APA~E

ODRTA PE

LaUNA

REVISTA POPULARA
A

ROMANIL~
.
.FI!J tll& "" 6

DIN IMPERIUL OTOMAN
.
plas!rl

Abonamentul Tn Tureia

hal'

fll& (,'"

..egid). • , , • 20 piaatri • • • • • , 1.t!

It

Abon.mantul Tn Romania strilnitate Pe un an lei nou(. • . . . . 6..PEl 6 Zuni . • . • , • • • , 3.(2.l/-l PIAST~I) lalfll~

,i

. UN NU~AR 50 b~ni (21/2 piastri)
PEl'iT~U ~a",,"".ptele .e .~ Al'iUl'iCIU~1 50 SAl'i1

D. Conaulei. FolMar

"wale

• ~leiIar

rfJ/_d

lJMnun~ lfI R6fl~ se vor aiJresa Domnul,," Za Liceul BomIift.tI .." ,Bitol~. Ab'onament"Z fl-' iot ee iar pentru Boman'" Ii lJalea YictOriea,40.
-._

lfI A.dmift~tM se l1or. ~~ PB:_Atru fa .Lic6ul-l'6tRiin din BUqi.;a ·(_onutlr)j d-l1R T. M. praja cmMr~a,.t,: B~~

7''''J"Cw.

d-l,,' G. z. Zuoa,
.

~

.

....

SUMARUL: InviereiL Domn\.lui no~tru 1~1l~Hristos C. N• .Adaln. -RAsPImS I.. cun clutec- •. (pot"zie), TulUu' NUti. - Cauzele rnini.rii pistoritlllui din PiD4, 6. £. Z~a. _ Conaervatismul ~ialectului nestru fa~i. de acela al limbei PACetti (atudiu), X. CcIJIfdcnI. - Mutrita N..turilor, Dr. S. B~ - Credin1e ~leritoa.re I.. luna lui Aprilie, C. X. BeUrnaoe. -. Cum tree .. DiU (Nnvel~),',:,.

,. ....

obieeillrile :Afric&nilor din Mozambi~.N(eOlae Berioioultura, BIN 6".ou. - DiD Uteratura popurani.",.lim Trao~l'r"Dli. Y. ao."..W. - Ruotifiei.ri, iDforma,\iuni etc.
fl. JlCarna. _

ZG1hlft. - Din viata

,i

'_"'tI~"'+i""ul.

in plra bArhatie ~i 1l1fH\car aza i til nici decum gloria iuhitorului de pam teriale sau onoarea d sarta a intelepc tia. Nu cact lsus Hristos le anuntase ca ura, di pretul ~i persecutiunea ; iar, drept eoatator

dovezi istoriee ~i rationale, sa nu reala inviere a Dornnului nostru Isus Sa pastram eu santenie credinta profunda a &d~vAra~ilor crestini eari de 20 seeole au marturisit adexirul fundamental al santei noastre religiuni: «Hristos

a IKviat!

C. N.

ADAM.

Respuns la "un eantec" din Lumina No.1
JilQslUi a

Lu-olep~u astdzi eu ~i multu 111i vine fale O'armasira cd,rarile

tau cdntec

I

~i m~ltu uli 'vine greu
O~ prmde far di oi Ma carma greu tmi vine (J'armasim pondzt If'noi.

Mi mintuesc la giofiili Din Pindul mull musat . $i 8uschir di tru che'ptu Din frumdea dit hicai. Ca mor ca.pu!i oarfaffi, Ca fioarea di tu _Maiu Oand grindina fl'u bate Tu-arungu, pisti plaiu.

.

Nu 8.'pliimdze.n, na l.ipsalfte

o cantd,Jor ~~ept, Ma Joe s'bagdm tu vine . $'i /leama malfi iu. ckept.
.

NU~I

TULLIU.

Leipzig-

Gauzele ruinarii pastoritului din Pind .
. )

A~ spus tn numarul trecut al aeestei reviste, car tl 0 000 de oi ~i de capre oate 'erau in treeut, astasi as mal mult ca 100,000. Care sa fie cauzele ic,oritri sau 1m[>u~illli.ria~a de mari? Mu]~(zic 1iIa:i.tl8&, capita~ia ~i scumpirea pasunatului. Nici una

93

ma nu poat fi 0 tli cauza, Intr'adevar, nici 0 data n'a lip it 11 Ii i~t a din aeele locuri muntoa e. Mai in totdeauna au fost hoti, Batranii nostri spun ca mai tulburata epoca ca acea dintre anii 1877-85 n'a mai fost alta data, ~l cu toate astea nici odata n'au fast mai multe si mal bogate turme ca atuuci, Poporul nostru cam are dreptate cand zice: Cand da D-zeu, are ~i pentru stapan si pentru hoti, (Candu da Dumniza, are s'tri furi are s'tr! domns , Nici capitatia n'a ruin at pe celnici. La inceput, pan a pe la 1840, Rornanii oeri platiau mitre stat in natura. La zece oi, una 0 lua statuI. Mai pe urma au inceput a plati ill bani. Prima data se percepeaiI 70 de 'parale (35 centime) pe cap, apoi 3 piastri (60 centime), .apoi 4 piastri (80 centime) si azi s'a urcat la 5 piastr! -(1,05 un franc ~i cinci centime). Socotind pretul unei oi, care este de eel putin 10 franci, observam ca plata de 5 piastri nu este superioara platii de la inceput de' tot, cand se platia in natura. Si chiar daca apasa putin, tot nu e de natura a .aduce ruina la proprietarii de turme. De asemenea -pa~unatul azi e cu mult mai eftiu -ca in trecut. Asa de unde pana aeum 6 ani se inchiria un munte (una mandra) cu 100 de lire turcesti, asi nu .se inchiriaza decat cu 50 de lire. Nici cedarea Tesaliei n'a putut avea 0 pronuntata Jnfluenta asupra acestei ram uri. Desfacerea produselur Ianei ~i -a branzeturilor, pastreaza aceasi curnpana ca In trecut. , . Putem zice ca contribue putin la ruina, primitivitatea sistemului de fabricatiune a laptelui. Am spus putin, -de oarece laptele ~i produsele lui oricat de primitive ar :fi, se vand ~i azi tot eu acelas pret, ba chiar cu un pre] mai ridicat ea in trecut. A contribuit Ia ~aracire si :luxul introdus in viata el icilor; departarea de. La traiul primitiv patriarhal, tot ce priveste hrana ~i im bracarnintea familiei e aprovizionau decat din produsele propriei tho Cea mal luxoasa haina era f~QlJ..tadin lAna t suti d !nsa~i familia celnicului.

LUMIN

fo t un rau I 11 • Ini .ilor d . p, s r o Jut intr I uri ilor ~i Intra capitalul e ar p ntru intr tin r a 10['. Iulti din ei <lin n norocir , au c utat inmult sascr cat. mal rnult turmele, 1 s trnprumutau bani u dobanda pentru plata cheltuelilor 11 c itat de tutretinerea lor. Cu tirnpul banii imprumutati, eu dobanzile lor, au lntrecut chiar valoai ea total! a avutului celnieuIui in turme, ~i a~a am vazut in anii din urrna celniei cu flOO~ de oi, ~OO f?i 400 de capete de cai si de vaei, ramanaurl fara 0 oae macar, tntr'un ingur all. La disparttia turmelor, a contribuit mult si lncapata.narea fireasca parca a ceinicilor, de a nu instrui pe copii lor, sau de a-i pune sa invete un mestesug oarecare, ori sa-i pue sa, se dedea Ia negot. A~a ca in rnajoritatea cazurilor, toti fli unui ceinic, cad de cbiceiu se ridica pana la 5, (j ~i pan~ la 10 chiar, n'aveau si n'au alta ocupatie ~i nu 'ae aleg cu alta. avere dupa moartea tatalui lor decat cu oile, tmpartind in 5, 6 si 'chiar in 10 parti avutul unei singure familii. Acei dintre celnici, foarte putini din nefericire, cari au obisnuit pe fiji lor si eu diferite aite oeupatii, au ramas si continua a ramane ~i azi, bogati, Exemple '_ avem numeroase in toate partile, la Rornanii din Pind ca si la cei din Tesalia. Ceace a contribuit tnsafn gradul eel mai mare la. disparieia atator sute de. mil de oi, ~i aceasta tntr'un curs de vre'o IO ani, esteo criza periodica, care se repeta sistematic dupa un numar de 30-40 de ani; criza p,rovenita din eftinirea prea mare a produselor acestei ramuri de; ocuparie pe de 0 parte ~i din scurnpirea pal?unatului ~i a tntretinerii oilor pe de alta. A~a intotdeauna, cand nurnarul turmelor a ajuns in apogeul lui, muntil se tnchiriah scurne· de tot, ajungand a plati cate odata 10-20 piastr! de fiecare cap (2 lei 45 centime). Mai adaogand capitatia, plata pastoru1 i, alta cbeltueJi ca sarea etc" ajungem aproape la 10 tri (4.20 fr.) de cap, annal. Aceasta plata. t~eb?e8 facA ata.t pentru oi deia cari iei lana, lapte ~1 miel 1 ntru mioare ~i pentru sterpe cari nu dau deoat

,1

ueuoro ir 1idi ' la 90,000. lor, p r
1

I omanli

11

i ) ._
01

uri.
d

I(

.

impul

a

omanii no tri branz ,care e ind pf n fabri a mai mult la Bla a i ni u. Ca caval l care e fabrica in cantitati mari, urn 1 urm a introdu cascavalul europene c, mai n inte e f brica casca al a~a zis aromanesc care e d fac a prin Grecia, Egipet si Italia. Alte producte unt: unl, cas ta ca~ batut, c~ de [oale, ghiza ~i lapie gro.'. Pietele celor mai multe erase din Turcia si Greeia sunt pline de aceste prod use. Mijloacele de fabrioatiune ale acestor branzeturi fiind aceleast de cari se serviau inca de cand s'au stabilit pe aeele. locuri, ~i in fabricarea lor eeonomisandu-se prea putin laptele, ar :fi de un enorm folos sa se trimita tineri de ai nostri, tineri fara multa carte, fii de celnici ehiar pe la diferite ferme-model din Romania deocamdata, cari sit Jnvete la fata locului sistemul perfectionat ~i modern de preparare .a produselor laptelui. E destul sa. stle 3-4 Insi, ca tott Romanii, data find uimitoarea lor desteptaclune in arta de a imita, sa introduca III seurt timp pe la stanele lor acele sisteme porfectionate In chipul acesta printr'o . preparare de - producte mai bune, s'ar asigura 0 desfaceremailesnicioasa.im i producatoare de folos 'a lapturilor, evitand una din cauzele crisei care bantue din cand in cand, dup - cum am aritat mai sus.
v

lui I

ar

G. Z. Zu

A.

CUGETARI
sal
*
t

ub fi rm p ~tru

de pi t t a tig-

riD ipilor

D

P liti

8

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful