MIINIISTERUL JUSTII IIEII M N STERUL JUST E ADMIIINIIISTRA IIIA NA IIIONALĂ A PENIIITENCIIIARELOR ADM N STRA A NA ONALĂ A PEN TENC ARELOR

DM N STRA A A ONALĂ A EN TENC ARELOR

SONDAJ DE OPINIE SONDAJ DE OPINIE
LA NIVELUL LA NIVELUL INSTITU IILOR DE PRESĂ INSTITU IILOR DE PRESĂ
RAPORT DE CERCETARE RAPORT DE CERCETARE

MI NI

ER UL J US T ST I

IE I

Aceasta cercetare îndeplineşte Activitatea 2.1 a Obiectivului 1 din Planul de Ac iune aferent Strategiei de Comunicare şi Imagine a ANP

Administra ia Na ională a Penitenciarelor Str. Maria Ghiculeasa nr. 47 Bucureşti, România Telefon 021/ 242.90.09 Fax 021/ 242.60.78 www.anp-just.ro

SUMAR

1. Notă metodologică – pag. 3

2. Observa ii preliminare – pag. 3

3. Percep ia asupra eficien ei mecanismelor institu ionale de comunicare – pag. 4
a) Aprecierea gradului de deschidere a sistemului penitenciar b) Aprecierea gradului de transparen ă a sistemului penitenciar c) Percep ia asupra stadiului colaborării cu structurile responsabile cu comunicarea

4. Aprecieri asupra con inutului materialelor de presă cu privire la sistemul penitenciar – pag. 10

5. Sugestii pentru îmbunătă irea colaborării – pag. 11

6. Concluzii şi recomandări – pag. 12

2

1. Notă metodologică Cercetarea de teren a fost realizată de către purtătorii de cuvânt ai unită ilor subordonate Administra iei Na ionale a Penitenciarelor. OBIECTIV: măsurarea modului în care mass-media percepe gradul de transparen ă şi deschidere a sistemului penitenciar fa ă de mass-media, evaluarea mecanismelor institu ionale care reglează rela ia cu mass-media. Perioada de intervievare: 21 septembrie – 10 octombrie 2006. Chestionarele au fost completate de reprezentan ii a 262 institu ii mass-media (scrisă şi audio-vizuală), din care 57 centrale (21,4% din total) şi 205 locale (78,6% din total). Instrumentul de intervievare: chestionar standard elaborat de Compartimentul de Presă al ANP

2. Observa ii preliminare Acest sondaj a fost prevăzut în Strategia de Comunicare şi Imagine a Administra iei Na ionale a Penitenciarelor, şi reprezintă Activitatea 2.1 a Obiectivului 1 din Planul de Ac iune aferent strategiei. Strategia a fost aprobata prin Decizia nr. 500 a directorului general ANP din 21.07.2006. Strategia de Comunicare şi Imagine a Administra iei Na ionale a Penitenciarelor este subordonată principiilor de politică generale ale ANP, care indică faptul că efortul prioritar al sistemului penitenciar este de natură socială. Unul din aceste principii este cel al transparen ei şi deschiderii către societate în general, şi către mass-media în particular. Pentru a putea îmbunătă i raporturile între sistemul penitenciar şi institu iile media, am considerat necesar să aflăm părerea acestora cu privire la diferitele problemele de transparen ă, comunicare şi deschidere cu care reprezentan ii presei s-au confruntat sau se confruntă în rela ia cu sistemul penitenciar. Vedem mass-media ca partener în popularizarea misiunii şi problemelor sistemului penitenciar, în supunerea ac iunilor noastre exerci iului critic al societă ii şi în campania continuă de conştientizare a importan ei sociale a eforturilor sistemului penitenciar la nivelul comunită ilor. În plan practic, urmărim îmbunătă irea colaborării noastre prin identificarea şi modificarea mecanismele institu ionale de comunicare deficitare şi a mentalită ilor învechite.

3

3. Percep ia asupra eficien ei mecanismelor institu ionale de comunicare a) Aprecierea gradului de deschidere a sistemului penitenciar În mod evident, unul din indicatorii de bază de măsurare a gradului de deschidere a sistemului penitenciar în raport cu institu iile media îl reprezintă posibilită ile de acces al reprezentan ilor acestora în penitenciare. La întrebarea “Cât de mul umit sunte i în ceea ce priveşte modalitatea de acces a reprezentan ilor institu iilor media în penitenciar?”, responden ii au declarat că sunt mul umi i şi foarte mul umi i în procent de circa 80%, Nemul umi i şi foarte nemul umi i sunt 12,8% dintre reprezentan ii presei centrale, şi 18,6% dintre reprezentan ii presei locale.
Gradul de mul umire al presei in raport cu accesul in penitenciare
60% 50% 40% 30% 20% 10% 0%

54,50%

53,80%

26,60% 21,80% 12,70% 0,10% 10,90% 14,10% 4,50% 1%

Presa centrală
Foarte mul umit Mul umit Nemul umit

Presa locală
Foarte nemul umit Nu pot aprecia

Responden ii care s-au declarat nemul umi i sau foarte nemul umi i de modalitatea de acces în penitenciar au argumentat răspunsul, în general, prin „accesul greoi la anumite informa ii”, „birocratizarea excesivă a procedurilor de acces în penitenciar” sau „restric iile nefondate cu privire la folosirea telefoanelor mobile în unitate”. În ansamblu, însă, este de apreciat disponibilitatea formală a sistemului penitenciar de a permite accesul mass-media în penitenciare în vederea realizării materialelor de presă. Faptul că reprezentan ii mass-media de la nivel local sunt mai nemul umi i de modalită ile de acces în penitenciar decât cei de la nivel central, subliniază necesitatea de a continua procesul de descentralizare a activită ilor de rela ii publice prin transferarea responsabilită ilor de la nivelul compartimentului de presă ANP către purtătorii de cuvânt de la nivelul unită ilor. În aceeaşi măsură, conducerile penitenciarelor trebuie să conştientizeze importan a rela iilor cu mass-media şi dreptul firesc al reprezentan ilor acesteia de a avea acces în penitenciare şi de a informa publicul cu privire la activitatea sistemului şi la modul şi eficien a cu care sunt folosi i banii contribuabililor, chiar dacă aceasta presupune, de multe ori, reliefarea unor aspecte negative. În aceeaşi măsură, persoanele responsabile cu comunicarea trebuie să explice mai bine reprezentan ilor presei anumite restric ii necesare din motive de securitate a persoanelor şi sistemului sau drepturi ale persoanelor private de libertate, compatibile cu legisla ia internă şi interna ională (de ex.: restric iile cu privire la accesul cu telefoane în penitenciare). 4

Dincolo, însă, aprecierea modalită ilor de acces în penitenciare, responden ii au fost ruga i să noteze, pe o scală de la 1 la 10, diferite aspecte concrete care pot oferi o imagine mai exactă a deschiderii sistemului penitenciar fa ă de institu iile media. Astfel, a fost măsurată percep ia reprezentan ilor presei cu privire la:
Disponibilitatea de a furniza informa iile solicitate Disponibilitatea de a genera evenimente de presă Corectitudinea informa iilor oferite Condi iile generale de realizare a materialelor de presă oferite de penitenciare Facilitarea contactelor cu persoanele private de libertate Disponibilitatea angaja ilor de a dialoga cu presa Libertatea de mişcare în interiorul penitenciarelor Atitudinea manifestată de către purtătorul de cuvânt Atitudinea manifestată de al i angaja i
Notele acordate de reprezentan ii presei pentru diferite aspecte ce privesc colaborarea presei cu sistemul penitenciar
8,72 7,92 8,92 8,71 7,79 7,65 7,19 7,2 6,59 6,3 7,36 7,15 7,01 8,64 7,96 7,4 7,62

9 8 7 6 5 4 3 2 1 0
disponibilitatea disponibilitatea d a furniza pentru a genera informatii evenimente de presă

7,63

corectitudinea informa iilor

condi ii de realizare a materialelor

facilitatea contactelor cu de inu ii

disponibilitatea pentru dialog a angaj a ilor

libertatea de mişcare în interior

atitudinea atitudinea altor purtătorului de angaj a i cuvânt

presa centrală

presa locală

În ansamblu, reprezentan ii presei centrale s-au dovedit a fi mai critici şi mai nemul umi i în legătura cu deschiderea sistemului penitenciar, fa ă de reprezentan ii presei locale, media notelor fiind 7,54, respectiv 7,76. Dincolo, însă, de aspectul comparativ, mediile notelor indică un grad mul umitor de satisfac ie al reprezentan ilor presei fa ă disponibilitatea generală a sistemului penitenciar pentru deschidere către institu iile mass-media.

5

Reprezentan ii presei centrale au fost mai exigen i decât cei ai mass-media locale (6,3 fa ă de 7,4) în aprecierea disponibilită ii penitenciarelor pentru a genera evenimente de presă şi disponibilitatea angaja ilor pentru dialog (6,59 fa ă de 7,36). În rest, celelalte aspecte au avut parte de aprecieri similare. Îmbucurător e faptul că atât în ceea ce priveşte corectitudinea informa iilor puse la dispozi ia mass-media (8,72 / 8,71), cât şi în ceea ce priveşte atitudinea purtătorilor de cuvânt, mediile sunt foarte mari în raport cu celelalte aspecte, respectiv (8,92 / 8,64). De altfel, cea mai mare notă dintre toate aspectele men ionate o primeşte purtătorul de cuvânt al Administra iei Na ionale a Penitenciarelor. Problematice rămân aspectele referitoare la disponibilitatea sistemului penitenciar de a genera evenimentele de presă şi disponibilitatea angaja ilor pentru dialog. În primul caz, sistemul penitenciar trebuie să se concentreze asupra îmbunătă irii capacită ii de a fi sursă de informa ii (prin conferin e de presă, comunicate, etc.) şi de a fi ini iator de dezbateri la nivel public (pe probleme de ini iativă legislativă, probleme umanitare, probleme de securitate şi integrare a comunită ii), iar în cel de-al doilea caz trebuie făcute eforturi consistente şi permanente, la nivel informal, de schimbare a mentalită ii şi reflexelor angaja ilor sistemului penitenciar, care n-au internalizat, încă, datoriile cu caracter social ce revin din statutul de func ionar public.

De altfel, reprezentan ii media sus in că materialele de presă sunt generate / propuse cel mai adesea chiar de institu ia de presă (des şi foarte des în propor ie de 69,4%), şi rar sau niciodată de către Administra ia Na ională a Penitenciarelor în propor ie de 79,5%. Subiectele de presă mai sunt generate (la un nivel încă scăzut) de către penitenciare, prin mijloace formale (purtător de cuvânt, conferin e de presă, comunicate, etc.) în propor ie de 48% (des şi foarte des), şi, într-un procent destul de ridicat, de surse informale din interiorul penitenciarului, altele decât purtătorul de cuvânt.
Frecven a cu care materialele de presă sunt propuse/generate de:
70% 60% 50% 40% 34,90% 30% 20% 10% 0% institu ia de presă mijloace formale din penitenciar Foarte des surse informale din penitenciar Des Rar de inu i ANP 7,10% 34,50% 21,20% 17,20% 12,10% 12,50% 9,60% 4% 13,30% 9,40% 3,60% 1,20% 36,30% 36,30% 29,10% 27% 51,40% 48,80% 62,30%

Foarte rar/Niciodată

6

b) Aprecierea gradului de transparen ă a sistemului penitenciar Responden ii au fost ruga i să aprecieze pe o scală de la 1 la 10 gradul de transparen ă al sistemului penitenciar1 în legătură cu următoarele subiecte de presă:
Condi ii generale de deten ie Aspecte informale ale vie ii de deten ie (autoagresiuni, tatuaje, etc.) Biografia unor persoane private de libertate Activită i de reintegrare socială Analiza func iei sociale a sistemului penitenciar Evenimente negative Activitatea şi competen a angaja ilor din sistemul penitenciar Subiecte conexe activită ii sistemului penitenciar (privarea de libertate a VIP-urilor, cazuri de corup ie la nivel înalt, lumea interlopă, etc.) Modificări legislative care reglementează activitatea sistemului penitenciar.

Note acordate gradului de transparen ă cu privire la diferite subiecte de presă 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0
Activită i de reintegrare socială Analiza func iei sociale Modificări legislative Condi ii de Activitatea Biografia deten ie şi unor competen a de inu i angaja ilor din sistemul penitenciar Aspecte informale Subiecte Evenimente negative conexe activită ii sistemului penitenciar

8,82 7,94 7,79 7,54 6,9 6,88 6,47 5,92 5,8

Aşa cum era şi normal, activită ile de reintegrare socială ocupă primul loc între subiectele de presă în legătură cu care sistemul penitenciar îşi manifestă cel mai pregnant transparen a, datorită caracterului eminamente pozitiv al acestora. De altfel, în mod evident, transparen a sistemului penitenciar scade progresiv, odată cu creşterea riscului de a fi reflectate în presă realită i cu poten ial mediatic negativ. De aceea: • este îngrijorător că gradul de transparen ă depinde de voin a subiectivă a angaja ilor, cel mai probabil cu func ii de conducere, care permit accesul la informa ie în mod discriminatoriu, în func ie de caracterul pozitiv sau negativ al realită ilor sistemului penitenciar;

1

Men ionăm că, în ceea ce priveşte aprecierea transparen ei în raport cu aspectele de mai sus, nu există diferen e majore între opinia penitenciarelor reprezentan ilor presei centrale şi a celei locale.

7

este îngrijorător că subiectul competen ei angaja ilor a primit o notă mai mică de 7, ocupând locul 5 între subiectele fa ă de care sistemul penitenciar îşi manifestă transparen a;

este îngrijorător că se manifestă teamă în a permite contactul presei cu persoanele private de libertate şi de a mediatiza modul în care aceştia percep problemele cu care se confruntă;

este îngrijorător că în cazul evenimentelor negative, care oricum sunt parte a realită ii penitenciare, se manifestă cel mai pregnant tendin a de ascundere a adevărului.

c) Percep ia asupra stadiului colaborării cu structurile responsabile cu comunicarea Pentru a identifica gradul în care structurile responsabile cu comunicarea din cadrul sistemului penitenciar îşi îndeplinesc func ia, am solicitat responden ilor să precizeze categoriile de personal la care apelează pentru realizarea materialelor de presă. Sunt îngrijorătoare procentele ob inute de purtătorii de cuvânt (doar 23,4% din reprezentan ii presei centrale apelează la purtătorul de cuvânt al ANP şi 30,9% din reprezentan ii presei locale apelează la purtătorii de cuvânt ai penitenciarelor). Se păstrează tendin a reprezentan ilor presei de a contacta directorii de penitenciare (55,5% din presa locală şi 23,4% din presa centrală) sau conducerea ANP (31,9% din presa centrală), care sunt văzute drept surse de informa ii mai credibile şi mai informate. De asemenea, colaborarea dintre reprezentan ii presei centrale şi purtătorii de cuvânt de la nivel local se păstrează la un nivel redus (21,3%).
La cine apelează în general reprezentan ii presei pentru realizarea unui material de presă
60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% Conducerea ANP Purtător de cuvânt ANP Conducerea penitenciarului Purtătorul de cuvânt al penitenciarui 4,70% 31,90% 23,40% 7,30% 23,40% 21,30% 30,90% 55,50%

presa centrală

presa locală

Având în vedere aceste rezultate,şi dorin a noastră de a transforma purtătorii de cuvânt în principalii colaboratori ai reprezentan ilor institu iilor de presă, sunt necesare: • • întărirea rolului purtătorului de cuvânt prin responsabilizarea şi profesionalizarea acestuia; continuarea procesului descentralizare în procesul de comunicare şi informarea jurnaliştilor din presa centrală cu privire la identitatea şi modalită ile de contact ale purtătorilor de cuvânt de la nivelul unită ilor. 8

În ceea ce priveşte, însă, calitatea colaborării, reprezentan ii mass-media sunt în general mul umi i, apreciind că aceasta este în general bună şi foarte bună atât cu conducerile, cât şi cu purtătorii de cuvânt ai ANP şi ai penitenciarelor. În cazul conducerii şi purtătorului de cuvânt ANP, se poate observa un procent foarte ridicat de reprezentan i mass-media care nu au putut aprecia calitatea colaborării, însă aceste procente sunt fireşti în măsura în care eşantionul a cuprins aproape 80% reprezentan i ai presei locale.
Calitatea colaborării cu sistemul penitenciar
70 60 50 40 30 20 10 0 Conducerea ANP Purtător de cuvânt ANP proastă Conducerea penitenciarului
9,5

64,9

67,9

43,5 36,3 21 11,814,9 2,7 1,9 3,4 1,9 4,2 15,4 0,8

40,5 26,3 29,4

3,1

0,8

Purtător de cuvânt penitenciar nu pot aprecia/nu răspunde

foarte bună

bună

foarte proastă

9

4. Aprecieri asupra con inutului materialelor de presă cu privire la sistemul penitenciar

Pentru a putea evalua interesul presei cu privire la subiectele care apar sau ar trebui să apară cel mai frecvent în materialele de presă, am rugat responden ii la chestionar să ierarhizeze subiectele care apar cel mai frecvent în materialele de presă pe care le elaborează la ora actuală, şi să indice subiectele pe care aceştia ar dori să le abordeze în viitorul apropiat (răspunsuri multiple). Observăm că, deşi, activită ile de reintegrare socială ocupă la ora actuală primul loc în frecven a subiectelor de presă abordate de reprezentan ii mass-media, există un interes crescând pentru reflectarea condi iilor de deten ie şi a vie ii cotidiene a persoanelor private de libertate. Activită ile de reintegrare socială rămân totuşi în topul preferin elor responden ilor, spre deosebire de subiectul func iei sociale a sistemului penitenciar, care este şi rămâne şi în inten ie, unul dintre cele mai neatractive subiecte abordate de jurnalişti.
Subiectele aflate în aten ia reprezentan ilor presei în viitorul apropiat (procente cumulate)
35%

Rangul ocupat de diferitele aspecte abordate în presă despre sistemul penitenciar

Media locurilor (între 1 şi 9)

1. Activită i de reintegrare socială
30,60%

3.06 3.25 3.27 3.55 3.82 4.39

30%

2. Condi ii generale de deten ie 3. Aspecte informale ale vie ii de deten ie 4. Biografia unor persoane private de libertate
14,00%

25%

20,90%

20%

15%

10,90%
10%

5. Evenimente negative
10,10% 5,80% 4,70%

6. Subiecte conexe activită ii sistemului penitenciar (privarea de libertate a VIP-urilor, cazuri de corup ie la nivel înalt, lumea interlopă)

5%

0%

7. Func ia socială a sistemului penitenciar
condi ii de deten ie/via a cotidiană în penitenciare activită i de reintegrare socială interviuri biografice evenimente negative subiecte conexe (VIP-uri, cazuri de corup ie, lumea interlopă) modificări legislative func ia socială/proba iune

4.39 4.91

8. Activitatea şi competen a angaja ilor din sistemul penitenciar 9. Modificări legislative

5.42

Având în vedere opiniile reprezentan ilor media, sistemul penitenciar trebuie să continue mediatizarea intensivă a activită ilor de reintegrare socială, să încurajeze prezen a jurnaliştilor în unită i pentru prezentarea vie ii din penitenciare, şi să demareze o campanie de conştientizare la nivel social în legătură cu importan a problemelor (economice, sociale, de securitate şi integrare a comunită ilor) pe care încearcă să le rezolve sistemul penitenciar, şi de rezolvarea cărora ar trebui să fie interesată, dar şi responsabilă, şi societatea în ansamblul ei.

10

5. Sugestii pentru îmbunătă irea colaborării

Responden ilor li s-a solicitat să aprecieze ce ini iative mediatice ar trebui să promoveze sistemul penitenciar românesc, în vederea creşterii transparen ei şi a informării publicului cu privire la misiunea şi problemele sistemului penitenciar. Reprezentan ii presei au avut posibilitatea unui răspuns multiplu, iar, cumulate, procentele se prezintă astfel: 87,7% au men ionat implicarea persoanelor private de libertate în activită i în sprijinul comunită ii, 74,1% consideră că ar fi în avantajul penitenciarelor mediatizarea şi publicarea mai multor studii, statistic, diagnoze, etc., 72,1% şi-ar dori ca penitenciarele să organizeze mai multe conferin e de presă, iar 60,2% dintre cei intervieva i au precizat că ar fi necesară organizarea mai multor evenimente culturale în care să fie implicate persoane private de libertate.
Necesitatea ini iativelor mediatice, în aprecierea reprezentan ilor presei (procente cumulate)
87,70%

90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0%
72,10% 60,20%

74,10%

mai multe conferin e de presă organizarea unor evenimente culturale implicarea de inu ilor în activită i în sprijinul comunită ii mediatizarea şi publicarea unor materiale de cercetare ştiin ifică

Fiind ruga i să ofere sugestii pentru îmbunătă irea rela iei dintre presă şi sistemul penitenciar, cele mai multe răspunsuri ale responden ilor s-au referit la aprecieri generale ce in de „mai multă transparen ă”, „colaborare”, „deschidere” (36,6%). 20,6% din reprezentan ii presei oferă sugestii ce in de îmbunătă irea condi iilor de informare a presei (conferin e de presă, buletine de presă, periodice), iar 7,6% simt nevoia simplificării accesului în penitenciare şi a procedurii de ob inere a informa iilor. Aproape 30% dintre responden i nu şi-au exprimat sugestiile.
Sugestiile reprezentan ilor presei pentru îmbunătă irea rela iilor cu sistemul penitenciar 36,30%
40% 35% 30% 25% 20% 15% 10% 5% 0%

28,60% 20,60% 7,60% 2,30% 2,30% 2,30%

Transparen ă/colaborare Informare periodică/buletine, conferin e de presă Responsabilizarea purtătorului de cuvânt Simplificare procedurilor de acces şi ob inere a informa iilor Generarea unor evenimente de presă Altele Nu au răspuns

11

6. Concluzii şi recomandări

Aspecte pozitive: disponibilitatea formală a sistemului penitenciar de a permite accesul mass-media în penitenciare în vederea realizării materialelor de presă. gradul mul umitor de satisfac ie al reprezentan ilor presei fa ă de disponibilitatea generală a sistemului penitenciar pentru deschidere către institu iile mass-media. atitudinea apreciată în general pozitiv a purtătorilor de cuvânt din sistemul penitenciar, cu o men iune specială pentru purtătorul de cuvânt al Administra iei Na ionale a Penitenciarelor. calitatea în general bună a colaborării cu sistemul penitenciar, aşa cum este ea percepută de reprezentan ii institu iilor de presă.

Aspecte negative: capacitatea redusă a sistemului penitenciar de a genera evenimente de presă. disponibilitatea redusă la dialog a angaja ilor sistemului penitenciar. gradul de transparen ă depinde de voin a subiectivă a angaja ilor, cu func ii de conducere, care permit accesul la informa ie în mod discriminatoriu, în func ie de caracterul pozitiv sau negativ al realită ilor sistemului penitenciar. teamă de a permite contactul presei cu persoanele private de libertate şi de a mediatiza modul în care aceştia percep probleme cu care se confruntă. lipsă de transparen ă şi teama generală la nivelul sistemului penitenciar fa ă de posibilitatea mediatizării evenimentelor negative. purtătorii de cuvânt încă nu au rol major în colaborarea dintre presă şi sistem, fiind încă prefera i directorii drept sursă de informa ii mai credibilă şi mai avizată decât purtătorii de cuvânt.

Recomandări: 1. Continuarea procesului de descentralizare prin transferarea responsabilită ilor de la nivelul compartimentului de presă ANP către purtătorii de cuvânt de la nivelul unită ilor. 2. Trimiterea unui mesaj clar de la nivelul Administra iei Na ionale a Penitenciarelor către conducerile penitenciarelor în legătură cu importan a şi obligativitatea deschiderii, transparen ei şi colaborării oneste cu institu iile de presă. 3. Întărirea rolului purtătorului de cuvânt prin responsabilizare şi profesionalizare (prevederea în organigramele penitenciarelor a func iei de purtător de cuvânt şi formarea profesională a acestora). 4. Campanii de informare şi conştientizare cu privire la func ia socială a sistemului penitenciar, la relevan a problematicii sistemului penitenciar pentru societate în ansamblul ei şi la 12

riscurile de securitate şi integrare a comunită ii în absen a unei preocupări permanente a societă ii fa ă de problematic penitenciară. 5. Eforturi consistente şi permanente, la nivel informal, de schimbare a mentalită ii, reflexelor şi atitudinii angaja ilor sistemului penitenciar fa ă de presă. 6. Explicarea mai bună a necesită ii unor restric ii privind accesul în penitenciar, generate de riscuri de securitate individuală şi de sistem, compatibile cu legisla ia internă şi interna ională. 7. Îmbunătă irea capacită ii sistemului penitenciar de a fi, prin persoane autorizate, sursă de informa ii (conferin e de presă, comunicate, etc.) şi de dezbateri la nivel public (pe probleme de ini iativă legislativă, probleme umanitare, probleme de securitate şi integrare a comunită ii, etc.) 8. Mediatizarea intensivă a activită ilor de reintegrare socială şi încurajarea prezen ei jurnaliştilor în unită i atât pentru prezentarea vie ii din penitenciare, cât şi pentru creşterea controlului şi contribu iei societă ii civile la activitatea sistemului penitenciar. 9. Implicarea persoanelor private de libertate în activită i în sprijinul comunită ii, mediatizarea şi publicarea mai multor studii, statistici, diagnoze, etc., organizarea mai multor evenimente culturale în care să fie implicate persoane private de libertate

13

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful