Universitatea de Vest Vasile Goldi

Arad

Faculatatea de Medicin , Farmacie i Medicina Dentar Specializarea Asisten Medical

LUCRARE DE LICENTA
Importanta monitorizarii factorilor de risc la pacientul cu afectiuni chirurgicale

COORDONATOR: PROF. UNIV. DR. SILVIU SOFRONIE

ABSOLVENT:

ARAD 2011

Cuprins PARTEA GENERALA
I. INTRODUCERE Motivatie importanta Notiunea de risc Perioada preoperatorie componente, obiective II. RISCUL CHIRURGICAL Traumatismul operator fiziopatologie, implicatii Sistematizare interventii chirurgicale Riscul septic si antibioprofilaxia Factori de risc in chirurgia abdominala Abdomenul acut chirurgical Laparotomia Colecistita acuta si chirurgia biliara Ocluzia intestinala Cancerul colorectal III. RISCUL ANESTEZIC Cauzele complicatiilor anestezice Scheme de evaluare stratificare si reducere a riscului Raport cost / beneficiu in identificarea factorilor risc Riscul si factorul uman IV. RISCUL SI TERENUL Factori generali Starea generala Varsta si sexul Riscul cardiac

Riscul pulmonar Riscul hepatic

V. SCALE DE RISC PARTEA SPECIALA OBIECTIVE MATERIAL SI METODA PREZENTAREA PALNULUI DE INGRIJIRE LA UN PACIENT TRATAT CHIRURGICAL CONCLUZII IMPORTANTA FACTORILOR DE RISC LA PACIENTUL CHIRURGICAL BIBLIOGRAFIE

I. INTRODUCERE

I.1 Motivatie importanta Studii efectuate asupra evolutiei postoperatorii releva un risc inalt inca asociat interventiei chirurgicale, in Marea Britanie mortalitatea globala în cazurile chirurgicale ajungand la 0,8 1 ( in primele 30 de zile dupa operatie 1 si variind functie de clinica si tipul chirurgiei. Pentru Spitalul Clinic de Urgenta cifrele generale sunt 2 : 5 totala, 4 5 ( in sectiile de chirurgie generala, 1 vasculara, 8 13 ( neurochirurgie. Factorii determinanti ai morbiditatii si mortalitatii postoperatorii sunt : conditia medicala a pacientului (M), agresivitatea interventiei (0), tehnica anestezica (A) si rezultatele interactiunii lor. Acestea pot fi corelate conform formulei logice 3 : RTP = M + O + A + MO + OA + MA + MOA unde RTP = riscul total perioperator. Actiunea conjugata a acestor factori poate mari sensibil riscul interventiei. Astfel, desi numarul deceselor datorate anesteziei strict este mic (1 : 15000, chiar 1 : 200000 teoretic) 4 interactiunea ei cu particularitatile individuale si interventionale (incluzand si gradul de pregatire al echipei) este responsabila de exitus la 1 din 500 1000 cazuri. Prin urmare actul chirurgical nu poate fi separat de toate elementele conexe de terapie menite sa asigure o evolutie lipsita de complicatii. Pentru aceasta este esentiala cunoasterea bolnavului chirurgical din doua unghiuri : afectiunea careia i se adreseaza interventia si terenul (conditia generala - varsta, sex, tip somatic si bolile asociate). 1,5 ( ortopedie, 4 6 ( mortalitate 11 ( chirurgie

Afectiunea chirurgicala poate influenta functiile unui organ (aparat) si in consecinta starea generala, punand medicul sa aleaga intre o perioada mai lunga de pregatire menita sa corecteze aceste deficiente si o interventie cat mai rapida pentru a nu permite agravarea starii bolnavului. Pe de alta parte terenul pacientului poate fi hotarator in privinta posibilitatilor sale de a face fata interventiei chirurgicale propuse, uneori riscul acesteia putand fi mai mare decat avantajele sale. Atitudinea este dictata de confruntarea intre conditiile terenului , cele impuse de tipul si amploarea interventiei si cele dictate de necesitatea executiei acesteia. In afara alegerii momentului operator si tipului interventiei, stabilirea riscului este importanta in alegerea terapiei intra- si postoperatorii, evaluarea prognosticului. Pe de alta parte, indiferent de corectitudinea actului medical, in timpul interventiei si dupa aceasta pot surveni unele accidente si complicatii in relatie directa cu elementele mentionate. Monitorizarea intensiva la pacientii cu risc poate fi salvatoare prin detectarea si tratarea lor precoce. Asadar oricare aspect al factorilor enumerati, care expune pacientul la risc, trebuie recunoscut si (pe cat posibil) combatut inaintea interventiei chirurgicale, in perioada preoperatorie. Aceasta include doua etape : evaluarea subiectului (in cadrul vizitei preoperatorii afectiuni). I.2 Riscul notiuni generale Riscul, ca probabilitate statistica, exprima un prognostic dupa o interventie chirurgicala, semnaland incidenta posibila a morbiditatii sau mortalitatii postoperatorii. Folosirea notiunii de risc s-a impus din nevoia de cuantificare preoperatorie a factorilor care pot influenta evolutia bolnavului, cu implicatii asupra prognosticului. Riscul general la care este supus bolnavul depinde de modul in care cele doua elemente ale actului terapeutic anestezia si chirurgia intervin asupra terenului, fie preanestezice) si pregatirea sa (premedicatie, recomandari, tratarea altor

amplificand, fie eliminand riscul. Astfel anestezia poate ameliora starea generala prin

suprimarea durerii si masurile de mentinere a homeostaziei, dar si agrava prin efecte adverse medicamentoase. Actul chirurgical este un traumatism controlat care solicita homeostazia organismului,dar care poate constitui un act major de reanimare. Evaluarea corecta a riscului permite elaborarea unei strategii corecte de ingrijire, pregatirea sistemului pentru a primi pacientul, toate acestea având ca rezultat scaderea incidentei complicatiilor si îmbunatatire prognosticului . Evaluarea riscului cuprinde patru etape: Identificarea posibilelor complicatii; Cunoasterea factorilor predispozanti pentru aparitia acestora; Identificarea factorilor de risc in cazul respectiv; Stratificarea riscului. Identificarea unui factor de risc implica stabilirea probabilitatii existentei sale la un anumit pacient, acesta putandu-se situa intr-una din cele trei categorii: asimptomatic cu probabilitate scazuta de a avea factorul de risc; asimptomatic cu probabilitate crescuta de a avea factorul de risc; simptomatic, avand factorul respectiv. Teste paraclinice pentru identificarea factorului de risc sunt necesare numai pentru a 2 categorie, costul screening-ului pentru prima fiind prea mare. Stratificarea riscului implica stabilirea probabilitatii aparitiei unei complicatii functie de intensitatea factorului de risc. Si aici pacientii se impart in 3 categorii : probabilitate mica (1), medie (2), si inalta (3) de aparitie a complicatiei.Nu sunt necesare investigatii suplimentare amanuntite pentru categoriile 1 (raport beneficiu / cost mic) si 3 (necesita terapie).

Se urmaresc : Identificarea pacientului si stabilirea unei relatii medic pacient. cunoasterea terenului permite chirurgului sa isi dimesioneze amploarea interventiei la nivelul posibilitatilor bolnavului. iar anestezistului sa isi ia toate masurile in vederea mentinerii homeostazei perioperatorii. Vizita preoperatorie si preanestezica Este un act medical obligator atat pentru chirurg. 2) stratificarea riscului si stabilirea capacitatii functionale la un pacient cu afectiune moderata. propus pentru protezare totala a soldului. I. cat si pentru anestezist.Evaluarea riscului poate fi redusa la interviul preoperator la un baiat de 7 ani venit pentru o interventie minora.3 Perioada preoperatorie Este perioada de 24 48 de ore inaintea interventiei (uneori si perioade mai lungi). care poate avea un rol vital in evolutia ulterioara a pacientului si care cuprinde 5 : I. 3) obtinerea unor parametri de baza necesari deciziei terapeutice. sau poate necesita multiple consultatii / examene la un barbat de 60 de ani cu BPOC. Pentru efectuarea unor investigatii suplimentare exista 3 motive : 1) identificarea unui factor de risc la un pacient asimptomatic. Pe de alta parte. Obtinerea de informatii pentru evaluarea riscului precizarea diagnosticului si aprecierea unor eventuale complicatii decelarea unor incompatibilitati si interferente medicamentoase . ciroza alcoolica si fibrilatie atriala. Cunoasterea patologiei specifice care necesita interventia chirurgicala este desigur indispensabila stabilirii strategiei si chiar schitarii tacticii operatorii.

III. Evaluarea riscului se suprapune partial cu I si are urmatoarele obiective : cuantificarea riscului planul de ingrijire pregatirea sistemului masuri de combatere a riscului. inclusiv tratarea afectiunilor preexistente. Premedicatia are urmatoarele obiective 6: Scaderea anxietatii si sedarea Reducerea activitatii parasimpatice Reducerea riscului de aspiratie Controlul infectiilor Amnezie Analgezice Scaderea dozelor medicamentoase folosite in inductie Stabilitate hemodinamica Profilaxia alergiilor .decelarea unor contraindicatii Pregatirea psihologica a pacientului explicarea procedurii Obtinerea consimtamantului. intocmirea fisei de anestezie (reflecta limitele variabile ale maturitatii personalului si pacientilor si este utila pentru evitarea unor complicatii previzibile. uneori deosebit de grave) II.

iar daca documentatia contine analizele considerate esentiale nu se vor cere investigatii de laborator. In afara examenului local pentru afectiunea chirurgicala el va fi supus unui examen clinic complet. Majoritatea spitalelor nu au aceasta facilitate a cabinetului preanestezic . hemoleucograma. eventual teste hepatice.In mod ideal pacientul ar trebui consultat de anestezist inaintea internarii imediat dupa consultul chirurgical. RX toracopulmonar. dupa cum acesta va fi cunoscut ca teren fara tare sau va suferi de o afectiune cronica mai mult sau mai putin invalidanta. . Bolnavii care nu au fost consultati medical in afara sferei afectiunii chirurgicale vor fi investigati in functie de examenul preoperator. uree. 7 Posibilitatile de cunoastere a terenului sunt date in primul rand de documentatia cu care vine bolnavul. ca si pentru anestezist. numar trombocite. La noi ca si in alte tari exista obligativitatea unei serii de teste de filtrare la orice varsta : grup sanguin. ceea ce ar permite depistarea si tratarea unor afectiuni preexistente in ambulator scazand numarul zilelor de internare si implicit costurile interventiei. pacientii fiind examinati si tratati in perioada preanestezica (dupa internare). teste de coagulare si sangerare. Desfasurarea explorarii bolnavului va fi diferita. glicemie. impreuna cu o anamneza amanuntita si dirijata pentru a evidentia eventualele fenomene patologice importante pentru evolutia pacientului. examen urina. VSH. ori mai ales in urgente acestia vin cu un examen clinic sumar facut in conditii mai dificile si fara sa aiba în timp util toate testele de laborator necesare atestarii diagnosticului sau conditiilor specifice ale terenului. in ambele cazuri exista obligativitatea de a reface intregul examen clinic general si specific. Examene suplimentare se indica pe baza datelor clinice obtinute pentru stabilirea prezentei si stratificarea factorilor de risc sau pentru obtinerea unor parametrii fiziologici necesari deciziei chirurgicale. Bolnavul fara tare va putea fi considerat astfel daca poseda o documentatie medicala recenta care sa ateste aceasta stare. Pentru operator.

alterari ce pot ameninta homeostazia prin doua categorii de mecanisme neuroendocrine si tisulare. Termici : pot apare hipertermii prin expunere la o temperatura excesiva in sala de operatie sau datorate unor cauze endogene (septica. Interventia chirurgicala solicita organismul prin urmatoarele categorii de agenti agresori: Mecanici : produc leziuni directe tisulare permitand extravazarea sangelui si hipovolemie. timp de protrombina. Intre 40 60 ani se completeaza cu EKG. Leziunile produse sunt minimalizate prin faptul ca sunt transante. RISCUL CHIRURGICAL II. Mai frecvente sunt hipotermiile moderate prin expunere la temperatura scazuta a salilor de interventie. Încalzirea cu ajutorul saltelei (pernei) electrice poate provoca arsuri în cazul aparitiei unei vasoconstrictii cutanate. spalarea cavitatii peritoneale sau gastrice cu solutie salina calda (38(). hemoglobina. Hipertermiile. constituie agresiuni severe prin solicitarea majora a functiilor vitale. glicemie si uree sanguina iar peste 60 de ani se vor adauga numaratoarea trombocitelor. . teste de coagulare globala. pe baza unui studiu cost / eficienta ajunge la concluzia ca sub 40 ani primeaza examenul clinic general si anameza. indiferent de natura lor. cu efecte negative asupra evolutiei prin favorizarea fenomenelor depresoare hemodinamice si declansarea reactiei de termoreglare la sfarsitul anesteziei. Evitarea hipotermiei se poate face prin administrare de perfuzii calde. II. Chimici : medicametele. realizeaza hemostaza.1 Traumatismul operator In urma traumatismului si / sau agresiunii operatorii se produc alterari mai mult sau mai putin importante la nivelul tuturor sistemelor de organe. chiar moderate. evita lezarea majora a organelor sau realizeaza reparatia unor situatii agresive.Scoala americana. hipertermia maligna). in afara efectului specific au si efecte adverse de natura si intensitate variabila. evita zdrobirile.

angiotensina aldosteron. Are loc activarea axului hipotalamo hipofizo coricosuprarenal cu stimularea sintezei de cortizol. . activarea sistemului renina . endorfina. hipoxie si / sau hipercapnie. Concomitent se desfasoara reactia tisular imuna (inflamatorie). leucocitoza. Mecanismul de declansare este comun cu cel al reactiei adrenergice dar modificarile endocrine nu sunt decat partial influentabile de terapie iar durata lor este mai lunga (cateva zile). ca raspuns la stimulii nociceptivi periferici. Evolutia postoperatorie normala se desfasoara urmand etapele : Dezechilibru mediat faza imediat potanestezica. hipercatabolismul celular.debuteaza prin o reactie intensa care se desfasoara bifazic. Faza catabolica . ADH. hipo / hipertermie. apoi o crestere a secretiei fara ca aceasta sa fie suficienta pentru a stapani nivelul glicemiei. Este cel putin partial evitabila.Agenti biologici: Evolutia intra si postoperatorie este grevata de modificari ale hemostazei ce se pot desfasura in parametrii normali (compensare spontana) sau insotite de complicatii ce implica functiile unor organe menita sa asigure tocmai constanta compozitiei mediului intern. circulatia hiperdinamica. reactia neuro humoral endocrina. responsabila de indepartarea elementelor straine tesutului dupa care poate fi activat procesul de cicatrizare. Principalele manifestari generale ale mecanismelor tisulare sunt : starea febrila. hipovolemie. reactia vegetativa adrenergica. STH. perioada legata de cele mai multe riscuri privind aparitia unui accident acut datorita incompletei recuperari a functiilor somatice si vegetative ale sistemului nervos. Secretia de insulina este influentata bifazic : puternica inhibitie initial. a). b).

constelatia endocrina revine la modelul de repaus cu predominanta steroizilor tip androgen anabolizant. cuplata fiind cu alte mecanisme : diminuarea activitatii ciliare datorita anestezicelor si reactiei simpaticotonice limitarea excursiilor respiratorii alterarea mecanismului tusei prin durere regurgitatii.Faza de inversiune reprezinta momentul in care organismul vireaza spre o constelatie neuroendocrina si tisular imuna opusa celei descrise in faza catabolica. Instalata progresiv la 2 3 saptamani de la operatie continua pana la refacerea 7 si dureaza 1 depozitelor initiale. In mod normal (evolutie necomplicata dupa interventii mari) ea apare intre ziua 3 2 zile. chiar de amploare redusa este cauza de acidoza respiratorie care impreuna cu eventuala hipotermie sunt factori lezionali in sine. Faza de anabolism proteic Are loc definitivarea procesului de cicatrizare. Faza de castig ponderal (depunere lipidica). varsaturi si aspiratie prin deprimarea reflexului glotic . Uneori trebuie limitata prin regim alimentar. anestezice volatile) fie prin diminuarea volumului curent (miorelaxante. Implicatii pe sisteme Functia respiratorie Este mai mult sau mai putin alterata putand aparea fenomene de hipoventilatie fie prin bradipnee (opiacee. Primele pot determina si asfixie mecanica prin caderea limbii). Hipoventilatia. De asemenea ea poate duce la atelectazii de amploare variata. anestezice. recuperarea performantelor fiziologice. durere.

pe perioada persitentei sindromului hipersimpatocoton instalandu-se un grad de insuficienta renala functionala. Functia excretoare In primele faze predomina fenomenul de hipoirigatie renala. In cursul fazei de reactie endocrina si tisular imuna tabloul hemodinamic este cel al unei reactii hiperdinamice de tip reactie de efort (fiind de temut decompensarea unei afectiuni miocardice) iar in cursul fazei de inversiune predomina reactia de crutare de tip Bezold Yarisch. In cadrul reactiei simpatic catecolice predomina aspectul de centralizare cu tulburari de irigatie ale organelor si acidoza hipoxica favorizand în final tromboza microvasculara. Tulburarile de mictiune (mergand pana la retentie acuta de urina) sunt datorate in cea mai mare parte medicatiei. cuplat cu hipovolemia reala sau relativa datorata vasodilatatiei la care se pot adauga disfunctii consecutive ale unor organe vitale. In cadrul reactiei endocrine compensarea volemica si hidrolelectrolitica judicioasa previne reinstalarea reactiei adrenergice si cresterea activitatii sistemului renina angiolensina .inhibarea activitatii macrofagelor de catre anestezice. stare de soc. Caracteristice sunt fenomenele acute tip depresor colapsoid.aldosteron. efectul tonusului parasimpatic crescut. reactia simpatica fiind element potentant si mai rar declansant. accidente acute ischemice cardiace. genereaza o stare de decompensare hemodinamica cu debit cardiac mic. Suprimarea secretiei aldosteronice este importanta si datorita . opioizi. hipersimpaticotonie modificari surfactant prin reactia adrenergica fenomene bronhoconstrictoare (leucotriene) Functia circulatorie In cadrul reactiei imediate.

hormonale. imune si metabolice). Coagularea si hemostaza sufera postoperator oscilatii mari. . in faza de reactie adrenergica. uneori antrenand o stare de deshidratare acuta. accentuand edemul din plaga si tulburarea generala a functiilor celulare organice. cresterea secretiei acide via receptori H2.faptului ca acest hormon are efecte asupra tesutului traumatizat. leziuni hipoxice hepatice sau toxice bacteriene. Functia digestiva Traumatismul operator si reactia postagresiva pot fi responsabile de : in faza de reactie imediata : varsatura si defecatia spontana. hipercotecolaminemia. putand da nastere unor complicatii grave.Pentru o perioada de timp exista conditii favorabile dezvoltarii infectiei in plaga sau aparitia altor complicatii septice. favorizând dehicenta suturilor si instalarea unei fistule digestive (prin mecanisme vasculare. Fuctia imuna si coagularea In cursul evolutiei postoperatorii exista intotdeauna o tendinta de depresie a sistemului imun specific si o stimulare de catre mesagerii din plaga a imunitatii nespecifice. declansarea pe cale digestiva a insuficientelor pluriorganice (MSOF). riscul cel mai mare fiid eventualele accidente respiratorii prin aspiratie. In faza de inversiune sunt posibile cresteri bruste ale diurezei. fenomenele generate in plaga) dau prioritate unui fenomen de hipercoagulabilitate generala precedat de o crestere a agregabilitatii trombocitare.. spasm piloric. Fenomenele neurovegetative imediate (vasoconstrictie. in cadrul reactiei endocrine si tisular imune : inhibarea ritmului de replicare al celulelor mucoasei (cortizolul) mergand pana la atrofie si liza. fenomene paretice. (nivele crescute TxA2. depresia sistemului de protectie imun.

stimularea mecanismului tromboplastinogenetic exo si endogen). In momentul inversiunii activitatea fibrinolitica devine activa. . Exemplu : proceduri cu anestezie locala sau sedare i. Categorii : Risc minim : interventie neinvaziva. nefrectomie Gastrectomie subtotala. III 25 . independent de anestezie si starea generala a pacientului. Traumatisme minore .herniotomie 3. uneori rezultand fragmente de cheaguri care pot fi mobilizate.2 Sistematizarea interventiilor chirurgicale : Una din primele scale de risc privind gradarea traumatismului operator a fost propusa de Moore si are 10 niveluri : 1 2. Politraumatisme cu plagi zdrobite Arsura gr. ducand la trombenbolie pulmonara. interventii pluriorganice in neoplazii John Hopkins Classification System este deasemeni o clasificare a riscului datorat agresivitatii interventiei chirurgicale. Toate acestea contribuie la aparitia unor cheaguri de dimensiuni variabile si eventuale semne de flebotromboza. Apendicectomie Colecistectomie. II. colectomie.v. pierderi sange minore.exemplu . pneumectomie Amputatie de cec Cistectomie totala 8 9.

genitourinar Fara interesare directa focare inflamatorii Exemplu : hernie. protezare. terapie intensiva postoperator Exemplu : chirurgie cardiotoracica.Risc mediu : interventie moderat invaziva. pierderi sange < 500 ml. eventratie. tumora mamara. neurochirurgie intracraniana In raport cu gradul contaminarii si riscul de infectie interventiile pot fi catalogate astfel 9: Operatii curate Incizii curate fara erori in asepsie Fara atingere tract respirator. tiroida Operatii potential contaminate Atingere gastrointestinala sau respiratorie fara pierderi semnificative de continut în plaga Atingere genitourinara sau biliara fara infectia bilei/ urinei Atingere vaginala sau orofaringina Abateri minore de la asepsie semnificativ invaziva. pierderi sangvine > 1500 ml. hernie inghinala. amigdalectomie Risc moderat : interventie moderat 1500 ml. pierderi de sange 500 . genitourinare Risc extrem : invazivitate mare. pierderi sange > 1500 ml Exemplu : majoritatea interventiilor gastrointestinale. laminectomii. Exemplu : histerectomii. Exemplu : laparoscopii. sold Risc mare : invazivitate crescuta. alimentar. artroscopii.

3 Riscul septic si antibioprofilaxia In Statele Unite 4 5 ( din pacientii internati intr-un spital de urgenta dezvolta in evolutie infectii nosocomiale.Exemplu : colecistectomie. Infectia plagii operatorii dubleaza costurile interventiei si contribuie la 1 / 3 din mortalitatea postoperatorie. corpi straini sau agent traumatic inalt contaminat (murdar) Inflamatii acute bacteriene Exemplu (3 4) : colectemie. Factori de risc : malnutritie vârste extreme . per total inregistrandu-se peste un milion cazuri cu un cost estimat de cel putin 1. 1 ( decedeaza ca rezultat direct al acestora.5 miliarde USD. La pacientii chirurgicali incidenta variaza intre 5 15 ( (mediu 7 (). iar în 2.5 ( din cazuri infectia contribuie la deces. toate urgentele abdominale II. gastrectomie Operatii contaminate : Atingere gastrointestinala sau respiratorie cu pierderi semnificative ale continutului Rani traumatice recente Atingere tract genitourinar sau biliar cu infectie biliara / urinara Abateri majore de la asepsie Operatii infectate Perforatii Plagi vechi.

a. creste incidenta de 3 . transferina leucograma activitatea neutrofilelor activitate opsonica a serului Corectia se poate face prin urmatoarele : suport nutritional imunostimulare nespecifica: corynebacterium parvum. C3. diabet zaharat. litiu s. levamisol. vasoconstrictie. cancer) spitalizare prelungita (>2 saptamani spitalizare preoperator ori) infectii cronice antibioterapie recenta imunosupresoare alergie la teste cutanate ischemie tisulara (soc. boala ocluziva) obezitate catetere Prezenta unuia sau mai multor factori de risc din primii 8 recomanda testarea imunocompetentei : teste cutanate pentru hipersensibilitate intarziata reflecta imunitatea celulara si abilitatea de a declansa raspunsul inflamator nivel seric IgG.severitatea bolii (trauma. BCG.

operatii infectate obligatoriu : .operatii curate . alegerea firelor de sutura inchidere secundara postoperator : ingrijirea ranii.antibioprofilaxia preoperatorie pregatirea corecta a pacientului : radere. interfera reactiile imunologice naturale. pregatirea colonului.proteze intravasculare . antibiotice.selectie suse rezistente. dar si imediat postoperator a antibioticelor Avantaj : scade incidenta infectiilor Dezavantaj : risc toxic.operatii contaminate . pregatirea mâinilor chirurgului intraoperator : antibiotice. atentia acordata cateterelor venoase si urinare. ingrijirea tesuturilor.infectii recente sau purtatori imunodeprimati Contraindicatii .proteze articulare . Indicatii : cand riscul infectios depaseste 2 . alergic. campul operator (clorhexidin. hexaclorophene). povidon iodine. drenaj spatii moarte. Antibioprofilaxia Definitie: prevenirea infectiilor postoperatorii prin administrarea pre-.

de aceea prima doza se administreaza de preferinta cu premedicatia (1 h inaintea operatiei).v) intubatie. gradul contaminarii. cloramfenicol Intestin subtire normal 0 0 Germeni Antibioprofilaxie . lactobacili) Penicilina sau cefalosporine s gentamicina. Scheme : Functie de tipul interventiei.antibioprofilaxie pentru catetere (urinare sau i.sangerare sau cancer Anaerobi si G Rari (104 / ml : streptococ anaerobi. in special anaerobi din orofaringe . rani deschise.. tipul germenilor implicati American College of Surgeons recomanda : Locul interventiei Stomac ulcer peptic Rari (102/ml). arsuri favorizeaza superinfectia cu germeni rezistenti Timing : efect protector doar cand antibioticele sunt administrate inainte sau imediat dupa contaminare.

enterococ.5 g s 750 mg la 8h (functie de durata interventiei) Chirurgie hepatica / biliara.. melanogenicus. fragilis. apendice perforat/ neperforat.obstructie Colon Anaerobi/aerobi 1000/1 Flora mixta B. alti enterici Penicilina sau cefalosporina + gentamicina. G- Aminoglicozide si / sau ampicilina sau cefalosporina Cefalosporine Plagi traumatice Stafilococ. tobramic Un studiu efectuat in Spitalul Clinic de Urgenta privind antibioprofilaxia in chirurgia abdominala. tetraciclina sau cloramfenicol Tract urinar E.patologic E. streptococ. peptostreptococ clostri dium. Aeruginoasa.5 g + Gentamicina 1.normal Frecvent anaerobi : fusobacterium B. Klebsiella. plaga abdominala : Augmentin 2 g + Metronidazol 1. ortopedica. Ps. coli. plastica si neurochirurgie recomanda: Chirurgie digestiva fara deschidere tub digestiv : cefazolin 2g (s 1g la 8h) sau cefuraxin 1. oralis Penicilina . coli. coli. Pseudomonus. Proteus la fel ca la colon Penicilina sau cefalosporina + tetraciclina / gentamicina / cloramfenicol Penicilina sau cefalosporina + gentamicina. Aerobacter. E.5 mg / kgc sau Lincomicina 600 mg + Gentamicina 5 mg / kgc Chirurgie vasculara abdominala si a membrelor inferioare : idem 1 sau vancomicina 15 mg / kgc s 10 mg / kgc la 8 h (24 h) Placa toracica : idem 1 . Klebsiella Tract biliar + caliculi G . Coli. vasculara. uneori clostridii si / sau G ± Orofarinx . pancreatica colocterala.: E. B.

sechestrare in lumen. infiltrare spatiu retroperitoneal.pefloxacin 400 mg la 12 h (24 h) politraumatism si soc : lincomicina + gentamicina 6. Factori comuni in abdomenul acut sunt : Hipolovemia indiferent de mecanismul de producere (extravazare sangvina. Neurochirurgie craniotomie .oxacilina 100 mg/kgc / 24 h sau vancomicina 15 mg/kgc plaga craniocerebrala : pefloxacin 400 mg la 12 h + metronizadol 1. În caz de perforare. Staza digestiva .oxacilina 100 mg / kgc / 24 h 48 h sau cefamandol 1. secundara in celelalte dar intotdeauna prezenta.primara in ocluzie.lincomicina 600 mg la 12 h (24 h) + gentamicina 5 mg/ kgc osteotomie . septicitatea lumenului este mult mai marita.5 g 7.4 Factori de risc chirurgicali in chirurgia abdominala Abdomenul acut Cuprinde numeroase afectiuni grupate in 5 mari sindroame : peritonite.5 g + 750 mg la 6 h fracturi deschise . vasodilatatie paralitica. ocluzii. impreuna cu tulburarile trofice ale peretelui intestinal creaza conditiile unei multiplicari microbiene explozive. Chirurgie plastica . . pancreatita acuta si torsiunea de organ. hemoragii.Ortopedie proteza articulara . asociata unei cresteri a producerii de toxine si absorbtia lor din lumen.idem (1) II. sistarea tranzitului) este pronuntata si constituie veriga esentiala a socului.

Laparotomia ridica insa prin ea insasi probleme depinzand de marimea si tipul ei. interventia Laparotomia In general exista o corelatie intre marimea laparotomiei si amploarea (si deci riscul) interventiei. cum ar fi contractura musculaturii peretelui abdominal si alterarea functiei respiratorii. Hemoragia digestiva superioara (HDS) .Distensia abdominala . perforatia. Ulcerul gastroduodenal Complicatiile majore pentru care pacientul se prezinta in urgenta sunt hemoragia.poate avea repercusiuni asupra valorilor presiunii venoase centrale si a dinamicii ventilatorii. deshidratarii si dezechilibrelor hidroelectrolitice care nu pot fi corectate decat sumar si din mers. stenoza. timpul scurs este esential pentru prognostic. Rapiditatea interventiei fiind un act major de reanimare Abordul larg : actul chirurgical consta in tehnici majore si de durata cu traumatism local mare si pierderi lichidiene importante Sumarea celor doua agresiuni abdomenul acut si agresiunea operatorie. Modificarile in pattern-ul ventilator si riscul aparitiei unei complicatii pulmonare vor fi discutate la capitolul Evaluarea pulmonara a pacietului in chirurgia abdominala . In concluzie riscul este marit datorita hemodinamicii precare.

o pierdere importanta de sange fiind sugerata de o reducere a presiunii sistolice la trecerea in ortostatism cu peste 10 20 batai / minut. diureza (D) normala. anestezicele vasodilatoare. IS 1 1. Perforatia . oligurie. Aproximativ 20 ( din totalul HDS necesita interventie chirurgicala. TAs > 90 mm Hg. Factor agravant sunt substantele vasodilatatoare periferice folosite in anestezie. IS > 1. Riscul aspiratiei este crescut de folosirea anticolinergicelor (relaxarea SEI) si de stomacul plin. indice de soc (IS = AV / TA) < 1. In functie de cantitatea de sange pierduta se diferentiaza: 11 Hemoragii usoare (pierderi < 25 din volum). Hemoragii medii (pierderi 25 35 din volemie) : AV 100 120 / min TAs 70 90 mm Hg.5. Interventia practicata in urgenta are mortalitate ridicata. Hipersecretia acida favorizeaza refluxul gastroesofagian cu posibila aspiratie traheobronsica. PVc scazuta. presiune venoasa centrala (PVc) normala. intubatie la pacient treaz sau secventa rapida. PVc scazuta. in special la varstnici. din care circa 25 ( sunt forme severe.Aproximativ 70 80 ( din cazurile HDS sunt datorate ulcerului gastric si duodenal. Masuri : corectare volemie. Factori de risc (in afara cantitatii de sange pierduta si deci a hipovolemiei) sunt varsta. hipersecretia acida. sonda naso gastrica. volumul continutului gastric. diureza incepe sa scada Hemoragii severe (pierderi 35 50 din volemie) : AV > 120 / minut TAs < 60 mm Hg. Factorul de risc major este hipovolemia.5. antagonisti receptori H2. instalarea socului hemoragic. Clinic : AV < 100.

cu mortalitate relativ ridicata si se datoreaza penetrarii peretelui gastroduodenal cu patrunderea continutului gastric in marea cavitate peritonala. . microbiana) cu un rasunet amplu in organism. alcaloza hipocloremica si hipopotasemie . hipovolemia 12. Alti factori de risc sunt tulburarile hidroelectrolitice. anemiei. Principala problema este hipovolemia cu risc de colaps cardiovascular la inducerea anesteziei precum si riscul inalt de varsatura. acidoza. Perforatia ulcerului gastroduodenal este o complicatie foarte severa. ocluzia intestinala dinamica. Alti factori agravanti: interesare vasculara. Consecinta directa este peritonita (cu cele 2 faze chimica. vasoplegia. Stenoza pilorica Expune pacientul la risc in special prin tulburarile metabolice si hidroelectrolitice. drenajul si intubatia la pacient treaz sau secventa rapida. pancreatita. 20 ( penetratie pe suprafata mica acoperita prin procese fibroadezive. Penetratia Prognosticul este agravat de gradul de interesare al organelor vecine (40 ( penetratie limitata la peritoneu. Reducerea volumului plasmatic prin deficit sodic scade fluxul sanguin renal si filtrarea glomerulara.Principalul factor de prognostic este timpul scurs pana la interventie h mortalitatea este 2 5 (. la 12 h 20 ( iar dupa 24 h ajunge la 75 in primele 6 80 (. De la un anumit grad de interesare volemica se instaleaza socul peritonitic mergand pana la insuficiente pluriorganice si soc ireversibil. prin pierderea de apa si electroliti ducand la deshidratare hipotona. hipoproteinemiei. 40 ( interesare organe din jur determinand fie procese reactive fie fistule interne). la care concura pierderea lichidiana masiva. acidoza. Masuri : corectarea hipovolemiei si diselectrolitemiei.

pancreatita acuta. pancreatita acuta etc. ileus biliar. cele mai importante fiind : fistula biliara hemoragia postoperatorie .Colecistita acuta. fistule bilio digestive. angiocolita. Prezenta preoperatorie a icterului. dependent de rasunetul hepatic si complicatiile septice. Asocierea a doua sau mai multor complicatii (colecistita acuta + peritonita biliara. Cresc riscul operator : Obstructia CBP.5 mg / 100 ml mortalitatea se dubleaza).) In cazul colecistitei acute complicatiile postoperatorii pot fi : Generale cea mai frecventa fiind atelectazia de lob inferior Locale. Asocierea angiocolitei (extinderea infectiei la calea biliara principala). mai ales datorita rasunetului hepatorenal si dezvoltarii unui sindrom infectios generalizat pana la soc septic si MSOF. Asocierea insuficientei renale acute inrautateste prognosticul. Numarul complicatiilor postoperatorii creste proportional cu nivelul bilirubinei preoperator (la cresteri ale bilirubinei peste 10. insuficienta hepatorenala. peritonita biliara. Chirurgia biliara In cazul unor afectiuni ale cailor biliare interventia chirurgicala indicata pentru rezolvarea bolii de baza dobandeste caracterul de urgenta cand este interesata calea biliara principala sau cand apar complicatiile : colecistita acuta. Temporizarea nejustificata a interventiei in raport cu constatarea ineficientei tratamentului medical.

(asimilata cu formele clinice de gravitate usoara sau medie) sau necrotico-hemoragica (severe) are o importanta deosebita. hipotensiunea.coleperitonita icterul fie prin agravarea unei boli hepatice fie prin obstructie nerecunoscuta / nerezolvata a cailor biliare. sechestrare lichidiana > 6000 ml. leucocite. deficit de baze > 4 m Eg / l. hiperglicemie. tomografie computerizata Scala de risc Ransom coreleaza un prognostic rezervat asocierii de 3 sau mai multe din urmatoarele semne prognostice : varsta > 55 ani. Scala de risc Szilagy pentru chirurgia hepatobiliara va fi prezentata în ultimul capitol. proteine totale. respiratorie. Pentru diferentierea celor doua forme pot fi utile urmatoarele criterii 13: severitatea acuzelor abdominale. LDH > 200 U / L. renala. tahicardia. determinarea methemalbubinei. K.edematoasa. hipocalcemie teste paraclinice : lavaj peritonal. leucocitoza > 18000 / mm3. bilirubina PA. riscul operator fiind scazut. amploarea rasunetului la distanta : hemoconcentratia. glicemie > 200 mg (. Ocluzia intestinala . Pentru evaluarea preoperatorie corecta a riscului precizarea formei anatomoclinice de pancreatita acuta . distensia abdominala prin acumulare lichid retroperitoneal si ileus paralitic. calcemia < 8 mg (. cresterea uremiei > 50 mg (. insuficienta hepatica. instalarea hipotensiunii arteriale. ASAT. cu mortalitate intre 30 60 din cazuri. In cazul formelor necrotico hemoragice riscul operator este ridicat. In formele edematoase interventia chirurgicala este indicata numai in asocierea afectiunea biliara . lipsa raspunsului la tratament conservator.pancreatita. ALAT > 250 U / L. uree. scaderea hematocrit > 10 (. PaO2 < 60 mm Hg.

se coreleaza cu mortalitatea si complicatiile postoperatorii (Brenner) . aceasta iese in evidenta in operatiile paleative de mica amploare din urgenta cand cifra mortalitatii este semnificativa : 20 30 (. experienta si dotarea echipei . Principalele complicatii postoperatorii sunt : persistenta dezechilibrelor hidroelectrolitice. Patogenia cuprinde tulburarile hidroelectrolitice prin pierderea de lichide si electroliti prin sechestrare si voma.tipul anesteziei .starea generala a bolnavului indicele de nutritie . ileus > 2 zile (posibil hipo K. hipocalcemii. imunitatii. sepsisul si cresterea absorbtiei metabolitilor toxici.La adult cele mai frecvente cauze sunt aderentele (produc ocluzii mecanice prin obstructie extrinseca) si herniile (strangulari de cauza extraintestinala). atelectazii si infectii pulmonare.complexitatea exerezei chirurgicale. Cancerul colorectal complicat Mortalitatea operatorie este crescuta in oncologie datorita impactului bolii asupra starii de nutritie. sepsis.extensia si severitatea neoplasmului . Factorul principal de risc si cauza majora mortalitate este diagnosticul tardiv de strangulare urmat de sepsis. Factori de prognostic sunt : . Alti factori sunt deshidratarea si pneumonia de aspiratie. ischemia peretelui prin cresterea presiunii intraluminale. efectelor secundare ale chimiei si radioterapiei.capacitatea de activitate fizica a bolnavului (indice Karnofsky si Ziebrad) . infectii abdominale).

peritonita.Probleme specifice cancerului colorectal care cresc riscul interventiei sunt : continutul hiperseptic. . Alte complicatii locale sunt dehiscenta liniei de sutura. tromboza venoasa profunda si accidentele trambembolice. Interventiile practicate in cea din urma situatie sunt urmate de un numar mai mare de complicatii. ocluzia postoperatorie si hemoragia. in special de fistule anastomatice si peritonita secundara. sangerari. infectia plagii. cu pregatiri esentiale pentru reducerea riscului operator si forma de abdomen acut care necesita o interventie chirurgicala de urgenta. hipovolemia (in special in urgente : obstructii. perforatii). Cancerul colorectal se poate prezenta in doua situatii diferite: tumora necomplicata care permite o interventie planificata. riscul trombozei venoase profunde si accidentelor embolice. Dintre complicatiile generale amintim infectiile respiratorii. alte alterari ale homeostaziei mergand pana la insuficiente organice multiple.

ignorare factori risc. inhibare) Greseli tehnice (administrare nesterila droguri. pregatire inadecvata. supradozare. pneumotorax (3 ().1 Cauzele complicatiilor anestezice Cauzele complicatiilor si accidentelor datorate strict anesteziei sunt : Reactii adverse la un drog (alergice. potentare. leziuni oculare (3 () cefalee (3 (). boli farmacogenetice. interactiuni. Cele mai grave accidente pur anestezice sunt decesul sau leziuni SNC rezultate in urma hipoxiei prin : nerecunoasterea apneei induse medicamentos sau prin deconectare . control insuficient) Probleme tehnice Cel mai eficient mod de a reduce incidenta si severitatea complicatiilor este concentrarea asupra celor mai frecvente si mai grave. leziuni nervoase (16 (). RISCUL ANESTEZIC III. 85 ( din ele ducand la deces sau leziuni cerebrale. stabilite printr-un studiu al ASA Comitter on Professional Liability ca fiind : decesul (35 ().) Erori de judecata (tehnica aleasa. administrare inadecvata) Reactii la combinatii medicamentoase (raspuns hemodinamic exagerat. experienta tehnica insuficienta) Erori de sistem (personal. combinatii toxice.III. interpretare gresita date. toxice. subdozare. oculare etc. echipament. Din cele 3000 de complicatii o treime au vizat sistemul respirator. S-a considerat ca 72 ( din cazuri puteau fi evitate. leziuni nervoase. comunicare deficitara cu membrii echipei) Cunostinte insuficiente (ignorare efecte adverse medicamentoase. aspiratie (2 ().

cartilaj tiroid < 6. cavitatii bucale cu protruzia maxima a limbii scor Mallampati : se observa fata anterioara a amigdalelor.2 Scheme de evaluare. cai respiratorii externe anormale Identificare factori risc la pacientul respectiv : Istoric .intubatie dificila .boala ce afecteaza CRS sau limiteaza miscarea gâtului Examen fizic : obezitate. diminuarea mobilitatii cervicale si articulatiei temporo mandibulare. laringoscopia poate fi . Ex. III.5 cm. paltul moale intubatie probabil usoara se observa fata anterioara a amigdalelor si palatul moale dificila se observa doar palatul moale vizualizare glota sigur dificila. distanta margine inferioara mandibula . micrognatie. Stratificare risc a).nerecunoasterea intubatiei esofagiene incapacitatea de oxigenare dupa pierderea caii aeriene In concluzie nerecunoasterea hipoventilatiei (hipoxiei) este cauza principala a accidentelor grave. examen cavitate bucala. stratificare si reducere a riscului Identificare complicatie majora : leziuni neurologice sau deces prin hipoxie Identificare factori de risc potential cauza potentiala : pierderea caii aeriene in seceventa inductie intubatie factori risc : istoric intubatie dificila.

fara istoric sau aspect discutabil fara probleme la intubatii anterioare. studiile pentru reducerea riscului necesitand loturi extrem de mari. fara istoric Profilaxia aspiratiei Inductie cu agenti cu durata actiune scurta Inductie cu masca . (2) intrucat incidenta complicatiilor majore este mica nu mai sunt necesare alte eforturi (acceptable losses approach). tehnici speciale V : Algoritm pentru reducerea riscului.3 Raportul cost / beneficiu in identificarea factorilor de risc Exista doua conceptii opuse : (1) nici un risc nu este acceptabil (zero defects approach). anestezist pregatit sa utilizeze algoritm IOT dificila Aspect extern discutabil. Aspect normal fara istoric nu necesita pregatiri speciale Aspect normal.Comarck & Lehane .grad : 1 : vizibilila majoritatea glotei : intubatie usoara 2 : vizibila portiunea posterioara a aperturii : usoara dificultate 3 : vizibila doar epiglota : dificultate severa 4 : vizibil doar palat moale : intubatie extrem de dificila. Laringoscopie directa .ventilatie spontana Intubatie la pacient treaz Cale aeriana anormala (istoric sau examinare) Profilaxia aspiratiei Intubatie la pacient treaz III.b). .

diagnostice. cunostinte insuficiente). Presupunerea ca reducerea numarul incidentelor este de mai mica importanta va duce la scaderea incidentei complicatiilor majore nu a fost demonstrata statistic dar s-a impus standard folosirea puls oximetrului si capnografului capabile sa deceleze oxigenarea / ventilatia inadecvata inaintea aparitiei leziunilor.4 Riscul si factorul uman Factorii determinanti in aparitia complicatiilor sunt : competenta subspecialitatea chirurgicala / anestezica comunicarea si colaborarea in cadrul echipei conlucrarea cu medicii de laborator monitorizarea Intr-un studiu pe 13389 cazuri in un spital universitar din SUA 14 din cele 110 cazuri cu complicatii datorate anesteziei 9 (1 : 500) s-au datorat erorii umane (erori tehnice. III. Obtinerea unor date care nu il influenteaza sau nu schimba prognosticul este o risipa de timp si bani.Studii mai restranse sunt posibile daca incidentele (minore chiar) sunt privite ca putand duce la situatii critice daca nu ar fi rezolvate la timp. inabilitatea de a cere sau interpreta investigatii. accidente tehnice). Este important sa intelegem ce evolueaza fiecare si impactul rezultatelor asupra managementului perioperator. Celelalte 10 cazuri s-au datorat erorilor de sistem (limitari ale standardelor terapeutice. al caror numar si complexitate este in continua crestere. la un pret acceptabil. . Un alt pas in reducerea raportului cost / beneficiu este alegerea investigatiilor.

HTA) III. normal fara limitari in activitate II.27 . sanse mici supranituire > 24 h E. RISCUL SI TERENUL Prin teren se intelege totalitatea elementelor constitutionale (anatomice si functionale) care determina comportamentul general al individului in mediu si in special in relatie cu boala si terapia medico chirurgicala.).80 mortalitate postop % 0.1 Factori generali Riscul si starea generala ASA PS 15 este o clasificare descriptiva a starii preoperatorii a pacientului. fumatori. handicap.IV. boala sistemica moderata ce nu limiteaza activitatea normala (ex. limiteaza activitatea dar nehandicapata IV. boala severa. Scala de risc ASA I. creata PS s-au dovedit a pentru a permite comparatia statistica a loturilor. urgenta Varsta si sexul 9. boala severa.80 V. IV. intubatiei dificile etc. Atat varsta cat si ASA fi factori de risc in studii de morbiditate si mortalitate postoperatorii dar nu si mortalitatea asociata anesteziei (ex. muribund. amenintare constanta 7.08 0. nu estimeaza riscul aparitiei hipertumiei maligne.40 1.

in plus respiratia fiind in special diafragmatica este puternic influentata de distensia abdominala. anatomice si fiziologice speciale 16: dificultatea intubarii si mentinerii ei mecanisme termoreglare mai putin eficiente necesitati energetice si plastice crescute imaturitatea aparatului respirator si circulator.si postoperator. Cele mai importante cauze de deces postoperator sunt complicatiile pulmonare. . bariera hematoencefalica. Ei trebuie judecati de obicei impreuna. natura interventiei si terenul bolnavului. sarcina. pun probleme psihologice. ceea ce face ca limita erorilor permisibile sa fie foarte scazuta si mici carente in ingrijire sa aiba consecinte nefavorabile importante. dinamica apei si electrolitilor mult mai activa (pierderi proportionale de 5 ori mai mari ca la adult) volum sanguin mai mic capacitate de concentrare si excretie renala mai reduse sistem nervos central incomplet dezvoltat la nastere (cortexul cerbral. la batrani exista o scadere a rezervelor. climacteriu etc. depinzand nu de tipul de anestezie ci de tratamentul pre . mielinizarea). deoarece sunt etape care evolueaza paralel si se interinfluenteaza. in special in perioada neonatala si in particular prematurii. Copii.Sexul si varsta sunt doi factori de importanta majora in aprecierea generala a terenului. La polul opus. septice si ischemia miocardica. Aprecierea raportului varsta biologica / varsta cronologica este corelata cu evolutia specifica a fenomenelor biologice legate de sexul bolnavului pubertate.

Aceasta selectie se face pe baza anamneziei. a carei incidenta la persoanele fara antecedente BC este 0. nou.Se apreciaza ca intr-un spital general 20 ( din operatii se fac la bolnavi peste 70 de ani.2 RISCUL CARDIAC Complicatiile cardiace sunt o cauza importanta a mortalitatii dupa anestezie si interventie chirurgicala. ceea ce sugereaza ca anestezia si chirurgia nu cresc prin ele insele frecventa I. intra si postoperatorii. terapiei si mediului chirurgical. Principala cauza de deces este infarctul miocardic (IM). Alti factori generali care trebuie apreciati sunt : starea de nutritie caractere endocrine si imunogenice caractere functionale ale sistemului nervos central factorii socio culturali Toate acestea avand o deosebita importanta pentru aprecierea reactivitatii generale si a comportamentului bolnavului in fata bolii. mortalitatea in chirurgia abdominala fiind intre 11 si 20 ( fata de 7 8 ( sub 65 ani 17. O problema importanta este selectarea pacientilor care nu necesita investigatii preoperatorii extensive si acelor la care aceste investigatii vor dicta eventualitatea unor masuri speciale pre.70() 18.13 (.M. Scopul activitatii de evaluare este stratificarea riscului in 3 categorii : . aparand de obicei la pacientii cu boala coronariana (BC). IV. examenului clinic si probelor paraclinice existente in momentul vizitei.Incidenta IM la persoanele cu istoric pozitiv poate fi insa de 30 pana la 200 ori maimare functie de timpul scurs intre IM si interventie. Pentru urgente cifrele sunt de aproximativ 24 peste 65 ani si 10 sub aceasta varsta.Mortalitatea dupa IM postoperator este maxima in primele 48 ore (50 .

Pacienti cu risc minim I. incadrand pacientul in grupa cu risc inalt si necesitand un tratament sustinut. renale) prognosticul este acelasi ca la tineri.M perioperatorie intensa si agresiva Pacienti cu risc moderat necesita alte investigatii mai amanuntite nu necesita alte investigatii ci ingrijire EVALUAREA RISCULUI Complicatia majora = IM postoperator (IMpo) Factori de risc 18 Boala coronariana cunoscuta : creste incidenta IMpo de 30 silentioasa Diabetul zaharat este un factor de risc pentru BC si moarte subita. HTA riscul BC este functie de durata si severitatea hipertensiunii. . prezenta CAD 200 x.M. varsta înaintata. obezitate. hepatice. Daca HTA este un factor de risc aditional pentru mortalitatea perioperatorie este inca controversat Boli vasculare periferice Alti factori de risc pentru BC : hipercolesterolemie. care nu necesita teste si tratamente speciale Pacienti cu risc inalt pentru I. Insuficienta cardiaca cangestiva (ICC). Poate fi putand trece neobservata datorita neuropatiei vegetative. Unii autori il considera factor de risc aditional in aparitia IM la pacientii cu BC. Se afirma ca daca sunt indepartate starile patologice asociate varstei inaintate (precum disfunctii pulmonare. fumat. Nu este factor de risc pentru BC dar este un predictor foarte puternic pentru complicatiile cardiace perioperatorii.

Clasificarea starii functionale a).pO2 < 60 nmHg VpCO2 > 50 nm . cardiomegalie. scaderea functiei mucociliare. riscul fiind crescut cu numarul tigarilor si varsta de la care au inceput sa fumeze. Sala NYHA Goldman CRI indice multifactorial de risc Puncte varsta > 70 ani infarct sub 6 luni distensie jugulara sau galop alt ritm decat sinusal peste 5 E.V / minut date generale . MI si SD. palpitatii. Aritmii severe semnele bolii de baza Examinarea pacientului identificarea BC Anamneza : crize angor. galop. sufluri. dispnee de efort. HTA. cresterea volumului de inchidere) unele fiind reversibile in scurt timp ceea ce indica oprirea fumatului macar cu cateva zile inaintea interventiei. Societatea Canadiana Cardiologie c). distensie jugulare. Fumatul determina de asemenea unele modificari fiziologice (cresterea nivelului CO. boli vasculare periferice. tahipnee Examen clinic : grad umplere vene. ASA PS b). Poate fi sinergic cu alti factori de risc. ortopnee. de exemplu la femeile tinere care folosesc contraceptive orale. TA.Fumatul a fost demonstrat ca un predictor pentru BC. aritmii etc.

uree > 50 mg (.2 ( deces 6 12 puncte : 5 complicatii serioase. 0. 2 deces. Necesare investigatii si tratament inainte de operatie intrucat 50 din manifestari sunt potential ameliorabile (la 50 din pacienti tratamentul preoperator scade sensibil riscul) 20 puncte 22 complicatii severe 56 mortalitate.repaus la pat necesar urgenta operatiei interventie intratoracica. Pregatirea preoperatorie reduce substantial riscul si poate realiza trecerea unui pacient din o categorie in alta. 2 deces 13 25 puncte 11 complicatii serioase.-K < 3mEg / l. abdominala boli valvulare severe stare generala alterata Interpretare 0 5 puncte 99 ( evolutie fara complicatii. 19 Teste diagnostice si functionale depind de rezultatele primelor 3 etape. Se efectueaza numai interventii strict necesare. creat > 3mg ( . 0. ieftina si usor accesibila valoarea sa este recent discutata ca test screening depistand un MI nesuspectat clinic la 0.7 ( complicatii majore.25 studiati.20 Efectuarea sa este justificata de : istoric sau examen clinic sugestiv pentru o boala cardiaca 0.5 ( din pacientii . ECG Desi este o investigatie rapida.

urgenta. necesare evaluarii pacientilor cu afectare severa a functiei dipiridamol la pacientii supusi chirurgiei vasculare incapabili . Daca pacientii au un ECG anterior un nou examen este impus daca acesta a avut modificari sau daca sunt > 60 ani. diabet pacienti propusi pentru interventii intratoracice. Teste suplimentare necesita Pacienti cu BC stabila.barbati > 40 ani. Printre aceste teste pot fi amintite : teste de efort demonstrate a fi factor de prognostic la bolnavul cu boala vasculara periferica scintigrafie thalium de efort. monitorizare a episoadelor de ischemie silentioasa .factor de prognostic pentru pacientii cu angina instabila explorari invazive cardiace. neurochirurgicale. In afara valorii prognostice ECG poate ajuta la alegerea derivatiilor ce trebuie monitorizate. femei > 55 ani pacienti cu factori risc : HTA. moderata reducere functionala Pacienti asimptomatici cu risc crescut de BC propusi pentru o interventie agresiva Chirurgia vasculara (risc crescut BC) Clasa functionala neclara Necesitatea obtinerii unor valori de baza pentru decizia terapeutica.

3 RISCUL PULMONAR Anestezia si chirurgia au un efect profund asupra aparatului respirator. productie sputa excesiva Bronhospasmul intraoperator la persoanele cu predispozitie . normovolemiei monitorizare intensiva control ritm. BPOC. IV. presiune de umplere. Risc major de aparitie a insuficientei respiratorii chiar la infectii minore. perturbarea raportului ventilatie / perfuzie. putand duce la aparitia unor complicatii atat la pacientii fara boli anterioare cat mai ales la cei cu afectiuni preexistente ( din totalul celor care sufera o interventie chirurgicala). Infectiile in special la cei cu boli preexistente (BPOC).Reducerea riscului la acesti pacienti necesita atitudini terapeutice diferite corelate cu clasa functionala si grupa de risc. Atelectazia alveolara postoperatorie apare in 40 90 din cazuri dupa interventia toracica sau abdominala superioara (4 40 in alte interventii). tensiune. tulburari difuziune. Din aceste motive complicatiile pulmonare raman una din principalele cauze ale mortalitatii si morbiditatii postoperatorii (8 10) . dintre care enumeram : continuarea si suplimentarea medicatiei cardiace mentinerea normotemiei. imobilizarea prelungita. oboseala musculara. tusea ineficienta. Factorii favorizanti sunt durerea. Principalele complicatii sunt : Hipoxemia postoperatorie exista 4 cauze importante : hipoventilatia. sunt intrapulmonar. colapsul cailor mici distale (ridicarea diafragmului).

obezitate. volum gastric > 25 ml etc. schimbarea caracteristicilor tusei / expectoratiei. etc.Pneumotoraxul . reflux gastro esofagian. Evaluarea pacientului Anamneza impreuna cu examenul fizic deceleaza majoritatea patologiei pulmonare si factorilor de risc (dictand investigatiile) : Fumatul risc minim sub 20 pachete pe an sau oprit de peste 5 ani. durata > 2 ore. pH < 4. renala Fumat Tipul inciziei (evolutie mai buna la cei cu incizii transversale si subcostale) Factorii de risc pentru aspiratie sunt : stomacul plin (urgente).posibil prin spargerea unei bule de emfizem. hipoxie. BPOC. Oprirea brusca scade nivelul CO dar creste productia sputa Capacitatea de efort indice nespecific dar important pentru prognostic.) Boli neuromusculare Denutritie preoperatorie sau obezitate Insuficienta hepatica. copii. interventii de urgenta sau repetate : > 2 / an) Sexul masculin Prezenta concomitenta boli pulmonare (infectii. astm. Principalii factori de risc sunt : Varsta > 60 ani Tipul interventiei (abdominala superioara sau toracica. sarcina. hernie hiatala. risc inalt > 50 pachete pe an. Clasele de severitate (ROIZEN) se suprapun claselor NYHA pentru dispnee .

cardiomegalie decelabila clinic.fara dispnee la activitate curenta dispnee la eforturi moderate dispnee la eforturi mici dispnee de repaus Tusea si expectoratia Prezenta unei afectiuni cronice Examenul clinic : consemneaza semnele obiective ale unei afectiuni pulmonare acute cronice.masurarea MMV (maximum minute ventilation) si FVC (forced vital capacity) 22 . determinarea capacitatii de difuzie Teste de efort programelor de recuperare Teste ventilatie perfuzie indicate pentru diagnosticul embolismului pulmonar si nespecifice dar importante pentru prognostic si urmarirea studierea functiei pulmonare inainte de pneumectomie. Evaluare risc in chirurgia toracica De-a lungul timpului au fost propuse pentru stabilirea riscului / prognosticului postoperator : .efectuata inainte de rutina. suspiciune boala maligna / infectie respiratorie. Investigatii de laborator Radiografie toracica . actual indicata in : istoric TBC / anomalie Rx. pacient propus pentru rezectie pulmonara Teste functionale : spirometria. analiza gazelor sanguine.

. infectii. efectul asupra functiei pulmonare e mai important.teste ventilatie perfuzie 25 teste de efort Evaluarea riscului in chirurgia abdominal Cu cat interventia este mai apropiata de diafragm. hipoxie. Se produc : Modificari ale volumelor pulmonare asemanator unui pneunopatii restrictive (micsorarea C.V cu aproximativ 45 (. dificultatea de a tusi Factorii ce plaseaza pacientul intr-o categorie de risc inalt sunt FEV.masurarea FVC.ceea ce il apropie de volumul de inchidere si predispune la atelectazie. VER cu 20 ( .studii bronhoscopice si bronhospirometrice (studii ocluzie cu balon) 24 . Volumul curent este diminuat chiar in absenta durerii prin anestezie epiderala si narcotice Modificari gaze sangvine scaderea PO2chiar la pacienti sanatosi pulmonar (cresterea pCO2 arata o boala severa pulmonara) Alterarea functiei ciliare. FEV1 (forced expiratory volume in 1-st s) si ECG (blocuri) 23 .2 l (< 50 ( din normal) si CV < 1. rapide. (VEMS) < 1. miscari respiratorii scurte. cresterea VR cu aproximativ 15 () Modificari ale pattern ului respirator amplitudine mica datorita durerii.8 l Schema de clasificare a riscului pulmonar dupa interventii toracice si abdominale 27: Spirograma FCV ( ) + PEV1 / FCV ( ) > 150 (normal) 100 ± 150 < 100 FCV postoperator < 20 ml / kg 0 1 2 3 Punete .

ortopnee.3 Refacere Imobilizare la pat > 36 h 3 0 1 0 1 1 0 1 1 0 = risc minim 1 2 = risc moderat >3 = risc înal Masuri de diminuare a riscului Oprirea fumatului Tratamentul cu antibiotice al infectiilor bronsice Pregatire psihologica Instruirea pentru fizioterapie postoperatorie (tuse voluntara. HTA moderata sau IM fara sechele > 2 ani Dispnee.5 sau < 7. inspiratii profunde etc. mobilizare precoce .FEV1 / FCV < 50 post bronhodilatator Sistem cardiovacular Normal. pH > 7. PAO2 < 60 torr. agitatie. tulburari coordonare Scadere semnificativa a fortei musculare Gaze sanguine Acceptabil PACO2 > 50 torr. insuficienta cardiaca. angina Sisteme nervos Normal Confuzie. spasticitate.) Bronhodilatatoare la astmatici Mentinerea unei bune stari de nutritie Analgezice centrale (narcotice) in doza minima postoperator Inspiratii maxime. edeme.

Profilaxie cu heparina (in anumite cazuri) Pentru aspiratie : blocanti H2. in afara medicamentelor folosite in anestezie si ischemia splahnica intraoperatorie si complicatiile septice postoperatorii. secventa rapida inductie cu presiune pe cricoid. afectare hepatica secundara obstructiei biliare si angiocolitei. precum si in cazul hepatitei acute alcoolice exista riscul declansarii unei necroze hepatocitare masive cu dezvoltarea insuficientei hepatice acute (fulminanta) descrisa si dupa expunerea la unele medicamente ca izoniazida. majoritatea determinate de decompensarea functionala a ficatului.4 RISCUL HEPATIC Interventia chirurgicala si anestezia afecteaza functiile ficatului prin mecanisme multiple : traumatism mecanic direct. IV. la bolnavii hepatici consecintele sunt nefavorabile. inhibitori MAO. suprasolicitare functionala in cadrul reactiei catabolice postagresive. . reducerea fluxului sangvin hepatic si a aportului de oxigen. intubatie la pacient treaz. La bolnavul cu hepatita acuta virala. ciroza hepatica. Insuficienta hepatocelulara poate sa complice toate formele de suferinta hepatica hepatita acuta sau cronica.la declansarea ei putand contribui. halotan. posibila actiune hepatotoxica a unor anestezice. Instalarea unei disfunctii hepatice in perioada postoperatorie este conditionata de afectiunea hepatica preexistenta si intr-o masura mai redusa de operatie si medicamentele utilizate intubatie Complicatii postoperatorii Interventia chirurgicala la bolnavul cu teren hepatic comporta riscul unor complicatii. metoclopramid. Daca la subiectii cu ficat sanatos efectele operatiei si anesteziei sunt trecatoare.

La bolnavul cu hepatita cronica decompensarea este conditionata de rezerva functionala. sensibilitatea crescuta la infectii si aparitia lor concomitenta cu insuficienta hepatica. Bolnavii cu hepatopatii cronice au risc inalt pentru infectie care la randul sau agraveaza suferinta hepatica. Practicarea interventiei chirurgicale la cazurile cu ciroza hepatica expune bolnavul la alte complicatii specifice.5 3. Criterii Encefalopatie Bilirubinemie Albumina serica Timp protrombina (secunde prelungite) A risc scazut 5 6 pct 1 pct Absenta 2. Hiperbilirubinemia si modificarile enzimatice declansate de interventie apar precoce si au un caracter tranzitoriu daca nu apar procese septice. Scale de risc Pentru bolnavii cu suferinta hepatica Pugh si colaboratorii au alcatuit sisteme de scor utilizand 4 elemente de baza : prezenta encefalopatiei. O alta complicatie posibila este hemoragia digestiva superioara.8 ± 3. Decompensarea hepatocitara postoperatorie avand ca expresie instalarea encefalopatiei hepatice se poate asocia cu o decompensare vasculara cu aparitia ascitei. timpul de protrombina si scaderea concentratiei albuminei serice. in formele stabilizate de boala suferinta postoperatorie manifestandu-se de obicei biochimic. edem cerebral. Caracteristice sunt infectia plagii operatorii.5 ± 4 2.5 1-4 2 pct Grd.5 5-6 3 pct Grd 3 ±4 >4 < 2. 1 ±2 2.Decesul survine prin hipoglicemie. sangerare. insuficienta respiratorie.8 >6 . circulatorie si renala. bilirubinemia.

9 pct.5 ± 3 1±3 usor de controlat minima buna > 3 mg < 3 mg u 4 sec peste martor greu de controlat avansata deficitara 1 pct 2 pct 3 pct A risc acceptabil (ASA II) 6 .+ coma + ascita In general bolnavii din grupa A au o suferinta hepatica usoara (compensata) si nu au un risc chirurgical si anestezic major. Ascita se coreleaza cu mortalitatea operatorie si cu supravietuirea la distanta . Analiza valorii criteriilor individuale arata ca bilirubinemia este un indicator al mortalitatii immediate postoperatorii iar albumina permite anticiparea supravietuirii de lunga durata.B risc moderat 7 9 pct C risc crescut 7 12 pct Incadrarea bolnavilor pe baza de punctaj se poate face si in clasificarea Child (modificata de Werthlin) Criterii Bilirubinemie Albumina serica Timp protrombina Ascita Encefalopatie Starea de nutritie <2 > 3.5 1 absenta absenta absenta 2±3 3.18 pct. B risc sever (ASA III) 10 . indiferent de amploarea interventiei. sau 12 pct. dar rezultatul final este conditionat si de amploarea interventiei chirurgicale. C risc maxim (ASA IV .V) 15 .14 pct. Riscul este crescut la grupele B si C (suferinta decompensata).

iar prezenta encefalopatiei in antecedentele indica posibilitatea unei encefalopatii postoperatorii. indiferent de cele initiale. Acest lucru nu este valabil pentru toate testele. de exemplu in cazul albuminei prognosticul depinde de valoarea pe care bolnavul a avut-o inaintea corectarii prin nutritie parenterala. Prin tratament preoperator testele functionale hepatice pot fi ameliorate pentru a reduce astfel riscul. In cazul bilirubinemiei riscul mortalitatii perioperatorii este dat de ultima valoare determinata. .

Moore) care au fost prezentate in capitolele anterioare. NYNA. functia si ritmul cardiac. durata anesteziei.10 Scala Szilagy pentru risc hepatobiliar Prima incercare de a alcatui o scala de risc cu posibilitate de cuantificare a riscului din tara noastra. Scala München Scala cuprinde 15 criterii (tipul operatiei. Sumand punctajul se obtin 7 grupe de risc la care letalitatea calculata variaza de la 0 ( (R1 R2) la 100 ( (R7) (R3 0. constienta. functia hepatica si renala) punctate cu 0 stabileste nivelul riscului gradat in 3 categorii : Risc 1 vazut 0 6 pct 2 mediu 7 10 3 mare . trebuie mentionate si cateva scale care incearca sa integreze riscul dat de operatie. aparatul respirator. R4 4 (. raspuns la terapie. sistemul circulator. R6 21 (). Complicatii 0. potasiul.4 4 puncte. utilizeaza 34 de criterii grupate in 3 categorii : tare. Sumarea punctelor . Child. hemoglobina.1 6. anestezie si terenul bolnavului.V.5 (. stare generala. R5 11 (.3 43. SCALE DE RISC (pentru aprecierea riscului total) In afara scalelor de risc create pentru o anumita afectiune (ex : Goldman. boala chirurgicala.

Factor de risc Tare

Elemente de risc Varsta intre 50 si 64 ani Varsta peste 65 ani Bolnav supraponderal Cardiopatie compensata Boala hipertensiva Tara pulmonara compensata Tare pulmonara decompensata Varice simple Varice complicat Nefropatie compensata Nefropatie decompensata Afectiune hepatica compensata Afectiune hepatica decompensata Diabet Alte afectiuni endocrine Elemente asociate

Cotare aritm. Puncte 1 4 1 2 4 2 1 4 1 3 2 6 2 6 4 3

Suma aritmetica a punctelor aduse de tare

Boala

Litiaza simpla de colecist Litiaza cu reactie peritoneala Litiaza cu pancreatita Litiaza cu afectiuni viscerale concomitente Litiaza complexa fara angiocolita Litiaza complexa cu angiocolita Litiaza cu stare toxica septica Afectiune biliara maligna Afectiune hepatica care pretinde exereza

1 3 4 4 3 6 10 5 10

Suma aritmetica a punctelor aduse de boala Terapie Preparare reusita Prepararea nereusita Risc anestezic ± bolnav echilibrat Rsic anestezic ± bolnav cu rezerve functionale bune Operatie simpla Operatie complexa Operatie extensiva Operatie de urgenta 6 +1 0 3 2 6 10 +4

Sumand punctajul se obtin 7 grupe de risc : - R1 R2 - R3 - R4 - R5 - R6 - R7 - 0 15 puncte cu risc vital 0 - 16 20 puncte cu risc vital 0,5 - 21 25 puncte cu risc vital 4 - 26 30 puncte cu risc vital 11 - 31 35 puncte cu risc vital 21 - 35 puncte cu risc vital 100

Scala APACHE (Acute Psisiological and chronic Healt Evaluation) Imaginata de KHAUS la inceputul anilor 80 este in prezent considerata un isntrument standard in gradarea gravitatii starii generale a bolnavilor. Scorul are trei componente : Scorul fiziologic acut compus din 12 parametri, pentru fiecare fiind fixate 4 trepte de deviere de la normal atat in sens pozitiv cat si in sens negativ Scorul starii cronice a bolnavului cutrei optiuni Scorul pentru varsta Scorul APACHE II se obtine prin insumarea celor 3 scoruri partiale, el este completat si cu un indice de mortalitate probabila de grup printr-un studiu cuprinzand mai multe mii de bolnavi. S-a facut corelatia pentru fiecare treapta a scorului si letalitatea corespunzatoare, datele fiind aproximate de o curba logistica. Pentru fiecare grup de afectiuni chirurgicale sau stabilit indici de corelatie a scorului, care aplicat functiei logistice permite aproximarea grupului de letalitate, evaluarea prognosticului. Scala APACHE III este mai complexa si necesita utilizarea tehnicii moderne de calcul. Scala S.C.U (Spitalul Clinic de Urgenta) Utilizeaza 15 criterii grupate in 5 grupe : terenul bolnavului, varsta, amploarea interventiei, urgenta si prezenta / absenta unui risc special anestezic. Fiecare din aceste grupe cuprind 2 sau mai multe trepte de gravitate, punctate exponential (pentru teren si amploarea interventiei in baza 2 iar pentru urgente in baza 3).

Factorii de risc : Terenul Treptele de gravitate : Fara tare Cu tare neinvalidante Cu tare invalidante Cu tare penetrante (risc vital) Punctaj : 0 2 4 8 1 0 4 1 2 4 8 0 3 9 27 0 4 Varsta Sub 1 an Intre 1 si 60 ani < 60 ani Marimea interventiei Mica Mijlocie Mare Extensiva Urgenta Nu Da.70 80 0 4 ± 33 > 60 > 75 . Bolnav nesocat Bolnav socat Muribund Risc special anestezic Nu Da Corelatia cu morbiditatea si letalitatea poate fi facuta pe 3 grupe principale de risc : Pt : Letalitate : Morbiditate : Decese / Complicatii Risc 1 (mic) Risc 2 (mediu) Risc 3 (mare) Risc 4 (extrem) 2±4 5 ± 15 16 ± 20 29 ± 40 0 1 ± 11 12 ± 25 40 0 21 ± 40 30 .

S-au urmarit interventiile chirurgicale pentru urmatoarele afectiuni: colecistita.Obiectivele lucrarii In prima parte a lucrarii am expus principalii factori care contribuie la morbiditatea ii mortalitatea postoperatorie. In vederea realizarii obiectivelor propuse am folosit metoda studiului retrospectiv pe un lot de 218 bolnavi operati in Clinica de Chirurgie a Spitalului Clinic de Urgenta Bucuresti in perioada 1 ianuarie 30 iunie 1997. precum si valoarea aplicarii scalei la acesti pacienti. grupati in urmatoarele categorii: factori de risc ce tin de terenul bolnavului (varsta. 2. amploarea sa. .Material si metoda Lucrarea de fata isi propune sa analizeze incidenta complicatiilor postoperatorii functie de factorii de risc ai pacientului. A doua parte a lucrarii urmareste cuantificarea efectelor factorilor de risc la pacientii supusi chirurgiei abdominale. hernii incarcerate / stangulate. necesitatea interventiei de urgenta). tare asociate). cancer colorectal. punand accentul asupra posibilitatilor de evaluare prin intermediul scalelor de risc. factori de risc legati de actul operator (tipul interventiei. factori de risc anestezici. ulcer gastro-duodenal complicat.PARTEA SPECIALA 1.

9 11 cancere 11% ulcere 28.7% Grafic nr. Rezultate si discutii Distributia pe afectiuni a lotului a fost: Afectiune Hernii Colecistite Ulcere Cancere Numar de cazuri 40 91 63 24 Procent 18.Pacientii selectionati au fost incadrati in 4 grupe de risc conform scalei SCU. varsta pacientilor. tipul interventiei.9% hernii 18.3 41. A fost urmarita evolutia postoperatorie functie de: clasa de risc. Datele clinice si paraclinice privind factorii de risc si evolutia postoperatorie au fost extrase din foile de observatii.3% colecistite 41.1 Distribu\ia lotului pe .75 28.

In cadrul afectiunilor s-au inregistrat urmatoarele subgrupe: HERNII Tipul Inghinale Femurale Epigastrice 25 5 3 Strangulate 11 Incarcerate 18 Cu hidrocel drept 4 Abces apendicular 1 Nr.2 Tipuri hernii . de cazuri Observatii femurale 12% epigastrice 8% inghinale 80% Grafic nr.

3 Tipuri colecistite . de cazuri 80 11 32 24 13 6 5 Observatii Pancreatita 8 Icter obstructiv 4 Plastron/peritonita 3 Perihepatita 1 Angiocolita 2 HDS 1 *16 laparoscopic hidrops 7% neprecizat 14% cronice 6% catarale 12% flegmonoase 35% gangrenoase 26% Grafic nr.COLECISTITE Tipul Acute catarale flegmonoase gangrenoase neprecizat Hidrops Cronice Nr.

de cazuri 10 13 Observatii Peritonita 28 Penetrante + HDS 7 Penetrante 5 HDS 6 Stenozate 12 gastrice 16% duodenale 84% Grafic nr.ULCERE Tipul Gastrice Duodenale Nr.4 Tipuri ulcere .

ileo transversa 12% colon ascendent 12% canal anal 4% recto-sigmoidiene 72% Grafic nr.CANCERE Tipul Rectosignoidiene Colon ascendent Anast. de cazuri 18 3 3 Observatii Ocluzie/stenoza 15 Rectoragii 3 Peritonita 5 Fistula stercorala 1 anast.5 Tipuri cancere . ileotransversa Canal anal 1 Nr.

2% 31.8% 44% 47.6 Distributia pe grupe de varsta . constituind un factor de risc suplimentar.2% 50% Varsta (ani) Nr.8% 29.6% 28. prin natura complicatiilor.6% 23.Se observa ca.8% 20. de cazuri Procent 40 40 35 30 25 20 15 10 5 0 18-39 40-59 >60 6 5 22 18 12 7 30 29 22 15 12 hernii colecistite ulcere cancere Grafic nr. Repartitia pe grupe de varsta a lotului este: Afectiune Hernii 18-39 40-59 60-88 Colecistite 18-39 40-59 >60 Ulcere 18-39 40-59 >60 Cancere 18-39 40-59 >60 6 12 22 22 29 40 30 18 15 5 7 12 15% 30% 55% 24. majoritatea cazurilor au necesitat interventii de urgenta.

Analizand structura pe sexe s-au obtinut urmatoarele date: Afectiune Hernii Colecistite Ulcere Cancere 6 (15%) 61 (67%) 14 (22. barbati 70 60 50 40 30 20 10 0 hernii 34 61 49 30 14 6 12 12 nr. Majoritatea cazurilor de ulcer gastroduodenal sunt semnalate sub varsta de 40 de ani (47.Extremele de varsta au fost 18. colecistitelor (44%) si cancerelor (50% din cazuri) peste aceasta varsta . barbati colecistite ulcere cancere Grafic nr.7 Distributia pe sexe .Se remarca incidenta crescuta a herniilor (55%). Scala de risc SCU adauga 4 puncte pentru varsta de peste 60 de ani. femei Nr. De notat este si procentul de cancere la varste sub 60 de ani (50%).6%). femei nr.78% 12 (50%) Nr.22%) 12 (50%) 34 (85%) 30 (23%) 49 (77. respectiv 88 de ani.

8 25.78%).Numarul cazurilor cu hernie sau ulcer complicat a fost semnificativ mai mare la barbati (85.8 Distributia pe grupe de risc . Pentru cancere nu au existat diferente semnificative.6 IV .8% Grafic nr. De remarcat ca cele 2 cazuri de deces dupa interventia pentru ultima afectiune apartin sexului masculin.risc foarte mare 4.3 62. Pacientii au fost incadrati in urmatoarele grupe de risc : Clasa risc I ± risc mic II ± risc mediu III ± risc mare IV ± risc foarte mare Numar 16 137 55 10 Procent 7. respectiv 77.2% I .6% III .risc mic 7.2 4.risc mare 25.3% II .risc mediu 62. iar colecistitele au fost mai frecvente la femei (67%).

R) Sangerare postop (SP) Supuratii (SUP) Icter (ICT) HTA Hiperglicemie (HLG) Staza gastrica (STG) Flebite (FLB) Febra * subfebril 7. SF2 6 1 4 4 4 2 2 1 29 8 Pneumonie 1 Hemoragie 4 Ins. CAZURI COMPLICATE 0 DECES E 0 CAUZA I 16 II 137 Infectii respiratorii (I. diaree 1. cazuri COMPLICATII * incidente * varsaturi (VS) cefalee (CF) subfebrilitate (SF) N R 1 1 1 1 3 8 3 2 2 1 1 2 3 NR.Evolutia postoperatorie functie de categoria în care s-au încadrat pacientii este sintetizata in urmatorul tabel : Clasa Nr. varsaturi (VS) 2 1 Pneumonie 32 III 55 Infectii respiratorii Sangerare Supuratie Febra HTA Insuficienta hepatica (IH) Icter * VS1. Hepatica 1 Supuratie 1 Hematom Retrop+ 1 Abus Perihepatic 1 .

varsaturi. usor mai mare decat mortalitatea pe intreaga sectie in aceeasi perioada (4. subfebrilitate).IV 10 Infectii respiratorii Sangerare Supuratie Insuficienta hepatica Insuficienta renala Soc toxicoseptic 2 3 5 2 1 1 8 7 Supuratii peritonale 2 Insuficienta hepatica + renala 1 Inf. varsaturi 7% fara incidente 81% cefalee 6% subfebrilitate 6% Grafic nr. Hep 1 Sangerare + supuratie 1 Soc toxicoseptic 1 Morbiditatea generala a fost 30 ( iar mortalitatea 7.89).resp + supuratie 1 Sangerare + insuf.3 (. In clasa I de risc au avut loc postoperator doar incidente minore (cefalee.9 Evolu\ia [n cadrul grupei I de risc Pentru clasa II in ordinea frecventei principalele complicatii au fost cele respiratorii urmate sangerarea postoperatorie si supuratiile plagii. .

10 Evolutia in cadrul grupei II de risc În cadrul clasei a III-a pe primele locuri ca frecventa s-au situat aceleasi complicatii dar in alta ordine (sangerarea pe primul loc). Decese = 8 .interventii = 137 14 12 10 8 6 4 2 0 Nr. Decese = 1 Grafic nr.*Nr.interventii = 55 Nr. 14 15 13 11 9 7 5 3 1 -1 6 4 4 2 2 1 *Nr.

11 Evolu\ia [n cadrul grupei III de risc Grafic nr. insuficiente multiple de organ. Decese = 7 2 1 1 0 Grafic nr.4 52.12 Evolutia in cadrul grupei IV de risc In concluzie mortalitatea si morbiditatea pe grupa de risc sunt : Clasa I II III IV Morbiditate <6 23.interventii = 10 Nr. 6 5 4 3 2 1 2 3 5 *Nr.Clasa IV de risc se caracterizeaza prin asocierea unor complicatii grave : sangerare postoperatorie (la 30 din pacienti).55 70 Pe fiecare din afectiuni cifrele sunt : .7 80 Mortalitate 0 1 (0.73) 14. supuratie (la 50 ).

20% 0 8% 37.70% 25% 10% 2.55% 1% mortalitate 52.2 8 37.13.40% 14.7 70 Mortalitate 0 2. Mortalitatea si morbiditatea pe grupe de risc Asa cum era de asteptat morbiditatea minima a fost inregistrata la pacientii operati pentru hernie (10 ().Afectiune Hernii Colecistite Ulcere Cancere Morbiditate 10 25 39. iar cea maxima la pacientii cancerosi.70% 70% Grafic nr. Pentru a explica valorile mortalitatii si morbiditatii am urmarit evolutia pe clase de 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% 70% 39.50% morbiditat e hernii colecistite ulcere cancere .5 80% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% I II III IV 6% 0% morbiditate 23.

Mortalitatea si morbiditatea pe afectiuni. Hernii .00% 50.14.risc a fiecarei afectiuni.interventii = 40 Nr.14. CAZURI COMPLICATE 0 3 DECES E 0 0 CAUZA Morbi ditate <5 11 Mortali tate 0 <1 Grafic nr.00% Grafic nr. Cazuri I II 10 28 COMPLICATII * incidente * cefalee infectii respiratorii hiperglicemie * SF1 III IV 2 0 HTA 1 1 0 } 50 1 2 1 NR NR.Datele generale sunt: Datele obtinute pentru fiecare tip de interventie sunt expuse mai jos: 1. Decese = 0 50% 40% 30% 20% 10% 0% 0% I II III IV <6% 11. Nr. *Nr.morbiditate postoperatorie pe clase de risc .HERNII Cls.

3 19 4 1 Hematom postop. Este de presupus ca si cifrele mortalitatii sunt mai mici fata de mortalitatea grupelor I IV calculata pe intreg lotul.+ab ces intrahep 44 11 IV 0 - - - - . 2.Morbiditatea pentru grupa II de risc este mai mica decat cea calculata pe intregul lot la aceeasi categorie de risc (11 ( fata de 25 ().7 () dar trebuie notat numarul mic de cazuri de hernii din aceasta clasa. Nr. CAZURI COMPLICATE DECES E CAUZA Morbi ditate Morta litate CO Cazuri LE CI ST IT E Cls I 6 * varsaturi subfebrilitate II 76 Infectii resp. Sangerare Supuratii plaga Icter Flebita II 76 HTA Febra III 9 Infectii respiratorii Sangerare postop. In general complicatiile sunt de gravitate redusa la toate grupele. COMPLICATII NR NR. 8 5 2 2 2 2 1 1 3 - 0 0 1 Pneumonie 25 1. Pentru grupa a III-a cifrele sunt aproximativ egale (50 ( respectiv 52.

14. dar apropiate de cele calculate pentru intreg lotul (toate cele 4 afectiuni). Ca si in cazul herniilor. CAZURI COMPLICATE DECES E CAUZA Morbi ditate Morta litate Cls I II 0 33 Infectii resp Sangerare Supuratie Febra Staza gastrica 3 3 1 2 1 10 0 30 <31 - . UL CE RE Cls Nr.50% 40% 30% 20% 10% 0% I II <6% 0% 1% 25.00% 44.00% morbiditate 11.morbiditate si mortalitate postoperatorie pe clase de risc Valorile morbiditatii si mortalitatii pentru fiecare grupa de risc in cadrul acestei afectiuni sunt mai mici. Caz COMPLICATII NR NR.00% mortalitate 0% III IV 0% Grafic nr. nu au fost gasiti pacienti in grupa IV de risc. 3. Colecistite .

hep-1 50 14.3% mortalitate IV Grafic nr.3 - 0.25 0.15 0. .65 0.15.55 0.* III 28 Infectii resp Sangerare Supuratie Febra Icter Insuficienta hepatica IV 2 soc toxicoseptic 2 7 2 4 1 1 1 1 1 soc toxicoseptic >50 50 14 4 Sangerare-3 Insuf.35 0. Exceptie face grupa IV de risc unde comparatia se face numai cu datele obtinute la cancerul colorectal. Ulcere .morbiditate si mortalitate postoperatorie pe clase de risc Incidenta complicatiilor si deceselor pentru fiecare clasa de risc in cazul ulcerelor este usor crescuta fata de cea calculata pentru fiecare grupa din intreg lotul.45 0.05 I II III <3% 30% 50% >50% 50% morbiditate 14.05 -0.

16.2 0.4. CAZURI COMPLICATE DEC ESE Infectii resp 1 Sangerare 1 Sangerare+insuf hepatica 1 62.3 0.9 0.75 CAUZA Morbi ditate Morta litate 87% 0.5 18.6 0.1 87. Caz I II III 0 0 16 Infectii respiratorii Sangerare Supuratie HTA Insuficienta hepatica IV 8 Supuratie Sangerare Insuficienta hep Insuficienta ren Infectie resp 3 4 2 1 1 5 3 2 1 2 7 6 Supuratii perit 2 Insuf hep+ren 1 Infectie resp+sup1 Sangerare+insuf hep1 Sangerare + supur.4 0.1 0 I II III 62.8 0.7% mortalitate IV Grafic nr.5 75 10 3 COMPLICATII NR NR.7 0.5 0.morbiditate si mortalitate postoperatorie pe clase de risc .CANCERE Cls Nr. Cancere .5% 75% morbiditate 18.

IH2 Ins. De notat ca postoperator au existat. SF1 IR5. ST. F1 soc toxico ± septic >60 I II III IV 0 54 29 9 16 15 8 IR6.SP3.In plus. SP2.HTA2. SUP1. SCP1.5 17 78 0 0 0 0 0 1 1 <6 2. SP2.ICT1.in s.G = 1 IR3. Analizand incidenta complicatiilor functie de varsta si factorii de risc am obtinut urmatoarele date : Varsta Cls Nr. cazuri Nr.4 44 90 <5 13 40 0 0 < 10 0 0 6.SUP5. F1 IR1. SP5. complicatii multiple.SP3. majoritatea avea complicatii postoperatorii ce necesitau interventie de urgenta.F2. cele mai frecvente fiind cele infectioase (> 50 ( din pacienti). SP3.F1.F1 IR2.H LG1. F1 * Varsaturi 1.FLB1.hep = 2 IR2.SP7.25 ? Complicatii * incidente DECES E Morbiditate Mortalitate . F2B1 ICT1. cazuri complicat e 18-39 I II III IV 40-59 I II III IV 6 37 10 0 10 46 16 1 0 5 4 0 11 7 1 * CEF 1 IR2.SUP3. Ren 1 2 5 7 29 52 89 3.SUP 2.Cifrele mari ale mortalitatii si morbiditatii in interventiile pentru cancer colorectal se datoreaza faptului ca toti s-au incadrat in grupele de risc III sau IV. in general.

IV de risc) a fost 0 sI respectiv 1 caz.CEF = cefalee. SP = sangerare postoperatorie. 27 ( si respectiv 15 ( iar mortalitatea 17%. 26 ( si respectiv 42 (. Morbiditatea postoperatorie la grupa de vârsta 18-39 ani . FLB = flebita. cefalee etc). I de risc). 45% 40% 35% 30% 25% 20% 15% 10% 5% 0% I II <5% 13% 40% III IV Grafic nr. I. Pentru clasa I de risc postoperator s-au semnalat doar incidente de mai mica importanta ( subfebrilitate. pentru cele 3 grupe de varsta mortalitatea fiind 0%. Ren = insuficienta renala. iar în cadrul grupei a treia de vârsta (>60 ani) nu au existat cazuri cu risc mic (cls. SUP = supuratie. SF = subfebril Asa cum era de asteptat incidenta si gravitatea complicatiilor creste cu varsta pacientilor.17.19. IN = insuficienta hepatica. STG = staza gastrica. Mentionam ca în primele doua grupe de vârsta numarul cazurilor cu risc extrem (cls. La grupa de vârsta 18 39 de ani nu s-au înregistrat decese. Evolutia în cadrul fiecarei grupe functie de clasele de risc este redata în graficele 17 . F = febril . IT = icter. IR = infectie respiratorie.

7 0.18.8 0.3 0.2 0.4 0.5 0.7% morbiditate mortalitate II III IV .% 29% 17% 3.9 0.1 0 I 78% 52.25% mortalitate III IV Grafic nr.6 0. Morbiditatea ]i mortalitatea postoperatorie la grupa de vârst` 40-59 ani 89% 0.45% 40% 35% 30% 25% 20% 15% 10% 5% 0% I II <6% 0% 0% 24% 44% morbiditate 6.

Comparand evolutia postoperato rie la clasele de risc II si III (unde numarul cazurilor a fost semnificati v statistic) obtinem urmatirul tabel : Varsta 20-39 40-59 >60 Cls II Morbiditate Mortalitate Cls III Morbiditate Mortalitate 13 24 29 0 (< 2 ) 0 (< 2 ) 3. Morbiditatea postoperatorie functie de vârsta în clasele II si III de risc .25 17 60% 50% 40% 30% 20% 10% 13% 29% 24% 44% 40.5 40 44 52 0 (< 6 ) 6.20.00% 52% 18-39 40-59 >60 0 0% II III Grafic nr.

50% 50% 44% >50% hernii colecistite ulcere cancere _ -_ _ 50% 25% 11% 30% Grafic nr. RISC AFECTIUNI HERNII COLECISTITE ULCERE CANCERE <5 < 10 11 25 30 } 50 44 50 62.22. MORBIDITATE CLS.5 > 50 87. Alaturi de datele privind evolutia pe varste si clase de rsic prezentam comparativ tabelele de mortalitate si morbicitate functie de tipul interventiei chirurgicale si grupa de risc. Mortalitatea postoperatorie func\ie de vârst` în clasele II ]i III de risc Observam ca in cadrul aceleiasi grupe de risc morbiditatea si mortalitatea cresc cu varsta.18% 16% 14% 12% 10% 8% 6% 4% 2% 0% II 6% 4% 17% 18-39 40-59 >60 0 III Grafic nr. Morbiditatea postoperatorie pe grupe de risc .5 I II III IV 87.50% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% I II III IV <6% __ 62.21.

5 (11-12.7 (44-62 ) 14.75 50 75 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% I II III IV 0% 0% 1.3 III 52.3 18. Mortalitatea postoperatorie pe grupe de risc TOTAL I MORBIDITATE MORTALITATE <6 0 II 23.23.MORTALITATE CLS. RISC AFECTIUNI HERNII COLECISTITE ULCERE CANCERE I II III IV 0 0 - <1 1.3% __ <1% <3% _ 11% _ __ 14% 18.4 (11-30 ) 1.00% 50% hernii colecistite ulcere cancere Grafic nr.3 <3 - 11 14.75% 75.7 ) IV 80 70 (50-75 ) * in paranteze sunt inscrise variatiile in cadrul subgrupelor .

Familie .Pacient .PLAN DE ÎNGRIJIRE I. Sex: masculin Vârsta: 71 ani Origine: român Religie: ortodox Alergii: nu prezint Proteze: nu prezint Aspectul gurii: denti ie incomplet .Foaia de observa ie . Aspectul faciesului: facies tras. Acuitate vizual : p strat Acuitate auditiv : p strat Acuitate olfactiv : bun Acuitate tactil : bun Acuitate dureroas : prezint dureri abdominale intense Semne particulare: nu prezint .Surse: .CULEGEREA DATELOR 1.Echipa de îngrijire 2. ochii înfunda i. limba f r depozite.Date fixe: Nume: T.

01. Condi ii de locuit: bune Ocupa ia: pensionar Echipa de sus inere: fiica i echipa medical Data intern rii: 15.Date variabile: Domiciliul: C.2011 Anamneza medical : AHC neag alte afec iuni sau bolile dermatovenerice infectocontagioase în familie APF pacientul fumeaz foarte mult i consum alcool ocazional i APB apendicectomie 1988 APP colecistectomie 1974 Motivele intern rii: meteorism dureri abdominale generalizate absen a tranzitului intestinal de 7 zile pentru materii fecale i gaze v rs turi alimentare rare .65m 3.2011 Data extern rii: 29. Rh Date antropometrice: .în l ime: 1.greutate: 70Kg .Mobilitate articular : limitat Reflexe osteotendinoase: prezente Grup sanguin: A II. 01.

Este internat de urgen cu diagnosticul prezumtiv de ocluzie intestinal . Aparat uro-genital: loji renale nepalpabile. tahipneic 22 r/min Aparat cardio-vascular: cord în limite normale.murmur vezicular prezent. articula ii mobile Sistem musculo-adipos: bine reprezentat Aparat respirator: torace normal conformat. zgomote cardiace normale.în vârst de 71 de ani este adus de urgen la spital pe data de 15. oligurie (800ml/zi) Sistem nervos central: pacient apatic.01. TA=100/50mmHg. cianotice Sistem gangliono-limfatic: nepalpabil Sistem osteo-articular: integru. sonoritate pulmonar normal .2011 cu urm toarele simptome: meteorism abdominal. mic iuni fizilogice 5-6/24h. absen a tranzitului intestinal de 7 zile pentru materii fecale i gaze. EXAMENUL CLINIC GENERAL Tegumente i mucoase: umede. P=120/min. meteorizat. urin cu apect normal i miros amoniacal. . palpita ii. ocul apexian în spa iul V intercostal pe linia medioclavicular stâng . tranzit intestinal absent. v rs turi alimentare.ISTORICUL BOLII: Pacientul T. splin în limite normale. ficat. prezint v rs turi. prezint anorexie. Aparat digestiv: abdomen dureros la palpare. dureri abdominale generalizate. u or anxios. ROT prezente. palide.

pescuitul Diagnosticul la internare: Ocluzie intestinal Diagnosticul dup 72 de ore: Ocluzie intestinal . frecven a 5-6 ori/zi.4. culoare galben.preferate: toc ni de pui. . OBI NUIN E DE VIA a) Alimenta ia 3 mese principale + o gustare Alimente: . p stoas .5l/zi b) Elimin ri: Diureza: 2000ml/zi. pe te.preferate: sucurile .evitate: fasolea i varza Lichide: . Sp larea din ilor dup fiecare mas .evitate: cafeaua Cantitatea de lichide ingerate: 2-2. consisten fecaloid. Expectora ie: absent V rs turi: nu prezint Transpira ii în limite fiziologice c) Obi nuin e igienice: Baie general s pt mânal i baie par ial la 2 zile. miros Activit i recreative: . diminea a.brun i miros amoniacal Scaun 1 scaun la 24 de ore.

stare general alterat II.absen a tranzitului intestinal pentru materii fecale i gaze . astenie.Analiza i interpretarea datelor la internare: I.transpira ii reci.gre uri. v rs turi fecaloide.inapeten . Probleme poten iale: risc de complica ii stop cardio-respirator com deshidratare . u oar oligurie .50C .abdomen intens meteorizat . febr 38.abdomen dureros spontan i la palpare . alimenta ie i hidratare necorespunz toare . Probleme actuale: .

transpira ii reci. facies tras. ochi înfunda i. Se instituie sond nazo-gastric de aspira ie. Se recolteaz analize de laborator conform tabelului. pat comfortabil) Pacientul s .2011 ora 1100 Stare general alterat . TA100/50mmHg. v rs tur fecaloid . R- Risc de a evita pericolele -pozi ionez pacientul în repaus la pat în decubit dorsal -asigur un microclimat corespunz tor 0 (temperatura 20-22 C i umiditate 50-60%. -suprim alimenta ia per os -supraveghez apari ia unui eventual scaun -supraveghez continuu func iile vitale i vegetative -asigur un climat de încredere. Preg tesc pacientul fizic i psihic pacientul . prezint meteorism abdominal.i diminueze durerea i s .i îmbun t easc starea general în decurs de 6 ore. încurajej i lini tesc pacientul.01. -fac bilan ul ingesta-excreta durerea intens abdominal Manifest ri de dependen : anxietate.PLAN DE ÎNGRIJIRE PREOPERATOR Diagnostic de nursing Obiective Interven iile asistentei autonome i delegate Rol autonom: Evaluare 15. stare general alterat . facies suferind. stare de disconfort. -ajut pacienta în timpul v rs turilor. sf tuiesc pacientul s semnaleze echipei de îngrijire orice schimbare legat de starea de s n tate în timpul cel mai scurt de la apari ia ei. P100/min. nu a avut scaun. se suprim alimenta ia per os. modificarea parametrilor vitali.

Combat acidoza. pentru fiecare tehnic în parte.2011ora 14 Respect regulile de asepsie i antisepsie în acordarea îngrijirilor. distensia abdominal .Surse de dificultate: diminuarea peristaltismului intestinal. TGO. S-a efectuat clism evacuatoare. timp Quick. Rol delegat: -recoltez sânge pentru examene de laborator: Hl.01. Prezint aceea i stare general . creatinin . TGP. S-a decis interven ia chirurgical peste 2 ore. VSH. Howell. glicemie. sondaj vezical i pentru recoltarea analizelor. -asigur pacientului leg tura cu familia -asigur lenjerie de corp i de pat suficient schimb ori de câte ori este nevoie i o 22/min -preg tesc materialele necesare pentru clism evacuatoare. ureee sanghin . echografie abdominal pe gol . se men ine PEV. s-a efectuat radiografia abdominal pe gol. examen sumar de urin -înso esc pacientul la examenele paraclinice EKG. 15.

de aspira ie. antibiotic conform tabelului anexat -efectuez clism evacuatoare înalt pentru evacuarea materiilor fecale de sub obstruc ie. combat distensia Diagnostic de nursing Obiective Interven iile asistentei autonome i delegate Evaluare . Solu ie Ringer pentru hidratare parenteral -recoltez urina pentru examenul sumar de urin -administrez HSH. SF.-instalez PEV cu glucoz 5%. -institui sond abdominal . Algocalmin. Dextran.

evacuatoare lichid prin sonda de .01.01. servindu-l cu t vi a renal i protejându-l cu mu ama i alez -p strez lichidul de v rs tur pentru a-l prezenta medicului. 15. Surse de dificultate: diminuarea peristaltismului intestinal Pacientul este oliguric. 15.i diminueze distensia abdominal .risc de a nu elimina dificultatea de a elimina meteriile fecale i gazele Manifest ri de dependen : constipa ie pentru materii fecale i gaze. transpira ii. A eliminat Evaluare la 2 ore. Diureza-previn v rs turile prin suprimarea alimenta iei 600ml/24h.2011ora 12 Pacientul a prezentat v rs turi fecaloide. -preg tesc sonda pentru aspira ie gastric -urm resc buna func ionare a sondei de aspira ie -fac bilan ul ingesta-excreta Pacientul s .terg pacientul de transpira ie aspira ie i prezint senza ie de vom . A fost sondat gastric i vezical. -ajut pacientul în timpul v rs turilor. Rol autonom: -a ez pacientul în decubit dorsal cu capul într-o parte pentru a nu aspira lichidul în caz de vom . meteorism i dureri abdominale Pacientul s elimine spontan sau prin clism i s nu mai prezinte v rs turi.2011ora 14 .i cl ti gura. -dup fiecare v rs tur ofer pacientului un pahar cu ap pentru a. u oar oligurie. v rs turi fecaloide. deshidratare moderat . clapotaj. nu prezint scaun i -preg tesc materialele necesare pentru clisma gaze.

-asigur hidratare parenteral în func ie de bilan ul ingesta-excreta. vitamine -se administreaz un antivomitiv pentru a combate v rs turile . conform tabloului anexat -urm resc func iile vitale i le notez în foaia de temperatur -schimb pacientul ori de câte ori este nevoie -lini tesc pacientul explicându-i tehnicile necesare -previn infec iile prin ingien local regulile de asepsie i antisepsie -urm resc diureza temperatur Rol delegat: -efectuez degajare clism evacuatoare înalt pentru i respectând i o notez în foaia de -efectuez sondaj vezical i racordez sonda la punga colectoare -instui PEV cu glucoz 5%.

Durerile -efectuez baie par ial la pat sunt diminnuate. Pacientul este -asigur temperatur optim pentru baie echilibrat HE. v rs turile. constrângeri fizice Evaluare la 6 ore Dup administrarea sedativului i -aerisesc bine cameraantialgicului -asigur lenjerie de pat i de corp suficient i pacientul prezint o stare general curat i o schimb ori de câte ori este nevoie ameliorat . imobilizarea la pat. Diagnostic de nursing Obiective Interven iile asistentei autonome i delegate Rol autonom: Evaluare Problema: igien deficitar -asigur pacientului microclimat corespunz tor Manifest ri de dependen : diaforez . Se -îmbrac pacientul cu lenjerie curat decide interven ia chirurgical i -efectuez igiena cavit ii bucale dup fiecare preg tirea v rs tur preoperatorie. imposibilitatea de a.i efectua igiena singur.-supraveghez efectul medica iei i al îngrijirilor. -preg tesc regiunea abdominal pentru interven ia chirurgical -supraveghez permeabilitatea sondei de aspira ie . lipsa de interes pentru igiena. tegumente umede Pacientul s prezinte igien corespunz toare Surse de dificultate: durerea intens abdominal . starea general alterat .

tegumente umede. -iau m suri pentru prevenirea infec iilor Rol delegat: -combat durerea cu Piafen sau Algocalmin -administrez un sedativ pentru lini tirea bolnavului (1f Diazepam) Diagnostic de nursing Obiective Interven iile asistentei autonome i delegate Rol autonom: Evaluare 15. diaforez .50C.50C.i vezical i perfuzia. sete moderat Pacientul s fie capabil s . nelini tit. facies modificat. tegumente i mucoase uscate -aplic comprese reci pe frunte . i uscat ori de câte ori este Febril 38.i reduc hipertermia -asigur condi ii optime de temperatur salonul i aerisesc -m sor temperatura la interval de 3 ore i o notez în fi a special de supraveghere a pacientului -asigur igiena corespunz toare a tegumentelor -asigur lenjerie curat nevoie. nelini te. facies modificat. palid Ora 14 Temperatura 37.50C.2011 ora 12 Problema: hipertermie Manifest ri de dependen : temperatura 38.01. tegumente umede.

durerea abdominal . Voluven -administrez antitermice Algocalmin -administrez antibiotoce conform tabelului anexat PREG TIREA PREOPERATORIE Diagnostic de nursing Obiective Interven iile asistentei autonome i delegate Evaluare Rol autonom: . acordarea îngrijirilor -umezesc buzele pacientului cu comprese îmbibate în ap Rol delegat: -hidratez parenteral pacientul prin perfuzie cu glucoz 5%. SF. Ingesta 1200ml. Se decide efectuez bilan ul ingesta-excreta interven ia -preg tesc materialele necesare pentru hidratarea chirurgical pentru ora 16 i preg tirea parenteral preoperatorie -respect regulile de asepsie i antisepsie în Evaluare la 6 ore. excreta 100ml.Surse de dificultate: alterarea elimin rii intestinale. lipsa de aport icurate.

nelini tea Pacientul s fie preg tit pentru interven ia chirurgical i o suporte f r incidente i complica ii. -îi explic toate tehnicile necesare -ofer informa ii chirurgical sumare privind interven ia Pacientul este preg tit fizic i psihic pentru interven ie.1)Preg tirea psihic : -încurajez pacientul pentru a-i înl tura teama. Problema: preg tirea preoperatorie -asigur mediul ambiant pentru a-I reduce starea de Se transport la sal anxietate pentru interven ie i predat medicului -asigur leg tura cu apar in torii anestezist i -r spund prompt la toate solicit rile pacientului asistentei. 2)Preg tirea fizic : -suprim alimenta ia per os -monitorizez în permanen func iile vitale vegetative i le notez în foaia de observa ie. -efectuez baie general i .

insistând la nivelul ombilicului -se rad cu lam steril abdominal pilozit ile de la nivelul -îmbrac pacientul cu lenjerie curat pentru sala de opera ii -îi îndep rtez bijuteriile înso esc pacientul în timpul transportului la sala de opera ie i îl supraveghez tot timpul -preg tesc materialele pentru preanestezie.-preg tesc câmpul operator. sp lând bine regiunea abdominal . Rol delegat: -cer consim mântul în scris -efectuez testarea la xilin i urm resc rezultatele i administrez medica ie preanestezic : Piafen Fenobarbital -transport pacientul la sala de opera ie pentru .

iar pacientul supravegheat permanent -pacientul va fi învelit cu cearceaf pentru a fi ferit de curen ii de aer -pozi ionez pacientul în decubit dorsal cu capul într-o parte pentru a nu se îneca cu vom dac este cazul 0 15. Manifest ri de dependen : mobilizare pasiv . PLAN DE ÎNGRIJIRE POSTOPERATOR Diagnostic de nursing Obiective Interven iile asistentei autonome i delegate Rol propriu: Evaluare imobilizare la pat -pacientul este transportat pe sec ia ATI cu patul rulant -instalez pacientul în salon cu T-20 C i umiditate50-60% -patul va fi manevrat cu grij . Mobilizare pasiv la pat.interven ie chirurgical . R18r/min. Pacientul sa trezit la ora 18.2011 Interven ia a durat 1 or i 45 de minute. Acuz durere moderat .i men in integritatea tegumentelor i mobilitatea articular . TA: 120/60mmHg.01. durere la nivelul pl gii operatorii Pacientul s . lipotimie Surse de dificultate: anestezia. reflexul de degluti ie revine. impoten func ional . P-82/min. perfuzia. .

2011 Pozi ie activ . am grij ca acestea s fie bine întinse -efectuez mobilizarea pasiv în ziua 0 -înv pacientul s se mobilizeze activ cât mai precoce dup interven ia chirurgical pentru a preveni complica iile tromboembolice -în primele zile ajut pacientul s adopte pozi ia semi ezând la marginea patului -suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor i îl servesc cu cele necesare -înregistrez continuu func iile vitale i vegetative -dac pacientul prezint lipotimie. TA: 120/60mmHg. îl a ez în decubit dorsal cu capil mai jos decât trunchiul i îi stropesc fa a cu ap rece -îi dau s miroas substan e volatile cum ar fi 16. repaus la pat. mobilizare activ TA: 120/60 mmHg. P: 82b/min.01.2011 -mobilizare pasiv .-patul va fi accesibil în toate p r ile i acoperit cu mu ama i alez bine întinse. f r pern . -schimb pozi ia pacientului la interval de 2h pentru a preveni escarele -asigur cur enia lenjeriei de pat i de corp.01. R: 18r/min 17-28. .

alcoolul medicinal -înl tur obiectele contondente i asigur un mediu de securitate pentru pacient. se . complica ii -pacientul este a ezat în decubit dorsal 24h f r pern -urm resc aspectul general al pacientului apreciez starea general i 15. hemoragii.2011ora 18 TA: 120/60mmHg P: 82b/min Manifest ri de dependen : plag operatorie.i P: 80b/min. risc de complica ii. R: 18r/min Rol delegat: -combat durerea cu antialgice -combat posibilele infec ii cu antibiotice conform prescrip iei Diagnostic de nursing Obiective Interven iile asistentei autonome i delegate Rol autonom: Evaluare vulnerabilitate Pacientul s nu prezinte infec ii.01. -înv pacientul când se ridic protejeze plaga cu mâna din pat s . risc de R: 18r/min. -apari ia palorii înso it de transpira ii reci i mobilizare pasiv la r cirea extremit ilor indic stare de oc.

2011 ora 2 Pacientul prezint aceea i stare general TA120/60mmHg.01.se administreaz O2. pat. risc de hemoragie anun imediat medicul. D: 500ml. P: cu mucozit i se face aspira ia secre iilor 82b/min. prezint sete. normal . Surse de dificultate: efectul anesteziei. prin men inerea pipei Guedel pentru a nu produce Piafen obstruc ii respiratorii. pu in accelerat i r rindu-se progresiv -puls filiform-semn de hemoragii sau al unei st ri critice-anun medicul -supraveghez TA pe care o controlez ini ial la 15 minute. ingesta prin PEV 1500ml Pacientul s prezinte c i respiratorii permeabile i o bun respira ie i circula ie. -supraveghez pulsul care trebuie s bat bine. acuz durere moderat . regulat. durere la nivelul pl gii. P: 80b/min. se umezesc buzele cu ap . se -limba va fi imobilizat pân la trezire complet administreaz 1f Evaluare la 4 ore. interven ia chirurgical . TA-aparitia jenei respiratorii indic înc rcare bron ic 120/60mmHg.infec ie. constrângeri fizice -supraveghez respira ia din primele ore pân la Pacientul este trezire care trebuie s fie ritmic cu amplitudine sl bit. plaga operatorie. -apari ia cianozei chiar redus indic suferin respiratorie sau circulatorie . R: 18r/min. Ora 22 . apoi din or în or -sc derea TA concomitent cu accelerarea pulsului indic oc hemoragic anun medicul 16. R: 18r/min.

-supraveghez sonda vezical .-supraveghez temperatura de 2 ori pe zi i ori de câte ori este nevoie i notez valoarea în foaia de temperatur . se reface volumul HE -supraveghez i men in permeabil sonda vezical -combat complica iile tromboembolice mobilizare pasiv a membrelor inferioare -preg tesc materialele combaterea durerii necesare prin pentru -supraveghez permanent pacientul care trebuie s fie curat i uscat. Rol delegat: -administrez calmante tabelului anexat i sedative conform -combat infec iile prin administrare de antibiotice . diureza -dac prezint oligurie hidratare necorespunz toare.

raportul dintre somnveghe -preg tesc patul bolnavului respect orele de somn. încurajez i lini tesc odihnitor pacientul -creez condi ii optime de somn i odihn cu semiobscuritate în camer . se administreaz Diazepam. sonda vezical i perfuzia -asigur un climat adecvat i o camer aerisit -înv pacientul s citeasc o lectur pl cut .01. epuizare Pacientul s prezinte un somn lini tit i -creez un climat de încredere. lini te i temperatur ambiant comfortabil . efectul anesteziei generale 17-28. durere la nivelul pl gii. 15-16.2011 Pacientul are un somn lini tit de 7 ore noaptea i 2 ore ziua -urm resc pansamentul. treziri repetate. Piafen -pozi ionez cât mai comod pacientul inând cont de constrângerile care-l pot deranja -ajut pacientul la schimbara pozi iei observ calitatea somnului.conform tabelului anexat Diagnostic de nursing Obiective Interven iile asistentei autonome i delegate Rol autonom: Evaluare somn lini tit i odihn insuficient Manifest ri de dependen : somn lini tit alternând cu perioade de agita ie.01.2011 Treziri repetate. agita ie. i m asigur c Surse de dificultate: durere la nivelul pl gii.

înainte de culcare -calmez durerile prin mijloace nefarmaceutice.01. Stimulez pacientul s bea înainte de culcare o can cu lapte (sau cai c ldu ) -limitez vizitele dup trezirea din anestezie pân a doua zi Rol delegat: -administrez un sedativ i observ efectul acestuia -administrez un analgezic Diagnostic de nursing Obiective Interven iile asistentei autonome i delegate Rol autonom: Evaluare 15.i regleze respira ia i s foloseasc tehnici de relaxare -lini tesc pacientul explicându-I c are nevoie de lini te i somn pentru a se reface. înv ând pacientul s .2011 la 1h dup interven ie prima eliminare inadecvat Pacientul s elimine adecvat -urm resc prima emisie de urin dup interven ie .

în scurt timp. transpira ii.01.01.2011 D-1400ml/24h 1 scaun/zi (consisten moale.01. interven ia chirurgical . efectul anesteziei -urm resc culoarea i aspectul urinei imediat dup apari ia ei -în ziua interven iei umezesc buzele pacientului -asigur hidratare parenteral în func ie de bilan ul ingesta-excreta Pacientul s nu prezinte scurgeri la nivelul pl gii operatorii -stimulez hidratarea prin consum de lichide 11. aspect gelatinos) Pân la externare pacientul prezint Rol delegat: -recoltez probe de sânge i urin pentru examene biochimice .2011 D-1400ml/24h 18. i o notez în foaia de temperatur -supraveghez sonda vezical i schimb punga colectoare ori de câte ori este nevoie emisie de urin .2011 Pacientul urineaz spontan i eficient D-1000ml/24h Surse de dificultate: plaga operatorie. posibile scurgeri la nivelul pl gii.i protejeze plaga cu mâna pentru a preveni eviscera ia. lips de aport 17. 16. D300ml/zi Manifest ri de dependen : oligurie.5l/24h -supraveghez pansamentele pentru a observa o eventual scurgere sau deplasare a acestora -înv pacientul c dac are senza ia de tuse s .

i electroli i Diagnostic de nursing Obiective Interven iile asistentei autonome i delegate Rol autonom: Evaluare incapacitatea de a. SF eliminare adecvat .i p stra tegumentele i mucoasele curate.-hidratare parenteral prin perfuzii cu glucuz . pacientul -schimb lenjeria ori de câte ori este nevoie prezint tegumente -efectuez toaleta par ial la pat. -asigur pacientului un microclimat corespunz tor -asigur lenjerie de pat i de corp suficient curat În urma interven iilor acordate. . discontinuitate tegumentar Manifest ri de dependen : plaga operatorie. starea general alterat . dup interven ie -schimb pansamentul zilnic i ori de câte ori este nevoie -folosesc solu ii antiseptice în func ie de starea pl gii -evaluez starea pl gii i respect regulile de asepsie i antisepsie i Surse de dificultate: interven ia chirurgical . -sf tuiesc pacientul s foloseasc periu a de din i dup fiecare mas . efectul anesteziei Cicatrizarea pl gii f r complica ii. imposibilitatea de a. în primele 2 zile i mucoase curate i integre.i asigura îngrijirile igienice Pacientul s prezinte tegumente i mucoase curate i integre.

este alimentat parenteral.2011 alimenta ie inadecvat calitativ i cantitativ Manifest ri de dependen : repaus digestiv per os. ceaiuri.2011 Pauz digestiv . Diagnostic de nursing Obiective Interven iile asistentei autonome i delegate Rol autonom: Evaluare 15. I se administreaz per os 250ml lichide(ap ). -în ziua 0 pauz digestiv -reluarea alimenta iei se face tardiv. . fiind suplinit cu alimenta ie parenteral datorit rezec iei intestinale care nu permite reluarea alimenta iei solide imediat.01.-sf tuiesc pacientul s fie mai preocupat de igiena sa. 17. alimenta ie parenteral Pacientul s fie alimentat corespunz tor pentru a se reface cât mai rapid. -înv pacientul regimul alimentar per os Surse de dificultate: -se permite bolnavului s bea lichide: ap .01. -schimb pozi ia pacientului din 2 în 2 ore pentru a preveni escarele. -efectuez masajul regiunilor predispuse la escare i le pudrez cu talc Rol delegat: -scot firele de sutur în a 8-a zi.

S fie echilibrat HE i AB. -alimentele solide sunt permise la aproximativ 5 zile de la interven ie. 18-29.interven ia chirurgical . per os pacientul consum doar supe de carne i zarzavat strecurate. acestea se dau în func ie de reluarea tranzitului i de indica iile medicului.01. TA. . starea tegumentelor.2011 Pacientul consum alimente solide conform regimului prescris. -alimenta ie parenteral . S fie echilibrat nutri ional. -stimulez apetitul pacientului prin prezentarea atr g toare a alimentelor -explorez gusturile pacientului în func ie de alimentele permise -am grij s respecte regimul alimentar prescris -fac bilan ul ingesta-excreta -supraveghez reluarea tranzitului intestinal -înv pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar -apreciez starea de hidratare a pacientului prin monitorizarea P. regimul alimentar impus dar în cantit i mici apoi din ce în ce mai mult. Ulterior se administreaz supe de zarzavat i de carne strecurate.

Rol delegat: -alimentez parenteral pacientul cu perfuzie de glucoz . m suri de prevenire i curative . Pacientul s prezinte suficiente informa ii despre cum trebuie s . SF. regim alimentar. electroli i. -explorez nivelul de cuno tin e al bolnavului privind boala. -pun la dispozi ia pacientului bro uri cu temele Pacientul a fost bine instruit cu privire la boala sa. -stimulez dorin a de cunoa tere a bolnavului . la tratament i la Surse de dificultate: inaccesibilitatea la informa ii .i p streze s n tatea. evolu ie. conversa ie cu pacien i cu acelea i probleme. -organizez activit i educative prin expunere. dar cu o evolu ie pozitiv . -con tientizez bolnavul asupra responsabilit ii privind s n tatea . -identific sursele de dificultate . modul de manifestare. vitamine -supraveghez PEV Diagnostic de nursing Obiective Interven iile asistentei autonome i delegate Rol autonom: Evaluare deficit de cuno tin e Manifest ri de dependen : cuno tin e insuficiente despre boal . -motivez importan a acumul rii de noi cuno tin e . tratament.

regimul alimentar. modul de via echilibrat. TABEL CU ANALIZE DE LABORATOR DATA ANALIZA CERUT MOD DE RECOLTARE VALORI NORMALE VALORI OB INUTE . de administrare a tratamentului . -verific însu irea cuno tin elor. mesajului transmis prin întreb ri simple i apreciez r spunsul pacientului. -explic pacientului importan a conteolului periodic pentru verificarea st rii de s n tate. -ajut pacientul s dobândeasca noi deprinderi privind alimenta ia.enun ate .

45% 15. pe nemâncate.14-16mg% HEMOGLOBIN Se recolteaz 2ml sânge prin punc ie venoas pe heparin sau EDTA. 4-8000/mm3 9000/mm3 VSH Se recolteaz prin punc ie venoas 1.4ml citrat de sodiu. Se recolteaz 2ml sânge prin punc ie venoas pe heparin sau EDTA diminea a pe nemâncate.3mg% HEMATOCRIT 46% 15. f r staz . 3. 2-5mm/h 5-10mm/h 10-20mm/h . diminea a pe nemâncate.6ml sânge + 0.01.8%.2011 LEUCOCITE Se recolteaz 2ml sânge prin punc ie venoas pe heparin sau EDTA diminea a pe nemâncate.

f r substan e anticoagulante. diminea a pe nemâncate. diminea a pe nemâncate. f r substan e anticoagulante. 80-120mg% 138mg% TGP TGO Se recolteaz 5-8 ml de sânge prin punc ie venoas .UREE SANGUIN Se recolteaz 5-8 ml de sânge prin punc ie venoas . diminea a pe nemâncate. 20-40mg% 86mg% GLICEMIE Se recolteaz 5-8 ml de sânge prin punc ie venoas . 4-13 UI 5-17 UI 12 UI 20 UI . f r substan e anticoagulante.

rare leucocite leucocite. hematii. rare.corpi biliari. urobilinogen. într-o sticlu urinar: urinar: curat .2011 Timp Quick Se recolteaz 4.01. cetonici. -absente. cilindri granulo i. Se face toaleta organelor genitale externe.corpi cetonici. mucusabsente. Aceasta se eticheteaz i se trimite la Epitelii foarte Rare epitelii. 15.EXAMEN SUMAR DE URIN Albumin .5 ml sânge pe azotat de Na 12 -16 13 . rare.urobilinogen absente. apoi se recolteaz 100-150 ml urin din jetul mijlociu Sediment Sediment a primei emisii de diminea . glucoz . laborator. pigmen i pigmen i biliari. glucoz . Albumin .

2011 Creatinin Se recolteaz 5-8ml de sânge f r substan anticoagulant într-o eprubet vidat 0.15.601.v.2011 Timp Howell Se recolteaz 4.v.30mg% 1.01. 500mg/ 1500mg/ Chimioterapic .01.5 ml sânge pe azotat de Na 1 -2 1.06mg% TABEL CU MEDICA IA ADMINISTRAT MOD DE PREZENTARE MEDICAMENTUL CALEA DE ADMINISTRARE DOZA UNIC DOZA TOTAL EFICACITATE Gentamicin f 80mg i. 1f 3f Antibiotic Metronidazol Flacoane i.13 15.

500ml 1000ml Solu ie polielectrolitic Bicarbonat de sodiu 8.v.4% Metoclopramid Flacoane 500ml În perfuzie 50ml 150ml Combaterea acidozei F=2ml În perfuzie 1f 1f Antiemetic Reechilibrant volemic. 500ml 2500ml Reechilibrant volemic Ringer lactat Saci PVC 500ml i. energizant Glucoza 5% Saci PVC În perfuzie 500ml 1000ml Algocalmin F=2ml În perfuzie 1f 3f Antalgic .v.8h Ser fiziologic 24h Saci PVC de 500ml i.

v.S. Perf.4% Fl-250ml Sol. f 25mg i. 6f 6f Corticoid antiinflamator Ringer lactat Saci PVC-500ml i. 100ml 250ml Solu ie de electroli i antiacid .v. 250ml 500ml Solu ie polielectrolitic Bicarbonat de sodiu 8.H.voluven fl 500ml perfuzie 1fl 1fl Reface volemia H.

O. diurez . y Am preg tit pacientul i salonul zilnic pentru vizita medical . scaun. y Am asigurat condi ii igienice: -am schimbat lenjeria de pat i am protejat-o cu mu ama i alez .O. y Am administrat medicamentele recomandate de medic. î i satisface în mod y Am preg tit instrumentarul chirurgical i materialul textil pentru sterilizare. notând în F.am m surat i notat în F.INTERVEN II CONSTANTE y Pe toat durata spitaliz rii am asigurat condi ii corespunz toare de microclimat prin men inerea unei temperaturi optime 18-200C. seara i diminea a interven iei. biochimice i urin pentru examen sumar de urin respectând condi iile unei riguroase asepsii. temperatur . respectând regulile de au fost realizate. . pacienta administrare al lor i am urm rit efectul lor asupra organismului pacientului. transportul la sala de opera ie . y Am preg tit fizic i psihic pacientul pentru toate tehnicile de îngrijire acordate.preg tirea local . func iile vitale i vegetative fundamentale. La externare. y Am asigurat un aport caloric.preg tire fizic i psihic paisprezece nevoi . respira ie. energetic i hidric corespunz tor stadiului clinic al afec iunii. prevenind astfel infec iile cu poart de intrare cutanat . aerisire zilnic . y Am recoltat produsele biologice: sânge pentru examene hematologice. urm rind modul de satisfacere a igienei personale i vestimentare a pacientului pentru men inerea tegumentelor perfect curate. cur enie. puls. EVALUARE . y Am urm rit i notat în foaia de observa ie func iile vegatale i vegetative: tensiune arterial . independent cele y Am preg tit preoperator pacientul: .preg tirea din preziua. indica iile Interven iile propuse medicului.

supraveghez mobilizarea pasiv i activ i suplinesc pacientul în toate manifest rile de dependen y Pe toat perioada spitaliz rii urm resc ca pacientul s aib satisf cute toate cele 14 nevoi fundamentale. R. .supraveghez parametrii fiziologici postoperator: TA. temperatur .preg tirea pacientului din sala de preanestezie i din sala de opera ie y Am supravegheat i îngrijit pacientul postoperator. cornean. osteotendinoase în maxim 30-45 min .supraveghez evolu ia pl gii i execut tenica pansamentului respectând principiile i timpii pansamentului .asigur reechilibrarea hidroelectrolitic a pacientului . .urm resc revenirea reflexelor de degluti ie.. puls.urm resc durerea postoperator .urm resc func iile vegetative: diureza i scaunul .

5 si respectiv 70 Scala de risc a Spitalului Clinic de Urgenta permite si este utila in aprecierea riscului la un pacient supus interventiei chirurgicale abdominale in conditiile curente ale spitalelor noastre. Comparativ cu alte clinici mortalitatea si morbiditatea sunt crescute. uneori transferati de la alte spitale. explicabil prin faptul ca majoritatea bolnavilor se prezinta in urgenta. In cadrul grupelor de risc I III cifrele de mortalitate si morbiditate au fost in concordanta sau mai mici decat in alte statistici. posibilitatile de ingrijire postoperatorie. Cauze posibile sunt: selectia loturilor in Spitalul Clinic de Urgenta ajung bolnavi in stare grava. 2. putin mai mare decat mortalitatea pe intreaga sectie in aceeasi peioada (4.4. In cadrul aceleasi grupe de rsic morbiditatea a fost mai mare la pacientii peste 60 de ani si interventiile extensive. uneori cu complicatii grave (tardiv) Varsta si tipul afectiunii sunt factori de risc (prognostic) suplimentare. Comparativ cu alte statistici mortalitatea si morbiditatea au fost crescute in cadrul grupei IV de risc (foarte mare). IV de risc morbiditatea creste de la < 6 la 23. .3 . in special pentru cancer colorectal.89 ) Pentru grupele I 14.CONCLUZII Morbiditatea calculata pe intregul lot a fost de 30 iar mortalitatea 7.7 si respectiv 80 iar mortalitatea de la 0 la 1. 52.3 .

Pentru clasa I de risc (minim) s-au inregistrat doar incidente minore (cefalee. varsaturi). .Cele mai frecvente complicatii au fost cele septice (infectii respiratorii. supuratii peritoneale) si sangerarea postoperatorie. supuratii plaga. subfebricitate.

G. 1995. Titirca L.Manual de îngrijiri speciale acordate pacientilor de c tre asistentii medicali.Moisescu E.Viata Medicala Romaneasca 2003. Ed. Bucure ti. Evaluarea bolnavului in Tratat de patologie chirurgicala sub redactia E. 2. 2. Litarczek G. Medicala. ortopedica. Albu. F..Ed. 3. Simon. 5. 6. 2005 8.Chiru. Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos. 7. Florescu R. vol. D. Cristea C.URGEN E MEDICO CHIRURGICALE PENTRU CADRE MEDICALE. Ed. A. Casa C r ii de tiin Cluj Napoca.Centralizatorul activitatii Spitalului Clinic de Urgenta Bucuresti 1997. 4. 9. 2000. Gherasim .. Bucuresti 1998. 1998. L.Bibliografie 1. sub redactia L. vol. : Noul ghid de anestezie terapie intensiva . Rednic.Cison. S.. Proca. Dobre A. 3. Bucuresti 1999.Sindroame in Semiologie Medical .Moraru. Ed. S. Fodor.Med.et al : Antibioprofilaxia in chirurgia abdominala.: Vizita preoperatorie si preanestezica.Diculescu M. plastica si neurochirurgie . : Hemoragiile digestive superioare in Medicina Interna . . vasculara.. Editura "Via a Medical Româneasc ".Chiru. Ciobanu I.: Bolnavul chirurgical fara tare in Tratat de patologie chirurgicala .Litarczeck G. Medicala.P. Ed. 2001 10.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful