ! D26 sin U 23 X ® 6 ! X 2  (X 26 ¯ Y °6 ! Y2  (Y26 Pentru un punct k situat pe un segment se poate scrie: (3. 0 Fig. Dik X k  X i Yk  Yi ! ! Dij X j  X i Y j  Yi notând raportul (3. Coordonatele punctului pe segment Y 125 .

74) ¯ Y5 ! Y2  a1 (Y1  Y2 ) ° X ® 6 ! X 2  a2 ( X 3  X 2 ) (3.77) a1 ! respectiv.75) ¯ Y °6 ! Y2  a2 (Y3  Y2 ) a1 ! D25 D .adaptând aceste rela ii la triunghiul 123: X ® 5 ! X 2  a1 ( X 1  X 2 ) (3.76) a2 ! iar în triunghiul 123: (3. S 452 ! a1S 2 D21 S2 D26 S 462 ! . D21 D23 Not m suprafe ele cunoscute (formate din puncte cu coordonate cunoscute): S123 ! S1 S 421 ! S 2 S 423 ! S 3 În triunghiul 421 se poate scrie: a1 ! iar în triunghiul 423: D25 S 452 ! .78)/ S 235 ! S1 ™ a1 126 .79) (3. în triunghiul 235: (3. S462 ! a2 S3 D23 S3 D25 S 235 ! D21 S1 S D26 ! p D23 S 235 (3. a2 ! 26 fiind necunoscute.78) a2 ! (3.

71). Metoda 30.69).S 235 ! Sp a2 Sp a2 (3. (3. prin intersec ie înainte. de i cunoa tem coordonatele punctelor 1.80) 127 .80)/ S p ! S 462  S 452 ! a1S 2  a 2S 3 Egalând (3. 3.82) de unde.72) rezultând coordonatele Intersectând dreptele 46 cu 12 se ob ine punctul 5.81) cu (3. 4 i implicit orient rile laturilor 12 i 13 nu cunoa tem orientarea laturei de deta are 46. Cu prima parte a rela iilor (3.80)/.76) rezult chiar suprafa a S p : (3. avem: (3. 2. (3.78)// (3. (3.70).79)// respectiv rela iile (3. (3.77) i (3.80) S p ! S1 ™ a1 ™ a2 Sc zând rela iile (3. (3.78).79)/ S1 ™ a1 ! de unde (3. deci: U 46 ! U 43  I (3. iar intersec ia dreptelor 46 cu 13 d punctul 6. Dar.80)/ ob inem a2 . Notând cu I unghiul: I ! U 43  U 46 .79) rezultând: D25 ! a1 ™ D21 D26 ! a2 ™ D23 punctelor de deta are 5 i 6. similar cazului precedent putem scoate necunoscuta a1 în func ie de a2 i înlocuind-o în (3.81) S1 ™ a1 ™ a2 ! a1  S 2  a2 S3 (3.80)/ ob inem a1 . respectiv scoate necunoscuta a2 func ie de a1 i înlocuind-o în (2.

85) .82)/ ( X 7  X 1 ) ™ tgU12  ( X 7  X 3 ) ™ tg U 34 ! Y3  Y1 X 7 (tg U12  tg U 34 ) ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U 34 X7 ! Y3  Y1  X 1 tg U12  X 3 tg U34 tg U12  tg U 34 (3.82)/. Notând cu s ! S3657 o s calcul m: s ! S 436  S 475 ! S 237  S p În cazul cunoa terii unei laturi suprafe ei se poate face cu rela ia: (3.36 Aplicarea intersec iei înainte (3.82) ( X 7  X 1 ) ™ tg U12 ! Y7  Y1 ( X 7  X 3 ) ™ tg U 34 ! Y7  Y3 (3.84) i a unghiurilor unui triunghi calculul S ABC ! 1 2 sin B sin C a 2 sin A 128 (3.83) iar Y7 va rezulta prin înlocuirea lui X 7 în una din ecua iile (3.X 1 7 a [ 5 F 6 Sp 2 0 I 4 F ! U 32  U 34 [ ! U12  U 34 rezulta prin (3. 3.81) Coordonatele punctului 7 vor intersec ia dreptelor 12 cu 34 3 tg U12 ! tg U 34 ! (Y17 Y Y ! 7 1 (X 17 X 7  X 1 Y Y (Y37 ! 7 3 (X 37 X 7  X 3 Y Fig.

85)/ în triunghiurile 436 i 475 i notând D43 ! a  b . [( a  b) 2  a 2 ] ™ ctg I  ctg [ ( a  b)2  ctg F a2 ! (ctg I )2 s2  ctg I ctg F s2   ctg [ ctg I s 2  ctg [ ctg F s 2 s 2 ™ (ctg I )2  [ctg F ™ s 2  ctg[ ™ s 2  a 2  (a  b )2 ]ctg I  ctg [ ctg F ™ s 2   ctg [ (a  b) 2  ctg F a 2 ! 0 ecua ie de forma 129 . b ! D37 rezult : 2S 436 (3.86) 1 (a  b) 2 ! ( D43 ) ! ctg I  ctg F ctg I  ctg F 2 2S 475 (3.87) Aplicând (3. sin A ! sin( B  C ) . rela ia devenind S ABC ! (3.84) 1 a2 ! ( D47 ) ! ctg I  ctg [ ctg I  ctg [ 2 ( a  b) 2 a2  !s ctg I  ctg F ctg I  ctg [ i aducând la acela i numitor rezult (ctg I  ctg [ )(a  b)2  (ctg I  ctg F )a 2 ! (ctg I  ctg [ )(ctg I  ctg F )s 2 singura necunoscut este [ .Cum A ! 1800  ( B  C ) . unde a ! D47 .85)/ 1 2 sin B sin C 1 2 1 a ! a 2 sin( B  C ) 2 ctg B  ctg C aplicând rela ia (3.

În continuare cu rela ia (3. 7 S1 Se observ c solu ionarea se ridic la cazul triunghiului. Deta area unei suprafe e printr-un punct obligat aflat în afara suprafe ei de deta at într-un patrulater oarecare X 1 6 8 4 Sp 2 I 5 Enun ul datele problemei. Deta area prin punct obligat exterior într-un patrulater oarecare S p ! S1  S2 (3.1.21. 3. prin intersec ia acestora rezult coordonatele punctelor 5. problemei i sunt similare cazului anterior.A(ctg I )2  B ctg I  C ! 0 (3.37.88) u or de solu ionat.80) se calculeaz U 46 i cunoscând orient rile 46. respectiv 6. dedus din rela ia: U 57 ! U 53  I (3. 12 respectiv 13. Se observ apoi c : 0 Y Fig. 3. forma suprafe ei în care se opereaz deta area fiind un patrulater oarecare.89) solu ionarea în continuare axându-se pe aflarea orient rii dreptei 57.90) 130 . calculând 3 S2 mai întâi coordonatele punctului 8 prin intersectarea dreptelor 12 cu 53.

unghiul I deducându-se ca în cazul anterior. 3. 3. Deta area unei suprafe e într-un patrulater oarecare printr-o dreapt oarecare integral latura 34 par ial laturile 14 i 23. Se cere s se deta eze o proiectat patrulater Sp. 40. În cazul unei suprafe e cu contur sinuos aceasta poate fi ini ial generalizat transformând-o în poligon. Astfel solu ii. laturi egale) 30. 10. metoda 30.38.22. Astfel se poate deta a Sp cu o latur paralel la latura lung 43 (cazul cel mai frecvant) sau printr-o dreapt oarecare. Observa ii. În cazul unui patrulater regulat solu ia problemei poate fi abordat prin cazul general cu particulariz rile efectuate (unghiuri. de oarecare 6 3 S 1 suprafa într-un cu o dreapt 5 Sp suprafa cunoscut . Deducerea rela iei generale de deta are X 2 Enun ul problemei. cu orientarea diferit de cea a 131 . suprafa a s con in i enun at problema are o infinitate chiar dac faptul deta at c de se specific 4 0 Y Fig. În cazul unui poligon cu mai mult de patru laturi problema se rezolv izolând patrulaterul în care se face deta area. 20. Observa ie. Deta area unei suprafe e proiectate într-un patrulater oarecare printr-o dreapt oarecare. Se pot aplica i primele dou metode.1.

C ! S1342 având ca necunoscute pe a1 i a2 . Solu ie. 3.94) Prelucrând rela iile similare cazului 3.23. respectiv 23. Într-un patrulater oarecare se cere s se deta eze o suprafa proiectat Sp respectând propor ionalitatea laturilor cu cea a laturilor figurii ini iale de suprafa .a1.92) a1 ! a2 ! D15 S345 S 456 ! ! D12 S134 S146 D26 S346 S136 ! ! D23 S 234 S123 (3.91) (3.93) (3.95) poate fi particulasrizat pentru fiecare caz în parete.1. B ! S 234 .95)/ 132 .95) devine: S p ! a( A  B )  a 2 ™ S Sa 2  ( A  B )a  S p ! 0 : S (3. X ® 5 ! X 4  a1 ( X 1  X 4 ) ¯ Y °5 ! X 4  a1 (Y1  Y4 ) X ® 6 ! X 3  a1 ( X 2  X 3 ) ¯ Y °6 ! X 3  a1 (Y2  Y3 ) unde (3. a punctului pe segment se ob ine o expresie de forma: S p ! a1 ™ A  a2 ™ B  a1 ™ a2 ™ C unde (3.1. Enun ul problemei.23 metoda a 20 ±a . În acest caz: a1 ! a2 ! a i rela ia (3. Deta ri propor ionale într-un patrulater oarecare. Rela ia (3.95) A ! S134 .dreptei 43. Cu toate acestea se poate deduce o rela ie general a deta rii pornind de la punctele 5 i 6 aflate pe segmentele 14. în fapt D15 respectiv D26 .

a2  Sp AB a !0 S S (3.39.1.25. 3. rezultând m rimea lui a i implicit a segmentelor D15 i D26 . În acest caz X 1 2 particularizarea este: a1 ™ A ! a2 ™ B 5 Sp 4 3 0 S 6 (3. Deta ri paralele într-un patrulater oarecare Enun ul probleme.96) deoarece: S543 ! S 463 . Într-un patrulater oarecare se cere s se deta eze o suprafa proiectat Sp printr-o latur de deta are paralel cu una dintre laturile figurii ini iale de suprafa S. descompunând poligonul în patrulater. B ! S 234 . Deta ri de propor ionalitate într-un poligon oarecare Rezolvarea se reduce la deta area propor ional într-un patrulater oarecare (vezi (2)). Solu ie. Deta are paralel întrun patrulater oarecare a1 ! a2 ™ B A S p ! a2 B B ™ A  a2 B  a2 a2 C A A 133 (3. ecua ia general Y S p ! a1 ™ A  a2 ™ B  a1a2C (3. a2.1.97) . 3. înlocuind pe Fig.24. a1. 3.95) va deveni.95)// unde A ! S134 .

69). a2.40. În acest caz: X 1 2 5 Sp 4 3 0 6 A ! B.98) A în ecua ia general (3.S p ! 2 B ™ a2  BC 2 ™ a2 A (3.95) ob inem a1 . 3. adic S134 ! S 234 .97)// (3.95) Fig. a1 ! a2 ! a .70) se ob in coordonatele punctelor 5 i 6.1. Deta are paralel în trapez Sp ! a ™ A  a ™ A  a ™a ™C 134 . 3. Cu a1 i a2 B se calculeaz D15 i D26 i apoi cu rela ii de tipul (3. Deta ri în trapez. adic D15 D26 ! D12 D23 Y Ecua ia devine: (3.99) general (3.97)/// BC ¨ BC ¸ 2 © ¹ a2  2 Ba2  S p ! 0 : A ª A º 2 a2  Sp ™ A 2A a2  !0 C BC cu solu ia a2 ! iar înlocuind a2 ! a1 Sp ™ A ¸ B¨ ©1 s 1  ¹ C© BC ¹ ª º (3. (3.26.97)/ (3.

95) devenind S p ! a 2 ™ S123 sau a! Sp S (3.Ca 2  2 A ™ a  S p ! 0 : C a2  2 cu solu ia: (3.99)/ (3. C !  S123 .100) Observa ie.103) pentru deta area de la baz spre vârf.95) se poate particulariza i pentru triunghi unde A ! 0. a1 ! a2 ! a ecua ia (3.102) a !1s 1 Sp S123 (3. Rela ia general (3. sau A ! S123 ! B .101) pentru deta area de la vârf spre baz . a1 ! a2 ! a S p ! 2aS123  a 2 S123 S123 ™ a 2  2S123 ™ a  S p ! 0 : S123 a 2  2a  Sp S123 !0 (3. 135 . B ! 0. C ! S123 .99)/// S A ™a p ! 0 C C a! S pC A¨ ©1 s 1  2 C© A ª ¸ ¹ ¹ º (3.

28. Datele problemei. S p . D14 . în l imea D16 .41. 1. de la se vârf spre baz . Dac se cunosc: cunosc coordonatele vârfurilor. Sp. Se cer. K . S p ! S145 . Not m elementele triunghiului deta at cu laturile: D15 . Y3 ) .1.105) 136 . Calcul m în 145 : ctg F ! ctg K ! Dar D46   D46 ! D16 ™ ctg F D16 D65   D65 ! D16 ™ ctg K D16 (3. Se precizeaz . Y1 ). ( X 1 .103) (3. D45 compus din D46 i D65 . coordonatele triunghi sau i lungimea cu baza o unui E K Sp 5 K 3 Fig. a1 Deta area de la vârf la baz 1 Enun ul Cunoscându-se vârfurilor F F 4 problemei. ( X 3 .104) D45 ! D46  D65 ! D16 (ctg F  ctg K ) (3. Y4 ). Deta ri paralele în triunghi a1 Deta ri de la vârf spre baz 2 pozi ia vârfurilor o latur suprafa paralel laturilor se cere s se deta eze cu proiectat . ( X 2 . Solu ie.3. unghiurile E .Y5 ) . 45 P 23 . F . ( X 4 . Deta ri paralele în triunghi. 3. Y2 ). ( X 5 .

108) D15 ! 2S p (ctg F  ctg K ) ctg F  ctg K ! 2S p ctg F  ctg K (3. utilizând suprafa a triunghiului complementar ariei deta ate 145. D15 .105)/ ctg F  ctg K 1 D45 ™ D16 (3. D16 i D45 se pot calcula ca în cazul precedent.111) a2 Deta ri de la baz spre vârf.105)/ în dar 3 Sp ! înlocuind (3.107) Sp ! 2 ctg F  ctg K de unde D45 ! 2S p (ctg F  ctg K i (3.106) ob inem 2 D45 1 (3. Deta area paralel în triunghi rezolvarea analitic Y F 4 D16 ! D45 (3. Se observ c D14 .106) 2 (3.110) (3.X 1 E 5 K K Sp 6 F 2 0 Fig.109) iar laturile de deta are vor fi: sin F ! sin K ! 2 S p sin F D16 D   D14 ! 16 ! sin F D14 ctg F  ctg K 2S p sin K D15 D   D15 ! 16 ! sin K D14 ctg F  ctg K (3. 3.42. 137 .

43. Deta ri paralele în triunghi a2 Deta ri de la baz spre vârf 2 Y 4 1 D24 ! D12  D14 (3.69).70). de la vârf spre baz sau de la baz spre vârf se pot utiliza rela iile generale: a) de la vârf spre baz : 10.28 nu s-au folosit coordonatele punctelor ci numai laturi. 3.Cum laturile D12 . 30. 20. Odat 138 . unghiuri i suprafe e rezultate din coordonate sau din m surare (cazul expeditiv).112) D35 ! D13  D15 (3.1.115) Observa ie.113) S! D23 ™ D17 2 (3.24 ± 3. În solu ionarea problemelor 3.114)/ D67 ! D17  D16 (3. vor rezulta X E 5 K F 6 3 KK F 7 0 Fig. calculate elementele de deta are ob inerea coordonatelor punctelor de deta are se face prin rela ii de tipul (3. (3. D23 le cunoa tem din coordonate sau din m surare. În cazul deta rilor în serie.1.114) D45 ! 2( S  S p )(ctg F  ctg K ) 2S D23 D17 ! (3. D13 .

122) Dlk ! D17  D16 ! (3.41. 3.120) 2( S  S pi )sin F ctg F  ctg K D3 j ! D13  D1 j ! (3. în serie (3. Deta are paralel în triunghi de la vârf spre baz .1 E 5 j k K 3 l F 2 4 i D1i ! 2 S pi sin F ctg F  ctg K 2 S pi sin K ctg F  ctg K (3.123) 139 2 S pi 2S  D23 ctg F  ctg K .118) D1k ! 2 S pi ctg F  ctg K este (3.121) 2( S  S pi )sin K ctg F  ctg K Dij ! 2( S  S pi )(ctg F  ctg K ) (3.117) Dij ! 2 S pi (ctg F  ctg K ) (3.116) D1 j ! Fig.119) b) de la baz spre vârf (caz în care suprafa a deta at S p ! S 2ij 3 ) D2i ! D12  D1i ! D12  (3.

Într-un poligon oarecare ale c rui vârfuri au coordonatele cunoscute (sau elementele. D45 elementele deta rii i dac se cunosc coordonatele vârfurilor triunghiului ini ial. 3. D25 . F . În cazul triunghiului Se cunosc. distan e date). Y2 . (3. ( X 5 .69). de Sp F 5 Y 2 S K 3 0 suprafa ca cunoscut se cere printr-o se dreapt deta eze o perpendicular la una dintre laturi s suprafa proiectat .Y4 ).3. Deta ri perpendiculare. Sp.E . a) Deta ari perpendiculare în triunghi X 1 E 4 D Enun ul problemei. D12 . unghiuri. D B 23. D13 . D I V Se cer.1. Problema porne te de la stabilirea (din coordonate m surare) a sau prin Fig.45. S245 ! S p Se precizeaz . K . cea în care se opereaz deta area.70).Y5 ) calculabile cu rela ii de tip (3. Deta ri perpendiculare în triunghi elementelor (unghiuri. se cer ( X 4 . 123 ! {4. În triunghiul 245 avem: 140 . distan e) ale suprafe ei ini iale. Solu ie.5}. implicit X 2 . D23 .29. S . Datele problemei. D24 .

46. Sp.Sp ! (3. delimiteaz latura 12 o cu suprafa din i deta at .124) D25 ™ D45 2 D25 .128) 2S p ctg F ™ ctg F ! 2 S p ctg F 2S p ctg F D D sin F ! 45   D24 ! 45 ! ! sin F sin F D24 (3. Se observ c aceasta este format suprafa a cunoscut S127 .125) Sp ! (3.126) 2 D45 ™ ctg F 2 D45 ! (3.129) În cazul trapezului D X 4 H Sp K 6 3 0 Fig. 3. Deta are perpendicular în trapez 141 Y 7 F 2 5 1 E 2 S p sin F cos F sin 2 F ! 2S p sin F cos F Dreapta de deta are D perpendicular pe latura 23 a trapezului. D25 ! D45 ™ ctg F D45 ctg F ! (3.127) 2S p ctg F D25 ! (3.

131) Dar D1765 ! D17 ™ D67 (3.130) 1 S1765 ! S p  S127 ! S p  D17 ™ D27 2 (3.134) 142 . iar D27 ! D17 ™ ctg F (3.din suprafa a dreptunghiular S1765 .133) iar D15 ! D67 (3. Din suprafa a S a trapezului s-a coborât perpendiculara 17 pe baza 23.132) i egalând ultimele dou rela ii 1 D17 ™ D67 ! S p  D17 ™ D27 2 (3. Se determin D17 .132) 1 S p  D17 ™ D27 2 D67 ! D17 (3.

135) D27   D27 ! D12 ™ cos F D12 S127 ! (3.136) Se compar S p cu S127 : dac S p dac 2 D17 ™ D12 D12 sin F cos F ! 2 2 S127 deta area se face în triunghiul 127. deoarece 56 P17 143 .c) În cazul unui patrulater oarecare Problema se poate solu iona în dou etape. Se calculeaz coordonatele din punctului 7 ca picior al perpendicularei dus sau punctul 1 pe dreapta 23. sin F ! (3. S p " S127 deta area se transform în deta area paralel în patrulaterul oarecare 1734 a suprafe ei S p  S127 .47. Deta are perpendicular într-un patrulater oarecare Y 7 2 5 1 E Etapa 10 Stabilirea pozi iei dreptei de deta are. 3.134) D17   D17 ! D12 ™ sin F D12 cos F ! (3. D X 4 H F K 6 3 0 Fig.

deci nici prin printr-o latur de condi ie impus (punctul 9 sau 12 de pozi ie dat dreapta de deta are paralel sau perpendicular la o latur a suprafe ei în care se face deta area) s se delimiteze. Deta area complex 11 l 10 L a 9 Q (canal de iriga ii. cale de comunica ie. 3. Se precizeaz .12 . zona alocat unui canal hidrotehnic. 6.3. Datele problemei. de exemplu. 3 0 prin opera iuni Se cere ca cadastrale. 2. pentru un caz de condi ii precizate: Se cunosc: coordonatele punctelor 1.30. 7. zon i fi etc. platform . suprafa afectat deta are.12 P23 . zon reziden ial destina ie. 144 S p având ca baz ca .1.48. S p suprafa a deta at . Dreapta de deta are este 9. S . inând cont de aria protejat S d 1 o suprafa baz o latur a patrulaterului ini ial. 5. 4. S d aria protejat . 3. iar 9. Deta ri de suprafe e în arii cu grad de acoperire X neomogen 7 H 12 \ Sp1 K I d / 8 E 1 Enun ul Suprafa a opereaz str b tut în problemei.) a c rei pozi ie nu poate protejat . care o se zon deta area este de 4 S Sd2 c L/ Sd1 l 6 5 I Sp2 F b 13 2 Y Fig. 8.

S 3. S925. D25 ! b.138) (a  b) h 2 (c  d ) h 2 S p2 ! (3. Solu ie.12.Se cer.13 ! h .141) respectiv d ! c 2  2 S p 2 (ctg \  ctgL / ) (3. coordonatele punctelor de deta are 9. S p1 ! (3.139) 1 1 S p ! S p1  S p 2 ! (a  b  c  d ) h ! [(b  d )  ( a  c)]h 2 2 (3.6 ! S p 2 . Not m unghiurile patrulaterului ini ial i ale suprafe elor deta ate i coborâm perpendiculara 9. S p ! S p 1  S p 2 (3. D11. D9. D56 ! l . 11.12 ! c.10. 10. D36 ! d . pentru simplificare: D9.142) 145 . care reprezint în l imea celor dou trapeze care prin însumarea ariilor lor formeaz Condi ia este deci: Sp .137) Not m.13 pe latura 23.140) Deta area lui S p1 în patrulaterul 1258 poate fi abordat ca o deta are în triunghi (vârful triunghiului fiind intersec ia dreptelor 21 cu 58) de la baz spre vârf i. 12. atunci: a ! b 2  2 S p1 (ctg F  ctg I ) (3.10 ! a.10 ! S p1.

142)IV iar (3.143) a 2 ! b 2  ( a  b) ™ h ™ (ctg F  ctg I ) (3. c ! d  h (ctg \  ctgL / ) (3.141)/// c 2  d 2 ! (c  d ) ™ h ™ (ctg \  ctgL / ) (3.142)/ unde (a  b) h  (c  d ) h ! 2 S p (3.142)IV ob inem: a  c ! b  d  h(ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / ) (3.144) 146 .143)/ Adunând rela iile (3.143) va fi 2S p ! h ™ (a  d  b  c ) (3.142)/// b  a ! h ™ (ctg F  ctg I ).141)// d 2 ! c 2  ( c  d ) ™ h ™ (ctg \  ctgL / ) (3.141)/ d ! c 2  ( c  d ) ™ h ™ (ctg \  ctgL / ) (3.141)IV c  d ! h ™ (ctg \  ctgL / ).a ! b 2  ( a  b) ™ h ™ (ctg F  ctg I ) (3.141)IV i (3. a ! b  h(ctg F  ctg I ) (3.142)// b 2  a 2 ! ( a  b) ™ h ™ (ctg F  ctg I ) (3.

148) deci: a  c ! ( D23  l ) 2  2S p A (3.149) 147 .147)/ dar: b  d ! D23  l (3. toate unghiurile fiind cunoscute.144).143)/: 2S p ! h[b  d  b  d  h(ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / )] (3. deci: (b  d )  (a  c) ! b  d s (b  d ) 2  2 S p A (3. dar din (3. Ah 2  2(b  d ) h  2 S p ! 0 (3.145) h 2 (ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / )  2(b  d ) ™ h  2 S p ! 0 (3.145)/ Not m A ! ctg F  ctg I  ctg \  ctg L / .147) a  c ! (b  d ) 2  2 S p A (3. deoarece este un parametru cunoscut.145)// h! (3. Ah ! (b  d )  ( a  c) .146) i considerând c b  d s (b  d ) 2  2 S p A A b  d ! D23  l se poate deduce h .144) în (3.Înlocuim (3.

12. Deta area complex o alt abordare a solu iei S p1 ! (3.152) 148 . 3.49.6. În figura 3.11.151) (a  c ) ™ h 2 (b  d ) ™ h 2 S p2 ! (3.49 simplificându-se rela iile.Cu h cunoscut se poate determina pozi ia punctului 9: sin F ! (3.150) h h   D29 ! D29 sin F prin punctul obligat 9 în În continuare prin deta area paralel proceda în trapezul 3. patrulaterul 1258 se poate stabili pozi ia punctului 10 i similar se poate Observa ie. observ m c : X 7 Sr2 12 F Sp1 E 3 b H l 6 5 d G Sd1 h B Sp2 a 11 8 1 4 Sd2 l 10 C Sr1 c 9 D h A 13 2 Y 0 Fig.

150 avem: h ( D1  D2  2l ) 2 12 F d G 11 10 C c D h 9 E 3 12/ H b 6 h 11/ 5 h B 10/ a A 9/ 2 Fig.h S p ! S p1  S p 2 ! [(a  b )  (c  d )] 2 (3.153)/ Din figura 3.10 ! D2 i ob inem: Sp ! (3.50.157) 149 .155) D2 ! c  d  l ! a  b  h ™ (cos A  cos B  cos E  cos H ) ! ! a  b  h ™ (cos A  cos B  cos E  cos H )  l ! D1  hK (3. 3.154) d ! b  h ™ cos E  h ™ cos(1800  H ) (3.153) Not m D23 ! D1 . D9. Deducerea laturilor necunoscute în trapez c ! a  h ™ (cos A  cos B ) (3.156) unde am notat K ! cos A  cos B  cos E  cos H (3.

155) ecua ie din care reie ind în l imea h problema este rezolva ( X 11  X 4 ) tg U 2. 150 ¨ ¨ h2  ™h  !0 § ¦ § . fiind posesorul fiind greu exploatabil necesar deci transformarea.3 ! Y11  Y4 Y4  Y1  X 1 tg U1.2  tg U 2.3 X 11 ! D24 ! D56 D25 ! D46 3.31.153)IV ™ h 2  2( D1  l ) ™ h  2 S p ! 0 : 2( D1  l ) 2S p (3. Una dintre posibilit i este deta area în trei p r i prin drepte paralele la cele trei laturi ale triunghiului. prin opera ii al cadastrului tehnic în forme patrulatere.153)// h ( D1  D1  h ™ K  2l ) 2 2S p ! h (h  2 D1  2l ) (3.153)V (3.3 tg U1. Deta area în triunghi în trei p r i egale prin drepte paralele la toate cele trei laturi Forma triunghiular a unei suprafe e de teren dezavantajeaz sau utilizabil în scop imobiliar.1.2  X 4 tg U 2.Sp ! (3.

51. ( X 2 . G 6 P23 . ( X 3 . G 5 P12 . Y3 ) . Deta area în triunghi în trei p r i egale prin drepte paralele la toate cele trei laturi Se precizeaz : G 4 P13 . Y1 ). Se cunosc: Fig.Y4 ). ( X 5 .Y6 ) Solu ie.Y5 ) . Y2 ) .X 1 3/ G 6 2 4 1/ 5 2/ 3 0 Y Datele problemei.156) 151 . SG 624 ! SG 435 ! SG 516 ! S123 3 Se cer: ( X 4 . ( X 6 . Se cunoa te din geometrie c punctul G de intersec ie a medianelor unui triunghi oarecare se g se te (de-a lungul fiec rei mediane) la o treime de baz i dou treimi de vârf. Se deduce apoi: X1  X 2  X 3 3 Y Y Y YG ! 1 2 3 3 XG ! (3. 3. ( X 1 .

Enun ul Într-un triunghi oarecare se cere deta area în trei p r i S p1 . Datele problemei. 55 / P 23. de m rimi trei laturi ale precizate cu dreptele paralele cele triunghiului. O generalizare a problemei 3. G5. S p 2 .similar prin ducerea unor paralele G 4. S p1 .157) 3. ( X 3 . ( X 2 . Propunem solu ionare X 4 Sp1 Sp3 5/ 3 0 Fig. S p 2 . 66 / P 13 . 3.52. §S i !1 3 pi ! S123 ! S Se precizeaz : 44 / P12. Y3 ) . Y1 ). Y4 ! 2 3 X4 ! 3 3 X5 ! (3. la Y S p 3 .31.32.1. deci: 2 X 3  X1 2Y  Y . Y5 ! 3 1 3 3 2 X1  X 2 2Y  Y X6 ! . problem . Y2 ) . Se cunosc: ( X 1 . 152 . Problema împ r iri triunghiului în trei p r i egale 6 P Sp2 4/ 6/ 5 2 1 spre urm toarea problemei. S p 3 . Y6 ! 1 2 3 3 2X2  X3 2Y  Y . G 6 la laturile triunghiului propor ionalitatea se va p stra.1.

Y6 ) . ( X 5 .34. ( X 6 . O alt generalizare privind împ r irea unui triunghi în trei p r i de m rimi cunoscute Datele Elementele problemei.33. S p3 ! S 1/32 / . §S i !1 3 pi ! S123 ! S Se precizeaz : S p1 ! SV 2 /13/ . În primul rând se va studia unicitatea solu iei.1.1. Y6/ ) . 3. Dac exist mai multe solu ii se va alege solu ia considerat cea mai bun . ( X 6/ . 3/ 21/ Fig. Y4 ). S p 3 . S p1 .1. 3.Y5 / ) . ( X 5 / .3/ i V . Y3 ) . Deta are în triunghi prin drepte concurente pornite din vârfurile triunghiului Indica ie. Y2 ) .Se cer: ( X 4 . Se cer: coordonatele punctelor 1/ . Se cunosc: ( X 1 . Y1 ). ( X 4 / .Y5 ) . 2/ .53. O generalizare a problemei 3. ( X 2 . S p 2 . Yp ) Observa ie.33. Fiind concurente cele trei drepte îndeplinesc rela ia Teoremei lui Ceva. Y4 / ).1. 2/ Sp1 V Sp3 3 0 1/ Sp2 2 3/ ( X 3 .32. ( X p . 3. cunoscute similar celor din 3. 153  © Y S p2 ! S . supus spre analiz rezolvare X 1 i Datele problemei.

X 3 Enun ul 4 5 S 7 S1 1 9 8 S2 6 problemei. 3. Deta are în triunghi cu drepte perpendiculare pe laturile triunghiului propuse la punctele 3. 7 45 I 67 I 89 ! {T } S p1 ! ST 719 . 3. eventual 4. S p 2 ! ST 925 . Rectificarea prin regularizare a hotarelor.X 1 4 Sp1 9 T 5 6 2 Se precizeaz : 45 B 23 .55.1. f r a schimba aria suprafe elor pe care le delimiteaz devine astfel o lucrare a cadastrului tehnic extrem de util . Rectificarea hotarelor 154 suprafe elor s se înlocuiasc acest hotar cu un altul ± linie . ca f r modificarea 0 Fig. 3. Rectificarea de hotar Forma neregulat a hotarelor dintre dou propriet i aduce prejudicii în organizarea lucr rilor agricole sau a lucr rilor tehnologice de amenajare.34 nu au Problemele Fig. 8. Propriet ile de suprafe e S1 i S 2 sunt desp r ite de un hotar care prin configura ie de linie frânt aduce prejudicii în exploatarea suprafe elor. 89 B 12 . 6. T.1. 67 B 13 67.1. 3. 9.54. acestea au rolul de a dezvolta abilitatea cititorului în a utiliza mijloace matematice de calcul în afara cadastrului tehnic. Observa ie.35. 7. S p 3 ! ST 537 Se Y 3 0 8 cer: coordonatele punctelor 5.31 ± neap rat o latur aplicativ . Se 2 Y cere.

cu condi ia ca S149 ! S1 . S 155 .91. Se cunosc coordonatele punctelor de hotar 1456782.dreapt ± cu punct obligat (în acest caz vârful 4).161) S2 .159) sau X ® 9 ! X 2  a2 ( X 1  X 2 ) ¯ Y °9 ! Y2  a2 (Y1  Y2 ) (3. Se precizeaz : hotarul 15678 se înlocuie te cu hotarul 19. S 249 ! S 2 . Y9 ) Solu ie. Se cer: ( X 9 . m rimea suprafe elor formate de aceste puncte calculat coordonate prin metoda analitic .160) unde a2 ! (3. 3. Datele problemei. coordonatele punctului 9 vor rezulta din rela iile (vezi 3.93) din X ® 9 ! X 1  a1 ( X 2  X 1 ) ¯ Y °9 ! Y1  a1 (Y2  Y1 ) (3. Din rela iile punctului pe segment.158) unde a1 ! S1 S (3.

aria S1234 care intersecteaz în punctul 5.55. Calculul intersec iei de cadru În calculul suprafe elor. axa de coordonat Y ! 15000 (deci Y5 ! 15000.3. se cere coordonata X 5 . 000 m). În fapt într-o deta are. condi ii problema dar în se pot exista pozi ionarea transform dreptei de hotar. în cazul sec iunilor de plan o problem ce trebuie solu ionat este intersec ia laturilor parcelelor (tarlalelor.37.1. 156 .36. de exemplu.1. Se consider . de exemplu deta area suprafe ei S1 în suprafa a S cu: o perpendicular latura 43. sau o dreapt o dreapt precizat paralel cu latura 14. sau de direc ie dreapt pe Fig. Rectificarea hotarelor în patrulatere oarecare În acest caz rectificarea nu X 1 5 6 7 S1 9 4 0 12 10 S S2 8 3 Y 11 2 se mai face printr-un punct obligat. Rectificarea hotarelor în patrulatere oarecare 3. 3. trapezelor) cu axele cadrului rectangular. Problema se poate rezolva prin mai multe procedee.

X ® 5 ! X 1  a( X 4  X 1 ) ¯ Y °5 ! Y1  a (Y4  X 1 ) (3.162) va conduce la ob inerea lui X 5 .163) D15 (X 15 (Y15 ! ! D14 (X 14 (Y14 Cunoscând Y5 .X 15000 1 2 5 3 10000 M 4 5000 10000 15000 20000 Y Fig. 157 . Intersec ia cu cadrul singular 10 Ca punct pe segment. din ultima egalitate rezult : a! (3. 3.57.163)/ Y5  Y1 Y4  Y1 care înlocuit în prima rela ie (3.162) a! (3.

reprezentat pe plan i cu valoare de întrebuin are.164) se ob ine X 1 (Y5  Y4 )  X 5 (Y4  Y1 )  X 2 (Y1  Y5 ) ! 0 (3. YM ! 15000. 5 i 4 are aria egal cu zero. 000 m 30 Prin calculul suprafe ei nule Suprafa a format de punctele 1.2. Se Y !15000 intersecteaz dreapta 14 cu dreapta de orientare U ! 00 g 00c 00cc . Denumirea curent folosit aceasta este suprafa util . a perimetrului ce o marcheaz pe teren. este proiec ia pe un plan orizontal. prin parcele se face având la baz urm toarele caracteristici: 158 pentru .164)/ de unde X5 ! (3. Calculul suprafe elor în lucr rile de cadastru Suprafa a unui teren în topografie.164)// X 2 (Y5  Y1 )  X 1 (Y4  Y5 ) Y4  Y1 3. de referin . 000 m. În cadastru identificarea terenului. notând cu M intersec ia cadrului de coordonate X M ! 10000.20 Prin intersec ia înainte. scriind rela ia S154 ! 0 ! § X i (Y11  Yi 1 ) i !1 5 (3.

102 102 Su 104 103 Plan orizontal de proiec ie suprafa a parcelei util a Fie num rul topo-cadastral vecin t ile vecine) c laturile sunt ariei drepte. 3 cadastrale. acea suprafa 2 Sr 3 men ionat . 3. Suprafa real ± suprafa util reale. 3. Suprafa a util este întotdeauna mai mic decât cea real 4 1 . (parcele 104 m surate curbilinii sau o combina ie între acestea. Observa ie. 3.59) calculul ariei utile a acesteia se poate face prin: 159 . desele dintre inadverten e eviden iat în realitatea din teren i cea 2 registrele planurile 1 Su agricole. Suprafa util cu laturi curbilinii În cazul când suprafa a are un contur limitat de linii curbe (fig. c r ile funciare având ca origine involuntar a celor confundarea sau inten ionat dou suprafe e.59.58. 4 Fig.101 Suprafa real Sr 102 103 101 D101. în fapt se pune problema a stabilirii proiec iei suprafe ei util m rimii orizontale Fig.

12. a) Metoda trapezelor. ce are o latur curb sau a.a) metoda trapezelor. 3. Metoda trapezelor 14 trapeze. b) metoda Simpson. ln . const în împ r irea suprafe ei în trapeze.167) 160 .165) l0  l1 l l l l ™ a . de în l ime egal sau grafic pe plan) sunt Dac laturile (m surate în teren l0 . c) metoda tangentelor. aria trapezelor va fi: S1 ! (3. S 2 ! 1 2 ™ a .14 . S n ! n 1 n ™ a 2 2 2 l ¸ ¨l S ! § Si ! a © 0  l1  K  n ¹ 2º ª2 i !1 n (3.60. ultimele dou metode grafice abordate pe larg în acest capitol. . 12 L 13 n/ Calculul suprafe ei S11.166) Aten ie! dac a i li sunt m suri grafice la o scar a planului topografic 1:N atunci m rimea din teren a acestora va fi: A ! a™ N Li ! li ™ N (3. d) metoda paralelelor. erpuit se face împ r ind-o în M l0 l1 ln 11 a a a Fig.13. e) metoda p tratelor.K . l1 .

va rezulta: « ­ 1 » ½ 161 . inând cont de E // a A E a F D S ABE / F // F ! S ABF // F  S BE / F // (3. 3.169) l0  l2 ™ 2a ! a(l0  l2 ) 2 S BE / F // ! (3.170) Cunoscând faptul c 2 1 « » 2 ™ 2a ™ ¬l1  (l0  l2 ) ¼ ! ™ a(2l1  l0  l2 ) 3 2 ­ ½ 3 aria segmentului parabolic este 2/3 din aria paralelogramului circumscris ( BB / F / F // ) . Metoda Simpson de calcul a suprafe elor cu laturi curbe S ABF // F este un trapez.L ¸ ¨L S ! A © 0  L1  K  Ln 1  n ¹ 2 º ª 2 (3. n num r par. iar ¬l1  (l0  l2 ) ¼ reprezint 2 / // lungimea E E . S ABF // F ! (3.61. S BE / F // este un segment parabolic.168) unde Fig.166)/ b) Metoda Simpson F/ E B/ B L l0 l1 M l2 ln-1 n ln / C // F Suprafa a se împarte în n p r i de în l ime egal . Ser înlocuiesc arcele curbe oarecare cu arce de parabol faptul c : duse prin trei puncte succesive.

S1  S 2 AB / F / F Fig.171) Va rezulta: S3  S 4 ! (3.173) a (l0  4l1  2l2  4l3  2l4  K  2ln 2  4ln1  ln ) 3 c) Metoda tangentelor B B L l0 a A E l1 a F M l2 / E/ F/ F // Se înlocuie te.61. pe por iuni limitate arcul cu tangenta la curb în punctul s u mediu.172)n a (ln 2  4ln1  ln ) 3 Su ABCD ! (3. la Suprafa a fel ca la Su ABCD se împarte metodele precedente. Se aproximeaz cu suprafa a trapezului egal cu S AB / F / F ! 2 al1 .2 « » a S1  S 2 ! a ™ ¬ (l0  l2 )  (2l1  l0  l 2 )¼ ! (l 0  4l1  l 2 ) 3 ­ ½ 3 (3.171)/ a (l2  4l3  l4 ) 3 S n1  S n ! (3. Metoda tangentelor de calcul a suprafe elor cu laturi curbe S1  S 2 ! 2al1 (3. 3.174) iar în final 162 .

1. într-o prim faz (dac coordonatele nu s-au determinat prin opera iuni topografice anterioare) trebuiesc stabilite coordonatele tuturor punctelor ce se g sesc pe conturul suprafe ei de calculat.2. sta iile topografice totale având programe de calcul automat a suprafe elor delimitate pe contur de un num r de puncte m surate. c) metode mecanice a) Metode numerice de calcul al suprafe elor poligonale În prezent. b) metode grafice. Practic.64): stabilirea coordonatelor se poate face 163 . iar dac una sau mai multe laturi sunt curbilinii prin opera iuni de rectificare de hectar suprafe ele se transform în aceste forme. cea mai utilizat . 3. Dac m sur torile se fac pe teren (fig.Su ABCD ! 2a § li i !1 n 1 (3.175) 3. Calculul suprafe elor poligonale În general parcelele au forme poligonale. Calculul suprafe elor în acest caz se poate face prin: a) metode numerice.

63.X 2 3 1 Su15 4 X1 5 0 Y1 Y Fig. Stabilirea coordonatelor punctelor de pe conturul unei suprafe e Dac exist reperi de sprijin în zon (ex.1 5 22 E4 E2 1 D51 E5 E1 E0 21 5 D21.: 21 i 22): a) prin drumuire planimetric în circuit închis. 164 0 21 0 Y b. 3.5 D45 E6 22 F1 Y a. b) prin radiere planimetric (metoda utilizat în ridic rile efectuate cu sta ia total ). . X D12 2 E3 D23 3 Su15 4 D34 X 2 3 1 Su15 4 D21.

X x D12 2 K2 D23 3 Su15 D34 4 K3 y K1 1 D51 K4 K5 5 D45 x5 = 1000. Determinarea grafic a coordonatelor 165 . Metode numerice de calcul al suprafe elor poligonale Dac nu exist reperi de sprijin în zon .000 m. 3. ca fiind nul . orientarea spre punctul urm tor considerând-o. y5 = 1000. fie se îndese te re eaua de sprijin aducând reperi în zon . Y Fig.64.000 U51 = 0g 00c 00cc 0 c. în sistemul ales.000.65. 3. X 3 2 Su M (x1 1 0 (y1 14 4 Y Fig. fie c) se creeaz un sistem particular x0y cu originea în unul din col urile suprafe ei c ruia pentru u urin a calculului îi atribuim coordonate x i y egale cu 1000.

fiecare punct se va raporta la cel mai apropiat col de caroiaj. grafic. aplicându-se una din rela iile: 1 n § X i (Yi1  Yi1 ) 2 i !1 1 n S ! § Yi ( X i 1  X i 1 ) 2 i !1 S! (3. Observa ie. 166 1 4/ 5 S4 3/ 6 a. al aceluia i autor. Rela iile (3.Observa ie.176) se calculeaz m rimea suprafe ei utile considerate.176) au fost demonstrate în volumul Note de curs.2. Topografie general de acela i autor. Dup calculul coordonatelor punctelor de pe contur. Dac stabilirea coordonatelor punctelor de pe contur se face pe plan. a. în raport cu care i se stabilesc coordonatele (vezi capitolul Planuri i h r i din manualul men ionat mai sus). Solu ionarea celor trei cazuri a fost f cut pe larg în cursul de Topografie general . . Metode geometrice i trigonometrice 3 2 S2 S1 S3 4 2 3 4 6/ 1/ 5 1 6 b.

p trate. 3.c) sau triunghiuri. 167 6 ablon paralel Y . 6/ 4/ 5 1/ Fig..66. 3. iar elementele (toate laturile i unghiurile.a i b). o latur i toate unghiurile) se pot stabili prin m surare pe teren sau grafic pe planul topo-cadastral. 3. triunghiuri i trapeze (fig. b) Metode grafice de calcul al suprafe elor X 3 4 2 ln-1 ln l0 l1 l2 5 a. romburi. triunghiuri (fig. Suprafa a total va fi suma suprafe elor par iale.66.. 1. trapeze a c ror arie se determin în func ie de m rimile cunoscute cu rela iile prev zute în Anexa nr. dreptunghiuri.66.3 2 4 3/ 1 6 c. 1 a 0 a a a a a . Determinarea coordonatelor prin metode geometrice i trigonometrice Aceste metode constau în împ r irea poligonului în figuri geometrice regulate. paralelograme. Memoriu matematic.

X 12 s1 a a 13 b. s2 14 11 ablon p trat 0 Fig.K .a) sau con inând p trate (3.67. 3. (0  l0 ) ™ a 2 (l0  l1 ) ™ a 2 (3. se cunoa te echidistan a paralelelor a i se tie c : s1 . l2 . sn .67. (ln1  ln ) ™ a 2 (ln  0) ™ a 2 168 . s1 . M surarea grafic a suprafe elor Y Aplicând abloane dintr-un material transparent (calc) cu laturi paralele (fig.177) sn1 .67.b) peste suprafa a a c rei m rime o c ut m este posibil stabilirea acesteia astfel: b1) Metoda paralelelor Se m soar pe plan l1 . ln . 3.

178) iar m rimea din teren n S ! A§ Li i !1 (3. Operativ.179) su fiind suprafa a unitar a unui p trat al grilei de latur a. Cadastru general) 169 .181) c) Metoda mecanic (pag.84 ± 89 N. deci: su ! a 2 (3.Bo .178)/ Observa ie.M rimea grafic a suprafe ei va fi deci: s ! § si ! a § li i !1 i !1 n n (3. b2) Metoda p tratelor Aplicându-se o gril peste suprafa a de pe plan. în perimetrul acesteia vor exista un num r n1 de p trate întregi (ca de exemplu s1) i un num r n2 de p trate ob inute prin cumularea a dou sau mai multe fragmente incluse (ca de exemplu s2).180) Suprafa a din teren va fi: S ! ( n1  n2 ) Su S u ! A2 A ! a™ N (2. Suprafa a grafic va fi: prin s ! ( n1  n2 ) ™ su (3. suma laturilor li poate fi ob inut cumulare cu un compas.

68).6150 567. Calculul suprafe elor în lucr rile de cadastru funciar general pentru un teritoriu administrativ rural sau urban Dup actualizarea planurilor cadastrale (reambularea) i numerotarea cadastral a tarlalelor i parcelelor formeaz un teritoriu administrativ se trece într-o prim faz la stabilirea trapezelor în care se încadreaz acel teritoriu (fig. b) Calculul suprafe elor pe tarlale. Trapezul L Bude ti M Strâmtura Rozavlia 1 L 35 13 A a 2 O P Botiza B iu R S Suciu de Sus T Q 3 1 2 3 I II I 567.2050 N Suprafa a (m2) Ieud 4 5 6 7 8 9 17 III 567.3.2.6150 567. Calculul suprafe elor pe trapez se va face pornind cu trapezul notat 1 (cel mai Nord ± Vestic) i va urma succesiunea: a) Calculul suprafe elor pe masive. 170 .4150 19 33 34 35 I I II I 567.4150 18 IV 567.2050 567. suprafa a fiec rui trapez. 3. pe baza tabelului prezentat în Anexa 2.6150 Se stabile te.2050 567.4150 567.2.

a valorii produc iilor i a veniturilor nete cadastrale. 171 . opera ie realizat prin planimetrare de mai multe ori i f când media rezultatelor ob inute. cu semnifica ia de pre sau evaluare. pe masive.1 Generalit i Cuprinde un ansamblu de metodologii de stabilire a valorii economice a terenurilor i a imobilelor numite de bonitare cadastral . liziere etc. partea inclus în perimetru i partea din exteriorul acestuia. permit stabilirea în mod tiin ific. CAPITOLUL 4 PARTEA ECONOMIC A CADASTRULUI GENERAL 4. No iunea "bonitare" deriv din expresia latina "bonitas". Prin bonitarea terenurilor sau a construc iilor se în elege aprecierea calitativ din punct de vedere economic a acestora. a) Calculul suprafe elor pe masive .pentru fiecare trapez în parte se calculeaz . pe perioade mari de timp. Metodologiile de bonitare cadastral a terenurilor agricole. c i de comunica ie.se descompune suprafa a în masive urmând linii de detaliu evidente (ape. . de exemplu. evitându-se consecin ele unor aproxim ri dup date incerte.c) Calculul suprafe elor pe parcele.) i se marcheaz cu creionul pentru a putea fi ters marcajul dup terminarea opera iunii.

gradele de podzolire. chimice i biologice. Fertilitatea natural se formeaz în procesul de genez a solului sub ac iunea biocumulativ din diferitele zone biochimice. formele de relief. Încadrarea terenurilor agricole în cele cinci clase de calitate prin metoda men ionat . valoarea reac iei pH.4. a avut in vedere urm toarele însu iri de baz : y y y y y y y y y grosimea profilului de sol.2 Bonitarea cadastral a terenurilor Dup gradul de fertilitate. care asigur plantelor cantit ile de substan e nutritive în timpul perioadei de vegeta ie. 172 . s r turare. grosimea orizontului de humus. Fertilitatea este cea mai important proprietate a solului fiind definit de totalitatea însu irilor fizice. toate terenurile cultivate având o fertilitate natural i una artificial . alunecare i inundare. fiecare dintre ele influen ându-le pe celelalte. Cele cinci clase dup gradul de fertilitate a solurilor sunt: Clasa I: solurile cu fertilitate foarte bun . interven ia omului cu lucr ri de îmbun t iri funciare. Toate aceste însu iri sunt considerate ca un tot unitar. terenurilor agricole se împart în cinci clase de calitate. iar totalitatea lor influen ând fiecare insu ire în parte. adâncimea apelor freatice i compozi ia chimic a acestora. eroziune. natura i însu irile rocilor-mam . textura i con inutul de schelet. Fertilitatea artificial sau cultural se realizeaz ca rezultat al interven iei omului în evolu ia natural a solului prin m suri agroameliorative.

f r con inut de schelet. prezint uneori procese incipiente de podzolire. eroziune sau ml tinizare. de peste 50 cm grosime. neutr sau alcalin . nu necesit lucr ri de îmbun t iri funciare. 173 Terenurile din clasa a III-a de fertilitate sunt acelea: . s r turare. textura variaz de la nisip-lutos pân la lut-argilos. Clasa a IV-a: solurile cu fertilitate slab .Clasa a II-a: solurile cu fertilitate bun . au orizontul de humus mai pu in dezvoltat. sursa de apa este satisf c toare (din precipita ii sau din freatic). Clasa a III-a: solurile cu fertilitate mijlocie. eroziune sau mla tinizare. sunt soluri profunde care au un orizont de humus bine dezvoltat. Clasa a V-a: solurile cu fertilitate foarte slab . nu se manifest nici un proces de degradare ca podzolire. reac ia neutr slab acid i slab alcalin . Terenurile din clasa a II-a de fertilitate: y y y y y y y sunt pretabile la toate plantele cultivate. Urm toarele însu iri principale pot conduce la recunoa terea claselor de fertilitate: Terenurile din clasa I de fertilitate sunt acelea care: y y y y y y y y se preteaz la orice categorie de folosin agricol . lunci. terenul este în întregime mecanizabil (pante sub 5°) situat în câmpie. inunda iile se petrec in medie o data la 8-10 ani. salinizare. terase. reac ia este slab acid . au o textur luto-nisipoas sau lutoas . terenul este pu in inclinat ( pante între 5°-10°). v i largi coaluvionare dar f r exces de ap .

livezile.ci i factorii de clim . de regul nu se folosesc ca arabil. În ansamblul bonitatea terenurilor agricole are în vedere nu numai fertilitatea solului ce reprezint factorul cel mai important . y se preteaza la planta ii de vii. reac ia pH variaz de la acid la alcalin .y y y y y y y y în care încep s apar procese evidente de degradare. textura variaz de la nisip. relieful este colinar. nisip-lutos pân la argilo-lutos. y folosirea ca arabil este foarte redus . pomi i paji ti. Terenurile din clasa a IV-a de fertilitate sunt acelea: Terenurile din clasa a V-a de fertilitate con in: y y y y y rocile ajunse la suprafa . au în general condi ii nefavorabile pentru dezvoltarea plantelor. necesit lucr ri de combatere a eroziunii sau lucr ri hidroameliorative când se afl pe turb rii. iar analizele de evaluare a calit ii construc iilor pe cele de bonitare a cl dirilor. relief i hidrologie. y în marea lor majoritate necesit lucr ri de imbun t iri funciare. y la care procesele de degradare se manifest puternic. cele mai potrivite folosin e sunt p unile. în special de combatere a eroziunii. pretabilitatea pentru arabil este diminuat . orizontul de humus este slab dezvoltat. mla tini sau în zone cu inunda ii de lung durat . inundarea se poate produce o data la 4-6 ani. drenajul solului este nesatisf c tor. 174 . Studiile de cartare pedologic realizeaz lucr rile de bonitare cadastral . fâne ele.

a) Pentru soluri se folose te sistemul de punctaj conceput de Institutul de Cercet ri Pedologice i Agrochimice al Academiei de tiin e Agricole i Silvice. dup cum rezult din tabelul de mai jos. y 0 .7 puncte pentru grosimea stratului de humus.4. valabil pentru solurile existente in Romania (141 denumiri de soluri) de exemplu: y ± 7 puncte pentru profunzimea solului.3 Etapele lucr rilor de bonitare Potrivit metodei de bonitare fiecare din cele cinci clase de calitate prime te câte 20 de puncte (note de bonitare). Clasa de calitate (de fertilitate) Note de bonitare Caracteristicile claselor de calitate I II III IV V 81 ± 100 61 ± 80 41 ± 60 21 ± 40 1 ± 20 foarte bun bun mijlocie slab foarte slab Acordarea punctelor pentru factorii lua i în considera ie (sol. clim .7 puncte pentru con inutul în humus. y ± 7 puncte satura ia în baze. y 0 . y 0 .7 puncte pentru textura solului. climatologice i hidrologice aflate în dosarul lucr rii de cartare a solului. y 0 .5 puncte roca de solidificare. relief i hidrologie) se face pe baza caracteristicilor extrase din studiile agropedologice. 175 .

5° 5° .10° 10° . În total 50 de puncte ce se repartizeaz pe cele cinci categorii de folosin e agricole.25° > 25° -20 pân la ± 15 puncte.10 176 15 10 0 -10 -15 -10 15 15 10 5 0 -15 15 15 10 5 -10 -10 5 10 15 15 -5 10 15 15 10 0 -10 -10 d) Pentru condi iile hidrologice se foloseste o schema în care se acord 0 5 0 0 -5 0 5 5 10 10 . y 0 .15° 15° . de relief i condi ii hidrologice). Punctaje Nivelul pânzei freatice (m) Arabil P uni Fâne e Vii Livezi Peste 10 6 .y ± 5 puncte con inut în s ruri nocive. stabilite în func ie de aportul apei din subsol (în func ie de nivelul pânzei freatice) vezi tabelul urm tor. c) Pentru condi iile de relief se folose te o schem cu un punctaj în intervalul ±15.5 puncte starea de culturalizare. b) Pentru condi iile de clima se folosesc h r ile climatologice i datele locale din care se extrag: temperatura medie anual i volumele precipita iilor anuale în cadrul unui interval de ± 20 de puncte. considerându-se c aceste condi ii pot influena sc derea favorabilit ii celorlal i factori naturali (de sol. stabilit în func ie de panta medie din fiecare parcel . dup cum se observ în tabelul de mai jos. Punctaje Caracterizarea reliefului Arabil P uni Fâne e Vii Livezi Teren plan 3° .

de regul . se ob ine nota medie de bonitare pe o parcela sau un grup de parcele (tarla) din care se scad punctele de corec ie datorate lungimii i st rii drumurilor.5 2.7 0. dou sau mai multe subparcele (fictive). cu cel al unit ii de sol. o parcela topografic cuprinzând una.1 5 1 .3 sub 0.4 Calculul notei medii de bonitare Prin însumarea notelor de bonitare atribuite celor patru factori (sol.5 2.7 . fiecare f când parte din unit i de sol 177 .0.1 ± 20 > 20 Desfundat 0 0 -1 -1 -2 -3 -4 0 -1 -1 -2 -3 -4 -5 Starea drumurilor / -1 -2 -2 -3 -4 -5 -6 -2 -3 -4 -5 -6 -7 -8 -3 -4 -5 -6 -7 -9 -10 Distanta in km Asfalt Piatra Pamant Nisipos Noroios 4. Conturul topografic al parcelei nu coincide.5 1.0.1 ± 10 10. relief.2.3 10 10 10 10 -5 -10 -15 5 10 15 15 0 -5 -15 5 10 15 -15 10 10 15 15 10 5 -10 -10 -15 -15 -15 -15 -15 -15 0 -15 -15 Pentru ca nota definitiv de încadrare în clasa de bonitare a parcelei s reflecte i distan a.5 . precum i starea drumurilor pân la locul de comercializare / depozitare al produselor (la pia sau depozit).1 ± 7 7. Punctaje 0 .1. se aplica o corec ie a sumei totale a punctajelor. clima. hidrologie).6 ± 5 5.2.1 ± 15 15.5 .4-6 4 .

media se calculeaza dup aplicarea ponderilor în cadrul fiecarei parcele sau corp de proprietate. iar nota medie de bonitare a parcelei se calculeaz din suma notelor subparcelelor împ r it la num rul acestora (atunci când suprafe ele subparcelelor sunt egale). în care se calculeaz i mediile ponderate ale notelor de bonitare pentru fiecare parcel sau corp de proprietate care are num r cadastral se înscriu datelor primare de m suratori ale subparcelelor (pe planul cadastral care con ine si limitele unit ilor de sol). Pentru calcularea venitului net cadastral pe o parcela sau pe corpul de proprietate se calculeaz mai întâi venitul pe un punct mediu ce define te 178 . În formulare de lucru.diferite pentru care trebuie s li se calculeze num rul de puncte care dau nota de bonitare. clima.Pentru evaluarea anticipat pe o perioada îndelungat a produc iei i deci a venitului se calculeaz . venitul net cadastral bazat pe bonitarea cadastrala a terenurilor având în vedere factorii de baz : solul.5 Calculul venitului net cadastral Venitul net cadastral (VN) reprezint diferen a dintre valoarea produc iei globale (VPG) i valoarea total a cheltuielilor de produc ie (materiale i munc vie) (VCP) raportate la unitatea de suprafa . relieful terenului i regimul hidrologic. In final notele de bonitare medii atribuite parcelelor i/sau corpurilor de proprietate se înscriu in registrele cadastrale la rubricile special rezervate. Atunci când suprafe ele subparcelelor apar inând de unit i diferite de sol nu sunt egale. inclusiv a profitului dup realizarea productiei. 4. VN = VPG ± VCP Notiunea de venit net în agricultur este folosit pentru stabilirea gradului de eficien . dup criterii tiin ifice.

iar venitul net cadastral mediu la 1 ha raportat numai la parcele cu o anumit categorie de folosin folosin . raportat la întreaga suprafa a corpului de proprietate va rezulta din produsul dintre venitul mediu pe un punct si num rul de puncte aferente unui hectar. Aplicarea metodologiei de stabilire a venitului net cadastral necesit existen a cadastrului general.nota medie de bonitare (VNc) prin împ r irea valorii produc iei globale realizat pe suprafa (VPGc) la num rul total de puncte (NPc) al corpului de proprietate. VNc = VPGc / NPc Venitul net cadastral pentru un punct mediu aferent numai unei anumite categorii de folosin (VNf) va fi calculat cu rela ia: VNf = VPGf / NPf Venitul net cadastral mediu la 1 ha. iar cele de cartare pedologic sunt realizate numai par ial. In tara noastra lucrarile de cadastru general nu sunt finalizate.6 Venitul net cadastral si normele de venit agricol impozabile ca baza a impozitului pe venitul agricol Impozitul calculat pe venitul agricol luându-se ca baza venitul net cadastral constituie modalitatea cea mai echitabil fiind aplicat în rile din vestul Europei i în alte ri. Asta face ca prin Legea privind impozitul pe venitul agricol (Legea nr. 4. 34/1994) s se stabileasc ca impozitul s se calculeze nu pe baza venitului net cadastral ci pe baza unor norme de venit 179 va rezulta din produsul dintre venitul pe un punct raportat la suprafa a parcelei respective i num rul de puncte aferente acelei categorii de . i a cart rilor pedologice.

Sate.Sate A 50 45 40 . livezi. sta iuni urbane: turistice .re edin de comun 5. Cluj-Napoca Constan a.. Ia i.1997.12.218 /4. 1. sta iuni rurale: turistice . balneoclimaterice 4.B 39 35 31 27 23 21 C 30 27 24 21 18 15 D 23 21 19 17 15 13 180 . fie dupa metodologia aprobat de C. Metodologia pentru calcularea de c tre organele fiscale a impozitului agricol cu ajutorul normelor de venit agricol men ionate este stabilit prin instruc iunile emise de Ministerul Finan elor.G.54/31 03. p uni i fâne e (anex la Legea nr. 4. nr.Ora e.O. 34/1994).O. nr. Gala i. Categoria de localitate si amplasamentul in cadrul localitatii Categoria localitatii 012345 0.7 Bonitarea cadastrala a terenurilor din intravilane ± Criteriile de stabilire a normelor-baz impozabil a imobilelor Evaluarea terenurilor se face fie dup criteriile publicate in M.. calculul notei medii de bonitare (indicele de ³punctare´) se determin dupa cum urmeaz : 1. balneoclimaterice 3.Bucure ti.B.1992 partea 1.M. Conform criteriilor din M.stabilite pe cinci zone agrogeografice de fertilitate pentru categoria de folosin arabil i cinci zone de favorabilitate pentru categoriile de folosin : vii. Timi oara 2. Craiova.Municipii.Bra ov.

fundare indirect 1 181 . B ± central.Nota: A ± ultracentral. Dotarea tehnico . Caracteristici geotehnice ale terenurilor Caracteristici geotehnice ± terenuri fundare Punctaj Teren normal de fundare 8 Teren macroporic ± m suri speciale consolidare 1 Teren neconsolidat. umplutur .edilitar Categorie Punctaj Ap 5 Canalizare 4 Energie termic 3 Energie electric 3 Gaze naturale 3 Telefonie 2 4. Acces la c i i dot ri de transport Categorie Punctaj Transport rutier 6 Transport feroviar 5 Transport aerian 3 Transport fluvial 3 Transport maritim 3 3. D ± periferic 2. C ± median.

terenuri cu destina ie forestier .CAPITOLUL 5 PARTEA JURIDIC A CADASTRULUI GENERAL 5. 182 . iar terenurile care fac parte din domeniul public local. În func ie de destina ie.1 No iuni de drept funciar 5.1 Generalit i Fondul funciar al Romaniei este constituit din toate terenurile. au calitatea de posesori ori de inatori. de domeniul (public. Prin de in torii de terenuri se în eleg titularii dreptului de proprietate. municipiilor i jude elor. terenurile care apar in domeniului public fiind proprietatea statului. sau alte drepturi reale asupra acestora. de titlul pe baza c ruia sunt de inute. terenurile se împart în: y y y y y terenuri cu destina ie agricol .1. terenuri din intravilan terenuri cu destina ii speciale. Terenurile care fac parte din domeniul public na ional sunt în proprietatea exclusiv a statului. Proprietatea privat asupra terenurilor. respectiv. privat) din care fac parte. al altor drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile. Terenurile mentionate pot fi de inute de persoane fizice sau juridice. apar in comunelor. terenuri aflate permanent sub ape. ora elor. Domeniul public este de interes na ional i local. poate avea ca titulari persoane fizice sau juridice. indiferent de destina ie.

care au intrat în proprietatea statului prin modurile prev zute de lege. lacurilor de interes public. care potrivit legii. fundurile apelor maritime interioare ale m rii teritoriale. municipiilor i jude elor sunt altele decât cele din domeniul public. porturi i aeroporturi. Terenurile din domeniul privat al statului i respectiv al comunelor. dac prin lege nu se dispune altfel.Terenurile din domeniul public na ional sunt administrate de c tre organele statului prev zute de lege. c i de comunica ii. monumentele. pie e. Terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil iar dreptul de proprietate asupra acestora este imprescriptibil. terenurile cu destina ie forestier . inclusiv plajele. i men ionate mai sus. iar cele din domeniul public de interes local sunt administrate de consiliile locale comunale. municipale. prin natura lor. or enesti. ansamblurile i siturile arheologice i istorice. Dreptul de proprietate asupra terenurilor i celelalte drepturi reale se înregistreaz în documentele cadastrului general i de publicitate imobiliar prev zute de lege. monumentele naturii. terenurile pentru nevoile ap r rii sau pentru alte folosin e militare. terenurile pentru rezerva ii naturale i parcuri na ionale. sau de c tre prefecturile jude ene. Apar in domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construc ii de interes public. 183 . re ele stradale i parcuri publice. dup caz. fiind supuse normelor juridice de drept comun. ora elor. albiile râurilor i fluviilor. rmurile M rii Negre. sunt de uz sau de interes public.

5.1.2 Dreptul de proprietate Potrivit Codului civil: "Proprietatea este dreptul pe care îl are cineva de a se bucura i a dispune de un lucru în mod exclusiv i absolut, îns în limitele determinate de lege". Pentru a putea constitui dreptul de proprietate, actele persoanei trebuie s fie recunoscute, sau s nu fie interzise de lege, deoarece un act contrar legii nu se poate constitui, i deci din punct de vedere juridic, exercitarea dreptului de proprietate nu poate avea loc. Dreptul subiectiv este o prerogativ a activi tii individuale, în virtutea c ruia subiectul unui raport juridic poate ac iona în limitele permise de lege. Drepturile civile ale persoanelor fizice i juridice, în raport cu sfera persoanelor obligate i în func ie de con inutul obliga iilor corespunz toare, sunt: - drepturi absolute; - drepturi relative. Drepturile absolute sunt cele c rora le corespunde obliga ia general negativ a tuturor persoanelor de a se ab ine de la înc lcarea lor, ca de exemplu: drepturile personale nepatrimoniale,cum sunt dreptul la nume, dreptul la integritatea persoanei, la onoare; drepturi ce deriv din raporturile de familie; drepturile de autor i inventator; dreptul de proprietate precum i celelalte drepturi reale. Drepturile relative sunt acele drepturi c rora le corespunde obliga ia uneia sau a unor persoane determinate, de a da, de a s vâr i sau de a se ab ine de la anumite acte sau fapte juridice. Aceste drepturi opereaz numai în privin a subiectului sau a subiectelor obligate fiind toate drepturile ce se nasc din contracte.
184

O alta clasificare a drepturilor se poate face dup con inutul lor economic, astfel: - drepturi patrimoniale; - drepturi nepatrimoniale. Drepturile patrimoniale sunt acele drepturi care au un con inut economic, oferind posibilitatea unei evalu ri b ne ti. Drepturile nepatrimoniale sunt acele drepturi care nu au un con inut economic, cum sunt cele legate de persoana omului. Drepturile patrimoniale se împart în: - drepturi reale; - drepturi de crean . Drepturile reale sunt acele drepturi patrimoniale pe care titularii lor le exercita direct asupra lucrurilor, f r concursul altor persoane. Drepturile reale se împart la rândul lor în: - drepturi reale principale; - drepturi reale accesorii. Din categoria drepturilor reale principale fac parte: dreptul de proprietare, dreptul de superficie, dreptul de uzufruct, uz i abita ie, dreptul de servitute. Din categoria drepturilor reale accesorii fac parte: ipoteca, privilegiile i amanetul. Sunt denumite drepturi reale accesorii deoarece servesc drept garan ie real unor drepturi de crean . Drepturile de creanta sunt acele drepturi patrimoniale în baza c rora subiectul activ numit creditor poate pretinde subiectului pasiv, numit debitor ca acesta s dea, sa fac sau s nu fac ceva prestabilit, de comun acord.

185

Drepturile civile ale persoanelor fizice i juridice sunt recunoscute i ocrotite atât de Constitu ie cât i de Codul civil, în scopul satisfacerii intereselor acestora în acord cu interesul general al statului. 5.1.3 Bunurile i circula ia lor In sens economic, prin cuvântul bun se desemneaza orice lucru util. Pentru ca un lucru sa devin bun, in sens juridic, trebuie s prezinte utilitate i s fie apt de apropiere. In sens juridic, prin cuvântul bun, sunt indicate lucruri care pot face în acela i timp obiectul unei apropieri individuale ori colective i care pot fi exprimate într-o valoare b neasc . Bunurile se clasifica dup trei criterii: - dup destina ia economic ; - dup însu iri fizice; - dup modul cum se înf ptuie te circula ia lor economic . Dupa destina ia economic bunurile pot fi: - mijloace de produc ie - obiecte de consum individual. Mijloacele de productie servesc în procesul de produc ie un timp mai îndelungat acestea fiind: p mântul, cl dirile destinate produc iei, ma inile, utilajele cu care se ac ioneaz asupra obiectului muncii. În aceasta clasificare se includ i obiecte ale muncii ca materia prim , combustibilul, etc. Obiectele de consum individual îndeplinesc nevoile materiale i culturale ale beneficiarilor: îmbr c minte, alimente, c r i, obiecte de uz casnic gospodaresc. Clasificarea bunurilor dup criteriul insusirilor fizice este:
186

- bunuri consumabile i bunuri neconsumabile; - bunuri fungibile i bunuri nefungibile; - bunuri certe i bunuri în genere; - bunuri divizibile i bunuri indivizibile; - bunuri principale i bunuri accesorii; - bunuri nemi c toare i bunuri mi c toare; - bunuri corporale i bunuri incorporale. Sunt consumabile bunurile care se consum la prima lor întrebuin are (alimente, combustibil, etc.) Sunt neconsumabile bunurile apte de întrebuin ri succesive, f r a se distruge material sau pierde juridic (cl diri, haine, mobil , etc.) Bunurile fungibile sunt cele care, aflate într-un raport de echivalen , se pot schimba unele cu altele, cu prilejul pl ii sau execut rii unei obliga ii (bilete de banc , moneda metalic , etc.). Fungibilitatea presupune un raport de echivalen între bunuri, în puterea c ruia acestea pot servi unul în locul altuia la îndeplinirea obliga iilor. Raportul de echivalen se stabile te prin cânt rire, num rare, m surare. Bunurile nefungibile sunt cele care având individualitate proprie, determinat de calit ile intrinseci, nu se pot înlocui unele cu altele pentru a libera pe debitor. Raportul de echivalen între asemenea bunuri lipse te, de exemplu, un tablou f cut de un pictor. Bunurile certe sunt cele care fiind determinate individual, se deosebesc de alte bunuri prin caracterele lor generice (o anumita cas ). Individualizarea bunurilor în genere nu se poate face decât prin cânt rire, num rare sau m surare. Importanta deosebirii bunurilor incerte i de genere se manifest în leg tur cu stabilirea momentului când se consider transmis proprietatea i cu problema riscului lucrului.
187

Daca bunul în genere nu a fost individualizat. în cazul c ruia bunurile indivizibile urmeaz s fie atribuite unui singur cop rtas. Aceast distinc ie prezint interes la partaj. Bunurile accesorii sunt legate prin destina ia lor economic de alte bunuri. în grupa c rora intr toate bunurile care au o a ezare fix i stabil . riscul r mâne asupra vânz torului.i piard valoarea economic (stofa. În categoria bunurilor nemi c toare prin obiectul la care se aplic intr . riscul trece asupra dobânditorului chiar din momentul stabilirii acestui raport juridic. dreptul de proprietate se transfer în principiu. executarea s poat fi cerut unui singur dintre codebitori. 188 . c rora sunt menite s le serveasca (telecomenda televizorului. o destina ie economic proprie i un regim juridic independent (imobilele. Bunurile principale au o existen de sine st t toare. prin simplul acord de voin al p r ilor. cl dirile. Bunurile nemi c toare. fiind indivizibil. Când obiectul raportului juridic este un corp cert.toata celellalte drepturi reale. din punct de vedere material sau intelectual. sunt: p mântul. alimentele). Într-o interpretare larg . Bunurile indivizibile odat împ r ite înlatura posibilitatea de a mai fi folosite (un animal). de ex. se pot împ r i.In cazul bunurilor incerte. pe când bunurile in genere sunt transmise în proprietatea dobânditorului numai în momentul în care a avut loc individualizarea lor. când obiectul obliga iei. arcu ul de la vioar ). uzufructul asupra bunurilor imobile. precum i în materia execut rii. când au ca obiect un imobil. servitu ile i ac iunile care tind la revendicarea unui imobil. Bunurile divizibile sunt cele care. în general ceea ce este legat de sol. f r ca prin aceasta s . din aceasta grup fac parte i: .).

crean ele imobiliare (când imobilul vândut nu este delimitat în momentul vânz rii i deci proprietatea nu a fost transferata asupra cump r torului.prin anticipa ie. numai imobilelor. . fie cu energie str in . In grupa bunurilor mobile prin anticipa ie intra bunurile imobile prin natura lor care. pierd caracterul lor imobiliar. în principiu. ac iunile posesorii. ac iunea în nulitate. care ramâne creditor imobiliar pân la delimitare). totu i fiind destinat a fi culeas .regimul publicit ii înstr in rilor i constituirii de drepturi reale este propriu. . Categoria bunurilor mi c toare prin determinarea legii este consacrat i con ine: drepturile reale mobiliare. Particularit ile ce deosebesc regimul juridic al bunurilor imobile de bunurile imobile sunt: .determinarea legii. In acest caz recolta devine mobil prin anticipa ie. ac iunea în rezolu iune i ac iunea în revocarea unei dona ii). 189 . nimic nu se opune ca prin conventie p r ile s o presupun astfel înainte de separare natural . precum i cele care tind s desfiin eze un act ce are ca obiect un lucru imobil (ac iunea în revendicare imobiliara. crean ele mobiliare i ac iunile mobiliare.ac iunile care urm resc valorificarea drepturilor reale imobiliare . Bunurile sunt mi c toare nu numai prin natura lor ci i prin: . ac iunea confesorie de servitute. pentru a satisface un interes determinat al proprietarului. Bunurile mi c toare nu au o astfel de a ezare fix i stabil putânduse mi ca dintrun loc în altul fie prin for a proprie. de i recolta înainte de a fi culeas nu este separat de fond. De pild ..

sunt supuse legii teritoriale. dar i în raport de valoarea acestuia. . fiecare din aceste garan ii reale fiind supus unor condi ii speciale i producând efecte deosebite. cu privire la imobile. o form concret .procedura execut rii silite cunoa te reguli deosebite pentru fiecare categorie de bunuri. .distinc ia bunurilor în imobile i mobile g se te interes i în ce prive te regulile din materia posesiunii. 190 . . este trecut în rândurile bunurilor corporale. competen a instantei de judecata e determinat de situa ia lui.. fondate pe aceast diviziune când este vorba de actele de dispozi ie.dac obiectul în litigiu este un bun imobil. precum i toate drepturile reale. În aceast categorie figureaz toate drepturile de crean . Uzucapiunea i ac iunile posesorii au ca obiect numai bunurile imobile. bunurile mobile putand fi obiect de gaj. Bunurile corporale au o existen material . iar dac este un bun mobil. apar inând persoanelor str ine.numai bunurile imobile pot face în principiu obiectul unei garan ii ipotecare. cu excep ia dreptului de proprietate. competen a apar ine instan ei de la domiciliul pârâtului.codul familiei con ine reguli diferite. Bunurile incorporale au o existen abstract adic nu au o forma material concret . conflictul legilor în spa iu se rezeolva în favoarea principiului personalit ii. . Numai bunurile corporale pot fi. revendicate. lizibil i c zând sub sim urile noastre (masa. care confundându-se cu obiectul asupra c ruia poart . casa). . in principiu. Interesul practic al acestei distinc ii se pune în leg tur cu domeniul de aplicare a ac iunii în revendicare.imobilele aflate în cuprinsul rii.

Dreptul de proprietate se dobândeste i se transmite prin: y y y y y y y y succesiune. prin legate. accesiune sau incorpora iune. prin ocupa iune. In normele juridice de drept civil sunt prev zute moduri generale i moduri specifice de dobândire a dreptului de proprietate care sunt prevazute în alte acte normative. prin lege. Dup întinderea dobândirii: 191 . din care . prin tradi iune.bunuri proprietate de stat . aflate în administrarea consiliilor locale. . iar proprietatea se mai dobândeste i prin: Criterii de clasificare a modurilor de dobândire a dreptului de proprietate A.bunuri in proprietate privat .4 Moduri de dobândire a dreptului de proprietate Sunt acele mijloace juridice cum sunt faptele i actele juridice de dobândire atât a dreptului de proprietate cât i a celorlalte drepturi reale. 5.Din punct de vedere al circula iei economice bunurile pot fi: . prin prescrip ie.1. o parte reprezint proprietate public de interes na ional. prin conven ie. proprietate public de interes local.

iar în cazul statului. b) fixarea pe fond a unor animale i zbur toare s lbatice. Moduri de dobândire între vii i moduri de dobândire pentru cauza de moarte. la lucrul sau. 1. Când aceste 192 . In acest din urm caz. B. albine. ad ugirile de p mânt r mân proprietarului la care s-au alipit. afar de cazul în care nu au fost revendicate în termen de un an de proprietarul fondului de la care s-au dezlipit. planta iile i lucr rile aflate pe un fond sunt ale proprietarului acelui fond.y y y universale. Accesiunea imobiliara artificiala. Toate construc iile. Accesiunea. C. în mod natural sau artificial. Moduri de dobândire originare A. erevendicarea este inprescriptivila (proprietatea public ). adic de animale care nu sunt nici cu totul salbatice nici cu totul domestice i tr iesc în libertate în fondul unde se stabilesc. Moduri originare i derivate. Accesiunea este dreptul în virtutea c ruia proprietarul dobândeste tot ceea ce se une te sau se încorporeaza. În aceste cazuri este vorba de porumbei. 2. care poate izvorî din: a) ad ugirile de teren provocate prin ac iunea apei sau prin avulsiune (ruperea unor mari por iuni de p mânt smulse brusc prin ac iunea apelor i alipite la alt proprietar). cu titlu universal. cu titlu particular. iepuri de cas . Accesiunea imobiliara natural .

caz in care lucrul nou apar ine proprietarului lucrului cel mai important dintre cele reunite. i se recunoa te acesteia dreptul de a fi desp gubit . Accesiunea mobiliara. B.30 de ani. s posede lucrul în timpul prev zut de lege. 2. Toate bunurile imobiliare pot fi dobândite prin uzucapiune. un termen dup implinirea c ruia se poate afirma despre prescriere.10 . Uzucapiunea Uzucapiunea sau prescrip ia achizitiv este un mod originar de dobândire a propriet ii imobiliare prin efectul unei posesiuni prelungite. simpla posesie a bunului mobil s-a considerat c valoreaz titlu de proprietate. alta decât prorpietarul. cu obliga ia de ai desp gubi pe proprietarul lucrului cel mai pu in important. cu excep ia acelora scoase din circuitul civil general (bunurile proprietate public ). Acest mod de dobândire a propriet ii intervine atunci când lucrurile mobile apar in la doi proprietari diferi i. 3. cuvântul prescrip ie înseamna o perioad de timp. 1b.20 ani.lucr ri sunt efectuate de o persoana. Condi iile uzucapiunii sunt: 1a. când posesorul posed un bun imobil pe baza unui just titlu i 193 i nu posed pe baza . f r s fie trebuin a de vreo curgere de timp. iar prin unirea lucrurilor ia na tere un lucru mobil nou. 1. . 1c. În sens juridic. posesiunea s fie util . posesorul s posede cu voin a de a fi proprietar. C. chiar când posesorul este de rea credin unui just titlu. adic neviciat . Deci. Posesia de bun credin Lucrurile mi c toare se prescriu prin faptul posesiei lor. Termenul cerut pentru realizarea uzucapiunii este: .

Jonc iunea este posibil în urmatoarele trei situa ii: 3a. din care se va putea sc dea num rul de ani cât a posedat autorul s u de bun credin . dac posesorul actual este de rea credin . posesiunea actual este de aceea i natur cu cea anterioar . Întreruperea prescrip iei achizitive const în apari ia unui fapt care înl tur 194 . buna credin se cere a exista numai în momentul trasmiterii imobilului i aceasta se prezum totdeauna. iar restul de timp în alt jude . 3b. Ea consta în credin a posesorului c cel de la care a dobândit imobilul avea toate însu irirle cerute de lege spre a-i putea transmite proprietatea.este de bun credin . un an de prezen valoreaza doi ani de absen . dona ia. sarcina probei releicredin e incumb adversarului. dac posesorul actual este de bun credin . 3c. Hot rârea judec toreasc serve te ca just titlu când are un caracter atributiv de drepturi (ordonan a de adjudecare). Pentru a completa prescrip ia posesorul poate sa uneasc posesiunea sa cu cea a autorului s u. Orice act juridic translativ de proprietate precum vânzarea. Termenul va fi de 10 ani în prima ipoteza i de 20 de ani în a doua situa ie.. In materia uzucapiunii. 3. Calculul termenului uzucapiunii de 10-20 ani se face in func ie de faptul dac adevaratul proprietar locuie te sau nu în circumscrip ia aceluia i tribunal în care se afl lucrul nemi cator. iar autorul s u este de bun credinta termenul prescriptiei nu va putea fi decât de 30 de ani. Atunci cand proprietarul ar locui o parte din timp în acela i jude . Buna-credin este în aceast materie un element distinct de just titlu. 4. iar autorul s u de rea credin . când eman de la altul decât adev ratul proprietar constituie un just titlu. etc.

în care caz titularul înscris în cartea funciar . Moduri derivate de dobândire a propriet ii. dobânde te un drept inatacabil dup o posesiune de 10 ani. Dezmembr mintele dreptului de proprietate. cel mai important este dreptul de proprietate. 5. când proprietarul înscris în cartea funciar fiind decedat. 6. f când inutil timpul ce sa scurs. când s-a facut înt bularea unui drept pe baza unui titlu nevalabil. dac partea este de bun credin în momentul înt bul rii.permanenta posesiunii i în ac iunea proprietarului. opre te cursul prescrip iei pe timpul cât dureaz . f când ineficace posesiunea realizat pe timpul cât dureaz cauza care a provocat suspendarea. socoti i dup decesul acelui proprietar. Principii generale Dintre drepturile reale principale. f r îns a terge pentru trecut. Efectele suspendarii constau în aceea c împiedic vremelnic curgerea prescrip iei. Suspendarea prescrip iei achizitive. D. întrucât confer titularului s u deplin tatea puterilor incluse în cele trei atribute: 195 . chiar din ziua în care a început s posede. Efectele uzucapiunii. 6b. o persoana posed cu bun credin un imobil timp de 20 de ani. În sistemul de carte funciara uzucapiunea este admis în urmatoarele situa ii: 6a. Efectul cel mai important al uzucapiunii este de a transforma pe posesor în proprietar cu efect retroactiv. Uzucapiunea produce efectele în acest sistem numai de la data când dreptul dobândit prin uzucapiune s-a înscris în favoarea persoanei în temeiul unei hot râri judecatore ti.

. dreptul de abita ie. dreptul de uzufruct i dreptul de servitute. planta iei sau lucr rii ce se afla pe un teren.o parte din dezmembr minte sunt recunoscute unei persoane determinate i dispar odata cu aceasta. având particularit ile sale proprii. Dreptul de superficie Dreptul de superficie const în dreptul de proprietar pe care îl are o persoana. Dezmembramintele dreptului de proprietate sunt: dreptul de superficie.folosin a. prin acte juridice cu titlu oneros sau gratuit. planta ia sau orice alt lucrare. care apar ine unui alt proprietar. Superficiarul exercit asupra construc iei sau a planta iei atributele dreptului de proprietate.dispozi ia.alt parte sunt create în beneficiul proprietarului unui lucru (servitu i) acestea existând în interesul fondului (servitu ile reale). Dezmembr mintele sunt compatibile numai cu dreptul de proprietate privat i nu cu dreptul de proprietate public . precum i în dreptul de folosin asupra terenului pe care se g se te construc ia. Modul de dobândire a dreptului de superficie.posesia. dreptul de uz.. 196 . A. Dreptul de superficie este un drept real prin specificul s u. . asupra construc iei. Dezmembr mintele dreptului de proprietate se împart în dou categorii: . . denumita superficiar. Dreptul de superficie se poate dobândi: a.

f. Dreptul de uz Dreptul de uz este un drept de uzufruct mai restrâns. prin uzucapiune în acelea i condi ii cu dreptul de proprietate. poate purta asupra tuturor construc iilor. de care este distinct. privilegii imobiliare i ipoteci. Caracterele dreptului de superficie sunt: a. poate fi grevat cu sarcini în m sura compatibilit ii acestora cu con inutul propriu al dreptului de superficie precum: uzufruct. B. este un drept real imobiliar. abita ie. e. b. d. planta iilor sau lucr rilor aflate pe teren. Uzuarul nu poate vinde sau închiria dreptul s u de folosin Dreptul de abita ie i nu poate greva cu sarcini dreptul s u de uz. fiind în acest caz complet. este un drept real perpetuu. care d putin a titularului s u de a se folosi de bunul altuia i chiar de a culege o parte din fructe în limita trebuin elor uzuarului i a familiei sale. servitu i. fiindc nu poate purta decât asupra lucrurilor nemi catoare. acest drept este suprapus dreptului de proprietate asupra terenului. dar poate purta i asupra unei p r i din aceste. c ci nu este vorba de indiviziune. Aceasta înseamn c nu se poate pune niciodat problema împ r irii. 197 . ci de propriet i distincte. c nd este incomplet. c. nu se stinge prin neuz timp de 30 de ani. situa ie care d inuie în condi iile stabilite prin actul de constituire a dreptului de superficie.b. proprietarul terenului nu poate cere încetarea situa iei create prin constituirea dreptului de superficie.

a c rui durata este marginit la via a uzufructuarului. d.prin contract. îl exercit cel mult pân la încetarea sa din via asupra unor bunuri apar inând altei persoane denumit nud proprietar. c. cu îndatorirea de a le înapoia în aceea i cantitate. . Acestui drept i se aplic acelea i reguli ca i dreptului de uz. b. mobil sau imobil. comporta dou atribute: posesia i folosin a. este un drept cesibil. 198 . În prezent .Abita ia este un drept real de uz aplicat la casa de locuit. este un drept real. 2. Dreptul de abitatie este strict personal ce nu poate fi cedat i ipotecat altei persoane. În situa ia în care uzufructul este constituit asupra unor bunuri consumabile.prin uzucapiune (prescrip ie achizitiv ). Dac casa este prea mare pentru nevoile sale. 526 cod civil).prin testament. uzufructul se poate constitui prin voin a omului i anume: . . denumit uzufructuar. cu obliga ia de a-i conserva substan a. este un drept de folosin . calitate i valoare sau pre ul lor la sfâr itul uzufructului (art. este un drept temporar. Dreptul de uzufruct Uzufructul este un drept real de folosin pe care o persoan . Modurile de constituire ale uzufructului Uzufructul se poate constitui asupra oric rui bun. ori chiar asupra unei crean e. e. 1. mobiliar sau imobiliar. titularul dreptului de abita ie are dreptul s inchirieze o parte din aceasta. uzufructuatorul are dreptul de a dispune de ele. Caracterele uzufructului: a.

titularul s u are la îndemân : . . . 199 i . cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. Uzufructul va putea fi constituit prin testament i asupra unei cote p r i din mo tenire.constituirea indirecta. civile. folosin a lucrului. prin acte de înstr inare. pe cale de reten ie. e) Pentru ap rarea dreptului de uzufruct. b) Dreptul de a culege fructele se întinde asupra tuturor fructelor: naturale. industriale. c) Uzufructuarul poate s cedeze. Drepturile i obliga iile uzufructuarului. 3. b) Dobândirea uzufructului prin testament este frecvent întalnit în practic se poate manifesta în doua forme: .ac iunea în gr nituire.ac iunea petitorie.ac iunea personal .constituirea direct .a) Dobândirea uzufructului prin contract se poat înf ptui prin înstr inare i prin reten ie.ac iunile posesorii. avându-se în vedere principiul c prescrip ia achizitiv se aplic tuturor drepturilor reale. . d) Uzufructuarul poate sa constituie un drept de ipoteca sau de gaj asupra dreptului s u de uzufruct. . c) Dobandirea uzufructului prin uzucapiune nu este prevazut în temeiul unor dispozi ii legale. Drepturi: a) Dreptul de a se folosi de lucru a a cum s-ar folosi propietarul însu i. Ea este posibil prin analogie.

f) de a pl ti cheltuielile de judecat rezultate. Obliga ii: a) uzufructuarul are obliga ia de a întocmi inventarul lucrurilor mobile i acte din care s rezulte starea în care se afl acestea. din litigiile purtând asupra dreptului s u de folosin . De aceea nudul proprietar va putea: a) s înstr ineze i s greveze cu sarcini dreptul s u de nud proprietate. ci numai în m sura în care folosin a lui i s-ar g si în indiviziune cu al i coindivizari.uzufructuarului i se recunoa te i dreptul de a provoca partajul dreptului primit în uzufruct dac acesta se g se te în indiviziune. Drepturi: Lipsit provizoriu de puterea de a uza i de a culege fructele lucrului s u. 4.. e) s pl teasc sarcinile anuale i contribu iile care sunt considerate sarcini ale fructelor. g) de a restitui lucrul nudului proprietar la încetarea uzufructului. c) uzufructuarul este obligat s se foloseasc de lucru ca un bun proprietar i s -i conserve substan a r spunzând de stric ciunile cauzate lucrului din vina sau neglijen a sa. Drepturile i obliga iile nudului proprietar. d) de a nu schimba destina ia lucrului. 200 . b) uzufructuarul este obligat s dea cau iune. f r v t marea dreptului de folosin cuvenit uzufructuarului. îns f r a pune în discu ie dreptul de proprietate. în principiu. proprietarul continu s aib putin a de a dispune de bunul s u.

b) sa perceapa produsele lucrului. care îi apar ine întotdeauna lui. adic prin întrunirea asupra aceleia i persoane a calit ii de nud proprietar i de uzufructuar. b) Uzufructuarul i nudul proprietar procedeaz la lichidarea raporturilor de obliga ii i sarcini reciproc n scute din uzufructul stins. 5. care nu poate fi socotit drept o simpla sarcina a folosin ei. ac iunile posesorii. b) Prin expirarea termenului. întrucat acestea intra în no iunea de capital. precum: ac iunea în revendicare. 558 cc). rezolu iune). Modurile de stingere a uzufructului. d) s intenteze toate ac iunile prin care se ap r dreptul s u de proprietate. Stingerea dreptului de uzufruct are drept consecin : a) Uzufructuarul înceteaz de a mai folosi lucrul pe care are obliga ia de a-l restitui. 201 . e) Prin renun are la uzufruct. b) s garanteze pe uzufructuar împotriva oricarei evic iuni. Dreptul de uzufruct se stinge prin: a) Moartea uzufructuarului. g) Prin dec dere pentru abuz de folosin (art. d) Prin consolidare. Obliga ii: a) de a nu v t ma prin fapta sa sau în alt fel drepturile uzufructuarului. f) Prin prescrip ia achizitiv îndeplinit de un ter . etc. revocare. c) Prin totala desfiin are a lucrului asupra c ruia poart uzufructul. h) Prin desfiin area dreptului de proprietate al constitutorului sau a însu i dreptului de uzufruct (anulare. ca de exemplu refacerea total sau par iala a lucrului. In principiu restituirea se va face în natur . ac iunea în gr nituire. c) s fac toate repara iile mari.

Caracterele dreptului de servitute: a) Servitutea este un drept real imobiliar. c) Servitutea este un drept accesoriu. deoarece. numit fond servant sau aservit. . e) Servitutea este un drept indivizibil. Servitu ile se împart în: . o anumita sarcin în favoarea altui fond. înstr inat . având rostul s completeze utilitatea fondului dominant. urm rit sau ipotecat decât o dat cu fondul dominant.Dreptul de servitute Dreptul de servitute este un drept real în virtutea c ruia se impune unui fond. nu ar putea s . B. 202 . Clasificarea servitu ilor. Servitutea nu poate fi cedat . care apar ine altei persoane decât aceea ce de ine fondul aservit.i îndeplineasc aceast func ie decât dac va dura cât dreptul de proprietate însu i. ca o consecin a caracterului s u accesoriu. pentru c poart numai asupra unui lucru nemi c tor prin natura lui.naturale. pentru constituirea sau stingerea servitu ii se cere consim mântul tuturor coproprietarilor. numit fond dominant.legale. A. d) Servitutea este un drept perpetuu. b) Servitutea presupune existen a a doua fonduri: aceast formulare trebuie în eleas în sensul c servitutea este constituit în profitul unui fond i inând seama de utilitatea acestuia. Aceasta înseamn c dac unul sau fiecare dintre cele doua imobile apar ine mai multor coproprietari.

cum ar fi servitutea de vedere. între care se poate men iona servitutea de p storit. de exemplu serve te de trecere pe o poteca.necontinue. .servitutile stabilite prin destina ia proprietarului. servitu ile continue i aparente sunt singurele care justific un interes practic deosebit întrucât: 203 . b) Servitu ile legale sunt cele stabilite de lege. Situa ia special a fondurilor face ca uneori.servitu i neaparente. Dup modul lor de exercitare.servitu ile stabilite prin uzucapiune. Esen ial în aceast clasificare este interven ia sau neinterven ia unor acte succesive din parte proprietarului fondului dominant. servitu ile se grupeaza în: . c) servitu i necontinue i aparente.servitu i aparente. Dupa obiectul lor.continue. C. . d) servitu i necontinue i neaparente.servitu ile stabilite prin act juridic. . . servitu ile se împart în: a) Servitu i pozitive. Dintre acestea. a) Servitu ile naturale sunt acelea care rezult din situa ia natural a fondurilor. O alta clasificare const în: . b) servitu i continue i neaparente..conven ionale. cum sunt în general servitu ile negative. c) Servitu ile stabilite prin fapta omului formeaz o a treia categorie. servitu ile s poat fi grupate în: a) servitu i continue i aparente. b) Servitu i negative. în care intr : .

.titularul fondului aservit poate pretinde desp gubiri de la titularul fondului dominant. .proprietarul fondului dominant care are dreptul de a efectua. proprietarul fondului dominant are dreptul i la aceast servitute accesorie. pentru a se elibera de obliga ia de a suporta cheltuielile impuse prin titlu pentru necesitatea p str rii i exercit rii servitu ii. 204 .titularul fondului aservit poate renun a la imobil în favoarea titularului fondului dominant. fiindu-i interzis s fac vreo schimbare d un toare primului fond.s dispun de dreptul s u f r a impiedica în vreun fel exercitarea lini tita a servitu ii de c tre titularul fondului dominant.. Proprietarul fondului aservit are obliga ia de a nu face nimic prin care ar leza folosin a normala a servitu ii. Drepturile i obliga iile care decurg din servitute.neîntrebuin area lor nu duce la stingerea lor decât în cazul în care ar exista un act contrar folosirii lor. pe cheltuiala sa lucr rile necesare pe fondul aservit. cum ar fi desfiin area ferestrei în cazul servitu ii de vedere. . .situa ia în care exercitarea unei servitu i principale impune cu necesitate i o servitute accesorie. Drepturile proprietarului fondului aservit sunt: .pot fi dobândite prin uzucapiune. Drepturile i obliga iile proprietarului fondului aservit i ale titularului servitutii. Titularul servitu ii nu poate exercita servitutea decât potrivit titlului.sunt susceptibile de o adevarat posesiune. . E. Se pot folosi de dreptul de servitute: . D.

caz în care proprietatea asupra acestora apar ine statului. 135 din Constitu ie. calea de acces nu poate fi închis îngustat . Terenurile ce apar in domeniului public pot fi de interes na ional. municipiilor sau jude elor. când fondul dominant i fondul aservit se reunesc în mâinile aceluia i prorpietar. sau de interes local. de asemenea în regim de drept public. apar ine comunelor.1. indiferent c neuzul s-ar datora unei imposibilit i materiale de a o exercita. Administrarea domeniului de interes public na ional se face de c tre organele prev zute de lege. iar administrarea 205 . statul ocrote te proprietatea public i privat .5 Regimul juridic al dreptului de proprietate Potrivit art. c) prin confuziune. 5. Stingerea servitu ilor. constituirea sau restituirea terenurilor în condi iile legii. d) prin pierderea materiala (distrugerea) sau juridic (trecera în proprietatea public prin expropriere) a fondului aservit. F. caz în care proprietatea. de a se bucura i de a dispune de p mânt în mod exclusiv i absolut. Servitu ile se sting: i nici a) prin împlinirea termenului sau condi iei stabilite în titlu de constituire. îns în limitele determinate de lege. Proprietatea asupra p mântului reprezinta dreptul celor îndrept iti la reconstituirea. Proprietatea de stat asupra terenurilor este public sau privat . b) prin neuzul pe timp de 30 de ani. ora elor.În cazul unei servitu i de trecere.

proprietarul se poate bucura de toate atributele dreptului s u de proprietate (posesia. potrivit c ruia dreptul de proprietate în toate formele sale este ocrotit de stat. dup caz. Domeniul privat al statului este supus dispozi iilor de drept comun. 206 . proprietatea privat asupra terenurilor asigur titularului acestui drept libertatea de a se bucura de toate drepturile prev zute de normele juridice de drept comun cu privire la modalit ile i mijloacele de exercitare a atributelor dreptului de proprietate. dac prin lege nu se prevede altfel. cu respectarea actelor normative în vigoare. Dreptul de proprietate privat al persoanelor fizice asupra p mântului este ocrotit de lege i este supus liber circuitului civil. A adar. dup o dreapta i prealabil desp gubire.domeniului public de interes local se face de c tre consiliile locale sau. municipiilor i al jude elor este alc tuit din terenuri. iar dreptul de proprietate asupra acestora este imprescriptibil. potrivit legii. aceste terenuri vor putea face parte din circuitul civil general. În ceea ce prive te dreptul de proprietate asupra terenurilor din intravilan. de c tre prefecturi. 135 din Constitutie. folosin a i dispozi ia). altele decât cele aflate în domeniul public al statului de interes na ional i local. Domeniul privat al statului i respectiv al comunelor. O data cu înf ptuirea privatiz rii. în tot sau în parte se poate face numai pentru cauza de utilitate publica. Prin terenurile din domeniul public intelegem terenurile afectate unei utilit i publice. ora elor. Referindu-ne la prevederile art. Terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil. aflate sau intrate în proprietatea lor prin c ile i modalit ile prev zute de lege. se precizeaz c exproprierea de imobile. dup ob inerea titlurilor de proprietate sau numai a proceselor verbale de punere în posesie. prin hot râre judec toreasc .

