UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE STUDII EUROPENE

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator ştiinţific, Prof. Dr. Radu-Adrian Mleşniţă Lector Nicoleta Paina-Racolţa

Absolvent, Andreea Corina Mihalcea

2008
1

UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE STUDII EUROPENE Secţia Managementul Instituţiilor Europene

Piaţa virtuală a stilismului din România

Coordonator ştiinţific, Prof. Dr. Radu-Adrian Mleşniţă Lector Nicoleta Paina-Racolţa

Absolvent, Mihalcea Andreea Corina Cluj-Napoca 2008
2

Declaraţie

Prin prezenta declar că Lucrarea de licenţă cu titlul “Piaţa virtuală a stilismului din România” este scrisă de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituţie de învăţământ superior din ţară sau străinătate. De asemenea, declar că toate sursele utilizate, inclusive cele de pe Internet, sunt indicate în lucrare, cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului: − toate fragmentele de text reproduse exact, chiar şi în traducere proprie din altă limbă, sunt scrise între ghilimele şi deţin referinţa precisă a sursei; − reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alţi autori deţine referinţa precisă; − rezumarea ideilor altor autori deţine referinţa precisă la textul original.

Cluj-Napoca, 20 iunie 2008 Absolvent, Andreea Corina Mihalcea ______________________ _

3

Cuprins
Introducere………………………………………………………………………pag.8

Cap.I Industria textilǎ romaneascǎ și europeanǎ……………………………...pag.9 1.1 Clasificarea industriei textile………………………………………..pag.9 1.2 Sectorul de confecții textile – istoric………………………………...pag.13 1.3 Sectorul de pielǎrie încǎlțǎminte – istoric…………………………..pag.17 1.4 Industria textilǎ romaneascǎ actualǎ………………………………..pag.19 1.5 Industria textilǎ europeanǎ…………………………………………..pag.21 1.5.1 1.5.2 Principalii actori de pe piața europeanǎ ………………..pag.22 Viitorul textil European…………………………………..pag.26

1.6 Moda în spațiul virtual………………………………………………..pag.28

Cap.II E-marketing……………………………………………………………….pag.30 2.1 Introducere în publicitatea on-line…………………………………..pag.30 2.2 E-marketing…………………………………………………………...pag.35 2.3 Strategii și instrumente de e-marketing……………………………..pag.38 2.3.1 Marketing prin e-mail………………………………………pag.39 2.3.2 Mesaje text…………………………………………………...pag.46 2.3.3 Website-uri…………………………………………………...pag.46 2.3.4 Motoare de cǎutare…………………………………………..pag.47 2.3.5 Bannere……………………………………………………….pag.48

4

...pag62 3..80 Bibliografie……………………………………………………………………….......2 Proiecte prioritare in procesul de dezv………………………………........pag.....pag.....pag.73 3..pag. Direcții strategice de acțiune…………………………………………......1 Politici industriale pe termen mediu și lung………………………….74 3...84 Anexa 1 Anexa 2 5 ..62 3........5 Platforma tehnologicǎ europeanǎ……………………………………....III Perspective de dezvoltare a industrei textile……………………………pag............50 Cap.....4 Studiu de caz – Promovarea online…………………………………....pag..76 Cap......2. IV Concluzii și propuneri………………………………………………….....pag.3..pag..pag.....6 Privire de ansamblu asupra evolutiei internetului in dezvoltarea sectorului de imbracaminte.68 3.4 Principalele probleme în sectorul de textile………………………….....70 3.

.......13 Tabel nr..........pag.........1 .......................12 Tabel nr........2 ........Evoluţia grupelor de produse la import şi export în perioada decembrie 1989 – ianuarie 2004.........................pag..............pag....Evoluţia producţiei principalelor grupe de produse din sectorul textilepielărie...............................................3 ..............................................14 6 .................Evoluţia grupelor de produse în perioada dec 1989 – ian 2004........Listǎ tabele Tabel nr..........................

...........55 Figura nr..com si www......37 Figura nr.pag...pag..pag56 7 .....Capturǎ de pe www....55 Figura nr...49 Figura nr.... sursa TEX-MAP Project....pag......51-52 Figura nr..Capturǎ din folderul personal cu situția mail-urilor………………...pag........Capturǎ din www..48 Figura nr.6 ........56 Figura nr....5 – Relația producǎtor-consumator în e-marketing.......10 ..........Procentaj mail-uri………………………………………………….......26 Figura nr 3 – Avantaje ale marketing-ului on-line..Captura de pe site-ul www..........7 .....pag......20 Figura nr 2 – Funcțiile îmbrǎcǎmintei....pag.......................pag...........8 ....14 ..v-market.........ro........56 Figura nr........34 Figura nr..15 .….........ro...................ro...transilvaniafashion........pag...businesstexin.......pag.4 – Strategia de e-marketing și performanța companiei...ro cu Bannerul……………………......13 ....Listǎ figuri Figura nr 1 ..pag.............................12 ...bizoo................35 Figura nr...Captura din www..Banner Transilvania Fashion………………………………………..............pag.....Captura din baza de date……………………………………………............pag..........50 Figura nr...........53 Figura nr 11 ................... 9 – Poze din culisele concursului Miss Romania………………..Statistici privind procentajul detinerii de mail si site a firmelor……pag.....pag..Privire de ansamblu asupra complexitǎții și varietǎții actorilor în domeniul afacerilor textile și de confecții...v-market..

Evoluția internetul a dus și la interferența sa cu tot mai multe domenii. Astfel marketingul tradițional a cǎpǎtat noi fome sub influența mediului on-line și a dat naștere conceptului de e-marketing. lucrarea va începe cu o analizǎ trecutǎ a sectorului textil. Deoarece internetul a evoluat și se dezvoltǎ din ce în ce mai mult se va încerca o caracterizare a piaței virtuale a stilismului și modul în care firmele romanești sunt pregǎtite sau nu sǎ se lanseze on-line. actorilor de pe piața textilǎ și nu numai. Analizand situația actualǎ a producǎtorilor de confecții textile și modul în care ei își promoveazǎ imaginea sau produsele. Pentru a înțelege importanța marketingului online. Deasemenea urmǎrește sǎ explice rolul și implicațiile internetului în promovarea imaginii firmelor ce activeazǎ în domeniul textil și a produselor și serviciilor oferite de acestea. Se va continua cu o analizǎ actualǎ a pieței fizice pentru a evidenția problemele cu care se confruntǎ industria textilǎ din prezent și ce metode trebuiesc implementate pentru dezvoltarea sa. iar rolul lucrǎrii este de a-i înștiința de aceste beneficii și de a le oferi posibilitatea de o promovare on-line gratuitǎ. precum și a metodelor de dezvoltare pe termen mediu și lung. 8 . Internetul și totodatǎ e-marketingul pot oferi o serie de avantaje.INTRODUCERE Lucrarea de fațǎ vizeazǎ o analizǎ a situației industriei textile romanești trecute și actuale. în comparație cu metodele tradiționale de marketing. și a factorilor ce au contribuit la declinul ei. vom putea concluziona dacǎ industria textilǎ este pregǎtitǎ sau nu pentru mediul on-line.

În acest scop. ca si în alte cazuri. să-şi procure şi materialele necesare confecţionării îmbrăcămintei. lâna.ase. cânepă. Pentru realizarea meterialelor textile se folosesc mai multe tipuri de fibre clasificate în: • • Fibre de provenienţă vegetală (in. Astfel au intrat în circuitul economic o serie de produse naturale ca blănurile. pe lângă asigurarea hranei. progresele s-au referit la elaborarea unor tehnologii perfecţionate de prelucrare care au permis ca din aceste materii prime naturale sã se obţină cantităţi tot mai mari de îmbrăcăminte întruchipând calităţi din ce în ce mai bune. pieptănate si vigonie) .biblioteca. etc. Prin încercări. Una dintre necesităţile vitale ale fiinţei umane din toate timpurile a fost cǎ. bumbacul. mătase) Fibre de provenienţă animală(lâna.Industria textilǎ Capitolul I INDUSTRIA TEXTILǍ ROMANEASACA SI EUROPEANA 1. el a reuşit sa identifice diferite materiale adecvate acestui ţel şi să elaboreze tehnologiile necesare prelucrării lor. care din timpul faraonilor si până la începutul acestui veac au asigurat în proporţie de sutã la sutã necesităţile de îmbrăcăminte ale umanităţii.Industria textilǎ www.1 Clasificarea industriei textile 1 Industria textilã este consideratã una dintre cele mai importante ramuri industriale pentru cã se aflã intr-o legãturã directã cu activitatea omului.ro/downres. părul de capră) Industria textilă este de mare complexitate si realizează o gamă foarte diversificată de sortimente: • fire bumbac și tip bumbac (cardate. timp de mii si mii de ani. . inul.Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I . În toatã aceastã perioadã.php?tc=3134 9 . cânepa. bumbac. omul s-a adresat naturii. Mihalcea Andreea-Corina 1 Capitolul I .

Câmpulung Moldovenesc şi tip in. Sectorul industrial de pielărie .Industria textilǎ .confecţii şi tricotaje la Bucureşti. Fabricarea ţesăturilor tip bumbac se face la Arad.. iută. iutã la Suceava. • ţesături bumbac şi tip bumbac. Cluj. • ţesături lână şi tip lână. • aţă de cusut şi lucru manual . Târgu Lăpuş. Industria textilã şi a produselor textile are ca obiective de activitate. Braşov etc. Buhuşi .. pregătirea fibrelor şi filarea în fire de bumbac la Galaţi.încălţăminte este un sector important al industriei româneşti care a reuşit să-şi păstreze în mare măsură nivelul necesar de competitivitate. au devenit alături de fibrele naturale. aţã la Odorheiu Secuiesc . Baia Mare. semipieptănate si pieptănate) . • tricotaje din fire de bumbac si tip bumbac . • ţesături in-cânepă şi tip in-cânepă. Iaşi. Materialele utilizate la producerea articolelor de încălţăminte se clasifică în: · incălţăminte cu feţe din piele naturală · incălţăminte cu feţe din inlocuitori de piele Mihalcea Andreea-Corina 10 Capitolul I . reunite sub numele generic de fibre chimice. a ţesăturilor tip lânã la Piteşti. cânepã.• fire lână şi tip lână (cardate. tip mătase –la Iaşi. Suceava. 70% din aceste necesităţi sunt satisfăcute de fibrele chimice. Constanţa. • fire in-cânepa. • tricotaje din fire sintetice si artificiale . Iaşi. • textile neţesute . Botoşani. • ţesături mătase şi tip mătase. Dacã până la începutul acestui secol necesităţile de îmbrăcăminte erau satisfăcute în totalitate de produsele naturale. Arad. la sfârşitul secolului. Fibrele artificiale şi sintetice. sisal . Botoşani. • ciorapi si dresuri . o bazã importantã de materii prime ale industriei textile. Ploieşti. • tricotaje din fire de lână şi tip lână.

A.. Oradinum S. Altex S. marochinerie. cu sediul în Bucureşti. Stil Conf S. – Cluj-Napoca (îmbrăcăminte sport.A. ciorapi şi îmbrăcăminte de lucru. – Braila (cămăşi bărbăteşti).ase. (confectii pentru femei). confecţii femei.. bărbaţi. – Iaşi (confecţii femei. – Timişoara ( confecţii tricotate şi lenjerie de corp). confecţii femei şi copii).biblioteca.A.A. Confecţii Bârlad S.A.A. Brainconf S. respectiv semifabricate şi produse finite. O pondere mai mică o deţin firmele care produc lenjerie de corp. – Suceava ( confecţii femei). urmează cele care realizează îmbrăcăminte sport precum şi confecţii tricotate..A. Argos S. Star Mod S. costume de baie.ro/downres. Printre principalii producători se numără majoritatea societăţilor comerciale desprinse din fosta I. Ponderea cea mai mare o deţin firmele producătoare de îmbrăcăminte femei.A.A. copii şi îmbrăcăminte sport). cum sunt: Internaţional Conf S. – Sighişoara (cămăşi bărbăteşti. femei şi îmbrăcăminte de lucru)etc.php?tc=3134 11 .. Confex Internaţonal S. îmbrăcăminte bărbaţi şi îmbrăcăminte copii.A. (cămăşi bărbăteşti.T. lenjerie.A.A.. – Oradea ( costume bărbaţi şi confecţii pentru femei). 2 În România există multe firme care produc aproape toate tipurile de confecţii de îmbrăcăminte. incălţăminte. îmbrăcăminte sport). determinat de numărul mare de tehnologii de bază aplicate. 1 Iunie S...A. – Alexandria (confecţii femei).Industria textilǎ Mihalcea Andreea-Corina 2 www. Modstar S. În ţară producători mai importanţi sunt: Moda Arad S.B. Târnava S.C. Artego S. Samric S.A.A.A.· incălţăminte din cauciuc si mase plastice Sectorul de pielărie. Faberom S. Modconf S. total diferite de la un subsector la altul.A. confecţii tricotate).A. Iaşi Conf S. cât si de diversitatea de tipuri de materii prime si materiale utilizate. – Târgu-Jiu ( confecţii bărbaţi. Producătorii de articole vestimentare se clasifică în producători de: • • • • Articole din mătase Articole sport Articole confecţionate din piele Şosete şi ciorapi Capitolul I . cauciuc si mase plastice se caracterizează printr-un grad deosebit de complexitate.

şnururi. Această creştere a ofertei pe piaţa de profil nu poate fi decât benefică pentru producătorii autohtoni. Producătorii de încalţăminte se clasifică în producători de: Producătorii de accesorii vestimentare se clasifică în producători de: O altǎ clasificare a producătorilor în funcţie de piaţa căreia i se adresează constă Producători pentru piaţa externă – exportatori Producători care lucrează în sistem lohn Producători care menţin piaţa internă În România. au luat fiinţă destul de multe firme ce comercializează articole şi accesorii vestimentare. ciucuri Poşete etc. Încălţăminte sport Pentru femei Pentru bărbaţi Ghete etc. aceştia putând face alegerea cea mai bună pentru produsul finit pe care îl realizează. Butoni şi catarame Fermoare Curele Dantele. Comercianţii se impart în două categorii: 12 . în ultimii ani.• • • • • • • • • • • • • • în: • • • Îmbrăcăminte din piele Jeans Jachete Articole confecţionate din blănuri Lenjerie de corp/articole de seară etc.

Giorgia Stil 2000 SRL. tricotajelor. Interstyle Models Agency etc. datorită conjuncturilor în care s-a aflat ţara noastră. Primul avantaj se datorează dezvoltării confecţiilor textile (îmbrăcăminte). 20% din numărul salariaţilor din industrie. fapt ce se poate remarca prin următoare situaţie avută în vedere în perioada decembrie 1989 – ianuarie 2004: 3 www.ro/downres. 30% din exporturile ţării şi cca. accesoriilor vestimentare este reflectatǎ în anexa 1. încǎlțǎmintei. industria textilă a cunoscut mai multe etape de dezvoltare dar şi de stagnare.) O clasificare mai amǎnunțitǎ a firelor si fibrelor. Auvimist SRL.biblioteca. Indiferent de condiţiile actuale. furnizarea unor bunuri (ex: Alb şi Negru SRL. Imod SRL etc ) • Comercianţi ce au ca obiect de activitate. Realizând o statistică. Gabriel Lux SRL. 3 După anul 1989. Dintre produsele de marcă putem enumera confecţiile şi textileleîmbrăcăminte pentru toate categoriile populaţiei. cca. remarcăm faptul că. confecțiilor. cca.php?tc=4623 13 .Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I . 10% din volumul producţiei industriale a României. fapt pus în evidenţă prin atu-urile de care beneficiază în prezent.Industria textilǎ • Comercianţi ce au ca obiect de activitate. acest sector ocupa în urmă cu cativa ani. industria confecţiilor textile a reuşit să se menţină la un nivel de competitivitate ridicat.ase. prestarea de servicii (ex: Crinoram Company SRL. An-Cora Tex SRL.2 Sectorul de confecții textile-istoric Sectorul de confecţii textile a fost unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei româneşti întrucât asigura o mare parte dintre produsele existente atât pe piaţa autohtonă cât şi pe piaţa internaţională. 1. Cristiano Daneti.

realizau produse pentru alte întreprinderi sau firme din afara ţării întrucât forţa de muncă este încă ieftină.00% la 15. 2004. 2. Textile Confecţii – îmbrăcăminte Pielărie încălţăminte Total Decembrie 1989 52. 3.00% 28. produsele româneşti pot fi recunoscute cu uşurinţă.00% Ianuarie 2004 15.30% 100. însă nu foarte bune din punct de vedere calitativ.Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I . 2. 4 Evoluţia industriei textile.ro/downres.00% Sursa: Industria textilă. în perioada decembrie 1989 – 1 ianuarie 2004 este evidenţiată de către specialiştii din domeniu prin următoarele aspecte: 1. Firmele româneşti produc sub marca unor firme cu identitate proprie.00% 100. Grupe de produse 1. Tendinţa care se înregistrează treptat şi în procente foarte mici este de a renunţa la acele produse şi de a achiziţiona produse la calitate vesteuropeană. Deşi industria textilă românească nu este recunoscută pe plan internaţional. pag.Industria textilǎ www. Până se va realiza acest lucru.1 Evoluţia grupelor de produse în perioada decembrie 1989 – ianuarie 2004 Nr. După cum se ştie. Scăderea grupei de produse textile de la 52.50% 22.3. nr. Cele două ţări au „invadat” piaţa românească cu o varietate foarte mare de produse.php?tc=4623 14 .biblioteca. pătura socială cea mai defavorizată din ţara noastră nu-şi permite să achiziţioneze produse foarte bune din punct de vedere calitativ şi astfel este nevoită să cumpere mai ieftin şi să supravieţuiască.20% 62. Întreprinderile din ţara noastră au adoptat un sistem care sub aparenţa unor firme direct producătoare.00% 20. Creşterea înregistrată în grupa confecţiilor–îmbrăcăminte se datorează aplicării sistemu-lui „lohn”. Dezvoltarea industriei textile de confecţii – îmbrăcăminte (de la 28% la 62.ase.5%). crt. la preţuri acceptabile.20% poate fi explicată prin importurile masive de diverse produse din Turcia şi China. va mai trece totuşi ceva timp. Acest sistem Mihalcea Andreea-Corina 4 Capitolul I .Industria textilǎ Tabel nr. 156.

40% 100. cât şi pe plan extern. Acest sector deţine forţă de muncă bine instruită în domenii precum: design. 1. retehnologizări în acest domeniu au atras atenţia investitorilor interni şi externi.00% 16.60% la 84. 3.00% Sursa: Industria textilă. etc. România nu are în prezent o piaţă de desfacere asigurată pe plan european sau mondial.3.00% 100.60% 73. Efectuarea de modernizări. Este foarte posibil ca în scurt timp.. Absenţa sistemului lohn nu ne lasă o altă posibilitate reală în condiţiile actuale.„lohn” a contribuit în cea mai mare măsură la falimentarea multor întreprinderi din industria textilă din ţara noastră. Gradul foarte mare de flexibilitate înregistrat demonstrează posibilitatea de adaptare cu uşurinţă la cerinţele diverselor categorii ale populaţiei (ţinându-se cont de tendinţele modei). evoluţia producţiei principalelor grupe de produse din sectorul textile-pielărie se prezintă astfel: Mihalcea Andreea-Corina 15 Capitolul I .2 Evoluţia grupelor de produse la import şi export în perioada decembrie 1989 – ianuarie 2004 Nr. inclusiv al comenzilor primite pe plan autohton Tabel nr. pag. poate fi explicată în aceeaşi manieră ca şi în cazul ramurii de confecţii –îmbrăcăminte. Crt. filatură. 2. România să trebuiască să importe materii prime din ţările Uniunii Europene sau de pe alt continent. nr. ţesătorie. Aceeaşi tendinţă de creştere.Industria textilǎ . 4. Grupe de produse Export Import Total Decembrie 1989 26. 2004. Cu alte cuvinte. Viabilitatea acestui sector ale economiei este pus în evidenţă prin volumul destul de mare al exporturilor înregistrate (de la 26. atât pe plan intern.30%) în sectorul pielăriei încălţăminte. Conform estimărilor efectuate de către Ministerul Economiei şi Comerţului în perioada 1989 – 2007. 156. uşoară (de la 20.00%).00% la 22.00% Ianuarie 2004 84.

per mil. m2 mil.00 1543. 6.00 1810.buc mil.00 45.00 194.00 1733.20 2004 50.00 44. Pentru România.00 37. le va fi din ce în ce mai greu să-şi păstreze piaţa de desfacere tradiţională din Uniunea Europeană a cărei pondere este de cca.60 38.00 188. va fi aproape imposibil de recucerit după această eliminare a cotelor de import.00 1771. 2.3 Evoluţia producţiei principalelor grupe de produse din sectorul textile-pielărie Nr.00 240. întrucât nici o firmă românească nu poate face faţă concurenţei chinezilor. când fusese semnat la Marrackech Acordul Textil şi Vestimentar.00 187. Prin această decizie a Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC).per 259.ase. 1.00 2007 54.30 25. În al doilea rând.00 4700. 4.Tabel nr.crt. 3. ceea ce nu e cazul României.30 38.00 130. În primul rând.ro/downres.00 179.00 5630.50 137. 7.USA mii m2 mil.00 2000 50.00 37.00 2100.00 118.50 24. care este principalul beneficiar al acestei măsuri economice. Orice firmă chinezească primeşte subvenţii mari pentru export. 5. mai ales din China. toate ţările membre ale OMC îşi deschideau porţile în faţa importurilor nelimitate din Asia.00 302. pielărie.10 1115.biblioteca.00 Estimări efectuate de către Ministerul Economiei şi Comerţului în sectorul textile- 1 ianuarie 2005 a adus pe plan mondial o măsură preconizată încă din anul 1995: abolirea totală a sistemului cotelor la importurile de textile. Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I . exportatorilor români.Industria textilǎ 5 www. deja sufocată de mărfurile chinezeşti.00 260.00 17954.php?tc=4623 16 .00 2310. 85% din exporturile de textile. piaţa internă.00 1996 84.00 6549. România devine o victimă a liberalizării importurilor. care a supravegheat reducerea constantă a cotelor încă din 1995.00 150. această măsură a reprezentat o dublă lovitură. 5 Grupă de produse UM/MU 1989 Fire Ţesături Tricotaje Ciorapi şi dresuri Confecţii Piei moi Încălţăminte piele mii t mil.

cu câţiva salariaţi. din perspectiva sectorului industriei textile a presupus mai multe dezavantaje decât avantaje. Această categorie de companii se află în pericolul de a dispărea după deschiderea pieţei”. Primul dezavantaj este fatal întreprinderilor şi firmelor care utilizează sistemul de lohn. afirma Maria Grapini. Cu această ocazie se vor putea încheia şi acorduri comerciale preferenţiale. .Aderarea României la Uniunea Europeană. care depind de multe ori de un singur client.dezvoltarea sectorului industriei textile prin atragerea de noi investitori străini şi creşterea competitivităţii produselor româneşti pe pieţele Uniunii Europene. Mai grav este că majoritatea acestor firme sunt microîntreprinderi.3 Sectorul de pielǎrie-incǎlțǎminte-istoric Industria de pielǎrie – încǎlțǎminte reprezintǎ un sector important al economiei nationale intrucât satisface nevoile de consum ale populației cu produse din piele și Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I . odată cu aderarea în cadrul acesteia.Industria textilǎ 17 . Dintre aceste avantaje enumerăm următoarele: . Nu putem neglija nici aspectele pozitive care au marcat intrarea României în Uniunea Europeană. Participarea la negocierile comerciale internaţionale vor aduce României promovarea anumitor articole sau relansarea anumitor linii de modă specifice ţării noastre. ar putea duce la închiderea unui număr foarte mare de firme de confecţii din ţara noastră. preşedinta Federaţiei Patronatelor din Industria Uşoară (FEPAIUS).lărgirea relaţiilor contractuale şi parteneriale cu toate ţările Uniunii Europene.beneficiind de fonduri noi. . . Deschiderea pieţelor de confecţii textile şi transferarea contractelor de lohn către acele ţări cu costuri mai mici ale forţei de muncă.utilizarea unor taxe vamale noi şi absenţa restricţionărilor impuse din punct de vedere cantitativ al importurilor în cadrul Uniunii Europene. putem realiza o relansare a întregii industrii textile prin modernizarea întreprinderilor de profil din ţara noastră. 1. “Peste 84% din firmele care activează în industria confecţiilor lucrează în lohn.

cautǎ sa-și menținǎ in interiorul Uniunii Europene. in special a celor rezultate din prelucrarea inainte de tabacire. Industria de pielǎrie are ca principal produs pielea finitǎ. marochinerie. cât si utilizarii unor tehnologii de fabricație depǎșite.Industria textilǎ 6 textil. Industria de incǎlțǎminte. cât și de diversitatea de tipuri de materii prime si materiale utilizate. cu numeroase aplicațiiîin diverse sectoare : încǎlțǎminte (62%). total diferite de la un subsector la altul.stfi. respectiv semifabricate și produse finite. care reprezinta un produs industrial intermediar. marochinerie (12%). întreprinderi producǎtoare de bunuri de consum din cauciuc și înlocuitori de piele.pdf 18 . produse medicale tǎlpi artificiale etc. fertilizatori. 6 Sectorul de pielǎrie. calitatea și viteza de recuperare a costurilor. piei moi/tari. asigurǎ peste 80 mii locuri de munca si desfǎșoarǎ activitǎți care se preteaza pentru munca si aptitudinile femeilor. Acestea sunt organizate ca unitǎți total sau partial integrate sau ca unitǎți independente. încǎlțǎminte.de/download/sites/download_script.încǎlțǎminte. mobilǎ si automobile (11%). determinat de numǎrul mare de tehnologii de bazǎ aplicate. acest subsector trebuie sǎ identifice. datorat nerethenologizarii unor instalații de epurare. De asemenea. realizeazǎ un important excedent de produse care se valorificǎ la export.. in fața dificultǎților actuale. importanta valorificarii acestor subproduse tinde sǎ fie din ce in ce mai mare. asimileze și exploateze cele mai noi si mai moderne tehnologii.asp?filename=782_1005. Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I . gelatine. Progresul tehnologic oferǎ industriei instrumente capabile sa imbunatateasca randamentul. îmbrǎcǎminte (15%). Un aspect nefavorabil al industriei de prelucrare a pieilorșsi cauciucului îl constituie impactul ecologic asupra mediului inconjurator. tradiția și cunoștințele tehnice dobândite. produse chimice fine-pentru cosmeticǎ. existǎ rǎmîneri in urma legate de automatizarea și computerizarea proceselor tehnologice. cauciuc si mase plastice se caracterizeazǎ printr-un grad deosebit de complexitate.). marochinerie. Prelucrarea pieilor genereaza insǎ și alte subproduse care iși gǎsesc utilizarea in alte sectoare industriale respectiv: fainuri si hidrolizate proteice. Societatile comerciale componente sunt structurate dupa produsele finite realizate (întreprinderi de incǎlțǎminte. etc. Pentru a fi competitiv. biostimulatori.

900 de firme.Agenții economici din aceastǎ industrie trebuie sǎ conștientizeze importanța și necesitatea înregistrǎrii produselor ca marcǎ proprie. Din pǎcate. în industria textilǎ. folosind tehnica de calcul (CAD/CAM). piața de îmbrǎcǎminte din România va crește cu o medie anualǎ de 12%.4 Industria textila actualǎ 7 Din 2008. iar consumatorii români renuntǎ încet-încet la „no name“ în favoarea „etichetei“. Proiectele de mall-uri sunt din ce în ce mai generoase. greci 8 Trecerea de la producția în lohn la marca proprie a început sǎ devinǎ o necesitate pentru marea majoritate a producǎtorilor autohtoni din industria textila. numǎrul celor care au fǎcut primii pași încercînd sǎ se impunǎ pe piațǎ cu propriile produse este foarte mic. piata CAER s-a destramat. care se preteaza mai mult la sisteme de proiectare. în condițiile în care în Romǎnia activeazǎ. precum si o mai bunǎ promovare a acestora.în special în confectia incǎlțǎmintei. aproximativ 8. Incepând cu anul 1990. cererea de produse de pielarie si incaltaminte pe piata interna a scazut vertiginos. In acest sens.dialogtextil.100 de euro cheltuiți de italieni. acestea sint și mai puține.ro/arh/2008/ian_2008/home03. iar structura si competitivitatea acestor articole era inferioara celor similare din tarile concurente. În urmatorii sase ani.ro/informatii/2005/Februarie/2005-02-11 . 1. însǎ.htm arhiva. în cantitǎți mici. experienta shoppingului în România va începe sa semene tot mai mult cu cea din tarile vest-europene. producție și control. britanici. fata de 1. aratǎ un studiu realizat de Research & Markets. mai ales pentru cǎ va crește numǎrul centrelor comerciale prin intermediul cǎrora brandurile îsi pot face intrarea pe piața româneascǎ. Mǎrcile care și-au dobîndit în timp o anumitǎ notorietate pe piațǎ sunt doar 10. Solutia optimǎ pentru ca acestea sǎ își poatǎ continua activitatea și dupǎ anul 2007 o constituie producția. în conditiile în care cercetarile Euromonitor indicǎ faptul cǎ românii cheltuiesc anual 76 de euro pentru a se îmbraca. Se anunțǎ ofensiva numelor mari din fashion retailul internațional. In ceea ce privește brand-urile. de articole mai scumpe.48k 19 .wall-street. se va implementa si 7 8 www.

"In Romania. ca urmare a relocǎrilor în state din regiune. dat publicitatii anul trecut. chiar începǎnd de anul trecut. a avut o pondere insemnatǎ în exporturile romanești dupǎ decembrie '89. a declarat pentru NewsIn. a declarat președintele Federației Patronatelor din Industria Ușoarǎ (FEPAIUS). avand o scǎdere mai accentuatǎ pe segmentul producției de imbrǎcǎminte de 9%. despre producțiile caselor de moda internaționale". Conform analizei comisiei. care s-au dezvoltat mai rapid și au pierdut avantajul comparativ în acest sector fațǎ de tǎrile în care salariile sunt mai mici. Eugen tapu-Nazare. Industria textilǎ romaneascǎ va fi susținutǎ în viitor doar de lohnul de lux. Piața de textile va scǎdea în 2008 cu circa 10-15%. doar lohn-ul de lux va avea viitor. dar de care acestia nu stiu cum sa beneficieze”.Industria textilǎ 9 www.“…un program guvernamental prin care producatorii autohtoni pot primi ajutor financiar pentru promovarea produselor. sunt in derulare cateva proiecte la nivel de patronat pentru a sprijinii intreprinzatorii romani ce activeaza in industria textila. Este vorba. ca modalitate de comerț exterior în regim de perfecționare activǎ.ro/articol/Economie/38093/Productia-romaneasca-de-textile-scadere-de-15-in2008. in spețǎ. fara a mai inregistra scǎderi. dar creșterea salariilor a fǎcut ca Romania sǎ-și piardǎ treptat avantajul în acest domeniu. exportul a scǎzut în 2007 cu 4%. Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I . In aceste condiții. MEC a constatat o scǎdere a numǎrului de companii din industria textilǎ. Potrivit acestuia.37k 20 . dar ca incepînd cu 2009 piața ar putea reajunge la un nivel de echilibru. cu circa 12% comparativ cu 2006. De asemenea. Studiul mentiona cǎ exporturile romanești de confecții realizate în lohn urmeazǎ tendința de scǎdere înregistratǎ și în alte tǎri din Europa de Est. lohn-ul. De doi ani existǎ același trend descrescǎtor al producției industriale și din așa se va intampla și în 2008. a subliniat oficialul Ministerului Economiei și Comerțului (MEC). Un studiu al Comisiei Nationale de Prognoza (CNP). aratǎ cǎ se inregistreazǎ o stagnare și chiar o reducere a exportului industriei de confecții. 9 In 2007 a fost inregistratǎ o scǎdere semnificatiǎa a producției industriale de textile. secretarul de stat responsabil pentru politica industriala din MEC. ca stat nou intrat in Uniunea Europeanǎ.wall-street.html . pentru cǎ în timp va dispǎrea competitivitatea datǎ de forța de muncǎ ieftinǎ și înalt calificatǎ.

. prima la exporturi textile si a treia in confectii. noile state memebre ale UE. De aceea Comisia Europeanǎ va fi gata sǎ utilizeze toate instrumentele sale pentru a sprijini țǎrile membre de invazia chinezeascǎ. modǎ și creativitate. in tǎri precum Bulgaria. Este un jucator cheie in comertul mondial.5 milioane de angajați. din care 95% sunt IMM-uri. industria textilǎ și de confecții este un lider Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I . Romǎnia.doc? PHPSESSID=9125852881eb87e198f316ec67573d05 21 .html . utilizand nenumǎrate procese si tehnologii relaționate.zf.6 mio. și în ciuda unei competiții globale acerbe și relocare semnificativǎ a manufacturǎrii în tǎrile cu manǎ de lucru ieftinǎ.31k 11 www. Spre deosebire de anumite industrii din Europa. in 2003 ( cifre estimate de EURATEX pentru EU-25)./industria_textila_romaneasca__printre_cele_mai_afectate_din_europa_de_export urile_chinei_.ro/ancs_web/img/files_up/1156747771textile%20viziune. ea continua sa reprezinte unul din sectoarele industriale de bazǎ ale economiei europene cu o cifrǎ de afaceri de aproximativ 215 Euro si o forțǎ totalǎ de lucru de 2. Cu un total mai mare de 110. iar cele mai afectate state ar putea fi Romania și Bulgaria .Industria textilǎ 10 www. In momentul de fațǎ aproximativ 40% din imbrǎcǎmintea vandutǎ în UE se importǎ din China și se estimeaza ca aceastǎ cifrǎ va crește considerabil. înalt specializate și aplicand cunoștințe avansate. ea acoperǎ un peisaj industrial fascinant producand o multitudne de produse industriale și pentru consumatori diferiti. 10 Producția din industria textilǎ europeanǎ ar putea inregistra o scǎdere importantǎ ca urmare a extinderii exporturilor Chinei.mct.ro/.1. 11 Industria europeanǎ de textile si confecții are o tradiție îndelungatǎ în ce privește conducerea in domeniul inovǎrii. Italia si Franța. Ca urmare a acestui fapt tǎrile membre au solicitat Comisiei Europene sǎ impunǎ restricții la importurile masive din China.000 companii în UE.5 Industria textilǎ europeanǎ Industria textilǎ europeanǎ cuprinde 2.. Așa cum se știe asiaticii invadeazǎ din ce în ce mai mult piețele europene cu textile la preturi rezonabile.

biblioteca.php?tc=6989 22 .1 Principalii actori de pe piața europeanǎ 12 Sectorul textil şi de îmbrăcăminte al Uniunii Europene se caracterizează prin Capitolul I . inovarea de procese și produse. inclusiv crearea modei și a altor activitati de inovare (non-tehnologice).Industria textilǎ Mihalcea Andreea-Corina următoarele aspecte: 12 www. care nu sunt rǎsplǎtite adecvat prin alegerea consumatorului european.1 Lumea textilelor si confecțiilor europene Industria de confectii Furnizorii de servicii Industria textila Fibra Industria fibre chimice Fir Tesatura Confectii (Moda/ functii) Tesatura finisata Casa Vanzari Distributie/ Vanzari Servicii textile . Figura nr. 1. In imp ce dezavantejele privind costul forței de muncǎ reprezintǎ provocarea notabilǎ care trebuie depǎșitǎ de industria europeanǎ.Sevicii publice Utilizare privata/ Consum Utilizare industriala/ Productie Depozitare/ Reciclare Aplicatii in –transport -constructii -ingrijire -agricultura -industrie Procesarea textilelor ne-conventioale Privire de ansamblu asupra complexitatii si varietatii actorilor in domeniul afacerilor textile si de confectii.ase.5.Spitale .mondial in utilizarea tehnologiei. legislația strictǎ în privința mediului și siguranței impuse de politica europeanǎ.ro/downres. Acestea includ barierele comerciale pe anumite piețe importante de export.tip 1 -tip 2 -tip n .. dacǎ ar fi sǎ luǎm în considerare faptul cǎ este in topul competiției globale. existǎ un numǎr imens de alte condiții la fel de provocatoare cu care se confruntǎ in mod curent industria. sursa TEX-MAP Project.Hoteluri .

fiind lider pe piaţa mondială. f) în condiţiile globalizării şi liberalizării. design. care beneficiază de costuri scăzute ale forţei de muncă. g) pentru a face faţă concurenţei sporite. multe companii din UE transferând operaţiunile de muncă intensivă şi care includ o Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I . s-a accelerat procesul de ajustare structurală a industriei comunitare de textile şi de îmbrăcăminte. în special din Asia. Portugalia). industria comunitară rămâne competitivă. calitate. c) mulţi producători europeni sunt lideri pe piaţa textilelor tehnice şi neţesute. de fondurile structurale ale UE.a) grad ridicat de concentrare regională a producţiei. calitatea.E. datorită productivităţii mai înalte şi avantajelor sale comparative privind: inovaţia. în special. b) accentul este pus pe avantaje competitive şi concentrarea pe produse cu valoare adăugată mare. în statele din sudul spaţiului comunitar (Italia. în concepţia publicului larg. dar şi de îmbunătăţirea activităţii de subcontractare. e) industria textilă şi cea vestimentară este dominată de un mare număr de întreprinderi mici şi mijlocii. cu excelenţa şi design-ul de înaltă clasă. designul şi tendinţelor modei. inovaţie şi tehnologie. datorită îndelungatei sale tradiţii. industria U. proces care a beneficiat. textilele şi confecţiile europene sunt adesea asociate. diversităţii produselor şi inovaţiilor. h) industria comunitară de textile şi confecţii utilizează pe scară largă lohnul. prin aplicarea noilor tehnologii ale informaţiei şi prin lansarea de noi produse. creativitatea. În pofida diferenţei mari între costurile din aceste ţări şi Uniunea Europeană. industria comunitară este expusă din ce în ce mai mult concurenţei venite din partea unui număr important de ţări terţe. Spania.E. având astfel un avantaj comparativ.Industria textilǎ 23 . în ansamblu. Procesul de ajustare strucurală a fost însoţit însă de stagnarea şi chiar de diminuarea producţiei şi pierderea unui mare număr de locuri de muncă (900 mii locuri de muncă în intervalul1990-1999). corespunde segmentelor de textile şi îmbrăcăminte de un nivel mai înalt de calitate şi de modă. d) o parte importantă a producţiei din U. care în marea lor majoritate sunt de tipul asociaţiilor familiale şi dispun în medie de 20 de persoane angajate. care este situată.

China) deşi au un nivel şi mai redus de salarizare. Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I .2003 ) s-a constatat o scădere uşoară a consumului şi a producţiei pe principalele pieţe europene. ca riscurile potenţiale pentru mediu şi sănătatea lucrătorilor şi consumatorilor să fie controlate. prin folosirea mijloacelor electronice. cum este cazul Italiei. cercetare şi dezvoltare tehnologică şi întărirea interacţiunii între toate stadiile filierei textileconfecţii. Franţei. totodată. în special în ţările din Europa Centrală şi de Est şi cele mediteraneene.valoare adăugată mai mică.9 miliarde de Euro în 1990 la 43. elaborat în octombrie 1997 şi completat în mai 1999. unde costul forţei de muncă este mult mai scăzut. prin inovare. prin perfecţionarea reglementărilor privind circulaţia liberă a bunurilor.7 miliarde de Euro în 2002. 2) îmbunătăţirea funcţionării pieţei interne unice. vizează soluţionarea principalelor probleme cu care se confruntă această industrie. au marcat o tendinţă de creştere de la 30. j) în ultima perioadă ( anii 2001. i) Uniunea Europeană se clasează pe primul loc în ierarhia mondială a importatorilor de textile şi confecţii şi pe locul secund în ceea ce priveşte exportul. datorită apropierii geografice şi a standardelor mai ridicate în ceea ce priveşte calitatea. asigurându-se. care acoperă 50% din consumul pieţei comunitare. identificând patru domenii prioritare pentru promovarea industriei: 1) facilitarea ajustării structurale.3 miliarde de Euro în anul 1990. la 73 miliarde de Euro în anul 20025 (+241%). Marea Britanie. Importurile UE de textile şi îmbrăcăminte. În operaţiunile de lohn. pentru confecţii. iar exporturile s-au majorat cu 219% de la 19.Industria textilǎ 24 .1 miliarde de euro (pentru sectorul textile s-a realizat un surplus). a fost de 34. Dacă s-ar lua în consideraţie şi exporturile intracomunitare. Deficitul balanţei comerciale la sfârşitul anului 2002. k) planul de acţiune privind competitivitatea industriei europene de textile şi de îmbrăcăminte. ţările membre ale UE ar ocupa primul loc în lume şi în ceea ce priveşte exportul. UE preferă aceste ţări faţă de unele ţări din Asia (precum Vietnam. după China.

urmată de Germania. faţă de 1. cărora le sunt prognozate cele mai mari rate de creştere în următorii ani. în UE. Industria textilă italianaă este cea mai importantă din Europa. producţia textilă italiana a înregistrat un progres de 2. Germania.. sectorul de confectii acupă un loc foarte important. China. s-a desfăşurat într-un ritm susţinut. activitatea în sectorul textil din Italia. Aceste sectoare ale economiei reprezintă cea mai importantă ramură de bunuri de larg consum din Germania.3) îmbunătăţirea condiţiilor de ocupare şi formare a forţei de muncă. Importurile industriei textile şi de îmbrăcăminte au atins valoarea de aproximativ 30 miliarde de euro. Cu toată degradarea conjuncturii internaţionale. La nivelul anului 2000. Chiar înainte de Germania.Industria textilǎ 25 . Cei mai importanţi producatori sunt: Italia. Italia era a patra exportatoare mondială după : China. datorită diminuării exportului şi a cererii interne în scădere. chiar şi a celor multinaţionale. Turcia. Polonia şi România.5%. Potrivit Asociatiei Textile Italiene. Hong Kong şi Coreea de Sud. 4) îmbunătăţirea realaţiilor externe. O mare parte a nevoilor interne sunt acoperite din importuri din alte ţări. pentru producţia de confectii. prin lărgirea accesului la pieţele ţărilor terţe şi protejarea împotriva concurenţei neloiale. Industria textilă germană are succes şi pe pieţele mondiale. Sectorul italian de textile-îmbrăcăminte a încheiat anul 2003 cu o diminuare a vânzărilor cu 6%. Foarte bine sunt reprezentate în Germania aşa-numitele textile tehnice. cum sunt: Italia. în raport cu anul 2000. şi Marea Britanie. faţă de 15% cât a reprezentat Franţa. Şi industria Germană îşi mută treptat industria în alte ţări. din motive de eficienţă. Italia are exporturi importante şi către celelalte state menbre ale UE. iar in anul 2000 a realizat 30% din productia Uniunii Europene. având în vedere satisfacerea consumatorilor. pe primul loc se situa Italia.5% pentru ansamblul Uniunii Europene. Aceste rezultate se datorează regrupării întreprinderilor mici si mijlocii. în anul 2001. Italia realizeaza aproximativ o treime din productia totală europeană. astfel că. ca volum al productiei. Pieţele de desfacere cu Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I . Marea Britanie şi Franţa. În Italia. Franta. Germania reprezintă cea mai mare piaţă de textile-îmbrăcăminte a Europei (aproximativ 1/3 din piaţa europeană). dar mai lent. Italia este prima furnizoare de produse textile pentru Franta. în anul 2001.

1.000 de angajaţi. cum sunt: Zara.2 Viitorul textil european Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I . Franţa şi Italia. Spre exemplu.Industria textilǎ 13 British Apparel & Textile Confederatio 26 . în special în SUA. Doar sectorul confecţii are vânzări de 6. Aproape jumătate dintre exporturile spaniole de articole vestimentare este dirijată către trei ţări din Uniunea Europeană: Portugalia. 7500 de companii.6 miliarde de lire şi exporturi de 2.4 miliarde de euro.Importurile au crescut şi ele în 2003 faţă de 2002 şi ating cifra de 5. la nivelul anului 2002.5. În anul 2003. Anii 2003 şi 2004 au însemnat un regres de 6-7% faţă de anul 2002. Mango. constituie unul dintre cele mai mari şi mai importante industrii din ţară.8 miliarde de euro. lanţul de magazine de modă Mongo (prezent şi în România) are în prezent 734 de magazine în 73 de ţări de pe cinci continente. de 8. tot în acelaşi an 2003.1 miliarde lire. Marea majoritate a exporturilor de confecţii ale Marii Britanii sunt în ţări ale Uniunii Europene. Pentru Marea Britanie13 sectorul de confecţii. urmată de Italia şi Franţa. Prima ţară furnizoare pentru Spania este China (14% din importuri).0 miliarde de euro. 40% din total sunt exportate în Franţa.potenţial de dezvoltare în viitor nu se situează însă în Europa de Vest. cifra de afaceri a industriei vestimentare s-a ridicat la suma de 6. ce au un număr de peste 100. Designerii britanici se bucură de un succes deosebit şi lucrează în case de modă de top din Europa şi nu numai. Vânzările de tricotaje şi tricoturi sunt de 1.4 miliarde lire. dar mai ales cel legat de modă.2 miliarde lire. H&M.5 miliarde lire. Germania şi Irlanda. Spania se află pe locul al şaselea printre producătorii textili din Uniunea Europeană. iar exporturile de 0. Vânzările în afara UE continuă să crească . Exporturile de articole vestimentare au totalizat 3. Sectoarele de confecţii şi de tricotaje ale Marii Britanii au o producţie. Exporturile de articole vestimentare au crescut cu 18% faţă de anul 2002 datorită dinamismului lanţurilor de magazine. ci pe alte continente.

Industria textilǎ 14 www. a comunicaţiilor fără fir şi a calculatoarelor portabile. spre exemplu. Acești termeni se referǎ la toate obiectele de îmbrǎcǎminte realizate din textile de înalta tehnologie sau îmbrǎcǎminte în care au fost încorporate elemente tehnologice de ultima ora. În esenţă. cum ar fi aspectul. în capacitatea de izolare termica reglabila. Caracterul activ al hainelor inteligente se poate regasi. ci doar prin echipamentele integrate. toate integrate în elemente de îmbrăcăminte. posibilitatea de monitorizare în timp real a purtǎtorului sau în proprietatea acestora de a-și modifica aspectul si culoarea. 14 În activitatea de creație a produselor de vestimentație. au definit produsele de îmbrăcăminte ca fiind o combinaţie dintre tehnologia multimedia. protejarea și relaxarea purtǎtorului. Aceste haine îsi îndeplinesc rolul principal. precum si micro-componente electronice fac posibilǎ crearea unor produse de îmbrǎcǎminte cu adevǎrat utile oamenilor. dar își extind funcționalitatea prin informarea. Pionierii conceptului de îmbrăcăminte inteligentă. Acum. Aceasta Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I . Produsele inteligente sunt o combinație între tehnologia textilǎ avansatǎ și tehnologia informaticii și electronicii.dialogtextil. designerii aleg materialele textile având în vedere anumite criterii. textilelor electronice sau îmbracamintei inteligente. proiectul i-Wear al laboratorului Starlab din Bruxelles lărgeşte funcţiunile îmbrăcămintei tradiţionale şi crează aplicaţii noi.htm . rezistența sau chiar prețul. Fibre și materiale textile noi. printre care se numără şi concernul olandez Philips . diferenţa nu este la nivel tehnologic. chiar şi în timpul liber (îmbrăcăminte inteligentă).17k 27 . aceea de a alege un material dupa capacitatea lui de a conduce curent electric.Se poate afirma cǎ viitorul textil european va fi susținut de imbrǎcǎmintea inteligentǎ sau altfel spus e-textile. Prin integrarea electronicii în textile. ei au o noua alternativa.ro/arh/2003/dec_2003/home_4. acela de bariera pentru corpul omenesc. În acest fel se poate realiza o reală distincţie dintre îmbrăcămintea utilizată de o anumită profesie (uniformă inteligentă) şi cea pe care o poate utiliza oricine. Aceasta proprietate este caracteristicǎ e-textilelor.

funcţia de comunicaţie. La fiecare jumǎtate de an apar schimbǎri așa de importante încat este imposibil de prevǎzut unde se va ajunge în urmǎtorii 10 ani . 1.urmă. nu e greu de imaginat cǎ în viitorul foarte apropiat. retailerii vor constitui un procent semnificativ din afacerile derulate in lumile virtuale. Daca se aplicǎ și legea lui Moore (conform cǎreia capacitǎțile tehnologice se dubleazǎ la fiecare 2 ani) la evoluția spațiului virtual.47k - 28 .(figura 2) Figura 2 Functiile imbracamintii .Industria textilǎ 15 16 auratatu. 20% din comeciantii cu amanuntul vor avea o prezenta virtuala pina in 2010.6 Moda în spațiul virtual In ultimul deceniu . are trei funcţii de bază : 1.com/category/advertising-online/ .2. 15 Conform ultimului studiu Gartner. Internetul a evoluat într-o unealtǎ formidabilǎ avand un impact major în toate aspectele vieții .36k www. funcţia de barieră. Printre principalele evoluții ale acestui sector putem enumera16: Mihalcea Andreea-Corina Capitolul I .wordpress.mayra. 3. Un moment de intrare în modernitate a modei l-a reprezentat cucerirea de noi teritorii virtuale. funcţia de organizator al spatiului personal.html .ro/moda/sesiuni-de-stil/moda-in-spatiul-virtual.

Evolutța internetului a condus spre o evoluție a modei prin cucerirea de noi spații virtuale: probe virtuale. 4. 3. prezentǎri de modǎ și chiar o revista 5. țǎrile se confruntǎ cu aceeași problemǎ a importurilor din China. S-a creat varianta de probǎ virtualǎ prin care oricine poate sǎ isi creeze propriiile garderobe înainte de a le comanda. prezentarea colecțiilor pe site. Fashion TV. Nici renumitele firme de haine nu ocolesc internetul iar prin intermediul jocurilor "dress-up" oferǎ produsele tuturor celor care vor sǎ încerce diverse combinații înainte de a ajunge în magazinul propriu-zis Concluzii Sectorul de textile a reprezentat unul dintre cele mai importante sectoare industriale ale Romaniei. pe un manechin virtual sau chiar pe un avatar care sǎ le semene 6. Se considerǎ ca viitorul textil european va fi reprezentat de imbrǎcǎmintea inteligentǎ. Creatorii de modǎ au încercat recrearea colectiilor lor în aplicații gen Flash Player cu care se pot experimenta diverse modele de pe piațǎ. a început sǎ emitǎ și pe internet.1. Televiziunea destinatǎ modei. Pe plan european. in defavoarea celor “no name”. dar importurile masive de textile din China la prețuri mici dar de calitate slabǎ au condus spre o scǎdere treptatǎ a industriei. Anul 2008 aduce în prim plan necesitatea de a se renunța la producția în sistem lohn în favoarea marcii proprii si de a se pune mai mult accent pe “eticheta”. Diverse case de modǎ își prezintǎ colecțiile direct pe site. Moda nu poate lipsi nici din spatiul Second Life unde existǎ magazine de haine. televiziunile destinate modei au inceput sa emita pe internet. Datoritǎ aplicǎrii sistemului lohn în anii 1989-2004 grupele de produse textile au cunoscut o creștere semnificativǎ. 2. Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing 29 .

biblioteca. 17 In anul 1998 cand web-ul romanesc dǎdea primele semne cǎ se formeazǎ ca fenomen. existau puține site-uri (care ofereau și publicitate).1 Introducere in publicitatea online Internetul merită o atenţie specială pentru că poate lărgi piaţa cumpărătorilor potenţiali şi actuali mult mai rapid decât alte mijloace. mai ales. Un site internet poate servi la obţinerea de informaţii despre firmă pentru cei care sunt interesaţi precum şi pentru obţinerea de informaţii provenite de pe pieţele potenţiale (clienţi. În primul rând utilizarea internetului ca instrument de promovare precum şi pentru vânzarea efectivă de produse presupune existenţa unei pagini pe web – cartea de vizită în lumea reţelelor. nu exista monitorizare de calitate.ase. furnizori etc. Acțiunile erau neorganizate în sensul cǎ nu existau rating-uri de publicitate pe site-uri. În zilele noastre cine nu are site aproape că nu există iar cine are un site prost realizat. are toate şansele să îşi strice imaginea faţă de publicul ţintă. Pentru aceasta este necesară prezenţa pe internet a unui magazin virtual. concurenţi. Toate acestea în contextul în care utilizatorii de Internet îi puteai numǎra pe degete. permite promovarea imaginii firmei sau a produselor sale. clienții erau practic inexistenți. Internetul poate avea un rol din ce în ce mai important în vânzarea produselor. ţinând cont de milioanele de persoane care accesează Internetul şi de modul original şi artistic în care se face publicitate. Operaţia de Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing 17 www.) dar.Capitolul II E-MARKETING 2.ro 30 . însǎ fenomenul nu era unul reglementat.

"amator". streaming.. studiile pe piațǎ referitoare la comportamentul utilizatorului (ArboMedia). Din experienţa marilor firme care vând produse în aceste condiţii articolele de îmbrăcăminte care se pot vinde cel mai bine sunt: îmbrăcăminte sport. Arbo.ro 31 . Comparatia cu ce se intamplǎ pe piața romaneascǎ ne face sǎ ne gandim cǎ sectorul online capǎtǎ o importanțǎ din ce in ce mai mare în mixul de marketing.cca 1 milion Euro ). lenjerie. iMedia). articole de îmbrăcăminte la modă pentru adolescenţi şi tineri. Comparatia cu cifrele mondiale (10 miliarde USD in 2005) ne plaseazǎ încǎ foarte jos raportat la potential.vânzare-cumpărare poate deveni destul de simplă: utilizatorul descoperă pe web articolul de îmbrăcăminte care îl interesează şi dacă este atras de preţ. content. Acest gen de advertising Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing Exigențele cumpǎrǎtorilor. urmând ca acesta din urmă să aştepte livrarea efectivă a produsului achiziţionat. 2005 . nevoile lor crescande preseazǎ asupra producǎtorilor în așa mod încat se observǎ trecerea la "profesionism" din zona de 18 19 www. Contextual Reclama contextualǎ sau publicitatea de tip text. 2004 . îi trimite clientului confirmarea. Practic ne gǎsim în fața unei piețe de advertising care anual se dubleazǎ (2006 estimat 6 milioane Euro. trimiţând informaţii cu privire la contul său. decide să trimită o comandă magazinului virtual.askmen.cca 3 milioane de Euro. Actiunile de reglementare a pieței în ce privește monitorizarea18 (Trafic. contextual. mai puţin ceea ce se numeşte haute-couture şi în general îmbrăcămintea pentru ocazii speciale. Dacă distribuitorul nu găseşte nereguli în formularea cererii. ne poziționeazǎ în anul 2006 pe o piațǎ care crește și are regulile ei.ro. Derularea în bune condiţii a operaţiunii depinde în mare măsură de eforturile întreprinse de bănci pentru a dezvolta interfeţele lor electronice.underclick. Vodanet. auditat in prezent de Ernst&Young). Aceastǎ promovare poate imbrǎca mai multe forme : media-vizual. etc. servicii legate19. Producǎtorii de publicitate online sunt aceia care prin afacerile lor online oferǎ spații unde se poate face promovare.ro www. apariția companiilor de publicitate online (Boom.

De obicei acestea sunt încadrate intr-un chenar. ziarele online. și se compun dintr-un titlu sugestiv. Radio-ul si televiziunea online sunt concepte deja cunoscute. De obicei acest conținut este unul adecvat fiecǎrui website în parte. Dar aici este cel mai simplu de indus publicitate. Lucrurile sunt destul de asemǎnǎtoare ca în segmentul media tradițional. Producǎtorii de media online oferǎ publicitate audio și video în cadrul emisiunilor online. Existǎ un ratecard pentru acestea (de obicei raportat la numǎrul de clickuri). Aici existǎ însǎ și posibilitatea de a mixa segmentul vizual cu streaming. Nu existǎ ratecard pentru așa ceva și nici reprezentanți. Producǎtorii sunt website-urile. de redirecționat cǎtre o adresǎ. sau chiar un advertorial întreg. Aceasta inseamnǎ cǎ pe formatele publicitare tip banner din website-uri se poate integra media video si audio. De aceea nu se poate stabili un preț standard și el ajunge sǎ fie dictat de notorietatea celui care îl publica și numarul de website-uri pe care apare conținutul. Servicii Publicitatea de acest gen se face în cadrul diverselor acțiuni de pe website. fie prin alocarea catre o agenție de publicitate online. sunt puse în locuri în care sunt semnalizate ca publicitate. Publicitatea imbracǎ Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing 32 . Aici prețul sau posibilitatea de publicitate sunt negociate direct (de obicei prin email). douǎ randuri de text publicitar și adresa web. majorate cu cote de panǎ la 300%. de sugerat. Si aici existǎ formatul standard impus de Google si formate non-standard impuse de spațiul de desfǎșurare. Streaming Publicitatea streaming web o reprezintǎ interferența acestui mediu cu mediile traditionale. Ratecard-urile la aceste formaturi sunt cele de la formatele standard.cunoscut și sub denumirea de "linkuri sponsorizate". Content Producǎtorii de content sunt poate cei mai sofisticati în ce privește publicitatea online. Modalitatea de vanzare se face fie prin efort propriu (majoritatea cazurilor). listele de discuții. Producǎtorii de acest tip de publicitate sunt website-urile si motoarele de cautare. iar mecanismele prin care ele sunt alocate în anume locuri și un anume context pot fi directe sau indirecte.

adresabilitatea lui. Acest gen de publicitate nu este oferit spre vanzare ci pur și simplu se naște dintr-o nevoie a partenerilor.".. Totul în esențǎ este o afacere care trebuie promovatǎ. practic. Piata de retail online este. electronice. Media-Vizual In aceasta categorie intrǎ spațiile de publicitate vizuale de diverse tipuri. Leaderboard. unicitatea conținutului.forma unui barter în care ambii parteneri au de cșstigat. Pentru fiecare din spațiile oferite ei percep un ratecard (de obicei raportat la 1000 de afișǎri). a cǎror mǎrime este dictata de posibilitǎțile de implementare. Exemplu : "Este sigur sǎ faceți download de pe acest website pentru cǎ documentele sunt scanate cu soluția firmei . "Website-ul este gǎzduit prin amabilitatea . Modalitatea de vanzare a spațiilor publicitare se face sau prin efort propriu (în foarte puține cazuri) sau prin cedarea lor catre o agentie de publicitate online. "Serviciul de Newsletter este trimis cu ajutorul soluției . Bannerele sunt formate publicitare standardizate (Full Banner.. Producǎtorii de acest tip de spațiu publicitar sunt websiteurile (newsletter). telefonie mobila. Cumpǎrǎtorii de publicitate online sunt de cele mai multe feluri . In general sunt cunoscute sub denumirea de "bannere" sau "timbre web". Acestea variazǎ de la un website la altul și mǎrimea lor este datǎ indirect de eforturile de menținere online a produsului. cadouri si farmaceutice. Skyscrapper..". în funcție de care acționeazǎ stabilind mixuri de marketing online. Rectangle). monopolizatǎ de magazinele care oferǎ 4-5 categorii de produse: IT. calitatea websitului. gǎsind aici de la multinaționale panǎ la firme mici care cumpǎrǎ publicitate pentru segmentele de nișǎ. în timp ce timbrele web sunt formate grafice non-standard. Si chiar website-uri care cumpǎrǎ spațiu pe alte website-uri pentru o mai mare expunere. Avand în vedere cǎ pentru publicitatea online achiziționatǎ se pot face previziuni cifrele sunt cele care dicteaza de cele mai multe ori aprobarea unor astfel de acțiuni.. pentru cǎ panǎ la urmǎ orice website este o afacere in sine. ". carti. o cotație direct proportionalǎ cu numǎrul de vizitatori. Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing 33 .. Cumpǎrǎtorii de publicitate online urmǎresc mai multe scopuri.

care oferǎ produse mai puțin cǎutate cu mouseul. site-ul publicaţiei Joy. 75. un număr de 174. inclusiv a comerțului cu haine și accesorii. haine sport. in general. şi nu ca pe o publicaţie online al cărei conţinut are un grad ridicat de perisabilitate şi trebuie modificat şi actualizat rapid.21 În România. În timp ce ce tot mai multe ziare şi televiziuni se orientează spre mediul online. audienţa scade. Cele mai multe dintre revistele din România şi-au gândit varianta online ca pe un produs de prezentare (POP – point of presence). cǎ nu se preteazǎ foarte bine mediului online.ro.ro www.revistalook. faţă de interfaţa "rece" a unui site. revistele. iar internetul cucereşte tot mai mult teren şi tot mai mulţi Mihalcea Andreea-Corina 20 21 Capitolul II – E-marketing www. în luna octombrie 2007. Marketing-ul joaca un rol foarte important. E drept că vânzările scad.ro 34 .viva. de hârtie. Se pare cǎ romanii n-au prins încredere în shoppingul vestimentar virtual. de 96. chiar zilnic. www. vor continua să umple rafturile chioşcurilor de presă.ro . Opțiunile sunt deocamdatǎ destul de limitate: lenjerie intimǎ. Conform datelor publicate de trafic.Exista totusi si magazine virtuale. tricouri.361 utilizatori. 20 Articolele vestimentare si cele alimentare sunt produsele despre care se considera.244 vizitatori. în varianta lor tipărită. după modelul publicaţiilor similare din străinătate. în parte pentru că rata de penetrare a internetului este încă mică.ro a fost accesat de 57.smartfinancial. Conform statisticilor. cum ar fi cele de vestimentație. cel puţin în perioada imediat următoare. in 2008 va fi o crestere de cel putin 20% a utilizatorilor de internet si o mai mare crșstere a comerțului electronic.392 de vizitatori. dar şi pentru că cititoarele acestor publicaţii sunt foarte ataşate de materialitatea produsului printat. iar www. haine pentru copii și doar doua site-uri dedicate in exclusivitate femeilor.mediafax. Revistele de modă din România nu se "înghesuie" să îşi dezvolte variantele online. si au si de ce: hainele achizitionate in acest mod nu pot fi probate. marea majoritatea a revistelor glossy din România întârzie în a explora şi exploata spaţiul virtual şi nu resimt pe deplin potenţialul internetului.605 de vizitatori. siteul publicaţiei Avantaje a avut.

E-marketing 22 E-marketingul este un concept general acceptat datorită avantajelor cu care se impune în faţa celorlalte mecanisme de marketing: este mai rapid. Accesul la noi segmente de piaţă şi câştigarea încrederii şi loialităţii clienţilor existenţi prin calitatea şi preţul produselor depind în măsură mare de campania de e-marketing care stă la bază Marketingul on-line îşi are rădăcinile în marketingul tradiţional. cât şi rolul de canal de distribuţie de bunuri digitale şi servicii. mai inteligent şi mai puţin costisitor. localizează consumatorii ţintă. pentru revistele de modă şi frumuseţe. Numărul de persoane care au acces la internet este în continua creştere. Opţiunea pentru e-marketing este consolidată şi de flexibilitatea cu care acesta se adresează clienţilor potenţiali. drumul pare a fi mult mai lung decât pentru alte publicaţii. Importanţa crescută pe care a dobândit-o se datorează costurilor de comunicare reduse şi adaptării la comportamentul şi preferinţele clienţilor. identifică necesităţile acestora şi comunică cu aceştia la un preţ scăzut(Figura 3) : Mihalcea Andreea-Corina 22 Capitolul II – E-marketing www. Internetul este considerat unul dintre cele mai importante instrumente de marketing.2. pentru analize ale cererii şi evoluţiei pieţei cât mai pertinente. dar se ramifică şi se diferenţiază într-o manieră foarte evidentă datorită unei caracteristici unice: interactivitatea. e-marketingul este mediul care induce obţinerea de rezultate rapide.fani. Internetul oferă companiilor posibilitatea de a face publicitate propriilor produse către mult mai mulţi clienţi decât o făcea în trecut. Internetul este mijlocul prin care oamenii de marketing au acces la un segment extins de clienţi. Totodată.uvt. îndeplinind atât rolul de canal de comunicare între companie şi clienţi. 2. mai eficient. însă.ris.ro 35 .. permiţând efectuarea unor calcule complexe.

Figura 3 Acces rapid la informatiile globale Capacitate de cautari complexe Internet marketing Costuri reduse de dezvoltare si intretinere Utilizare de resurse multimedia Avantaje ale marketingului on-line Cele patru direcţii principale de orientare ale strategiei de e-marketing sunt cunoscute sub numele de 4W23: Web-design. Web-promovare.ris.(Figura 4) Mihalcea Andreea-Corina 23 Capitolul II – E-marketing www.ro 36 . Web-preţ şi Web-CRM (relaţia între management şi clienţi).uvt.

spre deosebire de publicitatea televizată sau din publicaţii permite personalizarea. Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing 37 . indiferent de mărimea companiei sau de domeniul în care îşi desfăşoară activitatea. Bazele marketingului se înscriu în continuare în aceiaşi parametri – crearea unei strategii viabile prin care mesajul potrivit să ajungă la oamenii potriviţi. E-marketingul a deschis noi posibilităţi pentru afacerile de diferite mărimi. Tehnologii de genul e-mail sau website-uri completează aducând plus de valoare şi eficienţa tehnicilor tradiţionale de marketing.Figura 4 Factori interni Performanta anterioara a companiei Performanta anterioara a Web Web design Web promotie Web pret Web CRM Performanta actuala a companiei Performanta actuala a Web Factori externi Strategia de e-marketing şi performanţa companiei E-marketing se traduce prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor pentru vânzarea de bunuri şi servicii. printre care accesul la o mediatizare în masă la un preţ acceptabil şi care.

ro 38 . chiar şi cu milioane de consumatori. • afacerii • Personalizare: constituie un punct de plecare în construirea de strategii şi instrumente de marketing care să vină în întâmpinarea sporirii cifrei de afaceri. astfel pot fi vizate şi atrase noi segmente de piaţă vizând atât piaţa internă cât şi cea externă prin intermediul unui buget redus.uvt.3 Strategii şi instrumente de e-marketing Datorită tehnologiei digitale interactive a devenit din nou profitabilă gestionarea dialogurilor individuale. încercând în acelaşi timp remedierea metodelor care nu dau rezultatele aşteptate. Tehnologia interactivă înseamnă că profesioniştii de marketing pot dezvolta „conversaţii” prin click-uri de mouse. într-o lume interactivă. este o activitate de colaborare – profesionistul de marketing îl ajută pe Mihalcea Andreea-Corina 24 Capitolul II – E-marketing www. Astfel se poate intensifica metoda care s-a observat că a adus mai mulţi clienţi. • Rezultate măsurabile: campaniile de e-marketing prin e-mail sau publicitatea prin banner-e facilitează stabilirea eficienţei campaniei. Iniţiatorii campaniei pot verifica dacă cineva selectează un banner publicitar plasat în cadrul campaniei emarketing sau accesează un link din interiorul unui e–mail sau din cadrul unui website.Printre beneficiile utilizării e-marketingului se numără24: • Cuprindere globală: afacerea beneficiază de un website care poate fi vizitat din orice colţ al lumii de unde se accesează internetul. Marketing în timp real: existenţa unui website prin care să se desfăşoare activităţile de marketing pot înştiinţa clienţii în timp real asupra modificărilor în cadrul 2.ris. • Costuri reduse: o campanie e-marketing bine planificată poate atrage consumatorii vizaţi la un cost mult mai redus decât orice alt mecanism de marketing tradiţional. Consumatorii pot să facă parte din procesul de marketing. Marketingul.

Campaniile de marketing prin e-mail constau în general şi în sensul lor cel mai larg. flexibilă şi eficientă pentru a transmite mesajele corespunzătoare campaniei de marketing.uvt. într-o manieră regulată şi cu un cost extrem de mic. în elaborarea de publicaţii electronice de promovare a unei companii.consumator să cumpere şi consumatorul îl ajută pe profesionistul de marketing să vândă(Figura 5) Figura 5 Stabilirea de profiluri si preferinte Legaturi prin e-mail E-marketing Caracteristicile relatiei client-producator permanenta pentru clienti Asistenta Vanzare-cumparare on-line Relaţia producător-consumator în e-marketing 2. produs sau serviciu.3.ro 39 . unui grup de oameni interesaţi de produsele sau serviciile firmei.ris.25 Mai mult de jumătate din populaţia Europei deţine o adresă de e-mail care le permite să primească documente şi alte fişiere electronice.1 Marketing prin e-mail. Este o modalitate rapidă. O campanie de marketing prin e-mail oferă imensa oportunitate de a prezenta mesajul dorit. Din punct de Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing 25 www.

posibilităţii de a măsura precis rezultatele şi. Structura unui mesaj specific "e-mailing"-ului include:26 . De aceea e-mail-ul este un canal excelent pentru a păstra şi consolida relaţia cu clienţii existenţi şi cei potenţiali.mesajul: conținutul "scrisorii" transmise consumatorului potențial: mesajul trebuie sǎ fie destul de scurt.subiectul (subject-ul): Conteaza foarte mult corelatia dintre subiect si profilul tintei de comunicatie. destul de concentrat și sǎ conținǎ. Consumatorul potențial pirmește. argumentele esențiale care l-ar convinge pe clientul potențial cel puțin sǎ cearǎ informații despre produs. Marketingul prin e-mail are rezultate palpabile dacă este folosit în mod corect. costului (avantajul referindu-se la ce se obţine comparat cu ce se cheltuieşte). tradus în interesele consumatorilor faţa de companie. gratuit sau nu). organizație.vedere al vânzărilor sună extrem de apetisant. la dispoziția sa.ro 40 . chiar dacă marele beneficiu al e-mail marketingului este acela de a genera loialitate. un chestionar on-line care. îi Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing 26 www. odatǎ completat. cum ar fi testarea şi ajustarea campaniilor în timp real sau obţinerea unui feedback. El nu înseamnă a trimite o prezentare şi/sau o poză cu un produs la câteva mii/zeci de mii de adrese adunate de oriunde. direct şi indirect.e-scoala.relațiile (link-urile): sunt prezente în cadrul mesajului pentru a permite cititorului interesat sǎ obținǎ informații suplimentare despre oferta primitǎ prin e-mail . marcǎ. Fiecare avantaj are o serie de consecinţe. Întreaga filosofie a marketingului prin e-mail este aceea că ajută la menţinerea unui contact permanent cu clienţii (trecuţi sau actuali). una sau mai multe modalitǎți de reactie: un simplu rǎspuns la mesajul trimis (pentru a fi inclus în baza de date si a primi produsul.modalitatea de rǎspuns oferitǎ: reprezintǎ "încheierea" unui potențial contact comercial de vânzari. . exprimat în brandloyalty şi contribuie la realizarea unei colaborări ulterioare cu clienţii potenţiali şi cu toţi cei cu care se intră în contact. într-un minimum de volum. . serviciu. Comunicarea prin e-mail s-a impus peste tot în lume datorită vitezei. nu în ultimul rând. eveniment.

Testarea ratei de răspuns a arătat că la majoritatea cititorilor.Este recomandabil ca fiecare scrisoare trimisǎ sǎ fie · Folosirea scrisorile pentru a pregăti terenul. le alunecă ochii în partea de jos a paginii la P. instrument pentru a genera interes. Sǎ se menționeze avantajele produsului. liste de bullet-uri sau liste de numere. Scopul este să obţinerea unui răspuns.ro 41 .O scrisoare de o pagină este un personalizatǎ și sǎ scriem ca şi cum am vorbi cu destinatarul scrisorii. serviciu trebuie sǎ se informeze potenţialii cumpărători de beneficiile pe care le poate aduce produsul sau serviciul respectiv. Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing 27 www.S.. înainte de a citi tot conţinutul scrisorii. • Spaţiile libere. . . fie că este vorba de o cerere de ofertă. • • Folosirea unui stil personal. un telefon sau un fax. un email. . de preferat în primele cinci.S.Pentru un cititor este greu să citească un bloc de text.Este important să se puncteze încă din primele câteva Mesajul trebuie să fie scurt. .dǎ dreptul de a accesa site-ul organizației sau de a primi produsul (gratuit sau nu). – In cazul în care se vinde un produs sau răspundă nevoilor prospecţilor din lista de email. De aceea sunt recomandate paragrafele scurte. Se dorește doar o oportunitate. rânduri ale mesajului. nu se poate vinde de la primul direct mail.oferta produselor şi a serviciilor să Trecere rapidǎ la subiect. . dar este mult prea scurtă pentru a vinde efectiv.-ului. Acestea îl vor ajuta să citească mai uşor mesajul. • Folosirea P. un cupon de comandǎ on-line în care apar specificate elementele de identificare ale cumpǎrǎtorului (inclusiv detalii financiare de genul seria cǎrtii de credit și emitentul acesteia). Aşa că ar fi idealǎ repetarea sloganului campaniei în post scriptum.tree. clar şi la obiect. Conţinutul mesajului(reguli):27 • • • • mesajul atinge necesităţile audienţei.

• • Introducerea unei invitaţii la acţiune. • Includerea tuturor datelor de contact.Testimonialele de la clienţii mulţumiţi sunt cele mai răspunsurilor deoarece destinatarii înţeleg că au un termen limită de acţionare. . fax-ul şi adresa de e-mail.ro 42 .USP. se ofera credibilitate produselor şi Includerea testimonialelor .Oferind o garanţie. • • • Punerea unui deadline.e-scoala. recomandările de la o persoană publică pot da o notă de credibilitate. deoarece oamenii răspund în mod diferit. De asemenea. serviciilor puternice modalităţi pentru a avea credibilitate şi a se bucura de încrederea potenţialilor clienţi. mǎrcii (puncte tari si puncte slabe în raport cu restul competitorilor prezenți pe piațǎ) și crearea ofertei determinarea celorlalte medii de comunicare utilizate (dacǎ va fi o campanie integratǎ de marketing) Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing 28 www. – E indicat sǎ se includǎ în mesaj numele. . produsului.Oferirea unei versiuni demo gratuite sau a unei garantări a înapoierii banilor sunt foarte potrivite atunci când cumpărătorul este nesigur în privinţa ofertei. . si le trebuie fi oferita posibilitatea de a alege. stabilirea unui deadline creşte rata Includerea unei garanţii .Includerea în mesaj a unui link special care să ducă direct pe site la un formular de cerere a informaţiilor suplimentare Oferta sǎ nu implice nici un risc. serviciului. "unique selling proposition") poziționarea organizației. Organizarea unei campanii de direct e-mail presupune urmarirea a mai multi factori:28 obiectivele organizației obiectivele de marketing ale organizației definirea țintei de comunicație a campaniei determinarea tipului de rǎspuns dorit crearea mesajului care va fi transmis (axul comunicatiei . numărul de telefon.De obicei.

prin profilul și caracteristicile lor. Surse de constituire a bazei de date: furnizori externi (provideri de servicii Internet. campaniile de direct e-mail anterioare. marca. gestiunea si exploatarea bazelor de date de acest gen. care închiriazǎ sau vând baze de date specializate) eforturile de marketing (marketing on-line) proprii (campaniile de comunicatie de marketing cu raspuns direct. Campania de direct e-mail a organizației are ca suport o bazǎ de date cuprinzând adrese de e-mail ale consumatorilor potențiali care. etc. Organizațiile trebuie sǎ-și concentreze eforturile pe obținerea unui volum cât mai mare de adrese de e-mail. atât prin eforturi "on-line" cât si prin eforturi "off-line".) programe speciale de tip Web-bots specializate în cǎutarea și colectarea unor informații referitoare la adrese de poștǎ electronicǎ grupurile de discuții create de cǎtre organizație sau organizațiile care oferǎ produse concurente sau asociate în consum Crearea bazei de date devine elementul strategic cel mai important din perspectiva proiectǎrii și desfǎșurǎrii campaniei de direct e-mail.târguri. evenimentul. informațiile obinute în urma unor contacte interactive cu consumatorii potențiali sau efectivi ai organizației . conferințe de presǎ. lansǎri ale noilor produse. organizația.- stabilirea coordonatelor testǎrii diferitelor aspecte ale campaniei stabilirea modului de gestionare al rǎspunsurilor generate în urma campaniei planificarea desfǎșurǎrii în timp a campaniei stabilirea bugetului campaniei definirea elementelor de coordonare și control ale campaniei Elementul-cheie al direct e-mail-ului îl constituie definirea exacta a țintei de comunicație. sunt interesați de obiectul campaniei (produsul. etc. firme specializate în construirea. Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing 43 . serviciul.).

ro 44 . Preţul trimiterii unui singur e-mail de promovare B2C (business to costumer) este mai mic de 1 cent. 3. după cum arată un calcul al companiilor membre in Asociaţia de Marketing Interactiv (AIM). 2. printul şi telemarketing-ul. Aceste programe generează rapoarte în funcţie de numărul de mail-uri deschise de către destinatari şi de numărul de accesări ale link-urilor tale. Un e-mail poate fi trimis în câteva secunde oriunde în lume. Aduce înregistrări şi trafic pe site În mesajele dumneavoastră puteţi include linkuri care să direcţioneze consumatorii spre situl propriu. e-mail-ul creează o legătură interactivă cu clienţii şi alimentează relaţii de durată şi calitate.tree.Avantaje ale direct-mail-ului:29 1. Astfel veţi creşte traficul şi numărul înregistrărilor de pe site. Este un mediu de comunicare cu o largă audienţă şi permite destinatarilor să răspundă imediat la mesaj. Costuri reduse Email-ul este mai puţin costisitor decât alte opţiuni de publicitate cum ar fi bannerele. Rezultate măsurabile Există soft-uri speciale pentru a măsura succesul campaniilor. întăresc notorietatea brand-ului şi a produsului. 6. Mail-urile pot fi extrem de customizate Când listele de e-mail sunt create din baza de date a clienţilor. 4. Puteţi apoi să continuaţi prin a le oferi clienţilor un conţinut personalizat şi targetat. chiar şi campaniile foarte mari pot fi customizate astfel încât mesajele să includă date specifice despre consumatori. Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing 29 www. Arie largă de atingere E-mailul a devenit deja o parte din viaţa de zi cu zi a oamenilor. 5. care conţin subiecte importante şi logo-uri. Putând măsura succesul campaniilor aflate în progres. De asemenea. Consolidează notorietatea brand-ului Mesajele trimise regulat. marketerii pot să perfecţioneze strategiile pentru a-şi mări rata de răspunsuri.

2. e-mail marketing-ul este folosit de o cincime din marketerii europeni.2 Mesajele text 30 www. pe termen scurt a consumatorilor potențiali decât construirea unei relații pe termen lung cu aceștia Marketingul prin email este o metodă eficientă de comunicare cu clienţii. 8. permite testarea şi retestarea campaniilor şi oferă o imagine exactă a rezultatelor. E-mailul este uşor de implementat şi presupune resurse limitate Campaniile prin e-mail pot fi implementate rapid şi realizate cu un minim de investiţii în programe şi personal. gen etc.Integrarea bazei de date permite şi selectarea grupurilor de clienţi care să primească mesajele corespunzator unor caracteristici (de exemplu: ZIP Code. potenţialii clienţi şi partenerii de afaceri. Tendinţa actuală este în creştere.e-scoala.ro 45 . dar şi îmbunătăţirea imaginii companiei şi strângerea raporturilor cu clienţii. iar în America rata de folosire este mult mai mare. Fiind un instrument uşor de folosit care creează o conexiune puternică între clienţi şi brand.3. având ca prim obiectiv creşterea vânzării de produse şi servicii. companiile care folosesc campanii de marketing prin e-mail şi nu campanii de direct mail tradiţional economisesc 60% din timp. 7. Economie de timp Potrivit Asociaţiei de Marketing Interactiv. Dezavantajele direct e-mail-ului:30 nu poate fi folosit pentru a atinge toate segmentele de piațǎ (acoperirea limitatǎ ǎmai ales de penetrarea restrânsa a Internetului dar și de profilul consumatorului potențial) nu poate fi folosit pentru a atinge toate obiectivele de marketing ale organizației creeazǎ reticențe anumitor consumatori datoritǎ abundenței spamming-ului și a junk mail-ului este un instrument de marketing on-line cu caracter mai degrabǎ tactic decât strategic vizeazǎ mai degrabǎ stimularea unei reacții imediate.).

Costurile acestui tip de marketing se referă la faptul că este necesară contactarea unei agenţii de telefonie mobilă care să transmită mai multe sms-uri la numerele dorite (costul este de aproximativ 7-10 cenţi pe mesaj). pentru promovarea informaţiile oferite în cadrul campaniilor de e-marketing prin intermediul vizitatorii îşi pot personaliza site-ul astfel încât să aibă acces direct la lucrurile de nu necesită existenţa efectivă a unui personal care să se ocupe de campania de Capitolul II – E-marketing poate atrage vizitatori din lumea întreagă.3 Website-urile Website-urile reprezintă un tip eficient de marketing on-line.ro 46 . Avantajele acestui tip de marketing rezidă în faptul că o pondere importantă din populaţia ţintă are un telefon mobil.31 Mesajele text sau sms-urile (short messaging service) reprezintă mesaje scurte care pot fi transmise pe telefoanele mobile.3. pentru că oricine are acces la internet poate vizualiza informaţiile de pe site şi pot fi folosite pentru diverse întrebuinţări: promoţii. care sunt interesaţi. siteurilor web sunt cele mai complete şi complexe. 2. bunurilor sau serviciilor. secvenţe video şi audio etc. posesorii de telefoane mobile le au aproape tot timpul asupra lor şi sunt dispuşi să citească sms-urile primite. ceea ce transformă mesajul întro modalitate promiţătoare de e-marketing. Cele mai importanta avantaje constau în faptul că: • • • • • un site bine organizat. mediatizare. Mihalcea Andreea-Corina 31 www. fotografii.ris. indiferent dacă sunt de la persoane necunoscute. ceea ce nu oferă suficient spaţiu pentru plasarea unui mesaj publicitar.uvt. schimb de informaţii cu clienţii şi/sau furnizorii etc. Totodată. bmarketing. Telefoanele mobile reprezintă pentru posesorii lor unul dintre cele mai personale bunuri. de aceea există posibilitatea ca aceştia să răspundă negativ în cazul în care primesc mesaje necunoscute şi nedorite. cu un design corespunzător şi cu informaţia bine clasificată se pot folosi muzică. Dezavantajele sms-urilor constau în faptul că sunt limitate la cel mult 160 de caractere.

Dezavantajul major constă în faptul că există o multitudine de astfel de site-uri disponibile pe internet, în vreme ce un site trebuie să se poată evidenţia uşor între celelalte în funcţie de profil şi/sau persoanele cărora se adresează. Costurile gunt generate de faptul că trebuie creat site-ul web care poate diferi ca dimensiune în funcţie de oferta de bunuri sau sericii pe care o referă. Costurile încep de la câteva sute de dolari şi cresc în funcţie de cerinţele de design, protecţie, informaţie etc. 2.3.4 Motoare de cǎutare32 Pentru a avea mai mult trafic pe website, marketingul in motoarele de cautare este o solutie infailibila. Motoarele de cautare sunt metoda nr. 1 pe care o folosesc consumatorii pentru a gasi ceea ce cauta online. A fi listat si a obtine un loc bun, atunci cand se cauta dupa cuvintele cheie legate de industria respectiva, poate aduce un flux semnificativ de potentiali clienti care cauta, in mod activ, tipul de produse sau servicii dorite. Vanzatorii experimentati stiu ca a ajunge la un client potential in faza potrivita a ciclului de cumparare este cheia in transformarea interesului intr-o vanzare reala. Motoarele de cautare au o capacitate unica de a face legatura cu clientii potentiali, exact in momentul in care acestia cauta un produs sau un serviciu pentru a-l achizitiona. Avantajele motoarelor de cautare:
• • •

Construirea unui flux constant de trafic profitabil pe site Intrarea în legǎturǎ cu clienții atunci cand iau decizia de cumpǎrare Creștearea eficienței cheltuielilor cu publicitatea, prin țintirea exclusivǎ a cuvintelor cheie relevante Modalitatea cea mai eficientǎ, din punct de vedere al costurilor, de a-ți extinde piața Daca nu poti fi gǎsit de cǎtre clienți, atunci ei îi vor putea gǎsi pe concurenții tǎi

Mihalcea Andreea-Corina

Capitolul II – E-marketing

32

www.wsipronet.ro

47

2.3.5 Bannere
33

Banner-urile reprezintă o foarte puternică unealtă promoţională deoarece este

văzută de multe persoane. Pe un site popular, reclama este văzută de câteva sute, chiar mii, de persone pe zi, iar printr-o simplă apăsare a anunţului ei pot ajunge direct în site-ul respectiv. Odata cu creșterea bugetelor în publicitatea internet și cu aglomerarea site-urilor cu bannere, a apǎrut și un fenomen normal de scǎdere a atenției acordate de utilizatori acestor mesaje publicitare. Daca in 1999 o campanie cu bannere 468×60 inregistra niște rate de click de 23%, astǎzi, într-o campanie obișnuitǎ de bannere obținem cu greu o ratǎ de click de 0.25%, media fiind de 0.10%. 5 dintre cele mai importante elemente care contribuie la succesul unei campanii de bannere sunt:34 1. Selecția de site-uri. Este important înainte de a incepe sǎ facem o selecție de site-uri, sǎ ințelegem foarte bine care sunt obiectivele advertiser-ului și pe ce site-uri este cel mai probabil sǎ gǎsim utilizatori care sǎ fie interesați de oferta pe care o avem de comuncat. Pe de altǎ parte, în selecția de siteuri trebuie sǎ luǎm în considerare profilul demografic cǎutat de advertiser. 2. Deși o campanie ROS este de multe ori mai ieftinǎ, selecționarea unor pagini sau secțiuni care se potrivesc natural cu oferta advertiser-ului este un element care poate avea o contribuție majorǎ la creșterea performanței campaniei. 3. Ce sǎ cumpǎrǎm? Volum mic de afișǎri (limitat de buget) în locații premium care de obicei sunt foarte scumpe și in general se vand exclusiv la CPM sau volume mari, fǎrǎ o targetare precisǎ, care in mod evident au Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing

33 34

members.tripod.com www.webservator.ro

48

si un CPC mic sau cateodatǎ chiar și CPA. Dupa cum se observǎ, o combinație dintre cele de mai sus este varianta optimǎ, fiecare dintre ele avand rolul sau bine stabilit in succesul campaniei. Locațiile premium sunt cele genratoare de conversii iar plasamentele CPC sporesc reach-ul și frecvenata campaniei. 4. Ce format de bannere sǎ folosesc? Cele mai de succes formate din punct de vedere al performanței (atat CTR cat și conversie) sunt (în aceasta ordine) Big Box-ul (300×250) si LeadeBoard-ul (728×90). 5. Pagina de redirectare (landing page). Construirea unei pagini prin care sǎ îi explicǎm utilizatorului ce vrem de la el în paginile urmǎtoare, și sǎ includem un „call to action” clar și vizibil, este un element fundamental în succesul campaniei. Când se folosesc banner-urile se va ţine cont de următoarele lucruri: 35 · · · · · reclamele se vor schimba la câteva luni pentru a nu deveni monotone; ele nu vor conţine prea multe informaţii ; vor conţine un mesaj care să atragă atenţia, să stârnească interesul, să trezească dorinţa şi să determine acţiunea de a vizita site-ul; de obicei rezultatele semnificative apar după câteva săptămâni; feed-back-ul va fi urmărit pentru a se determina care dintre site-urile unde s-au plasat anunţurile aduc cei mai mulţi vizitatori

Mihalcea Andreea-Corina

Capitolul II – E-marketing

2.4 STUDIU DE CAZ
35

members.tripod.com

49

PROMOVARE ON-LINE
Construirea bazei de date a reprezentat elementul cheie al campaniei de mail desfǎșurate. Datele de contact ale firmelor selectate (nume firmǎ, adresǎ, telefon, fax, email, url) au fost preluate de pe www.bizoo.ro si www.bussinestexin.ro. Figura.nr 6

Captura din www.bizoo.com si www.businesstexin.ro Datele de contact au fost adǎugate apoi în excel în funcție de domeniul de activitate a fiecǎreia și anume: fire și fibre, tricotaje, țesǎturi și tricoturi, confecții, lenjerie intimǎ, accesorii vestimentare, încǎlțǎminte, mǎtase/blǎnuri, designeri.

Mihalcea Andreea-Corina

Capitolul II – E-marketing

Figura nr.7 50

8 51 Capitolul II – E-marketing . prin intermediul agentiei de impresariat Transilvania Fashion. Mihalcea Andreea-Corina Figura nr.Captura din baza de date cu datele de contact ale firmelor din domeniul textil Baza de date a cuprins 980 de firme din domeniul textil precum și patronate. Pentru întocmirea bazei de date am participat și în backstage la concursul Miss Romania din decembrie 2007. sindicate din sectorul menționat.

Ersa Atelier etc. Catalin Botezatu..Captura de pe site-ul www. Programul Transilvania Fashion a fost inițiat în anul 1992 de Firma Mikotronic-Pioneer și Centrul de Afaceri Transilvania. In cadrul evenimentului am intrat în contact cu o serie de designeri autohtoni si anume: Stefan Musca.transilvaniafashion. am putut constata contributia agentiei Transilvania Fashion la sprijinirea si incurajarea designerilor si consolidarea imaginii modei in Romania. si case de moda: Insolito. In urma studiului agenției de impresariat și observarea amǎnuntita a derulǎrii unui spectacol. pentru a crea un cadru select de promovare a designului textil si vestimentar. Rita Muresan. de la care am reușit sǎ obțin date de contact pentru intocmirea secțiunii din baza de date privind designerii și casele de modǎ autohtone. a creatiei și producției de accesorii. precum și a tehnicilor de prezentare clasice și neconvenționale. Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing POZE DIN CULISELE CONCURSULUI 52 . precum și prin documentarea asupra altor evenimente ca: Balul Operei sau Bucharest Fashion Week.ro Conceput și realizat ca spectacol de modǎ.

MISS ROMANIA 2007 Figura nr.9 Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing 53 .

Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing 54 .

ro cu invitația de a-și plasa un banner gratuit pe www. notorietate. vizibilitate.ro.e-cat. Continutul mail-ului a fost: Doamna/Domnule director 1.v-market.v-Market.Concluziile in urma întocmirii bazei de date au fost: Figura nr. pentru publicitate. ro. Va invitam sa vizitati Prima Piata Virtuala www.10 19% dintre firme aveau e-mail 81% dintre firme nu aveau e-mail 39% dintre firme aveau site 61% dintre firme nu aveau site 19% 39% f irm e c u e -m a il f irm e f a ra e -m a il 61% 81% f irm e c u s ite f irm e f a r a s it e Statistici privind procentajul detinerii de mail si site a firmelor In urma intocmirii bazei de date s-au ales aproximativ 500 de firme mai importante cǎrora li s-a trimis un mail personalizat de pe http://mx. Breasla Stilistilor si sa Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing 55 .

Cu stima. sugestii. propuneri. Va rugam sa nu ezitati sa ne contactati pentru detalii privind dimensiunile si plasarea banner-ului pe paginile www. 2.v-Market. prin publicarea unui banner creat de dumneavoastra sau echipa noastra de design. ro si www.v-Market. c) contribuiti la dezvoltarea Breslei prin mesaje. servicii sau cooperare. ro. Mihalcea Andreea-Corina Director Breasla Stilistilor Mobil:0745 046 343 www.e-Bursa. Va oferim promovarea gratuita a firmei pe prima Piata Virtuala din Romania.ro Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing 56 . Cu dorinta de a va servi pentru maximizarea afacerii dumneavoastra.a) examinati oportunitatile de afaceri propuse de diferite firme b) adaugati propria dumneavoastra cerere sau oferta de marfuri.

ro.12 Capturǎ din folderul personal cu situția mail-urilor Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing 57 .v-market. în folderul personal am putut contoriza situația mailurile care s-au intors și anume dacǎ au fost citite.Figura nr.e-cat.11 Capturǎ din www.ro Tot pe http://mx. șterse sau cu eroare. Figura nr.

ro/piete/generale.html Figura nr. care a acceptat sǎ fie publicat pe toate cele 3 adrese si anume: http://v-market.14 7% 3 Banner Transilvania a uic i e Fashion t ml r i t i ml r eo ae a ui r nt i Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing 58 .v-market.ro/modelecluj.ro/bresle/stilism.Rezultatele campaniei de E-mail: Au fost trimise 455 de mail-uri dintre care: 44 citite 1 rǎspuns 76 eronate 334 cu rezultat necunoscut Figura nr.v-market.13 Procentaj mail-uri Banner-ul primit a fost cel a agenției Transilvania Fashion. http://www.html.html si http://www.

Cu toate cǎ ultimii ani au condus spre o dezvoltare vizibilǎ a internetului.v-market. foarte puțini au stiut sǎ exploateze acest nou mod de promovare on-line. și anume 19% și respectiv 39 %. Privind întocmirea bazei de date Așa cum se poate observa și din procentajul relativ mic al firmelor ce dețin adresǎ de mail și site.Figura nr. Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing 59 .15 Capturǎ de pe www. putem deduce o lipsǎ de informare a actorilor din industria textilǎ privind importanța internetului în promovarea produselor sau imaginii.ro cu Bannerul Transilvania Fashion CONCLUZII 1.

pagini web. Din acest studiu am putut deduce cǎ firmele nu sunt pregǎtite pentru promovarea on-line ci mai mult prin contactarea directa prin intermediul targurilor de profil și a evenimentelor de fashion. Mihalcea Andreea-Corina Capitolul II – E-marketing 60 . Spre deosebire de marketingul tradițional. eficiențǎ. e-marketingul. Privind campania de e-mail desfǎșuratǎ Rezultatele campaniei de e-mail au fost dezamǎgitoare. posibilitatea promovǎrii on-line gratuite. prezintǎ numeroase avantaje ca: rapiditate. cu toate cǎ s-a oferit firmelor.Existența unui site de prezentare a produselor sau a unei adrese de e-mail de contact poate aduce o serie de avantaje producǎtorului cat și o notorietate mai bunǎ. motoare de cautare și direct-mail-ul. inteligențǎ şi costuri mai mici. Caracteristica sa principalǎ o reprezintǎ : interactivitatea. deoarece se dezvoltǎ și la romani simțul shopping-ului on-line sau a informǎrii de pe internet. Instrumentele de promovare on-line sunt reprezentate de: bannere. sau citirea sa de persoanele nepotrivite Directionarea vizitatorilor numai cǎtre prima pagina a site-ului si nu cǎtre breasla respectiva Ignoranța Concluzii . In urma evaluarii campaniei am ajuns la urmatoarele concluzii privind lipsa de reactie si feedback la mail-uri: Neîncrederea provenitǎ din numeroasele mesaje spam existente Formularea prea laborioasǎ a mail-ului. 2.

îndeplinind atât rolul de canal de comunicare între companie şi clienţi. datoritǎ numǎrului mare de utilizatori de internet. unul dintre cele mai importante instrumente de marketing. cât şi rolul de canal de distribuţie de bunuri digitale şi servicii. la un pret acceptabil ce permite personalizarea. Internetul a devenit. în scurt timp. în comparație cu publicitatea televizatǎ sau din publicații. Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare 61 .Marketingul on-line a deschis noi orizonturi de dezvoltare a afacerilor printre care o mediatizare amplǎ.

ro 62 . ca urmare a abolirii taxelor vamale cu UE de la 01.01.2002.Capitolul III PRINCIPALELE DIRECŢII STRATEGICE DE DEZVOLTARE A INDUSTRIEI TEXTILE 3. produsele româneşti s-au confruntat cu o concurenţă acerbă. Concurenţa acerbă pe piaţa textilelor este amplificată şi de: Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare 36 www. valorificarea facilităţilor rezultate din Acord şi adoptarea anticipată a măsurilor de preîntâmpinare a riscurilor posibile.ase. După 01. – creşterea rolului asociaţiilor profesionale şi îmbunătăţirea sistemului de comunicare între autorităţi şi societăţile comerciale.1 Politici industriale pe termen mediu şi lung Principalele politici industriale pe termen mediu şi lung sunt:36 – stimularea activităţilor ramurii în care se realizează produse cu costuri minime şi eficienţă maximă.biblioteca.01.2002. – deschiderea spre exterior în concordanţă cu prevederile Acordului de Asociere la UE. – sprijinirea dezvoltării IMM-urilor pentru creşterea aportului acestora în activitatea economică a ramurii (producţie şi export). – stimularea activităţii de cercetare-dezvoltare şi inovare a producţiei pentru obţinerea de produse competitive prin implementarea noilor tehnologii. – creşterea rolului organizaţiilor patronale ca partener real în dialogul social.

achiziţionarea de tehnologii de vârf şi utilaje performante.04. La aceasta a contribuit şi creşterea masivă a importurilor specifice. Conştientizând această situaţie se impun schimbări rapide cum ar fi: – structurarea producţiei numai pe produse cu aport pozitiv. precum şi creşterea accentuată a produselor second-hand. preţ. INSEE calcule) – promovarea exportului pe marile pieţe: CSI. America de Nord.• industria textilă a Uniunii Europene şi a celorlalte ţări occidentale a căror politică de dezvoltare are la bază scenarii elaborate funcţie de dezvoltarea industriei textile mondiale. Pe piaţa internă. Orientarea producţiei. care favorizează promovarea exportului. inovării şi îmbunătăţirii permanente a produselor textile şi a utilajelor şi instalaţiilor specifice.1995. Acestea au îndepărtat şi au viciat cultivarea noţiunii de apartenenţă a românilor la "cetăţeni ai UE". – măsuri corective de adaptare a producţiei la cerinţele consumatorilor interni din punct de vedere al structurii sortimentale. principalele deţinătoare de materii prime textile. Recucerirea pieţei interne se poate realiza prin: – creşterea nivelului de trai al populaţiei. • politicile speciale adoptate de ţările în curs de dezvoltare. cel puţin până la crearea Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare 63 . cucerirea de noi pieţe. de forţă de muncă calificată pentru care munca e un "cult". UE deţine controlul concepţiei.1997). s-a diminuat cererea consumatorilor.10. – fructificarea prognozei de reducere a ratei economisirilor pe termen scurt în favoarea relansării consumului în ţările dezvoltate (sursa OECD conturi naţionale.10. ca urmare a puterii scăzute de cumpărare a populaţiei. ţinând seama şi de concurenţă şi de presiunea importurilor specifice. COM (97)454 final din 29. COM (96)210 din 15. (majoritatea de slabă calitate şi cu preţuri atractive pentru o populaţie sărăcită). regionale şi pe ţări (Comunicările Comisiei Europene: COM (95)447 – final din 11. – implementarea măsurilor de reducere a cheltuielilor de producţie încă "rezistente" pentru creşterea competitivităţii ofertei.1996. calitate.

• promovarea unui management strategic performant la nivel de agent economic şi de asociaţie profesională şi formarea de specialişti cu abilităţi şi comportament adecvat situaţiilor complexe create de formarea economiei de piaţă. • cerinţa de creştere a productivităţii muncii. Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare 37 www. Direcţiile strategice de pregătire şi perfecţionare a resurselor umane.ase. • necesitatea creşterii ponderii personalului ocupat în activităţi complementare producţiei. – renunţarea la mentalitatea "păguboasă" de producţie pentru intern şi pentru export. staţii de calcul etc. vânzare.condiţiilor de competitivitate cu importurile similare. – adoptarea unor mijloace eficiente de informare a populaţiei asupra calităţii şi parametrilor tehnici de bază ai produselor textile.ro 64 . care contribuie la atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a industriei textile şi a confecţiilor de îmbrăcăminte până în anul 2010 sunt următoarele: • pregătirea resurselor umane în conformitate cu noile cerinţe tehnologice şi a managementului producţiei. • necesitatea creşterii nivelului de pregătire profesională şi specializare pe categorii profesionale. Dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea resurselor umane ţine seama de:37 • necesitatea dezvoltării diferenţiate a subsectoarelor industriale. – pregătirea şi perfecţionarea continuă a personalului din industria textilă şi a confecţiilor de îmbrăcăminte pentru a determina creşterea competitivităţii produselor şi a eficienţei activităţii economice a ramurii. cu accent pe domeniul informaticii. pentru realizarea de produse complementare eficiente.biblioteca. reclamă. cum sunt: marketing.

Agenţi economici • perfecţionare resurse umane • formare profesională prin reţeaua de învăţământ de profil la nivel profesional şi mediu de specialitate şi la nivel superior în cadrul Universităţilor Tehnice din Iaşi.S.E. M. Modalitatea de protecţie a personalului este stipulată de reglementările legale în vigoare (Codul Muncii.• specializarea managerilor şi a personalului de specialitate cu responsabilităţi pentru protecţia mediului.E. Modul de pregătire şi perfecţionare a personalului.R.I.M. Principalele măsuri de protecţie a personalului angajat sunt: Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare 65 . cu sprijinul U. • formarea de specialişti pentru noile activităţi legate de aderarea la UE a ţării noastre.I.C. Sibiu şi Arad 20 21 25 28 100 16 17 18 20 50 M. • specializarea şi perfecţionarea personalului cu atribuţii pentru implementarea mai rapidă a sistemelor de asigurare a calităţii şi certificare a conformităţii. Pregătirea şi perfecţionarea resurselor umane se realizează prin: Domenii 2001 2002 2003 2004 2010 Responsabilitate Institute specializate M.S. • reconversie profesională 4 5 6 8 15 Institute specializate M.E.C. Agenţi economici Măsuri de protecţie a personalului angajat Măsurile de protecţie a personalului angajat sunt multiple şi trebuie să urmărească folosirea raţională a forţei de muncă. conservarea şi creşterea eficienţei acesteia.R.. Contractul Colectiv de Muncă). M.

ce poate fi absorbit în industria confecţiilor de îmbrăcăminte prin reconversie profesională. funcţie de interesele societăţii. În strategia de dezvoltare a ramurii textile şi confecţii de îmbrăcăminte până în anul 2010 au fost identificate acţiunile cu certe condiţii de relansare ca producţie şi desfacere – confecţii textile.– respectarea strictă a regulilor de protecţie a muncii pentru asigurarea integrităţii fizice şi a capacităţii de muncă a salariaţilor. retehnologizare şi modernizare a proceselor de producţie din diferite ramuri ale economiei au ca efect reducerea personalului. Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare 66 . de boală. eficienţa în muncă. spor de vechime. – acordarea echipamentului de lucru. suportarea unei părţi din costul biletelor de tratamente medicale. – respectarea alternanţei timp de lucru – timp de odihnă pentru evitarea epuizării fizice şi psihice. – formarea spiritului de echipă şi a unui personal motivat pentru creşterea eficienţei activităţii. lumină. protecţie şi antidotul. comportament. – asigurarea condiţiilor de pregătire profesională permanentă şi recalificare. de fidelitate etc. – stabilirea corectă a normelor de muncă. controale medicale periodice.). – crearea unui microclimat sănătos de muncă (temperatură. Măsuri de acompaniament social a personalului disponibilizat Acţiunile de restructurare a societăţilor comerciale. – acordarea de concedii de odihnă. – asigurarea locului de muncă funcţie de calificare şi pregătire profesională. grad de periculozitate asupra sănătăţii şi vieţii. după caz. noxe. corespunzător cerinţelor şi recrutată în cadrul concurenţei ce va exista pe piaţa forţei de muncă. – respectarea rotaţiei schimburilor de muncă şi acordarea sporurilor pentru munca de noapte. ţesături şi tricotaje – activităţi care vor absorbi un număr însemnat de forţă de muncă suplimentară celei actuale. vibraţii etc. maternitate şi creşterea copiilor. zgomot. concedii pentru studii şi specializare etc. umiditate.

Liberei circulaţii a mărfurilor şi Concurenţei. Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare 67 . Din punct de vedere al infrastructurii industriale (capacităţi. cum ar fi: îmbrăcăminte din fire şi fibre naturale (in. se estimează dezvoltarea industriilor legate de prelucrarea avansată a acestor materii prime. personal calificat. fiind pe bună dreptate conşiderat unul dintre cele mai senşibile în Uniunea Europeana. o prioritate a autorităţii publice în acest domeniu (Ministerul Economiei şi Comerţului) va fi reevaluarea asistenţei sectoriale din domeniile Politicii industriale. tehnico-ştiinţifice. tradiţie. legislative la agenţii economici interesaţi. • creşterea rolului asociaţiilor profesionale din domeniu în difuzarea informaţiilor de piaţă. piaţă de desfacere) se apreciază că subsectorul industrial al confecţiilor şi textilelor va continua dezvoltarea şi consolidarea. cu costuri competitive. economice. pe baza creaţiei şi brand-ului românesc. • revizuirea criteriilor de performanţă pentru selectarea directorilor executivi ai societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat. în concordanţă cu principiile economiei de piaţă se are în vedere: • implicarea activă a reprezentanţilor statului în adunările generale ale acţionarilor şi în consiliile de administraţie la societăţile comerciale în care statul este majoritar. cânepă. În acest sens.Perfecţionarea structurilor de organizare şi a managementului Pentru realizarea unei administraţii corespunzătoare în societăţile comerciale din industria textilă şi a confecţiilor de îmbrăcăminte în care statul este acţionar majoritar. Din punct de vedere al existenţei unor resurse naturale de calitate exploatabile. • introducerea sistemelor moderne de conducere a activităţilor industriale prin utilizarea serviciilor puse la dispoziţie de sistemul informatic. lână). Un capitol important este reprezentat de politica în domeniul aşistenţei sectoriale.

Matex SA – Deva.biblioteca.8 mil. Siltex SA – Sighişoara: • • valoarea estimată – 25 mil. $. $. surse proprii şi fonduri atrase prin programul PSO Olanda. durata de execuţie – 12 luni de la deschiderea finanţării. finisaje) în vederea creşterii volumului şi a calităţii producţiei la societăţile comerciale: Trainica SA – Pucioasa. $. Iaşitex SA – Iaşi: • • perioada de realizare – 2002-2006. creşterea suprafeţelor cultivate la 30 mii ha cu in şi 42 mii ha cu cânepă. Stofe Buhuşi SA – Buhuşi. Siretul SA – Paşcani şi Prodin SA – Bucureşti: • • • valoarea investiţiilor – 6. Textor SA – Tg.2 Proiecte prioritare. Vastex SA – Vaslui. Textila Năsăud SA – Năsăud. modernizarea a opt filaturi şi opt ţesătorii cu finisajele aferente din surse proprii şi atrase de la UE şi organisme internaţionale. Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare Mihalcea Andreea-Corina 38 www. valoarea fondurilor externe atrase 156 mil.ase. ţesătorii. d) ecologizarea finisajelor textile la societăţile comerciale Trainica SA – Pucioasa. pârghii de acţiune şi măsuri necesare în procesul de dezvoltare a industriei textile şi a confecţiilor de îmbrăcăminte pe termen mediu şi lung: Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse au fost prevăzute următoarele proiecte prioritare:38 a) revigorarea sectorului de in şi cânepă din România: • • • • perioada de realizare şase ani. c) dezvoltarea capacităţilor de producţie de tricoturi tehnice şi căptuşeli la SC Ţesătoriile Reunite SA – Bucureşti. $. valoarea fondurilor externe atrase – 29. b) modernizarea capacităţilor de producţie existente (filaturi.5 mil. Mureş.ro 68 .3. surse proprii şi atrase de la UE şi organisme internaţionale.

h) elaborarea periodică a unor liste de oportunităţi de investiţii în industria textilă din România şi mediatizarea acestora în ţările cu potenţial mare de investiţii. f) consultarea periodică a patronatelor şi a asociaţiilor profesionale din domeniu în vederea analizării mediului de afaceri şi propunerea de măsuri pentru îmbunătăţirea acestuia. b) atragerea investitorilor privaţi autohtoni şi străini pentru a investi în societăţi comerciale potenţial viabile. creşterea calităţii producţiei de ţesături şi tricotaje. g) alinierea standardelor naţionale obligatorii la standardele europene în vigoare. în vederea producerii de semifabricate şi creşterea productivităţii muncii. d) orientarea şi sprijinirea agenţilor economici mici şi mijlocii pentru dezvoltarea acelor activităţi care au piaţă de desfacere a produselor şi acces facil la resursele de materii prime şi materiale. e) realizarea de noi capacităţi de producţie în sectorul confecţii şi tricotaje: fonduri proprii şi atrase estimate la 220 mil. $. efecte estimate: creşterea capacităţii de producţie de produse Principalele direcţii strategice de acţiune sunt următoarele: a) divizarea societăţilor comerciale mari şi separarea activităţilor competitive de de îmbrăcăminte şi tricotaje.dezvoltare finanţate de la bugetul de stat spre nevoile imediate ale agenţilor economici din industria textilă în vederea creşterii competitivităţii produselor textile. e) susţinerea creării de noi IMM-uri de producţie pe lângă întreprinderile mari din domeniu. în vederea creşterii gradului de utilizare a activelor performante. c) orientarea activităţilor de cercetare . cele necompetitive. în vederea îmbunătăţirii liberei circulaţii a mărfurilor pe piaţa internaţională.• • • • efecte estimate: diminuarea poluării apelor industriale. Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare 69 .

• stimularea societăţilor comerciale care exportă peste 50% din producţia realizată. • crearea de noi capacităţi de producţie în filaturi. astfel ca ponderea lohn-ului în valoarea exportului sectorului să scadă treptat.3. care să folosească materii prime indigene (lână.ase. finisaje textile) şi utilizarea spaţiilor devenite disponibile pentru realizarea unor capacităţi de producţie performante.M. Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare 39 www.M. în marea lor majoritate I.3. care procesează materia primă indigenă şi asigură materia primă societăţilor comerciale din sectoarele finale. • elaborarea unor creaţii proprii. • modernizarea filaturilor şi ţesătoriilor de in şi cânepă.M-uri. incluzând o gamă variată de sortimente în concordanţă cu tendinţele pe plan mondial.M. profitabile. ţesătorii şi finisaje textile pentru asigurarea necesarului de ţesături de calitate la standardele UE pentru sectoarele finale. in – cânepă. fire sintetice şi artificiale). se are în vedere:39 • modernizarea capacităţilor de producţie integrate. în condiţii de eficienţă (facilităţi – impozite reduse).ro 70 . • închiderea capacităţilor de producţie neperformante (filaturi. • creşterea gradului de folosire a capacităţilor de producţie existente prin atragerea I.-urilor în acţiuni de cooperare pentru realizarea unor produse finite. având la bază programul de "Revigorare a culturilor de fibre liberiene". ţesătorii.biblioteca. Direcţii strategice de acţiune a) Pentru consolidarea şi dezvoltarea întreprinderilor ce deţin importante avantaje competitive.

• urgentarea finalizării acţiunilor de lichidare administrativă şi judiciară la societăţile comerciale din industria textilă pentru a fi reintroduse în circuitul productiv. • accesul liber la transferuri de tehnologii moderne. sortimente.• sprijinirea I. • preluarea de know-how de la firme de renume în domeniu cu care societăţile comerciale au relaţii de cooperare în producerea şi comercializarea de produse textile şi confecţii de îmbrăcăminte. b) Pentru modernizarea produselor şi tehnologiilor se are în vedere: • promovarea unor politici investiţionale atractive.M. expoziţii etc. Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare 71 .-urilor pe linia participării la diverse manifestări internaţionale specifice sectorului industrial (târguri. • introducerea sistemelor computerizate în optimizarea operaţiilor de croire. contexturi. colorit.).M. cunoaşterea pieţei şi adaptarea la satisfacerea cerinţelor privind: amestecuri fibroase. finisaje şi tratamente speciale. design şi creaţie de produs. • stimularea cercetării – dezvoltării tehnologice şi inovării în producţie prin cooperare directă între societăţile comerciale cu profil de cercetare – dezvoltare şi agenţii economici din industria textilă şi confecţii de îmbrăcăminte. c) Pentru accelerarea procesului de privatizare se are în vedere: • atragerea investitorilor străini pentru cumpărarea pachetului de acţiuni la societăţile comerciale cu capital majoritar de stat.

). e) Creşterea aportului cercetării – dezvoltării Creşterea aportului activităţii de cercetare – dezvoltare la relansarea industriei se poate realiza prin următoarele măsuri şi acţiuni: • Orientarea activităţii spre nevoile imediate ale industriei (cercetare aplicativă).• ofertarea şi tranzacţionarea acţiunilor de stat pe piaţa liberă (bursă. • Transferul de tehnologie către societăţile comerciale interesate. d) Alinierea la standardele internaţionale.. reducerea pierderilor tehnologice şi promovarea biotehnologiilor pentru reabilitarea apelor uzate din procesele tehnologice. • Orientarea cercetării spre dezvoltarea tehnologiilor care minimizează consumurile de materii prime şi energie. RASDAQ.E. Armonizarea standardelor identificate se va încheia prin reconfirmare. • divizarea societăţilor mari în funcţie de gradul de specializare şi separarea activităţilor competitive de cele necompetitive. Alinierea la standardele internaţionale este o activitate continuă pentru a adapta standardele specifice la reglementările adoptate de UE. Până la finele anului 2000 au fost armonizate 103 standarde specifice domeniului textile – confecţii din 489 standarde identificate. astfel încât să susţină şi să stimuleze inovarea de produs şi tehnologie. corespunzător celui din ţările U. revizuire sau anulare până la sfârşitul anului 2003. • Reorganizarea cadrului relaţional al activităţilor de cercetare – dezvoltare. etc. Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare 72 .

Caracteristicile principale reflectate de lanţurile valorice existente corespunzătoare sub-sectoarelor sunt: 40 • cele mai mari valori adăugate sunt în verigile care nu fac parte din lanţul naţional . aptitudini specializate (designeri). calitatea. pieţele ţintă ale exporturilor româneşti sunt cele din UE şi Rusia. marketing/publicitate/branding/vânzător engros/distribuitor. ambalare.furnizorii de materii prime. tranzit.mie. eticheta ecologică.mie. • • • cele mai mici înfluenţe aparţin verigilor interne: depozitarea materiilor prime/produselor finite. sectorul are nevoie de servicii de suport în domenii cum ar fi controlul calităţii. depozitarea de materii prime. ambalarea. finisare. Viziunea strategică pentru perioada 2005-2009 implică trecerea graduală de la sistemul “lohn” la întrarea în funcţiile de design şi marketing pentru a putea beneficia de oportunităţile unei afaceri complete sub propria marcă. informaţii despre piaţă (identificarea şi conectarea la noi lanţuri de distribuţie). designul. Alinierea pregătirii designerilor la nevoile actuale ale industriei şi construirea de alianţe între designeri şi sectoarele relevante este un obiectiv important al strategiei. branding). cea mai mare influenţă în structura lanţului aparţine verigii externe marketing/publicitate/branding. Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare 40 41 www. 41Pentru sectorul de îmbrăcăminte.ro www. Factorii de succes principali care influenţează competitivitatea la nivel internaţional a sectoarelor de confecţii sau încălţăminte sunt identificaţi ca fiind: preţul.3.4 Principalele probleme in sectorul de textile Industria de confecţii se va confrunta cu mari probleme atât în amonte (furnizarea de fire toarse) cât şi în aval (design.ro 73 . România nu are o şcoală corespunzătoare de design industrial şi activităţile de design specializat au mare nevoie de aceasta pentru sectoare exportatoare importante cum ar fi mobila şi confecţiile.

Deoarece diferite sectoare au priorităţi şi nevoi diferite.ro 74 . crearea unei platforme tehnologice pentru textile şi confecţii. în Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare 42 www.5 Platforma tehnologicǎ europeanǎ 42 La 30 iunie 2004. pe lângă nivelul minim de servicii de sprijin general. transferul şi adaptarea de tehnologii avansate. 3. printre alte metode de îmbunătăţire a competitivităţii în industria europeană de confecţii şi textile. priorităţile sunt: • • Pregătirea în design. următoarele servicii specializate pentru sectorul de confecţii sunt considerate ca fiind cruciale pentru a da exportatorilor potenţiali posibilitatea de a deveni exportatori actuali: • Asistenţă pentru a încuraja alianţele de afaceri între producători pentru a creşte capacitatea de producţie şi a diversifica producţia şi marketingul extern. Grupul European de Nivel Înalt pentru Textile şi Confecţii a propus. următoarele programe sectoriale specifice vor fi puse la dispoziţia exportatorilor actuali.: creşterea participării la evenimente de promovare specializate de peste hotare). pentru a asigura un nivel mai ridicat de eficienţă şi integrare tehnologică în sectorul de textile şi confecţii. Brand building şi promovare (ex. Conştientizarea importanţei protejării brandurilor şi a drepturilor de proprietate intelectuală pe noi pieţe.mie. • Următorul obiectiv ce va fi urmărit la nivelul SNE referitor la sectorul de confecţii se referă la depăşirea decalajelor tehnologice. Furnizarea de informaţii specifice cum ar fi standardele internaţionale. • Pe lângă aceasta. În sectorul de confecţii. cu alte cuvinte la o dezvoltare mai rapidă a tehnologiilor avansate în toate sectoarele economice şi o implementare a direcţiilor de dezvoltare tehnologică durabilă la nivel sectorial. Măsura specifică ce va fi luată în acest sens este sprijinul direct acordat întreprinderilor pentru achiziţia. aliniată modei internaţionale.

organizaţii de cercetare. Asociaţia Universităţilor Textile. • Dezvoltarea unor structuri şi metode de îmbunătăţire a condiţiilor generale de cercetare. a pus bazele unei platforme europene. Reţeaua Europeană de Centre de Cercetare în Domeniul Textilelor. Pentru a se asigura o competitivitate de lungă durată în industria de confecţii şi textile şi pentru a se întări poziţia UE de jucător important pe scena mondială a dezvoltării şi producţiei de fibre. În vara anului 2006 au avut loc două conferinţe: • Viena. textile şi confecţii pe bază de fibre. şi AUTEX. a structurii şi a principiilor ce stau la baza acesteia. căzând de acord asupra obiectivelor generale. spre beneficiul industriei europene de confecţii şi textile • Definirea unei viziuni strategice în domeniul industrial şi elaborarea unei Agende Strategice de Cercetare (SRA) pentru a implementa această viziune prin intermediul unor eforturi coordonate în domeniul cercetării. sub conducerea asociaţiei europene EURATEX şi într-o strânsă colaborare cu TEXTRANET. cu accent pe eliminarea obstacolelor financiare. Ca urmare. legale. instituţii financiare şi alţi participanţi care să-şi unească forţele şi să-şi coordoneze eforturile în domenii precum cercetarea. 4 – 5 mai 2006 / Prima Conferinţă Europeană în domeniul platformelor tehnologice. ce implică industria. Platforma Tehnologică are urmatoarele obiective de bază: • Stabilirea unei reţele europene de experţi în domeniu.colaborare cu organizaţiile de cercetare şi Comisia Europeană. dezvoltare şi inovare ale acestui sector. în decembrie 2004 s-a lansat oficial la Bruxelles documentul intitulat “Platforma Tehnologică Europeană pentru Viitorul Textilelor şi al Confecţiilor – O viziune pentru 2020”. industria europeană de confecţii şi textile. educaţionale şi de regulament. dezvoltarea şi inovaţia. Ca urmare a acestei recomandări. dezvoltării şi inovaţiei. autorităţi publice. Obiectivele conferinţei au fost: facilitarea dialogului între Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare 75 .

bluestyle. 3. mediul academic. Proiectele sustinute de Euratex in vederea consolidarii sectorului de textile sunt atasate anexei 2. 7 – 8 iunie 2006 / Prima prezentare publică a platformei tehnologice europene pentru viitorul textilelor şi confecţiilor. Brandurile pot da credibilitate comertului electronic. Cu toate acestea romanii raman reticenti cand vine vorba de “shopping on-line”.http://www. promovarea schimburilor de experienţă şi stabilirea unor noi reţele de comunicare.ro/ HelenFashion .participanţi (industrie.http://www.http://www.ro Tara Fashion .atlantis-caps. IMM-uri.htm Atlantis Caps .ro/ Geronimo .geronimodesign. usurinta si nu in ultimul timp gama larga de produse ce pot fi vizualizate inainte de a lua o decizie.6 Privire de ansamblu asupra evoluției internetului în dezvoltarea sectorului de îmbrǎcǎminte A cumpǎra haine on-line pǎrea imposibil acum cațiva ani în Romania. Printre aceste magazine putem enumara:43 • • • • • • Bluestyle .http://www. dar în ultima vreme s-a putut observa apariția mai multor magazine virtuale ce oferǎ o gamǎ variatǎ de articole de îmbracaminte. Una din marile probleme ale comertului on-line poate fi reprezentata de neaderarea la sistemul brandurilor din retail.com 76 . si prefera varianta clasica.ro/ Outdoor adventure .http://www.go.outdoor-adventure.ro/scarlett/ Printre avantajele pe care le pot aduce magazinele on-line se pot enumera: time saving – comertul on-line poate ajuta la econimisirea timpului.http http://www.tarafashion.ro/haine.blogspot. Mihalcea Andreea-Corina 43 Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare magazine-virtuale.helenfashion. • Bruxelles. organizaţii ale consumatorilor).

fie prin interesul scăzut pe care cititoarele acestui tip de presă îl manifestă faţă de produsul virtual. după modelul publicaţiilor similare din străinătate.dotcommerce. cele mai interesate de promovarea în publicaţiile pentru femei. De aici provine si problema marilor reviste de moda din Romania care nu folosesc internetul pentru a-si promova imaginea. neamortizate de veniturile din publicitatea online. chiar zilnic. Unul dintre motivele pentru care marile branduri din industria de “beauty” . În timp ce ce tot mai multe ziare şi televiziuni se orientează spre mediul online. Cele mai multe dintre revistele din România şi-au gândit varianta online ca pe un produs de prezentare (POP – point of presence). marea majoritatea a revistelor de moda din România întârzie în a explora şi exploata spaţiul virtual şi nu resimt pe deplin potenţialul internetului. nu investesc şi în publicitatea online este ca acestea au la bază obişnuinţa şi experienta cu suporturile clasice. şi nu ca pe o publicaţie online al cărei conţinut are un grad ridicat de perisabilitate şi trebuie modificat şi actualizat rapid. Mihalcea Andreea-Corina 44 Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare blog.ro 77 . Cei mai mulţi publisheri motivează această întârziere a racordării la trendurile media occidentale fie prin costurile ridicate pe care le presupune o publicaţie online.Principalele neajunsuri ale comertului on-line din Romania sunt:44 • • • • • Numar foarte mic de magazine virtuale Absenta magazinelor si a companiilor care detin branduri in care cumparatorii au incredere Customer service nesatisfacator Curieri lipsiti de profesionalism Lacomie Spre deosebire de marile tari unde “shoppingul on-line” a devenit o rutina. romanii raman inca neincrezatori si prefera metodele clasice de cumparaturi.

Studiile arata ca anul 2007 a adus o crestere a comertului electronic cu 300% fata de anul 2006.ro 78 . pentru o incǎrcare mai rapidǎ a paginilor. Din cauza lipsei de informare în domeniul online. multe companii își justificǎ prezența bannerelor spunand cǎ au devenit o sursǎ complexǎ de venituri. Pentru ca sunt înca multi clienți care nu conștientizeazǎ avantajul internetului și preferǎ sǎ adapteze campania tv/print pentru internet. creand doar de curand divizii specializate. dar nu sunt foarte bine contorizate efectele asupra publicului. demonstreaza ca. O mai buna informare a Mihalcea Andreea-Corina Capitolul III – Direcții strategice de dezvoltare 45 www. Atunci cand romanii vor trece peste neincrederea in internet sau vor fi mult mai informati despre avantajele magazinelor virtuale se va putea afirma ca Romania detine un ecommerce la un nivel ridicat. dar noi cercetari din domeniu sugereaza ca publicitatea online are un efect puternic asupra utilizatorilor. Multi consumatori se pot dovedi sceptici sau dezinteresati de bannerele de pe siteuri in timp ce acceseaza internetul. agențiile s-au activat mai greu. Un studiu facut in SUA si publicat in anul 2007 in “Journal of Consumer Research”. desi oamenii nu isi amintesc continutul exact al ad-urilor.45 In Romania. într-un mediu relativ nou care nu funcționeazǎ neapǎrat pe aceleași principii ca media tradiționalǎ. expunerea repetata ii familiarizeaza pe consumatori cu produsul.iqads. numǎrul utilizatorilor este in continuǎ creștere iar posibilitǎțile de promovare pe internet sunt mult mai generoase. Datoritǎ faptului cǎ publicitatea online trece. Cu toate acestea se poate observa o evoluție în cadrul sectorului on-line. deși se mai confruntǎ cu utilizatori care preferǎ paginile de net fǎrǎ pop-up-uri. campaniile rǎman la un stadiu de bazǎ.Cu toate acestea shoppingul online a crescut in ultimii ani iar oamenii tind sa renunte la cel clasic in favoarea celui virtual. iar directorii companiilor de publicitate online spun chiar cǎ mediul online a evoluat în ultima perioadǎ. printr-o perioadǎ de tranziție. Se experimenteazǎ mult. interactivitatea pe Internet nu este încǎ exploatatǎ la potențialul sǎu maxim.

Se poate observa de altfel și din comportamentul de consum al populației. Multe și-au creat departamente separate de online. au apǎrut agenții specializate doar pe acest mediu. Pentru cǎ a crescut foarte mult numǎrul de utilizatori romani (in 2007 a fost raportata o cifra de 5. internetul devenind tot mai popular. rǎman bugetate la numǎrul de afisari. 46 Pentru moment. agențiile de media au început sǎ își schimbe și ele strategia în ceea ce privește mediul online. Click-ul reprezintǎ atu-ul unei campanii de bannere online fațǎ de mediile tradiționale și nu caracteristica unicǎ a unei campanii online.iqads.5 mil).ro 79 .publicului larg despre avantajele utilizǎrii metodelor de promovare on-line ar putea fi una dintre nevoile de dezvoltare a acestui sector. Dacǎ unii dintre directorii agențiilor de interactive cred cǎ este normal sǎ nu se ținǎ cont de interesul direct fațǎ de campanie (reprezentat de click-uri). ceilalți cred cǎ e o chestiune de timp panǎ cand clienții vor avea cerințe mai mari si vor realiza cǎ își pot contoriza rezultatele mai în profunzime. Mihalcea Andreea-Corina 46 Capitolul IV – Concluzii și propuneri www. campaniile de pe site-urile romanesti. tirajele de presǎ scad de la an la an.

s-a creat varianta de probǎ virtualǎ. Deoarece internetul a evoluat în mod considerabil în ultimul deceniu. Internetul a cǎpǎtat din ce în ce mai multa importanțǎ în vanzarea produselor. deoarece si consumatorii vor renunta incet incet la „no name” in favoarea „etichetei”. iar produselor chinezești deja existente pe piațǎ li s-au adǎugat altelele. însǎ importurile masive de produse din China și Turcia au dus la o scǎdere semnificativǎ a pieței. 1 ianuarie 2005 a însemnat pentru industria textilǎ romaneascǎ un impas datoritǎ eliminǎrii cotelor la importurile de textile. Deoarece nivelul de trai era scǎzut. Mihalcea Andreea-Corina Capitolul IV – Concluzii și propuneri 80 . prezentǎri de modǎ etc. spațiul Second Life deasemenea cuprinde magazine de haine. Cu toate acestea se afirmǎ cǎ produsele vestimentare nu se preteaza foarte bine mediului online. fǎrǎ a mai exista scǎderi. consumatorii au preferat sǎ se reorienteze spre prețuri mai bune dar de o calitate mai slabǎ. In acest sens producatorii trebuie sa renunte la sistemul lohn si sa aplice lohn-ul de lux. Nici revistele de modǎ romanești nu incearcǎ o penetrare pe piața de internet deoarece considerǎ cǎ cititoarele preferǎ materialitatea prodsului printat și nu interfata rece a unui site.CAPITOLUL IV CONCLUZII SI PROPUNERI Concluzii Industria textilǎ a reprezentat unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei romanești. In prezent patronatele au conceput o serie de proiecte pentru dezvoltarea sectorului textil și se estimeaza cǎ anul 2009 va aduce un echilibru pe piața de profil. și așa cum se știe nimeni nu poate face fațǎ concurenței chinezilor. moda a capǎtat noi forme și a cucerit noi teritorii virtuale: diverse case de modǎ au inceput sǎ iși promoveze imaginea și produsele prin prezentarea colectiilor on-line.

sǎ se ofere o garanție. Structura unui mesaj specific e-mailing-ului trebuie sǎ cuprindǎ: subiectul. Reușita unei campanii de bannere depinde de mai multi factori printre care: selecția site-urilor. Conținutul mesajului de asemenea cuprinde o serie de reguli printre care: trebuie sǎ ne asigurǎm cǎ mesajul atinge necesităţile audienţei. Se poate concluziona cǎ firmele din domeniul textil nu sunt pregǎtite pentro o promovare on-line si rǎman la folosirea marketing-ului tradițional. pagina de redirectare. programe speciale de web-bots. mesajele text. prețurile reduse. Urmand pasii teoretici a unei campanii de bannere s-a incercat desfasurarea unei astfel de campanii de promovare online. O campanie de e-mail presupune parcurgerea a mai multe etape pentru a fi reușitǎ. Doar o firmǎ a rǎspuns ofertei și a dorit postarea banneru-lui pe trei pagini din cadrul www. sǎ se menționeze avantajele produslui. formatul bannere-lor. mesajul.ro . Strategiile de e-marketing sunt: marketingul prin e-mail. personalizarea și ideea de marketing in timp real. Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse au fost prevăzute mai multe proiecte dintre care: Mihalcea Andreea-Corina 81 Capitolul IV – Concluzii și propuneri . Printre avantajele utilizǎrii emarketingului putem enumera: cuprinderea globala. rezultatele mǎsurabile. Elementul cheie al unei campanii de e-mail îl considerǎ constituirea bazei de date ce cuprinde adresele de mail ale consumatorilor potențiali. Dezvoltarea sectorului de textile impune o serie de implicații în toate departamentele: resurse umane. link-uri. mesajele trebuie sǎ fie scurte.v-market. structurile de organizare. ce sunt interesați de obiectul campaniei. motoarele de cǎutare și bannere-le.E-marketingul sau altfel spus marketingul on-line se diferențiazǎ de cel tradițional datoritǎ unei caracteristici unice și anume: interactivitatea. management. rezultatele campaniei au fost dezamǎgitoare. Cu toate cǎ serviciile oferite și anume postarea banneru-lui au fost gratuite. sǎ se foloseascǎ un stil personal. sǎ se treacǎ toate datele de contact etc. website-urile.. sǎ se lase spații libere. sǎ se faca trecere rapidǎ la subiect. modalitatea de rǎspuns oferita. eforturi de marketin personale. selecționarea unor pagini sau secțiuni care se potrivesc natural cu oferta advertiser-ului. Datele din baza de date pot fi procurate prin mai multe mijloace: furnizori externi.

ecologizarea finisajelor textile. Campaniile de promovare on-line romanești nu sunt exploatate la maxim. retehnologizarea fabricaţiei. Principalele acţiuni de restructurare si dezvoltare in vederea cresterii competitivitatii sunt: restructurarea. dezvoltarea capacităţilor de producţie de tricoturi tehnice şi căptuşeli. este necesarǎ pentru alinierea cu țǎrile mai dezvoltate care au știut sǎ exploateze mediul on-line Producǎtorii trebuie sǎ înțeleagǎ importanța brand-ului și sǎ inceapǎ sa isi construiasca un nume. in şi cânepă.revigorarea sectorului de in şi cânepă din România. Mihalcea Andreea-Corina 82 Capitolul IV – Concluzii și propuneri . modernizarea şi redimensionarea capacităţilor din filaturile de bumbac. modernizarea capacităţilor de producţie existente. stimularea activităţii de cercetare . datoritǎ neîncrederii producǎtorilor în efectele și beneficiile sale datoritǎ numǎrului mare de utilizatori de internet. a ţesătoriilor şi finisajelor textile şi a capacităţilor de tricotare. O deplasare la firmele respective și o explicare amǎnunțitǎ a avantajelor bannerelor asupra afacerii lor. deoarece consumatorii au început sǎ punǎ mare preț pe “etichetǎ”. ar putea reprezenta o alternativǎ pe termen scurt. Propuneri In urma studierii pieței fizice și virtuale a stilismului am putut observa punctele forte si cele slabe ale industriei actuale. Producatorii de confectii textile trebuie sǎ inteleagǎ importanța pregǎtirii în design aliniatǎ pieței internaționale. lână. continuarea privatizării .creaţie uzinală. a brand-buildingului și a promovǎrii on line pentru a spori sectorul de imbrǎcǎminte și a consolida imaginea modei în Romania. realizarea de noi capacităţi de producţie în sectorul confecţii şi tricotaje. Deoarece internetul s-a dezvoltat într-un mod rapid trebuie ca firmele prezente pe piațǎ sǎ inteleagǎ importanța sa și modul în care afacerile lor pot sǎ creascǎ folosind avantajele sale.proiectare . O mai bunǎ informare a conducerii firmelor din domeniul textil asupra beneficiilor ce pot fi aduse.

și sprijinirea tinerilor designeri prin posibilitatea de a-și prezenta creațiile în fața publicului larg. 83 . Deschiderea de școli de design ce în Romania sunt practic inexistente.Retehnologizarea. renunțarea la mijlocale tradiționale de producție reprezintǎ un alt punct în procesul de dezvoltare. ar putea consolida imaginea modei in Romania și poate chiar pe plan internațional.

mie.Bibliografie 1 Lector universitar POPESCU.com/category/advertising-online/ .ro/arh/2003/dec_2003/home_4. Simon & Schuster.wall-street. Ed.17k 84 .htm . Bogdan – E-marketingul în lumea afacerilor digitale KOTLER.36k 11 www.businesstexin.wordpress. 16-19 aprilie CHAFFEY Dave. 1999 www.ro www.dialogtextil.ro/articol/Economie/38093/Productia-romaneasca-de-textilescadere-de-15-in-2008. Doina– Full business în industria confecțiilor de îmbrǎcǎminte 2 3 4 5 6 7 8 9 GHILIC-MICU. ediția a treia.3. 2004 Catalogul firmelor participante la Bucharest Fashion Week.ro 13 www.html .ro 12 www.bizoo. Total E-mail Marketing. Teora 2004 Revista Industria textilǎ nr.underclick.ro www.37k 10 auratatu. Philip – Principiile marketingului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful