MACROECONOMIE 1. Produsul intern brut se calculeaza: a.

prin insumarea consumului final, formarii brute a capitalului fix si variatiei stocurilor; b. ca diferenta intre produsul global si consumul intermediar; c. ca suma intre produsul global si consumul intermediar; d. ca diferenta intre produsul intern net si amortizare; e. ca diferenta intre exporturi si importuri. R: 2. Venitul national exprimat in preturile pietei (VNpp) reprezinta: a. produsul intern brut (PIB); b. produsul intern net (PIN); c. produsul global brut (PGB); d. produsul national net (PNN); e. produsul national brut (PNB). R: 3. Venitul national exprimat in preturile factorilor de productie (VNfp) exprima: a. produsul intern net evaluat in preturile factorilor de productie (PINfp); b. produsul national brut evaluat in preturile factorilor de productie (PNBfp); c. produsul intern brut evaluat in preturile factorilor de productie (PIBfp); d. produsul national net evaluat in preturile factorilor de productie (PNNfp); e. produsul global brut evaluat in preturile factorilor de productie (PGBfp); R: 4. Produsul national brut real (PNBreal) se exprima: a. ca suma intre indicele general al preturilor (IGP) si produsul national brut nominal (PNBnominal); b. ca raport intre indicele general al preturilor (IGP) si produsul national brut nominal (PNBnominal); c. ca diferenta intre indicele general al preturilor (IGP) si produsul national brut nominal (PNBnominal); d. ca raport intre produsul national brut nominal (PNBnominal) si indicele general al preturilor B D B

(IGP); e. ca diferenta intre produsul national brut nominal (PNBnominal) si indicele general al preturilor (IGP). R: 5. Produsul global brut (PGB) se poate calcula: A. ca diferenta intre consumul intermediar si valoarea productiei finale; B. prin insumarea consumului intermediar cu elemente ce reprezinta remunerarea factorilor de productie, amortizarea capitalului fix si impozitele indirecte; C. ca diferenta intre consumul intermediar si valoarea consumului final exprimat prin cheltuielile facute de toti agentii economici pentru consumul final si pentru formarea bruta a capitalului; D. prin insumarea consumului intermediar cu valoarea productiei finale; E. prin insumarea consumului intermediar cu valoarea consumului final si pentru formarea bruta a capitalului. a. A+B+D; b. B+C+D; c. A+D+E; d. B+D+E; e. B+C+E. R: 6. Politicile de gestionare a dezechilibrelor sau de ajustare cuprind: A. politica monetara; B. politica de environment (de mediu); C. politica structurala; D. politica de preturi; E. politica de venituri. a. A+C+E; b. C+D+E; c. A+D+E; d. A+B+C; e. B+C+D. R: 7. Venitul national exprimat in preturile factorilor de productie: A. reprezinta produsul national net evaluat in preturile factorilor de productie (PNNfp); B. reprezinta produsul national brut evaluat in preturile factorilor de productie (PNBfp); C. este egal cu diferenta dintre venitul national exprimat in preturile pietei (VNpp) si impozitele indirecte nete (Iin) (fara subventii de exploatare); D. este egal cu diferenta dintre produsul national brut (PNB) si amortizare (A); C D D

E. este egal cu diferenta dintre venitul national exprimat in preturile pietei (VNpp) si impozitele indirecte nete (Iin). a. A+B+C; b. E; c. A+E; d. B+C; e. B+E. R: 8. Care dintre urmatoarele afirmatii nu reprezinta probleme ce intra in sfera macroeconomiei? a. realizarea functiilor multiple bugetare si fiscale; b. asigurarea economiei nationale cu moneda; c. ocuparea deplina a resurselor de munca; d. sporirea utilitatii marginale a consumatorilor; e. asigurarea echilibrului, in progres, intre cererea globala si oferta globala. R: 9. Cauzele interventiei statului in economie sunt: A. asigurarea cu materii prime de calitate a agentilor economici; B. modificari in conjunctura economica internationala; C. protejarea firmelor cu capital de stat sau majoritar de stat; D. insuficienta initiativei private intr-o serie de domenii de interes general; E. administratia publica nu isi asuma riscul unor activitati care traditional sunt specifice celorlalti agenti economici (achizitor de armament, bancher). a. A+B+C; b. C+D+E; c. B+D; d. A+E; e. B+C+D. R: 10. Experienta tarilor dezvoltate, ca si experienta recenta a Romaniei arata ca interventia statului in economie se poate face prin: A. politici informale; B. politici structurale; C. politici de interventie in domeniul cresterii profitului agentilor economici; D. politici de ajustare; E. politici de crestere a competitivitatii agentilor economici de stat. C D D

indeosebi. B. d. d. cuprind politicile fiscale si politica de preturi. variatia stocurilor (VS). A+B+C. c. sunt menite sa administreze. c. In produsul intern brut (PIB) nu intra: a. corecteze sau distruga structuri economice. a. in primul rand. c. A+B. c. C+D+E. amortizarea capitalului fix (A). C+D+E. se refera. d. in echilibru. sunt menite sa creeze. in functie de scopul urmarit: macrostabilizarea. produsul global (PG). politica monetara. C E C . relatiile sistemului economic cu mediul exterior. E. Deflatorul PNB se exprima: a. cuprind. B+C+D.a. e. B+C+D. b. D. ca suma intre PNBreal si PNBnominal. ca raport intre PNBnominal si PNBreal. consumul intermediar (Ci). b. b. d. B+C. D+E. e. ca diferenta intre PNBreal si PNBnominal. la planificarea macroeconomica. C. ca diferenta intre PNB nominal si PNBreal. Politicile structurale: A. R: 12. e. b. D+E. B+D. R: 11. investitiile brute (Ib). R: 13.

Investitiile nete se calculeaza: a. R: 17. 5. b. In situatia in care PGB este 20. R: 14.000 um. consumul intermediar (Ci) reprezinta 25% din PGB.000. 15. R: 15. E D D D . 75.000 um. b. ca diferenta intre PIB si amortizare.000 um. Daca PGB este 6.000 um. e.000. ca diferenta intre produsul national brut (PNB) si amortizarea capitalului fix (A).000. iar consumul de capital fix este egal cu valoarea investitiilor nete. ca diferenta intre venitul national exprimat in preturile factorilor de productie (VNfp) si impozitele indirecte nete (In). e.000 um. 7.200 um. ca diferenta intre produsul global brut (PGB) si amortizarea capitalului fix (A).e. 5. c. 12. b. 1. c.500. 500 um. R: 16. ca diferenta intre venitul national exprimat in preturile pietei (VNpp) si impozitele indirecte nete (In) (fara subventii de exploatare). e.000. b. 500. valoarea PIN este de: a. consumul intermediar (Ci) este de: a. d. d. ca suma intre produsul intern brut (PIB) si amortizarea capitalului fix (A).000 um. c. c. 1. Venitul national brut (VNB) se calculeaza: a.000 um. ca diferenta intre PNB si amortizarea capitalului fix. iar consumul de capital fix este cu 50% mai mare decat consumul intermediar.2 ori mai mare decat PIB. ca diferenta intre PNN si investitiile brute.000 um. d.000 um. ca raport intre PNBreal si PNBnominal.000 um si este de 1.

A+B+E. a. ca diferenta intre VN si amortizare. D.d. d. C+D+E. b. e. se determina prin scaderea din produsul national brut (PNB) a amortizarii capitalului fix (A). b. este produsul national brut (PNB) evaluat in preturile factorilor de productie. A+C+D. C+D+E. A+B+C. c. d. se ia in calcul valoarea de piata (pretul) doar a produselor finale. B+D. se determina ca raport intre produsul national brut nominal (PNBnominal) si indicele general al preturilor (IGP) R: 19. metoda de productie. se ia in calcul valoarea de piata (pretul) doar a produselor finale. este egal cu produsul national net (PNN). E. c. e. Dupa stadiile miscarii produsului national net (PNN) – productie. insumarea veniturilor obtinute de proprietarii factorilor de productie. c. reprezinta venitul national exprimat in preturile pietei. metoda valorii adaugate. D. se exclud bunurile cumparate pentru a fi revandute sau refacute. b. trebuie sa se aiba in vedere ca bunurile sa fie produse in acelasi an si sa fie calculate o singura data. E. B. D C D . R: 18. investitii si cresterea stocurilor. La calcularea produsului national brut (PNB): A. B. A+C+E. insumarea valorii nete a bunurilor si serviciilor produse intr-un an. C. Venitul national brut: a. repartitie si consum – se utilizeaza urmatoarele modalitati de calcul: A. eliminandu-se operatiunile intermediare. se iau in calcul operatiunile intermediare. adaugandu-se operatiunile intermediare. ca diferenta intre investitiile brute si cele de inlocuire. C. A+D+E. a. R: 20. insumarea cheltuielilor facute pentru consum. e.

b. iar consumul de capital fix este egal cu valoarea investitiilor nete. 17. b.000 um. PIB = PGB +A. PGB = PNN – A. 3. c.000.000 um. iar consumul de capital fix este cu 25% mai mare decat consumul intermediar. C D D D . consumul intermediar (Ci) este de: a. e. e.000 um.250 um. B+D+E. 13. Care dintre relatiile urmatoare sunt adevarate? a.000 um.000 um.000. 510 um. valoarea PIN este de: a.d. PIB = PIN – A. R: 21.000 um. Daca PGB este 8. PNB = PNN – A.5 ori mai mare decat PIB. c.500 um si este de 2. b. d. In situatia in care PGB este 20.750. c. consumul intermediar (Ci) reprezinta 15% din PGB. PNN = PNB – A.250. e. e. d. 21. R: 24. c.000.325. Care dintre relatiile urmatoare sunt adevarate? a. b. 1.100 um. PIN = PIB + A. R: 22. 5.000 um. 34. PIB = PNB + A. 3. d.400 um. R: 23. 3. A+C+E. PIB = PGB – Ci.

e. doar sporirea cantitativa a dimensiunilor economiei nationale. iar nivelul rezultatelor pe locuitor ramane constant. D. reflecta situatia in care rezultatele economice si populatia totala sporesc in acelasi ritm. R: 25. PGB = PIN + Ci. ritmul sporului PNB. a dimensiunilor economiei nationale si a rezultatelor macroeconomice pe ansamblu si pe locuitor. d. se includ si modificarile calitative in fizionomia si structura economiei nationale. iar nivelul rezultatelor pe locuitor se diminueaza. PNB. a fost mentionata pentru prima data intr-un raport catre Clubul de la Roma. A+D. iar nivelul rezultatelor pe locuitor ramane constant. d. VN). c. reflecta situatia in care rezultatele economice sporesc mai lent decat populatia. Cresterea economica zero: A. modificarile calitative in structura economiei nationale precum si in nivelul de viata al oamenilor. d. R: 26. a. E. b. In sfera de cuprindere a dezvoltarii economice regasim: a. B. reflecta situatia in care rezultatele economice sporesc mai lent decat populatia. c. precum si in nivelul de viata al oamenilor. c. D E A . reflecta situatia in care rezultatele economice sporesc mai lent decat populatia. C. R: 27.d. e. b. alaturi de modificarile cantitative. teoria consumatorului. teoria avantajului comparativ. A+E. b. Sistemul conturilor nationale (SCN) se bazeaza pe: a. teoria muncii productive. PIB sau VN pe locuitor. doar sporirea cantitativa a rezultatelor macroeconomice pe ansamblu si pe locuitor (PIB. A+C. iar nivelul rezultatelor pe locuitor sporeste. A+B. PIN = PNB + A. teoria factorilor de productie. e. teoria producatorului.

a. C+D+E. B. E. a. A+C+D. Care dintre enunturile de mai jos nu constituie astfel de rate? A. intermediar. E. in teoria economica se deosebesc trei rate ale cresterii. d. D. cresterea productivitatii muncii. rata reala. Avand in vedere ca in economia de piata libera cresterea are loc ca urmare a unor decizii individuale. B. c. progresul tehnic. A+B. a. rata cresterii economice. B+D. R: 30. b. A. c. zero. C. extensiv. orientat catre exterior. B+C+E. e. C. cresterea economica poate fi de tip: A.e. b. e. A+B+D. R: 29. E. A+B+E. rata de facto sau truism. D. Modelul Harrod – Domar este construit pe baza urmatoarelor variabile dependente: A. D. B+C+D. necesarul de acumulari in vederea efectuarii investitiilor. rata cresterii populatiei. rata garantata. B. cresterea populatiei. d. negativ. B+D+E. rata naturala. A+C. C. A+B. In raport cu ponderea factorilor cantitativi sau calitativi la rezultatele obtinute. D E A . R: 28.

R: 32. gradul de alfabetizare si gradul de cuprindere in invatamant. c. C. D+E. a. A+E. modelele neokeynesiene. C+D+E. rata profitului. R: 33. modelele cresterii economice se impart in: A. C+D. c. d. modelele de decizie. B+D+E. Rata naturala se exprima prin relatia: a. A+B+D. e. d. E. PIB pe locuitor. A+B. D. C+D+E. ca masura a standardului de viata. B+D. R: 31. B+C+D. E. D. d. e. c. A+D+E. b. Dupa scopul utilizarii lor. A+B+C. B+C. c. G x C = S. modelele cresterii economice. Indicatorii utilizati la calcularea indicelui dezvoltarii umane (IDU) sunt: A. A+B+E. Gn x Gr = S. B. b. a. B. Gw x Gr = S. D C D . modelele dinamice.b. b. C. rata dobanzii. e. modelele de structura si modelele de previzionare. speranta de viata.

Dupa intervalul de timp la care se refera. E. Leontief. modelul lui P. cresterea populatiei. C+E. B+C+D. modele de decizie. Samuelson. B. B+C+E. R: 36. modelul lui F. C. R: 34. modelul lui L. e. D. A+B+C. C. modelul Harrod – Domar. Dintre modelele cresterii economice de origine mai complexa fac parte: A. modele microeconomice. C+D+E. A+C+D. b. B. modele dinamice. B. rata cresterii economice. Gw x Gn = S. C+E. A+E. D C C . d. modele de structura. A+B+C. c. Klein. R: 35. A+B. progresul tehnic. cresterea productivitatii muncii. modelul input – output elaborat de W. a. E. a. C.d. b. D. d. b. modele statice. a. modelele cresterii economice pot fi: A. A+C+D. necesarul de acumulari in vederea efectuarii investitiilor. Modigliani. c. D. A. e. E. G = C x S. e. Care dintre afirmatiile de mai jos constituie variabile independente ale Modelului Harrod – Domar? A. B+D.

e. cerceteaza cresterea economica folosind functiile de productie de tip Cobb – Douglas. competitiva. A+B. e. R: 37. e. b. E. avansata. au fost elaborate cu scopul de a facilita luarea deciziilor de politica economica. B. C+D+E. D. C+D. a. inseamna utilizarea unui volum insemnat de investitii. d.c. d. B. B+C. E. B+C+D. dar in acest caz se impune o adaptabilitate rapida la nou. d. fara a fi insotit acest consum si de o eficienta adecvata. C+D+E. pornesc de la premisa substituirii factorilor de productie (munca si capitalul). B+C. avansata. D+E. a. Tipul extensiv al cresterii economice: A. c. Tipul intermediar al cresterii economice: A. B. Modelele neoclasice ale cresterii economice: A. pornesc de la teoria keynesista a cererii efective. b. D. C. competitiva. eficienta si profitul sunt elemente definitorii ale oricarei activitati. C. presupune ponderi relativ egale ale factorilor cantitativi si calitativi. in contextul unor politici de factura dirijista (exemplul statelor mai putin dezvoltate si fostele tari socialiste) un asemenea mod de dezvoltare a insemnat si o rata ridicata a acumularii. R: 39. este caracteristic pentru multe state in tranzitie catre o economie moderna. E E B . dar in acest caz se impune o adaptabilitate rapida la nou. A+B. B+C+D. A+B+E. c. care au afectat consumul populatiei. C+E. pun accentul pe rolul acumularii de capital si al investitiilor in stimularea cresterii economice. resurse naturale si umane. este caracteristic pentru multe state in tranzitie catre o economie moderna. R: 38. C+E. produce si consuma noul utilizeaza factori in care laturile calitative sunt preponderente. presupune ponderi relativ egale ale factorilor cantitativi si calitativi.

a. E. D A . c. d. A+B+C. in contextul unor politici de factura dirijista (exemplul statelor mai putin dezvoltate si fostele tari socialiste) un asemenea mod de dezvoltare a insemnat si o rata ridicata a acumularii. centralizarea formelor de guvernare. b. B+C. R: 41. B+C+D. b. b. d. C+D+E. R: 40. inseamna utilizarea unui volum insemnat de investitii. eficienta si profitul sunt elemente definitorii ale oricarei activitati. conservarea si sporirea resurselor naturale. d. dar in acest caz se impune o adaptabilitate rapida la nou. in contextul unor politici de factura dirijista (exemplul statelor mai putin dezvoltate si fostele tari socialiste) un asemenea mod de dezvoltare a insemnat si o rata ridicata a acumularii. care au afectat consumul populatiei. intretinerea diversitatii ecosistemelor. presupune ponderi relativ egale ale factorilor cantitativi si calitativi. cresterea gradului de participare la luarea deciziilor privind mediul si economia. inseamna utilizarea unui volum insemnat de investitii. reducerea cresterii demografice necontrolate. B+C. A+D. resurse naturale si umane. avand in vedere accentuarea laturilor calitative. eficienta si profitul sunt elemente definitorii ale oricarei activitati. E. c. B. resurse naturale si umane. Tipul intensiv al cresterii economice: a. supravegherea impactului dezvoltarii economice asupra mediului. produce si consuma noul utilizeaza factori in care laturile calitative sunt preponderente. este caracteristic pentru multe state in tranzitie catre o economie moderna. fara a fi insotit acest consum si de o eficienta adecvata. C+E. a. C+D+E. e. diminuarea cresterii economice. D. competitiva. avansata. reorientarea tehnologica si punerea sub control a riscurilor acesteia.C. C. e. care au afectat consumul populatiei. si nu cantitative ale productiei. A+B. fara a fi insotit acest consum si de o eficienta adecvata. c. Cerintele minime pentru realizarea dezvoltarii durabile includ: A. produce si consuma noul utilizeaza factori in care laturile calitative sunt preponderente. D.

a. c. b. pe piata oferta de bunuri de investitii va fi mai mica decat cererea. a. G = Gw = Gn. Gw < Gn. Gw < Gn. A+E. B+C. D. R: 42. A+E. C. C. Harrod explica evolutia ciclului industrial. C+E. G > Gw > Gn. pe piata va exista un surplus de bunuri de investitii ce va atrage o reducere a boomului. D+E. ceea ce va impulsiona investitiile. Daca rata de facto (G) este mai mare decat rata garantata (Gw): A. d. avem de-a face cu o tendinta de boom. G = Gw. A+D+E. G = Gn. D+E. c. avem de-a face cu recesiune. D. pentru a avea o situatie stabila si prosperitate. A+D. d. A+D. e. avem de-a face cu o tendinta de boom. pe piata oferta de bunuri de investitii va fi mai mare decat cererea. C+E. E. G < Gw <Gn. b. E. B+C. ar trebui ca intre cele trei rate de crestere sa existe urmatoarea relatie: a. C C D . pe piata oferta de bunuri de investitii va fi mai mare decat cererea. B. B. ceea ce va impulsiona cererea si investitiile. Daca rata de facto (G) este mai mica decat rata garantata (Gw): A. R: 43. pe piata va exista un surplus de bunuri de investitii ce va atrage o reducere a boomului. b.e. R: 44. e. ceea ce va impulsiona cererea si investitiile. ceea ce va impulsiona investitiile. avem de-a face cu recesiune. pe piata oferta de bunuri de investitii va fi mai mica decat cererea. e. d. c.

C. b. integrarea economica. R: 47. D+E. noile directii ale progresului tehnic. c. B Necesitatea unor noi strategii de crestere / dezvoltare este determinata de: A. interes la scara planetara. E. situarea omului in prim plan. necesitatea edificarii societatii informationale. B C . A+B. necesitatea satisfacerii nevoilor comune. b. D. accent pe relatia corecta intre evolutia economica si mediul inconjurator. A+D. b. Conceptul de crestere durabila presupune: A. A+E. C. A+B. B+C+E. A+D. B. E. e. economia subterana. D+E. B+C. Care dintre procesele urmatoare franeaza cresterea economica? A. B. a. A+C+D. R: 46. interes numai la nivel national. D. o dorinta subiectiva. A+B+C. c. de dezordinea economica internationala. B.R: 45. a. C+D. C+D+E. d. d. a. un obiectiv pe termen lung. un obiectiv pe termen scurt. d. deteriorarea mediului. A+B. C. c. e. D. E. educatia. criza modelelor traditionale.

6: A. R: 48. de la 1. d.m.4. R: 50.16. C+E. B+E.m. E.. B.m. E.. multiplicatorul investitiilor (K) este 4. multiplicatorul investitiilor (K) este 0. a. b. sa creasca cu 100 u..000 u. B+E. B.66. A+C. multiplicatorul investitiilor (K) este 1. A+C. A+C. C.e. e.m..m. e. multiplicatorul investitiilor (K) este 2. A+E.4: A. sa creasca la 100 u. A+B+C. multiplicatorul investitiilor (K) este 0. O dublare a venitului. sa scada cu 100 u. a.. C. La o inclinatie marginala spre consum (c’) de 0. R: 49. va face ca economiile: A. c.6. corelata cu crestere a ratei consumului de la 70% la 80%. sa creasca cu 200 u. B B C . B. E. D. b. A+B+D.5. inclinatia marginala spre economii (s) este 4/10.m. A+B+C. A+C.000 u.25. d. inclinatia marginala spre economii (s) este 0. D. inclinatia marginala spre economii (s) este 0. La o inclinatie marginala spre consum (c’) de 0. sa creasca la 400 u. B. multiplicatorul investitiilor (K) este 1. c.m. C. a. la 2. b. inclinatia marginala spre economii (s) este 6/10. D. A+B+D.

m.m. c.4. R: 53.m.. ΔC = 4.200 u. Atunci V1 va fi: a.. b.m.. 800 u. e.m.. R: 54.000 u. sporul economiilor (ΔS) este: a..m.2.000 u. B+E. s = 0.000 u.000 u.m..m. Daca inclinatia marginala spre economii (s) este 0.m. ΔC = 6.. C E C D .m. e. b.m.m.. 2. 9..m. Se cunosc urmatoarele date: V0 = 4. iar sporul consumului (ΔC) este 1. R: 52. R: 51. A+E.m. 6. 1. 600 u.000 u. 800 u. 600 u.000 u.000 u. e.000 u. Atunci V1 va fi: a..000 u.4.m..m. c. b. d.. b. d.000 u.. 400 u.m.. e.m. sporul venitului (ΔY) este: a.000 u.c.200 u. Daca inclinatia marginala spre economii (s) este 0.000 u.m..4. Se cunosc urmatoarele date: V0 = 4. d.. 2. iar sporul consumului (ΔC) este 1. 10. 1. 8..200 u. 800 u. D+E.m.m. 5. d. 1. c..200 u.m. s = 0..m.. 400 u.

B+C. c. a. C+E.m. c. b. in procesul de creare.000 u. e.000 u. C+D. d.m. astfel: A. Marimea venitului national se poate determina in mai multe moduri. B.c. scazand consumul de capital fix (amortizarea) din PNB evidentiat in preturile factorilor de productie. 1. exista o relatie invers proportionala. d. R: 57. sporul de cheltuieli (ΔC) si sporul de economii (ΔS).. adaugand consumul de capital fix (amortizarea) la PNB evidentiat in preturile factorilor de productie. e.m. C. A+E. E. D. exista o relatie de egalitate. E C B . C. b. A+C. exista o relatie prin care se pune in evidenta impulsul stimulativ al consumului asupra relatiei dintre venit si investitii. d.000 u. D+E.. 9. exista o relatie direct proportionala. C+E. 2. c. nu exista nici o relatie. A+E. Intre multiplicatorul investitiilor (K) si inclinatia marginala spre consum (c’): A. D. b. R: 56. D. Inclinatia marginala spre consum (c’) exprima legatura functionala dintre: a. B+E. un anumit venit (Y) si cheltuielile efectuate pentru consum (C). cheltuielile efectuate pentru consum (C) si un anumit venit (Y). R: 55. e. prin insumarea veniturilor realizate de posesorii factorilor de productie participanti la activitatea economica. B. a. E. valoare adaugata neta se evidentiaza in preturile bunurilor si serviciilor. scazand consumul de capital fix (amortizarea) din PIB evidentiat in preturile factorilor de productie.

sentimentul de siguranta si senzatia de independenta pe care o genereaza economiile banesti. E. A+B. sa aiba acelasi consum. c’<0. C+D. o data cu cresterea venitului. sa mareasca consumul. Inclinatia marginala spre consum (c’): a. d. Keynes. c. C+E. dar intr-o proportie mai mare. e. sa reduca consumul. 0<c’<1. R: 61. b. sporul de venit (ΔY) si sporul de cheltuieli (ΔC). e. b. e. c.modificarea marimii capitalului si a acumularii. modificarea marimii profitului si a dobanzii. C. D+E. R: 60. c’<1. R: 58. A+B+D. e. dar intr-o proportie mai mica.d. c’>1. oamenii tind: a. a. d. B. M. dorinta de a beneficia de dobanzi sau alte avantaje in viitor pentru munca economisita. D.modificarea marimii salariului si a venitului. c’  0. c. sa fie insensibili la modificarea acestuia. sa mareasca consumul. sporul de cheltuieli (ΔC) si sporul de venit (ΔY). d. Inclinatia marginala spre economii (s) reprezinta: D D E E . b. R: 59. Potrivit legii psihologice fundamentale formulate de J. Printre factorii subiectivi care determina marimea cheltuielilor de consum se inscriu: A.

e. d. C C E . b. invers proportional cu inclinatia spre consum. raportul procentual dintre economii si consum. impozitul pe profit. d. raportul dintre economii si venit. c.invers proportional cu inclinatia marginala spre economii (s). economiilor asupra venitului. direct proportional cu inclinatia marginala spre consum (c’). E. c. cheltuielile salariale datorate personalului muncitor. b. raportul dintre venit si economii. D.a. e. c. venitului asupra investitiilor. investitiilor asupra consumului. venitului asupra consumului. Multiplicatorul investitiilor (K) se gaseste in raport: A. Principiul multiplicatorului releva influenta: a. B. C. R: 64.invers proportional cu inclinatia marginala spre consum (c’). raportul procentual dintre economii si investitii. A+D. d. C+E. e. R: 62. R: 63. B+C.direct proportional cu inclinatia marginala spre economii (s). b. d. A+C. investitiilor asupra venitului. raportul dintre cresterea economiilor si cresterea venitului. b. Preturile pietei sunt mai mari decat preturile factorilor pentru ca includ si: a. consumul de capital fix. e. consumul de capital tehnic. c. B+E. a. obligatiile fiscale platite de cumparatori sub forma impozitelor indirecte incluse in preturile pietei.

1.m.exprima si masoara efectul scaderii venitului asupra economiilor. 400 mil. e. modificarea marimii salariului si a venitului. R: 66.000 mil. B. d. modificarea marimii profitului si a dobanzii. c. modificarea marimii capitalului si a acumularii.R: 65. R: 68. u. obiceiurile indivizilor si inclinatiile psihologice ale acestora privind prevederea de a avea o rezerva baneasca. modificarea politicii fiscale. 1.m. 700 mil. dorinta de a putea beneficia de dobanzi sau alte avantaje in viitor pentru munca economisita. u. Care dintre urmatorii factori nu influenteaza in mod obiectiv inclinatia spre consum? a. u.500 mil. D Daca inclinatia marginala spre consum (c’) este 0. va fi: a. u. d. Principiul acceleratorului: A. Care dintre urmatorii factori nu influenteaza in mod subiectiv inclinatia spre consum? a.m. dorinta de ridicare a standardului de viata.8 atunci sporul de venit national la un spor al investitiilor (ΔI) de 200 mil. dorinta de ridicare a standardului de viata. sentimentul de siguranta si senzatia de independenta pe care o genereaza economiile banesti. R: 67. 1. in general. e. u. b. b.. c. D.. e.. d.m. b.actioneaza in faza de recesiune economica..m.actioneaza in faza de expansiune economica..200 mil. c.m. u. in general. C E C . C. modificarea marimii salariului si a venitului. exprima si masoara efectul cresterii venitului asupra investitiilor sub impulsul efectului stimulativ al cererii de consum.

B+C. este o marime negativa. C+D. se calculeaza ca raport intre cresterea economiilor (ΔS) si cresterea venitului (ΔY). C E B . C. D. este o marime pozitiva. A+C. R: 71. C. e. A+E. a. A+C+E. d. B.a = It /(C + I). e. B+D. este in relatie invers proportionala cu multiplicatorul investitiilor (K). A+D. A+C. se calculeaza ca raport intre cresterea consumului (ΔC) si cresterea venitului (ΔY). D. B. B. d. se calculeaza ca raport intre cresterea venitului (ΔY) si cresterea economiilor (ΔS).a. E. se calculeaza ca raport intre marimea venitului (Y) si marimea consumului (C). b. exprima cresterea consumului la o crestere unitara a venitului. A+C. d. arata cu cat sporesc economiile (S) la o crestere cu o unitate a venitului (Y). B+C+D. Inclinatia marginala spre economii (s): A. b. e. A+B+E. K = 1/s. Inclinatia marginala spre consum (c’): A. c. b. R: 69. R: 70. E. c. A+D.K = 1/c’. c. a. A+C+E. este in relatie direct proportionala cu multiplicatorul investitiilor (K). E. Care dintre urmatoarele formule sunt adevarate? A. C. dar subunitara. B+E.

ΔC/ΔY + ΔS/ΔY = 1. ΔY – sporul venitului. b. Dintre acestea nu fac parte: A. ΔY – sporul venitului. E. a – acceleratorul investitiilor. b. a. a = It /(ΔC + ΔI). A+C+E. B+C+D. A+C. B. B+D. Unde: K – multiplicatorul investitiilor. Excesului de oferta pe pietele de bunuri si servicii ii corespunde procesul economic cunoscut sub denumirea de presiune. C+E. R: 72. B D . a – acceleratorul investitiilor. K = 1/(1-c’). s – inclinatia marginala spre economii. c. c’ – inclinatia marginala spre consum. c. K = ΔI /ΔY. B+D. C+D. B+C+E. inflatia avand un rol precumpanitor. E. d. b. ΔS – sporul economiilor. e. ΔC/ΔY + ΔS/ΔY = 1. Unde: K – multiplicatorul investitiilor.D. ΔI – sporul investitiilor. d. C. c’ – inclinatia marginala spre consum. s – inclinatia marginala spre economii. ΔS – sporul economiilor. B+D+E. a.K = ΔY/ΔI. proces generat de mai multe cauze. A+C+D. A+D+E. K = 1/(1-s). Care dintre urmatoarele formule sunt adevarate? A. B.satisfacerea insuficienta a aspiratiilor consumatorilor. c. B+C+D. D.dominatia incertitudinii pe piata. scaderea volumului investitiilor din economia nationala. cresterea concomitenta a salariilor si a preturilor. C.scaderea concomitenta a salariilor si a preturilor. d. R: 73. a. A+C+D. D. D+E. ΔI – sporul investitiilor. e. E.

e. A+B+C. R: 74. Echilibrul economic general reprezinta pe termen lung: A.o tendinta spre egalizarea ofertei si cererii pe toate pietele; B. o conditie pentru o economie eficienta; C.un raport intre consum si investitii; D.o egalitate intre cererea si oferta bunurilor economice; E. o constanta a economiilor moderne. a. A+B+C; b. C+D+E; c. B+D+E; d. A+D+E; e. B+C+D. R: 75. Echilibrul economic dinamic consta in: A.modificarea starii economiei sub actiunea contradictorie a factorilor cresterii si dezvoltarii economice; B. modificarea raportului dintre resurse si nevoi, dintre cererea globala si oferta globala, dintre subsistemele economiei nationale; C.starea neschimbata a economiei nationale de la o perioada la alta; D.existenta in permanenta a unor abateri considerabile ale economiei de la trendul dezvoltarii, care nu pot sa fie solutionate; E. toate subsistemele economiei nationale evolueaza in aceeasi directie si cu aceeasi intensitate. a. B+C; b. D+E; c. A+B; d. A+E; e. B+E. R: 76. Prin dezechilibru economic se intelege: a. starea economiei nationale sau a unei componente a acesteia de a nu fi in echilibru; b. starea vremelnica si intamplatoare a economiei in cadrul careia fortele contrarii sunt egale; c. permanent ca o stare de dezorganizare a structurilor sistemului economic; d. permanent ca o stare in care componentele economiei nu se modifica; e. o stare de miscare a economiei in care exista numai surplus de cerere agregata. C B E

R: 77.

A

Dezechilibrele economice imbraca mai multe forme, dintre care cele mai semnificative sunt: A.excesul de oferta agregata pe piata bunurilor si pe piata muncii; B. excesul de cerere agregata simultan pe piata bunurilor economice, a monedei si pe piata muncii; C.excesul de cerere agregata pe piata bunurilor combinat cu excesul de oferta agregata pe piata muncii; D.cresterea somajului combinat cu diminuarea productiei, adica inrautatirea conditiilor de viata ale consumatorilor; E. egalizarea cererii agregate cu oferta agregata. a. A+D+E; b. C+D+E; c. B+C+D+E; d. A+C+D+E; e. A+B+C+D. R: 78. Presiunea este generata de mai multe cauze, printre care: A. disproportiile intre ramurile de productie; B. satisfacerea insuficienta a aspiratiilor consumatorilor; C. cresterea concomitenta a salariilor si a preturilor, inflatia avand un rol precumpanitor; D. cresterea volumului investitiilor din economia nationala si formarea unui surplus de capacitati de productie; E. dominatia incertitudinii pe piata. a. A+B+D; b. A+B+C; c. C+D+E; d. B+C+D; e. B+D+E. R: 79. Dintre cele doua forme fundamentale de dezechilibru – presiunea si absorbtia – avantajele cele mai mari le aduce presiunea, daca prin politica economica generala se realizeaza cateva conditii: A. intensitatea aspiratiei de vanzare sa fie suficient de puternica, incat producatorii sa fie in mare masura interesati de reusita vanzarii; B. existenta unei tensiuni moderate intre aspiratia de vanzare si vanzare efectiva; C. dominatia incertitudinii pe piata; D. cresterea volumului investitiilor din economia nationala si formarea unui surplus de capacitati de productie; E. sa existe suficiente forte si procese ale pietei care sa neutralizeze sau cel putin sa atenueze efectele negative ale presiunii. a. A+B+C; C E

b. B+C+D; c. D+E; d. A+C+D; e. A+B+E. R: 80. Presiunea este generata de mai multe cauze. Dintre acestea nu fac parte: A. disproportiile intre ramurile de productie; B. satisfacerea insuficienta a aspiratiilor consumatorilor; C. cresterea concomitenta a salariilor si a preturilor, inflatia avand un rol precumpanitor; D. cresterea volumului investitiilor din economia nationala si formarea unui surplus de capacitati de productie; E. dominatia incertitudinii pe piata. a. A+B; b. A+B+C; c. C+D+E; d. B+C+D; e. B+D+E. R: 81. Care din conditiile de echilibru de mai jos nu sunt corecte? A. D = C+I; B. Y = C+S; C. C+ S = C+I; D. D>C+I; E. Y>C+S. Unde: D – cererea globala; Y – oferta globala; C – cererea pentru bunuri de consum; I – cererea pentru bunuri investitionale; S – economiile. a. A+E; b. B+D; c. D+E; d. A+B+C; e. B+C+D. R: C A E

82. In perioada de absorbtie: A. indiferent daca se manifesta pe termen lung sau scurt, povara nesigurantei (incertitudinii) este suportata de vanzator; B. cumparatorul gaseste pe piata tot ceea ce doreste si nu se simte in nesiguranta;

E.C. povara incertitudinii este suportata de cumparator. C+D. aduce avantaje mai mari decat absorbtia asupra pietei. A+B+E. care cumpara bunurile dorite numai atunci cand le gaseste pe piata si nu in momentul in care si-a manifestat intentia de a cumpara. e. a. desemneaza dezechilibrele economice normale. C+D+E. c. e. a. b. B+E. B+C. e. desemneaza dezechilibrele economice anormale. c. c. B+E. d. nu aduce niciodata avantaje asupra pietei a. A+B+C. B+D. Presiunea: A. desemneaza dezechilibrele economice anormale. b. b. D. E. aduce avantaje mai mici decat presiunea asupra pietei. A+C. E. d. B. B+D. R: 84. nu aduce niciodata avantaje asupra pietei. aduce avantaje mai mici decat absorbtia asupra pietei. aduce avantaje mai mari decat presiunea asupra pietei. A+C. R: B B C . desemneaza dezechilibrele economice normale. B+C+D. d. R: 83. B+C. A+E. selectia bunurilor o face cumparatorul. si are ca rezultat la producatori diversificarea (diferentierea) si imbunatatirea calitatii bunurilor. D. Absorbtia: A. vanzatorul se simte in siguranta. D. C. A+E. B. C.

A+B+D. Francois Perroux. b. Leon Walras. ceea ce face ca fiecare producator sa-si formeze rezerve de produse. Francois Perroux. R: 87. d. d. J. Excesul de oferta agregata pe piata bunurilor este determinat de: A. d.85. a. a. e. D. E. cresterea concomitenta a salariilor si preturilor. A+B+D. c. B. Printre adeptii teoriei dezechilibrelor economice se numara: A. inflatia avand insa un rol precumpanitor in raport cu cresterea salariilor si conducand la reducerea puterii de cumparare a populatiei. C. A+B+C. E D . B. dominatia certitudinii pe piata. c. Joseph Schumpeter. Printre adeptii teoriei echilibrului economic general se numara: A. Leon Walras. a. M. A+C+E. b. B+C+D+E. E. D+E. A+C+E. B+C+D+E. cresterea volumului investitiilor din economia nationala si formarea unui surplus de capacitati de productie. B. c. A+C. Keynes. R: 86. scaderea volumului investitiilor din economia nationala si aparitia unui deficit de capacitati de productie. D. Joseph Schumpeter. B+D. cresterea mai rapida a salariilor in raport cu cresterea preturilor si reducerea puterii de cumparare a populatiei. A+B+C. D+E. Keynes. Henry Guitton. J. C. C+D. b. C. M. E. Henry Guitton. e. B+E. D.

diferenta dintre aparitia de vanzare. c. D+E. b. respectiv de cumparare efectiva. diferenta dintre nivelul aparitiei aspiratiei de vanzare sau cumparare si rezultatul obtinut in urma deciziei de a cumpara sau de a vinde. Tensiunea aspiratiei la vanzare (Tav) si tensiunea aspiratiei la cumparare (Tac) reprezinta: A. pe de o parte si rezultatul obtinut la vanzare si cumparare. R: 89. b. perioada de timp dupa trecerea careia agentii economici renunta la aspiratia initiala. d. D. E. d. raportul dintre nivelul aspiratiei de vanzare si cumparare. C+D+E. diferenta dintre aparitia de vanzare. e. diferenta dintre nivelul aparitiei aspiratiei de vanzare sau cumparare si rezultatul obtinut in urma deciziei de a cumpara sau de a vinde. pe de o parte si rezultatul obtinut D D B . A+E. respectiv de cumparare efectiva.e. A+B. d. pe de o parte si rezultatul obtinut la vanzare si cumparare. diferenta dintre aparitia de vanzare. B. Gradul de tensiune al aspiratiei la vanzare (GTv) si Gradul de tensiune al aspiratiei la cumparare (GTc) reprezinta: a. a. timpul minim ce trebuie sa treaca de la aparitia nivelului de aspiratie de vanzare sau de cumparare pana la primele acte de vanzare sau cumparare efective. C. C+D. R: 88. Etapa de perimare a aspiratiei de cumparare (Epc) sau de vanzare (Epv) reprezinta: a. timpul minim ce trebuie sa treaca de la aparitia nivelului de aspiratie de vanzare sau de cumparare pana la primele acte de vanzare sau cumparare efective. c. b. timpul minim ce trebuie sa treaca de la aparitia nivelului de aspiratie de vanzare sau de cumparare pana la primele acte de vanzare sau cumparare efective. e. pe de alta parte. c. pe de alta parte. raportul dintre nivelul aspiratiei de vanzare si cumparare. diferenta dintre nivelul aparitiei aspiratiei de vanzare sau cumparare si rezultatul obtinut in urma deciziei de a cumpara sau de a vinde. respectiv de cumparare efectiva. perioada de timp dupa trecerea careia agentii economici renunta la aspiratia initiala. R: 90. raportul dintre nivelul aspiratiei de vanzare si cumparare. B+C.

d. Excesul de cerere pe piata este determinat in mod direct de urmatorii factori: A. C. preferintele consumatorilor. M. neconcordanta intre intentiile de investitii si conditiile tehnico-materiale reale ale efectuarii investitiilor. Modelele de echilibru. c. se fundamenteaza pe urmatoarele specificatii: A. disproportiile dintre ramurile de productie. posibilitatile de consum. excesul de oferta agregata pe piata bunurilor si serviciilor. satisfacerea insuficienta a aspiratiilor consumatorilor. Joseph Schumpeter. posibilitatile de productie. E. perioada de timp dupa trecerea careia agentii economici renunta la aspiratia initiala. Debreu. A+B+D+E. a. D. neconcordanta dintre intentiile de investitii si conditiile tehnico-materiale reala ale efectuarii investitiilor. C+D. C. distributia avutiei si veniturilor. B. R: 92. Keynes. J. a. C D E . Leon Walras. A+B+C+D. C. Francois Perroux. Printre adeptii teoriei echilibrelor economice se numara: A. B. A+B+D. e.e. B+D+C+E. e. E. b. E. A+B+C+E. A+C+D. A+B+D. integrate intr-un model unic de Debreu. B. D. d. a. G. A+D+E. satisfacerea aspiratiilor consumatorilor. R: 93. b. B+C+D+E. b. A+C+E. R: 91. c. D. A+B+C+E.

B+C. A. C+D+E. D+E. D. C. scaderea continua a preturilor cu ridicata. E. originea ciclului economic rezida in expansiunea si in contractia monedei si a creditului. c. d. e. B+D. au o durata de 3 – 4 zile. b. c. a. e. a. Ciclurile scurte: A. D+E. d. A+B+C. B. C+D. sunt cunoscute sub denumirea de cicluri Kitchin. C+D. b. Dupa P. actiunea combinata a interdependentei multiplicatorului si a acceleratorului este cauza care poate determina expansiunea si depresiunea ciclica. se mai numesc si cicluri Kondratieff. A+B. b. Nordhaus. D. C E C . se mai numesc si cicluri Juglar. R: 96. d. perceptiile gresite ale miscarii preturilor si ale salariilor determina oamenii sa ofere putina sau foarte putina munca ceea ce da nastere la cicluri ale productiei si ale ocuparii. fluctuatiile sunt datorate politicienilor care combina politicile monetare si bugetare. Metoda lui Kondratieff are la baza: A. au o durata de 30 – 40 de luni. R: 94. R: 95. C. c.c. C+D+E. B. analiza mecanismului pretului. e. pentru teoriile monetare: a. originea ciclului se gaseste in inlantuirea inventiilor importante care le acompaniaza. A+D. Samuelson si W. faptul ca in perioadele ascendente are loc scaderea indicelui general al preturilor. E. analiza ciclurilor de pret cu o durata medie de aproximativ 50 de ani. faptul ca in perioadele descendente are loc cresterea indicelui general al preturilor.

A+B. cresterea inflatiei. D. C. C+D+E. cheltuielile publice. R: 97. A+E. C. B.d. D. R: 98. E. R: E C D 99. c. sistemul de impozite si taxe. E. dar si cvasitotalitatea tarilor capitaliste. B. D+E. C. C+E. scaderea inflatiei. se folosesc mai multe instrumente de politica economica: A. cresterea cifrei de afaceri. d. D. B+C. B+C+D+E. A+B+C. fiind cauzate de anumite practici de gestionare a stocurilor. C+D. sunt generale. a. e. Ciclurile Juglar: A. A+ E. au o amploare mare (distanta mare dintre nivelul de activitate cel mai ridicat si cel mai scazut). sporirea investitiilor. au o periodicitate ce pare sa fie de 40 de luni. iar fazele descendente evidentiind restructurarile dificile si micsorarea cheltuielilor militare ce au loc in perioadele postbelice a. e. Pentru atenuarea efectelor negative ale fluctuatiilor ciclice. d. e. b. in acelasi timp principalele ramuri. au fost adesea perceptibile in SUA. In faza de expansiune nu se inregistreaza: A. E. A+B+C+D. sistemul asigurarilor sociale. b. c. masa monetara si rata dobanzii. reducerea ratei somajului. A+B+E. stimularea inflatiei. . cuprinzand adesea. sunt legate de pregatirea si ducerea razboaielor marcand cresteri economice si investitii reale sustinute (mai ales pentru inarmare). B.

b. reducerea ratei somajului: C. centrale sindicale etc. B. R: 100. b. E. d. B+C. Printre politicile anticiclice bazate pe oferta se regasesc: A. A+C+D. C B A . politica monetara si de credit.). scaderea investitiilor. R: 101. e. C+D+E. C. c. A+E. D. reducerea inflatiei. R: 102. folosirea unor parghii economice care sa imbunatateasca perspectivele de profit ale producatorilor. c. A+B+C. politica fiscala. e. impulsionarea investitiilor. A+B. A+E. E. C. cresterea falimentelor. d. A+C. scaderea ratei somajului. a. A+B. politica cheltuielilor publice. B. b. c. In faza de recesiune se inregistreaza: A. e. A+D. In faza de expansiune se inregistreaza: A. E. B+D+E.a. D. sporirea investitiilor. C+D. C+E. B. C+D. d. a. reformele structurale orientate spre extinderea concurentei si a preturilor libere prin eliminarea centrelor de forta economica (oligopoluri. cresterea inflatiei.

c. d.D. D. A+C. C+D+E. micsorarea impozitelor. fiind generate de factori aleatori. A+B+C. C. A+B+E. D C D . se deruleaza. D+E. Depasirea fazei de recesiune necesita: A. R: 104. B. d. b. C+D+E. A+B+C+D. Prin ce se deosebesc fluctuatiile economice ciclice de ansamblul celorlalte fluctuatii care se produc in economie? A. se reproduc cu o anume regularitate. B+C+E. B+E. pe parcursul unui an. e. a. A+C+D. de regula. sunt intamplatoare. D+E. reducerea cheltuielilor publice. scumpirea creditului. cresterea investitiilor. B. D. a. E. e. desi nu pot fi incadrate in termene riguroase exacte. B+C. b. sunt determinate de factori interni care tin de functionarea activitatii economice. ieftinirea creditului. a. b. E. R: 105. reducerea inflatiei. c. E. R: 103. C. de interdependenta dintre partile sale. B+C+D. c. sunt in general explicabile si previzibile pentru ca se datoreaza actiunii unor factori sociali. d. cresterea cifrei de afaceri. A+E. A+B+D. e.

D. A+E. Ciclicitatea este reliefata prin fluctuatiile urmatorilor indicatori: a. e. schimbarea structurii proprietatii in favoarea proprietatii private. B. c. modul specific de evolutie intr-o tara a somajului si inflatiei. sporirea datoriei externe. d. d. rata natalitatii. urmata de stagnarea sau descresterea lor. E C A . cresterea veniturilor bugetare insotita de o crestere a cheltuielilor bugetare. d. cresterile si scaderile indicatorilor macroeconomici. schimbarea structurii proprietatii in favoarea proprietatii publice. dar deseori violenta. urmata de diminuarea si apoi eliminarea ei. criza urmeaza dupa punctul maxim de crestere dintr-un ciclu. e. a salariilor si a schimburilor. b. in mod normal au o tendinta de crestere: A. modul specific de evolutie a randamentului utilizarii factorilor de productie. cresterea cumulativa a productiei si a veniturilor. A+B. c. indicele general al preturilor. C. c. a. a. C. B+D. cresterile si scaderile indicatorilor microeconomici. A+B+C. R: 108. e. indicatorii macroeconomici rezultativi. R: 106. criza ii succede ca faza depresiunii. criza se traduce printr-o scadere brutala a profiturilor intreprinderilor. D+E. masurile adoptate de stat in domeniul monetar. B. rata falimentelor. a evolutiei ascendente a economiei. in cursul careia se manifesta fenomene negative precum: scaderea productiei. D. b. E. rata somajului. In conditiile de expansiune economica. B+C. criza este o ruptura temporara. Care dintre factorii enumerati detin rolul determinant in generarea ciclicitatii economice? a. E. b.Marcati variantele gresite cu privire la intelegerea crizei ca faza a ciclului economic: A. criza este o perioada lenta de restructurare. R: 107.

d. B+C+E. rata falimentelor. b. e. b. C. rata profitabilitatii. R: 111. se mentine. d. scumpirea si restructurarea creditelor. C+D+E. cunosc o tendinta de stagnare sau de reducere: A. creste.b. c. e. C+E. rata dobanzii. D. A+B+D. d. B. rata ocuparii populatiei active. B+C. a. cand: a. cresterea lenta si chiar diminuarea productivitatii. D+E. Ca instrument al politicii monetare si de credit. C+D+E. b. R: 109. rata dobanzii poate influenta favorabil investitiile. cresterea ratei profiturilor. rata inflatiei. B+C+D. toate variantele de raspuns sunt corecte. scade. sporirea certitudinii plasamentelor titlurilor de valoare. c. B+C+D. R: 110. In perioada de recesiune. in mod normal. cresterea cursului titlurilor de valoare. c. e. c. este neutra in raport cu efortul investitional. si pe aceasta baza conjunctura economica. d. E. e. R: D C D C . Care dintre factorii de mai jos franeaza expansiunea economica? a.

R: 113. a tehnologiilor. b. cresterea fiscalitatii. e. pentru a impulsiona marirea ofertei. inlaturarea crizelor economice. e. cresterea ratei dobanzii la creditele acordate. c. d. d. accelerarea fazei de expansiune. C+D+E. e. D E A . d. D. Care dintre masurile de mai jos le considerati corecte pentru depasirea recesiunii. imbunatatirea calitativa si ameliorarea eficientei factorilor de productie prin investitii noi si modernizare. c. prin utilizarea la un nivel superior a factorilor de productie existenti. C. prevenirea agravarii unor dezechilibre macroeconomice. modificarea sortimentului de fabricatie. b. Politicile anticiclice intreprinse de agentii economici si de guverne urmaresc in esenta: a. D+E. in spiritul doctrinei keynesiste? A. B+E. A+D. C+D. rationalizarea consumului pentru a diminua cererea. R: 114. b. inlocuirea si modernizarea masiva a capitalului fix.112. scaderea ratei dobanzii stimuland astfel investitiile. c. care sa conducp la eliminarea intreprinderilor mai putin eficiente. E. B. scaderea drastica a poluarii mediului inconjurator. a. cresterea duratei fazei de expansiune. sporirea cursului titlurilor de valoare. Solutia de fond pentru ca o economie sa depaseasca faza de recesiune este: a. diminuarea fiscalitatii. b. sporirea cererii pe orice cai. R: 115. restrangerea masei monetare. Din enumerarile de mai jos precizati masurile adoptate de producatori. specific depresiunii ca faza a ciclului economic: a. ieftinirea creditului.

a. A+B. e. c. in corelatie cu scaderea inflatiei. R: 118. C+D+E. B. in discordanta cu cererea de munca.c. B. leaga rata cresterii venitului national de nivelul ratei inflatiei.4%. B+D. C. criza economica. reflecta legatura dintre rata de crestere economica si rata somajului. dar si subiective: A. B+C. D. A+B+C.5% a ratei tendintei. D. E. R: 117. A+C+D. A+E. arata ca pentru fiecare procent de crestere a PNB real intr-un an. rata somajului scade cu 0. b. B+D+E. reflecta legatura dintre nivelul somajului si cel al inflatiei. asigurandu-se astfel accelerarea vitezei de rotatie a fazelor. atenuarea undelor ciclului economic si a efectelor negative. a. scurtarea duratei fiecarei faze a ciclului economic. adancirea depresiunii. nivelul de pregatire profesionala. nu gasesc locuri de munca disponibile. C. R: 116. ritmul de crestere economica. d. A+C. nivelul ratei profiturilor dintr-o economie. Somajul tranzitoriu sau frictional: a. subliniind ca rata somajului scade atunci cand cresterea economica depaseste valoarea de 2. d. nivelul dobanzilor. b. Aparitia si accentuarea somajului au o multitudine de cauze obiective. E. e. arata ca la o crestere a somajului se inregistreaza o crestere a ofertei de forta de munca. Legea lui Okun: A. B+C+D+E. desi dispuse sa lucreze pentru un salariu real mai mic. manifestate mai ales in faza de recesiune. desemneaza starea specifica persoanelor neocupate care. d. B D E . e. c.

d. b. afecteaza in mod deosebit femeile si este cauzat de intreruperea activitatii din motive familiale sau de maternitate. A+D. Somajul intermitent: A. R: 120. C+E. d. e. etc. mai ales. specific acelor economii in care forta de munca manifesta o mare inclinatie spre schimbarea locului de munca in vederea ameliorarii conditiilor de viata. E. c. etc. este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi. precum si de centralizarea unor capitaluri si unitati economice care impun restrangerea locurilor de munca. in domeniul serviciilor de consum sau al comertului. afecteaza in mod deosebit femeile si este cauzat de intreruperea activitatii din motive familiale sau de maternitate. apare ca rezultat al practicarii contractelor de angajare pe durate scurte din cauza incertitudinii afacerilor. B+C. este cauzat de crizele economice care au loc. d. geografica. apare ca rezultat al practicarii contractelor de angajare pe durate scurte din cauza incertitudinii afacerilor. D. sub incidenta revolutiei tehnico-stiintifice. precum si de centralizarea unor capitaluri si unitati economice care impun restrangerea locurilor de munca. care au loc in diferite tari. R: 119. este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi. cuprinde pe aceia care beneficiaza de indemnizatia de somaj. mai ales. este determinat de tendintele de restructurare economica. C. Somajul tehnologic: a. B. de obicei. c. este datorat refuzului sau imposibilitatii pentru purtatorul fortei de munca de a accepta o retributie corespunzatoare salariului de echilibru. A+C. sociala. este determinat de tendintele de restructurare economica. incepe la expirarea angajarii si se incheie la reinnoirea contractului sau realizarea unei noi angajari la o alta unitate. de crizele partiale sau de alte crize specifice unei conjuncturi. C+D. incepe la expirarea angajarii si se incheie la reinnoirea contractului sau realizarea unei noi angajari la o alta unitate. a. care au loc in diferite tari. E D . e. sub incidenta revolutiei tehnico-stiintifice. dar care presteaza concomitent o activitate remunerata. geografica.b. e. b. c. sociala.

Somajul structural: a. d. R: 123. Somajul involuntar: a. incepe la expirarea angajarii si se incheie la reinnoirea contractului sau realizarea unei noi angajari la o alta unitate. b. este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi. cuprinde pe aceia care beneficiaza de indemnizatia de somaj. afecteaza in mod deosebit femeile si este cauzat de intreruperea activitatii din motive familiale sau de maternitate. sub incidenta revolutiei tehnico-stiintifice. R: 122. c. este datorat refuzului sau imposibilitatii pentru purtatorul fortei de munca de a accepta o retributie corespunzatoare salariului de echilibru. care au loc in diferite tari. etc. etc. specific acelor economii in care forta de munca manifesta o mare inclinatie spre D B . este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi. precum si de centralizarea unor capitaluri si unitati economice care impun restrangerea locurilor de munca. care au loc in diferite tari. mai ales. d. sociala. apare ca rezultat al practicarii contractelor de angajare pe durate scurte din cauza incertitudinii afacerilor. d. e. nu gasesc locuri de munca disponibile. geografica. b.R: 121. de obicei. precum si de centralizarea unor capitaluri si unitati economice care impun restrangerea locurilor de munca. c. b. in domeniul serviciilor de consum sau al comertului. ersoanelor neocupate care. dar care presteaza concomitent o activitate remunerata. A Somajul de discontinuitate: a. geografica. apare ca rezultat al practicarii contractelor de angajare pe durate scurte din cauza incertitudinii afacerilor. mai ales. este determinat de tendintele de restructurare economica. incepe la expirarea angajarii si se incheie la reinnoirea contractului sau realizarea unei noi angajari la o alta unitate. desi dispuse sa lucreze pentru un salariu real mai mic. e. afecteaza in mod deosebit femeile si este cauzat de intreruperea activitatii din motive familiale sau de maternitate. sociala. sub incidenta revolutiei tehnico-stiintifice. este determinat de tendintele de restructurare economica. c.

e. este datorat refuzului sau imposibilitatii pentru purtatorul fortei de munca de a accepta o retributie corespunzatoare salariului de echilibru. desemneaza starea specifica persoanelor neocupate care. Somajul “la negru”: a. C B A . desi dispuse sa lucreze pentru un salariu real mai mic. b. R: 125. c. desi dispuse sa lucreze pentru un salariu real mai mic. cuprinde pe aceia care beneficiaza de indemnizatia de somaj.schimbarea locului de munca in vederea ameliorarii conditiilor de viata. de crizele partiale sau de alte crize specifice unei conjuncturi. R: 126. cuprinde pe aceia care beneficiaza de indemnizatia de somaj. este datorat refuzului sau imposibilitatii pentru purtatorul fortei de munca de a accepta o retributie corespunzatoare salariului de echilibru. desemneaza starea specifica persoanelor neocupate care. b. de crizele partiale sau de alte crize specifice unei conjuncturi. b. d. nu gasesc locuri de munca disponibile. in domeniul serviciilor de consum sau al comertului. specific acelor economii in care forta de munca manifesta o mare inclinatie spre schimbarea locului de munca in vederea ameliorarii conditiilor de viata. desi dispuse sa lucreze pentru un salariu real mai mic. este cauzat de crizele economice care au loc. dar care presteaza concomitent o activitate remunerata. dar care presteaza concomitent o activitate remunerata. Somajul ciclic sau conjunctural: a. este cauzat de crizele economice care au loc. cuprinde pe aceia care beneficiaza de indemnizatia de somaj. de obicei. de obicei. nu gasesc locuri de munca disponibile. nu gasesc locuri de munca disponibile. specific acelor economii in care forta de munca manifesta o mare inclinatie spre schimbarea locului de munca in vederea ameliorarii conditiilor de viata. dar care presteaza concomitent o activitate remunerata. R: 124. Somajul voluntar: a. c. in domeniul serviciilor de consum sau al comertului. in domeniul serviciilor de consum sau al comertului. desemneaza starea specifica persoanelor neocupate care. de obicei. d. e. de crizele partiale sau de alte crize specifice unei conjuncturi. este cauzat de crizele economice care au loc. e.

scaderea ofertei de munca. cresterea ofertei de munca prin realizarea de catre noile generatii a varstei legale pentru a se putea angaja. B+E. b. specific acelor economii in care forta de munca manifesta o mare inclinatie spre schimbarea locului de munca in vederea ameliorarii conditiilor de viata. C+D. E. c. e. de crizele partiale sau de alte crize specifice unei conjuncturi. e. inflatia. C+E. B. A+D. d. D. a. B E E . este primita de catre orice persoana care nu lucreaza. B. este datorat refuzului sau imposibilitatii pentru purtatorul fortei de munca de a accepta o retributie corespunzatoare salariului de echilibru. varsta de munca stabilita prin legislatia muncii. pierderea locurilor de munca de catre o parte a populatiei ocupate. B+D. Criteriile care definesc continutul si sfera de cuprindere a resurselor de munca sunt: A. R: 128. c. gradul de pregatire a populatiei. emigrarea populatiei autohtone. R: 127. C. B+D. este primita de catre orice persoana care nu lucreaza ca salariat. d. d. se plateste numai celor care indeplinesc toate conditiile pentru a fi somer si realizarea unui anumit venit sub un anumit nivel. Care dintre urmatoarele procese contribuie direct la aparitia sau extinderea somajului? A. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la indemnizatia sau ajutorul de somaj sunt corecte? A. C. D. este acordata pe perioade stabilite prin acord intre someri si intreprinderi. A+B+E. se acorda pe o perioada limitata. A+C. e. A+E. E. A+B+C.c. b. B. este cauzat de crizele economice care au loc. a. R: 129.

d. C+D. A+B. b. anagajarea provizorie cu contract de munca pe perioada determinata. c. c. angajarea pe timp partial sau cu orar redus. A+C+D. acordarea echitabila a ajutorului de somaj. C. b. referitoare la somaj. A+B+D. E. C+D. d. E. facilitatile acordate de stat pentru crearea de noi intreprinderi. c. B. D. a. R: 130. A+C. A+B+C+D. C+D+E. reducerea impozitelor si taxelor. b. masuri intreprinse pentru indepartarea imigrantilor si repatrierea lor la tarile de origine. se incadreaza in masurile ce privesc populatia ocupata: A. indemnizatia de somaj sa acopere in intregime salariul avut. D. A+B. B. prevenirea cresterii somajului prin pregatirea si calificarea la locul de munca a persoanelor care lucreaza efectiv. cresterea ofertei de munca. e. gradul de disponibilitate a persoanelor pentru activitati economico-sociale. A+B+C+D. B D . a. B+C+D. garantarea locurilor de munca pentru cei care lucreaza. B+C. C. d. crearea de noi locuri de munca. R: 131. E. Precizati care dintre actiunile enumerate mai jos. D. a. angajarea somerilor cu contracte pe durata scurta. A+C+E. e.C. se incadreaza in masurile ce ii privesc pe someri? A. referitoare la somaj. Precizati care dintre actiunile enumerate mai jos. A+B+E. A+B+C. diminuarea cererii de munca. e.

E. B. lucreaza la o unitate cu activitate sezoniera. C. recalificarea somerilor. A+B+E. d. a. c. In care dintre situatiile de mai jos o persoana poate fi considerata somer? A. E. persoanele ce nu au loc de munca. R: 133. a primit preaviz. C+D. cresterea volumului investitiilor.R: 132. e. din motive de sanatate. B+C+D. A+B. b. si pot incepe lucrul imediat. D. intrerupe lucrul. cauta un loc de munca. R: 135. b. In ansamblul masurilor de diminuare a somajului un rol deosebit il au: A. sporirea ajutorului de somaj. e. B+C+D. B+C. prin raportarea procentuala a populatiei ocupate la populatia activa disponibila. D. intensificarea actiunilor greviste si revendicative. ponderea somerilor in populatia totala. A+B+C. C+D+E. B. a. A+E. A+B+C. prin rate brute de ocupare a populatiei. In ce faza a ciclului economic somajul atinge cote ridicate? C C A . cresterea duratei de acordare a ajutorului de somaj. c. B Gradul de ocupare se determina astfel: a. d. e. C. ponderea somerilor in total populatie activa. c. nu are loc de munca si vrea sa lucreze ca salariat. d. b. R: 134. ponderea emigrantilor in total populatie activa.

Somajul se poate reduce. boom. numarul somerilor si populatia totala. numarul somerilor si populatia ocupata. d. boom. b. punctul de relansare. R: 137. b. calificarii. conjunctura economica interna si internationala nefavorabila. numarul somerilor si populatia activa disponibila. criza. B. cresterii numarului celor care emigreaza in scopul de a gasi un loc de munca. R: D C A C . nici unul dintre raspunsuri nu este corect. D. d. criza.a. populatia activa disponibila si numarul somerilor. c. B+C+D+E. C+D+E. populatia totala si populatia ocupata. c. R: 136. recalificarii fortei de munca. B+C+D. d. c. b. Rata somajului se determina ca raport intre: a. d. e. A+B+C. b. expansiune. in conditii de: a. e. c. crestere economica. cresterii investitiilor la nivel de economie nationala. boom-ului economic. C. e. E. sporirii numarului de falimente. Diminuarea somajului este consecinta: A. a. recesiune. dar nu elimina. R: 138. e. A+B+D+E.

C. deprecierea banilor de hartie si a banilor de credit.6%. c. deci s-a separat continutul nominal de cel real al monedei.6 milioane. B+D. E. 41. c.6%. Gradul de ocupare al populatiei apte de munca este de: a. Persoanele aflate in cautarea unui loc de munca sunt in numar de 3 milioane. A+B+D. deci cu discreditarea semnelor valorii si scaderea puterii de cumparare pe fondul general al cresterii preturilor. 4. C+D+E. A+B. Populatia apta de munca este de 60 milioane. continutul real in aur al monedei metalice a fost mai mic decat continutul nominal. d.16 milioane. 4. e. 9. 9. D. transformarea existentei – aur a monedei in aparenta – aur. Persoanele aflate in cautarea unui loc de munca sunt in numar de 3 milioane. 4. Populatia apta de munca este de 60 milioane. 9. b.6 milioane.139. 41. b. d. R: 142. Elementele definitorii ale inflatiei monetar-banesti au fost: A. C+E. a. R: 141.16 milioane. iar populatia ocupata este de 25 milioane.6%. B D B .16%. concomitent cu manifestarea excedentului de bani de hartie. inmultirea nemasurata a sumelor monetare fara a se tine seama de cantitatea de marfuri sau servicii aflate in circulatie. B. 4. e. Rata somajului este de: a. iar populatia ocupata este de 25 milioane. R: 140. 9.16%. scaderea volumului marfurilor ce urmau sa se realizeze pe piata sau scaderea vitezei de circulatie a monedei. e. d. b. c.6%.

A+C+D. Hiperinflatia pune in evidenta o serie de caracteristici esentiale ale oricarei inflatii. D+E. cresterea anuala a preturilor se incadreaza intre 3 si 6%. E. A C . desi se reduce considerabil cantitatea de bunuri economice oferite pietei. D+E. a. B. c. C. A+C+E. D. existenta unui excedent bugetar. deflatia. A+B+D+E. b. inflatia prin cerere. putand aparea in urmatoarele situatii: A. d. B+D. B. a. B. cresterea masei monetare sau a diferitelor ei componente in rotm mai rapid decat cresterea PIB. deprecierea monedei nationale in raport cu valutele straine. Fenomenul inflationist poate fi pus in evidenta si prin dezechilibrul dintre masa monetara si PIB a carui circulatie si realizare trebuie sa se efectueze prin intermediul monedei. A+B+C. e. si anume: A. c. inflatia banilor convertibili in aur. A+B+D. inflatia banilor de hartie neconvertibili in aur. C+E. D. D. b. C. E. A+B+E. R: 144. scaderea vitezei de rotatie a banilor. scaderea PIB fara o scadere corespunzatoare a masei monetare sau in conditiile scaderii mai lente a acesteia. R: 143. D+E. A+B. d. C+E. in corelatie cu formele banilor cunoscute de-a lungul secolelor? A. b.Care dintre enunturile urmatoare nu constituie forme istorice ale inflatiei. c. a. E. C. cresterea cantitatii de moneda emisa. cand cantitatea de bani ramane aceeasi. scaderea masei monetare sau a diferitelor ei componente in ritm mai rapid decat scaderea PIB. e. aprecierea monedei nationale in raport cu valutele straine. inflatia monetar-baneasca.

c. este o situatie de functionare normala a economiei. B. inflatia prin oferta determinata de abundenta productiei. inflatia prin moneda generata de excesul de cerere globala. este un proces inevitabil. D D B . C. b. indicele puterii de cumparare a banilor. b. a. E. Pentru masurarea inflatiei se folosesc instrumentele: a. acestea stimulandu-se reciproc. indicele salariului nominal. B+C+D. e. a. e. A+E. R: 146. este un proces material si monetar deoarece fluxurile materiale sunt dublate de fluxuri monetare. Inflatia contemporana se caracterizeaza prin urmatoarele: A. c. C. B. b. inflatia prin cerere determinata de emisiunea excesiva de semne banesti. d. A+C+E. R: 147. A+B+C+D. indicele sintetic al preturilor. in functie de cauzele care le genereaza? A. Care dintre formele inflatiei enumerate mai jos sunt corecte. A+E.d. inflatia prin credit rezulta prin cresterea substantiala a creditului. este un proces permanent si continuu. d. R: 145. D. indicele productivitatii muncii. d. e. A+D. A+B+C. E. indicele de schimb valutar. este un proces de crestere durabila a tuturor preturilor. A+D+E. D. A+B. B+C. B+C. A+B+C. e. c. inflatia prin costuri generate de cresterea costurilor.

C. iar pe de alta parte. A+C+D. e. B. A+B+C. E. raportul dintre marimea absoluta (excedentul de masa monetara) si oferta reala de bunuri. b. B. D+E. D. masa monetara care nu are acoperire. d. a. D. c. b. o crestere economica inflationista. acea situatia din economie in cadrul careia are loc. A+D. C+D+E. C+D+E. c. C. structurala. B+C+D. b. marimea puterii de cumparare a banilor pe piata. In functie de evolutia indicelui general al preturilor cu amanuntul la bunurile de consum si de durata de timp. pe de o parte o scadere a productiei nationale. B Ce exprima slumpflatia? A. B+C+D. o crestere economica neinflationista. B+E. B+C+E. diferenta dintre cererea solvabila nominala si cantitatea reala de bunuri economice pe care agentii economici o pot pune in circulatie. a. B+C. B. R: 149. declinul economic combinat cu o inflatie rapida sau chiar galopanta. E. cresterea inflatiei in aceeasi proportie cu cresterea productiei nationale.R: 148. d. A B . galopanta (hiperinflatie). E. inflatia este: A. Masurarea inflatiei din punct de vedere absolut reprezinta: A. e. a. un fenomen microeconomic. C+D. R: 150. indicele general al preturilor. C. o crestere rapida a inflatiei. D. latenta sau taratoare. continua si permanenta.

a. B. a. A+B+C. e. B. E A E . d. B+C+D+E. R: 153. A+B. B+C. D. redistribuirea veniturilor si a avutiei de la persoanele cu venituri fixe si pozitii slabe spre cele care detin putere economica. controlul cererii agregate in sensul reducerii ei. E. C+D+E. controlul preturilor produselor de consum. cunoasterea ofertei agregate de bunuri si servicii. D. B+D. intermediul unor indici de preturi care sintetizeaza modificarile preturilor marfurilor corporale ce compun indicatorii sintetici. C. Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta efecte ale inflatiei contemporane? A. creeaza o stare de incertitudine. A+C+E. intermediul cunoasterii costurilor sociale. D. D+E. d. e. A+D. c. A+C. E. avantajeaza creditul pe termen lung. e. b. C. C. cunoasterea puterii de cumparare a populatiei (cantitatea de marfuri ce poate fi obtinuta cu o unitate monetara). E. Politicile de combatere a inflatiei vizeaza: A. A+B. B. contribuie la imbunatatirea relatiilor economice externe. controlul costului vietii. b. R: 151. R: 152. creeaza o stabilitate economica. d.c. controlul cursului de schimb valutar. c. D+E. cunoasterea emisiunilor monetare. controlul ofertei agregate in sensul sporirii ei. Masurarea inflatie se realizeaza prin: A. B+C.

Emisiunea excesiva de moneda peste oferta reala de bunuri si servicii. C+E. inflatiei prin cerere. E. inflatiei prin costuri. inflatiei prin moneda. C.a. hiperinflatiei. nu exista nici o legatura intre inflatia prin cerere si gradul de ocupare al fortei de munca. e. exista o relatie de compensatie intre inflatie si somaj. e. c. C+D+E. putem observa ca: A. inflatiei prin moneda. cu atat rata inflatiei este mai redusa. d. R: 156. constituie o cauza a: a. c. D. d. c. constituie o cauza a: a. intr-o anumita proportie. e. inflatia prin cerere duce la scaderea gradului de ocupare a fortei de munca. R: 154. b. b. A+B. d. a. inflatiei prin structuri. A+B. Cresterea cheltuielilor de productie. R: 155. B. hiperinflatiei. C+D. A+B+C. b. inflatiei prin cerere. d. A+B+D. A+D+E. cu cat rata somajului este mai mare. de cresterea gradului de ocupare a fortei de munca. independent de cererea agregata. A+C+D. c. Analizand relatia dintre inflatie si somaj. b. inflatiei prin structuri. inflatia prin cerere este insotita. inflatiei prin costuri. B C C .

c. Un ritm mediu anual de pana la 3% corespunde: a. blocajul cheltuielilor publice. C+D+E. inflatiei moderate. inflatiei rapide. d. R: 159. Un ritm mediu anual de crestere a preturilor care se apropie de 10% corespunde: a. inflatiei moderate. e. hiperinflatiei. a. in general. B. e. inflatiei galopante. inflatiei taratoare. d. B+D+E. blocajul productiei. b. blocajul veniturilor. hiperinflatiei. b. Existenta unui deficit bugetar. d. D B C C . c. inflatiei taratoare. e. blocajul ofertei de bunuri si servicii. inflatiei moderate. b. R: 157. hiperinflatiei. inflatiei galopante. A+B+C. C. inflatiei taratoare. R: 160. blocajul monedei. inflatiei deschise. Lupta impotriva inflatiei comporta. c. cresterea cantitatii de moneda emisa si deteriorarea valorii monedei in raport cu valutele straine. E. R: 158. D. trei categorii de politici: A. inflatiei latente.e. b. inflatiei deschise. sunt caracteristici ale: a.

c. in perioada trecerii de la feudalism la capitalism. B. a. C+E. C. prin punerea in circulatie a unor monede false. A+C+D. R: 162. R: 161. ingreunarea fuziunilor de firme (formarea de oligopoluri). cu o greutate mai mica sau cu un continut in aur mai redus decat cele oficiale. sub forma devalorizarii mascate a monedelor din metale pretioase. B+C+E. Inflatia monetar-baneasca s-a manifestat: A. B. Inflatia banilor de hartie neconvertibili in aur s-a manifestat: A. A+C+D. cresterea influentei monopoliste asupra cresterii preturilor si a veniturilor. restrangerea presiunilor privind cresterea salariilor (vizeaza presiunile sindicale). B+D. b. d. d. printr-un dezechilibru intre banii depreciati si circulatia bunurilor economice. A+E. E. a. E. D+E. D. Metodele de control asupra preturilor si veniturilor au ca obiective principale: A. e. C. B+C+D. B. b. D.c. in perioada trecerii de la feudalism la capitalism. stimularea fuziunilor de firme. A+C+E. care pot lua decizii in sensul cresterii preturilor. cu o greutate mai mica sau cu un continut in aur mai redus decat cele oficiale. prin punerea in circulatie a unor monede false. R: 163. e. c. C. A+E. A+B. sub forma devalorizarii mascate a monedelor din metale pretioase. A+C+E. prin deprecierea banilor de hartie si a banilor de credit care se exprima in cresterea preturilor si in lipsa de incredere a agentilor economici in moneda existenta. C+D. A C C . restrangerea influentei monopoliste asupra cresterii preturilor si a veniturilor (vizeaza actiunile patronatului). e. d.

A+E. B+D+E. In esenta. cresterea preturilor. c. scaderea puterii de cumparare a banilor. a. scaderea mai rapida a cantitatii de moneda comparativ cu scaderea altor variabile ale economiei. prin deprecierea banilor de hartie si a banilor de credit care se exprima in cresterea preturilor si in lipsa de incredere a agentilor economici in moneda existenta. A+B. B. b. in primul rand productia. R: 164. in primul rand productia. conduce la scaderea prosperitatii entitatilor integrate. c. B+C. reprezinta o stare de fapt in care componentele nationale ale unei economii compozite nu mai sunt semnificativ separate prin frontiere economice. C. cresterea mai rapida a cantitatii de moneda comparativ cu cresterea altor variabile ale economiei. presupune doar diviziunea muncii si specializarea intra si internationala.D. A+C+E. D. desemneaza eliminarea treptata a frontierelor economice dintre statele participante. B+D. c. C. D+E. a. d. d. C+E. scaderea preturilor. A+B+C. A+D+E. D+E. B B . e. E. Ce reprezinta categoria economica de integrare economica intr-o acceptiune statica? A. dezechilibrul de ansamblu al economiei datorat inflatiei este evidentiat de trei tendinte majore: A. d. B+C+E. R: 165. e. b. B+C+D. reprezinta o stare de fapt in care componentele nationale ale unei economii compozite functioneaza interdependent maximizand efectele sinergice. b. printr-un dezechilibru intre banii depreciati si circulatia bunurilor economice. E. E. a. A+B. D. B. fostele state nationale separate economic fuzionand intr-un ansamblu functional mai cuprinzator.

realizarea unor piete neintegrate in regiunile cele mai dezvoltate din punct de vedere economic. C. b. A+B+C. Abordarea conceptuala a notiunii de integrare economica presupune: A. B. Care sunt stadiile integrarii economice? A. R: 168. specializarea intra si internationala. e. C. E. dezvoltarea unor politici externe referitoare la productie. uniunea economica completa. D. b. stransa corelatie cu tratamentul comercial diferentiat sau discriminatoriu in ceea ce priveste originea sau destinatia bunurilor. C. C+D+E. uniunea culturala. ca stadiu al procesului de integrare economica? A. R: 167.e. completa unificare a economiilor implicate si o politica comuna in cele mai importante domenii. politici economice si monetare separate. D. E. b. a. B. uniunea economica partiala. d. B. serviciilor si factorilor de productie. diviziunea muncii. Ce presupune uniunea economica. D+E. B+D. A+B+C. a. A+B. piata comuna unica. e. libertatea si mobilitatea circulatiei bunurilor. d. D. A+B+E. c. C+D. stabilirea de tarife vamale si restrictii cantitative proprii fiecarei tari in functie de interesele acesteia. un grad foarte ridicat de integrare a politicilor bugetare si acelor macroeconomice. B+C+D. C B C . A+D. A+C. zona de liber schimb. c. uniunea religioasa. C+D+E. factorii de productie si evolutie sectoriala. constituirea unor economii nationale puternice care sa functioneze independent de celelalte entitati. E. A+B+C+D. serviciilor sau factorilor de productie. a. R: 166.

b. in primul rand. A+C+E. b. d. A+B+C. d. B+E. A+B. D+E. crearea unor rate de schimb cu un anumit grad de stabilitate si chiar a unei monede unice. al doilea stadiu al integrarii economice? A. e. Ce presupune zona de liber schimb. Ce presupune uniunea vamala. c. constituie o stare de fapt in care componentele nationale ale unei economii compozite nu mai sunt semnificativ separate prin frontierele economice. C. A+B. C+D+E. A C A . E. intr-un ansamblu functional mai cuprinzator. presupune fuziunea fostelor state nationale. moneda comuna care sa circule in toate statele membre. libera circulatie a produselor. politica comerciala comuna fata de terti si un tarif vamal comun pentru importuri aplicat de toate statele membre. A+C+D. a. maximizand efectele sinergice. R: 169. D+E. E. B. presupune. A+B+C. divizarea pietelor pe sortimente de bunuri si zone geografice. B. C+D. C. ca prim stadiu al procesului de integrare economica? A. R: 170. c. fiecare tara pastrandu-si propria politica comerciala in relatiile cu tertii. A+C+D. desemneaza eliminarea treptata a frontierelor economice dintre statele participante. e. D. reprezinta o stare de fapt in care componentele nationale ale unei economii compozite functioneaza interdependent. a.c. R: 171. d. separate economic. e. Ce desemneaza categoria economica de “integrare economica” intr-o acceptiune dinamica? A. inlaturarea obstacolelor comerciale sub forma taxelor vamale si a restrictiilor cantitative din calea importurilor din statele membre. precum si a politicilor de redistribuire a veniturilor. C+D+E. D. un grad ridicat de coordonare si chiar de unificare a politicilor economice sectoriale. uniformizare a politicilor macroeconomice si a celor monetare. B.

piata comuna devine in primul rand o uniune vamala. e. un grad deosebit de ridicat de integrare a politicilor bugetare si a celor macroeconomice. C. B+C. B. declansarea unui proces treptat de uniformizare a legislatiei vamale. e. b. R: 173. D. e. Ce presupune uniunea economica completa. B. C. D+E.C. c. B+C+D. ca in cazul unei tari. A+E. E. situatie economica. politica comuna in toate domeniile de activitate. D+E. R: E D B . realizarea unor rate de schimb cu un anumit grad de stabilitate si o moneda unica cu putere circulatoare in toate tarile membre. respectiv uniunea monetara? A. mentiunea de catre fiecare tara membra a propriei politici monetare. ca stadiu ultim al integrarii economice? A. d. virtualmente identica. b. obiceiuri. care se aplica concomitent cu solicitarea certificatelor de origine de la granitele interne care se mai pastreaza. completa unificare a economiilor implicate si o politica comuna in cele mai importante domenii. situatie economica virtualmente aceeasi. E. B+D+E.. limba etc. a. a. astfel ca. A+B+C. uniune culturala. A+B. elaborarea si punerea in aplicare a unui tarif vamal comun fata de terti. d. D. realizarea unei uniformizari in veniturile cetatenilor. C+D. B+C. d. prin inlaturarea barierelor referitoare la traditii. R: 172. C+D+E. C+E. c. B+C+D. conducerea unitara in strategia politica si institutii politice unice. C+D. crearea de conditii egale pentru functionarea componentelor economice integrate. c. D. Ce presupune al patrulea stadiu de integrare economica. b. E. A+C+E. pentru toate statele membre. a.

c. C. b. unificarea. R: 175. J. d. consultarea. c. politica fiscala a statului. Keynes. Say. Smith. A+D. D. R: 176. Ricardo. a. b. informarea. c. de catre: a. B. mai jos. E. depasind limitarile scolii mercantiliste. e. tipurile si dimensiunile cheltuielilor. A. coordonarea. B. o imixtiune nedorita a statului. conceptia si actiunile satului privind veniturile si cheltuielile publice. dandu-se coerenta si substanta stiintifica teoriei interdependentelor economice dintre tari. a fost facuta. in cadrul activitatii economice a unei tari. Ce reprezinta politica bugetara? A. Ohlin. J. Care termen din cei enumerati. D. R: 177. d. Din analiza fenomenelor integrationiste se desprinde o anumita ierarhie in politicile de conlucrare. b. o componenta importanta a politicilor macroeconomice. masurile luate de catre stat pentru evitarea intrarii economiei in faza de recesiune. A+D+E. B. B+C. A+B. o componenta a politicii monetare a statului. e. M. C+D. actiunile menite sa conduca la diminuarea somajului si inflatiei. B D E .174. este strain acestei ierarhii? a. mentinerea autonomiei monetare si a unei politici financiare proprii. politica veniturilor si cheltuielilor bugetare. e. caile si mijloacele de mobilizare a incasarilor. Aprofundarea studierii consecintelor specializarii activitatii economice. D. A. C. Politica bugetara desemneaza. B. d. pentru prima data.

b. B+C+D. cheltuielile pentru aparare. toate afirmatiile sunt eronate. cheltuielile cu intretinerea aparatului administrativ. C+E. A+B+C+D. d. R: 178. e. un plan anual de dezvoltare. R: 179. b. e. toate afirmatiile sunt corecte. de catre partidele politice. c. platile pentru serviciile sociale. platile din contul datoriei publice. cuprinde veniturile mobilizate la dispozitia statului si repartizarea acestora pe categorii de cheltuieli. Bugetul de stat reprezinta: A. e. principalul instrument financiar al statului. B. b. de catre parlamentul tarii. D+E. de catre organismele suprastatale. R: 180. Care dintre urmatoarele categorii de cheltuieli detin ponderea cea mai mare in cadrul bugetului de stat? a. un mijloc de realizare a bunastarii paturilor sociale defavorizate economic. B E A . A+B. b. E. a. c. A+B+D. d. D. de catre guvern. c. c. E. d. a.E. A+B+C. C. Bugetul de stat este administrat: a. A+B+C. d. o concretizare a politicii bugetare a statului. C+D.

d. deficitele bugetare perturba mersul economiei constituind surse de inflatie si de indatorare publica. d. taxele vamale. D. veniturile nefiscale (de la sectorul de stat). c. R: 184. un echilibru bugetar este obligatoriu. cresterea intr-o proportie mai mare a impozitelor decat a cheltuielilor. a. C+D. impozitele (inclusiv accizele si taxele vamale). A+D. cotizatiile la fondurile sociale de stat. B+E. e. A+E. b. b. este posibila restabilirea echilibrului economic de ansamblu. tara se confrunta cu dificultati economice pe care printr-o concentrare a eforturilor le poate B B C D . c. impozitele indirecte. R: 182. diminuarea impozitelor. R: 181. D+E. e. d. marirea in proportie egala si simultana atat a veniturilor. Care dintre urmatoarele categorii de venituri ale bugetului de stat detine ponderea cea mai mare? a. care devine unul dintre instrumentele de interventie a puterii publice. Datoria publica exprima acele imprumuturi interne si externe pe care le face statul atunci cand: a. E. e. cat si a cheltuielilor statului. astfel deficitul bugetar trebuie sa serveasca in lupta contra recesiunii economice. Multiplicatorul fiscal presupune: a. realizarea echilibrului bugetar nu este posibila. C. R: 183. cresterea cheltuielilor intr-o proportie mai mare decat a veniturilor statului. b.e. dezechilibrand bugetul statului. c. totalul cheltuielilor ramanand nemodificat. marirea cheltuielilor publice fara modificarea volumului impozitului. B. Potrivit conceptiei keynesiste: A. cheltuielile pentru nevoi economice. realizarea echilibrului bugetar este o problema devenita „desueta”.

conceptiei gresite cu privire la echilibrul bugetar. mobilizarea unor venituri publice cat mai mari in conditiile incurajarii afacerilor economice. e. E. B. Impozitul este o prelevare: A. R: 185. Indatorarea externa poate fi rezultatul: A. deficitului comercial. a. c. concomitent cu promovarea echitatii in contributia fiecaruia la venituri. C+D. deficitului bugetar. B+C. obligatorie. toate afirmatiile sunt corecte. fara contrapartida. D. C. apar dificultati datorita unor greseli de guvernare. A+B+C. d. criteriul de eficienta. B+E. gestionarii gresite a banilor publici. presupune o contraprestatie. E. A+B+C+D. A+B. C+D. asigurarea unui venit cat mai mare care sa ramana la dispozitia agentilor economici. A+D.b. e. dificultatile economice necesita investitii de capital. d. B. C+E. interesele guvernantilor. B. urmareste ridicarea standardului de viata al populatiei in perioada preelectorala. d. b. D. nici una dintre afirmatii nu este corecta. asigurarea bunastarii unor grupuri defavorizate ale societatii. Elaborarea politicii fiscale este un act de decizie pe baza caruia se afla: A. a investitiilor. E. R: 187. A C B . cu asigurarea protectiei sociale. R: 186. C. e. iar statul le finanteaza recurgand la imprumuturi. b. C. c. a. c.

a. fluidizarea maxima a circulatiei banesti. B+D+E. B. C. fiscala. B+D. sociala si reglatorie. D. d. R: 189.D. B. b. nu este obligatoriu. monetara. realizarea cu competenta a schimburilor banesti. Pe plan extern. e. pastrarea in conditii de siguranta maxima obligatorie a disponibilitatilor banesti ale populatiei. A+C. Care dintre afirmatiile urmatoare reprezinta functii importante ale impozitelor? A. a. R: 190. B+D. C+D+E. E. A+D. nu presupune o contraprestatie. b. A+C. a. d. de stimulare a progresului tehnic. A+B. D. e. ca volumul masei monetare si conditiile crearii ei sa contribuie la realizarea obiectivelor economice fundamentale. R: 188. c. c. A+C+D. A+B+E. E. d. B+C. A+B+C. de realizare a echilibrului economic. Prin politica monetara se urmareste: A. E. C. B+C+E. A+D+E. c. organizarea profesiunii bancare. C+D. b. e. politica monetara urmareste: B A D .

e. R: 193. e. c. b. R: 191. incurajarea intrarilor de capital speculativ. incurajarea intrarilor si iesirilor de capitaluri pentru echilibrarea balantei de plati si descurajarea intrarilor de capital speculativ. R: 194. cresterea salariilor. cotizatiile pentru indemnizatia de somaj. Gradul de indatorare a unei tari se evidentiaza prin: a. reglarea cererii de moneda de schimb. cotizatiile pentru asigurari sociale. asigurarea unor venituri cat mai mari la bugetul de stat. d. planificarea imperativa. e. d. imprumuturile de la organismele financiare internationale. c. e. emisiune de obligatiuni de stat. incasarile din impozite si taxe. scaderea puterii de cumparare. b. C C D A . Imprumuturile facute pentru acoperirea deficitului bugetar reprezinta: a. functionarea eficienta a ansamblului economic. soldul anual al balantei de plati. d. Interventia statului in economie trebuie sa urmareasca: a. c. datoria interna. b. c. reglarea cererii de moneda de plati. achizitionarea de valuta straina. datoria publica. varsamintele din beneficiul intreprinderilor de stat. b. serviciul datoriei externe. cea mai mare pondere o au: a.a. datoria externa. R: 192. In totalul veniturilor bugetare ale statului. d.

B+E. acel prag de impunere care asigura maximul incasarilor fiscale. sunt suportate de catre producatori. serviciul datoriei publice. A+E. raportul dintre PIB si marimea datoriei publice. stabilita de catre guvern. B. b. D+E. Impozitele indirecte: A. E. b. d. asigura cresterea accentuata a veniturilor impozabile. imposibil de atins in practica. Scaderea nivelului de impunere fiscala are efecte pozitive atunci cand: a. asigura scaderea veniturilor impozabile. c. nu sunt suportate de catre consumatori. R: 196. R: 198. d. R: 195. e. sunt insusite de catre producatori. e. A D B B .b. e. A+C. conduce la deficite bugetare. acel prag de impunere care asigura minimul incasarilor fiscale. D. stimuleaza disponibilizarile. Rata optima de presiune fiscala este: a. raportul dintre marimea datoriei publice si PIB. contin elemente de inechitate sociala. c. B+C. c. R: 197. e. a. b. c. duce la o scadere a cheltuielilor publice pentru obiective sociale. o constructie teoretica. acel prag de impunere fiscala ce multumeste pe toti agentii economici. sunt suportate de catre consumatori. d. d. ponderea imprumuturilor externe in acoperirea deficitului bugetar. C.

purtatoare de dobanzi. c. R: 201. In conditiile actuale. B+C. b. A+D+E. B+C+E. este proprie numai tarilor cu economie centralizata. d. d. imperativa. a. B+D+E. e. D+E. E. R: 199. b. B+C+D. are o determinare obiectiva. a. C+E. A+B+E. b. B. in principiu. planificarea macroeconomica: a. d. este interzisa de organismele financiare internationale. D A A . informala. B. e. C. Puterea publica acorda importanta datoriei interne deoarece: a. incitativa. b. aceasta nu este. c. prin detinerea in proprietate a unor intreprinderi. ca partener in operatiuni de schimb. C. c. aceasta nu trebuie platita deoarece este o datorie a statului catre el insusi. R: 200. prin programe de asistenta sociala.Programarea macroeconomica in cadrul economiei de piata poate fi: A. E. A+B+C. este un element perturbator al activitatii economice. D. prin fixarea preturilor de vanzare a marfurilor. obligatorie. A+B+D. prin legi antitrust. e. D. Rolul economic al statului in economia de piata se manifesta: A. indicativa. are o determinare subiectiva.

R: C .c. aceasta contribuie. in principiu. este intotdeauna mai mica decat cea externa. este intotdeauna mai mare decat cea externa. d. la finantarea non-monetara a deficitului bugetar. e.