Dupa împlinirea acestui termen. încheiate în forma autentica. dreptul de preemp iune pentru coproprietari sau proprietarii vecini se consider stins.6 Circula ia juridic a terenurilor Terenurile proprietate public de interes na ional sau de interes local nu pot fi înstr inate acestea fiind scoase din circuitul civil. 1/2000. Înainte de a fi vândut.1. 207 .5. Actul de v nzarecumparare încheiat cu încalcarea dreptului de preemp iune este anulabil. indiferent de întinderea suprafe ei. terenul din extravilan. Aceasta presupune c terenurile proprietate privat pot fi dobândite i înstr inate prin oricare din modurile stabilite de normele dreptului comun. Terenurile situate în intravilan pot fi înstr inate. prin acte juridice între vii. Titularii dreptului de preemp iune sunt obliga i s se pronun e asupra exercit rii acestuia în termen de 30 de zile de la data primirii comunic rii. încheiate în form autentic . Terenurile proprietate privat . 18/1991 si nr. Terenurile situate în extravilan pot fi înstrainate prin acte juridice între vii. dar cu respectarea unor dispozi ii prohibitive din Legea nr. Terenurile agricole din extravilan nu pot face obiectul unei execut ri silite sau voluntare decât în cazurile prevazute de lege. Schimbul de terenuri între persoane juridice care au în administrare terenuri asupra c rora statul are majoritatea ac iunilor sau între acestea i persoanele fizice se face numai cu avizul Ministerului Agriculturii i Alimenta iei sau al Ministerului Mediului. dupa caz. indiferent de proprietarul lor. sunt i r mân in circuitul civil. proprietarul acestuia este obligat s încuno tiin eze în scris celor în drept. Persoanele fizice pot efectua schimburi de terenuri prin acordul acestora i prin act autentic.

fiecare teren dobânde te situa ia juridic a terenului pe care îl înlocuie te. cu respectarea drepturilor reale. ar tându-se totodat coala funciar în care s-a înscris dreptul de superficie ca un corp funciar de sine st t tor. care are înscris un drept tabular asupra imobilului. Radierea unei servitu i. Drepturile tabulare care se înscriu în cartea funciara Dreptul de superficie se înscrie in folosul titularului in partea a treia a c r ii funciare de proprietate.2. se va alc tui un corp funciar din parcela sau numai din partea de parcela. Imobilul asupra c ruia s-a constituit dreptul de superficie. se înscrie cu acela i num r de parcel înso it de un indice. dac paguba pricinuit prin radiere ar fi neînsemnat . Dreptul la 208 . devenind opozabile prin operarea în documentele cadastrale aflate la aceste institu ii. dup ascultarea p r ilor. a dreptului de proprietate. Geodezie i Cartografie în prezenta p r ilor interesate. convenit proprietarului ipotecat. În cazul în care dreptul de superficie se constituie pe una din parcelele care alc tuiesc în corpul funciar sau pe o parte dintr-o astfel de parcel . Servitutea va fi ar tata i în cartea funciara a fondului dominant. constituit în folosul unui imobil. Punerea in posesie se face de catre Oficiul Jude ean de Cadastru. grevat cu dreptul de superficie. Dreptul de servitute. Dac ipoteca s-a constituit asupra unui etaj sau apartament. 5. cât i asupra p r ii comune indivize. biroul c r ilor funciare poate dispune radierea dreptului de servitute. uzul i abita ia au drept obiect numai o parte dintr-o parcel . ea va fi înscris atât asupra acestora. uz si abita ie In situa iile în care servitutea. uzufructul. aceasta se va ar ta printr-o schi f cut de pe plan. se va putea face numai cu învoirea ter ului. Dreptul de ipotec Ipoteca se poate înscrie numai asupra unui corp funciar. în întregul s u sau asupra p r ii unui coproprietar. uzufruct. Chiar f r aceasta învoire.Prin schimburile efectuate.

În situa ia în care suma crean ei este determinat printr-o sum maxim ar tat în înscrisul de constituire. rentele sau celelalte presta ii periodice. rentele sau alte presta ii periodice. Deosebit de cazurile men ionate mai sus. vor avea rangul ipotecii. Cheltuielile de judecat i urm rire vor avea rangul dreptului de ipotec . În cazul cop rta ilor care solicit înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilelor cât i în cazul 209 . dobânzile. datorate pe ultimii trei ani. înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului care este obiectul lucr rii contractate. Dobânzile conven ionale i legale. ori nu a fost primit în întregime. dreptul de ipoteca legal pentru garantarea pre ului datorat. dreptul la ipotec se va înscrie pentru aceast sum . se înscrie din oficiu. Dac vânzarea a fost rezolvat . pân la suma maxim înscris pentru asigurarea lor. În cazul în care din înscrisul doveditor al vânz rii se invedereaz c pre ul nu a fost pl tit. în temeiul înscrisului original doveditor al contractului încheiat cu titularul înscris în cartea funciar .ipoteca se înscrie pentru o anumit sum de bani ar tându-se câtimea dobânzii. Arhitec ii. în temeiul inscrisului original de imparteala si a copiei legalizate a chemarii in garan ie. sc zute dup notare. în folosul vânz torului. pentru garantarea crean ei rezultând din evic iune. Dac urm rirea crean ei ipotecare s-a notat în cartea funciar . pentru garantarea pre ului acestor lucr ri. acest drept se va radia din oficiu. înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilelor ce ceilal i cop rta i au dobândit prin efectul împ r elii. Ipoteca legala pentru garantarea pre ului datorat de cop rta ul adjudec tor al imobilului supus împ r elii. Procedura men ionata mai sus se aplic prin asem nare în caz de schimb sau împ r eal pentru diferen a de valoare datorat în bani. vor avea rangul ipotecii. cop rta ul va putea cere. antreprenorii i mai tri vor putea cere. se va înscrie în temeiul încheierii instan ei de adjudecare.

justificarea înscrierii se poate face atât timp cât nu s-a notat în cartea funciar cererea de radiere a acestei înscrieri. prin care s-a încuviin at înscrierea provizorie.radierea înscrierii provizorii se poate cere de cel interesat. cel ce a cerut înscrierea trebuie s prezinte biroului c r ilor funciare o copie legalizat de pe hot rârea instan ei. pentru garantarea pre ului lucr rii se va putea cere radierea înscrierii provizorii numai dac au trecut trei luni de la predarea lucr rii. Biroul c r ilor funciare va putea acorda prelungirea acestui termen de justificare. . In cazul arhitec ilor.in acest caz. în untrul termenului de 15 zile.dac termenul de justificare nu era împlinit. dac cel inscris provizoriu a f cut cerere de prelungire. despre care s-a men ionat mai sus. despre care se va men iona în cererea de înscriere. 210 . pentru a fi notat . antreprenorilor i mai trilor care solicita inscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului. pentru o suma maxim . numai dac au trecut 15 zile de la înmânarea încheierii. când o va respinge din oficiu: . antreprenorilor i mai trilor care au solicitat înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului care este obiectul lucr rii. afar de urm toarele cazuri. . Prelungirea se noteaza în cartea funciar . astfel: . biroul c r ilor funciare poate încuviin a înscrierea provizorie a ipotecii legale pentru suma aratat în înscrisul de împ r eala sau în contractul de antrepriz . Biroul c r ilor funciare se va pronun a asupra cererii de radiere dup ascultarea p r ilor.arhitec ilor. iar in lips . dac justificarea înscrierii urmeaz a se face în temeiul unei hot râri judec tore ti.

în temeiul înscrisului dovedind nova iunea. In situa ia în care crean a ipotecar a fost dat în gaj. Cesionarul poate cere în favoarea sa înscrierea ipotecii pe baza înscrisului de cesiune a crean ei. în temeiul hot rârii judecatore ti definitive prin care s-a pronun at asupra temeiniciei excep iilor invocate de debitorul cedat. Biroul de carte funciarî poate încuviin a în întregime sau în parte radierea dreptului de ipoteca sau notarea prev zut mai sus. În acest caz. notarea excep iilor pe care le-ar fi putut opune cedentul pentru cauze anterioare comunic rii încheierii i pe care în elege s le opun cesionarului. dac sunt întemeiate pe cauze anterioare datei când i s-a comunicat încheierea prin care s-a ordonat notarea gajului. Cel subrogat în drepturile creditorului ipotecar va putea cere înscrierea str mut rii dreptului de ipoteca în temeiul înscrisurilor ce dovedesc subroga ia. Debitorul cedat va putea cere în termen de o lun de la comunicarea încheierii prin care s-a ordonat înscrierea. se va face ar tarea despre aceast înscriere. 211 .. Dac înscrisul de ipotec cuprinde clauza la ordin sau la purt tor. dreptul la ipotec sau dreptul la gaj asupra crean ei ipotecar se va dobândi i va fi opozabil prin îns i str mutarea sau darea în gaj a titlului la ordin sau la purtator.dac înaintea cererii de radiere s-a notat în cartea funciar ac iunea în justificarea înscrierii provizorii sau în executarea obliga iei garantate prin înscrierea provizorie. debitorul va putea opune creditorului gajist excep iile ce le va avea împotriva creditorului sau. aceasta se va însrie cu rangul vechii ipoteci. În cazul în care ipoteca crean ei novate a fost rezervat pentru garantarea noii crean e. str mutarea ipotecii.

aceea i societate sau asocia ie devine persoan juridic .Rangul ipotecilor poate fi schimbat prin notarea priorit ii în temeiul învoielii f cute între creditorii ipotecilor al cîror rang se schimb . crean a ipotecar condi ionat reluându. Dac ulterior. în rang egal cu ipoteca al carei rang a fost cedat. dreptul adus ca aport se va înscrie pe numele persoanei juridice în temeiul unui certificat eliberat de grefa judec toriei în al c rui registru s-a f cut înscrierea persoanei juridice. aceast schimbare nu le va fi opozabil decât în m sura în care le era opozabil ipoteca al c rei rang a fost cedat. f cuta sub aceast condi ie. Drepturile reale sub condi ie suspensiv nu se vor putea înt bula sau înscrie provizoriu. Cele men ionate mai sus se pot aplica i în cazul în care titularul unei ipoteci. Dac aportul unui asociat const într-un drept tabular. 212 . acesta se va înscrie pe numele asocia ilor. nu s-a învoit la schimbare. creditorul care a dobândit rangul unei crean e sub condi ie. termenul extinctiv sau sarcina liberatorie se vor ar ta în cuprinsul înt bul rii sau înscrierii provizorii. Dac între ipotecile al c ror rang se schimb se g sesc i alte ipoteci sau drepturi ai c ror titulari n-au consim it la acordarea priorit ii. se va putea nota n cartea funciar .i rangul cedat. obliga ia de a str muta ori a greva. Condi ia rezolutorie. va putea renun a la folosul schimb rii de rang. În cazul în care imobilul este vândut la licita ie.

Lito.Proca Gh.Ienciu I. Tez de doctorat. Editura Technique et Vulgarisation.Barbier traducere în limba român Gh.B lan Gh.Gagea Gh..T. Editura ALL BECK. Institutului Politehnic . 2002 Cadastru funciar.Bendea V. îndrum tor pentru proiectul de an.M.Dragomir M.Bo R.Bendea V. 1964 Gh. Bucure ti. Editura militar .Palamariu I. Bucure ti. Bucure ti. I. din Cluj-Napoca.S.Bendea Gh. 973-655-242-X Unele contribu ii asupra automatiz rii tehnologiilor cadastrului urban. Litografia Institutului Politehnic din Cluj-Napoca.R dulescu TOPOGRAFIE.973-685-066-8 Îndrum tor pentru practic topografic .D.M.P dure M. Universitatea ³ 1 Decembrie 1918 ³ Alba Iulia.Rotaru L. Litografia Universit ii Petro ani.R dulescu Gh.N.B. 2002 Calcule topografice. E.R dulescu N. Paris.P dure G.Cri an Cadastru general. bucure ti. 1985 Istoria matematicii în evul mediu.B lan 213 din Cluj-Napoca. 1985 Îndrum tor pentru întocmirea proiectului de absolvire.T. Editura tiin ific . Litografia Institutului Politehnic Gh. Editura Matrix ROM.Iu kevici I.M. Universitatea ³ 1 Decembrie 1918 ³ Alba Iulia. 1963 Cadastru.P.R dulescu TOPOGRAFIE.B. 1972 M rturii geodezice.S. 2003 I. Lucr ri practice. P dure I. Probleme.P.Nicolaescu A. 1995 Managementul lucr rilor de cadastru. 1986 Topografie-teorie i practic . 2000. 2000 V.BIBLIOGRAFIE M.P dure M.N. 1983. Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti. Bucure ti.

note de curs.Tomoioag *** Cadastru.T.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL . LUCR RI. ISBN: 973-656-397-9. Institutul de Construc ii Bucure ti. 2003.Fân an Ghe. ISBN: 973-656-239-5. 2003. Cluj-Napoca.M. Editura Risoprint.R dulescu TOPOGRAFIE INGINEREASC . 2003.M.M. Editura Risoprint. Gh.R dulescu TOPOGRAFIE INGINEREASC . ISBN: 973-656-238-7.T. Risoprint. Gh.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL .T. 2002.T.M. Cluj-Napoca. Cluj-Napoca. 1990 Legisla ie în domeniul cadastrului. ISBN: 973-656-395-2. ClujNapoca. Editura C. ISBN: 973-656-240-9.Cosma Ghe.T. note de curs.M.T. Editura Risoprint. Gh.R dulescu TOPOGRAFIE INGINEREASC . Gh. îndrum tor de lucr ri.T.M. 2002. Cluj-Napoca. 2003 Gh. Cluj-Napoca. 1991 Gh.T. 2002.M. culegere de probleme. Editura Risoprint.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL I MINIER . culegere de probleme.R dulescu Risoprint.R dulescu TOPOGRAFIE GENERAL . Editura Situri specializate în domeniul cadastrului rezultate prin motorul de c utare Google 214 . Tipografia Universit ii Baia Mare. Gh. Editura MORO AN. ISBN: 973-656-396-0. îndrum tor de lucr ri.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful