Metode de rezolvare a problemelor Metoda figurativa Metoda figurativa consta in reprezentarea grafica a datelor sau marimilor care apar

in cazul unei probleme. Aceasta metoda are avantajul ca se intelege mai usor de catre scolar dependenta dintre marimile cunoscute si cele necunoscute ale problemei considerate. In aplicarea acestei metode se pot folosi diferite elemente grafice sau combinatii de elemente grafice. Dintre acestea enumeram: figuri geometrice: segmentul de dreapta (cel mai des folosit), triunghiul, dreptunghiul, patratul, cercul; elemente grafice simple: puncte, linii, ovale, cerculete; litere si combinatii de litere; desene care reprezinta actiunea problemei.

In continuare vom da cateva exemple de probleme care pot fi rezolvate cu metoda figurativa. 1. Reprezentarea prin desen. Problema: Ana are 5 mere. Fratele ei i-a mai dat 4 mere, iar sora ei inca 3 mere. Cate mere are Ana? Rezolvare

Fiind genul de problema care se rezolva la clasa I, pentru a reprezenta marimile (in cazul problemei considerate, merele), vom folosi desenul. Elevii vor afla, mai intai, prin numarare, cate mere a primit in total Ana de la fratele si sora ei: 4+3=7. Apoi vor afla cate mere are Ana in total:5+7=12. Raspunsul problemei: 12 mere. Aceasta problema putea fi facuta si direct, punand de prima data intrebarea din enuntul problemei: cate mere are Ana in total? La aceasta intrebare elevii ar fi numarat toate merele desenate si ar fi ajuns la raspunsul: 5+4+3=12 mere. 2. Utilizarea figurilor geometrice plane. Desi pot fi utilizate orice figuri geometrice plane (cercuri, patrate, dreptunghiuri etc.) cel mai folosit mod de reprezentare este cel ce foloseste segmentele de dreapta. In acest caz gasim mai multe tipuri de probleme. a. Aflarea a doua numere cand se cunosc suma si diferenta lor. Problema

Pentru a rezolva aceasta problema vom reprezenta cele doua numere prin segmente de dreapta. a. Pentru a afla cat reprezinta un segment. apoi numarul mai mare. Obtinem astfel: Am obtinut astfel doua segmente egale care adunate dau 16216p1522q suma 112. printr-un segment. Stim ca acesta este cu 17 mai mare decat primul. Mai stim din problema ca cele doua numere adunate dau suma 95. Vom reprezenta acest lucru in felul urmator: Pentru a determina cele doua numere. adunand la segment 17 unitati trebuie sa adunam aceeasi cantitate si la suma. Vom desena mai intai numarul mai mic. vom face impartirea: . Acest lucru il putem face in doua moduri: prin adunare sau prin scadere. Prin adunare Obs ervam ca daca numarului mic i-am aduna 17 unitati. Pentru a mentine insa egalitatea. Rezolvare. Sa se afle cele doua numere. atunci cele doua segmente obtinute ar fi egale. stiind ca unul este cu 17 mai mare decat celalalt.Suma a doua numere este 95. trebuie mai intai sa obtinem doua segmente la fel de mari. si ii vom adauga un segment suplimentar care va reprezenta cele 17 unitati ce reprezinta diferenta dintre numere. deci il vom desena astfel: facem un segment egal cu cel care reprezinta primul numar.

Al doilea numar este de trei ori mai mare decat celalalt. deci numarul mai mic are valoarea 39. deci numarul mai mare are valoarea 56. Aflarea a doua numere cand se cunosc suma si raportul lor. Cum numarul mai mare este cu 17 mai mare decat celalalt. Prin scadere. Cum numarul mai mic este cu 17 mai mic decat celalalt. atunci cele doua segmente obtinute ar fi egale. Obtinem astfel: Am obtinut astfel doua segmente egale care adunate dau 16216p1522q suma 78. Acesta este insa segmentul ce reprezenta numarul mai mic. b. Am obtinut astfel valorile celor doua numere: 39 si 56 b. Acesta este insa segmentul ce reprezenta numarul mai mare. Am obtinut astfel valorile celor doua numere: 39 si 56. scazand din segment 17 unitati trebuie sa scadem aceeasi cantitate si din suma.112:2=56. Pentru a afla cat reprezinta un segment. Care sunt cele doua numere? . Problema Suma a doua numere este 560. Pentru a mentine insa egalitatea. vom afla valoarea acestuia prin adunare: 39+17=56 (numarul cel mare). vom face impartirea: 78:2=39. Observam ca daca din numarul mare am scadea 17 unitati. vom afla valoarea acestuia prin scadere: 56-17=39 (numarul cel mic).

lungimea unui segment. apoi numarul mai mare.valoarea celui de-al doilea numar.Rezolvare. Cati ani are tatal? Cati ani are fiul? . printr-un segment. Cum al doilea numar este de trei ori mai mare decat celalalt. rezulta ca pentru a il reprezenta. Pentru a afla lungimea unui singur segment. Tot din desen se vede insa ca segmentul cu lungimea 140 reprezinta chiar primul numar. c. adica cu 24 de ani mai mult. cum stim ca el este de 3 ori mai mare ca primul. Pentru a afla cel de-al doilea numar. vom desena segmentul corespunzator primului numar de trei ori: Cunoastem suma celor doua numere. Pentru a rezolva aceasta problema vom reprezenta cele doua numere prin segmente de dreapta. Vom desena mai intai numarul mai mic (primul). va trebui sa facem inmultirea: 140*3=420 . deci desenul va fi: Din desen se observa ca avem 4 segmente de aceeasi lungime care impreuna dau suma 560. Problema Tatal are de 4 ori mai multi ani decat fiul. este suficient sa impartim suma 560 la numarul de segmente egale (4): 560:4=140 . Aflarea a doua numere cand se cunosc diferenta si raportul lor.

. Reprezentare schematica. Stim insa ca tatal are cu 24 de ani mai mult decat fiul. asa cum spune problema. de patru ori mai mare. Stiind ca in total sunt 11 capete si 34 de picioare. 3. Problema Intr-o curte sunt gaini si iepuri. Si de aceasta data vom reprezenta varstele tatului si fiului prin segmente de dreapta. Rezolvare. Varsta tatalui este de patru ori mai mare decat a fiului. rezulta ca 24 reprezinta valoarea a trei segmente egale adunate. iar a tatalui o vom desena. Vom desena mai intai varsta cea mai mica adica a fiului. Urmarind pe desen. Cunoscand valoarea unui segment. rezulta ca am aflat varsta fiului:8 ani. Valoarea unui singur segment va fi: 24:3=8.Rezolvare. sa se afle cate gaini si cati iepuri sunt. observam ca diferenta dintre cele doua segmente este data de: Cum toate segmentele desenate au aceeasi lungime. deci: 8*4=32 ani are tatal.

doua cate doua. Fiecare animale are cel putin cate doua picioare. Plusul de 12 picioare se datoreaza faptului ca unele animale (iepurii) nu au numai 2. care este insa completata cu o relatie intre marimile ce apar in ea.Cum in curte sunt 11 capete. Din acst motiv. sau probleme in care apare o singura situatie. Vom desena cele 11 animale prin 11 cerculete (ovale): Trebuie in continuare sa distribuim cele 34 de picioare. numaram cate animale cu 2 si cate cu 4 picioare avem. Acestea sunt problemele in care apar doua situatii distincte in care intervin aceleasi marimi. vom desena cate doua picioare fiecarui animal. Am distribuit astfel 2x11=22 picioare din totalul de 34. Obtinem: 6 animale cu patru picioare (iepuri) 5 animale cu doua picioare (gaini). Metoda comparatiei Metoda comparatiei este o metoda care ajuta la rezolvarea unui anumit tip de probleme. Au mai ramas in plus 34-22=12 picioare. Nu ne mai ramane decat sa distribuim pe desen cele doua picioare ramase. unele cu doua picioare (gainile) altele cu 4 picioare (iepurii). Dupa ce am distribuit restul de picioare. ci patru picioare. inseamna ca sunt de fapt 11 animale. .

..... observam ca in ambele situatii numarul fetelor este acelasi.. fiecare dintre cele doua randuri corespunzand uneia din cele doua situatii prezentate: 6 fete ......Problema 6 fete si 3 baieti aduna 33kg de zmeura............ 3 baieti ..... zmeura Privind datele problemei astfel scrise. iar 6 fete si 7 baieti aduna 53kg de zmeura.......... Astfel... 3 baieti . atunci un baiat va culege de 4 ori mai putin: 20kg:4=5 kg zmeura culege un baiat....... mai mare.... Diferenta care apare in ceea ce priveste cantitatea de zmeura culeasa este datorata numarului de baieti care in primul caz este mai mic iar in al doilea.... Vom scrie aceste date pe doua randuri. Daca 4 baieti culeg 20 kg zmeura.... Stim insa ca un baiat culege 5kg... Putem astfel concluziona ca diferenta de zmeura: 53kg-33kg=20kg zmeura este culeasa de 7-3=4 baieti.... Pentru aceasta alegem una dintre liniile de mai sus.. Mai ramane de aflat cate kg de zmeura culege o fata.... Raman restul de 33kg-15kg=18kg zmeura pe care le culeg cele 6 fete.. la astfel de probleme trebuie sa scriem datele problemei sub o forma care sa ne fie de ajutor. din cele 33 kg............. 7 baieti ... Cate kg aduna o fata si cate un baiat? In primul rand.... cei trei baieti culeg 5x3=15kg..... O fata va culege: . 33kg zmeura 6 fete .... Alegem: 6 fete ......... 33kg zmeura Aceasta linie ne spune ca 6 fete si 3 baieti culeg impreuna 33kg de zmeura.................. de preferinta cea cu valorile cele mai mici (nu este insa obligatoriu!).. 53kg...

..... 3 saci porumb ... Pentru a obtine un numar egal de saci de porumb este astfel suficient sa inmultim cu doi valorile de pe prima linie.................. in timp ce a doua linie va ramane nemodificata................ 610kg Cum numarul sacilor de porumb este de aceasta data acelasi in ambele situatii..... acum nici numarul sacilor de porumb nici cel al sacilor cu grau nu este acelasi in ambele situatii..................................... se poate observa ca numarul sacilor de porumb din a doua linie este dublu fata de numarul sacilor cu porumb din prima linie. 380kg 5 saci grau ... iar 5 saci cu grau si 6 saci cu porumb cantaresc 610kg. Daca 3 saci de grau cantaresc 150kg..... 3 saci porumb ...... Totusi. vom proceda in continuare exact ca la problema precedenta. rezulta ca un sac va cantari: 150kg:3=50kg (cantareste un sac cu grau)........................... Vom obtine ca diferenta de 760kg-610kg=150kg corespunde diferentei dintre numarul sacilor de grau: 8-5=3 saci de grau........... Obtinem: 4 saci grau. Problema 4 saci cu grau si 3 saci cu porumb cantaresc 380kg........ 6 saci porumb ..... 610kg adica 8 saci grau ......... Aceasta este: 4 saci grau ........................ 6 saci porumb .......... 6 saci porumb ........ 3 saci porumb ............................... Cat cantereste un sac cu grau? Dar unul cu porumb... 610kg Spre deosebire de problema precedenta. 760kg 5 saci grau .................. 380kg 5 saci grau .......... 6 saci porumb ... Rezolvare Vom proceda ca la problema anterioara si vom scrie datele problemei in mod convenabil: 4 saci grau ....... 380kg x2 .....18kg:6=3kg zmeura (culege o fata.................... Alegem acum linia cu cele mai mici valori......................

.... deci 3 saci cu porumb cantaresc 380kg-200kg=180kg................. Rezulta ca un sac cu porumb cantareste: 180kg:3=60kg (cantareste un sac cu porumb) Problema 3kg de cartofi si 4kg de morcovi costa 64000lei..... 64 000lei 2kg cartofi ... De aici deducem ca trebuie ca prima linie sa o inmultim cu 2 iar a doua cu 3.... 5kg morcovi ................... 66 000lei Observam ca nu ne aflam in nici una din situatiile anterioare. adica nici una dintre cele doua marimi (cartofi sau morcovi) nu are aceeasi valoare in ambele situatii si nici una dintre valorile marimilor nu este proportionala cu valoarea din cealalta situatie...........Cei 4 saci cu grau cantaresc 4x50kg=200kg........ 64 000lei 2kg cartofi ...................................... 5kg morcovi . 8 kg morcovi ... 4 kg morcovi ..... Cat costa 1kg de cartofi? Dar unul de morcovi? Rezolvare Scriem datele problemei pe doua linii: 3kg cartofi ........ 128 000lei 6kg cartofi .. vedem ca in prima linie avem 3kg iar in cea de-a doua.. 15kg morcovi ..... 66 000lei adica 6kg cartofi .. obtinand astfel in ambele cazuri 6kg cartofi: 3kg cartofi .. 2kg..... Daca dorim sa egalam numarul kilogramelor de cartofi..... 4 kg morcovi ............. In acest caz va trebui sa inmultim ambele linii cu anumite valori pentru a obtine fie acelasi numar de kg de cartofi fie de morcovi.... Diferenta 198000-128000=70000lei corespunde celor 15kg-8kg=7kg morcovi care sunt in plus in a doua linie............ 198 000lei Mai departe procedam ca mai inainte....... 2kg de cartofi si 5kg de morcovi costa 66000lei.. Rezulta ca un kg de morcovi costa: x2 x3 .

. in aplicarea acesteia se porneste de la o presupunere (eronata) functie pe care o facem in raport cu una dintre marimile pe care dorim sa le determinam.70000lei:7=10 000lei costa un kg de morcovi. ar insemna ca in total ar fi 30x2=60 camere (deoarece avem 30 apartamente). Aceste valori le vom compara cu datele reale si apoi vom gasi cu cat "am gresit" in presupunere. ca toate apartamentele ar avea exact 2 camere. deci cu 70-60=10 camere mai mult decat am obtinut in urma presupunerii facute... Asa cum indica si numele metodei. de exemplu... Ce se intampla in acest caz? Daca toate camerele ar avea 2 camere. presupune. Cate apartamente cu doua camere si cate cu trei camere sunt? Rezolvare In rezolvarea acestei probleme vom face o presupunere in legatura cu numarul de camere de fiecare tip care exista in bloc. 4 kg morcovi ... Va trebui sa distribuim acum cele 10 camere unora dintre apartamente... unele dintre ele avand cate trei.. Pentru exemplificare vom da cateva exemple de probleme ce se pot rezolva cu aceasta metoda. datorate ipotezei considerate. Incercam sa rezolvam problema in de presupunerea facuta si vom obtine niste valori in plus sau in minus. Stim insa ca in total sunt 70 camere... . de unde: 24 000: 4= 6 000 lei costa un kg de cartofi... Putem. 64 000lei Cele 4kg de morcovi costa impreuna 4kgx10000lei=40 000lei deci 3kg de cartofi vor costa 64 000-40 000=24 000 lei.. Problema Intr-un bloc cu 30 de apartamente cu doua si trei camere sunt in total 70 de camere...... Metoda falsei ipoteze Aceasta metoda se poate aplica unui mare numar de probleme.... atat timp cat problema considerata contine date proportionale. Alegem acum linia: 3kg cartofi ..... De unde rezulta aceasta diferenta? Din faptul ca nu toate apartamentele au 2 camere.

Diferenta s-ar fi datorat faptului ca unele dintre apartamente au nu 3. In acest caz. Problema 75kg de miere s-au turnat in 12 bidoane. unele fiind de mai mari. altele de 5kg. In acest caz am fi obtinut un numar de 30x3=90 de camere. Observatie In problema de mai sus am presupun la inceput ca toate apartamentele au 3 camere. cu 75kg-60kg-15kg mai mult. Rezulta ca in bloc sun 20 apartamente cu 2 camere si restul de 30-20=10 apartamente au trei camere. Diferenta de 15kg apare datorita faptului ca nu toate bidoanele au fost de 5kg. Cele 10 apartamente vor fi apartamentele cu trei camere iar restul de 3010=20 apartamente sunt apartamentele cu doua camere. Rezultatul este astfel: 10 apartamente cu 3 camere si 20 apartamente cu doua camere. Am fi putut sa presupunem ca toate apartamentele au 3 camere.Ne punem urmatoarea intrebare: cate camere trebuie sa mai adaugam unui apartament pentru a-l "transforma" din apartament cu doua camere in apartament cu trei camere? 3camere-2camere=1 camera. Stim insa ca au fost 75kg de miere. rezultand o diferenta de 90-70=20 camere. . ci numai 2 camere. unele de 8kg. Cum diferenta dintre numarul de camere intre cele doua tipuri de apartamente este 3-2=1 camera. Va trebui ca cele 10 camere sa le distribuim la 10:1=10 apartamente. ar insemna ca s-au turnat 12x5=60kg miere. Cate bidoane de fiecare fel au fost folosite? Rezolvare Vom presupune ca s-au folosit numai bidoane de 5kg. mai exact de 8kg. rezulta ca cele 20 de camere pe care trebuie sa le eliminam vor corespunde unui numar de 20:1=20 apartamente. Diferenta dintre capacitatea celor doua tipuri de bidoane este de 8kg5kg=3kg.

Problema poate parea mult mai dificila la o prima vedere. insa. cate triciclete si cate masinute au fost aduse. Problema Intr-un magazin au fost aduse 31 de bicilete. se mai cunoaste o relatie: faptul ca numarul masinutelor este de trei ori mai mare decat cel al biciletelor. de unde concluzionam ca avem 5 bidoane de 8kg. diferenta care se datoreaza faptului ca am considerat ca toate obiectele ar avea 3 roti.Va trebui astfel ca cele 15kg suplimentare sa le grupam in grupuri de 3kg. Vom avea 15:3=5 grupuri de cate trei kilograme. Putem deci considera un grup de 1 bicicleta si trei masini ca fiind o jucarie cu 2+3x4=14roti (o bicicleta are 2 roti iar trei masinute vor avea 3x4=12 roti). Restul de 12-5=7 reprezinta numarul bidoanelor de 5kg. tricilete si masinute. putem spune ca pentru fiecare bicicleta existenta avem si trei masini. Sa presupunem acum ca toate obiectele ar fi triciclete. Mai ramane astfel o diferenta de 105-93=12 roti. In afara de numarul total de obiecte si de numarul de roti. sa se determine cate biciclete. Ne vom folosi mai intai de aceasta informatie. Numarul masinutelor este de trei ori mai mare decat cel al biciletelor. In continuare vom analiza problema ca si cum am avea doua tipuri de obiecte: tricicletele si jucariile cu 14 roti. Va trebui acum sa "transformam" o parte din triciclete in . triciclete si masinute pentru copii. in timp ce unele au 14 roti. Stiind ca numarul total de roti este de 105. Trebuie. Din moment ce masinile sunt de trei ori mai numaroase decat biciletele. lucru necesar pentru "transformarea" bidoanelor de 5kg in bidoane de 8kg. Observatie Problema putea fi rezolvata si pornind de la presupunerea ca toate bidoanele ar fi fost de 8kg. ca din datele problemei sa transformam informatiile astfel incat problema sa semene cu cele rezolvate anterior. Rezolvare Observam ca de aceasta data avem trei tipuri de obiecte: bicilete. Rezulta ca s-au folosit 7 bidoane de 5kg si 5 bidoane de 8kg. In acest caz am obtine 31x3=93 roti.

Cate roti va trebui sa mai alocam pentru 4 triciclete ca sa facem transformarea? In primul rand trebuie sa vedem cate roti ar avea 4 triciclete impreuna: 3x4=12 roti. dar nu s-ar pastra numarul de jucarii: dintr-o tricicleta am obtine o bicicleta si trei masinute!!!! Este deci nevoie ca pentru transformare sa luam 4 triciclete la care sa le adaugam rotile necesare pentru a obtine din ele grupul de o bicicleta si trei masinute. Metoda mersului invers Asa cum spune si numele. Din rezultat vom scadea 21. adica vom ajunge la 3a-21 Rezultatul obtinut il triplam din nou si scadem 4. adica . Care este numarul considerat? Rezolvare Sa notam numarul considerat cu a. Daca. Obtinem astfel numarul 311. In prima etapa il triplam. de exemplu. Pentru a transforma. deci vom obtine 3a. am adauga 9 roti unei triciclete. Cum diferenta de roti care mai trebuia alocata este de 12. aceasta metoda se foloseste in cazul in care rezolvarea problemei se face pornind de la sfarsit catre inceput. Rezultatul astfel obtinut il triplam din nou si scadem din el 4. observam ca este nevoie sa adaugam inca 14-12=2roti.jucarii cu 14 roti. Trebuie insa sa facem acest lucru fara a modifica numarul total al jucariilor. am obtine un grup cu 14 roti. Rezulta ca am obtinut in total 6 biciclete. 3x6=18 masinute si restul de 31-6-18=7 triciclete care au fost aduse la magazin. inseamna ca putem transforma 12:2=6 grupuri de cate 4 triciclete in grupuri de 1 bicicleta si 3 masinute. Problema Triplam un numar natural si scadem din el 21. In astfel de probleme necunoscutele apar in prima parte a calculelor iar partea finala a acestora este cunoscuta.

vom adauga 4 in ambele parti ale egalitatii). iar a patra zi restul de 40km. Am ajuns astfel la ecuatia care se regaseste in enunt. a doua zi 4/6 din ce i-a ramas. il vom trece in partea dreapta. Vom imparti ambele parti ale egalitatii la 3 si vom obtine: 3a-21 =315:3 adica 3a-21 =105 adunam acum 21 in ambele parti si avem 3a =126 putem acum sa aflam numarul a impartind in ambii membrii cu 3: a=42. deci (3a-21)x3-4=311. a treia zi 3/8 din noul rest. a=42.(3a-21)x3-4 Stim ca rezultatul este 311. cu semn schimbat (altfel spus. Problema Un excursionist a parcurs in prima zi 1/7 din drumul pe care il avea de facut. Obtinem: (3a-21)x3=311+4 adica (3a-21)x3=315 in partea stanga avem acum o valoare inmultita cu 3. Reprezentam drumul pe care il are de parcurs excursionistul prin urmatorul segment . Am obtinut deci numarul cautat. Pentru a "scapa" de acest 4. aceasta fiind: (3a-21)x3-4=311 Pentru a rezolva acest exercitiu vom proceda in felul urmator: in partea stanga avem o valoare din care am scazut 4. Cati km a parcurs in fiecare zi? Rezolvare Pentru a rezolva o astfel de problema este mai simplu sa ne ajutam de reprezentarea grafica a drumului.

Ultima parte are 40km. vom parcurge cu ajutorul desenului drumul invers. pornind de la ultima zi inspre prima. deci va trebui sa impartim drumul in 7 parti egale: Si sa indicam partea din drum parcursa in prima zi (1/7): 1/7 (partea parcursa in prima zi Pentru urmatoarele zile au mai ramas restul de 6/7 din drum. Pentru a vedea pe desen cat anume a parcurs in a treia zi. adica: 4/6 din rest (partea parcursa a doua zi) Drumul ramas este: In a treia zi a parcurs 3/8 din noul rest. Pentru a determina lungimea drumului. va trebui sa impartim segmentul ramas in 8 parti egale si sa consideram trei dintre ele: 3/8 din noul rest (partea parcursa a treia zi) Partea ramasa este: Stim insa ca aceasta ultima parte reprezinta 40km. deci: . adica: A doua zi a parcurs 4/6 din ce a ramas.In prima zi a parcurs 1/7 din intregul drum.

Rezulta ca drumul ramas dupa a doua zi a fost de 64km. putem indica pe desen cei 40km: 3/8 din noul rest 4 0km Urmarin pe acest desen. si vom reprezenta acest lucru pe desenul de mai sus: 4/6 din rest (partea parcursa a doua zi) 64km.4 0km Dar aceasta este partea care mai ramasese dupa a treia zi. observam ca cei 40km reprezinta de fapt 5/8 din segment. adica 5/8 din partea ramasa dupa a doua zi. Cu aceasta lungime "urcam" din nou in reprezentarea grafica si ajungem la prima zi: 1/7 (partea parcursa in prima zi 192km Cei 192km reprezinta 6/7 din drumul total. deci o septime din acesta va fi 192km:6=32km. Cei 64km reprezinta acum 2/6 din drumul ramas de parcurs dupa prima zi. iar drumul total va fi de 7x32km=224km. Rezulta ca drumul total parcurs dupa prima zi este 3x64km=192km (puteam si acum sa impartim intai 64km la 2 pentru a afla o sesime din segment si apoi sa inmultim cu 6 pentru a afla lungimea acestui segment). Calculm o optime: 40km:5=8km. deci cele 8 optimi vor avea 8x8=64km. deci "urcand" in reprezentarea grafica. Observatie: .

si invers proportionale daca pe masura ce una dintre ele creste.. observam ca cele doua marimi: numarul de caiete si pretul sunt direct proportionale: daca numarul de caiete creste...? lei Mai intai... si cealalta va creste in aceeasi proportie....Acest tip de problema mai este cunoscut si sub numele de problema cu rest din rest.. rezulta ca un caiet va costa de 10 ori mai putin....... Cat vor costa 3 caiete? Rezolvare Pentru inceput vom scrie datele problemei intr-o forma convenabila: 10 caiete .. Problema 10 caiete costa 22000lei...... va creste si pretul platit... a............. Doua marimi sunt direct proportionale daca pe masura ce una dintre ele creste.. Regula de trei simpla In problemele care se rezolva cu ajutorul regulii de trei simpla apar doua marimi proportionale....... putem afla cat costa 3 caiete: ........ vom dori mai intai sa aflam cat costa un caiet. Vom rezolva mai intai problema prin reducere la unitate..Vom da exemple pentru fiecare din tipurile de probleme ce pot aparea si vom aplica fiecare din cele doua variante ale regulii... cealalta va scadea in aceeasi proportie. Cum marimile pot fi direct proportionale sau invers proportionale. Stiind acum cat costa un caiet. 22000lei 3 caiete . rezulta ca putem avea doua cazuri atunci cand aplicam aceasta regula.? lei Cum 10 caiete costa 22000lei..... In acest sens... Regula de trei simpla poate fi aplicata in doua variante: prin reducere la unitate sau prin proportii........... 10 caiete .. 22000lei 1 caiet . si este tipul de problema care se incadreaza cel mai bine in metoda drumului invers. adica 22000lei:10=2200 lei (costa un caiet).

..... 3 caiete vor costa de 3 ori mai mult................ . ? zile Ne punem intrebarea: in cate zile ar termina podul daca ar lucra un singur muncitor? 10 muncitori . x lei Marimile fiind direct proportionale. 2200lei 3 caiete . ei ar termina lucrarea mai repede.......1 caiet ........... Astfel.... deci Problema lei (costa 3 caiete). Vom rezolva problema mai intai prin reducere la unitate.. adica ............. 21 zile 15 muncitori ...... raportul dintre doua valori ale aceleiasi marimi este egal cu raportul dintre valorile corespunzatoare celeilalte marimi........ 21 zile 1 muncitor ....... adica 2200lei x3=6600 lei (costa 3 caiete) b............ timpul necesar scade...... ? zile 1 muncitor ar termina podul de 10 ori mai lent decat 10 muncitori....... 10 muncitori ... adica: ...... Vom rezolva acum problema prin metoda proportiilor............ avand in vedere ca daca numarul de muncitori creste. In cat timp ar termina podul o echipa formata din 15 muncitori? Rezolvare Daca ar lucra mai multi muncitori. inseamna ca avem de-a face cu marimi invers proportionale......... a..? lei Daca un caiet costa 2200lei... 10 caiete .... 22000lei 3 caiete ............. 10 muncitori termina un pod in 21 de zile.

..... 4590kg furaj ................ Regula de trei compusa zile (ar lucra 15 muncitori pentru a Este asemanatoare cu regula de trei simpla..................... 15 zile 18 vaci . 2550kg furaj .... x zile Marimile ce apar in problema sunt invers proportionale. adica: 210zile:15=14 zile (ar lucra 15 muncitori pentru a termina podul) b..... Raportul a doua valori ale aceleiasi marimi va fi egal cu inversul raportului valorilor corespunzatoare pentru cealalta marime: adica termina podul)..21zile x 10 =210 zile (ar lucra un muncitor pentru a termina podusl) Revenim acum la intrebarea initiala. Reducem mai intai numarul vacilor . 210 zile 15 muncitori ............. ? zile Daca ar lucra 15 muncitori... Rezolvam acum problema prin metoda proportiilor: 10 muncitori ................ ? zile Va trebui de aceasta data sa reducem la unitate doua dintre cel trei marimi care apar......... 21 zile 15 muncitori ............. cu deosebirea ca de aceasta data avem trei marimi.............. In cate zile vor consuma 18 vaci 4590kg furaj? Rezolvare Vom scrie datele problemei in mod convenabil: 20vaci ..... Problema 20 vaci consuma 2550kg furaj in 15zile.... nu doar doua.............. anume: in cat timp ar termina podul 15 muncitori? 1 muncitor .. acestia ar termina podul de 15 ori mai repede.................

... Raspunsul problemei este: 15 zile. ? kg furaj .......1 zi Revenim la intrebarea problemei: in cate zile vor consuma 18 vaci 4590kg? Vom afla mai intai cat consuma 18 vaci intr-o zi: kg furaj.... 2550kg furaj .... kg furaj ..... Pentru problema de mai sus........ in cazul in care acestea nu au fost foarte bine intelese de catre elev. atunci 1 vaca va consuma de 20 de ori mai putin decat 20 vaci: kg furaj (consuma o vaca in 15 zile)....... motiv pentru care scrierea proportiilor............. Observatie In cazul regulii de trei compusa consideram ca este mai indicat sa se foloseasca reducerea la unitate......... deoarece este mai usor de inteles......... Deci 18 vaci consuma intr-0 zi 153kg furaj...20vaci .. ne mai ramane sa facem impartirea: 4590kg:153kg=30 zile..... 15 zile 1 vaca ............ este posibil ca una dintre ele sa fie direct proportionala cu celelalte doua sau este posibil sa fie direct proportionala cu una si invers proportionala cu cealalta.. in cazul metodei proportiilor: ... Stim acum ca: 1 vaca ... Pentru a afla in cate zile vor consuma ele 4590kg.......... Datorita faptului ca in problemele de acest tip apar trei marimi...... va fi foarte dificila......................... 15 zile Daca timpul este acelasi.... am avea.... Vom afla acum cat consuma o vaca intr-o singura zi (va consuma de 15 ori mai putin): kg furaj (consuma o vaca intr-o zi).....

inseamna ca intrun minut cainele se apropie de iepure cu 405-370=35m.... Putem..... Miscarea rectilinie si uniforma este definita de legea de miscare: sau ...... in cat timp va recupera cei 140m? 140:35=4 minute............. iar cainele cu 405m/minut.. in principiu... Problema Un tren circula de la Bucuresti spre Timisoara cu 56km/h................. Cum viteza cainelui este de 405m/minut iar a iepurelui de 370m/minut... mobile care merg in sens contrar (probleme de intalnire). Dupa cat timp este iepurele prins de caine? Rezolvare La inceput. distanta dintre caine si iepure este de 140m.... 4590kg furaj .. Dupa trei ore porneste alt tren cu o viteza de 70km/h.... Iepurele fuge cu 370m/minut......... Mobile care merg in acelasi sens Problema Un caine fuge dupa un iepure care este la 140m de el................. 2550kg furaj ..20vaci ... In cat timp il va ajunge al doilea tren pe primul? ... sa intalnim doua tipuri de probleme: mobile care merg in acelasi sens (probleme de urmarire). 15 zile 18 vaci .. x zile de unde adica x=30 zile Probleme de miscare Problemele de miscare sunt acele probleme in care avem de-a face cu miscarea unor mobile. Daca intr-un minut cainele recupereaza 35m din distanta..

in trei ore a facut: 56km x3=168km. celalalt cu 5km/h. atunci in 4 ore se vor . Intr-o ora. In concluzie. Altul a pornit din B spre A cu 38km/h. Cei doi se intalnesc dupa 4 ore. Pentru a recupera 168km va fi deci nevoie de: 168:14=12 ore.Rezolvare Vom afla mai intai ce distanta parcursese primul tren in momentul in care a pornit cel de-al doilea. Deci cel de-al doilea tren va trebui sa recupereze o distanta de 168km. inseamna ca distanta dintre ei se va micsora cu 4+5=9km in interval de o ora. dupa cat timp se vor intalni. Rezulta ca cei doi se vor intalni in 18:9=2ore de la pornire. Daca intr-o ora se apropie cu 78km. distanta dintre cele doua trenuri se micsoreaza cu 70km-56km=14km. cei doi se apropie in fiecare ora cu 40+38=78km. Problema Un motociclist a pornit din localitatea A spre localitatea B cu 40km/h. unul cu 4km/h. Cum acesta merge cu 56km/h. al doilea tren il va ajunge pe primul dupa 12 ore de la plecarea sa. stiind ca distanta dintre localitati este de 18km? Rezolvare Vom calcula mai intai cu cat se micsoreza distanta intr-o ora. Mobile care merg in sens contrar Problema Doi calatori pornesc unul spre altul din doua localitati. Ce distanta este intre cele doua localitati? Rezolvare Mergand unul spre altul. Avand in vedere ca cei doi merg unul spre celalalt. deci de 2 ori mai mare decat cei 9km. Dar distanta este de 18km.

Rezulta ca distanta dintre cele doua orase este de 312km. 10. 4. Stiind ca Iulia are de trei ori mai putine creoiane decat Laura. 5. Elevii de la B au cules de 2 ori mai multe ladite decat elevii de la clasa A. Care sunt cele doua numere ? Alina a cumparat 3 caiete si a platit 57 000 lei. Trei kilograme de mere si doua de prune costa 85 000lei.apropia cu 78x4=312km. In cate zile ar termina lucrarea daca ar munci 5 ore pe zi ? Intr-un bloc sunt 36 de apartamente cu doua si trei camere. 11. Elevii claselor A si au mers impreuna la cules de cirese. adica au cules cu 6 ladite mai mult. Stiind ca pisica are de doua ori varsta catelului si ca impreuna au 6 ani. lucrand cate 4 ore pe zi. sa se determine cate creioane are fiecare. 8. Care sunt cele doua numere ? Diferenta dintre doua numere est 12 iar raportul lor este 2. in total 36 de pui. Ioana are o pisica si un catel. Suma a doua numere este 7 iar diferenta dintre ele este 3. 3. sa se afle cate apartamente de fiecare fel sunt. unele cu 48 de file si altele cu 100 de file. Cat costa un kilogram de mere ? Dar unul de prune ? 2. Cate ladite de cirese au cules elevii de la A si elevii de la B ? Intr-o curte se gasesc pui de gaina si pui de rata. sa se determine varsta celor doua animale. Stiind ca puii de gaina sunt cu 10 mai multi decat cei de rata. Doua kilograme de mere si trei kilograme de prune costa 90 000lei. Stiind ca in total sunt 90 de camere. . Cate tavi ar fi trebuit sa faca pentru a obtine 60 bucati de placinta cu mere ? Un muncitor termina o lucrare in 10 zile. 7. Probleme propuse 1. Ionut are 14 de caiete. 9. 6. 12. Stiind ca in total sunt 880 de file. Laura si Iulia au impreuna 24 de creioane colorate. sa se afle cate caiete de fiecare fel are Ionut. sa se afle cati pui de gaina si cati pui de rata sunt. Cat ar fi platit daca ar fi cumparat 5 caiete ? Mama a facut doua tavi de placinta cu mere si a obtinut 40 de bucati.

Care sunt cele doua numere ? Un elev cheltuieste o sesime din suma pe care o are pe prajituri. obtinem suma 111. Noul rezultat l-am impartit la 2 si am obtinut. Ce suma a avut initial ? M-am gandit la un numar. Daca inmultim primul numar cu 4 si pe al doilea cu 3. Alt vapor pleaca din B spre A cu 40km/ora. Rezultatul l-am inmultit cu 5 si am scazut apoi 20. pe timbre. Cei doi ajung in acelasi moment in punctul B. El porneste dintr-un punct A o jumatate de ora. La ce distanta de portul A se vor intalni ? Dar de portul B ? 14.13. Stiind ca distanta dintre cele doua porturi este de 240km. doua cincimi din ce a mai ramas. cu o viteza de 24km/ora. 16. in final. La ce numar m-am gandit? Un biciclist merge cu o viteza de 20km/ora. Daca inmultim un numar cu 3 si altul cu 4 obtinem suma 92. alt biciclist porneste pe acelasi drum. un sfert din restul de bani pe suc si i-au mai ramas 90 000lei. Dupa cat timp l-a prins din urma al doilea biciclist pe primul ? Care este distanta dintre A si B ? Un vapor pleaca din portul A spre portul B cu viteza de 30km/ora. Am adunat la acest numar trei. 20. . 17. 15. sa se afle dupa cat timp se intalnesc cele doua vapoare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful