trt

EDITURA &ADUGA, MOSCOVA

Evgheni Ceorugin

t$uslrTEL,

$ I COIOFAXA

rcmeT

_

EDITURA ION CREANCA, BUCUTESTI

t!l

v+$ :!v
w*,w; zt;T

-*k'i:
6t _'tS ii, Fie

-

4F t+:
G

##

si animale de c.sd... Pictot qi scriitor .m ele mai puternjc€, nai
interesante

,,Anii copilariei

ian

pelrelu! print.e 6elbAlicn'ni
devenil

daioril, copildri€i, deo..ee toate impresiile ctle* .lr r.i au rdmas pcn'ru nine, pl...n Tiua de ,zi, d'n cile am a!ur_. Ara scna despr sine Evgb.ni Cearlrin, cunoscut a.tisl al U.R-S.S., sulor r nume' roase crdi pent.! copii, on de mare suflet si cu mult
iarmec Fr5onal. A.imal.le

ti

mai minunate

neglers ln bimile copillor. Evgheni Cearurin sini cdno$ute, loade indrisiie ri dorite tol nai mult de d. Eroii cr4ii srle coloiana" "Mustrlel,'Tomll 9i au lrnit pe llng, casr hi Evgh€ni Ce*utin, Ves€lll 9i istetul c;tel Tomul, preleraiul sdu, ed€ prietenul

a! lisat o urmd de
Desenele

ii

tasaale s6l. rrlb.frce

lui

d. joaca ri disk.clii al lui Nrkila. tiul scriiro,ului. DololsnLl {u$.iel, un phoi din crle aia!5 de curios ii de ro{im, o piterte de l3 pisiri iocmai datorit,
qcesuhi siu de curiozilate. Se nai vo.beate ln carte d6pr€ doi uBuleti zburdalnici, degteri ln tol ielul d. pozne. d€spr€ un pd de vulp€. despre o cololand

ti

despre

srlbtticirni

amlzanle.

@

Evgheni Ceorugln

irusliTEL,

$ coprANA

1,"-'l*..,#lf ;,firiH,-

u*

Titlul lucririi o.iginale:
E. qapydnn
TIONA, TOMKA IZ COPOKA
<,tldc{ar n{reparypa,

1966

g

Tradre.. Je Editlra ton crcangr, Bucuresi,

r934

o

lludratr

de Ediluia Radtrsa, Moscova,

l$a

DE Cb L-AU PORECLIT
PE MUSTATEL... MUSTATEL
Cind se mirn de ceva sau vede c€ n a mai vezui incd, adice lucruri care i stirnesc interesul, MustStel slrimbe din boti$or ri must6cette silpirat: sfirr-slirr... De s-a miscat firul ierbii in vint, de s-a neltal un iluture. de-a trecut in zbor o pese.ic;, Mustitel porneqte lirli: sllrr-siirr... PAzea, vezi bine, acuti pun gheara pe iinel Apoi te pap. drigutel Te joc in l5bulel... Tot musticind el ata p€ sub mustat;, l-au poreclit Must:tel.

=,frL

5

Iata, aude Mustitel un iluierar sublire subtiret pe aproape. Printre tuiele de as.ii, unde-j ilesimea mai mare, cits,; pit;tjci cenu$ji vineazb spriniene muscutile ii gize, Iopdind tur cbularea tor. MusiSlel se iace una ctr pAmintut, se tiresie. i\cum nu mai face nici ...1r r". ca .d ru lF .peri, 1 prrt riDrit .. ap up e ),. , rnd n -F r(pedF uddld hd{l u gh, -,rte !. pt "rut-. rrarc. E pre, mic Mustetel penlru o rreab, ca asta. ii nai trebuie niticj invet:ture ti mulie muttd indeninare.

F.'*{

?-s

#,
i{,ts.n'

cA MUSTATEL E INCA MtC
Mustetel a mincat bitaie. Mustitica, mama lui Mustitel, i-a iras o chelianealA zdravin;. liindci nu-i mai pasi de €1. ta zrieapta cJ nerabdar e sa aiba a li picoiali Le.a >i gasil un.ur.L> oe'oala lrumu.etFa. r1,r un ianer. in et irr \a al6pta sugarii, le va cinta, to.cind, ciniece d€ leasbn. Acum, lui MustStel ii e lrici d€ ea. Nici c5 se apropi€ d€ paner. O papard ia fost de ajuns, nr mai vrea alta. Pisicile au un obiceii pe noii sugari ii al;pteazi cu drag, pe pisoii mai m:ricei ii gon€sc de ling; ele. Numai c5 Mustdtica n-a avut pade de noii pisoi, i au lost luati.

MAMA CREDE

De aceea umbl6 nelini$titi de coio-colo. li caute, ii cheamS. A.e lapte destul, dar n-are cui s6-l mai dea. Asa lnclt, lot cSutindu'ri pisoii, Mustitrica a dat cu ochii de Mustntel. Numai ci acesta, dupe cum am ar6tat, se cam Ei ins; i se neziri c, Mustrtel este unul din pisoiatii pi€rduii. Tare se mai bucu.n Musutica. Pe loc prins€ a toarce, a_i lmbia pe Mustitel se dea iama la l5ptic, si se bucure de dezmierdnrile mamei. Dar el ntr se l;sa ademenii cu una. c! douA. a$a dezmierddri, isi zicea pesemn€ in gind, multam "De Irumosl" Iar MustAlica! ,,Vin la mama, s5-li dea l,ptic!" qi se lungi p€-o parie. Vai, lapticul e cald, $i ce bun e la gustl Musletel se linge pe botic. Desi e inlircal demult. n-a uiiat gustul laptelui. Pine la urmr, Mustelica l-a convins. gi a supt Mustilel pe selurate, plna l-a prins somnul. Dupi care, lncepuri alte minunilii. Socolindu I lot bebelu$. Must;lica il rasiurn; pe spate si prins€ a I sp6la cu limba. a_i face toalela Mirat, Mustntel deschise ochii: ce o ti vrind de la el. ci doar poate ti singur s; lace lreaba astal Dadu s, plece. Mustbtica cerc; sn-l indupl€ce: pleca, stai cu mama. Elti incS mic $i nepricepul. ai se 'Nu te rdtAcerti."

l* ,ll ;.i
I
q

d t '4t t t*

.r

,,
b

rt

I o

t
l 't

ll/

f

t t

4* $a
I ,'{.
,{,

t. * I
t

*\
chiar
ea. se

'fi
se apuce de

$i se apuc; s5-i toarc; un cintecel de leagen, numai c; in curind adormi strecuri usurel din paner $i
cotea

MusUlel
ba alta. Ici se

alte treburi. Ba una,

lu; dup; un lluturaE, mai

De cum se trezi, Mustilica s€ in curlc. mreuna dupa din.ul. ln vremea asia Musutel se cile.ase pe acoperi$ ti pornise iar, tiritpitir, dupa o pasarica. sa o bage n spe-ieti.

didu tircoale unui vrbbioi. $i intrebe pe unde o fi MusUtel. Ieii iusuta

De jos, Mustrtica strigz, speriatd ii eal ,,Pizea sa nu cazil Vin' la mamal" Ti-ai s5sit, Mustrtel s; dea asculiare. Aiunci Mustilica se cetrra dups el, il inhil5 de ceala ii haida de pe acoperir! cu odorul in dinti. Geaba se zbetea Mustrtel ti did€a din lebute, cum ci nu'i place s: lie lralat asttel. Fiindc; Muslitica nu pricepe, deloc c; Musirlel nu nai este de mulf un
sugar.

.?

\#

)' .4

DE CE MUSTATEL NU MAI VINEAZA PASARI
Nu departe de Muslitel iade un vr;bioi ii tot zice iniruna:
..Cip ciflp' CiP-ciriP!"

Musl;t€l porneite tiri$: sfirr-siirr... PAzea, \ezi bine, acuti pun sheara pe tin€! Apoi te pap, dr;gut5! Te joc in lebut€! Numai c; vrebioiul l-a ii sinlit si a dat glas numa'decii, spre $tiinta

tuturor v16biilor: ,,Cirip! Cirip! Am zdrit !n tilhar de drumul nare! Ia uitatLve unde se ascundel Ia uilativil" De unde de neunde, apirure puzderie de v.ebii ti, sliriind din aripioare, se atezarA care prin tuldrii, care de'a dreptul pe ci.are, ln iala lui Mustitel. $i prinsern toaie a I oc;rl:
Cip-ciripl"
',CiP-ciriPl

un iereboi de 1€ cuprinde spaima. S-a speriat ii Mustilel o asemenea intimpinare incb n-a mai menii si a dal bir cu fueitii. LSrmuiesc, cirip€sc, Jac

po-

l3

ti

Iar vribiile lermuiesc in urma.lui ince mult6 vreme. lii povestesc, pesemne, una alteia toatS lntimpla.ea: cum l-au vizut pe Mustalel \enind liris spre stol. cum era gata-gala sa puna gheara pe ei; ti sd Ie manince. Apoi. cir de vitere au fost eie. vrabiite, ca-au ltiur sa.l punf pe fugA. . ,,Vin;toare cu ghinion, asta-i! gindeite Mustetet. Si nu_ti pice nimic tn ghe.utel" Acum. Mustatel s-a citirat lntr-un copac. s-a ascuns in frunzitul lui
pindeste.

lala insa

cA

nu !rndrorul descoperi vinatut. ci vinatul pe vinaror.

\

CAci, stind a9a la pind5, Mustatel b5g, de seam6 c; nu-i singur in copac, cA este cercetat cu iuare aminte de ni$te pU snri ciudaie, ce nu s€amEnd nici cu pitulicile pitice, nici cu gnlagioasel€ vr6biute, 9i ca aceste p;sAri sint aproape cit el de mari. De bune

seamd c; erau niate mierle in ceularea unui locsor mai potrivit
pentru cuib, care priveau mirate la strania vietate cu bl6nitd ti must;ti. Tare se mai bucurd Must,tel la

tlris:

,,la te uitel Ce pAsnri ciudatel Din ce nean or fi?" $i-o porne$te sfi.r-sflrr...
bine, acu$i pun gheara p€ line! APoi

PLzea, \ezi

te pap, dregutel Te joc in lebutel Numai c; Mustatel nu pr€a $tia pe care pasere s6 pune gh€ara mai intli. O mierle gedea in spatele lui. cealalta in tati, mai aproape de dinsul. Aia ce incepu sd se suceasc6 nehoterlt, s; se uile clnd la una, cind la

cealafte.r ; h

Si deodat5. tocmai cind se intoarse cu coada spre mi€rla din spate, din iate ni se repede de sus asupra lui 9i pacl cu clontul in frunte Lui Mustelel i se opri rAsuflarea.

cea

Ce-a tost asla, ce s-a niimplat? Pricepu ca a losi amarnic jignit, cb pasitea I'a pocnit cu clontul $i atunci tule-ol SSri din copac in iarbe, iar de aici, clt il lineau picioarhle, si se ascundS undeva. Ast6zi, cind Muslitel de de cile o zbu.Atoare, se lac€ ce n'o vede lat; de ce nu mai vineazS piseri.

coToFANA
De cum rarerle De aili ceva nelalocul lui ori mai allminteri preajmn ti ea. De-a pus ochii pe un cuib str6in-cioca'cioca, inghitit puii abia ieiiti din g:oace. pe care\d. coloiana ciriie.

aiezat

hopl c;-i prin
a

a li spart oual€ ori

pine si silbiticiunilor pSdurii o intilnire cu colofana nu le suride deloc. Din p.icina ei nu se poi ascunde de du$mani. Turuie din plisc ti d5 in vileag in toate padurea cine Si unde s'a ascuns. Numai ce_o auzi:
,,T€ vad! Te vAd!

Ia uitatiyi unde s-a pitit cutare!" Ata cu sSlbntic;unile fug din calea ei. Dar nici cotofana nu le sl;beite din urn6. Unde sint ele, acolo i si ea. De a ierit snlbbiiciunea in cimp, cololana se rotelte in jurul ei Si tot di din plisc:
,,Te ved! Te v;dl

Geaba

cn nu te las $i li iau ptada de sub nas!"

iugi

Poftim, asla-i coiofana.

A iesit ln poiann o g;ini sAlbatic5, sau gotce cum i se mai soune, cu cirdul de pur>ori dupa ea Slralrrc ii mai parerle. Puiaorii scu.mi, caute de mincare. Sint inc; mici, nu pot zbura. Oricine le porle iacF rau, da(a Cotolana-hoata a ai ochit prada. Mai iniii s-a ascilns, apoi a prins
a lopai spre crrd. mai aproapF. mai aproape..

Vrea sa ia o gustare. ,,Cloncl Cloncl se alarmriLr, q )1ta. Dutl Se uitn cotolana ia puii d€ unde nu iniral cu iolii in pdminl! Pe cine se punA gheara?
s

au

Cum remin€ cu gustar€a? S'a sup)rat colofana: ,,Ciri Cir! Nu i irunos, M am ales doar cu ponos.. ' Crci indaii gotca siri asupra ei si o puse p€ lugS Rusinoas, fugi.

Gotca se inloarse $i cloncini iar:
,,Cloncl

la ai s;i

Cloncl Du$manul e deparlel"

lndatd au apArut $i puilorii. Veneau din ioale pArlile: care

de sub un con de brad care d€ dupi o crengute uscaU, care dintr-o gropit;, care de dup, o movilita. lar de dupe un buriean mai mare, grosul cirdului

ieii

pe cerare.

g

Scepind cotofana d€ gotci, se apucd si'qi curete clontul. Apoi iar iti Joti privirea ln toate pirtile, ciuli urechea. N-o apare careva? Nu i-o pica ceva la mase? Din furti$ag. de bun5 seam6, de la altii.

' .\\, ,rr.F .\. tl.!.stt

s.

ln poiane normAie o ursoaice E nemultumila ca ursulelrr n-o ascultd. Se tin de giumbuglucuri. Unul plcosciie cu label€ intr o beltoacA ii placc s; vad; siropii sarind C€lilali s-a cilirai intr-un cilin $i se d5 hula pe o creanga Colofana a ri apitut in preajma lor:
,,Va vadl

V, vidl
C€ laceti aici?

Ursoaica a amutit, nu mai morm:ie. Ursuletii, de$i tncd mjci $i prostuti, au inteles: clt a mormiit ti a mlriit mama la ei _ nu erau dulmun; pe uprorpe, se puleau zbengui in voie. Dac; a ticut acum _ trebuie s; se ascunai iepelor, ci nu-i de gluma. Aradar. luili: din balroaca unut. hopt din catin cet,talr ri_ gatopl anhdoi in d6ir pina o trece primejdia. Sezura acoto pine cind colo;na ii rasa rn buna pac€.

lntr-o alie poianb o lupoaicb
Fiecare a

a adus demin-

in$iicat prada, o trage spre el. Miriie unii la auii, isi a.aU coltii. Iar cotolana, de sus, clt o tine pliscul:
VA ,,Vd vedl vid. si stiti!

5i lupsorii care-ncotro. cu
Lupoaica insd nici gind
se rot€$ie deasupra ei,

L;sati prada $i fugitil"

ea.

ci

coada nlre picioare. s: dea ascultare indemnuluii ea nu fsge. Colofana ciriie, nu Stie ci lupoaica lntr-adins nu se ascunde de vrea doar s-o indepirleze de pui.

+'

lntre timp. acetlia s au iniors la pradn s au indestulat ii nici un oscior cololenei nu iau lSsat ceva mai incolo un ris se strecoar; spre un clrd de
poiirnichi. Ele ciugulesc f;rn grij5, nu Stiu
de

' l.ra ,i coroiana E rutioa'd 'a > re ' e cirgules' ff,.,r.ele ace)re" Dar aJoF u I r')nel tn d"rr' e in \itiur Jnui nrad De 1 rrr'o clipz 'olorrna o acolo vede c: spte cirdul de potlrnichi se strecoare
fiarA: Te

',Te vid! ved negreiitl

und€ s a Pitili" Geaba a sarit Polirnichile au auzil-o $i - stirr! din aripi ca la comandS risul. ce n-a mai apucat nimic' 'unor capre s'lbatic€ E llemind vrea sb le r]n aul;u a dibuit urmele Ciseasca

L uiiativ:

ii sn le

dea gaia'

ill

l;1fl,
.\
';\

,

$,

lual dup: ele duliul, dar cearc, de I€ mai ajunge acuml $i tot ata pind€Sie Ai trage cu urechea cotolana, doar-doar o Dica ceva si ln clonlul ei.

Dar cotolana e acolo, a ti dai slrigarea: ,,lal -1, pdzeal Fusiti c;-i coleal" Capr€l€ au ailzit-o $i pe-aici lli drumull S-a

.^.4:

t

PUFU$OR $r PASARELELE
Pisicilor le place sd vlneze. O pnsiric6, cot€a, lLi t@mai pe plac. PufuFr al nostru nu s€ abate nici el de la aceasli regulS, numai ca el nu obilnuie$te s, vineze acasd. Acas; el nu se atinge de nici o vietate. lntr'o zi cineva mi-a adus lntr-o colivie micd nitte pns;ri cintnloaresticleti, canari.
SA le pun in libe.tate, nu se poate alar6 e viscol 9i ger. SA l€ tin lnghesuite in colivie, iar nu me rabde inima." Atunci am atezat un bridut in coltul odrii, am acoperit mobila cu nitte ziare, ca sA nu o murdlreascS, ai am deschis colivia... poltiti, le-am zis, numai sA mE llsati str lucrez." "Faceti c€ Sticletii li canarii SLau Iuat zborul din colivie Si s-au dus dr€pt in brddut.

,Oare unde s, le tin, m-am gindit, ce si fac cu

ele?

bradul. l1 mirosi cu luare-aminte, la pesirele nici c; se uiu Sticletii ri canarii s-au can inf.icoial de Pillusor' Se tin la distanl:'
Clt despre pulugor, parci nici nu i vede. S-a iniins lenea

laci de luc.u ptin crengile lui, s5 cinte. Tare le mai placel ii Piliutor ln odaie, s-a uital cu mare interes l: pSsarele ,,Hait. mi-am zis, irebuie si pun mina pe Puiuio. ii s, I scot aiarA. Altminteri va incepe vinbtoarea." Da. s5 vezi ii si nu crezi nil pdsirelele il interesau pe pufulor' ci
Au incepul se-si

A intrat

se

line, bradul s;

Totusi, pentru mai mult, siguranli, I am scos pe Puluso. din odaie ,,S-o fi prefeclnd, mi-am zis, acuti pune gheara pe vreo pasaric5 " De aiunci a trecut o bucatS d€ vreme Pisn.elele s au apucat si conslruiasc; cuiburi. CSuti! puf prin cas;, destrimau cirp€ pentru at;

ti
si

Puluaor venea ln vizit; 1a ele. Nici siiclelii, nici canatii nu se mai temeau de e1. De ce se se teamd. daci nu 1e fecea nici un rAu? PinA la ilrnd au prins aiila crraj incit au inceput s: smulgi peniru cuiburile lor pul chiar din bl;nita lui Pulutor' Pufuaor dormea, iar pesi.elele il ciueuleau

PUII DE VULPE
Un prieten al meu linea in cast doi pui de vulpe. Erau nitte pui tare sprinteni $i neasllmperati. Ziua dormeau amlndoi sub pat, iar noaptea ieseau de acolo $i se apucau s5 se zbenguie prin odaie ii si face un lir;boi, maicd,miiculitel cit era
nopticica de lunge.
PlnS acolo ajungeau cu zburdrlnicia lor. incit sireau pe pieptul amicului meu adormii, de parc5 era un bu$tean, pin5 cind acesta se trezea qi-i punea pe fuee. Amindoi puii de vulpe erar adevS.ati acrobati. Clt ai zic€ ,.unu!" se $i cat;rau pe perdeatra ferestrei, plne la salerie. Clnd ai zis,,doil" li $i vedeai pe dulap. De pe dulap sereau pe scrin sau pe altceva. lal;, acum unul I a lniiecat d€ ceal5 pe celilalt qi m;turi cu €l duiumeaua. lntr'o zi s-a intors vln:torul acasn de Ia treburile lui. Puii de vulpe nic6ieri. Incep! sr-i caute... Pe dulap nimic. Didu scrinul la o parre nici acolo. nimic. Nici sub scaune. Nici sub pat. Deodati, p.ietenul meu se freci la ochi, ce-o li asla? Una din cizmete tui

de vlnitoare, care stetea tnttrun ungher, prinse a se mitca. Se brtebini lntr-o parte, in alta, cezu... Apoi reveni Si... o lu6 din loc. Serea, se d;dea tumba, iar cidea qi se
ridica.

Ia t€ tritn minunitie! Acum cizma ajunse in drepiul vlnetorului. Acesta se uitd bine la ntrzdr;vana de cizmi Si vdzu o coadn puioasn ieSind dinlSuntrul ei. Apucd coada cu mlna ti-l trase aiarn pe unul din puii de vulpe. Apoi scutu.S cizma $i din ea s;ri pe du$umea celilalt pui, care sezuse mai la lundCurat saltimbancil

TOMUT
vizut la prietenul meu o cttclur; d€ vineioare. E.a o celeluri de toata frumosetea: urechile lungi, coada scurtn. P.ietenul meu, vin,torul, imi povesti cil de deiteapU est€ ea, cum il ajuid 1a vin;1oare, cit de cuminte ai de curatn €ste... Avea d€ la ea, imi sprse, citiva c;1ei. M5 polti s,'i vid. Am acceptar bucuros. ,,Care dinire cAleii acestia, m-am intrebat vizindu i, ar putea sA-mi fie de lolos la vinntoare? Cum se ailu care-i mai istei $i care,i nepotrivit pentru
Am

M, uil la unul din cdtei. M;nlnce si doarme mult, mi se spune. Are sA iasi din €l un lenei, rtiut lucru. M5 uit la altll. Acesla e un c5tel r;u. Mlriie din te miri c€ $i s€ ia Ia betaie cu toii ceilalti. Nu-1 iau nici pe el. Asemenea neravuri nu,mi Dlac.

M, uil Ia al treilea. E $i mai nepolririt, rred Se d, ii el la t€ilrlli, dar nu ca s; s€ bal,. ci c, s;-i ling:. O sa tie un linguFiior ii un moliu. Or si i ia allii vinatul din guri. L, aceasti Iirst, citeilor 1e crcsc dintii ti ii ninjnci gingiile. din care catrz; 1e place si road; cite ceva Unul din ei tocmai rodea o buc:1ica de lelnr' l-am lrat lcmnul ri l-am ascuns. O si'1 giseasc, oare? C;t.lul incepu si caute Mai intji ii mirosi pe fratii s,i Nu cilm!a rnul din ei i a Lual jL,ciria? Nu gisi la ei nimic. Leneiul dormea, cilel!1 ccl rau mi.iia supdrat, linguiitorul i1 lifgea pe acesla din Lrrm: ca si'l imbute Porili sd adulmece riurea ii in crrind s€ indrepti tita grei slre asctrnzitoarea jn ca.e pusesem bLrcatica de lemn
Eram bucuros. ,.Asta, mi an zis. o s, iasn Lrn Vin,lor pe cin\te N o sa i scape !ina1!1 L anr botezat Tomul ii m-am apucat si l dresez Strainic ajutor la \lnbioare am c,Ditatl

cuM A INVATAT TOMUT sA INOATE
cu pielricele 1n ap;, s, vedem care arunc: mai departe' Servieta' cu Tomut cu tot, am pus_o alituri. Tonut a scos numaidecit capul afar; ti' v;zlnd cum una din pietre a pleosciit pe luciul apei, o lu, la lugb dupb ea' Picioarele iui strlmbe se miscau neindeminatic, i se impleticeau in nisip Ajungind la malul apei doar ci I sa-5i moaie labele in ea. 5e intoarse spre noi inecil - Curai. Tomul. curaj. ca nu te Tomut; hoi;rl, intrb in ape. Mai tntli pini la burtice, apoi pln; la git' apoi de t;t. Nunai codita ciumpe i-a rAmas la suPrafat', repezitS in sus Ce licu ce nu ldcu el sub ape - nu tiiu. Doar atlta atiu c;, deodatS, l-am vazut serind pe mal, tu$ind $i stranutind de mama focului. Se vede treaba cd se

tntr'o zi ne-am dus la plimbare 9i I am luat p€ Tomut cu noi L am puriat inir o servietA, ca s5 n0 oboseascS Prea lareCind am ajuns pe malul lacului' ne-am alezai ln iarbe ti am lnceput

si aruncim

apucase se .espire sub ape ti ce ac€astz pialra dup5 car€ iugise a uiiat, desigur...

i a intrat pe nas ri in CurA. D€

Am luat atunci mingea 1ui Tom!1 ai am aruncato in lac. Tare ii mai plecea lui Tomul s, se joace cu hingea. E.a dist.aclia lui
preferatS. Mingea se izbi de luciul apei, se roti ci15va vreme, apoi se opri. StStea neclintiti pe api ca pe duiumeaua de acas6. Tomul lri recunoscu juceria 9i nu-l rebdi inimz fugi ca din purca dupd ea. Alerga scheunind, cu ochii la ming€. Numai c; d€ data asta nu ri mai cufund; nasul in apd. Merse cii simli iundul apei sub picioare, apoi o po.ni inot Ajunglnd la mins€, o inhntS cu dintii ii se intoa.se cu ea la mal, vesel nevoie mar€. Ata a lnvitat Tomul s, inoale.

{h

q;'
;'i:ilF'
F
f

I

I,

4,.

?

S; se invele cu treaba asta de mic, cn nu stricd. $i am ieail amindoi in cimp. Tomut prins€ a al€rga dupd iluturi, dupi libelule. Sarea dupn greieri. Lntra la pasarele. Numai ca nu izbutea s:
prindb ninic, toate ii zburau de sub nas. Alerge el cit alerge, pina cAzu de oboseal, cu botul intr un muluroi $i adorni. Ce vreti, era inca tare mic. Mi a lost nili si-1 trezesc Si ii trecul cam o jumntale de ori. Aperu un bondar. Se rotea biziind, la o palma de
urechea

l!i Tomul.

;,

noroc, se uira in jut
lulbura somnul?
Pe

Tomut. deschise ochri. Se suci

som_

oare

cine i

bondar nu l v;zu, in schimb z;rio vace 9i d;du buzna spre ea. Vaca p;Stea iare departe de el 9i de ac€ea

li paru lui Tomut din cale alare de mic5. poate de mdrimea unei vr:bii Se ducea Tomut glont, plne atunci un
cu

coada-n vlnt, drept spre vac;, s-o dea gata. nu altal Nu mai vezuse
asemenea animal

ciudai. Cici ciudat era. lntfadevir. Pe mesure ce Tomut se apropia, animalul cre$lea tot mai mult. Acum nu mai e.a cit vrabia, ci de mnrimea unei pisici. Tomut iii mai lncetini goana, ctrci din pisicd vaca crescuse

clt o capri. Aici. pe Tonul il
cuprinse frica. Se opri la oarecar€ distanti ti prinse a mtosi aerul: ce soi de animal o fi a€esta, ce ninunntie se lntlmpln? Deodatn, vaca dddu din coad; $i

se clinti din

loc

desigur, vreo insecti. Iar Tomut o rupse la fuge lnapoi, cu coada'ntre
picioare!

-

o

intepase,

fi-a

De atunci ocolea vacile csle de o Po$15.

VISELE LUI TOMUT
intimpli uneori ca Tomut s5 sclnceascd ln timpul somf,ului' ba chiar unde' se l;t€ cu;hii inchiri, all€ori se de, din lZbule de parci ar iugi cin€ $iie
Se

Copiii ma intreab;: De ce latr; Tomut? Ci doar a adormit! - Fiindc; vis€az;, le respund eu - Ce anune viseaz,? Se vede treaba c5 are ti €l visele lui de ciine animale ti pesAri silbatice Oanenii au alle vis€ interesani! excland copiii - Foarte gramada in jurul lui lomut >i S.au adunar rl privesc cum doatme Deodala, acesla incepe sa latre inceri5or' cu glas sublirel. li intreb pe copii:
44

-

vise cu vin5toarea' cu

ce viseazb acum

Ei, puteli s5 ghicili

Tomut? Pulem, r;spund copiii. Tonut a v,zut in vis un iepuras. P€ste citva timp Tomut incepe sA mitle din I;bule. Acum Tomul a luato- la fuge, sprn copiii. Dup; cine?

. ?",

-

Cum dupi cine,

ca

sA scap€ de capri... A dat pesie ea ii capra vrea sd-1

Peste put'n Tomut incepu si miriie supArat, s5 lat.e ceya mai tareTreze$le-tel st.igari copiii. Treze$te,i€, Tomul!

Are
ce?

si te

manincel Cine are s5-l ment'n,

ii intreb. Ursul. cine altull Tomut vrea si se ia Ia trinte cu el. iar ursul €
ditai namilal N-o s6-l poate .:zbi pe urs...

f
$ I

#

-#
--r

,st..

,*g

TOMUT IESE BASMA CURATA
DINTR-O INCURCATURA
Lui Tomul nu'i place se-si .ide cineva de el. Pe loc
face pe supS.atul.

ii intoarce

spatele

ti

Mai tlrziu a invitat s; se prefacd cum cA gluma, chiPu.ile, n a lo.l iacula pe socoledla sc. ci a aliLid. lnb-o zi, Tomut a dai peste o closc, cu puisori S-a apropiat de ea,
a dat sa miroasd puii.

Numai c6 cloica a

f,cui un tirSboi,

s6 te

tii! A s;rit in spinarea lui Tomut

ii. minil

Galopeaz; clotca d€'a cSlar€ pe Tomul, clonc;ne li-l ciupe$te zd'avin cu clontul. Parce o auzi cum ii zi€el ..Na. na, nettebnicule, asta ti-i educatia?l lli arei eu liel lti arst €u tiel Sn nu 1€ mai prind la Puiioril" Deii jignit amarnic de o asemen€a comportare. Tomut nu voi s: dea p.ilej d€ ris celorlalti. De aceea se prefdcu pe loc ce nu pe el il oc,r5$te sil scarmini cloica cu clontul, ce el, vezi bine. n_are nici un amestec la treaba asta. Vizindu-l cuminiit, clotca seri din spinarea lui Tomut ii se intoarse la puii ei. .
47

NIKITA E DOCTOR
si te dofloricesc indali. lmb.acn Nikita un halat alb, lnchipuit dinlr-un cearqaf, pune pe nas nitte ochelari, iar drept stetoscop peniru asNikita r^i spune lui Tomull Stai cuminte, Tomut, am

iti

cultat bolnavul ia o trtmbit6 veche de tinichea. Iese din odaie $i ciocinette la u$e, chipuril€ a venil doctorul ln vizite. Se iterge cu un prosop pe ftiini, cic6 doctorul s-a spilat..Face apoi o pl€ceciune in iata pacientului Tonut tii spune: gdsit, tinerel Se pare ce etti cam bolndvior - Bine t€'am matale- N'ai vrea s;-mi spui Si mie unde le doare? De bunl seame, Tomut lace milc fi doar mitc5 utur€l din ,,leriare, nu itiu si vorbesc." ln cazul acesta culcife, linere, se te asculi, zice doctorul Nikita. 9i ll lnloarce pe Tomut cu burtica in sus- Apoi lipeste de ea sietoscopul Si vrea s;-l asculte... Da. Tomut hat pe doctor de urshel - A$a, care va se zicz, mu$ti! se revolt, Nikita, speriai. ll mutti pe doctor, hai? Suparal, ii fldica lui Tomul o laba ii-r pune lermometrul. adicl creionul care tine locul acesluia. Numai ci Tomul nu se las; cu una cu doue s; i se ia temperatura. D6 din labe, se zbate cu desperare. Alunci doctoru' li spune paci€nlului sAu:

Siai cuminte, d€schide gura ii spune: a-a,a. Apoi ai se-mi ar;li ti
limba.

Voi se-i vadd limba, dar Tomut nici sind s; i o arate, schiaund de mama
focului... medicament. zice docto.ul, !i am sa te s5 speli dinl'. V;d ci eiti cam dezordonai, nu li plzce si ie speli. Zicind acestea, Nikita luA periuta sa de dinti, $i tocmai se p.egetea s5-l invele pe pacient cum d€vine t.eaba asta cu spilalul. cind pacieniul hall pe.inta in bo1 $i, lustil cu ea in curte sub gard, unde o iicu bucati

invit

prescriu, tine.e, un - Am si 1i pe le

buc,teleE$ti un prosi;nac, Tomut! strigb doctorul ti pacientull

dlp; el Nikita. Nu ara
acesla.

s€

joaci de-a

Nicicind n-a mai vrui Tomut

s; invete jocul

URSULETII
NiSle vlnetori au gisit in pidure doi ursuleti. Ursuletii erau atil de mici, incit i-au adus intr.o singuri clciuld. I-au pr€dat p€ anlndoi lvanovn€i, al carei sot descoperise birlogul cu pricina. Femeia i-a dus in

izb; Si La bigat sub laviii, unde a a$ternut un cojocel. Era un locior cald, fe.it d€ cur€nt. Apoi le-a t5cul dou; biberoane. A turnat lapte cald ln dou, sticlute, Ie.a aslupai la gurd cu nille cirpe curate. ti gata. Cit era ziulica de mare, cei doi ursuleii $ed€au tolnnili in culcusul lor. cu sticlutele in brat€. Mai trigeau un pui de somn. mai tregeau plescaind din

limbi clle o inghititur: de lapte, ti cretteau vezlnd cu

ochii.

La incepui nu se lncumetau s5 plece de pe cojocel, apoi prinsere curaj. O porniri mai iniii ilrls pe dutumea, apoi de'a busilea $ontic_ion1lc, apoi departe de culcul. de-a tumba - tot mai departe $i mai Crescind, deveneau mai indrezneti.

Dar, intr-o zi, unul din ursuleli mai ca era sa moara de spaima ce-o trasese din
prilina unor g;ini. Afar;
s€ lrsase un ger d€ inghela corbul r^n zbor, de ace€a gospodina lel. aduse g;inile in izba ca si nu plteasce care_i De cun le aduse. ursulelul despre 'a vorba se roslogoli de sub lavitb ca se le vadd mai de aproape. Cocorului atlta i_a trebnit. lnrr-o clipa era asupra lui, )i da.t: D;-i ii omoara-ll Cu ciocul il crupea. cu pinlenii il ba_ tea si nici ci-l lisa.

Striga ursuletul ca din gura de sarpe,

nettiind ce sa faca sa scape de vrajmai. Cu lSbutele anlndosS. ca un om, lsi acoperise ochii ai striga. Abia l-au scrpat de coco$, de clonlul ai gh€arele acesluia. L-au luat ln brale, dar vrijmaaul de cocos sirea dupi el ca uf, ciine. I se p;rea c6 prea putin l-a scarnanal... Dupa aceea. trei zile n.a mai ieqit bietul ursulet de sub lavili. Credeau ioti ci sia dat duhut, dar nu, a sc6pat cu bine.

Spre primivar6 ursuletii s-au mai ln6ltat, s-au f;cut mai voiniculi. In var5 erau clt ditai motanul, apoi clt un cetelandru mai mericel. $i ce poznati erau' Ba dAdeau iama prin oalele gospodinei, ba-i ascundeau furca penlru oale, ba-i siirneau puful de prin perine, de plutea prin toatS casa. Tot sub picioarele iemeii iti g6seau de lucru li se zbenguiau, de nu mai putea din pricina lor. Ala incit Ivanovna lncepu si-i mai alunge din izbd. Jucati-vd, afurisitilor, pe ulitel le-a zis. Acolo puteti lace pozne clt ve lncape pielea. Stric5ciuni mai mari n'aveti cum pricinui, iar de ciini o si vd ap5rati cu labele sau o s, v, ascundeli cum $titi voi. Astfel au lnceput ursuletii si-qi petreaci vremea pe-afare. ln padure nici prin gind no Ie dldea sA iuge.

Daci'i supSra sau ii sp€.ia cineva, iugeau nunaidecit in cas; slb lavits. pe cojocelul lor.
Gospodina ii int.eba uneori: Ce pozne ali mai ficut pe,alar;, nezd.Svanilor? TAc€au chitic amindoi, ce doar nu Atiau si vorb€asce,

Gospodina ivanovna le tinea loc de ursoaicn-mami, iar izba

1e

era bi.tog.

ai s€ ascundeau

unul in spaiele celuilalt, clipind Sirel din ochisorii lor

si se ascundeau
ceprui.

lvanovna le mai dtdea cite una la spate, liindcd Slia

ci pozna e gata lecutd.

Nu trecea o ori ce ii apdreau in uti vecinii, cu jslba: - Fiarele lale, lvanolna, mi-au pus pe fug! toti puii din cuile. Trebui€ sd alerg prin tot satul acum, ca sl-i !dun.

5{

- Joiana nbastrl nu mai d; lapte de ieri. La trasi cu alurisitele tale de sSlbetiaiuni. De lrica lor, oile noastre - altele. pozne pesle pozn€. nu mai intr, in
Si A plesnit din palne biata lvanovna:

pierit laptele dupd sperietura
tarc...

Of, de s-ar lndura odat; careva s;-mi ia ur$ii eitia de pe capl Nu mai pot -de clte pStimesc cu eil lntr.una din zile am plecat la vinntoare ti am poposit ln salul acela. Oamenii mlau povestit despre cei doi ursuleli. M-am dus str-i ved. Dind cu ochii de lvanovna, am lntrebalo: - Unde-s ursuletii tai? Zburda pe-afar;, imi respunse ea. - in curte, m, uit prin toate ungh€rele Ies nimic, nici urm: de ursuleti. pizeal palm; de- nasul meu trece vljlind, de sus, Dar, deodati - la o o cnr;midn ii, zdup in prmint! Am s:rit ln lAturi, m-am uilat spre acoperiq. Poftim, unde erau ursuleliil $edeau amlndoi pe coama casei $i lSi f,ceau de lucru cu cotul de fum: ll desltrceau cirdmidi cu cirnmidZ... Luau apoi cerEmizile 9i le dedeau drumul ln jos, p€ pania de tindrild a acoperi$ului. EIe alunecau liglind, iar ursuletii aplecau capetele intr-o parle ca str asculte iltiitul ac€sla, clci iare le mai pl:cea. Unul din ei scoase chiar limba d€ plncere, ascultlnd. lvanovna La alungat numaidecil de acolo $i le,a tras citeva, ca si tin; ninte. Numai ca in seara aceleia$i zile nai venirA nitte vecini cu jalba: ursul€tii au mai stricat co$urile lnc; la vr€o trei case, ba chiar Ie.au astupat cu cir5, mizi. Clnd au dat gospodinele sA aprind: focul r^n sobe, lumul, neputind razbi prin cof, a prins a nivili valuri-valuri ln casi... lati ce pozne faceau ursuletii.

INVETT SA VORBEST|
Ania era pictoritz $i tare ii mai plsceau p;se.elele. Toti cunoscutii tiiau asta Si ji aduceau in dar tot lelul de zburUtorre. Ba o stbnculS, ba o cotofan; mici. Cineva i-a adus odal; un graur. Numai cA graurul acela era pui. Nu Stia nici s6 zboare, n'ci s; menince singur. Avea ni$ie a.ipioa.€ scorte, reslirale intr,o parl€ si atta, un cioculel galben. Deschidea ciocul, d:dea din aripioar€ Si cerea se i se puni ceva de mlncare in cioc. De inghitil, $tia ri singur sn inghiti. Ania il hrnnea ,i.ind: - Ti € foame, hail Ti-e foam€! Dupe ce il satura bine, se ducea la treburile ei. Dar abia se apuca de lreabS, c; iar il auzea pe graur tipind de foame. O ch€ma iar. - Erti un r;u, ii spunea Ania. Nu me laAi si lucrez. N-an timp de tine, nincdciosule! Eiti un rSul Si iar li d;dea de mlncare, ba imbiindu I intetesnloare cu: ,,Ti e loam€. hai! Ti-e foame!" ba mustrindu I srpirat6: ,,Er1i un graur r;ul E$1i un rau!" 5i iard ca graurul 'n\ata sa vorbea\ca. lnt-una din zile, aducindu-i hrana, nLmai ce-t auzi:
Foa-mel Foa,mel

clND Tr-E

FOAME,

Ta.e sn nai ni.5 Ania! De atunci, nici ci mai ciripea
foam€.

la. dace era lisat sA aslepie prea nutt. st.iga sup6rati Esli un riul Eiti un riul

il auzeai zicind: Foa me! Foa-me!

in pes;reasca lui, ci indatj ce i

se lecea

Odaid, Ania picta in fata ferestrei, iar graurul se inylrtea in preajma ei. Ba se uita ce face dlnsa. ba ciugulea vopseaua, ba incerca sA-i iure creionul.

lntr-un cuvlnt, n-o lesa o clipe in paceAnia deschise fereastra si li spuse: D!-te ti te mai plimbd pe-afare. - grautul zbure pe iereaslrd in curte. Si

Ania picta mai departe, dar cu un ochi
de

il

urmS.ea pe graur.

si

vada ce are

gind s; faci.

lelul de luc.uri vrednice de interes. Iate, aude graurul un ciripit venind de aproape. O vrabie iii hr,nea puiEo.ii. I se l;cu Si lui ioam€. Veni in zbor lingS vrabie, iti .5slir6 aripioa.ele, deschise ciocul ri slrig;:
1ot Foa mel Fda-me!

ln curl€ sint

Vrabia

ii dedu un clont in f.unte si iii lui zborul.

$i scipA paserea din mlnd. Venind acas:, povesti tuturor ce minunitie vdzuser Auziti, o pasere care vorbeasca omeneitel Atlind cele intlmplate, vecinii o inttiintari pe Ania. $i, lmpreund cu ea, porni16 ln ciutarea graurului. Vezindu'si stiplna,.graurul se burzului la dinsa: Esti un r;ul Esti un r5u! Mie, rise Ania, ai interesul s5-mi spui doar,,Foa'mel Foa-me!"

Etti un rrul ESti un rnul Omul se spe.i€, desl5cu palma

s;

Aperu $i notanul Valentin, din vecini. Traversa tinistit curtea. Craurut ii alinu calea. TopAia in fata motanului sirigind:

dup; ni$te pui, a$a incit nu mai avea ochi s5 vadi o pasere. SrpSrat ca nu i se d; nici o atentie, g.aurul se duse la dutnut curtii.

Foa-me! Foa-m€! Trebuie spus cd in ajun molanul Valentin mincas€ bniaie iiindcb se tuase

#

b
,!

.*p*..

ilr*

rsr,*r
li

cu'ttNs

fiili:;ffi;,^=il*$ ii"'i#^""'iil?$,* ;;ti;*;;i.*i;'"**"'-Eo
!i":!if;ii,lll,.."*"t*;",,i,i

#s #ffi
. F
A,

T_
^j

li

*s*

A

DulAul dormea. sior6ind usurel. Sub nasul s;u se aila strachina cu mincare, iar pe strachin; se preumblau niste muite. Craurul n-a invetai inca sd prind6 mutlele, iar mincarea dul6ului nu-i era pe plac. Se opri deci linge nasul acestuia, si'igind:

Foa-n€l Foa-mel
Citeva vreme dul6ul lEi vezu d€ somnul sdu, apoi deschise ochii ii - ham! Tare se mai sperie graurul. lii luA zborul, tipJnd: reul un - Erticare rAul Eiii unAnia obi$nuiau sd adsc; cite ceva graurLlui ei. Vecinii veneau pe la Si Se minunau ci pasrrea a invaiat s, vorbeascn, voiau s-o aDdn ti dintii. Intr'o zi, v€ni la Ania o vecin,: Unde tii graurul. cA i-am adus ceva bun de mlncare. Ania ll strig:i Foa-me! Foa-mel Unde e9ti. minc;ciosule? Graurul nic;ieri. Au inceput sn-l caute nu l-au
s5si1.

-

IatE ce se intimplase cu el. lncepuse sa ploue, iar odate cu ploaia ribulnise $i o palS de vint. Graurul se plimba in vrem€a asta p.in curte. Vintul rlscolea Si inviilejea pe sus nisipul.
irunzele, c.engutele uscale. Graurul

se sperie $i iti lui zborul. Nu sp.e cas5, nici spre vr€o curte vecine sau spre pedure. Ci, orbegt€, incot.o vedea cu ochii. Peste u; limp cobori pe o carare. Nici el nu ttia unde se afti. F;re lndoial5 c: s-ar fi rit;cit li ar fi uitat drumul inapoi, dac, nu dddea un trec;tor pesle el. Mergind pe crrare, acesta vazu pasirea care nu se clinlea din loc $i i1 l;sa s, se ap.opie. Ce-ai zise onul: .,ll prind, ll duc acas; $i il pun inlr'o colivie ca se'mi

cinte". Iar

graurul

sllrrl

$i i se

alez5

pe pSlArie.

Omul puse numaidecit mina pe

el. Iar graurul, de colo:

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful