Aparate electrocasnice

Din momentul in care domeniul electricitatii a inceput sa se dezvolte semnificativ la jumatatea secolului al XIX-lea, inventatorii de pretutindeni au inceput sa caute cu insistenta realizarea unui dispozitiv practic si ieftin pentru iluminarea electrica a locuintelor. Britanicul Sir Joseph Swan si americanul Thomas Edison au reusit amandoi, aproximativ in acelasi timp (1878, respectiv 1879), sa gaseasca solutia asteptata la aceasta problema: becul cu incandescenta. La inceputul secolului XX, in mai putin de 25 de ani de la aceasta inventie remarcabila, milioane de oameni din intreaga lume beneficiau deja in locuintele lor, pe strazi, la locurile de munca de iluminatul electric. Inventarea si utilizarea becului cu incandescenta nu a insemnat numai aparitia unei noi tehnologii – ieftina, sigura si usor de utilizat, ci si debutul unei noi ere, cea a aparatelor electrocasnice. De-a lungul secolului XX, tipurile, numarul si raspandirea aparatelor electrocasnice au cunoscut un progres impresionant – orice locuinat moderna din ziua de astazi beneficiind de confortul adus de utilizarea frigiderului, a masinii de spalat, a fierului de calcat, a televizorului si a altor asemenea aparate. Constructia aparatelor electrocasnice este rezultatul concret al aplicarii in tehnica a descoperirilor stiintifice din diferite domenii. Ideile de baza privind functionarea acestor aparate le putem intelege cunoscand fenomenele si legile fizice utilizate in proiectarea si constructia lor. Informatiile referitoare la orice aparat electrocasnice le obtinem din cartea tehnica a acestuia. Cartea tehnica prezinta atat modul de utilizare (inclusiv masuri de protect 15315p1514p ie), modul de intretinere a aparatului, cat si principalele sale date tehnice (inclusiv parametrii nominali de functionare): tensiunea electrica de alimentare, frecventa curentului de alimentare, puterea electrica, turatia motorului (daca este cazul), conditii de ambient pentru functionare (temperatura, umiditate) etc. CUPTOARELE CU MICROUNDE Cuptoarele electrice obisnuite au elemente care se incalzesc cand sunt strabatute de curent. Dar cuptoarele cu microunde folosesc efectul de incalzire al undelor radio din banda de microunde – intre semnalele de televiziune UIF (de frecventa ultrainalta) si marginea benzii infrarosii (de caldura). Microundele nu sunt fierbinti, dar determina moleculele de apa din hrana sa se miste atat de repede incat genereaza caldura prin frecare, gatind hrana. Similar, daca ne frecam mainile, ele se incalzesc. In cuptorul cu microunde, microundele sunt generate de un dispozitiv numit magnetron si apoi introduse in cavitatea principala a cuptorului. Toate suprafetele interioare ale cuptorului sunt metalice, reflectand toate undele ce ar devia in exterior, inapoi spre hrana. Undele absorbite de moleculele de apa din hrana pot penetra doar la adancimea de 5 cm. Centru unei bucati mari de carne este gatit de caldura transmisa de la straturile exterioare. Cronometrajul este esential in gatitul corect; chiar si masinile de gatit electrice economice pot avea un ceas incorporat. Masinile de gatit mai avansate au ceasuri care pornesc si opresc gatitul automat la timpul potrivit, iar sesizoarele de temperatura pot verifica cat de bine este gatita hrana in interior.

In timpul functionarii aspiratorului : motorul aspiratorului invarte un ventilator . un sac pentru filtrarea aerului . Din punct de vedre constructiv. circuite electrice pentru punerea in functiune. schimbarea turatiei etc. o iesire pentru aer. utilizam cel mai simplu mecanism de aspiratie posibil. un motor electric . Diferenta de presiune pe care o realizam intre cele 2 capete ale paiului este cea care determina lichidul sa urce in acesta. un aspirator este format din urmatoarele elemente : intrare pentru aer (capatul tubului de aspiratie) la care se pot atasa diverse accesorii pentru curatire . formata din unul sau mai multe orificii si prevazuta cu filtre . Aspiratorul : Atunci cand bem un lichid folosind un pai.. un ventilator . Aceeasi metoda simpla sta si la baza functionarii aspiratorului – cu toate ca executia este un pic mai complicata.

15. datorita diferentei de presiune dintre mediul inconjurator si intrarea pentru aer. in aspiratorul de tip Dyson Cyclon Vacuum.1). DETERMINAREA CARACTERISTICILOR PRINCIPALE ALE UNEI INSTALATII FRIGORIFICE CU COMPRESOR: 15. prelucrarea metalelor la temperaturi joase etc. electrica. de-a lungul unei traiectorii elicoidale. 15. dezvoltat in anii ’80 de James Dyson. instalatia este cu ciclu combinat (3. scame. nu are obisnuitul sac de filtrare a aerului intalnit la celelalte modele de aspiratoare. ininstalatiile de conditionare sau climatizare. in miscarea sa prin aspirator. utilizarea unei perii la capatul tubului de aspiratie permite desprinderea din suprafata aspirata a particulelor de praf. ceea ce determina scaderea presiunii aerului langa ventilator. fiind utilizat in industria alimentara. este necesar ca el sa cedeze mediului ambiant caldura. . Acest tip de aspirator. acesta este realizat dintr-un material poros (hartie. Pentru a raci un corp si a-l mentine la o temperatura mai mica decat cea a mediului ambiant. instalatia are rolul de a mentine temperatura scazuta intr-o incinta si se numeste instalatie frigorifica (1. tesaturi) care permite aerului sa treaca mai departe. fig.1 Notiuni generale Frigul artificial a capatat in ultimii ani un rol foarte important. fig. aerul care intra in aspirator antreneaza in miscare particulele mai grele aflate in vecinatatea intrarii pentru aer : praf. in partea dinspre intrarea pentru aer . masinile care functioneaza dupa un ciclu inversat se impart in trei grupe. consumand in acest scop energie mecanica.1). aerul trece prin sacul de filtrare . - Unul dintre cele mai noi tipuri de aspiratoare este asa numitul Dyson Cyclon Vacuum. Pentru indepartarea particulelor antrenante de curent de aer. Miscarea rapida a aerului pe traiectoria elicoidala determina indepartarea particulelor grele din curentul de aer prin centrifugare. iar daca To< Tamb< T. nisip. etc. DacaTo = Tamb (To fiind temperatura sursei reci). aerul din vecinatatea intrarii pentru aer este impins spre interiorul aspiratorului . in industria chimica. aerul se misca ci viteza foarte mare printr-un sistem de cilindri si conuri..- paletele ventilatorului imping aerul spre iesire pentru aer. Sistemul Dyson Cyclon Vacuum constituie o inovatie remarcabila in dezvoltarea tehnica a aspiratoarelor : nu mai este necesar sacul de filtrare a aerului si puterea de absorbtie a aspiratorului nu se mai diminueaza datorita acumularii prafului in sac. etc. Daca T = Tamb (T fiind temperatura sursei calde). fig. nisip. dar opreste majoritatea particulelor mai mari. instalatia reprezinta o pompa de caldura (2.1). In functie de temperatura surselor de caldura raportate la temperatura mediului ambiant Tamb.15. pentru intensificarea unor procese de reactie. termochimica etc.

agentul de lucru poarta denumirea de agent frigorific.15.2) unde are loc racirea izobara pana la starea de saturatie si condensarea lor (transformarea 2-3-4) cu cedarea caldurii q1 mediului exterior.3). la starea 5.15.15. (15. In principiu instalatiile frigorifice absorb caldura de la un corp rece. Dupa condensare. inclusiv apa (tab. Dupa principiul de functionare. Agentul frigorific in faza de vapori supraincalziti intra in condensatorul 2 (fig.15. < Caracteristicile principale ale instalatiilor frigorifice sunt: a) Capacitatea frigorifica specifica: qo = h1 . Transformarea (4-5) este izentalpica si ireversibila. In prezenta lucrare se trateaza instalatii frigorifice cu vapori cu comprimare mecanica (fig. aflati la presiune scazuta p1 sunt comprimati politropic in compresorul 1 (fig. hidrocarburile si diferiti compusi anorganici.2).2) pana la presiunea din condensator p2. 15. prin agentul de racire al condensatorului.15. (15. In acest caz.2 Schema de principiu a instalatiei frigorifice cu compresie mecanica cu vapori.h1 [ kJ/kg ] (15.2) deoarece laminarea are loc la entalpie constanta. rezultand un amestec lichid-vapori. In continuare are loc vaporizarea (5-1) in vaporizatorul 4 (fig. Din punct de vedere al agentilor frigorifici utilizati.2) pana la nivelul presiunii p1 din vaporizator. . Sunt cunoscuti peste 80 de agenti frigorifici.15. instalatiile frigorifice cele mai utilizate sunt: a) instalatii cu comprimare mecanica a agentului frigorific.h5 [ kJ/kg ] . agentul frigorific. c) Lucrul mecanic consumat de instalatie in valoare absoluta: x lr x = h2 .3) . = h5 . numite si instalatii frigorifice cu absorbtie. de o larga raspandire fiind freonii.2). b) cu comprimare termochimica. .1).1) b) Caldura cedata in condensator q1 in valoare absoluta: | q1 | = h2. preluandu-se caldura qo de la spatiul refrigerat. de temperatura To si o cedeaza mediului ambiant. deci h4. c) instalatii frigorifice cu ejectoare.h5 [ kJ/kg ] . instalatiile frigorifice pot fi cu aer sau cu vapori. Vaporii saturati de stare 1 (fig.1 Particularizarea ciclului Carnot inversat. la starea 4 este laminat in ventilul de laminare 3 (fig.15.Fig. Fig. 15.

randamentul mecanic al transmisiei: .este randamentul compresorului.15. Daca se impune ca o instalatie frigorifica sa realizeze o anumita capacitate frigorifica Qo.4) e) Capacitatea frigorifica a instalatiei (Qo) care reprezinta caldura preluata de agentul frigorific in unitatea de timp de la corpul racit: [W] (15. 15. Fig.3 Ciclul instalatiei frigorifice cu compresie mecanica de vapori in diagramele T-s si p-h. un vaporizator 5. atunci din relatia (15. iar ca agent frigorific foloseste freon 12. f) Puterea necesara antrenarii compresorului: [kW] (15.5) unde D este debitul de agent frigorific al instalatiei. 15.2 Descrierea instalatiei si mersul lucrarii Ca instalatie frigorifica. in kg/h. un compresor 2. conducte de legatura 6 pentru circulatia agentului frigorific si trei termometre .d) Eficienta frigorifica reala: [-] (15. Instalatia se compune dintr-o incinta frigorifica 1. un ventil de laminare 4.6) unde: η η c m . izolata termic fata de mediul ambiant. un condensator 3.5) se determina debitul de agent frigorific necesar.4) care functioneaza cu comprimare mecanica (compresor). se utilizeaza un frigider ARCTIC (fig.

din diagrama p-h se extrag entalpiile h1. Avand valorile temperaturilor si cunoscand presiunile p1 si p2 . si t5" .3). . cunoscand t3 .lucrul mecanic consumat. iar h5 = h4 . La pornirea instalatiei se citeste indicatia contorului cu precizie de trei zecimale. Eficienta frigorifica se determina pe un interval de timp τ = 30 min. temperatura agentului de lucru in punctele 1.7 bar.4 Instalatie frigorifica cu comprimare mecanica de vapori. t5’). t2. cu relatia (15.3). Cu aceste valori se calculeaza .capacitatea frigorifica specifica.3 . cu relatia (15. h2 si h5. pana la intersectia cu izobara p2 . se stabileste punctul 3 in diagrama p-h (fig. Fig. masurandu-se din 5 in 5 minute temperaturile t1 .7 bar. Pentru determinarea lui h5.2). t2m si t5"m . p1 si p2 . p2 = 13.1. 2’. cu relatia (15..15.pentru masurarea temperaturilor t1.4). . pe o izobaraizoterma se gaseste punctul 4 (pe curba lichidului saturat). .1) .caldura cedata in condensator. Entalpia h2 se determina daca din punctul 1 se duce curba s = ct. t2’. care au valorile p1 = 1. iar h5’ tinand seama ca h5’ = h4’ . cu relatia (15. t2 si t5" . . Pentru fiecare interval de masurare se calculeaza o temperatura medie t1m . 15. De asemenea se presupun cunoscute presiunile p1 si p2 din vaporizator si respectiv condensator. Din 3.eficienta frigorifica. 5’ a ciclului ( t1.

Manual de fizica. 4. 3.3 Valori masurate si calculate Nr. inainte de vaporizator Capacit.15.3. inainte de condensator Temp. clasa a X-a . Tabelul 15. crt. frigorifica f - Elementul Peltier Bibliografie : .Arborele lumii .3).Pe baza acestor date se va reprezenta ciclul in diagrama p-h (fig. Marimea Simbol UM Incercari τ =0 τ =05’ τ =10’ τ =15’ τ =20’ τ =25’ τ =30’ 1.frigorificaspecifica Caldura cedata in condensator t1 t2’ t5’ qo o C C C o o kJ/kg kJ/kg 6. 5. iar rezultatele se vor centraliza in tabelul 15. Lucrul mecanic consumat ε kJ/kg 7. Temp inainteacompresorului Temp. Ef. 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful