UNIVERSITATEA CREŞTINĂ PARTIUM DIN ORADEA FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE SPECIALIZAREA : Limba şi literatura engleză-Limba şi literatura

română

Lucrare de licenţă

Coordonator ştiinţific Corneliu Crăciun Oradea 2011

Absolvent Szep Andrea Bianka

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ PARTIUM DIN ORADEA FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE SPECIALIZAREA: Limba şi literatura engleză-Limba şi literatura română

Lucrare de licenţă Experienţa iubirii în romanele lui Mircea Eliade şi Maitreyi Devi

Coordonator ştiinţific
1

Absolvent

Corneliu Crăciun

Szep Andrea Bianka

Oradea 2011 PARTIUM KERESZTÉNZ EGYETEM BӦLCSÉSYETTUDOMÁNYI KAR SZAK : Angol-Román

Államvizsga-dolgozat Experienţa iubirii în romanele lui Mircea Eliade şi Maitreyi Devi

Vezető tanár Corneliu Crăciun Nagyvárad 2011

Hallató Szep Andrea Bianka

2

Oradea 2011 PARTIUM KERESZTÉNZ EGYETEM BӦLCSÉSYETTUDOMÁNYI KAR SZAK : Angol-Román

Államvizsga-dolgozat Experienţa iubirii în romanele lui Mircea Eliade şi Maitreyi Devi

Vezető tanár Corneliu Crăciun Nagyvárad 2011

Hallató Szep Andrea Bianka

3

2 Yoga și Sanscrita 3.5 Arta poetică indiană IV. Personalitatea și viața lui Mircea Eliade III. Iubiri în cultura universală 4. Concluzii IX.1 Operele lui Mircea Eliade 5.3 Paul și Virginia 4. iubirea imposibilă V.5 Romeo și Julieta 4. Bibliografie 4 .3 Experiența lui Mircea Eliade pe Himalaya 3. Romanul eliadesc 5.2 Tristan și Isolda.Preambul II. Experiența indiană a lui Mircea Eliade 3.CUPRINS: I. Romanul-replică a lui Maitreyi DeVi 6.2 Romanul-replică a lui Maitreyi DeVi VII.6 Romeo și Julieta.1 ”India la douăzeci de ani” 3. iubirea magică 4.1 Tristan și Isolda 4.2 Mircea Eliade și poetica autencitității VI. Analiză comparativă VIII.4 Paul și Virginia. iubirea exotică 4.1 ”Dragostea nu moare” 6.4 ”Cele trei lecții ale indiei” 3.

I.PREAMBUL 5 .

Prin romanul „Maitreyi” Mircea Eliade ne dă o primă tendinţă de roman modern al autenticităţii şi al experienţei. experienţa adevărată sunt tot elemente ale autencitităţii. iuirea.şi amprenta pe aceasta. scriind şi ea varianta ei „Dragostea nu moare”. 6 . tipuri de romane şi – au făcut apariţia. dar aceasta marcând personajul. chiar dacă e bine sau rău. Acest roman deosebit mai face şi legătura dintre literatura universală. fiind chiar definitorii.o perspectivă mult mai personală. având parte de succese continue. punând accent pe planul interior de către personaj. că nu a încetat niciodată să l uite pe Mircea Eliade. Romanul experienţei valorifică trăirile cât ma intense a unor experienţe unice. comparând evenimentele. Romanul românesc îşi atinge treapta maturizării în perioada interbelică. cuprinzând toată viaţa ei până atunci. deoarece a primit un „răspuns” din partea protagonistei. pe parcurs şi . dar. Au apărut mai multe dezbateri despre scrierea unui roman. Analiza dintre cele două arată că ei au fost martori la o experienţă unică de a trăi iubirea. Mai multe genuri. zicând că dragostea adevărată nu moare nici după 48 de ani. Mircea Eliade este protagonistul. romanul psihologic ( Camil Petrescu cu „Ultima noapte de dragoste întâia noapte de război” şi „Patul lui Procust”) şi romanul care face parte din lucrarea aceasta. totul trebuie să fie adevărat.au deplasat în ţările occidentale. numai aşa poate relata sentimentele adevărate. articole care trebuiau aduse la acelaşi nivel cu cea europeană.se pe planul interior. A avut influenţe din mai multe ţări. Unii s . alţii au fost obligaţi să decurgă la aceasta. Ea recunoaşte chiar. romanul experienţei şi al autencitităţii ( Mircea Eliade cu experienţa exotică „Maitreyi” şi „Nuntă în cer”). genul potrivit în această perioadă. prietenia.Literatura română s. accentul fiind pus cel mai mult pe faptul că este primul roman exotic scris în literatura română. trăirile şi mai ales gândurile pe care le . unele fiind : romanul realist obiectiv ( Liviu Rebreanu cu binele cunoscute romane „Ion”şi „Răscoala”).au avut cei doi: Maitreyi şi Mircea Eliade. naraţiunea concentrându . În romanul ei.au găsit domeniul. Trăirea intensă a lucrurilor din jurul lui. punându .a dezvoltat puţin mai târziu decât în ţările occidente. Chiae Mircea Eliade este de părerea că orice întâmplare din viaţa unui om se poate transcrie în roman. ca şi moartea. stilul de a scrie. El pune foarte mare accent pe autencititate. doar că ea relatează faptele dintr . Mulţi scriitori şi . Lucrarea priveşte ambele romane. chiar şi împotriva diferenţelor culturale. Sinceritatea.a format o literatură stufoasă.

aşa putând să afle oricine informaţii valoroase. Pe de o altă parte. despărţirea celor doi şi chiar plecarea lui Mircea Eliade în Himalaya pentru a se linişti sunt expuse în acelaşi fel. relatând în timpul acela povestea celor doi. pune în evidenţă diferenţele sociale. fiiind privaţi de diferite privilegii. punând accent pe cultura ei. 7 . analiza dintre romanul autobiografic „Maitreyi” şi romanul – răspuns „Dragostea nu moare”. „Maitreyi” scris de Mircea Eliade. Maitreyi nici nu scrie evenimentele în ordinea cronologică. Prin intermediul lui Mircea Eliade oamenii au avut o deschidere nouă. scrise de cei doi ne demonstrează faptul că amândoi spun adevărul. o idee despre lumea exotică. Toate aceste romane fac ca literatura română să fie mai preţioasă şi apreciată. mediul în care s . mai ales cea indiană. Faptul că Mircea Eliade a avut şansa să trăiască în India timp de mai mulţi ani şi să înveţe de la Dasgupta şi renumitul poet Tagore. Experienţa acumulată de autor în India a dus la aces lucru. întâlnirile pe ascuns în bibliotecă.Romanul experienţei. Prin aceste romane mulţi au putut cunoaşte o lume unde societatea funcţionează diferit. Cei care le încalcă sunt aspru pedepsiţi. Prin aceasta. Chiar dacă există unele mici divergenţe. a ajutat la crearea unei legături cu literatura universală. Tema principală a lucrării.a născut. Evenimentele şi naraţiunile asemănătoare. informaţia primită de renumitul profesor Dasgupta şi mai ales curiozitatea lui de a afla o cultură diferită de a lui. Lumea nu se aştepta la un astfel de roman (exotic) din partea unui scriitor român. cele mai importante întâmplări cum ar fi logodna lor. în timpul acela folosindu se de cunoştinţele marelui Dasgupta. oamenii se îmbracă diferit şi unde regulile sunt strcit respectate. culturale şi morale a două lumi diferite care nu se aseamănă deloc. unul folosindu .se de jurnalul lui intim şi celălalt de memorie. a dat o nouă dimensiune literaturii române prin scrierea romanului „Maitreyi”. Aceste informaţii şi evenimente sunt relatate în diferite feluri de cei doi autori : Mircea Eliade se foloseşte de jurnalul lui pentru a scrie o poveste de dragoste unică având o importanţă mai mare povestirea romanului. a avut o deschidere nouă spre o lume magică.

II. PERSONALITATEA ŞI VIAŢA LUI MIRCEA ELIADE 8 .

Scrie romanul ei autobiografic “Dragostea nu moare”. “Rabindranath la Mougpu”(dedicat mentorului ei Tagore). unde îl cunoaşte pe eroul lui. El moare în data de 22 Aprilie. aflăm că cei doi au trăit o iubire specială. O dată întors în Bucureşti. pe urmă mai scrie “Cum am găsit piatra filosofală”. 20 de romane. Şase ani mai târziu. Primeşte un răspuns chiar de la filosoful renumit indian. mici povestiri şi nuvele. Din afirmaţiile literatei Dana Ciobanu. după trei ani. la început. A scris peste 40 de studii ştiinţifice. 1986 la Chicago. ajunge în Italia. trimite o cerere de bursă pentru studii orientale în India. După patru ani scrie romanul autobiografic “Romanul adolescentului miop”. A avut şi o mare iubire în viaţa lui Ş : pe Maitreyi. având vârsta de 79 de ani. după care şi la alte universităţi mari. Dar. predând istoria religiilor. Pe parcurs învăţa şi limbaitaliană şi engleză fiind fascinat de limba aceasta. “Întoarcerea în rai” şi “Huliganii” sunt romane care abordează existenţa şi realitatea. misterul iubirii lor l – a copleşit. ca fiu al Ioanei şi ofiţerului Gheorghe Eremia Eliade. şi – a dat doctoratul din filosofia gândirii cu o teză despre yoga. Cea mai mare operă pe care a scris – o este “Istoria credinţelor şi ideilor religioase” care îl va marca şi îl va desemna ca savantul secolului XX. Operele lui sunt traduse în mai multe limbi. Familia lui locuia în Bucureşti din 1914. unde Eliade a trăit chiar şi în adolescenţă. fiind bazat pe experienţa lui din India. la Bucureşti. În timpul acesta a scris romanul “Maitreyi” care a devenit foarte popular. Mircea Eliade fiinf protagonistul cărţii. A frecventat Colegiul Spiru Haret unde devine interesat de chimie. Mircea Eliade este foarte mult preocupat de existenţa oamenilor şi a trăirilor personale. Dasgupta.Mircea Eliade s – a născut la 28 Februarie 1907. După trei luni. Fantezia şi imaginaţia lui impecabilă surprind toată lumea. Giovanni Papini. Ea a murit la vârsta de 76 de ani. fiind fascinat de spiritualitatea şi farmecul lui 9 . Ea s – a născut la 10 Septembrie 1914. A fost chiar asistent universitar. Este poetă şi a scris mai multe volume de poeme : “Răsăritul”. În 1921 apare prima lui operă “ Inamicul viermelui de mătase”. ştiinţele naturii şi chiar de ocultism. unde şi luat o casă. Şi din romanul lui Eliade aflăm că el. Filosofia lui personală se găsesc în “La ţigănci” şi “Noaptea de sânziene”. nu a fost atras de indiancă pe care o considera chiar urâtă. Se stabileşte la Paris unde va preda la Şcoala de Înalte Studii. În anul 1956 a primit titlul de profesor universitar în Chicago continuându – şi şi scrierile literare.

dăruindu – le câte un exemplar din romanul ei autobiografic “Dragostea nu moare”. aflăm tradiţia ei. 1 Mircea Eliade. revederea după 40 de ani fiind de nedescris. construind romanul “Maitreyi”. căsătorindu – se cu ea. Cei doi au avut emoţii foarte mari. fotografii vechi. 1986. După acest incident. Şi – a terminat mandatul diplomatic la Londra şi Lisabona. El a fost hotărât să renunţe la orice pentru a se căsători cu tânăra de 16 ani. chiar flori uscate şi cel mai important : jurnalul lui intim. apropiindu – se de Mişcarea Legionară.Maitreyi.a muta în Chicago. Ea a aflat despre romanul care îi poartă numele. dar i – a fost refuzat când a cerut familieiei să accepte căsătoria cu Maitreyi. Experienţa unică trăită în India. nici să încerci să vezi sau să scrii vreunui membru al familie mele”1. Mircea scria multe articole în yiarul “Buna vestire”. fiind chiar pasionat de aceasta. dragostea lui juvenilă. Mircea Eliade s – a apucat de treabă. A vrut să se convertească la hinduism. A avut chiar şi dovezi şi documente pentru aceasta : scrisorile trimise între ei . i – a dat puterea de a transcribe pe hârtie dragostea dintre el şi indiancă. unde după 16 ani s – a întâmplat ceva miraculos : Maitreyi. iar doi ani mai tărziu s – a căsătorit cu Mina Mareş care va muri foarte tânără Editura Culturii Naţionale a anunţat un concurs cu un premiu de 20 de mii de lei pentru cel mai bun roman. i – a cerut să părăsească casa lui în momentul acela. păstrându – şi aşa dragostea. Chiar i – a scris mamei lui o scrisoare unde îi cere permisiunea de a se căsători cu fata visurilor lui. s – a îndrăgostit din nou. București. Maitreyi. Maitreyi a fost şi în Bucureşti pentru a – i vizita pe mama şi pe sora lui Mircea Eliade. Cei doi se întâlneau pe ascuns până când şi profesorul Dasgupta a aflat de relaţia lor. Cei doi au început să comunice prin faptul că au învăţat împreună limba franceză şi bengaleză. fiind puţin chiar revoltată de acest lucru. de Christina Cotescu. Acesta i – a spus : “Te rog să nu mai intri în casa mea. 141. Şi Maitreyi a fost pedepsită la rândul ei. În roman. Aşa. În anul 1957 s. Editura Minerva. 10 . În anul 1935. scrisorile trimise de professor. Mircea Eliade s – a întors în ţară. sentimentele ei faţă de Mircea care nu au încetat niciodată. p. Acolo. a obţinut chiar un loc de muncă la Universitatea Sorboma din Paris. a venit în vizită din India. în anul 1932.

Timpul sacru a fost pentru el centrul universului. Marele autor s – a stins din viaţă în data de 22 Aprilie 1986. 11 . omul fiind dirijat de subconştient secret care avea legătură cu simbolurile religioase. El a pus accent pe conceptul de spaţiu şi timp sacru. religgile în diferite culturi. la Chicago. înainte a fost numit profesor de istoria religiilor la Universitatea Loyla din Chicago unde a devenit chiar titular de catedră.Mircea Eliade a primit cetăţenia americană în anul 1966. unde a fost înmormântat în Oakwood. dar. la vârsta de 79 de ani.

1 “India la douăzeci de ani” 12 .III. EXPERIENȚA INDIANĂ A LUI MIRCEA ELIADE 3.

Călătoria lui a început la 20 Noiembrie. După doi ani. Mirosul aromat al junglei din Ceylon îl simți deja din vapor. Aceste prime zile în sudul Indiei erau deosebite. De la alimentație. Chiar dacă el ar fi preferat să stea in Bhoanipore. Primele impresii și descoperiri au fost scrise pe foi. era în Gara de Nord și aștepta trenul spre India. nu știa bine limba hinduistă și nu pricepea frumusețea Indiei. după șase luni nu a mai putut trimite.Dar. sfârșind la Calcutta în pensiunea lui Perris. Dasgupta îl aștepta la Mădras. acum. Profesorul Dasgupta îi ținea cursurile în engleză. Nu mai era tânărul care nu știa ce-l așteaptă în viață. comportament și îmbrăcăminte. A trebuit să părăsească India împotriva voinței lui. yoga-ul sau limba bengaleză. Erau la punct cu toate însemnările și descoperirile lui. vrând ca după un an sau doi să se întoarcă. Într – o zi. Banii trimiși din țară trebuiausă – i ajungă pentru haine și călătorii. din cauza datoriilor acumulate. dar băiatului i – a spus că va primi bursa în continuare cât timp stă în India pentru studii. Acestea erau principalele lui preocupări. Autorul a început să se concentreze asupra sanscritei și filosofiei indiene. Cam în trei – patru luni a învățat cât – de – cât limba.Totul a început în 18 Noiembrie 1928. În anul 1931. nu numai latura filosofică. Mentorul lui. autorul se afla în portul Bombay așteptând ca vaporul să pornească. spunându-i că ii va fi foarte greu să trăiască viața unui indian. Camera era mare și o împărțea cu fii doamnei Perris. Ramachandra Gangadhar a fost primul care i-a găzduid pe musafiri – prima găzduire indiană. Maharajahul a murit. îl învăța despre India. Era fascinat de vegetația bogată. Dasgupta l – a luat pe Mircea cu mașina lui . Din păcate. 13 . Cei doi aveau o relație bună. El era interesat de studiile lui de sanscrită și filosofie și ia oferit o bursă de nouăzeci de rupii.După trei ani petrecuți în India totul i se părea schimbat. studenți. spre insistențele lui Dasgupta. după care trimise la ziarul “Cuvântul”. aceste lucruri sunt ale trecutului. pentru a le înțelege mai bine. Dasgupta era convins că nu va putea să se adapteze din prima la viața indiană. Cabina o împărțea cu încă doi indieni. ale unui tânăr care trăia în timpul naivităților. când Mircea Eliade acum douăzeci de ani. Eliade dezvăluie că-l interesa și sculptura în sine. deoarece sosise faimosul Maharajahul sa – l vadă.

ca să se mai relaxeze.3 Acestea erau cuvintele lui Tucci în Bhowanipore. chiar dacă el nu credea în Diavol. Cu această excursie a putut să se rupă de rutina în care era cuprins de patru luni. nu a uitat să trimită articole la “Cuvântul”. Maitreyi și Chabu și băiatul lor. ”Un îtreg ceremonial însoțea aparițiile lui la masă. a avut ocazia să viziteze India centrală ( Allahabad. p. Într – o zi. Ibidem. zicând: ”Îmi redobândisem libertatea”. petrecea tot mai mult timp acasă la Dasgupta care îl ajuta la gramatica sanscrită și urmărea progresele lui la yoga. El se compară cu “Doctorul”. 177. Bucureşti. 177.) . chiar dacă încetul cu încetul își aducea aminte tot mai mult de Bhowanipore și de experiența lui indiană. pe terasă. 178. Era plin de culori. p. Dasgupta l – a luat la Shantiniketan pentru a – i face cunoștință cu Rabindranath Tagore. totul fiind de o calitate superioară. p. În acest timp. 14 . Așa a început să – i cunoască familia: pe doamna Dasgupta . are temă centrală ploaia torențială din Darjeeling. Era vorba despre experiența lui indiană.Își petrecea cea mai mare parte cu scrierile lui. la vârsta dumitale.Pe punte totul era la fel. Vorbise cu multă lume și afla lucruri noi. Editura Humanitas. În tot acest timp. tot un lucru necunoscut de autor. 2004. Articolul ”Când vine munsonul”. Perris l – a dus cu el la Faridpur. 4 Ibidem. Acum stătea mai mult în casă din cauza ploilor. a început din nou să studieze indiana . Începea să fie fascinat de aceste orașe. În iarna anului 1929. ”A fost una din experiențele hotărâtoare ale acelui an”4. Încă din prima călătorie în India luase atâtea notițe că îi ajungeau pentru zece articole. din nefericire avuse o insolație. Delhi etc. Prezența lui 2 3 Mircea Eliade. dl. Într – o zi. mergea să danseze. flori. A început să scrie romanul “Isabel si Apele Diavolului”. 2 ”Să ai norocul să lucrezi cu Dasgupta la douăzeci și două de ani! Ce n – aș fi dat eu să mă aflu. care a mers în India ca să studieze arta asiatică. cele două fete. Odată cu terminarea romanului. sau învăța filosofia. Aici a regăsit căldura și vegetația bogată. A început să frecventeze “Globe Theatre”. ploaia care a speriat pe toată lumea. Benares. Altă temă aflată în roman este“sterilitatea”. Jumătate dintre femei erau îndrăgostite de el. lângă un asemenea om”. cunoștea lume nouă. Vroia să inventeze ceva nou. Spre sfârșitul lui Iunie s – a întors la Calcutta. de frumusețea lor și misterul lor. în grădină. Memorii (1907-1960). unde.

dar o hotărâre nu s – a luatîncă. vedem că Eliade era entuziasmat de Tagore. s – a întors pentru câteva zile (cum a prezis Perris). Acum avea un prieten. dar ”fără voia mea…”. 182. 15 . după care nu l – a mai văzut nimeni. La sfârșitul toamnei un lucru era sigur: se v –a muta în Bhowanipore pentru a învăța limba mai bine.6 3. p. 179. Frank.Era o veste neașteptată.Tagore era charismatică. În Martie. Ibidem.2 Yoga și sanscrita 5 6 Ibidem. care i – a cerut un împrumut. apreciându – l foarte mult. pensiunea se schimbase la fel și oamenii din ea. În toamna aceea. Dasgupta îi vorbise de posibilitatea de a locui cu el în Bhowanipore. Pe data de doi Ianuarie 1930 așa a și fost. p.Îi recunoșteai geniul în felul lui de a trăi”. 5 Prin aceste descrieri.

el putea să citească sau să traducă cărți.Mircea Eliade a studiat și yoga. 9 Ibidem. Pentru el a învăța o limba înseamnă a comunica și a citi uneori despre cultura. Dasgupta zicea: ”Pentru voi. Eliade scria despre yoga tantra: ”Ceea ce mi se părea original”8 și că ”Exista o tradiție întreagă care accepta viața și trupul”.3. Odatăcu învățarea ei. Bucureşti. Mircea Eliade. Editura Dacia. Cluj – Napoca.” 7 A început să învețe sanscrita. Chiar și maestrul lui. 181. Încercarea labirintului. ceea ce consta în învățarea limbii. hindușii. 38. pe care vroia să le înțeleagă. ceea ce l – a ajutat mai mult să înțeleaga prin experiența lui personală (prin corpul lui) ce înseamnă cu adevărat yoga și la ce este bună. 181. 2004. p. 16 . europenii. 1990. Memorii (1907-1960). cărți noi. a practica yoga este și mai greu decât pentru noi. 9 3. Editura Humanitas. p.Experiența lui Mircea Eliade pe Himalaya 7 8 Mircea Eliade. două spre zece ore pe zi cu o carte de gramatică și nu dictionar sau un text. p. dar nu numai folosofice. Pe el îl interesa mai mult yoga și Tantra.

De Crăciun. Mircea Eliade trebuia să ”mă facă să uit Bhowanipore”. 190. Dar. Totul i se părea un labirint și trebuia să se regăsească. Aici a început să se împrietenească cu Maitreyi. Dar ”Mai târziu sau mai curând. În aceste săptămâni. și mi – ar fi fost greu să mă reîntorc. mâncarea si îmbrăcămintea. 10 11 Ibidem. 13 Ibidem. trecut peste întâmplari. m – aș fi trezit din ”experiența mea indiana”. Vizitele la temple.a cunoscut pe Swami Shivananda. pe data de 18 Septembrie. 13Vroia să – și caute o casă. S – a concentrat mult asupra doctoratului . ce i – a dat dreptul de a sta în ashram. Traduceau poemele lui Tagore împreună. A trebuit să plece în ziua aceea. l – au făcut să se simtă ca la el acasă. De atunci. l . dar și conversația a fost întreruptă… La familia Perris toată lumea se prefăcea că nu înțelegeau ce se petrece. Dasgupta l – a informat că din cauza problemelor de sănătate nu – l mai poate găzdui la el.11 Chiar el mărturisește: ”Sufeream cumplit. fiica lui Dasgupta. Romanul ”Lumina ce se stinge” a fost redactat în India de către el. îndrăgostindu-se unul de altul. 12 Ibidem. Îi plăcea totul: peisajele. Sufeream cu atât mai mult cu cât întelesem că. Maitreyi i –a trimis un bilet în care l – a anunțat că părinții ei aflaseră tot și a fost obligată să spună totul. Ibidem. Aici. orașe. Făcea deja parte din familia lui. monumente. Chiar în ziua aceea. o lume unde limba română era dominantă pentru creația lui. 190. nu i – a mai văzut pe nici unul. de exmplu mâncatul cu mâna (folosind doar degetele) pe jos. de a deveni un adevărat indian”.12 Neputând să – și găsească locul. cu ajutorul meditațiilor și al practicelor yoga iar acum cu ajutorul lui Shivananda. p. pentru că n – aș mai fi avut douăzeci și trei de ani”. p. Tot ce mi se întâmplase pornise din dorința mea de a mă identifica cu India. treptat.Odată cu mutarea lui în Bhowanipore a avut prilejul de a cunoaște cu adevărat India. 140. Kankhal și Rishikesh. Maitreyi l – a mai telefonat. p. Și – a luat hainele europenești și a luat primul tren spre Delhi și în trei zile a ajuns în Calcutta pe strada 82 Ripon Street. yoga și învăța despre India. de parcă era ”copilul lui adoptiv”. A trebuit să se adapteze la obiceiurile lor. pierdusem India întreagă. p. Într – o zi ”mâinile noastre s – au întâlnit…și nu le – am mai putut decleșta” 10– a fost prima atingere dintre cei doi. 189. cunoscând regulile lui. odată cu Maitreyi. autorul a înțeles cauza rupturii relației lui cu Dasgupta. era total schimbat. a vizitat Delhi (Hardwar). 17 .

207. respectul religios al pământului și al vieții. Ibidem.4. deoarece bengaleza nu era de ajuns. Cu acestea. p. rece. așa că a încercat să scrie o istorie comparativă cu yoga. ce simbolizau ele. lumea ”buna” care nu era pierdută. totul i se părea străin. 205.”De data aceasta. El este de părere că India l – a format din trei puncte de vedere : 14 15 Ibidem. dar și triste. el ”regăsea pretutindeni ”religiozitatea cosmică” al simbolului și al icoanei. 3. ci mă lăsasem atras de misterul atâtor aspecte abscure sau neglijente ale culturii indiene”. nu mai încercam să devin un altul.”Cele trei lecții ale Indiei” La vârsta de douăzeci și doi de ani Mircea Eliade a ajuns în India. Autorul simțea că nu o să se mai reîntoarcă…Ajuns acasă. dar pentru asta trebuia să învețe puțin chineza. credința că sacrul se manifestă direct prin misterul fecundității și reînnoirii cosmice”.15 A început să înțeleagă rolul icoanelor. p. Așa a înțeles și structura culturii românești. imitând un model indian.14 Vroia să cunoască partea pe care a neglijat – o până acuma. tibetana. A trebuit să se reîntoarcă la limba română și să trăiască cu amintirile lui din India magică. Ultimele luni petrecute la Calcutta au fost cele mai frumoase. 18 .

53. A doua descoperire este importanța simbolului Lingam. Editura Dacia. 1990. precum si gândirea ca filosofie. p. Ibidem. 3. 2. viața unui om a fost comparată cu viața unei plante. pământul era asociat cu femeia. p. și ”Isabel si apele Diavolului” atât în limba română cât și în limba 16 17 Mircea Eliade.5 Arta poetică indiană Experiența lui Mircea Eliade se găseste atât în texte.16 Aici descoperă rădăcinile profunde ale civilizației neolitice. În India. dar și înromanele ”Nopți la Serampore”. Această religie. 54. 54.1. Toate ființele naturii sunt importante. moartea si învierea. adică prezența sacrului în obiecte sau lucrui din natură. el a descoperit ”religiozitatea cosmica”17 . 18 Ibidem. A descoperit această lume a necunoscutului. 3. Yoga – ul ca și spirit. a fost înconjurat de oameni care se bazau pe religia lor. Încercarea Labirintului. omul a priceput ideea de naștere – moarte – renaștere. ”Maitreyi”.Ultima descoperire este ”descoperirea omului neolitic”. Dar el a trăit aceste experiențe. Mircea Eliade a început să pună valoare pe viața spirituală. Cluj .Napoca. p. unde puteai să te bucuri de viață. spiritul indian. numită și ”păgânism”18 este destul de ctiticată. Lingamul este un falus de piatră care era simbolul vieții și al creativității. având ca bază agricultura. fiecare îșiare rostul ei. Descoperirea unei existențe filosofice. ciclul de viață. religioasă a unei culture tradiționale. Pentru prima dată. La ei agricultura era asociată cu sacralitatea. 19 .

Chiar și Mircea Eliade era fascinat de muzică. Tagore avea o legătura foarte strânsă cu cultura bengaleză. artistul nu exprima lucrurile din punct de vedere personal. Sentimentul de jenă din ”Maitreyi” sunt adevărate. există și adevărul camuflat de autor. Arta indiană. fiind un roman autobiografic. avem niște oameni care trăiesc o experiență neobișnuită. observând acest lucru și în operele sale. I – a plăcut foarte mult scriitorul Rabindranath Tagore. Interesul pentru tantrism și arta indiană face ca ”Maitreyi” să fie și mai complexă. una tradițională are niște semnificații simbolice.franceză. combina calități. neștiind dacă ceea ce povestește este adevărat sau nu. Mircea Eliade spune că vroia să pătrundă în lumea magică. templele acelei culturi. atât cu inima cât și cu spiritul. În ”Nopți la Serampore” . virtuți și toate posibilitățile umane existente. 20 . pictură.în ”Maitreyi” nu există fantasticul. La ei. Este de părere că se poate întâmpla și chiar noi să credem că a fost reală. nota tot cese spunea despre el. Aceste cărți au fost scrise în timpul sanscritei lui. dar și de literatura indiană. În schimb. pierzându – ne puțin. Mircea Eliade lua notițe după fiecare întâlnire cu el. retrăiesc un timp care a trecut. Admira la el faptul că. Autorul nu ne dă totul din prima. Mircea Eliade a fost cucerit de India. Eliade mărturisește că el crede înaceste ”ieșiri din timp” și ”ieșiri din spațiu”. Toate acestea au legătură cu yoga și că nu totul este fantastic. pornind de la faptul că era alb și se rușina de acest lucru. a viselor și de aceea a scris romanul autobiografic. ci împărțea cu toată lumea valoarea artistică ce exprima lucrul acela. cu care s – a și întâlnit de câteva ori (Dasgupta le – a făcut cunoștință).

Rivalen i .1 „Tristan şi Isolda” (De Margareta Gyurcsik) Foarte demult.a venit în ajutor.IV. IUBIRI ÎN CULTURA UNIVERSALĂ 4. regele din Loonis. La sfârşitul luptei. Komytunci. unde află că duşmanul îi declară război. regele Marc domnea în Cournailles. Marc îi dă 21 .

de soţie pe sora lui.şi dea seama cine . Patru viteji : Andret. încât în loc să . Înainte de drum.i dea regelui Marc. După nuntă.o barcă şi să .au dat seama că era foarte rănit şi nu .au dat seama de acest lucru şi l . îndrăgostindu . au plecat la Kanoel şi o lăsă pe soţia în grija lui Rohatt.i sigur că va putea supravieţui. deoarece regele a promis că o va da pe Isolda acelui om.a zis că pe fata aceea o vrea de soţie.a adus un fir lung de păr blond. În drum.ai văzut pe rege reflectându . După şapte zile şi şapte nopţi nişte pescari l au găsit şi era.au căsătorit.se în apă şi s .se unul de altul.au dus pe insula unde l . din cauza duşmanilor. îl sfătuiau să se căsătorească. Prima aventură lui era cu duşmanul Morholt căruia îi datora bani. Cei patru duşmani şi . s . muri şi ea. Spre fericire. unde a putut să înveţe toate lucrurile bune.au cunoscut pe regele Marc din Tintangel unde şi .a alungat pe Tristan.l lase pe apă. Copilul a rămas în grija lui Rohalt. Într o zi. şi că îşi fac griji pentru el.o zi.a împăcat cu Tristan. 22 l .au prefăcut că vorbesc despre el. care îl va omorî. Regele. Tristan a cerut să fie pus într . cei doi porniră înapoi spre castel. Întâmplările au făcut aşa.a luat drepturile de a se urca pe tron. Tristan. Isolda era foarte tristă. într . După câteva zile corabia s a prăbuşit si au fost nevoiţi să rămână pe insula respectivă unde l . Gondoine şi Denoalen îl urau pe Tristan şi pentru ca regele Marc să nu . Blanchefleur. Dar Isolda şi regele Marc s .i lase pământurile. la care Marc le . Observând acest lucru. ei l . care s -a dus în oraşul Tintangel. porni spre drum. după ce a născut copilul căruia i . Dar. Dar.a omorât pe Morholt. Aici era şi Isolda cea Blondă care l -a vindecat înainte ca ceilalţi să . Guenelon. care după şapte ani îl încredinţă unui dascăl . Isolda nu ştia că trebuie să fie soţia altui bărbat.a întors la regele Marc. Blanchefleur nemaiputând de dor.au sfătuit pe rege să se urce în copacul unde se întâlnesc cei doi. Cu binecuvântarea tatălui ei. Brangain (slujitoare de credinţă) primi de la mama Isoldei un flacon cu o lichioare de dragoste. Tristan şi Isolda au băut din leac. Rivalen a fost omorât. chiar dacă el nu vroia.a dat numele de Tristan. Dar. ştiind cine este. În palat. La auzul acestor cuvinte. regele a fost cuprins de milă şi s . din cauza asta l . sperând că nu va mai crede ceea ce zic cei patru viteji. de unde se mai întâlnea cu regină. şi . el a fost luat pe corabie ca o pradă de preţ. a omorât şi monstrul care făcea numai pagube. Şi aşa. Andret îi spuse regelui că ea îl iubeşte pe Tristan. Gorvenal. o rândunică i . dar Tristan îl învinse.

În timp ce a vrut să fugă înapoi în patul lui. îi aruncă clopoțelul fermecat. s . Isolda.o şi pe Isolda. fiind foarte trist. Husdent.au împăcat.l facă pe Tristan să uite de toate durerile și problemele lui. Regina era furioasă și nu s -a mai dus la întâlnirea lor. Dar ei au crezut că regele va veni înapoi pentru ca să . pentru a o ajuta cu tristețea ei.o anunţe că pleacă la Carduel. El își căută refugiu în Țara Galilor. Tristan cutreieră multe insule. El i .au întins o capcană.au atins unul de altul.l slujească pe regele Frizei.a luat doar sabia. i .au ascuns în pădure unde î .Nu după mult timp. în care evident că Tristan a călcat în timp ce se îndrepta spre patul Isoldei s .și prietenul 23 .a atins de ea și fratele ei.i omoare.. și o slugă care i .au încurcat pe Tristan cu alt bărbat și i . când Tristan trase cu arcul și acesta se prăbușise pe loc. Aceste gânduri dominau în mintea lui. Regele a vrut să .a trimis lui Isolda. cei patru şi piticul Frocin i . dar pentru a fi aproape.a oprit la numele de Tristan.a tăiat funiile şi a eliberat . El a început să creadă că Isolda a uitat . Ei s . în disperare a acceptat .o de soție.a văzut.au dat seama că i .i spună toată povestea despre viața lui.a dus în biserică a sărit prin geam. dar dorul Isoldei tot nu a dispărut. Unul. dar şi . l . regele Hoel i . a trecut proba cu cărbunii aprinşi pentru a .a arătat un câine cu clopoțel fermecat : putea să . În noaptea nunții nici nu s .şi dovedi nevinovăţia. văzând că cei doi dormeau.și seama de vraja câinelui. pentru a dovedi că nu s .a rănit şi sângele lui a curs pe jos.au mai întâlnit. După puțin timp.a dăruit lui Tristan. Tristan a plecat să .a văzut şi a spus regelui Marc. dar când Tristan s .o zi. lăsându . se uita prin fereastră la Tristan și Isolda. el a trebuit să fugă penru a nu fi descoperit. Din cauza aceasta. Printr . i . deoarece şi el dormea în camera mirilor. el a decis că se va duce cu el în Tintangel pentru a vedea dacă Isolda încă îl iubește. şi nici nu s .o pe regina Isolda că Tristan îl așteaptă peste două zile pe drum spre Landa Albă. El l .a dăruit . un pădurar i . El.i dea câinele și l . dar Isolda. unde î l slujea pe ducele Gilain.a dat un arc şi câteva săgeţi şi cei doi s . s .au spus că nu s . Gondoine.i ardă pe amândoi. dându . Tristan l . Într .o neînțelegere. şi se întâlnea cu Isolda.o pe Isolda cea cu mâinile Albe.a lăsat în pace. regele dându .a convins pe rege să . Cei doi au pornit la drum unde Kaherdin a anunțat . Tristan. Acesta. După trei zile. slujitorii Isoldei. În acest timp. Tristan a fost obligat să . Frocin a presărat făină pe jos.a furişat la pădurar. i . Kaherdin află aces lucru.l aveau pe câinele lui Tristan. Gorvenal i .o și ca nu îl mai iubește. a povestit celor trei baroni.a învins pe Riol și drept recompensă.şi seama că au avut dreptate cei patru.a trimis o scrisoare că o va da înapoi pe Isolda şi cei doi s .

Cei doi s . Când regele Marc a aflat de moartea lor.au bătut joc de el. 4. el a recunoscut că este Tristan și că a venit după iubirea lui pe care nu a încetat să o iubescă. Isolda cea cu Mâinile Albe. Tristan a murit din dragoste pentru ea iar Isolda din dragoste pentru Tristan.În momentul acela. Spre nefericirea lor.au întâlnit cu Tristan Piticul căruia i .a dat crezare. unde s . s .a cerut iertarea. l . au și plecat pentru a . Degeaba a spus toate întâmplările lor.a recunoscut și Isolda i . s . Dar. Regina Isolda se căi după puțin timp spunând că din cauza ei a plecat așa trist prietenul ei.a făcut două sicrie şi le . la a patra răsuflare. toți au râs de el și și .au întors în Bretania.au îmbrățișat și Tristan a părăsit țara. le . își dădu sufletul. Din depărtare. pânza albă apăru la orizont.a fost furat soția. nerecunoscându . Acolo. Degeaba i .a deghizat într .l ucide pe Eston cel Orgolios. Tristan a fost rănit cu o lance otrăvită.a povestit cele întâmplate și când s . iubirea magică Cele mai importante texte cuprinzând legenda lui Tristan 24 .. Cu durere ajunse la castel. spunând că numai Isolda cea Blondă îl va putea vindeca.a înmormântat lângă o capelă.l nimeni. Nemaiputând de dorul Isoldei.. Isolda se ruga pentru ca să ajungă cât mai repede la Tristan. În curtea regelui.a lăsat noaptea. Din mormântul lui Tristan a crescut un trandafir care se înfipse în mormântul lui Isolda.a pus lângă corpul lui și a murit lângă el. De îndată ce i s . Isolda.a spus că va trimite pe cineva după ea să vină în împărăția lui. pentru a se răzbuna i . Atunci. câinele trimis de el .a dat seama de cele întâmplate și a așezat niște gărzi în fața odăii lui Isolda. cu dorul lui cu tot.au spus că a fost o greșelă. acela a crescut înapoi de fiecare dată. Andret și . fiind simbolul iubirii lor.2 Tristan şi Isolda.au adus armele. s . nici Isolda nu i . Tristan i . au pornit pe drum.să aștepte. cu clopoțelul fermecat. zicând că nu poate fi Tristan. Kaherdin și Tristan s .au înțeles. aflând de moartea lui. I . având puteri magice. era prea târziu. Degeaba au tăiat oamenii trandafirul. În luptă. Tristan se duse înapoi în Bretania. o groaznică furtună se ivi distrugând totul de pe corabie.a spus lui Tristan că pânza desfăcută e neagră.un nebun. s -a gândit că va merge singur în Tintangel să o vadă pe Isolda. Kahardin se grăbi în țara unde se afla Isolda.

scris de Beroul se află la Biblioteca Naţională din Paris. Diferă subiectul. Aici este pus în valoare modul de a trăi al regilor şi modul lor de a simţi. cuprinzând aproximativ trei mii de versuri. deghizarea lui Tristan şi moartea personajelor principale. p. autorul fiind un poet de la curtea ducelui Henric al Bavariei. A fost primul care a folosit un stil mai „vulgar”19 al legendei. avea chiar numele de circ în diferite oraşe.zisă. Editura Hestia. Acesta cuprinde cele mai importante capitole. Tristan și Isolda. Este mai mult analizat din punct de vedere psihologic.lea . Apare şi prima versiune în limba germană. 25 . Se spune că o parte din manuscris aflat la Biblioteca Naţtională din Paris a fost scrisă de un alt autor. Autorii principalelor texte Beroul este un poet din secolul al XII . Dragostea curtenească Dragostea este elementul fundamental pentru ca un om să se simtă întreg şi să aibă o bogăţie interioară întreagă. Se zice că a fost jongler şi recita.lea Plantagenetul. „Tristan” era scris într . stilul şi caracterele sunt puţin descrise. El a scris prima oară „Tristan” în limba lui maternă. Timișoara. Varianta aceasta este cea mai apropiată de legenda propriu . cum ar fi : „Pădurea Morois”.Cel mai vechi manuscris. Isolda este simbolul perfecţiunii şi reprezintă sursa eroului de a 19 Margareta Gyurcsik. Thomas.lea. păstrată la Biblioteca din Oxford. de Eilhart von Oberge. Al doilea autor. cânta la instrumente. Altă variantă. de origine normandă. 1900.un mod simplu şi direct. Este scris de Thomas. cu numele de „Tristan und Isolde”. A devenit rege prin căsătoria cu ducesa Alienor de Activitania. 152. de origine normandă. Varianta lui era formată din optsprezece mii de versuri care au fost prelucrate şi de alţi autori francezi. A trăit în Anglia ca un clerc la curtea regelui Henric al II . „Fuga din capelă”. cuprinde nunta celor doi. este tot un poet din secolul al XII .

progresa şi pentru a fi demn de ea. Pentru cei doi, dragostea trupească nu avea importanţă maximă. Chiar şi Andre le Chapelain în „De Arte honeste amandi” defineşte această latură : „Cel de iubeşte cu dragoste curată nu cere altă răsplată decât să o sărute o dată pe femeia iubită şi să o strângă în braţe” ; „În dragoste să nu ceri niciodată mai mult decât vrea să - ţi dea iubita”; „Adevăratul îndrăgostit nu doreşte să primească decât ceea ce - i dăruieşte, din dragoste, iubita lui.”; „Nu există nicio plăcere în ceea ce dobândeşte fără voia Ei”; „Dragostea scade dacă iubitul întrece măsura sau nu respectă îndeajuns pudoarea sau rezerva iubitei”.20 Prietenia dintre cei doi se referă la o dragoste pură, care este întemeiată pe loialitate, credinţă şi relaţia dintre cei doi. Bucuria lor revine în momentul în care se întâlnesc, sentimentul lor devenind tot mai profund. Evul Mediu este unul foarte semnficativ, deoarece se schimbă viaţa omului, el dându şi seama de existenţa lui. Începe să cunoască lumea , idealul. Iubirea „de curte”21 este un drum spre modernitate, raporturile dintre bărbat şi femeie nemaifiind secrete. Modernizarea mentalităţii este un pas normal. Aşa, apar două teme noi în epica medievală : dragostea şi aventura. Legenda dintre Tristan şi Isolda a fost foarte răspândită în Europa, pe care Beroul şi Thomas l - au scris în versuri. Amândoi descriu cele mai importante întâmplări : vieţile lor, pădurea Morois, căsătoria celor doi, deghizarea lui Tristan şi moartea lui şi a Isoldei. Versurile lui Beroul conţine mia multă acţiune, caracterul spontan şi direct al subiectului, pe când Thomas se concentrează mai mult la analiza psihologică. El modelează personajele şi arată sentimentele lor adevărate. Conteză mai mult motivaţia personajului, impulsul. La Beroul, Tristan este un om destul de primitv, care nu ştie încă să citească, pe când la Thomas, Tristan este un om cult. Avem mai multe „modele” ale personajului principal. Mentalitatea omului medieval constă în legătura dintre om şi lume. Timpul trăit de Tristan şi Isolda este unul care trece o dată cu natura. Dar, mentalitatea modernă a Evului Mediu există un amestec între trecut, prezent şi viitor. Le Goff afirmă că : „Nu există cu adevărat decât ceea ce aminteşte ceva sau pe cineva, nu există decât ceea ce mai existat”.22 De acce este această discontinuitate între timpurile povestirii.
20 2120

Ibidem, p. 154.

21 Ibidem, p. 159.
22

Ibidem, p. 163.

26

Cea mai mare problemă a romanului este cea a vinovăţiei celor doi. Dragostea lor îi obligă să fugă, fiing chiar amanţi. Ştim ca, în multe cazuri, nu există dragoste între soţ şi soţie, căsătorindu - se din interes. Chiar şi H.I. Marrou în „Trubadurii” spune : „O căsătorie intervenită între timp nu trebuie să pună capăt unei iubiri care a început şi nici să o stânjenească.” De acce, iubirea dintre Tristan şi Isolda se bazează pe fidelitate, loialitate, echlibru. Iubirea lor nu este acceptată în societate şi de aceea Marc îi pedepseşte. Nu putem să spunem că ei sunt vinovaţi, din moment ce amândoi au băut din poţiune. Putem să spunem că cei doi s - au plăcut deja înainte de a bea din poţiune. Băutura este simbolul dragostei eterne, chiar dacă iubirea lor nu se va putea împlini pe pământ. Aşa cum spune Gaston Paris : „Tristan şi Isolda, unit de la început printr - o legătură misterioasă şi indisolubilă, bătut de toate furtunile şi rezistându - le [...] nu sunt decât manifestările diverse ale apiraţiei sale îndârjite spre fericire ”.23 Cei doi vroiau să fie fericiţi, dar nu puteau fi pe acest pământ, probbabil în lumea în care s - au regăsit şi au trăit din plin dragostea lor unică.

4.3 „Paul şi Virginia” (De Bernardin de Saint Pierre)

23

Ibidem, p. 163.

27

Naratorul se plimba pe coasta de Port - Louis în Ile - de - Drance când deodată vede două mici colibe. Totul era pustiu şi înconjurat de o tăcere desăvârşită. A întâlnit un om bătrân care a început să povestească povestea celor două familii care trăiau în colibe. Totul a început în anul 1726, când tânărul de la Tour a hotărât să -şi încerce norocul pe insula aceasta. Erau bogaţi. El a trbuit să o lase pe soţia lui de la Tour singură, deoarece a plecat spre Madagascar, unde din cauza frigurilor a murit. Ea a rămas singură, cu copilul care trebuia să se nască. Aici, a cunoscut - o pe Margareta care avea un copilaş. Moşul le - a ajutat în a construi o casă ei şi Margaretei, foarte aproape una de alta, cu timpul născându - se şi fetiţa. Fetița era Virginia, iar băiatul Paul. Cele două mame se înțelegeau foarte bine, fiind și foarte fericite cu viețile lor. Deja de la începutul copilăriei lui Virginia și Paul, se putea vede o relație specială. Dacă plângea careva și celălalt începea. Se rugau împreună, se jucau împreună, făceau totul împreună. Într - o zi, doamna primi o scrisoare de la mătuşa ei, de la guvernatorul Bourdonnaye în care îi reproşează faptul că îşi merită soarta şi că ea nu e dispusă să o ajute. Virginia nu era de acord cu mama ei, ea vroind să plece şi să lase totul în urmă. Într - o zi, într - o duminică, cei doi au întâlnit o negresă căreia i - au dat de mâncare. De frica stăpânului ei, Virginia şi Paul o însoţesc fiind iertată. În drum spre casă, ei s - au pierdut. Chiar dacă Paul o ţinea în braţe şi o îngrijea, amândoi au obosit şi a trebuit să se oprească. Mai târziu, câinele lor Fidel, i - a găsit, care era acompaniat de un prieten de - a lor, Domingo. El le - a povestit cum s - a întâlnit cu stăpânul negresei şi i - a indicat unde s - au dus copiii. Aşa, seara au putut sta toţi din nou împreună. Pentru ei fiecare zi era o zi de fericire şi pace, fără să judece pe nimeni. Paul a început să se ocupe de cultivarea plantelor, ierburilo. Cei doi se plimbau pe stânca de unde se vedea tot. Au si numit - o „Destăinutoarea prieteniei”. Acolo au şi plantat un bambus în numele lor. Cele două familii fericite dădeau nume la tot ce le încojora. La trandafiri, banane,copaci, tot ce avea legătură cu natura. Cele două mame au plantat fiecare câte un sâmbure de cocos la naşterea copiilor lor : „Copacul Virginiei”24 şi „Copacul lui Paul”.25 Virginia mergea la un râu să clătească rufele albe şi Paul văzând cât de mult îi place acest loc, a pus tot felul de cuiburi de păsări, la care Virginia le dădu porumb şi orez , la această nouă colonie de păsări.
24 25

Bernardin de Saint Pierre , Paul și Virginia, Editura pentru literatură, 1967, p. 35. Ibidem, p. 35.

28

o părăsească. cum că e bolnavă şi să meargă ea sau Virginia să aibă grijă de ea. Având această prietenie. tristă din cauza acestei veşti. seminţe de plante. să fie important 29 . Din ziua aceea nu a dat -o niciodată jos. Le . Într .l înconjura.i povestea despre Franţa şi despre diferitele tipuri de oameni. spunând că nimica nu va fi la fel fără ea. dar era ferciti cu toate lucrurile şi natura ce .. Şi pe aceasta a trimis . deoarece spunea că toate lucrurile făcute de Paul vor pieri pe pamânt. dar ştia că se gândeşte la el.În acest timp. Paul era mirat că nu îl menţionase şi pe el. Moşul cel bătrân trăia singur. să poată să aibă un viitor mai bun pe când se căsătoresc.Paul vorbea câteodată cu Moşul căruia i . numai că mătuşa ei nu o lasă să vorbească cu ei sau să trimită scrisori. Cu creşterea lor. Toată lumea era îngrijorată. cei doi s . nelăsând la o parte agricultura cu care se ocupa. Paul merse la locurile lor.şi crească copii.au căsătorit pe cei doi. Numai după un an şi jumătate. pentru a se căsători cu Virginia.o convorbire cu Paul. ea era cea care simţea răuş care stă să vină.a mărturisit sentimentele lui de această viaţă. geografie. istorie. î . Paul a început să înveţe să citească şi să scrie de la Moşul bătrân. După plecarea ei. că îl iubeşte mai mult din ziua când a vrut să se bată pentru ea cu stăpânul negresei şi că nu vrea ca vreodată să i se întâmple ceva rău.un postscriptum îl ruga să planteze albăstrelele la stânca lor şi să .a dat iconiţa Sfântului Paul pe care o purta el. deoarace Doamna de la Tour a primit o scrisoare de la mătuşa ei din Franţa. Într . madamul de la Tour şi Margartea se gândeau că de ce nu i . Virginia era foarte tristă. furios cu lacrimi în ochi zicând că nu o să o mai vadă niciodată. Într . se tot ruga să nu o trimită în Franţa. Virginia nu vroia să plece. Virginia îl linişti. Nu vroia ca Virginia s .a pus şosete.. Virginia era cea care a început să simtă tulburările vieţii lor. Paul i . Nu va putea trăi fără ea. departe de oameni. Dar aceste lucruri nu durau prea mult.au dus la locul lor de adăpost.o zi Paul i . mângâierile lui o liniştesc. Paul era şi mai copleşit de această veste. învaţă multe lucruri noi.o în ascuns.o zi. Virginia făcu la fel. El vroia să ajungă unul din ei. Virginia a trimis o scrisoare în care spunea că se îmbracă frumos. se regăseşte în ea.i pună numele de „Stânca desparţirii”. Mai spunea că nu este fericită şi că nu are voie să vorbească despre ei. că pentru el pleacă. că niciodată nu o simte pierdută. Paul îi înveseleşte dimineaţa. Atunci. dar de fiecare dată ajungeau la concluzia că erau prea săraci şi nu ar fi avut cu ce să . Acestea erau mărturiile lor. Aşa a şi făcut chiar în ziua respectivă.a spus Virginiei că este vrăjit de ea. nu se simte obosit când o vede. Într .

Paul era foarte entuziasmat şi a plecat împreună cu Moşul înainte ei. Paul nu mai ştia ce să facă de tristeţe.lea. o domnişoară îşi întindea braţele spre cineva : era Virginia care vroia să se prindă de ceva.. tocmai în dimineaţa aceea se ivi un uragan. Toţi au sărit în apă. iubirea exotică Bernardin de Saint Pierre a fost cel care a scris povestea de dragoste a celor doi tineri „Paul şi Virginia”. după nici o lună. De atunci. 4. pe lângă faptul că nu putea să lase cele două mame singure. Doamna de la Tour rămânând singură dar. Când vroiau să se ducă să o salveze. nurind şi ea mai târziu.a stins şi Margareta. Dar. A fost îngropată aproape de biserica din Pamplemousses. Paul muri de dragul Virginiei după care s . După două luni. Atunci.4 Paul şi Virginia. Bătrânul era convins că nu o sa poată găsi pe nimeni care să . avea iconiţa la ea. dar când era ridicat. Mătuşa din Franţa îşi primi pedeapsa : zicea că este bântuită de un duh rău.ca şi ceilalţi. de fiecare dată îşi aduce aminte de ea. Nu ştia cu care vapor şi când. Paul afla că şi în ultimele momente al fetei. din nefericire. a leşinat şi avea picioarele însângerate. A murit cu mâna pe ea. Paul sări în apă să . cu gânful la el. Moşul îşi aduce aminte zilnic de cele două familii care erau prietenii lui şi se îndepărtă de colibe cu lacrimi în ochi. Paul a început să plângă. se duse şi ea. care a zguduit sentimentele oamenilor care trăiau în secolul al XVIII . Virginia le făcea semn cu mâna şi un val de apă năvăli asupra ei. Ei au primit încă o scrisoare de la Virginia. plutind pe scânduri sau pe mese.l ajute şi să .şi ajute colegii.l facă un domn. 30 .murind pe loc.. în care scria că se reîntoarce.

nu vor sa . care doreşte să vadă existenţa prin acest spirit. p.şi dea jos haina. o frumoasă culoare portocalie care capătă nuanţe verzi [. (din cauza că îi era ruşine să . Povestea celor doi tineri se petrece în insula Sf.28 (imiagini uluitoare. Vegetaţia exotică şi condiţiile naturale sunt noi chiar şi pentru el. la mătuşa ei. 28 Ibidem. fericirea este posibilă numai trăind neîntrerupt în natuă şi virtute”. la orizont . barca în care se afla este zdrobită de furtună. care erau cele mai bune prietene. După ce a revenit în ţară. p. fiind îndrumate de moravuri creştine. natura seducătoare). pentru a se căsători cu un om bogat. după voia lui Dumnezeu. Mamele lor. XIII. Prefaţa de Bainca Dumitraşcu.a marcat foarte mult.i despartă niciodată. dar la întoarcere. Mauriciu. Aşa. s ..a înecat). Prin acesta el vrea să demonstreze că natura este un „artistic” funcţionând după nişte legi care nu vor altceva decât să facă oamenii fericiţi. aceste două vor fi mereu în concordanţă. Dar Virginia este chemată la Paris.. XI. p. ceea ce se va vedea şi în creaţiile lui. Paul fiind răpus de durere.a împrietenit cu Russeau amândoi având natura ca spaţiu de refugiu şi admiraţie. Paul și Virginia. 27 Ibidem. spuma albă lovindu .se de stâncile de pe insulă. El ne înfăţişează o natură întoarsă la minunile ei. Prin aceasta îşi va putea aduce aminte de zilele lui petrecute în natura fermecată.vă.27 În operele lui. Concepţia lui despre lume : „Am căutat să văd în ea (în natură) caracterul sensibil al Providenţei. Ea pleacă. Cum spune el : „Imaginaţi .mi umple inima”. moare şi el curând. Autorul consideră că marea.S . 1967.]. Romanul are o valoare semnificativă în descrierea peisajului exotic. după care a ajuns în Ile de France. 31 . Uneori ei se aşază în lungi fâşii 26 Bernardin de Saint –Pierre.a născut îm Le Havre în 1737.închis. Norii care plutesc ici şi colo sunt de un splendid cenuşiu . Editura pentru literatură . unde personajele sunt împacate cu sine. s .setea lui de cunoaştere. Cum a spus chiar el : „A reuni în frumuseţea naturii frumuseţea morală a unei restrânse societăţi”26 şi “de a pune în evidenţă câteva mari adevăruri. Un fantezist cu un spirit de aventură. XI. cu lumea. A avut şansa să treacă prin Olama. El era un bun observator al naturii. Aşa se va naşte cartea cea mai reprezentată pentru aceasta : „Paul şi Virginia”.în româneşte de Victoria Ursu. este formată din culori vii. Polonia (fiind în serviciul armatei). speranţa de a realiza descrieri cât mai spectaculoase ale exoticului. Şi am vorbit despre asta ca despre un sentiment care . Ile de France l . Rusia.

în vale. oamenii nu şi pleacă urechea decât la zvonurile răutăcioase. deoarece el crede în legătura între frumuseţea ei şi caracterele celor doi : Paul şi Virginia sunt două personaje cu inimile curate. O insulă cu o climă bună. Un spaţiu pur. nici de zavistie. Nu doreau să se bucure în ochii lumii de acea faimă deşartă care se poate dobândi numai prin uneltiri şi pe care o spulberă clevetirea. te zăresc aici.spuse Virginia”. „Fiecare zi era pentru cele două familii o zi fericită şi senină. Acest lucru reiese chiar din spusele celor doi : „-Când sunt obosit e destul să te văd ca să . Dar. Nu erau chinuite nici de râvna mărilor. Bernardin de Saint –Pierre. a fost reţinut la Ile de Rance unde şi . razele soarelui ce poleiesc dimineaţa crestele acestor stânci îmi înveselesc mai puţin sufletul . construind o iubire pură. Paul și Virginia.în româneşte de Victoria Ursu. erau cu totul recunoscute”. trăgându . mâncare destulă şi un peisak frumos. În această insulă ăn care.a petrecut pe insulă : vasul francez s . Scriitorul plasează personajele şi acţiunea în mijlocul naturii.a petrecut doi ani din viaţă. p. deoarece amândoi au murit striviţi de valuri. Numai în această zonă a putut crea o lume neatinsă de răutate.30 Deoarece el era inginer al fortului. p. va scrie această frumoasă poveste de dragoste. Mauriciu pe care o descrie în jurnalul său.a scufundat în apropierea insulei şi un bărbat. totul a fost degeaba.mi piară toată osteneala. se mulţumeau să fie propriii lor martori şi judecători. unde nu este nici o urmă de civilizaţie. Longchamps de Montendre. 32 . Editura Științifică. a văzut o femeie. ca în orice colonie europeană. 35. toate aceste culori vii. contrastante şi conturate de franjuri de aur”. dând sens moralei şi filosofiei. Marie Caillon. din vârful muntelui. virtuţile. 31 29 30 Sorina Bercescu. Editura pentru literatură . Cu ajutorul fanteziei. nunanţele.se tocmai din spusele care îi înconjoară. 1970.29 Toate aceste culori sunt „preluate” de pe insula Sf. . A aflat despre o poveste care s .roşietice bătând în roşu . miresmele naturii cu o precizie uluitoare. ba chiar şi numele lor. El redă formele. De aceea se află printe primii romantici. 1967. 334335 31 Ibidem. când. El creează un paradis terestru asemănător cu cel al lui Adam şi Eva. îmi apari ca un boboc de trandafir răsărit în mijlocul livezilor noastre. Istoria literaturii franceze. care încerca să se salveze şi el a încercat să o salveze. 334.spuse Paul -O frăţioare. p.aprins şi în stacojiu .

O dată cu povestirea despre societate. O dată cu ajungerea scrisorii de la mătuşa Virginiei. Paul și Virginia. facă .. XXI. medalioane) care. liane „orânduite în aşa fel încât te poţi bucura de priveliştea lor dintr .lea descriind chiar noi tipuri de vestimentaţie ( ex : inelele. gelozia îşi fac apariţia. Viaţa lor nu va mai fi la fel. excursiile zilnice vor dispărea.. Devine un „paradis pierdut”38. lungi şi lucioase puteau fi folosite ca faţă de masă”.. XX.Chiar şi descrierile legate de frumuseţea celor doi. 35 Ibidem.rosteau împreună o rugăciune.mai oacheş la faţă. Cei doi trăiesc o iubire inocentă şi graţioasă.o singurp privire”37. p. cu nasul acviliu. 1967. o iluzie unde minciuna. Întregul roman este bazat pe frumuseţea naturală. bucuria dispare. p. p. 38 Ibidem. 33 34 Ibidem. Virginia acceptă situaţia şi Virginia. unde fiecare zi seamănă cu o excursie în aer liber : „Virginia se ducea să aducă apă de la izvorul din apropiere. Doamna de la Tour nu era nemulţumită că se ivise ocazia s . Virginia : „Un păr lung.34 Făceau ture printre fructe : „ale căror fructe au miezul dulce ca o cremă” 35. iar ochii lui negri ar fi putut să pară mândri” 33 sugerează eleganţa specifică secolului al XVIII . „care îşi ridică drept în sus jerbele cenuşii ca inul” 36. cataramele.se voia Lui. XXII. îşi perde frumuseţea şi credibilitatea absorbînd civilizaţia lor... XII. 36 Ibidem.. p.. p. 37 Ibidem. Aşa ajung să îi despartă.mâncau afară pe iarbă.o despartă pentru câtva timp pe Virginia de Paul.cu ochi albaştri şi buzele de mărgeau luminau cu o suavă strălucire frăgerimea obrazului”32 şi Paul : „Mai înalt.. iar frunzele mari. 33 . devenind o parte din oraş. Scriitorul a reuşit foarte bine să expune această iubire unică.la umbra bananierelor ale căror fructe săţioase le puneau la îndemâna merinde. p. fructe şi legume care făceau parte din viaţa lor de zi cu zi..în româneşte de Victoria Ursu. pentru ca mai târziu să –și construiască fericirea amândurora. Editura pentru literatură . îi răspunse că dacă asta vrea Dumnezeu. ceea ce a demonstrat că numai în poveşti există o iubire atât de pură. XIII. p. Prefaţa de Bainca Dumitraşcu. XX Ibidem. plus un exotism al naturii. XXII. cu ochii plecaţi .. o dragoste fără istorie.. şi după mulţi ani vor domina în modă. deoarece sunt prea tineri pentru a se putea căsători.. după care luau gustarea de dimineaţă.. bălăi. flori tropicale. O poveste tragică de adolescenţi unde cititorul adult se poate regăsi descoperind 32 Bernardin de Saint –Pierre..

Ducele Escalus se 39 Ibidem. intră Capulet şi contesa Capulet . Dar. „Iubirea şi Adevărul constituie în concepţia lui Bernardin de Saint Pierre cele două chei care deschid unul şi acelaşi lacăt : al fericirii virtuoase”.39 4. 34 . XXXIII. familia Montague şi ducele Escalus. p.5 Romeo şi Julieta ( De William Shakespeare) Actul I începe cu cearta dintre Tybalt şi Benvolio.nişte sentimente autentice. fiecare vrând să lupte cu spada.

Romeo. de la care a aflat că e Julieta. I .o chiar de mai multe ori după care a plecat la mama ei. Romeo a văzut . În sala de dans.i spună ora la care să meargă la biserică. în drum spre casă. deoarece speră că aşa cele două familii se vor împăca. Julieta trimiţând mâine pe cineva să . jurând că vor fi împreună pentru totdeauna. în camera Julietei.l de afară. în drum se întâlni cu Romeo şi Benvolio pe care îl ruga să .l organizeze Capulet şi cei doi au decis să meargă şi ei. Chiar după câteva momente. tatăl ei organizează un bal. Doica. mai ales aflând că Paris este cel care i . Tatăl nu prea ştia dacă este bine. Romeo a rămas cu Doica ei. Spuneau că e de rău augur.o viaţă întreagă.au recunoscut dragostea unul pentru altul. ceea ce duce de fiecare dată la intrigi. Tybalt este recunoscut după vocea lui.a întâlnit cu Lorenzo. Dar. Julieta. familia Capulet. preotul satului.dimineaţă. a mers la un servitor şi a întrebat numele ei.i trece aşa ceva prin gând. sărutând . Ei nici nu .de . Julieta a aflat că băiatul era Romeo. dar Capulet nu i . Romeo s . Dis . Apare şi Romeo. deoarece toată lumea ştie că sunt duşmani de . Julieta şi mama ei coborâră în sala de bal. deodată o zăreşte pe Julieta care vorbea pe balcon. Cei doi îşi dau seama de greşeala pe care au comis .o pe Doică şi Petre venind spre 35 . un prieten al lui Capulet cere mâna fiicei lui. şi Paris vea să .o. Cu ocazia zilei de naştere a Julietei. cum servitorul nu ştia să citească. Mercutio. chiar dacă pentru ei ar fi periculos.ceartă cu cele două familii. au decis să se căsătorească. în timp ce Julieta dansa. Lorenzo numai de aceea este de acord. Benvolio cu Mercutio se tot întrebau unde a dispărut Romeo după bal. care este necăjit din cauza Rozalinei. După puţin timp. băiatul familiei Montague. Cei doi şi . a şi dispărut.o şi neştiind cine e . Tot aşa.a dat vestea că se căsătoreşte cu Julieta.o pe Julieta la dans. Pe stradă. când a văzut . trimițând un servitor pentru a duce vestea şi a chema toată familia lor. mama ei o întreabă dacă vrea să se mărite.au avut amândoi.i citească numele persoanelor invitate. Paris. În acest timp. Romeo şi Mercutio povestesc despre un vis pe care l . Benvolio şi cu încă câţiva prieteni se îndreptau cu măştile lor spre casa Capulet. În familia Capulet. În drum spre castel. Aşa şi cei doi au aflară de balul pe care o să . Înainte ca Romeo să plece.a cerut mâna. fiica duşmanului lui. pe care o iubeşte nespus de mult. Romeo . Mai târziu.a dat voie să facă scandal. Romeo. Romeo a luat . având numai 14 ani.

intră Doica pentru a .a dus în camera ei. când s .a dat o sticluţă pe care trebuie să o bea înainte de culcare. ea fiind foarte fericită şi încântată că se vor căsători.a şi dat mesajul că o aşteaptă pe Julieta.a grăbit să . Romeo a sărit asupra lui. În piaţa publică. După un timp. i . după . tatăl ei o certa zicând că nu are ce vorbi cu ea dacă nu îi îndeplineşte ordinea. Opunându . El i .l ca pe fratele lui. cerându . el căzând mort. iar Tybalt este vărul ei.i dea vestea Julietei.au prezentat la biserică şi preotul Lorenzo i .i da inelul cu mesajul Julietei. Romeo trebuie să fie lângă ea. în timp ce blestema cele două familii. Ea nu ştie cu cine să ţină. Ioan.a întors. Benvolio şi Mercutio vorbeau despre caracterul aprins al lui Mercutio. a apărut .a căsătorit. În momentul în care Tybalt s .se. Ducele a decis că Romeo trebuie să părăsească oraşul.l pe Romeo pentru faptul că a intrat la bal fără permisiunea nimănui. Amândouă familiile iau apărarea rudelor lor. Dimineaţa. Acasă la Julieta. a trebuit să o ducă în mormânt. Mercutio nu era de acord cu Romeo şi trage spada pentru a se lupta cu Tybalt.masa la biserica lui Lorenzo pentru a se căsători. Apar şi cei din familia Montague. În acest timp.a dat vestea rea despre Tybalt şi Romeo. Mama Julietei i . Julieta i . să . Petrecând o noapte de dragoste împreună.a dat vestea că se va căsători joi. care cum a aflat a şi pornit în goană spre acasă. După .l duca lui Romeo. El este grav rănit şi dus de către Benvolio acasă. Pe când Julieta se va trezi. Doica i . în acest timp. Julieta a fugit la preot.a dat inelul ei Doicii.masa amândoi s . Spunea că nu are de gând să se lupte cu Tybalt. să vină la ea pentru o ultimă despărţire.el. Romeo a sărit între ei.i ajutorul. dar Capulet spune că Romeo trebuie să moară. a aşezat pumnalul lângă ea şi a băut poţiunea. dar Tybald îl răni pe prietenul lui. Baltazar s . dimineaţ. cel care a trebuit să 36 . şi Montague că Tybalt trebuie să plătească . Dar. În aces timp.i ducă vestea lui Romeo. mai întâi cumpărând o otravă foarte puternică. Ea a fugit până acasă ca să . considerându . Benvolio a fost nevoit să se întorcă cu vestea că prietenul lor a murit. în loc să fie o cununie. Soţii Capulet au decis că Julieta se va căsători joi cu Paris. Romeo a trebuit să fugă din oraş. În timp ce Romeo se afla la Lorenzo. Capulet şi ducele.a dus acasă. a apărut Tybalt căutându . toţi au crezut că Julieta a murit şi. Romeo a fugt pentru a nu fi descoperit. Ea s . Lorenzo îi va trimite lui Romeo o scrisore să afle şi el de planuriloe lor. şi spuse părinţilor că mâine se va căsători cu Paris. dar cu gânduri paşnice. chiar sub braţul lui. Romeo fiind soţul ei. Această poţiune îi va opri pulsul pentru o zi şi toti o să creadă că a murit.

aresteze.se. Romeo îl omoară. de frică să nu fie prins pleacă. Dar. Lorenzo aflând vestea tragică. Paris î . Familiile apar şi ele văzând toată tragedia. se grăbi la mormântul Julietei.o ducă afară. El. 37 . când deodată îl vede pe duşmanul lui. Romeo ia sticla cu otravă şi înghite tot. Baltazar şi Pajul povestesc cele întâmplate. se înjunghie.şi seama de greşelile lor. „Hamlet”. El îi ordonă ca să se îndepărteze de el. El mărturiseşte că nu a putut trimite scrisorea din cauza molimei. amândoi erau morţi. Romeo cu Baştazar. Când deschide mormântul apare Paris care vrea să .ducă mesajul lui Romeo intră în casa lui Lorenzo. Cu ajutorul pumnnalul lui Romeo. tragedii şi comedii precum : „Visul unei nopţi de vară”. Lorenzo vrea s . murind pe loc. Lorenzo. După acestea. 4. Chiar după câteva momente. Pe cînd Străjenii intră. familiile dându . Pajul merge după ajutor. apare Lorenzo şi Julieta se trezeşte.i duce flori Julietei. A scris drame. dar degeaba. unul dintre cei mai cunoscuţi a literaturii unibersale.6 Romeo şi Julieta. Ducele spune ultimele cuvinte despre povestea tragică a lui Romeo şi Julieta. împăcându . La cimitir. iubirea imposibilă Shakespeare era dramaturg şi poet englez.

Julieta pe parcur devine o femeie independentă. Din cauza aceasta. Îi cere sfaturi şi o ascult când îi spune ceva mai important. De la început o dezamăgire a lui Romeo : el find îndrăgostit de Rosalinda. universul lui. această dragoste. Chiar şi prietenul lui cel mai bun. scrisă în 1594. ajunge să se sacrifice din dragoste. Se căsătoresc în ciuda duşmăniei dintre familiile lor. Implicându . o tragedie în cinci acte. şi nu ţine cont de sentimentele ei. Romeo spunând preotului că vor să se căsătorească. Mercutio. „Romeo şi Julieta”. fiind în număr de 154.şi părerea. Julieta devine mai optimistă.„Regele Lear”. chiar dacă acuma sunt rude. prevede sfârşitul tragic al cuplului. petrecută în secolul al XIV . Actul final. rătăceşte fără cauză. Dragostea lor este una la prima vedere. „Romeo şi Julieta” este cea mai cunoscută poveste de dragoste. Şi iubirea lui pentru Rosalinda este doar un capriciu. la început. Romeo devine activ şi încearcă să o cucerească. deoarece din cauza impulsului. Mama ei adevărată nu ii este prea apropiată şi nu o sprijină în deciziile ei (exemplu : căsătoria propusă de Paris). este devastat şi decide să o urmeze în mormânt. Un exemplu este împotrivirea ei faţă de părinţi. O dată cu festivitatea. După ce se căsătoresc. fiecare devenind persoana cea mai importantă în vieţile lor. Este o poveste reală. care. o vede pe Julieta care devine punctul central el lui. Ea se află în grija Doicii. Întâlnirea lui cu Tybalt este un moment important. A scris şi sonete. după spusele lui este una superficială. Toate acestea arată un personaj tânăr. misterios şi nu face ceea ce trebuie.lea. neştiind ce vrea. care mai degrabă îi este ca o mamă. neputând trăi fără iubirea ei. Deoarece a ajuns să ia decizii singură. este exilat şi despărţit de iubita lui. decide să se sinucidă. cel ma cunoscut volum fiind „Sonetele” scrise în anul 1609.şi vorbesc de ani întregi şi relaţia dintre persoane este interzisă. Romeo îl ucide.şi găseşte locul. ştiind că familiile nu . Lipseşte cu nopţile de acasă. să o cucerească. o dată cu cunoaşterea Julietei. la sfârşit când îl vede pe Romeo mort. să vorbească cu ea. este superficial. Din caracterizarea altor personaje aflăm că Romeo este răzvrătit. Romeo este un caracter tragic care. Spre deosebire de comportamentul său faţă de Rosalinda. este trist şi nu . Amândoi simt la fel şi îşi fac jurăminte de dragoste. susţinându . Julieta este fata familiei Capulet. vrând 38 .se în relaţia dintre el şi fată. O dată cu primirea veştii că Julieta a murit. „Furtuna”. devine matur. problemele încep să apară şi tensiunea creşte devenind tot mai commplexă. El nu este dispus să se întâlnească cu ea. înghiţirea otrăvii. una fizică. Dar. pe care o şi uită după ce o întâlneşte pe Julieta. este dovada supremă a iubirii lui.

dându .şi seama că este soţul ei şi trebuie să . renunţă chiar la numele ei în favoarea iubirii lor.să rezolve problema celor două familii.au întâlnit.l susţină. Nimeni nu ţine cont de părerea ei şi este dată la o parte.a ucis pe Tybalt. Aceasta este dovada supremă a iubirii lor. 39 .au sinucis unul pentru altul pentru a nu trebui să trăiască in chin şi ascunşi. dar în zadar. Romeo este la fel de mult devotat Julietei. Julieta îl iubeşte pe Romeo chiar şi când află că l . O dovadă supremă este faptul că nu vrea să se căsătorescă cu Paris. Ea este devotată lui Romeo. Pentru ei nu există dovadă mai mare decât faptul că s . chiar dacă părinţii ei au luat deja această decizie. vrând chiar să se căsătorească în ziua în care s .

V. sensul vieții și valoarea omului. cunoștințele științifice și filosofice. ROMANUL ELIADESC 5.” Literatura eliadescă se împarte în trei părți : 1.le chiar el: ”O mare creație epică reflectează în bună parte și mijloacele de cunoaștere ale epocii. epicul pur 40 .1 Operele lui Mircea Eliade Operele lui Mircea Eliade sunt opere a autencitității numindu .

El evidențiază tema iubrii și al cuplului. Mircea Eliade ține și un jurnal unde își face însemnările trăite în India. Aceasta pune în centru un personaj care vrea cu orice preț să se cunoasă pe sine prin experiețele trăite. Narendra Sen. Acest conflict duce și la unul interior. Autorul ne dă impresia autenticității prin utilizarea elementelor precum : jurnalul. ceea ce a dus la romanul ”Maitreyi”. Allan. scrisorile trimise și cele primite. Având un tip subiectiv este numit și roman al experienței. Așa. De exemplu. Romanul cunoașterii sentimentului iubire. tradiția opunându – se cu cu strictețe împotriva iubirii lor. 41 . Retrăirea din nou a timpului de acolo a dus la nașterea acestui roman al trăirii. este și primul roman exotic din literatura română. ”Maitreyi”. dorind să trăiască iubirea la maxim. Sau putem numi și roman al scrierii unui roman.2. ”Nuntă în cer”. personajul principal. Apărut în 1933 face parte tot din epicul pur. Formându – se un conflict dintre Allan și tatăl Maitreyiei. proza fantastică (cea mai dezvoltată) 3. locuiește în casa marelui Dasgupta unde o cunoaște pe Maitreyi. Romanul a fost considerat un impact puternic asupra literaturii române. al trăirii. Fiind scris dintr – o perspectivă subiectivă. arată clar diferențele între cele două lumi. va descoperi lumea magică a Indiei cât și iubirea adevărată. a lui Allan. Romanul ”Maitreyi” În acest roman. Tema principală a romanului este iubirea incompatibilă. Paginile din jurnalul autorului sunt momente trăite cu adevărat. el poate crea un alt fel de autencititate. experiența autentică (reală) este combinată cu fantasticul punând în evidență experiența autorului în India. trăind niște experiențe nemaiântâlnite. Povestea de dragoste a celor doi seamănă cu cea a lui ”Tristan și Isolda” sau ”Romeo și Julieta” și acolo existând o confruntare între două lumi ca și în romanul ”Maitreyi”: lumea occidentală unde trăiește Allan și cea orientală cu misterele ei. fantasticul în lumea cotidiană Epicul pur este partea care ne interesează pe noi. Este pus în valoare trăirea interioară a personajului pe baza experienței trăite atunci. Acest act al autencitității face ca personajele să – și trăiască iubirea cu o intensitatea maximă și și ca o experiență a existenței. unele fiind chiar neînțelese până în clipa când a început să scrie romanul.

pentru că n – am izbutit să aflu ziua precisă când am întâlnit – o pe Maitreyi.Începutul romanului ne dă din prima o voce a confesiunii a personajului – narator mai ales prin sinceritatea și ușurința povestirii faptelor trăite. La început Allan o consideră pe Maitreyi urâtă. Mentalitățile diferite sunt puse în evidență de exemplu și prin concepția celor doi despre iubire. 42 . 16. învățând chiar limba lor de la Maitreyi și el o ajută la limba engleză. secvențe fiind chiar transcrise din jurnal combinat cu talentul de a povesti. p. având un caracter subiectiv. : ”Am șovăit atâta în fața acestui caiet. conflicte şi frământări vor face ca romanul să aibă un final privesc ochii Maitreyiei.. Începe să devină fascinat de lumea bengaleză. Editura Minerva. 16. Reconstruirea evenimentelor trecute se face în timpul prezent cu o altă perspectivă ca și atunci consultând și jurnalul. care îl invită să stea la casa lui. prin sentimenele sincere față de Maitreyi. duc la o dublă perspectivă temporară : una contemporană și una ulterioară. p. Subiectul romanului este organizat pe două planuri. Dar după trecerea timpului această impresie se modifică Maitreyii parându – i tot mai frumoasă. 1986. În însemnările mele din acel an n – am găsit nimic. Prin iubirea Maitreyiei. de misterul ei.. Ibidem. Se îmbolnăvește de malarie și ajunge la spital unde îl cunoaște pe Narendra Sen.”41. Confesiunea personajului face ca romanul să fie autentic. El încearcă să – și aducă aminte de orice detaliu legat de Maitreyi. cultură sau religie. Un exemplu este când Maitreyi îi dezvăluie lui Allan ca prima oară a fost îndrăgostită de un pom ceea ce pentru el este de neînțeles deoarece el a iubit doar cu trupul. Pe parcurs o să fie tot mai atras de fata bengaleză. Maitreyi. unul ulterior și unul contemporan. Faptul că însemnările din jurnal și scrierea romanului după mult timp. De la începutul romanului personajul este foarte indecis în legătură cu scrierea cărții. Fata din povestea lui va rămâne mereu o obsesie pentru autor şi mai ales o enigmă. Jurnalul intim este o tehnică narativă modernă. Allan este un băiat tânăr care se angajează in Calcutta ca și desenator tehnic. Toate aceste neînţelegeri. Inginerul Narendra Sen dorește să – l adopte pe Allan ca după aceea să se mute în Anglia. Din păcate fericirea lor nu 40 41 deschis : „Şi dacă n – ar fi decât o păcăleală a dragostei mele? De ce să cred? De unde știu? Aș vrea să Mircea Eliade. Allan parcurge un drum al cunoașterii. e tocmai pentru că nu știu cum să evoc figura ei de atunci”40. Și dacă sufăr oarecum începând această povestire. București.

2Mircea Eliade și poetica autencitităţii Scrierea romanului ”Maitreyi” începe din conștiința autorului care se confesează. Maitreyi. Deoarce pornește de la conștiința lui. deoarece Chabu le spune părinților despre iubirea lor secretă și așa Allan este alungat din casă. spre disperarea ei se dă vânzătorului ca să fie alungată din casă dar degeaba. Acolo. întâmplări sau personaje. care ține un jurnal intim pentru a – i da un aer cât mai autentic. Prin acesta încearcă să – și lămurească propriile sentimente care mai dăinuie și după atâția ani. are un caracter indirect al relatării faptelor. Personajul care vine din spațiul european este Allan. Și prin faptul că el a adăugat unele comentarii. 5. analizându – le încetul cu încetul descoperindu – se pe sine și scriind un roman de toată frumusețea.durează. Feminitatea și inocența ei sunt armele cu care vrăjește pe erou. ”Și este cu 43 . El a preferat să – și îngroape gândurile în trecut. Allan în tot acest timp încearcă să – și găsească locul și merge în Himalaya pentru a – și lămuri sentimentele. își dă seama că alături de Maitreyi a trăit iubirea absolută. Riscul este cel care face ca toată povestea să fie și mai interesantă chiar dacă acestea anunță un final tragic. deoarece el este cel care decide dacă păstrează sau nu unele elemente. Maitreyi este personajul feminin etern care a declanșat ceva foarte special în inima lui Allan. Narendra dezvăluindu – i că o căsătorie cu Maitreyi oricum era imposibilă. precizări. fiind de la început ispitit de ea. demonstrează autencititatea romanului lui.

Aici nu contează așa de mult adăugarea unor elemente fictive sau invenția lor. Coordonate ale imaginarului în opera lui Mirrcea Eliade. Deci : ”Orice e viu se poate transforma în epic. El este de părere că : ”Orice întâmplare în viață. transformă narațiunea intr – un ”roman indirect”.atât mai sigur roman. nu mi – aș aminti nimic din acea vreme ”. 278 46 Ibidem. folosindu – se de jurnalul lui. 277.46 42 Gheorghe Glodeanu. Inevitabil și romanul ”Maitreyi” are această formă. pe când numele Maitreyi și Chabu sunt adevărate. Poetul pornește de la datele lui personale . jurnalul lui fiind ca un proces – verbal ”dacă n. cea a lui Maitreyi Devi care a scris și ea romanul ”Dragostea nu moare”. poate constitui un roman ”43 . Orice a fost trăit. ceea ce este mult mai autentic. aici avem și i altă perspctivă. CLuj-Napoca. este ca un pretext pentru a pătrunde în lumea exotică. 288. sau ar putea fi trăit ”. 44 Ibidem. ”Maitreyi” nu este doar un roman aflat între două culturi : cea europeană și cea indiană. Experiența această indiană.aș avea jurnalul. 44 . Chiar el dezvăluie : ”Adesea transcriam pagini întregi din Jurnal”. 44 Jurnalul intim va intra în moda literaturii abia în secolul XX. Editura Dacia. 278. p.45 Iubirea dintre Maitreyi și Allan. Dragostea absolută pe care și – o dorește Allan. p. ci mai degrabă experiența personală. nu schimbă doar câteva nume sau profesii ale lui Marendra Sen. Dar. oferindu – ne și versiunea ei. Mircea Eliade introduce unele teme și motive noi pe care romanul românesc nu le – a avut până acuma. p. alegând lucrurile cele mai autentice și veridice. El oferă romanul scrierii unui roman. Allan încearcând să descifreze spiritualitatea indiană.42 Deci personajele și întâmplările sunt elementele ce transformă o simplă povestire într – un roman. 278. p. așa cum spune Gheorghe Glodeanu : dicteul automat al gândirii. 45 Ibidem. 43 Ibidem. seamănă foarte mult cu protagoniștii lui Camil Petrescu. Se poate chiar spune că este un fel de roman. Deoarece autencititatea este pentru Mircea Eliade ceva foarte important. nu numai o carte unde se descrie o meserie ci și o carte în care sunt descrise găndurile sau viața unui om. p. cu cât ecel care își înseamnă întâmplarile”.

p. Eugen Simion consideră : ”un roman viu. cu o deschidere nouă spre problematica omului modern”47 . dar când rescrie acesta prin forma unui roman. 289. ceva nou în literatura romană. 289. Spirit al amplitudinii. substanțial . Editura Demiurg. 57. 45 . încă neștiind sfârșitul.Nicolae Manonlescu observă că Allan are o perspectivă contemporană și una ulterioară . El experimentează noile orientări epice . Ibidem. Cea din perioada când era cu Maitreyi. 49 Eugen Simion. cunoaște deja sfârșitul. 5.3 Romanul autobiografic şi specificul lui Alexandru Piru este de părerea că ”Maitreyi” este ”cel mai izbutit roman de dragostea exotic românesc”49. p. ”un spirit nou de a gândi destinul omului în secolul al XX – lea ”48. 47 48 Ibidem. p. junalul făcând parte din ea.

58. Maitreyi îl contrazice. o tulbura numai atitidinea mea. nu prea este acceptat de Narendra Sen când doreşte să se convertească la hinduism. 52 Ibidem. ea voia să se joace”50.După cum știm . așa va fi totul mult mai misterios. spunând că : ”Asta nu e dragoste”52. Ea a mai fost îndrăgostită. e dragoste – explică Maitrezi – şi Chabu iubeşte acum pomul ei”53 . cum credeam eu. o fată exotică. Scrierile lui după aceste întâmplări cu mici completări sau chiar înlocuiri 3. Primul este jurnalul naratorului care trece printr – o experitnță unică 2. Harold. 50 51 Ibidem. pe când Allan cea hinduisă. explicându – i : ”Ba da. p. Allan are un jurnal în care își face însemnările sau descrierile lui pe care mai târziu le recitește. Maitrezi. Pe lângă povestea de dragoste a celor doi. p. comunitatea eurasiatică care imită civilizația europeană. Eugen Simion identifică trei nivele temporale ale romanului : 1. Putem să spunem că este o biografie a autorului din care nu lipsește fantezia. cu frunzele pe obraz. cea autohtonă unde tradiția domină. 60. Confesiunile naratorului după încheierea acestei povești de iubire Nu este o tehnică amplă. 58.60.60.60. p. spunând că : ”Maitreyi n – a fost o clipă excitată. într – o anumită atmosferă. 2. p. ”Şi când mă mânâia el. pentru că n – am izbutit” 51 arătând instabilitatea lui față de aceste însemnări. partenerul sau este cel care reprezintă în roman. 55 Ibidem. La Calcutta trăiesc trei comunități : 1. o adolescentă care va provoca toată tragedia. Chiar dacă gândeşte aşa. comunitatea albă care imită civilizația engleză și 3. naratorul. ”Şi nu puteam sta în pat dacă nu mi se aduceau în fiecare zi ramuri proaspete din pomul meu Şapte Frunze”55. în ciuda vârstei fragede. 53 Ibidem. Ibidem. avem un roman care ne reprezintă niște tradiții specifice. lucru pe care Allan nu înţelege. Romanul începe cu propoziția : ”Am șovăit atâta în fața acestui caiet. are 17 ani şi. 46 . p. trezeşte o pasiune şi senzualitate impresionantă în Allan. Tânărul european este ”vrăjit” de fiica inginerului Narendra Sen. dar.”54.. acesta dând și un sentiment al autencitității. lumea cea modernă. Personajul feminin.. 54 Ibidem. de un pom. p.

şi tot răul. mamă pământ. Sentualitatea orientală este ceva nou în roman. şi tu.a născut departe. el nu mai doreşte să aibă legătură cu ei. Maitrezi după. are multe idei. Să fie îmbrăţişarea noastră ca cea dintâi zi a monsoon – ului. 56 Ibidem.Descrierea ei detaliată dovedeşte spiritl ei asiatic şi legătura ei cu natura. să nu cadă asupra lui. care va înconjura întregul cosmos. a fost îndrăgostită de Tagore (modelu ei poetic) căruia i – a jurat iubire eternă. dând o nouă notă. Romanul ne prezintă şi un nou mod de a gândi. Mă leg în faţa ta că unirea noastră va rodi. căci eu l – am ales. căci mie drag cu voia mea. Sentimentul ne este bine cunoscut. al omului din secolul al XX – lea pe lângă elementele exotice. Tu mă auzi. Ploaie să fie sărutul nostru. el trăieşte aceşte experienţe descoperind pe cont propriu o altă lume în afara Europei. ci asupră – mi. pământule. Dragostea celor doi este plină de semne şi simboluri ale lumii lui Maitreyi : atingerea piciorului înseamnă o promisiune. tot astfel să nu obosească inima mea în dragostea pentru Allan. p.Toate detaliile despre lumea misterioasă sunt descrise foarte precis şi senzaţional. coroniţa de iasomie înseamnă logodnă. şi a nimănui altuia. Evident că cea mai bine reprezentată temă este cea a incompatibiliăţii dintre sentiment şi datorie. şi cum îţi sunt ţie razele. Chiar dacă ea îi dă semne. Allan. luând parte întreaga natură la jurământul celor doi : ”Mă leg de tine. viaţă de rod şi de joc să – i dau. aşa va fi trupul lui mie. Mentalitatea. discuţiile despre Shakespeare . Şi cum aştepţi tu ploaia. James Joyce dezvăluie o senzualitate rafinată dar şi nouă pentru romanul de drgoste. Cei doi nu mai au nici o legătură. întăreşte – mă să – l iubesc totdeauna. şi cu mâna şi cu inelul.se tot mai mult cu trecerea timpului. dacă va fi. de aceea îl refuză la început pe Allan. Află mai târziu că s – a dat unui vânzător de fructe. Să fie viaţa noastră ca bucuria ierburilor ce cresc din tine. bucurie necunoscută lui să – i aduc. atingerea lor. aşa îi voi aştepta eu venirea. Iubirea magică se termină din cauza neatenţiei lui Chabu. mi l – ai adus aproape” 56. că eu voi fi a lui Allan. maică.Şi cum tu niciodată nu oboseşti maica mea.61 47 . Allan fiind alungat şi Maitrezi este aspru pedepsită. misticul. fiind un intelectual. Voi creşte din el ca iarba din tine. Dacă mă simţi aproape. cum te simt eu acum. maica mea. deschizându . pe care cerul l . lui Allan fiindu – i foarte greu să se reîntoarcă la viaţa anterioară. romanul având un final deschis. tu nu mă minţi. pe când datoria are legătură cu tradiţia din Calcutta şi mentalitatea oamenilor de acolo.

48 . cum formulează Bachelard : ”O mitologie a seducţiei”.Această experienţă era necunoscută lui Allan şi de aceea probabil este o capodoperă.

ROMANUL – REPLICĂ A LUI MAITREYI 6. Un prieten al Amritei.1 „Dragostea nu moare” (De Maitryi DeVi) Cartea întâi începe cu aducerea aminte a timpului pierdut. întâmpla cu patruzeci şi doi de ani înainte. ţi – l mai aduci 49 .VI. i – a telefonat întrebând – o : „Amrita.

Erau căsătoriţi de treizeci şi opt de ani. Maitreyi era revoltată din cauza „minciunilor” spuse de Eliade. lângă soţul ei. părul negru. Vrei să – l întâlneşti pe Mircea. Maitreyi şi – a adus aminte de ziua în care Mircea a venit în casa lor : era tânăr. chiar dacă e rudă apropiată. p. iar el bengaleza. Au hotărât ca ea să înveţe franceza. asta poate provoca un mare necaz. Nu trebuie să – i permiţi nici unui alt bărbat. într – o zi a vrut să – i atingă sânii. a început lupta pentru libertate. la sfatul tatălui ei. Patea cea rea. A început să citească nişte poeme. Sergui. 62 Ibidem. 56. Dar. Editura Amaltea. . că îl vizita noaptea. Au început să studieze împreună sanscrita. București. Ibidem. Revenind în 1972. alb. aşa că s – a strecurat afară din casă. Maitreyi a descris această întâmplare ca „ceva ofensator”60. Dragostea nu moare. ea privea lucrurile altfel. te poţi îmbolnăvi. A doua zi i – a spus mamei ei. Citeau cărţi şi poezii împreună. Amrita i – a cerut adresa şi a doua zi dimineaţa a pornit spre acel domn.aminte pe Mircea Euclid?”57 . nici măcar să te atingă. dându – şi seama că era politicos şi băiat bun. pp. De atunci. 42. După ce Mircea s – a mutat la ei acasă. ea de trezi în prezent. Era Sergui Sebastian care i – a vorbit de cartea autobiografică a lui Mircea.11-12 59 Ibidem. Mai târziu. p. Maitreyi simţi o chemare către cutia de scrisori „Binele din mintea mea spune : Niciodată nu te duci după scrisori. care a spus : „Ru. a început să înveţe fanceza de la Eliade. 1999. mincinoasă. Este foarte rău pentru o fată să fie mângâiată de un bărbat. deoarece nu a scris adevărul despre ea zicând : „Cum ai putut să mă arăţii goală în faţa lumii – aceasta este dragoste?”59. p. p. indiferent cine – ţi va face încă o dată acest lucru vino şi spune – mi. poţi chiar să mori ”62. o dată la masă. 8. Un vechi prieten a lui Mircea Eliade a venit în vizită şi dorea să o cunoască pe indiancă. Dar. privind – o pe Maitreyi. Ea era în continuare revoltată pe Mircea. p. Mircea a plecat pentru a vedea Revoluţia. ea neînţelegând ce vroia. cu ochelari. ce nevoie era să – mi folosească numele? Dar de ce a trebuit să scornească minciuni? Nu m – am dus niciodată noaptea la el ”58. 61 Ibidem. Nu ştie de ce i – a folosit numele adevărat : „Spune – mi. sănătatea se duce de râpă. zice : De ce nu? Între timp a putut sosi o scrisoare”61. 50 . a încălcat regula : l – a 57 58 Maitreyi Devi.48. 38. el i – a atins piciorul. Deodată. O rudă a venit le ei cu care toată lumea se înţelegea bine. În 1930. 60 Ibidem.

„Aş fi vrut să mă înconjoare cu braţele”63. Ea. Maitrezi şi – a cerut scuze şi a explicat că. 67 Ibidem. 68. ci mai mult intuitiv”65 . despre care ştia că niciodată nu o să fie de acord cu căsătoria lor. părţi ale corpului. Mircea nu înţelegea aces lucru. treptat. Dar. 69 Ibidem. 68 Ibidem.72. Ce minunat este – mult mai grozav decât orice altceva ce ştiu de atâta vreme”67 . 51 .Am auzit că vrea să devină hindus. p. Mircea a sărutat – o şi „Întregul meu corp a început să cânte. p. indienele nu pot iubi pe nimeni decât soțul lor. copac „chatim”69. „Femeile indiene au canoane rigide în ceea ce priveşte puritatea trupească. Maitreyi îi dezvălui că prima ei iubirea a fost un copac. nu se pot căsători. 74. săvârşeşte un păcat sau nu? Ajungea tot la concluzia că nu are cum să fie unn păcat. Maitreyi dezvăluie că scrie totul din memorie şi nu mai ştie sigur care a fost ordinea secvenţelor petrecute. dar asta nu necesită o schimbare a religiei. El este cel care cântă această melodie în mine. Un alt eveniment cutremurător a trăit când Mircea a cerut – o de nevastă : „Aş dori să te întreb ceva : vrei să te căsătoreşti cu mine?”68. E oare posibil să creadă că tat îl va accepta 63 64 Ibidem. Ibidem.lăsat pe Mircea să – i sărute mâna. Sentimentele unuia faţă de celălalt erau tot mai intense. în biblioteca tatălui ei. p. Mircea a început să – şi schimbe stilul de viaţă. 59. Ea se temea de tatăl ei. se consideră că săvârșește un act degradant ”66. p. Mircea s – a înfuriat şi a vrut să plece în ziua următoare. era tormentată de gândul că îşi punea picioarele peste ale lui. Aici. la ei în ţară. la vârsta aceea. Pătrund în lumea asta minunată prin cântecele sale”64 . 61. simţindu – se în al nouălea cer. lucrurile stau altfel. El este cel care a făcut să apară acest val de muzică în trupul şi în mintea mea. iubirea dintre om şi natură. A simţit pentru prima oară atingerea unui bărba. nu tocmai conştient. 57. Au început să – şi atingă mâinile. p. p. De exemplu. p. „El este cântăreţul. Maitreyi chiar i – a dat o palmă pentru că i – a atins mâinile. până la sfârşit. Şi – a adus aminte de o întâmplare care i – a schimbat sentimentele : într – o zi. 65 Ibidem. să fie un indian adevărat „Mircea poartă un dhuti în fiecare după – masă. Dar. 61. Chiar dacă se iubesc. 66 Ibidem. ceaţa se ridica şi ajunsesem să ştiu tot mai multe. Dacă una face altfel. bachiar i – a plăcut . Studiază scrierile hindu. Chiar ea mărturiseşte : „Ideile mele despre relaţiile dintre bărbaţi şi femei erau întradevăr reduse.

77. după zece luni. la un tur. Dar. Cartea a doua începe cu vizita lui Maitreyi la Tagore. Aşa a şi făcut. cei doi fraţi mai mici. Chiar după un an de la plecarea lui. Dar niciodată nu reuşeşte să se desprindă şi să se deschidă. au plecat la Bernares. Deodată. Deoarece aproape toţi erau bolnavi.În acest 70 71 Ibidem. dar s – a răzgândit. Acum a plecat” 72. Mircea şi ea au plecat pentru o plimbare. p. 73 Ibidem. susţinâdu – i dacă chiar vroiau să se căsătorească. Mircea a rămas singur cu Maitrezi şi a îmbrăţişat – o.o”73. Pe urmă a aflat că Mircea a plecat în Himalaya pentru a deveni pustnic. Sabi a apărut.mai ușor dacă devine hindu?”70 . Mircea a mai fost o dată în casa lor. Au plecat în momentul acela. Toate amintirile i – au revenit lui Maitreyi. cu mulţi oameni. A sosit şi ziua naştere a lui Maitreyi. Maitreyi a simţit că e neliniştit şi nu înţelegea rostul acestor cuvinte. deoarece ştia că părinţii ei nu sunt de acord. nemaifiind atât de sigur că părinţii ei îl vor accepta a spus : „Dacă nu ne vom căsători. pentru a vorbi despre Mircea. Maitrezi l – a împins şi Sabi a crezut că Mircea vrea să – i facă ceva rău. aproape de Himalaya. Şi – a atins palmele. fără ca Maitreyi să ştie. Pe Maitreyi a neliniştit – o Sabi. Mircea era foarte fericit. îl vede. A minţit. atunci vreau să te văd de trei ori în viitor”71 . dar toate au rămas fără răspuns. Un ghid. ştiind că nu o să – l mai vadă niciodată. Mircea. spunându – i că Mircea pleacă şi vrea să – şi ia rămas – bun de la ea. 99. El a plecat în casa din Ripon Street. a spus să o mângâie pe Amrita. Mama ei a discutat cu Maiteyi. Dorul de el a cuprins – o cu totul. 137. avea ameţeli. 52 . Tatăl ei a organizat o petrecere mare. aşa că Sabi (sora ei). în ziua ziua aceea mama ei a trezit – o. o frământă neputinţa ei „Ar fi putut să – i scrie măcar lui Khoka. Ibidem. El a venit doar după lucrurile rămase în casă. Făcea efortur pentru a se integra şi a fi acceptat. Aşa s – a şi întâmplat. 72 Ibidem. Apoi.123. p. Maitreyi i – a scris o scrisoare prin Khoka. p. p. Ea l – a respins. dorind chiar să se omoare în drum spre casă. Ei obişnuiau să meargă cu maşina la lac. De atunci. le – a arătat p grotă zicând : „Acolo a stat timp de câteva luni un sahib. spunându – i la revedere. De aceea continua să înveţe bengaleza de la Maitreyi. Dar n – a făcut. Amrita i – a spus că Mircea a sărutat – o doar pe frunte. Pe balcon. În ziua aceea. spunându – i lui Mircea ca să o sărute pe frunte. deoarece ştia că îi va spune mamei lor. Toţi şi – au dat seama că era vorba despre Mircea. Ea nu se simţi prea bine. Mai târziu.

p. ea a plâns neştiind de are. 155. când Mircea s – a întors. Maitreyi a venit la el pentru ca să – i redea pacea. Plimbările şi excursiile în natură nu lipseau. ea ştie că se vor mai întâlni. 146. Deodată. legătura nu s – a rupt.timp. El i – a răspuns că nu are cum să i – o dea. el nici nu a putut s – o privească. el a venit și s – a așeyat pe patul meu nupțual. dar. 53 . şi mama ei a murit. 76 Ibidem. Îşi dă seama că e prea tărziu pentru ei. 74 75 Ibidem. I – a şi trimis o scrisoare să se întâlnească. Nu va mai putea vedea nimic şi pe nimeni. Maitreyi a ajuns şi în Anglia. După puţin timp le – a avut. Stătea cu spatele la ea. De atunci. 234. Seara. L – a obligat să să – i dea scrisorile trimise de Mircea acum patruzeci şi doi de ani. Maitrezi se simţea fericită deoarece soţul ei „deţinea toate calităţile necesare unei persoane ideale”75 . dar. înainte. În paginile următoare. p. Ea era foarte hotărâtă că trebuie neapărat să – vadă. Era foarte confuz. pentru prima oară după un timp îndelungat a a vut o viziune cu Mircea : „L – am văzut pe Mircea. Ultima parte a romanului ne dezvăluie întâlnirea celor doi. tatăl ei a murit părându – i rău că a părăsit – o pe mama ei. În gândul ei. Maitreyi încearcă din nou să ia legătura cu Mircea. Ibidem. Amrita este şocată de purtarea lui „Tremur toată. fapta a fost săvârşită. a cunoscut un cupplu care îl ştia pe Mircea. Era supărată că l – a judecat fără să ştie adevărul. Dar acum. Când Amrita a păşit în biroul lui Mircea. când amândoi s – au culcat. a rămas fără răspuns. p. şi Tagore a fost în vizită la ei. 237. După şapte ani. dar degeaba. În partea a treia a romanului. nu el nu i – a trimis. A început să – şi facă planuri de călătorie. El nu va mai putea vedea niciodată”77 . A fost prea târziu pentru acest lucru. undeva sus. deştept. Străbătând un continent și Oceanul Indian. Khoka nu i – a dat scrisorile. dacă el nu are pace în sine. nu ştia ce să zică. Maitreyi vorbeşte despre soţul ei. s – a dus în vizită la Khoka. Maitreyi s – a căsătorit. ca de obicei.Sunt uluită că – l văd” 74. intră pe neașteptate. ziua aceea nemaifiind aşa departe. Maitreyi a devenit tristă „Ochii lui au devenit de piatră. În ziua nunţii. Mă înfurie zăpăceala lui. Omul ăsta trăiește întradevăr în lumea ireală a fantezie”76 . o nuntă pusă la cale de părinţii ei. prin ușa noastră închisă. Nici nu cunoştea bărbatul respectiv. pe care nu l – am văzut de patru ani. 77 Ibidem. un om foarte cumsecade. spunând că Mircea este un phoenix. p. A început să le citească.

Era fiica lui Dasgupta. Mircea Eliade cu romanul lui autobiografic. Maitreyi. Maitreyi avea doar şaisprezece ani.6. 54 . Puţini sunt conştienţi de faptul că personajul feminin. a trăit cu adevărat. iar Mircea Eliade douăzeci şi trei când cei doi s – au cunoscut. „Maitreyi” a făcut senzaţii.2 Romanul – răspuns a lui Maitreyi DeVi Foarte puţine opere din literatura universală repovestesc aceeaşi întâmplare a doi scriitori care erau şi protagoniştii cărţilor respective. cel mai mare filosof indian. În România . Ca în roman.

55 . p. La vârsta de cincizeci şi opt de ani a Maitreyiei. Postfață de Mircea Handoca. mai ales de tinereţea lui. 1999. 245-246. în 1930”79 . a putut răspunde la multe întrebări legate de viaţa lui. Dragostea nu moare. București. pp. Dragostea nu moare. pentru mine s – au şters limitele a patruzeci şi doi de ani. Editura Amaltea. 245. Important e că un sentiment puternic. Constantin Noica. am 78 79 Maitreyi Devi.ea citea şi adora versurile lui Tagore (era un poet foarte renumit) dorind mai demult să devină şi ea o poetă. București. Maitreyi? Şi dacă da. părându – i rău că l – a apreciat greşit pe Mircea Eliade de atunci. a dat naştere la două romande de excepţie”81. a fost prima oară scris în limba bengaleză pe urmă tradus în engleză. povestind trăirea iubirii lor imposibile. spunea Noica.. Mircea Handoca în volumul lui „Cu şi despre Mircea Eliade”. trăit cu intensitate de cei doi creatori hipersensibili şi hipettalentaţi. aflând şi amănunte despre cum a cunoscut – o pe Maitreyi : „Mărturisesc.. A avut la îndemână jurnalul din India şi corespondenţa. A spus : „Cred că Mircea are dreptate. Editura Amaltea. Două cărţi scrise din amintiri autentice. p.. iar cu celălalz . Ibidem.”80. Nu mai am trecut sau viitor. mai ştii? Eu cred că nici unul. Sunt c – un picior în 1972. 4. intenţionasem inițial să o caut pe Maitreyi dar după ce sejurul meu la Calcutta. numai că în bengaleză : „Îţi mai aduci aminte de mine. Şi m – am trezit în eternitate. dar el zâmbea sau râdea când le citea. 7. Romanul – replică. 80 Maitreyi Devi. povestind cu foarte mare intensitate şi tulburare. la intervievat pe Eliade. Şi ea are pe prima pagină acelaşi citat ca şi Mircea Eliade.. S – ar putea ca timpul să – i fie aburit unele imagini. după aproape o jumătate de veac de la consumarea faptelor. a redactat romanul „Dragostea nu moare”. Dar.Pe când Maitreyi scrie sub impulsul unei puternice emoţii. A observat mici diversiuni în roman. „Dragostea nu moare”. p. ai putut să mă ierţi?”78 . El a fost cel care a prezentat cartea respectivă pentru prima oară lui Mircea Handoca. răspuns. un bun prieten al lui Mircea Eliade. Ea a aflat despre romanul dedicat ei. astăzi.. nici altul nu ar putea să ne spună ce e ficţiune şi ce e realitate în scrierile lor. 81 Ibidem. 1999. Cu un entuziasm desăvârşit spune : „Am primit zilele trecute un document senzaţional!Ascultă. La ea totul a început la miezul nopţii „brusc. în urma cererii mele de a vizita Santiniketanul – Universitatea înființată de Tagore – a fost redus de la cinci la trei zile. A oferit şi varianta ei mult mai serioasă şi liniştită.

Deodată va sufla parfum de iasomie Ca să – mi umple serile pustii. Acesta a fost tradus de Lidia Ionescu. Devi a fost invitată în România la Uniunea Scriitorilor. care a ajuns deja celebru profesor în Chicago. Sau dacă mă vei trimite în deșertul Saharei Unde nisipul dușmănos e fierbinte. Totuși. În schimb a dat revistei „Tribuna” o poezie cu acest comentariu : „Consideraţi aceste versuri răspunsul la întrebările care privesc un capitol intim al biografiei mele”83 . 247. 246-247. Ibidem. 82 83 Ibidem. până la urmă. Golurile se vor mări de la sine Destul ca să – mi scot mâna și să cuprind luna. a făcut o vizită acasă unde stătea mama şi sora lui Mircea Eliade. a vrut să – şi viziteze iubitul din trecut. 56 . a intervenit ceea ce obișnuiam să numim pură coincidență”82 . Pietrele se vor nărui de la sine De îndată ce voi apărea eu. Aşa arată : ”Chiar dacă mă vei prinde sub plasa de oțel N – am să strig. Dacă mă vei exila și mă vei trimite pe un ocean Într – o barcă găurită Am să desfid oceanul Și n – am să pierd nici această bătălie marină.renunțat la proiectul meu. Aşa. Și de vei face ziduri de piatră Nicicând n – ai să zidești închisoare pentru mine. Maitrezi a ocolit orice întrebare în legătură cu povestea lor de iubire. p. În anul 1973. La această întâlnire. După ce şi – a scris romanul „Dragostea nu moare”. pp.

te rog să nu mai intri în casa mea. 86 Ibidem.. Iar tu. Și azi.”85 . p. o bucată de hârtie pe care Maitreyi a scris : „Mircea. N – ai decât să stai cu spatele întors la mine. p. Pe lângă a agrafă de păr. Fii sigur c – am să netezesc cerul Și am să umplu lumea de lumină într – o noapte fără lună. 57 . nişte flori uscate. Mircea Handoca a avut acces la arhiva personală a lui Mircea Eliade unde a găsit : 18 scrisori ale lui Khoka. Mircea. 247-248. Ibidem. dacă vreo să mă umpli de întuneric De nu –mi mai pot vedea drumul. oare chiar atât de mult m – am depărtat de tine? Mircea. Scrie sorei tale!”86.. și dacă ai vrea 84 85 Ibidem. nici să încerci să vezi sau să scrii vreunui membru al familiei mele. pp. 248. Dacă vrei să mă vezi personal. mai era un bileţel tot de la ea : „Nu te pierde pe tine însuţi. Dar. Handoca a citit şi scrisorile confidenţiale trimise de Dasgupta referitor la „alungarea” lui din casă : „Dumneata eşti un străin şi eu nu te cunosc. Fii ascet şi arată – le tuturor adevărul tău.Ai uitat că într – una din primele noastre dimineți Mi – ai pus în mână o săgeată care poate ochi sunetul Și că tu ai fost cel care m – a învățat Să trag la țintă fără greș. Am să – ți umplu cerul cu un cântec Tăcut ca o rază. mirat.248. o fotografie a lui când era tânăr. dacă eşti capabil să consideri ceva sacru în viaţa d – tale. n – ai să știi De unde vine revărsarea această de lumină”84 . caută – mă la birou.

.”88 . Rațiunea acestei purtări trebuie să – ți fie evidentă. N. București. S. Îți cunoști ingratitudinea și ofensa pe care mi – ai adus – o. Maitreyi Devi. Poetul mi – a spus râzând : . În „Dragostea nu moare” aflăm şi informaţii despre Tagore care era o personalitate foarte puternică în India. Din carte aflăm mentlitatea. un guru al Maitreyiei. 58 .”87. pp. autencititatea este dată de sentimentul se iubire şi de fericirea celor doi. Dar totuşi. 132. Editura Amaltea. peisajul indian cu simbolurile şi ritualurile lui. Dasgupta. dacă ți – a rămas cât de puțină minte în nebunia d – tale.Mi – ar plăcea cu mult mai mult dacă tu mi . decât toată această înaltă filosofie.ai scrie simplu ce simţi . 1999.vreodată să – mi scrii. p. . „Odată. Această scrisoare se află şi în romanul lui Eliade „Maitreyi”. 248-250. 87 88 Ibidem. Te rog să nu pomenești de această notă nimănui și rupe – o după ce o vei citi. Dragostea nu moare. Avem dovadă clară a acestei trăiri intense care a avut un sfârşit tragic. scrie – mi numai acele fapte pe care un necunoscut le poate scrie unui necunoscut sau un funcționar superiorului său.

ştim că romanul lui Mircea Eliade este mai degrabă o poveste de iubire dintre doi tineri care sunt separaţi din cauza diferenţelor culturale. dar mai ales de dragostea imposibilă dintre Eliade şi Maitreyi. chiar şi înainte de a – l cunoaşte pe Mircea. ANALIZA COMPARATIVĂ Atât în literatura română. Romanul lui Maitreyi este dintr – o perspectivă mult mai personală. acum patruzeci şi două de ani. relatând evenimentele din viaţa ei. s – a petrecut ceva ce nimeni nu se aştepta : romanul lui Mircea Eliade „Maitreyi” a primit un răspuns din partea protagonistei.VII. 59 . Pe când. cât şi cea universală. Romanul – replică „Dragostea nu moare” ne dezvăluie noi secrete legate de cultura indiană.

Cu câtă trudă descifram însemnările de peste zi şi le transcriam în caietul început o dată cu noua mea viaţă”92 .. București. El se foloseşte de ele pentru a putea reda cât mai exact întâmplările de atunci. sufletul ei aflâdu – se altundeva. Maitreyi. dar există ceva nelămurit.] eu am fost tot timpul cu gândul departe. adânc în trecut”90 . Editura Minerva. Sunt multe asemănări.Începutul romanului diferă foarte puţin. nu are regrete. ceea ce ne duce în eroare. ceva ce o tulbură şi de aceea decide să scrie romanul. Dragostea nu moare. nu are regrete. ci efectiv numai din memorie – aşa că nu ştiu dacă succesiunea secvențelor este corectă – ceea ce atunci a fost înainte sau după. 1986. Ea nu se plânge de viaţa ei : „Totuşi. În însemnările mele din acel an nu am găsit nimic”89 . 1999. 1986. pentru că n – am izbutit să aflu ziua precisă când am întâlnit – o pe Maitreyi. Editura Amaltea. 7 91 Ibidem. iubirea lui faţă de cultura respectivă şi faţă de personajul principal feminin. . m – a răvășit și m – a purtat cu sine.. p. 7 92 Mircea Eliade . să – şi dea şi ea varianta ei de cele petrecute acum mult timp în urmă. în eternitate. Pe Eliade îl fac însemnările din jurnalul lui să povestească această poveste. Ziua mea de naştere. de la început fiind nehotărât în legătură cu aceasta : „Am şovăit atât în faţa acestui caiet. Acesta a fost elementul declanşator pentru ca şi Maitreyi să – şi scrie varianta ei. Vârtejul timpului. cum nu am nici eu. Maitreyi începe relatarea într – o stare mult mai diferită : o stare tulburătoare. Deci putem să spunem că varianta lui este mult mai autentică şi reală. Mircea Eliade ţinea un jurnal unde îşi făcea însemnările de zi cu zi : „Astăzi am răsfoit multă vreme jurnalul meu din Assam.că de multe ori îi cu gândul în altă parte. După cum ştim. dragii mei prieteni[. p. Voi. Editura Minerva. Maitreyi. spre viitor. nu putem fi siguri sau şti sigur ce este adevărat şi ce nu : „Scriu despre ceea ce s – a petrecut cu 42 de ani în urmă – nu dintr – o agendă. de nelinişte la miezul nopţii. p. răscolitor. 16. ci înapoi. București. Se simte într – o altă parte. acum nu 89 90 Mircea Eliade . Viaţa mea e împlinită”91 . 29. simţea nevoia de a clarifica lucrurile cu Mircea. răspunsuri care erau în mintea ei timp de 42 de ani. p. Maitreyi îşi foloseşte doar memoria. se poate observa că cei doi au fost martori la aceeaşi experienţă unică. Chiar ea recunoaşte de la bun început: „Întâi Septembrie 1972. București. Pe de o altă parte. Maitreyi a vrut să scrie acest roman pentru a – şi găsi liniştea. Pe de o parte. descrieri şi experienţe relatate la fel. Chiar dacă nu în ordinea respectivă. Maitreyi Devi. nu înainte. Romanul autobiografic a lui Mircea Eliade a fost scris cu scopul de a arăta lumea indiană. 60 .

București. Altă descriere. ne dă o dovadă de adevăr. Impresia lui Maitreyi a fost una mai obişnuită. 1986. 1999. 29. din faptul că unele întâmplări şi date coincid cu cele ale lui Mircea Eliade. de fecioară bengaleză crescută prea plin. Reacţia ei e normală. Editura Minerva. ea nebăgându – l în seamă. fără nici o impresie. p. 93 94 Maitreyi Devi. de câte ori ascultă atent ceva care i se spune cu seriozitate. Euclid? De ce nu – mi spui Ma?”97. București. Editura Amaltea. p. 1999. de data aceasta legat de personalitatea ei : „Atunci am observat că. București. Deci Mircea se foloseşte de jurnal şi Maitreyi de memoria ei.35. pe când fiica ei îl privea cu indiferenţă.30. Chiar dacă Eliade a considerat – o urâtă. 98 Ibidem.. politicos. Dragostea nu moare. Ea spune : „De ce trebuie să acceptăm ca un englez să locuiască la noi?. p. Editura Amaltea. Mai degrabă. Editura Amaltea. Dragostea nu moare.51. cu sânii puternici. 97 Maitreyi Devi. Ea a încercat să se apropie de Mircea. După aceste descrieri. Dar. p. pe buzele Maitreyiei flutură un imperceptibil zâmbet de ironie de sălbatec sarcasm.Îmi era teamă că mi se va cere din nou să eliberez camera mea pentru acest străin”96 . Acum aceste evenimente sunt toate prezente simultan”93. Ai să vezi cum se întorc oamenii după mine”98 . București. pe care anevoi l – ai fi crezut aievea pe fața aceea atât de inocentă și înspăimântată”95. arătând intenţiile lor.mai are înainte sau după. remarcăm o răceală şi displacere faţă de fată. p. 96 Maitreyi Devi. Faimoasa descriere (mai mult jignitoare) pe care ne – o dă Eliade despre cum a văzut – o pentru prima dată pe Maitreyi este : „Mi se părea urâtă – cu ochii ei prea mari şi prea negri. la locul lui. liniştit. De ce – mi spui Doamna Sen . Prima impresie pe care au avut – o diferă. Dragostea nu moare. Care alţii? Hai să ne plimbăm pe stradă. 95 Ibidem. în romanul „Dragostea nu moare” aflăm că Maitreyi era considerată foarte frumoasă : „. 66. 61 . Chiar dacă la început nu se plăceau şi nu aveau nimica comun.16. numai că jurnalul ei era în mintea ei.Crezi că eşti frumoasă? De ce să cred asta?Alţii o cred. p. chiar insuportabilă. Mircea Eliade . mama ei era mai încântată : „Euclid este un băiat bun. pentru ea contând mai mult faptul că poate tribute să – şi dea camera pentru ca el să stea acolo. ca un fruct trecut în copt ”94. până la urmă iubirea s – a infiltrat în cei doi. cu buzele cărnoase şi răsfrânte. Aceste prime impresii diferă în fiecare roman. 1999. Maitreyi.

(tradiţia ei le interzise) dar a căzut în sentimentul iubirii nemaiputând să se controleze. În romanul lui Eliade. Cu altă ocazie. păunul și – a înfoiat penele și dansează cu mine – zbor spre stele”101. De aceea o considera aşa de urâtă după cum reiese din jurnalul şi romanul lui. Primele atingeri din bibliotecă erau savuroase dar şi dureroase.57 Ibidem.60. Am privit în sus și am început să mă rog. p. Acestea au marcat – o pe Maitreyi. 101 Ibidem. Numai că. virginitatea ei barbară şi mai presus de toate fascinul ei ”102. Prin aceste întâlniri la bibliotecă. şuviţe de păr îmi flutură în vânt. Prinzându – mă de încheietură. 102 Mircea Eliade . 80. discutau despre cărţi şi poeme. mânată de prejudecățile și tabu – ul vârst ”100 . întâlnirile de la bibliotecă sunt mai discrete dar şi el îşi dă seama că este mai mult decât o simplă atracţie fizică : „Înţelesei pentru a suta oară că mă atrăgea altceva la Maitreyi : iraţionalul ei. Maitreyi. că Maitreyi o vizita noaptea aproape goală : „Eu m – am 99 Ibidem. au devenit aripi. Cui mă rugam oare? Mie însămi? Totuși nu doream să fug. m – a tras spre el. p. Pentru ea toate aceste erau reale. cu mai multe detalii. ceva unic şi de nedescris. Cum a păţit şi Mircea însăşi. 100 62 . Editura Minerva. simţind primii fiori ai dragostei. p. București. Cât am stat aşa?Cine știe? Am încercat să – mi eliberez mâinile dar n – am fost în stare s – o fac. Întâlnirea celor doi în bibliotecă seamănă foarte mult în ambele romane. Maitreyi le descrie mai mult. Aș fi vrut să mă inconjoare cu brațele”99. atingerea unui străin. atingeri : „ – Nu – mi place cartea asta . mişcări şi întâlniri pe ascuns. Pentru Maitreyi. Pentru Eliade contează mai mult descrierea fizică şi trupească. o fată bengaleză. La bibliotecă : „El nu mi – a lăsat mâinile – palele mele erau strivite într – ale lui – mi le presa cu buzele. p. sentimentele creşteau acumulând cât mai multă energie. Ei descriu cam aceleaşi senzaţii. a spus el şi a întins mâna ca şi cum ar fiv rut să ia carteam dar m – a atins pe mine. – Ia să vedem. aceste mişcări şi atingeri erau interzise. 68. am ajuns la cele în camera lui Eliade.Pentru Eliade era un lucru ciudat şi ceva ieşit din comun să vadă o fată exotică. Într – o clipă. diferit. Maitreyi descrie aceste senzaţii şi întâlniri foarte intens spre deosebire pe Eliade. De la întâlnirile la bibliotecă. 1986. şi am înpins – o spre el. În romanul său „Maitreyi” ne descrie de mai multe ori. de aceea putem presupune că ii era ceva nou. plutesc – de ambele părţi ale umerilor. ne luase în stăpânire timpul infinit. O senzaţie descrisă de fata exotică arată aşa : „Trupul mi – a devenit mai uşor – nu pot merge. unde au mai fost mici desbute.

p. tremurând toată. să – l mângâi.culcat puţin obosit. tribute să menţionăm că. p. de ea toată mă bucur. Maitreyi nu înţelege că de ce a trebuit să – i folosească numele. în acea foarte palidă boare luminoasă din odaie. în câteva gesturi pe care le – a împlinit cu ochii închiși. Eliade s – a folosit şi de imaginaţie şi fantezie. m – a izbit ca un miracol pe care niciodată nu l – aș fi putut intui în toate amănuntele lui precise și carnale”103. – Revoltător! Crede – mă. Dar. că pe ea o mângâi. Erau nopţi de o intensitate maximă. 103 104 Ibidem. pe vremea aceea. Simțeam cum se pleacă sub voluptate. București. de – a lungul anilor. 1999. subţire. acesta îi spune : „ – El a scris că obişnuiaţi să – l vizitaţi noaptea. în picioarele goale. amândoi arătându – şi dragostea unul faţă de celălalt. intrând în camera și tupilându –se repede în dosul fotoliului de paie. simțeam că se deșteaptă la o zi nouă. a învăţat – o unele lucruri. p. Venise Maitreyi. Editura Amaltea. îmi şopti ea. A fost foarte revoltată aflând aceste lucruri spuse de ea de către Eliade. voința tot mai rătăcită”104. Era un act de răzvrătire. Aproape că am ţipat”105. ca să nu fie văxută întâmplător din stradă. clar că le era aproape interzis să vorbească cu băieţi sau să se afle în compania lor. ca să nu facă zgomot şi cu o sari verzuie. cum cedează agonizând. Maitreyi nu prea înţelegea lucrurile legate de dragoste. Aceste mici riscuri. de iubire unde toate lucrurile erau posibile şi se întâmplau după voia lui. deoarece Maitreyi este foarte revoltată în romanul ei de aceste vizite noaptea. Discuţiile legate dintre relaţia bărbat – femeie în casa lor erau interzise. Și –a deznodat marginea sari – ei ei și a rămas goală până la pântec. Sergui. ea considera că. „Nici o altă fată nu făcea aşa ceva în vremea aceea. strângându – și buzele și oprindu – și anevoi suspinul. Ibidem.22. Aici avem ceva ce nu regăsim în ambele romane : vizitele noaptea. femei şi bărbat. ce trebuie să facă şi cum. undeva s – a petrecut ceva. 89-51 105 Maitreyi Devi. Dragostea nu moare. Tot într – o noapte în camera lui Eliade ne descrie amănunţit cum Maitreyi se apropie de el . 63 . calcă pe aceste tradiţii făcând lucruri interzise. să – l sărut –sigur fiing că îmbrăţişez întreaga făptură a Maitreyiei. pp. – Stinge lumina. Dar. bineînţeles. Dar. Atunci. Viziunea trupului ei gol. A scris un roman autobiografic.114. căci printre săruturi îi observam fața mereu mai palidă. 11. jocuri la care erau supuşi făcea şi mai frumoasă iubirea lor. Nu ştiam ce să fac. rareori am vorbit cu băieţii”106 . Ne explică. În timp ce discuta cu Sergui Sebastian. La vârsta de 16 ani. 106 Ibidem. să o arate goală pentru o ţară întreagă. nu e adevărat. Tradiţia ei. ochii tot mai aprinși. mângâindu – l : „Începui să – l strâng.

Maitreyi. 1986. pomul ei este descris altfel : „Am iubit întâi un pom. 1986. 1999. legătura sacră cu natura.61. nemaifiind atinsă până atunci aşa de un bărbat. este descris şi menţionând în ambele romane. Pentru ea era posibil o iubire dintre un copac şi un om. nu puteau fi înţelese de european. Din reacţia lui Eliade. 64 . faptul că roade şi o consolează ne arată imaturitatea lui şi neînţelegerea 107 108 Ibidem. să afle din cărţi. La ei. ridicol. 110 Mircea Eliade . Maitreyi. De aceea se lasă atinsă. Personajul feminin. Pe parcursul anilor. pomul magic. din acea care noi îi numim „şapte frunze”. 109 Ibidem. sau aşa cum a făcut ea :prin experienţa pe pielea ei. nu ştia ce e bine şi rău. Editura Minerva. Ei i se pare ceva normal acest lucru. e dragoste.61. ea a învăţat câte ceva despre bărbaţi : „Ideile mele despre relaţiile dintre bărbaţi şi femei erau îndradevăr reduse. treptat ceaţa se ridica şi ajunsesem să ştiu tot mai multe. Acum ştiu că Maitreyi mi se dă toată în acea abandonare a gleznei şi pulpei”110. Pentru că Maitreyi nu ştia ce face. Editura Amaltea. Toate aceste lucruri erau subiecte tabu. pentru ea era o experienţă nouă. un copac. a mai iubit ceva înaintea lui Eliade : un pom.nu încăpea nici o discuţie. Chiar Mircea descrie prima atingere : „Emoţia celei dintâi atingeri n – am s – o uit niciodată. chiar dacă uneori făcea lucruri interzise. București. 74. În romanul lui. Indienele nu pot iubi pe nimeni decât de soţul lor”108. 111 Maitreyi Devi. când stăteam la masă. pentru Eliade nu. București. fără discuţii cu părinţii sau prieteni. numai în diferite feluri. toată tradiţia ei cu întrebări cu tot au facut – o să se dăruiască cu totul. Ea. – Asta nu e dragoste. p. 112 Mircea Eliade . ci mai mult intuiţia”107. acum. Nu înţelegea această poezie”111 . 97. 82. ce ţineau de tradiţia ei. Iubirea faţă de copac. se pregăti ea să povestească. şi ea trebuind să le înveţe. Cine făcea altfel. Începui să râd şi o mângăiai protector. Maitreyi fiind tânără. poţi iubi doar pe soţul tău : „Femeile indiene au canoane rigide în ceea ce priveşte puritatea trupească. pomul ei”112. Femeile trebuiau să afle singure aceste lucruri. p. Ibidem. Editura Minerva. comitea un delict foarte grav. scumpa mea. Chiar şi atingerea unor părţi punea nişte semne de întrebare : „Ce parte a corpului constituie un păcat dacă o atingi?De pildă. p. p. p. chatim!Faţa i s – a strâmbat într – un zâmbet confuz. Aceste lucruri ciudate în tradiţia şi lumea lor. a fost prima dragostea a Maitreyiei. p. Acest lucru. în fiecare zi. ce poate declanşa. Și Chabu iubește. răspunzând la fel. el își punea picioarele peste ale mele”109. – Ba da. faptul că ei înţeleg şi respectă natura. Dragostea nu moare. Ea este cea care îi dezvăluie că : „Ţi – am spus că am iubit un copac. nu tocmai conştient. Dar. București.62.

iubirea lor pe care au simţit – o amândoi a fost redată şi scrisă la fel în ambele romane. p. 1999. pregătirile pentru aceasta : ”. erau noi pentru amândoi. logodna a decurs altfel : o logodnă unde ia parte întregul cosmos. Chiar ea recunoaşte în romanul ei : „El este cântăreţul. ieșit din comun. El este cel care a făcut să apară acest val de muzică în trupul și în mintea mea. Faimosul copac a lui Maitreyi este descris în ambele romane. p. ceva magic. Maitreyi a trăit fiecare clipă la maxim. îmi spuse Maitreyi. sigur a iubit – o. 72. dezlegând din colțul sari – ei o nestemată verde – neagră în forma unui cap de șopârlă 113 114 Ibidem. Dar. în clipelereale. nu îndrăgostit – în clipele din pragul experienţelor decisive. spre nou. p. 65 .unei altfel de iubiri. Dar un lucru sigur e veritabil : dragostea față unul de celălalt. 117 Ibidem. O altă asemănare este cererea în căsătorie. București. Mircea Eliade are nişte îndoieli la început. Ea știa că acest lucru este imposibil din cauza diferențelor sociale. Au simțit dragostea adevărată și pură. Editura Amaltea. Mircea. Dragostea nu moare. nu a crezut că vreodată o să se poate îndrăgosti de o indiancă. Aceste întrebări ne pun şi pe noi întrebarea dacă iubirea lui a fost reală sau nu. sau nu sunt descrise la fel. 73. p59. Era confuz şi nehotărât din cauza tradiţiei lor. În romanul lui Eliade. dăruindu – se cu totul. El este cel care cântă această melodie în mine. Şi mai târziu îşi pune aceeaşi întrebare : „Oare Maitreyi n – a activat ca o hipnotizată. Pătrund în lumea asta minunată prin cântecele sale”115. 116 Ibidem. ca un automat. Dar. Toate aceste sentimente noi trăite. La ea nu a existat nici un pic de vrajă. Mircea a făcut acest pas. niciodată nimic”113. p. de când m – a sărutat prima oară?”114. 115 Maitreyi Devi. 80. Fata exotică i – a tulburat simţurile. din moment e a vrut să se căsătorească cu ea. că eram vrăjit. crezând că este vrăjit : „Îmi lămurii perfect aceasta. Chiar dacă sunt câteva lucruri sau întâmplări ce nu seamănă. Poate ceea ce simţi el la început a fost o vrajă spre necunoscut. 102. Avem o simplă cerere în căsătorie. dar este descries diferit în ambele cărți. i – a declarat iubirea. nu avem de unde şti. Reflecția nu mi – a relevat. arătând tot legătura dintre cele două. la care Maitreyi a răspuns : ”E mai bine pentru mine să nu spun nimic. În primu rând.Ți – am ales piatra pentru inel. când începeam să trăiesc. Tata nu va fi niciodată de accord – am spus cu candoare”117. Ibidem. La Maitreyi arată cam așa : ”-Aș dori să te întreb ceva : vrei să te căsătorești cu mine?”116.

este încă o dovadă de autencititate. deoarece nu toată lumea știe aceste lucruri mărunte. bucurie necunoscută lui să – i aduc. care este redat în ambele romane. După o noapte de plimbări în jurul lacului. căci mie drag cu voia mea. folosindu – se și de imaginația lui și fantezia lui. tot astfel să nu obosească inima mea în dragostea pentru Allan. În acel moment am înțeles greșeala mea. îmi spuse ea. Şi cum aştepţi tu ploaia. Un alt eveniment important. aşa îi voi aştepta eu venirea. Ibidem. La indigence. evident.Şi cum tu niciodată nu oboseşti maica mea. însemna că s – au logodit. p. Spune că dorește să te mai vadă o dată. Și – a întins palmele. în stradă. înainte de a dispărea pentru todeauna. Dacă mă simţi aproape. pământule. Logodna pentru Maitreyi era ceva foarte important ăn tradiția ei. ci asupră – mi. Maitreyi. Mircea povestește : ”. sora ei. şi cum îţi sunt ţie razele. într – o zi. întăreşte – mă să – l iubesc totdeauna. Parcă acum n – am mai văzut o față mai nenorocită ca asta. Voi creşte din el ca iarba din tine. când avea vreo 12 sau 13 ani s – a dus cu mama ei la templul de la Puri. Mircea a pupat – o pe frunte pe Maitreyi de față cu Chabu. mi l – ai adus aproape”120 . 112 66 . O față de om torturat. 110. p.Acum ne logodim. să nu cadă asupra lui. Aceasta fiind mică. făcându – mi namaskar. privind înainte spre apă”119. Editura Minerva. Și așa a început ea să – și zică legământul : ” Mă leg de tine.a născut departe. ”la revedere”. mamă pământ. unde mai mulți barbați i – au pus o ghirlandă pe gât. Maitreyi. este despărțirea celor doi. nu a înțeles gestul și a spus totul părinților lor. viaţă de rod şi de joc să – i dau. Allan. Tu mă auzi. 120 Ibidem. Această logodnă a avut loc doar în mintea lui. că eu voi fi a lui Allan. costumația și locul unde se va petrece. Și – a ridicat fața spre mine. Maitreyi descrie plecarea lui astfel : ”-Ridică – te Ru! Mircea pleacă. tu nu mă minţi. pe care cerul l . p. Eu 118 119 Mircea Eliade . în eternitate. 1986. București. şi tot răul. cum te simt eu acum.străbăută în creștet de o geană sângerie”118. aşa va fi trupul lui mie. Acest detaliu ce este scris în ambele romane. şi tu. maică. căci eu l – am ales. mama ei dându – le jos în acea secundă. Ploaie să fie sărutul nostru. Ea îi explica toate detaliile ce vor avea loc la logodna lor : inelele. maica mea. dacă n băiat le punea o ghirlandă de flori la gât. Mă leg în faţa ta că unirea noastră va rodi. şi a nimănui altuia. Și Maitreyi și Eliade povestesc întâmplarea cu ghirlandă exact la fel. Vedem ce frumos a descries Mircea această logodnă. Să fie îmbrăţişarea noastră ca cea dintâi zi a monsoon – ului. şi cu mâna şi cu inelul. dacă va fi. El este jos. Să fie viaţa noastră ca bucuria ierburilor ce cresc din tine. Și. 111.

Găsii putere să mă împotrivesc. Pentru amândoi durerea a fost foarte mare. 107-108. 123 Maitreyi Devi. Dar nu era nicăieri. el nu a văzut – o pe Maitreyi înainte să plece. Nu a fost cum se aștepta ea.137-139. 1999. te voi aștepta. I s – a spus că Maitreyi e bolnavă. 1999. printre mesteceni și pini. Probabil pentru Mircea era prea dureros a descrie această ultimă revelație. Mircea Eliade . Maitreyi. pp. ea. cu spatele la ea. p. Durerea era insuportabilă pentru cei doi. p. și arătai nevolnic acele câteva lucruri pe care le aveam ”122. București. Imaginea ei devenea obsedantă : ”Oricunde mă duceam. Editura Minerva. căci după masă eu mă duc la sanatoriu. Spunea niște propoziții rătăcite. întâlnirea după 42 de ani. din cauza anilor trecuți. sufletul neliniștit. nevroind nici să vorbească cu ea. Maitreyi i – a scris ceva bilețele : ”Nu te voi putea uita niciodată. Pur și simplu. dar ei au descris întâmplarea la fel. pe stânci. După cum spune Mircea. dar trebuiau să învețe să trăiască unul fără altul. o întâlneam pe ea. 124 Mircea Eliade . Romanul lui Eliade ”Maitreyi” se termină cu întoarcerea lui Mircea în Europa. Sentimentele puternice nu au dispărut nici după plecarea lui Mircea. Iar la Mircea arată așa : ”-Când trebuie să plec? – Chiar azi. Te voi aștepta.110. ce noi nu vom ști. vorbi inginerul.nu – i spusesem niciodată că și eu îl iubesc”121 . București. căutându – l. Și Eliade se lupta cu aceste sentimente. Dragostea nu moare. Maitreyi ne mai dezvăluie ceva foarte important : ultimul capitol. Editura Minerva. pe drumuri”124. unde îi spune că – l va aștepta oricât va fi nevoie. Sfârșitul romanului ”Dragostea nu moare” este una total diferită. Amândoi treceau prin momente foarte grele. fără nicio pregătire sau știre. Nu s – au așteptat la această despărțire bruscă. fiind orb la un ochi iar Maitreyi era și ea în pragul bătrâneții. p. Editura Amaltea. Poate au fi avut timp să clarifice lucrurile. Dragostea nu moare. 1986. București. Maitreyi chiar a vizitat peștera unde stătea Eliade în timpul meditațiilor lui pe Himalaya. fără înțeles. 67 . te voi aștepta”123. s – a decis să – l viziteze într – o zi. Nu mai era nici ea și nici el la fel. Nici unul din ei nu a putut uita dragostea lor. Maitreyi încheie romanul cu întâlnirea lor in Calea Laptelui. Maitreyi i – a simțit depărtarea. Maitreyi. deși tot sângele parcă mi se scursese din vine. când cei doi se voi reîntâlni când se vor stinge. sus pe Himalaya unde s – a refugiat. și amândoi au descris acest lucru în romanele lor. 1986. București.158. Mircea stătea în biroul lui. cu excepția ultimei vederi. Mircea era deja bătrân și suferea din cauza miopiei. 121 122 Maitreyi Devi. Editura Amaltea.

VIII. Detaliile care sunt identice și seamănă foarte bine.În ambele romane există mici chestiuni care nu seamănă sau nu au fost scrise intenționat la fel. Nu vom ști ce este adevărat și ficțiune în romane dar un lucru e sigur : cei doi s – au întâlnit. Autencititatea nu lipsește din romane. aratând cele mai frumoase părți ale iubirii lor. ne arată tot acest lucru. au trăit împreună o dragoste frumoasă și amândoi au vrut să povestească aceasta. CONCLUZII 68 .

Totul porneşte de la o trăire al autorului. Chiar dacă avea un jurnal. Introducere în opera lui Mircea Eliade.8. 1980. ştim că acesta era de fapt jurnalul lui Mirce Eliade). În jurnalul lui.1 Concluzii Romanul „Maitreyi” este considerat de critici cea mai bună operă a lui Mircea Eliade. şi buclele ei prea negre. 69 . el îşi pune problema de tehnică. e tocmai pentru că nu ştiu cum să evoc figura ei (a Maitreyei) de – atunci şi nu pot retrăi aievea mirarea mea. dar scriitorul foloseşte mult mai multe forme decât o naraţiune cursive. București. nesiguranţa şi turburarea celor dintâi întâlniri”125. Chiar el dezvăluie : “Şi dacp sufăr oarecum începând această povestire. sentimentele. mult mai frumoasă. Aşadar. Editura Minerva. buzele ei prea roşii 125 Ion Lotreanu. Maitreyi arăta astfel : “ Maitreyi mi se părut atunci. cu şalul asemenea cireşelor galbene. Cartea a fost scrisă în anul 1933 fiind redus ca dimensiune (deoarece.ochii ei prea mari. p. Allan este cel care o cunoaşte pe Maitreyi în casa inginerului Narendra Sen (tatăl ei). cu papuci albi cusuţi înargint. un sentiment. nu putea să – şi scrie toate gândurile. 139. Acestea trebuiau “dezgropate” din memoria lui. în sari de culoarea ceaiului palid. Fluenţa povestirii de dragoste ne farmecă din prima.

dar foarte sinceră. prin miracol. Ne putem da seama că autorul a găsit tonalitatea potrivită pentru această operă. p. aflăm şi cine este ziaristul Lucian Metz care este fascinate de această lume nu prea cunoscută.creau parcă o viaţă mai transparent. p. p. cu o descriere bogată. Tensiunea se schimbă. Pe Allan îl interesează doar Maitreyi. apelând mereu la memoria lui. Vorbeşte despre multe lucruri deodată arătând instabilitatea ei. maturizându – se cu timplu. 70 . nesatisfăcătoare. Fiind o fată de şaisprezece ani. Fata este. Trăirile interesante încep din momentul mutării lui Allan acasă la ei. şi ciudată. 128 Ibidem. ceea ce ne sare în ochi este fluiditatea povestirii. chiar dacă înainte ieşea cu toate fetele.2 Pericolul iubirii Autorul ne farmecă cu ideile lui şi povestirile. “Primitivismul gândirii ei128”. 143. Deja în primele pagini. şi povestirea în sine. 140. s – ar fi spus. 8. Ibidem. o data cu mutarea lui Allan la Narendra Sen unde cei doi se vor apropia mai mult începând cu privirea pe fereastră. 142. nu prin bilogie”126. Singura diferenţă este că. vroia să le iubească. care trăia. “Ce ciudă mi – e acum că n – am notat îndată după plecarea lor foarte tulburătoare starea de suflet pricinuită de cuvintele lui Narendra Sen”127. detailând şi nişte concept de – ale lor sau ideile lor despre frumos. până când o cunoaşte pe Maitreyi. cu o fire mai vilentă dar instabilă trezeşte un mister inexplicabil aşa ceva ne mai văzând până acuma în literatura română. Aşa va putea face o analiză completă a firii lui Maitreyi. Povestind despre îmbolnăvirea lui. vizitele lui Narendra Sen cu Maitreyi dau o notă de realitate construcţiei romanului. intrăm într – o lume indiană. Deja aici are problem legate de jurnalul său crezând că scrierile sunt incomplete. Chiar dacă personajul feminine este foarte bine conturat. pedeasupra. aceste lucruri făceau parte din rutina lui . descrierile despre India. cum o 126 127 Ibidem.

Nici iubirea ei cu un guru o să – i fie de neînţeles. ajutându – l Maitreyi dar şi el o ajută cu limba franceză. Allan nu este în stare să înţeleagă legătura lui Maitreyi cu natura. acesta i – a scăpat. Pompiliu Constantinescu despre cartea lui Mircea Eliade : “E grea revelaţia unui miracol. de exemplu când află că scrie poezii sau că familia o consideră un geniu. 145-146. Dragostea spiritualizată fiind cea fizică şi patima posesivă este sentimental de extaz pe care – l cunoaşte Allan. mai frumoasă : “Nu mai era brat de femeie acela. dar la sfârşit află că Maitreyi s – a oferit vânzătorului de fructe deoarece a înnebunit. mată şi întreaga voinţă de victorie alături”130. În roman se conturează două feluri de a iubi. Acum nici părinţii lui Maitreyi nu mai încurajează idila celor doi. ba chiar vor să – i despartă. Allan după un timp o vede altfel. 154. 131 Ibidem. Aceste apropieri. autencititatea nelilpsând din aceste întâmplări. Iubirea lor a fost una ieşită din comun. Căpătase o transparenţă şi o căldură autonomă. Chiar şi o simplă mângâiere. 144. cu elementele acestea. nemaivăzute. vroind să încerce lucruri noi. Începutul legăturii dintre cei doi poate fi ca un pericol. Iubirea lor este ca un delict comis fără să – şi sea seama de pericolul care pândea. Bărbatul de douăzeci şi şase de ani începe chiar să înveţe limba bengaleză. fiind vorba despre două lumi şi personae diferite “Este adevărat că spre fata aceasta mă simţeam atras. formarea iubirii lor sunt descrise cel mai bine. sfârşind tragic. Sunt unele momente când chiar Allan este dezgustat de ea. 71 . p.numeşte Allan arată cât este de copil. dar amplificând tensiunea. toate fetele şi gesturile fiinf reci. Îi este foarte greu să uite. Fata îi mărturiseşte că prima oară a iubit un pom “şapte frunze”. Nu ştiu ce farmec şi chemare aveau până şi paşii ei”129. Chiar dacă are experienţă. Dar un lucru este sigur : iubirea este una şi aceeaşi indifferent cum se manifestă sau cum este arătată. îmbrăţişare sau un joc de – a lor face parte din ritualul celor doi. evenimentele mici având un nivel ridicat. Sfârşitul romanului este unul rece. amănunţit. Eroul romanului este obsedat de aventură. Descoperirea iubirii lor are nişte urmări drastice : el trebuie să părăsească locuinţa şi este chiar ameninţat. poate singular în însăşi cariera sa literară”131. exotice. p. Ibidem. parcă întreaga pasiunese concentrase sub pielea acea brună. El revine la viaţa lui retina. Autorul încearcă să retrăiască momentele acestea descriindu – le cu precizie. având şi mentalităţi diferite. p. 129 130 Ibidem.

București 2004. Maitreyi. Glodeanu. Editura Hestia. povestirea aproape perfecta. Dragostea nu moare. • Postfață de Margareta Gyurcsik 72 . • Postfață de Mircea Handoca Eliade. București 1986.București 1970. Coordonate ale imaginarului în opera lui Mircea Eliade. Editura Dacia. Eliade. Mircea. DeVi. Cluj-Napoca. Memorii (1907-1960). Istoria literaturii franceze. Margareta. Chiar dacă are un sfârşit tragic. Editura Minerva. Încercările labirintului. Bucureșt 1999. Editura Dacia. Mircea. Eliade. Editura Științifică. Maitreyi. magică unde se petrece iubirea celor doi protagonişti. Editura Amaltea. Bibliografie Bercescu. Cluj-Napoca 1990. Timișoara 1900. Mircea. Tristan și Isolda. Editura Humanitas. Gyurcsik. Gheorghe. Sorina. va reda aceste rânduri cu o complexitate desăvârşită şi şi plăcere în acelaşi timp.Romanul de dragoste ne deschide spre o lume necunoscută.

București 1980. Paul și Virginia. Spirit al amplitudinii. Ion. Saint-Pierre. Bernardin. Editura Minerva. 73 . Eugen. 1967. Introducere în opera lui Mircea Eliade. • Prefață de Bianca Dumitrașcu Simion.Lotreanu. Editura Demiurg. Editura Pentru Literatură.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful