LUCRAREA CS 15

ANALIZA COMENZII ŞI FUNCŢIONĂRII UNUI INVERTOR TRIFAZAT DE TENSIUNE
1. Obiectul lucrării În cadrul lucrării se studiază funcţionarea unui invertor trifazat autonom de tensiune cu condensatoare de stingere pe fiecare fază. Invertorul are tensiunea de alimentare 24V cc. şi tensiunea de ieşire 20V (tensiune de fază) la frecvenţa de 50Hz. Sarcina, înglobată montajului invertorului, este o sarcină pur rezistivă, simetrică, cu valoarea de 100Ω. Schema electrică a părţii de forţă a invertorului este prezentată în fig. 1.
VP ie + T1 L k1 L k4 T4 VN R RR S RS T RT D4

D1 C k1 Ck4

T3 Lk3 L k6 T6

D3 C
k3

T5 Lk5 Lk2 T2

D5 C C D2
k5

Ui

C k6 D6

k2

N Fig. 1. Invertor trifazat autonom de tensiune cu condensatoare de stingere pe fiecare fază având o sarcină rezistivă.

Invertorul este format din trei braţe de punte identice (3 semipunţi), fiecare braţ având în componenţă două tiristoare (ex. T1 şi T4 ), două inductivităţi cuplate (ex. Lk1 şi Lk4 ), diode de regim liber (ex. D1 şi D4 ) şi condensatoare de stingere (ex. Ck1 şi Ck4 ). Intervalele de conducţie ale tiristoarelor din acelaşi braţ sunt de câte 180° electrice. Ele conduc în contratimp. Stingerea unui tiristor aflat în conducţie la un moment dat este asigurată de intrarea în conducţie a tiristorului complementar din acelaşi braţ datorită efectului de inducţie mutuală din bobinele cuplate. Se presupune că înainte de momentul t1 se află în conducţie tiristoarele T1 , T3 şi T2 . Fig. 2 prezintă un detaliu al braţului 1.

121

2. Condensatorul Ck1 va fi descărcat. curentul de sarcină se va închide pe traseul arătat în fig. abia după aceea intrând în conducţie tiristorul T4 . Condensatorul Ck4 se va descărca oscilant pe traseul Lk4 − T4 . Curentul iR se închide pe traseul figurat cu linie întreruptă. La momentul t1 se comandă intrarea în conducţie a tiristorului T4 . 4. deci va duce la anularea acestuia şi implicit la blocarea tiristorului T1 prin anularea curentului său principal. Astfel. în bobina Lk1 se va induce o tensiune astfel încât să genereze un curent care prin fluxul produs să se opună variaţiei fluxului magnetic inductor (în cazul de faţă fluxul produs în bobina Lk 4 de curentul de descărcare al condensatorului Ck4 ).inductivă. Acest curent indus va avea sensul opus curentului care parcurgea înainte de momentul t1 bobina Lk1 . pregătind următoarea comutaţie din braţul 1. În continuare. Formele de undă caracteristice funcţionării invertorului cu sarcină rezistivă sunt cele prezentate în fig. 3. În cazul sarcinii rezistiv-inductive. Sistemul de bobine Lk1 − Lk 4 va tinde să păstreze fluxul total constant (conform regulii lui Lenz). 122 . + T1 L k1 L k4 T4 iR D4 D1 + - C k1 Ck4 Ui iR R Fig. după momentul t1 conducţia ar fi fost preluată de către dioda D4 până la descărcarea acestei energii. Condensatorul Ck1 se va încărca cu polaritatea din figură. 3.+ T1 L k1 L k4 T4 - D1 C k1 + Ui Ck4 D4 - iR R Fig. Deci rolul diodelor din schemă este acela de diode de regim liber în cazul funcţionării cu sarcină rezistiv . datorită energiei magnetice înmagazinate în inductivitatea de sarcină. Curenţii şi tensiunile din braţul 1 după momentul t1 . Curenţii şi tensiunile din braţul 1 înainte de momentul t1 . iar condensatorul Ck4 va fi încărcat cu polaritatea din figură la tensiunea Ui . iar condensatorul Ck 4 va rămâne descărcat.

u GR* T1 u 0 GS* 0 180° T4 360° T1 540° T4 720° t t t t T6 120° T3 300° T6 480° T3 660° T6 T5 600° u GT* u RS 0 T5 Ui -Ui Ui 60° T2 240° T5 420° T2 0 uST 0 -Ui Ui t u TR u R= 1 ( 3 0 u RS uTR) 2Ui /3 -Ui /3 -2Ui /3 -Ui uR t t U i /3 0 u S = 1 ( u ST uRS) 3 2Ui /3 U i /3 0 -Ui /3 -2Ui /3 uS t u T = 1 ( u TR uST) 3 2Ui /3 U i /3 0 uT -Ui /3 -2Ui /3 t Fig. uST = uS − uT . valabile în sistemele trifazate simetrice: i R + i S + iT = 0 . uRS + uST + uTR = 0 . u R + u S + uT = 0 . unde: uRS = uR − uS . 3 3 3 123 . S-a ţinut seama de următoarele relaţii. Tabelul 1 detaliază modul de obţinere al formelor de undă prezentate în fig. uT = TR ST . uS = ST . Formele de undă specifice funcţionării cu sarcină rezistivă a invertorului autonom cu condensatoare de stingere pe fiecare fază. 4. uTR = uT − uR u −u u − uRS u −u şi uR = RS TR . 4.

... T4 ..... T1 ... . 5. 5.. 124 .. .de la Tiristoare comandate S* T* T6 T6 T5 T2 R VP VP Potenţialul punctului S VN VN T VP VN Tensiuni de linie uRS +Ui +Ui uST −Ui 0 uTR 0 −Ui până R* la 0°.. . .240 ° 240°. Schema funcţională a blocului de comandă.360 ° Tabelul 1.. Generator impulsuri de tact Distribuitor impulsuri de tact Formator de impulsuri Porti tiristoare Fig.60° 60°.. T4 .. T1 ...120 ° 120°..300 ° 300°. T4 ...180 ° 180°. Tensiuni de fază faţă de neutrul sarcinii uR uS uT 2 1 1 + Ui − U i + Ui 3 3 3 1 1 2 + U i − Ui − Ui 3 3 3 1 2 1 + Ui + Ui − U i 3 3 3 T3 T2 VP VP VN 0 +Ui −Ui T3 T2 VN VP VN −Ui +Ui 0 2 1 1 − Ui + U i − Ui 3 3 3 T3 T5 VN VP VP −Ui 0 +Ui 2 1 1 − U i + Ui + Ui 3 3 3 T6 T5 VN VN VP 0 −Ui +Ui 1 1 2 − Ui − Ui + U i 3 3 3 Tensiunile de comandă pentru aprinderea tiristoarelor sunt furnizate de un bloc de comandă a cărui schemă funcţională este prezentată în fig. T1 ..

Borne de test pentru diverse puncte ale părţii de forţă sunt disponibile pe panoul frontal. 6. V3 . invertorul se alimentează la bornele "+" şi "-" cu tensiunea continuă furnizată de un redresor trifazat complet comandat. Panoul frontal al invertorului este prezentat în fig. Funcţionarea invertorului trifazat de tensiune cu stingere autonomă. 3. 7. Panoul frontal al invertorului. unde semnificaţia notaţiilor este următoarea: "Redresor" . 3. Modelarea numerică a invertorului. Osc .voltmetru feromagneticc.voltmetru feromagnetic. 7.3.4. Aşadar. 6. Schema de montaj. Tensiunile de ieşire (vizualizare şi măsură). cu tensiunea de ieşire maximă 24V. 3. Chestiuni de studiat Se vor studia: 3.osciloscop. V1 . 3.este un redresor trifazat în punte complet comandat.1.2. V2 .ampermetru magnetoelectric. + 3~ Redresor V1 Osc V2 V3 A1 + Invertor UN UR US UT Fig. Schema de forţă a invertorului trifazat de tensiune.2. A1 . INVERTOR DE TENSIUNE CU STINGERE AUTONOMA Ud Inchis Deschis Ug Uk Ud+ Ud- UN UR US UT DCG PORNITOPRIT Fig. 125 .voltmetru magnetoelectric. Descrierea montajului • • • • • • Se va efectua montajul prezentat în fig.

Se va urmări modificarea valorilor efective ale tensiunii de linie. verificându-se cu ajutorul osciloscopului prezenţa impulsurilor de comandă pentru tiristoare. Se trece apoi comutatorul DCG pe poziţia "PORNIT". U SN . Se vor calcula valorile efective ele tensiunilor de fază. UTN . Se va alege din meniul prezentat opţiunea "Scope". Relaţiile de calcul utilizate sunt: 2 Uf = Ui 3 2 U l = Ui 3 unde Ui este valoarea tensiunii continue de alimentare a invertorului. Mărimi măsurate Mărimi calculate Ui (V1) U faza Ulinie (V3) Id (A1) Uf = 2 Ui U l = 3 U 2 3 faza U linie Ui R 3 η= Ui I d (V2) şi se va ţine cont că R=100 Ω. Se alimentează redresorul. Datele se vor trece în următorul tabel: Tabelul 2. respectiv de fază. Se va modifica valoarea tensiunii de alimentare a invertorului prin reglajul de fază al redresorului. respectiv de linie ale tensiunilor la ieşirea invertorului şi se vor compara cu cele măsurate la voltmetre. Modul de experimentare Se verifică montajul prezentat în fig. 126 . Înainte de alimentarea redresorului se verifică poziţia comutatoarelor Ud şi DCG astfel încât acestea să fie pe poziţia "Închis" respectiv "OPRIT". UTR . -sistemul de tensiuni de linie U RS . 6. Se verifică cu ajutorul voltmetrului V1 prezenţa tensiunii la ieşirea acestuia. Pentru vizualizarea unei forme de undă se va selecta din cadrul submeniului "Waveforms" numele formei de undă ce se doreşte a fi vizualizată. Se vor vizualiza. eventual reprezenta grafic (tipări la imprimantă) următoarele mărimimi cuprinse în tabelul 3. Se vor vizualiza şi reprezenta grafic următoarele mărimi: -tensiunea de comandă pentru tiristoare. Tabelul 3. Pentru studiul modelului numeric. Acest lucru se realizează vizualizând tensiunea între bornele Ug şi Uk de pe panoul frontal. U ST . Se pune în funcţiune invertorul prin trecerea comutatorului Ud pe poziţia "Închis". Se identifică elementele componente. stabilindu-se prin reglajul de fază valoarea de 24V.4. de la prompt-ul Dos al calculatorului se va lansa comanda "invertor" care va lansa programul de simulare ISpice. -sistemul de tensiuni de fază U RN .

1. Întrebări recapitulative 5.20] V[26] V[30.9] V[9.15] V[9.Mărime de vizualizat Semnal de comandă pentru tiristorul T1 Semnal de comandă pentru tiristorul T4 Semnal de comandă pentru tiristorul T3 Semnal de comandă pentru tiristorul T6 Semnal de comandă pentru tiristorul T5 Semnal de comandă pentru tiristorul T2 Tensiunea de fază U RN Tensiunea de fază U SN Tensiunea de fază UTN Tensiunea de linie U RS Tensiunea de linie U ST Tensiunea de linie UTR V[29. 5. De ce se impune închiderea comutatorului DCG (punerea în funcţiune a comenzii invertorului) înainte de închiderea comutatorului Ud (alimentarea inverorului) ? 5.9] Nume formă undă Facultativ se pot vizualiza toate mărimile disponibile.11] V[24] V[6. 5. Explicaţi funcţionarea invertorului. Calculaţi valorile efective ale tensiunilor de fază U f şi de linie Ul ale invertorului.16] V[22] V[2.3. Cum explicaţi valorile subunitare ale randamentului ? Unde aţi localiza pierderile ? 127 .15] V[6.2.15] V[28.28] V[28.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful