CELE MAI FRUMOASE BASME DIN LUME Traducere de Sorin Petrescu

P.6 Fra ii Grimm, Jacom i Wilhelm, s-au n scut în 1785, respectiv, un an mai târziu, în 1876. Basmele lor ocup un loc aparte în domeniul acesta literar, cei doi fra i creând una dintre cele ai importante culegeri de pove ti care au existat vreodat .
Povestea Cei trei purcelu i face parte din numeroasele basme culese i repovestite de Fra ii Grimm.

Prima culegere de acest gen a ap rut în 1812, pentru ca, în urma ad ugirilor i revizuirilor f cute pân la sfâr itul anilor 1850, s fie adunate peste 200 de basme. Acest efort s-a înscris printre primele încerc ri din acel timp de a aduna la un loc povestirile orale. Fiind folclori ti i lingvi ti, Fra ii Grimm au acordat o aten ie deosebit transcrierii pove tilor, c utând s le p streze originalitatea i exactitatea tradi iei orale.

P.7 O surs de inspira ie. Cititorii au fost atra i de aceste pove ti care, altfel, s-ar fi pierdut sau ar fi fost date uit rii. Prima traducere men ionat adunate, Bucure ti, Casa în limba român este Basme coalelor, 1901. Dar basmele au fost surse de inspira ie i

pentru alte opere: au fost scrise piese, coregrafii au compus balete, s-au f cut filme i au fost montate spectacole de oper , toate având ca punct de pornire unul sau altul dintre basmele Fra ilor Grimm. Printre cele mai cunoscute basme sunt Alb -ca-Z pada, Hansel i Gretel, Gâsca de aur, Rumpelstiltskin.
În anii 1800, în Germania se scria cu pana i cerneala.

Jos, o zi tipic a anilor 1790-1810: solda i din Bavaria i o familie privind un nou vas cu aburi care str bate râul. În dep rtare, un tren transport m rfuri, în vreme ce oamenii se deplaseaz folosind tr suri trase de cai. Pg. 8 CEI TREI PURCELU I Au fost odat ca niciodat trei purcelu i care au plecat de la mama i de la tata lor ca s colinde lumea. Cât a fost vara de lung , au hoin rit prin p duri i câmpii, jucându-se i distrându-se pe cinste. Oriunde ad stau erau primi i cu drag, dar odat cu trecerea verii, purcelu ii i-au dat seama c oamenii începuser s se preg teasc pentru iarn . A venit i toamna cu ploile ei nesfâr ite. Cei trei purcelu i sim eau tot mai mult nevoia de a avea i ei o cas adev rat . De vorbit, vorbir împreun , dar de hot rât, hot rî fiecare de capul lui. Cel mai lene dintre purcelu i spuse c el avea s - i construiasc o cas de paie. - O s -mi ia doar o zi s-o ridic! Ceilal i doi se ar tar nemul umi i. - E prea fragil ! spuser ei. Dar purcelu ul cel lene nu-i lu în seam . Pg. 9 Cel de-al doilea purcelu , care era mai pu in lene , î i construi o cas de lemne. Dou zile lucr la ea ca s-o ridice. - Nu a a se face o cas , se opuse cel de-al treilea purcelu . Trebuie s munce ti din greu ca s cl de ti o cas care s reziste la vânt, la ploaie i la z pad , i mai ales care s te apere de lup! i zi dup zi cel mai în elept dintre purcelu i trudi la casa lui pe care o construi din c r mizi. Din când în când, fr iorii lui veneau în vizit i chicoteau, dându- i coate i spunând: i durabil . Dup aceea, o s m prind i eu - La ce te trude ti atât pentru o cas ? Vino cu noi s ne juc m! - Mai întâi s -mi termin casa. Vreau s fie trainic în joc, spuse purcelu ul cel în elept. Nu uita i c cel care râde la urm râde mai bine! Pg. 10 Într-una din zile, purcelu ii d dur peste urmele unui lup. Se întoarser la casele lor îngrozi i. i nu dur mult pân ce ap ru i lupul! Oprindu-se în fa a casei de paie, mârâi fioros: - Ie i afar !

- Ba o s stau aici! îng im purcelu ul cel lene . - O s te fac eu s ie i! mugi lupul mânios. Umflându- i pieptul, sufl din toate puterile asupra casei. i ce s vezi, toate paiele pe care purcelu ul cel lene le lipise de ni te pr jini sub iri se r spândir care-ncotro i c su a se f cu una cu p mântul! Pg. 11 Ie ind cu greu de sub gr mada de paie, purcelu ul cel lene o lu la fug spre casa de lemn a fr iorului s u. - Stai pe loc! url lupul luând-o pe urmele sale. Dar purcelu ul reu i s ajung cu bine în casa de lemn, al turându-se fratelui s u care tremura ca varga. - N d jduiesc ca aceast cas s nu se mai d râme ca a mea! Hai s ne punem cu spatele în u , ca s n-o sparg ! - Deschide i! Deschide i! r cni lupul, suflând din to i bojocii asupra u ii. Cei doi purcelu i, îngrozi i pân -n m duva oaselor, încercau din r sputeri s d râm precum un castel de c r i de joc! Din fericire, purcelu ul cel în elept care privise de la fereastra casei lui de c r mid cele întâmplate, le deschise repede u a fr iorilor s i! Pg. 12 Taman la anc, c ci lupul se i înf i dinaintea u ii, b tând furios. Dar casa aceasta era mult i sufl i a treia oar ! mai trainic decât celelalte dou . Sufl jupânul o dat , sufl a doua oar in u a. Dar lupul, umflându- i pieptul ca un balon, sufl cât putu el de tare«VRUUUM! Iar casa de lemn se

Dar pas s se mi te casa fie i cu un centimetru. Atunci lupul se decise s apeleze la una dintre mecheriile sale. V zând o scar în apropiere, se urc pe ea i de acolo pe acoperi , cu gând s intre prin horn. Dar purcelu ul cel în elept, care cam b nuia ce voia lupul s fac , le strig celorlal i doi: - Repede! Aprinde i focul în vatr ! Lupul nu se prea îndemna s se strecoare pe hornul îngust, dar, auzind glasurile celor trei purcelu i i fiind înfometat, î i lu inima în din i. ÄMor de foame´, î i spuse el. ÄN-am încotro, trebuie s intru pe horn.´ i, f r s mai ezite, î i d du drumul în jos. Ah, dar de ce aterizare fierbinte a avut parte!

dar v zând acum trei hornuri în loc de unul i amintindu.S nu deschide i u a la nimeni! Lupul cel r u d mereu târcoale pe-aici! Are labe negre i p roase i un glas gros i aspru. o v zu pe mama capr discutând cu o vecin pleac la pia . Pg. 15 ÄFoarte bine´.N-am s mai cobor niciodat . Apoi.Gata cu munca! Hai s ne juc m! Pg. se f cu nev zut pentru totdeauna! Ferici i i afla i acum în siguran . . î i spuse lupul. De fiecare când pleca. deghizat într-o r ncu . Adesea. niciodat .i aten ioneze pruncii. . sc pând de straiele de r ncu care-l cam strângeau. lupul se mai întoarse o dat .i lu t lp i a cât de repede putu. 14 LUPUL I CEI APTE IEZI A fost odat ca niciodat « o capr care tr ia într-o cas frumoas . Chiar în acel moment. Nu trecu mult. c ci tocmai m-am întors de la pia ! mugi el. î i amintir de ce le spusese mama lor. lupule! i aspr ca i spunându-i c . Tr gând cu coada ochiului. pe horn! url el e durere i.Tra-la-la! Lupul cel r u nicicând nu va mai veni pe-aici! i înc don acea zi.U a mamei descuie. purcelu ul cel în elept le spuse fr iorilor s i: . nu groas a ta. 13 Lupul c zu taman peste foc! Fl c rile îi pârlir blana. ÄN-am decât s pic i eu pe nea teptate i voi putea înfuleca apte iezi ori!´ i lupul a tept r bd tor pân ce mama capr disp ru din vedere.i. . Când iezii auzir vocea groas . merse nur la casa caprei i prinse s bat la u .tim noi cine e ti tu! strigar ei. lupul bântuia prin partea locului. cei doi fr iori ai purcelu ului în elept se puser pe treab . Mama noastr re o voce sub ire i dulce. al turi de cei apte iezi ai ei.i cum îi luase coada foc. Mama capr avea dreptate s .Pg. trebuie s plece s cumpere mâncare. iar coada i se transform într-o tor aprins ! . i ridicar alte dou case de c r mid tare frumoase! Ce-i drept. capra î i prevenea iezii: . Cei trei purcelu i prinser s danseze i s cânte.

mam ! strig acesta. lup netrebnic! strigar în cor iezii. Iezii tocmai erau pe cale s descuie u a.U a mamei descuie. Mama noastr nu are picioare negre i p roase! Descoperit din nou! Dar lupul nu era unul care s se lase b tut cu una. v zu pr p dul. Lupul î i ridic laba neagr i p roas în dreptul ferestrei. i gr bi înapoi spre .U a mamei descuie. Iar când. . când cel mai mic dintre ei.i sub ieze glasul. 17 Vicleanul lup ridic deschiser u a. Afurisitul de lup îi înghi ise to i copiii! Mama capr se l s s cad într-un scaun. iezii tremurau ca frunzele-n vânt. care era cel mai negru dar i cel mai iste . o lab alb în dreptul geamului. Era tare îngrijorat . î i b g labele într-un sac cu f in casa iezilor! . 18 În acest timp. iar iezii. . . Dar vai! lupul îi g si unul câte unul i-i înfulec pe rând. Sim ea c se petrecuse ceva înfior tor.Arat -ne laba! îi strigar iezii neîncrez tori.Ia arat -ne piciorul. se întoarse i mama capr de la pia .i! încerc el din nou. mezinul cel negru care se ascunsese în pendula primit de la bunicul lor. dar iezii nici c -i deschiser . lupul p trunse în cas ! Înfrico a i. d du iar i fuga la casa caprei. Pg. Ajuns în capul uli ei. Dar ce spaim traser ! Cu un mârâit groaznic. Pg. cu o voce ceva mai sub iric . Pg. îi opri.Jupânul bubui mânios în u . 16 . vai mie! Vai mie! strig ea. suspinând cu amar. . intr în cas . sim indu-se în siguran . cu dou ! Mai ales c era cu burta goal ! A a c d du fuga la moar . prin gaura cheii. Unul se repezi s se-ascund sub mas . dintr-o singur înghi itur ! Un singur ied a sc pat. Iac t îns c lupului îi trecu prin cap idee! Se duse într-o fug la brutar i cump r o pr jitur umplut cu miere ca s .Dispari.Ah. altul se b g sub pat i a a mai departe. Dar deodat u i a de la pendula bunicului se d du de o parte. Dup ce o înfulec . privi lung spre cas i v zu u a deschis . în cele din urm .i! încerc el din nou.

le opti mama iezilor ei. Trezindu-se. lupul se sim i însetat. te pot strivi cu degetul meu maree.i sim ea burta îngreunat . Erau r zbuna i! Prinzându-se de mâini. . aplecându-se s bea. Abia se trase mi aproape de malul apei. Când colo.Ah! f cu lupul. Era chiar lupul. i de cum mama t ie înceti or burta lupului.Repede! îi u oti mama capr mezinului. apucându-l de copit . L-am auzit apoi cum mârâia i cotrob ia prin cas i team mi-e c i-a înghi it pe fr iorii mei! unicul copil r mas. lupul cel r u ne-a p c lit i ne-a f cut s deschidem u a.M mico! M mico! strig iedul cel mic i negru. care se odihnea dup ce-i înfulecase pe cei ase iezi.Fugi i i aduce i-mi câteva pietre. ajungând la o distan blestem : . Apoi. merse în gr din .Abracadabra! Fie ca b iatul pe care so ia ta îl va na te în scurt timp s nu creasc mai mult decât degetul meu mare! cât de cât sigur . plecar veseli spre cas ! De-acum nu avea de ce s le mai fie fric de . Din burta lui r zb teau beh ituri stinse. 20 TOM DEGE ELUL A fost odat ca niciodat « un uria care se certa de zor cu un vr jitor. cei ase iezi â nir afar unul dup altul! Pg. dar. Eu m-am ascuns în pendul .Dac vreau. mama capr îi puse bini or în burta lupului pe care o cusu la loc. 19 . Apoi. . plângându-se c . A fost îngrozitor.. Piei din fa a ochilor mei! Vr jitorul f cu întocmai. Fugi de-mi adu un ac. iezii aduser câ i bolovani putur c ra. . T cu i ca ni te oricei. Dar greutatea bolovanilor îl trase cu capul în jos i lupul nu se mai opri din c dere decât pe fundul apei! Mama capr lupul mare i r u! p. se întoarse spre uria i-l i iezii v zur întreaga p anie ascun i în tufi uri. îi spuse uria ul vr jitorului. de sub un copac se auzea un sfor it duduitor. a i o pereche de foarfeci. cu Mama capr î i îmbr i speran a c or mai fi sc pat i al i iezi ori.

C l rea pe spatele melcului i dansa cu buburuzele. îndeplinindu.i f cuse« un du man! P. Când va trece podul. decât cu p rin ii s i. Drept cal îi servea un oarece alb. Dar într-o zi nefast . pân la venirea lui Tom. toat lumea va c dea pe spate de mirare!´ i. el îi s ri în fa lui Tom pe când pajul se plimba prin gr din . care-l duse neîntârziat buc tarului pentru a fi preparat. c -l pot pune în tortul în form de castel pe care tocmai îl fac. punând s fie c utat degrab . un ac de aur drept spad Dar Tom Dege elul nu tia c . 22 Motanul. când o tiuc imens se repezi la el i-l înghi i pe dat ! Dar nu trecu mult timp. motanul mieun u or: . se hot rî s . ascunse acolo chiar de motan. Mustind de dorin a r zbun rii. bineîn eles.23 i st tea la mas cu regele. Regele trimise de îndat dup Tom. ÄPoate fi un paj! E a a de micu . care. hot rându-se s încerce . F cându-se c d peste rege pe când acesta cobora scara. Iar ciupercile fur g site sub aua oricelului. Tom se ar t atât de surprins. P. nu mic i-a fost mirarea s vad â nind afar pe Tom Dege elul! ÄCe s m fac cu micu ul sta?´ î i zise buc tarul în sinea lui. Dar când acesta t ie burta tiucii. c nu mai putu scoate o vorb .Sire! P ze te-te! Tom Dege elul pl nuie te s te otr veasc ! Ieri l-am v zut în gr din culegând niscaiva ciuperci s lbatice i bolborosind ceva despre o omlet pe care o s-o fac din ele. amuzând musafirii cu trompeta sa. se plimba de colo-colo pe mas în timpul ospe elor. dup care îi veni o idee.i cu osârdie îndatoririle ce-i reveneau. era acum dat uit rii. 21 Tocmai se urcase pe o frunz . i pe tele a fost prins de unul dintre pescarii regelui. fusese favoritul regelui. motanul se întoarse i d du birt cu fugi ii. petrecea de minune în lumea micilor creaturi. Fiind a a micu . suflând în trompet . regele i oaspe ii s i apreciar cum se cuvine îndemânarea buc tarului. Dar v zând i strig c tre oricelul lui alb: ÄLa ataaac!´ felina repezindu-se spre el. Tom prefera s stea cu micile creaturi din gr din . c ci abia reu eau s -l vad . Iar Tom Dege elul chiar deveni un paj regal. Tom î i scoase acul-spad altceva. Împuns cu acul ascu it.i viziteze prietenul broscoi.Dup ce Tom Dege elul se n scu. P. În schimb. p rin ii cu greu d deau de el.

F r s mai ezite, regele îl arunc pe bietul b ie el în temni . Dar fiind atât de mic, îl închiser într-un ceasornic. Trecur orele i zilele dup ele, iar Tom nu f cea decât s se plimbe încolo i încoace prin pendul. Dar într-o noapte, în înc pere p trunse o molie mare. - D -mi drumul de aici! strig Tom, b tând în sticla pendulului, iar moliei, f cându-i-se mil , îl eliber . - Te voi duce în Regatul Fluturilor, unde to i locuitorii sunt tot atât de micu i cum e ti tu i vor avea grij de tine! Ceea ce se i întâmpl ! Din acea zi, dac vei vizita Regatul Fluturilor, vei putea vedea monumentul pe care Tom Dege elul l-a ridicat dup uimitoarea sa aventur . P. 24 RUMPELSTILTSKIN A fost odat ca niciodat « un morar l ud ros din cale-afar . Le spunea tuturor c moara lui era cea mai mare, locuin a sa cea mai curat ajunser i f ina, cea mai alb dintre toate! L ud ro eniile astea i la urechea regelui care, trecând într-una din zile prin apropiere, dori s -l întâlneasc pe

morar. Iar morarul i-o prezent pe fiica sa, neputându-se st pâni s nu se laude din nou: - Privi i la fata mea, Maiestate! Este cea mai frumoas din întregul regat! Regele privi la fat cam cu îndoial - Dar este i foarte istea i cum nu spuse nimic, morarul continu : i priceput la orice!

Cum regele continua s tac , iar morarul inea cu tot dinadinsul s -l impresioneze, ad ug : - i unde mai pui c fiica mea poate toarce paie din care scoate aur! P. 25 Auzind i asta, regele prinse glas: - Perfect! O s-o punem de îndat la încercare! Dac va reu i s toarc aur din paie va fi r spl tit pe m sur , dar dac nu, va fi dat mor ii! Apoi, porunci str jerilor s o duc pe fat la castel, unde, dup ce o închise pe fat într-o înc pere mare, plin cu paie, regele îi spuse: - Pân mâine-diminea s torci toate paiele astea în aur! R mas singur , fata izbucni în plâns, îng imând printre lacrimi: - În ce dandana m-a b gat tata! Dar dintr-odat , ca din senin, lâng ea ap ru un pitic îmbr cat în ro u, cu o barb lung , alb . - Dac te ajut s torci paiele astea în aur, ce îmi vei da în schimb? o întreb piticul.

Fata î i scoase de la gât un frumos medalion în form de inimioar - i-l voi da ie, e cel mai de pre lucru pe care-l am. Piticul accept f g duiala. P. 26

i i-l întinse.

i, a doua zi diminea , când se trezi din somn, fata v zu c piticul î i inuse

Pe de alt parte regele, care era sigur c fata nu va reu i, intr în înc pere, hot rât s o pedepseasc . Dar dând cu ochii de ase mosoare cu fir de aur, aliniate pe mas , în fa a lui, regele î i schimb hot rârea, gândind s profite de a a minune. - Ai reu it, ce-i drept, îi spuse el fetei, dar acum î i voi trimite i mai multe paie, s torci i mai multe fire de aur! Fata nu putea s -i spun nimic despre pitic, a a c fu cuprins de o disperare i mai mare ca înainte. Îns odat cu c derea serii, piticul î i f cu din nou apari ia. - Ce-mi dai dac te ajut i de ast dat ? o întreb el pe fat . - Nu mi-a mai r mas decât inelul sta vechi. Prime te-l, te rog, altfel, soarta mea e încheiat ! i lucrurile decurser exact ca i cu o noapte înainte. Iar a doua zi, regele nu mai putu de bucurie când v zu gr mada de mosoare cu fir de aur. P. 27 Dar chiar i fata i se p ru i mai frumoas decât atunci când o v zuse prima oar . Privind-o cu nesa , îi veni o alt idee: - Te voi mai pune înc o dat la încercare i, dac te voi lua de so ie! Fata îns nu- i mai g sea lini tea. ÄDac , la noapte, apare din nou piticul, nu am ce s -i mai dau în schimbul ajutorului s u´, î i spuse ea. ÄCe s m fac?´ i fata se puse pe plâns pân când, odat cu l sarea nop ii, ap ru i piticul. - Iat -m din nou gata s te ajut, dar ce-o s -mi dai acum? - Din p cate, îi r spunse fata cu lacrimi în ochi, nu mi-a mai r mas nimic de dat! - Am auzit c regele se va însura cu tine, îi spuse piticul, zâmbind. Dac , atunci când vei fi regin , îmi vei da primul t u n scut, te voi ajuta i acum! F r s stea prea mult pe gânduri, fata c zu de acord i, pân diminea a, paiele se transformar în aur! P. 28 i de data asta vei reu i s torci aur din paie,

Devenind foarte bogat, cu tot aurul ob inut din paie, regele îi oferi fetei un apartament într-o arip a castelului i începu preg tirile de nunt . Fata îl f cu pe rege s -i promit c , odat ajuns regin , nu va mai fi nevoit s toarc aur din paie. Ceea ce regele îi i f g dui, iar nunta avu loc în scurt timp. Morarul era mai bucuros decât î i poate cineva închipui. Regele i regina duceau un trai fericit împreun , mai ales când li se n scur P. 29 Regina uitase cu des vâr ire de promisiunea f cut , pân într-o zi când piticul se înf i nou în fa a ei. - ine-te de f g duial fiul! Piticul r mase îns neînduplecat, dar mi cat de lacrimile reginei, îi spuse: - Bine, uite, î i ofer o ultim ans . Dac îmi vei ghici numele, î i voi l sa b iatul. Dar s tii c nu ai la dispozi ie decât trei zile ca s -l ghice ti, iar dac nu, tii prea bine ce vr ji pot face! i cu aceste cuvinte, piticul disp ru. Regina nu mai avea de ales, drept care d du fuga la rege ii spuse întreaga poveste. La curte fur apoi chema i to i în elep ii din regat, care c utar în c r ile lor dup numele piticului. Dar, din nefericire, nu g sir în nicio carte scris numele piticului cu barb lung i alb i îmbr cat în ro u. Trecuser deja dou zile, când în fa a regelui se înf i un supus care povesti o întâmplare ciudat . P. 30 Pe când trecea prin p dure, v zuse un b trânel îmbr cat în ro u care op ia în jurul unui foc, cântând: ÄMâine copilul va fi al meu, C ci nimeni nu va ghici c Rumpelstiltskin e numele meu´. i într-a treia zi, ap ru i piticul pe care, v zându-l, regina îi strig deodat : - Rumpelstiltskin! F r veste, un fulger îl lovi pe pitic, iar acesta disp ru într-un nor de fum. Îmbr i ându- i odrasla, regina spuse: - Am sc pat! Nimeni nu o s te ia de lâng mine vreodat ! P. 31 ALB -CA-Z PADA I CEI APTE PITICI i d -mi-l pe fiul t u! spuse el. - Nu, nu! Î i voi da toate giuvaiericalele mele! se jelui regina. Cere-mi tot ce vrei, dar nu-mi lua din i primul b iat.

din care cauz i se spunea Alb -ca-Z pada. Chemând un vân tor. cu ochi alba tri i p r negru. c ci pe mas sunt apte tacâmuri. Avea pielea fin i alb . Alb -ca-z pada coborî iar i în buc t rie unde se puse pe treab . În fiecare zi. cople it de oboseal . 34 Iar sus. întrebând-o: . .P. cu ferestre micu e i un horn micu .´ Urcând sc ri a. când primi un alt r spuns: ÄMai frumoas ca tine este Alb -caZ pada´. sperând s dea peste o c rare. Porni s r t ceasc prin codru. Iar când ace tia deschiser u a. vân torul bâigui o scuz i disp ru în desi . Alb -ca-z pada î i spuse: ÄOare cine o locui în c su a asta? Cred c sunt apte locatari. p durea se trezi la cântatul p s relelor. i se f cu mil de Alb -ca-z pada. nu mic le-a fost mirarea g sind pe mas un castron cu sup fierbinte i toat casa str lucind de cur enie. Alb -ca-z pada le dep n trista ei poveste. ma tera î i întreba oglinda fermecat : ea tare frumoas . În zori. lumini . P. vân torul o duse pe fat în codru. regina mea!´ Pân într-o zi. iar odat cu ea i Alb -ca-z pada. Cine e cea mai frumoas din ar ?´ Iar r spunsul era mereu acela i: ÄTu e ti. în dormitor. oglinjoar . P. îi porunci s-o ia pe fat în p dure i s-o omoare. Spre sear . Deschizând u a. ea auzi cântecul a apte pitici ce se întorceau acas . Mama ei vitreg era i i rea. Înfuriat i roas de pizm . o aflar pe Alb -ca-z pada care adormise într-unul din p tu uri. preg tind o mas pe cinste. dar când scoase pumnalul. adormi încovrigat sub crengile înfrunzite ale arborelui. Cel care p rea a fi eful piticilor o împunse u urel cu degetul. cu o u i merse a a pân când ajunse într-un micu . Iar acolo se afla o c su tare ciudat . i Alb -ca-z pada prinse s plâng cu amar. 32 A fost odat ca niciodat o fat frumoas . Supunându-se. fata d du peste un dormitor cu apte p tu uri. regina hot rî s scape de tân ra fat . Sim ea o mie de ochi a inti i asupra ei din întuneric i auzea nenum rate zgomote care îi f ceau inima s tresalte. Se l s noaptea. f când s apar lacrimi în ochii piticilor. care tr ia într-un castel imens. Apoi. 33 În cele din urm . L sând-o sub un arbore uria . dar i tare invidioas ÄOglind .Cine e ti tu? Trezindu-se.

ajunse nu peste mult timp la c su a piticilor. c zu ca fulgerat la p mânt. în secunda urm toare. Vând mere! veni r spunsul. . da. tu vei avea grij de cas ! Iar Alb -ca-z pada primi cu bucurie. Alb -ca-z pada deschise u a i lu m rul. Din buc t rie. Nimeni nu-i auzi strig tele de ajutor. aiho. . fata auzi un zgomot la u . Bucuroas . Apoi. Gr bindu-se. . i. .Dar sunt atât de frumoase i de zemoase! continu vocea de dincolo de u . 36 În acest timp.Aiho. vân torul se întorsese la castel cu inima unei c prioare. mul umesc! îi strig Alb -ca-z pada. ce spui? o îmbie ma tera deghizat în b trânic . P. deghizându-se într-o ranc . ma tera î i întreb din nou oglinda care-i .Te rug m s r mâi aici cu noi! Iar ceilal i pitici. i dându-i-o reginei.Ei. Iar cât timp vom fi în min . P.Cine e acolo? . taman când fata î i lua r mas-bun de la piticii care plecau la lucru.P.i cadou un m r! F r s stea mult pe gânduri. 37 . o sf tuir pe fat s nu deschid u a str inilor.Nu vreau mere. ma tera o rupse la fug . luând-o i întreb : pe o scurt tur . te vom iubi i te vom p zi.O s moar ! strig furioas regina. era inima Albei-ca-z pada. îi spuse c r spunse: . prinser c cânte i s danseze în jurul fetei: . p i f r vrea pe nisipuri mi c toare. Iar a doua zi.Cea mai frumoas din lume este Alb -ca-z pada care tr ie te în c su a celor apte pitici din adâncul p durii. r spunse fata. Nu-oi a a c e frumos m rul meu? Iar Alb -ca-z pada mu c din fruct i.Bine faci! E ti o fat de treab ! Iat de ce te voi r spl ti dându. lu un co cu mere în care puse un m r otr vit. când piticii plecar la munc .Sunt o b trânic . . ajungând pe un teren ml tinos.Nu am voie s deschid str inilor. 35 Unul dintre pitici spuse dintr-o suflare: . sub p mânt. iar femeia cea rea disp ru în p mânt f r s lase vreo urm .

În fiecare zi. în fiecare diminea . piticii o g sir pe Alb -ca-z pada întins la p mânt. piticii coborâr muntelui. Norii grei acoperiser fiecare petic de cer.i revin . f r via . P. Dar a doua zi diminea . având lâng ea m rul otr vit. s rutul lui rupse vraja ma terei: Alb -ca-z pada reveni la via ! Prin ul o ceru pe dat în c s torie. cu atât devenea mai s rac. Din ziua aceea. g si pantofii termina i! Toat ziua i-o petrecu preg tind pielea i accesoriile pentru a confec iona ni te înc l ri destinate unui bog ta . o s m apuc de lucru´.i ia r mas-bun de la Alb ca-z pada. cizmarul l s peste noapte i mai mult piele în atelier. i din când în când. De acum. merse la culcare f r s mai termine de f cut o pereche de pantofi. d dur peste un tân r prin care r m sese fermecat de chipul frumos al fetei. dar f r niciun folos! i plânser amarnic timp îndelungat! Apoi o a ezar pe un pat de petale de trandafir. i ce s vezi?! A doua zi. îl a tepta alt pereche de pantofi gata f cu i! Iar pe ace tia îi vându înc pe un pre i mai mare. Îngrijora i din pricina Albei-ca-z pada. când voi fi odihnit. se întorcea la c su a din p dure ca s -i vad pe cei apte pitici! P.În acest timp. Cu cât îmb trânea. ÄMâine. o duser în p dure i o culcar într-un sicriu de cristal. pentru ca. Apoi. c ci nu mai putea munci la fel de bine. 40 PITICII I CIZMARUL A fost odat ca niciodat un cizmar. Alb -ca-z pada tr i fericit într-un castel mare. într-o sear . iar piticii nu putur decât s . P. De i era cam descump nit. veneau s -i aduc o floare. În curând. î i spuse el. Încercar s-o fac s . 39 . Dar nu mic i-a fost mirarea când. Bog ta ul a fost încântat de cât de frumo i ar tau pantofii. 38 Ajun i la c su a lor. drept pentru care îi pl ti cizmarului pre ul lor dublu. s g seasc o nou pereche de pantofi. piticii observar c bolta era mohorât . ie ind din min .E atât de frumoas ! A vrea s o s rut! i chiar o s rut ! Ca prin farmec. g si în atelier o pereche de pantofi nou-nou i. cizmarul nostru l sa pielea i uneltele necesare în fiecare noapte în atelier. strânsese o mic avere din repede panta . Într-una din zile. intrând în atelier a doua zi de diminea .

dorind cu tot dinadinsul s afle ce se petrecea noaptea în atelier. 43 .Tinere. piticii nu mai fur v zu i nicicând. Iar Tadeus împ r i bucuros cu el brânza i pâinea lui. i ce mai dansau acele i dornurile! Nu era de mirare c pantofii ie eau a a de minuna i! De i era iarn . cei doi pitici ie ir dansând din atelier. În cele din urm . .i-le. cam prost nac. recunoscând c tân rul fusese singurul care se îndurase de el. tremurau din toate încheieturile. Dar ce munc grea se dovedi pentru fl c u! Tadeus nu. dar bun la inim . ceva s m nânc. P. 41 Zis i f cut! Cum se l s noaptea. Piticul înfulec înfometat bucatele.N-o s ne mai fie frig de-acum! . prinser s danseze i s strige: . îi spuse aceasta so ului ei. Ace tia. tat l s u îl trimise într-o p dure îndep rtat ca s doboare ni te copaci. te rog. . . P. cu o barb alb . Dar nevasta cizmarului deveni tare b nuitoare. cu nasturi aurii. obosit. Deodat . În felul acesta. din spatele unui tufi â ni un pitic b trân. piticii g sir dou h inu e ro ii. în noaptea urm toare. cei doi se ascunser în atelier i nu trecu mult timp pân s vad cum intr tiptil doi pitici. Mâine am s le cos dou h inu e groase de lân . suntem boga i! Nu va mai trebui s muncim vreodat ! i.Cred c le e frig. Într-o bun zi. un fl c u vis tor. f r preget. 42 GÂSCA DE AUR A fost odat ca niciodat un fiu de t ietor de lemne pe nume Tadeus. Punându.Ia sa ne ascundem i s vedem ce se întâmpl . P.vânzarea lor. se opri ca s îmbuce câte ceva de-ale gurii.i mai amintea s fi trudit vreodat cu atâta râvn . Cu dou h inu e ca astea. în vreme ce lucrau. cizmarului îi merse tot mai bine. s me tereasc dou perechi de pantofi! Astfel. în loc de o pereche.Acum s ne întoarcem la lucru! propuse unul dintre ei. s-ar putea ca. îi ceru acesta. dând de pielea i uneltele l sate de cizmar. . îi opti cizmarul so iei sale. d -mi i mie. piticii erau îmbr ca i în ni te zdren e i.La ce bun? r spunse cel lalt. De i din acea zi. se i puser pe treab .

f r s bage de seam la strig tele lor.i munceasc prea mult gândurile. fata îl întreb motivul pentru care se ar ta a a bun cu o gâsc . brutarul i un soldat aflat în trecere întregir alaiul. alaiul era înso it de o mul ime vesel . celelalte dou surori se trezir tare incomode. dar se trezi i el lipit! Nu dup mult timp. îns din cauza copacilor c zu i. Tadeus le v zu pe cele trei surori z când pe podea în pozi ii i celorlalte dou surori ale ei despre Gâsca de Aur. Fata hangiului se gr bi s le spun P. deschiser u a. împ r ind mâncarea cu Gâsca de i porni la drum. Iar Tadeus mergea înainte.Drept r splat . treaba era terminat ! Iar printre r d cinile copacului d du peste o gâsc cu totul i cu totul de aur. Lu Gâsca de Aur la subsuoar cu sup . Iar tu s te ui i cu aten ie la r d cinile lui! i. spuse Tadeus. o prinse pe cea de la urm . piticul disp ru.Nu am cum! le r spunse Tadeus. Ne-am lipit de gâsca ta! .Este o gâsc fermecat . . Gâsca i cu mine vom pleca îndat . Uimit din cale-afar . cu chei potrivite. vor c dea i ceilal i. în curând. V zându-l pe fl c u ie ind pe poart cu cele trei fete ale sale. 45 Cum se l s noaptea. preotul din sat. Va trebui s veni i cu noi. S -mi dai o odaie cu un z vor bun. i una pentru tine. cât ai zice pe te. cele trei surori se apropiar tiptil de odaia în care dormea Tadeus i. Una dintre fete încerc s smulg o pan de aur din coada gâ tei. dar r mase cu mâna lipit ! Când încercar s-o trag . . i ele lipite! Trezindu-se a doua zi de diminea . Tadeus îi r spunse: . Fata hangiului se gr bi s -i aduc o farfurie . c ci nu vreau s -mi fie furat . Pe înserate ajunse într-un sat i se oprim la un han. gr i piticul. surprins pentru prima oar în via .. furios. Tadeus nu era om ul s . .O sorbitur pentru mine Aur.Ajutor! ipar surorile. Mândru tare. spunând acestea.Phiii! f cu Tadeus. De vei t ia copacul aflat în mijlocul p durii. S tenii ie ir la u i i la ferestre i. se r t ci. hangiul. F cu a a cum i se spusese i. î i voi dezv lui o tain . 44 ILUSTRA IE P.

i o s -i ia cineva. în a a fel încât s nu mai tie pe unde s se întoarc cas . g sim noi drumul spre cas . Dar. Fata acestuia se ofilea pe picioare. nev zut de nimeni. acesta îi lu pe Hansel i Gretel i-i duse în p dure. Toat nopticica.Nu. auzind mul imea care chiuia i râdea. ma tera îl bârâi la cap pe t ietor. pân la urm ! Nefericitul t ietor de lemne nu mai tia ce s fac . Cu un gâgâit. Coborând din tr sur . i de cum se f cu diminea . scoase capul pe geamul tr surii. regele îi spuse t ietorului de lemne despre f g duiala lui. f r s înceteze din râs.Du-i cât mai departe.Lâng sat se în l a castelul unui rege. pe to i cei care se lipiser de coada ei! A doua zi. Spunând acestea.i p r seasc copiii în p dure. o lini ti pe sora sa: . V zându-l pe Tadeus trecând demn cu gâsca la subsuoar i cu alaiul prins de coada ei. Chiar în diminea a cu pricina. d du drumul gâ tei i o prinse de mân pe fata regelui.i umplu buzunarele cu pietricele albe. gâsca î i lu zborul eliberându-i. P. i niciun doctor nu g sise leacul pentru triste ea ei. i. Tadeus i fata regelui f cur nunt mare! Gâsca de Aur î i îndeplinise menirea ei magic . se strecur afar culcare. dac o s ne lase în p dure. Ma tera îl cic lea în fiecare zi pe t ietorul de lemne: . împreun cu b iatul i fata lui. fata nu se putu st pâni s nu izbucneasc în hohote de râs. Hansel i Gretel. Gretel. Hansel. iar noua nevast pe care i-o adusese p durarul în cas se purta tare urât cu cei doi copii. aducând fericire i bun stare fiului de t ietor de lemne i miresei lui! P. vizitiul se întoarse grabnic la castel s -i duc vestea regelui. dup care merse la . care auzise discu ia. Tadeus cel bun la inim . Mama lor bun murise. 46 HANSEL I GRETEL A fost odat ca niciodat un t ietor de lemne care tr ia într-o colib micu din p dure. 47 . i a a îl îndemna f r încetare pe bietul om s . Regele d duse sfoar -n ar c cel care o va face s râd va primi mâna ei i jum tate din împ r ie. în timp ce Tadeus mergea înainte vis tor.Nu avem mâncare destul ! Trebuie s sc p m de cele dou odrasle. Bucuros nevoie mare. fata regelui ie ise la o plimbare i. drumul cu i. Hansel pres r pietricelele albe. se prinse i ea în ciudatul alai.i fie team . în sfâr it.

T ietorul de lemne ov ia între a intra în p mânt de ru ine i teama de a nu se fi supus dorin ei crudei sale neveste. P.i in de cald. iar odat cu venirea zorilor. . t ietorul de lemne î i lu inima în din i i. chiar dac tata nu mai vine dup noi! Din fericire. Hansel încerc s . f r s -i trezeasc pe p rin i.Am l sat o alt urm . i ajungând acas . morm i o scuz i pe-aici i-e drumul! Se l s noaptea.i copiii în p dure.D -mi mâna. îi spuse el surorii sale. deodat .Nu te teme! O s am eu grij de tine! spuse Hansel. într-un lumini . str b tând codrul. Continuar îns s mearg f r oprire. Ai s vezi c vom ajunge întregi acas . v zur . Întreaga noapte. luna î i ar t fa i. c nu mai exista nici m car o firimitur . de i nu se mai oprea din tremurat. ne vom întoarce acas . spre marea lor groaz . b rbatul i femeia se certar f r încetare. mi-e foame i vreau acas ! . A doua zi. ar tându-le drumul înapoi.i ascund frica. pornir prin p dure în c utarea unei poteci.P. Toat noaptea. Zburând în urma lui. 50 . 49 Copiii n-avur de mâncat decât un coltuc vechi de pâine. . copiii r maser îmbr i a i la r d cinile unui copac înalt. la lumina ei. Pg. în scurt timp ciugulir toate firimiturile. De i era i el speriat. Dar b ie elul d duse uit rii p s relele înfometate.Mi-e fric ! gemu Gretel. . Hansel nu î i mâncase îns coltucul de pâine i. se strecurar printr-o fereastr uitat deschis .De ce n-ai f cut cum i-am spus eu?! url femeia la b rbatul ei. ca s .Curaj. privind la umbrele codrului i la ochii care luceau din adâncul lui. pres ra pe jos firmituri care s -i arate drumul de întors acas . Dar curând î i pierdur speran a. 48 Dup un timp. Hansel porni printre copaci. când. . îi opti Hansel lui Gretel. Pietricelele albe aruncate în drum de Hansel str luceau în lumina lunii. Se apropiar cu b gare de seam . . t ietorul de lemne î i p r si copiii invocând acela i motiv. Dar. i Gretel se puse pe plâns. Mi-e frig. ma tera se înro i la fa de furie. odat cu l sarea nop ii. ca data trecut . d dur peste o colib ciudat . b gându-se în pat. i. Erau pierdu i pentru totdeauna. din nou. Dar odat cu rev rsatul zorilor. care-i inu închi i pe Hansel i Gretel întreaga ziulic . v zându-i pe Hansel i Gretel. t ietorul îi lu iar pe cei doi copii cu el în p dure. însp imântat . l sându.

F focul în cuptor. . Pg. Dar într-o zi. închizându-l într-o cu c . f cându-i vânt în untru. îi spuse ea lui Gretel. dar încânta i. .i asta e crem ! exclam . Gretel. . închise repede u i a! c ci era o vr jitoare îl i înh pe Hansel de bra .Vom r mâne aici. .E ti numai piele i oase! Va trebui s te îngra ! l tr ea. O s m conving singur . 52 . Numai c Gretel îi d duse b iatului un os de pui i unsese ochelarii babei cu unt. aceasta se deschise f r veste i în pragul ei ap ru o b trânic cu ochi vicleni. ea de fapt pip ia osul.E ti neghioab ! ip baba. dup care se întoarse spre Gretel i-i spuse pe un ton sever: Tu vei deretica prin cas . Dar Gretel se întoarse. Dar abia intrar micu ii. v itându-se: . rupând i ea din c su . i ori de câte ori îi cerea s întind degetul. Ast zi voi înfuleca un b ie el gustos! i nu trecu mult pân cotoroan a o trimise pe Gretel s vad dac se încinsese cuptorul.Întinde degetul s -l pip i! îi cerea ea în fiecare zi lui Hansel. cotoroan a nu vedea prea bine. Doborâ i de foame. dr gu ii de voi! Intra i! Hai. pe urm o s te m nânc i pe tine! Dar a a cum era firesc.Mmm. s . m i. . deschizând larg u a. vr jitoarea se s tur s mai a tepte. Atâta a tepta Gretel care. 51 . dar ce poft de mâncare ave i. intra i! Nu ave i de ce v teme! cronc ni cotoroan a. 53 i se aplec spre cuptor s vad dac era preg tit. . Dar tocmai când încercau s rup o bucat din u a de biscuit. i mereu se plângea c b iatul era prea slab. Pg.Nu-mi dau seama dac este sau nu încins! . hot rî Hansel. ce delicios! spuse Gretel. cu gura plin . desprinzând o bucat de tencuial din peretele casei. copiii prinser s m nânce buc i desprinse din ciudata colib .Hei.Pg. c vr jitoarea i-l strânse cu putere.M i.i dea seama dac se mai îngr ase. dar asta e de ciocolat ! strig Hansel.

de cei apte fii i de fiica sa. Acolo î i cl dise casa un p durar. dar i vaca se îmboln vir . copiii pornir prin p dure în c utarea drumului spre cas . . Tr ia acolo.Ce ne vom face f r lapte? Nu voi mai putea coate brânza! se v it mama. îi iubea. Cel mai mult suferea sora b ie ilor. Norocul inea cu ei. În p dure cre tea o buruian rea care f cea s creasc burta animalelor. undeva. încuiar u a cuptorului cu un lac t mare. Umplând un co mare cu de-ale gurii. În ciuda purt rii lor. inea sup rarea ascuns . P durarul le spusese b ie ilor s fie aten i ca nu cumva caprele s o m nânce. pân ce d dur peste un ou uria de ciocolat . blând i s ritoare. i astfel sfâr i vr jitoarea! Gretel î i eliber fr iorul. P durarul era plecat adesea. i micu ii prinser s se osp teze cu buc i rupte din colib . g sir în untrul lui un cuf r plin ochi cu de monede de aur! . Iar când îl sparser .Promite-ne c nu ne vei mai p r si vreodat ! spuse Gretel. Dar b ie ii erau obraznici.Ia prive te. Nu aveau nici cel mai mic respect pentru mama lor care nu mai tia ce s fac . dar i mai mult î i iubea mama. tat ! zise Hansel. Suntem boga i! Nu vei mai fi nevoit s tai lemne în p dure! i tr ir cu to ii ferici i! Pg. nu numai caprele. nedându-li seama c astfel nu f cea altceva decât s înr ut easc lucrurile. Hai s ne întoarcem acas . Mama voastr vitreg a murit. În loc s -i spun b rbatului ei. în creierul mun ilor înal i. i curând. iar so ia lui abia prididea s vad de copii. o vale verde. c ci a doua zi î i z rir tat l care plecase în c utarea lor. 54 CEI APTE CORBI A fost odat ca niciodat . neascult tori i cert re i. ca s se asigure.Mul umesc lui Dumnezeu c v-am g sit! strig acesta. copiii mei dragi! Hansel i Gretel î i îmbr i ar tat l din toat inima! . Ce vom mai mânca? . al turi de so ie.Vom lua comoara asta cu noi! spuse Hansel. Fata era dr gu . i într-o zi b ie ii f cur o boac n ca niciuna. dup care. .Se mai auzir un ip t i un sfârâit. Or. b ie ii cei cruzi puser într-o desag buruiana cu pricina pe care o amestecar cu hrana obi nuit a animalelor. . iar ele nu mai reu eau s stea în picioare. deschizând cuf rul. Bur ile li se umflar . str b tut de un izvor limpede.

Dar asta e« sora noastr ! strigar ei într-un glas. f r s . iar fata se f cu mare. .Pg. Pg. Încerc s . spunându-i c nu era vina ei. a a c umplu un castronel cu fiertura din ceaun i-l d du pe gât. urc sc rile. Dup o vreme. 55 Dar b ie ii cei câino i râdeau. Pg. Hainele i se zdren uiser . inima prinse se sim ea atras c tre ea.i uitase fra ii i zâmbetul îi lumina rareori chipul. . într-unul dintre p tucuri! Unul dintre ei îi ridic s -i bat tot mai repede. o implor pe mama ei s-o lase s plece s -i caute. Dup ce terminar de mâncat. . Dar de cum rosti aceste cuvinte. purcese la drum. . Trecu mult timp. Timp de dou zile. În zorii celei de a treia zi. las -m s plec! Iar mama ei nu putu s se opun dorin ei fetei care. De i ar ta tare neprimitoare. Îngrozit . v zând castronelul murdar. Pg.Cineva a mâncat din fiertura noastr ! exclam unul dintre corbi. femeia se c ia amarnic. A doua zi. 57 Feti a era tare înfometat . urcând c r rile de munte. Dar casa se cufund într-o am r ciune f r seam n. r mase f r mâncare. C utarea ei luase sfâr it.i dea seama ce r u mare f cuser .Cine ar veni pân aici? întreb un altul. Istovit . Într-o bun zi. distinse prin p tura de cea o c su ciudat . iar la etaj g si 7 p tucuri. ea se întinse într-unul din p tucuri i c zu într-un somn adânc. 56 În curând. când b rbatul ei veni de la lucru.Mai bine a i fi fost corbi. corbii î i puser scufiile de noapte i urcar în dormitor.Îi voi g si. fata pe care se aflau apte castronele. pe u d dur buzna apte corbi guralivi. iar b ie ii se transformar în apte corbi i se îndep rtar zburând i cronc nind jalnic. luând cu sine o traist cu de-ale gurii. iar ei îi era frig i era istovit . Apoi. soarele a fost acoperit de un nor negru.i lini teasc so ia. decât fiii mei! oft disperat femeia. Intrând i z rind o m su în care fierbea o fiertur . Dar nu. se ar t întristat de fapta b ie ilor lui i de pedeapsa primit . 58 i ce surprin i s-au ar tat când au g sit o feti delicat cu ciocul una din codi e. care se a ezar la mas . . i ochii fetei se umplur de lacrimi. te rog. str b tu p durile. Oare c utarea ei luase sfâr it? Deasupra focului era prins un ceaun mare .

st rui fata i. .Copiii mei! strig el.A tepta i aici.Mama plânge încontinuu i numai la voi îi este gândul. fata deschise ochii. zburau pe deasupra v ii verzi.V-am g sit! V-am g sit! strig ea bucuroas . Dar apoi s ri din pat i. m duc s-o chem pe mama.În acel moment.M-am întors i am o mare surpriz pentru tine. Dar cum ne-am putea înf i a p rin ilor no tri a a? . iar în locul celor apte corbi ap rur Auzindu-le vocile.Dragii mei feciori! Ce dor mi-a fost de voi! Ce mi-o fi venit s v blestem?! Pg. luând-o în bra e. vederea corbilor o sperie pe biata fat . Iar când corbii îi ar tar surorii lor punga cu nestemate. Apoi. Pg. a izvorului i a c su ei unde se n scuser . Iar când îi v zu pe corbi în curte. fata exclam : .Am vrea s ne întoarcem. nu ne putem ab ine s nu-l culegem. 61 . îmbr i ându-i pe cei apte fii i pe fiica lui drag . .Ce minun ii! Dup care o puse cu grij într-unul dintre buzunare. . corbii o prinser cu grij ridicar cu to ii în aer. Dar pe când erau pe cale s plece. î i convinse fra ii s se întoarc acas . intrând în buc t rie. spuser cu triste e cei apte corbi. suspinând amar. din cas veni în fug i tat l lor. spuse feti a. mam ! strig fata. cel mai mic dintre ei spuse: .Sta i pu in! Hai s -i ducem mamei noastre toate pietricelele str lucitoare pe care le-am adunat. Când noi corbii vedem ceva str lucitor. dar fra ii ei o ineau strâns. Mama ei st tea la mas . îi recunoscu de îndat . vocile lor se schimbar . Când au coborât. apte b ie i.i deschise bra ele. curtea era pustie. Acum ve i veni cu mine acas . Pe nea teptate. . În curând. Pg. nu-i a a? . 60 Ce diferit ar ta lumea privit de sus! La început. fetei î-a fost cam team .Ar putea fi valoroase. La început. destul de repede. Biata femeie era atât de fericit . c nu tia dac s râd sau s plâng . i regret m relele f cute. 59 .i nou ne pare r u de tot ce-am f cut! cronc nir corbii. ad ug un alt frate. . i se .

pescarul arunc pe ti orul înapoi în ap . nevasta îl lu la rost.Chiar este un pe ti or fermecat! Doar nu o s te mul ume ti cu o albie« P. i. rm i cere-i o albie de sp lat rufe.S nu te prind c vii înapoi cu mâna goal ! îi strig soa a lui cic litoare. Ajungând pe o stânc . desf când din plas un pe ti or de aur. . d -mi. î i voi îndeplini orice dorin ! Ni elu speriat. Bietul om se întoarse la stânc . Dar de cum deschise u a.i dorea soa a lui.Pietrele str lucitoare se dovedir a fi chiar pietre pre ioase i.i vei vedea dorin a împlinit .M întreb dac pe ti orul va mai veni. murmur el. . 63 . 64 Pescarul se întoarse la rm. drumul! Eu sunt fiul regelui m rii i dac m la i s plec. î i lu plasele. nimeni din familie nu s-a mai plâns de s r cie! Pg.Ai fost bun cu mine. . ca de obicei. pescarul se gr bi s se întoarc . de cum chem pe ti orul. Sigur c nevasta îi va fi mul umit .P i neveste-mi i-ar pl cea« . . acesta î i i scoase capul din ap . Pe ti orule! Pe ti orule! strig el de pe mal. ce mai vrea acum? i.Ce pe te ciudat! murmur el.Iat -m -s! Ce mai dore ti de ast dat ? . . Ochii îi surprinser ceva str lucitor. P.Îmi cam dau seama. Cea veche a noastr . îi r spunse pe tele. i plec s pescuiasc . Într-una din zile.Trebuia s -i ceri ceva! Întoarce-te la nu mai poate fi folosit . pescarul î i arunc plasa în mare. Întoarce-te acas femeia url la el: . îi r spunse pe ti orul. Dar ajuns acas . te rog.M-ai chemat? Pescarul îi spuse ce. 62 PE TI ORUL DE AUR A fost odat un pescar s rac care tr ia într-o colib pe malul m rii. Dar nu mic i-a fost mirarea când l-a mai auzit i vorbind! . din acea zi.Bunule pescar.

se nurc pe stânc i chem pe ti orul. Iar pescarul se întoarse acas . . începu ea. stropit de valuri. dup ce ascult în t cere.F cum i-am spus. Dar ce palat splendid îi era acum casa! În capul sc rilor st tea chiar nevasta lui. Când acesta ap ru.i scoat capul din ap .O cas mare. dar pescarul o întrerupse. Nu i se pare c ceri prea mult? .Tu vezi. Dar fiind inut sub papuc de atâta amar de ani.Întoarce-te i cere-i«. Se stârnise o furtun groaznic . pe ti orul de aur disp ru în valuri f r s mai scoat o vorbuli . Pescarul se îndemn s se întoarc acas . m i b rbate. Spune-i pe ti orului s m prefac într-o împ r teas . Nevasta îl a tepta cu lacrimi în ochi. iar în locul lui ap ru din nou vechea lui colib .M ier i c te deranjez din nou. Nevasta asta a mea e cam nehot rât . rm. cu inima u oar c o mul umise în sfâr it pe soa a sa. de i p ru mult mai pu in prietenos ca înainte. i haine. Pentru c ai fost bun cu mine. Iar pl cea un palat. se întoarse pe malul m rii. Dar de cum v zu acoperi ul înalt al noii sale case.. î i voi îndeplini dorin a. se r sti soa a lui. dar marea devenea tot mai furioas . pescarul v zu cum palatul disp ru ca i cum n-ar fi fost. nu putu s se opun . Plin de îndoial . straie fine i giuvaiericale. Dar de ast dat . îi spuse pescarul jenat. . îmbr cat ca o regin i plin de bijuterii. Trecu destul timp pân ca pe ti orul s . bâigui pescarul. pescarul chem din nou pe ti orul.Bine. P. Astfel.i iese din pepeni. o i z ri pe nevasta sa venind furioas spre el. iar cerul . La lumina unui fulger uria . îi spuse dorin a nevestei sale. . P. i giuvaieruri! P. . Trebuie s ne mul umim cu ce avem.67 Îngenunchind pe stânc .Ce mai vrei? Ai un palat minunat.65 Pescarul sim i c . convins c acum îi închisese gura soa ei sale. 66 i din nou pe ti orul îi îndeplini dorin a. ce puternic e pe tele sta? Cum s ne mul umim doar cu o a a cas ? Mergi înapoi i cere-i un palat. . Iar bietul pescar nu avu încotro i se întoarse pe era br zdat de fulgere.

Pg. i tustrei pornir spre ora . vei deveni faimos în Bremen! Erau deja patru în total. la« cucurigu! Pas mite. î i r sturn f r s vrea prietenii în înc pere.Necuratul! Necuratul! i s fac sup .i t iase nasul în geam. dar nici c -l mai v zu pe pe ti orul de aur! P. care. sus. Venea de la o c su . Trecând pe lâng o gospod rie. i pornind el la drum. de l tratul câinelui. ipând: . v zur un coco care cucuriga spre înalturi. m rog. 68 MUZICAN II DIN BREMEN A fost odat ca niciodat « un m g ru b trân cu care st pânul s u se purta tare urât. li se al tur i o pisic b trân care nu mai putea prinde oricei. c su a era ascunz toarea unei bande de tâlhari care tocmai se cinsteau.Ai primit ce-ai meritat! bomb ni pescarul. 69 Dar m g ru ul îi spuse: . îi spuser ei. de mieunatul pisicii i de zbieretul coco ului. . dând cu capul în fereastr . 70 Se f cu întuneric.Vino cu noi! Cu vocea ta. O s vezi! Nu dup mult timp. i continu s mearg în fiecare zi la pescuit.i g se ti i tu un loc în orchestr . iar la c derea nop ii se g seau înc într-o p dure deas . cei patru drume i înfometa i prinser s înghit în sec. i se gândi c r getul s u va stârni încântarea cuiva. auzi c la Bremen se c utau muzican i pentru orchestra ora ului.Vino cu mine! Dac stai bine cu l tratul. o s . Tâlharii o rupser la fug . printre copaci z rir o lumini . pentru c mâine nu voi mai fi. Deodat . iar coco ul se c r pe pisic . i. întâlni în cale un câine jig rit. Pg. St pânii vor s m arunce în oal din mine.i ia lumea în cap. În adâncul inimii sale era îns mul umit c totul era ca înainte. . pisica se urc pe câine.Fericit? murmur coco ul cu lacrimi în ochi. V zând masa plin de bucate. peste lamp . Hot rându-se m g ru ul s . de ce e ti a a de fericit? . iar cei patru se furi ar ca s arunce o privire pe fereastr : câinele s ri pe spinarea m g ru ului.. iar odaia se umplu de r getul m garului. Iar m g ru ul.Cân i bine. Cânt din toat inima. Drumul îns era lung.

Pg. Andersen a c utat s introduc dialogurile în pove tile sale. cât i a celor de pretutindeni. într-un stil nou. La rândul lui m garul îi arse o copit în fund. Astfel. în portretul din dreapta. sus inând credin a nestr mutat c Binele va învinge. în Danemarca. Unele dintre acestea sunt foarte triste (cum ar fi Feti a cu chibrituri). s-a n scut în 1805. azvârlindu-l pe u mu cat de picior.Fugi i! r cni tâlharul. Hans Christian Andersen. iar un monstru mi-a ars una cu ciomagul! Iar tâlharii o întinser pe unde v zur cu ochii. În 1835. Dup un timp. 72 BASME DE HANS CHRISTIAN ANDERSEN A fost odat ca niciodat « un scriitor foarte talentat care tr ia în Danemarca i pe care-l chema Hans Christian Andersen. Luând ochii str lucitori ai pisicii drept c rbuni aprin i. câinele. pân în anii 1870. nici una. al turi de al i locuitori. La stânga. a scris prima lui carte de pove ti. un demon m-a . apropie o lumânare de ei. Andersen a creat portrete detaliate ale personajelor pozitive i negative. pisica i coco ul r maser s locuiasc în c su . de prin anii 1800. pe care i-a descris adesea în pove tile sale. respectând modul în care vorbeau contemporanii s i. Pg. ceea ce a f cut ca pove tile sale s fie atât pe placul locuitorilor Danemarcei. altele sunt vesele. Era al turi de cei neferici i i nenoroci i. 73 Binele i R ul ± în pove tile sale. se g se te un infanterist al armatei daneze. îl zgârie pe fa ! Omul se d du în spate c lcând pe câine. . Jos poate fi admirat priveli tea portului Copenhaga. nici dou . î i asigurar pâinea de zi cu zi i tr ir împreun mul i ani ferici i! Pg. Cu banii l sa i de tâlhari în urm . i când acesta î i înfipse col ii în pulpa lui. Oare sold elul de plumb va tr i fericit al turi de balerin ? Oare r oiul ce urât î i va face în sfâr it prieteni? afar . A continuat s scrie basme populare i pove ti încânt toare. O vr jitoare îngrozitoare i-a înfipt ghearele în fa a mea. m g ru ul. de groaz tâlharul sc p arma din mân . intitulat Basme de spus copiilor. 71 Omul deschise u a i se apropie de foc. dar pisica.Cei patru prieteni înfulecar pe nemestecate bucatele. unul dintre tâlhari se întoarse tiptil în c su .

Nu cunoa tem pe nimeni atât de urât ca tine. ca i piese de teatru.Sus. Dar cu fiecare zi care trecea. Fr iorii s i nu voiau s se joace cu el. . Un scriitor foarte talentat« Andersen a studiat la Universitatea din Copenhaga. Se sim ea trist i singur. 75 Dar.i amintea cu niciun chip s fi avut i . crescu mai mare decât ei. i nu galben. i într-o bun diminea .Nimeni nu m iube te! Apoi. Mama ra era mai mare decât celelalte. a ezase pe ni te ou . Pentru lumin se folosea o lamp cu ulei. A mai publicat i o serie de romane autobiografice. Pg. . precum manuscrisul ar tat. de ce oi fi a a de urât i diferit de ceilal i? se mira mama ra . un birou specific mijlocului anilor 1800. Mama ra un aptelea ou. 74 R OIUL CEL URÂT tocmai se A fost odat ca niciodat « o familie de ra e care tr ia într-o gospod rie. foarte bine primite de public. cu puf cenu iu. se sparse i st al aptelea ou i din el ap ru un r oi ciudat. . care nu. cl tinând din cap. Oare cum ajunsese acolo? Pg. se nedumiri ra a. ÄNu-mi dau seama cum un r oi a a urât poate fi al meu´. 76 Se opri la un iaz i întreb celelalte p s ri: . nu se sp rsese.Bietul de tine. hârtiile erau scrise de mân . pân s g seasc vreun r spuns. R oiul era departe de a fi frumos i. care prinse s se holbeze la mama ra . Jos.Cunoa te i ni te boboci de ra cu pene cenu ii ca ale mele? Dar toate cl tinau din capete. A scris cu succes fic iune pentru adul i. p r si gospod ria dis-de-diminea . R oiul cel urât o ducea tot mai r u. Pg. dou dintre personajele cele mai cunoscute al lui Andersen: sold elul de plumb i mica siren . într-o zi. cum ar fi trebuit. Îns un ou. bietul r oi devenea tot mai nefericit. cum mânca mai mult decât fra ii s i. din g oace au ie it ase boboci. c ci era tare neîndemânatic i to i locuitorii gospod riei râdeau de el.

o tuli ca din pu c ! Pg. cu ciocuri galbene i aripi mari. Albe. Crezând c era o ra . Pg. într-o noapte.Miau.Dac nu faci ou . O s mor de fric ! Apoi. cu toate c era tot singur. într-adev r. În cele din urm .Dumnezeule. Deja în prim var crescuse îndeajuns de mare ca i mâ a în discu ie. încât nu mai avea nici poft de mâncare. atunci îngra -te ca s te m nânc! . se îndrept spre un alt iaz. i. epuizat. s pot roade i eu . g sind u i a deschis . c l toreau c tre sud. Se învârt pe aici tot felul de oameni cu arme! Pg. 78 În zori. c ci e un loc periculos. î i spuse acesta. Mâncare se g sea dup pofta inimii i r oiul începu s se simt mai bine. baba îl prinse i-l b g într-un cote . . unde o pereche de gâ te grase îi d dur acela i r spuns. .Ah. 77 Apoi. baba o s . ajunse într-un stuf ri des. r oiul ranul s -l lase s primi cele mai alese îngrijiri.Atunci. c zu la p mânt.i frâng gâtul i o s te arunce în ceaun! . într-una din zile ajunse la coliba unei b trâne.N d jduiesc s -mi fac ou multe! spuse ea. Bietul r oi abia dac . dac a ar ta i eu ca ele! exclam r oiul. Dar r oiul cel urât pas s fac ou « doar era b iat! G ina nu înceta s -l înfrico eze: . miorlau! se amestec oasele tale! R oiul cel urât era atât de însp imântat. Iar într-o bun zi. r oiul î i putu vedea imaginea în unde. . Abia a tept s te g teasc . în primele ore ale dimine ii. bolborosind încontinuu: . ÄO s -l duc acas înoate în hele teu. apa din hele teu înghe . cu gâturile lungi i zvelte. dar din fericire pe acolo trecu un ran. 79 Iar cu ocazia asta. . Odat cu venirea iernii. ce m-am schimbat! Abia dac m mai recunosc! i copiii vor avea grij de el´.Vai mie! gemea r oiul speriat.i mai g sea hran c utând în z pad . de i baba îl îndopa.Ar fi bine s pleci. Ba îl mai i puser în gard .Dac nu po i face ou . v zu ni te p s ri minunate zburând pe deasupra capului s u.

Dege ica cutreier printre flori i printre firele groase de iarb .Nu-i a a c e dr gu ? le spuse el prietenilor s i. Întreaga var . tia c nu avea cum s scape e broa tele alea hidoase. odat cu venirea iernii. Femeia s rut cu blânde e petalele i. Dege ica d du peste un p ianjen galant care se oferi s-o ajute. unde. în mijlocul iazului. Dege ica se v zu iar liber . i se f cu frig i foame. . Nu-i r m sese decât s plâng în hohote. pe când dormea în p tucul ei. iar plapuma era o petal de trandafir. pe când plutea maiestuos al turi de fra ii s i. privind la Dege ica. . Î i dorea nespus o feti . Iar în untrul ei se g sea o feti nu mai mare decât degetul mare de la mân . curând. drept pentru care primi numele de Dege ica. se înapoie în iaz. r oiul î i d du seama c era i el unul de-al lor i. auzi copiii de pe mal strigând: . pe fereastr intr o broasc mare. Un gândac bor os o înh pe feti i o duse taman în vârful unui copac înfrunzit. se duse la o vr jitoare care-i d du un bob de orz vr jit. drept pentru care gândacul o coborî din copac i-i d du drumul. ca prin farmec. Patul ei era o coaj de nuc .Ia privi i la leb da aia tân r ! E cea mai frumoas din toate! Iar Är oiul´ nu. i o l s acolo. O s te ajut s scapi! Pg.Arunc -mi un cap t al brâului t u! îi strig el. V zând lebedele.i mai înc pea în« pene de fericire! Pg. aceasta î i spuse: Pg.Stolul de lebede se întorsese în nord i se oprise pe apa hele teului. luând-o pe feti cu tot cu pat. în cele din urm . Dege ica era singur i trist . Îns ace tia sus inur c feti a era mult prea diferit de ei. salteaua era f cut din petale de violete. a a c o duse pe Dege ica pe o frunz de nuf r. floarea se deschise. î i f cu o mul ime de prieteni.i avea casa. Dar mama broasc se temea c mica prizonier putea s fug . Dar o pândeau alte pericole. dar timpul trecea i ea r mânea tot singur . Dar. Într-o noapte. pe când str b tea paji tea pustie. un flutura hot rî s-o salveze. 81 ÄCe frumu ic e! O mireas potrivit pentru fiul meu!´ i. Atunci. din acesta r s ri o lalea minunat . 82 Astfel. 80 DEGE ICA A fost odat ca niciodat « o femeie care nu avea copii. Fiul ei urât i gras se ar t foarte mul umit. Femeia puse bobul într-un ghiveci i. O duse în scorbura unui . Auzindu-i suspinele. Într-o zi. chiar a doua zi. Într-o zi.

iar ea deveni cr iasa florilor! Pg. oricelul îi spuse c va primi vizita unui prieten. peste o rândunic ce p rea moart . Pg. Acesta o ceru f r z bav de nevast . îngrijea rândunica. cu aripioare albe. În galeria s pat de sobol d dur .Ce cau i pe afar pe o vreme câinoas ca asta? o întreb el. împreun cu oricelul. putu s . Iar acolo. 84 Dar lui Dege ica nu-i surâdea ideea. ajunse la o colib micu ve tede. 85 . Sobolul o .E un sobol tare bogat i are o ditamai casa! Are nevoie de cineva i te-ar putea lua de nevast ! Pg. Pg. spunând: .i fac un ad post sub p mânt. în fiecare zi. i-i d du s m nânce niscaiva castane uscate. în loc s s geteze cerul întreaga var ! Dup o vreme. Dar. la suprafa . acesta se îndr gosti pe dat de frumoasa feti împinse cu laba. Dege ica g si tot felul de pretexte ca s întârzie nunta cu sobolul« c ci urma s tr iasc sub p mânt pentru totdeauna! În ajunul nun ii ei. 86 i o invit . auzi deasupra capului un ciripit cunoscut. în spate îi crescur dou aripioare albe i ginga e. i zburar a a pân ajunser într-un inut plin de flori. i înc lze te-te! i c mara plin de bun t uri. În sfâr it.Cât de bun e ti! îi spuse rândunica.Asta o s-o înve e minte! Ar fi trebuit s . . la el acas . Dege ica întâlni un spiridu ginga . Dege ica se întoarse pe nesim ite în galerie i. ca i înainte. nefiind un seam n de-al lor. Iar când Dege ica accept .i ia zborul din nou.copac.Vino cu mine! îi strig rândunica. ba chiar nu-i pl cea deloc. Într-o zi. Sosind sobolul. În vreme ce mângâia cu blânde e o floare. Iar Dege ica se prinse de gâtul p s rii care se ridic în înalturi. 83 i cum umbla ea a a tremurând de frig. Iar prim vara. Intr C su a oricelului era confortabil f cut din crengu e i frunze un acoperi . ceru s fie l sat o zi întreag afar . Dege ica î i g sise . aducându-i de mâncare. B tu la u i-i deschise un oricel de câmp. Dege ica se v zu nevoit s p r seasc scorbura. spre surprinderea lor. Întreaga var . unde locuia cu familia. Pas mite era craiul florilor. .

Apoi b iatul prinse s se joace cu ceilal i sold ei. s dai de veste dac se apropie inamicul. acrobatul cu arc din cutie. îi spuse: . Când b ie elul se juca cu sold eii i-l punea pe cel f r picior în linia întâi. laolalt cu celelalte juc rii. nu dup mult timp. acesta n d jduia c balerina va vedea cât de curajos se lupta! Iar seara. Într-o zi au fost desp r ite. îi spuse el. Unul dintre sold ei avea îns st teau la palavre între ele. Se distrau s rind peste b ltoace. nu te mai holba a a la balerin ! Dar buna balerin îi spunea s nu-l ia în seam pe glume : .i arate sentimentele pe fa .Deloc! Într-o noapte. apoi c zu cu capul în jos în afara ferestrei i un singur picior. rigola era plin . micul soldat f cu cuno tin cu o balerin de plumb. B iatul lu sold elul i-l a ez pe prichiciul ferestrei. c ruia-i pl cea s . i un vânt puternic lovi ferestrele. Atunci când b ie elul punea la loc în cutie sold eii de plumb. În felul acesta. juc riile prindeau via i s -l facem marinar.SOLD ELUL DE PLUMB A fost odat ca niciodat « un b ie el care avea o mul ime de juc rii.Nu-l asculta! Este gelos! Mie îmi face mare pl cere s vorbesc cu tine! Cele dou figurine de plimb erau prea timide ca s .i m rturiseasc dragostea. B ie elul îl punea mereu în linia întâi. Pg. Dup un timp. i uvoiul de ap purta o b rcu de hârtie. când balerina îl întreba dac -i fusese fric . 87 Cei doi devenir buni prieteni i. când unul i-l puse-n buzunar. i încurajându-l s lupte cu vitejie. noaptea. cerul se înnor baioneta de la pu ca sa se înfipse în noroi. . Dar nu prea avea îndr zneala s . Jocul care-i pl cea lui cel mai mult era b t lia la care luau parte sold eii de plumb. Micu ul soldat se cl tin . îi spuse b iatul prietenului s u.Hai s -l punem pe sold el în b rcu uvoaie repezi. 88 Ploaia nu conteni prea curând i peste tot se formar dintre ei z ri sold elul înfipt în noroi.Stai aici.i râd de micu ul soldat. sold elul se îndr gosti lulea de balerin .Hei. . Furtuna se opri tot atât de brusc precum începuse i doi b ie i ie ir s se joace. Petrecea ore întregi jucându-se fericit cu ele. Ceea ce nu tia b iatul era c . Îl ridic Pe partea cealalt a str zii. sold elul îi r spundea mândru: . Pg. se întâmpla adeseori s -l lase afar pe cel cu un singur picior.

i prietena în foc. Deodat . Dar sold elul nu se temea. o buc t reas tocmai se hot râse s fac niscaiva cump r turi i mergea c tre pia . Apa subteran era adânc noroioas . Cei doi erau atât de ferici i c se reg siser ! i toat nopticica nu vorbir despre altceva decât despre ce p iser fiecare dup ce se desp r iser ! Pg. i tot se b l ng ni a a. Focul este cel mai mare du man al juc riilor de plumb. îl g si pe bietul sold el de plumb! Alerg într-un suflet la b iat i i-l d du. ÄAh! N-am s-o mai rev d nicicând pe draga mea balerin !´ î i spuse el. 89 Sold elul de plumb î i sim i sfâr itul aproape. M întreb cum de-a nimerit în burta unui pe te! Bietul sold el. Pg. sold elul se însp imânt .Pe tele sta e exact ce-mi trebuie pentru oaspe ii din seara asta. o arunc în focul din emineu! V zându. Apoi apa subteran se v rs într-un râu i . timp s -l digere cum trebuie c ci. pân ce c zu i el în foc! Cele dou figurine se reîntâlniser în toat nefericirea lor. pe nea teptate. Iar când buc t reasa t ie burta pe telui ca s -i scoat ma ele. sold elul începu s se mi te într-o parte i-n alta. lovind-o pe balerin .E chiar sold elul meu! se bucur b iatul. v zând pe tele din co . 90 În aceast vreme. o pal de vânt se strecur pe fereastr i. întristat.i astfel. Dup ce barca de hârtie se rupse. . 91 Dar soarta le mai preg tea o încercare! Într-o zi. spuse buc t reasa. obolani mari î i ar tau din ii ascu i i la sold el i la barca lui. îl înghi i pe sold el! Se trezi în burta unui pe te uria care îns nu avu i dus la pia . A a c -l cump r i-l duse acas . o gur uria fost aruncat într-un co Pg. . cine tie prin câte a trecut! i b iatul îl a ez pe sold el pe emineu. Barca luase ap micu a barc . Era chiar buc t reasa casei in care locuia i sold elul de plumb. r sturnându-se. pentru c reu e te s le topeasc . tiind c -i al lui. Pe tele a i i era pe cale s se scufunde. a fost luat de valuri. Deodat . pe talpa singurului s u picior care-l inea în loc. a fost prins în n vodul unui pescar. el c zu în apele adânci. micu ul sold el de plumb deveni c pitan de vas! Micu a barc urm cursul uvoiului care se scurse în canal. lâng balerin .

încât nu pot fi v zute de prost nacii care nu tiu s le pre uiasc . sold elul de plumb i balerina au r mas uni i pe veci. spuser viclenii Äcroitori´.Noi suntem doi croitori iscusi i i am inventat ni te straie atât de u oare i fine. pref cându-se c se apuc de cusut. dar culorile i modelul vor fi alese anume pentru În l imea Ta. Împ ratul era încredin at c banii lui fuseser cheltui i cu chibzuin . doi arlatani se hot râr s trag niscaiva foloase de pe urma ei i se înfiin ar la por ile palatului. un b trân cunoscut pentru bunul s u sim . iar acesta din urm alerg la împ rat s -i duc vestea de necrezut. spunându-i str jerului: . Nu numai c avea s se aleag cu un ve mânt nou. dar va afla i care dintre supu ii s i era prost nac! Câteva zile mai târziu. i-i spuse: . 92 Erau atât de aproape un de cealalt . i de atunci. Aflând de trufia suveranului. . obi nuind s se arate i s devin unul . prin dreptul emineului trecu chiar b iatul care. se gr bi s le scoat . straiele pe care le vom ese vor fi nu numai invizibile. suveranul ceru s i se înf i eze cei doi arlatani. Taman în acea clip .Ia du-te i vezi cum merge treaba! Iar cei doi Äcroitori´ îi spuser b trânului: era s poarte ve minte dintre cele mai elegante. ambelanul îl anun pe primul sfetnic. îl chem pe primul sfetnic. ferici i în noua lor form de inim ! Pg. 94 Împ ratul le d du celor doi o pung cu galbeni. v zând cele dou figurine în foc. pentru a se apuca neîntârziat de lucru. Mistuit de curiozitate. plumbul celor dou figurine c p t apoi forma unei inimi. încât plumbul lor începu s se topeasc singur. În mod ciudat. un sul de m tase i fir de aur.M ria Ta. 93 HAINELE CELE NOI ALE ÎMP RATULUI A fost odat ca niciodat « un împ rat trufa a c rui singur grij în via astfel în fa a supu ilor. tr gându-le afar cu piciorul. Auzind una ca asta. Pg.Pg. Cei doi cerur un r zboi de esut. Vestea despre grandoarea împ ratului se r spândi de-a lungul i de-a latul împ r iei. str jerul trimise dup ambelanul cur ii. Î i schimba straiele aproape din or -n or .

spuse: . 96 . Pg. întrucât cei din jurul s u nu p reau s observe ceva în neregul . Ädoar cei n tângi m vor vedea dezbr cat. cerând i mai mult fir de aur. spuse el cu voce tare. Împ ratul se ar t tare încurcat. l ud minunatele straie.i în sinea lui: ÄNu v d nimic! Asta înseamn c sunt un prost nac!´ Pg. ÄTrebuie c sunt prost nac!´ gândi el speriat.M ria Ta. Popula ia se adunase în pia a central . Nu dup mult timp. asta e´.Ce es tur minunat ! I-o voi descrie împ ratului! Cei doi arlatani î i frecar bucuro i mâinile. ÄMai bine s zic i eu ca ei!´ i. spuse primul sfetnic. Odat cu trecerea împ ratului. sfâr ir prin a-l l sa s se priveasc în oglind .i ve mintele i îmbrac noile straie! i.Mda« hm« frumos ve mânt. poporul e ner bd tor s admire minunata es tur în noile straie. . spuser cei doi. Dar pe împ rat nu-l prea tr gea inima s se înf i eze gol-golu în fa a supu ilor. scoase un oftat de u urare.Poftim. ne tiind c to i cei care-l înconjurau erau asalta i de acelea i gânduri despre sine! Cei doi arlatani luar m surile împ ratului i trecur la lucru. ca s poat vedea mai bine i s afle care din cunoscu ii lor se dovedeau ni te prost naci. 95 Tu ind nervos. se pronun el. scoate. M ria Ta. Voi satisface dorin a poporului meu! Se urc în calea ca lui deschis i alaiul împ r tesc se puse în mi care. .Iat materialul esut de noi. . ia pune i mâna s sim i i moliciunea materialului! B trânul se aplec peste r zboiul de esut. se înf i ar în apartamentele regale. dar. îi invit ner bd tor împ ratul. ÄEi. pref cându-se c -l îmbrac .Lucrul nostru e pe terminate. Ia privi i la culorile astea. se lini ti el. scrutând cu îngrijorare fe ele privitorilor.M ria Ta. spunându. pentru a lua m surile pentru straie. intra i. spuser : .Prea bine. astfel. împ ratul nu putea vedea i nici sim i ceva. Ce spune i ce culori i ce moale e es tura! Fire te. t ind aerul cu foarfecele i cosând buc i de es tur inexistente! Dup o vreme. înclinându-se adânc i pref cându-se a duce pe mâini pânza minune. În fa defilau curtenii.´ .. din mul ime se ridica un murmur de admira ie: i s v vad .

i. când vei face cincisprezece ani. î i ridica ochii spre razele soarelui care abia dac reu eau s i. Tat l ei o chem în bucle o floare frumos cizelat . prinse s strige: .Privi i noile straie ale împ ratului! Cât de minunate sunt! Încercau cu to ii s .i întrerup parada. într-un palat aflat pe fundul oceanului albastru.Împ ratul e gol! .O. cum le-a l sat i pe surorile tale! Astfel. 98 MICA SIREN A fost odat ca niciodat « un rege al m rilor care tr ia împreun cu cele cinci fiice ale sale. alergând pe lâng calea c . un ânc neastâmp rat n-are ce face i. în cele din urm .N tângule! îl apostrof tat l s u. mica siren a tepta s se împlineasc timpul. dar consider c era mai bine s nu. cât a vrea s urc la suprafa ca s v d cerul. . cinci sirene frumoase. Mica siren . avea i o voce frumoas treac prin apa limpede. Dar remarca âncului trecu din gur -n gur . în cele din urm .B iatul are dreptate! Împ ratul e gol! Spre spaima sa. i. sosi. Peste doi ani. regele te va l sa i pe tine s urci la suprafa . cea mai mic i mai dr gu . ascultând fermecat povestirile surorilor sale. mica siren se juca cu pe tii din minunata gr din a palatului. Cât despre cei doi arlatani. i ori de câte ori cânta. A a c r mase neclintit în calea ca sa pân se întoarse la palat..E ti înc un copil! îi spuse mama ei. ziua anivers rii a cincisprezece ani. 99 A teptând ziua când i ei urma s i se dea voie s ias la suprafa a m rii. tr gându-l de mân . ducând cu ei galbenii i firul de aur i pr p dindu-se de râs! Pg. mângâind-o pe p rul ei lung i blond. mul imea strig în cor: .i ascund surprinderea de a-l vedea pe împ rat gol-pu c ! Pg. împ ratul î i d du seama c oamenii aveau dreptate. 97 Dar nu peste mult vreme. atât de mult imaginat . s aud glasurile oamenilor i s miros florile! . î i luaser picioarele la spinare. unde decise s lase deoparte trufia. îi strecur i atunci când cânta se adunau pe ti din întreaga mare ca s-o asculte. Pg.

Petrecerea era în toi. iar valurile mari acopereau bordul corabiei. Era înalt i chipe i zâmbea fericit. iar mica siren se str duia s -i in capul afar din ap . nu dup mult timp. Cerul negru era br zdat de fulgere.S -l ducem la castel! i primul om pe care-l v zu tân rul când deschise ochii a fost fa a dr g la dintre cele trei fecioare care se plimbau pe plaj . se gândi: ÄN-o s pot fi niciodat asemenea lor!´ La bordul corabiei. când pe mare se dezl n ui furtuna. cerul se umplu de focuri de artificii. împinse trupul c pitanului pe tem toare. . 100 ÄMi-ar pl cea s vorbesc cu ei´. mica siren r sufl u urat . se repezi s -l salveze. Tân rul le inase. Îl inu a a ore întregi.Vino iute! strig o voce de femeie. Un val uria îl ridicase pe creasta lui. Neputând s mearg . Ajuns acolo. dar cu un efort. vând uscatul la orizont. V zându-l pe tân rul c pitan c zut în ap . Pg. de trei ori ura! Sirena reu i s -l z reasc pe cel în onoarea c ruia se aprinseser focurile de artificii. Când ap rur zorile. . Pg. 101 Apoi. catargele i pânzele se rupser .E atât de frumos! exclam ea emo ionat . se arunc din nou în valuri. . acum po i înota i tu la suprafa a m rii! Vei respira aerul i vei vedea marea. se stârnise agita ie i.i coada de pe te. furtuna se stinse. Apoi. la fel de brusc cum izbucnise. Nu. Deodat ie i din ap ! Ce minun ie! Pentru prima oar putea s vad splendidul cer albastru.. Marinarii aruncar .Mul umesc c mi-ai salvat via a! murmur el c tre frumoasa necunoscut . auzi ni te voci i. mica siren porni încet spre suprafa a m rii. Apoi. Dar ine minte: nu este lumea noastr ! Noi suntem copiii m rii.Tr iasc al nostru c pitan! Ura! Pentru a dou zecea lui aniversare. E un b rbat! Cred c a le inat! . î i spuse ea. Deodat .Fata tatii. rase. încerc s înc lzeasc corpul tân rului cu propriul ei corp. i cum se l sa seara. Ai grij i nu te apropia de ei.i mai putea dezlipi ochii de la el. mica siren îl prinse în bra ele ei. privindu. i nu avem suflet aidoma oamenilor.i tat l. . mica siren v zu o corabie care se apropia e stânca pe care se c ancora i aprinser felinarele pentru noapte. z ri i stelele str lucind i pâlpâind. a celei mai tinere rm. iar corabia prinse s se scufunde. c ci aduc numai ghinion! S rutându. încercând s -l scape cu via . Dup care.

Te avertizez. Ajuns la palatul tat lui ei. De unde ai ap rut? Dar mica siren era mut i nu putea scoate niciun cuvin el. susur mica siren . surorile îi ie ir în întâmpinare. tia c dragostea ei pentru tân rul c pitan era lipsit de orice speran . mica siren îl v zu pe tân r îndreptându-se spre castel. trebuie s -mi dai vocea ta neasemuit . vei sim i c te str bate un cu it! . 104 i sorbi licoarea. a fost invitat s ia parte la un mare bal. Dar. c ci era o siren i nu avea cum s se m rite cu un p mântean. a a cum îi spusese vr jitoarea. Pg. drept? o întreb vr jitoarea afurisit care st tea în pe tera ei p zit de o caracati uria . . iar când se trezi v zu aplecat asupra ei fa a tân rului pe .Te voi lua la castel i te voi îngriji. continu ea. c vei suferi dureri cumplite! Ori de câte ori vei pune talpa pe p mânt. nu te vei mai putea transforma la loc într-o siren . a a-i? Vrei s ai picioarele unei femei. Mica siren se îndrept spre uscat i ie i din ap nu departe de locul unde se ridicase castelul.Nu conteaz . 102 Aflat în mare. Purta straie alese i adeseori se plimba c lare cu prin ul. Vr jitoarea îi dest inui c tân rul c pitan era de fapt un prin . Te vei risipi în ap . luând sticlu a în care se g sea licoarea fermecat .Foarte bine! opti mica siren . Tot ce vreau e s m întorc la el. . O durere îngrozitoare o f cu s le ina. . dar dintr-odat sim i un nod în gât i. R mase acolo zile de-a rândul. Într-o sear . via a micii sirene se schimb cu totul. nevrând s vad pe nimeni i refuzând orice mâncare. spuse prin ul. mica siren sim ea c l sase în urm pe cineva pe care nu avea s -l mai uite vreodat . Pg. fiecare pas f cut pe p mânt îi producea o durere insuportabil . Mica siren se hot rî s mearg s-o vad . izbucnind în lacrimi. precum spuma valurilor! . vrei s scapi de coada ta de pe te. În schimbul vr jii mele.i fie team . Înotând încet spre largul m rii. Se arunc pe plaj care-l iubea atât! Prin ul îi înveli cu grij trupul h rt nit de valuri în mantia lui.Pg. Iar dac alesul t u se va însura cu o alta.Dar asta nu e tot! cl mp ni vr jitoarea. 103 . Doar vr jitoarea din adâncuri o putea ajuta. Acum e ti în siguran . fugi în odaia ei. Mica siren prinse s le povesteasc cele întâmplate. ne tiutor c via a-i fusese salvat de ea. . În zilele care urmar . Nu vei mai fi în stare s sco i nici cel mai mic cuvin el.Nu.Prin urmare. spuse el.

fa adev rat. în port ancor o corabie mare. cei doi hot râr s fac nunt . Norii erau tivi i în Când soarele se ivi în poala cerului. Iar pe pasarel nu coborî alta decât necunoscuta fecioar care-i bântuise gândurile tân rului prin ! Prin ul se gr bi s-o întâmpine. iar mica siren sim i c se transform în piatr i un cu it i se înfipse în inim : avea s -l piard pe prin pentru totdeauna. i. Deodat . î i z ri surorile. fericit s -l aib lâng ea pe prin ul pe care-l iubea. prin ul ie i s-o vad . Pg. iar mica siren auzi o voce ca un clinchet de clopo ei: rm. din gândurile lui nu disp rea nici m car o clip fa a tinerei necunoscute. de i din acea zi nici c-o mai v zuse. aici. de i nu-i putea vorbi. Nici fecioara necunoscut nu-l uitase pe prin i. Înso it de mica siren . îndurerat de pierderea prin ului ei. mica siren se apropie de balustrada pun ii. Chiar i atunci când se de care se purta atât de tandru. Într-o zi. risipindu-se în valuri asemenea spumei valurilor. c ci fecioara se întorsese pe t râmul din care venise. presim ind c nu pe ea o iubea cu . La câtva timp dup nunt . 107 Odat cu ivirea zorilor. Ia-l! Ucide-l pe prin înainte s se crape de ziu i te vei preface din nou într-o siren ! Mica siren lu pumnalul i intr în cabina în care dormeau prin ul i frumoasa sa aleas . V zând frumoasa fa a a prin ului pe care-l iubea atât. prin ul se ar t bun fa a de ea i afectuos. preg tit s se transforme în spum i s piar pe veci. Pg. curând. ca prin farmec. prin întuneric. misterioas o scoase din ap i o sui la cer. 106 . Apoi se arunc în valuri. ferici ii îndr gosti i se preg tir s plece într-o c l torie pe corabia care-o adusese pe tân r . suferea i mai tare. se auzi strigat dinspre mare i. Prive te! Vezi acest pumnal? E fermecat! Vr jitoarea ni l-a dat în schimbul p rului nostru. frumoasa siren se întoarse pentru ultima oar spre el. mica siren îndur totul cu stoicism. arunc pumnalul în ap .Mic siren . C ci i ea îl iubea la fel de mult pe cât o iubea el. o for roz. Dar inima tân rului apar inea deja fecioarei necunoscute care-l g sise pe afla al turi de mica siren . Î i aminti de cuvintele vr jitoarei i se preg ti s moar . Când se înnopt . Iar mica siren . Mica siren urc i la bord i corabia ridic ancora. îl s rut doar i apoi se întoarse pe punte.Dar. suntem surorile tale! Am auzit ce i s-a întâmplat. 105 Ilustra ia Pg. Deodat .

c tre corabia prin ului i ochii i se umplur de lacrimi. i o s ne distr m de minune! îi spuse Regina Z pezii. auzi un clinchet de clopo ei. întrucât apucase s intre adânc în ochiul lui Karl.. când Karl se juca în z pad .Leag s niu a ta de sania mea. spuse el.E ti cu noi în cer! Suntem zânele aerului! Îi lu m cu noi doar pe aceia care s-au ar tat buni fa de oameni. în odaie p trunser fecioar . . Pg. i era tia c fecioara era însp imânt toarea Regin a i numele s u rostit de .Prive te! Florile p mântului ne a teapt lacrimile care se vor preface în roua dimine ii! Haide. Unde m aflu? . oglinda se sparse i cioburile ei se împr tiar în lume. v zu ceva asem n tor unui fulg uria de z pad a ternându-se în gr din . vino cu noi! . Karl i Gerda erau doi copii care se iubeau tare mult. . pân când în locul în care c zuse fulgul se ivi o fecioar frumoas . Karl deschise fereastra i. Doar Gerda mai inea la el. Într-o iarn . Karl deveni un b iat r ut cios. 108 REGINA Z PEZII A fost odat ca niciodat « un vr jitor care a ticluit o oglind în care dragostea ap rea ca fiind ur . Pg. Din acea ti. vino cu noi! Pg. tras de cai.Cine sunte i voi? întreb mica siren . 109 Gerda se uit cu aten ie dar nu v zu ciobul din oglinda magic . Î i ridic privirea i o v zu din nou pe frumoasa fecioar . 110 Într-o zi. Închise geamul i se a ez lâng Gerda care citea o carte: . Într-o zi. care de ast dat purta o mantie larg cu guler de blan a ezat într-o sanie mare. Mica siren privi în jos. cu totul i cu totul din ghea . Cristalele sale dantelate crescur tot mai mult. pe când Karl st tea la geam privind cum cernea om tul. mirat c . i cel în ochiul sau inima c ruia intra un ciob de oglind se transforma într-o fiin rece i du m noas . odat cu aerul rece.Mi-a intrat ceva în ochi. de i devenise nesuferit i necioplit. Chiar i m z rica ce cre tea pe pervazul ferestrei lui Karl î i întinsese tulpinile peste strad ca s se îmbr i eze cu trandafirii ce cre teau la fereastra Gerdei. Nici c Z pezii.Mic siren .i rec p tase vocea.

iar b iatul î i aminti iar i de Gerda i de via a lui de pân atunci. Întreaga iarn . dar ace tia plutir înapoi pe Pe înserate. . în mijlocul unei p duri. Apropiindu-se. Lacrimile fierbin i topir încet inima de ghea a lui Karl. Gerda îl strig : . dac -mi spui ce s-a întâmplat cu Karl.i fixeze privirea înainte. De cum buzele ei de ghea inima b iatului înghe i el uit de Gerda i de întreaga lui via îi atinser fruntea. iar Gerda reu i s -l vad în treac t i pe Karl. În acela i moment. sania cea mare se ridic spre cer. 111 i î i arunc pantofii în ap . Era a ezat pe o piatr . îi f g dui Gerda râului. te voi duce chiar eu acolo! Gerda se urc în spatele renului care porni în galop spre nord. b iatul f cu întocmai i.Vino s te înc lze ti. În dep rtare se z rea castelul Reginei Z pezii. Lacrimile fierbin i picurar pe ochii lui i apoi îi c zur pe piept. Gerda se urc într-o b rcu i prinse s vâsleasc . Karl urc în sania mare. barca se opri la rm. . . Gerda izbucni în plâns.Î i voi da pantofii mei ro ii. r spunse renul. Gerda îl c ut pe Karl. iar un corb veni în zbor s se a eze pe o crac . . aterizar pe o imens câmpie alb . rm. îl invit Regina Z pezii. . iar regina îl s rut . . Pg. În cele din urm .Dac îl cau i pe Karl. privind pierdut înaintea lui.Ca vr jit. dintre copaci ap ru un ren. 112 .Karl! Pg. Când sosi prim vara. Când ajunse în înghe ata tundr . m z rica i trandafirii abia se târau. refuzând s înfloreasc sau s se îmbr i eze ca înainte. Karl se inea de s niu a lui i.În Laponia. Prinse i el s plâng i astfel ciobul de oglind îi ie i din ochi.Unde este acum? strig Gerda. Gerda coborî la râu. luminat de aurora boreal . în scurt timp. Pg. l-am v zut zburând în sania Reginei Z pezii! spuse corbul. curând. dar acesta era de neg sit. 113 Dar Karl continua s . de pân atunci.Vino! îi strig Gerda. Cuprinzându-l cu bra ele. se oprir . sperând c râul o va purta spre locul unde se g sea Karl. Însp imântat.

odat cu el. Dar flac ra îi arse dege elele i se stinse. tremurând de frig. Noaptea p rea acum i mai neagr i mai friguroas . Ah. Ce i cald era flac ra! Micu a vânz toare de chibrituri f cu palma c u în jurul fl c rii i. dar în acea clip chibritul se stinse i. Dege elele îi înghe aser bocn . dar chibritul se stinse i magia disp ru.Iar renul îi duse pe copii înapoi acas . Oamenii se preg teau s întâmpine Noul An. Pg. scoase un b frumoas ca prin farmec. îmbr cat în zdren e i cu un al pe umeri. st tea lâng o fântân . de-ar fi putut aprinde un chibrit! Cu mânu ele tremurând.O. Dar mica vânz toare de chibrituri. Feti a aprinse un alt chibrit care lumin zidul de lâng ea. În fa a ei i se înf i Pg. De dincolo de ferestrele luminate a giorno r zb teau râsete i cântece. ca s aib ce mânca. împodobit cu mii de lumân ri. pref cându-l într-o fereastr de cle tar. Micu a vânz toare de chibrituri întinse mânu a spre o farfurie. 117 bunica! i cu globuri str lucitoare. ce frumos! opti feti a. i nu era deloc mult: un loc c lduros i ceva de mâncare. i încerc s -l aprind . . 115 Î i întinse mânu ele spre cuptor. semn al prieteniei lor ve nice! Pg. Frumosul pom de Cr ciun pieri în întuneric. înflorind zâmbitoare. Biata feti ! În doar câteva secunde v zuse tot ceea ce via a îi refuzase. Nu vânduse nici m car o singur cutie de chibrituri întreaga zi. cu beteal . se vedea o mas înc rcat cu bun t uri. iar str zile înz pezite erau pustii. 116 Aprinse un al treilea chibrit i de ast dat se întâmpl un lucru i mai minunat. Era Ajunul Anului Nou. Nedându.i prea bine seama ce se întâmpla. În spatele ei. vindea chibrituri pe strad . 114 FETI A CU CHIBRITURI A fost odat ca niciodat « o feti care. Ochii feti ei se umplur de lacrimi! Pg. În fa a ei se în l a un pom de Cr ciun. micu a vânz toare aprinse un alt chibrit. v zu în ea un cuptor bine încins. i n lucirea. Ajun i. ridicând chibritul. abia desc lecar c privirile le c zur pe m z rica i pe trandafirii care se îmbr i aser din nou.

r spunse o teanul. care p ze te un cuf r cu monede de aur. întâlni o vr jitoare care-i spuse: . precum spusese vr jitoarea. 118 AMNARUL FERMECAT A fost odat ca niciodat « un o tean viteaz care se întorcea acas de la lupt . O teanul î i leg u funie în jurul mijlocului i. se vor întinde pe el i nu. s câ tigi o gr mad de bani? . În spatele primeia. Spre uimirea sa. În spatele celei de a doua.Bunicu o. aprinzând un chibrit dup altul ca bunica ei s nu dispar asemenea celorlalte n luciri. încrezându-se în spada sa. i în curând se întoarse. Dar dac vei a terne în fa a lor tergarul sta al meu. se l s prin copacul g unos.Bunicu o. Dar zâmbetul de pe fa a ei ar ta c micu a vânz toare de chibrituri era departe. într-un loc unde nu e frig. Întinzând amnarul vr jitoarei. Iar dac vei deschise i a treia u . Astfel. N-o s fie greu deloc. care p ze te un cuf r mare cu monede de aram . r mâi cu mine! o rug ea. tot ce avea era spada lui. În ciuda faptelor sale de vitejie.Ce-ai zice. vei putea duce cu tine câte monede vei putea c ra. bunicu a nu disp ru. iar soarele ters abia lumina fântâna de pe drumul înghe at. prin buzunare îi sufla vântul. se afl un dul u cu ochii cât farfuriile. vei da peste un alt dul u cu ochii cât turnurile unui castel. Pg. având buzunarele pline cu monede. . ci r mase lâng ea zâmbindu-i. într-adev r. Tot ce ai de f cut e s cobori prin copacul g unos de colo pân o s ajungi într-o grot . anun ând o zi rece.. sold elule. plângând: . p zit de un dul u cu ochii cât pietrele de moar .i vor face niciun r u. În apropierea fântânii z cea trupu orul f r via al feti ei. i str b tând o p dure.Prea bine! continu vr jitoarea.Doar s -mi aduci un amnar vechi pe care l-a uitat acolo bunica mea! spuse vr jitoarea. i. d du peste cele trei u i i peste cei trei dul i. Apoi î i desf cu bra ele i micu a vânz toare îi s ri la piept.Bani? A face orice pentru bani. se g se te un cuf r cu monede de argint. o întreb : . Acolo vei da peste trei u i. o teanul o întreb : . înconjurat de chibrituri arse. unde nu înduri de foame i f r durere! Pg. 119 Ar tându-se îns b nuitor. ia-m cu tine! Ap rur zorii.Dar tu ce vrei în schimb? .

Dar la ce î i trebuie ie asta? Vr jitoarea se n pusti asupra lui. O teanul nu se putu opri s n-o s rute. o teanul aprinse amnarul. Î i cump r o pereche nou de cizme i merse la cel mai vestit croitor de ora . care spuse: . Pg. î i aminti de amnarul vr jitoarei. i când îl aprinse de trei ori. 120 . asta e mul umirea pe care o primesc! Ei. 121 Sco ându-l la iveal .Care i-e dorin a.i apoi de drum. dul ul se înapoiase cu o pung de bani. Pg. hangiul îl d du afar din camer . Aflându-se el într-o zi la palat. Bogat de-acum. c vezi tu! i desf cându. o teanul se sim ea aidoma unui prin . î i spuse: ÄÎn sfâr it. Într-o sear . pot s petrec i eu dup placul inimii!´ Cu mica lui avere. Seara. Dar banii se terminar repede i tot atât de repede disp rur i Äprietenii´. ipând: . în fa îi ap ru dul ul cu ochii cât pietrele de moar .D -mi-l! D -mi-l numaidecât! Atunci o teanul strig : Pg. regina puse ca îi ap ru câinele cu ochii cât . Aprinzând de dou ori amnarul.A-adu-mi o gr mad de monede! bâigui uimit o teanul.Adu-mi-o pe prin es ! porunci el. tân rul o tean ducea via a unui adev rat nobil.. Ajungând într-un ora . În diminea a urm toare. în fa farfuria.A adar. îl aprinse i. o leg cu ea pe afurisita de vr jitoare. o teanul î i g si degrab prieteni care s -i spun cum s . auzi c regele nu îng duia nim nui s -i vad fiica.i seama c o teanul nu mai avea un chior.i funia. care-i aduse monede de argint. dul ul cu ochii cât turnul îi aduse monedele de aur. l sându-l pe drum. Omul î i g si o od i într-un pod i în fiecare zi mai strângea oleac centura. întrucât o veche profe ie spunea c aceasta urma s se m rite cu un simplu o tean. . dul ul se întoarse ducând-o pe prin esa adormit . fata le spuse alor s i c avusese un vis. pe cale ti minunate i pe spectacole. Dându. O secund mai târziu. st pâne? . Dovedindu-se cam mân spart .i cheltuiasc banii: pe petreceri dansante. 122 De îndat . odat cu prima scânteie. v zându. las¶. B nuitoare.

Irlanda. 123 Când sosi ziua execu iei. nu peste mult vreme. nu a fost scris pentru copii. Povestea a fost publicat în anul 1842. copii împingând c rucioare cu c rbune spre o fabric . ap rur cei trei dul i care se repezir la str jeri. Anglia. Robert Browning s-a n scut pe 7 mai 1812. iar magia nu lipsea din pove ti. a copiilor i a l comiei sfetnicilor ora ului e devenit preferata micilor cititori de pretutindeni. dar foarte cunoscute în literatura pentru copii au i important mi care: literatura pentru copii. Jonathan Swift s-a n scut pe 30 noiembrie 1667. So ia sa a fost poeta Elizabeth Barrett Browning. 125 Fluiera ul din Hamelin. în jurul e afodului se adunase o mare mul ime de oameni. Pg. Oricum. s-a creat o nou Browning a scris pove ti în secolul respectiv. Spre spaima tuturor. Personajele i întâmpl rile erau adesea asem n toare. Era vorba de o poveste foarte lung . Primele basme au fost r spândite pe cale oral . el mai aprinse de trei ori amnarul. Uluit. C l toriile lui Gulliver. mesajul era foarte clar i. Primind îng duin a de a fuma o ultim igar . în Anglia a fost promulgat o lege care interzicea angajarea copiilor mai mici de nou ani. în Dublin. înc înainte de aceast perioad . curând. Sus. povestea fluiera ului. Animalele erau atotprezente. i. 124 BASME ENGLEZE TI Istoricul basmului. A murit în 1745. nefiind scrise în vreo carte. În secolul al XIX-lea. În stânga. o teanul aprinse amnarul de trei ori. a fost scris sub forma unui poem de trei sute de versuri. motiv pentru care pove tile au trecut de la o ar la alta i dintr-o limb în alta. Italia.Prorocirea s-a îndeplinit! i. o teanul se însur cu fata de rege. Într-o secund . Aceast satir a fost publicat în 1726. de la o persoan la alta. regele î i b g capul între umeri i-i spuse reginei: . o teanul a fost prins de str jerii împ ratului care hot rî ca acesta s fie spânzurat! Pg. dar numai pentru a-i invita pe dul i la petrecerea de nunt ! Pg. iar . Ini ial. într-o epoc a industrializ rii. Gulliver î i folose te statura uria pentru a sc pa din Lilliput. În 1819. la Vene ia.fiica ei s fie p zit i astfel dul ul a fost dat la iveal ! Numaidecât s-a dat alarma! În zori. i a murit pe 12 decembrie 1889. Swift scrisese într-o oarecare m sur în aceast direc ie. ini ial. la Londra. în Anglia.

pornir pe malul râului. La dreapta. iar Copilul-urs avea un p tu de lemn de cire . Nu e frumoas cum e . Inten ia lui Swift a fost s satirizeze via a social poveste clasic pentru copii. atunci când Copilul-urs o chema s se joace acas la el. intrând mereu în tot soiul de buclucuri. astfel încât. Nu peste mult vreme. Mama-urs g ti un terci foarte gustos. coborând dealul. cel al Mamei-urs era de m rime medie. un scaun de catifea albastr pentru Mama-urs i un sc unel mic pentru Copilul-urs. Vecinii îi ar tau mare respect Tat lui-urs. printre cele mai cunoscute fiind The Times. Pg. î i spuse ea. iar Copilul-urs era micu dintre ei avea câte un pat dup propria sa m sur . velocipedul devine. asta era din cauz c se dovedea un fanfaron i o pacoste. Tatai dr g la .devenit doar primele dou p r i. ce cas urât au i ur ii tia´. ajunse lâng c su a ur ilor. Unul mare pentru Tat l-urs. Într-o zi. Pg. 128 Prin urmare. O s arunc o privire în untru. 127 Lâng vatr se g seau un ditamai jil ul sculptat pentru capul familiei. în 1870. Cel al Tat lui-urs era mare i confortabil.Trebuie l sat s se r ceasc . Pe masa din buc t rie erau aranjate cu mult gust trei castroane de por elan. în acela i timp. Numai Copilul-urs nu prea avea prieteni. Nu departe. ÄPuah. Foarte populare devin i ziarele. Mama-urs avea o mul ime de prieteni cu care se vizita în toate dup -amiezile ca s schimbe sfaturi i borcane cu gem. 126 BUCLE-AURII I CEI TREI UR I A fost odat ca niciodat « o familie de ur i care tr ia într-o c su dintr-o p dure întins . locuia o fat blond care avea aceea i fire ca i Copilul-urs.i p l riile când îl întâlneau. Dup ce-l prepar . unul mai mic pentru Mama-urs i unul foarte mic pentru Copilul-urs. Mama-urs era de statur mijlocie. mai fiind i tare înc p ânat . o Sus. sco ându. al c rei nume era Bucle-Aurii. încât a reu it s creeze. ea refuza de fiecare dat . Fiecare urs era uria . Fluiera ul arlechin cântând la fluierul s u fermecat. spuse: . Ce-ar fi s -i facem o vizit Castorului c ruia i s-a n scut un nou prunc? Mama-castor ar fi încântat ! Pg. i a f cut-o cu o imagina ie atât de fecund . În parte. feti a cea înc p ânat . scoate to i obolanii din Hamelin. i politic din ara sa. culegând floricele. din Londra. o priveli te obi nuit .

uitându-se dup u . Tat l-urs v zu c u a era întredeschis . urc sc rile. . În vremea aceasta. .. coborând sc rile.Unde m aflu? strig feti a. .Nu pleca! Stai s ne juc m împreun ! strig dup ea Copilul-urs.tiam eu! cineva a dat iama prin terciul nostru« . se plânse Copilul-urs. l sând masa murdar . A intrat cineva în cas ! Pg. gustând din castronelul Copilului-urs. Copilul-urs o gâdil în talp . dar mor de curiozitate s v d unde doarme Copilul-urs. . în care dormea BucleAurii. Ce bun! Ce bun! murmur . Bucle-Aurii s ri din pat i. ip furios: . 129 Dup care p trunse în casa r mas goal i se apuc s cerceteze buc t ria.i cineva mi-a rupt sc unelul. ad ug : Cred c-o s m întind numai un minu el« s încerc p tucul« i. cei trei ur i se gr beau spre cas . Pg. urcând to i trei sc rile.E cineva acas ? strig ea.casa mea. 130 Nu exista niciun dubiu care pat îi apar inea Copilului-Urs.Aha! sta trebuie s fie jil ul lui Tata-urs. numaidecât. Nimic! . o lu la s n toasa!â spre casa ei! .Terci! strig ea. 131 Dând buzna în buc t rie.´ Feti a b tu la u : Cioc-cioc!. dar merge! C scând. goli castronelul. ridicându-se brusc în capul oaselor. Nu chiar tot atât de frumos ca patul meu. sta scaunul Mamei-urs« iar sc unelul sta e sigur al Copilului-urs..M ri i pasul! spuse el. i cât ai clipi din ochi. se apropiar tiptil de patul Copilului-urs. Din dep rtare. Apoi. Pg. Însp imântat de fe ele îmbl nite care st teau aplecate asupra ei.Mmm! Ce moale e! spuse fata. Bucle-Aurii î i continu c ut rile. Dar sc unelul se rupse i feti a c zu pe podea! F r s -i pese nici cât negru sub unghie de pocinogul f cut. Bucle-Aurii adormi în patul Copilului-urs. i Bucle-Aurii se trânti în sc unelul cu pricina. . .

Dup care lu cele cinci boabe i le arunc pe fereastr . Dar pe drumul spre târg. când ajunse în vârf. Jack tremura de fric .Ce-i cu tine aici? îl întreb un glas bubuitor. când v zu c -l sus in. 132 Jack i vrejul de fasole A fost odat ca niciodat « o v duv s rac ce tr ia într-o c su . Pg. murmur : . P i cu aten ie pe nori i. porni spre castel. A doua zi de diminea . împreun cu fiul ei Jack. b iatul se c r pe vrej i.Ce-i f cut?! Aveam nevoie de bani s putem cump ra o vi ic . Jack se întâlni cu un mo neag. Pg. Se împrieteni cu Copilul-urs la care mergea adesea s se joace. ascunde-te degrab . Alteori. r mase uluit de ceea ce v zu. Singura lor avere era o vac de lapte. acum suntem s raci lipi i p mântului! Doar un prost nac ar schimba o vac pe cinci boabe de fasole! r bufni ea. ÄBoabele alea chiar au fost fermecate´. se gândi Jack fericit. îl privi cu blânde e. când Jack ie i din cas .M-am r t cit i mi-e tare foame! Femeia. maic -sa se învine i de furie. dar.i dau un castron cu lapte. Dac -l auzi venind. Privind uimit în jur. . 134 . c pc unul. Bucle-Aurii deveni o feti tare cuminte. venea Copilul-urs la ea. î i spuse b iatul. . Of. Dar ai grij c so ul meu. Jack z ri un castel uria de piatr . Tocmai terminase de b ut laptele când auzi un zgomot teribil. r mânând f r lapte. Dar când se întoarse acas . vreodat . 133 .Din ziua aceea. i a a r maser prieteni pe via ! Pg. Peste noapte în curte crescuse un gigantic vrej de fasole al c rui vârf trecea dincolo de nori. . Ridicându. O s . b iatul d du cu ochii de cea mai mare femeie v zut Însp imântat. intr în cas . cioc ni de câteva ori în poarta enorm . îi oferi mo neagul. Jack se gândi c e o afacere bun . Ajuns acolo. mama lui Jack îi spuse acestuia s-o duc la târg i s-o vând .Î i dau cinci boabe de fasole fermecate în schimbul vacii tale.Intr iute! îi spuse ea. c reia îi pl ceau copiii. Când vaca îmb trâni. se trezi deasupra norilor. ÄM întreb cine locuie te în el´.i privirea. Fiind foarte curios. m nânc copii. a a c primi. cu toate acestea.

în f c g ina i p-aci i-e drumul! Îns cotcod citul g inii îl trezi pe c pc un! . Stai jos i bag -n tine! Ceea ce c pc unul i f cu. Intr în buc t rie i se ascunse ca i mai înainte. Amândoi erau din cale-afar de ferici i. Pg.. Jack porni pe drumul care ducea peste nori. î i umplu cu ele o pung nu prea mare. c pc unul prinse s . Vezi i auzi copii peste tot.Vezi?! îi spuse el.Iute. . N-am gre it când am schimbat vaca cu boabele de fasole fermecate. c pc unul a ez o g in pe mas . ÄSper s nu m vad ´.i numere galbenii i a a îl fur somnul.i i un pocal cu vin. . Dar. îi povesti mamei sale de-a fir a p r p ania sa de deasupra norilor. prinse s coboare cât putu el de repede. Când atinse p mântul cu picioarele. Apoi. Ajuns la vârful vrejului. Dar Jack era deja departe! Iar când ajunse pe p mânt.Tipatil-tarantil.Unde-ai fost. . Jack se hot rî s mearg din nou la castelul de deasupra norilor. Äaltfel o s m înfulece cu tot cu fulgi!´ Pg. Pg. o v zu pe mama sa care-l a tepta îngrijorat . ap ru i c pc unul care se a ez s m nânce. Jack ie i din ascunz toare i. nu dup mult timp. v zând monedele de aur de pe mas . . c ci el era. . ascunde-te! îi opti femeia lui Jack. el i mama sa aveau s o duc mai bine.Ho ul! Ho ul! r cni el. gândi b iatul tremurând ca o frunz . apoi ie i din ascunz toare. Dup aceea. . mama lui îl a tepta îngrijorat . Dup o vreme.Asta-i tot ce ai luat? O g in ? f cu ea dezam git .E vreun copil pe-aici? întreb c pc unul. Iar g ina aceea f cea ou cu totul i cu totul de aur! Jack a tept ca uria ul s adoarm . adulmecând i privind prin odaie. banii se risipir . 135 Dup ce termin de mâncat. umplându.Un copil? repet femeia. golind punga cu galbeni în fa a ei. 137 Galbenii fur cheltui i pe o mul ime de lucruri de care Jack i mama sa nu avuseser prilejul s se bucure înainte. . dragul meu? Vrei s m mor de grija ta? i ce vrej mai e i sta? Ce fel de«? Dar Jack o întrerupse. miros sânge de copil! r cni c pc unul. 136 Mul umit galbenilor înh a i de la c pc un. Numai la asta î i st capul.

mânca pu in i. pe c pc un îl cuprinse somnul. Fiul ei încerca adeseori s o mai înveseleasc .Prive te ce i-am adus! înh ând harpa o rupse la fug de-i sfârâiau c lcâiele. se urc iute pe mas c pc un: . Îns averea nu aduce întotdeauna fericirea. îl auzi pe c pc un sfor ind. îi spuse: . nu dup mult timp. i nici unul dintre doctorii care se perindar prin casa lor nu reu i s afle pricina bolii. i. 139 ÄCe-ar fi s m întorc la castelul c pc unului? Poate c acolo voi g si ceea ce-mi trebuie ca s-o vindec pe mama´. mai mult alunecând! Pg. în cele din urm . într-o sear . nu-l refuzau niciodat . î i spuse el. Jack se l s i el vr jit de i cântul atât de dulce! Când. î i lu inima-n din i i prinse s se ca ere din nou pe vrejul uria de fasole. Ajuns la castel. el intr pe o fereastr uitat deschis . Ajuns în sfâr it la vrejul de fasole.i pierduse tot interesul pentru ceea ce o înconjura. Zâmbea rar i numai atunci când Jack era în preajma ei. A a c ori de câte ori un drume le cerea hran sau un ad post. Într-una din zile. Dar harpa prinse s strige. Din ascunz toarea sa.. ar tându-i harpa. ca i o mul ime de alte lucruri. g ina scoase un ou de aur! i tot a a în fiecare zi! Pg. Coliba lor veche se pref cu într-o cas ca-n pove ti! Dar Jack i mama sa nu uitaser anii când se zb tuser în nevoi. Dup ce c pc unul î i lu cina. 138 Jack i mama sa devenir astfel oameni cu stare. trezindu-l pe . Mama lui Jack era tot mai îndurerat . îi spuse el mamei sale. Jack intr în odaia mamei sale i. Angajar tâmplari care s le reconstruiasc din temelii casa i cump rar mobil din cea mai scump . se l s s coboare pe el. c pc unul porni numaidecât pe urmele lui jack. mama lui Jack c zu la pat grav bolnav . B iatul fugea cât putea el de repede. Toate ou le de aur pe care le scotea g ina nu puteau s-o înzdr veneasc pe mama sa. Ascultându-i cântecele fermec toare. î i aduse harpa lui magic .A teapt s vezi. Se strecur în buc t rie i se ascunse sub o oal mare. A a c b iatului îi veni o alt idee! Pg. Jack era disperat i nu tia ce s fac . i. 140 Ajuns acas .St pâne! St pâne! Scoal -te! M fur un ho ! Trezindu-se.

Când s-a trezit. zâmbind cu ging ie. iar corabia s-a scufundat. pân -i ajunse la b rbie. Pân i picioarele îi fuseser legate! În jurul lui. La fel p i i cu cealalt mân . în scurt timp. Reu ind s .Iar harpa prinse s cânte un cântec fermec tor. dar cu un ultim efort Jack puse vrejul la p mânt! C pc unul c zu direct peste un pisc din apropiere i nici c se mai scul vreodat de acolo! Cântecul fermecat al harpei o înzdr veni pe mama sa.i ridice mâna la frunte. dar tot ce putea vedea era cerul i nu pricepea deloc ce i se întâmpla. Jack auzi vrejul zguduindu-se cu putere! C pc unul venea dup el! . G ina continua s fac ou de aur. înfruntând valurile întreaga noapte. Pg. M sura vreo cincisprezece centimetri i era înarmat cu arc i s ge i. 141 C l toriile lui Gulliver A fost odat ca niciodat « un doctor englez numit Gulliver. soarele era de-o suli pe cer. Încerc atunci s . Pg. Gulliver s-a ag at de o bucat de lemn. Omule ul scoase un fluierat ascu it i. Îmbarcându-se pe corabia i datorit Antilopa. Spre diminea .i salte capul. Gulliver se întoarse pe o parte. a c zut într-un . marea s-a potolit în sfâr it. iar curentul l-a purtat pe doctorul nostru spre un somn adânc. Istovit. tr i o aventur uluitoare! În timpul unei furtuni dezl n uite.i elibereze bra ul drept. ancorat în portul Bristol i care se îndrepta spre India. via a lui Jack se schimbase întru totul. dar î i d du seama c p rul îi fusese prins de p mânt. Deodat . Prinzându-l în palm pe omule ul din fa a lui. ap rur mai multe care ce duceau butoaie rm pustiu. Deodat . De când primise boabele de fasole fermecate.Ascunde harpa i adu-mi un topor! Trebuie s tai vrejul! îi strig Jack mamei sale. el i mama sa tr ir ferici i împreun ! Pg. Gulliver auzea tot felul de oapte. 142 Î i miji ochii i încerc s . dar nu i-o putu mi ca. sim i ceva care i se târa pe picior i apoi pe piept.i coboare privirea i nu mic ia fost mirarea când v zu c pe pieptul lui st tea un omule foarte mic. Gulliver încerc s . a fost aruncat peste bord. 143 Abia atunci î i d du seama c o mare armat de omule i îl legaser cu funii. curajului i iste imii sale. Deja se vedeau bocancii uria i ai c pc unului. î i eliber i cel lalt bra i se str dui s -i arate c -i era foarte sete.

144 În curând. Doctorul se mi ca cu mare aten ie pentru a nu v t ma pe vreunul dintre omule i. vr jma ii lilliputanilor.pline cu b uturi. aducându-i fiecare câte ceva de-ale gurii. ajunser în ora . Gulliver î i recuperase spada. 145 Doctorul Gulliver se afla în rela ii excelente cu împ ratul. amândoi au în eles c nu aveau a se teme unul de cel lalt. se putea elibera f r probleme. Lilliputanii îi aduser tot felul de bucate. Gesticulând abitir. din acel moment. Împ ratul dori s tie cum se folosea Gulliver de fiecare dintre aceste obiecte. la o adic . iar Gulliver nu tia c . În largul m rii se g sea o insul numit Blefuscu. Vorbeau la un megafon uria i Gulliver distinse cuvântul Lilliput. Dar. Într-una din d i. dup care ron i câteva chifle de m rimea unor alice. cu o singur lovitur de spad . Gulliver fiind condus c tre un turn unde se adunaser o seam de demnitari. 146 Gulliver înv la rândul lui o mul ime despre modul de trai al lilliputanilor. Omule ii se ar tar tare impresiona i. În fiecare zi. Gulliver puse la p mânt un pâlc întreg de copaci. jurnalul. Pg. cerându-i acestuia s vin degrab la palat. Gulliver îl inea ca pe un soi de ostatic pe omule ul care p rea s fie eful. un pistol. o lam . de i tia c . veneau o gr mad de oameni s -l vad pe uria . Gulliver goli vreo cincizeci de butoaie. ai c rei locuitorii erau. Pg. În tot acest timp. repetat de mai multe ori. din timpuri str vechi. la Gulliver veni o solie din partea împ ratului. Î i d du seama c a a se numea ciudatul inut în care ajunsese. T râmul cutreierat de Gulliver era unul în miniatur . Pg. au înv at s comunice cu el. destinul s u se va schimba. ceasul. Treptat. Gulliver se gândi s -i surprind cu ceva i trase o salv cu arma sa. Neputând s . Din epava cor biei. în care Gulliver a fost îndrumat s locuiasc . râurile ± toate aveau dimensiunile reduse. Într-o bun zi. ace tia îl f cur s în eleag c era timpul s se scoale i s -i urmeze. Afl astfel de ce cei mai mul i dintre ei mergeau mereu înarma i. Printre ei se g sea i împ ratul. câteva monede i un pieptene vechi. Suveranul se ar t deosebit de interesat de felul în care. se ridica o cl dire impun toare. Al turi de turn. în curând. Doctorul îng dui omule ilor s -l leg de un picior. Copacii.

Dac nu te vei supune poruncilor împ ratului. Gulliver ceru ca fundul m rii s fie m surat de jur împrejurul insulei. ducându-le în largul m rii. înc rc o corabie cu lucrurile lui i o trase dup el spre Blefuscu. Iscoadele îi aduseser la cuno tin c vasele de r zboi ale celor din Blefuscu erau gata s invadeze insula lor. Fire te. cei din Lilliput nu vor îndr zni s v atace! Nu v cer în schimb decât s m ajuta i s m întorc în ara mea. îns cu dou condi ii: prima. se apropie de portul din Blefuscu. hot rî s fug . Când ap ru. i a doua. pe timpul nop ii. intrând în ap . ori de câte ori avea nevoie de ajutor. Gulliver a fost bine primit în Blefuscu i. 149 Mai întâi. Uria ul era mult prea pre ios pentru împ rat« care uneltea s ocupe insula Blefuscu. Pg. d du peste carcasa unei b rci e uate pe mal. B gând de seam c apa îi ajungea doar pân la mijloc. 147 Mai întâi. ceru s fie primit de rege. c . c nu vor fi victime. reu i. Comandantul o tilor îi spuse lui Gulliver: . rupse odgoanele cu care erau legate cor biile i. împ ratul primi condi iile. Împotriva otravei nu avea nicio arm de ap rare. spre surprinderea tuturor. Gulliver accept . Majestatea Sa îi dest inui c un r zboi sta s înceap . de i cu mare trud . Curând. s rea care mai de care s -i fie de folos. Timp tie c . suveranul îi d rui o p l rie neagr care fusese croit de dou zeci i patru de croitori. Într-o noapte.Cât timp m aflu aici. prinse s ticluiasc un plan de atac. Gulliver îl a tept pe împ rat în curte. te vom otr vi! Lui Gulliver i se f cu fric . Putea fi reparat . le scufund .i va ine f g duiala. împ ratul urma s -l ajute pe Gulliver s se întoarc în lumea de unde venise. c tre rm. dup niscaiva epave care s fi fost purtate de curen i. c ruia îi spuse: . în cele din urm .p trund în untru. Nu avea îns de unde s împ ratul nu. Drept r splat . dac lilliputanii aveau s înving . Pg. Insula Lilliput era salvat ! Gulliver era sigur c de-acum avea s se întoarc în ara lui. Pg. Ajungând acolo. A tept o zi în care cea a cuprinse toat marea i. dar. Apoi. Prin urmare. 148 Dar nici nu se gândea s -l lase pe Gulliver s plece. Gulliver cercet coastele insulei. Împ ratul îl întreb dac voia s sar în ajutorul lilliputanilor. Îi lu mai multe luni de-a rândul.

Spre marea sa bucurie. un or el în nordul Germaniei numit Hameln. 151 . în cele din urm . Exact atunci se auzi o b taie în u . Pg. obolanii începur s se înmul easc . cerând primarului i consilierilor s fac ceva pentru a stârpi molima. Îngrozi i. pân repeziciune. Locuitorii erau oameni cinsti i. c ci pisicile î i f ceau cu prisosin datoria. dac reu e ti! . când cea a se ridic . dintr-odat . care ducea cu el un fluier lung. Î i d m cincizeci de mii. insula Blefuscu nu mai era decât un punct la orizont.Eu sunt fluiera ul arlechin! le spuse el. îmbr cat în straie frumos colorate. Gulliver z ri deasupra capului pesc ru i. Gulliver se reîntorsese.Trebuie s cerem ajutor! rosti grav primarul. i totu i. Atacau hambarele i depozitele de grâne. locuitorii din Blefuscu c rar la barc provizii de mâncare i ap . . În sfâr it.O mie de galbeni! strig primarul. ora ul deveni o a ezare bogat . a ezat pe malurile unui râu mare. n v leau în case i mâncau orice g seau f r osebire. Curând.de treizeci de zile. în pragul u ii st tea un b rbat înalt. se întâmpl ceva ie it din comun. Pentru o mie de galbeni. 152 . nu se va mai g si . locuitorii se adunar în fa a prim riei. Se l sase o cea deas ce un curent prinse s -l poarte cu i stranie i. Am sc pat o mul ime de ora e de gândaci i lilieci. aurit. Apoi. v zu c p s rile aveau m rimea normal . o maree neagr de obolani se rev rs peste ora . într-o zi. .S aducem mai multe pisici! strig unul. Consilierii se gr bir s deschid . în lumea lui! Pg. nu erau minuscule ca în Lilliput. o s scap i ora ul vostru de obolani.Nu vreau mai mult de o mie! spuse lini tit str inul. Cu anii. Pân mâine-diminea picior de obolan în Hameln. Dar pisicile fugiser cu toatele! Pg. Gulliver era preg tit de plecare! i dup numai câteva zile. fiind mul umi i cu traiul lor. Gulliver pluti zile de-a rândul. Spre surprinderea lor. de i nu avea nicio idee unde ar fi putut g si a a ceva. În Hameln obolanii nu reprezentaser niciodat o amenin are. zvelt. 150 Fluiera ul din Hameln A fost odat ca niciodat « i mai este i ast zi.

din strad r zb tu în case cântul fermec tor al fluierului.A tepta i-m i pe mine! strig el.Am venit s -mi da i mia de galbeni care mi se cuvine. bolovanul alunec înapoi la locul lui. Pg. locuitorii din Hameln dormir f r griji dup o vreme îndelungat . . Pg. iar consilierii î i frecar mâinile de bucurie c g siser o cale a a de u oar s scape de afurisi ii de obolani. pân când curentul rapid îl acoperi pân la genunchi. P r sind ora ul. niciun obolan de s mân ! Locuitorii izbucnir în urale. . i ce minun ii v zur copiii în munte! Lucru pentru care se gr bir s intre. b ie elul infirm putea vedea pe tera i luminile str lucitoare din ea. V zând aceasta. fluiera ul se îndrept . Curând. ve i regreta amarnic! spuse sup rat fluiera ul. în spatele lui se adunase o armat întreag de roz toare. î i p r sir casele. atra i de dulcea a cântului. obolanii îl urmar . i. î i îndulci i mai mult cântecul. s recunoa tem.Cine nu. în spatele fluiera ului se adunase un lung alai format numai din copii.i croia drum ajutându-se cu o cârj . se auzi din nou un cioc nit în u a prim riei. . prin ora se auzea cântecul dulce al unui fluier. a a c mai mult de cincizeci de galbeni nu pot s . Ei bine. Dar înainta prea încet i. Ajungând. Fluiera ul arlechin str b tea încet str zile Hamelnului.i în lumina înc cenu ie dinainte de apari ia zorilor. Ultimul era un b iat infirm care.În elegerea a fost pe o mie de galbeni. doar copiii îl auzir . . sau nu prime ti nimic! . pân ce un bolovan uria se d du la o parte. Dac nu mi-i ve i da. 153 Apoi intr direct în râu. chi ind i mârâind în graba lor de a-l urma pe fluiera . obolanii sunt mor i. disp rând.Ah. da. R mas la distan .Cincizeci. Mult treab nu prea ai f cut. fluiera ul porni spre poalele unui munte înalt i stâncos. În noaptea aceea. Iar prin u i i ferestre n v leau afar mii de obolani. La scurt vreme. nu mai r m sese i pe lâng fiecare cas i hambar.i respect promisiunile are de suferit! îl avertiz fluiera ul.i dau. Dar când. În scurt vreme. dezv luind o intrare. Când soarele ap ru pe cer. Str inul str b tu toate str zile din ora lini tit spre râul de la marginea a ez rii. f cu afectat primarul. 154 Dar primarul cl tin din cap. urmându-l pe fluiera . omule. înecându-se i ducându-se la fundul apei. Era fluiera ul care le spuse: . înainte s ajung . în zori.

se stârni din senin o furtun i se r t ci. iar regele îl întreb pe pitic: . în cele din urm . cu atât se adâncea în bezna nop ii. În cele din urm . Peste tot. departe. piticul î i v zu eforturile r spl tite. dup o mie i una de încerc ri nereu ite. î i spuser îndurera i consilierii care nu inuser seama de avertismentul fluiera ului. locuitorii ora ului prinser s -i caute pretutindeni. el cump ra i revindea tablouri. r mase acolo a teptând zorile. Se f cu lini te. ap ru i regele broa telor. iar când. Pg. pe un t râm de dincolo de mun ii înal i. Dar diminea a. înf urându. având el insomnie. Legendele lor spun c ar fi urma ii copiilor disp ru i din Hameln! Pg. De mult nu mai fusese a a de mul umit. cu nego urile lui! Afacerile se dovedir de succes i în scurt timp cump r o mul ime de vechituri pe care le înc rc în c ru . numai broa te! Dup o vânzoleal de nedescris. Cu cat înainta mai mult. tr ie te un trib de oameni ferici i. îl g sir pe b ie elul infirm care le povesti întreaga p anie. piticul se trezi înconjurat de broa te! Erau pretutindeni: în fa a lui. se ridic spate. pendule i mobile vechi. cea a cuprinse întregul iaz. pe scurt: toate vechiturile de prin poduri i pivni e i care nu mai foloseau la nimic. Deodat . . Piticului îi era frig i acum st tea i cu spaima în sân! Nu. Noaptea.Am fost prea lacomi. 156 C ru a cu aburi A fost odat ca niciodat « un pitic foarte iscusit. 158 Deodat auzi un or c it care se transform repede într-un cor de or c ieli. Intr-o buna zi.i p r si îns c ru a i. De atunci nu s-a mai auzit nimic de copiii disp ru i. 155 Trezindu-se i neg sindu. piticul plec la ora . se gândi s dea o mare petrecere! Pg.Pg. în ap i cea a. Negustor fiind. pe drumul de întoarcere. bâldâbâc! c ru a cu aburi c zu într-un iaz.i în jurul gâtului un al. De bucurie. Dar bietul pitic era tare pl pând i trebuia s transporte obiectele grele cu c ru a. Dar soarta ii rezerva multe surprize! Noapte. dar umbl vorba c undeva. 157 Dup petrecere. trudea la realizarea unui vechi proiect: c ru a cu aburi.i copiii. Piticul tot a tepta s treac cineva care s -l poat ajuta. în i pe maluri.

În tiin at c poruncile îi fuseser îndeplinite. Trebuiau chema i în ajutor un castor i doi obolani de ap . 161 . iar tu nu ai avut-o! . c ru a a fost scoas pe uscat. care tocmai î i ridicase o cas în stuf. te pot ajuta s .i ia r splata.i scoase alul ro u. se adres regelui: .De acord! b tu regele din palme.Cuvântul regelui e sfânt! ipe la gândul c avea s piard tot ce câ tigase în i lui o idee. Pg. Regele. Dar regelui broa telor. r spunse piticul înfrico at. Venindu-i îns în alul meu ro u i vechi.Bine. dar în schimb trebuie s -mi dai tot ce ai în ea! Pg.i in cuvântul.i sco i c ru a din iaz..Regele î i ine f g duielile! îi aminti piticul propriile lui vorbe.Ce cau i în regatul meu? . dar ast -noapte« . legând-o ca pe un pachet. Cu to ii erau tare emo iona i. Apoi ie i afar i începu s înconjoare c ru a cu firul în mân . Cu toate astea. broa tele nu se ar tar în stare s scoat c ru a din iaz.i ine f g duielile! D du poruncile necesare i ap ru în mar chiar garda regal . î i voi da totul. ie nu i-a mai r mas nimic. 159 Apoi î i frec mâinile mul umit. trebuia s . Cu toate lucrurile acelea î i putea împodobi c su a de stuf. 160 În cele din urm . A a c se ridic în picioare i rosti solemn: . Ai promis c tot ce va intra în alul meu îmi va apar ine..Maiestate. Din nefericire. îi veni o idee: . ast -noapte am c zut în iazul acesta! . Între timp. pref când-o într-un palat! Piticului îi venea s c l toria sa. regele broa telor se prezent s . Pg. maiestate.Dac vrei. f cu piticul deschizând u i a c ru ei.Pot s v d i eu asta.Nu e bine! Nu e bine deloc! urm regele. dup care prinse s de ire un fir lung de lân . maiestate. Cel pu in va fi pomenit c era un rege drept i avea onoare. Dar n-avea încotro. . piticul intr în c ru i. o mul ime de nimicuri f r valoare. Ce minun ii ai în c ru ? .A a e. câte pot intra . maiestate! Regele broa telor în elese c fusese p c lit. Opera iunea era condus de un general. Dar m car las -m s -mi iau câteva lucru oare. dar nimeni nu are voie s cad în iaz f r îng duin a mea.Ah. bâigui piticul.

Hr. . A c p tat sprijin din partea unor membri ai guvernului. a unor doamne bogate. mi-a i putea tricota un nou al ro u! Pg. În zilele noastre. Pg. A murit în 1695. Paris« în anii 1600. care a tr it între 360-316 î. împreun cu înso itorul s u. Au fost scrise între anii 1668-1694 i sunt peste 240 de fabule. printre care se i Jean de la Fontaine (cel din stânga îndep rtat). 162 Fabulele lui Esop Fabulele lui La Fontaine ± Cele mai cunoscute fabule sunt cele scrise de Jean de la Fontaine. printre istorisirile cu animale aflându-se i numeroase alte genuri de povestiri. de atunci. Ceea ce se tie e c exist o colec ie de fabule cu animale cunoscute drept Äfabulele lui Esop´. acolo unde se adunau scriitori. la Paris.Mai bine s v dau totul vou . dar nimeni nu tie cu siguran num r asta. cum ar fi poeme i mituri grece ti. . decât regelui broa telor! îi spuse el ursului negru. La Fontaine le-a publicat în ultimii dou zeci i cinci de ani de via .Hr. Sus ± Jean de la Fontaine s-a n scut în 1621. Esop a intrat în legend . piticul împ r i toate lucrurile prietenilor s i. era un spa iu adecvat dezvolt rii literaturii. iar fabulele lui sunt cunoscute în întreaga lume. întinzându-i un borcan. dar a venit în acest ora unde a întâlnit o serie de oameni foarte importan i. au influen at mul i scriitori. Î i va pl cea asta! Este cea mai bun miere care se poate g si în anul sta! Apoi se întoarse c tre ceilal i i ad ug : . Sunt considerate capodopere ale literaturii franceze. care a scris în Fran a secolului al XVIIlea. La Fontaine a fost primit în Academia Francez . participând la întâlnirile din saloane.. în Fran a.În schimb. filosofi i al i intelectuali pentru a discuta despre cultur .Bucuros c sc pase cu toat averea neatins . sculptat de sculptorul grec Lysippus. fabule care. La Fontaine nu s-a n scut în Paris. Sus ± un bust al celui presupus a fi Esop. 163 Oare Esop a existat cu adev rat? ± Unii cred c Esop a tr it în secolul al VI-lea î. Asemenea multor altor scriitori de marc francezi (printre care i Charles Perrault). La dreapta ± un ofi er c lare al regelui francez Ludovic al XIV-lea.

Sus ± Vulpea i strugurii. f când salturi mari.estoas .Eu? Învins? se pr p di iepurele de râs. iepurele se trezi i privi înjur. în Fran a.estoas o porni greoi la drum. iepurele decise ca mai întâi s . Eu o s trag un pui de somn i o s te prind apoi din urm cât ai clipi! Pg. în vreme ce broasca. Stânga ± o pies a scriitorului francez Molière i un nobil stând într-o lectic . Iepurele â ni ca din pu c .i num rul! spuse iepurele. ajunse la un metru de fini . R suflând u urat. Se f cur toate în elegerile privind alergarea i.estoas îi spuse: . care abia arz tor îl îmbie s mai picoteasc ni elu .Cine te crezi? Oi fi tu iute.F . iepurele se hot rî s mai a ipeasc o vreme. enervat . Dar mâncarea îi umfl burta. broasca. Te prinzi? Înfuriat de trufia nemaiîntâlnit a iepurelui. râzându. 164 Iepurele i broasca. a a c op i pân pe paji tea din apropiere unde cre tea o varz frumoas i gustoas . În niciun caz de tine! Pun r m ag pe oricât c nimeni nu poate s m întreac la fug . dup broasca. Pe când soarele începu s se piard dincolo de orizont.estoas A fost odat ca niciodat « un iepure l ud ros care o nec jea mereu pe broasca. iar soarele spre broasca.estoas .i de încetineala ei. Înc pu in i avea s treac linia de final. care se târâse din greu întreaga zi. pe la 1670. la care i le-a ad ugat pe ale sale proprii. broasca.estoas se mai vedea ca o pat în dep rtare. concuren ii erau alinia i la linia de start. 165 Dup o vreme. i el l-a influen at pe La Fontaine. el culegând numeroase fabule cu animale. cu ochii înc împ ienjeni i. cu limba de un cot atârnându-i într-o parte.estoas primi provocarea. Privind cu îng duin dac ajunsese la jum tatea traseului. broasca. Iepurele c sc lenevos. F ptura înceat nu se dep rtase prea mult. abia dac parcursese o treime din lungimea traseului.estoas . Într-o bun zi.i ia micul dejun.estoas . Dar . Pg. Taman în acea clip se trezi i iepurele cu o tres rire. În fabule. animalele vorbesc i se poart ca oamenii.Fedru a scris în timpul împ ratului roman Augustus. a doua zi dis-de-diminea . Broasca. dar pân i tu po i fi învins! . multe fabule con inând o moral ce arat cititorilor diferen a dintre bine i r u. .

serve te-te ca la tine acas ! i cei doi prieteni începur s m nânce.E-n regul ! spuse oricelul de ora .i umple burta. 166 oricelul de la ar i oricelul de la ora i se împrietenir . oricelul de la ora era cople it i.i lua revan a fa se ar tase atât primitor. c ci voia s guste din toate câte ceva. Ce spui de ni te miere? E delicioas ! Gustând mierea. 167 . E ti invitatul meu. invitându-l s road din toate bun t ile p mântului. oricelul de la ar exclam : . r mase uluit! Pg. . 168 . Când oricelul de la ar ajunse la casa prietenului s u i v zu ce înc rcat era c mara cu brânz . festinul le-a fost întrerupt de ni te pa i grei care se apropiau. f când ochii mari. femeia plec la treburile ei i cei doi oricei î i reluar Ädegustarea´.estoas trecu încet linia de sosire. pe nea teptate. unc . Bietul iepure! Ru inat. Iar aceasta îi zâmbi. gem i multe alte produse. se piti în spatele broa te. mergând el într-o c l torie prin împrejurimi.Fire te! veni r spunsul. oricelul de la ora asculta cu pl cere laudele aduse. oricelul de prietenul s u care A fost odat ca niciodat « un oricel de ora care. i disp rur taman la anc. întâlni un oricel de la ar . Pg. Nu. broasca. c ci dintr-odat ap ru nimeni alta decât st pâna casei! Ce spaim au mai tras! Din fericire.Phii! N-am mai gustat a a niciodat în via a mea! . .E ti cel mai norocos oricel pe care-l cunosc! spuse oricelul de la ar .Fugi cât de repede po i! îi strig oricelul de la ora prietenului s u. epuizat. pentru a.Nu am mai v zut ceva asem n tor! Toate lucrurile astea minunate sunt de mâncat? întreb el. când. .Cu r bdare i tenacitate câ tigi o curs ! Pg.i face griji! A plecat. vorbind cu blânde e: . În vreme ce se afla înc în aer.estoase. îl invit s -l viziteze la locuin a sa de la ora . miere.ultimul salt nu l-a f cut totu i s câ tige. oricelul de la ar avea grij s nu. Cei doi î i petrecur întreaga zi împreun de la ar î i duse noul prieten prin câmpuri i gr dini.

c uitaser s mai i r sufle.i scoat must ile din ascunz toare.i desf cu aripile ca s par i mai impozant. 171 . Se hot rî astfel s lase vân toarea de oareci pentru alt dat . ticluind un plan. dup care se coco i. erau a a de speria i.Ce pas re frumoas e ti! N-am mai v zut pe nimeni atât de mare i puternic! i ce pene groase i str lucitoare ai! i picioare zvelte. avur curajul s . Cu o voce moale. O pisic enorm î i rotea privirile peste rafturi! Cei doi oricei se retraser tiptil în gaura lor. Strângându-i gr bit mâna oricelului Pg. O vulpe care trecea prin partea locului. oricelul de la ar nu mai întârzie nicio clip de la ora . De fapt. Mmm! Ce-a mai vrea i eu o bucat ! Numai s pot! ad ug cu ochii sclipind de l comie. i se adres corbului: .Mul umesc mult pentru tot! Dar acum trebuie s-o terg! Mai bine s m nânc ceva simplu.Deodat . decât s am o mas Pg.Iar nesuferi ii tia de oareci! O s aduc pisica! Auzind una ca asta. 170 Corbul i vulpea A fost odat ca niciodat « un corb care a furat o bucat de ca caval. adulmec aerul i înconjurat de pericole! mai mult. Cei doi oricei se pitir . . De ast dat era st pânul casei. Nu mai este nimeni pe-aici! opti oricelul de la ora . oriceii prinser s tremure ca ni te frunze b tute de vânt.Cred c putem s ie im. pisica d du peste ni te cârna i zemo i pe care mâncându-i se sim i s tul . . i cei doi oricei înghe ar din nou! În întuneric luceau doi ochi galbeni ca l mâia. dar în lini te. îi spuse peste um r: . 169 Dar pe nea teptate u a de la c mar scâr âi. morm i: . Abia când lini tea se înst pâni peste tot locul. se auzi iar zgomot de pa i. la ar . Spre norocul lor. Când v zu mierea împr tiat peste tot. se întinse cât putu de mult i. Dup un minut.Brânz . vulpea continu : pe creang înalt ca s -l savureze în lini te. l sându-i gura ap . Pg. î i spuse ea. semn al vi ei nobile c reia îi apar ii! Ce cioc regal! Chiar a a: ciocul unui rege! Ar trebui s fii încoronat Regele P s rilor! Când corbul auzi atâtea laude ce i se aduceau. se opri sub copac.

m a tept ca o creatur atât de perfect ca tine s aib o voce minunat care s . spuse ele..i încânte urechea cu trilurile ei! Corbul. Între dou cântece. Vor veni gerurile mari i pe p mântul acoperit de z pad nu se va mai g si nimic de mâncare. c ci soarele te tope te. . Trebuie s adun m hran pentru iarn . s-ar fi putut i s aib o voce care s -l asemuiasc cu cânt re ii de oper ! Hm.Haide. lingându. care pân atunci se îmb tase cu pream ririle închipuite de vulpe. E timp destul s umple i c mara pân s vin iarna. e ti cea mai proast pas re de pe p mânt! Apropo.Ce ochi frumo i ai! i nu v d nimic care s strice armonia frumuse ii tale! E ti întru totul perfect! Corbul nu mai fusese adulat astfel niciodat în via a lui. îi spuse corbului: . i. Corbul î i deschise ciocul i. ai cea mai groaznic voce pe care-am auzit-o în via a mea. greierele le spunea furnicilor: .Nu putem s ne al tur m ie.La ce trudi i a a din greu? Veni i aici la umbr . N-auzise în via a lui despre corbi c ar fi cânt re i de seam ! Dar.Dar suntem în toiul verii! r spunse greierele. în vreme ce jos. ÄO merit´. Rege al P s rilor.Cra. 172 Greierele i furnica A fost odat ca niciodat « într-o dup -amiaz torid de var . cra. doar dac o s avem c mara plin ! . auzind aprecierile f cute la adresa vocii sale se cam îndoi un pic. se gândi el. cânt ! Vreau s . un greier care cânta vesel pe ramul unui pom. tr gând aer adânc în piept. î i spuse vulpea. e ti cea mai urât pas re pe care-am v zut-o vreodat . corbul privi în jos c tre vulpe care se gr bi s -l t mâieze din nou: . mul umesc pentru brânz ! i zicând acestea. savurând delicatesa. dac era un corb atât de nemaipomenit. sub el. un ir întreg de furnici se de elau c rând boabe de grâu spre casa lor. mai presus de orice.. Iar noi vom putea trece de iarn . vulpea asta ar putea s aib dreptate! Prin urmare.i aud dulcea ta voce mângâindu-mi auzul!. prinse s scoat cronc niturile lui zgomotoase: .De i înc nu i-am auzit vocea.Pas re n tâng . cra! Bucata de brânz îi c zu din cioc drept între f lcile vulpii. Apoi. Eu unul prefer s cânt! Cum a putea munci pe c ldura asta i în soarele sta arz tor! . i hai s cânt m împreun ! Dar neobositele furnici nici c se oprir din treaba lor. continu vicleana vulpe.i buzele. vulpea plec la ale ei! Pg. ..

Veni i toamna. în vreme ce noi ne preg team de iarn ? . Cu un salt. mor de foame! Da i-mi ceva s m nânc! . Deodat . vulpea o lu la s n toasa! cu c derea z pezii nu le mai g si nici pe acestea. tremura i porni prin troienele gândindu-se trist la c ldura verii. prada fugindu-i mereu de sub bot. v zu în dep rtare o lumini . greierele! Mi-e frig i foame. i nu am niciun acoperi deasupra capului! . ÄCe lips de prevedere s la i o frumuse e de g in gras f r protec ie´. ap ru un dul u mârâind fioros. iar frunzele prinser s cad . lâng coliba unui ran g si într-o zi o g in care ciugulea f r griji. agitând un b . iar furnicile trudir din greu.Deschide i u a! O. Am pus mâna pe tine! F r veste. i într-o diminea . î i încerc din nou norocul. i. c ci i se dusese buhul de Or. astfel. fu lovit cu o piatr . deschide i u a.i apoi buzele. Un ger timpuriu f cu i ultimele frunze s cad . cu speran a c va pune gheara pe câte o g in r t cit . dar vulpea tot reu i s prind una între f lci.i. 173 Iarba se îng lbeni i deveni tot mai rar . p s rile i toate celelalte mici creaturi disp reau de cum o vedeau apropiindu-se.Sunt eu. Dar zilele se transformar în s pt mâni. Pg. iar s pt mânile în luni.Creatur infam ! strig ranul. Sc pând g ina din f lci. da? f cu furnica.Greierele? Ah. i istea care tr ia în p dure. da. acum n-ai decât s dansezi! Pg. s ri în arcul cu g ini. Acestea se împr tiar cotcod cind. Iepurii. Într-o sear . întreaga var greierele cânt . greierele se trezi tremurând de frig. îmi amintesc de tine! Dar ce-ai f cut întreaga var . acoperind p mântul cu o p tur alb : pas mite venise iarna! Greierele colinda de colo-colo. Dar odat de z pad c tre ea. Înfometat. f cându-l pe greier s plece din pomul desfrunzit. se hlizi vulpea înfulecând-o i lingându. hr nindu-se cu ni te boabe r mase uitate pe câmpul înghe at.Ai cântat. . Ei bine. . vulpea s v zu nevoit s vâneze prin gospod riile de la marginea p durii. dar în jur nu era nicio mi care.Eu? Am cântat. într-adev r.Cine e acolo? întreb o furnic . . deschizând fereastra. Peste câteva zile. Pe hornul colibei ie ea un firicel de fum. 174 Vulpea i strugurii A fost odat ca niciodat « o vulpe viclean cât de crud i nemiloas era. umplând p mântul i cerul cu cântecele mele! .

l tr turi i pietre. . Chiar deasupra capului ei. înc rcat cu ciorchini de struguri.i pieptul« dac altceva nu reu ise! Pg.Ete na! f cu vulpea. ajuns la ad post. . Topit de admira ie. era o vi s lbatic . a a cum obi nuiesc p unii s fac . urm rit de strig te. desf cându. Dar strugurii se dovedir a fi prea sus.i p r seasc prietenii i casa. i f când din coad un evantai multicolor. umflându.Cra. cra. ÄTrebuie c amândoi sunt foarte mândri de frumuse ea lor!´ Dup care î i cobora trist privirea pe penajul s u cenu iu. Disperat . oricum. Smerit. d du într-o gospod rie peste o pereche de p uni. se întrista i mai tare. dar tot f r succes. strugurii sunt acri! Cine ar vrea s -i m nânce? O s m întorc atunci când se vor coace! i se îndep rt cu stomacul gol. Dac nu este altceva de îmbucat« i s ri s apuce un ciorchine. întreb p s rile c rei specii îi de vie . 177 Din acea zi. ÄCe pene minunate!´ î i tot spunea el. 175 Atât de speriat a fost vulpea. c se împiedic fiind cât pe ce s sfâr easc în col ii dul ului.Pg.Asta e! zise vulpea. nu se mai putu opri s se gândeasc la cei doi p uni i la cât de anoste i urâte erau propriile sale pene. Ba chiar renun s se mai priveasc în apa din hele teu. . 176 Corbul îngâmfat A fost odat ca niciodat « un corb nelini tit care se hot rî într-o zi s . c ci. pas rea d du drumul unui ip t caracteristic. Vulpea î i f cu avânt i mai s ri o dat . nu tiu pe unde s fug mai repede la ad postul p durii. De la un timp. Zilele trecur una dup alta.Suntem p uni! r spunse unul dintre ei. ori de câte ori f cea a a. i oricât s str dui s ajung la struguri. În drumul s u. Ce p s ri minunate! Corbul nu mai v zuse niciodat apar ineau. . cra! râse un corb care zbura pe deasupra capului ei. cu dezgust. privi în jur dup ceva de mâncare.Ce ghinion! murmur ea. dar corbul nu putea uita penele celor doi p uni. Pg. nu reu i de niciun fel! . corbul î i lu la revedere i se întoarse acas . î i lu obiceiul s -i priveasc pe p uni ascuns pe pene atât de încânt toare.i coada. Înfometat .

fiecare vrând s treac pe cel lalt mal. Dar ace tia îi f cur o primire întorceau spatele. mai trufa ca oricând i vrând s le stârneasc admira ia. corbi mânc tori de molii ce sunte i! Uluirea celorlal i corbi îns se pref cu repede în sup rare. Într-o bun zi. 178 Când p unii v zur corbul. pentru c se str duise s fie altceva decât era de fapt! Pg. Dar. 179 apii înd r tnici Au fost odat ca niciodat « doi api de munte care s-au nimerit la cele dou capete ale unei podi ti pe sub care trecea un râu repede. cu ajutorul r inii de brad. observ cu unuia dintre p uni îi c zuse o pan .i joc de confratele lor. Când strânse patru astfel de pene. Podi ca era de fapt un bu tean aruncat între cele dou maluri care s u ureze trecerea între cele dou stânci. Astfel. pentru a le câ tiga admira ia. To i îi i el s ipe a a cum auzise c fac p unii când î i ridic a lor coad .Nu e ti altceva decât un corb obi nuit cu pene smulse-n coad ! strigar ei. Pg. Îns cronc nitul lui îl d du repede de gol! Furio i. i zile de-a rândul st tu cu ochii pe p uni. Nimeni nu-i adres nici m car o singur vorbuli . devenea pe zi ce trecea tot mai invidios pe frumuse ea lor. . Într-una din zile. b tându. î i pierduse cea mai mare parte din pene. zbur s se al ture p unilor lâng care hot rî c e îndrept it s tr iasc . bu teanul nu era atât de lat ca s le poat îng dui s treac unul pe lâng altul. dar i n tângi! r spunse corbul aferat i.Ia privi i ce coad superb am! le spuse el mândru. cei doi api se întâlnir taman pe podi c . corbului. Îns nici unul dintre api nu p rea dispus s se dea la o parte. Î i lipi cele patru pene de p un la propria sa coad . Nu sunt a a urât ca voi! La o parte din drumul meu. . încerc penele colorate din coad asem n toare cu cea i-l alungar ! p unilor. . cu un cronc nit. Când soarele se duse la culcare. . p unii îi smulser Bietul corb! Întristat i dezam git se întoarse la prietenii lui. cum spuneam. crezur c era unul de-al lor care. nu mai r mase pe gânduri.Iar voi sunte i nu numai urâ i. îi veni o idee. pân când reu i s pun gheara pe o alt pan . Or. din cine tie ce motiv. dup care se puser pe râs. corbul culese pana i o ascunse bine. când s -l consoleze.dup un tufi i v zându-i atât de mândri de podoaba lor. i prinse s se fandoseasc prin fa a prietenilor s i.

Ia privi i acum! spuse el printre buze. în vreme ce broa tele remarcar : . Broasca cea l ud roas f cu un ultim i enorm efort. când se aruncau în ap .Nu e de niciun folos s te umfli« în pene! Pg. Boul continu s se adape. 181 Apoi.Boul e cu mult mai mare. atent s nu scape aerul tras în piept. . ad ug : Pot deveni oricând la fel de mare ca boul acesta! Privi i! . v zând c boul era inofensiv. mult prea mic ! Broasca se umfl atunci i mai mult. broasca cea l ud roas spuse: . umflându-se i mai mult decât înainte. Într-o zi. . Pg. . e mai mare decât noi. ie ir din nou la iveal ca s priveasc la el.E ti prea mic . dar. Cum nu reu ir nimic din cuvinte. una dintre broa te spuse: . f r ca vreunul dintre ei s fac m car o jum tate de pas înapoi. trecur la lupt pân când c zur amândoi de pe bu tean drept în râul care curgea pe dedesubt! Nu ar fi fost mult mai simplu dac unul dintre api s-ar fi dat la o parte.Ar fi nevoie de sute de broa te ca noi ca s ajungem la m rimea lui! Ascultându. ea voia s fac saltul cel mai înalt. prinser s se ciond neasc . i trebuia s fie prima întotdeauna. dar în niciun caz imens! Dup care. veni r spunsul.Dar acum? întreb din nou broasca. l sându-l pe cel lalt s treac ?! Pg.Ce imens este! exclamau ele uimite. un bou uria veni s se adape din hele teu.i pieptul în afar . 180 Boul i broasca A fost odat ca niciodat « o broasc l ud roas care nu pierdea niciun prilej s arate tuturor ce extraordinar i deosebit era ea! Când celelalte broa te op iau. 182 . tr gând chiar i mai mult aer în piept i umflându-se pân când« ZBANG! Pielea i se rupse! Iar din broasca l ud roas nu mai r maser decât buc ele de piele verde. . sco ându.Înc p âna i cum erau amândoi. Speriate. Dar suratele sale chicotir . toate broa tele d dur fuga s se ascund . ea era întotdeauna prima.i suratele.Fire te.

În schimb.Serve te-te. Dar oricât se str dui. 183 i chiar a doua zi. Întorcându-se acas m a tept la a a ceva!´ Pg. data viitoare te invit îns eu la mas ! Pg.Sigur c da. nu. drept pentru care g ti o sup minunat pe care-o turn în dou farfurii întinse. Crevete proasp t în vin alb cu ienup r! Vulpea se linse pe buze i adulmec îndelung mâncarea care-i fu servit într-un chiup. nu.i place? Îns bâtlanul pas s soarb m car o pic tur . vulpea g si o invita ie lipit pe u a ei prin care bâtlanul o invita la prânz.i plac ce i-am g tit! spuse vulpea. . este foarte bun ! . vulpea s gândi s -i fac o fars bâtlanului.Mul umesc foarte mult! r spunse bâtlanul adulmecând supa. încât mi-a pierit pofta de mâncare.i place cum am g tit? Dar nefericita vulpe. î i spuse vulpea. am preg tit o mas « ca-n pove ti. întrucât nu. v zându-se la rândul ei p c lit . Vulpea îi r spunse: . În schimb. ÄDr gu din partea lui´. C ci. Vulpea îl tot îndemna. Preg tind cele cuvenite unui osp . Luându. bâtlanul se descurca de minune. Ce e.Ce p cat! E o sup atât de bun ! Poate data viitoare« La care bâtlanul se gr bi s r spund : . nemaioprinduse din înfulecat.M nânc . nu reu i s soarb cu ciocul lui lung din farfuria plat .´ Locuin a bâtlanului era mult mai simpl decât cea a vulpii.Casa mea e mai s r c cioas decât a ta.Vulpea i bâtlanul A fost odat ca niciodat « o vulpe care s-a împrietenit cu un bâtlan i s-a hot rât s -l invite la mas . bâtlanul spuse: . . m nânc ! îi spuse bâtlanul vulpii. 184 i suindu-se în pat înfometat .De ce nu m nânci? Nu.i putea b ga botul pe gâtul îngust al chiupului. pref cându-se mirat : . domnule Bâtlan! Sper s . spuse bâtlanul. oricât se str dui.i mai g sea cuvintele. ÄNu s-a sup rat pe mine pentru farsa pe care i-am jucato.i un aer indiferent. vulpea î i spuse cu un oftat: ÄAr fi trebuit s . Dar î i d du repede seama ce fars îi jucase vulpea. nu reu i s ia nici m car o buc ic .M tem c am o asemenea durere de cap. i pas rea î i ceru scuze: . cu ciocul s u lung. Este sup de broasc cu p trunjel! Gust-o.

186 Cerbul înfumurat A fost odat ca niciodat « un cerb care era tare înfumurat. De cum îl v zu. spuse mielul. am f cut vreo nedreptate!´ Mielul nu-i d dea îns aten ie lupului. nu în sus. . Bietul cerb! Ce nesocotin ! . nevinov ia nu ne salveaz întotdeauna în fa a despo ilor! Pg. când. nu am decât cuvinte frumoase la adresa ta. acum vreo ase luni. apa curge spre mine. lupul merse la un pârâu i. mâncându-l. ÄCe mai miel dolofan´. tu de acolo. domnule Lup. se gândi s -l înfulece. v zu un miel care se ad pa i el mai în josul pârâului.Te-am auzit spunând. i aducându.Ei. . Eu sunt în josul pârâului. deodat . lupul mârâi din nou: . dar umbla vorba c ar fi preferat s . c -l i înfulec pe miel! Vai. ÄTrebuie c e foarte gustos! De mult n-am mai avut a a noroc! Va trebui s g sesc un motiv de ceart .Lupul i mielul A fost odat ca niciodat « un lup fioros i însp imânt tor care tr ia în p dure. se oglindea în apa lui. ÄAm cea mai minunat pereche de coarne din p dure!´ Ca orice cerb. îmi tulburi apa! Pg. ÄSunt a a de chipe !´ î i spunea el.Nici nu m n scusem. se dezvinov i: .i rup un picior. Într-o zi. gândi lupul. dac nu ai fost tu. dar î i reveni repede. atunci a fost tat l t u! i abia termin de spus asta. avea picioare lungi i zvelte. c sunt agresiv i b t u ! Bietul miel prinse s tremure i r spunse: . decât fie i o buc ic din coarne.Cum ai putea crede a a ceva? N-am spus nimic urât despre tine. admirându-se. fiindui sete. ci sorbea fericit apa. ori de câte ori se ducea s bea ap de la izvor.i aminte c el nici nu era n scut cu ase luni în urm . cum s fi vorbit despre tine? Preocupat îns numai de prada sa. în vreme ce bea din apa scânteietoare. s nu zic lumea c . G si un alt motiv de ceart : . 185 Mielul se ar t surprins. spre tine! Lupul r mase f r replic . auzi un mârâit îngrozitor.Îmi cer iertare. De altfel. dar n-am cum s fac asta.Hei.

picioarele abia . A a m-am n scut. Cerbul tia c sfâr itul îi era aproape. coarnele sale mari se prinser în crengile mai joase ale unui copac. ci picioarele! picioarele au încercat s m duc la ad post. Äcred c are i gust bun. Pg. Atunci. dar f r sor i de izbând : coarnele parc erau lipite de crengile groase. îmi va fi greu s -l dobor. Un lup înfometat. dar coarnele m-au dus la moarte! Pg. copoii se luar dup el. Copoii se apropiau tot mai mult i mai repede. 187 Trebuia s alerge cât îl ineau picioarele. Î i smuci capul. înainte de a sfâr i în col ii copoilor. Apropiindu-se de cal.Într-o zi. Chestia e c este cam mare. î i spuse el.Bun ziua. î i spuse lupul.i scoat coarnele din încreng tura copacului. i mai repede. de i nu se tie niciodat «´ Pg. ÄFrumos cal´. o s am mai mult succes´. ÄPoate dac o s -l iau prin surprindere. c ci oricâte încerc ri f cu. trecând prin preajm . Te sim i bine? . v zu calul i-i l s gura ap . iar în spatele lor veneau vân torii. nu putu s . dac copoii îi vor lua urma. 189 Lupul se apropie de calul care continua s pasc lini tit. Cerbul era tot mai îngrozit. i se pare. sur rotat.Ce gre eal am f cut! Nu coarnele sunt cele mai pre ioase podoabe ale mele.i place mâncarea. încercând s scape din încâlceal . când se privea gale în undele apei. a a c nu mai z bovi nici m car un minu el i o rupse la fug ! Adulmecându-i mirosul. l trând cu putere.Palid? r spunse calul cu botul plin de iarb . Dar lupul se pref cu c nu-l auzise. v d c . auzi în dep rtare împu c turi i l tr turi de copoi« du manii s i! tia c . cerbul mai avu timp s cugete la un mare adev r: . 188 Calul i lupul A fost odat ca niciodat « un cal care p tea lini tit pe o paji te verde. E bun iarba? Îmi pari cam palid. nu va mai putea sc pa u or de ei. lupul prinse s vorbeasc atât de mieros cât putea el vorbi: . e culoarea mea natural . domnule cal. Prinse s fug atingându-i p mântul! Deodat .

Maiestate. po i s pleci. s-ar putea s . cine tie.Bine. calul zvârli din picior.i vin în fire. . când vedea un cal nu se mai sim ea deloc înfometat! Pg. r spunse lupul. într-o zi. leul prinse oricelul i-l duse spre bot. eu«. spuse leul. se rug oricelul. st pânul t u ar trebui s . . Furios. Crede-m pe cuvânt i d -mi voie s . mai vrei s -mi faci un control? în întreb calul pe lupul care se str duia din greu s .i sim ea capul învârtindu-se. .Ia auzi acolo. Chiar te pot vindeca.Ce zici. care. . lupul se gr bi s se apropie de copita pe care calul i-o ridicase în aer. Apropiindu-se lupul i mai mult. ci dorea doar s -l sperie pu in. sau probabil c o s ragi ca mine?! oricelul p rea cam încurcat. în loc s te pun la munc . În l imea Ta. îl trezi f r s vrea. Te-a putea trata dac -mi vei spune unde te doare.Nu.i r spl tesc bun tatea. Dup ce se asigur c lupul era chiar în dreptul ei.O vacan la câmpie? se ului calul. cred c e de-ajuns pentru o singur zi! i o lu din loc. Î i voi r mâne recunosc tor i. mul umesc. .Mda« acum. spuse jupânul. De atunci. c utând cea mai bun pozi ie de atac.. Leul nici n-avea de gând s înfulece ceva atât de mic. c mi-ai atras aten ia. 190 ILUSTRA IE Pg. parc a avea o ran la piciorul din spate! S-a umflat de mult vreme! F r s mai stea pe gânduri. trimi ându-l cât colo pe jupân! .Eu sunt i doctor.i ofere o vacan la câmpie. calul hot rî s stea cu ochii-n patru. . 191 Leul i oricelul A fost odat ca niciodat « un oricel care dând din întâmplare peste un leu care dormea. bâigui el. dac -mi dai drumul. se hlizi leul. desf cându. calul g si cu cale s -i spun : . Dar sunt s n tos tun! Lupul îi tot d dea târcoale calului.Nu m mânca. . nu te voi mai sup ra niciodat .i laba.i fac un control! Fiind foarte suspicios. un oricel care vrea s ajute un leu la ananghie! O s vânezi în locul meu.Într-adev r. foarte palid! Poate c . .

dar celor mai mul i le era fric de el i c uta-l s -l ocoleasc . Încerc toate leacurile pe care le tia.Cât dreptate ai avut. apoi pe a doua i tot a a pân ce se eliber complet. când auzi o voce sub iric : . Ajungând la casa acestuia. fiind prins într-o plas reu i s i. un os i se în epeni în gât i din acea zi nici c mai putu s înghit ceva. leul privi în jur pân când reu i s -l vad pe micu ul oricel. Dar asta nici nu-i potolea durerea i nici nu-i inea de foame. Câteva zile mai târziu. Atras de recompens . m tem c nu prea ai ce face. Pe când înfuleca un miel.i r spl tesc bun tatea i te-am eliberat! .Ai nevoie de ajutor. Cocorul se cutremur când privi printre col ii lui ascu i i.Domnule Cocor.i oricelul se retrase mul umind. o s te r spl tesc împ r te te! De i înfrico at de proasta reputa ie a lupului.i putea folosi puterea. O s -mi ia ceva timp. leul c zu într-o capcan . cocorul era mândru s aib un astfel de pacient. oricelul prinse s road cu gr bire frânghiile i. tu e ti. Curând. dar osul nu se mi ca i pace! Disperat. dar îi spuse prin u : . spuse leul. mi s-a spus c e ti foarte iste ! Dac m vei ajuta.i scoat o lab . Într-o zi o c ut pe vulpe. oricât se str dui. f g dui s g seasc o solu ie. spuse oricelul. eu« Dar oricelul îl întrerupse: . . prinse s întrebe în stânga i-n dreapta. spuse: . Cu cât se zb tea mai mult. . maiestate? întreb nimeni altul decât oricelul. am putut s . leul reu i s . în afara câtorva pic turi de ap . care nu-i deschise. Se spune c e cel mai bun t m duitor din împrejurimi. maiestate.Vede i. spuse el.Ah. Dezn d jduit. lupul merse la cocor. nu putea nici m car s se mai mi te: era sfâr itul! Nu. imobilizându-i labele.Cred c-ar trebui s -l cau i pe cocorul de pe balt . Lupul î i deschise f lcile lui uria e. f lcile sau labele ca s se elibereze. curând.i curaj. Istovit. 192 Lupul i cocorul A fost odat ca niciodat « un lup care a primit o pedeaps pentru c era tare lacom. cu atât ochiurile plasei îl prindeau mai bine. c ut s se fac pl cut. Tocmai era pe cale s se dea b tut. nu scape. dar am din i tari i voi reu i! Prin urmare. Niciodat pân acum un animal atât de mare nu a fost atât de recunosc tor cuiva atât de micu ! Pg. îns f cându.A putea roade frânghiile. .

St pânul i-a dat ie s cari mai mult pentru c tie c m garii sunt animale de povar .R splat ? Ce r splat ? Ar trebui s -mi fii tu recunosc tor c nu i-am înghi it capul cu cioc cu tot! Tu ar trebui s -mi dai o r splat mie c i-am cru at via a! Privind în ochii însângera i ai lupului. Dac nu scap de ceva greutate. m garul ducând povara lui obi nuit . 193 . La ce s se a tepte de la lupul cel r u? De acum înainte. M garul porni împleticindu-se. i. c ci c ru a ul nu voia s -l oboseasc pe nobilul cal. 194 Calul i m garul A fost odat ca niciodat « un c ru a b trân care inea în acela i grajd un cal i un m gar. De-acum po i mânca dup pofta inimii. Dar calul îi r spunse f r m car s -l priveasc : . dar întrucât înh ma calul la telegu .Gata! spuse apoi cocorul. tiindu-e mai pu in folositor decât tovar ul s u. b gându.ine i botul bine deschis ca s pot face ce trebuie.Nu pot s mai fac un pas. Înc rc tura lor trebuie s fie mai grea decât cea a nobililor cai. m garul î i mânca fânul f r s se plâng .pg. cu timpul. Po i s închizi botul. gemu m garul. îi d dea mâncare mai bun i-l îngrijea mai atent decât pe m gar. N-ai vrea s m u urezi i pe mine de ceva povar ? în întreb el pe cal.Te rog. Cât despre r splata mea« Încruntându-se. iar calul având doar soi saci u ori prin i de a.Ce zici ce iste sunt! se l ud cocorul. mergeau spre pia . Lupului nu-i venea s cread c sc pase de bucluca ul os! . nu mai pot s m in pe picioare. . reu i s scoat osul. altfel nu mai ajung viu la pia . jur cocorul. Sunt foarte sl bit ast zi. Când cele dou animale duceau produsele la pia . C ru a ul îi iubea la fel de mult. dar dup pu in timp spuse.i ciocul lung pe gâtlejul lupului. Într-o zi. Calul privi dispre uitor la m gar i-i spuse: . m garul c ra povara cea mai grea. lupul îl întrerupse: . ajut -m . i. în vreme ce m garul deveni costeliv i pr p dit. cocorul se sim i dintr-odat în primejdie. calul se f cu tot mai ar tos i mai puternic. i nu te-a durut deloc. cu limba scoas de un cot: . . nu va mai trata decât pacien i mai mici ca el care s nu-l poat amenin a! Pg.

tu e ti puternic i îndemânatic. Acum. iar leul prinse s împart ordinele: . ÄA fi f cut mai bine s -l ajut când era viu´. Când privirea regelui se opri la ei. r spunse leul. O greutate în plus nu m-ar fi doborât.Ai înv at c trebuie s fugi din fa a inamicului ca s . ar trebui s -l trimitem acas . a a c -i vei iscodi pe vr jma i de sus. care r m sese în urm s culeag ni te ciuperci. leul îi spuse iepurelui: . . Pg. 195 .sta e i mai fricos ca m garul. i c ru a ul mut sacii din spinarea m garului în spinarea calului. Î i convoc sf tuitorii i. se apropie în grab . î i spuse calul. 197 Mai erau prezen i acolo i iepurele cu m garul. m garul c zu mort la p mânt! C ru a ul.Fleacuri! Te descurci tu. Supu ii se prezentar cu to ii a doua zi. Nimeni nu are voie s lipseasc ´. a a c m vei ajuta în întocmirea strategiei de lupt . tu e ti agil . e u or de speriat. . 196 Leul merge la r zboi A fost odat ca niciodat « un leu care se hot rî s plece la r zboi.M-a slujit cu credin atâ ia ani! probabil c povara a fost prea grea! Apoi. Gândindu-se o clip . sfetnicii spuser : . Vulpoiule. nu credem c m garul poate fi un bun soldat.i scapi pielea. pentru a merge la r zboi.Pg. a a c te vei urca pe metereze i-i vei însp imânta pe inamici. întorcându-se spre cal: Vino aici! Va trebui s -i duci tu povara.i duc înc rc tura! Pg. Maimu o. cred c voi ceda i eu sub a a o povar !´ Dar regretele târzii nu l-au ajutat cu nimic pe cal s .El poate rage mai puternic decât pot eu mugi. Ursule. i osta ii mei îmi vor primi ordinele cât se poate de repede. cum ai f cut-o i pân acum! Dar dup înc vreo câ iva pa i.Sire.i adun armata dând urm toarea proclama ie: ÄRegele Leu porunce te ca toate animalele din jungl trebuie s se prezinte în fa a lui mâine. tu e ti cel mai mare.Elefantule. a a c tu vei fi mesagerul. Va sta lâng mine i va fi trompeta care va aduna oastea. . a adar. tu e ti viclean. Sfetnicii ar tar atunci c tre iepure: . întorcându-se spre mul ime. Apoi. tu vei transporta armele i proviziile.

leul ad ug : Oricine se poate face folositor într-un r zboi i poate s . adesea e foarte u or s ai idei bune. În cele din urm . 199 Un ropot de aplauze r spl ti în eleptele cuvinte ale oarecelui i cu to ii îl felicitar pentru originala sa idee. vom avea timp s fugim i pân Pg. în vreme ce al ii voiau s -i taie ghearele i col ii ca s nu mai poat face r u la nimeni. Nici m car un singur oarece nu avu curajul s ias în fa i s se ofere voluntar. tiind tot timpul unde se afl ! Astfel. Unii voiau s construiasc o capcan imens . urmând un râu i traversându-l prin vad i str b tând câmpia pentru a ajunge în sat. conferin a oarecilor se sfâr i f r niciun rezultat. împr tie spaima printre oarecii care tr iau într-o c mar . 198 Conferin a oarecilor A fost odat ca niciodat o pisic t rcat care. spuse el. al ii voiau s otr veasc pisica. st pânul îl înh ma la o c ru plin cu m rfuri. Întotdeauna urmau acela i drum spre sat: pe o c rare prin p dure. oarecii hot râr s in o conferin .. . coborau apoi o pant lin printre gospod rii. dar. Nici unul dintre ei nu mai îndr znea s se aventureze afar din bort de team s nu cad în ghearele înfrico toarei pisici. A a cum î i d dur seama oarecii. În fiecare zi. care era mai iste decât ceilal i. .i aduc contribu ia la cauza comun dup propriile puteri! Pg. când oarecele cel iste ceru din nou lini te.´. Prin urmare. Num rul lor mic orându-se cu rapiditate. dar nici una dintre ele nu se dovedea viabil . din clipa în care ajunse într-o gospod rie.Vom lega acest clopo el de coada pisicii. Profitând într-o zi de lipsa pisicii. Fiecare avea câte o solu ie. dar e mult mai greu s le pui în practic ! Pg. ceru s se fac lini te. Prinser s discute despre beneficiile clopo elului. 200 M garul care se credea iste A fost odat ca niciodat « un m gar care se credea tare iste .Trebuie s hot râm cine va lega clopo elul de coada pisicii. Acum chiar c se f cu lini te! Apoi prinser s se scuze: ÄEu nu pot pentru c «´ sau ÄBucuros a face-o. oarecii de toate vârstele se întrunir în sala de consiliu. unul dintre oareci. Agitând un . se coco clopo el. i cel mai slab i mai mototol oarece va putea s se ascund ! pe felinarul care lumina sala.

bure ii absorbir apa i-i dublar greutatea poverii.Din moment ce e ti a a de iste i cuno ti drumul. te voi trimite de acum înainte numai pe tine. 201 i de atunci. st pânul obi nuia s mai trag câte un pui de somn. îi spuse omul. m garul care se credea iste disp ru în adânc. Într-o zi îns . luând-o prin râu. Conduc torul urma s fie cel pe capul c ruia avea s se potriveasc perfect! O mul ime de animale încercar coroana.Cum drumul era întotdeauna acela i. Animalele râser vulpoiul. mul umindu-l pe deplin pe st pânul s u. O arunc în sus i o prinse. Dar într-o trist zi. c ra un transport de sare i o parte se topi în ap . u urându-i povara. Pg. m garul se hot rî s scurteze drumul. Când se întoarse. dar pas s se potriveasc cuiva! Unele capete erau prea mari. cu tot cu povara sa! Pg. i aplaudar jongleriile maimu ei. Regele avea o coroan de aur încrustat cu giuvaiere i se decise ca to i pretenden ii s o probeze. m garul mergea singur-singurel în sat. Din fericire. coco at în vârful c ru ei. Numai c . patrupedul primi drept r splat o por ie dubl de ov z. o maimu înh coroana i prinse s fac o serie de giumbu lucuri. fie vremea cât de rea. Iat c . de ast dat . M garul era mul umit de sine: g sise o scurt tur .i in capul afar din ap . amuzându-i pe to i. apoi se roti i o prinse în mâini. cu o înc rc tur ce trebuia livrat de urgen . Conduc torul lor era un leu b trân i în elept. iar m garul nu mai reu i s . 202 Maimu a rege A fost odat ca niciodat « cu mult timp în urm . Dar a doua zi st pânul înc rc în saci bure i. convins c m garul tia calea i cu ochii închi i. într-o zi. Astfel. ajuns la râu. cu coarne sau urechi lungi! Zadarnic! Apoi. omul se îmboln vi i hot rî s trimit m garul singur. Se puse în cap i o învârti pe degetele mari de la picioare. Singura care se opuse a fost . M garul. . i maimu a o inu tot a a pân când animalele c zur de acord c ea trebuia s fie urm torul lor rege. sau prea mici. În ciuda zbaterilor sale. leul muri i animalele trebuir s hot rasc cine s le fie rege. o jungl deas în care diferitele animale tr iau într-o deplin armonie. iar eu m voi ocupa de alte treburi. Îns apa se dovedi mai adânc decât credea el i în scurt timp a fost luat de curen ii repezi. hot rî s-o ia din nou pe scurt tur i intr în ap . O puse în jurul taliei i o învârti ca pe un cerc. ajunse pe mal destul de repede.

iar ori de câte ori spune o minciun . r mase singura jungl în care animalele nu aveau niciun rege! Pg. i îi cre te! În anii 1800.Ce rege n tâng avem! i le cheam i pe celelalte animale s vin s vad pocinogul. pe care o evitase la musta . 204 O poveste de Carlo Collodi Autorul lui Pinocchio . v-am adus câteva banane coapte. 203 . Adesea. Pg. i a murit în acela i ora în 26 octombrie 1890. A început s scrie pove ti pentru copii în anul 1861.Sire. Într-o zi. O acoperi cu frunze uscate i f cu rost de ni te banane frumoase. i asta doar pentru o . dar aduce foarte mult cu un b ie el. dar nu pot urca în copac cum po i tu! Vrei s cobori s prime ti ofranda mea? Maimu a coborî din copac. în Floren a.Numele adev rat al lui Carlo Collodi era de fapt Carlo Lorenzini.Ia privi i-v suveranul! Nu a fost în stare nici m car s evite o capcan mân de banane! Dac nu e în stare s aib grij de ea. i îi cre te. dup care o strig pe maimu . El vrea s fac bine ca s -i fie pe plac tat lui s u. nasul îi cre te. la copacul în care locuia maimu a. i din acea zi. teatrul de p pu i era o form r spândit de distrac ie pentru copii i adul i. dar adesea face pozne.Nu putem avea drept rege un animal caraghios ca sta. p pu ile erau f cute din lemn. . S-a n scut în 24 noiembrie 1826. cum o s aib grij de noi to i? Convinse de iretul vulpoi. iar în 1881 a scris aventurile lui Pinocchio.Pg. principalul personaj al pove tii. Pinocchio a fost publicat în volum în 1883. o s am eu grij ! spuse el. 205 . animalele îi luar coroana înapoi maimu ei. P pu a de lemn ± Pinocchio. Collodi este cunoscut în întreaga lume ca autor al pove tii Pinocchio. Italia. vulpoiul aduse o capcan . dar taman când puse laba pe babane. picioarele i se prinser în capcan ! Vulpoiul izbucni în râs: . este o p pu f cut din lemn. Primul capitol a ap rut în revista cei mici copii numit ÄIl giornale dei bambini´ i curând a devenit foarte popular.

nu era o simpl bucat de lemn! De cum Pinocchio a luat form . I l-a dat prietenului s u. Povestea ne spune c chiar i copiii cei m ai obraznici pot deveni cumin i în cele din urm . ciopli gura care prinse s chicoteasc .Fii cuminte! îl cert Geppetto. Erau multe de f cut« în Italia. în zilele lui Collodi. a dat peste o bucat ciudat de lemn.. Ar tându-se îns foarte pozna ! Pg. ciopli un cap i apoi doi ochi care se fixar f r întârziere asupra ciubotarului. chiar dac ciubotarul îl tot t ia ca s -l scurteze. ajutându. ÄÎi voi spune Pinocchio´. Tot mai emo ionat. ciubotarul Geppetto. iar Collodi s-a apucat s scrie pentru copii. tâmplarul s-a gândit s scape de îndat de el. 207 Pinocchio A fost odat ca niciodat « un tâmplar care într-o zi. pe când repara o mas . cuget ciubotarul. Când a început s -l ciopleasc . Apoi. Înfrico at. lemnul a prins s geam . o priveli te obi nuit a dealurilor din Floren a. regatul .) El l-a f cut pe Pinocchio dintr-o bucat de lemn pe care i-o d duse un prieten. în timpul mi c rii de unificare.Au! M-a durut! Geppetto r mase uluit. care sa gândit s ciopleasc o p pu . adic cineva care face i repar pantofi. Carlo Lorenzini a slujit ca jurnalist.. dar f r prea mare succes. Îns . acesta crescu lung. (Pe vremuri pantofii aveau t lpi sau tocuri de lemn.i patria în lupta împotriva ocupa iei austriece.La dreapta. 206 POZA Pg. ÄE un nume care aduce noroc!´ i Geppetto prinse s ciopleasc lemnul în atelierul lui. Fii bun!. se auzi o voce: . În 1861. Geppetto este un ciubotar. Asta încearc Pinocchio s fie. Dar tat l lui îl iart pentru toate poznele. Deodat . Probabil c Geppetto avea o încredere nezdruncinat care i-a dat lui Pinocchio curajul de a fi bun. . Dar în clipa în care Geppetto sculpt nasul. a luat fiin Italiei. tot mai lung. el a prins s mi te ca o fiin vie. dar p pu a scoase limba la el.

Geppetto se ridic îns dintr-odat . Din fericire. A doua zi. p pu a de lemn i-a smuls peruca i i-a ars o lovitur de picior prieteneasc . . se întoarse aducând cu el un abecedar. i goni pe . i Pinocchio se îndrept spre coal .Când ciubotarul termin de cizelat mâinile i picioarele. t ticule! spuse Pinocchio. A vrea s merg la coal ca s te pot ajuta când vei fi b trân de tot. cu abecedarul sub bra . tat ? Pg. î i puse vechiul s u palton i ie i. . .Iart -m . 211 . . 210 POZ Pg. Dar de îndat ce Pinocchio a fost st pân pe picioarele lui. Pinocchio se am rî. 209 Cu toate acestea. îmi inea prea cald. îmbr i ându. Geppetto i-a iertat fiul i i-a lucrat o jachet din tapet. Pinocchio îi cuprinse gâtul cu bra ele i-l s rut pe obraz. . i deja e ti lipsit de respect fa de mine ± propriul t u tat ! Pg.Ce bine ar t! spuse Pinocchio. o pereche de pantaloni nepreten io i. b trânul începu s -l înve e. ninsoarea încet . Nu mai purta paltonul. s mearg . nu avem bani s cump r m nici m car un abecedar. prinse s alerge nebune te prin odaie. pas cu pas. ni te ciubote din scoar de copac i o p l rie din miez de pâine.L-am vândut. 208 POZ Pg.Ce b iat serios! spuse Geppetto. strig tele ciubotarului au fost auzite de un poli ai care prinse p pu a i o înapoie tat lui. Din p cate.Opri i-l! strig ciubotarul. iar afar ningea.Unde î i este paltonul. îi r spunse Geppetto. . Nici n-am apucat s te termin.i tat l.Obr znic tur ! îl dojeni Geppetto. apoi ie i pe u strad . plin de bune inten ii. Dar trec torii se m rgineau s râd . Curând.

lumea se adunase în jurul unei gherete vopsit în culori str lucitoare. t ticule. de mam nu tiu nimic! spuse p pu a în oapt . Pinocchio! O s fii i tu bun la ceva! strig el. nu vreau s mor! Mânc -Foc se ar t surprins. i cu sprâncene stufoase care-l f ceau s arate tare fioros. se apuc s se . patru penny intrarea´. . .Un tat . sacrificiul s u fusese zadarnic! Abia intr Pinocchio în micul teatru. Un negustor de vechituri îi cump r cartea. În pia .´ Dar.Salveaz -m . vino aici cu noi! Aplauda i-l pe fratele Pinocchio! Nep s torul b iat sui pe scen . Spectatorii începur s murmure.Tu ai p rin i? întreb el. . voi câ tiga ceva bani ca s -i cump r un palton lui Geppetto. s socotesc´. mâine. 212 POZ Pg. vai! muzica unei fanfare îl smulse din reverie pe Pinocchio.ÄAzi voi înv a s citesc. î i spuse el. s scriu. .Cine-mi ofer patru penny pentru abecedarul sta? strig Pinocchio. Dar trebuie s -mi pr jesc friptura.Vino aici. ÄApoi. lung . care uit complet de coal . Cheam -l pe Arlechin! Când Pinocchio i-a dat seama c o alt p pu jeluiasc i mai abitir. iar poimâine. iar b ie elul d du buzna în gheret .Pinocchio.Bine. Bietul Geppetto. Mânc -Foc.Ce-i aici? întreb Pinocchio pe un gur -casc . . m-ai înduplecat! spuse el. P pu a izbucni în lacrimi. Matahala se înmuie. Înceta i cu g l gia! În seara aceea. 213 Deodat ap ru st pânul p pu ilor. avea s piar în foc în locul lui. g si c friptura de oaie era cam nef cut . . . . când Mânc -Foc se a ez la mas . c p pu ile de pe scen prinser s strige: . sporov ind vesel cu noii s i prieteni. ÄHm! Trebuie s mai arunc ni te lemne în cuptor!´ î i spuse el. Pg. gândindu-se la intrusul care-i tulburase spectacolul.Cite te afi ul: ÄMarele spectacol al p pu ilor. o matahal cu o barb neagr .Ce se petrece aici? r cni el. .

du-i Pg. întrucât î i ascunsese monedele sub limb . Dar. Friptura mea e aproape crud ! .i faci tat l fericit. spuse vicleana vulpe. . . Gr bind spre cas . arunc -m pe mine în foc! îl sfid Pinocchio. de lemn îi urm pe motan i pe vulpe la marginea paji tii cu pricina. ca a doua zi s g se ti de cinci ori mai multe! Credula p pu Pg. spuse omul. dar data viitoare cineva va da de belea! P pu arul voi s afle mai multe despre tat l lui Pinocchio. spuser tâlharii. P pu a nu putea vorbi. întinzându-i cinci galbeni. tim o paji te unde-ai putea îngropa galbenii.Vezi copacul la mare i uscat? întreb vulpea. tia. b tând din palme c tre cioc nitoarea care-o înso ea. nu-l arde pe Arlechin! .Banii sau via a! mugi una dintre ele cu o voce suspect de asem n toare cu a unei vulpi.Atunci. iar b ie elul îi spuse povestea de-a fir a p r.Bine. când se ar tar dou umbre. . 214 Bucuros. Mânc -Foc era uluit! . Ne vom întoarce repede! Dup care cei doi disp rur . Dar nu ajunse prea departe. 215 .Dac vrei s .i ia un palton nou.Ce e cu tine? întreb ea. .Pân acum n-am mai întâlnit o p pu -erou! Apoi.Înceteaz ! url Mânc -Foc. Noi te vom a tepta aici. i spune-i s . spânzurându-l pe Pinocchio de ramura unui copac. Se m rgini s priveasc înfrico at. .Uite.Te rog. din fericire. Când se l s seara. Pinocchio o lu din loc. . pe acolo trecu o zân .. fie. ad ug : Bine. Pinocchio mul umi p pu arului i plec la drum. Sap o groap la r d cina lui i îngroap aurul. o s atârni acolo pân o s te hot r ti s vorbe ti. se întâlni în drum cu un motan chior i cu o vulpe chioap . Nu s-a putut opri s nu le povesteasc ce noroc d duse peste el. Pinocchio nu tia ce s fac . Cei doi aruncar priviri lacome spre monedele de aur.

în cele din urm . odat cu zorile. Vrei s vii cu mine? Uitând de toate inten iile sale bune. Tr sura era tras de dou sprezece perechi de m g ru i am râ i. . cel mai lene b iat din clas . 217 Apoi. Nimeni nu înva juca toat ziua! Pg. se repezi la groapa . nasul prinse s -i creasc tot mai lung. plin de bune inten ii.i înghit monedele. Pinocchio merse iar i la coal . Dar Pinocchio era prea entuziasmat ca s mai vad ceva în jur. cât pe ce s . Se vede asta dup cum î i cre te nasul! Pg. b tu din palme i cioc nitorile îi ciugulir nasul f cându-l iar mic.Dumnezeule. dar zâna cea blând îl îngriji cum se cuvine. .S mergi f r z bav la tat l t u. Dup aventura prin care trecuse. Bucuros din cale-afar .Chiar exist un astfel de inut? întreb uluit Pinocchio.Disear vine tr sura s m duc acolo. îl sf tui zâna. Pg. . Deodat . . 218 POZA Pg. De cum veni miezul nop ii. 219 . Dar. a a c s ri pe spinarea unui m g ru i strig : acolo i te po i i. Apoi. zâna îl întreb ce p ise. se retrase sub un tufi f cut g sind-o îns goal ! Pinocchio o lu trist spre cas . Pinocchio îi povesti totul cu de-am nuntul. Pentru siguran . ce de minciuni torni aici! râse zâna. corbul i greierele. vai! se înh it cu Pozn . Geppetto îi iert din nou n zdr v niile fiului s u. Pinocchio b tu palma cu noul s u prieten. ap ru i tr sura plin ochi cu copii neastâmp ra i. Dar în loc s-o asculte. Pinocchio se înzdr veni. l sând îns deoparte episodul cu vânzarea abecedarului. 216 Ea îi chem pe cei mai vesti i doctori: în eleapta bufni .Cioc nitoarea rupse funia cu ciocul ei i buf! Pinocchio c zu la p mânt. b ie elul se sim ea tare r u. le strecur în buzunar.Nu vrei s vii cu mine în inutul Juc riilor? îl ispiti b iatul. neastâmp ratul Pinocchio se întoarse pe paji te unde îngrop monedele la r d cinile copacului uscat. Când.

Circarul îl duse pe Pinocchio la pia m g ru cu gând s -l vând . Pinocchio se împiedic i prinse s se clatine. dar Pinocchio sim i cum i se împleticesc i lui picioarele i.Înc doi m g ru i frumo i de dus la pia ! O s primesc cel pu in patru galbeni pe ei! Asta se întâmpl cu to i b ie ii care chiulesc de la coal ! St pânul tr surii îl vându pe Pozn unui picior. 220 POZA Pg. Pinocchio avu o surpriz tare nepl cut . Nim nui nu i se îng duia s spun cuvântul Ä coal ´. dar nimeni nu avea nevoie de un chiop. 222 . c zu în . Într-o zi îns . Dar deodat . .Am avut dreptate.i mâna la cap. iar pe Pinocchio unui circar. Pozn se albi la fa patru labe.Ura! Plec m! inutul Juc riilor era exact cum îl descrisese Pozn . Pozn purta i el o p l rie tras pe ochi! privindu-se unul pe cel lalt. .Ajutor! strig el. s rind prin cerc. b ie ii î i descoperir capetele i izbucnir în râs la vederea urechilor. 221 POZA Pg. nici m car în oapt . Dar într-o diminea . plângând. 223 Auzind r getele noilor s i m g ru i. Pe acolo trecu i un t b car. dar pe gur le ie i doar un Iha-ha-ha r sun tor! Pg. st pânul tr surii din inutul Juc riilor î i frec mâinile cu bucurie. Iar a doua zi.. . iar circarul i-l vându pe câ iva firfirici. î i d du seama c -i crescuser o pereche de urechi lungi i p roase. urechile îi crescur i mai mult. Ducându. care-l înv s fac giumbu lucuri asemenea celorlalte i. Când colo.Asta-i via ! se bucur Pinocchio. nu-i a a? zise zâmbind noul s u prieten. Cei doi b ie i se transformaser în doi m g ru i! încercar s strige.i rupse un animale din menajerie. Pg.i acopere Äminun iile´ i porni în c utarea prietenului s u. B iatul î i trase pe cap o c ciul ca s . ran.

Pinocchio aluneca în patru labe pe ceea ce p rea o pant alunecoas . Pg.Pinocchio! Fiule! Pg. O s te vând drept lemn de foc! . Apoi. Pg. asta nu! spuse Pinocchio.Eu am fost. .i piciorul din la ul de frânghie. pe nea teptate.Tat ! Tu e ti! . strigând din toate puterile: . Deasupra lui auzi cl mp nitul branhiilor balenei. gândindu-se la tat l s u. Dar un val îl arunc în gura monstruoas i de acolo mai departe.Unde e m garul meu? strig t b carul când v zu c scosese din ap un b iat. t b carul îl azvârli în valuri! Pinocchio se zvârcoli însp imântat. 226 .Am dat dou zeci de firfirici pentru o bucat de lemn! strig înfuriat t b carul.Ajutor! strig Pinocchio. îl împinse pe t b car i se arunc în ap cu capul înainte. pe gâtlej în jos. Geppetto îi povesti cum ajunsese în stomacul balenei. cu gura larg deschis . chioap i un scaun? i o lumânare . 227 Cu lacrimi de bucurie în ochi. cei doi se îmbr i ar . z ri o gean de lumin .Ajutor! S m salveze cineva! Deodat . Dar ce era acolo? O mas în gâtul unei sticle? i un b rbat« . sco ându. purtat de torentul de ap .O. Exact în acel moment pe acolo trecea înot o balen uria . Pinocchio se sim i tras în sus de picior. . Dup ce terminar . Rotindu-se pe c lcâie. nu. În vreme ce Pinocchio privea la valurile care se sp rgeau de stânc . înotând cât de repede putea. ap ru un banc de pe ti care prinser s ciuguleasc din pielea m g ru ului.T b carul îl duse pe m g ru ul Pinocchio pe o stânc Pg. 224 i-l leg de piciorul beteag. 225 . chicoti Pinocchio.

odat cu mine a înghi it i proviziile. cei doi urcar pe gâtlejul monstrului. îi spuse gospodarul. o s prime ti i lapte. astfel c cei doi ajunser repede la rm. A ap rut în anul 1697.Neg sindu-te pe uscat. luându-l pe Geppetto de mân . balena se retr sese în ape mai pu in adânci. cu ochi alba tri.Trebuie s ie im de aici! spuse f r z bav Pinocchio. dar datorit trudei i bun t ii tale. Într-o noapte. mi-am cioplit o barc s te caut pe ape. Apoi str b tur limba uria i ajunser la marginea gurii. Luminându. zise i Geppetto. 230 Pove ti de Charles Perrault Pove tile mamei mele Gâsca. dar nu avea bani s cumpere lapte. împletind co uri ca el i tat l lui s poat tr i. iar balena m-a înghi it.. Pg. pove tile fiind scrise pentru copiii lui.Ce s-a-ntâmplat cu p pu a de lemn? întreb Pinocchio.Asta e ansa noastr ! opti Pinocchio.i aduc ni te lapte. Vechiului Pinocchio nu i-am putut ciopli o inim . astfel. în vis îi ap ru zâna care voia s -l r spl teasc pe Pinocchio pentru faptele lui bune. i. i când privi în oglind « v zu un b ie el în carne i oase. Când acesta î i reveni. Din fericire.Dac te înhami la roata morii.i fiul.i calea cu lumânarea. 229 i într-o clipit se arunc în mare. îi spuse Pinocchio. Dar barca a fost prins într-o furtun .Cred c balena a adormit. Acolo d dur peste o cocioab veche unde se ad postir . Din fericire. . cei doi pornir spre cas . zile de-a rândul. 228 .Iat-o! r spunse Geppetto ar tând spre o bucat de lemn pus pe un scaun. Geppetto r mase cu gura c scat i-l îmbr i ! .O s . . Dar Geppetto era foarte sl bit din pricina foamei. p r castaniu i« nas cârn! V zându. Pinocchio se trezi ca de obicei dis-de-diminea . . urmat de Geppetto. astfel c am reu it s supravie uiesc. Acesta este titlul celei mai cunoscute culegeri de pove ti pentru copii scrise de Charles Perrault. A doua zi. i-ai croit tu singur una! Pg. . Pg. . Pinocchio trudi ca s câ tige mâncarea lui Geppetto. B iatul muncea pân noaptea târziu. Merse pân la o gospod rie din apropiere. .

o colec ie de jurnale fran uze ti ale timpului. În anii 1670. Era un obiect decorativ tipic Fran ei de la sfâr itul anilor 1600. prin urmare fiind de dorit s se adopte un limbaj modern.Cunoscând evolu ia limbajului. Sus. 231 Începând cu secolul al XVI-lea. palatul Versailles. ca tr sur ei s nu se transforme într-un dovleac! Pg. Modernii. f cându-le cunoscute în Fran a i în lume. Regele Ludovic al XIV-lea. la Paris. în Fran a. este salutat de eful poli iei din acele timpuri. Sus. Printre alte pove ti celebre rescrise de Perrault se g sesc ÄScufi a-Ro ie´ i ÄBarb -Albastr ´. odat cu ea se dezvolta i limbajul. Perrault a rescris vechile pove ti într-un stil modern. din care f ceau parte mai mul i scriitori printre care i Jean de la Fontaine. cu un sfe nic cu lumânare i oglind . Charles Perrault a fost ales în Academia Francez . Anticii i modernii. Din aceast culegere f ceau parte ÄMotanul înc l at´ i ÄCenu reasa´. în Italia. Basile. La dreapta. întâlne te un prin . în 1634. Pg. ÄCenu reasa´ este povestea unei tinere care. în Fran a. în Europa. A fost un poet care a încurajat literatura i arta în general. În spatele c lim rii. Înaintea lui Perrault. Fran a. civiliza ia progresând. ca Perrault. mergând la un bal. în Europa au ap rut o mul ime de academii. 232 Scufi a Ro ie . exista o mare dezbatere literar . cunoscut ca Äregele soare´. Charles Perrault s-a n scut în 12 ianuarie 1628. ap ruser mai multe culegeri de pove ti cum era Povestea pove tilor. În 1671. i a murit pe 15 mai 1703. dar e silit s se întoarc acas pân la miezul nop ii. o c limar . scris de G. Ele fuseser înfiin ate pentru a sus ine limba i literatura na ional . sus ineau c . Cele mai numeroase erau în Italia.

A fost odat ca niciodat « o feti

dr gu

c reia toat lumea îi spunea Scufi a Ro ie i care

tr ia într-o c su din mijlocul unei p duri dese. Într-o zi, mama ei îi întinse un co ule i-i spuse: - Bunicu a s-a îmboln vit. Du-i co ule ul sta cu pr jiturele. Dar deschide bine ochii i nu te abate de la potec i nu te opri nic ieri, dac vrei s te întorci teaf r acas . - Stai lini tit , îi spuse micu a Scufi a Ro ie, luându- i r mas-bun, voi merge repede direct la c su a bunicu ei, f r s z bovesc nic ieri. Pg. 233 i feti a porni prin codru pentru ca, la scurt timp, s uite de sfaturile mamei sale. - Ce fragi frumo i« i ro ii« i l sându- i co ule ul jos, feti a prinse s adune fragi. - Sunt cop i i gusto i! Mmm! Scufi a Ro ie alerga în sus i-n jos, umplându- i guri a cu fragi. Deodat , î i aminti de bunicu a i de co ule « i se gr bi s se întoarc pe potec . G sindu-l în iarb , Scufi a Ro ie se boscorodi de una singur pg. 234 P durea devenea tot mai deas . Deodat , v zu ni te margarete mari în iarb . - Ah, ce dr gu e! i, vrând s fac o bucurie bunicu ei, se apuc s adune un buchet. Dar din spatele unui copac o urm reau doi ochi galbeni« i un mârâit o f cu pe Scufi a Ro ie s -i sar inima din piept. Pg. 235 Imediat se auzi i o voce groas : - Unde mergi tu, feti o, a a singuric prin p dure? - Îi duc bunicu ei ni te pr jiturele, spuse Scufi a Ro ie, cu o voce tremur toare. Lupul cel r u o întreb : - i bunicu a ta locuie te singur ? - Da, r spunse feti a, i nu deschide niciodat u a str inilor. - Bine, am plecat, poate ne-om mai revedea, f cu lupul. Pg. 236 i porni din nou la drum.

i o rupse la fug , spunându- i în sinea lui: ÄMai întâi o s-o înfulec pe b trân , o s m bag în pat i o s o a tept pe feti !´ În cele din urm , ajunse la c su - Sunt eu, Scufi a Ro ie! sub ieze vocea. - Intr , spuse bunicu a. Iar pe perete se profil o umbr înfrico toare! Biata bunicu ! Dintr-o s ritur , lupul travers odaia i o înghi i pe b trânic f r s o mestece. Nu dup mult timp, la u - Bunicu o. pot s intru? strig ea. Lupul î i pusese alul i bone ica bunicu ei i se b gase sub pled, în pat. Str duindu-se s imite glasul tremur tor al bunicu ei, lupul r spunse: Pg. 237 - Ridic z vorul i intr ! - Dar ce voce groas ai! f cu mirat Scufi a Ro ie. - Ca s - i vorbesc mai bine! spuse lupul. - i ce ochi mari ai! - Ca s te v d mai bine! - i ce mâini mari ai! spuse Scufi a Ro ie. - Ca s te îmbr i ez mai bine! f cu lupul. - Ce gur mare ai! murmur feti a. - Ca s te m nânc mai bine! mârâi lupul i, s rind jos din pat, o înghi i dintr-odat . Apoi, cu burta plin , trase la somn. Pg. 238 În vremea asta, pe lâng c su trecu un vân tor care se opri s cear o can cu ap . Plecase s vâneze un lup mare, dar îi pierduse urmele. Vân torul auzi ni te sfor ituri ciudate venind dinspre c su . Uitându-se pe fereastr « l v zu pe lupul cel mare tol nit în patul bunicu ei, cu burta plin i sfor ind de zor! eava spre - Lupule, opti vân torul, de ast dat n-ai s -mi mai scapi! Atent s nu fac zgomot, vân torul î i înc rc arma i deschise fereastra. Îndrept capul lupului i« POC! LUPUL ERA MORT! - Te-am împu cat pân la urm ! strig vân torul. N-ai s mai bagi spaima în nimeni vreodat ! b tu Scufi a Ro ie. i b tu la u . - Cine e acolo? întreb bunicu a din pat. i-am adus ni te pr jiturele, r spunse lupul str duindu-se s - i

Pg. 239 Îi t ie burta lupului i nu mic -i fu mirarea când Scufi a Ro ie i bunicu a ap rur vii i nev t mate! - Ai venit la timp, murmur b trânica. - Te po i întoarce cu bine acas , îi spuse vân torul Scufi ei Ro ii. Lupul cel mare i r u a pierit i nu mai are cine s - i a in calea. Ceva mai târziu ap ru i mama Scufi ei Ro ii, îngrijorat c feti a ei nu se întorsese acas . Când o v zu c e bine, izbucni în lacrimi de bucurie. Mul umindu-i înc o dat vân torului, Scufi a Ro ie i mama ei pornir spre cas . Str b tând cu pas mare p durea, feti a îi spuse: - Trebuie s ne urm m calea i s nu ne oprim niciodat ! În felul sta nu vom p i nimic r u! PG. 240 Motanul Înc l at A fost odat ca niciodat un morar care, murind, l s moara celui mai mare dintre fiii s i, m garul îl l s mijlociului, iar lui prâslea, motanul casei! A ezându-se pe piatr , b iatul prinse s suspine: Pg. 241 - Un motan! La ce o s -mi fie mie bun? Auzindu-i tânguirea, motanul îi spuse: - Nu- i face griji, st pâne! Ce crezi? C sunt mai pu in valoros decât o moar d r p nat sau decât un m gar b trân? F -mi rost de o pelerin , de o p l rie cu pan , o traist cizme i ai s vezi de ce sunt în stare! B iatul îi aduse cele cerute i, îndep rtându-se în grab , motanul îi mai spuse: - Nu mai fi trist, st pâne, s ne vedem cu bine! Nu trecu mult vreme, i motanul prinse un iepure gras, îl puse-n traist înf i dinaintea regelui. i, mergând la castel, se i o pereche de

Pg. 242 Sco ându- i p l ria i f când o plec ciune adânc , motanul spuse: - Sire, faimosul marchiz de Carabas î i trimite acest iepure minunat în dar. - O, mul umesc, spuse regele.

Iar în zilele care urmar . regele i regina o scoaser pe prin es la o plimbare cu calea ca. Motanul Înc l at îi povesti st pânului s u de-a fir a p r toat t r enia. . Într-o zi. trebuie s ducem planul la bun sfâr it! Mergi de te scald în râu! . . spuse unul. . Curtenii începuser s discute despre nobilul necunoscut pân atunci.Gr be te-te. ai încredere în mine. regele î i trimise str jerii s -l salveze i abia-abia îl aduser pe bietul om la mal. Motanul Înc l at veni regulat la castel aducând iepuri. Când îl v zur . numai ochi i urechi. .Ba da! îi r spunse fata. motanul ap ru aducând ni te potârnichi. pretinse el. Motanul. A a c merser la râu i. r spunse Motanul Înc l at.Pg. regina i prin esa îl pl cur pe dat .Cumva. Am eu planul meu. o oi. r spunse Motanul Înc l at. îi f cu vânt în ap st pânului s u. Se îneac marchizul de Carabas! Auzindu-i strig tele. r spunse tân rul . Pg. st pânul t u e tân r i chipe ? îl întreb regina pe motan. vicleanul motan c r daruri cu nemiluita la castel. 243 A doua zi. . spuse un altul. . Întors acas . . d ruindu-le toate în numele marchizului de Carabas. care era marchizul. .N-ai vrea s te m ri i cu un marchiz a a de chipe ? o întreb regina pe prin es . da.Ce ne facem? se plânse tân rul. când v zu c se apropie calea ca regal . f cu motanul.i foarte loial regelui. st pâne. vor vedea c sunt s rac lipit.Las totul pe mine. potârnichi i ciocârlii. îl auzi pe rege întrebându-se cât de bogat era .Dar cine o fi. n-am auzit pân acum de el! ad ug un al treilea.O. regele.Trebuie s fie un maestru într-ale vân torii. Când vor veni aici. i este i foarte bogat! Cred c s-ar sim i onorat dac M riile Voastre ar catadicsi s viziteze palatul lui.Dar nu tiu s înot. . . Câteva zile de-a rândul.Un alt dar de la marchizul de Carabas.Nu-i bai. 244 Motanul d du fuga acas i-i strig b iatului: . .Ajutor! prinse s r cneasc motanul.

când regele trecu în calea ca sa pe acolo. zise motanul.P i. prive te! spuse c pc unul.E foarte bogat. se gr bi spre por ile palatului. Iar prin esa îi zâmbi drept r spuns. te po i preschimba într-un leu sau întrun elefant! .Dac v întreab cineva cine e st pânul vostru s spune i c este marchizul de Carabas! Pg.Nu. 245 Astfel.Drag marchize.. dar mi-a dori una. Cu o plec ciune. . iar regele spuse: . Din când în când. pun r m ag c nu te-ai putea transforma i într-o f ptur mai mic . motanul se repezi la el i-l înfulec dintr-o înghi itur ! Apoi. ranii îi spuser a a cum îi înv ase motanul. prin esa i fiul morarului. prin esa se m rit cu fiul de morar i tr ir ferici i în palatul c pc unului. st pâne. preschimbându-se într-un oarece. Motanul Înc l at îi f cea cu ochiul. F r veste. i ce e cu asta? . e ti un tân r chipe Ia spune-mi. Motanul Înc l at spuse: . v voi întâmpina chiar eu! Rupând-o la fug spre palat. Ca s-o scurt m.A a crezi? Atunci. r spunse tân rul privind la prin es . Între timp. Ai un palat magnific i p mânturi nesfâr ite. domnule c pc un! . dar nevast ai? . Înainte de a bate la u . se gr bi el s r spund . nu-i a a c valorez mai mult decât un m gar b trân i o moar d r p nat ?! i de treab . motanul Înc l at ajunse la palatul în care locuia un c pc un uria viu!´ Pg.Respectele mele.Ei. motanul î i spuse în sinea lui: ÄTrebuie s fiu cu luare-aminte. bine a i venit la palatul marchizului de Carabas! Din calea c coborâr regele. cum ar fi un oricel! . ce zici. i fioros.Ce vrei. Motanul Înc l at î i scoase p l ria i spuse: .Foarte adev rat.Am auzit c puterile tale sunt nem surate. 246 Când se deschise u a.Sire. Motanul Înc l at strig la ranii care lucrau pe câmp: . are în st pânire palatul i toate p mânturile din jur. optind: . C . regina. Veni i la palat. exact când calea ca regelui î i f cea apari ia. de pild . dac vreau s r mân . motanule? îl întreb c pc unul.

spuse zâna. iar tat l ei se rec s torise. de i îmbr cate elegant i în straie scumpe. vorbind cu pisica. croitorii aduser ni te rochii minunate. chiar i îmbr cat în zdren e i cu fa a murdar de cenu . Cenu reaso. fata era tare frumoas . Vântul mi-a optit dorin a ta.Tu vei r mâne acas s speli vasele i s deretici prin cas .Cum a putea. În vreme ce cele dou surori vitrege se bucurau de tot confortul. în vreme ce surorile ei. . tu ai ceva ce surorile tale vitrege nu au: frumuse ea! Ceea ce era adev rat. Apoi. umflate i grosolane erau! Într-una din zile. Cenu reasa petrecea ore în ir singur .Pg. Din p cate. i a a va i fi! . De aici i s-a tras i porecla de Cenu reasa. îmbr cat în zdren e? întreb fata. 248 Cenu reasa A fost odat ca niciodat « o fat încânt toare i frumoas care era tare nefericit . Pg. dar numai pisica o auzi. Dar dintr-odat se petrecu ceva uimitor! Cerul se lumin bal.Miauuu.Nu te speria. ce nefericit sunt! suspin Cenu reasa. Se inea un mare bal la Curte la care fuseser invitate i cele dou fete urâte. Trebuia s munceasc din greu întreaga zi i doar seara i se permitea s se odihneasc într-un loc aflat lâng foc. unde se aduna cenu a. 247 ILUSTRA IE Pg. 251 Zâna zâmbi. 249 Iar pisica îi spune: . Cenu reasa nici m car nu îndr zni s le întrebe cum r mânea cu ea. c ci tia ce r spuns avea s primeasc : Pg. biata fat era tratat ca o servitoare. tot slute. Pg.Ah. 250 . miorlau! Care însemna: Fii fericit . tiu c vrei s mergi la . Mama ei murise. mama ei vitreg i cele dou fiice ale sale nu o pl ceau deloc. i ap ru o zân ! . f cu o mi care cu bagheta ei fermecat « i Cenu reasa se trezi dintr-odat într-o rochie din cale-afar de frumoas .

Când Cenu reasa intr în sala de bal. se l s t cerea! Cu to ii se oprir s admire frumuse ea.i putea crede ochilor! Pg. î i pierdu unul dintre conduri! Nu mai avea timp s se întoarc dup el« Se auzea ultima b taie înainte de miezul nop ii« Ah.Ce conteaz ? îi r spunse Cenu reasa. când vraja se va sparge.Cine e ti.i facem rost de o calea c . cum cei ase cai i vizitiul se vor preface iar în oricei! Iar tu vei fi iar îmbr cat în zdren e. i dans cu ea întreaga sear . Prin ul se va îndr gosti de tine. 252 . Cenu reasa nu. Dar deodat auzi orologiul sunând prima dintre cele dou sprezece b t i care anun au miezul nop ii! Amintindu. O domni oar ca tine nu merge niciodat pe jos la un bal! Adu-mi un dovleac! .Tu. . elegan a i gra ia ei. 253 . cu sabo i în picioare.Da.Acum po i merge la bal! spuse zâna. disp rând în noapte! Pg. Dar ine minte! Trebuie s pleci la miezul nop ii. . Pg. î i lu r mas-bun de la prin i goni pe sc rile palatului! Dar.Cine-o fi? se întrebau unii pe al ii.. în grab . V zând-o la rândul lui.Bravo! spuse zâna.Imediat! spuse Cenu reasa. iar al aptelea în vizitiu. gr bindu-se s execute ordinul. cu o mi care a baghetei ei magice« dovleacul se pref cu într-o calea c de aur. iar pisica. ce dezastru! P r si palatul. Nici m car cele dou surori vitrege n-ar fi ghicit în veci c fata aceea frumoas ar fi putut fi biata Cenu reas . sunt sigur de asta! o contrazise prin ul. continu zâna întorcându-se spre pisic .i ce-i spusese zâna. i. spuse Cenu reasa zâmbind fericit . . . . spuse zâna. adu-mi apte oricei! Nu trecu mult i Cenu reasa aduse un dovleac auriu. f cu o plec ciune i o invit la dans. prin ul se apropie de ea. f ptur de vis? o întreb prin ul. 254 . apte oricei prin i în c mar . o s . Cenu reasa se sim i minunat la bal. Oricum n-ai s m mai vezi vreodat . iar calea ca va redeveni un dovleac.Ba da.Acum. ase dintre oricei în ase cai albi. în locul condurilor ace tia minuna i! Ai în eles? .

Apoi. Dup mas .Vino cu noi. Pe o mas din sala principal era întins un prânz dintre cele mai bogate. zdren ele Cenu resei se pref cur într-o rochie str lucitoare.i ofere inelul de logodn . Ma tera i cele dou fiice ale sale r m seser cu gurile c scate. p trunse în castel. îi spuse tat lui ei: . În cele din urm . nu ap ru nimeni s -l întâmpine. Dar.i treburile în târg. Întrucât nimeni nu r spunse chem rilor lui. F r veste. negu torul se a ez la mas înfulece. ap ru i zâna care. minunat fat ! Prin ul te a teapt ca s . pe drum se stârni o furtun . Fata cea mare îi ceru o rochie de brocart. Atunci. ajunser i la casa Cenu resei. sfetnicii plecar s încerce condurul pe toate fetele din regat. 256 Frumoasa i bestia A fost odat ca niciodat « un negu tor care.Merge i pretutindeni în regat i g si i fata pe al c rei picior se potrive te condurul acesta. negu torul se preg ti s se întoarc acas .i ridic din nou bagheta magic . iar sfetnicii spuser : . Cele dou surori se str duir zadarnic s încal e condurul în picioarele lor l b r ate. care se îndr gostise pân peste cap de ea. st pânit de curiozitate.Prin ul. Cenu reasa îi înso i la palat i tr i fericit al turi de prin pân la adânci b trâne i! Iar cât o prive te pe pisic . Numi voi g si lini tea pân n-o ve i afla! Prin urmare. Se f cuse i prinse s . 255 În acea clip . o g si deschis . Într-o secund . g si condurul i le spuse sfetnicilor: .A vrea un trandafir pe care s -l culegi anume pentru mine. z ri o lumin str lucitoare care venea din adâncul codrului. un colier de perle. Ajungând la poart . ardea un foc viu.Miauu! Miorlauu! Pg. dar nu g sir nici una c reia s i se potriveasc . Apropiindu-se. Terminându. iar patul cu saltea moale îl invita parc la somn. î i întreb cele trei fete ce s le aduc drept dar. iar negu torul. pierdu speran a s mai g seasc vreun han la care s trag . urc sc rile la etaj. mijlocia. dintr-odat . Iar condurul venea turnat pe piciorul ei! Pg. unul dintre sfetnici o v zu pe Cenu reasa i-i ceru i ei s -l încerce. unde se g seau câteva od i magnifice! În prima dintre ele. preg tindu-se s plece la târg. v zu c era un castel. pentru c era cea mai dulce i mai senin dintre toate. iar mezina. aceasta se m rgini s spun : . înfrigurat i obosit. al c rei nume era Frumoasa. dar oricât strig el. înfometat.

în ciuda urâ eniei. iar drept r splat tu îmi furi florile preferate! Te voi omorî! Tremurând de fric . Frumoasa. Bestia o ceru de so ie. Voi r mâne acolo. fata se obi nui cu Bestia i prinse chiar s-o plac . nu. I-am f g duit s -i aduc un trandafir când m întorc acas . g si pe noptier o can cu cafea aburind i un paner cu fructe. I se d duse unul dintre cele mai frumoase iatacuri din castel i. Negustorul î i îmbr i fata. a a c se b g în pat i adormi pe loc. 258 Ajuns acas . nu dup mult vreme. . La început. însp imânt toarea aventur prin care trecuse. Cu o voce adânc i groas .Iart -m ! Nu m omorî! O s fac tot ce-mi spui tu! Trandafirul nu l-am luat pentru mine. Frumoasa a fost dus la castel. se ar tar . Bestia o primi cu toat dragostea. Amintindu. dar cu o singur condi ie: s mi-o aduci pe fiica ta! Înnebunit de groaz . lâng el ap ru o bestie înfrico toare. Î i mul umesc c mi-ai salvat via a! A adar. . a a cum ai promis. negu torul c zu în genunchi dinaintea bestiei. dar cu timpul. îmbr cat în straie alese.Drag tat . Frumoasa îi spuse lini tit : . . Negu torul î i lu astfel micul dejun i coborî pentru a mul umi gazdei.târziu.i petrecea ore întregi brodând în fa a vetrei.Niciodat nu m-am îndoit de iubirea ta. cu lacrimi în ochi. te-am hr nit la masa mea i ai dormit în patul meu. Într-o sear . Ie ind în gr din . Iar Bestia se mul umea s stea în apropierea ei i s-o priveasc în t cere. ci pentru fiica mea. Luat prin surprindere. privirea îi fu atras de un boschet mare de trandafiri.i de f g duiala f cut Frumoasei. 259 Zilele trecur .i petreac timpul împreun . Dar nu v zu pe nimeni. S se m rite cu un monstru? Mai i primele cuvinte i.Nerecunosc torule! i-am oferit un ad post. Pg. negu torul promise. iar Frumoasa i Bestia devenir prieteni foarte buni. Curând schimbar încânta i s . frumoasa se temu de ar tare. mârâi: .i face griji. Pg. Du-m la castel. se aplec s culeag o floare. Spre surprinderea ei. Pg.Î i voi cru a via a. Frumoasa nu tia ce s r spund . le povesti fiicelor sale. 257 Dar pe nea teptate. Trezindu-se a doua zi de diminea .

din acea zi. Bestia îi aduse Frumoasei o oglind minunat . Bestia o g si cu lacrimi în ochi.În eleg. Amintindu. nu voia s -i r neasc sentimentele.i tat l i surorile. . f r ca nici unul dintre cei doi s mai aduc vorba despre asta. a fi vrut tare mult s -l mai v d o dat .Nu muri! Nu muri! M voi m rita cu tine! Pg. Nu m simt jignit de refuzul t u.Vino! Vino înapoi! o ruga Bestia.Tata se afl pe patul de moarte. Mi-ar pl cea s « . Ah.Cât am a teptat aceast clip ! spuse el.Dac -mi f g duie ti s te întorci peste apte zile.bine ar fi murit! Pe de alt parte. Astfel. Îi datora nu numai via a ei. dispuse s se m rite cu mine. dup câteva zile. Iubita mea. se petrecu o minune! bestia se pref cu într-un tân r chipe ! . 260 i Frumoasa ajunse la c p tâiul tat lui ei.N-a putea spune da din toat inima. negu torul se înzdr veni ca prin minune i se ar t în stare s coboare din pat. vai! nu b gase de seam c trecuser cele apte zile! Într-o noapte. Ajungând în gr din . . tân rul prin nu mai cultiv nimic în gr din în afar de trandafiri! Iat de ce castelul lor deveni cunoscut tuturor drept Castelul Trandafirilor! . Iat îns c . întrucât atunci când Frumoasa se privea în ea. povestindu-i despre via a la castel i spunându-i c Bestia era bun i blând . via a continu ca i pân atunci. Frumoasa se arunc peste Bestie i o îmbr i . m putea preface la loc. . te voi l sa s te duci s . Frumoasa se întoarse de îndat la castel.i de f g duiala ei. Frumoasa era cu adev rat fericit ! Dar. cu ochii închi i. dar i pe cea a tat lui ei. Frumoasa î i petrecea ore întregi privindu.i iube te p rintele! Pg. a fi atât de fericit s -mi fii so ie! Nunta s-a inut imediat i. o întrerupse Bestia. înainte s piar ! . î i putea vedea familia aflat departe. a a cum f cea întotdeauna.Jur! Î i jur s m întorc! Ce bun e ti! Ai f cut fericit o fat care. se trezi dintr-un co mar îngrozitor! Visase c bestia era pe moarte i o chema! . de parc ar fi fost moart .i vezi tat l! . g si Bestia ghemuit la p mânt. Într-una din zile. Dar într-o zi.Ce s-a întâmplat? o întreb Bestia cu blânde e. . Un vr jitor m-a transformat într-un monstru i doar dragostea unei fecioare. 261 La aceste cuvinte. .Nu te vei mai sim i a a trist de-acum înainte. Era o oglind magic . îi spuse Bestia.

.i inima în din i. neagr cu inflexiuni albastre. înmânându-i un vraf de chei.Draga mea. iar m re ul lord se vedea nevoit s se însoare iar i i iar i.Pg.Eh.i aduse aleasa tân r . dr gu e i de vi nobil . ai aici cheile de la camere.i face griji. Barb -Albastr f cu iar nunt i. i ele! Curând. .i mai îndulceasc desp r irea de cas . i. Era tare ar tos. luându. ad ug el. Barb -Albastr se urc în calea c tot. ar tând spre o cheie mult mai mic decât celelalte. Îmbr i ând-o pentru ultima oar . voi face întocmai cum ai spus.Într-adev r. . spuse el. Tân ra so ie î i invit prietenele la castel. prietene. plimbându-le peste . frumoas i dulce la castelul s u. 263 Barb -Albastr avusese o mul ime de neveste tinere. Nim nui nu-i este îng duit s intre în acea înc pere. Dar celor dou tinere nici prin cap nu le trecea ce le a tepta pe amândou ! Pg. S ai grij de castel. i eu sunt lipsit de noroc. ca s . îl întrebase odat un supus. barba lui nici nu pare a a albastr cum se spune! îi r spunse aceasta. e de la c m ru a din cap tul holului. îi r spunse tân ra sa so ie. 264 O lun mai târziu.Nu. într-o zi. e chipe . Ana. r spunsese lordul. Fusese botezat astfel întrucât avea o barb lung i l oas . ÄOare de ce nu am voie s intru acolo?´ se întreb ea.St pâne. Cu ea veni i sora ei. dar avea ceva care-i f cea pe cei din jurul lui s nu se simt prea în largul lor« Pg. Cât prive te chei a asta. numai prin c m ru a cu pricina nu. 262 Barb -Albastr A fost odat ca niciodat « un lord puternic i bogat al c rui nume era Barb -Albastr .Ce norocoas e ti c te-ai m ritat cu un lord a a vestit! spuse Ana surorii ei. Po i s deschizi orice u . eu voi pleca pentru câteva s pt mâni. dar de ce au murit nevestele tale? . Poftim. dar nu pe aceea! Ai priceput? insist Barb -Albastr . Dar muriser una dup alta. Barb -Albastr îi spuse so iei sale: . deschise u a interzis Barb -Albastr ! i intr « Ah! Dar ce oroare! De pere i atârnau nevestele moarte ale lui i pe-aici i-e drumul! Zilele se scurgeau una dup alta. . i« de aproape.

D -mi. a a este? Ei bine. . Urcându-se cu sora ei Ana într-un turn al castelului. c ci trebuie s mori! .Ba tii foarte bine! r cni lordul. În aceea i sear . asta se întâmplase cu so iile lui Barb -Albastr ! Plecându. îi r spunse sora sa. tremurând.Nu. Dar oricât se str dui. înainte s apar b rbatul meu!´ î i spuse ea. du-te i adu-o. Barb -Albastr izbucni furios: . cu inima b tându-i nebune te.Te rog. cheile înapoi! Iar când so ia lui se gr bi s-o fac . 267 Dar când tân ra îi depuse chei a în palm .Pg. Nu vezi chiar pe nimeni? .De ce e p tat cu sânge? . gâng vi ea. Închipui i-v cum se sim ea tân ra lui so ie! Pg.Nu tiu«. . . sc pând din mân vraful de chei.Pari tulburat . te rog. nu. ÄTrebuie s-o cur . Pg. m bucur c te-ai întors acas ! Dar în noaptea aceea.Bine.Doar zece minute. sosi la castel i Barb -Albastr . nu-i vezi oare pe fra ii no tri venind? Mi-au promis c or s soseasc chiar ast zi s m vad ! . . 266 .i privirea. fata î i d du seama c chei a de la c m ru era p tat cu sânge. sângele nu disp ru de pe chei . Dar ce s-a-ntâmplat? întreb Ana. insist tremurând tân ra so ie. Aceasta din urm . s-a întâmplat ceva r u? întreb el. r spunse ea gr bit . A doua zi. atât! r spunse Barb -Albastr . ad ug : Dar v d c lipse te tocmai chei a de la camera din cap tul holului! .Ana. Se aplec s -l ia i. draga mea. Locuia în castelul moartelor! A adar. tân ra nici c puse gean peste gean . nu v d pe nimeni.O. 265 Cuprins de groaz . Ai intrat în c m ru . i în înc pere intr Ana. tân ra fugi din c m ru . tân ra so ie îi spuse cu o voce tânguitoare: . Taman atunci se auzi o b taie la u îi opti la ureche so ului ei: .Nu. nu. sora tinerei so ii. te implor! se rug so ia sa. Barb -Albastr îi spuse: . alerg în iatacul ei. zise el.Nu. mai las -mi via a pentru zece minute! . te vei întoarce acolo pentru totdeauna.Oi fi l sat-o în camera mea! spuse tân ra so ie. mai prive te o dat .Te rog.

r spunse Ana. Dar chiar când îndrepta cu itul spre gâtul so iei sale. Erau fra ii tinerei condamnat la moarte! Sco ându. 268 .Coboar imediat! r cni Barb -Albastr . 269 .Trebuie s mori! r spunse fioros Barb -Albastr .Nu. printre ele num rându-se ÄAli Baba i cei patruzeci de ho i´ sau ÄAladin´. . În cele din urm . dup care se întoarse iar spre sora ei: Ana.Femeie. nu m omorî.i s biile. Poate p rea surprinz tor.i conving so ul. care-o ajut s uite de groaznica aventur prin care trecuse! i-l uciser .Te rog.În acea clip . s -i cru e via a. Dup o vreme. timpul s-a sfâr it! Coboar imediat! . . sultanul. so ia sa coborî scara în spiral . spunându-i câte o poveste i promi ând s-o sfâr easc în noaptea urm toare. în înc pere d dur buzna doi tineri. . se repezir la Barb -Albastr povestiri. ajunse pân la ele vocea bubuitoare a lui Barb -Albastr : .Vin îndat strig ea. Este cea mai celebr colec ie de pove ti din Orientul Îndep rtat. v d doi c l re i care se apropie! strig Ana din turn. sultanului pl cându-i pove tile. îi cru via a so iei sale. o tân r so ie se str duie te s .Surioar . Pg. Pg. Bietele so ii ale lui Barb -Albastr avur parte de o înmormântare a a cum se cuvine. Barb -Albastr agita în mân un cu it uria ! . Ceea ce au toate în comun este c sunt Äpoveste din poveste´: cadrul este Asia Central . dar nu se cunoa te cu siguran data exact când au fost scrise ceste pove ti i de c tre cine.Vor muri i ei! url Barb -Albastr . oare nu se v d fra ii no tri venind? . tân ra v duv se m rit cu un b rbat cinstit i bun. Tremurând ca o frunz . 270 POVE TI DIN ORIENTUL ÎNDEP RTAT O mie i una de nop i. i acesta a fost sfâr itul tristei Pg. n-am s spun nim nui ce am v zut! îl implor so ia sa.

Egipt. cu scriere arab . 272 Aventurile lui Aladin A fost odat ca niciodat « o v duv care avea un singur fiu pe nume Aladin. Pove tile.Lampa! Stinge flac ra i adu-mi lampa! i om pia cu muzican i. ri. 271 Traducerea în limba englez . î i vei primi r splata. În limba român . c ci a fi f cut-o chiar eu. de asemenea. Turcia i Grecia. Iran. Aladin câ tiga câ iva b nu i pe zi culegând banane într-un loc aflat la dep rtare de casa lui. se trezi într-o pe ter larg . Pg. Cei doi erau foarte s raci i tr iau de pe o zi pe alta. Dreapta. Odalisc (sclav ) dansând. Sus.Un amestec de origini. La flac ra care st pân! pâlpâia într-o lamp cu ulei. b iatul se strecur cu u urin prin gaur .i spun. Sus. Întruna din zile. s-au transmis pe cale oral . pe nea teptate. Povestea-cadru pare s vin din India. intitulat Cartea celor o mie i una de nop i. Sub irel i ager cum era. din anul 1885. i f cut de John Payne. scen dintr-un ora arab: oameni cu c mile. dar cea mai cunoscut este cea a lui sir Richard Burton. dar majoritatea numelor sunt arabe. De fapt. un pumnal arab ornamentat i un sul de pergament. Aladin r m sese cu gura c scat .i ochilor. Irak. Numele principalelor personaje sunt persiene.Nu trebuie decât s te strecori prin gaura de colo. o pagin din Coran. era bazat pe o traducere ap rut anterior. domnule! . în 1882. E prea îngust pentru mine. printre care: India.Un ban de argint! exclam Aladin. Dac vei face ce. oale cu aur i. al ii vânzând ap Pg. 273 Coborî apoi câteva trepte de piatr scânteietoare. cele mai multe datând din . traducerea pove tilor apar ine lui Vladimir Colin.Ai vrea s câ tigi un ban de argint? . dar pove tile se desf oar în mai multe perioada dintre secolele al XII-lea i al XVI-lea. Aladin întâlni un str in misterios. când auzi un strig t în spatele lui: . Era un tezaur f r Necrezându. v zu o priveli te încânt toare: copaci înc rca i cu giuvaieruri i cufere pline cu pietre pre ioase. B rbatul îmbr cat în straie elegante îi puse lui Aladin o întrebare neobi nuit : . pe când c uta smochine s lbatice într-un crâng afar din ora . Pg. Au fost f cute mai multe traduceri. A face orice pentru asta.

B iatul i mama lui priveau cu gurile c scate la noua apari ie. c ci duhul din lamp le îndeplinea orice dorin . i Aladin deveni un tân r înalt i chipe . ÄDe ce oare nu vrea altceva decât o lamp veche? cred c este un vr jitor!´ Pg. Aladin înghi i în sec i reu i s îng ime: . Apoi. Aladin se îngrozi. . se întâmpl ca Aladin s-o vad pe fiica sultanului care era purtat într-o lectic . îl tot roti f r rost. F r s vrea. N-o v zuse decât o clipit . .Cu atât mai r u pentru tine! strig str inul. de i e a a de murdar «. Uluit.i aleag o nevast . îi ar t lampa cu ulei. Dar f când asta. . Emo ionat. Anii trecur . iar mama lui tiu c venise timpul s .S sper m c lumineaz . o cas frumoas .V-vreau a-acas ! Într-o clipit . i s vrea s se însoare cu ea. se g si înapoi acas ! pg. spuse mama lui i prinse s frece lampa. 275 . f r crâcnire.Întinde-mi lampa! strig vr jitorul. Spune-mi ce dore ti.Pe unde-ai umblat? îl întreb mama lui. dar a fost de-ajuns ca s se îndr gosteasc Când îi spuse mamei sale. Punându-l pe deget. Într-o zi. înc perea se umplu de lumin i ap ru un djinn uria . Aladin i mama lui se bucurar de tot ce le dorea inimioara: mâncare. înclinându-se respectuos. Dintr-odat . în l ate! spuse acesta. . . haine. aceasta nu ezit s -i r spund : . repet djinnul. un inel alunec de pe degetul s u. Pe nea teptate.Sunt aici la porunca ta.Chiar acum m duc la sultan s -i cer mâna pentru tine.ÄCe ciudat!´ cuget Aladin.Sunt slujitorul t u supus! Care e porunca? spuse djinnul. Altfel. ap ru un alt djinn. înconjurat de un nor de fum. c lc pe inel. P r sit în bezna neagr ca smoala.La porunc . 274 . Aladin îi povesti aventurile prin care trecuse.Adu-ne« adu-ne« ceva bun de mâncare! Pg. 276 Din acea zi. Aladin nu fu în stare s îng ime decât: . acoperind gaura. te voi l sa s zaci acolo pe veci! .Mai întâi scoate-m de aici! .

i cu greu. Auzind care sunt cerin ele sultanului.Ssst! S nu ne aud ! Ia pulberea asta i pune-i-o în ceai. i-i ceru duhului s -i ridice palatul cerut. Privind de dup o draperie îi v zu pe so ia sa i pe vr jitor. c rând patruzeci de l zi pline cu pietre pre ioase i escorta i de patruzeci de r zboinici arabi. Negu torul prinse imediat s frece lampa i djinnul ap rut deveni astfel slujitorul vr jitorului care se deghizase iar i i care. tu e ti! exclam încet prin esa. trebuie s -mi trimit mâine patruzeci de sclavi. . prin esa îi d du negu torului lampa cu ulei veche i primi în schimbul ei una nounou . Duhul b tu de trei ori din palme.Aladin. Primind ceea ce ceruse. b iatul lu lampa. . 278 Nunta a durat trei zile i trei nop i! Ve tile despre averile i bel ugul din casa lui Aladin s-au întins ca pârjolul. spuse sultanul.i rec p tase vechea lamp . Punându-l pe deget. 279 . Ca prin farmec. Iar comoara asta trebuie p zit de patruzeci de r zboinici arabi. Halimei un palat str lucitor. f cu s dispar toat averea lui Aladin i-o trimise pe prin es . într-un inut necunoscut. . .Dac Aladin vrea s se însoare cu Halima. îi ceru lui Aladin s -i construiasc duse acas Pg.Pg. o frec mai tare ca niciodat i-i spuse duhului care îi erau dorin ele. îi porunci: Pg.i m rite fata cu Aladin. într-adev r. el învârti inelul de câteva ori. Prin esa auzi. cu tot cu palat.Pst! istui Aladin. Mama lui Aladin se întoarse acas . în dreptul unei ferestre a palatului se opri un negu tor. Cum Aladin nu-i spusese niciodat secretul l mpii i vrând s -i fac o surpriz so ului ei.Ofer o lamp nou pentru una veche! strig el. ajuns la palat cu un cuf r plin cu diamante. Revenindu. sultanul c zu de acord s . Într-o clipit .Du-m în inutul unde mi-a dus vr jitorul so ia! Numaidecât se trezi în palatul lui. Nimeni nu tia ce se întâmplase. iar într-o zi. iar când ap ru djinnul. i fiecare sclav va trebui s care o lad plin cu pietre pre ioase. Dar înainte de asta. Aladin î i aminti de djinnul din inel. . Aladin se . ap rur patruzeci de sclavi. Aladin i sultanul erau dispera i. 277 i.

283 i locuia într-o . Kasim avea o so ie bogat cas minunat . 282 Ali Baba i cei patruzeci de ho i Au fost odat ca niciodat « doi fra i. pentru totdeauna! Pg. care tr iau într-un ora persan îndep rtat. Apoi îi povesti so iei sale toate aventurile sale. numi i Ali Baba i Kasim. Cu to ii î i pierduser speran a s -i mai revad pe cei doi vreodat .Iar pulberea î i f cu imediat efectul.Cine e ar tarea asta? .Nu te teme. Cât ai zice pe te.Magia care te-a adus aici te va duce i înapoi. Dar de acolo din dep rtare. Care-i porunca? . 280 . Pg. Tr ia cu so ia sa într-o colib de lut. duhul este slujitorul meu. po i admira i ast zi zidurile unui palat vechi pe care oamenii l-au denumit Äpalatul care a coborât din ceruri´! Pg. o lini ti Aladin. Aladin c ut pretutindeni lampa i o g si în cele din urm sub perna vr jitorului. 281 În vremea asta. Din acea zi. Halima se strânse înfrico at lâng Aladin: Pg. Aladin i Halima alergar s -l îmbr i eze pe sultan. . ap ru zâmbind i duhul. i vr jitorul c zu într-un somn adânc. palatul se ridic în aer i în momentul urm tor îl coborî lin din nori. Aladin frec lampa i-i porunci duhului: . .Acum putem s ne întoarcem în regat? întreb prin esa. Dup ce frec repede lampa. . dar de ast dat voi cu tine. în regatul acela îndep rtat. st pâne! Sunt bucuros s te rev d. Ali baba era din cale-afar de s rac.Într-o secund . ocupându-se cu culegerea de vreascuri pe care le vindea în pia .Mai întâi. chiar pe locul unde fusese construit. Totul reveni la normal i cei doi se îmbr i ar strâns. sultanul î i smulgea p rul din cap de durere.Du-ne pe mine i pe so ia mea înapoi în regatul nostru! . gândindu-se la tat l ei.Bine ai revenit. st pâne! r spunse duhul. pune-l pe vr jitor în lan uri i trimite-l într-un loc unde s nu-l mai g seasc nimeni! Duhul d du din cap i într-o clipit vr jitorul pieri.

Ali Baba v zu un grup de c l re i care galopau în direc ia lui. spuse. Urcându-se într-un copac. ÄO s iau câ iva galbeni.Sesam. Ali Baba nu se l s . bolovanul uria se d du la o parte dezv luind intrarea într-o pe ter întunecat . . Ali Baba. Tremurând Bolovanul închise intrarea în pe ter . iar tâlharii înc lecar de fric . deschide-te! Dar bolovanul uria r mase nemi cat. r mas împietrit în fa a unei asemenea comori. dar erau atât de multe. la cuvintele tâlharului. monede str lucitoare i covoare bogat colorate. . Aprinzând o tor .Sesam. Ali Baba coborî din copac i strig : . târând sacii dup ei. neîndr znind nici s r sufle. i disp rur la orizont. Ia du-te la casa fratelui meu i cere s . 285 . tiu c erau ni te tâlhari. pe când culegea vreascuri departe de ora . Ali Baba r m sese ghemuit în copacul lui. nimeni n-o s bage de seam ´. se ascunse în frunzi . închide-te! strig eful lor. Dup înf i area lor aprig .Sesam. Ali Baba îi num r : erau patruzeci cu to ii! . un individ cu un rânjet pe fa .i dea o bani . Ajuns acas . strig : . cu mâna tremurând ca o frunz . Îns . apoi îi v zu ie ind. umplând ochi patru saci. vase de aur i de argint. deschide-te! Ali Baba cu greu î i putea crede ochilor când. ci strig cu o voce i mai puternic : . gândi Ali Baba.Într-o zi. Amândoi prinser s numere monedele. Ali Baba trecu pragul grotei. Culese o moned . Ali Baba putu ghici c erau ni te oameni r i.În felul sta nu vom r zbi nicicum. întinzându. eful lor. Tâlharii intrar . deschide-te! Bolovanul prinse atunci s se mi te. 284 O vreme auzi vocile tâlharilor care r zb teau din pe ter .Sesam. încuie u a i goli sacii în fa a so iei sale uluite. cu doar câteva clipe înainte ca o band de oameni înarma i s opreasc sub copac. iar când îi mai i v zu desc rcându. Pg. arme b tute în rubine i smaralde. se apropie de poalele stâncii din apropiere i.Este adev rat ! opti el.i prada de pe cai.i bra ele în sus. Pg. Ce priveli te îi ap ru în fa a ochilor! Se aflau acolo gr mezi de giuvaiericale. încât nu reu ir s le dea de cap t. în cele din urm .

fioro ii tâlhari le atârnar la intrarea în pe ter .S priceap orice nepoftit ce-l a teapt ! url t r enia. turn o pic tur de smoal pe fundul bani ei. înainte s fie îngropate. care. Ajuns la stânca cu pricina. naiv cum era. În euând un m gar. Cu inima b tându-i nebune te. dar se gr bi s -i dest inuiasc totul so iei lui. legându-l pe spatele m garului. r m i ele fratelui s u ar putea fi lipite la loc. porunci servitorilor s -i preg teasc zece m gari viguro i. rosti cuvintele magice i p trunse în pe ter . . acesta se ar t furios. c n-au nici dup ce bea ap . Pg. Bietul Kasim a fost numaidecât descoperit i ucis. i astfel. În cele din urm . porni c tre pe ter .´ i. Dar dându. eful ho ilor. ciubotarul. 286 Kasim promise c va face întocmai. Nici nu d duse bine geana zilei când Kasim i m garii lui pornir la drum. V zând intrarea în pe ter deschis . Ali Baba îi spuse fratelui s u întreaga poveste.i iubea fratele. Printre servitorii fratelui s u se g sea i Morgantina. f r s m vesteasc pentru el. dup o noapte alb . . Pg. Ocupat cu aranjarea sacilor. nevasta lui Kasim d du fuga la Ali Baba i-i povesti toat i pe mine? strig el. T indu-i trupul în patru buc i. înc rc to i sacii pân la b ieri.Cum îndr zne te fratele meu s aib a a avere. Dac va fi pl tit bine. se v zu nevoit s -i mai goleasc . în smoal r m sese lipit o moned de aur! Gr bindu-se s -i spun lui Kasim. Mustafa. Astfel. o tân r sclav tare istea . Iar când v zu trupul sfârtecat al lui Kasim. curiozitatea ei nu mai avu margini. 288 I-a îi spuse lui Ali Baba c .Dar când so ia lui Kasim auzi ce-i cerea cumnata ei. i s vezi minune! Când primi m sur toarea înapoi. petrecut cu gândul la comoar . so ia se stinse de durere. f in nu poate fi.i seama c nu-i mai putea ridica de la p mânt. ei î i scoaser iataganele i n v lir în untru. tiindu-i s raci. Pg. înf ur într-un covor r m i ele fratelui s u. Iar în diminea a urm toare. 287 Ali Baba. v rs lacrimi amare. la iu eal . se ar t disperat. V zându. Dup dou zile de a teptare. rugându-l s o in numai . i a a i f cur . Ali Baba î i lu familia i se mut în minunata cas a lui Kasim. nenorocosul Kasim nu b g de seam c cei patruzeci de ho i se întorseser .i b rbatul mort. ar face o treab bun . ÄM întreb ce vor ei s m soare cu bani a.

omul se opri la atelierul ciubotarului. Iar când cei patruzeci de ho i sosir s . Nu sunte i în stare de nimic! A doua zi. Odat cu c derea serii. ciubotarul îl duse i pe el pân la u a lui Ali Baba. r maser ului i! Care era casa cu pricina? Pg. . . .« cinci sute zece. . ciubotarul num rase pa ii. spuse ho ul. i. a a c acum f cu acela i lucru. . Iar Mustafa ardea de ner bdare s povesteasc cuiva p ania sa. se întoarse i Morgantina care d du cu ochii de misteriosul semn. Mânios. c ci nu tia cum va putea g si casa cu pricina. ea desen câte o cruce ro ie pe toate u ile de la casele din vecin tate. merse la atelierul lui Mustafa deghizat în negustor. Se aflau în fa a casei lui Ali Baba! Ho ul îi d du lui Mustafa o pung cu galbeni i. goni s -i duc efului s u ve tile aflate. cinci sute unsprezece.i leg toarea de la ochi. nev zut de nimeni. smulgându. eful ho ilor v zu c trupul lui Kasim disp ruse. 290 . Mare fu dezam girea ciubotarului. f cu o cruce ro ie pe u . Suspicioas . Din întâmplare. i astfel poate î i vei aminti mai bine. legat din nou la ochi. Ultimul dintre chiupuri a fost umplut cu ulei i a ezat al turi de celelalte în car. Pg.Dac m duci acolo. a fost dus înapoi la atelierul lui.Trebuie s te leg la ochi cât timp c l torim.Pro tilor! ip înfuriat eful ho ilor. pe când fusese legat la ochi prima oar . prime ti înc o pung cu galbeni din partea mea.P i o s te leg i eu la ochi.Cu ce v pot ajuta? întreb el. sfâr i el. Se f cuse târziu când ajunser la u a lui Ali Baba. Apoi.« i mi-au dat o pung cu galbeni ca s cos trupul la sfârtecat. Î i d du astfel seama c mai era cineva care tia de comoar .i duc r zbunarea la bun sfâr it. . întorcându-se la pe ter . îi propuse ho ul. Ciubotarul î i f cu treaba cum nu se poate mai bine. îi spuse sclava lui Mustafa. î i trimise un om în ora s afle ce i cum. 289 Trebuie spus c . Încântat s câ tige i mai mul i galbeni.. În aceast vreme. Le ie i în întâmpinare chiar st pânul casei. fiind pl tit cu o pung cu galbeni. Fiecare ho se ascunse în câte un chiup. cinci sute doisprezece« Aici este! spuse el. eful ho ilor se întoarse la ascunz toarea sa i porunci la doi din oamenii s i s cumpere un car mare i patruzeci de chiupuri uria e pentru ulei. în afara efului lor care r mase deghizat în negustor.

Dar când d du la o parte capacele.N-am s pot niciodat s te r spl tesc îndeajuns! exclam st pânul ei. Ä i atunci o s -i ucid pe to i.. i la fel se întâmpl la fiecare chiup. La pia . fiul lui Ali Baba. auzi o voce optind: . eful ho ilor. Morgantina gândi c figura oaspetelui îi este cunoscut . î i termin i Morgantina treaba în buc t rie. se ascunse într-un ungher ca s vad ce se va întâmpla. ÄMai devreme sau mai târziu o s m invite în casa tat lui s u´. Din acest moment. ÄM întreb dac uleiul negustorului e mai bun decât al nostru´. Änegustorul´ ceru îng duin a s mearg la carul s u s vad dac nu s-o fi spart vreun chiup în timpul c l toriei. ie ind în curte. Pg. turnând uleiul într-un ceaun. În cele din urm .i aduc i carul în curte i-i oferi o cin pe cinste. disp ru în noapte. 293 . Morgantina îi povesti lui Ali Baba cele întâmplate. turnând în fiecare câte o por ie de ulei încins peste ho i.Nu.Sunt negustor de ulei.Negustorul la i-a vândut ni te covoare frumoase la un pre foarte mic.´ . îl l s s . r spunse eful ho ilor. î i spuse ea. Apoi. Invit -l acas ! Aducându-le gust ri. Dar când ridic u urel capacul de la un chiup. Îngrozit. nu mai e ti sclav . descoperi c to i oamenii s i erau mor i. Ai putea s -mi oferi g zduire peste noapte? Pg. la semnalul lui. setos de r zbunare. 292 . strecurându-se tiptil. Dup o vreme. înc nu. s fie gata s ias la vedere i s -i ucid pe cei din cas . î i spuse eful ho ilor. E ti o fiin nemaipomenit . Pg. îl puse la foc. În aceast vreme.E timpul s ie im? . remarc într-o zi Ali Baba. în curte ap ru eful ho ilor preg tit s dea semnalul convenit. De cum cei ai casei se duser la culcare. în afar de cel din urm care era plin cu ulei. A doua zi. ci un membru al familiei mele. î i rase barba i se deghiz într-un negustor de covoare. el opti oamenilor s i ca. Dup cin . Pe acesta îl i trase ea în buc t rie i. Mergând de la un chiup la altul. care-l pl cu pe dat . d du cu ochii de Tabit. 291 Ali Baba îl primi cu bucurie pe negustor. r spunse Morgantina repede. s-a f cut târziu i sunt obosit. se duse de la un chiup la altul.

La cafea. Dar în glodul de pe malul lui.Cum vrei tu! îi r spunse Ali Baba. Trebuie s i-l duci ahului! Prin urmare. . i-l voi face cadou când vei împlini optsprezece ani! cu rubinul dinaintea ahului Persiei. .Câ i dinari îmi dai pentru piatra asta str lucitoare? îl întreb el. . Dup o rev rsare nea teptat .Hm! f cu ahul gânditor. râul care curgea vijelios pe lâng capital se retrase în albia sa. Preaîn l ate! spuse cer etorul. a doua zi cer etorul se înf i .În glodul de pe malul râului. î i d du seama c negustorul de covoare nu era altul decât eful ho ilor! Morgantina ceru îng duin a s danseze în cinstea oaspetelui. Morgantina le salvase vie ile! Pân la urm . De acord? Cer etorul î i putea cu greu crede urechilor. cer etorul v zu o piatr care str lucea în ro u. e cea mai frumoas zi din via a mea! îng im el. Morgantina prinse s se învârt într-un vârtej de voaluri. Înc o dat . Îi cunosc fa a.sta este cel mai mare rubin pe care l-am v zut vreodat .Ce-ai f cut? gâng vi Ali Baba. iar în cea dreapt un pumnal. . l sând în urma sa noroi i mâl.Este eful ho ilor! strig fata. dar era hot rât s nu mai spun nim nui secretul s u! Pg. înfipse adânc . Ali Baba r mase singurul care cuno tea cuvintele magice care deschideau pe tera celor patruzeci de ho i. .Unde l-ai g sit? îl întreb acesta.Luminate.Tremurând dintr-odat . O lu i d du fuga la prietenul lui care muncea în buc t riile regale. 294 Prin ul Rubin A fost odat ca niciodat « un cer etor care tr ia în îndep rtata Persie i peste care d du norocul. În mâna stâng pumnalul în inima negustorului de covoare. . Iar în clipa în care se opri din dans.E un rubin! exclam buc tarul. Ne-ar fi omorât pe to i. 295 . Mii de mul umiri! Înainte ca ahul s închid rubinul în cuf rul lui cu comori. . Pg. De ce i-ar l sa ie râul o asemenea comoar ? Î i voi da o pung cu aur pentru el. inea o tamburin . o chem pe fiica sa Fatima i-i spuse: .

scoase un strig t de uimire.Din moment ce ai luat locul rubinului atât de pre ios. înseamn c e ti servitorul meu. Fatima. mul i tineri de isprav î i pierduser via a încercând s ucid dragonul. Dar când ridic încet capacul cuf rului. Dac vei reu i s -l ucizi pe dragonul din Valea Mor ii. r spunse prin ul. . ahul merse s aduc rubinul.i f lcile! Spre diferen de tinerii care încercaser pân atunci s r pun dragonul. zgomotul unor crengi rupte îl f cu s sar în picioare.Pg. nu m întreba cum sa petrecut min unea. tun el.Îmi pare r u. Pg.E minunat! Mul umesc foarte mult! tiu c -mi va purta noroc! Câteva luni mai târziu. Luminate. . zâmbind: . Sunt prin ul Rubin! te rog. Pg. ahul se înfurie la culme. dar nimeni i nimic nu m va face s spun cum am ajuns aici. F cu un pas în fa i lovi puternic cu spada. . 298 Încins cu spada de aur a ahului.i din surpriz . prin ul nu se mi c de pe locul lui. care opre te caravanele s treac prin p dure. iar ahul era convins c aceea i soart o va avea i prin ul Rubin. c ci din cuf r ie i un tân r chipe care-i spuse. E un secret pe care nu am voie s i-l spun! Revenindu. A a cum se întâmpl adesea. confirm tân rul. î i voi da mâna fiicei mele. de aniversarea Fatimei. ahul lu pe loc hot rârea s -l pedepseasc pe tân rul obraznic. Atunci ia spada mea de aur. Un uierat însp imânt tor se auzea tot mai tare. Ajuns la marginea p durii dese i întunecate îl strig pe dragon s se arate. Venea dragonul! Bestia înfrico toare se opri în fa a lui i url desf cându. 297 . prin ul Rubin o porni spre Valea Mor ii.Am pierdut o nestemat pentru un prin pricin ? r cni el. Fatima îl îmbr i bucuroas pe tat l ei. 296 Admirând nestemata. . Mâniindu-se la auzul acestor cuvinte.Bine! exclam ahul. . apoi înc o dat în gâtul dragonului care c zu f r suflare la p mânt. Dar singurul r spuns c p tat a fost ecoul vocii sale.Rubinul t u nu mai exist ! Eu i-am luat locul. i nici m car nu-mi este îng duit s aflu din ce . iar p mântul se cutremura.Fire te. Luminate. dup cum f g duise. Se a ez pe un trunchi c zut de copac i tocmai când era s a ipeasc .

servitoarea ei veni în grab la ea. Fatima se rug de el cu cerul i cu p mântul s -i spun secretul. pe unde prinser s joace mii de lumini e. îmbr cat într-o rob aurie i inând în mân un sceptru. tân rul era aclamat ca un erou. spuse ea. Într-o zi. ieri-noapte am v zut cel mai uimitor lucru. tiind c întreb rile ei nes buite duseser la acest sfâr it tragic. 300 Fatima chem ajutoare. Dar prin esa deveni tot mai trist . La sfâr it.tii c nu pot. Dup aceea. prin esa alerga pe mal. . Îngrozit . Dar cu cât trecea timpul. M gândeam c ar putea s fie« Inima Fatimei tres lt . M car spune-mi cine e ti cu adev rat i unde tr iai înainte. Iar în spatele regelui st tea un prin cu un rubin în frunte. se albea la fa i spunea: . un val uria îl arunc în râu i tân rul disp ru în adâncurile apei. i astfel. i chiar i ahul c ut s-o lini teasc . i apoi ap ru din ape un b trân falnic. Dar ori de câte ori prin ul auzea aceste cuvinte. apoi o mie de djinni au împodobit malurile râului cu flori.i pot spune. îi mângâie p rul i-i spuse hot rât: . cu atât Fatima devenea mai curioas în ceea ce privea trecutul so ului ei. Acoperindu. Disp ruse. . S nu m mai întrebi. înso it de servitoarea ei. Pg. cu capul dragonului în mân . cu barba alb .Nu vreau s te mai v d cum te chinui atât.În l imea Ta. Fatima i prin ul Rubin f cur nunt i tr ir ferici i.Nu tiu nimic despre tine. pe când st teau pe malul râului care uda gr dinile ahului. Apoi. prin ul sus inu c nu poate face a a ceva. La miezul nop ii.Pg. strigând dup el. sau m vei pierde pe veci! Dar Fatima era roas de curiozitatea de a afla. primi aplauze înfl c rate. dinspre tron se auzi o voce: . se plânse ea.Nu. . Dar Fatima insist f r contenire. Fatima se ascunse dup un copac aflat în apropierea râului. Oare s fi fost so ul ei? În noaptea urm toare. dar în zadar. Dac vrei neap rat s tii cine sunt. Într-o zi. î i voi spune! Dar chiar în secunda când se preg tea s dezv luie secretul.i fa a cu v lul. Palid la fa . un tân r a prins s danseze în onoarea unui om mai b trân care p rea s fie rege. pe râu au ap rut o mul ime de lumini e. î i p r si locul i prinse s danseze cu gra ie. Fatima îl recunoscu pe so ul ei în tân rul care st tea în spatele tronului. 299 Întorcându-se spre palatul ahului. îng im prin ul. Dar privind la frumoasa sa so ie pe care o iubea i care suferea atât.

Pg. Chiar i oamenii simpli erau satisf cu i s vad c nici cei nobili nu reu esc s aib ce. Erau tineri îndr zne i i chipe i. marchizi i duci care încercau s-o fac s râd pe prin esa plâng cioas . apele se mai deschiser o dat . Nu numai cei s raci trebuiau s pl teasc . Singura persoan nefericit era Sarah. Dar nu uita cum l-ai pierdut i. pe viitor. 301 . pe la palatul împ ratului se scurser o mul ime de prin i. c ci fiecare e ec însemna un nou pl titor de biruri. Mul imea îi întâmpina cu ova ii.Pentru un dans atât de frumos.D -mi înapoi so ul! B trânul rege se ridic în picioare. 303 Ceea ce produse ceva rumoare la adunare. ca apoi s -i huiduiasc i s -i fluiere când se întorceau cu coada între picioare. Auzind de una ca asta.i doresc. Cei mai mul i dintre prin i deciser c nu mai avea rost s protesteze. închizându-se apoi peste rege i curtea sa i l sându-i pe mal pe Fatima i pe prin ul Rubin care se îmbr i ar ferici i! Pg. Sosir indieni. dar prin esa. . i strig : .i înapoi so ul. A a c plecar pe la palatele lor ca s se preg teasc de competi ie. fiecare fiind sigur c va reu i acolo unde cel lalt va da gre .Regele Apelor din Persia i-a dat cuvântul. 302 Prin esa plâng cioas A fost odat ca niciodat « un împ rat lacom care. Din acea zi. arabi i turci din toate provinciile regatului. izbucnea într-un plâns de neoprit. fii mai în eleapt ! În cele din urm . Unii dintre nobili se îndoiau îns c împ ratul va renun a s mai cear biruri. A a c d du o proclama ie care s rezolve plângerile: ÄCel care-o va face pe fiica mea Sarah s zâmbeasc din nou nu va mai trebui s pl teasc bir niciodat !´ Pg. po i cere orice.i supunea poporul la biruri grele. c ci i se va da! Fatima î i ridic v lul de pe fa . pe prin ul Rubin. împ ratul se temu s nu se i te o r scoal . circazieni. Nemaiputând s suporte se adunar s protesteze. cum d dea cu ochii de ei. Lista cavalerilor care d deau gre în încercarea lor se lungea zi de zi. Împ ratul era mul umit. dar în aceea i m sur i nobilii. care continua s plâng . Ia.

Aerul se umplu de ipete! Împ ratul î i ridic bra ele furios. Venir nobili chiar i din Persia. izbucnise în plâns. 306 A doua zi de diminea . Spre deosebire de ceilal i pretenden i.Sire.Pg. Mesagerilor împ ratului le lu destul timp ca s ajung în acest inut m rgina . Prin esa îl privise cu ochii usca i. Iar într-o sear . Omar nu f cu nimic ca s-o amuze pe prin es . acesta izbucni într-un râs dispre uitor. dar în zadar! Pg. Omar se apropie de ea i-i p li una cu sceptrul în cap. Un sultan kurd. guvernatorul unui mic inut aflat h t departe de palat. De i Omar r spunse de îndat chem rii. împ ratul porunci ca noul venit s se înf i eze înaintea lui Sarah. Î i struni balalaica ore în ir. ajunse la palat. a a c te vei vedea cu prin esa abia mâine. Apoi. Fur anun ate i celelalte surori ale prin esei de sosirea lui Omar. Un tân r inteligent i chipe . îl l s s intre. admirându-i frumuse ea. un prin din Mongolia fu cât pe-aici s o fac pe Sarah s zâmbeasc . Când c l re ul plin de praf spuse b iatului de la grajd de ce venise. Dar având ordinele lui. 305 Singurul care nu ap ruse înc era Omar. . c ci din capul spart al lui Sarah prinser s cad arcuri i piese de metal. 304 Într-o bun zi. împ ratul ced rug min ii sale. va zâmbi. iar Sarah îl privea la rândul ei. încerc s -i fure lui Sarah un zâmbet cu remarcile lui amuzante. Celelalte prin ese se strânser în jurul lui. cu o fa inexpresiv . spuse gr jdarul. d -mi pu in sceptrul i voi rezolva problema lui Sarah! Surprins de o a a cerere ciudat . trebui s c l reasc zile în ir pe minunatul s u arm sar negru. Tr gând o temenea în fa a lui Sarah.S-a f cut târziu. . Dar ochii negri ai prin esei se umplur de lacrimi.i d duse seama de asta. în locul lui. interpretând când cântece triste. cu excep ia lui Omar.E cel mai chipe dintre to i! exclamar ele. în fine. Omar se întoarse spre împ rat i-i spuse: . To i curtenii se adunaser s priveasc . iar prin esele se împr tiar care încotro! Str jerii î i traser spadele din teci! Dar deodat to i se oprir ului i. Prin esa care nu râsese niciodat era o marionet ! O marionet c reia i se d duse via ! i nimeni nu. f r s scoat o vorb . . reu ise s p c leasc ni te rude lacome care vruseser s pun mâna pe putere. Se m rgini doar s se uite la ea. dar când to i crezuser c . vestit pentru umorul s u i pentru faptul c -i f cea pe cei de la Curte s râd în hohote. la moartea unchiului s u. când vesele. Pg.

care tr ia în misteriosul Orient i era însurat cu o femeie pe nume Zemira. sco ându-l de la gâtul pruncului. ad ug femeia. . într-o bun zi o s .Ce e asta? întreb tân rul. iar Said crescu puternic. a a voi face. descoperise trucul.Ce-i asta? întreb el. Pg. care era foarte fericit .Este un dar f cut de o zân fiului nostru. cu excep ia unui singur lucru: Zemira credea în farmece. 307 Mezina împ ratului.Pg. i. dar î i voi cru a via a dac te însori cu fiica mea cea mai mic .Lini te! spuse împ ratul privind la ea. Dar asta nu-i f cea s se iubeasc mai pu in i. Este un dar magic.i poarte noroc! i îi întinse fluiera ul d ruit de zân la na tere. Se iubeau unul pe altul i se în elegeau în toate.Bine.i mai putu st pâni râsul.Said. dar nu mi-ai spus ce nume îi vom da b iatului! îi spuse Benezar. 308 Aventurile lui Said A fost odat ca niciodat un b rbat botezat Benezar. . 309 .i iau locul pe tron!´ i chiar a a se petrecur lucrurile doar câ iva ani mai târziu! Pg. uite. Pentru c se folosise de Sarah-marioneta ca s poat primi i în continuare biruri i d ri. . Iar acum. Dar i împ ratul v zu situa ia comic . e ti scutit de biruri! Omar aprob din cap i-i zâmbi lui Marika. Omar gândea a a: ÄDrag socrule. . iar Benezar doar în ceea ce vedea cu ochii. ia-l tu. Marika. Când îl v zu prima oar . fire te. Dintr-odat . ia asta cu tine drept amulet . . Zemira d du na tere unui b ie el tare chipe . r spunse Zemira.M bucur s aud asta. un b rbat mai iste decât el.Ar trebui s te trimit pe e afod pentru impertinen a ta. nu. Anii trecur ca apa. i d -i-l b iatului nostru când va împlini dou zeci de ani. se hot rî s plece în pelerinaj în ora ul sfânt Mecca. într-o zi cu furtun . Benezar observ un fluiera ag at de un l n uc de argint pe care fiul s u îl purta la gât. Când împlini optsprezece ani. . s n tos i neînfricat. împ ratului îi veni o idee genial i-i spuse lui Omar: . Dar în capul lui. r spunse Zemira. s . . îi spuse Benezar.

N-ave i unde fugi. Un osta de lâng el strig îngrozit: . . dar nu Alah m va r spl ti. Pg. Iar pe când cutreierau un pustiu. dar Said le strig : . Ba chiar îl eliber Pg. . îi salvar via a. cel pe care-l omorâse Said. Dar Said se b tu cu vitejie i-i înfipse iataganul în piept. Said spuse: . 312 S rind în ajutorul tân rului. dar nu se întâmpl nimic. Alah s-o odihneasc . un puternic conduc tor al mai multor triburi din de ert i tat l lui Almansor. c lare pe un arm sar alb.i fluiera ul la gât. a fost prins de câ iva prieteni ai lui Almansor. mai bine murim cu spada-n mân ! i se avânt în lupt ! Deodat . în pustiu. arcul cu s ge i. Prin i pe picior gre it. pelerinii pornir la drum. pe nea teptate. îi r spunse tat l s u. venindu. câ iva slujba i de-ai lui Kalum. v-a poruncit s nu m ucide i! le strig Said. Cum te cheam ? pe tân r i-l încredin unor pelerini care c l toreau spre Mecca. r spunse Said. când. soarele. Drumul era lung pân la ora ul sfânt Mecca i trebuiau s str bat câmpii. voia s -l por i cu tine tot timpul. câ iva încercar s dea bir cu fugi ii. . Pg. spre Said se repezi un beduin tân r. trecur prin partea locului.Nici nu te vom ucide! Dar te vom lega i te vom p r si aici. 310 Tân rul Said ar ta stra nic: era încins cu un iatagan. purta lance.i pl ti datoria. Fiind luat prizonier. îns Said î i aminti de fluiera . într-o noapte. Totu i. mun i i de erturi.Alah s te r spl teasc .Ce-ai f cut? L-ai omorât pe Almansor! E sfâr itul! Fugi i! Cu to ii o rupser la fug care-ncotro. Îl duse la buze i sufl puternic. Într-un târziu. . negustorul. îl cru de o pedeaps aspr . Setea.A a voi face. Trecur dou zile chinuitoare i Said se afla în pragul mor ii. r spunse negustorul. Mama ta. ci chiar tu! Vei lucra pentru mine pentru a. punându.E un fluier. nu mult dup aceea. domnule! Care este numele dumneavoastr ? .i în fire. st pânul vostru. Said a fost dus în fa a eicului Selim.Selim. dup care disp rur cu to ii. fur ataca i de o band de beduini.Kalum. 311 Iat îns c . aflând c fiul lui murise-n lupt dreapt .. i. Selim era un om drept i. vulturii i acalii vor împlini restul! i a a i f cur . iar în spate.

. Într-o bun zi. eu sunt. femeia cu v l îi l s lui Said o armur . Atunci î i va salva via a. veni r spunsul. A doua zi.Pari mai mult de vi nobil . spuse Said. tân rul descoperi c salvatorul s u era un bogat negustor din Baghdad. îi po i câ tiga! spuse zâna. el îi spuse lui Kalum c voia s plece. . Tu trebuie s fii zâna! La ce-mi folose te? .Said.Da. ce pot s fac pentru tine? . nu-i a a? . Said nu ezit s le sar în ajutor acestora din urm . Pg. Spune..Said! . arme i cai.Abia când vei împlini dou zeci de ani î i va fi de folos. Pe vremea aceea.Fire te! confirm tân rul. Prime te inelul acesta drept r splat . Ne-ai salvat via a! Cu inelul i punga primite. spre admira ia califului. Oamenii salva i îi mul umir tân rului i-l întrebar cum se nume te. Iar tân rul câ tig multe turnire.Mai ai fluiera ul atârnat de gât? întreb ea. Said auzi zgomotele unei lupte. iar înving torii primeau premii. c ci nu am atâ ia bani pentru drum! . pe când se întorcea acas . Pg. deghizat în cer etor. . ca s afle ce mai spunea poporul despre el. Apoi. c ci ea era. La ele asista însu i califul. la bazar veni o femeie acoperit cu un v l. spuse unul dintre cei doi. 313 Kalum avea în ora un bazar mare i acolo i începu Said s munceasc . omorând doi atacatori i punându-i pe ceilal i doi pe fug . . Tân rul r mase uluit când aceasta i se adres : . care era în elept i iubit de toat lumea. în ora aveau loc turnire. f cu i al doilea.Tu e ti Said. . Sunt ajutorul lui Kalum. 314 Califului îi pl cea s se plimbe noaptea prin ora . Patru oameni îi atacaser pe al i doi.Numele meu este Said.i spuse niciodat numele s u adev rat. spuse zâna. f când treburi m runte. amintindu-i c .i punga asta cu galbeni. Cum de îmi tii numele? . acolo domnea vestitul calif Harun-al-Rashid. decât un simplu servitor. r spunse el descump nit.E ti tân r i puternic. vino cu mine! Înso indu-l. Într-o noapte. în fiecare s pt mân .Ajut -m s m întorc acas . Dar el nu. negustorul. Said putea g si o corabie cu care s se întoarc acas . spunând c era un c l re din Cairo.

Banii primi i de la tine nu m-ar fi dus prea departe. Said îi spuse: . acest om e unul dintre condamna i. zâmbi Said. . A a cum îi spusese zâna.Pg. acolo se instalase o tab r militar .De la un om pe care nu-l mai v zusem pân atunci. . ar tându-i punga. prietene! Pg. el a spus adev rul: . r spunse tân rul.Dar e o c l torie costisitoare. Said a fost prins i dus în fa a nim nui altuia decât califul Harun-al-Rashid! Solda ii îi spuser : . fluiera ul avea s -i salveze via a! Ajuns pe uscat cu ajutorul delfinului. ad ug : Mi-a dat-o unul din cei doi oameni pe care i-am salvat de la moarte. Privind spre sfetnicul s u. sortit s pier nevinovat în temni . r spunse Said. Harun-al-Rashid spuse: . fluier i ca prin farmec lâng el ap ru un delfin. mândru. . Când a fost întrebat de unde are banii. Said a fost condamnat pentru ho ie i trimis pe Insula Înset rii. ÄAm plecat acum doi de acas .Sire. laolalt cu bandi i fioro i. 317 Spre surprinderea lui. Ä i iat -m ajuns la dou zeci de ani. 315 . El îl reclam pe Said la poli ie c îi furase o pung cu galbeni i tân rul a fost aruncat în temni . dar vor face.i unde pleci? îl întreb Kalum.Chiar a a? întreb grav califul.i-au mai dat i altceva cei doi? tia o . c uta cu mâinile prin jur s g seasc ceva de care s se aga e. R mâi cu bine! Dar Kalum cel r u nu era u or de p r sit. î i spuse Said. am supravie uit naufragiului. când deodat d du peste fluiera . la împlinirea vârstei de dou zeci de ani. 316 Un singur c l tor supravie ui dezastrului: Said! L sat la voia valurilor.Da. Dar nu sunt un tâlhar. i povestindu-i despre punga cu galbeni. Said ajunse cu bine la rm. i cu leafa pe care i-am pl tit-o eu« .´ Dar în noaptea aceea se stârni o furtun .Acas . . bogat i fericit´.Mul umesc. Se pare c a supravie uit naufragiului. Afla pe culmea disper rii. i corabia care naviga spre Insula Înset rii a fost luat de valuri i zdrobit de stânci! Pg.

în tab r . i afurisitul de Kalum a fost întemni at i condamnat. fiind negu tor. . socoti c pre ul e bun. iar cu banii primi i s cumpere un nou magazin i alte covoare. Salem nu cerea un pre prea mare pentru ea. sta va r mâne al meu! Iar cump r torii cl tinau din cap. Numai Abraham. îl ag Salem le spuse simplu: . cei doi oameni c rora le-ai salvat via a erau sfetnicul meu i cu mine! E ti liber« dar mai întâi spune-mi numele t u! . neîn elegând unde voia s ajung Salem. ap ru din nou i. dup cum merita! Pg. Salem veni regulat la casa lui Abraham ca s aga e sau s ia ceea ce ag ase în . un b rbat pe nume Benezar care. al c rui magazin plin de covoare a luat într-o zi foc! Salem r mase doar cu casa lui pe care. În schimb. de ast dat . de fa cu Abraham i cu familia sa care priveau ului i. Califul exclam : .Am venit s ag ceva în pironul meu.Tinere. iar Salem ag în piron un sac mare i gol. Într-o sear . ag pironul care-i apar inea. în cele din urm . î i lu r mas-bun în piron o mantie veche. Noul proprietar al casei era Abraham. dar pe care. dar nu i pironul din perete. În cele din urm .Said? repet sfetnicul. Salem cioc ni la u .i caut fiul pe nume Said. spuse el.E pironul meu i am voie s ag ce vreau eu! Pg. Dar câteva zile mai târziu. Cu toate astea se târgui cu Salem i. hot rî s-o vând . încheiar o în elegere. 318 Salem i pironul A fost odat ca niciodat « un negu tor iste pe nume Salem. avea o preten ie ciudat fa de posibilul cump r tor: . inelul acesta! r spunse Said. m rite calif! .Este tat l meu! strig tân rul.Said.Da. . Noii proprietari se plânser de mirosul cadavrului. i plec . tat l i fiul se îmbr i ar .Î i vând casa. Salem aduse un m gar mort în piron. 319 De atunci înainte. Se afl aici. Reg si i de-acum. ar tându-i inelul pe care inea pe un lan la gât. Dup o s pt mân . iar proprietarul pironului era Salem. mai calic decât ceilal i. Abraham îi d du drumul în untru.. se f cu dreptate. cu un efort mare.

iar Salem î i recuper casa f r s cheltuiasc niciun b nu ! Pg. Tot ce are de f cut este s trag pe nas pulberea neagr r s rit i s pronun e acela i cuvânt. dar nu. Dar Salem nu voia cu niciun chip s .i convine. Era califul inutului i to i supu ii îl iubeau. Negu torul î i deschise micul cuf r i-i ar t marfa.i voi mai înapoia niciun ban! Abraham încerc toate tertipurile ca s -l conving pe Salem s . 321 . Lui Sa a îi pl cea s colec ioneze obiecte de pre . Era chiar Ka nur. i ce s vezi. Sa a r mase încântat de ce v zu i cump r toate obiectele. vr jitorul Ka nur. Pentru a se preface din nou în om. . care se deghizase. numit Sa a. era greu pentru Abraham s locuiasc în acea cas . . pas mite altfel va uita cuvântul magic. care tr ia în Persia.i ia m garul mort. va trebui s fac trei plec ciuni spre i un sul vechi de hârtie.Te rog. i rosteasc cuvântul MUTABOR.Nici eu nu tiu ce e în untru. spuse vicleanul vr jitor. Mizrah. în asemenea condi ii. . dup câteva zile se ar tar în stare s le traduc : ÄCel care cite te aceste cuvinte va ob ine însu irea de a se transforma în orice animal va vrea i de a cunoa te limba lui. În l imea Ta. dar în elegerea era în elegere! Casa era a lui Abraham. Mansur.Ne putem preface în animale. Mansur i berzele A fost odat ca niciodat « un tân r chipe . Deschise sertarul i scoase un borcan plin cu o pulbere neagr cu un scris ciudat. care voia tronul pentru fiul s u. Abraham se v zu silit s p r seasc locuin a. Ka nur fusese alungat de la palat. c ci pu ea îngrozitor! Se duse chiar i la jude.i ia stârvul. dar pironul apar inea lui Salem! În cele din urm . primul sfetnic.Dac nu. spuse vr jitorul. acoperit . Pg.Fire te. Dar avea i un du man. Apoi îl întreb ce inea într-un mic sertar al cuf rului. iar Sa a îl d duse uit rii. Într-o zi. Hai s încerc m. p r sind apoi sala tronului. s prime ti astea ca un dar. Sa a chem to i în elep ii inutului ca s descifreze ciudatul scris. 320 Sa a.´ Dar tot acolo st tea scris c cel care se va transforma va trebui s nu râd niciodat cât timp se va afla în pielea animalului. spuse el. Mansur! strig Sa a bucuros. îl aduse în fa a sa pe un negu tor aflat în trecere. po i pleca din cas .

. din Sa a i Mansur nu mai r mase nimic omenesc. dându.Dac asta e dorin a ta! spuse Mansur. În calea ca de aur a lui Sa a era a ezat un str in p zit de proprii lui str jeri. când pe-acolo trecu în zbor o barz . Obosite i înfometate. fiul vr jitorului pe care l-ai alungat. Ce s fi fost? Sa a î i f cu curaj. . 323 Dar v zând o barz izbucnir în râs.Nu vom mai fi niciodat oameni! spuse trist Mansur. Pg. 322 A doua zi. dis-de-diminea . i un alai lung p trundea pe por ile palatului. Str zile erau pline cu o mul ime de oameni.i seama c a uitat cuvântul magic. Curând.Este Mizrah. Se petrecea ceva ciudat. Sa a i primul s u sfetnic plecar într-o plimbare spre un lac aflat în afara palatului. Privind în jur. Odat cu venirea amiezii. uitar de avertisment i . hot râr s zboare înapoi.Cine este impostorul acela? strig furios Sa a. Pg. Dup ce nu mai putur fi v zu i. Ka nur. r spunse uluit Mansur. tr gând o plec ciune adânc . . Tocmai se întrebau în ce animale s se prefac . Hainele se pref cur în pene albe. . Pg. op ind dup vreo prad într-un loc cu ap mic . Sa a scoase din buzunar borcanul cu pulberea neagr . cele dou berze coborâr pe ruinele unui vechi templu. i dintr-odat . Treceau u or peste str zile cet ii. . 324 Dar pân la Mecca era drum lung i soarele tocmai apunea.Hai s g sim i alte berze! propuse Sa a. i o pornir în zbor pe deasupra râului care izvora din lac. Privind la st pânul s u.În berze! strigar ei.Hai s afl m ce s-a întâmplat.. Ce minunat era s zbori! Sa a i Mansur survolar lacul. Picioarele li se transformar în be e sub iri. Traser pulberea pe nas i rostir cuvântul magic MUTABOR. S zbur m la Mecca i s ne rug m la mormântul Profetului ca s ne redea memoria. la palat. tiu c i acesta era în aceea i situa ie. . primul sfetnic se cutremur de groaz . Nu avem nimic de pierdut. auzir un ip t înfior tor.

rosti cuvântul magic MUTABOR. o s se rup Sa a i Mansur se privir ului i. Maleficul Ka nur a vrut s m m rite cu fiul s u i s pun mâna pe regatul tat lui meu. 326 F cur apoi trei temenele c tre r s rit i rostir cuvântul. spunându-mi c voi r mâne pas re pân cineva va vrea s se însoare cu mine. Pg. Înaintând pe str zi. la ferestre i în u i ap rur o mul ime de oameni ca s -i vad pe calif i pe sfetnicul s u. .Din nou Ka nur! strig Sa a. dar în locul ei st tea acum o prin es frumoas îmbr cat într-un sari de m tase i cu un v l pe cap! Sa a o privea vr jit! .E califul nostru. cele dou . spuse bufni a. 327 Cei trei înc lecar pe t cute c milele vr jitorului i plecar . M-a pref cut într-o bufni . îmi promi i s te însori cu mine? Sa a f g dui cu bucurie.Ia ghici i cum am sc pat de Sa a i de prostovanul de Mansur? râse Ka nur. Dar dac te ajut. Supu ii îi înconjurar . Ka nur m-a trimis în ruinele astea. m tur torii prinser s strige: . Ka nur va veni aici cu confra ii lui s petreac .În sfâr it! Dup atâ ia ani.Disear . Numaidecât. Sa a! E în via ! Numaidecât. . dup numai câteva secunde. ie ind repede dintre ruine. Apoi se întoarser spre bufni . i. . fiica regelui Indiei. ajunser la por ile ora ului. î i rec p tar vechile înf i ri. o asigur el pe prin es . Ka nur se afla deja acolo cu mai mul i vr jitori. bufni a buh i sumbru i le spuse: . u ura i.A a cum i-am f g duit. al turi de frumoasa prin es . spunându-i la rândul lui povestea lor. Pg. de îndat ce-mi recap t tronul ne vom c s tori. .Într-un ungher întunecat. În zori. iar bufni a îi duse la petrecerea care avea loc printre ruine. S-ar putea s se laude c v-a f cut s disp re i i s repete cuvântul magic. Pg.sta e! strigar bucuroase cele dou berze. S-a deghizat i m-a stârnit s beau dintr-o po iune magic . spuse bufni a. bucurându-se din cale-afar . Califul i sfetnicul s u se îmbr i ar . i vraja asta! V zându-i.Eu sunt Naja. . 325 berze distinser ochii galbeni ai unei bufni e uria e.

Cât i s rosteasc cuvântul Mutabor. se transform într-o barz care a fost pus într-o cu c f g duin ei f cute. plin de flori i de plante rare. sfâ ia i între dragostea lor pentru locul sfânt i dorin a de a vedea noua lume despre care auziser . i dus în cel mai înalt turn. se însur cu frumoasa Naja! Pg. Auzind ce se petrecea.De cum ajunser la palat. dar acre acum se dovedea doar o existen singuratic . credincios . apoi un al doilea. dar deja era prea târziu. murd rie i violen . Mansur trimise g rzile regale s -l prind pe Ka nur. c ci califatul nu era în siguran despre Mizrah. Supu ii era furio i aflând cum îi p c lise Ka nur. din care pacea fusese pe veci îndep rtat . a fost silit s trag pe nas pulberea neagr Venise i timpul s se bucure! Mansur organiz Numaidecât. de o via plin de pl ceri i distrac ii. mustind de ur . mai întâi un grup. o lume f r scrupule. avu loc o întâmplare care avea s le schimbe via a în acest col i or lini tit. În acela i timp. 328 P s rica de aur Au fost odat ca niciodat « ni te c lug ri budi ti care tr iau într-un templu înalt aflat într-o gr din splendid . i departe de a mai tr i în pace. printre ruine. Ultimii cinci c lug ri. Pg. p ruse paradisul. iar templul era aproape p r sit. . î i c utau râc unii altora. Fiecare c lug r se sim i tentat s prind una dintre panglici i. p r sir templul. de lumini str lucitoare. Pe drum începuser s apar buruieni. Numindu-l pe tân rul c lug r conduc torul lor. se preg tir i ei tri ti s plece. curând. Dar ce sentâmplase? Venise un tân r c lug r care-i tulburase cu pove tile lui despre lumea de dincolo de zidurile templului. pân atunci.La moarte! S fie trimis la moarte! strigau ei. Iar când c lug rii auzir de o lume atât de diferit . fiul vr jitorului încerc s scape. nu mai dorir s r mân în ceea ce. Apoi. într-o zi. Le vorbise de ora e. iar Sa a. Dar chiar în momentul când se preg teau s întoarc spatele templului. o mare petrecere. f când zilele s par mai scurte i mai pu in monotone. micul grup se sim i transportat spre t râmul viselor lor. Iar acolo v zur lumea exterioar a a cum era. C lug rii î i petreceau zilele în rug ciuni i medita ii i frumuse ea din jur era de-ajuns ca s -i fac s uite de lume. Maleficului Ka nur i s-a t iat capul. pe deasupra capetelor lor zbur o pas re de aur care inea în cioc cinci panglici albe i lungi. Sa a ordon ca Mizrah s fie întemni at. 329 cât timp tr ia el.

O tem comun pove tilor ruse ti ± satirizarea clerului sau a proprietarilor de p mânturi ± este reg sit în Elve ia. i a murit în 1871. ei hot râr s nu-l mai p r seasc niciodat . 330 Pove ti din Rusia Fabulele ruse ti. în 1809. Înainte de a disp rea în t riile cerului. S niile erau la mare mod . aceast carte a fost publicat . A scris într-o manier simpl i plin de în eles. personajele i ac iunea erau tipice rii sale. Krîlov i-a dat seama c e mult mai indicat s scrie propriile lui fabule i.C l toria a fost lung . în districtul Voronej. Ivan Andreevici Krîlov s-a n scut în 1769. Scris pentru copii. Afanasiev a scris i Legende populare ruse ti. la Moscova. devenind primul autor de pove ti foarte cunoscut pe întreg întinsul Rusiei. Prin munca lui. Pg. la Moscova. cu ele putându-se c l tori pe z pad . carte care a fost îns interzis pân în anul 1914. în gr dina templului. i c lug rii tiur c însu i Buda venise s -i ajute s g seasc drumul sper adev rata fericire! Pg. la Sankt Petersburg. la Boguciar. Krîlov a început s traduc în limba rus fabulele lui La Fontaine. Intitulat Pove ti populare ruse ti. Pân la urm . el s-a al turat lungii liste de autori de pove ti care s-au inspirat unul pe cel lalt. devenind o parte important a literaturii ruse. În prim plan. A continuat cu alte 8 c r i de fabule. p s rica le d du de trei ori ocol. De la pove ti cu animale la« De i Krîlov a împrumutat unele teme de la Esop i de la La Fontaine. Nobila doamn se afl într-o sanie condus de un vizitiu. Rusia la mijlocul anilor 1800. Sus. multe dintre versurile sale au devenit proverbe celebre. Aleksander N. 331 O culegere de pove ti ruse ti« a fost început de Afanasiev în 1855. o scen din ÄPrin ul i cer etorul´. i în Pove ti îndr gite. î i public prima carte con inând 23 de fabule. i a murit în 1844. sub pseudonim. Cu toate c nu urmase cine tie ce coli înalte. i terminat în 1864. toate în versuri. con inea sute i sute de pove ti. un grenadier vorbe te cu un ran. În anul 1805. Jos. Afanasiev s-a n scut în anul 1826. iar când p s rica i-a adus înapoi. Biserica p streaz stilul ortodox rusesc (pravoslavnic).

Desenul din stânga: manuscrisul unei c r i religioase, de prin anii 1700. Sus, personajele Alex i Nata a din ÄAlex, vân torul´. În aceast poveste, Alex trebuie s aib încredere în zân , salvându-i astfel via a Nata ei, ca i pe a lui. Pg. 332 Prin ul Ivan A fost odat ca niciodat un prin viteaz i bun, pe nume Ivan, care avea o sor vitreg ce se ocupa cu vr jitoria. Surorii lui nu-i pl cea deloc de el, a a c , într-o zi, încerc s -l atrag într-o curs a mor ii. Când colo, c zu chiar ea în propria-i capcan , a a cum se va vedea. Într-o zi, arul, care era tat l lui, îl chem pe Ivan i-i încredin un secret îngrozitor: Pg. 333 - N d jduiesc ca acea zi s nu vin niciodat , spuse arul. Trebuie s pleci numaidecât. Cu ani în urm am avut un vis prin care am aflat c sora ta vitreg va deveni o vr jitoare i va încerca s te ucid . Ieri, înainte s moar , magicianul de pe munte mi-a spus c acest lucru urmeaz s se petreac foarte curând. Mai întâi, Ivan nici nu vru s aud , dar apoi se l s convins de tat l lui. Prin urmare, prin ul înc lec pe arm sarul s u i porni la drum. C l tori astfel zile de-a rândul, pe firul râului care-i uda p mânturile, pân z ri mun ii cu creste înz pezite, de unde izvora râul, i acolo, în p durea deas de pini, hot rî s se opreasc . î i ridic o cas în mijlocul codrului, tr ind din vânat i pescuit. Astfel trecu un an în care Ivan c ut s uite groaznica prezicere. Într-o noapte, neputând dormi, prin ul ie i din cas . Plimbându-se pe

malul râului, el z ri în ap reflec ia fe ei surorii sale. Ochii ei îl vr jir , iar Ivan îngenunchind auzi o voce care-i vorbea: Pg. 334 - Drag frate, întoarce-te la castel. Sunt aici i te a tept. Tat l nostru vrea s te vad . de ce-ai plecat? Apoi, n luca disp ru. Însp imântat, Ivan s ri în picioare. Un fior rece îi trecu pe ira spin rii. ÄOare pe cine s ascult?´ se întreb el. ÄOh, trebuie s m întorc numaidecât!´

Drumul de întors a fost lung, dar Ivan nu preget s -l urmeze, c l uzindu-se dup dang tul clopotului din turl . Când afl c acel clopot anun a moartea arului, Ivan d du pinteni arm sarului. În cele din urm , în zare ap rur zidurile cet ii, când, f r veste, i se înf i o balan uria spunând: - Te-am a teptat! Tat nostru a murit l sându-mi sulul acesta pe care i-a scris ultima dorin . Va trebui s ne cânt rim i cine va trage mai pu in acela îi va urma la tron. Cel lalt trebuie s moar ! Ivan în elese c moartea era aproape, c ci cânt rea mai mult decât sora sa. P rea ea mare, dar nu erau decât mul imea de straie care-o ar tau a a. Pg. 335 Neavând încotro, Ivan trebui s se supun încerc rii. Dar meandrele sor ii sunt adesea nea teptate. Vr jitoarea se a ez pe unul dintre talere când, deodat , se auzi un zgomot ciudat. Sus in toarea talerului ei se rupse, talerul se înclin brusc i fata c zu la p mânt. C l ul, care primise porunc s -l omoare pe cel care se va dovedi mai greu, ridic securea deasupra capului i o f cu apoi s cad cu repeziciune. Din acea zi, Ivan deveni ar. Domni timp îndelungat i, ca simbol al drept ii, în blazonul familiei a fost încrustat o balan . Pg. 336 Plopul i pârâul A fost odat ca niciodat un p durar pe nume Ivan, care s l luia într-un codru din nordul Rusiei. Fiind un tân r în plin putere, î i ridic singur o caban din bu teni i, dup ce o termin , porni s - i caute o nevast . Visa s g seasc o fecioar frumoas , zvelt i blând , cu ochi alba tri i piele fin . Duminicile cutreiera satele îndep rtate dup mic i dr gu . Adesea, de la geamlâc privea o fat dr g la aleasa din visele lui, dar nici una dintre fete nu-i era pe plac. Drumul pe care-l str b tea trecea pe lâng o c su o procesiune ciudat . În mijlocul drumului st tea sora sa, înso it de doi str jeri care c rau i de c l u care purta pe umeri o secure enorm . Prin ul o auzi pe sora sa

care-l petrecea cu privirea pe voinic. Dar Ivan pas s numea Nata a. Pg. 337

tie c o cucerise pe tân ra care se

Fata era timid , dar dragostea ei pentru Ivan era atât de mare, încât într-una din zile îl opri pe c rare.
- Am cules chiar eu fragii tia, îi spuse ea. Te rog s -i m nânci i s te gânde ti la mine. Privind-o pe Nata a care ro ise, Ivan î i spuse: ÄEi, nu e chiar a a urât , dar«´ - Mie nu-mi plac fragii, spuse el de-a dreptul. Mul umesc oricum! Uitându-se dup el cum pleac , Nata a izbucni în lacrimi. Câteva zile mai târziu, fata îl opri din nou pe Ivan i, întinzându-i un pulover de lân , îi spuse: - La noapte va fi ger, dar sta î i va ine de cald. L-am împletit chiar eu! Dar Ivan îi r spunse: - Ce te face s crezi c un b rbat ca mine se teme de frig? Pg. 338 La acest nou refuz al lui Ivan, pe obrajii Nata ei se rostogolir dou lacrimi, iar fata intr suspinând în cas . Dar tot nu se l s p guba . Data urm toare îl opri pe p durar întinzându-i o sticl i spunându-i: - Nu po i s nu iei sticla asta în care am f cut un suc din toate fructele p durii! - Nu-mi place sucul, r spunse Ivan, v zându- i de drum. Dându- i seama c fusese cam din topor, se întoarse s - i cear scuze, dar Nata a disp ruse. Mergând, î i spuse: ÄAre ochii blânzi i pare bun la inim ! Cred c r fi trebuit s primesc m car unul din darurile ei!´ Pg. 339 În acea clip , în fa a lui ap ru o femeie frumoas . - Vrei s -mi cân i ceva? Eu sunt Rusalka, o zân din p dure! Ivan r mas împietrit. - i-a cânta tot restul vie ii, exclam el, dac a putea« Întinse mâna s o ating , dar zâna pluti ceva mai departe. - Atunci cânt ! Cânt ! Numai sunetul vocii tale m va adormi!

î i afund fa a în undele lui. 340 Prin ul i cer etorul A fost odat ca niciodat . Plângând. se rug în lini te: Las -m s stau lâng ea pentru totdeauna! i.Iar Ivan prinse s cânte. .i r spund la întrebare ar trebui s . î i spuse: ÄCe n tâng mai sunt. În fa a unui asemenea palat. în ora sosi un prin bogat i. i chiar lâng u î i g sise loc un cer etor. pe care cred c nu vrei s-o auzi. unde se încruci au caravanele care veneau din India i China. u ile de lemn erau m iestru sculptate. ce faci în fa a unei cl diri atât de frumoase? . În schimb.Bietul de tine. D du fuga spre casa ei. 341 Cea mai frumoas cl dire din ora apar inea unui negustor care f cuse avere din comer ul cu mirodenii. Înfrigurat i istovit. nu pe femeia asta care tot cere. vocea-i deveni tot mai r gu it . fl c ul v zu c în apropiere curgea vesel un pârâia pe care nu-l mai z rise pân atunci. În sfâr it. atras de magnifica cl dire. la poalele mun ilor din Afghanistan. V zându-l pe cer etor. cânt ! Cânt mereu! Cântând cu o voce tot mai slab . Iar atunci. Pere ii erau acoperi i cu mozaic multicolor. Cer etorul î i începu povestea cu lacrimi în ochi: . r spunse cer etorul. s r cia lui era i mai v dit . dar deodat auzi o voce: . Trec torii se opreau întotdeauna s admire frumoasa cl dire.Domnule. Nata a.i ochii. Ivan se gândea: ÄCe bine era s fi avut un pulover s -mi in de cald!´ Apoi. când Ivan b tu la u a Nata ei. ca prin farmec. Într-o zi. zise prin ul care era curios din cale-afar . dar p durarul cânt pân la l sarea serii. Ivan se transform într-un plop tân r. iar coloanele i podeaua erau din marmur . în vreme ce somnoroasa zân îl tot îndemna. ca s . Rusalka îi ceru din nou: . Dar nimeni nu r spunse. . tot treaz . cum am putut s fiu a a de orb! Cât te iubesc! i ridicându. îl întreb : . un ora micu dar prosper. Nata a î i avea iubitul aproape! Pg.O.Dac m iube ti. Pg. cu r d cinile udate de pârâu. Nimeni nu-i d dea niciodat nimic.i dep n o poveste trist .Vino mai aproape i spune-mi-o. se opri s-o admire.i aminte de Nata a. aducându.N-o s-o mai vezi niciodat ! Lacrimile au transformat-o într-un pârâu! Se cr pa de ziu . f r s dea nimic în schimb!´ i Ivan sim i c numai Nata a i-ar fi putut alunga pustiul inimii. trebuia s mi-o fac pe ea mireas .

Igor nu . eu nu am vrut s -i urmez. i. tân rul se f cea c nu aude.Ba e rezistent ! strig cer etorul. acesta spuse: . 344 Lacul pe ti orului de aur A fost odat ca niciodat un tân r din cale-afar de lene pe nume Igor. îi r spunse prin ul. ad ug : Mai arunc -mi. hoin rea de ici-colo toat ziulica. ad ug cer etorul.Dar s r cind. spuse prin ul. mi-am pierdut i prietenii.În elepte cuvinte. nici prin cap nu-i trecea s se apuce de vreo munc . mul imea îl ova iona. în jurul lor se adunase oarece mul ime.i d ruiesc ceva. preferând s -mi petrec timpul cu prietenii mei.Dac a putea da timpul înapoi.S mergem! ine i bine minte lec ia asta! Ast zi a i v zut un om care nu a înv at nimic din gre elile lui! i în vreme ce str b tea pia a. 342 Am dus o via în lux i am împ r it cu banii în stânga i-n dreapta. spuse prin ul. am pierdut i cl direa aceasta.. Prin ul lu o mân de galbeni i-i arunc cer etorului. Apoi. acum a fi fericit. nobile prin ! . Ce mai puteam face altceva decât s stau în fa a casei care a fost odat a mea! Pu ini sunt trec torii care se opresc s -mi dea un b nu ! .E o poveste tare dureroas . cerându-i s arunce i mai mul i galbeni! Pg. Plin de datorii.i se va rupe desaga. Întristat. pare c desaga ta nu poate primi atât de mult aur! . a mai atent i mai cu grij . îl avertiz din nou prin ul. Pg. Când a murit. deodat . .i desaga. cu ochii lucind lacomi. i pentru asta vreau s . M car s fi economisit ceva bani. .Mul umesc! i apoi. pânza se rupse. negustorul cel mai bogat din ar .Ai grij . te implor! În vremea asta. deschizându. într-o zi am ajuns la fundul sacului. Pg. la petreceri i ospe e. iar monedele se rostogolir care-ncotro! Mul imea se n pusti asupra galbenilor care se f cur nev zu i! Cer etorul izbucni în plâns: înc o dat pierduse totul din pricina l comiei sale. cer etorul continu : .Am mo tenit cl direa aceasta de la tat l meu. Prin ul î i îmboldi arm sarul. strigând la cei din escorta sa: . 343 . Mai arunc -mi ni te galbeni. Culegându-le. De i erau zile când suferea de foame. De câte ori s tenii îl chemau s -i ajute. Neavând cas .

dar nu se ar t în stare s prind niciun pe ti or de aur. Dar când sosea iarna lung dormit. deveni un pescar iscusit. Apoi. Având câte ceva de îmbucat pe câmpul din vecin tate. Pentru prima oar în via a lui. unde. Se afla pe malul unui lac plin de pe ti orii aurii. dormea prin p dure. Dând peste un i cârlig i se puse pe pescuit. soarele î i trimise ultimele raze. avu exact acela i vis! Pg. Dar noaptea care urm . Într-una dintre cele mai geroase nop i din acea iarn . iar întreaga suprafa a lacului deveni aurie. se întrist . r mânea la umbra copacilor. ascuns în paie. d du peste o sticl de votc aproape plin . nu. B tea pe la i un loc de toate u ile din sat. ca s se mai înc lzeasc . Abia la apus în cârlig se prinse un pe te. Într-una din zile. Îi lu câteva minute bune ca s . Igor se trezi cu o durere de cap cumplit . Pg. tia i geroas . pentru Igor nu mai era chiar a a de u or. Era mereu vesel i zâmbitor. acesta se transforma în aur! A doua zi. z pada prinse s se topeasc iaz.putea câ tiga nici m car atât cât s nu mai sufere de foame. Igor f cu rost de sfoar Odat i în p dure ap rur o mul ime de lacuri. curând. se întâmpl s pescuiasc chiar în lacul de la marginea satului. pân când i se f cea cuiva mil de el i-i oferea o mâncare cald pe cer. nu puteau t g dui c Igor era cel mai fericit om din întreaga Rusie. 345 Când era vreme frumoas . La fel i pe tele. De i to i îl considerau un lene f r leac. Igor se culc într-un opron. tân rul adormi bu tean. se întâmpl ceva nemaipomenit: de cum scotea un pe te din ap . blestemând b utura care-i luase min ile. Tân rul era convins c lacul exista i doar trebuia s -l caute.i exact ce momeal le place pe tilor. B utura era tare i. cu trecerea timpului. iar când soarele se în l a de o suli b tea capul s munceasc pentru pâinea cea de toate zilele. se va îmbog i! Odat cu venirea prim verii. de i nu b u nimic. Lu câteva înghi ituri bune. 346 Deodat . Curând. unde r mase întreaga zi. care p rea acum unul .i petreac toat ziua nef când nimic. noaptea. 347 i a a se petrecur lucrurile mai multe nop i la rând. Pg.i dea seama c fusese doar un vis. Îi f cea o pl cere deosebit s . Igor devenea tot mai trist. i taman când pe tele ie i din ap . Minunatul lac devenise obsedant. i avu un vis ciudat i tare frumos. pescuind lini tit.

Timpul trecea i s tenii nu mai pridideau s -i aduc pe te proasp t. Ba unii s teni îi spuser c va putea dormi în opronul lor pân la sfâr itul zilelor lui. pune-l deoparte pentru mine! i tot a a. eliberându-se! Pe moment.Prietene. nici c m-ai plec de pe malul lacului. dar pierzându. f r îns s -l deranjezi. dar acum nu pot. inându. a dat norocul peste tine! îi spuse solul tân rului.i astfel f g duielile. Or. . Unul dintre ei chiar i-a spus: . m ai devreme sau mai târziu. nef când nimic! Dup ce-l ascult . c ruia i se vorbi i despre cât de fericit era fl c ul. Am porunc s te duc la curtea arului tuturor ru ilor! Nu vei avea nimic e f cut. avea s prind pe ti orul de aur. c ci descoperise lacul cu pe ti orul de aur. se recunoscu pe el însu i în Igor. Din acea zi. c zu bâldâbâc în ap ! Pg. Igor îi spuse: . Pg. i vei i forate bine pl tit.Dac prinzi pe ti orul de aur. Igor era încredin at c . Lacul sta e plin de pe ti ori de aur care abia a teapt s fie prin i! Cum s renun la o a a bog ie? Solul plec . poate c odat a fi primit. a r mas cunoscut drept ÄLacul pe ti orului de aur´! Pg. Igor se întrist . 348 Pe ti orul se smulse din cârlig.i în sinea lui: ÄCe om ciudat!´ Cât despre Igor. Vei sta doar în preajma arului. cl tinând din cap i spunându. Igor nu mai mâncase a a de mult niciodat în via a lui. drept pentru care trimise un sol dup el. Vestea despre lenea lui Igor ajunse pân la urechile arului. acesta nu renun în ruptul capului la visul s u i r mase pe malul lacului care.cu totul i cu totul de aur! Tân rul chiui de bucurie i s ri în picioare. inându-i tov r ie. drept pentru care nu refuz pe nimeni i fiecare dintre s teni n d jduia c lui îi va reveni pe ti orul. de atunci. dar apoi se însenin . arul. Cei din sat nutreau speran a c pe ti orul de aur ca aduce bel ug i fericire. care era foarte în elept.Igor. 350 . fiecare îi promitea câte ceva mai aparte. Igor le spuse i celorlal i s teni despre pe ti orul de aur i vorba începu s se r spândeasc .i echilibrul. 349 Mul i dintre s teni îi oferir lui Igor o mul ime de produse în schimbul pe ti orului de aur.

perla c zu la p mânt i se preschimb într-o minge uria cle tar care se rostogoli pe u afar . Mul umit. sunt de acord c trebuie s-o ai pe Nata a cu orice pre .i aduc mai tiu eu ce.Ca întotdeauna. î i îmboldi arm sarul i disp ru. ai dreptate! N-o s -l mai vedem nicicând! Pg. V zând-o pe frumoasa nevast pe treptele ce duceau în cas . arul se porni pe râs. iar mingea continua s rostogoleasc . Nata a încerc s -i ostoiasc durerea: . pleca i la vân toare. invitându-l parc s-o urmeze. ca s mearg cine tie unde i s . zâna Melidussa. vân torul. Amintindu. avea p rul ro cat i era tare frumoas .Cine e ti i care i-e numele? . Nevasta lui. 351 Într-una din zile.Norocos e b rbatul t u s te aib mereu al turi! Apoi. Alex se duse dup ea. pe nume Nata a. voi fi trimis cu siguran la temni . Mângâindu-l. Scap de Alex. vân torul A fost odat ca niciodat un vân tor pe nume Alex care tr ia fericit cu nevasta lui într-o c su de la marginea p durii. ÄTrebuie s fac ceva´. Cheam -l la palat i d -i o porunc pe care s n-o poat refuza. r spunse zâmbind Nata a. Mi-a spus c . arul d du drumul unui suspin i spuse: . Änu pot îng dui ca o femeie a a frumoas s -l fac fericit doar pe un vân tor. Nu i-am cerut niciodat nimic. 352 Când lui Alex i se d du o porunc a a de absurd . Pg. i dup ce o chem pe Melidussa. arul îi spuse: . prin partea locului trecu arul i suita lui.Sunt nevasta lui Alex. s -i rostesc numele i s ating perla asta de trei ori. Dar arul nu i-o putea scoate din gând pe Nata a. de se i izbit de frumuse ea ei. Î i îmbr i nevasta cu lacrimi în ochi i-i spuse: .Cum o s pot înf ptui o porunc a a prosteasc ? Dar dac nu plec.´ Îi ceru p rerea sfetnicului s u.i de chipul ei dr g la . M-am îndr gostit de ea i trebuie s-o am cu orice pre .Alex. I se p rea nedrept ca un ar atotputernic ca el s sufere de singur tate.Îi voi cere ajutorul na ei mele. î i spuse el. sim i o nevoie nebun s-o vad din nou. se întoarse acas foarte trist. . .Maiestate. dac vreodat o s am nevoie de ea.

ajunse la o trec toare în mun i.În sfâr it ai sosit! Eu sunt Melidussa! Al aflat totul. va ar ta ca o locuin superb . Frumoasa zân care st tea fa a palatului spuse: . Coborând tot mai jos. f cu un popas. spuse ea. dar tu vei tr i acolo mai departe cu nevasta ta. Dar fericirea celor doi nu dur mult. Se înfrico . disp ru! Alex se apropie mai mult pân d du de o gaur în p mânt. v voi ajuta pe tine i pe Nata a. gândind c Alex era plecat undeva departe. Pg. iar el îi spuse întreaga p anie. Dar ajuns la locul cu pricina. Alex se întoarse acas . . 353 Alex merse dup ea pân ajunse jos în vale.i va r mâne s rac . sufl în corn i lâng tine va ap rea o oaste uria . dar nu surprinse niciun zgomot. Apoi. Apoi.i face griji. P.Ia oglinda asta magic . 354 . Începu s plâng : . Dac te vei afla în primejdie. r mas uluit de ce v zu! Se întoarse în galop la palatul lui. str luci o lumin puternic . apoi va reveni la normal! Casa. Alex îi mul umi. în vreme ce mingea se învârtea în loc. Nata a îl a tepta. dar nu. iar Alex se trezi în fa a uni castel mare.Soarele era deja sus pe cer. care mersese dup minge timp de ore întregi. Chiar i cei mai curajo i o vor rupe la fug ! A doua zi. în loc de o c b nu f cut din lemn. iar zâna îi d rui un corn de aur. iar Nata a era îngrozit . vor crede c v d un palat minunat. vân torul se gr bi s reflecte ultimele sale raze în oglinda magic . când Alex. Arunc o piatr .arul ne va distruge casa i ne va omorî! . prinse s coboare pe o c rare abrupt . reflect ultimele lui raze asupra casei tale! Mai întâi. se îndrept iar spre castelul imaginar pe care-l v zuse în p dure. Mingea se rostogoli pân în mijlocul unui câmp acoperit cu margarete. dar gândul la Nata a îi d du puteri i se l s s alunece u or în gaura neagr . se întoarse în p dure ca s-o g seasc pe Nata a. Obosit. c su a de lemn deveni un palat magnific. se l s prins de un vârtej puternic. Fericirea ta va crea o iluzie pentru to i ceilal i. Cum soarele era la apus. În doar câteva minute. Deodat . Oastea lui invadase întreaga p dure. 355 arul.Vei avea îns i mul i vr jma i. Urmeaz -mi sfatul cu aten ie! P. i atunci când soarele va apune. totul reveni la normal. Dup ce strânse oaste. Iar când soarele apuse.

pe mas s ri un oricel cenu iu care-i spuse cu o voce încânt toare: . Din ziua aceea. Era ascult toare i frumoas ca o floare. i r ut cioas . Fata se numea Vasilisa. De i Vasilisa se dezvinov i. în spatele frumuse ii . 358 Vr jitoarea îi promise ranului c .. a a c o s . ma tera încerca s . R mase singure. arul nici c se mai apropie de p durea aceea. între timp tu s aprinzi focul în cuptor. ÄCum o s reu esc eu s duc toate astea la bun sfâr it. Vasilisa privi dezn d jduit în jur. Când mama Vasilisei muri. 356 Preafrumoasa Vasilisa Au fost odat ca niciodat un ran i o ranc ce aveau o fiic . dac Vasilisa avea s se dovedeasc de ajutor prin cas . Vasilisa se îngrozi. 357 Într-o zi.E ti un oricel vorbitor? f cu surprins fata. s deretici prin cas . Voi sufla în cornul pe care mi l-a dat Melidussa! i a a i f cu! Deodat . Deodat . venind s locuiasc cu el. Naga. Dar pari de treab .i îndeplinesc dorin a. Naga era urât Vasilisei se ascundea o mare r utate.Nu te teme! o lini ti Alex. Noua lui so ie era o v duv care.A trecut mult vreme de când nu am mai gustat o buc ic de brânz . al turi de el ap rur milioane de solda i i v zându-i. tat l ei se rec s tori. i-o aduse i pe fiica ei. puse mâna pe pu inul avut strâns de b rbatul ei i-l ascunse sub salteaua Vasilisei. V zându-i casa i pe ea. Frumuse ea i bun tatea Vasilisei stârnir invidia mamei ei vitrege. întrun timp a a de scurt?´ se întreb ea. Pg. iar Alex i Nata a tr ir în continuare ferici i pân la adânci b trâne i. tiind c nu f cuse nimic. Baborni a tr ia într-o colib de lemn ridicat pe patru labe uria e de g in . Zi cu zi. tat l ei era hot rât s nu o mai lase s locuiasc sub acela i acoperi cu el.Plec pentru câteva ore. N-ai vrea tu s -mi dai i mie o f râm ? . Pg. arul i oamenii s i o rupser înfrico a i la fug . A a c o lu cu el i o duse la vr jitoarea b trân care s l luia în p dure. i p rin ii ei o iubeau nespus de mult. baborni a îi spuse: .i conving so ul c . în c su a lor de lemn! Pg. va primi m car câte ceva de-ale gurii. s cârpe ti ni te haine i s preg te ti prânzul.

dar. Fericit s o aib înapoi. o duse i pe fata lui vitreg la vr jitoare.i vad fiica. Pg. Curând veni i maic -sa în vizit . Aprinser focul în cuptor. disp rur ca prin farmec. de cum r mase singur . câteva zile mai târziu. Ia-o înapoi i prime te acest dar pentru ea. f când casa s str luceasc de curat ce era. Cum îl z ri. 361 Într-o zi îi spuse b rbatului ei: . vr jitoarea o trimise la culcare. s -l aib drept zestre când s-o i din toate ungherele casei ie ir o mul ime de oricei care trecur de îndat la . 359 G sind o bucat de brânz . Fata îi îndeplinise toate poruncile. plin de remu c ri. Mul umit de ajutorul ei. c ci e mai bun decât fata ta. a avea nevoie de ajutor s deretic prin cas ! oricelul fluier treab .Mul umesc pentru brânz ! A savurat-o chiar regele oriceilor! Întorcându-se acas .S . . i v zând c Naga nu i blând i nu are de ce s m slug reasc . ranul nu se putu opune i. i din nou ap ru regele oriceilor care-i ceru ni te brânz .Ah. vr jitoarea îi spuse: .Va trebui s-o duci i pe fata mea la vr jitoare. dar singurul r spuns al fetei a fost o lovitur de m tur care-l puse pe fug pe m ritul rege. Baborni a îi d du i ei acelea i porunci. suspin Vasilisa. vr jitoarea prinse drag de ea. În zilele care urmar . spuse acesta terminând de îmbucat. Trebuie i ea s primeasc o zestre. înainte de a se face nev zut: . i-ai adus fata aici ca s-o pedepsesc. i-o d du oricelului. Naga se a ez pe o lavi . f cur cur enie i. ranul V zând zestrea primit de fat . 360 În vremea aceasta. dup ce terminar de preg tit prânzul. ma tera devenea tot mai pizma . Întorcându-se acas îndeplinise nici una dintre poruncile date. furioas c trebuia s fac atâta treab . Naga primi numai pedepse. vr jitoarea r mase uluit . hot rî s mearg s . Cum a putea s te r spl tesc? .Pg. Pg. ranul se întoarse acas cu Vasilisa. mama ei vitreg se îng lbeni de pizm . oriceii continuar s-o ajute pe fat în fiecare zi. Oricât încerca s -i spun c Vasilisa era o fat bun . tat l Vasilisei.i fie ru ine. i tot a a. dar ea este bun m rita.Mul umesc. Ultimul oricel mai apuc s zic .

Locuitorii erau în marea lor parte rani care o duceau foarte bine. iar acolo î i f cuser tab r i o tenii. prin esa se întâlnea pe ascuns cu un curtean mai pl pând. ei respinseser toate atacurile o tilor venite s ocupe valea.Tu e ti mama fetei steia nepricopsite? Ia.O s va dau eu dar! url baborni a. Olaf z cea în temni . De cât va vreme. Äva deveni un erou i m voi putea m rita cu el. Singura cale de intrare în vale era printr-o trec toare îngust din mun i. iar p mântul era foarte m nos. . Dar. Copil fiind. aveau i o mul ime de vr jma i. dac . 364 Olaf mai vorbi în somn i despre alt dar. 362 Darurile magicianului A fost odat ca niciodat .i darul pentru zestrea ei? îndr zni ma tera s întrebe. nu-i bun de nimic! ip vr jitoarea. Auzindu-i pe str jeri vorbind despre apropiata c s torie a prin esei.i va pierde cutezan a!´ Într-o noapte. I-l . regele se gândi s i-o dea pe fiica sa de so ie. Condu i de un r zboinic curajos pe nume Olaf. De i prin esa nu era o frumuse e.i-o acas . Olaf tiu c i se apropie sfâr itul. nutrind gândul c într-o zi va deveni la rândul lui rege. regele puse ca viteazul s fie aruncat în temni ! Bietul Olaf! Povestindu-i totul curteanului ei. Dar c s toria asta de convenien nu o f cu fericit pe prin es . Adeseori se aruncase de unul singur în lupt . Pg.. dar prin esa nu-i mai acord aten ie. afl ea secretul curajului s u. Din tivul pantalonilor el scoase un inel. A a c î i primir darurile peste spate! Pg. dup ce-i fur haina. fug rindu-le pe amândou cu m tura. Ca s -l p streze pe Olaf în regat. pe când Olaf vorbea în somn. . 363 Regatul era str b tut de un râu. care nu putea dormi nop ile. gândi ea. un regat care se întindea într-o vale frumoas str juit de mun i înal i. Vitejia lui Olaf era bine-cunoscut de-a lungul i de-a latul regatului. Olaf primi. iar acesta consim i s se însoare cu ea. În aceast vreme. ÄDac ar purta el haina´. împr tiind groaza printre du mani. prin esa îi spuse tat lui ei c Olaf voia s -l omoare i s se suie pe tron în locul lui! Furios. din pricin c p mântul era bogat în recolte. Olaf fusese adoptat de magicianul din mun i care-i d ruise o hain de m tase fermecat care-o purta de neînvins. i într-una din i care-l f cea pe cel aceste nop i. Tat l meu îl va ucide cu siguran pe Olaf. prin esa îi d du haina. Pg. la hotarul cu China.

îi spuse: . Ea tia c . Ar tând spre cea mai înalt culme. s rind pe arm sarul curteanului. dup mai mul i ani de lupte. unde s fiu pre uit dup cum merit! Tân ra servitoare îl cuprinse de mijloc i amândoi pornir la drum! Pg. Punându-i o mân pe um r. iar porumbelul. îi mul umi magului. îi spuse magului ce avea de gând s fac . trebuie s treci un examen de curaj i m rinimie. care zbura deasupra capului ei. te voi r spl ti.Dac vrei s g se ti o nevast care s te fac cu adev rat fericit. Voia s . atr gându-i aten ia c era Äun inel miraculos pe care. dac l-ai fi pus pe deget. Am nevoie de ajutorul t u. ad ug : Vom g si un nou regat.Nu. se gândi c venise vremea s aib Pg. curteanul î i scotea haina fermecat . Dac prime ti. dar pentru un o tean ca Igor nu era lucru u or.i petreac restul zilelor. Igor se hot rî s -i cear sfatul.Adio! îi spuse el necredincioasei lui so ii. zicându-i: . . dar numai o singur dat -n via ´. Cu câ iva ani în urm salvase via a unui pustnic despre care mul i credeau c ar fi un mag. Pg.d ruise magicianul din mun i. . atunci când se ducea la sc ldat. 367 Visa s aib un acoperi deasupra capului i un loc or lini tit unde s . Olaf redeveni el însu i. ne tiind ce-i frica.Sunt gata s . Apoi. mo neagul îi zise: . Era puternic i curajos i petrecuse mul i ani în slujba unui prin . 366 Casa cu acoperi ul verde A fost odat ca niciodat un tân r r zboinic pe nume Igor. Olaf se pref cu întrun porumbel. Dac ai încredere în mine. sunt Olaf. Urcând pe munte.i g seasc o nevast . se strecur printre gratii i o porni în zbor spre palat. r zboinicul. te voi ajuta. se l s pe nisip. 365 Prin urmare. magul spuse: i el un trai mai tihnit. În multe b t lii î i riscase via a i.i fie team . Oprindu-se în fa a unei servitoare tinere. ea se lu tiptil dup el. fata lu haina. Când acesta intr în ap . Fata primi.i primesc sfatul. Igor. când curteanul se duse pe rmul m rii. ai putu face orice ai fi vrut.

î i puse spada-n teac i plec . Într-o diminea se hot rî s se întoarc în Valea Florilor Albastre. î i acoperi capul cu labele. Acolo. inând spada în mân . gândi el. Lâng un râu. Igor z ri casa cu acoperi ul verde. î i reveni repede din ocul produs de vederea monstrului dezgust tor. ÄCunosc mul i oameni care sunt mult mai periculo i decât fiara asta. la fel ca prima dat . 369 În fa a lui st tea o tân r preafrumoas care-i zâmbea. Igor deschise u a. a a c se strecur tiptil în cas . 368 În fa a lui se afla un monstru îngrozitor. Viteazul voia s . îndurerat i înfrico at . Ajuns în ora . dar nici una pe placul lui. Inima începu s -i bat mai repede. M rinimia ta nu numai c mi-a salvat via a. dar fiara. Ajunsese în sfâr it! Coborî de pe arm sar i se îndrept spre cas .´ Cu acestea. Deodat . Nu mi-e du man. . ine minte: trebuie s fii curajos i m rinimos! Într-a treia zi a c l toriei sale. B tu la u . f cându-l fericit pentru tot restul vie ii lui! Pg. Tocmai î i ridicase spada s loveasc . lu hot rârea care i se p ru cea mai bun . întâlnind multe femei. î i duse iute mâna la spad ! Pg. Îl r spl tise pe Igor pentru m rinimia lui. dar a rupt i vraja în care eram prins . ÄNu-i vina monstrului c e a a urât´. auzi o voce sub iric îngânând un cântecel.Dincolo de piscul acela vei afla Valea Florilor Albastre. însu i prin ul îl invit la castelul s u. vei da peste o cas alb cu acoperi ul verde. Lunile trecur una dup alta. C l tori zile de-a rândul pân când z ri la orizont casa cu acoperi ul verde. În cele din urm . dar se opri uluit! Pg. 370 Irina i Duhul P durii . Igor. Deodat .i simt inima palpitându-i de emo ie.Intr . b trânul mag zâmbi. g zduit de cei care-i cuno teau vitejia. O teanul nu prea tia cum s procedeze. Igor tr ia din plin.i vei întâlni mireasa. ca atunci când se apropiase de casa cu acoperi ul verde. a a c -l voi l sa în via . acoperit de solzi. Igor c l torea din sat în sat. Pentru asta.. te voi iubi întotdeauna! Se îmbr i ar f r întârziere! Din mun ii înz pezi i. Igor! Te a teptam! Te întrebi probabil ce s-a întâmplat cu monstrul! Eu eram fiara aceea. Nu r spunse nimeni. care se a tepta s dea peste femeia visurilor sale.

venea direct de la coal în pia i se urca pe un butoi de unde de ira pove tile ei stranii. într-o bun zi ai s devii o scriitoare foarte bun ! În zilele când se inea iarmarocul. nu mai vorbea nimeni în jurul ei. Iar trec torii se opreau i o ascultau cu gurile c scate. o fat invidioas i c rp noas . le spunea o alt poveste. îmbr cat ca o b trânic . Anume. în loc s g seasc haos ca de obicei. înv i. nici m car cu colegele ei. De cum fata începea s povesteasc . Dar în ora se g sea cineva care n-o pl cea deloc pe Irina. Apoi intra i aplauda.Dac o ii tot a a. Alteori.i petrecea zilele spunând minunate pove ti i îns ilând basme ciudate. To i locuitorii o cuno teau i-i zâmbeau ori de câte ori o întâlneau. 372 Pe drumul de întoarcere acas . Fata avea o imagina ie bogat Pg.A fost odat ca niciodat « o orfan pe nume Irina care tr ia într-un or el de la marginea unei p duri întinse. Irina spuse povestea lupului fioros de care se temea toat lumea. povestea despre un lup care mergea la cump r turi. încât î i convinse tat l ca ziua urm toare s vin la pia asculte cu urechile lui. Era a a lini te c puteai auzi p s relele în copaci i vântul agitând crengile în curtea colii. Pg. fiica fierarului. În ziua aceea. ori de câte ori treceau pe-acolo. s . 373 .i termine povestea început . 371 În fiecare diminea . toarea r mânea pe hol astfel ca Irina g sea numai fe e concentrate i elevi cumin i. cânta cât o inea gura i oricui o întreba de unde tia cântecul acela îi r spundea: . i c spunea pove ti fantastice s o întorcându-se acas . sau despre luna care plângea din cauza singur t ii. fierarul strig : Pg. Când intra înv toarea în clas . Femeile se opreau lâng c su a ei s o salute. Uneori. înainte s înceap orele. l udând-o: . colegii ei de clas îi ascultau fermeca i. dar care devenise prietenul ei i o vizita în fiecare sear . nu vorbea cu nimeni din clas . Când î i termin povestea. În fiecare zi.Greierul din p dure m-a înv at! Irina ducea cu ea un aer de veselie oriunde mergea i fiec rui or ean în parte. i fata fierarului f cu în a a fel. Într-o zi. despre un urs cu cap de pas re. Irina le spunea basme inventate de ea. îi spuse tat lui ei c Irina era o mincinoas numai ca s-o plac lumea. Colegii ei erau foarte bucuro i s .i înceap ziua a a.

fata auzi o b taie în ochiul de geam. te a tept în fiecare sear ! De ce nu vii? De ce m la i singur ? Ziua îmi cânt p s relele i prietenii îmi sunt aproape. Ar trebui s spui i una despre mine. ne plac la nebunie pove tile tale. Fierarul se ar t foarte mi cat i se întoarse spre femeia care avea ochii plini de lacrimi.Tu nu o cuno ti pe Irina cum o cunosc eu. i nu ai ascultat decât o singur poveste. N-o po i judeca numai dup atât. fiica fierarului d du fuga acas s-o pârasc iar i pe Irina c spunea pove ti neadev rate. Dar r mase cu gura c scat atunci când tat l ei îi spuse grav: i aud buh itul i o mam care s -i apere.i f cea prieteni ca s nu se mai simt a a de singur .Irina ne jigne te cu pove tile astea proste ti! Ne crede n tângi i are impresia c -i înghi im toate balivernele astea! O femeie cu o figur blând se întoarse spre fierar i-i spuse: . f r s c suntem acolo. leg nându-se în balansoar i bolborosind ceva. Uite. îi r spunse femeia. îns o lume fericit . Irina.« prietene lup. Pg. hai s mergem disear la casa Irinei. strecurându-se sub fereastr .Din trunchiul acela voi ciopli o masc ce m va face s ar t ca o creatur a p durii! Când m va vedea. Dup coal . Î i d duser seama amândoi c fata inventa pove ti i. S a tept m i s vedem! Vei r mâne surprins! Zis i f cut! La c derea serii. femeia i b rbatul ciulir urechile ca s aud ce spunea.Dovede te-o! spuse fierarul care se înro ise de mânie c fusese contrazis.. . To i au un tat numai eu nu am pe nimeni. Stau singur bufni ei i alte zgomote ale p durii care m înfioar . merser la casa Irinei. ci pentru c ea chiar crede în ele! . care-i f cuse o vizit . tie . Ne spune pove tile astea nu ca s ne impresioneze.Ia d -i pace! Ea tr ie te într-o lume proprie. Irina st tea singur în fa a vetrei. Venise un prieten nou: Duhul P durii! . 374 . Irina spuse tuturor o poveste cu Duhul P durii. Pg. duhul disp ru în întuneric. Deodat . celor din p dure. A doua zi.Bun . fierarul avu o idee! D du cu ochii de un trunchi g unos de copac i spuse: . Irina va crede c personajele din pove tile ei sunt reale i c visele ei au devenit realitate! La pu in timp dup asta. spuse ciudata ar tare. 375 Apoi. nou . dar noaptea sunt tare trist .

Vulpea. De cum graurul prinse s cânte. Irina î i g si un nou prieten. a a c . Ultimul r mase broscoiul. Crengile copacilor erau pline cu spectatori. astfel. iar graurul se dovedea un elev silitor care studia din greu. din acea zi.. zbur în adâncul codrului ca s repete cântecul privighetorii. În t cere. i când se adunar cu to ii. Cântecul era minunat. sosit din balta lui aflat h t departe. Ceea ce ie ea din gâtlejul graurului aducea mai mult cu cârâitul co ofenei.Destul! Nu tii s cân i! la obiceiul ei de a . auzi prima cântecul privighetorii. care spuse: . Melodia dulce aducea armonie printre animale care se sim eau foarte bine unele cu altele. Trist i sup rat. i-l chem pe iepure s asculte i el. 376 Cântecul graurului A fost odat ca niciodat « un graur care merge zilnic la cuibul scatiului ca s ia lec ii de canto. Animalele se a teptau îns s aud sunetele încânt toare ale cântecului cu care-i obi nuise graurul i nici m car nu recunoscur notele triste dar dulci ale privighetorii. Cântecul era magnific. Ce i-ar mai fi pl cut s cânte i el ca privighetoarea! Î i aminti toate gamele interpretate de pas re i noaptea vis c devenise la fel de bun ca ea! În zilele urm toare. nimeni nu-i putea aprecia progresele f cute. i graurul. graurul se întoarse la cuibul s u.s e trezir i celelalte animale. Graurul îi invit pe to i la concertul lui. iar fiica fierarului renun o pârî tuturor! Pg.N-ar trebui s-o mai vorbe ti de r u pe Irina. Povestea este adev rat . pe o creang din apropiere poposi o privighetoare care prinse s cânte. 377 Dar într-o noapte cu Lun Plin . În scurt timp. care nu avea un somn prea adânc. Scatiul era un profesor foarte bun. animalele se retraser unul câte unul. toate animalele se sim ir fericite i împ cate. cântecul graurului se îmbun t i foarte mult. în ultimul moment. du-te i cere-i scuze c nu ai crezut-o! i. venise chiar i bursucul din ad postul lui i. Pe rând. i animalele hot râr c privighetoarea era regina p s rilor. toate animalele îl felicitar pe graur pentru performan a sa. într-o zi. Nimeni nu-l auzea acolo. iar printre ele. iar când lu sfâr it. cu sunete triste dar dulci. Cântecul era melodios. începu mândru s cânte. Într-o zi. ap ru i broscoiul. la l sarea serii. graurul consider c repetase destul i c probabil acum cânta mai bine chiar i decât privighetoarea. i te emo iona. Pg. atât de diferit de cel al lui. Era un cântec vesel i voios. venir s -l asculte pe graur toate animalele p durii.

Boris îns prinse s . Boris îng im : .i croiasc viteje te drum prin codru. Îi chem la el i. În cele din urm . Când crescur . se g sea o fat îmbr cat în zdren e care-l privea fix.i. Oarecum tulburat.Ce s fac acum? mai întreb graurul. ov i înainte s se hot rasc încotro s arunce s geata. .i fie o lec ie! Ai încredere în propriul t u cântec. Acolo unde va c dea s geata. seama c fiecare este apreciat pentru ceea ce tie s fac mai bine! Pg. ridic arcul i trase h t departe înapoia sa. mezinul. De i un pic surprin i. Î i d duse.N-ar fi trebuit s-o imi i pe privighetoare. ducându-i la zidurile cet ii. m car c arborii erau mul i i gro i. zbur la cuibul scatiului. a a c f cur întocmai cum le spusese tat l lor. i Boris era sigur c niciodat o s geat nu zburase mai departe. arul hot rî c venise timpul s -i însoare. Privind în jos. A doua zi. 379 Al turi. graurul v zu c r m sese singur. care era considerat i cel mai bun arca . În cele din urm . S geata se men inu mult timp în zbor. graurul se întoarse la cuibul s u. 378 Fiica p durii A fost odat ca niciodat « un ar care avea trei fii. cei trei tineri erau ascult tori. Deodat . Dar nu numai atât. Ie i dintre zidurile cet ii i se puse s-o caute. dar pas s-o g seasc .i lu i el t lp i a. le spuse: . î i d du seama c nu putea fi decât în p durea deas din vecin tatea palatului.i i g si s geata înfipt în nisip. în cele din urm . Boris.Ce nu a mers? întreb el trist. . iar s geata lui c zu în gr dina unui bog tan care avea o fiic . îi r spunse scatiul.Cânt din nou cu bucurie. ajunse într-un mic lumini unde. sup rat c se f cuse de râs. acolo v ve i g si so ia.Fiecare din voi s ia un arc i o s geat i s trag oriunde ar vrea peste ziduri. iar s geata lui c zu sub fereastra fiicei un brav general. Mijlociul inti spre stânga. în care nimeni nu îndr znea s p trund . . Asta s . Pg.Bun ! Cum te nume ti? . Cel mai mare inti spre dreapta. a a cum tii atât de bine s-o faci! Vei vedea c to i vor fi încânta i s te asculte cântând din nou! Mul umindu-i. pentru c prietenii t i pe acela vor s -l asculte din partea ta! . stând lâng un pârâu.

Tân ra din fa a lui urma s -i fie so ie. nu cu mult timp în urm . iar când î i ridic fa a.i mai v zuse nora tocmai din ziua c s toriei. Dac soarta lui era s se însoare cu aceast fat . 381 i în acea sear a teptau cu to i. în vrem. atunci o va face. îi l s pe to i mu i de uimire! Tân ra ar ta magnific. Destinul nostru e s ne înso im. arul regreta acum c le impusese fiilor s i vechea tradi ie a alegerii so iei. apoi o lu de mân si-i spuse: . În ciuda situa iei bizare.Tân ra privea la el i zâmbea. Tân rul î i d du seama cu p rere de r u c fata putea s -l în eleag . Î i d du seama c Boris. fiul arului. cu p rul blond împodobit cu o tiar de perle. B trânul o ajut s se ridice i apoi îi spuse: .i duc via a. 380 În lunile urm toare. în dorin a de a i se supune. S geata înc înfipt în nisip îi aminti de f g duiala f cut p rintelui s u. Unii dintre curteni se aventurar chiar s -l sf tuiasc s-o alunge de la palat pe so ia mezinului. Vezi s geata aceea? Am tras-o eu. i înc cu pl cere. arul o lu de mân . tân ra d du din cap. Tân ra femeie se plec adânc în fa a lui. se însurase cu o femeie care-l punea într-o situa ie ridicol . dar nu putea vorbi. dar într-o dup -amiaz o întâlni în gr dinile palatului. Lucru care m face foarte fericit. fiecare cuplu î i alese câte o arip a palatului în care s . A a cum îi f g duise. apari ia prin esei. ca acolo unde va c dea s -mi g sesc viitoarea so ie. arul nu. îmbr cat într-o rochie de sear lung . ca s ascund faptul c nu putea vorbi. maiestate! spuse ea cu o voce dulce. iar eu î i voi oferi bra ul i vom deschide dansul! Pg.Mâine-sear vei fi invitat la balul Cur ii. Prin esa f cu o plec ciune plin de gra ie în fa a arului. Iar când aceasta intr în sala de bal. din m tase argintie. pronun ând cu vocea-i dulce sunete pe care Boris nu le în elegea. Boris era mul umit. Apoi. Îi mângâie p rul blond.Îmi permite i s v invit la dans? . Boris ducea un trai separat. Era îndr gostit pân peste cap de so ia lui i încerca s apar cu ea în public cât mai pu in posibil. arul îi v zu ochii plini de lacrimi.e ce fra ii lui i so iile lor luau parte la toate s rb torile inute la Curte.Eu sunt prin ul Boris. Dar pe tine? Cu o privire de bucurie în ochi i un surâs pe buze.Fire te. ner bd tori. Izolarea în care tr ia Boris îl întrista. Pg. i-i spuse: . Nun ile celor trei fra i au fost inute la scurt timp.

. dac va ie i din codru. c ci fata continu : . tat l ei. cât i curtenii r maser cu gurile c scate. Când era mic . a murit pe nea teptate. a dus-o în codrul adânc i a p r sit-o acolo. . pe care abia de curând am convins-o s mi-o povesteasc de-a fir a p r. amenin ând-o c . Unchiul ei. . La fiecare dou luni. care-i era i tutore. în ultimele zile. a f cut progrese mari. u oteasc : .Dar de ce nu putea s vorbeasc ? îl întreb tat l s u. Vorbise fata? Se isc rumoare.V-am f cut o surpriz mare. probabil c invita ia ta i-a alungat spaima care nu o l sa s vorbeasc . arul trebuie s .Îmi face mare pl cere s m aflu aici.E o poveste trist . La prima întrunire a consiliului regatului. care-i opti: . mi-am înv at so ia s i.Atât arul. un om bogat. pentru prima oar ! Se auzir aplauze i participan ii la bal prinser s . Lungii ani de team anun c succesorul s u va fi Boris. îi r spunse fiul s u. cu gând s -i fure averea. veneau str jerii i-i aduceau de mâncare. iat de ce cred c Boris va fi cel mai ar pentru voi! i t cere i-au afectat vorbirea. arul se l s prad gândurilor. 382 arul se ar t mi cat i-l îmbr i vorbeasc pe Boris. nu-i a a? De luni de zile. printre voi. Pentru a domni.Am avut dovada marii sale în elepciuni. În zilele care urmar . noapte de noapte. a r bd rii f r margini i a iubirii ar tate so iei sale. unchiul ei o va omorî.Prin esa vorbe te! Poate s vorbeasc ! Pg.i iubeasc supu ii. dar imediat se l s t cerea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful