INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

Cu titlu de manuscris CZU 371(043.3)

KEREKEŞ ADELHAIDA

CONCEPTUALIZAREA ŞI PROIECTAREA DISCIPLINEI INTEGRATE ŞTIINŢE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL GIMNAZIAL 13.00.01 – Pedagogie generală

AUTOREFERAT al tezei de doctor în pedagogie

CHIŞINĂU 2006

Teza a fost elaborată în laboratorul Curriculum, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Conducător ştiinţific: Ion Botgros, dr în şt. fiz.-mat, conf. univ.,

Referenţi oficiali: 1. Guţu Vladimir, dr hab în ped., prof. univ., Universitatea de Stat din Moldova 2. Bocancea Viorel, dr în ped., conf. univ., Universitatea de Stat din Tiraspol

Susţinerea va avea loc la _____________2006, ora ___, în şedinţa Consiliului ştiinţific specializat DH 38 13.00.01 – 08 din cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, str. Magda Isanos, 16, Chişinău, MD2020 Teza de doctorat şi autoreferatul pot fi consultate la biblioteca Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei. Autoreferatul a fost expediat la __________________2006

Secretar ştiinţific al Consiliului ştiinţific specializat, dr în ped. Conducător ştiinţific, dr în şt. fiz.-mat. Autor

Cara Angela Botgros Ion Kerekeş Adelhaida
© Kerekeş Adelhaida

Integralizarea cunoaşterii ştiinţifice în învăţământul modern se dovedeşte a fi astfel principiul şi activitatea definitorie a acestuia.K. devine tot mai actuală maxima Non multa. Or. Gradul de cercetare a problemei. rezultatele sale putând reprezenta ca posibile soluţii pentru alte ştiinţe.-A. şi reprezintă modele limitate de cercetare a fiinţei umane şi a lumii. inclusiv interdisciplinară. dintr-un principiu regulativ al educaţiei şi învăţământului. În general însă rezultatele fiecărei ştiinţe sunt specifice disciplinei date. noutatea provocărilor sau a problemelor conduce la noutatea răspunsurilor. devine unul constitutiv. precum şi practicii. de a cerceta global problemele complexe ale realităţii. tehnologie. vieţii sociale şi învăţământului derivă din imposibilitatea unei ştiinţe. ştiinţă şi educaţie. Conform lui L. care consideră esenţială nu volumul cunoştinţelor ci calitatea lor. şi cunoscând obiectivele generale ale disciplinei integrate Ştiinţe din învăţământul primar. iar rezolvarea lor reclamă reunirea eforturilor factorilor de cultură. conţinutală. Un alt principiu congruent interdisciplinarităţii este unitatea epistemologică a cunoaşterii ştiinţifice. M. ca şi proiectele privind integrarea ştiinţelor exacte. oricare ar fi aceea.PRELIMINARII Actualitatea temei. marcat şi de o explozie informaţională fără precedent. Pornind de la ideea unităţii epistemologice a cunoaşterii lumii. Problemele actuale ale învăţământului sunt deosebit de complexe datorită progresului cunoaşterii umane şi interacţiunii dintre ştiinţă. epistemologice şi pedagogice. Boisot consideră necesar a extinde investigaţia la nivelul învăţământului gimnazial. noile educaţii sunt purtătoare de noi obiective şi mesaje. după cum „caracterul global al PLC (problematicii lumii contemporane . se deduce astfel că nici şcoala contemporană nu poate ocoli problematica 1 . În acest context. Dezbaterile şi studiile cu privire la problematica interdisciplinarităţii. care se realizează la nivel proiectiv şi la nivelul transpunerii concrete. cultură şi societate. Efortul însă se soldează cu perfecţionarea metodologilor de investigaţie. Deoarece ştiinţa este foarte semnificativă în elaborarea tuturor componentelor educaţiei şi învăţământului modern. Stenhouse. educaţie. teleologică. Ca principiu general de cunoaştere. Necesitatea abordării interdisciplinare a problemelor ştiinţei. interdisciplinaritatea. Preocuparea noastră în cercetarea descrisă în teză s-a manifestat la nivelul proiectării educaţiei ştiinţifice (EŞ). interdisciplinaritatea reprezintă manifestarea concretă în educaţie şi învăţământ a principiului general universal al unităţii lumii – integralitatea. sed multum.sau transdisciplinar al acestor noi conţinuturi”. metodologică). au durat ale curriculumului şcolar (epistemologică. la precizarea naturii ei filozofice.) determină caracterul inter.

lansat de UNESCO în zece ţări din întreaga lume la începutul deceniului al şaptelea din sec. s-a făcut simţită cu claritate tendinţa de aplicare a principiului interdisciplinarităţii în învăţământ. În încercările de aplicare în câteva şcoli şi licee (la câteva discipline). Văideanu. începând cu redefinirea idealului educaţional şi cu a misiunilor educaţiei. Gonod. în baza teoriilor şi conceptelor de cunoaştere integralizată a lumii. Se simte nevoia conceptualizării disciplinei şcolare Ştiinţe pe principiile integralizării şi interdisciplinarităţii. cu ajutorul mai multor cercetători şi zeci de profesori. Chimia şi predarea-învăţarea acestora în discipline separate. în baza epistemologică comună a disciplinelor şcolare Fizica.. rămâne la latitudinea cadrelor didactice. care încearcă să dezvolte noile modalităţi de organizare şi transmitere a conţinuturilor legate de evoluţia cunoaşterii şi a culturii. A. cu consideraţii la tipurile de curriculum. au elaborat un proiect privind . Al. Astfel se conturează problema cercetării care constă în creşterea tot mai evidentă a rolului interdisciplinarităţii în cunoaşterea modernă a lumii şi caracterul încă vădit separat. Văideanu. Gugiuman. XX şi supus evaluării zece ani mai târziu în 1985 cu tema Promovarea interdisciplinarităţii în învăţământul preuniversitar. Cercetări aferente abordării de tip inter. la experienţe şi la idei de integralizare a conţinuturilor educaţionale. de Landsheere despre reformele din Franţa şi Anglia arată că s-a vizat reforma curriculară. N. izolat al educaţiei ştiinţifice în şcoala modernă. Pelgrum.D. obiectivelor şi prin încorporarea acestora în conţinuturi. la toate nivelurile.Luca..aproape două decenii. arată G.Birişcan. R. problematica interdisciplinarităţii în învăţământul românesc a rămas la nivelul unor studii. Bilanţul a fost mai degrabă pozitiv.şi transdisciplinar se regăsesc în lucrările lui F. Un exemplu impresionant este cel al proiectului Ştiinţe integrate. Biologia. Plomp. Dar transpunerea interdisciplinarităţii în mediile educaţionale ale învăţământului. La începutul anilor optzeci G. cu deschidere spre sesizarea relaţiilor diferitelor discipline menită să permită accesul spre inter-/transdisciplinaritate şi sfârşind cu sistemele de evaluare în direcţia eficientizării externe a sistemului educativ.Collin. Obiectul investigaţiei: integralizarea educaţiei ştiinţifice a elevilor din clasele gimnaziale. Abia în anii '80.Cerchez.remediilor” ce trebuiau aplicate tentativelor viitoare. trecând prin formularea scopurilor. T. tentative etc. Excepţionala sinteză a lui G. R.conceptele fundamentale comune” ale disciplinelor care făcea trecere de la interdisciplinaritate spre transdisciplinaritatea instrumentală. H. inclusiv prin depistarea . Cozma. O cercetare valoroasă cu privire la integralizarea conţinuturilor disciplinelor şcolare a realizat T. 2 .

Ciascai). • vor fundamenta un sistem integralizat de obiective pentru educaţia ştiinţifică a elevilor.Bloom. Not.T. Biologia. Guţu. J. • Stabilirea/elaborarea principiilor de integralizare a educaţiei ştiinţifice a elevilor claselor gimnaziale. metoda integrativă (L. filozofice. Vl. Vl. B. I. S. I. • Integralizarea conţinuturilor de educaţie ştiinţifică ale disciplinelor Fizica. V. C. Văideanu. R. Chimia într-un sistem unitar de obiective. Pâslaru. În mod particular. A. la nivel de curriculum proiectat. Văideanu. R. Vl. Tabler. Ferenczi. psihologice. • vor sistematiza conţinuturile educaţiei ştiinţifice ale celor trei discipline şcolare tradiţionale. Chimia. în baza unor principii psihopedagogice specifice educaţiei ştiinţifice a elevilor. Goodlad. în particular: • vor determina şi argumenta reperele conceptuale ale disciplinei şcolare Ştiinţe. teoria curriculumului (J. Hameyer. care să integralizeze disciplinele şcolare tradiţionale Fizica. L. Chimia.Pâslaru). care principii. • Formularea unor metodologii specifice educaţiei ştiinţifice integralizate a elevilor. L. Not. M. drept bază de cercetare au servit: conceptul de interdisciplinaritate (C. 3 . Preda. • Validarea prin experiment a modelului de curriculum disciplinar Ştiinţe. Biologia. modelul de interdisciplinaritate (G. • Elaborarea unui model de curriculum pentru disciplina integralizată Ştiinţe. M. Epistemologia cercetării s-a constituit din concepte. Crişan. Predescu. Boisot). idei. Biologia în disciplina şcolară Ştiinţe. F. prin integralizarea teleologiei disciplinelor tradiţionale Fizica. Schwas. Ionescu. H. Cristea. Baez.Scopul cercetării: stabilirea/elaborarea unor repere psihopedagogice (principii. sociologice etc. a disciplinelor şcolare Fizica. Biologia. • vor marca metodologii de educaţiei ştiinţifică în baza unei epistemologii de integralizare a lumii vii. Sharen. H. Al. Ciomoş. Radu. Seguin. teorii şi modele educaţionale. • Elaborarea unui sistem de obiective pentru educaţia ştiinţifică a elevilor claselor gimnaziale. concepte) de integralizare. Ipoteza cercetării: Formarea la elevii claselor gimnaziale a viziunii unitare asupra integrităţii tabloului ştiinţific al lumii este esenţial determinată de proiectarea şi realizarea unui curriculum disciplinar Ştiinţe. conţinuturi şi metodologii de educaţie ştiinţifică. Obiectivele generale ale cercetării: • Stabilirea reperelor pedagogice şi epistemologice de formare la elevi a viziunii unitare asupra tabloului ştiinţific al lumii.J. Chimia. Botgros). G. Cucoş. Tyler. Creţu. B. C. I.

etapele şi nivelurile ştiinţifice.experimentarea curriculumului integrat la clase în paralel cu implementarea curriculumului naţional. IV . principiul interdisciplinarităţii etc. III . legităţile. • organizarea obiectivelor. conceptelor. Metodologia cercetării a inclus următoarele tipuri de metode: • teoretice: cercetarea teoretică a tezelor. principiilor metodologice. 22 de elevi) de la Colegiul Naţional Mihai Viteazul din Turda – mediu urban. Baza experimentală a cercetării au constituit-o clasele a V-B (de control. Experimentul s-a desfăşurat în anii de învăţământ 2002-2003 şi 2003-2004. principiilor. oferind o imagine unitară asupra fenomenelor şi proceselor studiate în cadrul disciplinelor Fizica..interpretarea rezultatelor experimentului. şi clasele a VI-A (de control. Cercetarea experimentală s-a desfăşurat în România. conţinuturilor şi metodologiilor învăţării cu implicaţii asupra strategiei de proiectare a curriculumului. şi exprimă conceptul învăţământului formativ. unităţile de învăţare. convorbirea. • matematice: prelucrarea matematică a datelor statistice ale experimentului. • experimentul pedagogic. Biologia. Valoarea praxiologică a investigaţiei constă în: 4 . 28 elevi) şi a V-C (experimentală. II . Biologia. conţinuturi.aplicarea acestor probe eşantionului de elevi. • stabilirea reperelor teoretice pentru integralizarea disciplinei şcolare Ştiinţe. 28 de elevi) şi a VI-B (experimentală. • chestionarea.idei şi principii cu privire la integralizarea disciplinelor şcolare (principiul integralizării cunoaşterii umane. teoriilor. ideilor. • conceptul de trecere de la interdisciplinaritate (care vizează doar conţinutul educaţiei şi exprimă conceptul unei învăţări centrate pe conţinuturi) la integralizare.). • corelarea interdisciplinară a monodisciplinelor Fizica. 24 de elevi) de la Liceul Teoretic Avram Iancu din Cluj-Napoca – mediu urban. care antrenează toate componentele curriculumului (obiective.elaborarea probelor de evaluare şi aplicarea lor la clasele de control şi cele experimentale. criteriile. timp de un an. Inovaţia ştiinţifică şi valoarea teoretică a cercetării constă în: • elaborarea modelului curriculumului integralizat la disciplina Ştiinţe. modelizarea teoretică. metodologii). Chimia. Chimia şi integralizarea tuturor componentelor definitorii ale celor trei discipline. pe etapele: I .

biologie. chimie). iar demersul metodologic interactiv proiectat de curriculum asigură o interevaluare pe principiul a învăţa să acţionezi.• identificarea obiectivelor educaţionale integralizate. nonformală şi informală. punctelor slabe. caracterul lor operaţional. şi în conformitate cu tendinţele individului de a se forma ca entitate. a oportunităţilor şi ameninţărilor. • accentuarea codurilor de referinţă şi de interpretare. Elaborarea conţinuturilor integralizate ale educaţiei ştiinţifice constă în selectarea unor teme cu caracter interdisciplinar. orientarea lor la formarea unei personalităţi apte să producă şi să fie receptivă la schimbare. receptive la demersul educaţional al societăţii moderne. 3. epistemologică. de a se reorienta spre alte domenii ale cunoaşterii şi ale profesiilor. • realizarea de transferuri. Integralizarea pe verticală a conţinuturilor educaţiei ştiinţifice constă în continuitatea cunoştinţelor de la o clasă la alta. Tezele ştiinţifice propuse pentru susţinere: 1. ceea ce va duce la o descongestionarea conţinutului informaţional. 5. Obiectivele educaţiei ştiinţifice în cadrul disciplinei integrate Ştiinţe se definesc în baza principiilor integralizării cunoaşterii şi educaţiei ştiinţifice. Chimia Biologia). care se vor reflecta în programele şcolare. la 5 . Conceptualizarea şi proiectarea disciplinei integralizate Ştiinţe reprezintă un instrument important de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice. deschiderea către problemele de viaţă. care pot acoperi cât mai deplin cunoştinţele de bază ale celor trei discipline tradiţionale (Fizica. • elaborarea unei metodologii a educaţiei ştiinţifice integralizate. • asigurarea unor conţinuturi de educaţie ştiinţifică flexibile şi diversificate. 6. la nivelul conţinuturilor (fizică. Curriculumul integralizat la disciplina Ştiinţe se fundamentează pe dimensiunile teleologică. iar integralizarea pe orizontală – în transferarea cunoştinţelor dintr-un domeniu al cunoaşterii în alte domenii de cunoaştere şi de viaţă. la valorificarea relaţiilor interdisciplinare. Evaluarea formării elevilor prin instruire interdisciplinară conduce la stabilirea punctelor tari. având atitudine pozitivă faţă de învăţare. • valorificarea complexă a performanţelor elevilor. Modelul integralizat al curriculumului la Ştiinţe contribuie la realizarea unui învăţământ formativ. strategică şi praxiologică. 2. către educaţia formală. 4. în baza curriculumului integralizat. reflectarea mai deplină a problematicii lumii contemporane în conţinuturile educaţiei ştiinţifice. care permit individului de a-şi continua pregătirea. iau în considerare tipul de comportament pe care învăţământul vrea să-l determine în elev.

Biologia. adnotare şi termenii cheie (în română. trei capitole. asociat/concretizat în/cu interdisciplinaritatea. acesta este reprezentat de principiul integralizării. În teză sunt inserate 28 tabele şi 24 figuri. conform lui M. Este precizată noţiunea de interdisciplinaritate. concluzii generale şi recomandări practice. Chimia. III – 2004-2005: prelucrarea datelor. integralitatea şi unitatea fiinţei umane şi a lumii. antrenează câteva categorii de argumente interdependente: 6 .Stanciu. Perspectiva interdisciplinară. Reperele conceptuale ale disciplinei şcolare Ştiinţe sunt şi reperele conceptuale (epistemologia) ale unui posibil curriculum de Ştiinţe. expertizarea tezei şi îmbunătăţirea textului. sunt prezentate ideile şi conceptele principale care au condus la integralizarea disciplinei şcolare Ştiinţe. cu finalităţile de formare. a subiectului şi obiectului cunoaşterii. Etapele cercetării. în baza unei epistemologii constituite din teorii integraliste. engleză. Stanciu cu privire la interdisciplinaritate ca una dintre trăsăturile definitorii ale progresului ştiinţei contemporane. elaborarea concluziilor şi recomandărilor practice. Epistemologic.compatibilizarea conţinuturilor şi tehnologiilor educaţiei ştiinţifice cu planurile şi programele analitice. Cercetarea s-a desfăşurat în anii 2000-2005. bibliografie (183 de titluri). Fundamentele psihopedagogice ale integralizării obiectivelor. 15 anexe. programe analitice. conţinuturile şi metodologiile celor trei discipline şcolare tradiţionale: Fizica. Teza s-a constituit din preliminarii.2000-2003: conceptualizarea teoretică şi proiectarea curriculumului integrat. II – 2002 -2004: desfăşurarea experimentului pedagogic. rusă). activitate didactic-educativă de validare a curriculumului integralizat la Ştiinţe şi participare la foruri ştiinţifice şi numeroase seminarii metodologice: Structura disertaţiei. cele care redau epistemologia fiecărei componente ale acesteia. CONŢINUTUL DE BAZĂ AL TEZEI În Capitolul I. Curriculumul disciplinei şcolare integrate Ştiinţe reprezintă un construct teoretic-aplicativ. pe următoarele etape: I . Conceptul de disciplină şcolară integrată a antrenat idei ale unor autori de referinţă: • Ideea lui M. Ca şi concept general. precum şi experienţele unor ţări europene de integralizare a acestei discipline. conţinuturilor şi metodologiilor educaţiei ştiinţifice a elevilor din clasele gimnaziale. care integralizează. Aprobarea rezultatelor investigaţiei s-a făcut prin publicaţii. Ştiinţele reclamă un concept nou de disciplină şcolară. obiectivele.

ştiinţei şi tehnologiei a unei politici coerente. a unei . La nivel teoretic. UNESCO. epistemologică. Ionescu şi I. dar şi a integrării diverselor sfere şi paliere. N.. Smirnov.unitatea esenţială a diferitelor domenii de studiu ale ştiinţei .de ordin epistemologic: interdisciplinaritatea rezultă din valorizarea în plan epistemologic a ideii de totalitate ontologică: „Fundamentul epistemologic al interdisciplinarităţii ţine de unitatea întregii cunoaşteri ştiinţifice. . interdisciplinaritatea este tratată ca demers al practicii educaţionale..de ordin ontologic: în plan existenţial. ..de ordin psihopedagogic: în acest aspect. finalitatea sa fiind ea însăşi una interdisciplinară. lumea ni se dezvăluie . …de unitatea crescândă a structurii epistemologice a ştiinţelor” (Cf. strâns corelată cu dezvoltarea socială şi economică.unitatea întregii cunoaşteri ştiinţifice (M. Radu).de ordin social: dinamica fenomenelor vieţii sociale se înscrie pe coordonatele aceleiaşi logici a complexităţii. prin intersecţia teoretico-metodologică a disciplinelor în procesul de cercetare. Botezatu). aplicarea în domeniul învăţământului.cel puţin la nivelul ştiinţei contemporane . . . Astfel. Interdisciplinaritatea se realizează la nivel teoretic şi social. precum şi PLC reclamă cu necesitate o gândire interdisciplinară. 1986). prin cele trei niveluri ale sale – aplicativ. ca dinamică a ştiinţei şi vieţii sociale. Interdisciplinaritatea. interdisciplinaritatea se defineşte din dublă perspectivă: şi pragmatică.logici naturale” (P. S. • Definiţia lui C. Cucoş a interdisciplinarităţii (1996) angajează două categorii de funcţii: . fundamentul interdisciplinarităţii se află sub influenţa a două aspecte: ontologic . Conceptul pedagogic al interdisciplinarităţii valorifică ambele perspective. Morin) sau a unei . procesele de socializare a naturii. epistemologic şi de generarea de noi discipline – vizează transferul metodologic dintr-o disciplină în alta. surprinderea complexităţii vieţii reclamă elaborarea unei paradigme corespunzătoare.sociale: elaborarea fundamentelor teoretice necesare rezolvării problemelor importante de ordin social. ca aplicare a soluţiilor elaborate prin valorificarea mai multor ştiinţe la luarea unei decizii sau la proiectarea unei acţiuni.logici a complexităţii” (E.şi epistemologic . ca manifestare în spaţiu şi timp.epistemologice: dezvoltarea unor structuri de ordin epistemologic sau îmbunătăţirea caracteristicilor generale calitative ale cunoaşterii ştiinţifice. unificându-le în contextul transpunerii didactice cunoaştere – acţiune. 7 .ca o totalitate.

Watson). abordarea economică a raportului dintre cantitatea de cunoştinţe şi volumul de învăţare. dar care integrează principii. Stilbeck). interdisciplinaritatea a devenit un principiu orientativ (regulativ) fundamental. ca strategie inovatoare de organizare a conţinuturilor. Gazzer.sinteze integrative în interiorul unei ramuri ştiinţifice. urmărite în cercetare. se asociază cu informatizarea. concepute pe strategii intradisciplinare. metodologice – alegerea modalităţilor corecte de abordare a problematicii integralizării. pedagogice interdisciplinare. care duc la un anumit tip de reducţionism (J. generale (aplicate unui număr foarte mare de discipline) şi specifice (proprii unei discipline). interdisciplinaritatea în învăţământ are următoarele aplicaţii practice: poate modifică actualele planuri şi programe de învăţământ. lingvistica. discipline similare. 1979). ontologice – analiza determinărilor valorice ale EŞ. Sintetiza experienţelor mondiale cu privire la integralizarea EŞ ne-a condus la concluziile: . şi principiul interdisciplinarităţii. principiilor şi conceptelor activităţii intelectuale. Gardner. din viziune epistemologică. corelaţii interdisciplinare în jurul unei discipline-axă. antrenând ca domenii privilegiate teoria generală a sistemelor. sunt: problemele de evaluare a elementelor constituente ale acţiunii educaţiei.niveluri de integrare: în interiorul unei discipline. Astfel. . atribuie integritate procesului de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice. permiţând mai multe demersuri de abordare a învăţământului integrat: . probleme şi materiale noi (E.transferul şi rezolvarea de noi probleme. teoria ansamblurilor. epistemologia (D’Hainaut. sinteze interdisciplinare (N. 8 . în generalizări abuzive. logica.1976). coordonatele integralizării la disciplina Ştiinţe. combinaţia a două sau mai multe discipline în proporţii egale. Rutheford şi H. Din această perspectivă se conturează posibilitatea a două concepte de cercetare: principiul integralizării cunoaşterii umane. facilitează transferul. Dezavantajele sunt legate de faptul că uneori se poate cădea într-un dogmatism interdisciplinar. cooperare interdisciplinară.studiul disciplinei Ştiinţe în clasele primare realizează fundamentul ştiinţific necesar studiului ulterior al disciplinelor particulare. . epistemologice – realizarea analizei conceptuale şi a metodelor de cunoaştere ştiinţifică.corelarea disciplinelor. inclusiv axiologice – criteriile şi modalităţile de stabilire a interesului în studierea problemelor Psihopedagogic.• Conform lui G. .

că experienţele mondiale pozitive în abordarea interdisciplinară a Ştiinţelor sunt preluate creativ în ambele ţări româneşti. propunem trecerea de la interdisciplinaritate (care vizează doar conţinutul educaţiei şi exprimă conceptul unei învăţări centrate pe conţinuturi) spre cel al integralizării.. . . Biologie. cu menţinerea logicii specifice fiecăreia. sistematizare şi definire a obiectivelor (I. . În baza acestora am stabilit repere de integralizare a tuturor componentelor (teleologice.Moldova. normelor de selecţie. Or. care este dat de principiile: . Integralizarea obiectivelor EŞ urmează să se realizeze pe direcţiile: • axiologică: obiectivele constituie o expresie esenţială a . în baza unui concept unic. pe care tinerele generaţii le asimilează treptat sub influenţa educaţiei” (B.valorilor general-umane.realizează deschiderea spre folosirea de tehnologii moderne.. .la clasele gimnaziale se sintetizează disciplinele de graniţă. care se adresează tuturor componentelor curriculumului.principiul general al ştiinţei şi EŞ. duce spre dezvoltarea priceperilor ştiinţifice şi deschide drumul spre o gândire integralizată. România şi R. L.interdisciplinarităţii . de asemenea.formează viziune unitară asupra lumii vii. Chimie în disciplina Ştiinţe.promovează autoinstruirea şi educaţia permanentă. 1988). Cerghit. . ideea potrivit căreia învăţământul ar avea ca unic obiectiv instruirea sau transmiterea de cunoştinţe este anulată de principiul integralizării cunoaşterii şi EŞ. • metodologică: perfecţionarea criteriilor. Ambele principii orientează EŞ a elevilor spre perceperea-înţelegerea unitară a lumii şi a cunoaşterii. în primul rând. structurarea celor trei discipline pe conţinuturi integrate şi sistematizarea unor metodologii comune de EŞ. S-a constatat. soluţii pertinente fiind elaborate pentru integralizarea disciplinelor Fizică. Curriculumul integrat la Ştiinţe presupune crearea unui nou sistem de obiective.stimulează cunoaşterea ştiinţifică şi dezvoltă atitudini noi faţă de experienţa proprie. Astfel. Vlăsceanu. obiectivelor. 9 .pornind de la curiozitatea naturală a copilului. conţinutale şi metodologice) curriculumului Ştiinţe. şi exprimă conceptul învăţământului formativ.integralizării cunoaşterii umane: omul cunoaşte în mod integrat tabloul unit al lumii. 1971). Bloom. • de individualizare a obiectivelor: ancorarea unor obiective ale programelor şcolare într-un spaţiu educativ concret. .

ceea ce va duce la o descongestionare a conţinutului informaţional al EŞ. • reflectarea mai activă a PLC în conţinuturile EŞ. la nivelul conţinuturilor de fizică. a aspectelor comune şi a notelor deosebitoare a inter-. 10 . interdisciplinaritatea reprezintă o modalitate de organizare a obiectivelor. Biologie. multi. Integralizarea metodologiilor EŞ antrenează: • principiul interiorizării în plan mintal a operaţiilor realizate în plan extern cu obiectele (J. Chimie şi integralizarea tuturor componentelor definitorii ale celor trei discipline. Cercetarea teoretică a marcat mai multe probleme ale procesului de integralizare: determinarea categoriilor şi conceptelor cu care se operează. cl. sunt prezentate coordonatele concrete ale integralizării curriculumului la disciplina Ştiinţe. la reorientarea oportună în domeniile cunoaşterii şi profesional (Ibidem). • formarea educaţilor a tehnicilor de muncă intelectuală. • orientarea conţinuturilor EŞ la cultivarea unei atitudini pozitive faţă de învăţare. conţinuturilor şi metodologiilor învăţării cu implicaţii asupra întregii strategii de proiectare a curriculumului. • realizarea de transferuri. • organizarea în viziune interdisciplinară a conţinuturilor EŞ pe verticală. • promovarea metodelor activ-participative.Integralizarea conţinuturilor EŞ presupune: • identificarea obiectivelor EŞ integralizate în programele şcolare. oferind o imagine unitară asupra fenomenelor şi proceselor studiate în cadrul disciplinelor Fizică. Modelizarea curriculumului integrat ştiinţe pentru învăţământul gimnazial. • asigurarea unui conţinut de EŞ flexibil şi diversificat. în concordanţă cu exigenţele societăţii şi cu tendinţele de dezvoltare în ritm propriu ale individului. natura schimbărilor pe care le provoacă în diferitele planuri ale activităţii de învăţământ. În Capitolul II. care să contribuie realizării educaţiei formale. biologie. • asigurarea cu prioritate a unui caracter operaţional conţinuturilor EŞ (o legătură mai strânsă cu viaţa. stabilirea obiectivelor şi experienţelor educaţionale susceptibil a fi integralizate. Or. chimie. • accentuarea codurilor de referinţă şi de interpretare în conţinuturile EŞ. aria aspectelor activităţii şcolare asupra cărora interdisciplinaritatea are incidenţă evidentă. angajarea în schimbare. Piaget). V-VI: • plasarea învăţării în centrul demersului şcolii – important este nu ceea ce profesorul a predat.şi transdisciplinarităţii. ci ceea ce elevul a învăţat. nonformale şi informale. care să-l conducă pe elev la o pregătire continuă. pregătirea elevului ca agent al schimbării).

Chimie.Ferenczi. S-a urmărit structurarea competenţelor în generale. la valorificarea personalizată a programei.obiectivele EŞ în cl. ca repere teleologice în formarea/dezvoltarea la elevi a unui sistem de competenţe educaţionale.conceptele de fizică. motivante pentru elevi. • adaptarea conţinuturilor învăţării la realitatea cotidiană şi la preocupările. Proiectarea curriculară integralizată. Ingram. prin corelarea/corespondenţa dintre: .instruirea interactivă şi tehnologia didactică propuse de E. iar a tehnologiilor . a atitudinilor şi comportamentelor acestora. Văideanu şi Piramida informaţiilor ştiinţifice (I. interesele şi aptitudinile elevilor. ci bine.. a V-a şi a VI-a. care presupune trecerea de la o succesiune fixă a conţinuturilor educaţionale. asigurând rezolvarea creatoare a problemelor de natură intelectuală şi practică. la selectarea şi structurarea conţinuturilor de către profesori. conform principiului Nu mult. prezentate în manuale unice . şi la ce anume serveşte mai târziu ceea ce s-a învăţat în şcoală. V. • flexibilitatea ofertei de învăţare venită dinspre şcoală. Pentru a deveni operante. de relaţionare socială. a IV-a cu cele pentru cl. biologie. pe care o propunem spre susţinere. Noi considerăm conţinuturile drept mijloace de atingere a obiectivelor curriculare. . Tyler) şi modelul de curriculum integrat al lui M. Integralizarea obiectivelor EŞ în baza disciplinelor Fizică.W. Preda).obiectivele de referinţă şi conţinuturile propuse. precum şi prin folosirea strategiilor participative în activitatea didactic-educativă.• orientarea învăţării spre formarea de capacităţi şi atitudini. fără o precizare clară a finalităţilor educaţiei. Biologie s-a realizat în aşa fel încât să se poată dezvolta la elevi competenţe specifice gândirii integrate. S-a conturat astfel şi o nouă paradigmă a proiectării demersurilor didactic-educative. competenţele s-au articulat în structuri operaţionale. intelectuale (cognitive). 11 . chimie şi obiectivele de referinţă propuse. Păun şi D. • introducerea unor noi modalităţi de selectare şi de organizare a obiectivelor şi a conţinuturilor. de comunicare. Cât de bine?. de luare a deciziilor etc. Integralizarea Curriculumului la Ştiinţe a avut ca bază definirea modernă a curriculumului (R.la practici didactice reflexive autentice. . • posibilitatea realizării unor parcursuri şcolare individualizate. la demersuri didactice personalizate. Potolea. renunţă la programele analitice elaborate ca inventare ale unor unităţi de conţinut. În selectarea conţinuturilor am folosit Cadrul metodologic propus pentru conţinuturi al lui G. prin dezvoltarea competenţelor proprii rezolvării de probleme. la citirea personalizată a manualului. specifice şi transversale. Când? şi De ce? se învaţă ceea ce se învaţă.

L. calitatea instruirii. Biologia). Au fost selectate temele care pot acoperii cel mai mult cunoştinţele vizate de cele trei discipline (Fizica.situaţii de învăţare (G.Ciocan). tot mai mult teren câştigând. Acesta este centrat pe competenţele transversale (CT). Definirea şi realizarea obiectivelor EŞ s-a realizat în raport cu categoriile care definesc/provoacă comportamentele: valori (convingeri etice) – scopuri – obiective . accentul este pus pe caracterul său formativ. Modelul indică transformări esenţiale atât în optica gândirii pedagogice cât şi în tehnologia didactic-educativă. pe primul plan trecând atitudinile şi capacităţile. Potolea. şi în sfârşit cunoştinţele (concepte şi metodologii). corelat cu modelul învăţării eficiente al lui D .A.obiectivele de referinţă urmărite şi instrumentele de evaluare. în moderator al actelor de învăţare ale acestora. rolul autoevaluării sistemice fiind mult sporit. includ obiective socio-afective şi cognitive. şi interevaluarea. Iambert-Jamati ne-au condus la stabilirea obiectivelor care integralizează cunoştinţele ce produc elevilor transformări de comportament. . Kolb (1984). el transformându-se în organizator al experienţelor de învăţare ale elevilor. în ghid şi supraveghetor al activităţii didactic-educative. ulterior continuându-se cu teme care le dezvoltă. Proiectarea curriculară s-a rezultat cu un Model al curriculumului la Ştiinţe (Modelul). continuu şi dinamic. care cuprinde demersuri pentru o instruire interactivă. apoi priceperile şi obişnuinţele. Chimia. Păun. a căror combinare determină comportamentul de învăţare al elevilor: experienţă concretă (EC) – observare reflexivă (OR) – conceptualizare abstractă (CA) – experimentare activă (EA) şi care circumscriu două dimensiuni polar opuse: EC/CA şi OR/EA. Factorii care determină timpul de parcurgere al unei sarcini la clasele experimentale au fost: aptitudinea specifică elevului faţă de sarcina respectivă. ca evaluare alternativă. Metodologiile educaţiei ştiinţifice recomandate de Curriculumul integralizat la Ştiinţe prevăd creşterea rolului şi responsabilităţilor profesorului. timpul didactic pus la dispoziţia elevului. Ideile lui V. 12 .. Sarcinile de învăţare au fost concepute astfel în cercetare încât să fie măsurabile în unităţi de timp. capacitatea de a înţelege. La conceperea conţinuturilor pentru curriculumul integrat Ştiinţe s-a „răsturnat” triada tradiţionale a structurii obiectivelor. care sunt educative. formator.conţinuturile propuse şi instrumentele de evaluare (Cf. D. . de Landsheere). alături de autoevaluare. În evaluare. Integrarea conţinuturilor s-a urmărit pe verticală (între clasele V-VI) şi pe orizontală (în cadrul unei clase). timpul pe care elevul este dispus să-l aloce. care identifică patru stiluri de învăţare. E.

capabile să determine reuşita acţiunilor didactic-educative şi estomparea sau chiar dispariţia influenţelor factorilor aleatori. Fiecare unitate de învăţare se încheie cu o evaluare sumativă şi formativă. Programa începe cu regândirea detaliată a obiectivelor de referinţă.Relaţia dintre cei doi subiecţi ai actului educaţional a fost proiectată de două modele tehnologice. sistemul obiectivelor interdisciplinare pentru învăţământul general a fost: 1 Feed (a alimenta) + back (înapoi). Stabilirea temei de către profesor se face pe baza lecturii programei. utilizând surse diverse (de fizică. inspiraţie creativă. Chimia. pot duce la dezvoltarea unei gândiri integrate. având în vedere cunoştinţele. disciplinele şcolare Fizica. În Capitolul III. elaborată de noi. sunt examinate rezultatele experimentului. Rezultatele experimentului s-au explicat raportate la competenţele de cunoaştere ştiinţifică integralizate pe discipline. şi una particularizată la o arie curriculară. care reprezintă esenţa retroacţiunii în învăţare eficientă. biologie. elev). Feed (a alimenta) + forward (înainte) 13 . care vizează coerenţa transversală şi verticală a competenţelor. Valori ale cunoaşterii ştiinţifice performate de elevi în baza studierii integralizate a Ştiinţelor. care reclamă profesorului o înţelegere profundă a scopurilor activităţii sale. capacităţile şi atitudinile preconizate a fi formate/dezvoltate la clasele primare atât în România cât şi în Republica Moldova. Astfel. Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza obiectivelor EŞ. Forma imediat manifestată a curriculumului proiectat este Programa integralizată a disciplinei şcolare Ştiinţe. pornind de la considerentul că aceste teme dezvoltate pe o programă integralizată. Biologia. Au fost abordate ca şi conţinut principal temele Arborii şi Energia. talent pedagogic. Identificarea unei unităţi de învăţare se face prin tema acesteia. părţi componente ale Modelului: Modelul sistemic de tehnologie didactică interactivă (pt. clasele V-VI. valabilă pentru toate ariile curriculare. Structura programei include o componentă generală. chimie). pe metodologie şi pe atitudini. Experimentul a demonstrat posibilitatea de aplicare a interdisciplinarităţii şi a demersului interdisciplinar la clasele V-VI. Aceste mecanisme au fost aplicate şi la evaluarea elevilor din clasele experimentale şi din cele de control. profesor) şi Modelul sistemic de tehnologie didactică pentru instruirea interactivă (pt. Conexiunea inversă rapidă a fost reglementată de mecanismele de feed-back şi de feed-forward1. a distribuţiei conţinutului pentru predarea disciplinei Ştiinţe la clasele V-VI. Elementul generator al planificării calendaristice este unitatea de învăţare. Modelul a luat în considerare şi trebuinţele elevilor. iar instrumentul acestuia este unitatea de învăţare. Conceptul central al proiectării didactice este demersul didactic personalizat.

unde conţinuturile sunt considerate vectori principali în instruire). utilizarea informaţiei. Planificării calendaristice anuale şi semestriale i-a urmat proiectarea unităţilor de învăţare. care dau sens cunoaşterii. 14 . ceea ce a confirmat ipoteza cercetării noastre. Biologie. căutare şi descoperire. Sinteza datelor experimentului demonstrează un plus semnificativ în formarea la elevii din clasele V-VI unei comprehensiuni integre a tabloului ştiinţific al lumii. relaţionarea mediului natural şi social. Obiectivele şi conţinuturile integralizate asigură transferuri de cunoştinţe. disciplina integralizată Ştiinţe. În elaborarea tehnologiei didactic-educative s-au parcurs patru etape: proiectarea – realizarea – evaluarea . capacităţi de comunicare. inclusiv stimularea curiozităţii şi a inventivităţii în investigarea mediului apropiat. Chimie. atitudini faţă de propria persoană. Fiecare competenţă întemeiată pe principiul integralizării cunoaşterii umane indică modul de corelare a valorilor competenţelor cu valorile conţinuturilor (interdisciplinaritatea axiologică). studiu individual. Astfel. formarea de atitudini. Or. capacităţile proprii unei gândiri sistemice. perspectivele pe care le oferă această disciplină prin atingerea obiectivelor integralizate. iar cunoştinţele integrate şi relaţionate în scheme cognitive. care s-a experimentat. Eficienţei învăţării s-a urmărit prin identificarea unor nevoi în formarea de competenţe: dezvoltarea conceptelor ştiinţifice şi a gândirii integrate.a) Competenţe disciplinare: culegerea şi vehicularea informaţiei. nu mai centrează acţiunea educaţională pe conţinuturi (ca în instruirea tradiţională.reglarea activităţii didactice. transformarea valorilor în modele atitudinale şi comportamentale. b) Capacităţi metodologice: capacităţile de muncă intelectuală. ci pe formarea de competenţe educaţionale complexe. asigură demersul interdisciplinar axiologic şi transferul sistemului de valori de la o disciplină la alta. înţelegerea şi valorificarea informaţiilor tehnice. astfel ca acestea să reflecte unitatea şi întrepătrunderea disciplinelor Fizică. informaţiile asimilate de elevi sunt integrate în cunoştinţe. c) Atitudini fundamentale: atitudini şi comportamente necesare integrării într-o cultură ştiinţifică. respectiv cu metodologiile de predare-învăţare-evaluare. realizează corelaţii interdisciplinare prin legături logice. Competenţele urmărite în Curriculumul integralizat la Ştiinţe se referă la comunicare. pe parcursul anului şcolar. învăţarea bazată pe participare. urmărirea eficienţei realizării obiectivelor integralizate de EŞ.

15 . Media rezultatelor şcolare la clasele V-VI. iar rezultatele arată că la clasa experimentală competenţele elevilor se grupează preponderent în jurul valorilor foarte bune. Elevii au fost evaluaţi după modelarea grafică a posibilităţilor de realizare a feed-backului. iar la clasa de control atingerea obiectivelor educaţionale. Media rezultatelor şcolare la clasele V-VI. încadrată într-o unitate mai mare de conţinut. Fiecare obiectiv de referinţă a unităţii de învăţare a fost trecută în matricea de evaluare. Tabelul 2. testul final Eşantion experimental Eşantion de control/martor Rezultatele testului final V-C 8.90 V-B 6. după un an de experimentare. care progrese confirmă ipoteza că sporirea coerenţei conţinuturilor şi amplificarea conexiunilor disciplinare duc la sporirea eficienţei învăţării (Tabelul 1).Primul exemplu a reprezentat un exerciţiu de proiectare la clasele V-C (experimentală) şi V-B (de control) de la Liceul teoretic Avram Iancu din Cluj-Napoca.50 Testul final a fost dat la cele două clase. Activitatea didactic-educativă s-a centrat pe unitatea de învăţare ENERGIA. care evidenţiază instrumentele prin care profesorul determină măsura în care a realizat obiectivele EŞ pe care şi le-a propus. Schimbări în mediul nostru. S-au monitorizat pe parcursul anului şcolar 2002-2003 clasa V-C şi VI-B (experimentale) şi V-B şi VI-A (de control).75 VI-B 7. 8 ore. neobservându-se nici un salt calitativ (Tabelul 2).67 VI-A 5. Colegiul Naţional Mihai Viteazul din Turda. testul formativ Eşantion experimental Eşantion de control/martor Rezultatele testului formativ V-C 8. 7 ore. distribuţia cunoştinţelor integrate rămâne uniformă. După un an s-au putut înregistra progresele elevilor din clasele experimentale.92 VI-A 5. unitatea de învăţare ARBORII. din cadrul unităţii de conţinut Populaţia din iarbă.37 VI-B 6.25 Saltul calitativ este foarte evident în cazul clasei unde s-a aplicat curriculumul integralizat şi metodele de lucru au fost cele interactive (Tabelul 3. Al doilea exemplu a reprezentat experimentul cu elevi din clasa VI. Figura 1). S-au folosit notele şi standardele de performanţă. Pentru evaluarea rezultatelor şcolare s-a folosit o matrice de evaluare. Tabelul 1.81 V-B 6.

27 7.92 5.46 6.87 6..21 Experimentală (test formativ) 8. educaţia pentru sănătate etc.90 6.87 7. precizări ale conceptelor etc. întrucât acestea au caracter interdisciplinar.25 Rezultatele şcolare mai semnificative la educaţia ştiinţifică prin aplicarea Curriculumului integralizat la Ştiinţe sunt: • Elevii stăpânesc mai bine partea conceptuală a disciplinelor. 16 ..25 test initial test formativ test final VI A (de control) Figura 1.81 6.21 5.67 6.75 9 7. pe căutare şi descoperire. punţile care le leagă.27 7 6 5 4 3 2 1 0 Clasele V C (experimental) V B (de control) VI B (experimental) 6. Pe măsură ce conexiunile se amplifică ei descoperă din ce în ce mai bine unitatea disciplinelor.Tabelul 3.37 8. în clasele de control se explică (definiţii.37 6.92 8 6.90 7.50 Postexperimentală (test final) 8.67 5. ecosistem etc.50 5. • Amplificarea şi sistematizarea conexiunilor deschide perspectiva unei mai temeinice realizări a obiectivelor (integralizate) specifice disciplinei Ştiinţe: educaţia relativă la mediu. Comparatrea datelor si rezultatelor 10 Notele Mediile claselor 8.) iar în clasele experimentale se descoperă şi se formulează de către elevi. social etc.81 6. Sinteza datelor la cele trei etape ale experimentului Etape experiment Eşantion Experimental De control Clasa V-C VI-B V-B VI-A Preexperimentală (pretest) 7. subsistem.).75 7.46 6. Rezultatele şcolare la finele experimentului • Capacitatea elevilor de a opera extrapolări de concepte şi metodologii sporeşte: învăţarea bazată mai mult pe participare. văd mai clar ideile principale. Aşa se produc lucrurile cu concepte cum sunt sistem (natural.

la ce discipline se poate realiza cu eficienţă conţinutul integralizat şi la ce nivel de abstractizare şi generalizare. însă cu deschideri spre discipline integralizate. Tabelul 4. mult 1 1 2 1 5 Mult 4 5 1 3 2 15 Suficient 7 6 5 10 7 35 Puţin 4 5 3 5 3 20 F. Opiniile profesorilor de fizică. Ne-a interesat în ce măsură conţinuturile manualelor actuale îndeplinesc anumite criterii de pertinenţă. Atitudinile profesorilor faţă de conţinuturile manualelor şcolare Criteriul Esenţializarea cunoştinţelor Caracterul formativ-educativ Sugestii practice în tripla specializare Promovează interdiasciplinaritatea Viziunea modulară TOTAL F. Elaborarea acestor categorii şi niveluri ale disciplinei integralizate Ştiinţe. atât sub aspect informaţional. cât şi sub aspect operaţional (transferul schemelor. Alături de aspectele teoretice. economice. chimie în această problemă au fost stabilite prin aplicarea unui chestionar unui număr de 85 de cadre didactice. dintre tehnologie şi cultură. cunoştinţe. înţelegerea mai profundă a complexităţii situaţiilor sau fenomenelor sociale.• Noi perspective se deschid şi în cazul atingerii unor obiective globale sau a unor finalităţi cum sunt: descoperirea interdependenţelor dintre fenomene. Astfel: elevii au ştiut care au fost aşteptările explicite în ceea ce priveşte învăţarea – în termeni de profesorii şi-au reglat demersul didactic în funcţie de limitele stabilite de standarde. ştiinţifice. biologie. puţin 1 2 1 3 3 10 Luarea în considerare a principiului integralizării în selectarea şi ordonarea conţinutului învăţământului asigură un fond real şi pentru explicarea şi soluţionarea problemei transferului. operaţiilor mintale). eşalonarea orizontală (în aceeaşi clasă şcolară) şi verticală (în succesiunea claselor şcolare) în funcţie de scopul şi obiectivele urmărite presupune experimente riguroase interdisciplinare. este şi o alternativă de evaluare la cea bazată pe note. o problemă de ordin tehnologic care se ridică în perspectiva realizării unui învăţământ integralizat este aceea de a preciza în ce clasă şcolară este posibilă integrarea informaţiilor. care a fost aplicat în experiment. 17 . dintre ştiinţele naturii şi cele socio-umane. înţelegerea şi trăirea valorilor culturale. Model al curriculumului la Ştiinţe. clasele V-VI. Valorificarea răspunsurilor obţinute arată următoarele rezultate (Tabelul 4). capacităţi şi atitudini – precum şi criteriile de evaluare a performanţelor la disciplina Ştiinţe. care desigur vor găsi şi locul precis al unor discipline particulare. Rezultatele experimentului confirmă ideea fundamentală a unităţii dintre instruire şi educaţie.

27 6. în general.- conceptul de curriculum integralizat a asigurat un sistem de referinţă coerent şi unitar cu privire evaluatorii au avut la dispoziţie repere de la care să pornească elaborarea nivelurilor de la performanţele elevilor. testele utilizate în teză nu sunt teste de selecţie. Biologie şi Chimie în mod separat. Biologie şi Chimie au dus la dezvoltarea. recunoscându-se că îi sunt deschise toate uşile.21 5. sunt centrate pe elev şi sunt relevante din punctul de vedere al motivării acestuia pentru învăţare.75 V-B (de control) 7. Ele au motivat elevii pentru învăţarea continuă şi au condus la structurarea capacităţilor proprii învăţării active. Biologie.92 6. Diagnosticarea rezultatelor s-a accentuat pe descoperirea şi explicarea punctelor slabe şi a deprinderilor defectuoase care s-au manifestat la clasele unde s-au predat disciplinele Fizică. dar cu aplicarea metodelor interactive. el nu mai defineşte ce se poate aştepta de la elev. ci teste centrate pe obiectivele de atins. VI-A) cunoştinţele formate prin învăţarea tradiţională a ştiinţelor Fizică. Standardele EŞ.90 VI-A (de control) 6.81 7. De aceea. aplicând principii şi metode de integralizare a demersului didactic-educativ la disciplinele Fizică. unde s-a urmărit această triadă de obiective. VI-B). Media testelor iniţiale. Fişele de analiză şi interpretare a evaluării arată că testele date la cele două clase urmăresc triada de obiective capacităţi – priceperi . Pentru atingerea standardelor s-au folosit teste de o nouă generaţie. a dus la formarea unei gândiri integrate. La clasele experimentale (V-C.46 6.50 5. a unei gândiri sumative la elevi. fiind astfel 18 . în baza unui curriculum integralizat la disciplina Ştiinţe.37 8. Media testelor iniţiale. Testul a câştigat în calitate şi rigoare. aplicate în evaluarea elevilor. CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI Cercetarea efectuată a permis să stabilim posibilităţile dezvoltării şi valorificării gândirii integrate a elevilor din clasele V-VI. condiţia de a-şi găsi drumul.87 8.67 Tabelul 6. Tabelul 5.cunoştinţe (Tabelele 5 şi 6). a descriptorilor şi a itemilor de evaluare. formative şi finale la clasele a V-a Clasa Test iniţial Test formativ Test final V-C (experimentală) 7. Chimie. ci îl descrie doar. formative şi finale la clasele a VI-a Clasa Test iniţial Test formativ Test final VI-B (experimentală) 6. performanţă.25 La clasele de control (V-B.

propriu educaţiei ştiinţifice moderne. prin care s-a urmărit formarea la elevi a unei viziuni sistemice. iar pentru soluţionarea acestei probleme educaţia ştiinţifică ar trebui să fie reconsiderată conceptual. valoarea teoretică şi valoarea practică a cercetării. 4. . În baza curriculumului actual monodisciplinar. 3. conţinutal şi metodologic în baza principiului integralizării.principii privind curriculumul ca întreg. 2. Un învăţământ interdisciplinar poate fi realizat printr-un curriculum integralizat. al elaborării curriculumului şcolar.principiul interdisciplinarităţii. Curriculumul integralizat la Ştiinţe a fost elaborat în baza unui sistem de principii corelate epistemologic. comune educaţiei ştiinţelor pe materii din fizică.principiul integralizării cunoaşterii umane. adică o organizare a acţiunii educative în care elevul este plasat în situaţii educative semnificative şi efectuează activităţi care cer competenţe dobândite la mai multe discipline şcolare. Criteriile determină coerenţa funcţională metodologică a întregului curriculum integralizat: centrarea curriculumului pe obiective care urmăresc formarea de cunoştinţe. Elemente de integralizare a educaţiei ştiinţifice se găsesc în număr suficient în toate componentele învăţământului general din România şi Republica Moldova. capacităţi şi atitudini. aplicării şi dezvoltării: • principii fundamentale ale cunoaşterii şi educaţiei moderne: . asigurarea unui nivel mediu de generalitate şi complexitate a obiectivelor curriculare (obiective cadru şi obiective de referinţă) şi a standardelor de performanţă. teleologic. confirmată ipoteza cercetării. care fapt s-a rezultat cu validarea teoretică. Curriculumul integralizat la Ştiinţe reprezintă un model conceptual şi practic de integralizare a demersului educaţiei ştiinţifice la nivelul teleologiei (sistemele de obiective). precum şi de tezele înaintate pentru susţinere. axiologiei educaţionale. integralizate asupra ştiinţelor. statuarea explicită a unei paradigme didactice relevante pentru disciplina Ştiinţe. reprezentate de inovaţia ştiinţifică. chimie. activităţi centrate pe elev. care au contribuit la sistematizarea cunoştinţelor. conţinuturi semnificative psihopedagogic. (conţinuturile educaţionale) şi tehnologiei ca şi de 19 . atitudinile. Demersurile metodologice folosite au fost cele interactive. practică şi experimentală a unor valori. • . prezentele concluzii generale şi recomandări practice. biologie. capacităţile şi cunoştinţele elevilor nu se dezvoltă la nivelul potenţialului lor real.atins scopul cercetării şi obiectivele generale. 1. care-i asigură coerenţă la nivelul proiectării. conform căruia omul cunoaşte lumea în mod integrat. • principii privind predarea-învăţarea-evaluarea etc. Se asigură trecerea de la nivelul general al principiilor la cel concret.

Chimia. restructurarea şi reformularea de probleme.5. s-a obţinut dezvoltarea la elevii din clasele V-VI a unor competenţe specifice educaţiei ştiinţifice. 2. întregi. care obţin instrumente eficiente de formare elevilor a gândirii integralizate. Deoarece Curriculumul integralizat la Ştiinţe oferă deschideri pentru formarea unor competenţe specifice educaţiei ştiinţifice. contribuie la însuşirea unor metode active. atrage atenţia că este nevoie de o educaţie care să aducă schimbarea. ar trebui ca cercetarea şi dezvoltarea lui să-i antreneze şi pe profesori. revendicate de procesele de europenizare şi globalizare şi acceptată de România prin aderarea la programul Educaţie şi Formare Profesională 2010. ele integralizând demersurile a şti cu a şti să faci. care conduc la perceperea ca întreg al tabloului ştiinţific al lumii. 7. În contextul aplicării Curriculumului integralizat la Ştiinţe. numite şi competenţe transversale. Aplicarea Curriculumului integralizat la Ştiinţe este semnificativă atât formării la elevi a concepţiei unitare asupra tabloului ştiinţific al lumii cât şi profesorilor. Prin aplicarea Curriculumului integralizat la Ştiinţe se poate ajunge la o reformă în domeniul educaţiei şi formării profesionale. 3. a şti să devii (a învăţa să înveţi). Cu atât mai actuală este această revendicare cu cât curriculumul la Ştiinţe are caracter integralist. Biologia în vederea elaborării unui curriculum integralizat pentru toate clasele învăţământului general. Chimie. cu denumirea Ştiinţe. adică o învăţare inovatoare. Fiind curriculumul documentul normativ principal şi instrumentul de lucru de bază al cadrului didactic. valoarea cărora constă în caracterul lor complex. Perspectiva interdisciplinară este în momentul de faţă cea mai adecvată pentru abordarea fenomenelor complexe. Recomandări practice: 1. 6. progresive. inclusiv prin integralizarea conţinuturilor educaţionale la disciplinele şcolare Fizică. 20 . Curriculumul integralizat la Ştiinţe arată aspectele pozitive pentru promovarea interdisciplinarităţii în învăţământ. ca subiecţi principali ai acţiunii educaţionale. este evidentă oportunitatea reconsiderării curriculumului la disciplinele Fizica. unitare de abordare a realităţii. a şti să fii. Biologie.

2005.18 c.3. A.Cluj-Napoca. 11. Ciobanu.7. Turda.. iunie 2003 . p. V..5 c.0. Sesiunea judeţeană de comunicări pentru elevi şi profesori „Ştiinţă şi tehnică”. Huţanu. Kerekeş.. Kerekeş.0. 1999. A..a. et al. 4.0. ALL.. A. 35-39 . A. 3. A. Kerekeş.. În: Curriculum Naţional. Copil. Conceptualizarea şi proiectarea disciplinei integrate Ştiinţe în învăţământul gimnazial . A. 19-24 iulie / Universitatea Babeş-Bolyai. 10.Cluj-Napoca.77-102 . Conceptualizarea şi proiectarea disciplinei integrate Ştiinţe în învăţământul gimnazial. Kerekeş. 2000 . În: Supliment la revista Univers pedagogic. Aria curriculară „Matematică şi Ştiinţe ale naturii” (Biologie).45 c.15 c.. p. V. Formarea competenţelor viitorilor profesori în perspectiva aderării la Declaraţia de la Bologna. cl. Vol.0. p..16-21 .. Ed.9 c. Kerekeş.3c..a. nr.92 p.5 / Consiliul Naţional pentru Curriculum. Kerekeş.a. A. 39-52 .. p. nr. 8. 2005. (coord.. E. 2005 . 1999.a. 25-27 noiembrie 2005 ..0 c.4 .. În: Noi tendinţe în Educaţie. 5. V. 2004. Ciobanu. În: Curriculum Naţional.0. Kerekeş. Aria curriculară „Matematică şi Ştiinţe ale naturii” (Ştiinţe. M.a. nr.4 c. 5.-0. Abordarea interdisciplinară în proiectarea disciplinei integrate Ştiinţe în învăţământul gimnazial // Univers Pedagogic. Metodologia proiectării curriculumului integrat Ştiinţe pentru învăţământul gimnazial.18 c. A..0. A. În: Conferinţa Internaţională Predarea de calitate pentru învăţarea de calitate a Geografiei şi prin geografie.. et al.a. RISOPRINT. Kerekeş. Conceptualizarea proiectării disciplinei integrate Ştiinţe în învăţământul gimnazial // Buletin de informare şi documentare a cadrelor didactice.. Ed. Bucureşti. Kerekeş. Programe şcolare pentru clasele V-VIII. 9. III-VI).a. Kerekeş.a. Predarea integrată în cadrul disciplinei Ştiinţe. PRO VITA. p. 7. Predarea integrată în cadrul disciplinei Ştiinţe.Ideile principale ale tezei sunt reflectate în următoarele publicaţii de autor: 1. A.. 2. Şcoala de vară. 6.25 c. Vol.Cluj-Napoca.).6.Kerekeş.Bucureşti.. A. Copil. 2004 .. Copil. Cluj-Napoca.a. 2004. M.7. p. 2005. p. 3. Manual de biologie pentru clasa a IX-a . Predarea integrată a disciplinei Ştiinţe în învăţământul gimnazial // Biomet. 21 .0 c.1.1.a.. Programe şcolare pentru clasele V-VIII. 12-13 . p. Bucureşti. Ediţia I..11-25 . Ed.5 / Consiliul Naţional pentru Curriculum.. nr.48-75 .a..

the integrated concept in scientific education of children. grades V-VI. focused on the already mentioned aspects. the concept of integrated school. has been concluded with the formation of the students’ transversal abilities. the theleology of scientific education. the scientific education. contents and educational technologies. the school curriculum. responsible for the world unitary and scientific picture. Chemistry and Biology. both of them being included by their definition in the processes of globalization and Europeanizing of modernity. the experimental appliance of the integrated curriculum in Sciences. as well. and with epistemological. It has been proved that education in the two countries contains numerous elements in favor of the students’ integrated scientific education. In Romania. The author synthesizes theoretic and epistemological references for the knowledge and the scientific education of the people.SUMMARY The research Conceptualizing and projecting the integrated discipline Sciences in secondary education is dedicated to the problem of developing the integrated thinking of the students in secondary school by means of an integrated curriculum at Science discipline. in Romania and in Moldavia: the principles of the integration of the human cognition and of the interdisciplinary education. as well as on the comparative level. The author recommends the elaboration of an integrated curriculum in Science for all grades and levels of study. the methodology of scientific education to children. on the basis of integrated knowledge and interdisciplinary education. axiological and technological perspectives for the teachers who are students in the accomplishment of the modern integrated scientific educational approach. the scientific world frame 22 . the contents of scientific education. The Science curriculum is a theoretic-practicing notion. because this offers great possibilities so that the contemporary students’ scientific education should become efficient. which have been materialized in principles specific to the integrated scientific education. which integrates the three traditional disciplines at the level of teleology (of systems of objectives). competences in scientific knowledge. KEY WOARD The human knowledge. According to the test of the curricular monodisciplinary capacity in Physics. The actuality of the investigation is determined by the processes of integration of the modern scientific knowledge as well as by the tendencies of integrating the modern educational approach. realized on the international and worldwide level. the author proves that these subjects offer only partial solutions for the modern approach of integrated scientific education and suggests an original curriculum integrating all the three subjects.

который интегрирует три традиционные предметы на уровне телеологии (системы целей). содержания и технологий воспитания. интегрированного куррикулума по предмету Познание мира. что общее среднее образование двух названных стран содержит многочисленные элементы для интегрированного нучного позния мира учащимися. в Румынии. Экспериментальное применение. что они содержат лишь незначительные возможности для осуществления современной концепции научного интегрированного воспитания. на национальном и всемирном уровне. методология научного воспитания учащихся. Автор указывает на необходимость разработки интегрированного куррикулума для всего учебного предмета Познание мира. конкретизируются в специфических прнципах интегрированного научного познания. на основе принципов интегрированного познания мира и межпредметности. компетенции научного познания мира. и др. научная картина мира. 23 . в свою очередь. теоретические и эпистемологические основы научного познания и воспитания. Актуальность исследования определено процессами интегрирования современного научного познания. по всем классам и ступеням обучения. школьный куррикулум. научное воспитание. в Румынии и в Республике Молдова: принципы интегрализации в человеческом познании и междисциплинарности в воспитании. Куррикулум учебного предмета Познание мира представляет собой теоретико-практический проект. принципы интегрализации научного воспитания учащихся. телеология научного воспитания. На основе изучения способности монопредметов Физика. в результате предлагая оригинальный интегрированный куррикулум для вышеназванных учебных предметов. как и тенденциями интегрирования современного овразования. аксиологического и технологического порядка в современном научном воспитании. Доказано. способствовало формированию у учащихся сквозных компетенций. обе тенденции органично вписываясь в процессы европеизации и глобализации современности. ибо такой куррикулум открывает широкие возможности улучшения научного воспитания современных учащихся. а также открывающие учителям неизвестные возможности эпистемологического. Биология в указанном аспекте. Химия. Автор синтетизирует. автор продемонстрировала. которые. Познание КЛЮЧЕВЫЕ СЛОВА Интегрализация человеческого познания. содержание научного воспитания. ответственные за создание единой научной картины мира. интегрированный школьный предмет. а также в сравнительном плане.РЕЗЮМЕ Исследование Концептуализация и проектирование интегрированного учебного предмета мира в гимназическом образовании посвящено проблеме формироования интегрированного мышления учащимся средних классов. в V-VI классах. посредством интегрированного куррикулума по предмету Познание мира.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful