CUPRINS

:
CAPITOLUL II. METODICA JOCULUI- COMPONENTA A DIDACTICII GENERALE 2.1. Continutul metodicii jocului 2.2. Importanta studierii metodicii jocului 2.3. Conceptul de joc didactic. Definire i caracterizare 2.4. Clasificarea jocurilor didactice 2.5. Conceptul de joc didactic matematic 2.5.1. Clasificarea jocurilor didactice matematice 2.5.2. Locul, rolul i importan a jocului didactic matematic

2.6. Metodologia organizarii si integrarii jocului didactic in structura lectiilor
CAPITOLUL III. JOCURI MATEMATICE PROPUSE SPRE UTILIZARE IN CADRUL LECTIILOR DE MATEMATICA

3.1. Ghicitori matematice 3.2. Poezii cu continut terminologic matematic 3.3. Probleme distractive 3.4. Jocuri matematice 3.4.1. Reguli nazdravane 3.4.2.Varstele/Soarecii-pisicii/Bobocii gastei 3.4.3. Formeaza numerele! 3.4.4. Numere ascunse 3.4.5. Calcule cu litere 3.4.6. Geometrie cu numere 3.4.7. Logica matematica 3.4.8. Prietenul meu, numarul necunoscut/De-a detectivul Mate 3.4.9. Calculam cu litere/ Mesajul cifrat 3.4.10.Numere pare si impare 3.4.11. Mic pictor, dar ce mare matematician! 3.4.12. Jocuri cu bete de chibrituri 3.4.13. Coloram, calculam, comparam si ne distram 3.4.14. Un joc vechi de mii de ani -patratul Tangram 3.4.15. Alte jocuri didactice
CAPITOLUL IV. ASPECTE METODICE 4.1. Proiecte didactice,unde jocul didactic matematic este preponderent, indiferent de tipul de curriculum(nucleu, aprofundat sau extins) 4.2. Fise de lucru 4.3. Observatii metodice privind eficienta jocului didactic 4.4. Evaluarea 4.41. Mijloace si tehnici de evaluare 4.4.2Fise (teste) de evaluare BIBLIOGRAFIE.

1

Definitia si caracteristicile jocului « Omul este un om întreg numai atunci când se joaca » (Fr. Schiller) In literatura de specialitate, jocul este definit in moduri diferite si explicat, cateodata in mod complementar, alteori contradictoriu,dupa cim autorii au remarcat un aspect sau altul din provocarea la care incita copilaria. « Jocul-scrie savantul olandez Jan Huizinga- este o actiune sau o activitate specifica, incarcata de sensuri si tensiuni, inlauntrul unor anumite limite stabilite, de timp si spatiu, si dupa reguli acceptate de buna voie si in afara sferei de utilitati sau necesitatii materiale, dar absolut obligatorii, avand scopul in sine insasi si fiind insotita de un sentiment de incordare, inaltare, voiosie, destindere si bucurie si de ideea ca este altfel decat in viata obisnuita(Homo ludens) ».Este un fenomen antropologic complex, care in forme si continuturi specifice, se afirma la toate varstele si in toate civilizatiile. Din aceasta definitie rezulta ca jocul este o activitate specifica, opusa actiunilor de ordin practic.Precizarea ca « jocul are scopul in sine », trebuie inteleasa in sensul katian al « finalitatii fara scop », numai in opozitie cu actele utilitariste.Un alt paramentru referential il poate constitui proiectia in si prin joc a unor stari si pulsiuni venind din adancul fiintei, din inconstientul individului sau colectivitatii, ceea ce confera actului ludic o functiie catarctica, de defulare si autoproiectie psihologica(Evseev Ivan, « Jocurile traditionale de copii ») Jocul este o scoala deschisa, cu un program tot atât de bogat precum este viata. Prin joc, viitorul este anticipat si pregatit. Se apreciaza chiar ca jocul îndeplineste în viata copilului de 3-7 ani acelasi rol ca munca la adulti. Este forma specifica în care copilul îsi asimileaza munca si se dezvolta. Este suficient sa amintim concentrarea copilului prins în joc, precum si gravitatea cu care el urmareste respectarea unor reguli sau lupta în care se angajeaza pentru a câstiga. Copiii se joaca pentru a se juca. Jocul este o forma de activitate bine gândita, necesara si indispensabila procesului educatiei, este o activitate prin care continutul, forma si functionalitatea sa specifica nu se confunda cu nici o alta forma de activitate instructiv-educativa, motiv pentru care nu poate fi suplinita si nici nu este în masura sa suplineasca pe una din ele. Pentru a întelege specificul jocului ca forma de activitate instructiv-educativa, trebuie sa cunoastem si celelalte sensuri ce i se atribuie jocului, cum ar fi: activitate specific umana, activitate dominanta la vârsta prescolara, factor hotarâtor în viata copilului prescolar. Aceste

2

sensuri indica, fie pozitia jocului în raport didactic cu celelalte forme de activitate specifice omului, fie aportul jocului în procesul educatiei. Jocul este o activitate specific umana, dominanta în copilarie, pentru ca numai oamenii îl practica în adevaratul sens al cuvântului. Este una dintre variatele activitati desfasurate de om, fiind în strânsa legatura cu acestea. Este determinat de celelalte activitati ± învatarea, munca, dar în acelasi timp este puternic implicat în acestea. Învatarea, munca, creatia, includ elemente de joc si în acelasi timp jocul este purtatorul unor importante elemente psihologice de esenta neludica ale celorlalte activitati specific umane. Jocul este o activitate bazala si o dimensiune esentiala a omului.Creativitatea ludica se inscrie drept constanta obligatorie a devenirii culturale a individului si societatii.Intrebarile referitoare la originea jocului, la locul ce-l ocupa ludicul printre alte activitati si functii specific umane tin de problematica fundamentala a antropologiei si filozofiei culturii. Multidimensionalitatea actului ludic face ca jocul sa fie obiect de studiu al istoriei culturii, etnologiei, psihologiei, esteticii, sociologiei, sau matematicii,sa suscite atat interesul reprezentantilor unor stiinte pozitive, cat si al cercetatorilor cu vocatie interdisciplinara. Viata diurna a oamenilor se desfasoara in doua forme de baza: munca si odihna, aceasta din urma asociata jocului si divertismentului.De aceea, incepand cu primele glosari filozofice pe tema jocului, se va lua in considerare tocmai aceasta diada complementara in care se reflecta tendintele contrare ale fiintei umane: seriozitatea si amuzamentul, obligativitatea si libertatea, utilitatea si gratuitatea, realismul si imaginatia. 1.3. Importan a i func iile jocului Sub influen a jocului se formeaz , se dezvolt dezvolt rii i perfec ion rii proceselor de cunoa tere. Prin joc se dezvolt personalitatea copilului, prin crearea i rezolvarea progresiv a diverse feluri de contradic ii: a) între libertatea de ac iune i conformarea la schema de joc; b) între invita ie i ini iativ ; c) între repeti ie i variabilitate; d) între dorin a de joc i preg tirea prealabil necesar ; e) între ceea ce este par ial cunoscut i ceea ce se cunoa te bine; f) între absen a vreunui rezultat material util i bucuria jocului; i se restructureaz întreaga activitate

psihic a copilului. Modul serios i pasiunea cu care se joac copiii constituie indicatori ai

3

contribuind la dezvoltarea st pânirii de sine. cu semnifica ii multiple pentru evolu ia ulterioar . spiritului de independen . Se poate afirma c . Toate aceste efecte educative se sprijin . Valoarea jocului se observ de colectivitate. inventivitatea i capacitatea de a g si strategiile cele mai nimerite pentru reu ita ac iunii odat cu corelarea cu partenerii de joc. dezinvolt. Important este c jocul le ofer copiilor posibilitatea dezv luirii naturii autentice a copilului. a rela iilor reciproce între copii. denot arta interog rii în colectivitate i în via a social . iar ceilal i exprim mai mascat tr s turile lor interne. la formarea percep iilor de form . mai bine i mai frumos. timp. la asimilarea unor elemente de disciplin în ansamblul expresiilor comportamentale ale copiilor. jocul ofer cadrul pentru efort i dep ire a unor obstacole. a imagina iei creatoare.g) între operarea cu obiecte reale i efectuarea de ac iuni simbolice. la educarea spiritului de observa ie. iar ³moralitatea ludic ´ contribuie la geneza comportamentului socio-moral. observându-se o ultim cerin spre afirmare. Solu iile adoptate în joc. în formarea spiritului de independen . precum i a multor altor calit i de voin i tr s turi de caracter. Putem afirma c . în corectarea unor abateri sesizate în comportamentul unor copii. jocurile satisfac o anumit cerin implacabil care îl stimuleaz pe copil la o activitate permanent . Cu cât un pre colar este mai dezvoltat din punct de vedere psihologic. Primii sunt mai u or de cunoscut deoarece manifest rile lor sunt spontane. disciplinei con tiente. se remarc a fi un veritabil creator i ini iator de ac iuni. cu atât se joac mai mult. jocul propulseaz copilul pe traiectoria progresului în dezvoltarea sa. Jocul contribuie la dezvoltarea intelectual a copiilor. ca pe un adev rat i în dezvoltarea sociabilit ii.i face o impresie referitoare la conduita acestora i la particularit ile lor psihologice. în timp ce al ii sunt mai re inu i. autocontrolului. a gândirii i nu în ultimul rând la dezvoltarea limbajului. în formarea atitudinii pozitive fa de munc . perseveren ei. mai pu in activi. a for elor sale. clar. Tot jocul este un mijloc eficient i suficient pentru realizarea sarcinilor educa iei morale a copilului. Este suficient s prive ti copiii în timpul jocului pentru a. Valorificând disponibilit ile interne. la vârsta pre colarit ii. h) între emo iile dictate de rolul îndeplinit i emo ia pozitiv participarea la joc. m rime. spa iu. a spiritului provocat de 4 . Unii copii se exprim deschis. Jocul î i are importan a sa în formarea colectivului de copii.

În plus. atunci când nu o face prin alte activit i. Piaget stabile te urm toarele func ii ale jocului: 1. la dorin a copilului de a avea un rol. cu efecte benefice pe planul dezvolt rii.i manifeste personalitatea. Este bine cunoscut c acel copil care nu se joac r mâne s rac din punct de vedere cognitiv. cel afectiv. În concluzie. s . func ia de adoptare realizat pe cele dou coordonate: asimilarea realului la Äeu´ i acomodarea. Ca coal a vie ii sociale. dar i structura experien ei i a mediului de cultur . jocul face apel la optimismul specific vârstei. dar mai ales prin cele de mi care. proiectiv a personalit ii. jocul determin o stare de veselie. Jocul r spunde trebuin ei de crea ie a personalit ii. de bun dispozi ie. Prin toate jocurile. dar i a sinelui în raport cu via a i ipostazele ei fericite.i realizeze Äeu-l´. afectiv. de interiorizare i de i reprezint latura crea ie. cel de s n tate al copilului. dorin e care se manifest direct în conduit s -l creeze. asupra personalit ii lui. de a avea o pozi ie în grup. pre colarul este ini iat în tainele frumosului i înva realizându-se astfel i sarcini de educa ie estetice.fundament. linia interesului s u major. Prin jocurile de mi care se realizeaz numeroase din sarcinile educa iei fizice. Participând la joc. Jocul îi permite individului s . func ia catarctic . al întregii dezvolt ri a personalit ii.i face datoria. pentru un moment. de desc rcare energetic i rezolvare a conflictelor. 5 . J. transformarea Äeu-lui´ în func ie de modelele exterioare. se poate spune c prin joc are loc o larg expansiune a personalit ii copilului. realizându-se o absorb ie uria de experien i tr ire de via . pe influen a pe care jocul o exercit asupra dezvolt rii psihice a copilului. de a se afirma i de a. se creeaz posibilit i multiple de dezvoltare armonioas a organismului. 2. Prin joc copilul dobânde te deprinderi de autoservire. conturarea de aspira ii. Analiza jocului pune în eviden (oglinde te) statutul mintal. s urmeze. de a îndeplini o func ie. Diferite studii i observa ii efectuate asupra jocului au eviden iat faptul c acesta îndepline te multiple func ii. în scopul satisfacerii trebuin elor proprii i odat formate acestea permit ca jocul s devin mai complex cu o valoare formativ sporit .

de competi ie i ca func ie secundar în jocurile simple de mânuire. tr s turile de caracter (perseveren a. Printre func iile secundare ale jocului se înscriu urm toarele:  func ia de echilibru i tonificare prin caracterul activ i compensator pe care-l între ine jocul fa  func ia catarctic  func ia distractiv .3. a conduitei. de mai dreptate. spiritul de ordine). i proiectiv . a imagina iei. de la trebuin ele cognitive de explorare a mediului la cele de valorificare a poten ialului de care dispune. promptitudinea.  func ia formativ-educativ exprimat în faptul c jocul constituie o coal a energiei. abilit ile i capacit ile fizice. devenind ulterior marginal . 4. de la trebuin ele perceptive i motorii la cele de autoexprimare în plan comportamental. spiritul de competi ie. a gesturilor. chiopu în lucrarea ÄProbleme psihologice ale jocului i distrac iilor´ stabile te func iile jocului precizând c acestea se pot grupa în func ii esen iale. Psihologul Ursula secundare i marginale. func ia de extindere a Äeu-lui´. stimulativ a mi c rilor (pus în eviden ales de Gross i Carr) concretizat în contribu ia activ pe care jocul o are la cre terea i dezvoltarea complex . func ia de exercitare complex . constând în acomodarea copilului la ceilal i. Clasificarea jocurilor de activit ile cu caracter tensional.4. În perioada copil riei i tinere ii este o func ie principal . de satisfacere a multiplelor trebuin e ale copilului. 1. proprii copiilor mici. Jocul educ aten ia. . tr s turi legate de atitudinea fa  de colectiv (corectitudinea. modeleaz dimensiunile etice ale conduitei. Aceasta apare ca func ie principal în jocurile de mi care. 6 . jocurile sportive. a educa iei. Ca func ie marginal este precizat func ia terapeutic ce se manifest cu succes în cazuri maladive. func ia de socializare.a). sociabilitatea. asimilarea rela iilor cu cei din jur la propriul Äeu´. Func iile esen iale ale jocului sunt urm toarele:  func ia de cunoa tere care se exprim în asimilarea practic i mental a caracteristicilor lumii i vie ii.

de grup colar). Piaget abordeaz evolu ia jocului la copil i realizeaz o interesant clasificare a jocurilor.a. Jocurile de construc ie apar ca jocuri integrate în simbolismul ludic pentru ca mai târziu s devin autentice adapt ri.  jocuri artistice (desen. motricitatea i care dezv luie medii de via (agricole.  jocurile cu rol i subiect în care copilul î i asum o func ie social anume pe care o realizeaz prin ac iunile sale. deoarece realizeaz în elegerea reciproc prin intermediul cuvântului i disciplinei. cu toate acestea.  jocul simbolic (de imagina ie) îndepline te în cea mai mare m sur func ia de adaptare. forma.  jocuri tehnice (productive) care solicit fondul de reprezent ri. Permite asimilarea realului la Äeu-l´ copilului f r constrângeri i sanc iuni. materialele folosite. concludent pentru buna în elegere a func iilor sale:  jocul exerci iu ± forma cea mai elementar a jocului. . arte plastice. care reprezint de fapt o func ie social generalizat a adultului. motorii.) J. memoria. Elvira Cre u realizeaz urm toarea clasificare a jocurilor:  jocuri în care sunt solicitate func iile psihofiziologice (senzoriale. stabilind urm toarele tipuri:  jocurile cu rol în care prim plan apare rolul asumat de copil. rezolv ri de probleme.  jocul cu reguli apare în stadiul gândirii preoperatorii (2-7 ani). Leontiev. În lucrarea ÄProbleme ale adapt rii colare ± ghid pentru perfec ionarea activit ii educatoarelor i înv torilor´. cu criterii multiple de clasificare. date fiind perspectiva din care au fost investigate i criteriile diferite care au stat la baza diferen ierii jocurilor. nu s-a ajuns la o clasificare unanim acceptat . intelectuale). sarcina urm rit cu prioritate.  jocul de construc ie care se dezvolt pe baza jocului simbolic dup vârsta de 56 ani. Bucure ti 1999. me te ug re ti.  jocuri care exerseaz rela iile sociale (de familie. asigur retr irea unor realit i transformate dup propriile trebuin e.N.a. muzic . 7 . coala). prezent în etapa inteligen ei senzorio-motorii i const în repetarea unei activit i însu ite anterior pe alte c i pentru pl cerea activit ii. cum ar fi: con inutul. Are un rol deosebit în socializarea copilului. . autoarea. S-a operat. crea ii inteligente O clasificare a jocurilor realizeaz i A. industriale. Editura All. astfel.Clasificarea jocurilor a constituit i constituie în continuare o preocupare pentru mul i speciali ti.

jocurile O clasificare mai complex distrac ie. Din aceast categorie fac parte: jocurile distractive. realizeaz autoarele lucr rii ÄActivit i de joc i recreativsarcin . Acestea preg tesc înv area. jocurile cu reguli care apar mai târziu. jocurile sportive. luând în considerare mai multe didactice. în cadrul lor copilul subordoneaz unei ordini fixe i raporturi între participan i. dramatiz rile. includ o anumit structurarea personalit ii i în socializarea copilului. Manual pentru colile normale´. au un mare rol în Ursula Schiopu face clasificarea dupa continutul jocului: a) Jocuri de reproducere a unor mici evenimente : 8 . i mai nuan at . încep s substituie procesul de joc cu înv area. criterii ce opereaz succesiv.  jocurile de tranzi ie spre activitatea de înv are (Äjocurile de grani ´).

. pe baza de intrebari. 1. cu caracter imitativ . c) forma de exprimare : . c) Jocuri de creatie d) Jocuri dramatice Sorin Cristea efectueaza clasificarea jocurilor dupa : a) obiectivele prioritare : . b) Jocuri de miscare . d) resursele folosite : . . conceptuale.simple . Elemente psihologice ale jocului Cercetarile psihologice efectuate in secolul XX in problema jocului au pus in evidenta numeroase elemente psihologice care contureaza aceasta forma de activitate specific umana. orale.jocuri muzicale . de creatie. jocuri tip ghicitori. de gandire.jocuri sportive . . de sensibilizare. pe calculator . de memorie. de limbaj. de atentie. motorii. de orientare.5.jocuri de miscare.jocuri materiale. b) continutul instruirii : .jocuri lingvistive . f) competentele psihologice stimulate : .jocuri cu reguli transmise prin traditie.. de constructii tehnice) . de cuvinte incrucisate . jocuri spontane.jocuri simbolice.jocuri tehnologice(de aplicatii. 9 .jocuri matematice .jocuri cu subiect multiplu . -jocuri cu subiect complex. pe baza de fise individuale. protocolare .jocuri senzoriale(auditive. cu reguli inventate. de observatie. tactile) . . e) regulile instituite: . vizuale.cu reguli pentru fiecare etapa. .

actiunilor si faptelor. care desemneaza altceva decat sunt toate acestea in realitate. mai ales. care le apartine in exclusivitate. o lume imaginara. nu poate fi decat creativ. capabile sa explice jocul si.unde restrictiile nu sunt asa severe. empirica. fara sa atinga nici macar pragul sau minim. cu obiecte si imagini ale acestora.In acest proces.Aceasta capacitate e suficient de operanta la copilul ce depaseste varsta de 3 ani. b) In cladirea lumii imaginare. pana la gasirea variantei finale.In creatia ludica. Creatia este un proces care se sprijina pe cunoasterea stiintifica temeinica a domeniului supus cercetarii. c ) Omul ete inzestrat cu capacitatea de a opera frecvent cu simboluri accesibile.De retinut este faptul ca nimeni nu-l invata pe copil cum sa si-o creeze.O comparatie intre creatia obisnuita si creatia ludica evidentiaza cert specificul si dimensiunile creatiei copilului scolar. d) Capacitatea omului de a actiona in spirit creativ in diferite situatii concrete de viata este definitorie pentru evolutia personalitatii sale. carora le acorda alta semnificatie decat care le apartine in exclusivitate. o lume fara grijile si necazurile cotidiene. De altfel.El opereaza cu cuvinte. el transfigureaza selectiv realul. omul se foloseste de capacitatea sa de a transfigura realul in imaginar. in general.E vorba de acele elemente psihologice care definesc jocul in general si care sunt suficient de operante la copiii de varsta scolara.In creatia ludica e suficienta doar informarea generala. Voi prezenta mai jos cateva din manifestarile psihice ale copiilor si ale oamenilor.iar motivatia este intrinseca.Variantele existente in creatie irmeaza intotdeauna un drum ascendent sub aspectul perfectiunii.. dupa nevoi imediate si dupa posibilitati proprii. ca irmare a unor acumulari cantitative cerute de realizarea originala a unei idei bine conturate . actioneaza motivat dupa posibilitati si aspira la perfectiune. alaturi de invatare. copiii ies « din anonimat » si ni se infatiseaza ca fiinte cu personalitatea in formare.Prin prezenta si actiunea acestor elemente. jocul adevarat.supranumita de cercetatori »paradisiaca ». adica cu semne atribuite obiectelor. apropiindu-se mai mult sau mai putin de saltul calitativ.Omul poate face dovada ca este capabil sa-si creeze o asemenea lume incepand cu varsta de 3 ani. creatia ludica se mentine in baza acumularilor cantitative. de la care se asteapta si performante. sa arate de ce in anii scolaritatii mici jocul se prefigureaza ca o activitate dominanta. care gandesc. 10 . Creatia presupune logic saltul calitativ. nu lipsita de valoarea sa instrumentala specifica. a) Oamenii se refugiaza adeseori din limea reala(obisnuita) in una pe care si-o creeaza singuri(« lumealor »).

In istoria culturii.Studiul conduitei ludice(de joc) a fost preluat de atat de specialistii in probleme psihologice dar si de specialistii in probleme pedagogice. arata ca problema jocului nu este o problema marginala. dimpotriva. se limiteaza la satisfactia personala imediata. dar una elementara. creatia ludica. 1. stagnarile si intreruperile ii dauneaza si ii micsoreaza atractivitatea. Jocul inlatura plictiseala pricinuita de lipsa de actiune :functia jocului este in acest caz. in timp ce în creatia ludica se pot incerca mai multe.o reluare.variantele se disting prea putin intre ele si nu pregatesc varianta finala(chiar daca urmeaza o cale ascendenta sub aspectul perfectiunii). cat prin efectele sale formative. aceea de a introduce elemente pe care mediul nu l eofera. improvizatia a precedat creatia. creatia ludica a copilului este tot o creatie. se poate ajunge la creatie . un sir de incercari mai mult sau mai putin reusite. copilul inainteaza in creatie. e prezenta doar ideea unei realizari de moment. improvizand. scoala. fara sa dauneze actului in sine. o crestere a interesului copilului pentru activitate. gradinita.Este mai putin vorba de un 11 . greseala in creatia ludica inseamna o noua inflacarare a imaginatiei.Creatia ludica e mereu dramatica. Elemente pedagogice ale jocului Jocul a inceput sa fie definit nu atat prin natura sa. Faptul ca exista o literatura pedagogica ce sugereaza normele de utilizare a jocului in familie. Toate aceste elemente psihologice pun in evidenta esenta jocului prezent in conduita omului in general si cea a copilului in special. Cu alte cuvinte. Creatiapresupune realizarea unei anumite variante. aceasta pentru faptul .In dezvoltarea individuala.Se poate spune. ca este o improvizatie autentica.Procesul creatiei nu este intotdeauna continuu. dimpotriva. Greseala in creatie inseamna un stop. precum si modele de jocuri. sustinuta si volubila. deoarece improvizatia insasi este un act elementar de creatie. ca în creatia ludica.6. dar nu este mai putin adevarat ca jocul dupa munca ne odihneste. faptul ca au fost convocate congrese si simpozioane internationale ce au avut in intentie aspectele jocului. el comportand deseori intreruperi si stagnari. Jocul ca element odihnitor poate fi explicat prin faptul ca odihna nu explica jocul. prin improvizatie. fara exagerare. nefiind prezenta constiinta creatiei. Creatia obisnuita are in vedere colectivitatea(pe cea prezenta si pe cea viitoare).

societatea.S. se stie ca jocul. Problemele rolului educativ al jocului prezinta numeroase aspecte. desi adesea practicat cu mai multa intensitate decat munca.de suporteri.El se practica activ. Activitatea de joc pune in evidenta permanenta relativa a activitatii copilului si. Jocul este un permanent si puternic izvor de conectare de relatii sociale la copii si tineri. festivaluri istorice.Pe de alta parte. trezeste brusc acea parte din eul nostru refulata de necesitatile muncii si in acelasi timp face sa tasneasca noi surse de energie. cantece.Jocul ne introduce intr-o alta « sfera ».) Jocul este un agent de transmitere a ideilor. de la o generatie la alta(legende . altii privesc jocul primilor. ce oboseste mai putin. intrucat evolutia societatii si a omului sunt fenomene deschise.Se intelege ca s-a folosit jocul care exista deja.Nu numai ca exercita mai dinainte la copil tendinte sociale. Jocul.etc. mituri.ci si pentru ca le mentine(reuniuni. ceea ce ne da impresia ca jocul ne-a « restaurat »organismul sleit.Intr-un studiu interesant L.In jurul celor care joaca un joc sportiv sau un joc competitiv ca sahul . jocul ca o reflectare a acestora are si el o evolutie deschisa. se creeaza mai intotdeauna un cerc de privitori . Jocul este si un agent de manifestare sociala. cat de o eleberare din constrangerea muncii.repais devenit indispensabil dupa oboseala. ca mijloc de educatie populara.Jocul se manifesta in numeroase feluri in viata sociala. Vigotski afirma ca activitatea de joc este formativa in deplinul inteles al cuvantului atunci cand cerintele manifestate fata de copil(prin regulile sau sarcinile stabilite) depasesc cu putin nivelul psihic al copilului.dar se poate consuma si pasiv. ceremonii religioase). dar nu nevoia de a mentine traditiile a creat instinctul jocului. a obiceiurilor.Este interesant ca aceasta valoare educativa a jocului a fost inconstient exploatata.Este vorba aici ci adevarat de o functie accesorie.serbari. chiar din cea mai indepartata antichitate. asimilandu-le si prin aceasta adaptandu-le la dimensiunile lor multiple. apare ca o activitate complexa a copiilor in care ei reflecta si reproduc lumea. 12 .Unii copii se joaca .Aceasta constituie o indicatie foarte pretioasa pentru pedagogie.

prin toate acestea. cum se imbogateste si se adanceste continutul lui sub influenta instruirii. Metodica jocului mai ofera informatii cu privire la didactica instruirii prin joc. Continutul metodicii jocului Aria de cuprindere a metodicii jocului este deosebit de larga. « Metodica predarii matematicii la clasele primare»).cum se diversifica si se coreleaza cu invatarea. precum si cum se realizeaza trecerea treptata de la jocul pur la ocupatiile in spiritul jocului(Neacsu Ioan. Importanta studierii metodicii jocului Teoria si metodica jocului au un ecou in organizarea asistentei sociale a copiilor. « Metodica predarii matematicii la clasele primare»). a) Sub aspect teoretic. la alegere sai centrate pe invatarea dirijata. 13 . cum se armonizeaza jocul cu invatarea dirijata.1.munca. 2. care sunt formele pe care le imbraca jocul. cu care el face corp comun in privinta instruirii si educarii copiilor(Neacsu Ioan.Studiind-o.5.COMPONENTA A DIDACTICII GENERALE 2. din doua parti distincte : a) una cu caracter predominant teoretic . toti cei interesati afla care sunt elementele psihologice de baza ce faciliteaza jocul. vizand direct activitatiile instructiv-educativ specifice gradinitei si scolii primare.Ea se constituie in linii generale. jocul e aliniat la orientarile metodologice moderne. metodica jocului arata cum se implica acesta in conceperea stiintifica si metodica a invatamantului actual. b) Sub aspect practic-aplicativ. diferentiata si profunda. b) alta cu caracter predominant practic-aplicativ. METODICA JOCULUI. creatia si alte forme de activitate specific umana in copilarie si in restul vietii oamenilor. cum apare si cum evolueaza el in viata omului. de esenta ludica. facand-o mai lesnicioasa si mai eficienta. dar si in imbunatatirea integrarii elevilor in regimul scolar.CAPITOLUL II. metodica jocului ofera principalele informatii cu privire la geneza si esenta acestuia.

mântul pre colar-Sinteze´. multa stiinta in a construi strategii de invatare la diferite categorii de copii pe sistemul jocului. in care acesta nu se confunda in nici un caz cu joaca.3. Edit.(Manolache A. i colaboratorii ± ÄDic ionar de pedagogie´. in acelasi timp. desi e necesara. Mateia A. Edit. practica de zi cu zi demonstreaza formatorilor ca simpla alternare a activitatilor. cu ajutorul metodicii jocului. ca acesta e integrat organic in viata si activitatea omului. Popescu E. Bucure ti. 1979) educativ cu cel distractiv´. Ia i 1999) etc.De altfel.ÄDic ionar de termeni pedagogici´. pe baza bunei obiective ale educa iei intelectuale.(Cristea S. Polirom. Cu alte cuvinte. nu e suficienta pentru a inviora si stimula activitatea de invatare. metodica jocului ne ajuta sa eleboram anumite procedee de invatare bazate pe joc. Definire i caracterizare Jocul didactic ± Äac iune ce valorific la nivelul instruc iei finalit ile y adaptative de tip recreativ propriu activit ii umane´.Manual pentru Bucure ti. 1998) Jocul didactic ± Äspecie de joc care îmbin armonios elementul instructivi Pedagogic . 1994) y Jocul didactic ± Äun ansamblu de ac iuni i activit i care. Bucure ti. Intelegem. Didactic y i Pedagogic .. . iar joaca nu este altceva decat un simplu divertisment al comportamentului uman. realizeaz Edit. Conceptul de joc didactic. 2. colile normale´. ± i Pedagogic .Jocul indeplineste spectaculos aceasta preocupare pedagogica. Didactic erban F..(P duraru V. Edit. dispozi ii i a deconect rii..E o mare arta si . Numai cei care se familiarizeaza cu psihologia jocului si cu metodologia lui in procesul instruirii pot obtine performante. mai ales la varsta claselor primare. morale. Didactic y Jocul didactic ± Äun mijloc de facilitare a trecerii copilului de la activitatea de joc la cea de înv are´(Bache H. i colaboratorii ± ÄActivit i matematice în înv 14 .. dominant ÄPedagogie pre colar . fizice.

6. intensific ca not mânt. 2. separare. a constituit o preocupare permanenta a dascalilor. Jocuri logico-matematice care urm resc familiarizarea copiilor cu opera iile cu mul imi. exerci ii de: grupare. copiii s stimuleaz . participarea la activitate. Aceast îmbinare a elementului instructiv-educativ cu cel distractiv face ca. 1. de exersare a cardinalului i ordinalului. Pentru aceasta e necesar sa fie respectate cateva cerinte de baza: 15 . Metodologia organizarii si integrarii jocului didactic in structura lectiilor Organizarea si introducerea jocului didactic ca procedeu de baza in imbinarea activitatilor instructive cu cele educative la toate obiectele din plaja orara si in diferite secvente ale lectiei. exemplificare care vor duce la dobândirea abilit ilor de identificare. definitorie îmbinarea armonioas a elementului i între sarcina didactic instructiv cu elementul distractiv. verificarea deprinderilor de a ezare în perechi. asigurând o unitate deplin dezvoltarea diferitelor componente ale personalit ii celor antrena i în joc. pe tr iasc st ri afective complexe care declan eaz . num rare con tient . cresc eficien a acesteia i contribuie la parcursul desf ur rii sale.Termenul Ädidactic´ asociat jocului accentueaz componenta instructiv a activit ii i eviden iaz c acesta este organizat în vederea ob inerii unor finalit i de natur informativ i formativ specifice procesului de înv Jocul didactic prezint ac iunea de joc. comparare. Jocuri didactice de numera ie care contribuie la consolidarea. de familiarizare cu opera iile matematice de formare a ra ionamentelor de tip ipotetico-deductiv. selectare i formare de mul imi. Jocuri didactice de formare de mul imi care implic scriere. 3. 2.

invatatorul poate conduce direct(are rol de conducator al jocului) sau indirect (ia parte activa la joc). drumul cunoasterii se pargurge deductiv. orice joc didactic parcurge urmatoarele etape: 1) activitatea introductiva-elevii sunt orientati in directia sarcinii propuse prin joc. c) beneficierea tututror elevilor de informatia ce reprezinta obiectul jocului(rolurile in joc sa fie schimbate. spre a se evita tendinta de a considera activitatea o distractie oarecare. 4) fixarea regulilor. sa mentina atmosfera de joc. riguroasa a continutului jocului si amplasarea judicioasa a acestuia in sistemul activitatii instructive.comunicarea regulilor impuse si asigurarea intelegerii lor de catre toti elevii (in caz contrar.se recomanda atunci cand jocul are o actiune mai complicata.a) stabilirea prealabila. 5) executarea jocului. se fac recomandari si evaluari cu caracter individual si general(uneori prin tehnici Freinet sau de gandire critica. e) pregatirea materialului impus de continutul si obiectivele urmarite prin joc. de la regula la exemplu). participarea nu va fi de 100%) 3) explicatia si demonstratia-de claritatea si exactitatea lor depinde atingerea obiectivelor propuse(desi. de regula. d) cunoasterea exacta de catre invatator a regulilor si detaliilor jocului pentru a-l organiza si desfasura degajat. impunandu-se o subliniere speciala a regulilor. 16 . sa evite momentele de stagnare. se desfasoara simultan. 2) comunicarea titlului jocului.sa urmareasca comportarea elevilor. b) accentuarea caracterului de responsabilitate si seriozitate ce trebuie imprimat fiecarui elev. In general. alteori prin metode traditionale). 6) incheierea jocului. iar cerintele impuse in masura egala tututror participantilor). sa urmareasca daca se respecta regulile etc. trebuind sa imprime jocului un anumit ritm.se formuleaza concluzii si aprecieri. a regulilor si a conditiilor de desfasurare. sa activeze toti elevii la joc. uneori se succed-explicatia precede demonstratia. adaptandu-l la particularitatile clasei.

H. Deoarece « lumea este guvernata de numere » (Pitagora).Popescu. sa-i invatam sa se « joace » cu operatiile si conceptele abstracte. precum si sa descopere calea de a da raspuns unor « probleme » ce par imposibile la prima vedere.4.E. ascensiunile in matematica sunt frumoase daca nu esti obsedat doar de locul unde vrei sa ajungi si daca esti in stare sa savurezi tot ce intalnesti pe parcurs.Ca si pe munte. Jocuri matematice « Matematica e ca urcusul pe munte. JOCURI MATEMATICE PROPUSE SPRE UTILIZARE IN CADRUL LECTIILOR DE MATEMATICA .Efortul e rasplatit de privelisti marete.CAPITOLUL III. »(Barbu. . 3. suntem obligati sa le trezim elevilor dragostea pentru ele.« Activitati de joc si recreativ ±distractive ») Cuvintele lui Solomon Marcus arata foarte bine rolul pe care il indeplineste jocul matematic in insusirea. . 17 . consolidarea si sistematizarea cunostintelor din cadrul stiintei numerelor.

capacitatea de reprezentare.6. ‡ Obiective: a) sa completeze cu numere potrivite figurile geometrice pentru a obtine sumele cerute pe anumite directii. 10 r 1 3 3 3 3 3 4 3 5 5 4 2 7 2 5 34 \ 8 13 14 7 2 15 10 4 9 Plaseaza in cerculete numere de la 1 la 12 (o singura data). b) sa-si consolideze cunostintele despre operatiile aritmetice.4. astfel incat suma numerelor din cele patru cerculete de pe laturile stelutei sa fie egala cu 26. Geometrie cu numere ‡ Sarcina didactica: completarea unor figuri geometrice cu numere care respecta o regula data pentru a obtine sumele cerute pe anumite directii. viteza si corectitudinea calculului.3. 18 . c) sa-si dezvolte calitatile atentiei.

clasamente. 19 . alcatuirea unor clasamente dupa o serie de propozitii ce contin informatii.7. Logica matematica (exercitii de asezare tn spatiu / ordonare) ‡ Sarcina didactica: reconstituirea unor siruri (sau ordonari).Solutie: 10 5 6 2 11 12 1 3 8 4 7 Aseaza in cerculete numere naturale de la 0 la 5. asaza in cerculete numere naturale de la 0 la 9. b) sa faca conexiuni logice intre informatiile primite.4. astfel incat sa obtii suma 15 pe fiecare linie. ‡ Obiective: a) sa extraga din fiecare propozitie informatia oferita. 3. astfel incat sa obtii aceeasi suma pe fiecare din laturi. c) sa reconstituie sau sa alcatuiasca ordonari.

‡ Eugen: ² Eu sunt mai tanar decat Bogdan si mai in varsta decat Andrei. III I II IV V VI Cele cinci case sunt zugravite in rosu. maro. La un concurs de schi s-au realizat urmatoarele punctaje: 93. Eugen se afla intre Bogdan si Andrei: Bogdan este alaturi de Daniel. 67. galben sj albastru. 39 puncte. 75. Stabiliti ondinea culorilor daca: ‡ Casa verde nu e vecina cu cea galbena. verde. ‡ Casa galbena nu e vecina cu cea din mijloc. ‡ Bogdan a castigat si Corina a pierdut. Daniel si Eugen va fi cel mai in varsta dintre ei. 20 . Bogdan. ‡ Daniela are exact 10 puncte in plus fata de Florin. ‡ Bogdan: ² Eu sunt mai tanar doar decat Cornel. Bogdan.Andrei. 65. Precizati clasamentul si punctele acumulate. Plasati-i corect la start stiind ca: Andrei se afla intre Cornel si Eugen. stiind ca: ‡ Daniela s-a plasat Intre Bogdan si Eugen. Daniel si Eugen se pregatesc sa plece in cursa. Cornel. 50. ‡ Daniel: ² Eu sunt mai tanar decat Bogdan si Cornel. Cornel. Capitanul echipei de fotbal alcatuita din Andrei.

Prietenul meu. Dumitru.‡ Casa albastra nu e vecina cu cea rosie.8... b) sa aplice corect algoritmul de calcul specific fiecarei situatii. .. Tudor si Dumitru sunt prenumele a trei elevi din clasa a IV-a... 3. ««..... «. ‡ Numele lui Dumitru nu este Tudor.12 99 . Aflati numele si prenumele fiecaruia daca: ‡ Numele lor de familie sunt tot Vasile. Tudor. numarul necunoscut/ De-a detectivul Mate ‡ Sarcina didactica: aflarea necunoscutei in cadrul exercitiilor cu cele patru operafii sau de formare a numerelor ... ‡ Nici unul nu are numele de familie identic cu prenumele. Completeaz casetele: . /\/ /\/\/ /\/ /\/ /\/ /\/ Vasile. . ‡ Prima casa este maro. 21 . ‡ Casa rosie e vecina cu cea verde. d) sa verifice corectitudinea aflarii necunoscutei..«. 63 «..4.. c) sa afle corect numarul necunoscut in situatii cunoscute sau atipice. ‡ Obiective: a) sa stabileasca rolul indeplinit de numarul necunoscut.

Completeaza: 7-1-n= 2 Termen Descazut Termen Scazator Suma Diferenta 238 127 133 789 538 987 Factor DeTmpartit Factor Impartitor Prod us Cat 60 5 4 8 56 392 8 8 -a 6 -a 1 a+1 6 a+3 a+5 a 5 1 9 7 Scrie pe fiecare colt al stelutei numere formate din zeci. astfel incat suma lor sa fie 100. 22 .

‡ Sunt cel mai mare numar natural care scazut din 7 da un numar mai mare decat 3. 3. mai mare decat 40 §i mai mic decat 51. ‡ Sunt un numar situat intre 50 si 70. sunt impar si diferit de 1. Completeaz c su ele piramidei adunând câte dou numere: 23 . ‡ Sunt un numar de doua cifre. suma cifrelor mele este 9. ‡ Nu sunt nici cel mai mic. nici cel mai mare numar scris cu cifrele 2.Gaseste numarul care se prezinta astfel: ‡ Sunt cel mai mic numar natural care adunat cu 3 da un numar mai mare decat 6. ‡ Sunt un numar care se imparte exact pe 24. la o distanta de 15 numere de numarul 76. 2.

Calculam cu litere/Mesaiul cifrat ‡ Sarcina didactica: efectuarea corecta a unor caicule. I = 9. L = 10. dezvoltandu-si calitatile atentiei si spiritul de observatie.3 4 5 3 2 4 7 5 10 12 13 12 3.4. E = 6.9. -sa obtina si sa citeasca mesajul. asocierea rezultatelor cu litere date si obtinerea unor mesaje . 24 . De ce este vesel lonel? Codul: A = 4. M = 12.N=14. I = 8. Obiective: -sa efectueze corect calculele. -sa asocieze litera din cod cu rezultatul obtinut.S = 20.R=18.

un alt negustor l-a mtrebat cate perle are in el. puterea de reprezentare si de imaginare. c) sa-si educe si sa-si dezvolte calitatile atentiei. b) sa citeasca si sa-si reprezinte corect continutul unor probleme. dar daca numar pe fiecare latura. ‡ Obiective: a) sa. interesul pentru maternatica. dar una impara. Sipetul negustorului de perle Un negustor de perle avea un sipet cu 9 despartituri. vei obtine codul dupa care poti descifra mesajul extraterestrilor. citirea si solutionarea unor probleme .10. 32: 8 + 6 = 54 : 9 : 3 = 81:9-3 = 28: 7+ 1 = a 63 : 7 : 3 = 64 : 8 : 2 = 36 : 9 x 2 = 56:7+ 1 = d e i 1 n 81 :9 -8 = 49 : 7 + 0 = 27:9+9 = 45 : 9 + 6 = o P r s 42 : 6 x 2 = 18 : 6x0 = t u 24 : 6 x 4 = 30 : 6 x 3 = b c V X 3. Intr-o zi. dar aranjate altfel. gaseasca aplicatii variate ale cunostintelor matematice. Un matematician le spuse: ² In sipet vad 31 de perle.4.impar in situatii diferite. In despartitura din mijloc nu am nimic.Efectuand exercitiile in ordinea in care sunt scrise si apoi scriind rezultatele obtinute in tabel (tot in ordinea obtinerii lor). Cum a aranjat perlele in sipet matematicianul? 25 . ² Nu stiu. cu numai 26 obtin aceea§i suma pe toate laturile. Numere pare si impare ‡ Sarcina didactica: aplicarea informatiilor despre par . gasesc cel mai mic numar par cuprins intre10 si 20.

Numarand din 4 in 4.12.4. descoperi traseul spre minge. flexibilitatea gandirii. capacitatea de reprezentare si imaginare. 26 . calitatile atentiei. b) sa-si dezvolte spiritul de observatie. egalitati sau cuvinte prin mijcarea betelor de chibrituri. ‡ Obiective: a) sa rezolve probleme folosind betele de chibrituri. ingeniozitatea. Jocuri cu bete de chibrituri ‡ Sarcina didactica: obtinerea unor figuri geometrice. Numara descrescator din 3 in 3 si coloreaza drumul fluturelui spre floare! 3. calcule cu cifre romane.

Muta cate un betisor si vei obtine rezultate corecte.c) sa scrie cifre romane. oare poti face patru? 27 . astfel incat sa ramana 10. 4)Din aceste 3 betisoare. d) sa corecteze egalitati in care apar cifrele romane. 1)Din cele 20 de chibrituri luati 6. 2)Cate patrate poti construi cu 12 bete de chibrituri? 3)Egalitatile sunt gresite.

... 25 ± 5 =. c) sa traseze corespondenta intre rezultat si operatii... e) sa compare doua sau mai multe numere date........... 1. 28 . 25 ±17 =....4.. 13 ± 4 =... 12 ± 9 =... 13 ±13 =.....3.... d) sa-si dezvolte calitatile atentiei si interesul pentru matematica........ comparam si ne distram! ‡ Sarcina didactica: consolidarea deprinderilor de calcul cu cele patru operatii si de comparare a numerelor......... 21 ± 5 =................................13... maro 24 ± 19 =.... calculam....... 20 ± 8 =... 22 ±16 =...... galben 30 ± 7 =......... b) sa aseze corect semnele operatiilor matematice pentru a obtine rezultate diferite pornind de la aceleas.... albastru 22 ± 7 =.... 20 ± 18 =. 21 ± 2 ± 9 =... Coloreaz desenul respectând codul culorilor: verde 29 ± 7 =.. 21 ± 3 =.... i cifre..... 20 ± 9 =........ 26 ± 9 =.. Coloram... 14 ± 7 =...... respectand cerinta data.. 25 ± 6 =... 20 ±16 =. ‡ Obiective: a) sa calculeze corect si rapid.. 25 ±17 =.......

2. Scrie-le în petale: 29 . Alege perechi de numere ale c ror sume s fie cele din mijlocul florii.

cealalta cauta la fiecare pas numere de doua ori mai mari. Colorati diferit drumurile lor 30 . Furnicile Tina si Mara trebuie sa ajunga la musuroi.18 25 3. Prima alege calea din 2 in 2. Vre i s afla i câ i pa i sunt pân la floarea de nuf r? Urm ri i exerci iile i calcula i: 4.

Oachi 31 . Grivei trebuie sa manance doar oasele care arata jumatatea numarului osului ros anterior.5. Coloreaza ce oase alege Grivei! 6.

Flufy 8. Urmareste sagetile si1 scrie numerele date de Robo. 32 . Robo Numerele date sunt transformate de robotel in numere de 5 ori mai mici. 9. 1. ( 4+ 2 ) x 2= 1 2 5. apoi numeroteaza frunzele. 7. 2.7. 4. 6. 8. 3. Frunzele Compune exercitii a caror rezultat sa fie un numar de pe frunze.

43.10. Completati etichetele scriind nurnerele urmatoare la locul potrivit: 60.65. 18. Colorati casutele ce ne conduc la rezultat! 12. 33 . 38. Coloreaza numerele care fac adevarate relatiile: 11.81.51.

Un joc vechi de mii de ani . figuri umane.13.14. obiecte. dezvoltarea creativitatii.patratul Tangram Sarcina didactica: obtinerea unor animale. Andrei Bogdan Costel Daniela 1 Eugenia Felicia 4. Cei sase copii au greutatile conform tabelului de nai jos.4. b) sa asambleze prin lipire partile decupate pentru a obtine animale. 34 . obiecte prin decuparea $j lipirea pieselor patratului Tangram. figtiri umane. Asezati-i pe leagan astfel incat acesta sa fie in echilibru. Care dintre cele cinci orase sunt cele mai apropiate intre ele si care sunt cele mai mdepartate? 3. Obiective: a) sa decupeze si sa recunoasca figurile componente ale patratului Tangram. 25kg 30kg 28kg 29kg 28kg 32kg Grupati numerele de mai jos cate trei. iar suma fiecarui grup sa fie 100 15.

c) sa utilizeze la construirea desenelor toate cele sapte tanuri (componente) ale patratului Tangram. dar folosind aceleasi piese 35 . d) sa-si dezvolte creativitatea construind imagini diferite.

36 .

5 24 29-20 27 46+ 13 38 48 ± 21 59 14 + 10 20 4.7 +11 49 . Une te forma geometric cu denumirea sa: con triunghi cub sfer dreptunghi cilindru p trat 2.4. Une te fiecare opera ie cu rezultatul potrivit: 32 + 6 9 25. Pentru fiecare instrument de m sur . încercuie te m rimea pe care o m soar : a) lungimea b) timpul c) capacitatea a) masa b) lungimea c) timpul a) valoarea b) masa c) capacitatea 3. Calculeaz 10+ 33 +12 i completeaz : 69.15. Alte jocuri didactice 1.3. Completeaz tabelul: 15 +12 +11 27 38 42 33 64 11 76 17 7 37 .8 -30 52+ 6 -12 5.

Scrie numarul corespunzator fiecarei multimi:        12.314= 200 START! 13. Completeaza` tabelul : Numarul 954 305 14. Scrie cu cifre romane urma`toarele numere : 38 Aproxima`ri la zeci Aproximari la sute Aproximari la mii .6. 39 67 Calculeaz apoi coloreaz casetele cu rezultatul: 12 + 7 = 13 +5 5 = 13 + 25 = 25 +3 2 = 11 + 28 = 54 + 13 = 5 + 14 = 15 +4 4= 6 + 43 = 46 + 22 = 12 + 25 = 14 +4 3 = 10. Calculeaza: + 371= -150= +434` .

.. ......................... 15......... Scrie cu cifre arabe numerele scrise mai jos: 197 . 2005 .. MAMLIX ...............15 . .. Încercuie te frac iile corespunz toare p r ii colorate : 1 4 1 3 1 2 2 5 2 4 2 3 8 3 4 3 6 3 39 ...... XCXII .. Efectuati si apoi completatai tabelul : a 285 489 b 54 732 c 185 426 a+b+c a+b-c 17............. MDCXI . XXV . ............ Scrie ce frac ie din desen reprezint suprafa a colorat în fiecare caz : 18.............. .... ........... 16........ ... 1996 ..... .............

1 Proiecte didactice. aprofundat sau extins) 40 . ASPECTE METODICE 4. indiferent de tipul de curriculum(nucleu.unde jocul didactic matematic este preponderent.CAPITOLUL IV.

aprecierea verbal i scris Materiale: postere. individual.Adunarea i scãderea nr. Verificarea temei cantitativ i calitativ.FORME I TEHNICI DE EVALUARE : observarea sistematic .Proiect de lec ie Data: Clasa: I Propun tor: Obiectul: Matematicã Subiectul: Consolidare. O4: s compunã probleme dupã exerci iul dat. O5: s gãseascã termenul necunoscut. conversa ia euristic . observa ia dirijat . autoevaluare. O2: s compare perechile de numere. problematizarea. STRATEGIA DIDACTIC : 1. O6: s realizeze legãtura între floare i ghiveci.fi e.flip-chart Organizatorice: frontal. plan e. prob scris . evaluare de c tre colegi DESFÃ URAREA ACTIVITÃ II Moment organizatoric y y Asigurarea unui climat adecvat bunei desf ur ri a lec iei. exerci iul. naturale 0-100 Tipul lec iei: consolidare de cuno tin e Obiective opera ionale: O1: s rezolve corect exerci iile de adunare i scãdere. O3: sã rezolve probleme cu una sau mai multe opera ii. în perechi y y 3. 41 . O7: s participe în mod activ i eficient în activitatea de rezolvare a sarcinilor individual i în perechi.RESURSE PROCEDURALE: y Procedurale: instructajul verbal.markere.

Elevii trebuie sã rezolve exerci iile de pe bãrcu ã i sã caute pânza cu rezultatul potrivit..13+23 45+3. grupa florilor galbene i grupa florilor portocalii. naturale 0-100 . Descoperã-l: GRUPA 1 + 32 = 77 98= 52 GRUPA 2 45 + = 90 .69-38 3* ÎN PERECHI Fiecare floare ascunde un numãr.. (ANEXA 1) 2* Frontal Comparã: GRUPA 1 45 + 4 .31 + 67 12 +37.... de limba românã se prezintã elevilor o plan ã ce reprezintã Zâna Fluturilor... Se va anun a titlul lec iei ce urmeaz s fie însu it : Consolidare. Elevii vor descoperi surprizele ascunse de flori.. Florile ascund câte o surprizã...........56 = 33 53 + = 85 .. fiecare flutura se a azã pe o floare......Captarea aten iei se realizeazã o discu ie legatã de ora precedentã. Ea i-a chemat flutura ii sã se bucure pe câmpul plin de flori alãturi de albinu e. fiecare floricicã are anumite sarcini pentru elevi: 1* Frontal Pe o plan ã fiecare grupã va avea câte o bãrcu ã care nu are pânzã.Adunarea i scãderea nr.IV... 45 + 2 76-5..25 = 55 42 GRUPA 3 .42-21 GRUPA 3 99-45. Dirijarea înv rii Anun area temei elevii sunt împ r i i în 3 grupe: grupa florilor ro ii..89-7 GRUPA 2 68-57..

59. 75. 30.4*ÎN PERECHI GRUPA 1 Aflã numerele cu 2 mai mari decât: 42. 62.78. 38. GRUPA 2 Aflã numerele cu 6 mai mici decât: 29.56. 43 .21. 96.12. 48.17. 26.45. GRUPA 3 Aflã numerele cu 32 mai mari decât: 42.35.

. La o florãrie s-au vândut 26 de garoafe i 43 de frezii. 2. . iar elevii vor scrie problema pe frunza acesteia. Câte flori s-au vândut la florãrie? . Compune o problemã dupã exerci iuldat: Exerci iul este scris pe floare.. Compune o problemã dupã exerci iuldat: Exerci iul este scris pe floare.. 2. 44 . Grupa 2: 1. iar elevii vor scrie problema pe frunza acesteia.5 *ÎN PERECHI * Rezolvã problemele: Fiecare problemã este scrisã pe o floare. .. Câ i pomi sunt în livadã? . Într-o livadã sunt 35 de pruni i 23 de cai i. Grupa 1: 1.

urmând ca împreunã cu elevii sã le rezolvãm: 45 . .. 2. 6* Frontal Pe petalele florilor vor fi scrise problemele.. iar elevii vor scrie problema pe frunza acesteia. Ovidiu a pescuit 26 de pe ti.Grupa 3: 1. Dintre ace tia. 20 de pe ti i-a dat Alinei. Câ i pe ti mai are Ovidiu? . Compune o problemã dupã exerci iul dat: Exerci iul este scris pe floare.

strâng materialele utilizate în timpul activit ii 46 .fac aprecieri frontale cu privire la modul de participare al elevilor la lec ie .Zâna fluturilor le va oferi elevilor fi ele de lucru (ANEXA 2) .transmit tema pentru acas .Rezolvarea se va scrie pe ghiveci!! 7* Frontal Gãse te floarea potrivitã pentru fiecare ghiveci! Încheierea lec iei .

ANEXA 1 A azã corect pânza conform rezultatului de la fiecare exerci iu: 41 36 75-34 ANEXA 2 FI A DE LUCRU 98-62 47 .

ANEXA 2 FI A DE LUCRU Rezolvã exerci iile i coloreazã flutura ul conform codului de culori: 87-galben 34.ro u 57-verde 23-portocaliu 96-maro 48 .

OA 2 -s colaboreze cu colegul de banc sau cu membrii echipei în rezolvarea sarcinilor. i c) forme de organizare: frontal .s scrie pe liniatura caietului cifra 3.. 2006. Ed. mul imea cu trei elemente. b) metode i procedee: conversa ia. exerci iul. Metodica pred rii matematicii în ciclul primar. respectând forma . -. indiferent de natura acestora. pe grupe. Resurse: 1. pe baza regulei date. cercule e.PROIECT DIDACTIC Data: Clasa: I Inv. elevii vor fi capabili: a) cognitive: O1 ± s stabileasc coresponden a între mul imile cu dou i trei elemente. jetoane cu cifre . inductiv . O2 ± s asocieze mul imii cu trei elemente num rul i cifra corespunz toarea. Metodologice: a) strategie didactic : dirijat . plan e didactice ( predarea numerelor 1. . y Dumitru S vulescu.2. Bucure ti. O4.s adopte o pozi ie corect i comod a corpului pentru scris. animale. Obiective opera ionale: Pe parcursul i la sfâr itul lec iei.didactic. pentru o scriere îngrijit corect . munca cu manualul.3) 2.s manifeste interes pentru utilizarea corect a numerelor. explica ia. liniu e etc. b) afective OA1.: Disciplina: Matematic Unitatea de înv are: Numerele naturale de la 0 la 5 Subiectul lec iei: Num rul i cifra 3 Tipul lec iei: Predare-înv are-evaluare Durata : 45min .ro 49 .Ed Erc Presss Educativ. c) psiho-motorii . O3.Activit i transdisciplinare-Exerci iijoc . în perechi. ³Gheorghe Alexandru´. distan a dintre cifre.s completeze iruri cu jetoane potrivite. 2005 y www. analiza. y Gabriela Vasiloanc . O5.problematizarea. încadrarea în spa iul grafic.Sorina Guzum. demonstra ia. 2004.s reprezinte prin puncte. legume. individual . fructe. bile colorate. Programe colare pentru clasele I i a II-a.s mânuiasc corect instrumentul de scris. Surse bibliografice: y Curriculum Na ional. Craiova. d) mijloace didactice: num r toare. be i oare.clasa I. Gina Velcu.

Propun elevilor s cânte primele dou demonstra ia strofe ale cântecului ÄElefan ii´. Comunic titlul lec iei i a obiectivelor explica ia într-o manier accesibil elevilor. OA2 Joc didactic Ä Formeaz mul imi´ Se va efectua exerci iul-joc referitor la numerele i cifrele 1 i 2. f când conversa ia. 50 semne de carte « Elef n el ». conversa ia. Anun atea obiectivelor 1min. demonstra ia. OP. PROCEDURALE MATERIALE 4 pentru conversa ia 5 FORME DE ORGANIZARE 6 7 Verific tema cantitativ i calitativ. Cer elevilor s asocieze num rul elefan ilor cu num rul semnelor de carte. explica ia. explica ia corectitudinii i calit ii temei. Moment organizatoric 2. jocul didactic. Se adaug înc un element ( un semn de carte). Sarcina didactic este s ridice tot atâtea obiecte câte arat cartona ul. 1min. observa ia sistematic 3. 2 1min. aprecieri verbale asupra modului de scriere.Reactualizarea cuno tin elor O1 OA1 3min. s stabileasc num rul corespunz tor. O1 5. EVALUARE Durata CON INUTURI 3 Asigur condi iile necesare desf urarea eficient a lec iei. Verificarea temei OB. problematizarea jetoane tabla magnetic cifrele 1 i 2 evaluarea de c tre colegi activitate frontal formativ aten iei 4 Captarea 2min. confec ionate la activitate ora de abilit i frontal practice .SCENARIUL DIDACTIC RESURSE ETAPELE LEC IEI 1 1.

exerci iul. Observare sistematic activitate frontal OA1 observa ia explica ia demonstra ia exerci iul tabla magnetic . jetoane activitate frontal 10min. 51 conversa ia. Capra are tot. ca s vezi.. manualul semne de carte « Elef n el ». Explic elevilor cum s-a format noul num r: prin ad ugarea unui element la cele precedente. observa ia.. Se concluzioneaz c mul imile care au 2 elemente i înc unul sunt mul imi cu 3 elemente . demonstra ia. explica ia. ³ Ia gândi i-v copii: Împ ratu-are . 3 sunt i ei la p rin i. Prezint plan a cu cifra 3 asociate mul imii cu 3 elemente. În poveste.3 iezi!´ Solicit elevii s dea exemple . confec ionate la ora de abilit i practice tabla magnetic . Atrag aten ia asupra faptului c num rul 3 este un num r des întâlnit în pove tile cunoscute. legume etc.3 fii... Num rul trei se va reda cu ajutorul cifrei 3.lec iei 6. Se observ imaginile din manual. Purcelu ii cei cumin i.. Mul imea nou format are cu un element mai mult decât mul imea cu dou elemente. Spunem c aceast mul ime are un num r de trei elemente..... Dirijarea înv rii O1 O2 O3 Atrag aten ia asupra ilustra iei din manual (Pânza cu elefan i) i asupra frunzelor colorate. jetoane magnetice farfuriu e cu jetoane ce reprezint fructe. s formeze i alte mul imi cu dou elemente la care s adauge înc un element la tabla magnetic ( frontal) i cu ajutorul jetoanelor (în pereche). Plan a didactic O3 activitate frontal activitate în pereche exerci iul activitate . se traseaz coresponden e astfel încât fiec rui iepura s -i revin o varz .

Urm resc i corectez pozi ia corect manualului i a corpului în timpul scrierii. ³ 3 a fost un inelu explica ia. exerci iul Me terul l-a rupt în dou S -i dea folosin nou . explica ia. trei cifre.7. Pentru început. încurajez i ofer ajutor celorlal i. Se trece la scrierea cifrei 3 pe caietul 52 activitate independent caietul special activitate O4 . pe spa iul de scriere din manual. urm resc direc ia de scriere a cifrei 3 din manual. la tabl . frontal manualul conversa ia. se num r elementele de la fiecare mul ime. Pe deget învârtecu . pe banc .. s ridice 3 creioane colorate. 3carioci. Cer elevilor s numere pe num r toare 3 jocul didactic bile. demonstra ia.. cu creionul întors . s formeze mul imi de trei elemente i s deseneze atâtea elemente cât conversa ia conversa ia indic cifra.Povestea num rului 3´. elevii vor scrie. Precizez i demonstrez scrierea corect a cifrei 3. Solicit elevii s deschid caietele speciale de matematic . O2 Se observ plan a . Ob inerea performan elor 8min. Urm resc i apreciez elevii care scriu corect. Expun . Elevii se mobilizeaz pentru scriere : î i înc lzesc mu chii mâinilor. scriu în aer. apoi vor completa un rând. Reten ia i transferul O2 O3 6 min. exerci iul. Se memoreaz versurile: observarea dirijat . demonstra ia activitate independent frontal exerci iul individual povestirea povestea num rului 3 activitate frontal O4 8. Dirijez scrierea corect .

O2 O3 O4 5min. problematizarea Joc didactic:Toamna în gr din i livad Observ irurile . exerci iul explic sarcina. Încheierea activit ii 53 . o situa ie-problem : . Dup ce descoper regula. Identific gre elile . 1 min. Evaluarea cuno tin elor 6min. Propun. spre gândire. fructe.descoper regula i completeaz ! Fiecare grup va primi câte un ir cu jetoane (legume/fructe/ frunze9 i câte o cutiu cu jetoane ce reprezint legume/ fructe/ frunze. Activitate transdisciplinar activitate pe Siruri cu grupe jetoane (legume.special(un rând). Apreciez rezultatele.. Scrierea cifrei 3 în caiete: 3 rânduri 1min.În dou cutii sunt 3 mere. vor completa cu înc trei elemente fiecare ir. frunze) observare sistematic aprecieri verbale 11. eviden iez elevii care au r spuns foarte bine i îi încurajez pe ceilal i. Câte mere pot fi în fiecare cutie?´ 9. Tema pentru acas 12. 10. OA2 în pereche problematizarea jetoane cu mere activitate independent prob scris Distribui fi ele indivuduale de lucru. Apreciez modul de desf urare a lec iei.

arcuite cum erau. Cel de-al doilea mag se afla la o distan aproximativ egal fa de primul i al treilea.Povestea cifrei 3. Când au privit oamenii urma aceea au spus c dac vor s scrie num rul care-i reprezenta pe cei trei magi. urm rind steaua care vestea na terea Fiului Domnului.. parc închinându-se i ele în fa a pe terei în care se n scuse Fiul Domnului. îndreptându-se c tre locul magnific. cele dou curcubee se l sar la p mânt. i a a a ap rut cifra 3. Erau cu to ii cu privirea îndreptat spre cer. pline cu flori de busuioc. vor desena i ei cele dou semicercuri minunate. ducând la picioarele pruncului trei daruri: aur. pe ele crescând cele mai înmiresmate flori din lume. Dar iat c un curcubeu îi uni printr-un arc pe primul i pe al doilea mag..... smirn i t mâie. Magii au intrat sfio i.. Se poveste te c în momentul na terii Domnului cei trei magi erau pe drum.. florile de busuioc. 54 . a a cum îi c l uzea steaua. F r s prind chiar de veste. Urmele curcubeului au r mas îns la intrare. iar un alt curcubeu îl uni pe al doilea de cel de-al treilea mag.

Scrie corect cifra corespunz toare num rului de bile pentru cel pu in 6 mul imi. cât indic cifra Foarte bine Încercuie te corect cifra corespunz toarea num rului de elemente pentru toate mul imile date. Scrie correct cifra corespunz toare num rului de bile din fiecare mul imi Completeaz corect toate mul imile 55 . Completeaz corect. Scrie corect cifra corespunz toare num rului de bile pentru cel pu in trei mul imi. Completeaz corect. cel pu in dou mul imi . Bine Încercuie te corect cifra corespunz toare num rului de elemente pentru cel pu in patru mul imi.cu elemente cât indic cifra.Descriptori de performan Suficient Încercuie te corect cifra corespunz toare num rului de elemente pentru cel pu in dou mul imi.cel pu in patru mul imi. cu elemente .

Proiect didactic Unitatea: Data: Institutor : Clasa: a II-a Disciplina: Matematica Unitatea de înv are: Recapitulare finala Tema: Adunarea i sc derea numerelor naturale în concentrul 0.s rezolve probleme cu dou opera ii matematice aplicând adunarea i sc derea numerelor naturale cu trecere peste ordin. Resurse procedurale: jocul didactic. Resurse materiale: plan bolduri.Mariana Mogos. pe echipe. C Grigore. O2. F. tabla. F. polistiren. D.s efectueze exerci ii care presupun efectuarea probei adun rii. Editura Paralela 45 d. Berechet. Editura Paralela 45. Editura Aramis.s efectueze opera ii de adunare si scadere cu numere naturale de la 0 la 1000.clasa a II-a . O3 ± s cunoasc terminologia specific opera iei de adunare i sc dere. Strategia didactica: activ ± participativ a. Bestiu. fara si cu trecere peste ordin. creta. Stefan Pacearca. probleme. O4 . Pite ti 2001 Mate 2000 + 4/5 . 56 . Bucure ti 2004.fi e de lucru. exerci iul.1000 cu trecere peste ordin Tipul: consolidare Obiective opera ionale: O1. A. Berechet. O6 ± s participe cu constient . conversa ia. Dumitru. Badea. colorata cartonata. Resurse informa ionale: Matematica ± manual clasa a II a .´Exercitii . Culegere de exerci ii i probleme. O5 ± s afle termenul necunoscut dintr-o rela ie matematic . Gardin. Forme de organizare: activitate frontal .jetoane.activ si cu interes la lec ie. C. sc derii. b. D. Gardin. hartie colorata c. individual .jocuri´. problematizarea. M. observa ia. Aritmetica. teste .

34. Verificarea cuno tin elor anterioare Durata Momentele lec iei Ob. dar descrescatoare? Rog elevii sa fie atenti la jetoanele ce reprezinta numere naturale pentru a le aseza in ordine crescatoare .predecesorul numerelor 234. jetoane cu numere.Numerele naturale de la 01000) -Ce este predecesorul unui numar? -Ce este succesorul unui numar? -Numeste . 45 -succesorul numerelor 567. 789.781 -Spune trei numere consecutive. 8  frontal Panou. Moment organizatoric O1 II. Pun elevilor urmatoarele intrebari: -Ce lectie ati avut de pregatit pentru astazi? ( Recapitulare finala. 100. 590. 57 .apoi descrescatoare si sa compare perechile de numere date. 456.care sa cuprinda numarul 37 ! -Ce intelegeti prin ordonare crescatoare. Con inutul lec iei Resurse de organizare Asigurarea lini tii i ordinii în clas . Preg tirea materialelor de lucru. Joc cu jetoane: frontal frontal Strategii didactice Resurse Resurse procedurale materiale explica ii conversa ia conversa ia examinatoare 1¶ frontal 10¶ frontal exerci iul Joc didactic ÄOrdoneaza crescator numerele de pe jetoane´ 945. 123. 899.I.

Prin metoda ÄExpozia stelara´.cu atat mai putin. scazator. 157.total) SUMA DIFERENTA III. termen. Anun area temei i a obiectivelor 2¶ Pe baza metodei folosite fac trecerea la lectia noua.elevii trebuind sa numeasca termenii matematici folositi la adunare si scadere( plus. 21. rest.Exerci ii i probleme frontal 58 . 5  jocul didactic semne de comparare  ÄCompara perechile de numere date .verific cunostintele elevilor despre adunare si scadere . 990. minus. 620. 789 . descazut. = .ÄOrdoneaza descrescator numerele de pe jetoane´ 14. cu atat mai mult.folosind semnele <. >.anun and elevii titlul lec iei: ÄAdunarea i sc derea numerelor naturale de la 0 la 1000 cu trecere peste ordin´ .

Floricele primite vor fi a ezate pe un suport. Se va desemna câ tig torul. La sfâr itul orei se vor num ra floricelele câ tigate de fiecare echip . frontal explica ii concursul recompense O5 panouri exerci iul frontal O4 O3 Exercitul 1 (Anexa 1) Gaseste rezultatul corect si lipeste-l in caseta Fiecare grupa primeste o coala A4 ce cuprinde doua scheme cu cate 3 si 2 exercitii de aflare a numarului necunoscut si un plic in care se gasesc numerele lipsa. Pentru fiecare exerci iu rezolvat corect elevii vor primi recompens câte o floare . 10min) exerci iul fi a de lucru 478 +123 311 741 pe grupe exerci iul 59 . Cu o grupa se va lucra la nivel de clasa I .Voi alege 3 grupe a cate 5 elevi si ii rog sa isi aleaga numele pentru grupa. Dirijarea înv rii 30¶ Lec ia se va desf ura sub forma de concurs între echipe. deoarece cuprinde elevi cu CES.O2 IV.Castiga echipa ce a lipit corect intrun timp cat mai scurt(max.

problematizarea fi a de lucru 500 jetoane cu rezultatul corect .pe care este lipit un pom (cires). (Anexa 2) Explicatia 10 . Elevii trebuie sa rezolve corect exercitiile si sa faca corespondenta intre frunzele cu rezultatul corect si adunarile si scaderile respective.2= Exercitiul Fisa Panou polistiren 60 .5= 8 .pe ale carui crengi sunt cirese cu adunari si scaderi .309 256 Pe grupe Pentru grupa cu CES vor fi urmatoarele exercitii: 2+4= 4+5= 13+3= Exercitiul 2: Fiecare grupa primeste o coala de polistiren.

observatia.Exercitiul 3: Se imparte cate o fisa fiecarei grupe cu cate 2 probleme de rezolvat .dupa care impart cate o fisa ce contine un rebus(Anexa 3). La expirarea timpului . exercitiul Fisa rebus 61 . conversatia .voi verifica cu ajutorul elevilor rezolvarea rebusului. Problematizarea Exercitiul .Cate mere au cei doi frati in total? Fisa b) Pe un raft sunt 7 carti.Cate carti raman pe raft? V. individual Explicatia.Castiga echipa care a rezolvat corect fisa in maxim 5 minute a) Din suma numerelor 250 si 345 . Fixarea cunostintelor O1 5¶ Rog elevii sa isi reia locul in banci. Fisa Pentru grupa cu CES a) Ana are 4 mere. Specific faptul ca timpul de lucru este de 3 minute. Echipa isi alege un secretar care sa scrie rezolvarea problemelor pe fisa.Se vand 3 carti. b) Micsoreaza dublul numarului 330 cu cel mai mic numar natural scris cu 3 cifre diferite Conversatia.iar fratele ei are 5 mere. scade diferenta numerelor 197 si 38.

frontal conversa ia Fisa 62 . Încheierea activitatii 2¶ Se va stabili echipa câ tig toare. Voi face aprecieri verbale la adresa tuturor elevilor si voi imparti fisele cu tema pentru acasa (Anexa 4).VI.

5= 8.2= 63 .ANEXA 1 478 +123 311 741 500 .309 256 ANEXA 1.2 2+4 = 4+5 = 13+3 = 10.

64 .

5. 6.ANEXA 3 Completand rebusul vei descoperi pe coloane A-B ca prietenele noastre in ora de matematica sunt niste ««« 1. 4. 2. 3. Numere cu sot. Cel mai mic numar natural. Primul ordin al unui numar Formata din zece zeci. Formata din zece sute. Al doilea ordin al unui numar A 1 2 3 4 5 6 65 .

39=580 a= a= a) cu 236 mai mare decat 346. Afla termenul necunoscut: a+270=461 a= a= 3. Alege rezultatul corect: 268+122 790. 66 .ANEXA 4 TEMA 1.29 389 390 395 760 759 761 2. Afla numarul: a. b)cu 59 mai mic ca 130.

1 Tema pentru copiii cu CES TEMA 1). Calculati folosind imaginile de mai jos: 67 .ANEXA 4.

O2-s identifice elementele componente ale unui poligon pe desene O3-s deseneze diferite poligoane O4.sa construiasca poligoane folosind axa de simetrie O5-s continue modele repetitive. s recunoasca si s descrie forme plane si spatiale. OBIECTIVE OPERA IONALE: O1.2). 68 .2.Coloreaza rezultatul corect: PROIECT DIDACTIC DATA: DISCIPLINA: Matematic CLASA: a III-a PROPUN TOR: UNITATEA DE ÎNV ARE: Elemente intuitive de geometrie SUBIECTUL: Poligoane TIPUL LEC IEI: mixta OBIECTIVE DE REFERIN : 2.9 s continue modele repetitive reprezentate prin obiecte sau numere.s recunoasc si sa descrie poligoane .sa clasifice obiecte si desene dup criterii variate. 2.

jocul didactic b) Mijloace de înv mânt: -manualul.Alexandrina.P. 2. 69 . Neac u.. F. Bucure ti. Bucure ti.Gardin.frontal.. Dumitru. Ioan.STRATEGII DIDACTICE: a) Metode i procedee: -conversa ia.D. (1988). flipchart. markere. 3. E. Metodica pred rii matematicii la clasele I-IV. demonstra ia. exerci iul. în perechi.. MATEMATIC ± Manual pentru clasa a III-a. coli de flipchart.Viorel-George Dumitru. explica ia. individual Bibliografie: 1. (coord). MATEMATIC ± culegere de exerci ii i probleme. Pite ti. Ed Corint 2005. M. creioane colorate c) Forme de organizare a colectivului: . planse. fi e de lucru. Gardin. Editura Paralela 45. (2007).

DESF

URAREA ACTIVIT

II Strategii Resurse Evaluare Forma de organiza-re

Momente-le lec iei Moment organizatoric

Con inutul înv

rii

Metode i procedee

Captarea aten iei Anun area subiectului i a obiectivelor

y Preg tirea clasei de elevi i a mijloacelor de înv mânt necesare desf ur rii lec iei. y Gruparea elevilor în 6 echipe: fluturi, rândunele, buburuze, albine,gospodari,ghiocei. y Îi invit pe elevi s participe la un joc: ,, otron´(ANEXA1). Pentru ,,a s ri´ dintr-o c su în alta elevii vor trebui s rezolve o sarcin matematic . y Anun subiectul i obiectivele lec iei.

simboluri pentru echipe

jocul didactic Conversaia

otronul (figuri geometrice)

frontal frontal

70

Dirijarea înv rii

Scriu titlul lectiei pe tabla:Poligoane. Voi cere s observe pe plansa si in manual ce fel de linii v d, ce sunt segmentele de dreapt pentru formele respective, cum se numesc formele prezentate.Le denumesc celelalte elemente ale poligonului:latura,varf,axa de simetrie.Desenam pe tabla si in caiete cateva poligoane si notam elementele lor.: 3 laturi,- triunghi - 4 laturi,- patrulater - 5 laturi,- pentagon - 6 laturi -hexagon Vom reaminti despre interiorul i exteriorul formelor geometrice. Se prezint o plan pe care este desenat, folosindu-se numai figuri geometrice, un robotel. Sunt recunoscute diferitele figuri geometrice, cu stabilirea elementelor componente ale figurile geometrice. Revenim la ,,Sotronul¶¶ nostru: Pe fiecare figur care formeaz otronul se afl scris o sarcin . Elevii recunosc figurile geometrice care formeaz otronul i apoi rezolv , pe rând,pe grupe, cele sase probe reprezentând exerci ii care vizeaz în elegerea elementelor intuitive de geometrie: 1. Coloreaz obiectele cu fe e în form de: P trat,dreptunghi, triunghi 2. Deseneaz , dup contur, figurile geometrice. 3. Stabile te regula i completeaz irul cu înc trei figuri geometrice. 4. A eza i:  în interiorul cercului un p trat  în exteriorul cercului un triunghi  în interiorul triunghiului un dreptunghi  în interiorul p tratului un cerc Conversatia Plansa Frontal

Observarea sistematica

Exercitiul schema planse fisa -anexa descoperirea

frontal

Realizarea feed-back-ului

Fisa-sotron Lucrul pe grupe Exercitiul Fise de lucru-anexa 2 Pe grupe

Produsele Activitatii

Evaluare formativa

71

5.Prive te cu aten ie c su a Scufi ei Ro ii, vezi din ce figuri geometrice este format , num r -le i scrie num rul lor în figurile corespunz toare din stânga. 6.Scufi a Ro ie a ajuns cu bine la casa bunicii. Pentru ca bunica s fie sigur c nu va fi iar p c lit i s -i dea drumul în c su a ei nepo elei, s rezolv m ultimul punct din fi . Scrie ce figur Conversageometric reprezint fiecare num r din c su . Monitorizez activitatea si anunt timpul de lucru.La final,sunt expuse tia posterele elevilor si raportorii le discuta,apoi sunt comentate. Ob inerea performan ei Conversaia exerci iul

postere

Aprecieri i recomand ri. Tema pentru acasa

Deseneaza: A ezi drept un p trat mic, Din triunghiuri nasturi faci Sub el unul mare, i din cercuri: ochi, nas, gur , Din dreptunghi îi potrive ti Dac le a ezi cu tact, Bra e i picioare. Ob ii sigur o figur . Apreciez global i individual aportul elevilor la lec ie. Elevii au ca tema realizarea unui colaj din figuri geometrice.

individual

72

ANEXA 1 7 6 4 3 2 1 5 73 .

ANEXA 2 Fi a de evaluare 1. 2. Deseneaz .in exteriorul cercului un triunghi. Coloreaz cu galben triunghiurile.Asezati :in interiorul cercului un patrat. cu albastru p tra tele. Continu modelul cu înc cinci figuri: 4. dup contur.in interiorul patratului un cerc. cu portocaliu cercurile i cu ro u dreptunghiurile.in interiorul triunghiului un dreptunghi. 74 . figurile geometrice: 3.

vezi din ce figuri geometrice este format . 6.Prive te cu aten ie c su a Scufi ei Ro ii. 2 3 1: ____________ 2: ____________ 3: ____________ 1 4 4: ____________ 75 .Scufi a Ro ie a ajuns cu bine la casa bunicii. Scrie ce figur geometric reprezint fiecare num r din c su . Pentru ca bunica s fie sigur c nu va fi iar p c lit i s -i dea drumul în c su a ei nepo elei. s rezolv m ultimul punct din fi .5. num r -le i scrie num rul lor în figurile corespunz toare din stânga.

Fisa-anexa 2 CRITERII DE ACORDARE A CALIFICATIVELOR : FOARTE BINE identific i coloreaz conform sarcinii toate figurile geometrice deseneaz dup contur 4 figuri geometrice continu modelul cu 5 figuri geometrice Aseaza corect in interior si in exterior toate 8 figurile geometrice Denumesc corect poligoanele si scriu nr lor Denumesc corect 4 figuri geometrice BINE identific i coloreaz conform sarcinii figurile geometrice cu 1-2 gre eli deseneaz dup contur 3 figuri geometrice continu modelul cu 4 figuri geometrice Aseaza corect in interior si in exterior 6 figuri geometrice Denumesc corect 3 poligoane si scriu nr lor Denumesc corect 3 figuri geometrice SUFICIENT identific i coloreaz conform sarcinii figurile geometrice cu 3-4 gre eli deseneaz dup contur 2 figuri geometrice continu modelul cu 3 figuri geometrice Aseaza corect in interior si in exterior 4 figuri geometrice Denumesc corect 2 poligoane si scriu nr lor Denumesc corect 2 figuri geometrice 1 2 3 4 5 6 76 .

Din dreptunghi îi potrive ti Bra e i picioare. 77 . Ob ii sigur o figur . Din triunghiuri nasturi faci i din cercuri: ochi. gur . Dac le a ezi cu tact.A ezi drept un p trat mic. nas. Sub el unul mare.

Proiect didactic Clasa : a IV-a Invatatoare: Aria curricular : Matematic Disciplina : Matematic Subiectul lec iei : Împ r irea numerelor naturale în concentrul 0-1000 Tipul lec iei : de consolidare Obiective opera ionale : O1 -s efectueze opera ii de împ r ire cu numere naturale în concentrul 0-1000. în cadrul Comisiei metodice a înv torilor i tiin e ale naturii 78 .Constantin Petrovici . plan c) Resurse informa ionale : . explica ia. Strategia didactic : activ-participativ a) metode i procedee: exerci iul. -Programa colar pentru clasa a IV-a . O2 ±s rezolve exerci ii cu mai multe opera ii.M. munca independent .´Cubul´ b) resurse materiale : fi e de lucru.N. conversa ia. O3 ± s utilizeze limbajul matematic adecvat.Metodica pred rii matematicii Tipuri de activitate : frontal .. în perechi Contextualizare: Activitatea se desf oar în sala de clas . O4 ± s rezolve probleme cu trei i cu mai multe opera ii O5 ±s compun probleme dup anumite cerin e.C.C. elemente de problematizare. O6 ± s colaboreze în rezolvarea unor exerci ii i probleme.T. independent . respectând ordinea efectu rii opera iilor.E. C.

Ghicitoare: Ä i la joc i. Moment organizatoric Captarea aten iei Ob. O1 79 .Designul lec iei Secven ele lec iei 1. Verific cantitativ tema pentru acas . I-2 rez. c. împ r itor. 4-reprezentarea a dou m rimi când se cunoa te raportul lor.rela iile dintre termeni 3-calculul câtului i a restului. Aprecieri verbale Conversa ia Aprecieri scrise Exerci iul Autoevaluare FB-8 rez. D 400 Î 8 C r 696 3 75 8 3 1001 8 1 680 7 Metode i procedee Conversa ia Evaluare Aprecieri verbale 2.n ez tori M . 2-condi ia restului. S-3-5 rez. 1-cuno tin e teoretice-deîmp r it. Anun titlul lec iei i obiectivele urm rite Un elev va citi obiectivele inscrise pe fe ele unui cub. cât i rest. 1 de pe fi . 6-ordinea opera iilor. oper Con inut i strategie didactic Elevii î i preg tesc cele necesare desf ur rii lec iei. c. Reactualizarea cuno tin elor însu ite anterior a) Anun area temei i a obiectivelor urm rite.nso esc nou surori Calcule oricât de grele Pot s fac numai cu ele.´ (Cifrele) Se poart discu ii cu elevii în leg tur cu lec ia anterioar i tema pentru acas .compunerea de probleme. Deopotriv le iube te i puterea le-nzece te. corecte b) Verificarea temei scrise acas .corecte B-6-7 rez. un prichindel Le e frate bun i el. 5-rezolvarea de probleme prin metoda grafic . Rotofei . timp în care elevii vor rezolva independent exerci iul nr.

Verific activitatea independent . De câte ori se cuprinde 9 în 73. iar restul 4.Cât este deîmp r itul? 5. Câtul este 8. restul 6. 48. Dac deîmp r itul este 30. Ce numere sunt de 8 ori mai mici decât 72. Ce rest poate avea o împ r ire la 7? 9. Cât este câtul? 6. Deîmp r itul este 28. 2 Rezolv în 2 moduri: (848+456+424) : 4 = a) 848:4+456:4+424. La tabl i pe caiete se va rezolva urm torul exerci iu: Conversa ia Aprecieri verbale O2 03 Elevul care r spunde de cele mai multe ori corect. împ r itorul 7. Înjum t i i sfertul nr. Cum p oate s împart cele 8 banane celor 4 copii ai s i.120? 3. eszte 180. apoi tema calitativ. 48. Împ r iri pe principuil Äprelu rii tafetei´. Afl diferen a dintre treimea num rului 909 i sfertul num rului 808? Problem distractiv : Mama are 8 banane.4 = b) (1304-424) : 4 = R 220 Activitate frontal Calcula i respectând ordinea opera iilor: 2007 : 3+[(390x5 : 6+88) : 7 +125x8]+950 : 5= Se va verifica corectitudinea efectu rii opera iilor. iar unul din factori este 9. Calcul mintal: 1. iar împ r itorul 7. Afl toate nr. c) consolidarea cuno tin elor O1 Activitate frontal . cât poate fi împ r itorul astfel încât restul s fie zero?Dar restul 3? 11. 4. care împ r ite la 5 dau câtul 7? 8. implicând majoritatea elevilor clasei 70:2:5=35:5=7 17:3=5(rest 2) 2. câ tig dreptul de a citi problema distractiv scris pe reversul tablei. Elemente de problemati zare O1 Exerci iul Apreciez cu calificative O2 Aprecieri verbale 80 .96. transformând exerci iul într-unul care se rezolv pe baza ultimei opera ii. Care e cel lalt factor? 10. astfel ca 2 banane s r mân pe farfurie? Activitate independent : Ex. 87? 7. Produsul a 2 nr.

I Repr. Rezolva i problema: Diferenta a 2 numere este 62. Care sunt cele dou numere? II.o împ rire c tul este un sfert din împ r itor iar restul este jum tate din cât. când devine: 669+[(Xx5 : 6+88) : 7 +1000]+190 =1918 Pentru c elevii au lucrat correct au câ tigat dreptul de g si o solu ie la o nou problem distractiv : Ce num r nu corespunde irului: 5496 5678 7289 4176 2874 Care e intrusul ? Activitate pe grupe: I.Suma a dou numere este 126. dup cum urmeaz : Repr.II ± Grupa nr IV Ex. ob inem câtul 4 i restul 2. Care sunt cele 4 numere? Elevii rezolv problemele pe grupe i prezint consecutiv rezolv rile la tabl . Reconstitui i împ r irea.Într. Suma a 4 numere este 963. Suma împ r itorului cu câtul i restul este 44. Dac împ r im primul num r la al doilea num r. Pag. Se compun probleme pe baza reprezent rilor întocmite de c tre elevi în rezolv rile problemelor. ob inem rezultate egale.O4 2007 : 3+[(X · 5 : 6+88) : 7 +125x8]+950 : 5=1918 Se va rezolva pe baza ultimei opera ii. pe al treilea îl dubl m.I ± Grupa nr.II ± Grupa nr II Repr.I ± Grupa nr. la al doilea ad ug m 2. iar pe al patrulea îl înjum t im. Afl numerele tiind c diferen a dintre ele este o treime din num rul mai mic.III Repr. III. Exerci iul Aprecieri verbale Elemente de problematiZare Verific rezolv rile înaintea prezent rii lor întregii clase O6 Conersa ia Explica ia 05 Notez cu calificative mai mul i elevi 3. IV. Dac din primul sc dem pe 2.Încheierea 81 .

Calcula i respectând ordinea opera iilor: 2007 : 3+[(390x5 : 6+88) : 7 +125x8]+950 : 5= 4. Se fac aprecieri collective. nominalizând elevii care s-au remarcat cu r spunsuri corecte. Rezolv în 2 moduri: (848+456+424) : 4 = 3. Completa i tabelul: D 400 Î 8 C r 696 3 75 8 3 1001 8 1 680 7 2. Afl valoarea lui X: 2007 : 3+[(X · 5 : 6+88) : 7 +125x8]+950 : 5=1918 82 .activit ii A) Tema pentru acas b)Aprecieri asupra activit ii desf urate Problema Pag. FI DE LUCRU 1. apoi individuale.

4.2. Fise de lucru Fi a 1 0 3 3 = = = 1 2 83 3 3 .

Fi a 2 = = 4 4 4 = = = = = 2 4 3 84 4 .

. 5.Scrie numarul corespunzator fiecarei multimi:        2. .. 7. 4..FISA DE LUCRU Numerele naturale de la 0 la 10 1.. . . 8. . 1.. .. .. 9.Gaseste vecinii: .Completeaza sirul de numere naturale: 0... . 4. 9. 1.. 4.. 7. . 1.. . .. . 6.... . 85 . . . .Deseneaza tot atatea elemente cate indica numarul: 5 7 10 3. 10. . . . 6. 2. .

Scrie i numerele : a) de la 48 la 55 __________________________________________________________________ b) de la 86 la 94 ___________________________________________________________ _______ c) de la 33 la 41 ___________________________________________________________________ 3. Completa i casetele cu numerele care lipsesc: 64______66 98______100 37_______39 2. 51. 54. Scrie i vecinii numerelor : ______ 33 _______ _______ 79 ______ _________60 _________ ______89 ________ _________41____ _______99 ___________ 86 . Sublinia i num rul mai mare : 64 i 46 39 i 19 48 i 58 69 i 70 43 i 50 89 i 84 58_____60 77______79 35_______37 41_______43 89________91 59_______61 4.Numerele naturale de la 30 la 100 1. 40. 87. Ordona i i scrie i numerele de la cel mai mic la cel mai mare : 29 . 94 5.

87 .

PLUS . DIFEREN . ÎMP R IRE . ORI . SC Z TOR . DESC ZUT . SC DERE C P I C A T M F E R P L U S A R M L A B I L A B A R E R N O I T E R M E N P H H H B H D R O I M U O I M I N U S S U R M D E S C A Z U T F M U M A H O N S M R N A S I A L S R E T P I L C E D I F E R E N T A A L U T L V O Y I L H D T N E A O I C M T I E A A R B P M R P A N R M R E S T S U A E M E L E L C R G A R L U C F M Z A I C R T J L E A R B Z M O T I A T O C M A A S R N R D I R T S M T T I R E N R T O S A O S B F E G E E R S E R B U M G U M 88 . FACTOR . PRODUS . ÎNMUL IRE . CÂT . MINUS . TERMEN .LABIRINT MATEMATIC Descoper în TABLOUL LITERELOR urm toarele cuvinte : SUM . REST . ADUNARE .

....... b) în ce zi se vor întâlni cele dou prietene 6.......... Ieri . a doua ........... 2................. În ce zile are orele de desen ? ........ Ionu este mai mic decât Sorin cu 4 luni .. precizeaz în ce lun s-a n scut Ionu .................... În ce zile are colarul matematica ? ........... a treia i a cincea zi a s pt mânii .... iar desenul în a doua i a patra zi a s pt mânii .. 5................ El începe cursurile colare la ora _____ i le termin la ora _____ .... vizioneaz un spectacol care dureaz 2 ore ....................................fi de lucru la matematic - 1...................... Dup 5 ore........ ............... ............... În câte ore parcurge trenul aceasta distan ? ........................................ Ionu este elev în clasa întâi . împreun cu p rin ii ...... adic începe la ora _____ i se termin la ora _____ ........... 3....................... precizeaz : a) când trebuia f cut vizita .................... 4............ Mariana i-a spus prietenei sale : Ä Î i voi face o vizit poimâine ´ ............ În orarul unui colar este trecut matematica în prima .. Dac ast zi este miercuri ...... iar fr iorul s u a mai dormit 2 ore i jum tate ......... Întâlnirea a fost amânat cu dou zile .....M SURAREA TIMPULUI ............................. La ce or s-a trezit fr iorul lui Cosmin ? ........ tiind c Sorin s-a n scut în luna februarie ........ .. Dup spectacol întreaga familie se mai plimb o or i se întoarce acas la ora _____ ............... 89 ... Un tren pleac din Craiova la ora 15 i ajunge în Deva la ora 17 ........... Cosmin s-a trezit la ora 7 .......................................

.......... Ce diferen ...................... 90 ............................ spune i pe ce dat s-a n scut copilul ....... Anul acesta data de 1 februarie 2003 cade sâmb ta ............. Bogd nel este n scut în luna februarie i are 7 ani ori ........ Într-o scorbur erau 3 iepura i ................... tiind c spiridu ii sosesc dup 3 zile i c Mo ul i-a chemat într-o zi de vineri ......................... .... Cel mijlociu este cu 5 luni mai în vârst decât cel mic i cu 4 luni mai tân r decât cel mare ............... este între iepurele cel mic i iepurele cel mare ? . în luni ............................................... enumer în ce lun sunt chema i spiridu ii i în ce zi a s pt mânii sosesc ace tia ............... Mo Cr ciun i cheam spiridu ii cu 6 luni înainte de a împ r i darurile copiilor .............. 9... . ............................................7.............. tiind c Bogdan i aniverseaz ziua de na tere în a treia zi de duminic a lunii ........... 8.....

2. Model : 3. Deseneaza un bradut folosind 4 triunghiuri si un dreptunghi.FISA DE LUCRU Figurile geometrice 1. Ce figuri geometrice recunosti in desenul alaturat? Spune cate sunt de fiecare fel. poti colora desenele ! 91 . Daca ai terminat.

324 i 562 .Fi de lucru 1.222 = . _______________________ ___________ _______________ _______________________ __________________________ 3.Afl diferen a perechilor de numere : 453 i 123 . 788 i 455 . 358= verde . 253 + 234 = . 562 =albastru . 612 i 176 .. Afl diferen a dintre cel mai mare i cel mai mic num r scris cu trei cifre: ____________ ____________________________________ 5. 487 =maro. 868=negru . 271 i 418 . Calcula i i colora i ! 444= ro u . 564 i 142.888 i 111 _______________________ __________________________ _______________________ __________________________ _______________________ __________________________ _______________________ __________________________ 2..Afl suma perechilor de numere: 562 i 345 . 444 358 562 487 444 562 868 92 . 999 .641 = . 151 + 411= 111+333 = 425 + 443 = . 769 i 451. 162 i 627 . 212+ 232= 784 .Afl suma vecinilor num rului 434: _________________________________________________ 4.

apoi coloreaz desenul. 93 .Fi de lucru distractiv yScrie câte figuri geometrice sunt din fiecare fel în desen.Figuri geometrice .

11 011. 4. clasa clasa miilor clasa unit ilor milioanelor U S Z U S Z U 2. 13 648. 45 045. 1.Fi de lucru ± Numere naturale 1000 ± 1. 6 248. 999 880.Completeaz tabelul: num rul cifra sutelor de mii 274 618 4 836 628 024 1 000 000 cifra miilor cifra zecilor 5.000. 300 098. Fi de lucru ± Numere naturale 1 000 ± 1 000 000 94 . 29 213. 6 657. scriere. 6 scrie: ‡ cel mai mic num r scris cu cinci cifre:____________________ ‡ cel mai mare num r scris cu cinci cifre:___________________ ‡ scrie înc trei numere folosind toate cifrele date:____________ ____________________________________________________ 6. 0. 647. 4 265. Sublinia i numerele impare: 843. 555 055. 89 722. 67 007. 160 028. 330 038.9 273.Scrie numerele date în tabel.Scrie cu cifre numerele: ‡ cinci sute cincizeci de mii trei:__________________ ________________ ‡ nou sute de mii patruzeci i trei: _______________________________ ‡ un milion: _________________________________________________ ‡ cincizeci de mii 0 sut treisprezece:_____________________________ ‡ patruzeci i patru mii patru sute paisprezece:______________________ 3. 7. 945 313.Scrie cu cifre i cu litere: ‡ anul în care te-ai n scut:_______=________________________________ ‡ anul în care ne afl m:_______ = _________________________________ 4. 633 750. citire) 1. 5 006. Folosind cifrele 7. 76 006. 7 110.Sublinia i numerele pare: 1 932. 299 126. 1 000 000.000 ( formare.

______________________________________________________________ __________________________________________ 6. 4 506.Deseneaz bilu e pentru a forma numerele notate dedesubt: m s z u 2 325 zm m z s u 21 301 m s z u 5 124 zm m s z u 13 230 4.Scrie în ordine cresc toare numerele: 102 374.Completeaz casetele libere: 2. ____________________________________________________ ____________________________________________________ Fi de lucru ± Numere naturale 1 000 ± 1 000 000 95 . 87 845. 67 430.= . 80 901. 1 000.Scrie în ordine descresc toare numerele: 12 345. descompunere. 20 483. 7 345.Descompune numerele de mai jos dup model: 2851= 2 000 + 800 + 50 + 1 3 962=_______+_____+___+___ 7 529=_____+____+___+__ 3 003=_______+_____+___+___ 3. 109 054. 222.( comparare.Scrie semnul potrivit între perechile de numere date:(< . > ): 1 000___2 000 2 002___2 020 34 800___13 800 8 567___7 568 73 208___173 208 1 000 000 ___1 000 5. 1 023.compunere) 1.

( comparare, descompunere,compunere)

1.Coloreaz cu galben baloanele pe care sunt scrise numere pare i cu ro u baloanele pe care sunt scrise numere impare:

8576 3 824

10 231 2 359

173 562 675

2 936 9 750

2. Scrie pe pe ti ori, în ordine cresc toare numerele date, apoi coloreaz -i: 7 591 3 333 , 12 860 , 321 464 , 212 .

3.Scrie pe flori, în ordine descresc toare, numerele date, spoi coloreaz ±le dup preferin : 707; 148 841; 27 653; 7 814; 1 356; 63.

Fi

de lucru-Unit i de m sur pentru capacitate
96

1.Realizeaz coresponden a dintre coloana întâi i coloana a doua: ‡ unitatea principal ‡ decalitrul,hectolitrul, kilolitrul ‡ submultiplii litrului ‡ litrul ‡ multiplii litrului ‡ dacilitrul, centilitrul, milili trul 2.Completeaz unitatea de m sur corespunz toare: capacitatea unei g le i=10___ capacitatea unui pahar=200___ capacitatea unei pipete=5___ capacitatea unui butoi=1____ capacitatea unei cisterne = 10____ 3.La o cantin se aduc în fiecare zi cantit ile de lapte prezentate în graficul de mai jos.Observ cu aten ie graficul i rezolv cerin ele:

a.Scrie ce cantitate de lapte s - a adus în fiecare zi: ‡ luni;_____l ‡ mar i:_____l ‡ miercuri:______l ‡ joi:______l ‡ vineri:_____l ‡ sâmb t :______l b.În care zi s - a adus cantitatea de lapte cea mai mare? R:________________ c.În care zi s -a adus cantitatea cea mai mic de lapte? R:________________ d.Ce cantitate de lapte s ± a adus în total? ___________________________________________________ ____________________________ R:________________

Fi

de lucru ± Unita i de m sur pentru timp
97

1.Completa i: ‡ 1 minut = _____secunde ‡ 1 s pt mân =_____zile ‡ 1 an = ____ luni ‡ 1 or = _____ minute ‡ 1 lun = _____,_____ sau _____zile ‡ 1 an = _____sau_____zile ‡ Zilele s pt mânii sunt:________________________________ _________________________________ ‡ Lunile anului sunt:___________________________________ ___________________________________________________ 2.Ce or indic ceasul?Scrie ora de pe ceasul electronic,ca în exemplul dat:

3. tiind c pisica are durata medie de via de 15 ani,ursul de 25 ani i maimu a de 50 ani,ordoneaz cele trei animale în ordine cresc toare, dup durata de via . 1_______________2________________3__________________ 4.Tata c l tore te de la Bac u la Timi oara o zi i o noapte.Câte ore c l tore te tata? _____________________________________________ 5. tiind c începi orele la coal la ora 8,c ai într -o zi patru lec ii care dureaz fiecare câte 50 minute i pauza dintre ele este de 10 minute,scrie: a)Câte minute dureaz toate lec iile?__________________ ____ b)Câte minute dureaz cele 3 pauze dintre lec ii?____________ c)Câte minute stai la coal ?____________________________ d)La ce or pleci de la coal ?___________________________

FISA- Ordinea operatiilor
98

maro inchis 8-gr i 20 .albastru deschis 10-albastru inchis 4. apoi colorati conform codului dat: 0 -verde deschis 12-galben 2 .Efectuati respectand ordinea operatiilor. Observatii metodice privind eficienta jocului didactic 99 .verde inchis 14-alb 4²rosu 16-maro deschis 6-r oz 18 .3.

aproape totul este un joc. În cadrul jocului are loc dezvoltarea tuturor laturilor personalit ii copiilor: capacit ile intelectuale.. a capacit ii de a crea sisteme de imagini generalizate despre obiecte i fenomene. disciplina prin supunerea la regulile jocului. dârzenia. pe cât de valoroase. ³La libr rie´. imagina ia. Jocurile realizate prin munc independent permit formarea unei imagini clare asupra lacunelor elevilor sau a progreselor înregistrate. 100 . reprezent rile. copilul dobânde te numeroase i variate cuno tin e despre mediul înconjur tor prin care i se dezvolt procesele psihice de reflectare direct limbajul. înseamn a ne întreba de ce este copil. memoria. elevii efectueaz opera ii matematice subordonate unui joc practic. prin încrederea în puterile proprii.D. acela de a face cump r turi. Unele jocuri pot eviden ia mai bine valoarea practic a cuno tin elor matematice: ³La magazin´.P. jocurile didactice devin.La copii. Jocul didactic este una din formele de înv are cu cele mai bogate efecte educative. corectitudinea. Prin joc copilul se dezvolt . Atât latura informativ cât i cea formativ a înv mântului pot fi realizate mai temeinic i mai pl cut prin intermediul jocului didactic. prin ini iativ i cutezan . un foarte bun mijloc de activizare a colarului mic i de stimulare a resurselor lui intelectuale. În procesul jocului. î i coordoneaz fiin a i îi d vigoare. Astfel de jocuri ofer atitudine civilizat . ³ A te întreba de ce se joac copilul. ajutând astfel la preîntâmpinarea r mânerii în urm la înv tur i stimularea unor aptitudini. solu ii mai ingenioase. Sunt jocuri i exerci ii distractive care solicit diverse solu ii de rezolvare. precum i de a efectua diverse combina ii mintale cu imaginile respective. pe atât de pl cute. combativitatea. calit ile motrice. spiritul creativ. Prin libertatea de gândire i ac iune. E. Eduard³Psihologia copilului i psihologia experimantal ´. spiritul de cooperare. de comportare civilizat . În joc se dezvolt curajul. Elevii cu posibilit i mai mari vor g si o varietate de c i. perseveren a. gândirea. Unele jocuri ofer posibilitatea trat rii diferen iate a elevilor. Copil ria serve te pentru joc i imitare´ (Claparède. 1975). Jocul didactic are bogate resurse de stimulare a creativit ii. Jocul didactic nu înseamn ³o joac posibilitatea exers rii elevilor într-o i nemijlocit a realit ii: percep iile. Bucure ti. iar cei cu posibilit i mai reduse vor fi ajuta i s nu se descurajeze. Jocul favorizeaz dezvoltarea aptitudinii imaginative la copii. de via în colectiv.

fixarea i formarea deprinderilor durabile. am realizat fixarea cuno tin elor prin folosirea unor jocuri diverse. Operând cu mul imi. am rezervat mai multe ore de repetare a no iunilor transmise. No iunea de num r nu trebuie s fie abordat f r ca gândirea s fi fost exersat dinainte de procesul de descoperire a rela iilor din realitate. concretizate prin piesele trusei.ci i o participare voluntar tot mai deschis a elevilor la lec ie. a unui limbaj cât mai adecvat matematicii. el este o activitate serioas . am utilizat de câte ori a fost necesar. aceste jocuri se complic odat cu venirea copilului la coal . Astfel. de imaginare a altor rela ii în cadrul jocului. obiectivul principal este dezvoltarea unei gândiri cu calit i deosebite. rela ii. valoarea lor r sfrângându-se i asupra dezvolt rii i perfec ion rii tuturor proceselor psihice de cunoa tere. La realizarea acestui obiectiv am ajuns numai printr-un proces de predare-înv are activ i sistematic ce a facilitat participarea con tient a elevilor la deducerea principiilor de baz . care sprijin într-un mod fericit în elegerea problemelor. îmbog irea i completarea cuno tin elor i deprinderilor dobândite. Este cunoscut faptul c obiectivul principal al pred rii matematicii în primele patru clase primare îl constituie înv area i consolidarea celor patru opera ii cu numere naturale. la sesizarea caracterului structurilor algebrice din care se deduc opera iile cu mul imea numerelor naturale. am abordat câteva modalit i personale de predare-înv are. F când prin înv area prin jocurile didactice un stil obi nuit de lucru cu elevii. Num rarea i calculul nu reprezint obligatoriu primul i singurul mod de a introduce matematica. împlinirea personalit ii elevilor. Pentru a evita monotonia.de copii´. un interes sporit i o evident pl cere pentru lec iile în care a teptau jocuri de destindere. i cea colar prin intuirea i în elegerea no iunii de mul imi. am putut constata nu numai progrese la înv tur . Începute la gr dini . tiut fiind faptul c ³repetarea este mama înv rii´. când drumul lor continu ascendent. fi ele de munc independent . Pentru a antrena întregul colectiv de elevi. pân la preg tirea însu irii 101 .mai ales cu elevii slabi sau cu un ritm lent de lucru . F r a neglija programa colar sau capacitatea de efo rt i în elegere a copiilor de 6-7 ani. Jocurile logico-matematice fac o leg tur fireasc între matematica pre colar no iunii de num r.

prin exerci ii i jocuri. de transfer al cuno tin elor de la un domeniu la altul. am c utat s precizez no iunile: mul imea i cardinalul ei. ci doar o metod de lucru al turi de celelalte.Procedând astfel. Evaluarea 4. Ele supun vederea la un antrenament sistematic. integrat întregului proces de înv mânt care urm re te m surarea cantit ii cuno tin elor dobândite. Toate aceste cuno tin e au putut fi însu ite numai cu condi ia ca ele s fie traduse în modul de a gândi al copilului.1. la care înv torul ± f r a abuza de ele ± apeleaz în diversele etape ale lec iei i eventual în afara orelor de clas . etc. oferind solu ii de perfec ionare a actului didactic. Prin practicarea jocurilor logice se acumuleaz o serie de experien e ce permit copiilor s integreze într-un sistem organic mul imile. 4. Mijloace si tehnici de evaluare Evaluarea sau examinarea reprezint actul didactic complex. ce se impun a fi actualizate i precizate riguros. asigurând o valoare opera ional cuno tin elor acestora. Situa iile problematice puse în fa a copilului prin jocurile logice le solicit un efort de gândire. în condi ii de individualizare a 102 . În acest scop. permite controlul în elegerii i al înv înv mântului. ca i valoarea. mul imea vid . diferen a a dou mul imi. performan ele i eficien a acestora la un moment dat. exersând capacitatea de a aplica în practic cuno tin ele matematice dobândite. iar modalitatea cea mai eficient de organizare a acestor activit i în scopul ob inerii unui randament maxim a fost jocul didactic. numerele. sugerându-le g sirea leg turilor dintre cardinalul mul imilor i cardinalul mul imii rezultate din opera ii.4. Se în elege c jocurile didactice nu reprezint un scop în sine. A evalua rezultatele colare înseamn a determina m sura în care obiectivele rii. am creat condi ii favorabile realiz rii sarcinii de a dezvolta efectiv deprinderi de abstractizare i generalizare. în final. în cadrul activit ilor colare. Pentru consolidarea i aprofundarea celor patru opera ii cu numere naturale. am insistat asupra suportului logico-matematic al cuno tin elor despre mul imi. Valoarea lor formativ spore te cu cât cel care le conduce d curs liber principiilor de baz care le c l uze te. nivelul. Am început cu elevii num r ri ale elementelor mul imilor rezultate din opera ii. reuniunea. conceptele logice i. Jocul matematic este o form de munc independent utilizat în rezolvarea exerci iilor i în acela i timp.4. intersec ia.

pe de o parte. 103 . precum i eficien a metodelor de predare ± înv are. constituie sensul i func iile esen iale evalu rii. Prin urmare. deci. precum i prevederea desf ur rii activit ii în secven ele urm toare. Urm toarea vizeaz cunoa terea factorilor i situa iilor care au condus la ob inerea rezultatelor constatate. cunoa terea rezultatelor. mai cu seam la aprecierea rezultatelor. pe de alt parte. punctele critice ce urmeaz s fie remediate. Rostul evalu rii rezultatelor colare nu se limiteaz . ci const . conform unei caracteristici observabile. i procesele de instruire i educare. Prima dintre acestea este de constatare i apreciere a rezultatelor produse. prin datele i informa iile referitoare la starea procesului. o diagnosticare a activit ii desf urate. În continuare. Adoptarea deciziilor ameliorative. explicarea acestora prin factorii i condi iile care leau produs. precum: y y y Stabilirea scopurilor pedagogice. sugestii pentru deciziile care urmeaz a fi adoptate cu privire la desf urarea activit ii în etapele urm toare i anticiparea rezultatelor posibile. M surarea const func ional în utilizarea unor procedee prin care se stabile te o rela ie i un ansamblu de obiecte. M surarea rezultatelor aplic rii programului. relev func iile fundamentale ale evalu rii în activitatea colar . Rela iile func ionale dintre ac iunile de evaluare a rezultatelor colare. constatarea i diagnosticarea ofer . mai ales. Acesta este punctul final dintr-o succesiune de ac iuni. evaluarea îndepline te o func ie de predic ie (pronosticare). Aceste func ii sunt complementare.programului de instruire au fost atinse. Uneori. Sub acest aspect. la cunoa terea acestora i la clasificarea i ierarhizarea elevilor în func ie de performan ele ob inute. în a stabili elementele izbutite ale procesului. Evaluarea constituie o ac iune complex care presupune realizarea mai multor opera ii: y y y M surarea fenomenelor pe care le vizeaz evaluarea. evaluarea este raportat numai la una din aceste opera ii. subiecte sau între un ansamblu de simboluri evenimente. Proiectarea i executarea programului de realizare a scopurilor. Interpretarea i aprecierea datelor ob inute. a adar. precum i aspectele nereu ite.

în general pentru îmbun t irea activit ii în etapa urm toare. . 104 . .probe scrise. ce îmbin evaluarea continu cu utilizarea diferitelor forme de testare. .observarea sistematic a elevilor. mai ales din diagnosticarea activit ii care a produs rezultatele constatate. diversificarea tehnicilor i a instrumentelor de evaluare: y metode tradi ionale: .probe orale. .probe practice.investiga ia.tema pentru acas . se folosesc strategii de evaluare variate. precum i m surile preconizate pentru înl turarea neajunsurilor. y metode alternative (complementare): . instrumentul în sine devine partea opera ional rela ional cu sarcina de lucru prin intermediul c reia elevul demonstreaz abilit i i capacit i specifice situa iei de înv are sau de evaluare.Aprecierea presupune emiterea unei judec i de valoare asupra rezultatului unei m sur tori. .proiectul (miniproiectul).tema de lucru în clas . În func ie de obiectivele educa ionale urm rite. . cât i demersul ini iat pentru a atinge scopul propus. p strându-se cu m sur raportul dintre aspectele informative i cele formative cuprinse în obiectivele procesului de predare-înv are. la rândul ei.chestionarul. uneori reu ind chiar o schimbare a modului de abordare a practicii evaluative curente sau a celei de examen. Folosirea echilibrat a strategiilor de evaluare men ionate impune. Decizia reprezint concluziile desprinse din interpretarea datelor evalu rii rezultatelor. . . În contextul metodologic ales pentru un anumit tip de evaluare. acordând o semnifica ie unui rezultat pe baza unui criteriu sau a unei sc ri de valori. În desf urarea procesului evaluativ.portofoliul. Este esen ial ca aceste ac iuni de evaluare s fie judicios echilibrate. m surarea importante) cap t semnifica ii i coeren i aprecierea (cele dou etape în func ie de metoda utilizat în sus inerea acestui demers. Instrumentul de evaluare este cel care pune în valoare atât obiectivele de evaluare.

.formularea r spunsurilor urm rind logica i dinamica unui discurs oral. Probele scrise.grile de evaluare.flexibilitatea i adecvarea individual a modului de evaluare prin posibilitatea de a alterna tipul întreb rilor i gradul lor de dificultate în func ie de calitatea r spunsurilor oferite de c tre elev. De aceea. Probele orale. argumentare. ..posibilitatea de a clarifica i corecta imediat eventualele erori sau neîn elegeri ale elevului în raport cu un con inut specific. în evaluarea continu . prin prob în elegându -se orice instrument de evaluare proiectat.posibilitatea dat comportamental. metodele tradi ionale nu reprezint ceva vechi. . a) Probele orale ± reprezint metoda cel mai des utilizat la clas . a capacit ii sale de înv torului de a realiza evalu ri de ordin atitudinal sau tor-elev. Ele sunt considerate acele metode care au dobândit acest apelativ datorit faptului c r mân cele mai des utilizate metode.scale de evaluare. A)Metodele tradi ionale Progresul achizi iilor în domeniul pedagogiei se realizeaz întotdeauna pornind de la ceea ce practica pedagogic a confirmat ca eficient. Unele dintre caracteristicile probelor orale pot fi percepute ca avantaje. dintre care se pot 105 .autoevaluarea. . . orale i practice. cu condi ia de a se asigura calitatea corespunz toare a instrumentelor i echilibrul între probele scrise. .stabilirea unei interac iuni optime înv men iona: Alte caracteristici trebuie v zute ca limite ale acestor probe. cum ar fi: . ceea ce ofer mai mult libertate de manifestare a originalit ii elevului. administrat i corectat de c tre înv Din categoria metodelor tradi ionale fac parte: y y y tor. perimat. Probele practice.

având în vedere c elevii sunt evalua i individual. deprindere de munc .diversele circumstan e (factori externi) care pot influen a obiectivitatea evalu rii atât din perspectiva înv torului. desene. program i clase aglomerate) cât i unor considerente psihopedagogice deoarece lucr rile scrise dau posibilitatea elevilor s lucreze în ritm propriu. . B) Metodele alternative (complementare) Cele mai importante finalit i ale evalu rii procesului instructiv-educativ. c) Probele practice ± ofer posibilitatea evalu rii capacit ii elevilor de a aplica cuno tin ele în practic . concepute ca realizând un echilibru între probele orale. scrise i cele practice. Metodele tradi ionale de evaluare.consumul mare de timp.nivelul sc zut de fidelitate i validitate. . lucr ri experimentale. a instrumentelor de lucru.ofer elevului o slab retroinformare util . în ultimul timp. putere de sintez decât cele orale.´ Un alt avantaj al probelor scrise ar fi acela c au o valoare de obiectivitate i impar ialitate mai mare cuno tin e i capacit i. datorit unora dintre avantajele lor imposibil de ignorat în condi iile în care se dore te eficientizarea procesului de instruire i cre terea gradului de obiectivitate în apreciere. tiin ifice). evaluare). b) Probele scrise ± sunt practicate i uneori chiar preferate. aplicative (utilizarea datelor. precum i a gradului de st pânire a priceperilor i a deprinderilor formate. analiz .îngr desc sever sfera cuno tin elor ce urmeaz a fi verificate. disciplin în gândire. Probele scrise aduc desigur i dezavantaje i anume: . Ioan Cerghit consider c probele scrise se datoreaz unor ³considerente obiective (num r redus de ore la unele discipline. sintez . grafice. cât i a elevului. independen . . . cât i pe cele specifice. Activit ile practice ofer posibilitatea elevului de a. constituie la momentul actual elementele principale i dominante în desf urarea actului evaluativ.lipse te climatul psihologic i cel afectiv.i dezvolta atât competen ele generale (comunicare. relevând mai pregnant capacitatea lor de organizare a cuno tin elor lor dup un plan logic. interpretarea rezultatelor). Sunt cunoscute multiple forme de realizare: experien e de laborator. sociale. schi e.. se concretizeaz în : y y i de exprimare în scris etc. expunere. atitudini (practice. 106 .

înv cinci modalit i: . .scara de clasificare. 107 . adapt ri atitudinale comportamentale). . Pentru a înregistra informa iile de care are nevoie. b) Investiga ia. a) Observarea sistematic a activit ilor i a comportamentului elevilor în timpul torului o serie de informa ii. precum i interpret rile înv Scara de clasificare ± însumeaz un set de caracteristici (comportamentale) ce trebuie supuse evalu rii. Fi a de evaluare ± este completat de c tre înv despre evenimentele cele mai importante pe care înv întâmplate. dar. . în ea înregistrându-se date factuale torul le identific în comportamentul torului asupra celor sau în modul de ac iune al elevilor s i. Principalele metode alternative sau complementare de evaluare al c ror poten ial formativ sus ine individualizarea actului educa ional prin sprijinul elevului sunt : a) Observarea sistematic a activit ilor i a comportamentului elevilor. activit ii didactice este o tehnic de evaluare ce furnizeaz înv Observarea este adeseori înso it elevilor.fi a de observa ii curente. d) Portofoliul. mai ales. c) Proiectul. i Pornind de la aceast realitate.lista de control/verificare. de aprecierea verbal diverse i complete. .fi a de evaluare (calitativ ). capacitatea de a face aprecieri de valoare (opinii.fi a de caracterizare psiho-pedagogic (la final de ciclu). e) Autoevaluarea. asupra activit ii/r spunsurilor torul are la dispozi ie practic tor.y y interese. strategiile moderne de evaluare caut s accentueze acea dimensiune a ac iunii evaluative care s ofere elevilor suficiente i variate posibilit i de a demonstra ceea ce tiu. ceea ce pot s fac . greu de ob inut prin intermediul metodelor de evaluare tradi ional .

b) Investiga ia . d) Portofoliul ± este un instrument de evaluare complex.prezentarea concluziilor.aplicarea solu iei la un câmp mai vast de experien e. dar i atitudinile acestuia. ceea ce este esen ial pentru 108 . . ce include experien a i rezultatele relevante ob inute prin celelalte metode de evaluare. se modific i con inutul acestuia. oferindu-le modele i cerându-le s se autoevalueze. În func ie de caracterul s u.g sirea unor solu ii de rezolvare originale. Portofoliul surprinde i evalueaz elevul în complexitatea personalit ii sale. rezervându-i elevului un rol activ în înv are. c) Proiectul ± este un demers evaluativ mai amplu. Explicându-le elevilor criteriile de autoevaluare. cre te gradul de con tientizare de c tre ace tia a elurilor c tre care trebuie s tind .apropierea unor metode de investiga ie tiin ifice. dac este frecvent. de i implic un volum de munc sporit ± inclusiv activitatea individual în afara clasei. ajutând la identificarea unor calit i individuale ale elevilor. practic . Ea încurajeaz obi nuin a de autoanaliz . . ce permite o apreciere complex nuan at a înv rii. Metoda presupune definirea unei sarcini de lucru cu instruc iuni precise. . este un mijloc de a valoriza munca individual a elevului. se deosebe te de aceasta prin faptul c prin intermediul ei doar se constat prezen a sau absen a unui comportament. e) O metod de evaluare care d rezultate din ce în ce mai bune este autoevaluarea. nu numai în ceea ce prive te cuno tin ele achizi ionate pe o unitate mare de timp. prin care elevii î i pot demonstra un întreg complex de cuno tin e i de capacit i. S-a demonstrat c folosit autoevaluarea dubleaz cuno tin ele dobândite. Este o form i de evaluare puternic motivant pentru elevi. ac ionând ca factor al dezvolt rii personalit ii.organizarea i sintetizarea materialului. . f r a emite o judecat de valoare oricât de simpl . . Portofoliul poate fi de dou tipuri: portofoliu de înv are i de evaluare. componentele lui înscriindu-se în sfera interdisciplinarit ii. El reprezint Äcartea de vizit ³ a elevului urm rind procesul global înregistrat de acesta. ce conduce la aprecierea unor capacit i i cuno tin e superioare.ofer elevului posibilitatea de a aplica în mod creator cuno tin ele însu ite i de a explora situa ii noi de înv are pe parcursul unei ore de curs. precum: . în elegerea acestora de c tre elevi înainte de a trece la rezolvarea propriu-zis . Proiectul reprezint o form de evaluare complex .generalizarea problemei.Lista de control/verificare ± de i pare asem n toare cu scara de clasificare ca manier de structurare.

de aptitudine. acestea se datoreaz lipsei de aptitudine. o noteaz îndreptat vreuna din deficien e. cât i cea de autoevaluare în rândul elevilor. denumit i sumativ ± este cea care se realizez prin verific ri par iale de sondaj. lipsurilor i greut ilor. Apoi profesorul trece la urm toarea lec ie. se folosesc testele standardizate perspicacitate sau de inteligen . prin verificarea performan elor tuturor elevilor i a con inutului esen ial al materiei parcurse. Unii teoreticieni includ examenele ca modalitate de evaluare extern în lista metodelor alternative de evaluare. permi ând g sirea neajunsurilor. Examenele certific .i dezvolte un program propriu de înv are.perfec ionare. sau colar superior. concentreaz aten ia asupra efortului i st ruin ei. Dac i apoi indic ce este incorect într-un mod mai mult sau mai pu in constructiv.i autoevalueze i valorizeze atitudini i comportamente.i îmbun t i înv area. ce se încheie cu aprecieri de bilan asupra rezultatelor. 109 . O supozi ie obi nuit în spatele acestei metode este aceea c atât cantitatea. dezvoltând atât capacitatea de evaluare. s . fixeaz tema. asigur faptul c elevii preiau responsabilitatea înv rii. În ceea ce prive te tipurile de evaluare. interviul. dup cantitatea de informa ii încorporabile de c tre elevi i dup perspectiva temporal . s . De cele mai multe ori profesorul pred lec ia. probele orale. Ca instrumente de evaluare. Autoevaluarea are drept scop s -i ajute pe elevi s . s compare nivelul la care au ajuns cu nivelul cerut de obiectivele înv rii i de standardele educa ionale. Aceast procesului de înv are. Acest tip de evaluare creeaz rela ii de cooperare între profesori i elevi. cuno tin ele i competen ele elevilor care le permit acestora s accead într-o nou form de înv sau nestandardizate. evaluarea formativ (continu ) ± are loc pe tot parcursul procesului didactic. se întâlnesc dou tipuri de evaluare : evaluarea cumulativ .i dezvolte capacit ile de autocunoa tere i de autoevaluare. dar nu verific dac elevul i-a mânt. Aceste informa ii vor fi folosite de c tre elevi pentru a. pe parcursul programului. cât i calitatea înv rii depind de talent sau aptitudine. la sfâr it de ciclu într-un ciclu colar. i c rolul evalu rii este acela de a m sura aceast înv area are deficien e. metod are drept scop ameliorarea realizându-se pe secven e mai mici. Evaluarea formativ este comentariul care ofer elevilor informa ii legate de munca acestora pe toat durata parcurgerii unei lec ii. ajungându-se astfel la perfec ionarea activit ii didactice.

încât timpul i efortul s fie concentrate pe perfec ionare. O lec ie este predat i se fixeaz o sarcin de lucru.  îndeplinirea scopurilor finale ± medaliile i sarcinile trebuie oferite în rela ie cu obiectivele. În cazul unui rezultat nesatisf c tor. reluat includ :  medalii ± sunt informa ii despre ceea ce elevul a realizat corect  sarcini date ± sunt informa ii despre ceea ce elevul trebuie s îmbun t easc sau s corecteze. chiar i în domenii cum ar fi muzica. Dac profesorul fixeaz tehnici de înv are. cât i calitatea înv rii. Geoff Petty. se bazeaz ferm pe modelul ³depist rii gre elilor i îndrept rii lor´. În noua sa carte ± ³Predarea bazat pe eviden ´. profesorul î i descoper calit ile i sl biciunile i ac ioneaz asupra lor profesorul poate ac iona asupra principalilor factori care fac diferen a în înv are : y y înv area activ ± ofer elevilor provoc ri i le verific progresul feedback-ul ± elevii trebuie s tie ceea ce fac bine i cum s progreseze. sugereaz o abordare diferit . atât de reu it. Cercet torii sus in îns c supozi ia bazat pe ³timp i efort´ este superioar celei bazate pe ³talent´. Profesorul John Hattie sus ine c feedback-ul are cel mai mare efect în evaluare. Dac elevii sunt încuraja i s se autoevalueze i s i de Geoff Petty în ³Predarea ast zi´. Aceast perfec ionare se monitorizeaz . de exemplu din rile de pe coasta Pacificului. se cere un efort mai mare i pe mai lung durat . prin depistarea exact a deficien elor i concentrarea efortului asupra lor. Atât elevul. Sistemul lor de educa ie. autorul celui mai bine vândut ghid de predare ± ³Predarea ast zi ± Ghid Practic´. ³Talentul´ este adesea un rezultat al timpului i efortului depus în înv are. De fapt. unde s-ar putea presupune c talentul este important. sunt surprin i de obsesia rilor vestice legat de talent. Profesorii din orient. acest fapt asigur un comentariu pozitiv chiar i pentru elevii cu rezultate slabe. perfec ionarea se poate face cu un efort minim. În accep iunea acestuia. depind de timpul i efortul depus pentru perfec ionare i c rolul evalu rii este acela de a diagnostica deficien ele în a a fel . probabil datorit unui interes deosebit. cât i profesorul folosesc aceast sarcin pentru a diagnostica deficien ele i a fixa obiectivele pentru perfec ionare. Acestea sunt : prin autoevaluare . de obicei anun ate în avans. Geoff Petty eviden iaz dou modalit i principale de îmbun t ire a procesului didactic i implicit al evalu rii.Se consider c atât cantitatea. feedback-ul trebuie s 110 .

rar s fie necesar. Unele dintre acestea eu le-am folosit deja la i func ioneaz . Este un proces de durat . Ele trebuie s fie concentrate pe tema dat . nu pe aptitudinile elevului. Recompense pentru ceea ce elevii au f cut sau fac bine. Comentariile pe care profesorul le face ar trebui s fie doar atât. Noile sarcini sunt ceea ce au nevoie s fac elevii pentru a se perfec iona. Toate aceste metode complementare de evaluare asigur o alternativ la formulele tradi ionale. Alte metode neconven ionale ar putea fi: y y ³lauda de tip sandvi ´. i aproape niciodat de dorit. f cându-i adesea s fie mul umi i de sine. adic : laud . comentarii. Deci. Am încercat în referatul de fa folosite deocamdat în înv clas evaluare de la tradi ional la modern. Elevii trebuie s în eleag ce se a teapt de la ei pentru notele primite. Oricum. Scopurile finale trebuie s fie foarte clare. s priveasc în perspectiv . dar sigur. atunci profesorul poate face comentarii asupra progresului înregistrat de elevi din punctul de vedere al acestor obiective. notele nu reu esc s îi fac pe cei cu rezultate foarte bune s simt provocarea unei concuren e. S-a dovedit constant c notele îi fac pe cei care ob in rezultate sc zute s î i piard motiva ia.î i fixeze singuri obiective pentru perfec ionare. y Metode de predare formative care ³depisteaz gre elile. dar am amintit i o serie de metode de evaluare mai pu in mântul românesc. le corecteaz i urm resc rezultatul final´. indica ii constructive. Printre criterii sunt incluse efortul st ruitor i deprinderi bune de înv are. dar d rezultate foarte bune. pozitiv i constructiv. De asemenea. oferind alte s fac o trecere în revist a metodelor i tehnicilor de op iuni metodologice i instrumentale care îmbog esc practica evaluativ . notarea trebuie evitat cu excep ia cazurilor absolut necesare! Aceasta nu este u or de realizat. a c ror prezen este preponderent în activitatea curent la clas . Un exemplu de comentariu constructiv ar fi acela al încuraj rii elevilor s intre în competi ie cu tema dat i cu ei în i i. cu teste de recuperare pentru acei elevi care nu au trecut testele. nu critici. s se noteze fiecare activitate în parte. Încet. Trebuie acceptat nivelul actual al elevilor i evitat concuren a sau compara ia cu al i elevi. apoi iar laud . Aceasta poate fi o perfec ionare a unei lucr ri existente sau o tem nou (obiectiv de viitor) pentru urm toarea lucrare. tehnicile de înv are. O metod neconven ional care poate înlocui notarea permanent sunt comentariile concentrate pe înv are: ³recompense i noi sarcini´. 111 . Acestea constau într-o serie de teste u oare bazate pe probleme cheie i fixate la fiecare patru sau ase s pt mâni.

........................Recunosc...........799 486...... mi-a u urat destul de mult munca la acest material............ Cu alte cuvinte.............. .. cinci sute doisprezece-....... Fise de evaluare Numele i prenumele: .... b)cuprinse între 945 i 935 .... Data: ......... Oricum ar fi............ Scrie numerele naturale : a)de la 419 pân la 427 ......................... de aceea ea trebuie aplicat atât asupra elevilor........ evaluarea este un moment în cadrul înv rii.............96 699.......... ..........2............... trei sute apte-...... 3.. conven ionale sau nu........................................... bazat pe metode vechi sau noi............... în viitor avem nevoie de mai multe cadre didactice care s fie capabile ini ial s se autoevalueze................................................ .. Scrie: a)cu cifre numerele: optsprezece -...... zeci i unit i sunt în fiecare numar: 319 405 846 . la fel de important ca i predarea....................... tradi ional sau modern ....................Compar perechile de numere(folosind semnele <............ ............... ....... 9 38-................................................... ..................... experien a în înv mântul privat..213 112 ..................817 104.. 4........... iar apoi s aplice elevilor metodele de evaluare adecvate fiec rui moment al lec iei i fiec rei discipline în parte...... ....... 600 -................ 2... bazat pe curriculum-ul britanic......................... .............................. .....486 317........................ 4. b)cu litere numerele: 53-...4........................... ....................... cât i asupra profesorilor...... ........................... .............62 871........ Calificativul: TEST DE EVALUARE INI IAL CLASA a III-a 1. > sau = ): 26 .................Precizeaz câte sute...

5.Calculeaz : 17+ 12= 49+ 37= 123+414=

.

38 -26 = 93 -68 = 587 -362=

.

6.Efectueaz apoi f proba : 455+309= 997 -844= . 581- 290= . ................................ ............................ .............................. 7. Afl termenul necunoscut: a+ 31=69 b- 123= 459 681 -c = 351 . b= c= . a= a= b= ... c= .

8. Realizeaz chipul unui om din figurile geometrice înv ate , precizând ce figure a i folosit i câte.

CHIPUL OMULUI

Figura geometric folosit

Num rul

9. Încercuie te m rimea pe care o m soar fiecare instrument de m sur : a) capacitatea b) lungimea c) timpul a)timpul b)masa c) capacitatea d) lungimea a)lungimea b)masa c)timpul d)valoarea

a)capacitatea b)valoarea c)lungimea

113

10.Rezolv urm toarea problem : Într-o bibliotec , pe un raft se afl 326 de c r i. Pe un alt raft sunt cu 18 mai multe. Câte c r i sunt pe cele dou rafturi? Rezolvare: ............................................................................................................................. .................... ................. ............................................................................................................................. ... ............................................................................................................................. .................... .................................................................................................................... 11. Compune o problem care s se rezolve printr-o opera ie de sc dere. ................................................. ................................................................................................ ............................................................................................................................. ...... ........................... ...................................................................................................................... ............................................................................................................................. ......

Numele: Calificativ ob inut: Test de evaluare

Data:

1. ncercuie te porumbul din stânga ta!

2.Scrie cu un X mai mult decât num rul piticilor!

3.Coloreaz atâtea stelu e câte indic cifra!

4.Marcheaz feti a mai înalt !

5

114

5. ncercuie te al aptelea oricel!

6.Bifeaz coroni a îngust !

7. Marcheaz creionul mai gros!

8.Creeaz o problem pornind de la imaginea dat i scrie opera ia corespunz toare.

DESCRIPTORI DE PERFORMAN

SUFICIENT y încercuie te obiectul aflat în partea stâng a imaginii; y stabile te num rul de elemente al mul imii date, scriind cu un X mai mult; y identific obiectul mai înalt; y identific obiectul mai îngust. BINE y încercuie te obiectul aflat în partea stâng a imaginii; y stabile te num rul de elemente al mul imii date, scriind cu un X mai mult; y identific obiectul mai înalt; y identific obiectul mai îngust; y marcheaz obiectul mai gros; y recunoa te ³al aptelea´ obiect dintr-o mul ime; FOARTE BINE y încercuie te obiectul aflat în partea stâng a imaginii; y stabile te num rul de elemente al mul imii date, scriind cu un X mai mult; y identific obiectul mai înalt; y identific obiectul mai îngust; y marcheaz obiectul mai gros; y recunoa te ³al aptelea´ obiect dintr-o mul ime; y identific mul imea de elemente corespunz toare unei cifre; y compune o problem i o rezolv .

115

.Scrie adunarile si rezultatele corespunzatoare imaginilor: 116 . Numele si prenumele Test de evaluare sumativa Adunarea numerelor naturale pana la 10 1.Data««.

coloreaza: 117 . 8=. 4 8 6 «. 8 0 «..Observa regula.2.. 8 10 2 «.+« 5+ 4=«. 9 «. 5 7 3. 9=«+« 3+ 3=«. 9=«+«+« 3+ 4+ 1=«. 9 «.Daca ai terminat. 7= «+« 2+ 3+ 4=«.apoi completeaza: 4+ 3= 7 7= 4+3 6+ 2=«. 8=«+«+« 4. 9=«+«+« 4+ 4+ 1=«. 5 «.Completeaza: Termen Termen Suma 3 5 4 6 2 4 1 3 8 2 «. 7 10 3 «. 10=«+« 2+ 5=«. 6=«+« 7+ 3=«.

Bucure ti. Culegere de exerci ii matematic pentru ciclul primar. F. 1998. Madalina r i m a t e claseleI-IV).. Anina. Iaurum. S deslu im tainele matematicii (fise de lucru pentru i i o c u 4. H. Timi oara. erban. Editura Excelsior.Anucuta.. Aprodu. joc i recreativ-distractive. Editura Aramis.BIBLIOGRAFIE: 1. Editura P Didactic o Bucures i. Activit i de Pedagogic . E.Bogdan. i probleme de 118 .Barbu. Gabriela t i I matice distractive. M i t e l 2. 2003. Editura Coresi. Popescu. P rtenie. v e 3. 1993.B descu.

A n g e l i c 7. Bucure ti. Pite ti. Sorin a . A. Matematic distractiv pentru clasele I-IV (seria op ionale).C t lin Mate matic (teste de evaluare si preg tire pentru concursurile scolare). Editura Mondocart. C l u g r i . M . Cojoaca. 1 9 9 6 6. C lug ri . Arghirescu. gradul didactic I. Editura Carminis.B u c u r e t i . 1998. Cojoaca. de 119 . 1999 Pedagogie pentru preg tirea examenelor de definitivat. Cristea. 5. II i reciclare. L.

Walter r d i s c o m . 1995. loan. Matematic distractiv . Dancila. Probleme gi iocuri distractive pentru copii. Viorel George P i t e t i . Columbia University.exerci ii i probeme pentru ciclul primar. Eduard. 1 9 9 7 . and 120 . Bucure ti. 10. Editura Niculescu SRL. Curriculum and aims. 1997. 1996.Dancila. d i t u r a H a 9. N.Y London. Teacher College.Dumitru. Editura Teora. Editura Niculescu SRL.Decker.E 8. Bucure ti. Matematica .

Dzitac. 1990 Jocurile traditionale de copii. Editura Convex. M i h a i l M 14. Editura PortoFranco. Editura Excelsior. Galati. Moise t i . Enache. Viorel . 1992. Mistor. Gh.I. de si 121 . Evseev.Serbu. 2 0 0 2 ..20 00.Rosu. M. C 11.Tutulan. Oradea. Editura All Educa ional. 1500 exercitii de si probleme de matematica pentru clasele I-IV. 13.1 994.B u c u r e 12.. Bucure ti. 999 exercitii probleme pentru ciclul primar.Dumitru. Timisoara. Ivan a t e m a t ic distractiv .

Editura Didactica si Pedagogica. Sofia. Tratat pedagogic generala. loan ( e d i t i 17. 1994. loan a a I l a ) . Editura Didactica si Pedagogica. Iftime. Jinga. 1988. Invatarea eficienta. Onetiu. 1987. Bucuresti. Nicola. Metodica predarii matematicii la I-IV. loan E d i t u r a D 19. loan.15. de clasele Exercitii si jocuri didactice pentru 122 . Achim i d a c tica si Pedagogica. Editura Editis.Negret. Bucuresti. Neacsu.Garboni. Bucuresti. 1996. 18. Gheorghe Jocuri logice pentru prescolari si scolari mici 16. Bucuresti.

Bucuresti. Schneider.posibilitati de h e si educare. A c a .m a t 20. Ana T elevilor . Stoica. 1997 Culegere de probleme de aritmetica pentru clasele primare. Editura All m a Educational. B e s t Bucuresti. 123 .Editura Didactica si SRL. t i 21.Victoria. M e Matematica distractiva. 1983.Schneider. Padureanu.2000. E d i t u r a 22.Edi tura Hyperion.Singer. Gh. Alexandria. 1994 Creativitatea cunoastere Pedagogica. Craiova. M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful