Impacarea sotilor in cursul procesului de divort

In procesul de divort nu sunt aplicabile dispozitiile de drept comun referitoare la impacarea partilor in procesul civil. Actiunea de divort se stinge prin impacarea sotilor in orice faza a procesului, impacare de care instanta de judecata ia doar act (conform art. 618 al.2, actiunea de divort se stinge prin impacarea sotilor, chiar daca intervine in apel sau recurs, iar apelul sau recursul nu sunt timbrate conform legii ). Aceasta norma este nu numai imperativa ci si speciala si are prioritate fata de o alta norma imperativa (cea a perimarii), astfel incat s-a considerat ca solutia impacarii are prioritate fata de solutia constatarii perimarii ( daca nu ar fi asa s-ar ajunge la situatia in care partile, desi s-au impacat si convietuiesc in continuare, ar trebui sa se recasatoreasca. Daca dupa impacare se ivesc fapte noi care ar justifica o noua actiune de divort, reclamantul o poate introduce, avand posibilitatea sa se foloseasca si de faptele vechi ( art. 618 al.3 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. In practica judiciara s-a decis ca daca actiunea de divort se stinge prin impacarea sotilor, recursul in acest caz este neintemeiat, sotul avand la dispozitie o noua actiune putand invoca si fapte anterioare. Daca nu se ivesc fapte noi, reclamantul nu se va putea folosi de faptele vechi, existand, in aceasta privinta autoritate de lucru judecat, in acelasi sens s-a pronuntat si practica judiciara stabilindu-se printr-o decizie de speta, ca faptele vechi invocate intr-un proces penal care s-a stins prin impacarea sotilor nu pot constitui in mod exclusiv, motive care sa fundamenteze introducerea unei actiuni de divort atata timp cat dupa impacare nu au mai intervenit si alte fapte . In privinta taxei de timbru, in legislatia dinainte de 1997 exista o prevedere care insera regila, ca in masura in care partile ajung sa se impace pe parcursul judecarii cauzei si reclamantul isi retrage actiunea, instanta de judecata emitea o adresa catre CEC pentru restituirea a jumatate din taxa de timbru. Aceasta prevedere nu a mai fost mentinuta insa in legea 147/1997 ( legea taxei de timbru). Am precizat la inceput ca in cazul impacarii partilor din cadrul procesului de divort nu se aplica regulile dreptului comun cu privire la tranzitie. Dar, in fapt, impacarea sotilor este pana la urma tot o " tranzactie ", deoarece stingerea procesului este tot rezultatul unor concesii reciproce, astfel cum, de regula, au loc intre soti inainte de sesizarea instantei, dar, de data aceasta, ele se fac in vederea curmarii procesului, ceea ce are drept rezultat inchiderea dosarului de divort. In legatura cu renuntarea reclamantului, in dreptul comun, aceasta este intalnita in doua variante: renuntarea la judecata si renuntarea la dreptul subiectiv al judecatii. In materia divortului opereaza doar renuntarea la judecata, in acest sens art.618 al. l CODUL DE PROCEDURA CIVILA stipuland ca " reclamantul poate renunta la cerere in tot timpul judecatii inaintea instantelor de fond, chiar daca paratul se impotriveste". Este o solutie legislativa care doreste sa contribuie la salvarea casniciei. Dupa modificarea legislativa din 1993 acest text si-a racapatat intelesul initial, in sensul ca, renuntarea se poate face rara consimtamantul paratului numai in fata primei instante, si a celei de apel, deoarece textul se refera la instantele de fond" . Asa fiind, numai daca reclamantul ar dori sa renunte la judecata

246 CODUL DE PROCEDURA CIVILA ). judecatorul urmeaza sa pronunte o hotarare fara drept de recurs conform art. nu exista cel putin in ipoteza prevazuta de art. In consecinta.l CODUL DE PROCEDURA CIVILA. Motivele aduse in sprijinul acestei idei sunt urmatoarele: a) renuntarea in acest caz ( art. Ori.618 al. 246 al. un act de renuntare a reclamantului la cererea de divort formulata de el. fara drept de apel.2 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. Intentia legiuitorului este de a stimula impacarea sotilor si dupa ce actiunea de divort a fost declansata. promovarea recursului ar fi lipsita de orice finalitate caci actul unilateral al renuntarii la judecata este irevocabil. definitiv si ireversibil. asa cum rezulta din art. Practica nu este uniforma cu privire la faptul ca. In literatura de specialitate s-a precizat ca incheierea este cea corecta deoarece intr-o astfel de situatie instanta nu rezolva fondul cauzei si deci conform art. Incheierea este data. el nu mai poate retracta si deci instanta va trebui sa ia act de renuntare si sa inchida dosarul. De aceea este discutabila tendinta judecatorilor in sensul pronuntarii hotararilor " cu recurs in 30 zile". Cu privire la admisibilitatea recursului sotilor impotriva hotararii pronuntate ca urmare a renuntarii reclamantului la cererea de divort ori a stingerii ei prin impacare au existat discutii . Evident intre cele doua texte exista deosebiri dar acestea nu duc la aplicarea celorlalte prevederi ale art. In practica s-a decis ca reclamantul poate in procesul de divort sa renunte la judecata si in recurs daca paratul nu se opune. litigiul sa se finalizeze printr-o sentinta. 246 CODUL DE PROCEDURA CIVILA ) si renuntarea la cererea de divort. Ca atare. deoarece conform art. astfel ca ea este suceptibila numai de recurs. . o deosebire de esenta intre renuntarea la judecata ( prevazuta de art.255 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. in cazurile in care reclamantul a renuntat la cererea de divort sau actiunea s-a stins prin impacare. Judecata va continua insa in cererea reconventionala a sotului parat (daca s-a formulat o astfel de cerere).618 nu deroga. de vreme ce luand act de renuntarea la judecata. Pe de alta parte. 299 CODUL DE PROCEDURA CIVILA.618 al. l CODUL DE PROCEDURA CIVILA ) este o varietate a renuntarii la judecata ( art. Pe de alta parte. insasi expresia de stingere a unei actiuni implica ideea incetarii ei de indata.618 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. instanta luand act de desistarea reclamantului. conform art.246 CODUL DE PROCEDURA CIVILA de la care art. instanta pronunta o incheiere ar nefiresc ca in cazul renuntarii la cererea de divort. renuntarea nu are nici o inraurire asupra cererii facute de parat. va pronunta o incheiere sau o sentinta procesul inchizandu-se ( acelasi lucru este valabil si pentru impacarea sotilor ).2. b) " Actiunea de divort se stinge prin impacarea sotilor ".246 al. Daca reclamantul a renuntat la cererea sa. Hotararea data este o incheiere . iar pe de alta parte a considerat admisibil recursul sotilor impotriva hotararii prin care s-a luat act de impacarea lor. nu se poate concepe ca legiuitorul pe de o parte a reglementat stingerea actiunii de divort.in fata instantei de recurs ar fi nevoie de consimtamantul sotului parat.

Daca cererea de perimare se respinge. Perimarea opereaza chiar cand ambele parti au consimtit ca procesul sa ramana in nelucrare.Perimarea actiunii de divort Aceasta institutie juridica este reglementata in art. din prevederile art.248 rezulta ca perimarea este o sanctiune procedurala de aplicare generala in faza judecatii. chiar impotriva incapabililor daca a ramas in nelucrare din vina partii timp de un an in materie civila si sase luni in materie comerciala. cand actul de procedura urma sa fie indeplinit din oficiu. partile trebuie citate in acest scop. deci cererea de chemare in judecata sau de exercitare a unei cai de atac se considera virtual stinsa prin simpla implinire a termenului de perimare. in al. rezulta ca pentru a interveni perimarea este necesar sa se constate ca lasarea in nelucrare se datoreaza culpei partii. In al doilea rand. 248 al. Termenul de perimare fiind un termen procedural legal ar trebui sa curga continuu. Perimarea fiind un incident fata de cererea principala. legiuitorul deroga insa. instanta pronunta o hotarare . fara vina partii.248 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. fie termenul de perimare a fost suspendat sau intrerupt). trebuie rezolvata de completul de judecata in aceeasi compunere ca pentru judecarea cererii perimabile. In cazul in care cererea de perimare este admisa. Perimarea incepe sa curga de la data ultimului act de procedura facut in cauza. pe de alta parte sa nu persiste un timp prea indelungat situatiile juridice nelamurite. Perimarea opereaza de drept. 248. Deci. Institutia perimarii da expresie unor interese generale. 101 al. care stabileste ca orice cerere de chemare in judecata. fara posibilitate de intrerupere de la prima pana la ultima zi. cererea n-a ajuns inca la instanta competenta sa o judece sau nu se poate fixa termen de judecata . perimarea nu va opera .din vina partii . Constatarea perimarii se face in urma repunerii procesului pe rol din oficiu. Art. cauza ramanand astfel in nelucrare. deoarece statul este interesat ca distribuirea justitiei sa se realizeze in cele mai bune conditii . revizuire si orice alta cerere de reformare sau de revocare se perima de drept. care consta in stingerea procesului in faza in care se gaseste. l CODUL DE PROCEDURA CIVILA stabileste ca partea nu se socoteste in vina. deoarece asupra perimarii trebuie sa aiba loc o dezbatere contradictorie. iar. Termenul de perimare de un an in materie civila se calculeaza conform dispozitiilor din art. in aceasta materie. cat si a instantelor competente sa solutioneze caile de atac. act ce nu a mai fost urmarita . Deci. stabilind ca termenul de perimare poate fi intrerupt sau suspendat. sanctiunea ce intervine in cazul nerespectarii cerintei de a exista continuitate intre actele procedurale este perimarea.de actele ce trebuiau sa-i succeada in mod firesc. recurs.iar. operand atat in fata primei instante. Din dispozitiile art. instanta va pronunta o incheiere prin care va constata ca perimarea nu a operat ( fie nu exista culpa partii. ori de cate ori vina partii lipseste. doi se prevede ca termenul perimarii nu curge cat timp.fara ca instantele sa fie aglomerate cu procese ramase in nelucrare .3 care stabileste ca termenele statornicite pe ani sau luni se sfarsesc in ziua anului sau lunii corespunzatoare zilei de plecare. Ea totusi trebuie constatata printr-o hotarare judecatoreasca care sa declare stins procesul . contestatie apel. Stabilirea imprejurarii ca procesul a ramas in nelucrare din vina partii este o chestiune de fapt care trebuie dovedita.

2 CODUL DE PROCEDURA CIVILA ). Perimarea stinge procesul impreuna cu actele de procedura. plecati definitiv din Romania. se poate afirma ca perimarea este o consecinta a suspendarii. va cita partile si in final pronunta o sentinta prin care constata perimarea actiunii de divort. l CODUL DE PROCEDURA CIVILA ). partile fiind repuse in situatia anterioara. care nu se gaseste in raza teritoriala a instantei la care a fost introdusa actiunea. unde se presupune ca raporturile dintre soti sunt mai bine cunoscute si mai usor de dovedit.5 CODUL DE PROCEDURA CIVILA care instituie regula " actor scquitur forum rei ". Asa cum s-a precizat in capitolul anterior. Daca a trecut un an si reclamantul a formulat o cerere pentru continuarea procesului. art. In jurisprudenta s-a decis ca. insa numai daca la data introducerii actiunii cel putin unul dintre soti mai locuieste in circumscriptia judecatoriei in care se afla cel din urma domiciliu comun ( nu trebuie ca locuinta unuia din soti sa fie neaparat la ultimul domiciliu comun. deoarece. 13 din Decretul nr. prezinta importanta data la care s-a introdus actiunea . la stabilirea competentei. ulterior introducerii actiunii de divort. l lit. intr-o noua cerere. fara a se fi indeplinit formalitatile cerute de actele normative referitoare la evidenta populatiei ( fiind o imprejurare de fapt. . daca in procesul de divort. astfel incat hotararea de prima instanta se desfiinteaza. au amandoi domiciliul in strainatate. reclamantul si-a schimbat localitatea. Prin domiciliu comun se intelege locul unde sotii au locuit in chip statornic. ci impiedica exercitarea din nou a apelului.h Codul de Procedura Civila). O decizie a Tribunalului Sibiu prevede ca tot aceasta este instanta competenta in cazul in care sotii. potrivit competentei materiale de drept comun.care este susceptibila numai de recurs.607 prevede ca cererea de divort este de competenta judecatoriei in care se afla ultimul domiciliu comun al sotilor. in masura in care noua instanta socoteste ca nu este de trebuinta refacerea lor ( art. de catre judecatorie ( art. actiunea de divort se judeca. Daca se perima apelul. ultimul domiciliu comun al sotilor poate fi probat prin orice mijloc de proba ). sanctiunea stinge nu numai judecata la instanta de apel. Imprejurarea ca.31 din 1954 ) ci locul in care cei doi soti au locuit efectiv. Pentru a determina " ultimul domiciliu comun ". intrucat raporturile lor matrimoniale s-au consumat numai in acea localitate. nu prezinta importanta sub aspectul competentei instantei de divort. ci in raza judecatoriei ultimului domiciliu comun ).2 pct. chiar si arunci cand convietuirea lor a fost de scurta durata. l pct. In concluzie. dupa introducerea actiunii de divort. va repune cauza pe rol. nu intereseaza sensul strict juridic al notiunii de domiciliu ( art. nu este de natura sa atraga necompetenta instantei legal sesizate. Instanta competenta de judecata a procesului de divort Spre deosebire de actiunea in declararea nulitatii casatoriei care este de competenta tribunalului (art. Dispozitii derogatorii intalnim numai in materia competentei teritoriale. din oficiu. spre deosebire de art. 254 al. instanta. ( Termenul de recurs este de 15 zile '). la un termen de judecata partile lipsesc procesul se suspenda de drept . Schimbarea domiciliului sotilor. partile pot folosi probele administrate in cursul judecarii cererii perimate.

607 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. inscrisa in art. Acelasi articol precizeaza ca. actiunea se va inainta la judecatoria in raza careia domiciliaza reclamantii ( acest text se indeparteaza de dispozitiile art. partile sau chiar instanta nu o pot inlatura.607 nu se ocupa de ipoteza in care paratul nu are domiciliul cunoscut. 144 precizand in acest sens ca "este competent judecatorul de la domiciliul reclamantului". . sau daca. Aceasta pentru ca in materie de divort competenta teritoriala este stabilita prin norme imperative si deci fiind absoluta. nici unul dintre soti nu mai locuieste in circumscriptia judecatoriei ultimului omiciliu comun. actiunea pentru stabilirea pensiei de intretinere in favoarea minorului se introduce la instanta domiciliului reclamantului. 10 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. daca actiunea se promoveaza atunci cand intre parintii minorului exista un proces de divort.Conform art. in situatia in care sotul parat are domiciliul sau resedinta in strainatate. Desi. isi gasesc aplicare dispozitiile dreptului comun si deci cererea va fi adresata judecatoriei de la ultimul domiciliu sau resedinta sotului parat. la data introducerii actiunii. art. competenta revenind judecatoriei de la resedinta paratului. in legatura cu competenta instantei de divort trebuie amintite si prevederile art. art. in acest caz. ar trebui sa se aplice regula de drept comun. ea este de stricta interpretare si nu poate fi aplicata prin analogie la alte materii. competenta revine instantei indicate de dispozitiile art.5 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. Din cele prezentate reiese ca regula in dreptul elvetian este identica cu cea din dreptul comun roman si anume cu prevederile art.607 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. potrivit dispozitiilor art. cum ar fi desfiintarea casatoriei.611 CODUL DE PROCEDURA CIVILA cuprinde o derogare. Codul Civil elvetian reglementeaza diferit de dreptul roman competenta in materia divortului. Trebuie observat insa ca. care prevad aceasta competenta numai daca paratul.607 CODUL DE PROCEDURA CIVILA si nu de dispozitiile art. in cazul in care sotii nu au avut un domiciliu comun. fara a conditiona aceasta competenta de inexistenta unei resedinte cunoscute.5 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. art. nu sunt toate deopotriva competente si deci reclamantul nu are posibilitate de optiune ci el trebuie sa-si intenteze actiunea in ordinea si conditiile stabilite de lege . ca si in cazul in care paratul ar avea domiciliul in strainatate.611 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. Daca nici resedinta acestuia nu este cunoscuta va deveni competenta judecatoria de la domiciliul reclamantului. Instantele enumerate de art. chiar daca intre timp s-au ivit schimbari cu privire la domiciliul partilor ". iar printre acestea se gasesc bunuri imobile. In situatia in care. care domiciliaza in strainatate. Pe de alta parte. 13 CODUL DE PROCEDURA CIVILA ( cererile privitoare la bunuri miscatoare se fac numai la instanta in circumscriptia careia se afla miscatoarele ) deoarece cererea de partaj are un caracter accesoriu fata de actiunea de divort. prin actiunea de divort se solicita si impartirea bunurilor comune. nu are o resedinta cunoscuta in tara ). fiind o norma speciala. potrivit carora: " cererea de pensie alimentara se va face la judecatoria investita cu cererea de despartire. De asemenea. in doctrina si jurisprudenta s-a decis insa ca actiunea se introduce la judecatoria domiciliului reclamantului.5 CODUL DE PROCEDURA CIVILA.

Prin suspendarea judecatii se intelege deci oprirea cursului judecatii datorita unor imprejurari voite de parti. suspendarea judecatii intervine in mai multe cazuri expres si limitativ prevazute de lege . orice act de judecata facut pe timpul suspendarii judecatii ( cu exceptia cererii de redeschidere a judecatii ) este lovit de nulitate. (nulitatea are insa un caracter relativ. actele procedurale anterioare isi conserva eficacitatea ). daca reclamantul sau paratul nu a cerut judecarea in lipsa . Suspendarea are un efect general. judecatorul suspenda de drept actiunea atunci cand la un termen de judecata atat paratul cat si reclamantul lipsesc. care poate fi expresa sau tacita ( lipsa lor de diligenta). Deci. cea de-a doua ipoteza poate avea si semnificatia unei sanctiuni pentru dezinteresul partilor. b) cand nici una din parti nu se infatiseaza la strigarea pricinii. legal citat. ci se amana doar. recurs ( art. cand partile se afla in imposibilitatea fizica sau juridica de a se prezenta la judecata . judecata nu este " reluata " ci numai " continuata ". dupa caz. judecata subzista deci. de asemeni. nu in scopul de a determina astfel suspendarea judecatii. in sensul ca. ea vizeaza toate partile din proces. " Ambele ipoteze evoca manifestarea de vointa a partilor. pentru a se evita astfel pronuntarea unor hotarari contradictorii. instanta nu se dezinvesteste. " Incident " intrucat judecata trebuie sa se caracterizeze prin continuitate ori suspendarea judecatii desemneaza situatia in care procedura de judecata este oprita.Suspendarea judecatii in procesul de divort Suspendarea judecatii reprezinta un incident in cursul desfasurarii acesteia. ea putand fi invocata numai de partea m folosul careia s-a dispus suspendarea ). In aceasta situatie. Vremelnic doar judecata este suspendata. In aceasta situatie nu are importanta daca paratul a fost sau nu legal citat. dar ea este vremelnic suspendata. ceea ce s-a suspendat nu " se inchide " nu " se stinge ". provenit din ignoranta sau nepasarea lor. 282 al. Daca insa reclamantul. singurul caz aplicabil de suspendare este cel prevazut de art. Dar instanta nu poate continua judecata din oficiu ci printr-o cerere formulata de reclamant pentru deachiderea procesului. 316 CODUL DE PROCEDURA CIVILA ) daca si hotararea ce s-ar pronunta in judecata suspendata ar fi susceptibila de atac. instanta constatand prin aceasta existenta imprejurarii care a condus la masura amintita. 242 CODUL DE PROCEDURA CIVILA care dispune ca instanta " va suspenda judecata: a) cand amandoua partile o cer. Totusi. lipseste nejustificat la un termen de infatisare. pentru procedura divortului. Suspendarea se dispune printr-o incheiere. Suspendarea judecatii nu este o solutie de continuitate: judecata subzista ( cererea introductiva isi produce efectele. reclamantul va trebui sa plateasca si 50% . In materia dreptului procesual civil. Prin incheierea de suspendare a judecatii. Pe temeiul art. Deoarece prin suspendare instanta nu se dezinvesteste. procesul va fi suspendat.2 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. Prin definitie de altfel. sau independente de vointa lor. impotriva incheierii se poate face apel sau.

in raport cu raspunderea pe care o are. in virtutea dispozitiilor art. Tribunalul Suprem a dat instantelor ce. regulata indeplinire a procedurii si sa amane judecata. prin martori. pe de alta parte. 619 al. in primul rand. dupa care va cita partile si in final. 153 al. Alaturi de aceste mijloace de probatiune judiciara trebuie adaugate cele reglementate de Codul de Procedura civila. pe de o parte. indeosebi atunci cand ambii soti sunt de acord cu desfacerea casatoriei. De aceea. cand procedura este incompleta. l CODUL DE PROCEDURA CIVILA. Insa. Daca a trecut un an si nici una din parti nu a cerut continuarea procesului. instanta. acesta este obligat. termenul dat in cunostinta anterior suspendarii nu mai produce efecte .205/1950 ca fiind incompatibila cu principiile fundamentale ale probatiunii judiciare in materie civila ). iar paratul daca face si el o cerere. din oficiu. prin marturisirea uneia dintre parti si prin juramant" ( proba religioasa a juramantului a fost desfiintata prin decretul nr. aceasta nu trebuie -sa se limiteze la probele si explicatiile partilor. conform art. 1170 Codul Civil care precizeaza ca "dovada se poate face prin inscrisuri. intrucat. intr-un asemenea caz. atunci cand hotaraste cu privire la soarta unei casatorii si a familiei intemeiata pe aceasta. care va trebui sa dovedeasca faptele invocate. iar paratul va indica martorii in intampinarea sau la prima zi de infatisare. rolul activ al instantei se manifesta in mod deosebit. Astfel. Potrivit regulilor generale. si anume cercetarea la fata locului si expertiza. cauzele adanci ale neantelegerii dintre soti.2 CODUL DE PROCEDURA CIVILA ). care consacra rolul activ al judecatorului.din taxa pe care a platit-o pentru cererea a carei judecata s-a suspendat . motivele reale ale neintelegerii dintre ei si pentru a se convinge daca reluarea vietii comune este cu putiinta. va pronunta o sentinta prin care constata perimarea actiunii. in privinta mijloacelor de proba sunt aplicabile dispozitiile dreptului comun. sunt reglementate de dispozitiile dreptului comun. avand ca sarcina sa cunoasca motivele reale de divort. probele au un regim juridic specific sub urmatoarele aspecte: . 129 si 130 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. din oficiu. mai mult ca altele. toate probele care sunt necesare pentrua cunoaste traiul sotilor. sub sanctiunea decaderii din proba . ci sa ordone. sa verifice. instanta va fixa un termen si va cita partile. sau. In aceasta materie. si in materia divortului sunt aplicabile prevederile art. Asa cum am precizat anterior. din oficiu. iar. in procesul de divort. va repune cauza pe rol (dar nu pentru a judeca in continuare cauza). Sarcina probei incuba reclamantului. in aceasta materie revizuirea nu este ingaduita ( conform art. Aceasta se impune cu atat mai mult cu cat. Probele in procesul de divort In principiu. devine prin aceasta reclamant si trebuie sa dovedeasca cele sustinute. atat mijloacele de proba cat si sarcina probei. cel mai tarziu. pronuntarea divortului produce unele efecte ireparabile. propunerea martorilor se face de reclamant in cererea de judecata.2 pct. la care se adauga si timbrul judiciar. la prima zi de infatisare.

42 al. Intr-adevar. Derogarea ce se face in materia divortului se explica prin faptul ca in procesele de divort. Tot in legatura cu probele. autoritatea tutelara si minorii. Sigur ca asemenea martori pot fi partinitori. l ). unde ar putea ii pusi in situatii delicate. anume posibilitatea audierii ca martori si a rudelor si a finilor pana la gradul trei inclusiv. confruntari si eventual audierea altor martori sa stabileasca adevaratele raporturi dintre soti. 612 a fost inscrisa in Cod pentni a nu permite sotilor sa desfaca casatoria prin consimtamant mutual. rudele sunt cel mai adesea singurele persoane care ar putea sa dea relatii asupra faptelor petrecute in familia respectiva. Sunt exceptati totusi ca martori. ele nu sunt admise cu prilejul procesului de divort. trebuie evidentiat faptul ca in legatura cu una din cererile accesorii care se solutioneaza chiar din oficiu de catre instanta . cunoscute de foarte putine persoane. asupra raporturilor dintre soti. Obligativitatea infatisarii personale a sotilor in procesul de divort In procesul de divort "protagonistii" sunt sotii. cat si cei din afara casatoriei. art.612 al. cerand explicatii partilor. descendentii nu pot fi antrenati in astfel de procese. 190 CODUL DE PROCEDURA CIVILA ). atat cei din casatorie. masura interzicerii interogatoriului nu exclude luarea in considerare a recunoasterilor facute de soti in instanta in masura in care ele sunt confirmate de alte probe.art.. in care se discuta chestiuni de familie. mai ales ca uneori alti martori sau alte probe nu pot fi administrate. El poate fi chemat cu privire la orice alte probleme in legatura cu procesul de divort (de ex. Aceasta nu inseamna ca un sot nu poate fi chemat la interogatoriu de catre celalalt sot. Spre deosebire de dreptul comun.38 Codul Familiei.67 al. va putea intelege mai bine raporturile reale dintre soti. ultim CODUL DE PROCEDURA CIVILA. descendenti sotilor. care nu poate fi folosit pentru dovedirea motivelor de divort . Aceasta derogare de la dreptul comun are menirea sa ofere posibilitati pentru impacarea sotilor. . Solutia prevazuta de art. precum si pentru o mai buna judecata. cu exceptia descendentilor ( art.. spre a dovedi starea materiala) precum si in scopul combaterii motivelor de divort. daca au implinit varsta de 10 ani. precum si cei adoptati. de a aprecia in mod real faptele si atitudinile ascendentilor. deoarece instanta. aceste persoane sunt admise a fi ascultate ca martori . . inlaturarea depozitiilor unor asemenea martori trebuie temeinic motivata.Unele probe neadmise in dreptul comun sunt totusi admise in procesul de divort. in prezent. care ingaduie partilor sa-si exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar ( art. Este cazul interogatoriului. Unele mijloace de proba desi sunt admise in dreptul comun. in general intime. in fata instantei de fond . deoarece in etapa deliberarii. cand un astfel de divort este posibil. mentinerea interdictiei are scopul de a nu se ajunge la desfacerea casatoriei prin consimtamant mutual in alte conditii decat cele prevazute de art.De asemenea. A-i exclude pe acestia ar insemna a exclude aproape orice posibilitate de proba a faptelor invocate in proces. De aceea. 614 CODUL DE PROCEDURA CIVILA instituie obligativitatea infatisarii personale a partilor. dar judecatorii trebuie pe parcursul audierii martorilor sa caute prin intrebari. l Codul Familiei prevede ca vor fi ascultati parintii.incredintarea copiilor minori -art. partile procesului de despartenie.

recursul reclamantului impotriva hotararii prin care s-a respins cererea va fi respins ca nesustinut. In mod exceptional. In situatia in care domiciliul paratului nu este cunoscut.prezenta personala la judecata in prima instanta . reclamantul lipseste " nejustificat " ( el va putea face dovada ca lipsa sa a fost justificata ) si se infatiseaza numai paratul. c) cand paratul a facut cerere reconventionala. f) apelul sau recursul paratului va fi judecat. sotii pot sa-si exercite drepturile procesuale atat personal cat si prin mandatari. adica in lipsa partii legal citate. Cu privire la prezenta sotilor in procesul de divort pot fi avute in vedere urmatoarele ipoteze: a) daca la termenul de judecata. dedusa din neanfatisarea acestuia. . Daca o asemenea culpa nu poate fi imputata. chiar daca se infatiseaza numai reclamantul. Aceasta derogare se explica prin aceea ca o eventuala impacare a sotilor nu s-ar putea media de catre instanta daca ei nu ar fi prezenti personal si ar sta in proces prin mandatari. Pentru a se putea asigura infatisarea partilor in instanta. infaptuita prin citarea paratului la un domiciliu fictiv sau prin publicitate. iar acesta nu s-a prezentat la nici unul din termenele acordate in cauza.unul dintre soti este impiedicat de o boala grava. cand procedura de chemare a sotului parat a fost indeplinita prin afisare. 614 CODUL DE PROCEDURA CIVILA nu exclude dreptul de aparare prin avocat.Obligatia prevazuta in art. 616 CODUL DE PROCEDURA CIVILA cererea va fi respinsa ca nesustinuta. dupa modificarea din 1993. d) daca la termenul de judecata. Potrivit art. b) daca lipseste sotul parat. prevazute expres in art. neexistand nici o restrictie in acest sens. actiunea de divort va fi suspendata. in procesele de divort. in toate cazurile de respingere a actiunii ca nesustinuta se sanctioneaza de fapt culpa procesuala a reclamantului. 614 CODUL DE PROCEDURA CIVILA: . obligativitatea infatisarii personale a partilor vizeaza nu numai prima instanta. sanctiunea nu poate interveni. daca la judecata se prezinta numai paratul. legea permite reprezentarea in procesul de divort dar numai in anumite situatii. scotand in evidenta existenta. dupa caz.unul dintre soti este pus sub interdictie. 95 CODUL DE PROCEDURA CIVILA ). De mentionat ca. reglementarile referitoare la citarea partilor in materie de divort cunosc un grad sporit de exigenta. deoarece art. . va dispune citarea la domiciliul sau real.cererea reconventionala se va respinge ca nesustinuta. potrivit art. anumeroase cazuri de frauda. cererea de divoit se judeca potrivit regulilor dreptului comun.616 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. cerintele legale referitoare la citare se vor aduce la indeplinire prin afisare ( art. prin derogare de la regula obligativitatii infatisarii personale a partilor. si central la locul sau de munca . chemate in j udecata. in prima instanta. in prima instanta. instanta va cere dovezi sau va dispune cercetari pentru a verifica daca paratul are domiciliul indicat de de catre reclamant si. lipsesc ambele parti. De aceea. daca nu respecta regulile impuse reclamantului . . In fata instantei de recurs sau la judecarea altor cai de atac. deci cele doua care exista in sistemul nostru procedural. in practica s-a atras atentia asupra necesitatii deosebite de a verifica din oficiu regulata indeplinire a procedurii de citare. daca este cazul.614 care o stabileste se refera la instantele de fond. dar nu o poate reprezenta in lipsa acesteia.unul dintre soti exercita o pedeapsa privativa de libertate. ci si instanta de apel. e) apelul sau. care poate asista partea prezenta.

pe care nu o pierde nici in caz de divortFata de acest caracter stict personal. mai ales cand din casatorie au rezultat copii.45 CODUL DE PROCEDURA CIVILA ). printre care si aceea in care sotul este pus sub interdictie. incapacitatea de exercitiu a acestuia s-ar transforma intr-o incapacitate de folosinta. Aceasta solutie se impune tocmai pentru considerente de etica si echitate. intr-adevar.614 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. Intr-o alta opinie se sustine admisibilitatea introducerii actiunii de catre sotul pus sub interdictie aflat in momente de luciditate.. l Codul Familiei ). Procurorul nu poate introduce actiune de divort dat fiind caracterul ei strict personal ( art. deoarece. Sotul minor introduce singur actiunea de divort si tot astfel figureaza ca parat in instanta de divort. care este subsecventa problemei stabilirii legitimarii procesuale active. El poate interveni in instanta. instanta va asculta autoritatea tutelara si pe copii care au implinit varsta de 10 ani ( art. Intr-o prima opinie se sustine ca interzisul nu poate introduce cerere de divort nici in momente de luciditate. ci pe tot parcursul procesului. tocmai intr-o asemenea imprejurare este pe deplin echitabil sa i se recunoasca sotului pus sub interdictie dreptul de a cere desfacerea casatoriei. O atare solutie este . Legitimitatea procesuala in procesul de divort Actiunea de divort are un caracter strict personal si nimeni nu o poate exercita in locul sotului reclamant. Argumentul tras din art. daca s-ar raspunde negativ la problema admisibilitatii actiunii de divort introdusa de interzisul judecatoresc. el dobandeste prin casatorie capacitatea deplina de exercitiu. si este dificil sa se faca proba cu privire la starea mintala a incapabilului in momentele de luciditate. partile se vor putea infatisa prin mandatar. nu este primit in aceasta opinie deoarece textul are in vedere reprezentarea.6 si 8 din Decretul 31/1954. se poate intampla ca starea de alienare mintala a sotului sa fi fost provocata sau agravata de atitudinea celuilalt sot. conform art. or. dat fiind ca actiunea nu ar putea fi introdusa de tutore. in acest din urma caz. Mostenitorii sotului nu pot introduce actiune de divort si nu pot continua actiunea introdusa de autorul lor (de altfel. In perspectiva viitoarei legislatii ar putea fi examinata chiar si posibilitatea promovarii actiunii de divort de catre tutore. aratandu-se ca. caci atributiile acestuia nu privesc exercitarea actiunilor care au caracter personal. deoarece casatoria a incetat prin moartea unuia dintre soti). iar ca parat nu poate fi chemat decat celalalt sot. potrivit caruia la divort partile se pot infatisa prin mandatar in mai multe situatii. S-a aratat chiar ca momentul de luciditate trebuie sa existe nu numai in momentul introducerii actiunii. Creditorii sotului nu pot interveni prin intermediulactumii oblice si nici nu pot continua procedura inceputa de catre unul dintre soti. deoarece incapacitatea sa se bazeaza pe prezumtia de " insanitate permanenta ".unul dintre soti are resedinta in strainatate. fara a se preciza daca interzisul este parat sau reclamant. astfel ca nu se poate face distinctie intre un act efectuat intr-un moment de luciditate si altul. s-a pus problema daca interzisul judecatoresc. in orice faza a procesului. cu incuviintarea autoritatii tutelare. poate sau nu sa porneasca o asemenea actiune din moment ce ea nu ar putea fi introdusa de tutore. aflat in momente de luciditate. In toate aceste cazuri. o asemenea actiune ar fi lipsita de obiect.42 al. in acelasi sens s-a pronuntat si jurisprudenta care printr-o decizie a admis ca persoana pusa sub interdictie sa poata formula o actiune de divort in momente de luciditate.

tutorele sau va putea sa-1 reprezinte si sa continuie actiunea . nu poate sa-si apere interesele in conditii multumitoare. In ceea ce ne priveste consideram ca aceasta ultima opinie este cea legala.45 al. daca ulterior introducerii actiunii sotul respectiv isi pierde luciditatea. nici legea. daca este cazul. Prin urmare.se au in vedere acele cazuri in care mentinerea casatoriei ar dauna sanatatii celui pus sub interdictie sau cand este afectata chiar substanta morala a acestuia. pe parcursul judecatii. precum si dispozitii referitoare la incredintarea acestuia unei terte persoane. potrivit art.614 CODUL DE PROCEDURA CIVILA nu face nici o distinctie.consacrata expres de lege in privinta actiunii in tagada paternitatii.614 CODUL DE PROCEDURA CIVILA printre cazurile in care este posibila reprezentarea prin mandatar este inclus si cel al sotului pus sub interdictie . aflat in momente de luciditate. custodia In cazul unui proces de divort. nu distinge intre calitatea de reclamant sau parat. in fata instantelor de judecata nu este cazul sa se distinga intre cazurile cand el este parat sau reclamant in procesul de divort. odata cu procesul efectiv se va solutiona. Cand unul dintre soti este disparut in fapt. va putea fi reprezentat de tutore. O asemenea distinctie nu este facuta nici de lege . conform art. Incredintarea copilului. sotul interzis.2 din Codul Penal. indiferent daca este reclamant sau parat. vorbind de partile din proces si posibilitatea lor de a fi reprezentate prin mandatar. Solutia este numai pentni situatii exceptionale . celalalt sot va putea cere desfacerea casatoriei. De asemeni. procedura urmand a se face piin afisare. deoarece trebuie luat in considerare faptul ca dispozitiile care reglementeaza procedura divortului au un caracter derogatoriu special. In ce priveste pe alienatul neinterzis. in art. in cazul divortului. lipseste pe condamnat numai de capacitatea de a dispune de bunurile sale intre vii si de a le administra. pentru a se permite reprezentarea interzisului numai atunci cand este parat. si problema incredintarii minorilor din timpul casatoriei. instanta ar constatarea reclamantul. din afara casatoriei ori infiati. in timpul casatoriei. In literatura juridica recenta s-a exprimat o a treia opinie care sustine ca in privinta reprezentarii interzisului judecatoresc prin tutorele sau. atunci cand parintii nu ii pot asigura o crestere si educatie corespunzatoare. Conform art. poate introduce singur actiunea de divort si poate figura ca parat intr-un astfel de proces. cat timp nu se face dovada ca nu a avut discernamantul necesar pentru a-si putea da seama de actele pe care le indeplineste.614 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. Astfel. ambii parinti au aceleasi drepturi si indatoriri fata de copiii lor minori. . fara a deosebi dupa cum acestia sunt din casatorie. in orice caz. Ei exercita drepturile lor parintesti numai in interesul copiilor. Daca pe parcursul judecatii. sotul interzis. poate solicita autoritatii tutelare numirea unui curator care sa-l reprezinte.95 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. ar putea raspunde la actiunea sotului reclamant printr-o cerere reconventionala. deoarece art. Sotul interzis legal are dreptul de a cere desfacerea casatoriei si de a figura ca parat in procesul de divort deoarece interdictia legala. datorita bolii. Codul familiei contine prevederi referitoare la incredintarea minorului uneia dintre parinti. Conform Codului Familiei.

instanta va tine seama si de interesele minorilor. odata cu pronuntarea divortului. Divortul in Noul Cod Civil Art. Totodata. va hotari pentru fiecare dintre copii. instanta judecatoreasca va stabili care dintre parinti va exercita dreptul de a-i administra bunurile si de a-l reprezenta sau de a-i incuviinta actele. pe care de asemenea ii va asculta daca au implinit varsta de zece ani. Persoana sau institutia de ocrotire sociala careia i sa incredintat copilul va avea fata de acesta numai drepturile si indatoririle ce revin parintilor privitor la persoana copilului. educare si crestere a copilului. caruia nu i s-a incredintat copilul. tinand seama de interesele copiilor. instanta va asculta parintii si autoritatea tutelara si. invatatura si pregatire profesionala a acestora va produce efecte numai daca a fost incuviintata de instanta judecatoreasca. Invoiala parintilor privitoare la incredintarea copiilor si la contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere. Decizia instantei La solutionarea cererilor referitoare la incredintarea copiilor minori. copiii pot fi incredintati unor rude ori unor alte persoane. obligatia de intretinere si folosirea locuintei. Instanta judecatoreasca va hotari. cu consimtamantul acestora. educare. caruia dintre parinti vor fi incredintati copiii minori. caruia i s-a incredintat copilul. invatatura si pregatirea lui profesionala. 108 se aplica prin asemanare. exercita cu privire la aceasta drepturile parintesti. invatatura si pregatire profesionala a copiilor. Dispozitiile art. instanta judecatoreasca va stabili contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere. sau unor institutii de ocrotire. Parintele divortat. Motivele de divort. b) atunci cand.Incredintare copil dupa divort. la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot. educare. Divortul poate avea loc: a) prin acordul sotilor. Drepturile celuilalt parinte Parintele divortat. 373. Pentru motive temeinice. Cand copilul a fost incredintat unei alte persoane sau unei institutii de ocrotire. din cauza unor motive temeinice. poate solicita un proces de rejudecare a incredintarii minorului. daca va fi incredintat tatalui sau mamei. In situatia in care parintele carui nu i s-a incredintat copilul a constat ca celalalt parinte nu isi indeplineste corect atributiile de intretinere. educarea. raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea . In acest scop. pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu acesta. precum si de a veghea la cresterea.

Ofiterul de stare civila sau notarul public inregistreaza cererea si le acorda un termen de reflectie de 30 de zile. Daca sotii nu se inteleg asupra numelui de familie pe care sa il poarte dupa divort ori. pentru a dispune desfacerea casatoriei prin acordul lor sau in baza unui alt temei prevazut de lege . dupa emiterea certificatului de divort. (2) Divortul prin acordul sotilor nu poate fi admis daca unul dintre soti este pus sub interdictie . 374. dupa caz. Art. Divortul prin acordul sotilor pe cale administrativa sau prin procedura notariala Art. 376. Conditiile. notarul public respinge cererea de divort. asupra exercitarii in comun a drepturilor parintesti. precum si stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere. (3) Pentru repararea prejudiciului prin refuzul abuziv al ofiterului de stare civila sau notarului public de a constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor si de a emite certificatul de divort. acesta emite certificatul de divort si inainteaza. 3. ofiterul de stare civila. potrivit legii. ofiterul de stare civila sau. . (2) Divortul prin acordul sotilor poate fi constatat de notarul public si in cazul in care exista copii minori nascuti din casatorie. dupa caz. (2) In cazul depunerii cererii la primaria in a carei raza teritoriala sotii au avut ultima locuinta comuna. exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti. notarul public emite o dispozitie de respingere a cererii de divort si indruma sotii sa se adreseze instantei de judecata. (3) In cazul constatarii divortului de catre notarul public. ofiterul de stare civila sau. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. din afara casatoriei sau adoptati. educare. (3) Instanta este obligata sa verifice existenta consimtamantului liber si neviciat al fiecarui sot. stabilirea locuintei copiilor dupa divort. 376 alin. din afara casatoriei sau adoptati. (1) Cand cererea de divort este depusa la primaria unde s-a incheiat casatoria. (6) Solutionarea cererilor privind alte efecte ale divortului asupra carora sotii nu se inteleg este de competenta instantei judecatoresti. invatatura si pregatire profesionala a copiilor. Art. daca sotii convin asupra tuturor aspectelor referitoare la numele de familie pe care sa il poarte dupa divort. notarul public elibereaza certificatul de divort fara sa faca vreo mentiune cu privire la culpa sotilor. dupa caz. Procedura . 374. (1) Daca sotii sunt de acord cu divortul si nu au copii minori. dar sotii se pot adresa cu cererea de divort instantei de judecata. modalitatea de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si fiecare dintre copii. 375. spre ase face mentiune in actul de casatorie. Art. (5). iar ofiterul de stare civila sau. Conditii . in acest sens. (4) Daca sotii staruie in divort. c) la cererea unuia dintre soti. nascuti din casatorie. consimtamantul lor este liber si neviciat. ofiterul de stare civila ori notarul public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor poate constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor. d) la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei. (2) sunt aplicabile in mod corespunzator. potrivit prevederilor art. ofiterul de stare civila emite certificatul de divort si inainteaza. 377. in cazul prevazut la art. 375. eliberandu-le un certificat de divort. instantei competente. face cuvenita mentiune in actul de casatorie.casatoriei nu mai este posibila. (1) Divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat indiferent de durata casatoriei si indiferent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie. (3) La expirarea acestui termen. 375 alin. de indata. (3) Dispozitiile art. spre a se face mentiune in actul de casatorie. dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani. ofiterul de stare civila sau. (1) si (3) se aplica in mod corespunzator. de indata. 383 alin. 378. o copie certificata de pe acesta la primaria locului unde s-a incheiat casatoria. cererea de divort se poate depune la notarul public si prin mandatar cu procura autentica. (2). Divortul prin acordul sotilor pe cale judiciara Art. Daca din raportul de ancheta sociala rezulta ca acordul sotilor privind exercitarea in comun a autoritatii parintesti sau cel privind stabilirea locuintei copiilor nu este in interesul copilului. oricare dintre soti se poate adresa. Mentiunea in actul de casatorie. dupa caz. 374 alin. (2) Impotriva refuzului ofiterului de stare civila sau notarului public nu exista cale de atac. o copie certificata de pe acesta la primaria locului unde s-a incheiat casatoria. (5) Dispozitiile art. sotii se prezinta personal. (1) Daca nu sunt indeplinite conditiile art. notarul public verifica daca sotii staruie sa divorteze si daca. Refuzul ofiterului de stare civila sau notarului public. (1). (1) Cererea de divort se depune de soti impreuna. sunt aplicabile prevederile art. pe cale separata.

(1) In situatia prevazuta la art. (2) Pentru motive temeinice. Art. 373 lit. (1) Divortul este considerat pronuntat impotriva sotului din a carui culpa exclusiva s-a desfacut casatoria. Cu toate acestea. chiar in lipsa unei intelegeri intre ei. daca sotul reclamant decedeaza in timpul procesului. 385. regimul matrimonial inceteaza intre soti la data introducerii cererii de divort. 384. Numele de familie dupa casatorie.4. Conditiile. divortul se poate pronunta daca instanta stabileste culpa unuia dintre soti in destramarea casatoriei. Art. Drepturile sotului divortat. precum si actele din care se nasc obligatii in sarcina comunitatii. (1) Casatoria este desfacuta din ziua cand hotararea prin care s-a pronuntat divortul a ramas definitiva. chiar daca numai unul dintre ei a facut cerere de divort. (1) In cazul prevazut la art. (2). 388. Divortul din culpa Art. (1) In cazul divortului. 373 lit. 383. 382. instanta poate sa incuviinteze ca sotii sa pastreze numele purtat in timpul casatoriei. (2) In ipoteza prevazuta la art. 379. 380. cu exceptia situatiei in care paratul se declara de acord cu divortul. casatoria se socoteste desfacuta la data decesului. instanta poate pronunta divortul din culpa lor comuna. daca din probele administrate rezulta culpa ambilor soti. c). . (2) Sotul impotriva caruia a fost pronuntat divortul pierde drepturile pe care legea sau conventiile incheiate anterior cu tertii le atribuie acestuia. (1). incheiate de unul dintre soti dupa data introducerii cererii de divort. Data desfacerii casatoriei Art. sotii pot conveni sa pastreze numele purtat in timpul casatoriei. Daca culpa apartine in totalitate reclamantului. in cazul divortului prin acordul lor. impreuna. (3) Prevederile acestui articol se aplica in mod corespunzator si in cazul divortului prevazut la art. 379 alin. (2) Cu toate acestea. (3) In cazul prevazut la art. Instanta ia act de aceasta intelegere prin hotararea de divort. 375. 386. casatoria este desfacuta pe data eliberarii certificatului de divort. sunt anulabile. oricare dintre soti sau amandoi. (3) Aceste drepturi nu sunt pierdute in cazul culpei comune sau al divortului prin acordul sotilor. (1) La desfacerea casatoriei prin divort. Continuarea actiunii de divort. fiecare dintre fostii soti poarta numele dinaintea casatoriei. Data desfacerii casatoriei. 380. mostenitorii sai pot continua actiunea de divort. divortul se pronunta din culpa exclusiva a sotului reclamant. (2) Prin exceptie. Art. b). justificate de interesul unuia dintre soti sau de interesul superior al copilului. Efecte cu privire la regimul matrimonial Art. daca au fost facute in frauda celuilalt sot. Incetarea regimului matrimonial. sunt aplicabile prevederile art. (1) Actele mentionate la art. cand acesta se pronunta fara a se face mentiune despre culpa sotilor. Efectele divortului cu privire la raporturile nepatrimoniale dintre soti Art. 346 alin. pot cere instantei de divort sa constate ca regimul matrimonial a incetat de la data separatiei in fapt . (3) Daca nu a intervenit o intelegere sau daca instanta nu a dat incuviintarea. 375. Efectele divortului cu privire la raporturile patrimoniale dintre soti I. Actele incheiate in frauda celuilalt sot. potrivit art. (2) Actiunea continuata de mostenitori este admisa numai daca instanta constata culpa exclusiva a sotului parat. daca actiunea de divort este continuata de mostenitorii sotului reclamant.

obligatia de intretinere intre soti inceteaza. impreuna cu intretinerea datorata copiilor. instanta de . 264 sunt aplicabile. 387-390 II. In cazul schimbarii imprejurarilor. tinand seama de interesul sau superior. dupa caz. instanta de tutela stabileste. III. (1) In lipsa intelegerii dintre parinti sau daca aceasta este contrara interesului superior al copilului. (3) In mod exceptional. in conditiile legii. Acestea exercita drepturile si indatoririle care revin parintilor cu privire la persoana copilului. dupa caz. educare. (2) Dispozitiile titlului V privind obligatia de intretinere se aplica in mod corespunzator. 396. (2) Instanta stabileste daca drepturile cu privire la bunurile copilului se exercita de catre parinti in comun sau de catre unul dintre ei. locuinta copilului minor la parintele cu care locuieste in mod statornic. autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti. ori la o institutie de ocrotire. poate cere sotului vinovat sa il despagubeasca. Obligatia de intretinere. de invoiala parintilor. Modificarea masurilor luate cu privire la copil. (1) Daca exista motive intemeiate. (1) Prin desfacerea casatoriei. 375. si numai daca este in interesul superior al copilului. afara de cazul in care instanta decide altfel. insa numai daca incapacitatea este cauzata de o imprejurare in legatura cu casatoria. art. (2) se stabileste pana la o patrime din venitul net al celui obligat la plata ei. Opozabilitatea fata de terti. stabileste contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere. 334 si 335 sunt aplicabile in mod corespunzator. Art. 345 alin. Raporturile dintre parintii divortati si copiii lor minori. daca se afla in nevoie din pricina unei incapacitati de munca survenite inainte de casatorie ori in timpul casatoriei. cu consimtamantul acestora. Drepturile parintelui separat de copil. instanta poate stabili locuinta acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane. educatia si invatatura sa. Acestea exercita supravegherea copilului si indeplinesc toate actele obisnuite privind sanatatea. prin hotararea de divort. de concluziile raportului de ancheta psihosociala. 375 sunt opozabile fata de terti. parintele sau. parintii separati de copilul lor au dreptul de a avea legaturi personale cu acesta. (2) Dispozitiile art. Acordarea despagubirilor. instanta de tutela poate hotari plasamentul copilului la o ruda sau la o alta familie ori persoana. Art. Art. Exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti. certificatul de divort prevazut la art. sau intr-o institutie de ocrotire. 401. 403. Aceasta intretinere. instanta ii stabileste locuinta la unul dintre ei. Instanta de tutela solutioneaza cererea prin hotararea de divort. pe care ii asculta. Stabilirea contributiei parintilor. cu consimtamantul acestora. (4) raman aplicabile. 402. (1) Instanta de tutela hotaraste. instanta de tutela decide cu privire la modalitatile de exercitare a acestui drept . care sufera un prejudiciu prin desfacerea casatoriei. (2) Sotul divortat are dreptul la intretinere. Art. precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia. Exercitarea autoritatii parintesti de catre un singur parinte. Locuinta copilului dupa divort. asupra raporturilor dintre parintii divortati si copiii lor minori. Art. Obligatia de intretinere intre fostii soti Art. 399. avand in vedere interesul superior al copilului. Efectele divortului cu privire la raporturile dintre parinti si copiii lor minori Art. Art.(2) Dispozitiile art. (1) In cazurile prevazute la art. El are drept la intretinere si atunci cand incapacitatea se iveste in decurs de un an de la desfacerea casatoriei. 390. inclusiv in cazul prevazut la art. 264 fiind aplicabil. Art. 400. sotul nevinovat. Art. Art. Exercitarea autoritatii parintesti de catre alte persoane . daca este cazul. odata cu pronuntarea divortului. 400. 387. invatatura si pregatire profesionala a copiilor. (1) Hotararea judecatoreasca prin care s-a pronuntat divortul si. tinand seama de interesul superior al copiilor. in raport cu mijloacele sale si cu starea de nevoie a creditorului. precum si. Distinct de dreptul la prestatia compensatorie prevazut la art. Ascultarea copilului este obligatorie. (3) Intretinerea datorata potrivit dispozitiilor alin. (2) Celalalt parinte pastreaza dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a copilului. 397. (1) In mod exceptional. instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti. 398. (2) Daca pana la divort copilul a locuit cu ambii parinti. odata cu pronuntarea divortului. (1) Instanta de tutela. nu va putea depasi jumatate din venitul net al celui obligat la plata . 291. 388. 389. Dupa divort. (2) Dispozitiile art. Dreptul la despagubiri Art. (2) In caz de neintelegere intre parinti.

Datoriile nascute in legatura cu bunul comun. (2) In cazul vanzarii silite a unei cote-parti din dreptul de proprietate asupra unui bun. dispozitiile art. Executarea silita privitoare la bunul comun. Partajul poate fi facut prin buna invoiala sau prin hotarare judecatoreasca. instanta. (4) Conventiile de suspendare a impartelii pot fi opuse creditorilor numai daca. in favoarea unuia ori a mai multor coproprietari. (3) Creditorii care au un drept de garantie asupra bunului comun ori cei a caror creanta s-a nascut in legatura cu conservarea sau administrarea acestuia au dreptul sa urmareasca silit bunul. Cartea a III-a. daca este cazul. precum si. b) vanzarea bunului in modul stabilit de coproprietari ori. 671. pentru a nu se aduce prejudicii grave intereselor celorlalti coproprietari. dupa caz. ora si locul licitatiei. (2) Suma necesara pentru stingerea acestor obligatii va fi preluata. (3) In cazul proprietatii periodice si in celelalte cazuri de coproprietate fortata. la cererea acestora. Conditiile speciale privind capacitatea de exercitiu . Imparteala partilor comune ale cladirilor. afara de cazul in care partajul a fost suspendat prin lege. partajul poate fi cerut in cazul partilor comune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente atunci cand aceste parti inceteaza de a mai fi destinate folosintei comune. Art. Incetarea coproprietatii prin partaj poate fi ceruta oricand. Instanta sesizata cu cererea de partaj poate suspenda pronuntarea partajului. in lipsa unei stipulatii contrare. Inadmisibilitatea partajului in cazul uzucapiunii. 675. la licitatie publica. act juridic ori hotarare judecatoreasca. instanta hotaraste asupra raporturilor dintre parinti si copiii lor minori. afara de cazul cand acesta l-a uzucapat. inainte de nasterea creantelor. Suspendarea pronuntarii partajului prin hotarare judecatoreasca. proportional cu cota-parte a fiecarui coproprietar. executorul judecatoresc ii va notifica pe ceilalti coproprietari cu cel putin doua saptamani inainte de data stabilita pentru vanzare. asupra sumei de bani cuvenite debitorului. Felurile partajului. (2). In cazul imobilelor. in schimbul unei sulte. au . partajul se va face in unul dintre urmatoarele moduri: a) atribuirea intregului bun. (2) Cu toate acestea. 293 alin. in conditiile legii. 678. (1) Creditorii unui coproprietar pot urmari silit cota lui parte din dreptul asupra bunului comun sau pot cere instantei imparteala bunului. (2) Daca bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil in natura. conventiile trebuie incheiate in forma autentica si supuse formalitatilor de publicitate prevazute de lege . coproprietarii vor fi preferati la adjudecarea cotei-parti. Conventiile privind suspendarea partajului nu pot fi incheiate pentru o perioada mai mare de 5 ani. Partajul Art. Art. Art. a institutiei de ocrotire. si distribuirea pretului catre coproprietari proportional cu cota-parte a fiecaruia dintre ei. Art. precum si in alte cazuri prevazute de lege . a copilului. Art. a institutiei publice specializate pentru protectia copilului sau a procurorului. in conditiile legii. Partajul poate fi cerut chiar atunci cand unul dintre coproprietari a folosit exclusiv bunul. (1) Oricare dintre coproprietari poate cere stingerea datoriilor nascute in legatura cu coproprietate a si care sunt scadente ori devin scadente in cursul anului in care are loc partajul. partajul va putea fi facut prin buna invoiala numai cu autorizarea instantei de tutela. pentru cel mult un an. va reveni asupra masurii. Art. La pret egal. (1) Partajul este inadmisibil in cazurile prevazute de sectiunile a 3-a si a 4-a din prezentul capitol.tutela poate modifica masurile cu privire la drepturile si indatoririle parintilor divortati fata de copii lor minori. 676. Proprietatea comuna Sectiunea a 5-a. cat si dupa partaj. Art. 673. (1) Partajul bunurilor comune se va face in natura. 674. atat inainte. in mainile oricui s-ar gasi. 677. Despre bunuri Titlul II. Art. din pretul vanzarii bunului comun cu ocazia partajului si va fi suportata de catre coproprietari proportional cu cota-parte a fiecaruia. Imprescriptibilitatea actiunii de partaj. la cererea partii interesate. Art. Daca pericolul acestor prejudicii este inlaturat inainte de implinirea termenului. Daca un coproprietar este lipsit de capacitate de exercitiu ori are capacitate de exercitiu restransa. la cererea oricaruia dintre parinti sau a unui alt membru de familie. Raporturile dintre parinti si copiii lor minori in alte cazuri . In cazul prevazut la art. 396-403 fiind aplicabile in mod corespunzator. instiintandu-i despre ziua. caz in care urmarirea se va face asupra partii de bun sau. partajul este posibil numai prin buna invoiala. Regulile privitoare la modul de impartire. Conventiile privitoare la suspendarea partajului. 669. Art. Proprietatea privata Capitolul IV. 672. in caz de neintelegere. 670. in conditiile legii. a ocrotitorului legal. 404.

679. in cazul impartelii voluntare. sa intervina. pentru bunurile omise se poate face oricand un partaj suplimentar.dobandit data certa in cazul bunurilor mobile sau au fost autentificate in cazul bunurilor imobile si s-au indeplinit formalitatile de publicitate prevazute de lege. (1) Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau. de asemenea. 682. Drepturile creditorilor personali ai coproprietarului. Această convenţie are scopul de a facilita. Daca unul dintre coproprietari este insolvabil. Garantia pentru evictiune si vicii ascunse. recunoaşterea într-un stat contractant a divorţurilor şi separărilor legale obţinute pe cale legală într-un alt stat contractant. de catre ceilalti coproprietari. Garantiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale parti se stramuta de drept asupra bunului atribuit acestuia sau. Art. 685. cu excepţia Danemarcei. (1) Creditorii personali ai unui coproprietar vor putea. proportional. precum si celor aflate in devalmasie. (2) Fiecare este obligat sa il despagubeasca pe coproprietarul prejudiciat prin efectul evictiunii sau al viciului ascuns. de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti. Prevederile prezentei sectiuni sunt aplicabile bunurilor aflate in coproprietate. dupa caz. Instrainarea bunurilor atribuite. Art. indiferent de izvorul sau. (2) Partajul facut fara participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absoluta. daca este cazul . 686.Drept internaţional Proceduri privind recunoaşterea hotărârilor de divorţ la nivel internaţional Cea mai importantă convenţie internaţională din acest domeniu este Convenţia de la Haga din 1970 privind recunoaşterea divorţurilor şi separărilor legale. instraineaza in tot sau in parte bunurile atribuite. 681. partea datorata de acesta se va suporta. Efectele juridice ale partajului. 1347/2000. sunt guvernate de Regulamentul nr. 680. precum si in cazurile cand partajul a fost simulat ori s-a facut astfel incat creditorii nu au putut sa intervina in proces. pe cheltuiala lor. dupa caz. inclusiv de coproprietarul prejudiciat. Desfiintarea partajului. Opozabilitatea unor acte juridice. (3) Partajul este insa valabil chiar daca nu cuprinde toate bunurile comune. Divorţul . sau. . (1) sunt aplicabile si in cazul creditorilor care au un drept de garantie asupra bunului comun ori al celor a caror creanta s-a nascut in legatura cu conservarea sau administrarea acestuia. garantie pentru evictiune si vicii ascunse. Regulile aplicabile bunurilor aflate in coproprietate si in devalmasie. Actele incheiate. efectele juridice ale partajului se produc numai daca actul de partaj incheiat in forma autentica sau hotararea judecatoreasca ramasa definitiva. în anumite condiţii. dupa caz. in partajul cerut de coproprietari ori de un alt creditor . Nu poate invoca nulitatea relativa a partajului prin buna invoiala coproprietarul care. in limita cote lor-parti. Stramutarea garantiilor. Art. (1) Coproprietarii isi datoreaza. 684. dupa caz. a sumelor de bani care i-au fost atribuite prin partaj. Ei nu pot insa sa atace un partaj efectuat. 683. al sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai cu incepere de la data stabilita in actul de partaj. afara numai daca acesta s-a facut in lipsa lor si fara sa se tina seama de opozitia pe care au facut-o. care. Convenţia nu se aplică relaţiilor dintre statele membre ale Uniunii. Art. Art. de un coproprietar cu privire la bunul comun raman valabile si sunt opozabile celui caruia i-a fost atribuit bunul in urma partajului. (1) Partajul prin buna invoiala poate fi desfiintat pentru aceleasi cauze ca si contractele. dispozitiile legale privitoare la obligatia de garantie a vanzatorului aplicandu-se in mod corespunzator. au fost inscrise in cartea funciara. dar nu mai devreme de data incheierii actului. cunoscand cauza de nulitate. in conditiile legii. (3) Coproprietarii nu datoreaza garantie daca prejudiciul este urmarea faptei savarsite de un alt coproprietar sau daca au fost scutiti prin actul de partaj. (2) In cazul imobilelor. Art. (2) Dispozitiile alin. Art. Art.

convenţia se aplică relaţiilor dintre statele membre care au ratificat-o (în prezent în număr de 8) şi ţările nemembre care sunt semnatare ale acordului (în prezent în număr de 8). de asemenea. cum ar trebui recunoscute divorţurile pronunţate într-un stat membru contractant de către autorităţile din alte state membre contractante. . Nu sunt cuprinse hotărârile privind împărţirea proprietăţilor sau custodia copiilor. Convenţia are legătură doar cu recunoaşterea hotărârilor de divorţ şi separare legală. convenţii bilaterale cu ţările nemembre cu privire la recunoaşterea divorţului.Pe de altă parte. Convenţii bilaterale Unele state membre au. Această convenţie are scopul de a determina: • • care instanţe au competenţa de a judeca cererile de divorţ.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful