UNIVERSITATEA CREŞTINĂ PARTIUM DIN ORADEA FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE SPECIALIZAREA : Limba şi literatura engleză-Limba şi literatura

română

Lucrare de licenţă

Coordonator ştiinţific Corneliu Crăciun Oradea 2011

Absolvent Szep Andrea Bianka

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ PARTIUM DIN ORADEA FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE SPECIALIZAREA: Limba şi literatura engleză-Limba şi literatura română

Lucrare de licenţă Experienţa iubirii în romanele lui Mircea Eliade şi Maitreyi Devi

Coordonator ştiinţific
1

Absolvent

Corneliu Crăciun

Szep Andrea Bianka

Oradea 2011 PARTIUM KERESZTÉNZ EGYETEM BӦLCSÉSYETTUDOMÁNYI KAR SZAK : Angol-Román

Államvizsga-dolgozat Experienţa iubirii în romanele lui Mircea Eliade şi Maitreyi Devi

Vezető tanár Corneliu Crăciun Nagyvárad 2011

Hallató Szep Andrea Bianka

2

Oradea 2011 PARTIUM KERESZTÉNZ EGYETEM BӦLCSÉSYETTUDOMÁNYI KAR SZAK : Angol-Román

Államvizsga-dolgozat Experienţa iubirii în romanele lui Mircea Eliade şi Maitreyi Devi

Vezető tanár Corneliu Crăciun Nagyvárad 2011

Hallató Szep Andrea Bianka

3

2 Yoga și Sanscrita 3.5 Arta poetică indiană IV. Romanul eliadesc 5.Preambul II. iubirea imposibilă V.1 Operele lui Mircea Eliade 5.4 ”Cele trei lecții ale indiei” 3.2 Mircea Eliade și poetica autencitității VI.1 ”Dragostea nu moare” 6.6 Romeo și Julieta. Analiză comparativă VIII. Iubiri în cultura universală 4. Personalitatea și viața lui Mircea Eliade III.2 Tristan și Isolda. iubirea magică 4. Experiența indiană a lui Mircea Eliade 3.4 Paul și Virginia.1 ”India la douăzeci de ani” 3.CUPRINS: I.3 Experiența lui Mircea Eliade pe Himalaya 3. iubirea exotică 4.1 Tristan și Isolda 4. Bibliografie 4 .5 Romeo și Julieta 4. Concluzii IX.3 Paul și Virginia 4.2 Romanul-replică a lui Maitreyi DeVi VII. Romanul-replică a lui Maitreyi DeVi 6.

PREAMBUL 5 .I.

Romanul experienţei valorifică trăirile cât ma intense a unor experienţe unice. iuirea. A avut influenţe din mai multe ţări. Lucrarea priveşte ambele romane. chiar şi împotriva diferenţelor culturale. unele fiind : romanul realist obiectiv ( Liviu Rebreanu cu binele cunoscute romane „Ion”şi „Răscoala”). Trăirea intensă a lucrurilor din jurul lui. doar că ea relatează faptele dintr . având parte de succese continue. alţii au fost obligaţi să decurgă la aceasta. chiar dacă e bine sau rău. genul potrivit în această perioadă. pe parcurs şi . zicând că dragostea adevărată nu moare nici după 48 de ani. ca şi moartea. Analiza dintre cele două arată că ei au fost martori la o experienţă unică de a trăi iubirea. Sinceritatea. Acest roman deosebit mai face şi legătura dintre literatura universală. dar.o perspectivă mult mai personală.au găsit domeniul.şi amprenta pe aceasta. Au apărut mai multe dezbateri despre scrierea unui roman. stilul de a scrie. că nu a încetat niciodată să l uite pe Mircea Eliade.au deplasat în ţările occidentale.a format o literatură stufoasă. dar aceasta marcând personajul. articole care trebuiau aduse la acelaşi nivel cu cea europeană.a dezvoltat puţin mai târziu decât în ţările occidente. Romanul românesc îşi atinge treapta maturizării în perioada interbelică. trăirile şi mai ales gândurile pe care le . Mircea Eliade este protagonistul. numai aşa poate relata sentimentele adevărate. romanul psihologic ( Camil Petrescu cu „Ultima noapte de dragoste întâia noapte de război” şi „Patul lui Procust”) şi romanul care face parte din lucrarea aceasta.se pe planul interior. accentul fiind pus cel mai mult pe faptul că este primul roman exotic scris în literatura română. romanul experienţei şi al autencitităţii ( Mircea Eliade cu experienţa exotică „Maitreyi” şi „Nuntă în cer”). prietenia. 6 . Mai multe genuri. naraţiunea concentrându . cuprinzând toată viaţa ei până atunci. scriind şi ea varianta ei „Dragostea nu moare”. totul trebuie să fie adevărat. Unii s . tipuri de romane şi – au făcut apariţia.au avut cei doi: Maitreyi şi Mircea Eliade. În romanul ei. punând accent pe planul interior de către personaj. experienţa adevărată sunt tot elemente ale autencitităţii. Ea recunoaşte chiar. Chiae Mircea Eliade este de părerea că orice întâmplare din viaţa unui om se poate transcrie în roman.Literatura română s. fiind chiar definitorii. punându . deoarece a primit un „răspuns” din partea protagonistei. Prin romanul „Maitreyi” Mircea Eliade ne dă o primă tendinţă de roman modern al autenticităţii şi al experienţei. El pune foarte mare accent pe autencititate. Mulţi scriitori şi . comparând evenimentele.

unul folosindu . Tema principală a lucrării. „Maitreyi” scris de Mircea Eliade. analiza dintre romanul autobiografic „Maitreyi” şi romanul – răspuns „Dragostea nu moare”. despărţirea celor doi şi chiar plecarea lui Mircea Eliade în Himalaya pentru a se linişti sunt expuse în acelaşi fel. întâlnirile pe ascuns în bibliotecă.a născut. Evenimentele şi naraţiunile asemănătoare. Toate aceste romane fac ca literatura română să fie mai preţioasă şi apreciată. Prin intermediul lui Mircea Eliade oamenii au avut o deschidere nouă. aşa putând să afle oricine informaţii valoroase. a ajutat la crearea unei legături cu literatura universală. cele mai importante întâmplări cum ar fi logodna lor. mediul în care s . Lumea nu se aştepta la un astfel de roman (exotic) din partea unui scriitor român. fiiind privaţi de diferite privilegii. culturale şi morale a două lumi diferite care nu se aseamănă deloc. 7 .se de jurnalul lui intim şi celălalt de memorie. informaţia primită de renumitul profesor Dasgupta şi mai ales curiozitatea lui de a afla o cultură diferită de a lui. Pe de o altă parte. punând accent pe cultura ei. pune în evidenţă diferenţele sociale. Maitreyi nici nu scrie evenimentele în ordinea cronologică. Prin aceste romane mulţi au putut cunoaşte o lume unde societatea funcţionează diferit. mai ales cea indiană. Prin aceasta. în timpul acela folosindu se de cunoştinţele marelui Dasgupta. relatând în timpul acela povestea celor doi. Cei care le încalcă sunt aspru pedepsiţi. Chiar dacă există unele mici divergenţe. a dat o nouă dimensiune literaturii române prin scrierea romanului „Maitreyi”. Aceste informaţii şi evenimente sunt relatate în diferite feluri de cei doi autori : Mircea Eliade se foloseşte de jurnalul lui pentru a scrie o poveste de dragoste unică având o importanţă mai mare povestirea romanului.Romanul experienţei. oamenii se îmbracă diferit şi unde regulile sunt strcit respectate. o idee despre lumea exotică. a avut o deschidere nouă spre o lume magică. scrise de cei doi ne demonstrează faptul că amândoi spun adevărul. Experienţa acumulată de autor în India a dus la aces lucru. Faptul că Mircea Eliade a avut şansa să trăiască în India timp de mai mulţi ani şi să înveţe de la Dasgupta şi renumitul poet Tagore.

II. PERSONALITATEA ŞI VIAŢA LUI MIRCEA ELIADE 8 .

Ea a murit la vârsta de 76 de ani. unde Eliade a trăit chiar şi în adolescenţă. După patru ani scrie romanul autobiografic “Romanul adolescentului miop”. după trei ani. aflăm că cei doi au trăit o iubire specială. nu a fost atras de indiancă pe care o considera chiar urâtă. “Rabindranath la Mougpu”(dedicat mentorului ei Tagore). Mircea Eliade este foarte mult preocupat de existenţa oamenilor şi a trăirilor personale. Mircea Eliade fiinf protagonistul cărţii. Ea s – a născut la 10 Septembrie 1914. mici povestiri şi nuvele. Operele lui sunt traduse în mai multe limbi. unde îl cunoaşte pe eroul lui. 20 de romane. A scris peste 40 de studii ştiinţifice. fiind fascinat de spiritualitatea şi farmecul lui 9 . Giovanni Papini. la început. A fost chiar asistent universitar. Pe parcurs învăţa şi limbaitaliană şi engleză fiind fascinat de limba aceasta. predând istoria religiilor. unde şi luat o casă. Dar. Familia lui locuia în Bucureşti din 1914. După trei luni. fiind bazat pe experienţa lui din India. pe urmă mai scrie “Cum am găsit piatra filosofală”. Se stabileşte la Paris unde va preda la Şcoala de Înalte Studii. Şi din romanul lui Eliade aflăm că el. misterul iubirii lor l – a copleşit. Fantezia şi imaginaţia lui impecabilă surprind toată lumea. În timpul acesta a scris romanul “Maitreyi” care a devenit foarte popular. şi – a dat doctoratul din filosofia gândirii cu o teză despre yoga. trimite o cerere de bursă pentru studii orientale în India. având vârsta de 79 de ani. A frecventat Colegiul Spiru Haret unde devine interesat de chimie. El moare în data de 22 Aprilie. În anul 1956 a primit titlul de profesor universitar în Chicago continuându – şi şi scrierile literare. ca fiu al Ioanei şi ofiţerului Gheorghe Eremia Eliade. Dasgupta. Filosofia lui personală se găsesc în “La ţigănci” şi “Noaptea de sânziene”. A avut şi o mare iubire în viaţa lui Ş : pe Maitreyi. Primeşte un răspuns chiar de la filosoful renumit indian. Din afirmaţiile literatei Dana Ciobanu. “Întoarcerea în rai” şi “Huliganii” sunt romane care abordează existenţa şi realitatea. Şase ani mai târziu. Este poetă şi a scris mai multe volume de poeme : “Răsăritul”. ajunge în Italia. după care şi la alte universităţi mari. ştiinţele naturii şi chiar de ocultism. În 1921 apare prima lui operă “ Inamicul viermelui de mătase”. Scrie romanul ei autobiografic “Dragostea nu moare”. 1986 la Chicago.Mircea Eliade s – a născut la 28 Februarie 1907. Cea mai mare operă pe care a scris – o este “Istoria credinţelor şi ideilor religioase” care îl va marca şi îl va desemna ca savantul secolului XX. la Bucureşti. O dată întors în Bucureşti.

sentimentele ei faţă de Mircea care nu au încetat niciodată. i – a dat puterea de a transcribe pe hârtie dragostea dintre el şi indiancă. El a fost hotărât să renunţe la orice pentru a se căsători cu tânăra de 16 ani. a venit în vizită din India. apropiindu – se de Mişcarea Legionară. dăruindu – le câte un exemplar din romanul ei autobiografic “Dragostea nu moare”. revederea după 40 de ani fiind de nedescris. Aşa. unde după 16 ani s – a întâmplat ceva miraculos : Maitreyi. Maitreyi. 10 . A avut chiar şi dovezi şi documente pentru aceasta : scrisorile trimise între ei . dar i – a fost refuzat când a cerut familieiei să accepte căsătoria cu Maitreyi. Editura Minerva. a obţinut chiar un loc de muncă la Universitatea Sorboma din Paris. Şi – a terminat mandatul diplomatic la Londra şi Lisabona. aflăm tradiţia ei. Ea a aflat despre romanul care îi poartă numele. 1986. Cei doi au avut emoţii foarte mari. i – a cerut să părăsească casa lui în momentul acela. construind romanul “Maitreyi”.Maitreyi. păstrându – şi aşa dragostea. În anul 1935. nici să încerci să vezi sau să scrii vreunui membru al familie mele”1. chiar flori uscate şi cel mai important : jurnalul lui intim. Acolo. În roman. După acest incident. Chiar i – a scris mamei lui o scrisoare unde îi cere permisiunea de a se căsători cu fata visurilor lui. În anul 1957 s. Mircea Eliade s – a întors în ţară. scrisorile trimise de professor. s – a îndrăgostit din nou. fotografii vechi. Acesta i – a spus : “Te rog să nu mai intri în casa mea. dragostea lui juvenilă. București. fiind puţin chiar revoltată de acest lucru. Mircea Eliade s – a apucat de treabă. Cei doi au început să comunice prin faptul că au învăţat împreună limba franceză şi bengaleză. 141. căsătorindu – se cu ea. iar doi ani mai tărziu s – a căsătorit cu Mina Mareş care va muri foarte tânără Editura Culturii Naţionale a anunţat un concurs cu un premiu de 20 de mii de lei pentru cel mai bun roman. p. 1 Mircea Eliade. Mircea scria multe articole în yiarul “Buna vestire”. A vrut să se convertească la hinduism. fiind chiar pasionat de aceasta. Cei doi se întâlneau pe ascuns până când şi profesorul Dasgupta a aflat de relaţia lor. în anul 1932. Maitreyi a fost şi în Bucureşti pentru a – i vizita pe mama şi pe sora lui Mircea Eliade. de Christina Cotescu.a muta în Chicago. Experienţa unică trăită în India. Şi Maitreyi a fost pedepsită la rândul ei.

la vârsta de 79 de ani. unde a fost înmormântat în Oakwood. omul fiind dirijat de subconştient secret care avea legătură cu simbolurile religioase. El a pus accent pe conceptul de spaţiu şi timp sacru. dar. Marele autor s – a stins din viaţă în data de 22 Aprilie 1986. religgile în diferite culturi. la Chicago.Mircea Eliade a primit cetăţenia americană în anul 1966. înainte a fost numit profesor de istoria religiilor la Universitatea Loyla din Chicago unde a devenit chiar titular de catedră. 11 . Timpul sacru a fost pentru el centrul universului.

III. EXPERIENȚA INDIANĂ A LUI MIRCEA ELIADE 3.1 “India la douăzeci de ani” 12 .

acum. Maharajahul a murit. 13 . După doi ani. Dasgupta îl aștepta la Mădras. Erau la punct cu toate însemnările și descoperirile lui. pentru a le înțelege mai bine. Acestea erau principalele lui preocupări. Din păcate. Într – o zi. Eliade dezvăluie că-l interesa și sculptura în sine. nu știa bine limba hinduistă și nu pricepea frumusețea Indiei. sfârșind la Calcutta în pensiunea lui Perris. îl învăța despre India. dar băiatului i – a spus că va primi bursa în continuare cât timp stă în India pentru studii. Cabina o împărțea cu încă doi indieni. A trebuit să părăsească India împotriva voinței lui. Chiar dacă el ar fi preferat să stea in Bhoanipore. Banii trimiși din țară trebuiausă – i ajungă pentru haine și călătorii. era în Gara de Nord și aștepta trenul spre India. deoarece sosise faimosul Maharajahul sa – l vadă. yoga-ul sau limba bengaleză. autorul se afla în portul Bombay așteptând ca vaporul să pornească. Camera era mare și o împărțea cu fii doamnei Perris. Aceste prime zile în sudul Indiei erau deosebite. Autorul a început să se concentreze asupra sanscritei și filosofiei indiene. comportament și îmbrăcăminte. Dasgupta l – a luat pe Mircea cu mașina lui . nu numai latura filosofică. ale unui tânăr care trăia în timpul naivităților. Cei doi aveau o relație bună. după șase luni nu a mai putut trimite. spunându-i că ii va fi foarte greu să trăiască viața unui indian. Nu mai era tânărul care nu știa ce-l așteaptă în viață. studenți. Era fascinat de vegetația bogată. spre insistențele lui Dasgupta. Mirosul aromat al junglei din Ceylon îl simți deja din vapor. În anul 1931. Primele impresii și descoperiri au fost scrise pe foi.Totul a început în 18 Noiembrie 1928. din cauza datoriilor acumulate. El era interesat de studiile lui de sanscrită și filosofie și ia oferit o bursă de nouăzeci de rupii.După trei ani petrecuți în India totul i se părea schimbat. De la alimentație. Mentorul lui. aceste lucruri sunt ale trecutului. Ramachandra Gangadhar a fost primul care i-a găzduid pe musafiri – prima găzduire indiană. Călătoria lui a început la 20 Noiembrie. Cam în trei – patru luni a învățat cât – de – cât limba. după care trimise la ziarul “Cuvântul”.Dar. Dasgupta era convins că nu va putea să se adapteze din prima la viața indiană. vrând ca după un an sau doi să se întoarcă. când Mircea Eliade acum douăzeci de ani. Profesorul Dasgupta îi ținea cursurile în engleză.

p. 14 . în grădină. a avut ocazia să viziteze India centrală ( Allahabad. Încă din prima călătorie în India luase atâtea notițe că îi ajungeau pentru zece articole. În tot acest timp.Își petrecea cea mai mare parte cu scrierile lui. Era vorba despre experiența lui indiană. Memorii (1907-1960). Odată cu terminarea romanului. Ibidem. Aici a regăsit căldura și vegetația bogată. 4 Ibidem. A început să scrie romanul “Isabel si Apele Diavolului”. de frumusețea lor și misterul lor. unde. pe terasă. din nefericire avuse o insolație. Articolul ”Când vine munsonul”. Vorbise cu multă lume și afla lucruri noi. Prezența lui 2 3 Mircea Eliade. are temă centrală ploaia torențială din Darjeeling. 2004. cele două fete. El se compară cu “Doctorul”. care a mers în India ca să studieze arta asiatică. 2 ”Să ai norocul să lucrezi cu Dasgupta la douăzeci și două de ani! Ce n – aș fi dat eu să mă aflu.) . A început să frecventeze “Globe Theatre”. Bucureşti. ploaia care a speriat pe toată lumea. totul fiind de o calitate superioară. cunoștea lume nouă. la vârsta dumitale.Pe punte totul era la fel. Așa a început să – i cunoască familia: pe doamna Dasgupta . p. ”A fost una din experiențele hotărâtoare ale acelui an”4. Delhi etc. dl. ”Un îtreg ceremonial însoțea aparițiile lui la masă. petrecea tot mai mult timp acasă la Dasgupta care îl ajuta la gramatica sanscrită și urmărea progresele lui la yoga. sau învăța filosofia. p. Benares. ca să se mai relaxeze. zicând: ”Îmi redobândisem libertatea”. a început din nou să studieze indiana . Vroia să inventeze ceva nou. nu a uitat să trimită articole la “Cuvântul”.3 Acestea erau cuvintele lui Tucci în Bhowanipore. Dasgupta l – a luat la Shantiniketan pentru a – i face cunoștință cu Rabindranath Tagore. Altă temă aflată în roman este“sterilitatea”. Era plin de culori. 177. 177. Într – o zi. 178. Acum stătea mai mult în casă din cauza ploilor. lângă un asemenea om”. În iarna anului 1929. chiar dacă încetul cu încetul își aducea aminte tot mai mult de Bhowanipore și de experiența lui indiană. chiar dacă el nu credea în Diavol. În acest timp. flori. Într – o zi. mergea să danseze. Cu această excursie a putut să se rupă de rutina în care era cuprins de patru luni. Jumătate dintre femei erau îndrăgostite de el. tot un lucru necunoscut de autor. Maitreyi și Chabu și băiatul lor. Perris l – a dus cu el la Faridpur. Începea să fie fascinat de aceste orașe. Editura Humanitas. Spre sfârșitul lui Iunie s – a întors la Calcutta.

5 Prin aceste descrieri.Era o veste neașteptată. Frank. Ibidem. În toamna aceea. p. În Martie.6 3. care i – a cerut un împrumut. 179. Acum avea un prieten. Dasgupta îi vorbise de posibilitatea de a locui cu el în Bhowanipore. p.Tagore era charismatică.2 Yoga și sanscrita 5 6 Ibidem. după care nu l – a mai văzut nimeni. dar ”fără voia mea…”. apreciându – l foarte mult.Îi recunoșteai geniul în felul lui de a trăi”. 15 . vedem că Eliade era entuziasmat de Tagore. La sfârșitul toamnei un lucru era sigur: se v –a muta în Bhowanipore pentru a învăța limba mai bine. Pe data de doi Ianuarie 1930 așa a și fost. s – a întors pentru câteva zile (cum a prezis Perris). pensiunea se schimbase la fel și oamenii din ea. dar o hotărâre nu s – a luatîncă. 182.

9 3. cărți noi. Bucureşti. Pe el îl interesa mai mult yoga și Tantra.” 7 A început să învețe sanscrita.Experiența lui Mircea Eliade pe Himalaya 7 8 Mircea Eliade. Dasgupta zicea: ”Pentru voi. p. p. Editura Dacia. Chiar și maestrul lui. a practica yoga este și mai greu decât pentru noi. 2004.3. dar nu numai folosofice. 181. ceea ce l – a ajutat mai mult să înțeleaga prin experiența lui personală (prin corpul lui) ce înseamnă cu adevărat yoga și la ce este bună. Cluj – Napoca.Mircea Eliade a studiat și yoga. 38. pe care vroia să le înțeleagă. Editura Humanitas. el putea să citească sau să traducă cărți. Pentru el a învăța o limba înseamnă a comunica și a citi uneori despre cultura. europenii. Odatăcu învățarea ei. 181. Mircea Eliade. Încercarea labirintului. două spre zece ore pe zi cu o carte de gramatică și nu dictionar sau un text. hindușii. 1990. Memorii (1907-1960). 9 Ibidem. 16 . p. Eliade scria despre yoga tantra: ”Ceea ce mi se părea original”8 și că ”Exista o tradiție întreagă care accepta viața și trupul”. ceea ce consta în învățarea limbii.

și mi – ar fi fost greu să mă reîntorc. Și – a luat hainele europenești și a luat primul tren spre Delhi și în trei zile a ajuns în Calcutta pe strada 82 Ripon Street. A trebuit să plece în ziua aceea. dar și conversația a fost întreruptă… La familia Perris toată lumea se prefăcea că nu înțelegeau ce se petrece. p. trecut peste întâmplari. pentru că n – aș mai fi avut douăzeci și trei de ani”. Dar. S – a concentrat mult asupra doctoratului . nu i – a mai văzut pe nici unul. Chiar în ziua aceea. Mircea Eliade trebuia să ”mă facă să uit Bhowanipore”. l . A trebuit să se adapteze la obiceiurile lor. De atunci. de parcă era ”copilul lui adoptiv”. l – au făcut să se simtă ca la el acasă. de exmplu mâncatul cu mâna (folosind doar degetele) pe jos. p. Vizitele la temple. 10 11 Ibidem. pe data de 18 Septembrie. orașe. îndrăgostindu-se unul de altul. Sufeream cu atât mai mult cu cât întelesem că. De Crăciun. cu ajutorul meditațiilor și al practicelor yoga iar acum cu ajutorul lui Shivananda. Dasgupta l – a informat că din cauza problemelor de sănătate nu – l mai poate găzdui la el. pierdusem India întreagă. fiica lui Dasgupta. p. 190. treptat. 17 . Traduceau poemele lui Tagore împreună. a vizitat Delhi (Hardwar). Îi plăcea totul: peisajele.12 Neputând să – și găsească locul. Aici a început să se împrietenească cu Maitreyi. odată cu Maitreyi. era total schimbat. m – aș fi trezit din ”experiența mea indiana”. mâncarea si îmbrăcămintea. Maitreyi l – a mai telefonat. Kankhal și Rishikesh. Aici. Făcea deja parte din familia lui. Într – o zi ”mâinile noastre s – au întâlnit…și nu le – am mai putut decleșta” 10– a fost prima atingere dintre cei doi.Odată cu mutarea lui în Bhowanipore a avut prilejul de a cunoaște cu adevărat India. monumente. Romanul ”Lumina ce se stinge” a fost redactat în India de către el. 140. Ibidem. 13 Ibidem. yoga și învăța despre India. 190. autorul a înțeles cauza rupturii relației lui cu Dasgupta. Dar ”Mai târziu sau mai curând. 12 Ibidem. În aceste săptămâni.11 Chiar el mărturisește: ”Sufeream cumplit. 189.a cunoscut pe Swami Shivananda. ce i – a dat dreptul de a sta în ashram. Tot ce mi se întâmplase pornise din dorința mea de a mă identifica cu India. de a deveni un adevărat indian”. cunoscând regulile lui. Maitreyi i –a trimis un bilet în care l – a anunțat că părinții ei aflaseră tot și a fost obligată să spună totul. 13Vroia să – și caute o casă. p. Totul i se părea un labirint și trebuia să se regăsească. o lume unde limba română era dominantă pentru creația lui.

El este de părere că India l – a format din trei puncte de vedere : 14 15 Ibidem. credința că sacrul se manifestă direct prin misterul fecundității și reînnoirii cosmice”. așa că a încercat să scrie o istorie comparativă cu yoga. 207. 18 . Cu acestea. nu mai încercam să devin un altul. ce simbolizau ele. 205.14 Vroia să cunoască partea pe care a neglijat – o până acuma. Așa a înțeles și structura culturii românești.”De data aceasta.15 A început să înțeleagă rolul icoanelor. A trebuit să se reîntoarcă la limba română și să trăiască cu amintirile lui din India magică. lumea ”buna” care nu era pierdută. Autorul simțea că nu o să se mai reîntoarcă…Ajuns acasă. ci mă lăsasem atras de misterul atâtor aspecte abscure sau neglijente ale culturii indiene”. 3. totul i se părea străin. tibetana. dar și triste. Ultimele luni petrecute la Calcutta au fost cele mai frumoase. imitând un model indian. Ibidem. deoarece bengaleza nu era de ajuns. rece. el ”regăsea pretutindeni ”religiozitatea cosmică” al simbolului și al icoanei. respectul religios al pământului și al vieții.4. p.”Cele trei lecții ale Indiei” La vârsta de douăzeci și doi de ani Mircea Eliade a ajuns în India. dar pentru asta trebuia să învețe puțin chineza. p.

În India. Lingamul este un falus de piatră care era simbolul vieții și al creativității. p. 54. Această religie. Editura Dacia. Încercarea Labirintului.Napoca.Ultima descoperire este ”descoperirea omului neolitic”. 53. el a descoperit ”religiozitatea cosmica”17 . adică prezența sacrului în obiecte sau lucrui din natură. 18 Ibidem. dar și înromanele ”Nopți la Serampore”. religioasă a unei culture tradiționale. A descoperit această lume a necunoscutului. ciclul de viață. Yoga – ul ca și spirit. p. 2. 3. moartea si învierea. precum si gândirea ca filosofie. Pentru prima dată. Descoperirea unei existențe filosofice. p. omul a priceput ideea de naștere – moarte – renaștere. Dar el a trăit aceste experiențe. Cluj . A doua descoperire este importanța simbolului Lingam. 54. unde puteai să te bucuri de viață. 3. 1990.16 Aici descoperă rădăcinile profunde ale civilizației neolitice. 19 .1. pământul era asociat cu femeia. fiecare îșiare rostul ei.5 Arta poetică indiană Experiența lui Mircea Eliade se găseste atât în texte. ”Maitreyi”. Ibidem. Toate ființele naturii sunt importante. spiritul indian. viața unui om a fost comparată cu viața unei plante. Mircea Eliade a început să pună valoare pe viața spirituală. La ei agricultura era asociată cu sacralitatea. având ca bază agricultura. și ”Isabel si apele Diavolului” atât în limba română cât și în limba 16 17 Mircea Eliade. numită și ”păgânism”18 este destul de ctiticată. a fost înconjurat de oameni care se bazau pe religia lor.

nota tot cese spunea despre el. atât cu inima cât și cu spiritul. neștiind dacă ceea ce povestește este adevărat sau nu. avem niște oameni care trăiesc o experiență neobișnuită. Toate acestea au legătură cu yoga și că nu totul este fantastic. pictură. retrăiesc un timp care a trecut. Aceste cărți au fost scrise în timpul sanscritei lui. I – a plăcut foarte mult scriitorul Rabindranath Tagore. Autorul nu ne dă totul din prima. Admira la el faptul că. templele acelei culturi. combina calități. pierzându – ne puțin. În schimb. a viselor și de aceea a scris romanul autobiografic. Eliade mărturisește că el crede înaceste ”ieșiri din timp” și ”ieșiri din spațiu”. virtuți și toate posibilitățile umane existente. Mircea Eliade a fost cucerit de India. Mircea Eliade spune că vroia să pătrundă în lumea magică. una tradițională are niște semnificații simbolice. Interesul pentru tantrism și arta indiană face ca ”Maitreyi” să fie și mai complexă. artistul nu exprima lucrurile din punct de vedere personal. fiind un roman autobiografic. dar și de literatura indiană. cu care s – a și întâlnit de câteva ori (Dasgupta le – a făcut cunoștință). ci împărțea cu toată lumea valoarea artistică ce exprima lucrul acela. La ei. Sentimentul de jenă din ”Maitreyi” sunt adevărate. În ”Nopți la Serampore” . Tagore avea o legătura foarte strânsă cu cultura bengaleză. Chiar și Mircea Eliade era fascinat de muzică. 20 .în ”Maitreyi” nu există fantasticul. observând acest lucru și în operele sale. pornind de la faptul că era alb și se rușina de acest lucru.franceză. există și adevărul camuflat de autor. Este de părere că se poate întâmpla și chiar noi să credem că a fost reală. Mircea Eliade lua notițe după fiecare întâlnire cu el. Arta indiană.

IV. Marc îi dă 21 . IUBIRI ÎN CULTURA UNIVERSALĂ 4. regele din Loonis. unde află că duşmanul îi declară război. Komytunci. Rivalen i .1 „Tristan şi Isolda” (De Margareta Gyurcsik) Foarte demult. La sfârşitul luptei. regele Marc domnea în Cournailles.a venit în ajutor.

a zis că pe fata aceea o vrea de soţie.l lase pe apă.a întors la regele Marc.ai văzut pe rege reflectându . la care Marc le . Dar. sperând că nu va mai crede ceea ce zic cei patru viteji. Patru viteji : Andret. şi . chiar dacă el nu vroia. dar Tristan îl învinse.au dat seama de acest lucru şi l . deoarece regele a promis că o va da pe Isolda acelui om. Dar Isolda şi regele Marc s . Tristan. Copilul a rămas în grija lui Rohalt. Tristan a cerut să fie pus într . porni spre drum.o barcă şi să . Blanchefleur nemaiputând de dor.se în apă şi s . În palat. Rivalen a fost omorât. şi că îşi fac griji pentru el. ei l .au dat seama că era foarte rănit şi nu . care îl va omorî. Regele.au cunoscut pe regele Marc din Tintangel unde şi . într .au prefăcut că vorbesc despre el. după ce a născut copilul căruia i .se unul de altul. ştiind cine este. îndrăgostindu . care s -a dus în oraşul Tintangel. Isolda era foarte tristă.de soţie pe sora lui. Şi aşa.i sigur că va putea supravieţui. Cu binecuvântarea tatălui ei. După câteva zile corabia s a prăbuşit si au fost nevoiţi să rămână pe insula respectivă unde l . Isolda nu ştia că trebuie să fie soţia altui bărbat. Înainte de drum.i dea regelui Marc.a împăcat cu Tristan. Brangain (slujitoare de credinţă) primi de la mama Isoldei un flacon cu o lichioare de dragoste. Guenelon. În drum. După nuntă. îl sfătuiau să se căsătorească.au dus pe insula unde l . muri şi ea. cei doi porniră înapoi spre castel. Într o zi.au sfătuit pe rege să se urce în copacul unde se întâlnesc cei doi. Tristan şi Isolda au băut din leac.au căsătorit.a omorât pe Morholt. Întâmplările au făcut aşa. 22 l . Dar. din cauza duşmanilor. încât în loc să . au plecat la Kanoel şi o lăsă pe soţia în grija lui Rohatt. regele a fost cuprins de milă şi s . s . Observând acest lucru. el a fost luat pe corabie ca o pradă de preţ. Prima aventură lui era cu duşmanul Morholt căruia îi datora bani. a omorât şi monstrul care făcea numai pagube.a alungat pe Tristan. Andret îi spuse regelui că ea îl iubeşte pe Tristan. Cei patru duşmani şi . din cauza asta l . o rândunică i . Gondoine şi Denoalen îl urau pe Tristan şi pentru ca regele Marc să nu . Aici era şi Isolda cea Blondă care l -a vindecat înainte ca ceilalţi să . Gorvenal. Blanchefleur. La auzul acestor cuvinte. unde a putut să înveţe toate lucrurile bune.a dat numele de Tristan. Spre fericire.şi dea seama cine .a luat drepturile de a se urca pe tron. care după şapte ani îl încredinţă unui dascăl .a adus un fir lung de păr blond. Dar. După şapte zile şi şapte nopţi nişte pescari l au găsit şi era.i lase pământurile.o zi. de unde se mai întâlnea cu regină.

dar pentru a fi aproape. În acest timp. el a decis că se va duce cu el în Tintangel pentru a vedea dacă Isolda încă îl iubește.a lăsat în pace.a atins de ea și fratele ei.a arătat un câine cu clopoțel fermecat : putea să .l aveau pe câinele lui Tristan. dar când Tristan s .a tăiat funiile şi a eliberat .şi dovedi nevinovăţia.au încurcat pe Tristan cu alt bărbat și i .o şi pe Isolda.o de soție. În timp ce a vrut să fugă înapoi în patul lui. i . pentru a dovedi că nu s .a furişat la pădurar. Într . el a trebuit să fugă penru a nu fi descoperit. El i . regele Hoel i .au împăcat. şi nici nu s . Tristan.și seama de vraja câinelui. El a început să creadă că Isolda a uitat .a dăruit . Husdent.au atins unul de altul. lăsându . Isolda. Din cauza aceasta.i dea câinele și l .i spună toată povestea despre viața lui.i ardă pe amândoi.a învins pe Riol și drept recompensă.a dus în biserică a sărit prin geam. Gondoine. a trecut proba cu cărbunii aprinşi pentru a . deoarece şi el dormea în camera mirilor. pentru a o ajuta cu tristețea ei.o și ca nu îl mai iubește. Cei doi au pornit la drum unde Kaherdin a anunțat . El l .o anunţe că pleacă la Carduel. Regele a vrut să . dar dorul Isoldei tot nu a dispărut. Regina era furioasă și nu s -a mai dus la întâlnirea lor. l .a trimis o scrisoare că o va da înapoi pe Isolda şi cei doi s .l facă pe Tristan să uite de toate durerile și problemele lui. Kaherdin află aces lucru.au întins o capcană. slujitorii Isoldei. regele dându . un pădurar i . Frocin a presărat făină pe jos. când Tristan trase cu arcul și acesta se prăbușise pe loc.a oprit la numele de Tristan. a povestit celor trei baroni. se uita prin fereastră la Tristan și Isolda. i .i omoare.a văzut şi a spus regelui Marc.au ascuns în pădure unde î .a văzut. Unul.a dat un arc şi câteva săgeţi şi cei doi s .și prietenul 23 . Acesta. El. îi aruncă clopoțelul fermecat. După trei zile. fiind foarte trist. dar şi . Tristan l .Nu după mult timp. Dar ei au crezut că regele va veni înapoi pentru ca să .a rănit şi sângele lui a curs pe jos. în disperare a acceptat . văzând că cei doi dormeau. în care evident că Tristan a călcat în timp ce se îndrepta spre patul Isoldei s .a trimis lui Isolda. şi se întâlnea cu Isolda. După puțin timp. dar Isolda.şi seama că au avut dreptate cei patru.au dat seama că i . În noaptea nunții nici nu s .a convins pe rege să . Tristan a plecat să .a dăruit lui Tristan. Tristan a fost obligat să . Aceste gânduri dominau în mintea lui. cei patru şi piticul Frocin i .o neînțelegere.o pe regina Isolda că Tristan îl așteaptă peste două zile pe drum spre Landa Albă. unde î l slujea pe ducele Gilain.a luat doar sabia. Tristan cutreieră multe insule. Printr . s .au mai întâlnit. Ei s . și o slugă care i . s . Gorvenal i .au spus că nu s ..o pe Isolda cea cu mâinile Albe. dându .l slujească pe regele Frizei. El își căută refugiu în Țara Galilor.o zi. i .

. unde s .a cerut iertarea. acela a crescut înapoi de fiecare dată. l .a fost furat soția. I . Tristan i . iubirea magică Cele mai importante texte cuprinzând legenda lui Tristan 24 .au spus că a fost o greșelă.a înmormântat lângă o capelă. Regina Isolda se căi după puțin timp spunând că din cauza ei a plecat așa trist prietenul ei.au adus armele. aflând de moartea lui. Kahardin se grăbi în țara unde se afla Isolda. Degeaba au tăiat oamenii trandafirul. Din depărtare.În momentul acela. cu dorul lui cu tot. le .l nimeni. Andret și .a dat seama de cele întâmplate și a așezat niște gărzi în fața odăii lui Isolda. au și plecat pentru a . Isolda se ruga pentru ca să ajungă cât mai repede la Tristan. Spre nefericirea lor.a spus că va trimite pe cineva după ea să vină în împărăția lui. Când regele Marc a aflat de moartea lor. cu clopoțelul fermecat. De îndată ce i s .a povestit cele întâmplate și când s .a spus lui Tristan că pânza desfăcută e neagră. Tristan a murit din dragoste pentru ea iar Isolda din dragoste pentru Tristan. Degeaba a spus toate întâmplările lor. Nemaiputând de dorul Isoldei. spunând că numai Isolda cea Blondă îl va putea vindeca.au bătut joc de el.au înțeles. au pornit pe drum.au întors în Bretania.l ucide pe Eston cel Orgolios.a pus lângă corpul lui și a murit lângă el.2 Tristan şi Isolda. s . având puteri magice. Isolda cea cu Mâinile Albe. Tristan se duse înapoi în Bretania. Din mormântul lui Tristan a crescut un trandafir care se înfipse în mormântul lui Isolda. la a patra răsuflare. Cu durere ajunse la castel. Isolda. În luptă.să aștepte. Acolo. câinele trimis de el . pentru a se răzbuna i . Dar. fiind simbolul iubirii lor. nici Isolda nu i .. 4. Kaherdin și Tristan s . toți au râs de el și și . el a recunoscut că este Tristan și că a venit după iubirea lui pe care nu a încetat să o iubescă.un nebun. o groaznică furtună se ivi distrugând totul de pe corabie. s -a gândit că va merge singur în Tintangel să o vadă pe Isolda.a deghizat într .au îmbrățișat și Tristan a părăsit țara.a recunoscut și Isolda i . pânza albă apăru la orizont. s . În curtea regelui. Degeaba i . s .a făcut două sicrie şi le . își dădu sufletul. Atunci.au întâlnit cu Tristan Piticul căruia i . zicând că nu poate fi Tristan.a dat crezare. nerecunoscându .a lăsat noaptea. Tristan a fost rănit cu o lance otrăvită. era prea târziu. Cei doi s .

Aici este pus în valoare modul de a trăi al regilor şi modul lor de a simţi. scris de Beroul se află la Biblioteca Naţională din Paris. Editura Hestia. deghizarea lui Tristan şi moartea personajelor principale. Varianta aceasta este cea mai apropiată de legenda propriu . 25 . de origine normandă. Altă variantă. 1900. autorul fiind un poet de la curtea ducelui Henric al Bavariei. El a scris prima oară „Tristan” în limba lui maternă. cânta la instrumente. A trăit în Anglia ca un clerc la curtea regelui Henric al II . Timișoara. cuprinde nunta celor doi. Se spune că o parte din manuscris aflat la Biblioteca Naţtională din Paris a fost scrisă de un alt autor. „Tristan” era scris într . 152. Al doilea autor. Varianta lui era formată din optsprezece mii de versuri care au fost prelucrate şi de alţi autori francezi.lea. Se zice că a fost jongler şi recita. Este scris de Thomas. p. A devenit rege prin căsătoria cu ducesa Alienor de Activitania.un mod simplu şi direct.lea . este tot un poet din secolul al XII . cu numele de „Tristan und Isolde”. Este mai mult analizat din punct de vedere psihologic. de Eilhart von Oberge. stilul şi caracterele sunt puţin descrise. Autorii principalelor texte Beroul este un poet din secolul al XII . cuprinzând aproximativ trei mii de versuri. „Fuga din capelă”. păstrată la Biblioteca din Oxford. Isolda este simbolul perfecţiunii şi reprezintă sursa eroului de a 19 Margareta Gyurcsik. de origine normandă.Cel mai vechi manuscris.zisă. Dragostea curtenească Dragostea este elementul fundamental pentru ca un om să se simtă întreg şi să aibă o bogăţie interioară întreagă. Thomas. cum ar fi : „Pădurea Morois”. Diferă subiectul.lea Plantagenetul. A fost primul care a folosit un stil mai „vulgar”19 al legendei. avea chiar numele de circ în diferite oraşe. Apare şi prima versiune în limba germană. Tristan și Isolda. Acesta cuprinde cele mai importante capitole.

progresa şi pentru a fi demn de ea. Pentru cei doi, dragostea trupească nu avea importanţă maximă. Chiar şi Andre le Chapelain în „De Arte honeste amandi” defineşte această latură : „Cel de iubeşte cu dragoste curată nu cere altă răsplată decât să o sărute o dată pe femeia iubită şi să o strângă în braţe” ; „În dragoste să nu ceri niciodată mai mult decât vrea să - ţi dea iubita”; „Adevăratul îndrăgostit nu doreşte să primească decât ceea ce - i dăruieşte, din dragoste, iubita lui.”; „Nu există nicio plăcere în ceea ce dobândeşte fără voia Ei”; „Dragostea scade dacă iubitul întrece măsura sau nu respectă îndeajuns pudoarea sau rezerva iubitei”.20 Prietenia dintre cei doi se referă la o dragoste pură, care este întemeiată pe loialitate, credinţă şi relaţia dintre cei doi. Bucuria lor revine în momentul în care se întâlnesc, sentimentul lor devenind tot mai profund. Evul Mediu este unul foarte semnficativ, deoarece se schimbă viaţa omului, el dându şi seama de existenţa lui. Începe să cunoască lumea , idealul. Iubirea „de curte”21 este un drum spre modernitate, raporturile dintre bărbat şi femeie nemaifiind secrete. Modernizarea mentalităţii este un pas normal. Aşa, apar două teme noi în epica medievală : dragostea şi aventura. Legenda dintre Tristan şi Isolda a fost foarte răspândită în Europa, pe care Beroul şi Thomas l - au scris în versuri. Amândoi descriu cele mai importante întâmplări : vieţile lor, pădurea Morois, căsătoria celor doi, deghizarea lui Tristan şi moartea lui şi a Isoldei. Versurile lui Beroul conţine mia multă acţiune, caracterul spontan şi direct al subiectului, pe când Thomas se concentrează mai mult la analiza psihologică. El modelează personajele şi arată sentimentele lor adevărate. Conteză mai mult motivaţia personajului, impulsul. La Beroul, Tristan este un om destul de primitv, care nu ştie încă să citească, pe când la Thomas, Tristan este un om cult. Avem mai multe „modele” ale personajului principal. Mentalitatea omului medieval constă în legătura dintre om şi lume. Timpul trăit de Tristan şi Isolda este unul care trece o dată cu natura. Dar, mentalitatea modernă a Evului Mediu există un amestec între trecut, prezent şi viitor. Le Goff afirmă că : „Nu există cu adevărat decât ceea ce aminteşte ceva sau pe cineva, nu există decât ceea ce mai existat”.22 De acce este această discontinuitate între timpurile povestirii.
20 2120

Ibidem, p. 154.

21 Ibidem, p. 159.
22

Ibidem, p. 163.

26

Cea mai mare problemă a romanului este cea a vinovăţiei celor doi. Dragostea lor îi obligă să fugă, fiing chiar amanţi. Ştim ca, în multe cazuri, nu există dragoste între soţ şi soţie, căsătorindu - se din interes. Chiar şi H.I. Marrou în „Trubadurii” spune : „O căsătorie intervenită între timp nu trebuie să pună capăt unei iubiri care a început şi nici să o stânjenească.” De acce, iubirea dintre Tristan şi Isolda se bazează pe fidelitate, loialitate, echlibru. Iubirea lor nu este acceptată în societate şi de aceea Marc îi pedepseşte. Nu putem să spunem că ei sunt vinovaţi, din moment ce amândoi au băut din poţiune. Putem să spunem că cei doi s - au plăcut deja înainte de a bea din poţiune. Băutura este simbolul dragostei eterne, chiar dacă iubirea lor nu se va putea împlini pe pământ. Aşa cum spune Gaston Paris : „Tristan şi Isolda, unit de la început printr - o legătură misterioasă şi indisolubilă, bătut de toate furtunile şi rezistându - le [...] nu sunt decât manifestările diverse ale apiraţiei sale îndârjite spre fericire ”.23 Cei doi vroiau să fie fericiţi, dar nu puteau fi pe acest pământ, probbabil în lumea în care s - au regăsit şi au trăit din plin dragostea lor unică.

4.3 „Paul şi Virginia” (De Bernardin de Saint Pierre)

23

Ibidem, p. 163.

27

Naratorul se plimba pe coasta de Port - Louis în Ile - de - Drance când deodată vede două mici colibe. Totul era pustiu şi înconjurat de o tăcere desăvârşită. A întâlnit un om bătrân care a început să povestească povestea celor două familii care trăiau în colibe. Totul a început în anul 1726, când tânărul de la Tour a hotărât să -şi încerce norocul pe insula aceasta. Erau bogaţi. El a trbuit să o lase pe soţia lui de la Tour singură, deoarece a plecat spre Madagascar, unde din cauza frigurilor a murit. Ea a rămas singură, cu copilul care trebuia să se nască. Aici, a cunoscut - o pe Margareta care avea un copilaş. Moşul le - a ajutat în a construi o casă ei şi Margaretei, foarte aproape una de alta, cu timpul născându - se şi fetiţa. Fetița era Virginia, iar băiatul Paul. Cele două mame se înțelegeau foarte bine, fiind și foarte fericite cu viețile lor. Deja de la începutul copilăriei lui Virginia și Paul, se putea vede o relație specială. Dacă plângea careva și celălalt începea. Se rugau împreună, se jucau împreună, făceau totul împreună. Într - o zi, doamna primi o scrisoare de la mătuşa ei, de la guvernatorul Bourdonnaye în care îi reproşează faptul că îşi merită soarta şi că ea nu e dispusă să o ajute. Virginia nu era de acord cu mama ei, ea vroind să plece şi să lase totul în urmă. Într - o zi, într - o duminică, cei doi au întâlnit o negresă căreia i - au dat de mâncare. De frica stăpânului ei, Virginia şi Paul o însoţesc fiind iertată. În drum spre casă, ei s - au pierdut. Chiar dacă Paul o ţinea în braţe şi o îngrijea, amândoi au obosit şi a trebuit să se oprească. Mai târziu, câinele lor Fidel, i - a găsit, care era acompaniat de un prieten de - a lor, Domingo. El le - a povestit cum s - a întâlnit cu stăpânul negresei şi i - a indicat unde s - au dus copiii. Aşa, seara au putut sta toţi din nou împreună. Pentru ei fiecare zi era o zi de fericire şi pace, fără să judece pe nimeni. Paul a început să se ocupe de cultivarea plantelor, ierburilo. Cei doi se plimbau pe stânca de unde se vedea tot. Au si numit - o „Destăinutoarea prieteniei”. Acolo au şi plantat un bambus în numele lor. Cele două familii fericite dădeau nume la tot ce le încojora. La trandafiri, banane,copaci, tot ce avea legătură cu natura. Cele două mame au plantat fiecare câte un sâmbure de cocos la naşterea copiilor lor : „Copacul Virginiei”24 şi „Copacul lui Paul”.25 Virginia mergea la un râu să clătească rufele albe şi Paul văzând cât de mult îi place acest loc, a pus tot felul de cuiburi de păsări, la care Virginia le dădu porumb şi orez , la această nouă colonie de păsări.
24 25

Bernardin de Saint Pierre , Paul și Virginia, Editura pentru literatură, 1967, p. 35. Ibidem, p. 35.

28

. Nu va putea trăi fără ea. Cu creşterea lor. cum că e bolnavă şi să meargă ea sau Virginia să aibă grijă de ea. ea era cea care simţea răuş care stă să vină. Paul i . dar era ferciti cu toate lucrurile şi natura ce . Virginia nu vroia să plece. madamul de la Tour şi Margartea se gândeau că de ce nu i .i pună numele de „Stânca desparţirii”. Nu vroia ca Virginia s . Într .au căsătorit pe cei doi. Din ziua aceea nu a dat -o niciodată jos.o zi. Atunci. El vroia să ajungă unul din ei. Într . Într . seminţe de plante. î . Paul era mirat că nu îl menţionase şi pe el. geografie. numai că mătuşa ei nu o lasă să vorbească cu ei sau să trimită scrisori. Toată lumea era îngrijorată. Într . Numai după un an şi jumătate. După plecarea ei.. deoarece spunea că toate lucrurile făcute de Paul vor pieri pe pamânt. Paul merse la locurile lor.a spus Virginiei că este vrăjit de ea. se tot ruga să nu o trimită în Franţa. Mai spunea că nu este fericită şi că nu are voie să vorbească despre ei. dar ştia că se gândeşte la el. Virginia era foarte tristă.i povestea despre Franţa şi despre diferitele tipuri de oameni. Şi pe aceasta a trimis .au dus la locul lor de adăpost.În acest timp.o în ascuns.o convorbire cu Paul. deoarace Doamna de la Tour a primit o scrisoare de la mătuşa ei din Franţa. învaţă multe lucruri noi.şi crească copii. Le . mângâierile lui o liniştesc. nu se simte obosit când o vede. se regăseşte în ea. Paul a început să înveţe să citească şi să scrie de la Moşul bătrân.a dat iconiţa Sfântului Paul pe care o purta el. furios cu lacrimi în ochi zicând că nu o să o mai vadă niciodată.a mărturisit sentimentele lui de această viaţă. pentru a se căsători cu Virginia. Având această prietenie. că îl iubeşte mai mult din ziua când a vrut să se bată pentru ea cu stăpânul negresei şi că nu vrea ca vreodată să i se întâmple ceva rău. departe de oameni.un postscriptum îl ruga să planteze albăstrelele la stânca lor şi să . Virginia a trimis o scrisoare în care spunea că se îmbracă frumos. Virginia era cea care a început să simtă tulburările vieţii lor. nelăsând la o parte agricultura cu care se ocupa. Aşa a şi făcut chiar în ziua respectivă. Dar aceste lucruri nu durau prea mult. istorie. Virginia îl linişti. că pentru el pleacă. Virginia făcu la fel. Paul era şi mai copleşit de această veste. să poată să aibă un viitor mai bun pe când se căsătoresc. tristă din cauza acestei veşti.o părăsească. să fie important 29 .l înconjura. Acestea erau mărturiile lor. dar de fiecare dată ajungeau la concluzia că erau prea săraci şi nu ar fi avut cu ce să . cei doi s . Paul îi înveseleşte dimineaţa. Moşul cel bătrân trăia singur. spunând că nimica nu va fi la fel fără ea.o zi Paul i .Paul vorbea câteodată cu Moşul căruia i . că niciodată nu o simte pierdută.a pus şosete.

Paul a început să plângă.. 4. Toţi au sărit în apă.murind pe loc.şi ajute colegii. cu gânful la el. care a zguduit sentimentele oamenilor care trăiau în secolul al XVIII .lea.. pe lângă faptul că nu putea să lase cele două mame singure. dar când era ridicat. Ei au primit încă o scrisoare de la Virginia. în care scria că se reîntoarce.4 Paul şi Virginia.l ajute şi să .ca şi ceilalţi. După două luni.l facă un domn.a stins şi Margareta. Când vroiau să se ducă să o salveze. Dar. nurind şi ea mai târziu. de fiecare dată îşi aduce aminte de ea. după nici o lună. tocmai în dimineaţa aceea se ivi un uragan. o domnişoară îşi întindea braţele spre cineva : era Virginia care vroia să se prindă de ceva. A murit cu mâna pe ea. plutind pe scânduri sau pe mese. 30 . Bătrânul era convins că nu o sa poată găsi pe nimeni care să . Nu ştia cu care vapor şi când. A fost îngropată aproape de biserica din Pamplemousses. se duse şi ea. iubirea exotică Bernardin de Saint Pierre a fost cel care a scris povestea de dragoste a celor doi tineri „Paul şi Virginia”. Moşul îşi aduce aminte zilnic de cele două familii care erau prietenii lui şi se îndepărtă de colibe cu lacrimi în ochi. Paul sări în apă să . Paul nu mai ştia ce să facă de tristeţe. Paul era foarte entuziasmat şi a plecat împreună cu Moşul înainte ei. avea iconiţa la ea. Mătuşa din Franţa îşi primi pedeapsa : zicea că este bântuită de un duh rău. Virginia le făcea semn cu mâna şi un val de apă năvăli asupra ei. Paul afla că şi în ultimele momente al fetei. Paul muri de dragul Virginiei după care s . din nefericire. De atunci. Doamna de la Tour rămânând singură dar. a leşinat şi avea picioarele însângerate. Atunci.

Autorul consideră că marea. Dar Virginia este chemată la Paris. fericirea este posibilă numai trăind neîntrerupt în natuă şi virtute”. o frumoasă culoare portocalie care capătă nuanţe verzi [. pentru a se căsători cu un om bogat. Cum spune el : „Imaginaţi . El ne înfăţişează o natură întoarsă la minunile ei.setea lui de cunoaştere. Aşa. Ile de France l . Polonia (fiind în serviciul armatei). după care a ajuns în Ile de France. după voia lui Dumnezeu. 27 Ibidem. Paul fiind răpus de durere. Vegetaţia exotică şi condiţiile naturale sunt noi chiar şi pentru el.a împrietenit cu Russeau amândoi având natura ca spaţiu de refugiu şi admiraţie. Prin aceasta îşi va putea aduce aminte de zilele lui petrecute în natura fermecată. Şi am vorbit despre asta ca despre un sentiment care .vă. la orizont . s . (din cauza că îi era ruşine să . Concepţia lui despre lume : „Am căutat să văd în ea (în natură) caracterul sensibil al Providenţei. Ea pleacă.. Norii care plutesc ici şi colo sunt de un splendid cenuşiu . barca în care se afla este zdrobită de furtună. s . care erau cele mai bune prietene. ceea ce se va vedea şi în creaţiile lui. dar la întoarcere. Romanul are o valoare semnificativă în descrierea peisajului exotic. care doreşte să vadă existenţa prin acest spirit. Mamele lor. p. nu vor sa .se de stâncile de pe insulă.şi dea jos haina.a născut îm Le Havre în 1737. Prin acesta el vrea să demonstreze că natura este un „artistic” funcţionând după nişte legi care nu vor altceva decât să facă oamenii fericiţi. El era un bun observator al naturii. Editura pentru literatură . la mătuşa ei. Mauriciu.S . A avut şansa să treacă prin Olama.27 În operele lui. Povestea celor doi tineri se petrece în insula Sf.mi umple inima”.a înecat). XI. 31 . unde personajele sunt împacate cu sine. natura seducătoare). Rusia.]. Aşa se va naşte cartea cea mai reprezentată pentru aceasta : „Paul şi Virginia”. moare şi el curând. 1967. Paul și Virginia. Cum a spus chiar el : „A reuni în frumuseţea naturii frumuseţea morală a unei restrânse societăţi”26 şi “de a pune în evidenţă câteva mari adevăruri. Uneori ei se aşază în lungi fâşii 26 Bernardin de Saint –Pierre. Prefaţa de Bainca Dumitraşcu. fiind îndrumate de moravuri creştine. este formată din culori vii. p.i despartă niciodată.28 (imiagini uluitoare. După ce a revenit în ţară. spuma albă lovindu .închis.. XIII. cu lumea.a marcat foarte mult. Un fantezist cu un spirit de aventură. 28 Ibidem.în româneşte de Victoria Ursu. aceste două vor fi mereu în concordanţă. XI. speranţa de a realiza descrieri cât mai spectaculoase ale exoticului. p.

din vârful muntelui. p. Bernardin de Saint –Pierre. El creează un paradis terestru asemănător cu cel al lui Adam şi Eva. 32 . A aflat despre o poveste care s . O insulă cu o climă bună. razele soarelui ce poleiesc dimineaţa crestele acestor stânci îmi înveselesc mai puţin sufletul .a scufundat în apropierea insulei şi un bărbat. Editura pentru literatură . erau cu totul recunoscute”. 334. ba chiar şi numele lor. mâncare destulă şi un peisak frumos. Istoria literaturii franceze.aprins şi în stacojiu .în româneşte de Victoria Ursu. care încerca să se salveze şi el a încercat să o salveze. Nu doreau să se bucure în ochii lumii de acea faimă deşartă care se poate dobândi numai prin uneltiri şi pe care o spulberă clevetirea. „Fiecare zi era pentru cele două familii o zi fericită şi senină. 1970. p. 35. în vale. oamenii nu şi pleacă urechea decât la zvonurile răutăcioase. Marie Caillon. a văzut o femeie. când. a fost reţinut la Ile de Rance unde şi . contrastante şi conturate de franjuri de aur”. totul a fost degeaba. dând sens moralei şi filosofiei. miresmele naturii cu o precizie uluitoare. nunanţele.29 Toate aceste culori sunt „preluate” de pe insula Sf. se mulţumeau să fie propriii lor martori şi judecători. De aceea se află printe primii romantici.spuse Paul -O frăţioare. Scriitorul plasează personajele şi acţiunea în mijlocul naturii.mi piară toată osteneala.se tocmai din spusele care îi înconjoară. Acest lucru reiese chiar din spusele celor doi : „-Când sunt obosit e destul să te văd ca să . În această insulă ăn care. p. 1967. va scrie această frumoasă poveste de dragoste. ca în orice colonie europeană. El redă formele. nici de zavistie.spuse Virginia”. deoarece amândoi au murit striviţi de valuri. Editura Științifică. Longchamps de Montendre. Cu ajutorul fanteziei.a petrecut doi ani din viaţă. Numai în această zonă a putut crea o lume neatinsă de răutate. Mauriciu pe care o descrie în jurnalul său. toate aceste culori vii.30 Deoarece el era inginer al fortului. Nu erau chinuite nici de râvna mărilor. Dar. virtuţile. deoarece el crede în legătura între frumuseţea ei şi caracterele celor doi : Paul şi Virginia sunt două personaje cu inimile curate. te zăresc aici. Un spaţiu pur. trăgându .a petrecut pe insulă : vasul francez s . construind o iubire pură.roşietice bătând în roşu . . Paul și Virginia. îmi apari ca un boboc de trandafir răsărit în mijlocul livezilor noastre. 334335 31 Ibidem. 31 29 30 Sorina Bercescu. unde nu este nici o urmă de civilizaţie.

rosteau împreună o rugăciune. cu ochii plecaţi . O dată cu ajungerea scrisorii de la mătuşa Virginiei. Aşa ajung să îi despartă. XII.se voia Lui. îi răspunse că dacă asta vrea Dumnezeu. gelozia îşi fac apariţia. unde fiecare zi seamănă cu o excursie în aer liber : „Virginia se ducea să aducă apă de la izvorul din apropiere. p. flori tropicale. Devine un „paradis pierdut”38. XX. Cei doi trăiesc o iubire inocentă şi graţioasă.în româneşte de Victoria Ursu.. 37 Ibidem.. Virginia acceptă situaţia şi Virginia. şi după mulţi ani vor domina în modă. XXI. p... 33 34 Ibidem..34 Făceau ture printre fructe : „ale căror fructe au miezul dulce ca o cremă” 35..cu ochi albaştri şi buzele de mărgeau luminau cu o suavă strălucire frăgerimea obrazului”32 şi Paul : „Mai înalt. după care luau gustarea de dimineaţă. cataramele. p. Viaţa lor nu va mai fi la fel. O dată cu povestirea despre societate. Virginia : „Un păr lung. plus un exotism al naturii. XX Ibidem. pentru ca mai târziu să –și construiască fericirea amândurora. O poveste tragică de adolescenţi unde cititorul adult se poate regăsi descoperind 32 Bernardin de Saint –Pierre. o iluzie unde minciuna..mai oacheş la faţă..o singurp privire”37. iar ochii lui negri ar fi putut să pară mândri” 33 sugerează eleganţa specifică secolului al XVIII .. XXII. 1967. Paul și Virginia. iar frunzele mari. p. Doamna de la Tour nu era nemulţumită că se ivise ocazia s . excursiile zilnice vor dispărea. fructe şi legume care făceau parte din viaţa lor de zi cu zi. p. Prefaţa de Bainca Dumitraşcu. bălăi. Scriitorul a reuşit foarte bine să expune această iubire unică. deoarece sunt prea tineri pentru a se putea căsători.. îşi perde frumuseţea şi credibilitatea absorbînd civilizaţia lor. 36 Ibidem. o dragoste fără istorie. bucuria dispare.Chiar şi descrierile legate de frumuseţea celor doi. XIII. XXII. Editura pentru literatură . cu nasul acviliu. „care îşi ridică drept în sus jerbele cenuşii ca inul” 36.la umbra bananierelor ale căror fructe săţioase le puneau la îndemâna merinde. lungi şi lucioase puteau fi folosite ca faţă de masă”.mâncau afară pe iarbă.. Întregul roman este bazat pe frumuseţea naturală. p. liane „orânduite în aşa fel încât te poţi bucura de priveliştea lor dintr .o despartă pentru câtva timp pe Virginia de Paul..lea descriind chiar noi tipuri de vestimentaţie ( ex : inelele. devenind o parte din oraş. 35 Ibidem. medalioane) care.. 38 Ibidem. facă .. 33 . ceea ce a demonstrat că numai în poveşti există o iubire atât de pură. p.

Ducele Escalus se 39 Ibidem.39 4. p.5 Romeo şi Julieta ( De William Shakespeare) Actul I începe cu cearta dintre Tybalt şi Benvolio. fiecare vrând să lupte cu spada. „Iubirea şi Adevărul constituie în concepţia lui Bernardin de Saint Pierre cele două chei care deschid unul şi acelaşi lacăt : al fericirii virtuoase”.nişte sentimente autentice. Dar. XXXIII. 34 . familia Montague şi ducele Escalus. intră Capulet şi contesa Capulet .

Dis . Chiar după câteva momente. Romeo s . Cei doi şi . Romeo şi Mercutio povestesc despre un vis pe care l . deoarece speră că aşa cele două familii se vor împăca.l de afară. Apare şi Romeo.dimineaţă. şi Paris vea să . Romeo . În acest timp. dar Capulet nu i . Cei doi îşi dau seama de greşeala pe care au comis . un prieten al lui Capulet cere mâna fiicei lui. După puţin timp.a întâlnit cu Lorenzo. În drum spre castel. Romeo a rămas cu Doica ei. Romeo a văzut . Mai târziu. Dar. Lorenzo numai de aceea este de acord. Julieta a aflat că băiatul era Romeo. Cu ocazia zilei de naştere a Julietei. I .o viaţă întreagă. în drum spre casă.o pe Julieta la dans. Înainte ca Romeo să plece. Ei nici nu . jurând că vor fi împreună pentru totdeauna. în timp ce Julieta dansa.i spună ora la care să meargă la biserică.o chiar de mai multe ori după care a plecat la mama ei. deodată o zăreşte pe Julieta care vorbea pe balcon. mama ei o întreabă dacă vrea să se mărite. În familia Capulet.ceartă cu cele două familii. chiar dacă pentru ei ar fi periculos. Benvolio şi cu încă câţiva prieteni se îndreptau cu măştile lor spre casa Capulet.au avut amândoi. mai ales aflând că Paris este cel care i . În sala de dans. Tot aşa. Aşa şi cei doi au aflară de balul pe care o să . sărutând .o.au recunoscut dragostea unul pentru altul. Julieta şi mama ei coborâră în sala de bal. Julieta. preotul satului. au decis să se căsătorească.a dat vestea că se căsătoreşte cu Julieta. cum servitorul nu ştia să citească. în drum se întâlni cu Romeo şi Benvolio pe care îl ruga să . familia Capulet.de . Romeo.a cerut mâna.l organizeze Capulet şi cei doi au decis să meargă şi ei. când a văzut . Tybalt este recunoscut după vocea lui. Mercutio. în camera Julietei. Julieta trimiţând mâine pe cineva să . trimițând un servitor pentru a duce vestea şi a chema toată familia lor.o şi neştiind cine e . care este necăjit din cauza Rozalinei. ceea ce duce de fiecare dată la intrigi. având numai 14 ani. deoarece toată lumea ştie că sunt duşmani de . pe care o iubeşte nespus de mult. Pe stradă. de la care a aflat că e Julieta. a şi dispărut.i citească numele persoanelor invitate. Spuneau că e de rău augur. Romeo. băiatul familiei Montague. Paris. Romeo a luat . tatăl ei organizează un bal. a mers la un servitor şi a întrebat numele ei.o pe Doică şi Petre venind spre 35 . Tatăl nu prea ştia dacă este bine. fiica duşmanului lui.a dat voie să facă scandal. Benvolio cu Mercutio se tot întrebau unde a dispărut Romeo după bal. Doica.i trece aşa ceva prin gând.

Acasă la Julieta. În timp ce Romeo se afla la Lorenzo. Lorenzo îi va trimite lui Romeo o scrisore să afle şi el de planuriloe lor. Doica i . Opunându . Benvolio şi Mercutio vorbeau despre caracterul aprins al lui Mercutio.i ajutorul. În momentul în care Tybalt s . Romeo a fugt pentru a nu fi descoperit. să . Ea a fugit până acasă ca să . În aces timp. Pe când Julieta se va trezi. el căzând mort. Julieta i . chiar sub braţul lui. În acest timp. Baltazar s . Soţii Capulet au decis că Julieta se va căsători joi cu Paris.i dea vestea Julietei.a şi dat mesajul că o aşteaptă pe Julieta.a dat vestea rea despre Tybalt şi Romeo. tatăl ei o certa zicând că nu are ce vorbi cu ea dacă nu îi îndeplineşte ordinea. dar cu gânduri paşnice. cerându . iar Tybalt este vărul ei. Mama Julietei i . a aşezat pumnalul lângă ea şi a băut poţiunea.a întors. Romeo fiind soţul ei. Ea nu ştie cu cine să ţină. şi spuse părinţilor că mâine se va căsători cu Paris. în loc să fie o cununie. Dimineaţa. considerându . Petrecând o noapte de dragoste împreună. Romeo a sărit asupra lui. Mercutio nu era de acord cu Romeo şi trage spada pentru a se lupta cu Tybalt. dar Tybald îl răni pe prietenul lui. cel care a trebuit să 36 . El este grav rănit şi dus de către Benvolio acasă. După . dimineaţ.l pe Romeo pentru faptul că a intrat la bal fără permisiunea nimănui. mai întâi cumpărând o otravă foarte puternică.a dus în camera ei. Julieta a fugit la preot.a dat inelul ei Doicii.masa amândoi s . după . a apărut . Ioan. care cum a aflat a şi pornit în goană spre acasă.el. Dar. şi Montague că Tybalt trebuie să plătească . Această poţiune îi va opri pulsul pentru o zi şi toti o să creadă că a murit. Spunea că nu are de gând să se lupte cu Tybalt. Apar şi cei din familia Montague. ea fiind foarte fericită şi încântată că se vor căsători. i . când s . Benvolio a fost nevoit să se întorcă cu vestea că prietenul lor a murit.masa la biserica lui Lorenzo pentru a se căsători.l ca pe fratele lui. Ducele a decis că Romeo trebuie să părăsească oraşul. Ea s . Romeo a sărit între ei. Amândouă familiile iau apărarea rudelor lor. Romeo trebuie să fie lângă ea.a dat o sticluţă pe care trebuie să o bea înainte de culcare. În piaţa publică. El i . toţi au crezut că Julieta a murit şi.i ducă vestea lui Romeo.i da inelul cu mesajul Julietei. să vină la ea pentru o ultimă despărţire. a apărut Tybalt căutându . Capulet şi ducele.a dat vestea că se va căsători joi.a căsătorit.l duca lui Romeo. După un timp.se.a grăbit să . în acest timp. în timp ce blestema cele două familii. dar Capulet spune că Romeo trebuie să moară. Romeo a trebuit să fugă din oraş.a dus acasă. a trebuit să o ducă în mormânt. intră Doica pentru a .au prezentat la biserică şi preotul Lorenzo i .

Cu ajutorul pumnnalul lui Romeo. Baltazar şi Pajul povestesc cele întâmplate.se. Romeo ia sticla cu otravă şi înghite tot.i duce flori Julietei. când deodată îl vede pe duşmanul lui. se înjunghie. A scris drame. de frică să nu fie prins pleacă. Familiile apar şi ele văzând toată tragedia. apare Lorenzo şi Julieta se trezeşte. Romeo îl omoară. Dar.6 Romeo şi Julieta. El mărturiseşte că nu a putut trimite scrisorea din cauza molimei. După acestea. Lorenzo. Pe cînd Străjenii intră. Lorenzo aflând vestea tragică. tragedii şi comedii precum : „Visul unei nopţi de vară”. Lorenzo vrea s . El îi ordonă ca să se îndepărteze de el. 4. Ducele spune ultimele cuvinte despre povestea tragică a lui Romeo şi Julieta. Chiar după câteva momente. La cimitir. dar degeaba. Romeo cu Baştazar. Când deschide mormântul apare Paris care vrea să .şi seama de greşelile lor. iubirea imposibilă Shakespeare era dramaturg şi poet englez. Paris î . familiile dându . amândoi erau morţi. împăcându . Pajul merge după ajutor. se grăbi la mormântul Julietei. 37 .o ducă afară.ducă mesajul lui Romeo intră în casa lui Lorenzo.aresteze. unul dintre cei mai cunoscuţi a literaturii unibersale. murind pe loc. „Hamlet”. El.

Romeo spunând preotului că vor să se căsătorească. Lipseşte cu nopţile de acasă. Deoarece a ajuns să ia decizii singură. o tragedie în cinci acte. O dată cu primirea veştii că Julieta a murit. o vede pe Julieta care devine punctul central el lui. Întâlnirea lui cu Tybalt este un moment important. Un exemplu este împotrivirea ei faţă de părinţi. Actul final. această dragoste. o dată cu cunoaşterea Julietei. fiecare devenind persoana cea mai importantă în vieţile lor. scrisă în 1594. şi nu ţine cont de sentimentele ei. „Romeo şi Julieta” este cea mai cunoscută poveste de dragoste. Din caracterizarea altor personaje aflăm că Romeo este răzvrătit. „Furtuna”. ştiind că familiile nu . una fizică. Romeo devine activ şi încearcă să o cucerească. Implicându . este devastat şi decide să o urmeze în mormânt.şi găseşte locul. care. Romeo îl ucide. este dovada supremă a iubirii lui. Mama ei adevărată nu ii este prea apropiată şi nu o sprijină în deciziile ei (exemplu : căsătoria propusă de Paris). chiar dacă acuma sunt rude. la sfârşit când îl vede pe Romeo mort. Ea se află în grija Doicii. neputând trăi fără iubirea ei. Dar. universul lui. susţinându . După ce se căsătoresc. să o cucerească. Se căsătoresc în ciuda duşmăniei dintre familiile lor. problemele încep să apară şi tensiunea creşte devenind tot mai commplexă. Dragostea lor este una la prima vedere. De la început o dezamăgire a lui Romeo : el find îndrăgostit de Rosalinda. Toate acestea arată un personaj tânăr. pe care o şi uită după ce o întâlneşte pe Julieta. după spusele lui este una superficială. ajunge să se sacrifice din dragoste. Julieta este fata familiei Capulet. Mercutio. să vorbească cu ea. devine matur.„Regele Lear”. cel ma cunoscut volum fiind „Sonetele” scrise în anul 1609. Este o poveste reală. înghiţirea otrăvii. neştiind ce vrea. decide să se sinucidă. A scris şi sonete. la început. Şi iubirea lui pentru Rosalinda este doar un capriciu. este exilat şi despărţit de iubita lui. prevede sfârşitul tragic al cuplului. deoarece din cauza impulsului. Julieta devine mai optimistă. O dată cu festivitatea. este trist şi nu . este superficial. El nu este dispus să se întâlnească cu ea.şi vorbesc de ani întregi şi relaţia dintre persoane este interzisă. misterios şi nu face ceea ce trebuie. rătăceşte fără cauză. Amândoi simt la fel şi îşi fac jurăminte de dragoste. Romeo este un caracter tragic care. Din cauza aceasta. fiind în număr de 154. vrând 38 . Îi cere sfaturi şi o ascult când îi spune ceva mai important.lea. Julieta pe parcur devine o femeie independentă. Spre deosebire de comportamentul său faţă de Rosalinda. petrecută în secolul al XIV . Chiar şi prietenul lui cel mai bun.se în relaţia dintre el şi fată. care mai degrabă îi este ca o mamă. „Romeo şi Julieta”.şi părerea.

dar în zadar. Ea este devotată lui Romeo. renunţă chiar la numele ei în favoarea iubirii lor. Romeo este la fel de mult devotat Julietei.au întâlnit. 39 . Pentru ei nu există dovadă mai mare decât faptul că s . chiar dacă părinţii ei au luat deja această decizie.să rezolve problema celor două familii. O dovadă supremă este faptul că nu vrea să se căsătorescă cu Paris. vrând chiar să se căsătorească în ziua în care s . dându .l susţină. Aceasta este dovada supremă a iubirii lor. Nimeni nu ţine cont de părerea ei şi este dată la o parte. Julieta îl iubeşte pe Romeo chiar şi când află că l .au sinucis unul pentru altul pentru a nu trebui să trăiască in chin şi ascunşi.a ucis pe Tybalt.şi seama că este soţul ei şi trebuie să .

epicul pur 40 .1 Operele lui Mircea Eliade Operele lui Mircea Eliade sunt opere a autencitității numindu . ROMANUL ELIADESC 5. cunoștințele științifice și filosofice. sensul vieții și valoarea omului.le chiar el: ”O mare creație epică reflectează în bună parte și mijloacele de cunoaștere ale epocii.V.” Literatura eliadescă se împarte în trei părți : 1.

este și primul roman exotic din literatura română. Narendra Sen. dorind să trăiască iubirea la maxim. ”Maitreyi”. Este pus în valoare trăirea interioară a personajului pe baza experienței trăite atunci. ”Nuntă în cer”. Acest conflict duce și la unul interior. el poate crea un alt fel de autencititate. a lui Allan. personajul principal. proza fantastică (cea mai dezvoltată) 3. Tema principală a romanului este iubirea incompatibilă. locuiește în casa marelui Dasgupta unde o cunoaște pe Maitreyi. Paginile din jurnalul autorului sunt momente trăite cu adevărat. arată clar diferențele între cele două lumi. al trăirii.2. unele fiind chiar neînțelese până în clipa când a început să scrie romanul. El evidențiază tema iubrii și al cuplului. Apărut în 1933 face parte tot din epicul pur. Romanul a fost considerat un impact puternic asupra literaturii române. trăind niște experiențe nemaiântâlnite. Retrăirea din nou a timpului de acolo a dus la nașterea acestui roman al trăirii. Romanul ”Maitreyi” În acest roman. Autorul ne dă impresia autenticității prin utilizarea elementelor precum : jurnalul. tradiția opunându – se cu cu strictețe împotriva iubirii lor. Aceasta pune în centru un personaj care vrea cu orice preț să se cunoasă pe sine prin experiețele trăite. va descoperi lumea magică a Indiei cât și iubirea adevărată. experiența autentică (reală) este combinată cu fantasticul punând în evidență experiența autorului în India. Sau putem numi și roman al scrierii unui roman. Allan. scrisorile trimise și cele primite. Așa. Mircea Eliade ține și un jurnal unde își face însemnările trăite în India. Acest act al autencitității face ca personajele să – și trăiască iubirea cu o intensitatea maximă și și ca o experiență a existenței. De exemplu. fantasticul în lumea cotidiană Epicul pur este partea care ne interesează pe noi. Fiind scris dintr – o perspectivă subiectivă. Având un tip subiectiv este numit și roman al experienței. 41 . Romanul cunoașterii sentimentului iubire. Povestea de dragoste a celor doi seamănă cu cea a lui ”Tristan și Isolda” sau ”Romeo și Julieta” și acolo existând o confruntare între două lumi ca și în romanul ”Maitreyi”: lumea occidentală unde trăiește Allan și cea orientală cu misterele ei. ceea ce a dus la romanul ”Maitreyi”. Formându – se un conflict dintre Allan și tatăl Maitreyiei.

conflicte şi frământări vor face ca romanul să aibă un final privesc ochii Maitreyiei. p. 42 . care îl invită să stea la casa lui. de misterul ei. În însemnările mele din acel an n – am găsit nimic.Începutul romanului ne dă din prima o voce a confesiunii a personajului – narator mai ales prin sinceritatea și ușurința povestirii faptelor trăite.. Reconstruirea evenimentelor trecute se face în timpul prezent cu o altă perspectivă ca și atunci consultând și jurnalul. prin sentimenele sincere față de Maitreyi.. Maitreyi. secvențe fiind chiar transcrise din jurnal combinat cu talentul de a povesti. Faptul că însemnările din jurnal și scrierea romanului după mult timp. Pe parcurs o să fie tot mai atras de fata bengaleză. Allan este un băiat tânăr care se angajează in Calcutta ca și desenator tehnic. Se îmbolnăvește de malarie și ajunge la spital unde îl cunoaște pe Narendra Sen. învățând chiar limba lor de la Maitreyi și el o ajută la limba engleză. 16. Din păcate fericirea lor nu 40 41 deschis : „Şi dacă n – ar fi decât o păcăleală a dragostei mele? De ce să cred? De unde știu? Aș vrea să Mircea Eliade. La început Allan o consideră pe Maitreyi urâtă. duc la o dublă perspectivă temporară : una contemporană și una ulterioară. pentru că n – am izbutit să aflu ziua precisă când am întâlnit – o pe Maitreyi. Mentalitățile diferite sunt puse în evidență de exemplu și prin concepția celor doi despre iubire. Fata din povestea lui va rămâne mereu o obsesie pentru autor şi mai ales o enigmă.”41. e tocmai pentru că nu știu cum să evoc figura ei de atunci”40. Inginerul Narendra Sen dorește să – l adopte pe Allan ca după aceea să se mute în Anglia. : ”Am șovăit atâta în fața acestui caiet. 16. p. Și dacă sufăr oarecum începând această povestire. Prin iubirea Maitreyiei. Dar după trecerea timpului această impresie se modifică Maitreyii parându – i tot mai frumoasă. unul ulterior și unul contemporan. Toate aceste neînţelegeri. El încearcă să – și aducă aminte de orice detaliu legat de Maitreyi. cultură sau religie. Editura Minerva. având un caracter subiectiv. Allan parcurge un drum al cunoașterii. Confesiunea personajului face ca romanul să fie autentic. Subiectul romanului este organizat pe două planuri. Un exemplu este când Maitreyi îi dezvăluie lui Allan ca prima oară a fost îndrăgostită de un pom ceea ce pentru el este de neînțeles deoarece el a iubit doar cu trupul. De la începutul romanului personajul este foarte indecis în legătură cu scrierea cărții. Ibidem. Jurnalul intim este o tehnică narativă modernă. Începe să devină fascinat de lumea bengaleză. București. 1986.

deoarece Chabu le spune părinților despre iubirea lor secretă și așa Allan este alungat din casă. Feminitatea și inocența ei sunt armele cu care vrăjește pe erou. analizându – le încetul cu încetul descoperindu – se pe sine și scriind un roman de toată frumusețea.2Mircea Eliade și poetica autencitităţii Scrierea romanului ”Maitreyi” începe din conștiința autorului care se confesează. Și prin faptul că el a adăugat unele comentarii. El a preferat să – și îngroape gândurile în trecut. Prin acesta încearcă să – și lămurească propriile sentimente care mai dăinuie și după atâția ani. precizări. are un caracter indirect al relatării faptelor. Deoarce pornește de la conștiința lui. Allan în tot acest timp încearcă să – și găsească locul și merge în Himalaya pentru a – și lămuri sentimentele. deoarece el este cel care decide dacă păstrează sau nu unele elemente. spre disperarea ei se dă vânzătorului ca să fie alungată din casă dar degeaba. Riscul este cel care face ca toată povestea să fie și mai interesantă chiar dacă acestea anunță un final tragic.durează. își dă seama că alături de Maitreyi a trăit iubirea absolută. 5. Maitreyi. întâmplări sau personaje. Maitreyi este personajul feminin etern care a declanșat ceva foarte special în inima lui Allan. demonstrează autencititatea romanului lui. Acolo. fiind de la început ispitit de ea. Narendra dezvăluindu – i că o căsătorie cu Maitreyi oricum era imposibilă. ”Și este cu 43 . care ține un jurnal intim pentru a – i da un aer cât mai autentic. Personajul care vine din spațiul european este Allan.

seamănă foarte mult cu protagoniștii lui Camil Petrescu. poate constitui un roman ”43 . 277. ceea ce este mult mai autentic. Allan încearcând să descifreze spiritualitatea indiană. p. nu mi – aș aminti nimic din acea vreme ”. 278. jurnalul lui fiind ca un proces – verbal ”dacă n. așa cum spune Gheorghe Glodeanu : dicteul automat al gândirii. cu cât ecel care își înseamnă întâmplarile”. CLuj-Napoca. Aici nu contează așa de mult adăugarea unor elemente fictive sau invenția lor. alegând lucrurile cele mai autentice și veridice. nu numai o carte unde se descrie o meserie ci și o carte în care sunt descrise găndurile sau viața unui om. 288. Deci : ”Orice e viu se poate transforma în epic. transformă narațiunea intr – un ”roman indirect”. sau ar putea fi trăit ”. p. Se poate chiar spune că este un fel de roman. cea a lui Maitreyi Devi care a scris și ea romanul ”Dragostea nu moare”. nu schimbă doar câteva nume sau profesii ale lui Marendra Sen. Deoarece autencititatea este pentru Mircea Eliade ceva foarte important.atât mai sigur roman. Experiența această indiană. p. Editura Dacia. ”Maitreyi” nu este doar un roman aflat între două culturi : cea europeană și cea indiană. 278 46 Ibidem. El este de părere că : ”Orice întâmplare în viață.aș avea jurnalul. Mircea Eliade introduce unele teme și motive noi pe care romanul românesc nu le – a avut până acuma. 44 Jurnalul intim va intra în moda literaturii abia în secolul XX. Dragostea absolută pe care și – o dorește Allan.45 Iubirea dintre Maitreyi și Allan. 278. 44 Ibidem. Dar. 43 Ibidem. folosindu – se de jurnalul lui. oferindu – ne și versiunea ei. 45 Ibidem. Poetul pornește de la datele lui personale . este ca un pretext pentru a pătrunde în lumea exotică. p. Inevitabil și romanul ”Maitreyi” are această formă. Coordonate ale imaginarului în opera lui Mirrcea Eliade. Chiar el dezvăluie : ”Adesea transcriam pagini întregi din Jurnal”.46 42 Gheorghe Glodeanu.42 Deci personajele și întâmplările sunt elementele ce transformă o simplă povestire într – un roman. pe când numele Maitreyi și Chabu sunt adevărate. p. ci mai degrabă experiența personală. Orice a fost trăit. 44 . aici avem și i altă perspctivă. El oferă romanul scrierii unui roman.

ceva nou în literatura romană. El experimentează noile orientări epice . ”un spirit nou de a gândi destinul omului în secolul al XX – lea ”48. p. încă neștiind sfârșitul. p. cu o deschidere nouă spre problematica omului modern”47 . 5. Spirit al amplitudinii. 49 Eugen Simion. 57. Ibidem. 289. p. cunoaște deja sfârșitul. 45 . Eugen Simion consideră : ”un roman viu. Cea din perioada când era cu Maitreyi.3 Romanul autobiografic şi specificul lui Alexandru Piru este de părerea că ”Maitreyi” este ”cel mai izbutit roman de dragostea exotic românesc”49. 47 48 Ibidem. dar când rescrie acesta prin forma unui roman. substanțial . Editura Demiurg. 289. junalul făcând parte din ea.Nicolae Manonlescu observă că Allan are o perspectivă contemporană și una ulterioară .

Scrierile lui după aceste întâmplări cu mici completări sau chiar înlocuiri 3. p. Ea a mai fost îndrăgostită. cea autohtonă unde tradiția domină. 58. Allan are un jurnal în care își face însemnările sau descrierile lui pe care mai târziu le recitește. p. Romanul începe cu propoziția : ”Am șovăit atâta în fața acestui caiet. p. nu prea este acceptat de Narendra Sen când doreşte să se convertească la hinduism. dar. Pe lângă povestea de dragoste a celor doi. o adolescentă care va provoca toată tragedia. 50 51 Ibidem. 52 Ibidem. avem un roman care ne reprezintă niște tradiții specifice. are 17 ani şi. 2.După cum știm . Maitreyi îl contrazice. ea voia să se joace”50. Personajul feminin. 54 Ibidem. Ibidem. e dragoste – explică Maitrezi – şi Chabu iubeşte acum pomul ei”53 . 60. cu frunzele pe obraz. 46 . cum credeam eu. Maitrezi. pe când Allan cea hinduisă.. lucru pe care Allan nu înţelege.. p. ”Şi nu puteam sta în pat dacă nu mi se aduceau în fiecare zi ramuri proaspete din pomul meu Şapte Frunze”55.60. Harold. Confesiunile naratorului după încheierea acestei povești de iubire Nu este o tehnică amplă. acesta dând și un sentiment al autencitității. așa va fi totul mult mai misterios. spunând că : ”Asta nu e dragoste”52. în ciuda vârstei fragede. trezeşte o pasiune şi senzualitate impresionantă în Allan. ”Şi când mă mânâia el.60. Putem să spunem că este o biografie a autorului din care nu lipsește fantezia. comunitatea albă care imită civilizația engleză și 3.60. explicându – i : ”Ba da. de un pom. o tulbura numai atitidinea mea. La Calcutta trăiesc trei comunități : 1. pentru că n – am izbutit” 51 arătând instabilitatea lui față de aceste însemnări. p. partenerul sau este cel care reprezintă în roman. lumea cea modernă. 58. 55 Ibidem. 53 Ibidem. într – o anumită atmosferă. p. Eugen Simion identifică trei nivele temporale ale romanului : 1. Primul este jurnalul naratorului care trece printr – o experitnță unică 2. comunitatea eurasiatică care imită civilizația europeană. Tânărul european este ”vrăjit” de fiica inginerului Narendra Sen. spunând că : ”Maitreyi n – a fost o clipă excitată. naratorul. Chiar dacă gândeşte aşa. o fată exotică.”54.

Dacă mă simţi aproape. care va înconjura întregul cosmos. al omului din secolul al XX – lea pe lângă elementele exotice. Sentimentul ne este bine cunoscut. şi cu mâna şi cu inelul. să nu cadă asupra lui. Dragostea celor doi este plină de semne şi simboluri ale lumii lui Maitreyi : atingerea piciorului înseamnă o promisiune. maica mea. căci mie drag cu voia mea. mamă pământ. luând parte întreaga natură la jurământul celor doi : ”Mă leg de tine. ci asupră – mi. Sentualitatea orientală este ceva nou în roman. Allan fiind alungat şi Maitrezi este aspru pedepsită. bucurie necunoscută lui să – i aduc. James Joyce dezvăluie o senzualitate rafinată dar şi nouă pentru romanul de drgoste. coroniţa de iasomie înseamnă logodnă. viaţă de rod şi de joc să – i dau. şi cum îţi sunt ţie razele. pe care cerul l . Află mai târziu că s – a dat unui vânzător de fructe.61 47 . Maitrezi după. misticul. Romanul ne prezintă şi un nou mod de a gândi. maică. deschizându . el trăieşte aceşte experienţe descoperind pe cont propriu o altă lume în afara Europei. el nu mai doreşte să aibă legătură cu ei. a fost îndrăgostită de Tagore (modelu ei poetic) căruia i – a jurat iubire eternă. Mă leg în faţa ta că unirea noastră va rodi. şi tu. şi a nimănui altuia. p. aşa îi voi aştepta eu venirea. are multe idei. Tu mă auzi.Şi cum tu niciodată nu oboseşti maica mea. Evident că cea mai bine reprezentată temă este cea a incompatibiliăţii dintre sentiment şi datorie. Ploaie să fie sărutul nostru. fiind un intelectual. romanul având un final deschis.a născut departe. Şi cum aştepţi tu ploaia. că eu voi fi a lui Allan. Cei doi nu mai au nici o legătură. 56 Ibidem. tot astfel să nu obosească inima mea în dragostea pentru Allan. lui Allan fiindu – i foarte greu să se reîntoarcă la viaţa anterioară. căci eu l – am ales. Allan. atingerea lor. pământule. Chiar dacă ea îi dă semne. discuţiile despre Shakespeare . Iubirea magică se termină din cauza neatenţiei lui Chabu. aşa va fi trupul lui mie.se tot mai mult cu trecerea timpului. Mentalitatea. cum te simt eu acum. şi tot răul. întăreşte – mă să – l iubesc totdeauna. pe când datoria are legătură cu tradiţia din Calcutta şi mentalitatea oamenilor de acolo. Să fie viaţa noastră ca bucuria ierburilor ce cresc din tine. Să fie îmbrăţişarea noastră ca cea dintâi zi a monsoon – ului. dacă va fi.Descrierea ei detaliată dovedeşte spiritl ei asiatic şi legătura ei cu natura. tu nu mă minţi. mi l – ai adus aproape” 56. Voi creşte din el ca iarba din tine.Toate detaliile despre lumea misterioasă sunt descrise foarte precis şi senzaţional. dând o nouă notă. de aceea îl refuză la început pe Allan.

Această experienţă era necunoscută lui Allan şi de aceea probabil este o capodoperă. 48 . cum formulează Bachelard : ”O mitologie a seducţiei”.

Un prieten al Amritei.VI. i – a telefonat întrebând – o : „Amrita. ROMANUL – REPLICĂ A LUI MAITREYI 6.1 „Dragostea nu moare” (De Maitryi DeVi) Cartea întâi începe cu aducerea aminte a timpului pierdut. întâmpla cu patruzeci şi doi de ani înainte. ţi – l mai aduci 49 .

mincinoasă.11-12 59 Ibidem. ea neînţelegând ce vroia.aminte pe Mircea Euclid?”57 . 60 Ibidem. zice : De ce nu? Între timp a putut sosi o scrisoare”61. a început să înveţe fanceza de la Eliade. p. Era Sergui Sebastian care i – a vorbit de cartea autobiografică a lui Mircea. Mai târziu. părul negru. Dar. a încălcat regula : l – a 57 58 Maitreyi Devi. ea privea lucrurile altfel. 42. 38. 8. o dată la masă. Dragostea nu moare. Maitreyi şi – a adus aminte de ziua în care Mircea a venit în casa lor : era tânăr. ea de trezi în prezent. A început să citească nişte poeme. iar el bengaleza. Vrei să – l întâlneşti pe Mircea. Erau căsătoriţi de treizeci şi opt de ani. 61 Ibidem. că îl vizita noaptea. 56. Au început să studieze împreună sanscrita. Au hotărât ca ea să înveţe franceza. De atunci. Mircea a plecat pentru a vedea Revoluţia. asta poate provoca un mare necaz. cu ochelari. poţi chiar să mori ”62. p. Ea era în continuare revoltată pe Mircea. Nu trebuie să – i permiţi nici unui alt bărbat. Citeau cărţi şi poezii împreună. el i – a atins piciorul. Este foarte rău pentru o fată să fie mângâiată de un bărbat. Amrita i – a cerut adresa şi a doua zi dimineaţa a pornit spre acel domn. dându – şi seama că era politicos şi băiat bun. ce nevoie era să – mi folosească numele? Dar de ce a trebuit să scornească minciuni? Nu m – am dus niciodată noaptea la el ”58. A doua zi i – a spus mamei ei. la sfatul tatălui ei. p. Sergui. Nu ştie de ce i – a folosit numele adevărat : „Spune – mi. indiferent cine – ţi va face încă o dată acest lucru vino şi spune – mi. te poţi îmbolnăvi. chiar dacă e rudă apropiată. Maitreyi era revoltată din cauza „minciunilor” spuse de Eliade. Maitreyi simţi o chemare către cutia de scrisori „Binele din mintea mea spune : Niciodată nu te duci după scrisori. pp. nici măcar să te atingă. Dar. Editura Amaltea.48. Deodată. Maitreyi a descris această întâmplare ca „ceva ofensator”60. . lângă soţul ei. O rudă a venit le ei cu care toată lumea se înţelegea bine. sănătatea se duce de râpă. privind – o pe Maitreyi. alb. p. În 1930. Patea cea rea. Ibidem. într – o zi a vrut să – i atingă sânii. După ce Mircea s – a mutat la ei acasă. 62 Ibidem. a început lupta pentru libertate. p. Revenind în 1972. deoarece nu a scris adevărul despre ea zicând : „Cum ai putut să mă arăţii goală în faţa lumii – aceasta este dragoste?”59. care a spus : „Ru. 1999. Un vechi prieten a lui Mircea Eliade a venit în vizită şi dorea să o cunoască pe indiancă. București. aşa că s – a strecurat afară din casă. 50 .

simţindu – se în al nouălea cer. 67 Ibidem. „El este cântăreţul. treptat. Maitreyi dezvăluie că scrie totul din memorie şi nu mai ştie sigur care a fost ordinea secvenţelor petrecute. bachiar i – a plăcut . la vârsta aceea. 59. 51 . A simţit pentru prima oară atingerea unui bărba. 57. 66 Ibidem. Maitreyi îi dezvălui că prima ei iubirea a fost un copac. Maitreyi chiar i – a dat o palmă pentru că i – a atins mâinile. să fie un indian adevărat „Mircea poartă un dhuti în fiecare după – masă. Pătrund în lumea asta minunată prin cântecele sale”64 . p. „Aş fi vrut să mă înconjoare cu braţele”63. nu tocmai conştient. până la sfârşit. dar asta nu necesită o schimbare a religiei. Aici. p.lăsat pe Mircea să – i sărute mâna. Dacă una face altfel. Chiar ea mărturiseşte : „Ideile mele despre relaţiile dintre bărbaţi şi femei erau întradevăr reduse. 74. săvârşeşte un păcat sau nu? Ajungea tot la concluzia că nu are cum să fie unn păcat. Ce minunat este – mult mai grozav decât orice altceva ce ştiu de atâta vreme”67 . Dar. se consideră că săvârșește un act degradant ”66. 61.Am auzit că vrea să devină hindus. despre care ştia că niciodată nu o să fie de acord cu căsătoria lor. p. El este cel care a făcut să apară acest val de muzică în trupul şi în mintea mea. Mircea a sărutat – o şi „Întregul meu corp a început să cânte. indienele nu pot iubi pe nimeni decât soțul lor. Un alt eveniment cutremurător a trăit când Mircea a cerut – o de nevastă : „Aş dori să te întreb ceva : vrei să te căsătoreşti cu mine?”68. 68. „Femeile indiene au canoane rigide în ceea ce priveşte puritatea trupească. era tormentată de gândul că îşi punea picioarele peste ale lui. p. 61. Mircea s – a înfuriat şi a vrut să plece în ziua următoare. Dar. El este cel care cântă această melodie în mine. nu se pot căsători. ceaţa se ridica şi ajunsesem să ştiu tot mai multe.72. Sentimentele unuia faţă de celălalt erau tot mai intense. Ibidem. 65 Ibidem. Şi – a adus aminte de o întâmplare care i – a schimbat sentimentele : într – o zi. E oare posibil să creadă că tat îl va accepta 63 64 Ibidem. la ei în ţară. lucrurile stau altfel. Mircea nu înţelegea aces lucru. De exemplu. Au început să – şi atingă mâinile. 68 Ibidem. Studiază scrierile hindu. Maitrezi şi – a cerut scuze şi a explicat că. Ea se temea de tatăl ei. iubirea dintre om şi natură. copac „chatim”69. 69 Ibidem. Ea. p. ci mai mult intuitiv”65 . Chiar dacă se iubesc. p. părţi ale corpului. Mircea a început să – şi schimbe stilul de viaţă. în biblioteca tatălui ei. p.

a spus să o mângâie pe Amrita. Ei obişnuiau să meargă cu maşina la lac. pentru a vorbi despre Mircea. p. Pe balcon. susţinâdu – i dacă chiar vroiau să se căsătorească. Sabi a apărut. la un tur. p. Toate amintirile i – au revenit lui Maitreyi. dar toate au rămas fără răspuns. deoarece ştia că părinţii ei nu sunt de acord. dorind chiar să se omoare în drum spre casă. le – a arătat p grotă zicând : „Acolo a stat timp de câteva luni un sahib. 52 . 73 Ibidem. Dar. 99. o frământă neputinţa ei „Ar fi putut să – i scrie măcar lui Khoka. spunându – i că Mircea pleacă şi vrea să – şi ia rămas – bun de la ea. ştiind că nu o să – l mai vadă niciodată. Ea nu se simţi prea bine.123. îl vede. Mama ei a discutat cu Maiteyi. nemaifiind atât de sigur că părinţii ei îl vor accepta a spus : „Dacă nu ne vom căsători. 72 Ibidem. Aşa s – a şi întâmplat. spunându – i la revedere. aşa că Sabi (sora ei). Mai târziu. Dar n – a făcut. avea ameţeli. Dorul de el a cuprins – o cu totul. Pe urmă a aflat că Mircea a plecat în Himalaya pentru a deveni pustnic. Maitreyi a simţit că e neliniştit şi nu înţelegea rostul acestor cuvinte. Maitrezi l – a împins şi Sabi a crezut că Mircea vrea să – i facă ceva rău. Aşa a şi făcut. Şi – a atins palmele. cu mulţi oameni. Acum a plecat” 72. 77. Toţi şi – au dat seama că era vorba despre Mircea. au plecat la Bernares. spunându – i lui Mircea ca să o sărute pe frunte. El a plecat în casa din Ripon Street. Deoarece aproape toţi erau bolnavi. El a venit doar după lucrurile rămase în casă. dar s – a răzgândit. fără ca Maitreyi să ştie. atunci vreau să te văd de trei ori în viitor”71 . p. Chiar după un an de la plecarea lui. Mircea.mai ușor dacă devine hindu?”70 . Cartea a doua începe cu vizita lui Maitreyi la Tagore. Tatăl ei a organizat o petrecere mare. în ziua ziua aceea mama ei a trezit – o. Făcea efortur pentru a se integra şi a fi acceptat. În ziua aceea. Amrita i – a spus că Mircea a sărutat – o doar pe frunte.o”73. Ibidem. A sosit şi ziua naştere a lui Maitreyi. Dar niciodată nu reuşeşte să se desprindă şi să se deschidă. cei doi fraţi mai mici. Mircea era foarte fericit. De atunci. p. deoarece ştia că îi va spune mamei lor. după zece luni.În acest 70 71 Ibidem. Deodată. A minţit. Apoi. Mircea a mai fost o dată în casa lor. Pe Maitreyi a neliniştit – o Sabi. Un ghid. Au plecat în momentul acela. 137. Mircea a rămas singur cu Maitrezi şi a îmbrăţişat – o. De aceea continua să înveţe bengaleza de la Maitreyi. Mircea şi ea au plecat pentru o plimbare. Ea l – a respins. aproape de Himalaya. Maitreyi i – a scris o scrisoare prin Khoka.

Maitreyi a ajuns şi în Anglia. un om foarte cumsecade. Stătea cu spatele la ea. Maitreyi încearcă din nou să ia legătura cu Mircea. el nici nu a putut s – o privească. În partea a treia a romanului. Străbătând un continent și Oceanul Indian. 146. ea ştie că se vor mai întâlni. spunând că Mircea este un phoenix. fapta a fost săvârşită. p. Când Amrita a păşit în biroul lui Mircea. După puţin timp le – a avut. Ibidem. Amrita este şocată de purtarea lui „Tremur toată. Plimbările şi excursiile în natură nu lipseau. Maitreyi a devenit tristă „Ochii lui au devenit de piatră. Seara. Maitreyi s – a căsătorit. De atunci. intră pe neașteptate. Dar acum. prin ușa noastră închisă. El nu va mai putea vedea niciodată”77 . s – a dus în vizită la Khoka. undeva sus. Era foarte confuz. când amândoi s – au culcat. a cunoscut un cupplu care îl ştia pe Mircea. el a venit și s – a așeyat pe patul meu nupțual. În ziua nunţii. p. nu ştia ce să zică. 234. 74 75 Ibidem. înainte. 53 . dar. ca de obicei. Ultima parte a romanului ne dezvăluie întâlnirea celor doi. deştept. dacă el nu are pace în sine. După şapte ani. nu el nu i – a trimis. Ea era foarte hotărâtă că trebuie neapărat să – vadă. Deodată.timp. p. legătura nu s – a rupt. El i – a răspuns că nu are cum să i – o dea. pentru prima oară după un timp îndelungat a a vut o viziune cu Mircea : „L – am văzut pe Mircea. Maitreyi a venit la el pentru ca să – i redea pacea. dar. Nu va mai putea vedea nimic şi pe nimeni. dar degeaba. Îşi dă seama că e prea tărziu pentru ei. I – a şi trimis o scrisoare să se întâlnească.Sunt uluită că – l văd” 74. A fost prea târziu pentru acest lucru. A început să – şi facă planuri de călătorie. când Mircea s – a întors. Maitreyi vorbeşte despre soţul ei. 237. Khoka nu i – a dat scrisorile. 77 Ibidem. a rămas fără răspuns. ziua aceea nemaifiind aşa departe. L – a obligat să să – i dea scrisorile trimise de Mircea acum patruzeci şi doi de ani. 76 Ibidem. A început să le citească. Nici nu cunoştea bărbatul respectiv. Omul ăsta trăiește întradevăr în lumea ireală a fantezie”76 . tatăl ei a murit părându – i rău că a părăsit – o pe mama ei. Maitrezi se simţea fericită deoarece soţul ei „deţinea toate calităţile necesare unei persoane ideale”75 . În gândul ei. Mă înfurie zăpăceala lui. p. pe care nu l – am văzut de patru ani. Era supărată că l – a judecat fără să ştie adevărul. şi Tagore a fost în vizită la ei. şi mama ei a murit. În paginile următoare. 155. ea a plâns neştiind de are. o nuntă pusă la cale de părinţii ei.

Mircea Eliade cu romanul lui autobiografic. Ca în roman.6.2 Romanul – răspuns a lui Maitreyi DeVi Foarte puţine opere din literatura universală repovestesc aceeaşi întâmplare a doi scriitori care erau şi protagoniştii cărţilor respective. a trăit cu adevărat. Era fiica lui Dasgupta. cel mai mare filosof indian. 54 . Puţini sunt conştienţi de faptul că personajul feminin. În România . iar Mircea Eliade douăzeci şi trei când cei doi s – au cunoscut. Maitreyi. Maitreyi avea doar şaisprezece ani. „Maitreyi” a făcut senzaţii.

La vârsta de cincizeci şi opt de ani a Maitreyiei. Editura Amaltea. A observat mici diversiuni în roman.. nici altul nu ar putea să ne spună ce e ficţiune şi ce e realitate în scrierile lor. Nu mai am trecut sau viitor.. p.ea citea şi adora versurile lui Tagore (era un poet foarte renumit) dorind mai demult să devină şi ea o poetă. Dar. A avut la îndemână jurnalul din India şi corespondenţa. a fost prima oară scris în limba bengaleză pe urmă tradus în engleză. Mircea Handoca în volumul lui „Cu şi despre Mircea Eliade”. Editura Amaltea. la intervievat pe Eliade. trăit cu intensitate de cei doi creatori hipersensibili şi hipettalentaţi. A spus : „Cred că Mircea are dreptate. La ea totul a început la miezul nopţii „brusc. A oferit şi varianta ei mult mai serioasă şi liniştită. S – ar putea ca timpul să – i fie aburit unele imagini. în 1930”79 . București. povestind trăirea iubirii lor imposibile. iar cu celălalz . 4. ai putut să mă ierţi?”78 .. spunea Noica. mai ştii? Eu cred că nici unul. Ea a aflat despre romanul dedicat ei. după aproape o jumătate de veac de la consumarea faptelor. 81 Ibidem. 80 Maitreyi Devi. Important e că un sentiment puternic. în urma cererii mele de a vizita Santiniketanul – Universitatea înființată de Tagore – a fost redus de la cinci la trei zile. Maitreyi? Şi dacă da. 1999. p. Dragostea nu moare. Ibidem. p. pp. El a fost cel care a prezentat cartea respectivă pentru prima oară lui Mircea Handoca. Sunt c – un picior în 1972. „Dragostea nu moare”. Romanul – replică. Constantin Noica. aflând şi amănunte despre cum a cunoscut – o pe Maitreyi : „Mărturisesc. un bun prieten al lui Mircea Eliade. a putut răspunde la multe întrebări legate de viaţa lui. răspuns. a redactat romanul „Dragostea nu moare”. dar el zâmbea sau râdea când le citea. Postfață de Mircea Handoca. părându – i rău că l – a apreciat greşit pe Mircea Eliade de atunci. 55 . astăzi. numai că în bengaleză : „Îţi mai aduci aminte de mine. București. a dat naştere la două romande de excepţie”81.Pe când Maitreyi scrie sub impulsul unei puternice emoţii. 1999. povestind cu foarte mare intensitate şi tulburare. Dragostea nu moare. intenţionasem inițial să o caut pe Maitreyi dar după ce sejurul meu la Calcutta. 245. Şi m – am trezit în eternitate. mai ales de tinereţea lui.”80. 245-246. Şi ea are pe prima pagină acelaşi citat ca şi Mircea Eliade. pentru mine s – au şters limitele a patruzeci şi doi de ani.. 7.. am 78 79 Maitreyi Devi. Cu un entuziasm desăvârşit spune : „Am primit zilele trecute un document senzaţional!Ascultă. Două cărţi scrise din amintiri autentice.

La această întâlnire. 56 . Aşa arată : ”Chiar dacă mă vei prinde sub plasa de oțel N – am să strig. Aşa. Golurile se vor mări de la sine Destul ca să – mi scot mâna și să cuprind luna. Și de vei face ziduri de piatră Nicicând n – ai să zidești închisoare pentru mine. În anul 1973. pp. Pietrele se vor nărui de la sine De îndată ce voi apărea eu. Ibidem. a vrut să – şi viziteze iubitul din trecut. 247. După ce şi – a scris romanul „Dragostea nu moare”.renunțat la proiectul meu. a intervenit ceea ce obișnuiam să numim pură coincidență”82 . Acesta a fost tradus de Lidia Ionescu. p. până la urmă. Totuși. Devi a fost invitată în România la Uniunea Scriitorilor. 246-247. Deodată va sufla parfum de iasomie Ca să – mi umple serile pustii. a făcut o vizită acasă unde stătea mama şi sora lui Mircea Eliade. Sau dacă mă vei trimite în deșertul Saharei Unde nisipul dușmănos e fierbinte. În schimb a dat revistei „Tribuna” o poezie cu acest comentariu : „Consideraţi aceste versuri răspunsul la întrebările care privesc un capitol intim al biografiei mele”83 . 82 83 Ibidem. Dacă mă vei exila și mă vei trimite pe un ocean Într – o barcă găurită Am să desfid oceanul Și n – am să pierd nici această bătălie marină. care a ajuns deja celebru profesor în Chicago. Maitrezi a ocolit orice întrebare în legătură cu povestea lor de iubire.

p. pp. Mircea. Mircea Handoca a avut acces la arhiva personală a lui Mircea Eliade unde a găsit : 18 scrisori ale lui Khoka. Și azi. oare chiar atât de mult m – am depărtat de tine? Mircea. Am să – ți umplu cerul cu un cântec Tăcut ca o rază. mirat. 86 Ibidem. Ibidem. 248. Dar. o fotografie a lui când era tânăr. Iar tu. p.”85 . o bucată de hârtie pe care Maitreyi a scris : „Mircea. Handoca a citit şi scrisorile confidenţiale trimise de Dasgupta referitor la „alungarea” lui din casă : „Dumneata eşti un străin şi eu nu te cunosc. Pe lângă a agrafă de păr.. te rog să nu mai intri în casa mea.Ai uitat că într – una din primele noastre dimineți Mi – ai pus în mână o săgeată care poate ochi sunetul Și că tu ai fost cel care m – a învățat Să trag la țintă fără greș. dacă eşti capabil să consideri ceva sacru în viaţa d – tale. și dacă ai vrea 84 85 Ibidem. caută – mă la birou. Dacă vrei să mă vezi personal. n – ai să știi De unde vine revărsarea această de lumină”84 . N – ai decât să stai cu spatele întors la mine. Fii ascet şi arată – le tuturor adevărul tău. 57 . Scrie sorei tale!”86.. mai era un bileţel tot de la ea : „Nu te pierde pe tine însuţi. 247-248. Fii sigur c – am să netezesc cerul Și am să umplu lumea de lumină într – o noapte fără lună. dacă vreo să mă umpli de întuneric De nu –mi mai pot vedea drumul. nici să încerci să vezi sau să scrii vreunui membru al familiei mele. nişte flori uscate.248.

248-250.Mi – ar plăcea cu mult mai mult dacă tu mi . decât toată această înaltă filosofie. 1999.”87. Din carte aflăm mentlitatea. 58 . Poetul mi – a spus râzând : . Dar totuşi. Dragostea nu moare. București. Editura Amaltea. Îți cunoști ingratitudinea și ofensa pe care mi – ai adus – o. Rațiunea acestei purtări trebuie să – ți fie evidentă. pp. N. un guru al Maitreyiei. peisajul indian cu simbolurile şi ritualurile lui.. p. Avem dovadă clară a acestei trăiri intense care a avut un sfârşit tragic. dacă ți – a rămas cât de puțină minte în nebunia d – tale. Maitreyi Devi. 87 88 Ibidem. scrie – mi numai acele fapte pe care un necunoscut le poate scrie unui necunoscut sau un funcționar superiorului său.ai scrie simplu ce simţi . Te rog să nu pomenești de această notă nimănui și rupe – o după ce o vei citi. 132. Dasgupta. „Odată.”88 . S. În „Dragostea nu moare” aflăm şi informaţii despre Tagore care era o personalitate foarte puternică în India. .vreodată să – mi scrii. Această scrisoare se află şi în romanul lui Eliade „Maitreyi”. autencititatea este dată de sentimentul se iubire şi de fericirea celor doi.

ştim că romanul lui Mircea Eliade este mai degrabă o poveste de iubire dintre doi tineri care sunt separaţi din cauza diferenţelor culturale.VII. chiar şi înainte de a – l cunoaşte pe Mircea. s – a petrecut ceva ce nimeni nu se aştepta : romanul lui Mircea Eliade „Maitreyi” a primit un răspuns din partea protagonistei. dar mai ales de dragostea imposibilă dintre Eliade şi Maitreyi. Romanul – replică „Dragostea nu moare” ne dezvăluie noi secrete legate de cultura indiană. Romanul lui Maitreyi este dintr – o perspectivă mult mai personală. ANALIZA COMPARATIVĂ Atât în literatura română. 59 . relatând evenimentele din viaţa ei. acum patruzeci şi două de ani. Pe când. cât şi cea universală.

p. se poate observa că cei doi au fost martori la aceeaşi experienţă unică. Maitreyi începe relatarea într – o stare mult mai diferită : o stare tulburătoare. București. 16. pentru că n – am izbutit să aflu ziua precisă când am întâlnit – o pe Maitreyi. Viaţa mea e împlinită”91 . de nelinişte la miezul nopţii. Mircea Eliade ţinea un jurnal unde îşi făcea însemnările de zi cu zi : „Astăzi am răsfoit multă vreme jurnalul meu din Assam. ci efectiv numai din memorie – aşa că nu ştiu dacă succesiunea secvențelor este corectă – ceea ce atunci a fost înainte sau după. nu are regrete. Deci putem să spunem că varianta lui este mult mai autentică şi reală.că de multe ori îi cu gândul în altă parte. .. Editura Minerva. Romanul autobiografic a lui Mircea Eliade a fost scris cu scopul de a arăta lumea indiană. cum nu am nici eu. simţea nevoia de a clarifica lucrurile cu Mircea. Maitreyi. 1986. Dragostea nu moare. Ea nu se plânge de viaţa ei : „Totuşi. Maitreyi îşi foloseşte doar memoria. să – şi dea şi ea varianta ei de cele petrecute acum mult timp în urmă. Maitreyi Devi. Voi. București.. În însemnările mele din acel an nu am găsit nimic”89 . 60 . iubirea lui faţă de cultura respectivă şi faţă de personajul principal feminin. dragii mei prieteni[. După cum ştim. Chiar ea recunoaşte de la bun început: „Întâi Septembrie 1972. Maitreyi a vrut să scrie acest roman pentru a – şi găsi liniştea. ceea ce ne duce în eroare. m – a răvășit și m – a purtat cu sine. răspunsuri care erau în mintea ei timp de 42 de ani. p. Pe de o altă parte. în eternitate. Sunt multe asemănări. nu putem fi siguri sau şti sigur ce este adevărat şi ce nu : „Scriu despre ceea ce s – a petrecut cu 42 de ani în urmă – nu dintr – o agendă. București. 1986. descrieri şi experienţe relatate la fel. 7 92 Mircea Eliade . ci înapoi. Editura Amaltea. 29. 1999. Chiar dacă nu în ordinea respectivă. dar există ceva nelămurit. p. El se foloseşte de ele pentru a putea reda cât mai exact întâmplările de atunci.] eu am fost tot timpul cu gândul departe. adânc în trecut”90 . Pe de o parte. Se simte într – o altă parte.Începutul romanului diferă foarte puţin. p. de la început fiind nehotărât în legătură cu aceasta : „Am şovăit atât în faţa acestui caiet. Editura Minerva. spre viitor. Vârtejul timpului. acum nu 89 90 Mircea Eliade . Acesta a fost elementul declanşator pentru ca şi Maitreyi să – şi scrie varianta ei. sufletul ei aflâdu – se altundeva. nu înainte. răscolitor. Ziua mea de naştere. nu are regrete. Maitreyi. Pe Eliade îl fac însemnările din jurnalul lui să povestească această poveste. 7 91 Ibidem. Cu câtă trudă descifram însemnările de peste zi şi le transcriam în caietul început o dată cu noua mea viaţă”92 . ceva ce o tulbură şi de aceea decide să scrie romanul.

p. Euclid? De ce nu – mi spui Ma?”97. 1999. Impresia lui Maitreyi a fost una mai obişnuită. de fecioară bengaleză crescută prea plin. Ea a încercat să se apropie de Mircea. liniştit. București. 97 Maitreyi Devi. din faptul că unele întâmplări şi date coincid cu cele ale lui Mircea Eliade. cu buzele cărnoase şi răsfrânte. p. pe care anevoi l – ai fi crezut aievea pe fața aceea atât de inocentă și înspăimântată”95. Aceste prime impresii diferă în fiecare roman. Mircea Eliade . După aceste descrieri. 93 94 Maitreyi Devi. Dragostea nu moare.30. remarcăm o răceală şi displacere faţă de fată. p. De ce – mi spui Doamna Sen . 1986. de data aceasta legat de personalitatea ei : „Atunci am observat că. Reacţia ei e normală. în romanul „Dragostea nu moare” aflăm că Maitreyi era considerată foarte frumoasă : „. ea nebăgându – l în seamă. Acum aceste evenimente sunt toate prezente simultan”93. 61 . Deci Mircea se foloseşte de jurnal şi Maitreyi de memoria ei. București.Îmi era teamă că mi se va cere din nou să eliberez camera mea pentru acest străin”96 . Chiar dacă Eliade a considerat – o urâtă.mai are înainte sau după. mama ei era mai încântată : „Euclid este un băiat bun. București.35. p. chiar insuportabilă. de câte ori ascultă atent ceva care i se spune cu seriozitate. p. Maitreyi. ca un fruct trecut în copt ”94. Dragostea nu moare. arătând intenţiile lor. Ea spune : „De ce trebuie să acceptăm ca un englez să locuiască la noi?. Dar. 1999. Editura Amaltea. Care alţii? Hai să ne plimbăm pe stradă. până la urmă iubirea s – a infiltrat în cei doi. fără nici o impresie. Dragostea nu moare. pe când fiica ei îl privea cu indiferenţă. Editura Amaltea. ne dă o dovadă de adevăr. București. Editura Minerva. Altă descriere. politicos. p. Mai degrabă. 29. Faimoasa descriere (mai mult jignitoare) pe care ne – o dă Eliade despre cum a văzut – o pentru prima dată pe Maitreyi este : „Mi se părea urâtă – cu ochii ei prea mari şi prea negri. Ai să vezi cum se întorc oamenii după mine”98 . numai că jurnalul ei era în mintea ei. Editura Amaltea. 66. 96 Maitreyi Devi. Chiar dacă la început nu se plăceau şi nu aveau nimica comun.51. 98 Ibidem.16. la locul lui. cu sânii puternici. pe buzele Maitreyiei flutură un imperceptibil zâmbet de ironie de sălbatec sarcasm.Crezi că eşti frumoasă? De ce să cred asta?Alţii o cred.. 95 Ibidem. 1999. pentru ea contând mai mult faptul că poate tribute să – şi dea camera pentru ca el să stea acolo. Prima impresie pe care au avut – o diferă.

plutesc – de ambele părţi ale umerilor. 100 62 . Pentru Eliade contează mai mult descrierea fizică şi trupească. discutau despre cărţi şi poeme. În romanul său „Maitreyi” ne descrie de mai multe ori.60. O senzaţie descrisă de fata exotică arată aşa : „Trupul mi – a devenit mai uşor – nu pot merge. București. Am privit în sus și am început să mă rog. p. şuviţe de păr îmi flutură în vânt. mişcări şi întâlniri pe ascuns. mânată de prejudecățile și tabu – ul vârst ”100 . Prinzându – mă de încheietură. De aceea o considera aşa de urâtă după cum reiese din jurnalul şi romanul lui. simţind primii fiori ai dragostei. p. Cum a păţit şi Mircea însăşi. Maitreyi. o fată bengaleză. că Maitreyi o vizita noaptea aproape goală : „Eu m – am 99 Ibidem. sentimentele creşteau acumulând cât mai multă energie. Ei descriu cam aceleaşi senzaţii. de aceea putem presupune că ii era ceva nou. – Ia să vedem. Editura Minerva. p. Pentru ea toate aceste erau reale. p. virginitatea ei barbară şi mai presus de toate fascinul ei ”102. Numai că. atingerea unui străin. Într – o clipă. Maitreyi descrie aceste senzaţii şi întâlniri foarte intens spre deosebire pe Eliade. 101 Ibidem. am ajuns la cele în camera lui Eliade.57 Ibidem. Întâlnirea celor doi în bibliotecă seamănă foarte mult în ambele romane. m – a tras spre el. (tradiţia ei le interzise) dar a căzut în sentimentul iubirii nemaiputând să se controleze. Cât am stat aşa?Cine știe? Am încercat să – mi eliberez mâinile dar n – am fost în stare s – o fac. atingeri : „ – Nu – mi place cartea asta . 1986. De la întâlnirile la bibliotecă. ne luase în stăpânire timpul infinit. Maitreyi le descrie mai mult. Prin aceste întâlniri la bibliotecă. ceva unic şi de nedescris. aceste mişcări şi atingeri erau interzise. diferit. păunul și – a înfoiat penele și dansează cu mine – zbor spre stele”101. La bibliotecă : „El nu mi – a lăsat mâinile – palele mele erau strivite într – ale lui – mi le presa cu buzele. a spus el şi a întins mâna ca şi cum ar fiv rut să ia carteam dar m – a atins pe mine. În romanul lui Eliade. Aș fi vrut să mă inconjoare cu brațele”99. 80. întâlnirile de la bibliotecă sunt mai discrete dar şi el îşi dă seama că este mai mult decât o simplă atracţie fizică : „Înţelesei pentru a suta oară că mă atrăgea altceva la Maitreyi : iraţionalul ei. unde au mai fost mici desbute. 102 Mircea Eliade . Primele atingeri din bibliotecă erau savuroase dar şi dureroase. cu mai multe detalii. Acestea au marcat – o pe Maitreyi. Cu altă ocazie. Pentru Maitreyi. şi am înpins – o spre el. 68. Cui mă rugam oare? Mie însămi? Totuși nu doream să fug.Pentru Eliade era un lucru ciudat şi ceva ieşit din comun să vadă o fată exotică. au devenit aripi.

– Revoltător! Crede – mă. ea considera că. Aproape că am ţipat”105. A scris un roman autobiografic. nu e adevărat. de ea toată mă bucur. – Stinge lumina. Maitreyi nu înţelege că de ce a trebuit să – i folosească numele. ca să nu fie văxută întâmplător din stradă. Sergui. ochii tot mai aprinși. calcă pe aceste tradiţii făcând lucruri interzise. Discuţiile legate dintre relaţia bărbat – femeie în casa lor erau interzise. În timp ce discuta cu Sergui Sebastian. tribute să menţionăm că. intrând în camera și tupilându –se repede în dosul fotoliului de paie. femei şi bărbat. Și –a deznodat marginea sari – ei ei și a rămas goală până la pântec. 103 104 Ibidem. în acea foarte palidă boare luminoasă din odaie. a învăţat – o unele lucruri. să – l mângâi. Nu ştiam ce să fac. 11. Ibidem. 63 . 1999. m – a izbit ca un miracol pe care niciodată nu l – aș fi putut intui în toate amănuntele lui precise și carnale”103. simțeam că se deșteaptă la o zi nouă. că pe ea o mângâi. 89-51 105 Maitreyi Devi. Editura Amaltea. București. strângându – și buzele și oprindu – și anevoi suspinul. Aceste mici riscuri. Tot într – o noapte în camera lui Eliade ne descrie amănunţit cum Maitreyi se apropie de el . undeva s – a petrecut ceva. tremurând toată. „Nici o altă fată nu făcea aşa ceva în vremea aceea. Tradiţia ei. acesta îi spune : „ – El a scris că obişnuiaţi să – l vizitaţi noaptea. deoarece Maitreyi este foarte revoltată în romanul ei de aceste vizite noaptea. p. bineînţeles.114.culcat puţin obosit. voința tot mai rătăcită”104. Viziunea trupului ei gol. Aici avem ceva ce nu regăsim în ambele romane : vizitele noaptea. Dar. Dar. în picioarele goale. Erau nopţi de o intensitate maximă. Maitreyi nu prea înţelegea lucrurile legate de dragoste. Venise Maitreyi. Era un act de răzvrătire. să o arate goală pentru o ţară întreagă. pe vremea aceea. mângâindu – l : „Începui să – l strâng. cum cedează agonizând. pp.22. de – a lungul anilor. ce trebuie să facă şi cum. să – l sărut –sigur fiing că îmbrăţişez întreaga făptură a Maitreyiei. de iubire unde toate lucrurile erau posibile şi se întâmplau după voia lui. p. 106 Ibidem. clar că le era aproape interzis să vorbească cu băieţi sau să se afle în compania lor. subţire. La vârsta de 16 ani. căci printre săruturi îi observam fața mereu mai palidă. în câteva gesturi pe care le – a împlinit cu ochii închiși. amândoi arătându – şi dragostea unul faţă de celălalt. Eliade s – a folosit şi de imaginaţie şi fantezie. Dragostea nu moare. Ne explică. jocuri la care erau supuşi făcea şi mai frumoasă iubirea lor. ca să nu facă zgomot şi cu o sari verzuie. Simțeam cum se pleacă sub voluptate. rareori am vorbit cu băieţii”106 . Atunci. p. îmi şopti ea. Dar. A fost foarte revoltată aflând aceste lucruri spuse de ea de către Eliade.

Ea este cea care îi dezvăluie că : „Ţi – am spus că am iubit un copac. chatim!Faţa i s – a strâmbat într – un zâmbet confuz. Ei i se pare ceva normal acest lucru. când stăteam la masă. sau aşa cum a făcut ea :prin experienţa pe pielea ei. chiar dacă uneori făcea lucruri interzise. Indienele nu pot iubi pe nimeni decât de soţul lor”108. Ea. În romanul lui. acum. să afle din cărţi. ce ţineau de tradiţia ei. treptat ceaţa se ridica şi ajunsesem să ştiu tot mai multe. Maitreyi. Cine făcea altfel. Nu înţelegea această poezie”111 . pomul ei este descris altfel : „Am iubit întâi un pom. p. 111 Maitreyi Devi. un copac. Pe parcursul anilor. Editura Amaltea.61. a fost prima dragostea a Maitreyiei. în fiecare zi. din acea care noi îi numim „şapte frunze”. pentru ea era o experienţă nouă. pomul magic. numai în diferite feluri. şi ea trebuind să le înveţe.61. scumpa mea. Și Chabu iubește. Acest lucru. Chiar şi atingerea unor părţi punea nişte semne de întrebare : „Ce parte a corpului constituie un păcat dacă o atingi?De pildă. p. Maitreyi. p. București. 74. a mai iubit ceva înaintea lui Eliade : un pom. nemaifiind atinsă până atunci aşa de un bărbat. 1986. p. La ei. toată tradiţia ei cu întrebări cu tot au facut – o să se dăruiască cu totul. Pentru ea era posibil o iubire dintre un copac şi un om. pomul ei”112. 1999. Dar.nu încăpea nici o discuţie. ea a învăţat câte ceva despre bărbaţi : „Ideile mele despre relaţiile dintre bărbaţi şi femei erau îndradevăr reduse. Din reacţia lui Eliade. Editura Minerva. răspunzând la fel. e dragoste. 112 Mircea Eliade . București. 64 . ridicol. București. 97. faptul că ei înţeleg şi respectă natura. Femeile trebuiau să afle singure aceste lucruri. De aceea se lasă atinsă. Pentru că Maitreyi nu ştia ce face. p. se pregăti ea să povestească. este descris şi menţionând în ambele romane. Iubirea faţă de copac. fără discuţii cu părinţii sau prieteni. comitea un delict foarte grav. 1986. – Ba da. Ibidem. pentru Eliade nu. ci mai mult intuiţia”107. p. legătura sacră cu natura. nu ştia ce e bine şi rău. 109 Ibidem. ce poate declanşa. nu puteau fi înţelese de european. Acum ştiu că Maitreyi mi se dă toată în acea abandonare a gleznei şi pulpei”110. 82. Maitreyi fiind tânără. nu tocmai conştient.62. Începui să râd şi o mângăiai protector. Toate aceste lucruri erau subiecte tabu. Aceste lucruri ciudate în tradiţia şi lumea lor. Personajul feminin. Editura Minerva. poţi iubi doar pe soţul tău : „Femeile indiene au canoane rigide în ceea ce priveşte puritatea trupească. faptul că roade şi o consolează ne arată imaturitatea lui şi neînţelegerea 107 108 Ibidem. 110 Mircea Eliade . el își punea picioarele peste ale mele”109. Dragostea nu moare. Chiar Mircea descrie prima atingere : „Emoţia celei dintâi atingeri n – am s – o uit niciodată. – Asta nu e dragoste.

Ea știa că acest lucru este imposibil din cauza diferențelor sociale. În romanul lui Eliade. 116 Ibidem. 102. dezlegând din colțul sari – ei o nestemată verde – neagră în forma unui cap de șopârlă 113 114 Ibidem. din moment e a vrut să se căsătorească cu ea. Chiar dacă sunt câteva lucruri sau întâmplări ce nu seamănă. erau noi pentru amândoi. p. de când m – a sărutat prima oară?”114. Mircea Eliade are nişte îndoieli la început. Reflecția nu mi – a relevat. Avem o simplă cerere în căsătorie. îmi spuse Maitreyi. 72. 115 Maitreyi Devi. Poate ceea ce simţi el la început a fost o vrajă spre necunoscut. La Maitreyi arată cam așa : ”-Aș dori să te întreb ceva : vrei să te căsătorești cu mine?”116. la care Maitreyi a răspuns : ”E mai bine pentru mine să nu spun nimic.Ți – am ales piatra pentru inel. Mircea. Mircea a făcut acest pas. Chiar ea recunoaşte în romanul ei : „El este cântăreţul. Aceste întrebări ne pun şi pe noi întrebarea dacă iubirea lui a fost reală sau nu. ieșit din comun. Şi mai târziu îşi pune aceeaşi întrebare : „Oare Maitreyi n – a activat ca o hipnotizată. Dar. niciodată nimic”113. pregătirile pentru aceasta : ”. sigur a iubit – o. În primu rând. nu avem de unde şti. p. că eram vrăjit. i – a declarat iubirea. O altă asemănare este cererea în căsătorie. iubirea lor pe care au simţit – o amândoi a fost redată şi scrisă la fel în ambele romane. Tata nu va fi niciodată de accord – am spus cu candoare”117. 80. p. în clipelereale. logodna a decurs altfel : o logodnă unde ia parte întregul cosmos. 1999. 65 . dar este descries diferit în ambele cărți. Dar. sau nu sunt descrise la fel. Dragostea nu moare. Faimosul copac a lui Maitreyi este descris în ambele romane. Dar un lucru sigur e veritabil : dragostea față unul de celălalt. Era confuz şi nehotărât din cauza tradiţiei lor. spre nou. nu a crezut că vreodată o să se poate îndrăgosti de o indiancă. București. Pătrund în lumea asta minunată prin cântecele sale”115. nu îndrăgostit – în clipele din pragul experienţelor decisive. Maitreyi a trăit fiecare clipă la maxim. ceva magic. 117 Ibidem. dăruindu – se cu totul. p59. când începeam să trăiesc.unei altfel de iubiri. arătând tot legătura dintre cele două. crezând că este vrăjit : „Îmi lămurii perfect aceasta. p. ca un automat. 73. Ibidem. Editura Amaltea. Fata exotică i – a tulburat simţurile. La ea nu a existat nici un pic de vrajă. Toate aceste sentimente noi trăite. El este cel care cântă această melodie în mine. Au simțit dragostea adevărată și pură. El este cel care a făcut să apară acest val de muzică în trupul și în mintea mea.

p. folosindu – se și de imaginația lui și fantezia lui. şi cu mâna şi cu inelul. p. Allan. făcându – mi namaskar. pe care cerul l . şi tu. aşa va fi trupul lui mie. Vedem ce frumos a descries Mircea această logodnă. bucurie necunoscută lui să – i aduc. pământule. Maitreyi. Mircea povestește : ”. şi tot răul. Parcă acum n – am mai văzut o față mai nenorocită ca asta. dacă n băiat le punea o ghirlandă de flori la gât. Maitreyi descrie plecarea lui astfel : ”-Ridică – te Ru! Mircea pleacă. unde mai mulți barbați i – au pus o ghirlandă pe gât. aşa îi voi aştepta eu venirea. însemna că s – au logodit. căci eu l – am ales. Dacă mă simţi aproape. şi a nimănui altuia. ”la revedere”. 110. ci asupră – mi. că eu voi fi a lui Allan. Logodna pentru Maitreyi era ceva foarte important ăn tradiția ei. Acest detaliu ce este scris în ambele romane. Și. Să fie îmbrăţişarea noastră ca cea dintâi zi a monsoon – ului. Eu 118 119 Mircea Eliade . înainte de a dispărea pentru todeauna. El este jos. 112 66 . În acel moment am înțeles greșeala mea. Și Maitreyi și Eliade povestesc întâmplarea cu ghirlandă exact la fel. Şi cum aştepţi tu ploaia. să nu cadă asupra lui. în stradă. Aceasta fiind mică. privind înainte spre apă”119. evident. deoarece nu toată lumea știe aceste lucruri mărunte. La indigence. Mă leg în faţa ta că unirea noastră va rodi. mi l – ai adus aproape”120 . costumația și locul unde se va petrece. După o noapte de plimbări în jurul lacului. sora ei. cum te simt eu acum. tot astfel să nu obosească inima mea în dragostea pentru Allan.străbăută în creștet de o geană sângerie”118.Şi cum tu niciodată nu oboseşti maica mea. Și – a ridicat fața spre mine. Un alt eveniment important. Voi creşte din el ca iarba din tine. este încă o dovadă de autencititate. mama ei dându – le jos în acea secundă.Acum ne logodim. Spune că dorește să te mai vadă o dată. p. căci mie drag cu voia mea. Această logodnă a avut loc doar în mintea lui. Tu mă auzi. maica mea. care este redat în ambele romane. maică. când avea vreo 12 sau 13 ani s – a dus cu mama ei la templul de la Puri. Maitreyi. viaţă de rod şi de joc să – i dau.a născut departe. într – o zi. Editura Minerva. nu a înțeles gestul și a spus totul părinților lor. tu nu mă minţi. Să fie viaţa noastră ca bucuria ierburilor ce cresc din tine. întăreşte – mă să – l iubesc totdeauna. București. îmi spuse ea. 1986. în eternitate. Ibidem. 120 Ibidem. 111. este despărțirea celor doi. dacă va fi. Și așa a început ea să – și zică legământul : ” Mă leg de tine. Ploaie să fie sărutul nostru. Și – a întins palmele. şi cum îţi sunt ţie razele. Mircea a pupat – o pe frunte pe Maitreyi de față cu Chabu. Ea îi explica toate detaliile ce vor avea loc la logodna lor : inelele. O față de om torturat. mamă pământ.

121 122 Maitreyi Devi. Nu s – au așteptat la această despărțire bruscă. sus pe Himalaya unde s – a refugiat. Editura Amaltea. 123 Maitreyi Devi. ce noi nu vom ști. 107-108. Editura Minerva. căutându – l. Poate au fi avut timp să clarifice lucrurile. fără nicio pregătire sau știre. Și Eliade se lupta cu aceste sentimente. După cum spune Mircea. Găsii putere să mă împotrivesc. pp.nu – i spusesem niciodată că și eu îl iubesc”121 . el nu a văzut – o pe Maitreyi înainte să plece. unde îi spune că – l va aștepta oricât va fi nevoie. Dragostea nu moare. s – a decis să – l viziteze într – o zi. 1986. p. Dragostea nu moare. sufletul neliniștit. și amândoi au descris acest lucru în romanele lor. cu spatele la ea. p. pe stânci. vorbi inginerul. Mircea stătea în biroul lui. București. București. Nici unul din ei nu a putut uita dragostea lor. Maitreyi i – a scris ceva bilețele : ”Nu te voi putea uita niciodată. Romanul lui Eliade ”Maitreyi” se termină cu întoarcerea lui Mircea în Europa. Pur și simplu. pe drumuri”124. Editura Amaltea. dar ei au descris întâmplarea la fel. Iar la Mircea arată așa : ”-Când trebuie să plec? – Chiar azi. 1986. p. o întâlneam pe ea. printre mesteceni și pini. Spunea niște propoziții rătăcite. Maitreyi. Pentru amândoi durerea a fost foarte mare. Mircea era deja bătrân și suferea din cauza miopiei. fără înțeles. Maitreyi ne mai dezvăluie ceva foarte important : ultimul capitol. nevroind nici să vorbească cu ea. Mircea Eliade . întâlnirea după 42 de ani. când cei doi se voi reîntâlni când se vor stinge. Dar nu era nicăieri. ea. Amândoi treceau prin momente foarte grele. Editura Minerva. 1999. Maitreyi chiar a vizitat peștera unde stătea Eliade în timpul meditațiilor lui pe Himalaya. Sfârșitul romanului ”Dragostea nu moare” este una total diferită. căci după masă eu mă duc la sanatoriu. 67 . Nu mai era nici ea și nici el la fel. te voi aștepta”123. Imaginea ei devenea obsedantă : ”Oricunde mă duceam. și arătai nevolnic acele câteva lucruri pe care le aveam ”122. București. Maitreyi. I s – a spus că Maitreyi e bolnavă. din cauza anilor trecuți.158.110. Sentimentele puternice nu au dispărut nici după plecarea lui Mircea. Te voi aștepta. Maitreyi i – a simțit depărtarea. 1999. Probabil pentru Mircea era prea dureros a descrie această ultimă revelație. fiind orb la un ochi iar Maitreyi era și ea în pragul bătrâneții.137-139. Nu a fost cum se aștepta ea. dar trebuiau să învețe să trăiască unul fără altul. Maitreyi încheie romanul cu întâlnirea lor in Calea Laptelui. deși tot sângele parcă mi se scursese din vine. te voi aștepta. București. cu excepția ultimei vederi. Durerea era insuportabilă pentru cei doi. 124 Mircea Eliade .

Autencititatea nu lipsește din romane. CONCLUZII 68 . au trăit împreună o dragoste frumoasă și amândoi au vrut să povestească aceasta. ne arată tot acest lucru. aratând cele mai frumoase părți ale iubirii lor. Nu vom ști ce este adevărat și ficțiune în romane dar un lucru e sigur : cei doi s – au întâlnit.În ambele romane există mici chestiuni care nu seamănă sau nu au fost scrise intenționat la fel. Detaliile care sunt identice și seamănă foarte bine. VIII.

Maitreyi arăta astfel : “ Maitreyi mi se părut atunci. Editura Minerva. p. 1980. buzele ei prea roşii 125 Ion Lotreanu. Allan este cel care o cunoaşte pe Maitreyi în casa inginerului Narendra Sen (tatăl ei). şi buclele ei prea negre.1 Concluzii Romanul „Maitreyi” este considerat de critici cea mai bună operă a lui Mircea Eliade. Introducere în opera lui Mircea Eliade. sentimentele. Fluenţa povestirii de dragoste ne farmecă din prima. În jurnalul lui. e tocmai pentru că nu ştiu cum să evoc figura ei (a Maitreyei) de – atunci şi nu pot retrăi aievea mirarea mea.ochii ei prea mari. Cartea a fost scrisă în anul 1933 fiind redus ca dimensiune (deoarece. București. 69 .8. Acestea trebuiau “dezgropate” din memoria lui. dar scriitorul foloseşte mult mai multe forme decât o naraţiune cursive. Aşadar. un sentiment. mult mai frumoasă. ştim că acesta era de fapt jurnalul lui Mirce Eliade). nesiguranţa şi turburarea celor dintâi întâlniri”125. Chiar el dezvăluie : “Şi dacp sufăr oarecum începând această povestire. cu şalul asemenea cireşelor galbene. 139. nu putea să – şi scrie toate gândurile. în sari de culoarea ceaiului palid. Totul porneşte de la o trăire al autorului. cu papuci albi cusuţi înargint. Chiar dacă avea un jurnal. el îşi pune problema de tehnică.

140. şi ciudată. Chiar dacă personajul feminine este foarte bine conturat. aflăm şi cine este ziaristul Lucian Metz care este fascinate de această lume nu prea cunoscută. p. Vorbeşte despre multe lucruri deodată arătând instabilitatea ei. care trăia. intrăm într – o lume indiană. apelând mereu la memoria lui. cu o descriere bogată. pedeasupra. 8. 70 . nesatisfăcătoare. aceste lucruri făceau parte din rutina lui . cu o fire mai vilentă dar instabilă trezeşte un mister inexplicabil aşa ceva ne mai văzând până acuma în literatura română. o data cu mutarea lui Allan la Narendra Sen unde cei doi se vor apropia mai mult începând cu privirea pe fereastră. s – ar fi spus. vizitele lui Narendra Sen cu Maitreyi dau o notă de realitate construcţiei romanului. vroia să le iubească. Aşa va putea face o analiză completă a firii lui Maitreyi. maturizându – se cu timplu. şi povestirea în sine. cum o 126 127 Ibidem.2 Pericolul iubirii Autorul ne farmecă cu ideile lui şi povestirile. nu prin bilogie”126. 128 Ibidem. p. detailând şi nişte concept de – ale lor sau ideile lor despre frumos. descrierile despre India. Ibidem. Fata este. ceea ce ne sare în ochi este fluiditatea povestirii. până când o cunoaşte pe Maitreyi. p. Trăirile interesante încep din momentul mutării lui Allan acasă la ei. Fiind o fată de şaisprezece ani. chiar dacă înainte ieşea cu toate fetele. Deja în primele pagini. 143. 142. “Ce ciudă mi – e acum că n – am notat îndată după plecarea lor foarte tulburătoare starea de suflet pricinuită de cuvintele lui Narendra Sen”127. Povestind despre îmbolnăvirea lui. Ne putem da seama că autorul a găsit tonalitatea potrivită pentru această operă. dar foarte sinceră. Tensiunea se schimbă. Pe Allan îl interesează doar Maitreyi. Singura diferenţă este că. Deja aici are problem legate de jurnalul său crezând că scrierile sunt incomplete. prin miracol. “Primitivismul gândirii ei128”.creau parcă o viaţă mai transparent.

dar amplificând tensiunea. nemaivăzute. Chiar şi o simplă mângâiere. Sfârşitul romanului este unul rece. având şi mentalităţi diferite. toate fetele şi gesturile fiinf reci. mată şi întreaga voinţă de victorie alături”130. p. autencititatea nelilpsând din aceste întâmplări. Începutul legăturii dintre cei doi poate fi ca un pericol. Bărbatul de douăzeci şi şase de ani începe chiar să înveţe limba bengaleză. Eroul romanului este obsedat de aventură. Autorul încearcă să retrăiască momentele acestea descriindu – le cu precizie. 129 130 Ibidem. 131 Ibidem. El revine la viaţa lui retina. dar la sfârşit află că Maitreyi s – a oferit vânzătorului de fructe deoarece a înnebunit. p. Allan nu este în stare să înţeleagă legătura lui Maitreyi cu natura. Ibidem. de exemplu când află că scrie poezii sau că familia o consideră un geniu. Iubirea lor este ca un delict comis fără să – şi sea seama de pericolul care pândea. acesta i – a scăpat. Dar un lucru este sigur : iubirea este una şi aceeaşi indifferent cum se manifestă sau cum este arătată. îmbrăţişare sau un joc de – a lor face parte din ritualul celor doi. 154. amănunţit. Descoperirea iubirii lor are nişte urmări drastice : el trebuie să părăsească locuinţa şi este chiar ameninţat. Aceste apropieri. formarea iubirii lor sunt descrise cel mai bine. parcă întreaga pasiunese concentrase sub pielea acea brună. fiind vorba despre două lumi şi personae diferite “Este adevărat că spre fata aceasta mă simţeam atras. ba chiar vor să – i despartă. Dragostea spiritualizată fiind cea fizică şi patima posesivă este sentimental de extaz pe care – l cunoaşte Allan. În roman se conturează două feluri de a iubi. poate singular în însăşi cariera sa literară”131. Îi este foarte greu să uite. mai frumoasă : “Nu mai era brat de femeie acela. ajutându – l Maitreyi dar şi el o ajută cu limba franceză. p. Nici iubirea ei cu un guru o să – i fie de neînţeles. 144. vroind să încerce lucruri noi. Nu ştiu ce farmec şi chemare aveau până şi paşii ei”129. Căpătase o transparenţă şi o căldură autonomă. Fata îi mărturiseşte că prima oară a iubit un pom “şapte frunze”. Sunt unele momente când chiar Allan este dezgustat de ea. cu elementele acestea. Iubirea lor a fost una ieşită din comun. Acum nici părinţii lui Maitreyi nu mai încurajează idila celor doi. evenimentele mici având un nivel ridicat. 71 . Allan după un timp o vede altfel. sfârşind tragic. 145-146. exotice.numeşte Allan arată cât este de copil. Pompiliu Constantinescu despre cartea lui Mircea Eliade : “E grea revelaţia unui miracol. Chiar dacă are experienţă.

Mircea. magică unde se petrece iubirea celor doi protagonişti. Mircea. Maitreyi. Chiar dacă are un sfârşit tragic. Timișoara 1900. Sorina.Romanul de dragoste ne deschide spre o lume necunoscută. Editura Hestia. Glodeanu. Cluj-Napoca 1990. • Postfață de Margareta Gyurcsik 72 . Editura Științifică. București 1986. Eliade. Editura Dacia. DeVi. Eliade. Tristan și Isolda. Maitreyi. Bucureșt 1999. va reda aceste rânduri cu o complexitate desăvârşită şi şi plăcere în acelaşi timp. Gyurcsik. București 2004. Margareta. Cluj-Napoca. Bibliografie Bercescu. Editura Amaltea. Dragostea nu moare. Mircea. Editura Dacia. Încercările labirintului. Istoria literaturii franceze.București 1970. povestirea aproape perfecta. Editura Humanitas. Memorii (1907-1960). Gheorghe. • Postfață de Mircea Handoca Eliade. Coordonate ale imaginarului în opera lui Mircea Eliade. Editura Minerva.

1967. Ion. Editura Pentru Literatură.Lotreanu. Editura Demiurg. București 1980. Spirit al amplitudinii. Bernardin. Introducere în opera lui Mircea Eliade. Eugen. 73 . Editura Minerva. • Prefață de Bianca Dumitrașcu Simion. Paul și Virginia. Saint-Pierre.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful