Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 57

III. BAZELE GRAFICE ALE PROIECTĂRII
3.1. Noţiuni generale
Un prim pas în însuşirea metodelor de proiectare asistată de calculator este învăţarea procedurilor principale de desenare grafică la calculator. În acest domeniu sunt cunoscute diverse pachete de programe care includ şi elemente de desenare: CATIA, Unigraphics, Pro/ENGINEER, I-DEAS, Solid Edge, SolidWorks, Mechanical Desktop etc. Este important că în majoritatea din softurile nominalizate desenarea grafică a elementelor geometrice se face în acelaşi mod sau în mod similar. Acest lucru permite de a ne opri asupra procedurilor de desenare grafică la calculator descrise destul de bine în SolidWorks. Desenarea propriu-zisă la calculator urmează, în mare parte, aceleaşi metode şi procedee tradiţionale. Se selectează formatul pe care se pregăteşte desenul, se decide asupra unităţilor de măsură şi a scării şi apoi se începe crearea geometriei. Vor fi create linii, cercuri şi segmente de „spline”, aşa cum se face cu rigla, compasul şi florarul, vor fi efectuate ştersături când vor apărea greşeli, aşa cum se face manual cu radiera. Geometria creată poate fi oarecum editată: efectuarea racordărilor sau teşirea colţurilor, oglindirea componentelor simetrice etc. Posibilităţile ample de editare a desenelor reprezintă marele avantaj al sistemelor CAD, utilizatorul putând astfel să modifice geometria în diferite moduri.

58

Bazele grafice ale proiectării

3.2. Prezentarea programului SolidWorks 2001
Compania SolidWorks Co. propune următoarele produse de proiectare 3D CAD:  SolidWorks 2001 – nucleu al mediului de proiectare 3D realizat de SolidWorks Co.;  SolidWorks Animator – soft de animaţie, integrat complet cu SolidWorks 3D CAD Software;  SolidWorks Utilities – set de instrumente pentru ridicarea productivităţii, integrate complet cu SolidWorks 3D CAD Software;  Subscription Services – înnoirea automată, suport tehnic;  SolidWorks Toolbox – baza de date Smart Parts, integrată complet cu SolidWorks 3D CAD Software;  PhotoWorks – soft de vizualizare fotorealistică, integrat complet cu SolidWorks 3D CAD Software;  eDrawings – revoluţie în comunicarea cu desene 2D;  FeatureWorks – soft de identificare a pieselor, integrat complet cu SolidWorks 3D CAD Software;  SolidWorks Piping – soft de proiectare a sistemelor cu ţevi şi bazele de date a pieselor de complectare, integrat complet cu SolidWorks 3D CAD Software;  SolidWorks MoldBase – catalog de standarde Mold Base Assemblies, integrat complet cu SolidWorks 3D CAD Software. Cele trei compartimente de bază din SolidWorks sunt descrise în paginile următoare (fig. 3.1):  Mod Piesă - Proiectare 3D Solid, Parametrizare variaţională;  Mod Asamblare - Asamblare de piese prin restricţii;  Mod Desen în plan - Proiecţie în plan asociativă a pieselor, Proiecţie în plan asociativă a asamblărilor.

Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 59

Programul de proiectare CAD Solid Works 2001 oferă posibilităţi funcţionale largi, cum sunt:  Modelarea solidelor;  Crearea geometriei de referinţă;  Modelarea pieselor din foi;  Schiţarea;  Modelarea ansamblurilor;  Interfaţa aplicaţiilor programului (API); Fig. 3.1. Structura „SolidWorks – Parteneri de

soluţionare”.  Translarea datelor;  Vizualizarea modelelor etc.

Pa rt en eri

Simularea Simularea
CAE CAE

Analiza Analiza cinematică cinematică NC NC PDM PDM

Interfaţa aplicaţiilor programului Interfaţa aplicaţiilor programului (API) (API) Ansamblu Piesă Desen Ansamblu Piesă Desen

3. Pentru lansarea unei sesiuni de lucru în SolidWorks 2001. după instalarea mediului SolidWorks 2001 conform instrucţiunilor SolidWorks Co. Fig. la modul de lucru cu SolidWorks 2001 sub acest sistem. din butonul Start al barei de sarcini Windows 2000 Professional se Fig. . Fereastra Welcome to SolidWorks 2001. Lansarea mediului SolidWorks 2001 sub sistemul de operare Microsoft.2.60 Bazele grafice ale proiectării Iniţierea unei sesiuni de lucru cu SolidWorks 2001 Deoarece la ora actuală sistemul de operare Microsoft Windows 2000 Professional este foarte răspândit. în special. 3. ne vom referi. 3.

6). ulterior. 3. însăşi fereastra SolidWorks 2001 (fig.4).  Design Portfolio – portofoliu cu exemple (fig. . 3. prezentată în fig. Design Portfolio. 3. Fereastra Partner Products. şi. Ca urmare. Fig.8).  Partner Products – accesarea paginii WEB Produsele Partenerilor (fig.4.7) Operaţiile posibile din cutia Welcome to SolidWorks 2001 sunt:  Online Tutorial – instrucţiuni funcţionale (fig. 3. 3. Fereastra Tutorial.  New Document – crearea unui fişier desen nou. 3. 3. după care se deschide fereastra Welcome to SolidWorks 2001.. are loc o secvenţă de încărcare a programului.5).2). 3.3.9). 3.Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 61 selectează Programs>SoldWorks 2001> SolidWorks 2001 (fig. Vom reveni asupra acestei operaţii (fig. 3. 3.  Getting Started Manual – manual de introducere în SolidWorks 2001 în format PDF. Fereastra Online Fig.  Open document – deschiderea unui fişier desen existent (fig.6.5. Fig.

3. în care avem posibilitatea de a crea un desen fişier nou. prima fiind activarea butonului New Document din cutia de dialog Welcome to SolidWorks 2001.7.62 Bazele grafice ale proiectării Bara de meniu scris Bara de scule standard Bare de scule Zona de informaţii Fig. Fereastra SolidWorks 2001. selectând una din cele trei opţiuni: . New din Bara de meniu scris. 3. Crearea unui desen fişier nou şi deschiderea unui fişier desen existent Crearea unui desen fişier nou poate fi realizată prin mai multe modalităţi.8). va apărea fereastra New SolidWorks Document (fig. A doua modalitate este selectarea comenzii File. Ca rezultat. A treia modalitate este accesarea butonului New din Bara de scule standard.

 Opţiunea Assembly – Modul Asamblare permite asamblarea unor piese create în Mod Piesă.8. înlesnind selectarea obiectelor. Asamblare şi Desen în plan.  Opţiunea Drawing – Modul Desen în plan permite generarea automată a proiecţiilor în plan ale pieselor sau ansamblurilor deja create. muchiilor sau feţelor. pentru a permite o selectare mai uşoara a punctelor. Fereastra New SolidWorks Document. În modurile Piesă. cursorul inteligent SolidWorks îşi schimbă forma: muchie găsită. Feţele şi muchiile selectate apar cu strălucire diferită pe ecran atunci când cursorul este amplasat în dreptul lor. 3.Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 63  Opţiunea Part – Modul Piesă permite accesul direct la proiectarea solid variaţional. Şi alte . Este important de ştiut că piesele pot fi create şi modificate şi în acest mod de lucru. Fig. Moduri de ataşare SolidWorks Un punct poate fi definit prin coordonatele sale sau prin punctare directă în planul xOy al sistemului de referinţă. punct găsit. faţă găsită.

 calculează şi regăseşte punctul de mijloc al unei entităţi geometrice de tip segment. Modurile de ataşare SolidWorks.9):  regăseşte extremitatea cea mai apropiată de punctare. Fig. segment. activând butonul Open document din cutia de dialog Welcome to SolidWorks 2001 sau selectând comanda File. Open din Bara de meniu scris. centrul unui cerc. 3.64 Bazele grafice ale proiectării puncte caracteristice pot fi accesibile: mijlocul unui segment.  calculează punctul proiectat pe entitatea geometrică punctata. aparţinând entităţii punctate. extremităţile unei entităţi 3D etc. Modurile de ataşare SolidWorks sunt următoarele (fig. curbă. arc de cerc sau de elipsă. Deschiderea unui fişier desen existent. 3. segment. curbă. de asemenea poate fi realizată prin trei modalităţi. Funcţia este autorizată pentru toate entităţile geometrice de tip dreaptă. arc de cerc sau de elipsă.9.  calculează punctul de intersecţie dintre 2 entităţi geometrice de tip dreaptă. Adică. ori .

selectarea unei entităţi.definirea unui punct sau selectarea entităţilor. 3. În rezultat va apărea fereastra Open (fig.  Butonul stâng permite: . Fereastra Open. Un meniu contextual permite afişarea comenzilor corespunzătoare unei sarcini specifice de construcţie. . Şoricelul într-o sesiune de lucru în SolidWorks permite selectarea unei funcţii din meniul derulant sau de pe cadrele barelor de scule.10).  Butonul drept permite apelul meniurilor contextuale. în care selectăm fişierul desen existent. Fig. indicarea unui punct etc. 3.10.Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 65 accesând butonul Open din Bara de scule standard.VALIDAREA (dublu clic). .

În versiunea SolidWorks 2001. Maximize şi Close. .11. Reference Geometry.66 Bazele grafice ale proiectării Elemente principale ale ferestrei SolidWorks 2001 Bare de scule: Standard. În fig. View. Elemente principale ale ferestrei SolidWorks 2001. Annotation. În partea superioară a ecranului se află bara de titlu. barele cu instrumente Standard şi meniuri derulante sunt asemănătoare cu cele din aplicaţiile Windows. La dreapta se află butoanele: Minimize. care minimizează. Ea afişează numele programului SolidWorks 2001 şi fişierul deschis.11 se prezintă fereastra cu elemente principale ale SolidWorks-ului 2001. Standard Views. Tools Bare de scule: Font. Drawing. Bara de titlu. Layer. maximizează şi închide fereastra SolidWorks-ului. Align Bara de scule Curves Zona de lucru Piesă Bara de scule Mold Tools Bara de scule Line Format Bara de scule Features Bara de scule Surfaces Bara de scule Assembly Gestionar de Construcţie Bara de scule Sheet Metal Bara de scule Sketch Bara de scule Sketch Relations Bara de scule Sketch Tools Zona de lucru Desen Bare de defilare Fig. 3. 3.

care oferă accesul la meniurile derulante.12. Bara de scule Standard seamănă cu majoritatea barelor din aplicaţiile Windows prin faptul că conţine comenzile folosite in mod uzual (fig. Pentru a afişa un astfel de meniu se alege una dintre opţiuni. În tabelul 3. 3. Fig. 3. Bara de scule Standard. Fig. . 3.13). Bara de meniu scris se află sub bara de titlu. Meniul derulant File.12 este afişat meniul derulant File.Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 67 Bara de meniu scris.1 se explică ce funcţie are fiecare buton de pe bara de scule Standard.13. În fig. Bara de scule Standard. 3.

Salvarea desenelor Print Preview. Alegerea filtrelor de selectare Web Toolbar. Accesarea ajutorului What’s This?. Accesarea comenzii “Ce este aceasta?” - Tabelul 3. Crearea desenelor noi Open.1 .68 New. fără reconstruirea desenului Edit Color. Deschiderea desenelor existente Save. Plasarea conţinutului memoriei temporale în desenul curent Delete. Imprimarea desenului curent Cut Copy Paste. Previzualizarea desenului curent Print. Ştergerea elementelor selectate (nu nimereşte în Clipboard) - Bazele grafice ale proiectării Funcţiile barei de scule Standard Rebuild. Redactarea culorilor obiectelor Selection Filter. Vizualizarea barei de navigare WEB Help. Reconstruirea desenului cu toate modificările Redraw. Regenerarea ecranului.

Refacerea secvenţei comenzilor din memoria-tampon la un pas în urmă - Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 69 Redo. Refacerea secvenţei comenzilor din memoria-tampon la un pas înnainte - .electate de pe un desen şi plasarea acestora în memoria temporală Windows (Clipboard) Undo.

deschide fereastra Customize.14. Pentru a a. O altă .15. b.14). 3. este necesar să fie activate cele din fereastra Customize (fig. care sunt generale pentru orice tip de document creat în SolidWorks 2001. În continuare.70 Bazele grafice ale proiectării Zona de informaţii (fig. Barele de instrumente conţin comenzile cele mai frecvent utilizate şi permit accesarea rapidă a acestora. 3. se va face referinţă respectiv la compartimentele ce descriu instrumente de lucru cu aceste tipuri de document. se vor explica funcţiile câtorva bare de scule. Pentru a afişa toate funcţiile posibile (sau cele de care avem nevoie) fiecărei bare de scule. Ansamblu sau Desen. a). Fereastra Customize. Afişează starea curentă a SolidWorks-ului. Dacă se lansează SolidWorks-ul 2001. în meniul derulant View se selectează Toolbars apoi Customize (fig 3. imediat după procesul de instalare se poate observa că majoritatea barelor cu scule au reprezentate pe ele doar o parte din funcţiile posibile. Barele de scule. Fig. care sunt specifice tipului de document creat.7). La bare de scule. Aici trebuie de menţionat că toate barele de scule prezentate conţin maximum de funcţii posibile. 3. Barele de scule sunt o alternativă mai bună decât barele derulante pentru accesarea rapidă a comenzilor. fie tip Piesă.

3. în zona Categories se alege bara de scule.Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 71 modalitate este executarea clicului drept al şoricelului pe orice bară de scule activă. Aici. b). Pentru a afişa funcţiile posibile ale barei de scule respective. la care se doreşte să se adauge funcţiile dorite.14. b). Fig.15.15. a) a ferestrei Customize se pot activa sau dezactiva bare de scule în întregime prin punerea sau scoaterea marcării din faţa barei de scule respective. În despărţitura Toolbars (fig. Activarea ferestrei Customize. 3.15. pe butonul stâng al şoricelului pe funcţia (butonul) dorită din zona Buttons şi. se trage butonul selectat pe bara de scule de pe ecran. Rămâne doar să se execute clic b. a. ţinând apăsat butonul stâng al şoricelului. 3. 3. apoi se alege Customize (fig. . trecem în despărţitură Commands a ferestrei Customize (fig. În zona Buttons vor fi afişate toate funcţiile posibile referitoare la bara de scule selectată în zona Categories. căreia îi aparţine butonul respectiv.

Regim de vizualizare Liniile Invizibile – Punctate Wireframe. Regim de vizualizare prin secţionare cu un plan sau faţă - Fig. Vizualizarea în regim de perspectivă Section View.17. Regim de vizualizare prin rotirea elementelor în 3D Hidden In Gray.2 Funcţiile barei de scule View Previous View. 3. Regim de vizualizare În Formă de Carcasă Shaded. Fereastra Orientation.72 Bazele grafice ale proiectării Bara de scule View (funcţii de vizualizare). Trecerea la regimul de vizualizare cu un pas înapoi Rotate View. . Această bară afişează instrumente care permit manipularea cu regimurile de vizualizare a obiectelor în SolidWorks privind poziţia lor în zona de lucru şi modul de reprezentare grafică a acestor obiecte în zona de lucru. Tabelul 3. 3. Fig. Vizualizarea rapidă în regim de linii invizibile Perspective. iar funcţiile butoanelor de pe această bară de scule sunt prezentate în tabelul 3. Bara de scule View.2.16. Regim de vizualizare Vopsit Fast HLR/HLG.16. Bara de scule View este prezentată în fig. 3.

Schimbarea interactivă a scării de vizualizare a obiectelor (mărit/micşorat) - Zoom to Selection. Pentru schimbarea orientării vederilor schiţelor. pieselor sau ansamblurilor pot fi utilizate butoanele din bara de scule Standard Views. Hidden Lines Removed. Activarea ferestrei Orientation. Înscrierea în ecranul monitorului maxim posibilă a elementului selectat - Pan. 3. Display HLR Edges in Shaded Mode. 3. Bara de scule Standard View.17) - Zoom to Fit. manipularea obiectelor în planul ecranului - Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 73 Bara de scule Standard Views (schimbarea orientării vederilor) (fig. Vizualizarea liniilor invizibile ascunse în regim Vopsit - Fig. Regim de vizualizare Ascunderea Liniilor Invizibile - .18. selectarea punctului de vedere (fig. Regim de manipulare Mână.18). 3. Mărirea elementelor dorite ale obiectelor marcând cu o zonă dreptunghiulară - Zoom In/Out.View Orientation. Încădrarea în ecranul monitorului a tuturor obiectelor documentului curent - Zoom to Area.

Instrument de măsurare Equations.Bottom.4. Definirea ecuaţiilor matematice . Tabelul 3. 3. Bara de scule Fig.Coordinate System. Vederea din Dreapta .20. Vederea de Sus .Measure.Right. Bara de scule Reference geometry. Vederea din Spate . Vederea Perpendicular (pe planul selectat sau suprafaţa plană a piesei) Plane. 3. .3. Tools. Funcţiile barei de scule Funcţiile barelor de scule Standard Views Reference Geometry şi Tools Fig. Bara de scule Tools (Instrumente) (fig.74 Bazele grafice ale proiectării Bara de scule Reference Geometry (geometria de referinţă) (fig.20).19).Isometric. Crearea unui nou plan Axis.Top.Normal To. 3. Tabelul 3. Crearea unei axe de referinţă . Prezentarea masei piesei. Vederea de Jos . Crearea unui nou sistem de coordonate .19. Vederea Izometrică .Left. Vederea din Faţă Back. volumului etc. 3. densităţii. Front.Mass Properties. Vederea din Stânga .

3. Schiţa complementară: schiţele complementare sunt schitele create după ce funcţia de bază a fost generată. racordare…).. racordare. pentru a-i da forma definitivă sau un comportament permiţând modificări ulterioare.. tangenţă …). acesta fiind unic.Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 75 3. pe care pot fi poziţionate restricţii dimensionale pe o schiţă. Funcţii de construcţie: funcţiile de construcţie sunt toate funcţiile unei piese generate după funcţia de bază. O piesă poate fi constituită din diferite funcţii. revoluţie. .21): gestionarul de construcţie sau control permite vizualizarea tuturor funcţiilor care constituie piesa. Funcţii: o funcţie (denumită şi „feature”) este o operaţie aplicată piesei (extrudare. Fiecare funcţie (extrudare. perpendicularitate.) are asociat un meniu contextual. Gestionar de construcţie (fig. permiţând modificarea rapidă a piesei. Parametrare variaţională: restricţii geometrice (paralelism. Schiţa: o schiţă este forma 2D care permite generarea volumului datorită operaţiilor cu volume. în gestionar. Acesta este accesibil prin clic cu butonul drept pe funcţia dorită. Modul proiectare Piesă Elemente generale în Modul Piesă Lexicul expresiilor Piesă: noţiunea de piesă poate fi asociată volumului. Funcţia de bază: funcţia de bază este prima funcţie generată în gestionarul de construcţie. Ea va permite vizualizarea stării într-o etapă dată a piesei. 3. Bara de stare: bara de stare din gestionarul de construcţie poate fi poziţionată în zona structurii funcţiilor piesei. O schiţă poate fi parametrată. Schiţa de bază: o schiţă de bază este o schiţă creată pentru realizarea funcţiilor de bază. .

Gestionarul de Construcţie SolidWorks. lucru ce permite vizualizarea unei anumite stări a piesei şi inserarea unei sau mai multor funcţii în acel amplasament. Pentru ascunderea arborelui flotant Gestionarul de Construcţie este suficient să apăsăm în orice alt loc. 3. . care permite vizualizarea simultană a arborelui Gestionarului de Construcţie şi fereastra Managerului Proprietăţilor (Property Manager). Clic pe semnul + din faţa unei funcţii conduce la apariţia numelui schiţei utilizate pentru obţinerea acestei funcţii. În SolidWorks 2001 arborele Gestionarului de Construcţie (Feature Manager) are şi funcţia de arbore flotant. 3. Pentru activizarea arborelui flotant al Gestionarului de Construcţie e necesar de apăsat pe titlul ferestrei Managerului Proprietăţilor sau pe simbolul arborelui Gestionarului de Construcţie (fig.76 Bazele grafice ale proiectării Funcţie de bază Funcţii Bară de stare Fig.21.22). Bara de stare poate fi deplasată cu ajutorul cursorului (care se transformă în mană).

3. Simbolul Gestionarului de Construcţie Fig.Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 77 Titlu Managerul Proprietăţilor Gestionarul de Construcţie flotant a.22. . Gestionarul de Construcţie flotant.

datorită acestui fapt zona de lucru nu este acoperită de ferestre de dialog suplimentare.78 Bazele grafice ale proiectării Managerul Proprietăţilor (fig. Refuz şi Informaţia Simbolul ferestrei grupului deschis Fereastra grupului – conţine titlul ferestrei grupului şi butoane Simbolul ferestrei grupului închis Fig.23) în SolidWorks 2001 are un design modern. Titlu – conţine simbolul elementului şi denumirea elementului Tastele OK.23. în loc de ferestre de dialog separate utilizează Managerul Proprietăţilor. Majoritatea funcţiilor. 3. 3. . Managerul Proprietăţilor.

care ajută determinarea uşoară a diferitelor elemente. Semne convenţionale Fig. reprezentând cifre noi. Semnele convenţionale şi reprezentarea preventivă în acest moment este înnoită . semnele convenţionale care sunt folosite la extrudare (fig. De exemplu.24 reprezintă profilul şi direcţia elementului pe traiectorie. Redactarea cifrelor este executată în fereastra Managerul Proprietăţilor.25). 3. Marchere. de exemplu. .Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 79 Semne convenţionale. care pot fi redactate pentru dirijarea dimensiunii obiectului. dar nu pot fi folosite pentru schimbarea proprietăţilor obiectelor la care sunt atribuite. Unele semne convenţionale. conţin cifre. Semne convenţionale la mişcarea profilului pe cale. Marcherele active sunt reprezentate prin culoarea de marcare. mutarea şi prescrierea dinamică a unor parametri. Aceste semne convenţionale pot fi mutate. Marcherele permit alegerea. iar cele neactive – prin culoarea sură. SolidWorks-ul 2001 are un set de semne convenţionale. 3. semnele convenţionale prezentate în figura 3. nepărăsind zona de lucru.24.

3.25. 3. Fig. păstrarea concepţiei proiectului. şi nu numai desenele în plan. SolidWorks 2001: Piese spaţiale. .26. prezintă în sine o abordare unică a procesului de proiectare.80 Marcher Bazele grafice ale proiectării Semn convenţional Fig. CAD: desene în plan. Cu ajutorul SolidWorks 2001 pot fi create modelele spaţiale. Modele spaţiale în SolidWorks 2001.27. Marchere. şi la construirea desenelor. 3. 3. Fig. Aceste modele spaţiale pot fi utilizate pentru crearea desenelor în plan şi ansamblurilor spaţiale (fig. executate din linii separate. de asemenea. SolidWorks 2001.26). Semne convenţionale la extrudare La studierea prezentului manual se ajunge la convingerea că metodele utilizate la proiectarea pieselor şi ansamblurilor.

rotite.30) Piesă Piesă Ansamblu Desen Fig. 2.29). . Construirea documentelor în baza schiţelor. Piese. Majoritatea documentelor sunt construite în baza schiţelor.29. Extrudere Schiţă. (fig. extrusă la 30 mm. 1. Schiţa – este un profil în plan sau secţiunea transversală a piesei. teşituri. 3. Construirea pieselor din elemente. 3. găuri) şi operaţii (rotunjiri. 3. înveliş etc. Orice schimbare care este introdusă în model într-un document. Pentru crearea elementelor schiţele pot fi extruse. se răspândeşte pe alte documente care conţin acest model (fig. care sunt combinate pentru construirea pieselor (fig. Modele spaţiale SolidWorks 2001. 3. Ansambluri şi Desene.28). Tăiere 5. 3.Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 81 Modelul spaţial SolidWorks 2001 este compus din Piese. Oglindire 4. Tăiere Fig. Ansambluri şi Desene reprezintă unul şi acelaşi model în diferite documente. În calitate de elemente pot fi luate forme (extrudări. 3. mutate după un contur etc.). Construirea pieselor din elemente. Fig.30. 3. Tăiere Schiţă. Teşire 6. tăieturi.28.

82

Bazele grafice ale proiectării

Decompoziţia unui model Piesă (fig. 3.31). Ferestrele documentelor. În SolidWorks fiecare piesă, ansamblu sau desen este numit document, iar fiecare document este reprezentat în fereastră separată. (Fiecare document Desen poate să conţină mai multe foi de desen). Amplasarea ferestrelor documentelor mozaică. Pe ecran pot fi deschise simultan mai multe ferestre ale documentelor piesă, ansamblu sau desen. E posibilă, de asemenea, reprezentarea
Plan

Punct iniţial Axă Vârf

Muchie

Suprafaţă

Fig. 3.31. Decompoziţia unui model Piesă. simultană a mai multor vederi ale unui document. Pentru amplasarea ferestrelor în ordinea dorită, putem să le mutăm ţinând apăsat pe bara de titlu şi să schimbăm mărimea lor, trăgând de colţul ferestrei. În afară de aceasta, în meniul Window (fig. 3.32) putem selecta Afişarea ferestrelor în Cascadă (opţiunea Cascade), Afişarea ferestrelor de sus în jos (opţiunea Tile Horizontally), Afişarea ferestrelor de la stânga la dreapta (opţiunea Tile Vertically) (fig. 3.33). Fig. 3.32. Meniul Window.

Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 83

Piesa Nod

Ansamblu

Fig. 3.33. Amplasarea ferestrelor documentelor. Minimizarea documentelor până la mărimea simbolului. Pentru organizarea ferestrei SolidWorks este posibilă minimizarea documentelor deschise până la mărimea simbolului (fig. 3.35). Se apasă pe tasta Minimize Fig. 3.34. (fig. 3.34) din colţul drept de sus al Tasta Minimize. ferestrei documentului. Simbolul va apărea în partea de jos a ferestrei SolidWorks. Dacă simbolul nu se vede, posibil că acesta este acoperit de alt document deschis. Se schimbă în modul corespunzător mărimile tuturor documentelor deschise. Se selectează Window, Arrange Icons (fig. 3.32), pentru a aranja simbolurile în partea de jos a ferestrei SolidWorks.

84

Bazele grafice ale proiectării

Selectăm Window, Close All (fig. 3.32) pentru a închide toate documentele deschise. Sistemul o să propună de Salvat documentele nesalvate.

Simbolurile documentelor

Fig. 3.35. Minimizarea documentelor la mărimea simbolului. Mai multe vederi. Pot fi deschise mai multe vederi ale unui document. La alegerea obiectului pe o vedere, el este ales simultan pe toate vederile. De exemplu, la crearea rotunjirii pot fi selectate muchiile de pe suprafaţa din faţă pe o vedere şi muchiile de pe suprafaţa din spate pe altă vedere. Pentru aceasta se selectează Window, New Window (fig. 3.32), pentru a deschide o altă vedere în fereastră nouă (fig. 3.36). Se trag marcherele orizontale sau verticale pentru a separa fereastra în două sau patru zone. Pentru fiecare din aceste vederi este posibil, independent de alte vederi, de schimbat scara, de executat rotiri şi de prescris regimul propriu de vizualizare (fig. 3.37).

Separarea ferestrei în două sau patru zone.37.Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 85 Fig. 3. Mai multe vederi ale unui document. .36. 3. Marcher orizontal de separare Marcher vertical de separare Fig.

generarea volumului (funcţie).86 Bazele grafice ale proiectării Schiţa Pentru proiectarea pieselor în SolidWorks metodologia este relativ simplă.38). .1.3. După ce planele au devenit vizibile. În continuare vor fi rezumate operaţiile care trebuie realizate pentru proiectarea rapidă a unei piese: . Ea serveşte ca suport la generarea funcţiei de bază. Implicit. de Sus şi din Dreapta (fig. 3. Plane de lucru. gestionarul de construcţie afişează 3 plane de lucru. Pentru crearea primei schite nu este necesar de utilizat planele de lucru. . 3. Implicit o schiţă este pozitionată Fig. Acestea sunt invizibile în fereastra grafică. dacă acestea nu Plane de lucru au o importanţă deosebită. care reprezintă respectiv vederea Frontală.parametrarea schiţei.crearea schiţei de bază. La deschiderea modului Piesă.38). . Planele de lucru pot fi vizualizate acţionând iconul din gestionarul de construcţie.1 Crearea schiţei de bază O schiţă de bază este prima schiţă a unei piese. orientarea ferestrei grafice este cea a planului OXY. poate fi folosită funcţia dinamică Rotate View . fiind repetitivă. 3. Clic pe butonul drept pe iconul planului şi se alege Show în meniul contextual (fig.38. 3. pe planul Frontal (Front).

La construcţia schiţei în mod piesă. Crearea schiţei noi sau editarea schiţei existente 3D Sketch. Accesul la funcţiile de creare a schitelor: . Setarea parametrilor Grid Sketch. La aceste bare sunt atribuite barele de scule Sketch.). Bara de scule Sketch este prezentată în figura 3. crearea schiţelor tridimensionale Modify Sketch. iar funcţiile butoanelor de pe această bară de scule sunt prezentate în tabelul 3.Bara de scule Sketch. Scalarea. Schiţele vor servi ca bază pentru crearea funcţiilor (extrudare. Tabelul 3. Sketch . care se referă la lucrul cu schiţele. dependenţe în schiţe). revoluţie etc.Meniu derulant: clic pe Insert / Sketch. Translarea şi Rotirea schiţei curente No Solve Move.39.Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 87 Schiţele sunt forme dominante ale unei piese. Crearea cotelor - Fig. toate entităţile reprezentate cu linie întreruptă nu vor fi luate în considerare la generarea volumelor. Sketch Relations şi Sketch Tools.). arce de cerc. Bara de scule Sketch. Bara de scule Sketch Relations este prezentată în figura . ele servind ca suport la generarea schiţei. . Mutarea elementelor schiţei nemodificâmd schiţa Dimension. baleiere. Se vor explica barele de scule.5.5 Funcţiile barei de scule Sketch Select. 3. Bara de scule Sketch Relations (legături. curbe etc. Instrument de selectare Grid.39. Bara de scule Sketch. Acestea sunt definite prin entităţi plane (segmente.

Configurarea Grilei. Setarea numărului de puncte de legătură (salturi) între liniile minore ale reţelei grilei. 3.  Major grid spacing.Bara de scule Sketch. fereastra Document Properties.  Minor-lines per major. Localizarea elementelor cu lungimi/raze egale Fig. opţiunea Grid/Snap .41. Comutator între liniile solide şi punctate ale reţelei. Ajustarea automată a Fig. Activarea sau dezactivarea vizualizării reţelei Grid. Adăugarea restricţiilor geometrice Display/Delete Relations. 3.Meniu derulant: clic pe Tools / Options. Vizionarea/Ştergerea restricţiilor Scan Equal.40. GridSketch . Accesul la funcţiile de setare a parametrilor Grilei (fig. Grid  Display grid. . Tabelul 3. Mai jos sunt descrise opţiunile care pot fi accesate la setarea Grile (fig.41).  Automatic scaling. vizualizării reţelei. dacă mărim sau micşorăm scara. 3.88 Bazele grafice ale proiectării 3. 3.  Dash.6 Funcţiile barei de scule Sketch Relations Add Relation. Bara de scule Sketch Relations.41): .40.6. Setarea numărului de linii minore ale reţelei plasate între linii majore. iar funcţiile butoanelor de pe această bară de scule sunt prezentate în Tabelul 3.

paralel cu ecranul monitorului.Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 89 Snap Snap only when grid is displayed.  Snap points per minor.18). Specifică că liniile desenate vor avea salt la unghi predefinit. Setarea numărului de puncte de prindere (Snap) între liniile minore ale Grilei. Funcţia Normal To.7. Dacă Snap-ul este pornit. dacă Snap points per minor este mai mare decât 1).42. După toate configurările Grilei tastăm OK. când proiectantul deseană pe o coală de hârtie) este de ajuns doar să se execute clic pe funcţia Normal To de pe bara de scule Standard View (fig. Pornirea legături Snap numai în cazul când opţiunea Display Grid este activată. punctele elementelor care sunt desenate sau mutate se vor prinde (se observă un salt) de intersecţia cea mai apropiată a reţelei de linii Grilei (sau de puncte intermediare.  Snap to points. . Bara de scule Sketch Tools (legături. poate fi utilizată şi în cazul când este necesară plasarea oricărei din suprafeţele planare ale modelului tridimensional proiectat. Pornirea legăturii Snap.  Snap to angle. iar funcţiile butoanelor de pe această bară de scule sunt prezentate în Tabelul 3.  În cazul în care operatorul se află în regimul de lucru Schiţă pentru a plasa planul de lucru a schiţei paralel cu ecranul monitorului (ceia ce este asemănător cu procesul de desenare tradiţional. Bara de scule Sketch Tools este prezentată în figura 3. 3. dependenţe în schiţe). de asemenea.

Crearea unui dreptunghi Parallelogram. Arc de cerc după 3 puncte: început. Arc de cerc: centru.7 Funcţiile barei de scule Sketch Tools Line. 3. Extinderea segmentelor schiţei Split Curve. Crearea unei parabole Spline. Crearea unui cerc Ellipse. Crearea unei linii de centru (axa) Text. Crearea unui paralelogram Point. Tăierea elementelor schiţei Extend. arcuri sau combinaţie Sketch Chamher. Copiere în reţea lineară Circular Sketch Step and Repeat. sfârşit Tangent Arc. Crearea conturului echidistant la o anumită cotă Trim. Crearea unei linii tip spline Polygon. Racordarea colţului între două linii. Proiectează elementele modelului pe schiţă Intersection Curve. Crearea unui punct Centerline. Bara de scule Sketch Tools. Extragerea curbelor din suprafeţe plane sau spaţiale Mirror. . Separarea elementelor schiţei Construction Geomentry. Adăugarea textului în schiţă Convert Entities. Arc de cerc tangent la linie sau arc de cerc 3 Pt Arc. sfârşit punct pe arc Circle. Crearea unei elipse Parabola.42. Oglindirea elementelor selectate faţă de linia de centru Fillet. Translarea în geometria de construcţie Lenear Sketch Step and Repeat.90 Bazele grafice ale proiectării Tabelul 3. Crearea curbei de intersecţie cu schiţă Face Curves. Crearea unui poligon. minimum 3 laturi Rectangle. Crearea unei linii Centerpoint Arc. Copiere în reţea circulară - Fig. început. Crearea teşiturii între doua linii Offset Entities.

colinearitate.Bara de scule Sketch Relations. Ca rezultat. permite desenarea schiţelor cu mâna liberă. coincidenţa simultană a razelor şi centrelor cercurilor sau arcurilor de cerc. cum este şi SolidWorks.3. Accesul la funcţia de creare a restricţiilor geometrice: . . Deci nu suntem obligaţi să cotăm modelul în întregime. . care admite modele supuse restricţiilor. Add Relation . simetrie.  restricţii dimensionale. tangenţă.1. punct mediu. perpendicularitate. paralelism. în zona de lucru va apărea fereastra prezentată în figura 3.Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 91 3. Forma dorită a piesei va fi obţinută prin parametrare. concentricitate. Fig.2 Parametrarea schiţei Filosofia unui modelor 3D solid variaţional. coincidenţă cu geometria ce străbate schiţa. verticalitate.43. În SolidWorks se dispune de şaisprezece restricţii geometrice care permit poziţionarea următoarelor restricţii geometrice: orizontalitate.43. Funcţia Add Geometric Relations. Parametrarea SolidWorks este o parametrare variaţională. 3.Meniu derulant: clic pe Tools / Relations / Add. coincidenţă. Parametrarea unei schiţe permite poziţionarea a două tipuri de restricţii:  restricţii geometrice .

92 Bazele grafice ale proiectării intersecţie. În continuare.43). 3. contopirea a două puncte în unu. fixare. succint vor fi explicate aplicarea restricţiilor geometrice enumerate mai sus (referinţă la fig. sau două ori mai multe puncte Rezultatul aplicării restricţiei Liniile devin orizontale. Punctele sunt aliniate pe orizontală După Liniile selectate În urma aplicării orizontalităţii liniile devin orizontale Până la După Liniile selectate În urma aplicării orizontalităţii punctele devin plasate pe orizontală . Restricţia aplicată Horizontal (orizontalitate) Până la Entităţi geometrice selectate Una sau mai multe linii. egalitatea razelor sau a lungimilor.

Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 93 Restricţia aplicată Collinear (colinearitate) Până la Entităţi geometrice selectate Una sau mai multe linii Rezultatul aplicării restricţiei Liniile devin plasate pe o linie infinită comună După Liniile selectate În urma aplicării colinearităţii liniile devin plasate pe o linie infinită comună Restricţia aplicată Entităţi geometrice selectate Perpendicular Două linii (perpendicularitate) Rezultatul aplicării restricţiei Două linii devin reciproc perpendiculare După Până la Liniile selectate În urma aplicării perpendicularităţii liniile devin reciproc perpendiculare .

elipsă sau splain şi o linie sau arc Rezultatul aplicării restricţiei Două entităţi devin tangente După Până la Arcul şi linia selectate În urma aplicării tangenţei entităţile selectate devin tangente Restricţia aplicată Midpoint (punct mediu) Până la Entităţi geometrice selectate Un punct şi o linie Rezultatul aplicării restricţiei Punctul rămâne legat de punctul mediu al liniei După Punctul şi linia selectate În urma aplicării restricţiei punctul este legat de punctul mediu al liniei .94 Restricţia aplicată Tangent (tangenţă) Bazele grafice ale proiectării Entităţi geometrice selectate Un arc.

linii. arc sau elipsă După Punctul şi linia selectate În urma aplicării restricţiei punctul rămâne plasat pe direcţia liniei Restricţia aplicată Symmetric (simetrie) Până la Entităţi geometrice selectate O linie de centru şi două puncte. arc sau elipsă Rezultatul aplicării restricţiei Punctul rămâne plasat pe linie.Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 95 Restricţia aplicată Coincident (coincidenţă) Până la Entităţi geometrice selectate Un punct şi o linie. pe o linie perpendiculară pe linia de centru După Linia de centru şi două puncte selectate În urma aplicării restricţiei punctele rămân echidistante faţă de linia de centru . arcuri sau elipse Rezultatul aplicării restricţiei Entităţile rămân echidistante faţă de linia de centru.

linia sau splain intersecţia axei. muchiei sau curbei cu planul schiţei curente După Planul schiţei Planul schiţei Punctul şi muchia În urma aplicării restricţiei punctul coincide cu intersecţia muchiei cu schiţa curentă . coincidenţă cu muchia.96 Bazele grafice ale proiectării Până la După Linia de centru şi două Puncte selectate În urma aplicării restricţiei punctele şi liniile rămân echidistante faţă de linia de centru Restricţia aplicată Pierce (coincidenţă cu Entităţi geometrice selectate Rezultatul aplicării restricţiei geometria ce străbate schiţa) Până la Punctului schiţat i se atribuie restricţia de Punct de pe schiţă şi axa.

Punctele linii. sau două sau mai sunt aliniate pe multe puncte verticală După Entităţi geometrice selectate Linia selectată În urma aplicării verticalităţii linia devine verticală Restricţia aplicată Entităţi geometrice selectate Rezultatul aplicării restricţiei Entităţile au aceeaşi rază şi aceleaşi puncte de centru După Coradial (coincidenţa Două sau mai multe simultană a razelor şi arcuri centrelor arcurilor) Până la Două arcuri selectate În urma aplicării restricţiei cercurile au aceeaşi rază şi aceleaşi puncte de centru .Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 97 Restricţia aplicată Vertical (verticalitate) Până la Rezultatul aplicării restricţiei Liniile devin Una sau mai multe verticale.

Rezultatul aplicării restricţiei Arcurile au acelaşi punct de centru După Două arcuri selectate În urma aplicării restricţiei arcurile au acelaşi punct de centru .98 Restricţia aplicată Parallel (paralelism) Bazele grafice ale proiectării Entităţi geometrice selectate Două sau mai multe linii Rezultatul aplicării restricţiei Entităţile sunt reciproc paralele După Până la Două Linii selectate În urma aplicării restricţiei liniile sunt reciproc paralele Restricţia aplicată Concentric (concentricitate) Până la Entităţi geometrice selectate Două sau mai multe arcuri ori punct şi arc.

Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 99 Restricţia aplicată Intersection (intersecţie) Până la Entităţi geometrice Rezultatul aplicării selectate restricţiei Două linii (linie şi arc. sau două sau mai sau razele arcurilor multe arcuri rămân egale După Două arcuri selectate În urma aplicării restricţiei razele arcurilor rămân egale . muchie Punctul rămâne la şi linie. două arcuri.) şi un punct După Două Linii şi un punct selectate În urma aplicării restricţiei punctul rămâne la intersecţia liniilor Restricţia aplicată Equal (egalitatea razelor sau lungimilor) Până la Entităţi geometrice Rezultatul aplicării selectate restricţiei Două sau mai multe Lungimile liniilor linii. linie şi elipsă. intersecţia liniilor etc.

De asemenea. Rezultatul aplicării restricţiei Două puncte sunt contopite într-un singur punct. Totuşi punctul extrem al liniei fixe este liber pentru deplasare de-a lungul liniei. sau doua extremităţi. punctul extrem al arcului sau segmentului de elipsă este liber pentru deplasare de-a lungul cercului sau elipsei depline.100 Restricţia aplicată Bazele grafice ale proiectării Entităţi geometrice selectate Rezultatul aplicării restricţiei Mărimile entităţilor şi poziţia sunt fixe. Până la După Două extremităţi selectate În urma aplicării restricţiei două puncte sunt contopite într-un singur punct . Fix (fixare) Orice entitate Restricţia aplicată Merge points (contopirea a două puncte în unu) Entităţi geometrice selectate Două puncte.

accesarea meniului derulant.Bara de scule Sketch .44) Fig. Funcţia de creare a restricţiilor dimensionale.44. 3. Selectând. Dimension . . Horizontal sau Vertical. Selectând Parallel.Meniu derulant: clic pe Tools / Dimensions / opţiuni. Accesând funcţia de creare a restricţiilor dimensionale din meniul derulant din start putem selecta opţiunea de cotare dorită. plasăm cote (restricţii) orizontale sau verticale (fig. creăm restricţii dimensionale de orice gen. .Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 101 Accesul la funcţia de creare a restricţiilor dimensionale: . respectiv. 3.

Lungimei liniei sau muchiei Pentru dimensionarea . Dacă nu ne-am decis ce tip de dimensionare dorim sa fie aplicat. Apoi plasăm dimensiunea în locul potrivit şi tastăm butonul stâng al şoricelului.. Dacă vizualizarea preventivă indică tipul şi poziţia dorită.. deplasăm cursorul în preajma entităţii selectate şi observăm vizualizarea preventivă a dimensionării.. Două linii. Pentru dimensionarea . putem tasta butonul drept al şoricelului pentru fixarea tipului de dimensionare. după cum este prezentat în tabelul de mai jos.102 Bazele grafice ale proiectării Tastăm pe entitatea dorită dimensiona.. Dacă mutaţi cursorul.... Linie Notă Clic pe . Unghiului între două linii Clic pe .. dimensiunea v-a sări în poziţia de orientare cea mai avantajoasă. sau o linie şi o muchie a modelului Notă Plasarea dimensiunii după direcţia unghiului este decisă .

... Două linii paralele sau o linie şi o muchie paralelă a modelului Notă Notă Pentru Clic pe . Distanţei între două puncte Clic pe . dimensionarea . Distanţei între două linii Clic pe . Două puncte Notă Unul din puncte poate un vârf a modelului ....Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 103 Pentru dimensionarea ... Distanţei perpendiculare de Punct şi o linie sau o la punct până la muchie a modelului linie Pentru dimensionarea .....

. Diametrul circumferinţei Clic pe .. în dependenţă de amplasare a) b) c) .104 Pentru dimensionarea ... Circumferinţă Notă Vizualizare liniară sau diametrală.... Arc. Arc Notă Clic pe . apoi pe capete Notă Pentru dimensionarea ..... Raza unui arc de cerc Pentru dimensionarea .. Lungimii arcului de cerc Bazele grafice ale proiectării Clic pe .

Selectăm poziţionarea dorită pentru prima (First arc condition) sau a doua (Second arc condition) entitate de tip cerc sau arc sau pentru ambele entităţi (fig. facem clic drept al şoricelului pe dimensiune. arc etc. Implicit distanţa va fi măsurată de la centrul circumferinţei sau arcului. muchie. Dacă scoatem marcarea boxei Display as linear dimension şi Diemeter dimension – dimensiunea va fi reprezentată sub forma de rază. Circumferinţă/Arc şi altă entitate (linie. 3. punct.. Prin plasarea dimensiunii vertical sau orizontal. selectăm dimensiunea.Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 105 Prin plasarea dimensiunii sub unghi. dimensiunea va fi reprezentată în formă de diametru – varianta a). cerc.. Pentru a schimba vizualizarea dimensiunii din lineară în diametrală. apoi deplasăm marcherul plasat deasupra textului cotei – varianta c). selectăm Properties.45).. Pentru a schimba vizualizarea dimensiunii din diametrală în lineară – marcă boxa Display as linear dimension. . Pentru dimensionarea . dimensiunea va fi reprezentată liniar – varianta b). Pentru modificarea unghiul amplasării dimensiunii liniare. Pentru a modifica poziţia dimensiunii pentru cotarea distanţei dintre circumferinţă sau arc cu altă entitate facem clic drept al şoricelului pe dimensiune. scoatem marcarea boxei Display as linear dimension.) Notă Implicit distanţa va fi măsurată de la centrul circumferinţei sau arcului.. selectăm Properties. Distanţa în caz când una sau două entităţi sunt circumferinţe sau arc de cerc Clic pe . Pasul deplasării unghiulare este de 15 grade.

Cente r Max Min . Poziţia cotei. Max sau Min. 3.45. În exemplu prezentat condiţia First arc condition este setată Center. deasemenea pot fi setate şi prin simpla deplasare a liniei de cotare în poziţia dorită. condiţia Second arc condition este setată după cum este prezentat. Pentru asta ţinem apăsat pe capătul cotei care este trasă de la entitatea dorită şi tragem în direcţia dorită.106 Bazele grafice ale proiectării Fig. Deasemenea poziţia cotei razei unui arc de cerc prin tragerea cotei poate fi mutată de la poziţia exterioară la cea interioară. setările Center. Modificarea poziţiei dimensiunii pentru cotarea distanţei dintre circumferinţă sau arc cu altă entitate.

tastăm Apply apoi Close. punctului de origine şi punctului de centru ale unei circumferinţe (fig. Ca rezultat entităţile dorite se vor plasa pe o orizontală (fig.46. a). Activăm funcţie Add Geometric Relations (fig. 3. 3. Acest lucru este avantajos atât în vederea fixării unor restricţii geometrice cât şi celor dimensionale. 3. De exemplu avem necesitatea de a aplica o restricţie geometrică de plasare pe o orizontală a punctului de centru ale unui segment de linie.46). apoi ţinând apăsată tasta Ctrl de pe tastieră selectăm punctul de origine şi centrul circumferinţei. Pentru a realiza acest lucru facem clic drept al şoricelului pe segmentul de linie şi din meniul contextual apărut selectăm opţiunea Select Midpoint (fig. selectăm opţiunea Horizontal. După aceiaşi ideologie se prescriu restricţii dimensionale selectând şi punctul mediu al segmentului.46.46. . c). 3. b).Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 107 La finele acestui paragraf. trebuie de menţionat posibilitatea selectării punctului mediu a unui segment de linie. ce priveşte prescrierea a celor două tipuri de restricţii.

3. Simbol ul Gestio narului de Constr ucţie b. Simbol ul Gestio narului de Constr ucţie c. Racordări.Forme de extragere. Revoluţia unei schite (adăugare şi înlăturare de material).3.1. 3. Baleierea unei schite (adăugare şi înlăturare de material).3 Generarea volumului (funcţiei) SolidWorks permite crearea de volume de tip : Extrudare unei schite (adăugare şi înlăturare de material). - . Teşituri. Simbol ul Gestio narului de Constr ucţie Fig.108 Bazele grafice ale proiectării a. Netezirea unei schite (adăugare şi înlăturare de material).46. . Atribuirea restricţiei geometrice selectând şi punctul mediu al unui segment. .Carcase.

căreia-i vor fi adăugate mai apoi funcţii de construcţie (adăugare sau înlăturare de material. . sunt şi ele importante pentru obtinerea pieselor.. Cu SolidWorks. . duplicarea. . funcţia nu poate fi creată.Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 109 .. ..Nervuri.ne trebuie sa conţină entităţi secante. teşituri.. teşituri. cu condiţia de a nu conţine entităţi secante. racordări. .Găuri. Accesul la funcţiile Solid poate fi făcut numai în mod Piesă sau Asamblare: .) pentru a obţine piesa finală. . Funcţii de construcţie ca: Crearea unei schiţe. O schiţă de bază va genera o funcţie de bază (extrudare.Prin intermediul panoului de iconuri Features. Schiţa este salvată în gestionarul de construcţie..trebuie sa fie plană.). O schiţă: . piesele sunt create pornind de la schiţe plane şi funcţii (extrudare. unei axe sau a unui punct de referinţă.poate fi constituita din mai multe contururi închise. găuri.. Schiţa de bază . revoluţie. .ne trebuie sa conţină entităţi suprapuse. . În cazul în care una din aceste condiţii nu este respectată. .trebuie sa fie desenată cu linii groase. revoluţie..trebuie sa fie închisă (în afara cazurilor particulare de netezire şi de baleiere). baleiere.Din meniul derulant: clic pe Insert.). crearea unui plan de construcţie.

. găuri. iar funcţiile butoanelor de pe această bară de scule sunt prezentate în tabelul 3..110 Bazele grafice ale proiectării Funcţie de bază (adăugare de material prin extrudare) Funcţii de construcţie (înlăturare de material prin extrudare.. Bara de scule Features este prezentată în figura 3.) Bara de scule Features.47.8. racorduri. .

47.Fillet.Revolved Cut. Mutarea.Shell. rotirea şi redimensionarea funcţiilor . Crearea unei racordări . Adăugare de material prin baleiere1 .Unsuppress.Simple Hole. Crearea unei calote pe o suprafaţă . şi dependentelor . Înlăturare de material prin revoluţie .Dome. Copierea funcţiilor în reţea lineară . 3. Crearea unei teşituri .Sweep. Crearea unei carcase de grosime constantă . Desuprimarea funcţiilor sau componentelor selectate .Rip.Revolved Boss/Base.Draft. suprafaţă Fig.8 Funcţiile barei de scule Features .Circular Pattern. Înlăturare de material prin extrudare . Copierea funcţiilor în reţea circulară .Extruded Boss/Base. Adăugare de material prin netezire2 .Rib.Extruded Cut.Linear Pattern. Adăugare de material prin revoluţie .Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 111 Tabelul 3.Scale.Mirror Feature. Adăugare de material prin extrudare . 1 2 Înlăturare de material prin baleiere poate fi aplicată accesând meniul derulant Insert / Cut / Sweep Înlăturare de material prin netezire poate fi aplicată accesând meniul derulant Insert / Cut / Loft . Forma de extragere pe una sau mai multe feţe cu un unghi . Inserarea unei tăieturi în modelul Sheet Metal . filet cosmetic . Bara de scule Features.Move/Size Features. Crearea unei nervuri .Hole Wizard. Suprimarea funcţiilor sau componentelor selectate .Unsuppress with Dependents. configurarea. Găurire pe faţa curentă. Desuprimare. Scalarea în întregime a piesei .Chamfer.Loft. Crearea unei forme pe o suprafaţă . Oglindirea componentelor faţă de un plan.Shape.Suppress. Găurire pe faţa curentă cu o rază dată .

Adăugare de material prin extrudarea unei schite . Forma de extragere : Crearea de extrudare cu un unghi de extragere. Cadru de dialog asociat: Lungime (Blind) : Lungime de extrudare. Din mijloc (Mid Plane): Extrudare de fiecare parte a schiţei de la jumătatea lungimii. . Inversează normala : Extrudare în sensul invers normalei feţei sau planului de construcţie. Până la suprafaţă (Up To Surface: Extrudare până la suprafaţa indicată. Prin tot (Through All): Extrudare prin tot modelul creat (poate fi aplicată după crearea funcţiei de bază). Până la cota indicată faţă de o suprafaţă dorită (Offset From Surface): Extrudare până la cota indicată faţă de o suprafaţă indicată. facem clic pe iconul Adăugare (Extruded Boss) (sau Înlăturare (Extruded Cut)) de material prin extrudare. Validăm cu butonul stâng al şoricelului pe schiţa din gestionarul de construcţie sau clic pe o entitate a schiţei din zona de lucru. Până la vârf (Up to Vertex): Extrudare până la o muchie sau vârf al modelului.112 Bazele grafice ale proiectării Volume prin extrudare Pentru a crea volume prin extrudare.

Inversarea părţii pentru tăiere (Flip side to cut) : Inversarea faţă de profilul corpului generat de schiţa pentru partea tăiată.Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 113 Înlăturare de material prin extrudare . Inversează normala : Extrudare în sensul invers normalei feţei sau planului de construcţie. Volume prin revoluţie . Prin tot (Through All): Extrudare prin tot modelul creat. Forma de extragere : Crearea de extrudare cu un unghi de extragere. Cadru de dialog asociat: Lungime (Blind) : Lungime de extrudare. Din mijloc (Mid Plane): Extrudare de fiecare parte a schiţei de la jumătatea lungimii. Până la vârf (Up to Vertex): Extrudare până la o muchie sau vârf al modelului. Până la suprafaţă (Up To Surface: Extrudare până la suprafaţa indicată. Până la cota indicată faţă de o suprafaţă dorită (Offset From Surface): Extrudare până la cota indicată faţă de o suprafaţă indicată.

Două direcţii (Two-Direction): Extrudare cu prescrierea unghiului pentru fiecare direcţie. care pot fi utilizate ca axă de rotaţie. În caz când schiţa conţine mei multe linii de construcţie. Din mijloc (Mid-Plane): Extrudare de fiecare parte a schiţei de la jumătatea unghiului. mai întâi. Cadru de dialog asociat : Unghi (One-Direction) : Unghi de revoluţie. . Adăugare de material prin revoluţia unei schiţe în jurul unei axe . Inversează normala : Extrudare în sensul invers normalei feţei sau planului de construcţie. aflându-ne în regim de lucru Schiţă marcăm linia de construcţie dorită să fie utilizată în calitate de axă de rotaţie şi apoi facem clic pe iconul Adăugare (sau Înlăturare) de material. Validăm cu butonul stâng al şoricelului pe schiţa din gestionarul de construcţie sau clic pe o entitate a schiţei din zona de lucru.114 Bazele grafice ale proiectării Pentru a crea volume prin revoluţie. în caz dacă schiţa conţine o singură axă de rotaţie facem clic pe iconul Adăugare (Revolved Boss) (sau Înlăturare (Revolved Cut)) de material prin revoluţie.

Este posibilă efectuarea unei adăugări de material prin revoluţie pornind de la mai multe schiţe: în acest caz. Toate revoluţiile vor avea acelaşi unghi. Inversează normala : Extrudare în sensul invers normalei feţei sau planului de construcţie. Două direcţii (Two-Direction): Extrudare cu prescrierea unghiului pentru fiecare direcţie. Cadru de dialog asociat : Unghi (One-Direction) : Unghi de revoluţie. Din mijloc (Mid-Plane): Extrudare de fiecare parte a schiţei de la jumătatea unghiului. schiţele exterioare corespund unei adăugări de material şi schiţele interioare la o înlăturare.Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 115 Înlăturare de material prin revoluţie . .

Observaţie : schiţele trebuie sa fie convenabil poziţionate. schiţa 2 este plană închisă: Schiţa 1 (Profil) Schiţa 2 (Calea) Plan 1 Plan 2 . Adăugare de material prin baleierea unei schiţe 1 de a lungul unei schiţe 2.116 Bazele grafice ale proiectării Volume prin baleiere Funcţiile „Adăugare sau Înlăturare de material prin baleierea unui contur (Sweep sau Sweep Cut)” necesită crearea în prealabil a două schiţe. Schiţa 1 este plană închisă. Ele permit crearea de volume prin deplasarea unui profil plan închis în lungul unui profil plan deschis sau închis. Adăugare de material prin baleiere .

Înlăturare de material prin baleiere poate fi aplicată accesând meniul derulant Insert / Cut / Sweep. Volume prin netezire Funcţiile „Adăugare sau Înlăturare de la material prin netezire (Loft sau Loft Cut)” necesita crearea în prealabil a cel puţin 2 schiţe care vor fi poziţionate în plane paralele sau plasate sub unghi. . Metodologia înlăturării de material prin baleiere ale unei schiţe 1 în lungul unei schiţe 2 este aceeaşi ca pentru adăugare de material prin baleiere. De asemenea este prezentat modelul creat în urma operaţiei de adăugare de material prin netezire. Mai jos este prezentat cadrul de dialog asociat creării modelului prin adăugare de material prin netezire cu reprezentarea planurilor pe care sunt create schiţele profilelor. Una din condiţii este ca componentele corpului creat sa nu se intersecteze reciproc.Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 117 Înlăturare de material prin baleiere.

118 Bazele grafice ale proiectării .

. Cadru de dialog asociat: Raza : Raza de racordare. Pentru crearea racordărilor în zona de selectare pot fi marcate atât muchiile cât şi feţe ale modelului. Continuitate de tangenta : Selectarea muchiilor unei fete având o continuitate de tangenta.Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 119 Racordări Racordări pe o muchie sau un ansamblu de muchii (modurile de selectare sunt posibile) (Fillet). Selectând faţa toate muchiile feţei for fi racordate.

120 Teşituri Bazele grafice ale proiectării Teşituri pe o muchie sau un ansamblu de muchii (modurile de selectare sunt posibile) (Chamfer). Unghi : Unghiul teşiturii. prin două distanţe sau în caz de selectare a vârfului prin trei distanţe. D2. Distanţe D1. Dacă D1 este diferit de D2 sau daca unghiul este . Cadru de dialog asociat : O teşitura poate fi definită prin o distanţă şi un unghi. D3 : Lungimile teşiturii.

Crearea teşiturii după distanţă şi unghi Crearea teşiturii după două distanţe Crearea teşiturii după trei distanţe Carcasa Crearea unei carcase de grosime constantă Cadru de dialog asociat: (Shell).Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 121 diferit de 45°. este necesar de definit faţa de construcţie în mod convenabil . .

122 Bazele grafice ale proiectării Crearea unei carcase de grosime constanta. Pentru ca carcasa sa fie deschisa. Forma de extragere . Grosime : Grosimea carcasei. în zona selectăm faţa (feţele) dorite înlăturate.

Faţa de construcţie Piesa de plecare Unghi pozitiv Unghi negativ Cadru de dialog asociat : . cu un unghi dat (Draft).Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 123 Forma de extragere pe una o sau mai multe fete.

Fata de construcţie (Neutral Plane): Plan faţă de care este determinat unghiul de extragere. Inversează normala : schimbarea direcţiei unghiului (unghi pozitiv sau negativ). Nervura Cadru de dialog asociat : Grosimea : fixarea grosimii nervurii create.124 Bazele grafice ale proiectării Unghi (Draft Angle): Unghi de extragere. : Crearea nervurii din . Din partea stânga a schiţei partea stânga a schiţei. Feţe supuse extragerii (Faces to Draft) : în această zonă sunt selectate feţele supuse extragerii.

Crearea nervurii normal la schiţa . Crearea nervurii paralel cu schiţa . Inversare sens : Inversarea sensului de creare a nervurii. Forma de extragere : Crearea nervurii cu un unghi de extragere. cu jumătatea lărgimii. Din partea dreapta a schiţei : Crearea nervurii din partea dreapta a schiţei.Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 125 Din mijloc : Crearea nervurii de fiecare parte a schiţei . Crearea nervurii cu rubrica „Inversare sens” ne marcată Crearea nervurii cu rubrica „Inversare sens” marcată Copiere în reţea lineară Cadru de dialog asociat : .

Număr : Număr de copii.126 Bazele grafice ale proiectării Această funcţie copiază în reţea lineară funcţia sau funcţiile selectate. Direcţiile 1 şi 2 pot fi fie muchii. Punctele nominalizate se indică pentru ambele direcţii. . cu copierea eventuală a dependenţelor. Spaţiu : spaţiu între copii. fie axe de referinţă. Inversează normala : copierea în sens opus pentru direcţia indicată.

Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 127 Copiere în reţea circulară Această funcţie copiază în reţea circulară funcţia sau funcţiile selectate. Cadru de dialog asociat : . cu copierea eventuala a dependenţelor.

Spaţiu egal : fixarea spaţiului unghiular egal între copii (în limitele unghiului fixat) Axa poate fi fie o muchie. Număr : Număr de copii (unghiular). iniţierea unei sesiuni de lucru în .128 Bazele grafice ale proiectării Inversează normala : copierea în sens opus Spaţiu unghiular : spaţiu între copii (unghiular). fie o axa de referinţă. Aici se încheie descrierea generală a sistemului de modelare CAD SolidWorks 2001.

Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 129 SolidWorks 2001 şi lucrul în mod de proiectare Piesă. . şi cu modulele Partenerilor SolidWorks mai detaliat vor fi descrise în ediţiile următoare ale manualului din faţă. Lucrul cu celelalte module.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful