CUPRINS

Introducere Capitolul 1: Noţiuni introductive despre bazele de date 1.1. Scurt istoric al bazelor de date 1.2. Definirea bazelor de date 1.3. Sisteme de baze de date 1.4. Nivelul de organizare a datelor într-o bază de date 1.5. Modelarea la nivel logic a datelor într-o bază de date 1.6. Conceptul de sistem de gestiune a bazelor de date 1.7 Abordarea conceptuală a cadrului organizatoric şi legislativ al salarizării Capitolul 2 Prezentarea Agentului economic 2.1 Descrierea firmei Descrierea principalelor activitati Structura organizatorica a agentului economic 2.4 Prezentarea aplicatiei Microsoft Access Capitolul 3. Studiu de caz 3.1 Prezentarea aplicatiei 3.2 Prezentarea tabelelor 3.3 Prezentarea interfetei Concluzii finale Pagina 2 Pagina 3 Pagina 3 Pagina 4 Pagina 5 Pagina 6 Pagina 7 Pagina 8 Pagina 13 Pagina 17 Pagina 17 Pagina 17 Pagina 19 Pagina 24 Pagina 26 Pagina 26 Pagina 26 Pagina 29 Pagina 41

1

Introducere
Forta de munca este fara îndoiala cea mai importanta resursa din cadrul unei companii. Utilizarea eficienta a fortei de munca si posibilitatile de evaluare a angajatilor, realizarea optima a proceselor de recrutare, derularea unor programe adecvate pentru trainingul personalului - sunt numai câteva din elementele care concura la succesul unei afaceri. Managementul resurselor umane este “câmpul de manevra” cel mai important pentru cresterea profitabilitatii companiei. În acest context, utilizarea unor sisteme informatice pentru derularea proceselor informationale legate de resursele umane a devenit o cerinta obligatorie. Sistemele informatice pentru resursele umane au înregistrat o evolutie importanta în ultimii ani. In cazul firmelor mici, sau cele aflate in perioada de start-up, cu un numar mic de salariati , gestionarea salariatilor si calculul salariilor , se prefera a se realiza cu ajutorul unui singur program , care sa aiba o baza de date comuna, si care sa ofere cat mai multe utilitati: calculul automat al salariilor, calculul automat al contributiilor catre stat, ore normale, ore suplimentare, ore de noapte, prime, sporuri, retineri, facilitati de administrare a personalului, cunoasterea in orice moment a costurilor salariale la nivel de firma, detalii despre angajare , date despre angajat. Lucrarea de fata are ca obiectiv realizarea unui astfel de program de gestiune a salariatilor si calcul salariilor pentru societatea S.C. ECOSTAR REL S.R.L. Necesitatea utilizarii acestui gen de program a aparut tocmai datorita extinderii si dezvoltarii afacerii, cu scopul de a optimiza activitatea persoanelor care se ocupa cu calculul salariilor si evidenta personalului, de a creste randamentul departamentului resurse umane.

2

Capitolul 1: Noţiuni introductive despre bazele de date 1.1. Scurt istoric al bazelor de date
Primele baze de date au fost dezvoltate pe sisteme mainframe şi au fost manipulate de oameni special pregătiţi pentru a gestiona aceste sisteme. Aceste baze de date au fost simple S.G.B.D.-uri. Primul S.G.B.D.R. a fost lansat de corporaţia Oracle şi folosea sistemul de interogare S.Q.L. Deşi versiunea originală a fost dezvoltată pentru alt tip de sisteme, Oracle a fost unul dintre primii furnizori care a lansat o versiune pentru sistemele PC pe sistem de operare MS-DOS. La jumătatea anilor 80, firma Sybase a lansat propriul său S.G.B.D.R. numit S.Q.L.Server. Acesta conţinea biblioteci client pentru accesul la baza de date. Asigurând suportul pentru proceduri rezidente (mai târziu denumite proceduri stocate) şi o interoperatibilitate sporită cu diverse tipuri de reţele S.Q.L.-Server a devenit un produs de succes cu precădere in mediile client/server.Odată cu apariţia sistemelor PC au apărut şi primele aplicaţii de baze de date ce foloseau un singur fişier pentru a stoca toată informaţia din baza de date. Aceste aplicaţii erau de tip xBase, un limbaj care s-a răspândit foarte repede, fiind folosit în special pentru manipularea datelor. Sistemele care au folosit xBase au fost: dBase, FoxBase şi FoxPro. Aceste programe rulau sub MS-DOS şi, firesc, împărtăşeau limitările acestuia. La începutul anilor 90, mai exact în 1992 firma Microsoft lansează aplicaţia Access, aplicaţie care se bazează în mare parte pe logica FoxPro, licenţă achiziţionată de Microsoft în 1989. în scurt timp Access devine cea mai folosită aplicaţie de baze de date de tip „flat file” de pe sistemele PC. În prezent Access a ajuns la a VI-a versiune denumită Access 2002 integrată în pachetul de aplicaţii Microsoft Office XP. Începând cu această versiune s-a schimbat sistemul de stocare, aplicaţia fiind pregătită să fie scalată către o bază de date S.Q.L.-Server. Totodată începând cu versiunea a III-a i s-a adăugat un limbaj de programare dedicat numit Visual Basic for Applications (denumit în continuare VBA), bazat pe limbajul de programare Visual Basic. Prin intermediul VBA se pot manipula datele mai uşor, se pot folosi automatisme pentru diverse interogări, afişări, etc. Începând cu versiunea a V-a (Access 2000) limbajul integrat, VBA este compatibil cu VB, dar şi cu limbajul folosit de Microsoft S.Q.L.-Server. La începutul anului 2003 compania Microsoft a anunţat lansarea Visual Studio for Applications, prima tehnologie care livrează capabilităţi de personalizare a aplicaţiilor integrate în pagini Web. În ultimul deceniu, mediul economic a suferit o serie de schimbări, cele mai 3

semnificative referindu-se la:  comportamentul consumatorului, care a devenit mult mai exigent, mai bine informat, acordând o mai mare atenţie timpului dedicat cumpărăturilor;  saturarea pieţei. În ţările dezvoltate, aproape orice persoană adultă posedă cont bancar, cărţi de credit, astfel încât extinderea pieţei serviciilor bancare este foarte dificilă. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi la automobile, poliţe de asigurare, alimente de bază;  noile segmente de piaţă, respectiv diferitele grupuri etnice;  noile metode de marketing şi canale de distribuţie, precum marketingul direct, comerţul electronic, etc.;  ciclul de viaţă scurt al celor mai multe dintre produse;  creşterea competiţiei şi a riscului în afaceri. Consecinta a acestor transformari petrecute de-a lungul ultimelor decenii, asupra civilizatiei umane, in general si a mediului economic, in particular, se impune tot mai pregnant necesitatea stocarii informatiei economice intr-o maniera care sa permita accesul rapid, precum si posibilitatea de a extrage si a evidentia in mod inteligent doar informatia solicitata. O organizare sistematică a informaţiilor este oferită de bazele de date, care asigură condiţiile necesare pentru consemnarea datelor, păstrarea lor şi un acces optim la acestea, şi tind să devină totodată principalul rezervor de informaţii al oricărei organizaţii.

1.2. Definirea bazelor de date
O bază de date 1reprezintă un ansamblu de date integrat, anume structurat şi dotat cu o descriere a acestei structuri. Descrierea structurii poartă numele de dicţionar de date sau metadate şi crează o interdependenţă între datele propriu-zise şi programe. Baza de date poate fi privită ca o colecţie de fişiere interconectate2 care conţin nucleul de date necesare unui sistem informatic. Astfel, poate fi considerată drept un model al unor aspecte ale realităţii unei unităţi economice, modelată prin intermediul datelor. Diferitele obiecte din cadrul realităţii ce prezintă interes sunt denumite clase sau
1

Trandafir Romica, Nistorescu Mihai, Mierlus-Mazilu Ion. Bazele informaticii si limbaje de programare 2.

Baze de date relationale. Universitatea Bucuresti 2007
2

http://www.marketwatch.ro/articol/5767/Introducere_in_bazele_de_date/

4

eventual în acelaşi timp). Pentru aceste obiecte sunt achiziţionate şi memorate date referitoare la diferite caracteristici (atribute). omogene din punct de vedere al conţinutului şi al prelucrării. Nistorescu Mihai. prin care se realizează reprezentarea unei realităţi. • securitatea datelor (limitarea accesului la baza de date).php Trandafir Romica. O baza de date trebuie să asigure4: • abstractizarea datelor (baza de date fiind un model al realităţii). • partajarea datelor (datele pot fi accesate de mai mulţi utilizatori.scritube. respectiv teleprelucrare (prelucrare la distanţă) a informaţiei. Baza de date se constituie ca un ansamblu intercorelat de colecţii de date. • integrarea datelor (baza de date este un ansamblu de colecţii de date intercorelate.entităţi.com/stiinta/informatica/Conceptul-de-baza-de-date10310211217. O înregistrare logică este unitatea de prelucrare din punct de vedere al programului utilizator. Un fişier este un ansamblu de înregistrări fizice3.3. O înregistrare se compune din câmpuri (atribute) care descriu anumite aspecte ale realităţii. Datele constituie orice mesaj primit de un receptor. constituit din următoarele 3 elemente: • colecţia de date aflate în interdependenţă 3 4 http://www. Universitatea Bucuresti 2007 5 . Bazele informaticii si limbaje de programare 2. 1. Mierlus-Mazilu Ion. Sisteme de baze de date Sistemele de baze de date sau băncile de date reprezintă un sistem de organizare şi prelucrare. • independenţa datelor (organizarea datelor să fie transparentă pentru utilizatori. cu redundanţă controlată). O înregistrare fizică este o unitate de transfer între memoria internă şi cea externă a calculatorului. modificările în baza de date să nu afecteze programele de aplicaţii). Baze de date relationale. sub o anumtă formă. Câmpurile sunt înregistrări logice. • integritatea datelor (se referă la corectitudinea datelor încărcate şi manipulate astfel încât să se respecte restricţiile de integritate). Informaţiile reprezintă cantitatea de noutate adusă de un mesaj din exterior(realitate).

prin care se realizează o descriere a tuturor datelor. inclusiv reglementări administrative. La acest nivel se realizează o descriere a datelor corespunzătoare unui anumit program de 5 Figura 1. ce face posibilă administrarea datelor. personalul implicat. • sistemul de gestiune a bazei/bazelor de date – ansamblul de programe prin care se asigură gestionarea şi prelucrarea complexă a datelor şi care reprezintă componenta software a sistemului de baze de date (Sistem de Gestiune a Bazelor de Date – SGBD). Figura 1. documentaţii. Nistorescu Mihai. Mierlus-Mazilu Ion.• descrierea datelor şi a relaţiilor dintre ele • un sistem de programe care asigură exploatarea bazei de date (actualizare. destinate bunei funcţionări a sistemului. Acestui nivel îi corespunde structura conceptuală (schema) a bazei de date. Universitatea Bucuresti 2007 6 . • nivelul logic – exprimă viziunea programatorului de aplicaţie asupra datelor. dicţionarul bazei de date (metabaza de date) care conţine informaţii despre date. Nivelul de organizare a datelor într-o bază de date Datele dintr-o bază de date pot fi structurate pe 3 niveluri. • alte componente – proceduri manuale sau automate. indecşii). structura acestora. Baze de date relationale. interogare) Arhitectura sistemului de baza de date este formată din următoarele componente (Figura 1.4. Bazele informaticii si limbaje de programare 2. într-un mod independent de aplicaţii. mijloacele hardware utilizate.1: Trandafir Romica. elemente de descriere a semanticii.1): • baza/bazele de date – reprezintă componenta de tip date a sistemului (colecţiile de date propriu-zise. în funcţie de categoria de personal implicată: • nivelul conceptual (global) – exprimă viziunea administratorului bazei de date asupra datelor.15 Arhitectura sistemului de baza de date 1. statistici.

Se cunosc mai multe tipuri de baze de date după modul de organizare. • baze de date ierarhice – legăturile dintre date sunt ordonate unic. Termenul relaţional a fost introdus de un cercetător al firmei IBM dr. mai multe înregistrări fiind grupate în structuri de tip fişier. gestionare. Această mulţime de date modelează un sistem sau un proces din lumea reală şi serveşte ca suport unei aplicaţii informatice. care pot satisface în timp minim şi într-o manieră selectivă mai mulţi utilizatori. structura de bază este înregistrarea. • baze de date în reţea – datele sunt reprezentate ca într-o mulţime de ierarhii. care au asociate principii generale pentru gestionarea/definirea (structurarea) datelor. Baze de date: proiectare. modul de dispunere pe suport magnetic a informaţiei şi a elementelor componente: • modele primitive – datele sunt organizate la nivel logic în fişiere. Modelarea datelor poate viza totalitatea datelor din cadrul bazei de date (schema/arhitectura datelor) sau o parte a acestora (subscheme ale bazei de date). • baze de date relaţionale – structura de bază a datelor este aceea de relaţie – tabel. în care un membru al ei poate avea oricâţi superiori. Modelarea la nivel logic a datelor într-o bază de date Modelul de date6 reprezintă ansamblul de concepte şi instrumente necesare pentru a construi o schemă a bazei de date. Codd în 1969 cel care a enunţat cele 13 reguli de bază necesare pentru definerea unei baze de date relaţionale. Baza de date relaţională reprezintă o mulţime structurată de date. manipularea şi asigurarea integrităţii datelor. • nivelul fizic – care exprimă viziunea inginerului de sistem asupra datelor. 2001 7 . Schema şi subschema bazei de date sunt modelele logice ale bazei de date. accesibile prin calculator. accesul se face numai prin vârful ierarhiei. F.aplicaţie. Begg. limbajul SQL (Structured Query Language) este specializat în comenzi de manipulare la nivel de tabel. E. 6 Connolly. implementare.5. Corespunde schemei interne a bazei de date prin care se realizează o descriere a datelor pe suport fizic de memorie. Carolyn. fără a reflecta modul de reprezentare şi stocare a acestor date pe suportul de memorie (atributele modelului fizic). iar la un subordonat se poate ajunge pe mai multe cai. un subordonat nu poate avea decât un singur superior direct şi nu se poate ajunge la el decât pe o singură cale. Bucuresti : Teora. 1. Thomas.

numărul prelucrărilor fiind relativ mic. Utilizatorul unei asemenea baza de date o vede ca pe o bază de date unică. SQL: Visual quickstart guide . sunete (aplicaţii multimedia) şi a gestionării obiectelor dinamice: programe. 7 Chris Fehily . 2. Aici există entităţi simple şi clase de entităţi care se reprezintă prin obiecte simple sau clase de obiecte. Aceste modele sunt orientate pe reprezentarea semnificaţiei datelor.• baze de date distribuite – sunt rezultatul integrării tehnologiei bazelor de date cu cea a reţelelor de calculatoare. unde baza de date ar fi fost stocată în întregime (nedistribuită). compactă (nivel logic). schema de fragmentare – descrie legăturile dintre o colecţie globală şi fragmentele sale. imagini. 1. Fiecare segment va avea o alocare fizică pe unul sau mai multe calculatoare. hărţi. 3. Schema de alocare introduce o redundanţă minimă şi controlată: un anumit segment se poate regăsi fizic pe mai multe calculatoare.ar afla pe un server la distanţă. ordonate în ierarhii de clase şi subclase. Ea este de tipul unu la mai mulţi şi are forma unei ierarhii. Conceptul de sistem de gestiune a bazelor de date Sistemele de gestiune a bazalor de date (SGBD)7 sunt sisteme informatice specializate în stocarea şi prelucrarea unui volum mare de date. Acest tip de bază de date a apărut din necesitatea gestionării obiectelor complexe: texte. Această organizare a dus la o creştere substanţială a vitezei de acces la o bază de date într-o reţea de calculatoare. • modele semantice – orientate spre obiecte. schema globală – defineşte şi descrie toate informaţiile din baza de date distribuită în reţea. Structura de bază folosită pentru reprezentarea datelor este cea de clasă de obiecte definită prin abstractizare din entitatea fizică pe care o regăsim în lumea reală. cu toate că în realitate ea este distribuită pe mai multe calculatoare legate în reţea (nivel fizic). schema de alocare – descrie modul de distribuire a segmentelor pe calculatoarele (nodurile) din reţea. dar fizic distribuite pe mai multe sisteme de calcul. Sunt baze de date logic integrate.6. Integrarea bazei de date distribuite se face cu ajutorul celor 3 tipuri de de scheme care sunt implementate: 1. 2004 8 . Bucuresti: All. simulări. Anumite date stocate pe un server local sunt mult mai rapid accesate decât dacă ele s. grafice.

1. • utilitare încorporate: sistem de gestiune a fişierelor. organizare. • interfaţă cât mai atractivă pentru comunicare cu utilizatorul. liste. • tehnici avansate de memorare. la modul de organizare a acestora pe suportul fizic de memorare. accesare a datelor din baza de date. Activităţile asigurate de SGBD Un SGBD trebuie să asigure următoarele activităţi: • definirea şi descrierea structurii bazei de date – se realizează printr-un limbaj propriu. 9 . • “help” pentru ajutarea utilizatorului în lucrul cu baza de date. de unde rezultă o bună utilizare a resurselor server-ului şi economie de memorie datorată memorării unice a bazei de date. În plus un SGBD mai asigură şi alte servicii: • suport pentru limbaj de programare. situaţi la distanţă de server. 1. iar termenul de gestiune va semnifica totalitatea operaţiilor ce se aplică asupra datelor din baza de date. Un SGBD este dotat cu un limbaj neprocedural de interogare a bazei de date SQL care permite accesul rapid şi comod la datele stocate în baza de date. conform unui anumit model de date.Termenul de bază de date se va referi la datele de prelucrat. Un SGBD este un ansamblu complex de programe care asigură interfaţa între o bază de date şi utilizatorii acesteia. • modificarea unor date deja existente în baza de date. • ştergerea datelor din baza de date. Un SGBD trebuie să asigure următoarele funcţii: • definirea – crearea bazei de date. • introducerea (adăugarea) datelor în baza de date. SGBD este componenta software a unui sistem de baze de date care interacţionează cu toate celelalte componente ale acestuia asigurând legătura şi interdependenţa între ele. tabele etc. • consultarea bazei de date – interogare/extragerea datelor.6. Apariţia şi răspândirea reţelelor de calculatoare a dus la dezvoltarea SGBD-urilor în direcţia multiuser: mai mulţi utilizatori folosesc simultan aceeaşi bază de date. limbaj de definire a datelor (LDD).. Principalul avantaj al reţelelor a fost eficienţa sporită de utilizare a resurselor sistemelor de calcul: la o bază de date aflată pe un server central au acces simultan mai mulţi utilizatori.

consultarea. 2. • flexibilitatea aplicaţiilor şi protecţia datelor. • întreţinerea bazei de date – se realizează prin utilitare proprii ale SGBD. 2006 10 . liste. • securitatea datelor – se referă la asigurarea confidenţialităţii datelor prin autorizarea si controlul accesului la date.6. SGBD trebuie să asigure un minim de obiective. fără a determina rescrierea programelor de aplicaţie. • reducerea timpului de răspuns. El trebuie să asigure: • minimizarea costului de prelucrare a datelor. • reorganizarea bazei de date – se face prin facilităţi privind actualizarea structurii de date şi modificarea strategiei de acces. Totuşi.• încărcarea datelor în baza de date – se realizează prin comenzi în limbaj propriu.2. Asigurarea independenţei datelor – trebuie privită din două puncte de vedere: ƒ independenţa logică – se referă la posibilitatea adăgării de noi tipuri de înregistrări de date sau extinderea structurii conceptuale. Pentru satisfacerea performanţelor enumerate. regăsiri punctuale). criptarea datelor. Obiectivele unui SGBD Un SGBD8 are rolul de a furniza suportul software complet pentru dezvoltarea de aplicaţii informatice cu baze de date. Accesul la date se referă la operaţiile de interogare şi actualizare. SQL fara mistere . Rosetti Educational. pentru a 8 Andy Oppel. ƒ independenţa fizică – modificarea tehnicilor fizice de memorare fără a determina rescrierea programelor de aplicaţie. editarea de situaţii de ieşire (rapoarte.ghid pentru autodidacti. 1. modificare efectuate prin respectarea restricţiilor de integritate ale BD şi ştergere. Interogarea este complexă şi presupune vizualizarea. Actualizarea presupune 3 operaţiuni: adăugare. 1. Asigurarea redundanţei minime şi controlate a datelor – stocarea informaţiilor în bazele de date se face astfel încât datele să nu fie multiplicate. • accesul la date – se realizează prin comenzi specifice din limbajul de manipulare a datelor. limbaj de manipulare a datelor (LMD). Se execută de către administratorul bazei de date.

11 . Asigurarea securităţii datelor împotriva accesului neautorizat. • accesul cât mai simplu al utilizatorilor la date – fără ca ei să fie nevoiţi să cunoască structura întregii baze de date. 5. cel care a stat la baza organizării fişierului. SGBD trebuie să rezolve probleme legate de concurenţă la date. Orice SGBD trebuie să permită definirea şi descrierea structurii de date. în sensul că datele pot fi folosite de mai mulţi utilizatori în acelaşi timp. conform unui model de date (de exemplu modelul relaţional). Administrarea şi controlul datelor – sunt asigurate de SGBD. • • existenţa unor limbaje performante de regăsire a datelor – care permit sistemul de gestiune trebuie să ofere posibilitatea unui acces multicriterial la exprimarea interactivă a unor cereri de regăsire a datelor. 7. 4. pentru a asigura coerenţa bazei de date şi eficienţa utilizării resurselor hardware. Asigurarea coerenţei şi integrităţii datelor împotriva unor ştergeri intenţionate sau neintenţionate – se realizează prin intermediul unor proceduri de validare. controlată. această sarcină cade în seama administratorului bazei de date. 3. problemă care apare mai ales în lucrul în mediu de reţea de calculatoare.îmbunătăţi performanţele legate de timpul de răspuns. iar utilizatorii pot avea cerinţe diferite şi care pot fi incompatibile. 8. Asigurarea partajabilităţii datelor – se referă pe de o parte la asigurarea accesului mai multor utilizatori la aceleaşi date şi de asemenea la posibilitatea dezvoltării unor aplicaţii fără a se modifica structura bazei de date. Asigurarea legăturilor între date – corespund asocierilor care se pot realiza între obiectele unei aplicaţii informatice. Asigurarea facilităţilor de utilizare a datelor – presupune ca SGBD-ul să aibă anumite componente specializate pentru: • folosirea datelor de către mai mulţi utilizatori în diferite aplicaţii – datele de la o aplicaţie trebuie să poată fi utilizate şi în alte aplicaţii. informaţiile din baza de date – spre deosebire de sistemul clasic de prelucrare pe fişiere unde există un singur criteriu de adresare. 6. precum şi a legăturilor dintre acestea. se acceptă o anumită redundanţă a datelor. a unor protocoale de control concurent şi a unor proceduri de refacere a bazei de date.

se definesc eventualele criterii de validare a datelor. metode de acces la date. Bazele informaticii si limbaje de programare 2. Nistorescu Mihai. Concretizarea acestei funcţii este schema BD.3.  funcţia de manipulare – este cea mai complexă şi realizează actualizarea şi regăsirea funcţia de utilizare – asigură mulţimea interfeţelor necesare pentru comunicare a  neinformaticieni – beneficiarii informaţiei trebuie doar să le folosească prin intermediul unei interfeţe suficient de prietenoase. cu rol hotărâtor în funcţionarea optimă a întregului sistem. integritatea datelor.6. Figura 1. Baze de date relationale. Nistorescu Mihai. Categorii de utilizatori: 9 Trandafir Romica.  tuturor utilizatorilor cu BD.  informaticieni – crează structura BD şi realizează procedurile complexe de exploatare a BD. reface baza în caz de incident. iar în perioada de exploatare a BD autorizează accesul la date. legăturile dintre entităţile BD. Mierlus-Mazilu Ion. realizându-se descrierea atributelor din cadrul structurii BD.  funcţia de administrare – administratorul este cel care realizează schema conceptuală a bazei de date.2: Trandafir Romica.  administratorul bazei de date – utilizator special. Universitatea Bucuresti 2007 12 . Baze de date relationale. Universitatea Bucuresti 2007 10 Figura 1. Funcţiile unui SGBD Evidenţiem următoarele funcţii ale unui SGBD9:  funcţia de descriere a datelor – se face cu ajutorul LDD. Mierlus-Mazilu Ion. Bazele informaticii si limbaje de programare 2.1.210 Functiile unui SGBD datelor.

complexitatea lucrărilor ce revin postului în care este încadrat. Salariile se stabilesc prin negocieri colective sau individuale între conducerea unităţii şi liderii de sindicat sau. cu fiecare persoană în parte. Bucuresti: Tribuna Economica. Hotărârile cu privire la sistemul de salarizare produce efecte pentru toţi membrii societăţii indiferent de data angajării.1. 1.7.1 Sistemul de salarizare Sistemul de salarizare reprezintă un ansamblu de reguli şi norme prin care se asigură legătura. Ana. Ioan. sau individuale. exprimate în bani. Bucuresti: Expert . Salariul de bază se stabileşte pentru fiecare persoană în raport cu calificarea. fiecare persoană are dreptul la un salariu în bani. între munca prestată şi salariul primit. 11 12 Done. importanţa. utilizat în legislaţia premergătoare. Salariul si motivatia muncii. Drepturile salariale cuvenite salariaţilor se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii băneşti ale unităţii. după caz. convenit la încheierea contractului”. Salarizarea personalului.2 Elementele componente ale sistemului de salarizare. cu pregătirea şi competenţa profesională. principii in salarizare si clasificare Elementele componente ale salariului1112: a) b) c) d) Salariul de bază Adaosuri la salariul de bază Sporuri la salariul de bază Alte drepturi băneşti Salariul de bază se stabileşte prin negocieri colective. reintrodus în legislaţia muncii prin Decretul -Lege 35/1990. 2000 Hutupasu.7 Abordarea conceptuală a cadrului organizatoric şi legislativ al salarizării 1. 14/1991. Plata salariului se face periodic.7. Salariile de bază pentru întreg personalul societăţii nu pot fi negociate şi stabilite sub salariul de bază minim pe economie. 2006 13 . fie la intervale de cel mult o lună. în articolul 1 “ pentru munca prestată în condiţii prevăzute în contractul de muncă. După Legea salarizării nr. legea 57/1974. ori este impus. fiind sinonim termenului de retribuţie. Salariul este preţul muncii prestate.

etc.Salariul de bază reprezintă partea principală a salariului. În cadrul sistemului de sporuri se pot include următoarele categorii de sporuri:  Spor de vechime  Spor pentru ore suplimentare  Spor pentru exercitarea unei funcţii suplimentare  Spor pentru exercitarea unei funcţii de conducere  Spor pentru lucrul în zilele de sărbători legale  Spor pentru lucrul în zilele de sâmbătă şi duminică În categoria altor drepturi băneşti pot fi menţionate:  Indexările de salarii  Ajutoare materiale pentru casatorie. O parte din ele sunt incluse în salariul de bază. Conform Contractului colectiv de munca unic Art. indirect). progresiv. cei concediaţi pentru motive care nu ţin de persoana salariatului conform art. pentru munca prestată în condiţii deosebite. pentru munca depusă la un loc de muncă. Sfântul Ilie Indemnizaţii Salariaţii care se pensionează pentru limita de vârstă. Ele se iau în calcul la stabilirea drepturilor care se determină în raport cu salariul în măsura în care sunt prevăzute de lege. cei concediaţi pe motive medicale conform art. pentru calculul unor drepturi salariale. 14 .  Adaosuri la salariu cu ocazia sărbătorilor de Paşti.61 litera c din Codul Muncii primesc o indemnizaţie egală cu unul sau mai multe salarii de bază avute in ultima lună de lucru. in caz de deces membru de familie sau pentru naştere copil  Indemnizaţiile acordate pentru concediile de odihnă. Crăciun. Premiile acordate din fondul de premiere. Este partea fixă a salariului total stabilit după diferitele forme de salarizare utilizate de societate. cuvenit persoanei încadrate. se concretizează în :    Adaosul de acord (direct.66 din Codul Muncii. pentru vechime in munca. Alte adaosuri cuvenite la nivelul unităţii. Adaosurile reprezintă partea “variabilă” în cadrul drepturilor salariale şi se acordă în raport cu performanţele individuale ale angajatului.42. Sporurile la salariul de bază se acordă unor categorii de angajaţi. Indemnizaţia se acordă după predarea notei de lichidare.

Clasificarea. diversitatea şi unitatea formelor de salarizare:14 1.Principiile sistemului de salarizare13 sunt următoarele:  principul descentralizarii si al liberalizarii salariului. sau cote procentuale http://www.  principiul salarizarii în raport cu conditiile de munca. Salarizare în acord sau în bucată.legislatiamuncii. Salarizare în regie. Salarizarea de tip premial. de complexitatea raspundere. lucrarilor efectuate nivelul  principiul salarizarii dupa rezultatele muncii. ce au interese diferite cu privire la mărimea salariului şi pentru a îndeplini cerinţele impuse de legislaţia în vigoare. 3.ancaflorea. ca:  13 14 sistemul în remiză. se realizează prin aplicare de forme de salarizare diferite în funcţie de specificul muncii. 2. Alte forme de salarizare.  principiul nediscriminarii. calificarea si competenta profesionala.  principiul confidentialitatii.  principiul salarizarii dupa importanta si muncii.ro/ro/?id=10028&lang=ro http://www. pentru a îndeplini cerinţele fiecărei părţi. Forme de salarizare Cointeresarea angajaţilor în rezultatele obţinute de firmă şi progresul economic al acesteia. Caracterul confidenţial al salariilor: La angajarea personalului şi încheierea contractelor de muncă trebuie avut în vedere toate aceste elemente. Salarizare după timpul alocat:   sistemul “ora -standard”.  Principiul existenţei sau a fixării salariului minim. sau cu normă de munca/oră sistemul “minut-standard”.  principiul salarizarii în raport cu pregatirea. 5.ro/articole/salarizare-18/ 15 . sau cu norma de muncă/minut 4.

paza şi transport intern)  . Acesta este aplicabil în orice activitate. acestia fiind platiti mai bine pentru realizari mai bune. dar se aplică şi în cazul muncitorilor. de supraveghere a instalaţiilor de lucru. Acordul progresiv presupune stimularea salariatilor pentru realizarea unui numar de produse cat mai mare. Acordul colectiv este aplicabil când se lucrează în grup. unde munca se poate face individual. Această formă de salarizare stimulează salariatul să-şi amelioreze randamentul muncii sale. care la randul lor se pot aplica individual sau progresiv. în situaţii cum ar fi:    procese de aparatură. in acord progresiv. fără a ţine seama de durata timpilor de lucru pentru obţinerea acestora. pe santierele navale. Acordul poate fi individual sau progresiv. Salarizarea în regie este caracteristica personalului de administraţie. Salarizarea în acord sau cu bucata se bazează pe evaluarea muncii prestate şi a cheltuielilor de personal în funcţie de volumul realizărilor. activitatile. răspunzând în comun de rezultatele obţinute. brigadă . Salarizarea în regie sau dupa timp se bazează pe evaluarea muncii prestate şi a cheltuielilor de personal în funcţie de timpul de lucru plătit. Se stabileste salariul progresiv in functie de realizari. Salarizarea pe bază de cote procentuale sau remiză este asemănătoare acordului 16 apreciabil de muncă (întreţinere şi reparaţii. dacă considerentele de calitate cer acest lucru (C. operatiile. Se foloseste cu precadere in constructii. proiectare. abilitatea si efortul angajatului. Acordul direct presupune stabilirea salariului sub forma produsului dintre normele de timp pentru lucrarile. Acordul direct este modul de determinare al salariului in functie de posibilitatea. in acord indirect.) în situaţii în care normarea nu se poate face cu precizie.T. indiferent de randamentul muncii salariatului.C. produsele executate si tariful pe unitate. sau necesită un volum activităţi cu caracter nerepetitiv din munca de administraţie a firmei. echipă. Salarizarea în acord poate imbraca una din formele: in acord direct.Grupa de muncă realizează în comun o sarcină unitară de muncă. sistemul bazat pe indicatori. Acordul indirect presupune repartizarea "bugetului" de salarii conducatorului echipei care lucreaza pentru realizarea unui produs si care este raspunzator de distribuirea salariilor potrivit sarcinilor fiecarui salariat.

terase. La Rette. Robot Coupe. hoteluri. activitatea a fost extinsa prin infiintarea diviziei de produse gastronomice pentru restaurante si catering. Forcar. Polaris. Braila).L. Compania isi desfasoara activitatea in cadrul a doua puncte de desfacere organizate ca showroom-uri „HoReCa Expert” (in Constanta si in Bucuresti). Elettrobar.1 Descrierea firmei S. ce a fost infiintata in anul 1994. Orient Sino. precum si preluarea comenzilor si urmarirea livrarilor. in cadrul carora sunt expuse si comercializate produse ale unor marci de renume european si international :        Bucatarie: Olis. Royal Leerdam.1 Activitatea de import 17 . Scaiola Decoratiuni interioare/mobilier: Lemani. de atragerea de noi clienti. plata se va face in functie de vanzari de produse sau de servicii. Lilly Codroipo. avand ca obiect de activitate importul si comercializarea unei game complete de echipamente profesionale de bucatarie. precum si de consilierea acestora.2Descrierea principalelor activitati 2. Galati. turism etc. 2.direct. etc Acesorii HoReCa: Fasa.2. cafenele. este o companie privata. Pentru deservirea clientilor din regiunea Moldova.R. etc. propunerea celor mai potrivite solutii pentru nevoile acestora. cu asigurarea salariului minim brut pe tara. Infrico. Montini. accesorii si mobilier pentru restaurante. baruri. Artserf. cu capital integral romanesc. Infrico Baruri: Clabogroup Gelaterie: Corema. Capitolul 2 Prezentarea Agentului economic 2. Pe langa aceastea. compania comercializeaza si sub brand propriu „Horeca Expert” o gama variata de produse din categoriile mai sus mentionate. ECOSTAR REL S. Pintinox. In acest caz. dar se aplică îndeosebi în comerţ. compania a angajat agenti de vanzare zonali ce se ocupa de promovarea sa in orasele principale (Iasi. Tecnosteel. iar incepand cu acest an. catering. etc Pizza: Zanolli.C. Rico-Screams Vitrine: Enofrigo.

de pe teren.2 Activitatea de ofertare si proiectare Activitatea de ofertare si proiectare se desfasoara in cadrul compartimentului de Ofertare-Proiectare.2. subordonati direct Directorului departamentului Comercial. precum si a cererilor postate pe website-ul companiei  Realizarea de oferte generale cat si personalizate de produse  Intretinerea si alimentarea bazei de date cu noi produse  Realizarea de descrieri pentru produsele comercializate  Transmiterea ofertelor catre agentii de vanzari si clientii interesati 2.  Urmarirea comenzilor si asigurarea livrarii acestora in intervalul stabilit  Traducerea contractelor. Principalele atributii ale agentilor de vanzari sunt:  Consilierea clientilor si recomandarea solutiilor potrivite pentru nevoile lor 18 . compus din 3 operatori subordonati direct directorului departamentului Comercial.2.Activitatea de import se desfasoara in cadrul departamentului Importuri. Principalele activitati la nivelul acestui comaprtiment sunt:  Realizarea planurilor de amplasament pentru echipamentele de bucatarie din cadrul unitatilor de alimentatie publica. avand in componenta sa 4 agenti coordonati de un director.3 Activitatea de consiliere si vanzare Activitatea de consiliere si vanzare se realizeaza de catre agentii compartimentului Vanzari. conform reglementarilor in vigoare  Preluarea cererilor de oferta de la agentii de vanzari din showroom. atunci cand este cazul 2. acestia fiind grupati in vanzatori de showroom si agenti de teren.precum si a documentatiilor tehnice. Principalele sarcini ce le revin agentilor sunt urmatoarele:  Incheierea contractelor de colaborare cu furnizorii externi  Intocmirea contractelor cu societatile de transport  Preluarea comenzilor si transmiterea acestora catre furnizorii din strainatate.

precum si a functionarii corespunzatoare a utilajelor achizitionate (pentru agentii de teren)  Intretinerea relatiilor cu clientii firmei. Activitatile departamentului Marketing constau in:  Realizarea si tiparirea unui catalog anual  Realizarea de materiale promotionale  Efectuarea de studii si analize asupra structurii si volumului cererii in cadrul pietei  Intocmirea de rapoarte si recomandari adresate conducerii firmei 2. precum si pe baza de comanda 2.5 Activitatea de service si mentenanta Activitatea de service si mentenanta se desfasoara in cadrul departamentului de Service. desfasurarea de promotii.2. Intocmirea cererilor de oferta pentru potentialii clienti si transmiterea acestora compartimentului de ofertare-proiectare  Preluarea comenzilor pentru produsele pentru produsele ce nu se afla in stoc  Asigurarea punerii in functiune.4 Activitatea de marketing Activitatea de marketing se desfasoara in cadrul departamentului Marketing din componenta caruia fac parte un economist si un grafician.2. ce are in componenta 5 tehnicieni coordonati de catre un director tehnic. etc  Vanzarea de produse aflate in stocul companiei. atat la sediul clientului cat si in unitatea proprie  Montajul si punerea in functiune a utilajelor si echipamentelor la sediul clientului 19 . transmiterea de cataloage. precum si remedierea defectelor. precum si oferirea informatiilor cu privire la aparitia unor produse noi. Atributiile departamentului sunt:  Intretinerea echipamentelor comercializate. subordonati direct directorului general.

De asemenea urmareste corectitudinea in ceea ce priveste intocmirea actelor de plata a salariilor personalului precum si gestionarea corecta a materialelor si materiilor prime.Plata obligatiillor catre bugetul de stat .2.L. .1 Organigrama societatii Directorul general : .C. Eco Star Rel S.Urmareste intocmirea documentelor conform legii si inscrierea in cheltuielile admisibile.Are in subordine directa pe :         Assistant Manager Sef departament Financiar Sef departament Importuri Sef departament Vanzari Sef departament IT Sef departament Logistica Sef departament Service Serviciul de protectie a muncii si de respectare a normelor PSI Directorul economic : . Directorul de importuri : .are in subordine biroul de contabilitate.3. Figura 2.3Structura organizatorica a agentului economic 2.Derularea creditelor bancare etc.Are in subordine agentii de importuri care : 20 .R.1 Organigrama S. .Urmareste intocmirea corecta a facturilor si incasarea lor .

Are in subordine Directorii zonali care :    Supervizeaza vanzarea pe zona Moldova / Bucuresti / Constanta Urmaresc vanzarea.Responsabilitati       Coordonare departament Urmarire comenzi externe Organizare transporturi externe Lista discounturi Preturi Receptie importuri Director vanzari : .Responsabilitati      Directorul IT : . liste 21 Coordoneaza departamentul de vazari la nivel national Urmareste si verifica vanzarile Urmareste atingerea targetului lunar Mentine relatiile cu clientii Mareste portofoliul de clienti . livrarea.Are in subordine operatorii ofertare/proiectare.Responsabilitati :    Coordonare departament Efectuare proiecte Efectuare oferte si anexe contract.      Efectueaza comenzi externe Urmaresc comenzile Finalizarea comenzilor Mentinerea relatiilor cu partenerii externi Situatii comenzi Traduceri . service-ul si follow-up-ul Mentin si dezvolta portofoliul de clienti . agentii marketing si administratorul de baze de date .

2 Organigrama departamentului financiar .Are in subordine gestionarii de showroom si depozit care      Aranjeaza showroomul / depozitul Pregatesc marfa Fac receptia marfii Stocuri marfa / necesar Fise de magazie .  Actualizarea preturilor si a descrierilor produselor Vizite clienti Director logistica : .Responsabilitati :     Coordonare departament Organizare transporturi interne catre clienti Stocuri / necesar Livrari marfa Director service : .contabil 22 .Responsabilitati :    Coordonare departament Verificare echipelor de service pe teren Rezolvarea reclamatiilor 2.3.Are in subordine dispecerul si echipele de service .2 Organizarea Departamentului Financiar Departamentul Financiar – Contabil este organizat conform urmatoarei organigrame : Figura 2.

 Verifică şi avizează corectitudinea informaţiilor supuse atenţiei şefului societatii.  Coordonează plăţile către bugetul statului sau alte instituţii publice. reparaţie.  Propune bugete de venituri si cheltuieli.  Păstrează confidenţialitatea lucrărilor încredinţate. în limita disponibilităţilor bancare. ordinelor şi dispoziţiilor conducerii societăţii.Directorul economic este subordonat direct directorului general si analizeaza activitatea compartimentului aflat in subordinea sa.  Coordonează asigurarea resurselor financiare necesare realizării programelor de exploatare.  Aprobă fişa postului pentru toţi salariaţii din subordine. De asemenea el :  Organizează contabilitata în cadrul societatii. a instrucţiunilor de serviciu.  Coordonează modul de aplicare si respectare a legislaţiei în vigoare.  Urmăreşte calitatea şi corectitudinea actelor şi avizelor emise de personalul din subordinea sa. reglementărilor.  Coordonează plăţile către furnizori. dezvoltare în corelare cu bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat. Contabilul sef este subordonat directorului economic si analizeaza activitatea departamentului.  Organizează controlul financiar preventiv conform legislaţiei în vigoare.  Propune măsuri pentru eficientizarea şi modernizarea activităţii societatii. întreţinere.  Aplică strategia şi politicile de dezvoltare economică a societatii. dispune anumite masuri si raporteaza managerului general.  Coordonează întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli al societatii. modernizare.  Asigură efectuarea inventarierii patrimoniului.  Coordonează activitatea compartimentului aflat în subordinea sa. stabileşte măsuri de incadrare în acesta. 23 .  Coordonează întocmirea raportului de gestiune.

24 . transmitrea anuală a fişei fiscale la organul fiscal teritorial.  Efectuează plăţi şi transferuri de sume băneşti în limitele disponibilităţilor financiare.  Eliberează adeverinţe de venit.). în baza situaţiilor operative.  Asigură legăturile cu Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili cu privire la impozitul pe salarii. etc. a reţinerilor legale din salariu. urmărind confirmarea şi plata la termen către bugetele locale.  Efectuează plăţi pentru ajutoarele sociale acordate salariaţilor societăţii în baza hotărârilor CA. etc.  Calculează şi ţine evidenţa drepturilor băneşti. păstrarea fişelor fiscale pe toată durata angajării salariaţilor sucursalei.  De asemenea.  Asigură procurarea de la Administraţia Finanţelor Publice a programului pentru calculul impozitului pe venitul global şi alte programe de transmitere a datoriilor sucursalei faţă de Bugetul Statului. iar fiecărui salariat câte o copie a fişei fiscale. conform legislaţiei în vigoare. el are obligaţia de a executa toate sarcinile trasate de conducerea societatii. bugetul asigurărilor sociale.  Centralizează lunar declaraţiile privind obligaţiile de plată la bugetul de stat. Economistul-contabil din subordinea contabilului sef îndeplineşte următoarele sarcini:  Asigură evidenţa derulării plăţilor către furnizori. în limita disponibilului pentru asistenţă socială existent. a datoriilor pentru fiecare salariat din centralul societatii. bugetul asigurărilor sociale de sănătate.  Efectuează plăţi în limita disponibilităţilor bancare către furnizori. Previne şi combate corupţia (monitorizează activitatea personalului care este implicat în activităţi predispuse la apariţia fenomenului de corupţie. a facturilor din evidenţă.  Întocmeşte şi depune pe termen scurt (până la 31 ianuarie a fiecărui an) declaraţiile privind impozitele şi taxele locale. urmăreşte calitatea şi corectitudinea actelor întocmite în cadrul compatimentului aflat în subordinea sa etc.. bugetul fondului de şomaj. pntru salariaţii societatii.  Asigură întocmirea. fondul de risc.

4 Prezentarea aplicatiei Microsoft Access Microsoft Access face parte din pachetul de programe Microsoft Office. mică sau acasă.  mai des în exploatarea bazei de date.  colecţia de date prin folosirea interogărilor.   operaţiile de actualizare nu distrug legăturile dintre tabele). analizarea şi tipărirea datelor folosind rapoartele. Tabela este un obiect definit de utilizator în care sunt stocate datele primare. utilizatorul putând crea şi manipula datele memorarea şi actualizarea datelor din baza de date (adăugarea. care oferă posibilitatea efectuării următoarelor operaţii:  crearea şi întreţinerea colecţiei de date. ştergerea şi căutarea şi găsirea informaţiilor necesare şi asigurarea accesului rapid la datele din crearea formularelor pentru vizualizarea. importul şi exportul datelor în diverse formate de baze de date (dBase.  modificarea lor).. Formularul este un obiect care permite introducerea datelor. iar crearea şi folosirea macrocomenzilor pentru automatizarea unor operaţii folosite crearea şi lansarea în execuţie a modulelor (programelor) scrise în limbajul Visual fără să cunoască modul în care sunt stocate pe mediul de memorare.  Basic for Application (VBA) care pot fi folosite ca aplicaţii pentru manipularea datelor şi extragerea informaţiilor din baza de date. „O bază de date Access poate fi definită ca o colecţie de obiecte: tabele (table).. Accsess pune la dispoziţia utilizatorului peste 100 de funcţii încorporate (built-in functions).    Paradox) sau în format de foaie de calcul Excel. rapoarte (report). pagini Web (pages). afişarea acestora sau 25 . introducerea şi actualizarea datelor..2. comenzi macro (macro) şi module (module).   care au loc întreruperi accidentale ale funcţionării sistemului. FoxPro. asigurarea integrităţii datelor (se pot introduce în baza de date numai date valide. formulare (form). formulare şi interogări. Este un sistem de gestiune a bazelor de date destinat rezolvării problemelor uzuale care apar într-o firmă medie. legarea datelor din tabelele create cu alte aplicaţii la tabelele bazei de date Accsess. cereri de interogare (query). păstrarea unei copii de siguranţă a datelor pentru a putea fi recuperate în cazul în asigurarea securităţii datelor. Pentru expresiile folosite în rapoarte.

iar pentru realizarea interogarilor s-a utilizat limbajul de interogare “S.”16 Capitolul 3. Arad. Ecostar Rel S. El se caracterizează prin nume. dupa cum urmeaza: 3. 2005 26 .Lecţii de Access.L. Cererea de interogare este un obiect care permite vizualizarea informaţiilor obţinute prin prelucrarea datelor din una sau mai multe tabele şi/sau alte cereri de interogare.C. a fost dezvoltata in cadrul sistemului de gestionare a bazelor de date “Microsoft Access 2003” . poartă numele de şablon (template) de înregistrare (record).” 15 „ Bazele de date uzuale sunt concepute în scopul de a păstra structuri de date. Acestea se pot reprezenta intuitiv sub forma unui tabel. Pagina Web de accesare a datelor reprezintă un obiect care include un fişier HTML şi alte fişiere suport în vederea furnizării accesului la date prin intermediul browser-elor Internet. Un element al structurii poartă numele de câmp (field). 2002 Teodorescu Alexandru . Datele de intrare au fost organizate în patru tabele relaţionate.Iniţiere în Access şi în SQL. Raportul este un obiect care permite formatarea şi tipărirea informţiilor obţinute în urma consultării bazei de date sub formă de documente.Q. tip şi lungime.R. „Vasile Goldiş” University Press. Editura Teora. Definiţia structurii de date ca succesiune de câmpuri. Modulul reprezintă un obiect care conţine proceduri definite de utilizator şi scrise în limbajul de programare Visual Basic. Datele propriu-zise grupate conform şablonului poartă numele de înregistrări.1 Prezentarea aplicatiei Aplicatia utilizata in cadrul acestui proiect.controlul întregii aplicaţii.”. Bucureşti.L. pentru evidenta salariatilor agentului economic S.2 Prezentarea tabelelor 15 16 Cicortaş Alexandru . Studiu de caz 3. Comanda Macro reprezintă un obiect care conţine o definiţie structurată a uneia sau mai multor acţiuni pe care Access le realizează ca răspuns la un anumit eveniment.

cuprinde urmatoarele coloane:  IDSalariat – stocheaza codul angajatului. cheie externa pentru Departamente  Sal_de_baza – salariul de incadrare al angajatului Figura 3.Tabelul Salariati – structura de baza a acestei aplicatii.1 27 . cheie primara  Nume – stocheaza numele si prenumele angajatului  Adresa – stocheaza adresa angajatului  Localitate – stocheaza localitatea de resedinta a angajatului  Telefon – stocheaza numarul de telefon al angajatului  DataNastere – stocheaza data nasterii  DataAngajare – stocheaza data angajarii in firma curenta  Functia – functia indeplinita in cadrul departamentului  Departament – numele departamentului din care face parte angajatul.

precum si totalul 28 . conform organigramei  ID Departament – numar unic atribuit fiecarui departament.Tabel Salariati Tabelul Departamente – structurat pe 2 coloane:  Departament – stocheaza numele fiecarui departament.2 Tabel Departamente Tabelul Prezenta salariati – stocheaza numarul total de ore lucrate. din acesta deriva codul fiecarui angajat (codul fiecarui angajat contine primele 2 cifre din codul departamentului din care face parte Figura 3.

3 Tabel Prezenta Salariati datelor Tabelul Fisa retineri – stocheaza penalizarile aplicate salariilor angajatilor cu abateri repetate de la normele regulamentului de ordine interna al firmei. pentru o mai buna gestiune a Fig 3. cheie primara Anul – anul in care s-a efectuat inregistrarea Luna – luna in care s-a efectuat inregistrarea Ore_lucrate – numarul total de ore de munca pe luna curenta Ore_concediu – zilele de concediu exprimate in ore. Cuprinde urmatoarele coloanele:  Nr Penalizare – numar ce se incrementeaza automat la introducerea fiecarui rand si este cheie primara 29 .orelor de concediu. Cuprinde urmatoarele coloane:      IDSalariat – codul unic al angajatului.

1 Interfata aplicatiei s-a obtinut prin realizarea unei ferestre principale ce contine legaturi (butoane) catre un numar de patru subferestre. precum si datele de identificare ale studentului.5 Fereastra principala a aplicatiei 30 .    DataPenalizare – data la care s-a inregistrat penalizarea in baza de date Motiv – cauza ce determina luarea deciziei de penalizare Suma – cuantumul penalizarii. Figura 3.3 Prezentarea interfetei 3. exprimat in RON IDSalariat – cod unic.3. ale profesorului coordonator si ale facultatii. atribuit fiecarui angajat Figura 3.4 Tabel Fisa Retineri 3.

3 Subfereastra Formulare – integreaza butoane catre 4 formulare ce ofera cu rapiditate. se vor obtine numele fiecarui departament al firmei. 31 . derivat din ID-ul departamentului din care va face parte.7 Subfereastra Formulare  Formularul Departamente – utilizand acest formular. codul unic al acestuia. precum si introducerea tuturor datelor de identificare in tabelele Salariati si Prezenta_salariati.6 Subfereastra Tabele 3.cuprinde legaturi catre cele patru tabele prezentate anterior.3. rolul acesteia fiind acela de a facilita accesul rapid la acestea. Figura 3.2 Subfereastra Tabele . va necesita alocarea unui identificator unic. ori de cate ori este necesara introducerea de noi date (Ex: Angajarea unui nou salariat. cat si salariatii ce isi desfasoara activitatea in cadrul sau.3. informatii utile conducerii companiei Figura 3.3.

exprimat in RON. precum si cuantumul sau. motivul.8 Formular Departamente  Formularul Penalizari – prezinta numarul penalizarii. pentru o identificare rapida in baza de date. data aplicarii acesteia. Figura 3. La acestea se mai adauga codul unic al salariatului.10 Prezenta salariati 32 . Figura 3.Figura 3.9 Formular Penalizari  Formularul Prezenta_salariati – asigura evidentierea numarului total de ore lucrate in luna curenta si totalul orelor de concediu.

4 Subfereastra Interogari – pentru aceasta am ales un numar de 6 butoane. Formularul Informatii Salariati – se constituie intr-o interfata usor de manipulat si inteles. Departament si Salariu. Nume. precum si clauze. Functia. Pentru o navigare mai facila. s-au implementat butoane pentru gasirea in timpul cel mai scurt a informatiilor esentiale despre salariati. Figura 3.11 Formularul Informatii Salariati 3. in care sunt relevate informatii cu privire la IDSalariat.3. cu legaturi catre interogari construite utilizand limbajul de interogare SQL si aplicand diverse filtre de selectie. 33 .

12 Subfereastra Interogari  Reducere cu 25% a salariilor – interogare ce are ca rezultat crearea unui tabel cu coloanele: Idsalariat. Figura 3.Figura 3. functia si sal_diminuat. departament.13 Interogarea Reducere 25% din salariu 34 . nume.

functia.14 Interogarea Bonificatie pt salariatii care au lucrat ore suplimentare  Cautare salariati dupa Departament – aceasta interograre este de tip parametric. efectul produs materializandu-se sub forma unei ferestre de dialog in care utilizatorul. pentru a obtine datele dorite. bonificatia de 5 procente pentru angajatii care au depasit un numar de 170 ore pe luna. departament. si salariul la care s-a adaugat bonificatia. Figura 3.aceasta interogare are ca efect construirea unui tabel cu coloanele: idsalariat.15 Interogare parametrica – cautarea angajatilor dupa departamente 35 . Bonificatie pentru salariatii care au lucrat ore suplimentare . ore_lucrate. nume. Figura 3. este necesar sa introduca numele departamentului.

 Angajatii departamentului Financiar-contabil din Constanta – sunt frecvente situatiile cand este necesar sa obtinem intr-un timp foarte scurt. Functie.17 Interogarea Vechimea angajatilor din Constanta 36 . un tabel care sa cuprinda doar angajatii unui anumit departament. Sal_de_baza. sa creat aceasta interogare. Figura 3. Adresa. Pentru a exemplifica acest fapt. Vechime. Figura 3. Adresa.16 Interogarea Angajatii dep.Financiar-contabil din Constanta   Vechimea angajatilor din Constanta – un alt exemplu de interogare ce returneaza rezultatul sub forma unui tabel ale carui coloane sunt: Nume. Coloanele tabelului rezultat sunt:Nume.

este trimisa si comanda de printare a acestuia. Salariu_brut.Acest stat este actualizat lunar. Coloanele incluse in acest stat sunt: Nr_crt. servind la stabilirea salariului fiecarui angajat. Spor_vechime. Stat de salariu – accesand aceasta aplicatie. scopul acestui 37 .3. se va genera un stat de plata a salariilor. Figura 3. corectitudinea datelor continute in acest raport.18 Stat de plata a salariilor 3. in mod automat salariului de baza si se acorda angajatilor cu o vechime in cadrul firmei mai mare de 5 ani. construita cu ajutorul clauzei “iif”. Nume. In consecinta. Sal_de_baza. vechime.5 Subfereastra Rapoarte – in aceasta fereastra am creat legaturi catre un numar de patru rapoarte. Salariul brut este rezultatului aplicarii unei cresteri cu 5 procente a salariului de baza (de incadrare). este de mare importanta. Sporul de vechime este adaugat in cuantum du 5%. acestea generandu-se automat la accesarea butonului corespunzator. Dupa generarea raportului.

Figura 3. Figura 3. Functia. Spor_vechime si Salariu_brut.19 Subfereastra Rapoarte  Raportul Stat de plata salarii – acest raport cuprinde coloanele: Nr_crt. Departament. Nume. Sal_de_baza.20 Raportul Stat de plata 38 .automatism fiind simplificarea obtinerii si printarii diverselor rapoarte privind salariatii firmei. Vechime (exprimata in ani).

 Raportul Bonificatie pentru ore suplimentare – cuprinde coloanele: ore_lucrate. nume. nume.22 Raportul Reducere cu 25 procente a salariului tuturor angajatilor 39 . Figura 3. idsalariat. sal_bonificat Figura 3. functia. sal_diminuat. bonificatia .21 Bonificatie ore suplimentare  Raportul Reducere cu 25 % a tuturor salariilor – contine urmatoarele coloane: idsalariat. departament. departament. functia.

Adresa.23 Raportul Vechime angajatilor din Constanta 40 . Vechime Figura 3. Raportul Vechimea angajatilor din Constanta – contine coloanele:Nume.

cat si din punct de vedere informatic. va avea ca rezultat o crestere semnificativa a eficientei pe ansamblul activitatilor prin reducerea timpilor necesari procesarii unui numar mare de documente individuale. cat si domeniul economic sub aspectul continutului informational al bazei de date. gasindu-se intr-un singur loc. Capitolul trei. De-a lungul acestui proiect pot concluziona ca :  pentru monitorizarea resurselor umane dintr-o societate comerciala este imperativ necesar a se implementa o baza de date pentru evidenta salariatilor. prezentand sistemul Microsoft Access. am analizat socitetatea comerciala prin prisma aplicatiei. De asemenea.  Implementarea unei baze de date. iar in final obtinand informatii utile intr-un format accesibil si usor de utilizat. de altfel cel mai important. obtinerea tuturor rapoartelor necesare desfasurarii activitatii. disparate.Concluzii finale Prin intermediul prezentei lucrări mi-am propus să fac o trecere de la general la particular în ceea ce priveşte activitatea de evidenta a salariatilor si a remunerarii acestora in cadrul unei societati comerciale prin dezvoltarea unui program informatic bazat pe sistemul de gestiune Microsoft Access. necesita un studiu 41 .  Implementarea unui program informatic pentru gestionarea informatiilor economice in cadrul unei firme private sau de stat. Astfel plecand de la rezultatele pe care le doream de la acest program. toate acestea. relationate si structurate logic. cat si notiuni economice despre salarii si metode de salarizare. Deoarece dezvoltarea unui astfel de program vizeaza atat domeniul informatic prin prisma dezvoltarii unei aplicatii. in primul capitol am expus fundamentele teoretice referitoare atat la bazele de date si sisteme de gestionare a bazelor de date. devine in acest fel extrem de facila. in cazul bazelor de date. in conditiile in care se doreste sporirea eficientei utilizarii resurselor umane disponibile. indiferent de dimensiunile sau domeniul de activitate ale companiei in care urmeaza a functiona. prezentand activitatea si organizarea societatii comerciale studiate. am prezentat rand pe rand functiile programului. In capitolul doi am mentinut abordarea temei atat din punct de vedere economic.

al repartizarii geografice a tuturor punctelor de lucru. al modului in care se realizeaza comunicatia intre acestea si sediul central.riguros al tuturor detaliilor legate de structura sa organizatorica. astfel incat sa se obtina un sistem de gestiune informatica a datelor cit mai robusta si mai eficient dimensionata la dimensiunile si caracteristicile respectivei companii.  pentru maximizarea profiturilor firmei este necesara evidenta la zi a datoriilor catre stat in ceea ce priveste personalul  un alt factor demn de monitorizat sunt salariile si sporurile acordate personalului 42 .

Legea nr. Teodorescu Alexandru .Bibliografie: 1. Nistorescu Mihai. Solidaritatii Sociale si Familiei cu nr. Ioan.ro/articole/salarizare-18/ 2003) si modificarile ulterioare date10310211217. 1992 limbaje de programare 2. 7. 5cc din 29 ianuarie 2007 16. 9. 8. Teora 1997 Lungu. 2004. Thomas. 2007 Jeff Perkins. 2002 gestionare. republicata. SQL fara profesor. evidenta si gestionare Forta. Access. Hutupasu. „Vasile Goldiş” University Press.marketwatch. Universitatea Bucuresti 2007 conform art. implementare. nr. Partea a V-a. Terminologie. 2006 Ioan Mocian Baze de date. 2. Editura Teora. 10 si 11 din Legea nr. 2001 a personalului. Bazele informaticii si Wynkoop. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. Bucureşti. Mierlus-Mazilu Ion. Begg.legislatiamuncii.895 din 21 din 29 decembrie 2006. Bucuresti: Tribuna Economica. 53/2003 Codul muncii (publicata in Monitorul Oficial nr. SQL fara mistere . Totul despre Microsoft SQL Server 7. Ben. Salariul si motivatia muncii. 5. Matrixrom. 72 din 5 februarie http://www. 14. 17. in 14 zile. Probleme practice in activitatea de salarizare .0. Ion. 15. Musat. Andy Oppel. Bucuresti : Teora. SQL: Visual quickstart guide . Bucuresti: Teora. 13. SQL. Nely.ro/articol/5767/Introducere_in_bazele_de_date/ http://www. 10. 2005 Trandafir Romica. Stephen. Rosetti Educational. Bucuresti: All. Gandirea Economica 2008 Bucuresti: All. 4. inregistrat la Ministerul Muncii. 20. 2001 Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2007-2010. 2. Salarizarea personalului. Bucuresti: Expert . 12.Iniţiere în Access şi în SQL.php 43 . 2004 Connolly.com/stiinta/informatica/Conceptul-de-baza-dehttp://www. 3. 130/1996.scritube.ghid pentru autodidacti. 6. 18. Bryan Morgan. Baze de date: proiectare. 2000 Eugenia Sandu. 2006 Cicortaş Alexandru . Done. Ana.ancaflorea.ro/ro/?id=10028&lang=ro http://www. Baze de date relationale.Lecţii de Access. proiectare. Bucuresti: Teora. Baze de date relationale: utilizarea limbajului SQL PLUS. Chris Fehily . 11. 19. incheiat Arad. SQL in lectii de 10 minute. Carolyn.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful