16-22 martie 2004 Anul XIV nr. 11 (640) 16-22 martie 2004 28 + 4 pagini – 15.

000 lei

Lista lui Secu recidiveaz`: Dosarul Bra[ov 1987

Drumurile noastre au r`mas pe drumuri

Miron Mitrea, gaura neagr` din asfaltul romånesc

Las`-l, bre, pe bulgar s` treac` \naintea noastr` linia de sosire \n UE! Cu ce o s` se aleag`? O s` i se retrocedeze c\teva castele d`r`p`nate cu bulin`, f`r` termopane [i cu jacuzzi neacidulat. N-o s` poat` s` m`n\nce un senvi[ cu caviar muceg`it f`r` s` i se uite \n gur` din tablouri cinci genera]ii de regi. Pe c\nd noi, noi avem alte posibilit`]i... Ultima mea distrac]ie cu Dana e s`-i d`m lu’ Mihnea c\te un tablou de Brauner original, pentru tema de la Desen. Ne spargem de r\s c\nd am`r\ta aia de profesoar` \i pune nota 4 pe motiv c` desenul e naiv [i nu respect` perspectivele, ha-ha-ha! Doamne, ce popor de barbari avem de asuprit! Cel pu]in patru ani de acum \ncolo.

s ` p t ` m \ n a l

d e

m o r a v u r i

g r e l e

D

ac` vre]i s` [ti]i c\]i bani are PSD-ul, e bine s` num`ra]i c\]i bani au oamenii lui de afaceri. Dar po]i s` le intri \n conturi? Nu po]i. Metoda perfect` e s` aduni sumele c\[tigate de oamenii PSD-ului la licita]iile pe bani publici. Repararea drumurilor simple sau construirea autostr`zii Bucure[ti-Constan]a au adus bani frumo[i. |n ancheta Academiei Ca]avencu, cineva i-a adunat [i pentru un singur om de afaceri al PSD-ului, supranumit [i Prin]ul asfaltului, i-au ie[it sute de milioane de dolari. Mai num`ra]i [i voi o dat`.

Pagina 3

O scrisoare interceptat`:

Eugen Ionescu c`tre Mircea Eliade, despre Gaetan

I
T
Un rezultat deloc surprinz`tor, consemnat la Strasbourg \n preliminariile pentru Euro 2007: gogoneaua bulg`reasc` a explodat, surclas\nd m`m`ligile române[ti

on Iliescu nu a fost niciodat` b`tr\nelul cumsecade [i mucalit care nu e nici acum. C\nd regimul Ion Iliescu nu avea nici un prieten \n lume pentru c` adusese minerii la Bucure[ti, avea \n SUA un mare prieten dubios – Victor Gaetan. Victor Gaetan i-a fost foarte antipatic \ns` lui Eugen Ionescu. Dramaturgului romån, Victor Gaetan \i mirosise a securist infiltrat \n diaspora. G`si]i un excep]ional document despre [eful campaniei Liei Roberts, semnat de Eugen Ionescu, \n

Pagina 15

2

academia CA}AVENCU
Nr. 11, 16-22 martie 2004

Alexandru Ulea, colegul [i directorul nostru de marketing, a plec at dintre noi, \n noaptea de 14 martie, la volanul unei ma[ini. |n septembrie ar fi \mplinit 29 de ani. Dumnezeu s`-l odihneasc`!

Bårfe, [menuri, [u[anele
c` [pago-contractul f`r` NNSe pare chitan]` cu SNTR (regia tutunului cu n`b`d`i) atribuit datornicului cu grade Ioan Niculae se va rezilia, cu toat` opozi]ia celui care a distribuit rolurile [i comisioanele, Micky {p. Fostul secretar general al guvernului, aflat „pe treab`“ din anii ’70 prin guvern, o adev`rat` från` a reformei \n Romånia, l-a manipulat pe bietul Mu[etescu b`gåndu-l \ntr-un rahat mai mare ca fi[etul principal al PNA-ului. Cåt despre vila sa recent fotografiat` de c`tre Romånia liber`, trebuie spus c` este f`cut` din cu totul al]i bani, dar de c`tre aceea[i firm` care a lucrat la blocul lui N`stase. Fostul ministru al S`n`t`]ii plagiate, Mircea Beuran, face demersuri ap`sate pe lång` coautorii (unii dintre ei, simpli traduc`tori p`c`li]i) c`r]ilor sale plagiate s` le ia ni[te bani daune morale pentru c` el este nevinovat prin prisma justi]iei actualei sale colege de palat: Rodica. Suma pe care le-o cere fo[tilor s`i colaboratori, amenin]åndu-i cu instan]a, este aceea[i pe care ne-o cere [i nou` la procesul pe care ni l-a intentat: 100.000 $. Ba mai mult, la ad`postul t`tucului corup]ilor din regimul Iliescu, Ion Iliescu, ru[inea medicinei romåne[ti, Mircea Beuran, face presiuni \nsemnate s` capete postul de director al Spitalului de Urgen]` Bucure[ti. Rug`m pe to]i cei care au avut de-a face cu „profesionalismul“ acestui fur`cios intelectual s` ne contacteze discret, dar ferm la redac]ie. |nainte de a-l nominaliza pe Duv`z, finul lui B`sescu, candidat la Prim`ria Capitalei, [eful PSD a c`utat disperat \n str`in`tate (dup` moda Liei Roberts) cå]iva arhitec]i de origine romån` pentru a candida la Prim`ria Capitalei, bastion necucerit niciodat` de c`tre PSD. Numai c` arhitec]ii contacta]i, cet`]eni ai celor dou` Americi, l-au refuzat cånd politico[i, cånd \ngrozi]i. Imediat ce s-a anun]at c` ingredientul secret Talpe[ intr` \n compozi]ia noii pr`jituri guvernamentale, la sediile afaceristului cotrocenist Ovidiu Tender s-au desf`cut ostentativ sticle de [ampanie scump`. Clientela de partid a aripii Iliescu [i-a s`rb`torit astfel deschiderea accesului c`tre o nou` zon` de furat miliarde, zon` rezervat` pån` acum doar aripii N`stase. Dac` ar fi venit la chef, lui nea Nelu i s-ar fi servit felul s`u preferat: crap la miliardar de carton. Un fel de circular` oral`, sc`pat` din gura premierului, a b`gat spaima \n membrii cabinetului N`stase. |ndreptat \mpotriva umfla]ilor din cabinet, ordinul interzice burta, ceafa, gu[a [i picioarele \n „X“ pån` dup` alegeri. Adi a observat c`, dup` mu[truluiala baronesei, \mbuibarea vizibil` a guvernului poate d`una la simpatie. A[a c`, pån` la festinul din decembrie, gra[ii din Palatul Victoriei intr` \n postul alegerilor. Mai slugarnic, Dåncu deja a dat jos cåteva sute de grame, o dat` cu musta]a. Urm`ri]i-i pe Mitrea, Dipulic` [i Duv`z. E posibil s` se bage [i Adelu. Va fi fun. Am primit la redac]ie o ton` de scrisori prin care ni se semnala c` din jude]ele Maramure[ [i Satu Mare au disp`rut Eugeniile. Dup` o investiga]ie energic`, am descoperit c` \n pivni]ele prim`riei din Baia Mare sunt depozitate mii de containere pline cu Eugenia, coliere de turt` dulce, m`rgele de sticl`, oglinjoare lipite pe cartona[e colorate [i porcu[ori de

Vecine, dac` ei vrea s`-mi reziliaz` contractul cu „Tutunul Românesc“, treaba lor, tat`! Da’ nu se pricepea la biznis, s` [tii... }inea toate utilajele alea s` produc` ]ig`ri de la ni[te ]`rani care cultiva tutun. P`i, ei nu [tia c` tutunul d`uneaz` grav s`n`t`]ii? Atunci, pentru s`n`tatea contului, e mai bine s` dai o ]eap`, s` umfli banii [i s` falimentezi societatea, mai d`-o naiba de iarba dracului!

DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITE

NNN

NN

NN

A[ez`m\ntul cultural

(BULETINUL ACADEMIEI) (BULETINUL ACADEMIEI) R E DAC}IA: {tefan AGOP AN {tefan AGOPIIAN IIon BARBU on BARBU Secretar general de redac]ie: Mar us BOR}EA Mariius BOR}EA Doru BU{CU Redactor-[ef: Doru BU{CU Doru COSTEA Trebi juridice: Doru COSTEA R`zvan CUCU R`zvan CUCUII Marius DR~GHICI Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI Florin IARU Consilier tehnic: Florin IARU A n ONESCU Alliin IIONESCU Eugen STODOR Eugen IISTODOR Cornel IVANCIUC {ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC August n JULEA Augustiin JULEA Octav MARDALE Redactor artistic: Octav MARDALE Liviu MIHAIU Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU Ioan T. MORAR {ef Birou Externe: Ioan T. MORAR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: V ore MO}OC Viiorell MO}OC Drago[ MU{AT Drago[ MU{AT Bogdan PETRY Grafician: Bogdan PETRY Dan STANCIU Secretar de redac]ie: Dan STANCIU Iulian T~NASE Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE Mircea TOMA {ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA Alexandru C~UTI{, Reporteri: Alexandru C~UTI{, Gabr e DROGEANU Dan e GOACE Gabriiell DROGEANU,, Daniiell GOACE,, C`t` n MATE A exandru V~RZARU C`t`lliin MATEII,, Allexandru V~RZARU {ef Sec]ie Moravuri U[oare: Drago[ VAS LE Drago[ VASIILE Sorin VULPE General Manager: Sorin VULPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi.

Miliardarul Ioan Niculae explic\nd filosofia Societ`]ii Na]ionale „Tunul Românesc“
caramel. |ntreaga marf` are acte de provenien]`, este în termen de garan]ie [i a fost achizi]ionat` de primarul Cristian Anghel, pentru a fi folosit` în cartierele mai întunecate ale ora[ului, contra unor voturi liberale, dup` metoda patentat` de englezi \n Africa. Ioan Mircea Pa[cu, ministrul Ap`r`rii, a dat s`pt`måna trecut` o rait` [i pe la Satu Mare, ]inutul s`u drag, pentru a se relaxa [i a mai pune un pic jude]ul la cale. O dat` ajuns la destina]ie, nea Pa[cu [i-a chemat prietenii de [pri]anie [i le-a dezv`luit ultimele bårfe din partid. Pe unii colegi i-a f`cut idio]i, repro[åndu-le lipsa de viziune politic`, pe al]ii i-a l`udat, dar numai pe unul l-a strop[it de to]i sfin]ii: pe {pagathon. Ba c` se d` cam mare în ultima vreme, ba c` „factureaz`“ tot mai mult, exagerånd [i sup`råndu-l pe „Adi“. Culmea, s-a înfuriat ministrul Ap`r`rii, de[i „Adi“ [tie de manevrele lui Spagaton (de exemplu, de tårgul politic f`cut cu fra]ii Micula din Oradea), îl las` \n pace. {i ca [i cum nu ar fi fost destul, „Adi“ ar urma s` îl r`spl`teasc` pe Dan Matei cu o demnitate îngrijor`tor de important`. {i cånd s` afl`m despre ce e vorba, s-au terminat bateriile! De vin, nu de la aparatele de ascultare, c` alea sunt ilegale! Acciduzzu Legend` N bårf` pentru care nu b`g`m måna-n foc NN bårf` cu parfum de credibilitate NNN bårf`-beton

NNN

N

NNN

Alexandru ULEA Marketing Director: Alexandru ULEA Delia DR~GU{IN Promotion Manager: Delia DR~GU{IN delia@catavencu.ro Laura IV~NCIOIUPR&Events Manager: Laura IV~NCIOIUIIONII}~ ON }~ laura@catavencu.ro Roxana BODEA Traffic Manager: Roxana BODEA roxana.bodea@catavencu.ro © 2002 Concept Multimedia – Design: © 2002 Concept Multimedia – V ad ARGH R & F or n ARU Vllad ARGHIIR & Flloriin IIARU Corina M|}~ Tehnoredactare: Corina M|}~ Comenzi publicitare la Comenzi publicitare la Publimedia International Publimedia International Mircea Ionescu – Mircea Ionescu – director publicitate 021.305.32.40 021.305.32.40 mircea.ionescu@mpg.ro mircea.ionescu@mpg.ro DIFUZARE prin NDC Group 2000 , DIFUZARE prin NDC Group 2000 SRL, Tel.: 021.205.72.00; Tel.: 021.205.72.00; Fax: 021.223.21.00 Fax: 021.223.21.00 Abonamente prin Rodipet S.A. Abonamente prin Rodipet S.A. Nr. de catalog 2002 sau direct Nr. de catalog 2002 sau direct la la Academia Ca]avencu ADRESA REDAC}IEI: ADRESA REDAC}IEI: Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Sector 2, Bucure[ti Sector 2, Bucure[ti Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Fax: 314.02.58 Fax: 314.02.58 ISSN 1221-5597 ISSN 1221-5597 Tip`rit la Tipografia Tip`rit la Tipografia Romånia liber`
Biroul Romån de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

Bula demnitarului
CATEGORIA

PEDAGOGULE, PROBLEME, M~?
Ion Iliescu (pre[edintele Romåniei): „Altminteri, e art` [i arta nu m` intereseaz`.“
CATEGORIA

EMIL BOBU

Internet: Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: E-mail: office@catavencu.ro
academia@catavencu.ro marius.bortea@catavencu.ro

Adrian N`stase (prim-ministru): „|n Romånia, fa]` de alte ]`ri, nu func]ioneaz`, nu exist` [i sper c` nici nu va exista crim` organizat`, mafii care s`-[i foloseasc` mecanismele antisociale \mpotriva presei.“ Ioan Talpe[ (ministru de stat): „Putem s` nu ne \ntreb`m oare de ce s\ntem privi]i CATEGORIA a[a cum s\ntem privi]i? De ce ECONOMIA DE VIA}~ Baroneasa Emma Nicholson [i ministreasa Elena Dumitru, s\nt unele popoare care ne priIon Iliescu (pre[edintele vesc \n acest mod dubitativ?“ Romåniei): „{i ce-i cu asta? Nu sau o femeie-om politic [i o femeie-om de paie [tiu. Mul]i mi-au salvat via]a, ca CATEGORIA dovad` c` am r`mas \n via]`…“ fost trase \n mine, dar s-au lovit am trecut, erau tot felul de um- de Externe): „ Avem nevoie de ACESTE CUVINTE de o plato[` a corectitudinii.“ bre.“ un branding de ]ar` mai agreNE DOARE CATEGORIA siv, care s` situeze Romånia la CATEGORIA CATEGORIA Ionel Bl`nculescu ([eful ARMUR~-N GUR~ intersec]ia dintre India [i IrlanAutorit`]ii Na]ionale de ConDumitru Dragomir (can- AI CURTE, AI PARTE O }AR~ da.“ Ion Iliescu (pre[edintele {I DOI GR~DINARI trol): „Bucure[tiul, ora[ bles- didat PRM la Prim`ria Capitemat, condus de fel de fel de talei): „Aceste gloan]e au mai Romåniei): „|n curte, pe unde Mircea Geoan` (ministru |ntunericitul

aventurieri de-a lungul timpului. Acest ora[ este ora[ul nostru, dar este un ora[ al lacrimilor.“ Elena Dumitru (ministrul Muncii): „UE este, politic [i metaforic vorbind, o poveste de dragoste la prima vedere. Dar [i o dragoste aspr` pe care nu o vom uita niciodat`.“ Ion Iliescu (pre[edintele Romåniei): „C`ru]a[ii erau o adev`rat` armat` de transport al cerealelor.“ Traian Rece (senator exPSD): „Probabil, s\nt unul dintre pu]inii ex-PDSR care a r`mas \n afara \nl`untrului.“

Eleno, fat`, f`-mi [i mie o cafea, c` cafeaua te-a f`cut ministr`. Totu[i, ce apreciez la tine este echidistan]a: le-ai f`cut cu caimac [i la Putere, [i la Opozi]ie c\nd erau la putere.

unora le place jaful

academia CA}AVENCU
Nr. 11, 16-22 martie 2004

3

De ce s\nt drumurile lui Mitrea mai proaste dec\t pe vremea lui Ceau[escu
Vreau
Abia a[tept s` v` argumentez ce v-am spus \n acest titlu, a[a c` n-am s` m` pierd \n prologuri [i am s` intru direct \n problem`: drumarilor romåni, Etienne Le Boutellier, dis` asigur cet`]enii rectorul tehnic [i de dezvoltare al firmei României c` \n ]ara noastr` nu Colas, care a reabilitat DN 2 \ntre Urziceni poate avea loc \n nici un caz aten[i Buz`u, aduc\ndu-l la condi]ia de cel mai tate asupra trenurilor de c`l`tori, ca bun drum din Romånia – deh, franceji, dom’le – cum spuneam, acest fran]uz l-a luat \n Spania. P`i, care terorist e nebun s` la mi[to pe Mitrea \n mijlocul simpozionului, a[tepte ca prostul \n gar`, cu 4 kile de repro[\ndu-i c` nu-i prea plac tratamentele bombe cu ceas \n saco[`, p\n` de \ntre]inere a drumurilor. |n fond, era o sose[te personalul de Suceava, acuza]ie nu foarte subtil` (dar cam argotic` care are o \nt\rziere de pentru gusturile noastre) la adresa compecel pu]in 5 ore? ten]ei lui Mitrea. La ce se referea francezul: la un incident ridicol \n care a fost implicat ministrul [i care a dus la distrugerea DN 1. Schema incidentului, pe care v-am mai spus-o de cur\nd, este urm`toarea: un ministru merge \n ma[ina de la minister pe DN 1, drum aflat \n plin` lucrare de tratament; de sub roata antemerg`torului sare o pietricic`; pietricica izbe[te [i fisureaz` parbrizul ma[inii ministeriale din spate; ministrul se sperie [i suspend` aplicarea tratamentului; ba, de nervi, \l d` afar` [i pe [eful DRDP Bucure[ti, Nicolae Dobre. Ce se \nt\mpl` acum pe DN 1, din cauza acelei pietricele, este c` Fanul gipurilor cu girofar, ministrul Miron Mitrea, primele fisuri s\nt vizibile \nc` de la a 4x4-a putere \n stat T\nc`be[ti – iar \ntre Predeal [i Bra[ov s-au format \n carosabil ni[te cratere de ad\ncimi comparabile cu pr`p`stiile de l\ng` serpen- v` mai spunem cine le-a c\[tigat? Nu v` mai fiecare din cele dou` licita]ii au fost c\te trei tine. oferte. Continuarea o [ti]i. spunem. Pe 28 mai 2002, DRDP Ia[i revine: face Pe 27 mai 2003, Prim`ria Bac`u a mai un monstru de licita]ie, pentru reabilitarea dat un mizilic de 18 miliarde de lei, pentru Drumurile [i podurile DN 24, de 153 de miliarde de lei. Previzibil: lucr`ri la drumuri. Dou` oferte, deci UMB. lui Adrian N`stase 3 oferte, un singur c\[tig`tor, [ti]i voi cine. Pe 6 iunie 2003, DRDP Ia[i revine \n Pe 12 iulie 2002, DRDP Ia[i nu se las` for]` cu o licita]ie pentru reciclarea DN 24, Ei, dar s` nu crede]i c` tot ce face Mitrea \n materie de drumuri este prost. Avem cel [i, tot \n problema DN 24, face o licita]ie de \n valoare de 75 de miliarde de lei. Dou` opu]in dou` exemple \n acest sens. Primul 66 de miliarde de lei. Normal, se fac 3 oferte ferte... ei, ei?! A[a-i: UMB c\[tig`! C\teva zile mai t\rziu, pe 23 iunie 2003, exemplu: modernizarea DN 7 \n zona lo- [i, bla-bla, c\[tig` UMB. calit`]ii de ba[tin` a lui Adrian N`stase. {i acum, ]ine]i-v` bine: \ntr-o singur` zi, AND Bucure[ti revine [i ea cu o lovitur`: T`rt`[e[tiul, aceast` minunat` a[ezare, 4 iulie 2002, Autoritatea Na]ional` a Dru- face dou` licita]ii, pentru reabilitare primar` beneficiaz` acum de un DN 7 dublu ca murilor (AND) Bucure[ti face 6 licita]ii, pe pe DN 1 [i DN 11B, \n valoare de 672 miliarl`]ime, astfel \nc\t Adi s` se poat` \ntoarce la sume imense, toate c\[tigate de UMB Spedi- de de lei. La una din licita]ii au fost patru oorigini nu numai cu ditamai coloana oficial`, tion \n colaborare cu Genesis International ferte, la cealalt` opt. C\[tig` cine v-am mai ci [i, dac` are chef, cu un Air Force One. Al [i Pa&Co International, firma lui Costel C`- zis. doilea exemplu: construirea unui pod la [uneanu, un alt prieten de-al fra]ilor SeDar ce-o mai face DRDP Ia[i? Nu se plicCornu. Nu, nu podul de pe drumul na]ional chelariu. Iat` [i sumele c\[tigate la cele 6 tise[te? De-o lun` n-a mai dat nici un ban... – `la doar a fost modernizat. Podul de care licita]ii, precum [i obiectul acestora [i Uf, m` speriasem: pe 31 iulie 2003, mai vorbim este la cealalt` intrare \n Cornu [i a num`rul de oferte: face o licita]ie, de \ntre]inere drumuri, pe fost construit de cur\nd. De[i se afl` pe un – 62,5 miliarde de lei, pentru reabilitarea care pl`te[te 95 de miliarde de lei. La licita]ie drum jude]ean, noul pod \l \ntrece pe cel de DN 12 A (4 oferte); se depun trei oferte, c\[tig` cine am stabilit. pe drumul na]ional at\t ca buget, c\t [i ca – 136 de miliarde de lei, pentru reabiliAnul 2003 este \ncheiat fastuos de AND prestan]`. De arogan]` nici nu mai vorbim. tarea DN 4 (5 oferte); Bucure[ti, cu o licita]ie pentru reabilitarea – 97 de miliarde de lei, pentru reabili- primar` a DN 28, \n valoare de 12,2 milioane tarea DN 16 (4 oferte); de euro, adic`, \n lei, la acea vreme, 452 de Cum se face Umbr`rescu – 388 de miliarde de lei (e echivalentul miliarde. Se depuseser` patru oferte. {i la degeaba [oselei a 12,8 milioane de euro la vremea aia), pen- ce-a folosit? |n ianuarie 2004, UMB, \mpreun` cu {i acum, dup` ce ne-am \ncr\ncenat cu tru reabilitarea DN 10; la aceast` licita]ie at\tea date legate de competen]`, tehnic` [i trebuie spus c` a fost o singur` ofert`, cea a SC Prinfo SRL Bra[ov [i SC Com Axa SRL arogan]`, s` ne relax`m cu c\teva cifre mari. cooperativei UMB-Pa&Co-Genesis; Bac`u, a c\[tigat o licita]ie la DRDP Bra[ov, – 190 de miliarde de lei, pentru reabili- \n valoare de (aten]ie!) 2.206 miliarde de lei, S` vedem dar cum \mparte statul banii din care se fac lucr`ri la drumurile noastre toate. tarea DN 11 (4 oferte); adic` peste 55 de milioane de euro. Lucrarea – 189 de miliarde de lei, pentru reabili- se cheam` „Proiectarea [i execu]ia lucr`rilor Vom lua cazul firmei Spedition UMB SRL, cu sediul \n Podu Turcului (Bac`u) [i cu pro- tarea DN 22 (din nou, o singur` ofert`, a co- de refacere a sistemului rutier \n vederea prietari \n persoanele lui Dorinel [i Mirela operativei UMB-Pa&Co-Genesis). aducerii la un nivel de viabilitate coresS` ne revenim [i s` continu`m. Pe 18 punz`tor pe DN 13A [i 13B“ [i se desf`[oar` Umbr`rescu. Dac` vi se pare ciudat c` am luat tocmai acest caz, v` vom servi imediat iunie 2002, Prim`ria Piatra Neam] a f`cut pe o lungime de 178 de kilometri \ntin[i pe dou` argumente. Primul: Dorinel este bun patru licita]ii \ntr-o zi, \n valoare total` de 104 suprafa]a jude]elor Mure[, Harghita [i Coprieten cu secretarul de stat Sergiu Sechela- miliarde de lei, pentru lucr`ri la drumurile vasna. Pe 10 februarie 2004, la DRDP Ia[i, riu [i bun asociat cu fratele acestuia, Du- din municipiu. La fiecare din cele patru licimitru, la fabrica Letea. Al doilea argument: ta]ii au fost c\te trei oferte, dar nu s-au \nre- UMB a c\[tigat un contract de (aten]ie! – ca sumele \ncasate de UMB Spedition de la stat gistrat surprize \n privin]a c\[tig`torului. s` m` repet) 1.411 miliarde de lei, adic` 28,5 pe perioada guvern`rii PSD-ului lui Mitrea Pe 3 septembrie 2002, DRDP Ia[i in- milioane de euro, pentru asfaltarea [i mon[i al lui Sergiu Sechelariu. Afacerile care sist`, de data asta cu o licita]ie pentru reci- tarea semnaliz`rilor rutiere pe 87 km din i-au adus lui Umbr`rescu renumele de clarea la cald a asfaltului de pe drumurile DNE dinspre R`d`u]i spre C\mpulung Mol„Prin]ul asfaltului“ le vom \n[ira \n cele ce din Moldova, \n valoare de 321 de miliarde de dovenesc [i pe 80 km din DN 17A, dinspre urmeaz`. lei. Au fost dou` oferte [i a c\[tigat – iar v` F`lticeni spre Cornul Luncii. La mega-liciFrumoasa colaborare dintre UMB Spedi- face]i c` nu [ti]i – UMB. (Vom reveni \n cu- ta]ie au fost numai dou` firme. tion [i banii statului a \nceput pe 13 august r\nd cu o analiz` asupra „recicl`rii la cald a |n total, din contractele \n[irate mai sus, 2001, zi \n care Direc]ia Regional` Drumuri asfaltului“, o metod` care a l`sat p\n` acum [i Poduri (DRDP) Ia[i a organizat dou` lici- sute de pomi de pe marginea drumurilor actualiz\nd sumele \n moneda \n care vrem s` ne integr`m, ies \n jur de 200 de milioane ta]ii pentru lucr`ri la drumuri, de 163 de mi- na]ionale cu coroanele p\rlite.) O alt` zi fructuoas` pentru UMB a fost 24 de euro. Numai fonduri publice. Bani din liarde de lei. Au fost c\te 3 oferte la ambele licita]ii – pe ambele le-a c\[tigat UMB. februarie 2003. C\nd, de data asta, DRDP impozite, taxe, accize [i alte alea. O sum` din Urmeaz`, evident, urmarea. Pe 24 mai Constan]a a f`cut dou` licita]ii pentru care nu-i greu s` \n]elegi cum s-a \nt\mplat 2002, Prim`ria Bac`u face cinci licita]ii, de \ntre]inere periodic` drumuri \n valoare de c` au r`mas drumurile lui Mitrea pe dru55 de miliarde de lei, toate pentru str`zile din 822 de miliarde de lei (sum` pe care druma- muri. ora[. Iar`[i c\te 3 oferte la fiecare licita]ie. S` rii o consider` nesim]it de exagerat`). La Biroul de Investiga]ii

Pesedi[tilor înc` LETEAm` de ziare
Dumitru Sechelariu, urma[ul lui {tefan cel Mare, le-a spus apropia]ilor c` regret` din tot sufletul c` s-a înfipt s` cumpere falimentara [i neprofitabila fabric` Letea. Motivul îl reprezint` faptul c` marea majoritate a cheltuielilor necesare între]inerii în moarte clinic` a fabricii îl storc de bani. Ba mai mult, boss-ul urbei Bac`u s-a s`turat s` produc` hîrtia de ziar pe care s\nt consemnate toate tîmpeniile pe care le fac el [i acoli]ii lui. Se vede treaba c` la nici un an de la preluare, omul nostru se gînde[te foarte bine s` vînd` pe [est ceea ce a cump`rat cu mare tam-tam. Asta-i România, la noi tam-tamul cost` cel mai mult!

Cum s` furi o autostrad` \ntre Bucure[ti [i Constan]a
Poate c` la var`, \n timp ce v` ve]i duce spre mare, ve]i trage la un moment dat pe dreapta. {i cum ve]i sta a[a, lini[ti]i, \n porumb, dintr-o dat` v` va trece o \ntrebare: oare de ce nu dau `[tia o dat` drumul la autostrada Bucure[ti-Constan]a, s` ajungem [i noi mai repede la bosche]ii de la Eforie? Motivele ar fi de dou` categorii: tehnice [i organizatorice. S` le lu`m pe r\nd. Motivele tehnice. Afla]i mai \nt\i c` aceast` autostrad` are 4 tronsoane: Bucure[ti-Fundulea, Fundulea-Lehliu Gar`, Lehliu Gar`-Drajna [i Drajna-Fete[ti. Primul dintre aceste tronsoane, Bucure[ti-Fundulea (26,5 km) trebuia dat \n exploatare pe 30 noiembrie anul trecut. El este gata. S-a plictisit toat` iarna, a stat cuminte la locul lui [i acum r\de-n soare argintiu. De ce nu e deschis circula]iei? Sigur asta v` \ntreba]i. Ei bine, de[tep]ilor, afla]i c` nu s\nte]i primii care [i-au pus \ntrebarea. |naintea voastr` s-au \ntrebat c\]iva profesori de la Facultatea de Construc]ii. Care au vizitat tronsonul, au cules probe [i au opinat c` autostrada s-a fisurat imediat dup` g`tare. |n c\]iva ani de folosire, fisurile, deocamdat` invizibile, se vor c`sca at\t de mult c` ar putea \nghi]i [i un tr`b`n]el. Dac` e s` d`m credit unor exager`ri, va fi prima autostrad` din lume accesibil` numai ma[inilor de teren (capitol la care, din toat` tagma automobili[tilor, doar pesedi[tii s\nt acoperi]i). Se pare c` tronsonul are un defect de proiectare (chestie care deocamdat` absolv` executan]ii de orice vin`): ciment-betonul [i tehnologia cu care a fost f`cut nu se potrivesc cu terenul nisipos de dedesubt. O metod` care \n alte ]`ri s-a dovedit rentabil`, copiat` f`r` discern`m\nt, a clacat pe str`mo[escul p`m\nt dintre Bucure[ti [i Fundulea, 19 kilometri din cei 26,5 ai autostr`zii fisur\ndu-se imediat dup` terminarea lucr`rilor. Motivele organizatorice. Pentru a u[ura munca de redactare, le voi \mp`r]i \n dou`: motive organizatorice pesediste [i apuc`turi organizatorice ale poporului. Ambele se revendic` de la ho]ie. Din primul caz, cel al motivelor organizatorice pesediste, se desprinde problema terenului pe care se afl` kilometrul 0 al autostr`zii. Acest kilometru 0 poate fi g`sit \n comuna C`]elu, pe un teren cump`rat \nainte de \nceperea lucr`rilor de clica pesedist` condus` de Bebe Ivanovici. Mult` vreme s-a negociat pre]ul acestui teren [i, dac` nu cumva s-o fi ajuns \ntre timp la pre]ul corect, probabil c` se mai negociaz` [i azi. Din c\te am \n]eles din surse vecine cu ministrul Mitrea, problema s-ar fi rezolvat pe c`i [i sume amiabile. Apuc`turile organizatorice ale poporului se refer`, bine\n]eles, la furtul de materiale. A]i auzit de vilele ap`rute de cur\nd \ntre Urziceni [i Slobozia? Ei bine, ele s\nt consecin]a fireasc` a unei trebi de anvergura unei autostr`zi f`cute cu m\n` de lucru romåneasc`. {ti]i cum e m\na de lucru romåneasc`: p\n` nu bag` m\na p\n’ la cot \n treaba pe care o face, nu are lini[te. Ca s` v` l`muresc definitiv, am s` v` spun c` \n zona asta [i-a f`cut vil`, cu materiale furate de la autostrad`, p\n` [i [oferul unui fost director din Agen]ia Na]ional` a Drumurilor (director al c`rui nume \l vom ]ine pentru noi, \ntruc\t omul a decedat de cur\nd).

Circuitul apei în factur`
Pe un mal frumos [i nu prea, în Valea Jiului, toate se duc de r\p`, numai gargara Regiei Autonome a Apelor Valea Jiului (RAAVJ) – institu]ie care a transformat apa în valut` forte – se înnobileaz` cu noi izb\nzi. O sam` de lucr`ri de reabilitare a re]elelor de ap` au fost date spre executare unei firme din Cluj. Pentru c` n-au avut destui p`lma[i, clujenii au transmis, în antrepriz`, lucr`rile c`tre o firm` din Deva care nu dispune de holoang`ri, a[a c` lucr`rile se fac tot cu angaja]ii Regiei. Astfel, dup` circuitul apei în natur`, RAAVJ a descoperit [i circuitul for]ei de munc` între c`pu[e. Despre circuitul banilor între [ogori ne va vorbi o înalt` personalitate din conducerea Consiliului Jude]ean Hunedoara. {i nici m`car nu mai pomenim ce sport de performan]` a f`cut el, pentru c` a fost rugbist [i îl cheam` Costel Avram.

Benzin` cu miros de „s`niu]`“
S` v` spunem cîte ceva despre franciza SNP Petrom, un parteneriat între SNP [i unele societ`]i private care vînd produsele petroliere sub sigla PETROM. Toate aceste tranzac]ii se desf`[oar` printr-un intermediar, SC Franciza Petrom SRL Pite[ti, societate care are doar rolul de a plimba documentele între partenerii afacerii [i de a încasa comisioane grase. Procentul ob]inut de societatea de mai sus de la SNP este de minimum 5%, \n condi]iile în care, prin depozitele [i sta]iile proprii, SNP vinde produsele cu adaosuri mult mai mici, unele produse chiar cu pierderi. Se pare c` dl Constantinescu, pre[edintele SNP, ar fi început s` se intereseze la un moment dat [i s` întrebe ce este cu aceast` franciz`, dar s-a calmat brusc \n momentul cînd din direc]ia firmei pite[tene a sesizat miros de „s`niu]`“ provenit de la fiul marelui nostru prieten, domnul nea Nicu V`c`roiu. P`rerea noastr`!

DN 1, pietricica din pantoful [i parbrizul lui Mitrea
Acum dou` s`pt`m\ni, la un simpozion al

f i n c`
Platon [i Aristotel, francizorii de o]el

4

academia CA}AVENCU
Nr. 11, 16-22 martie 2004

Cuget, deci subzist

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

TRAIAN RECE: „Dac`-i d`deam atunci drumul lui Iliescu? Sorry!“
Joia trecut`, dup` orele patru dup`-amiaz`, senatorul Rece m` a[tepta \mpreun` cu domnul Co]ofan`, reprezentantul Casei de Avoca]i Co]ofan`, [i cele [ase dosare de urm`rire penal`, fiecare a c\te patru sute de pagini fiecare. Am imortalizat acest eveniment \ntr-o poz`. Dar ceea ce n-a putut prinde poza era faptul scandalos c` presa, invitat` la o conferin]` de pres` cu o zi \nainte, nu a vrut s` r`sfoiasc` cele [ase dosare a c\te patru sute de pagini. {i eu am fost la fel ca presa. M-am speriat. Ce, s\nt vr`jitoare s` descifrez eu vinov`]ia lui Rece \n za]urile unor ramburs`ri ilegale de TVA? Reporter: Ce-a]i p`]it la Revolu]ie? Traian Rece: Pe 21 am avut tupeul s` ies \n strad` la Inter [i am n`scut \ntre baricade [i scuturi aceast` Asocia]ie. Am devenit tat`l Asocia]iei [i membrul fondator al Asocia]iei „21 Decembrie“ [i, de aceea, mi-am [i numit firma „21 Decembrie Perfect“. Rep.: Perfect! T.R.: Pe 21 seara, vede]i, c\nd tancul acela s-a urcat pe baricad`, \n iure[ul acela, c\nd am fost \mpu[cat \n picior, am ajutat un civil care fusese \mpu[cat \n spate [i care urla c`r\ndu-l. Era de fapt un procuror militar. Dup` aceea, m-am trezit cu procuratura militar` acas` [i astfel am devenit proprietarul unui titlu de revolu]ionar. Dumnealor mi l-au dat. Eu nu am participat pentru un certificat la revolu]ie, am participat din dorin]a mea de a m` manifesta. S\nt Scorpion ca zodie [i am o verticalitate [i o coloan` vertebral` [i am deranjat \ntotdeauna. |n 1977, cu c\]iva in[i am f`cut o revolu]ie, mi-aduc aminte, am fost amenin]at cu Canalul. Deci, eram tare \n gur`. |n perioada studen]iei, eram mai am`r\t, lucram ca taximetrist [i era o unitate pe Lacul Tei, i se spunea Autobaza Americanilor, c` eram ni[te nebuni, copii tineri, dornici de via]` [i atunci fugise directorul ITB-ului Stoian cu o traist` de bani [i ne-au dat afar`. Oamenii au venit l\ng` mine [i eu am spus: ce are fuga lui `la cu locurile noastre de munc`, n-am \n]eles! {i am f`cut manifesta]ia asta [i am fost amenin]at c` s`-mi iau transferul! Sigur, am fost acuzat de multe lucruri, de[i sora mea era secretara lui Zoe Ceau[escu la INCREST. Niciodat` nu am apelat la o rela]ie. Ce fac eu, r`spund eu! Rep.: Dar acum i-a]i scris lui Iliescu, i-a]i reamintit c` l-a]i salvat de dou` ori! T.R.: A fost a[a. Am fost \mpu[cat, am ajuns la doctorul Balt` de la Filantropia, el m-a pansat, m-a \ngrijit. A doua zi m-am dus la service, la Athénée Palace, colegii, b`, ce ai p`]it, b`, azi-noapte mi-a fost r`u. Dom’le, la Athénée eram gestionar-barman. Nu e nici o ru[ine, s` [ti]i, unitatea Athénée este singura din ]ar` cu premiul Nobel \n turism! V` rog s` cerceta]i. |n 22 am revenit aici, la Senat. {i am fost \mpins de mul]ime, \mpreun` cu Dan Iosif, \n CC. C\nd a venit domnul Iliescu, s-a constituit adev`ratul nucleu de lupt`. Era Gu[`, Vlad, Cazimir Ionescu, eu, care st`team \ntr-un picior [i cu o sta]ie mobil`. La noi a venit Calderon, [ti]i, ziaristul francez, [ti]i cum a murit? S-a urcat pe tanc [i a c`zut sub [enile, sigur, pe baricadele Revolu]iei, dar a[a, dintr-o neaten]ie. Nu era nimeni care s`-l apere pe Iliescu, eu mi-am asumat rolul de pav`z`, al`turi de al]ii. Nu erau zbur`torii, nu era USLA. {i Cr`ciunul l-am f`cut la domnul Iliescu acas`, eu am adus de acas` toate ale porcului, dar se tr`gea \ngrozitor [i l-am luat \ntr-un blindat [i am plecat de acolo. Apoi, a fost o manifesta]ie \n strad` [i mul]imea cerea la Palatul Victoria: „Mazilu! Mazilu!“, Mazilu f`cea cu m\na de pe tanc, iar atunci o femeie a \ntrebat: „Ce-ai f`cut \n ultimii cinci ani?“ „B`i, securistule!“. Hopa, din Sus Mazilu, jos! „Sus Iliescu!“ Dom’le, devenise nesigur, se crease haos, se fugea, se arunca cu ghea]`, cu c`r`mizi, am r`mas cam singurei. Eram \n cojoc, mai lung, am cobor\t [i l-am b`gat pe Iliescu sub cojoc, efectiv \l ]ineam \n bra]e, nu mai atingea cu picioarele pe jos, cu coatele eram \n V ca s` pot s`-mi fac loc, imagina]i-v` zeci de mii de pumni, de [uturi \n fund, sticle. Dac`-i d`deam atunci drumul? Sorry! Unde erau trupele pl`tite, unde era v`rul lui Dumitru, azi general? Am urcat \n Guvern. El se uita la mine: „Ce facem, Traiane? Ne omoar`!“. Am zis c` trebuie s` avem dialog cu ei, lumea defluise, la parter sp`rgeau totul! Armata disp`ruse. Atunci, am zis ca o comisie din oamenii de afar` s` fie invitat`, [i la camerele TV \n direct ale TVR am zis c` atunci c\nd d` Iliescu din cap s` transmit` \n direct. A[a a fost. M-am dus la Iliescu [i i-am zis: uita]i-v` la camere [i da]i, dom’le, din cap, ca s` lini[tim iure[ul, s` vad` ]ara c` avem dialog. Rep.: De ce v` e fric`? T.R.: Pai[pe ani nu i-am cerut nimic, de[i era obligat s`-mi trimit` o scrisoare de mul]umire, fiindc` to]i avem con[tiin]`, cred

Hai, domnu’ Istodor, mai d`-o-ncolo! ~ [tia iar vrea s` ne \ntemni]eze pe noi, intelectualii! {i de ce? Doar pentru c` am [ase volume, [i toate de urm`rire penal`? Da’ s\nt ale mele, dom'le! Tot ce scrie acolo eu le-am f`cut!

Fotodocument: De la st\nga la dreapta, avocatul Co]ofan` \i ciripe[te reporterului nostru c` senatorul Rece nu vrea la r`coare
c` fiecare \i mul]umim unui personaj care ne salveaz` via]a. E de bun-sim], e de tot ce vre]i dumneavoastr`, de educa]ie… Dar acum a intervenit aceast` mascarad` juridic`. De ce? Fiindc` am avut p`reri proprii pe care le sus]in, am deranjat ni[te oameni din jude]ul Constan]a, l-am deranjat pe Bl`nculescu. Rep.: Dumneavoastr` nu a]i deranjat, dumneavoastr` a]i furat! T.R.: Domnul meu, procuratura m-a acuzat c` am furat 9 miliarde jum`tate. Mi-am dat demisia din PSD [i acela[i procuror a zis: nu mai s\nt nou`, s\nt trei. Ce s` v` r`spund eu, unde au disp`rut [ase? Au r`mas trei, care s\nt pe facturi fiscale, care la data la care societatea mea a primit TVA-ul nu existau. Au fost fabricate! S\nt pro[ti profesioni[ti. Facturile au fost fabricate \n septembrie ‘99, or cum puteam eu s` le fac \n septembrie, c\nd eu am luat TVA \n martie? A deranjat ce? C` am f`cut produc]ie autohton`, c` am avut un \mprumut BIRD, c` lucrez cu rezervele na]ionale? Am fost un simplu cet`]ean al Romåniei! Eugen ISTODOR

Mihai Dobrovolschi, Cristian Boureanu, Rodica Mandache, Mihaela Mihai, Elena Lasconi, Victor Ciorbea, Anca Fusariu, Mariana {oitu, Horia Romanescu, Doru Dumitrescu, Doina Cacoveanu, Mihaela R`dulescu, Gheorghe Tache, P`rintele Iustin Marchi[, Ovidiu Ioani]oaia, {tefan Racovi]` („C`minul Motto: „Trei zile dac` mai tr`iesc, da’ vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea“ romånesc“), cei 1.500 de membri ai Federa]iei Elisabeta Rizea Romåne a Fo[tilor De]inu]i Politici Lupt`tori Anticomuni[ti (pre[edinte Borore] Vasile [i dr. Cornea), Asocia]ia Universitari pentru UniverAu semnat pentru: Dan Pavel, Aurora Liiceanu, Adrian Cioroianu, H.-R. Patapievici, sitate [i Alian]a Tineretului Universitar. Le mul]umim din suflet jurnali[tilor de la Gazeta Neagu Djuvara, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mircea Toma, Cornel Ivanciuc, Ande Maramure[ care ni s-au al`turat atåt \n ac]iunea de popularizare a monumentului, N`scut` \n Domne[ti-Muscel, Arge[, s-au sinucis sau au fost executa]i de Securi- drei Ple[u, Gabriel Liiceanu, Marius Oprea, cåt [i \n cea de finan]are. Le mai mul]umim \n tate, ultimii \n anul 1962. Elisabeta Rizea [i Stej`rel Olaru, Ioan T. Morar, Anton Georstra[nica femeie care-[i f`cea cruce cu limba \n cerul gurii \n timpul anchetei a mod deosebit jurnali[tilor de la Televiziunea so]ul ei au fost aresta]i prima dat` \n 1949, gescu, Alexandru Ionescu, {tefan Agopian, Dana Deac, Costi Rogozanu, Ludovic Spiess, Romån`, devenit` un partener de n`dejde fost arestat` prima dat` \n 1949 [i anancheta]i [i b`tu]i de Securitate. Eliberat` chetat` de Securitate pentru c` a sprijinit pentru \ntreprinderea noastr`. \n 1956, a continuat s`-i ajute pe partizani. Dumitru Costin, Matei Br`tianu, Petru activ „banda terorist` ArsenescuLista r`måne deschis`. Dup` doi ani a fost din nou arestat` [i con- Romo[an, Dan Turturic`, Marius Ghilezan, Arn`u]oiu“. Grupul de partizani, de fapt damnat` la moarte, pedeaps` comutat` la Viorel Mo]oc, Mona Musc`, Cornel Nistoeroi ai rezisten]ei anticomuniste, supranu25 de ani de munc` silnic`. A fost eliberat` rescu, Marius Tuc`, Titus Muntean, Sorin Ro[ca St`nescu, Gabriela Adame[teanu, mit „Haiducii Muscelului“, ajuta]i de Elisa\n 1964 [i a murit \n 2003, dup` ce a fost beta Rizea, so]ul ei Gheorghe [i fiica sa, cåt vizitat` de c`tre Regele Mihai I [i pre[edin- Rodica Palade, Doru Bu[cu, Mihai R`zvan A[ez`måntul cultural „Academia Ungureanu, Nae Caranfil, Lucia Hossu[i de c`tre majoritatea s`tenilor din tele Constantinescu. Urm`ri]i de vorbele Ca]avencu“ va aduna [i administra „Trei zile dac` mai tr`iesc, da‘ vreau Longin, Florin C`linescu, Lucian M\ndru]`, Nuc[oara (familiile Arn`u]oiu, Jubleanu [i sale: „Trei zile dac` mai tr`iesc, da‘ vreau fondurile necesare [i va ini]ia toate s` [tiu c` s-a limpezit lumea“, s` [tiu c` s-a limpezit lumea“, \ncerc`m Cozmin Gu[`, Mircea Dinescu, Simona Chirca au fost familii care s-au sacrificat demersurile pentru construc]ia Kessler, Simona Marinescu, Valentin Nicoaproape \n \ntregime), a fost fondat de un monumentului Elisabetei Rizea, simbol al s`-i onor`m aceast` ultim` dorin]`, dar [i lau, Dan Chi[u, Cristian P\rvulescu, Stelian fost colonel al Armatei Regale, Gheorghe rezisten]ei \mpotriva comunismului. S-a pe acele femei care au luptat um`r la T`nase, Radu Varia, Tudor Octavian, MariArsenescu, \mpreun` cu locotenentul Toma um`r cu b`rba]ii lor, uneori cu arma-n ob]inut acordul primarului general al ana Nicolescu, Andrei Gheorghe, Viorel Hre- Capitalei. Se va organiza un concurs Arn`u]oiu, [i a activat \ntre anii 1949-1958 mån`, murind \n \nchisoare sau \n mun]i: benciuc, Dan C. Mih`ilescu, Traian B`sescu, na]ional pentru proiectul acestui Arn`u]oiu Lauren]ia, Plop Maria, Chirca pe versantul sudic al Mun]ilor F`g`ra[, Rodica Culcer, Varujan Vosganian, Sorin monument, ce va fi ales de c`tre un juriu Iezer [i Leaota. To]i lupt`torii, inclusiv coElena, Maria Jubleanu, Tomeci Elisabeta. Radu, Dan Tomozei, Manuela {tef`nescu, alc`tuit, deocamdat`, din: Andrei Ple[u, Monumentul propus s` ia locul statuii lui mandan]ii acestora, au fost uci[i \n lupte,

Pentru monumentul unei femei monumentale

Cine este Elisabeta Rizea [i cui folose[te acest monument

Lenin \n Pia]a Presei Libere este nu numai o simpl` statuie a unei femei-simbol al luptei populare \mpotriva comunismului sau un exemplu de verticalitate pentru to]i ziari[tii care trec pe lång` el, ci [i o satisfac]ie profund uman` c`, cel pu]in o dat` \ntr-o sut` de ani, se face un pic de dreptate. Liviu MIHAIU

FINAN}A}I AICI!

Mihai Oroveanu, Radu Varia, Aurora Liiceanu. Cei care doresc s` contribuie financiar la realizarea acestui proiect sunt ruga]i s` doneze \n conturile: ROL 4220102299012 USD 4220102299013 EUR 4220102299014 deschise la B.C. ION }IRIAC – sucursala Izvor; titular cont: A{EZ~MÅNTUL CULTURAL „ACADEMIA CA}AVENCU“.

teoria constipa]iei

academia CA}AVENCU
Nr. 11, 16-22 martie 2004
Nu v` face]i probleme, domnule CTP! Nu s\nte]i primul care mai critic` din c\nd \n c\nd Puterea la un [pri]. C-or veni liberalii, c` r`m\n comuni[tii la putere, nou` nu ne ia nimeni meseria din m\n`. C` adopt`m euro, c` trecem la leul greu, noi, vorba aia, tot leu u[or ridic`m de la casierie \n zi de salariu.

5

cuv\ntul care

canalul

academiaz`
M` simt bine c\nd vreun politician pomene[te de Academia Ca]avencu, c`-i de bine, c`-i de r`u. S`pt`m\na trecut`, un senator PNL a pomenit de Academia Ca]avencu, [i era de bine. PSDul din Senat vota de zor o lege care spune c` \n componen]a numelui unei firme, publica]ii sau organiza]ii nu pot intra cuvinte ca Romånia sau academie dec\t dac` ai acordul Secretariatului General al Guvernului, [i, dintre to]i senatorii opozi]iei, singur Nicolae Vlad Popa a zis: „Ce se va \nt\mpla cu publica]ii ca Academia Ca]avencu sau Romånia liber`? Vor ajunge la m\na Secretariatului General al Guvernului pentru a le da aprobare?“. A fost de ajuns ca ni[te senatori v\njo[i ai PSD-ului s` \l \mping` [i s` \i scoat` c`ma[a din pantaloni. Dac` f`cea asta o senatoare a PNL-ului, m` \ntreb ce \i f`ceau? |i d`deau chilo]ii jos? |i rupeau fusta? Emma Nicholson spunea vineri \ntr-o [tiruc` pe pagina 4 din Libertatea: „Romånia s` treac` la o reform` real`“. Din to]i nervii cauza]i de corup]ia administra]iei N`stase, care a f`cut pagini \ntregi \n alte ziare, Libertatea a re]inut doar aceast` declara]ie. Pe pagina al`turat`, ce spunea fata de la pagina 5 despre calit`]ile ei era doar ceva mai pu]in dec\t ce declara baroneasa de la pagina 4. Vineri, ca de obicei, Adev`rul se b`[ic` atunci c\nd apar subiecte cu maghiari na]ionali[ti. Pe undeva au fost r`sp\ndite ab]ibilduri pe care scria, printre altele: „Depresiunea Carpa]ilor va fi a celor care nasc copii acolo“. Cu alte cuvinte, noi, romånii, sau ei, maghiarii? Care na[tem mai mul]i, `ia c\[tig`. Adev`rul e c` totu[i cei mai mul]i copii \i nasc rromii, dar noroc c` \i v\nd. Totu[i, \ncepi s` cite[ti [i altceva \n Adev`rul. S`pt`m\na asta, judec\nd dup` prima pagin`, mi s-a p`rut c` Adev`rul a redevenit un ziar, de[i s-ar putea s` mi se par` sau conducerea s` fi fost bolnav`. A[ enumera, cu pl`cere: relat`ri pe bune despre gravitatea raportului Nicholson, un editorial bun despre N`stase al lui Cristian Tudor Popescu, un articol de prim` pagin` despre Rodica St`noiu \n care ap`rea sintagma „Ultimele zv\rcoliri ale Rodic`i St`noiu“, un titlu mare

mass-midia n`voq Viorel Hrebenciuc [i acoli]ii au probleme mari cu datoriile RAFO, nu numai la stat, dar [i la priva]i. Cum \ns` statul este el ([i cu tine \nsu]i nu po]i avea mari probleme), cu priva]ii este mult mai greu, am putea spune de-a dreptul periculos. Cum scaden]a a venit la fel de repede ca tromba unei ma[ini de recuperatori, a fost musai ca eminen]a moldoveneasc` s`-[i v\nd` op]iunile de cump`rare la un cotidian foarte central pentru ni[te bani ghea]`. q La ziarul Ultima or`, cic` directorul Ion Marin are c\teva obiceiuri bizare, precum: de ziua lui a aliniat angaja]ii [i i-a pus s`-i c\nte; a adus o mas` de ping-pong \n redac]ie [i-i pune pe ziari[ti s` joace; a scris cu spray verde pe perete „Aici e ziarul mileniului III“; a umplut ceilal]i pere]i cu caricaturi desenate de el. Ce bine c` presa e a patra putere \n stat [i ce p`cat c` serviciul Ambulan]` nu-i a treia!

Tenismanul C.T. Popescu, un finalist \n turneul pe zgur` mare Adev`rul, [i bancherul Mugur Is`rescu, un sc\r]a-sc\r]a prin economie

despre Talpe[ \n care ap`rea cuv\ntul [antaj, o anchet` dur` despre Vanghelie. Orice minune dureaz` trei zile, la Adev`rul a ]inut o s`pt`m\n`. Dac` mai ]ine pu]in, \ncep s` cred \n Dumitru Tinu. Dup` ce primarii prin[i de „Martorii“ de la Prima TV ai Evenimentului zilei cu [p`gi, \nv\rteli [i fete aduse \n camer` au t`iat cablul s`tenilor din zona

lor ca s` nu \i vad` la televizor, „se \nt\mpl` din nou“, vorba din Twin Peaks. De data asta cu Jurnalul Na]ional [i cu Antena 1, care au publicat o anchet` despre prefectul de Satu Mare. Omul, normal, a f`cut ce \i \nva]` la PSD [i a cump`rat tirajul JN de la tarabe, iar emisia Antenei 1 a fost oprit`. V` da]i seama, primarul [i prefectul s\nt totu[i plevu[c` mic` [i mijlocie. Oare exist` \n PSD un biban su-

ficient de tare s` \ntrerup` emisiunile \n toat` Romånia [i s` cumpere toate tirajele dac` e nevoie? Cred c` este. Alexandru V~RZARU
alexvarzaru@yahoo.com

Ze]arul Ivan

6

academia CA}AVENCU
Nr. 11, 16-22 martie 2004

mama natur` tat`l alcoolic

România. Mici fragmente de neant.
C-a[a beu oamenii be]i
Nu de mult, am auzit \n tramvai un foarte interesant dialog \ntre doi cet`]eni foarte be]i. Unul era foarte trist fiindc` \i promisese so]iei c` ajunge acas` treaz [i devreme, [i deja se f`cuse foarte t\rziu, iar el era foarte beat. Cel`lalt, ceva mai \nalt, era dispus s` mai bea, \ns` nu mai avea la el dec\t 36.000 de lei. Primul era foarte, foarte trist, de[i mai avea destui bani la el. Discu]ia era interesant`. La un moment dat, cel \nalt \i spune celuilalt: „Costele, [tii care e diferen]a \ntre noi? Spre deosebire de tine, eu beau p\n` la ultima diviziune a leului!”.

reportaj cu ]ara de g\t

Strada norocului
acas` pe cei doi b`fto[i incredibili. Am dat de o cas` mic` [i s`r`c`cioas`, la marginea extrem` a Bucure[tiului, [i de o curticic` str`juit` de un c\ine lup c\t toate zilele. L-am f`cut pe cu]u s` latre, a ie[it un t\n`r, am spus c` \i caut pe domnul Gheorghe sau pe doamna Dumitru [i am aflat c` doamna [i domnul s\nt so] [i so]ie. Am avut noroc, nu?, s` \i g`sesc a[a de repede. La num`rul 16 putea fi un bloc, [i ar fi trebuit s` \ntreb pe la apartamente, ceea ce e destul de anevoios. Apoi, cu domnul Balacic` am avut un fel de dialog, \n poart`. C\inele a l`trat la \nceput, \ncerc\nd s` rup` gardul [i s` ajung` la mine, dar s-a potolit. Nu se enerva dec\t atunci c\nd \ncercam s` \l \ntrerup pe domnul, spun\ndu-i c` mi se pare ceva ciudat c`, din at\tea plicuri, ale lui [i ale so]iei s` ias` de 16 ori. Atunci domnul Balacic` striga, da’ nu foarte tare, c` ce?! pe `ia care au c\[tigat miliardele la 6 din 49 de ce nu \i cerceteaz` Garda, c` s` nu-i spun eu c` `ia c\[tig` pe bune. OK, spuneam eu, dar ce conteaz`, 5 lei sau 100 de milioane sau zeci de miliarde, [i `[tia trebuie cerceta]i dac` exist` suspiciuni. Dar, zicea el, el a c\[tigat cinstit, a cump`rat lozurile, nu i-a ie[it nimic [i le-a trimis la Spectaculoz. {tii cine a c\[tigat la tragerea de ma[ini? – m-a \ntrebat el. Nu am [tiut. Au c\[tigat unii care au trimis 150 de plicuri! Tocmai \mi c`dea fa]a c\nd am auzit c\te plicuri cu lozuri nec\[tig`toare pot trimite unii, c\nd domnul Balacic` spune: „De ce eu nu am c\[tigat la ma[ini? Eu trimisesem 350 de Balacic`. Dar de unde ave]i at\tea lozuri (\n plic e obligatoriu s` fie 5 lozuri nec\[tig`toare)? Investesc, le cump`r, \mi spune d\nsul. Nu se poate, nu v` cred. P`i, e o gr`mad` de b`net! „{tiu“, zice [i tace. M` uit la cas`, m` uit la treningul lui destul de ponosit, cu pete. Nu se poate, le face]i rost de undeva! „Nu, s` mor io, s` nu

Dom’le, e b`taie de joc! P`i, am b`gat [aij’ de mii la Loto [i am luat doar opt Solen]e. |n timp ce un vecin de-al meu mai norocos, cu treij’ de mii variant` simpl`, a luat nou` Dacii d-astea noi. P`i, scuz`-m`, unde e democra]ia dac` nu-mi d` mie cei treij’ de mii \napoi?

C

Transport [i s`n`tate
De la o vreme, \n mijloacele de transport \n comun din Constan]a g`si]i, pe l\ng` celebrii ho]i de buzunare din Medgidia, [i ni[te controlori atipici, care-i \nso]esc pe cei obi[nui]i, aceia pleca]i dup` [paga zilnic`. Este vorba de poli]i[ti \n rezerv` care fac un fel de munc` de voluntariat, \n sensul c` nu primesc remunera]ie, ci doar c`l`torii gratuite. Cred c` programul lor de lucru este foarte relaxat [i convenabil. P`i, [tii c` pleci de acas` [i lucrezi \n func]ie de nevoile zilnice. Sun` bine ni[te trasee ca „Gar` – Bor[ de la cumnata Aglaia”, „Centru – Farmacia Xulescu” sau „Tomis II – Sexy Club”, nu?

Apel c`tre liceele
Domnilor, nu mai pot! Eu, sincer, m-am s`turat de punkerii romåni. P`i, `[tia, \n autobuze, abia a[teapt` o intersec]ie ca s` vad` o biseric` [i, cu m\nu]ele lor tatuate, s` se repead` s`-[i fac` o ditamai crucea, cum n-am v`zut nici la babele care vin cu rafiile pline de borcane cu br\nz` [i sm\nt\n` direct de la Teleorman! Adic`, toat` ziua [i-o trag \n ven` prin WC-urile liceelor [i pe urm`, c\nd v`d o turl`, se reped ca apuca]ii s` se-nchine! {i la punkeri s\ntem pe ultimul loc \n Europa!

Deschide u[a, cretine!
De c\]iva ani de zile, asist la felul cum gestioneaz` romånul contactul cu dou` instrumente absolut banale: butonul care deschide u[a din troleibuz [i maneta aceea micu]` care, atins` u[or, deschide u[ile interioare ale vagoanelor mai r`s`rite ale CFR. S\nt \nc` trilioane de romåni convin[i c`, dac` apas` pe buton de o sut` de ori, eventual cu barosul, coboar` mai repede din troleibuz. De[i e clar c`, f`r` o comand` prealabil` a [oferului, ape[i degeaba. C\t despre manetele din tren, cred c` un sfert s\nt deja defecte. Trag unii ca la CAP, zici c` vor s`-[i ia u[ile alea [i s` le pun` la cote]ul porcilor, c` s-au s`turat, s`racii, s` stea tot cu perdelele alea din personalul de F`urei pe post de u[`.

ine e cel mai norocos om din Romånia? Printre cei care se dau de norocul chior, po]i g`si tot felul de categorii: cel care scap` cu via]` dintr-un accident, cel care g`se[te un portofel cu o sum` mare \n valut`, cel pe care nu-l prinde [eful beat la serviciu, cel care a c\[tigat zeci de miliarde la 6 din 49, cel care \[i g`se[te iubirea vie]ii lui [i tot a[a. Noroacele mici se \mpletesc cu cele mari [i, \n func]ie de \mprejur`ri, te pot face s` zici: „S\nt cel mai norocos om din lume“. De cur\nd am dat de dou` persoane incredibil de norocoase. Desigur, nu [tiam de ei, dar cineva extrem de b`[icat din cauza acestui noroc ne-a semnalat existen]a lor. A[a i-am g`sit pe Gheorghe Balacic` [i pe Dumitru Florentina Mirela. Ei locuiesc pe strada Caporal Cristea R`ducanu, num`rul 16, din Bucure[ti, pe undeva prin cartierul Berceni, [i marele lor noroc st` \n faptul c` \n ianuarie, la tragerea de bilete nec\[tig`toare Spectaculoz a Loteriei Na]ionale Romåne, au c\[tigat 100 de milioane de lei. Totu[i, nimic nu e \nt\mpl`tor, de fapt, norocul [i-l face omul cu m\na lui. M\na care le-a f`cut norocul celor doi a extras din urn`, dintre mii [i mii de plicuri, de 16 ori plicuri cu lozuri nec\[tig`toare trimise de cei doi. V` da]i seama? Pe lista c\[tig`torilor numele celor doi ap`reau la pozi]iile 2, 7, 8, 11, 12, 13, 15, 17, 18, 27, 40, 41, 43, 45, 49, 51, 52 [i 57. Senza]ional! A[a noroc nu a mai existat vreodat`! Duminic` diminea]`, la dou` luni dup` eveniment, i-am c`utat

Un cet`]ean decis s` mearg` la Oficiul pentru Protec]ia Consumatorului de Iluzii ca s` reclame retrocedarea numerelor abuziv nec\[tigate
am parte, ia-m` cu Garda, s` m` pun` la detectorul de minciuni, c` tot aia zic, le cump`r.“ Nu exist`! Hai, v` rog, \i zic domnului Balacic`, nu m` prosti]i, cum face]i rost de lozuri, ave]i vreo \n]elegere cu v\nz`torii de lozuri? Dac` \mi dai 500 de dolari, \]i spun tot, te las [i-n cas`, \mi zice d\nsul. Nu am, \i zic. Nu ai, nu-]i spun. Mai st`m pu]in, ne uit`m unul la altul [i apoi marele norocos intr` \n cas`. C\inele \ncepe s` latre din nou. Alexandru V~RZARU

Etil, homlesu’ z`pezilor
C\nd mi-am pus ultima dat` lichid anti\nghe] la [terg`toarele mele de la Cielo, homles-ul din fa]a redac]iei noastre (ex-homles \n fa]` la Nababbo, deci un om dec`zut) mi-a smuls bidonul din m\n` [i, sub pretextul c` m` ajut`, a tras din el dou` sau trei \nghi]ituri. |mi pare r`u c` era lichid de la Petrom [i c` n-am avut s`-l cinstesc cu ceva mai rafinat. M` g\ndesc la un antigel fran]uzesc, ceva, a[a cum probabil l-o fi \nv`]at R`zv`n P`unescu pe vremea c\nd nu \nchisese Nababbo [i tr`gea Ferrari-ul \n fa]`. Antigelu, Glad [i Menumorut

Totul despre sex, fotbal [i politic`
– Rubrica taximetristului –
{i taximetristul meu are o poveste. O minciun`, evident. Cic` avea el o client` fidel`. Una care-i d`dea pentru fiecare curs` de la nu [tiu ce club de fi]e p\n` acas` 500 de mii de lei. Mult, adic`. O dat`, de dou` ori, de trei ori. Cam a cincea oar`, gagica \i zice: „Auzi, tu nu vezi c` de fiecare dat` \]i dau 500 de mii?! Tu c\nd ai de g\nd s` m` a[a?“ „{i uite, pe locul `la pe care sta]i tu, mam`, ce-o mai a[a eu de fiecare dat`! ~-h`-h`, nici nu [tie clien]ii care st` pe locul `la c` io numai a[a \n fiecare sear` pe locu’ `la! ‘Ai, nu-mi la[i [i mie restu’ p\n’ la o su’ de mii?“

Ethos, Porthos [i Aramis

The Maxi-taxi driver

Paragini Aurii

academia CA}AVENCU
Nr. 11, 16-22 martie 2004

7

Sondajul [i etajul
Cînd l-am v`zut pe Vasile Dåncu f`r` musta]`, am avut o tres`rire: hopa, l-au ras pesedi[tii! Dar mi-am revenit din tres`rire cînd am aflat c`, de fapt, nu numai c` nu l-au ras, dar chiar l-au l`sat s` trag` b`rbi în continuare. Cum? Cum se pricepe mai bine, adic` prestînd munca de sondare a opiniei publice prin firma sa (din care, sanchi, s-a retras!) Metro Media Transilvania. Organiza]iile jude]ene PSD au primit indica]ia pre]ioas` de la centru s` se sondeze. S` vad`, adic`, cine e aleg`torii [i ce vrea ei. Un sondaj „jude]ean“ ar costa, la o firm` obi[nuit`, cam patru-cinci mii de coco. Numai c`, pentru a avea un sondaj bun, de încredere, acesta trebuie f`cut musai cu MMT. Firma lui Dåncu, din care el s-a retras pentru a deveni ministru, ia în jur de zecedou`sprezece mii per bucat` sondaj. Cî[tig de cam cinci mii pe jude]. Asta, de înmul]it cu patruzeci, face 200 de mii. Cel pu]in. În afar` de sondajul de dinaintea localelor, organiza]iile jude]ene PSD vor mai face un sondaj în septembrie, s` ia pulsul electoratului, iar firma lui Dåncu (unde el nu mai figureaz`) s` ia sutele de mii. Pe lîng` acest sondaj de la începutul toamnei, tot acelea[i organiza]ii vor mai contracta cu

Ordinea de zi nu se discut`
9 martie 2004: a doua zi dup` Ziua Femeii, deci, ce bucurie, din nou \n lumea b`rba]ilor. Dac` privim agendele pe acea zi ale celor mai importan]i b`rba]i din stat, observ`m \n primul r\nd c` Adrian N`stase s-a reacomodat mai greu la cotidian. Cine [tie, o fi avut parte de un 8 Martie cu totul special, a[a c` nu [i-a pus \n agend` dec\t dou` \nt\lniri de-alea plictisitoare la care mai po]i \nchide un ochi, \]i mai po]i odihni o cearc`n`, mai po]i ie[i pe hol la un fursec (dac` n-ar fi silueta). |n schimb, nea Nelu [i-a revenit repede din convalescen]`, a uitat imediat de doamna Nina, de ]es`toresele patriei, de Rodica, de cucuvea [i de celelalte fiin]e de sex opus dragi lui – [i [i-a intrat \n p\ine direct cu dou` \nmorm\nt`ri puse la interval de o or` jumate. Asta e, tot \n vechea genera]ie ne st` baza, \n oamenii b`tr\ni. Noroc c` se mai duce c\te unul, altfel ce ne-am mai plictisi! {i, dac` v` uita]i cu aten]ie \n agenda lui nea Nelu, ve]i observa c` nu femeile, ci tot ni[te b`rba]i au f`cut treaba! Serviciul de Praz [i Protocol

firma lui Dåncu (aia f`r` Dåncu!) înc` un sondaj chiar în preajma alegerilor generale. Total general: minimum [ase sute de mii de coco sub form` de cî[tig net. Dac` nu cumva e vorba de ceva mai mult, c` am f`cut o estimare la pragul de jos. Ei, în aceste condi]ii, cum crede]i c` ar r`spunde însu[i Vasile Dåncu la întrebarea (de sondaj):

s\nte]i mul]umi]i de partidul de guvern`mînt? Probabil c` i-ar veni în minte un r`spuns din Ion Creang`: {i ei de mine! Metro Media Cash and Carry

8

academia CA}AVENCU
Nr. 11, 16-22 martie 2004

oficina cea de tain`

Politicienii (se) întreab`, noi r`spundem
Azi: Ion Iliescu Ion Iliescu: „De ce Condoleezza Rice poate s` fie consilierul pre[edintelui SUA pe probleme de securitate [i Rodica St`noiu nu?” Noi: P`i, ar fi o explica]ie. Condoleezza Rice nu e din Filia[i [i, în consecin]`, nu [i-a vîndut casa p`rinteasc` Petromului din SUA!

}ara de foc [i par`
De la Rio am plecat spre Argentina, unde am avut marea revela]ie. {ti]i de ce Romånia nu este acum cunoscut` deloc \n Brazilia? Pentru c` Hagi nu este cunoscut \n Brazilia, nici Mutu, iar pe Ilie [i Nadia i-au mai uitat oamenii. Dar [ti]i de ce Hagi nu este cunoscut acolo? Pentru c` echipa Romåniei nu a mai jucat de mult, de la mondialele din Mexic, cu Brazilia. Cum mi-am dat seama? Pentru c`, spre deosebire de Brazilia, \n Argentina, cum au aflat c` suntem romåni, to]i au exclamat: Deci voi sunte]i `ia care ne-a]i b`tut \n SUA la penultimele campionate mondiale! De[i nu o s` v` vin` s` crede]i, ne-au privit cu admira]ie, pronun]ånd prost aproape toate numele juc`torilor na]ionalei: Moldovan, Dumitrescu, iar cånd au ajuns la Hagi, n-au ezitat s`-l compare cu Maradona, despre care to]i, f`r` excep]ie, ne-au vorbit ore \n [ir, alintåndu-l „EL PIBE DORO“. Cel mai nasol e c` [ansele argentinienilor s` afle cåt mai multe despre ]ara noastr` cresc uluitor de cånd a \nceput s` se aud` din ce \n ce mai des cåte un „s` moar` mama“, „b`ga-mi-a[“ sau „has mo car“, prin portul vechi. De ce? Pentru c`-i plin de puradei ]igani, repet, ]igani, nu rromi, n-o s` le mai spun niciodat` rromi, M`d`line, pentru c` m-am s`turat ca peste tot, f`r` excep]ie, s` m` \ntrebe lumea: da’ e[ti romån, c` romånii pe care-i [tim noi sunt mult mai brune]i (vezi cazul Benone din Alaska [i multe altele). Ca s` nu v` povestesc de ghidul nostru din }ara de Foc, b`iat [colit de altfel, care ne-a condus pe urmele lui Popper prin Ushuaia: ne-a \ntrebat direct dac` numele ]`rii noastre vine de la numele rromilor, pentru c` el era convins c` de acolo ni se trage. Revin. |n Buenos Aires, dac` vezi pe cineva cer[ind, po]i lini[tit s`-l \ntrebi: „Cåt ai f`cut ast`zi?“, pentru c` nu r`måi f`r` r`spuns. „Aoleo, månca-]i-a[, e[ti din Romånia?“ „Las` de unde sunt eu, zic, zi tu cum dracu’ a]i ajuns aici, c` v`d c` sunte]i mai mul]i decåt lotul olimpic romån pentru Atena?“ {i uite-a[a afl`m noi c` se face un trafic de carne vie, filier` organizat` cu bilete de avion [i vize, care v` imagina]i cåt produce, dac` \[i permite asemenea investi]ii. Varianta pe care am auzit-o ne-a fost confirmat` [i de ghidul de pescuit, care ne-a mai spus c` le merge atåt de bine din cer[it, \ncåt trimit bani acas`, s` mai vin` [i al]ii. Ce m` mir` \ns` e cum de se cå[tig` atåt \n Argentina, despre care [tiam de la televizor c`-i \n faliment. Sau

Sfin]ii Petrom [i Pavel

}ara lu’ Pe[te
În porecla asta de ]ar` ar trebui ca, de dragul coeren]ei, s` fie valabile toate poreclele de oameni. Atunci, Ucu a lu´ Be[a, porecla din copil`rie a ministrului Ioan Rus, aflat` din Evenimentul zilei, s-ar potrivi cum nu se poate mai bine situa]iei actuale. {i, fiind membru al executivului, porecla s-ar putea îmbun`t`]i: ar fi Ucu a lu´ Be[a din guvernul lu´ Adi a lu´ Pîr]a.

Ssssalut, Chi[ule! Ce mai faci, m` b`iatule? Tot cu ghid`ria? Mai ]ii minte c\nd ne-am \nt\lnit \n Bombay [i vroiai s` m` bagi \ntr-o combina]ie cu ni[te nem]i? Trebuia s` dansez goal` \n ni[te farfurii de sushi, bagabontule!

Nickname V`c`roiu

Dan Chi[u conduc\ndu-l pe Anonimvl Sorin Marin prin Buenos Aires, acolo unde ni[te ghizi mult mai descurc`re]i conving turi[tii c` dresura de cobre e un obicei tradi]ional inca[, maya[, aztec, toltec, olmec sau ciumec
poate or da s`racii mai mult decåt boga]ii, mai [tii? Oricum, Buenos Aires r`måne unul dintre cele mai frumoase [i ieftine locuri ale acestei expedi]ii. {i pentru c` tot v-am vorbit de Popper, hai s` v` spun [i vou` ce am descoperit o dat` ce am ajuns \n Rio Grande. Domnul mai sus amintit, evreu din Romånia, mare aventurier, [colit la Paris [i umblat prin toat` lumea, ajunge \n Cuba, dup` care \n Brazilia [i de acolo \n Argentina. Ce-o fi f`cut el pe acolo, de a ajuns \n Romånia legenda despre Popper, primul rege al }`rii de Foc, care a dat nume de str`zi cum ar fi BUZ~U, CONSTAN}A, CALAFAT, nu [tiu. {tiu doar c` am mu[cat [i noi la povestea asta [i am traversat pampasul Patagoniei ca s` vedem [i s` film`m toate locurile astea minunate care ne umpleau de måndrie. A[a c` am intrat \n Ushuaia, ]anto[i de parc` am fi fost urma[ii lui, veni]i s` ne revendic`m propriet`]ile. {i v` da]i seama cåt de mare ne-a fost dezam`girea cånd am aflat adev`rul, pe care o s`-l afla]i [i voi \n episodul dedicat acestei ]`ri. Dan CHI{U

Func]ia deconspir` gradul!
Aristide Buhoiu a fost recent r`spl`tit de Iliescu, la gr`mad`, desigur, cu nu [tiu ce distinc]ie în rang de ofi]er. P`i, ce s` fac` s`racul Pre[edinte, l-a cam demascat pe Buhoi, asta pentru c` nu exist` [i distinc]ii din alea în rang de ofi]er acoperit!

Cavalerul tristei fisuri

Darurile au fost aruncate

academia CA}AVENCU
Nr. 11, 16-22 martie 2004

9

PNA Bihor, mînuit de zor
S` vede]i cum st` treaba. Ioan Lasc`u, director general adjunct la Finan]ele bihorene, le-a p`rut mereu fra]ilor Ioan [i Viorel Micula un tip enervant. Indiferent de situa]ie, dom’le, acest Lasc`u nu voia s` se fac` pre[ in fa]a lor, ba mai cuteza s` [i ordone controale la firmele grupului Transilvania, [ti]i care, acela ce e dator la bugetul de stat cu vreo 7.500 de miliarde de lei, dar prosper` cu ajutorul ree[alon`rilor binef`c`toare semnate de ministrul Finan]elor T`n`sescu. La ultima ac]iune de acest gen, Lasc`u a instrumentat un dosar bine îmbibat \n alcool. În urma adreselor transmise de IGP-Direc]ia Cercet`ri Penale, Lasc`u a început instrumentarea exporturilor f`cute cu documente fictive ale unor însemnate cantit`]i de alcool în cursul anilor 1998-1999 de c`tre Transilvania General Exim, firma fra]ilor, descoperind sustragerea de la plata accizelor [i TVA în valoare de zeci de miliarde. Ca s` le strice Cr`ciunul fra]ilor Micula, Lasc`u se apuc`, la finele anului 2003, s` efectueze controale la alte [ase societ`]i din cadrul grupului de firme Transilvania care, printr-o inginerie financiar` complex`,

prin nerespectarea prevederilor legale, au folosit metode de diminuare [i sustragere de la plata obliga]iilor datorate bugetului în valoare de sute de miliarde. Buuun! {i acuma începe cea mai mi[to parte. S`tui de atîtea probleme, fra]ii l-au sunat pe func]ionarul public [i i-au spus s` se potoleasc`. S` stea blînd. S` nu mai fac` pe jmecherul. Mai pe [leau, i-au pus în vedere c` s-ar putea s` zboare din post. Lasc`u le-a replicat senin c` nici Papa de la Roma nu îi va putea opri pe subordona]ii s`i din verific`ri. {i a avut dreptate. Atîta doar c` Lasc`u nu se gîndea la posibilitatea c` fra]ii l-ar putea opri chiar pe el. Fiind plecat în concediu medical pentru un tratament \n Ungaria, Lasc`u a avut surpriza s` afle c`, imediat dup` plecarea lui, PNA i-a deschis un dosar penal, ba chiar l-a [i dat \n consemn la frontier`, profitînd de faptul c` nu era în ]ar`. Bietul om ignorase avertismentul lui Ioan Micula, pre[edintele holdingului, care îl sunase cu cîteva zile înainte spunîndu-i c` are o surpriz` preg`tit` pentru el. Lasc`u crezuse c` e o Un cet`]ean \n toate min]ile amenin]are de rutin`, cum mai a g`sit \n cutia po[tal` persoprimise nenum`rate altele îna- nal` biletul de mai sus. L-a citit inte. Ei bine, iat` c` se în[elase! [i, dup` ce i s-au uscat lacrimile, s-a \ntrebat dac` e frumos s` Parchetul Na]ional râzi de un biet om bolnav. Citi]i-l Antiobstruc]ie [i dumneavoastr` [i \ncerca]i s` l`muri]i voi \n[iv` problema

Viceprimarul discordiei

La PN}CD s-a r`sturnat carul cu Porschi
|n ultima vreme, de fiecare dat` c\nd vin cu autobuzul, v`d ni[te super-jeep-uri \n fa]a sediului PN}CD. Sub privirea \ng`duitoare a Regelui Mihai, arborat ca drapel pe fa]ad`, s\nt parcate pe trotuare BMW-uri X5 nou-nou]e, seria Costi-Ioni]`, Porsche-uri tip Mihaela-R`dulescu, Volkswagen-uri C`t`lin Botezatu-Touareg sau Mercedesuri din seria ML. Totu[i, nu credem c` ar fi momentul s` ne \ngrijor`m c` PN}CD-ul va semna un acord electoral cu un partid plin de bani. Cred c` mai degrab` va fi preluat de un parc de ma[ini scumpe.

Car-ul cu boy

Catedrala B\ntuirii Neamului
Ion Iliescu a efectuat joi o vizit` de lucru \n Parcul Carol din Capital`, pentru a studia posibilitatea amplas`rii Catedralei M\ntuirii Neamului \n locul Mausoleului eroilor comuni[ti. Se pare c` asta ar fi solu]ia ideal` pentru construc]ie [i de data aceasta nimeni nu se mai poate opune: monarhistul `la de Carol n-are cum s` revendice nimic, Dumnezeu – viitorul patron al Catedralei – se pare c` nu exist` dec\t pe h\rtie, \n sfintele scripturi, iar eroii comuni[ti au de mult propriul monument \n Parlament.

mintal`. Dac` România este o ]ar` normal`, atunci autorul anun]ului de mai sus este bolnav. Dar dac` e s`n`tos? A cincea roat` la Chiri]`

Sfintele Fripturi

10

academia CA}AVENCU
Nr. 11, 16-22 martie 2004

´ ´ LIBERTE, Egalite, ´ infrac]ionalite

Societatea civil` de consum

S\ntem 70% ap` [i 1.000% pierderi \n re]ea
Cu ocazia Zilei Mondiale a Drepturilor Consumatorilor (15 martie), organizat` anul acesta sub deviza „Consumatorii [i Apa“, Asocia]ia pentru Protec]ia Consumatorilor din Romånia ne-a adus la cuno[tin]` c`: pentru a fabrica un kilogram de h\rtie s\nt necesari 300 de litri de ap`; o tulpin` de porumb, pentru a cre[te, absoarbe 100 de litri de ap`; un locuitor al unui mare ora[ folose[te pentru consumul zilnic 150 de litri de ap`; pentru un singur du[ e nevoie de 60 de litri; un robinet care picur` provoac` o pierdere de p\n` la 300 de litri zilnic (aproximativ 5 du[uri). {i, am zice noi, pentru a bea un pahar cu ap` e nevoie de o cistern` pierdut` prin conductele RADET. Cu acela[i prilej am mai aflat c` [i consumatorii au obliga]ii, una dintre acestea fiind s`-[i spele ma[inile cu g`leata [i nu cu furtunul. Eu, care mi-o sp`l cu b`iatul din parcarea redac]iei, c`ruia \i dau 50 de mii, unde m` \ncadrez, la g`leat` sau la furtun?

cu m\inile curat murdare
B`i, p`durea-i sor`-mea!
Romånului \i place soarele, am descoperit asta s`pt`m\nile trecute, c\nd am scris despre pl`cerea pervers` a cet`]enilor de la ora[ de a t`ia copacul [i a func]ionarului care r`spunde de copac de a da aprobarea pentru t`iere. Copacul face umbr` degeaba p`m\ntului, nu zice nimic interesant, nu are bani s` dea [pag` [i nu ]ip` de durere. Vorbind despre asta, am str`b`tut o etap`, e timpul s` tindem c`tre altceva. De la defri[`rile mici, de ora[, hai s` ne \ndrept`m aten]ia c`tre marile chelii r`mase pe v\rfurile mun]ilor. |n urm`toarele s`pt`m\ni, vom scrie despre ce ne doare cel mai tare, despre cum dispare p`durea. S` zicem, \n zona Predeal. |n Europa civilizat`, nu se mai fac de c\]iva ani nici un fel de investi]ii la altitudini mai mici de 2.000 de metri. Din cauza schimb`rilor climatice la nivel global, se [tie c` sezonul clasic de schiat [i s`niu[ la munte s-a redus la at\t de pu]ine zile, \nc\t nu mai este rentabil s` faci p\rtii noi [i s` defri[ezi. La Bu[teni, totu[i, acest lucru se \nt\mpl`. Noua p\rtie Kalinderu, orientat` vest-est [i nu pe o fa]` nordic` (pe care z`pada ]ine), este doar un exemplu de proiect care nu face altceva dec\t s` d`r\me p`durea. Alt` zon` \n care natura a devenit principalul du[man al omului cu bani este Valea Poli[toaca, ce a fost deja parcelat`, [i \n c\]iva ani arealul se va umple de vile [i se va goli de p`dure. De asemenea, pe drumul dintre Cioplea [i Susai, ca \mbog`]i]ii dup` revolu]ie au ap`rut [i vilele lor. Zona Trei Brazi e c`s`pit` [i se pare c` \n cur\nd locul va fi redenumit „Un Brad“. {i poate c`, f`r` copaci, muntele \nc` ar fi frumos. Hotelul lui Theodor Stolojan, „Premier“, ridicat la baza p\rtiei de la Predeal, ar fi superb, dac` tot ce cac` [i pi[` clien]ii ex-premierului nu ar ajunge direct \n izvoarele Prahovei, care pornesc din Predeal, pentru c` zona nu are o sta]ie de epurare. Aceste izvoare s` [ti]i c` s\nt ni[te izvoare de treab`, pe care po]i s` te bazezi. De ani de zile primesc orice se arunc`: pet-uri, gunoaie, conserve, materiale de construc]ii dezafectate [i chiar cadavre de animale. Probabil asta face parte din vreo strategie local` ca ur[ii s` nu mai bat` drumul p\n` la Bra[ov ca s` scurme noaptea prin gunoaie. Ecologic` Contra (rubric` realizat` cu sprijinul funda]iei Eco-civica)

Orogeneza carpatic` continu` prin \n`l]area ultimilor mun]i: de gunoi

Furtun \n de[ert

Predealul cre[te, p`durea scade

ministerul p`rerii na]ionale

academia CA}AVENCU
Nr. 11, 16-22 martie 2004

11

tupeu 2004 Bilele [i R`ul de Adrian N`stase
E E inadmisibil, domnilor! P\n` inadmisibil, domnilor! P\n` [i-n manualul de clasa a VIII-a [i-n manualul de clasa a-VIII-a apare varianta cu Geoan` la Pre[edin]ie apare varianta cu Geoan` la Pre[edin]ie [i cu mine ministru de Externe, posesor al [i cu mine ministru de Externe, posesor al unei averi de 500 de milioane de dolari. P`i, unei averi de 500 de milioane de dolari. P`i, cu asta \mpuia]i dumneavoastr` capul cu asta \mpuia]i dumneavoastr` capul tineretului? E grav. Nu trebuie s` vin eu, tineretului? E grav. Nu trebuie s` vin eu, ditamai premierul, s` v` spun ce s` ditamai premierul, s` v` spun ce s` b`ga]i \n cartea de b`ga]i \n cartea de Geopolitic`! Geopolitic`!

O dat` vede Na[ul procentul finului
care-au \nv`]at c` \n gar` nu se face pipi pe banii europenilor care-au pl`tit transportul dec\t dac` e[ti proasp`t baron de Gorj care, la por]ia de caviar, sparge cel pu]in dou` cepe pe col]ul mesei. Nu intr`m \n Europa din cauza lor: M`g`rie 2004: Adrian N`stase. Geniul pamfletului cu scuipat care d`r\m` c`prioara din picioare, rafinatul care nu uit` s` vorbeasc` \n englez` \n timp ce \[i scoate ou`le pe e[ichierul politic ca s` i le numere copiii teribili ai Opozi]iei, ‘o]ul de Adrian N`stase a mai scos una de-a lui: S` i se dea Opozi]iei o g`letu[` cu nisip, ca s`-[i \ngroape bilele negre! – a cerut N`stase la votul pentru \nvestirea noului Guvern N`stase. |n fine – un coaie-goale pe care ar trebui s`-l numere de fapt poli]ia – de la 1 la 15 ani, cu posibilitatea gra]ierii pentru bun` purtare cu colegii de celul`. Prostie 2004: Ioan Talpe[. Spionul nepereche, ]inta serviciilor secrete str`ine – care arunc` \n el cu gume de mestecat [i-i lipesc h\rtii cu „Prost“ pe spate, ca s`-l [icaneze – s-a trezit: „S` v` fereasc` Dumnezeu s` spun eu pe c\]i cunosc, ei f`c\nd alte practici, [i \i v`d cu dumneavoastr`!“. Acesta a fost r`spunsul r`ut`cios al Agentului 000, c\nd a fost \ntrebat de rela]ia sa cu pedofilul Treptow. „A fost o glum`“ – s-a scuzat Talpe[ dup` o zi. Cum ar veni, zicem [i noi: „Domnule Talpe[, s\nte]i un prost!“ „A fost o glum`?“ „Nu.“ Tu p e u 2 0 0 4 : J u s t i ] i a romån`. Kurt Treptow, pedofilul care-a fost prins cu a]a-n gur` pe l\ng` copiii str`zii, a primit \n proces SUP [i NUP. Suspendarea urm`rii penale [i ne\nceperea urm`ririi penale s\nt cadourile pe care statul nostru fost securist le-a dat unui \nghi]itor de copii – de dragul congreselor interna]ionale la care istoricul Kurt se jur` c` Transilvania e a Romåniei, s` moar` my mother! Halal ap`r`tor [i-a g`sit [i spionajul nostru, ultimul pedofil obsedat de Romånia-\n-fundul-gol. |n fine – ce nu i-a dat Justi]ia romån`, sigur i-au dat ceilal]i de]inu]i de la penitenciarul unde a fost ]inut Treptow: SUP tare de tot! {i acum, s` vedem ce s-a \nt\mplat \n topul general Tupeu 2004:
Prezentarea lui Bogdan Niculescu Duv`z ca candidat (niciodat` cacofonia nu a spus atît de mult ca în acest caz!) la Prim`ria Bucure[tilor pare o glum` spus` de N`stase atunci cînd vrea s` par` c` are [i umor, nu numai arogan]`. Probabil c` în spatele acestei candidaturi st` inten]ia PSD de a-l bloca pe B`sescu pe fotoliul de primar pentru a nu-i încurca, cu prezen]a lui, la alegerile generale. Altfel, na[ul lui B`sescu, Bogdan Niculescu Duv`z, nu are cum s` cî[tige alte alegeri decît cele pentru func]ia de [ef la Asocia]ia Vîn`torilor [i Flecarilor Sportivi!

Mario Pu]o

Sex \n Timi[oara, m\ine-n toat` ]ara
Poli]i[tii timi[oreni vor inventaria toate prostituatele din ora[ [i le vor face analizele. Probabil, le vor pune [i pl`cu]e de \nmatriculare la g\t cu „Marinica TM0832 – oral, misionarului, sifilis”, „Ionela TM0934 – 69, m\nc`rimi, [ancru, frez` Playboy” sau „Georgeta TM0007 – tot tac\mu’, neras`, posibil l`]ei”.

Adrian N`stase, \nt\iul prim-ministru din primul guvern Talpe[ al ultimului cabinet condus de Ion Iliescu
Nu v` fie fric`, nimeni nu pic`. Se schimb` \ntre ei ho]ii, Mercedesurile cu BMW-urile [i Rodica cu St`noiu. Se duce dracului integrarea – c`ci noi st`m l\ng` trenul integr`rii [i cioc`nim ca pro[tii \n ro]i, [i c\nd s` ne suim [i noi \n el, ne apuc`m s` facem pipi \nc` din gar` [i ne d` baroneasa jos din tren – pentru proast` cre[tere. {i ne uit`m lung dup` bulgari,

1. Ion Iliescu 2. Adrian N`stase 3. PSD

15 puncte 12 puncte 4 puncte

Carul cu Playboy

Loc de retrocedat cu capul
Sora lui C.V. Tudor e nebun` dup` o cas` na]ionalizat`
Avem motive s` credem c`, dac` va ajunge pre[edinte, C.V. Tudor va dicta rapid ca sor`-sa s` fie omorît` cu rafale de mitralier`. Pentru c` dînsa se înscrie perfectamente în tipologia borfa[ilor, pe care trinebunul ei frate î[i propunea s`-i execute de la un[pe metri, pe stadioane. A cump`rat de la stat un apartament pe strada Staicovici, la num`rul 29, într-o cas` na]ionalizat`, de[i [tia c` respectivul imobil e revendicat în instan]` [i c` nu are dreptul s`-l cumpere. Dar ce conteaz`, cînd e[ti sor` de sanatoriu, pardon, de senator! Faci [i tu pe nebuna, c` n-ai [tiut c` e în litigiu, la fel cum nici vecinii t`i, care au cump`rat restul apartamentelor din imobil, nu [tiau. Cum era s` [tie cartoful din soiul Br`tienilor, zis [i Ionel, c` e cas` na]ionalizat` contrar doctrinei liberale! {i cu atît mai pu]in cel`lalt cump`r`tor, c`ruia nimeni nu i-a mai v`zut moaca de sfecl` de cînd a luat ilegal un apartament în acela[i imobil [i s-a mutat în Austria. Iar partea cea mai româneasc` a întîmpl`rii este c` adev`ra]ii proprietari au cî[tigat în instan]` o parte din cas`, dar au fost totu[i pu[i s` pl`teasc` 500.000 de lei pe lun`, fiind considera]i chiria[i la stat, pentru c` Prim`ria a întîrziat pîn` acum s` le dea dreptul de posesie. Adic` s\nt chiria[i [i proprietari în acela[i timp. Lucru perfect înscris în logica cuiva care se crede în acela[i timp [i Mircea cel B`trîn [i Baiazid, la un loc. Biroul de Investiga]ii

12

academia CA}AVENCU
Nr. 11, 16-22 martie 2004

tunul catodic
Nadira, \]i mai d`m o [ans`: intri din nou la Big Brother. Da’ ave]i grij` ce face]i, s` nu dezam`gi]i ca data trecut`, c-o s` fie jale! Domnu’ director Burci a v\ndut deja publicitate: 3.000 $ minutul la sex normal, 4.000 la perversiuni [i 5.000 la masturbare, c` s\nt cheltuieli mari cu scenografia.

Anacronica TV

Bezele pentru obeze
Cic` s` respec]i rromii, gra[ii, handicapa]ii, mamele cu copii \n bra]e, pisicile, c\inii! Dar de ce trebuie s` mi-i ar`]i c\t de iubitori s\nt? Mircea Radu mi-a ar`tat cum o uria[` ur\t` iubea. S`rutul cast al femeii c\t dou`zeci de saci de cartofi a dep`[it \n perversitate tot ceea ce filmele porno pot \nchipui. Ea? Nevinovat`, vai… Avusese un iubit, vai, lacrim`, [i `la a luat-o razna cu alta. ~la avea un prieten. Lui, aceast` femeie i-a \ncredin]at o sarcin` grea: s`-l aduc` acas` pe tr`d`tor. Dar, nenorocire: „N-am putut pe el s`-l aduc, m-am adus pe mine!“. {i ea, ea? La \nceput era neconsolat`. Apoi, s\nt \mpreun` de trei ani. Vor s` se c`s`toreasc`, de[i e diferen]` de ani, de[i ai lui nu vor. {i el e bun, el vrea s-o ia, dar vezi, timpul trece… a[a c` ea, pac, \i cheam` teveul pe cap. Fiindc` b`ie]elul `sta nu mai are un prieten. {i un s`rut \n fa]a camerelor face c\t un act sexual.

trampa [i ecranul
5 Andreea Raicu ia \n bra]e copilul mic al unei concurente de la Big Brother [i strig` spre Virgil Ian]u: „Uite cu ce stau \n bra]e!“. Bine c` nu l-a \ntrebat: „Vrei s` \l m\ng\i [i tu? Hai, c` nu mu[c`!“. 5 {ti]i reclama la ketchup cu ro[ia galben` care pozeaz` [i fotograful ro[ie ro[ie \i zice: „Arat`-mi frunzuli]ele apetisante“? Mie mi se pare rasist`. Adic` ce? La chinezi numai p`rul arat` bine? 5 Mihaela Tatu s-a apucat de sl`bit, pe baza re]etei Teo. Cu ocazia asta, am ajuns la concluzia c` vedetele de televiziune se \mpart \n 2: alea grase care vor s` sl`beasc` [i alea care arat` bine, da’ r`m\n imediat \ns`rcinate. 5 Colegul meu Alexandru V`rzaru m`n\nc` iaurt mult. M` uit la televizor, la reclamele la iaurt, [i le v`d pe fetele alea slabe cu case mi[to cum bag` linguri]a \n gur`, de zici c` au orgasm. Asta e diferen]a \ntre V`rzaru [i bog`tanele alea de la televizor: c\nd hale[ti iaurt pe stomacu’ gol, nu prea mai ai orgasm. 5 Produc]ia de anul acesta de concuren]i de la Big Brother a dep`[it orice a[tept`ri: fete care s-au culcat pe bani, bisexuale [i antrenori de fitness. E bine. Mi[to afacere. Pentru o fat` ca aia, 75.000 de euro at\ta \nseamn`: 500.000

Grupul G.R.A.S.I.A.

de lei/ora x 6 luni? 5 La radio am auzit urm`toarea sintez` de [tiri: „Ast`zi Romånia e \n doliu, ru[ii \[i aleg pre[edintele“. Dou` [tiri diferite \n aparen]`, care \n esen]` s\nt una [i aceea[i (a[ fi putut scrie \nc` o „tramp`“ de la canalul meu porno codat, dar am preferat s` fiu profund). 5 Mesaj la emisiunea de SMS-uri nocturne de pe Na]ional TV: „|n leg`tur` cu valorile morale, eu cred c` toat` lumea ar trebui s` ]in` cont de ele, de[i eu nu cred \n ele.“ N-am aflat dac` p\n` la urm` a ag`]at-o sau nu. 5 Tot la Na]ional TV, alt mesaj genial: „Condolean]e sincere pentru bunicul t`u, R`zvy. S\nt Roxana, stau \n Pia]a Universit`]ii. N-a[ putea veni [i cu sora mea la \nt\lnire?“. Corect, la cofet`ria de l\ng` cimitir, p`pu[a! 5 Invita]ii de miercuri ai lui Horia Alexandrescu au fost Cioroianu, Ficeac, Hurezeanu [i CTP-ul, care cred c`-[i sp`lase treningul de gal` [i teatru [i a fost nevoit s` vin` \n sacoul de dus gunoiul. {eful Adev`rului absolut [i relativ \i adreseaz` lui Celebra Nadira, flancat` de Virgil Ian]u [i Andreea Raicu, Hurezeanu o \ntrebare frontal`, doi animatori TV care, dac` vor avea parte de aceea[i pudibonderie profit\nd [i de a[ezarea la mas`. ca-n edi]ia precedent`, vor trebui p\n` la urm` s` promoveze Apoi \ncepe s` secrete intens o chiar ei religia Big Brother \n pozi]ia misionarului privire \ncr\ncenat` [i terifiant` asupra interlocutorului. Ziceai privirea paharul de ap` din fa]a ]\nat s` urm`resc cum trateaz` de gagici intr` numai la un vac` e un bioenerget d-`la paranor- lui Hurezeanu. [tirea televiziunile pe care le gon, iar tu ai bani, a[a c` po]i s` mal care \ncearc` s` mi[te cu 5 Tot la Horic`, la un moment prind eu pe televizorul meu alb- ie[i seara la club c-o garnitur` îndat, Cioroianu explic` scurt, clar negru cu antena colectiv`, adic` treag`. Dac` le-nde[i bine [i în[i conving`tor mecanismele prin PRO TV, Antena 1 [i bulgari. An- ghesui c\teva [i-n locomotiv`, po]i care televiziunile manipuleaz`, tena 1 a pus-o pe la 19,15, ascun- s-ajungi [i la 11-12 tone pe osie. \n interesul guvernului, opinia s` undeva dup` un material de5 Am nimerit într-o sear` pe public`. Rumoare! Parc` [i aud spre v\nz`toarea unui magazin Discovery la o emisiune cu glamustrarea cuiva: P`i bine, m`, veterinar prins` cu camera as- diatori pe care-o mai v`zusem, Horic`, pentru asta ]i-am dat noi cuns` c\nd fura din casa de mar- dar m-am mai uitat o dat` din emisiune? Asta vrei tu s-aud` po- cat. PRO TV a fost mai sincer: au cauza tipului care-o prezenta, un poru’? {i acum urmeaz` mane- b`gat-o la 19,30 fix, \nainte de istoric la vreo cincizeci de ani, vra abil` a lui Horia Mitic` – cade {tirile sportive. Pe Romånia 1 doctor, om serios, cu ochelari. jos [i se ridic`. Ne anun]`, ca din n-am v`zut-o deloc, dar poate c` Era-n ni[te chilo]i de-`ia gladia\nt\mplare, c` pe un post concu- nici n-am fost eu atent sau or fi tore[ti, ni[te cîrpe mulate pe cur, rent se joac` Real-Bayern Mün- transmis-o ei direct pe bulgari. [i se chinuia s` ne arate cum se chen. Cred c` jum`tate din tele5 Aten]ie, asta e o „tramp`“ lupta în antichitate. La noi, la anspectatori au avut aceea[i reac]ie din viitor. Fiindc` toat` lumea tichitatea greco-roman` e foarte ca [i mine: am dat la meci. P-asta s-a lamentat data trecut` c` nu tare dna Zoe Petre, dar nu cred n-o [tiai, Cioroiene; \mi scade [i-a pus-o nimeni în casa Big c-ar ie[i în chilo]i [i sutien gremie audien]a, da’ nu asta m` in- Brother, am decis s` deschid în cesc s` ne-arate lupte antice. tereseaz`; \i trimit pe alt canal, cadrul redac]iei o burs` la care 5 La finala calific`rilor penc` [i `la e tot al nostru. Te-am colegii s` poat` paria pe cei care tru Eurovision, TVR a realizat o f`cut, fraiere! vor face sex în hangarul de la performan]` cum n-am mai auzit 5 |ntr-o discu]ie cu jurnali[tii, Prima TV. {i pentru c` scenele s` se fi întîmplat pe aceste meGiovani Becali, mi[tocar p\n` la erotice se vor petrece lîng` studi- leaguri: a dat leg`tura în Casa Dumnezeu, se chinuie s` afle de ourile Prima TV, în incinta fabri- Big Brother de unde au evoluat la ace[tia cum \i zice ligii ameri- cii „Sem`n`toarea“, aceast` în- l`l`ind un cîntec Huidu [i G`icane de baschet: „Cum? En bi ei? treprindere c`reia azi, aici, îi tai nu[` cu tot cu colegii de la Kiss Cu y, nu? Sau cu i?“. Dup` mai panglica de la prezervativ, se va FM, care s-au închis acolo pentru multe b\lbe penibile de-]i venea chema „Casa de pariuri Prima publicitate. Nu vi se pare deoses`-i spui „y e[ti tu, m`“, omul o Însemin`toare“. Bineîn]eles c` bit` chestia? P`i, Big Brother se ia u[urel pe litere: „Ne… cum? vor exista cote în func]ie de vîr- desf`[oar` la Prima TV, nu la TVR! Be… a[a? A.“ |n sf\r[it! Probabil st`, fa]`, ]î]e, hobby, inteligen]` E chiar mi[to c` televiziunea nanu se putea concentra fiindc` \l etc., iar în acest sens voi edita o ]ional` a devenit un dispecerat fr`m\nta o \ntrebare: „Dac` la `ia bro[ur` de informare. Normal c` pentru posturi private. Ce s` se juc`torii s\nt mai \nal]i, poate Monica, 22 de ani, care prefer` mai chinuie atîta cu munca, n-ar de-asta [i comisioanele din trans- s` citeasc` Luni de fiere a lui Pas- fi r`u ca la Jurnal s` dea leg`feruri s\nt mai barosane?“. cal Bruckner, va avea o cot` de tura, pentru tot programul, la {ti5 Mai ]ine]i minte cum \l tu- cel mult 1 la 2. Potul minim ac- rile PRO TV. Andreea… tuia Pruteanu pe Gu]`, la Na[u’, ceptat de cas` este de 50.000 de 5 Rog toate persoanele care de[i manelistul era c\t putea el lei. În caz c` se termin` ca data au în]eles ceva din cursul de Lode respectuos? Andrei Gheorghe trecut`, Casa va returna banii gic` general` ]inut de lector dr. Gabriel Iliescu pe TVRM, în noapare aceea[i boal`. Toat` seara s-a p`gubi]ilor. tutuit pe burt` cu invitatul Van5 La o emisiune pe Acas` TV tea de duminic` spre luni, în jughelie. De[i primarul, care „c\nd unde s-a concurat cu Temi[an, rul orei unu, s` m` contacteze de era el copil mai mic“ nu [tiu ce Fizz a zis c` el merge cu 311 [i c` urgen]`. Putem schimba lumea f`cea, \i vorbea cu dumneavoas- l-a u[urat cineva de ceas pe tra- f`r` ca lumea s` se prind`! Rog tr`. E adev`rat c` nu-i politicos seu. Apoi, ca s` dea [i un argu- seriozitate! s`-i vorbe[ti cu dumneavoastr` ment credibil la chestia asta, zice lui Vanghelie; dar, \n astfel de si- c` 311-le `sta e o ma[in` în care tua]ii, e mai bine. încap multe gagici. B`i Fizz, ia-]i 5 Pe 11, \n ziua cu votul nega- tat` un tren Porsche, dar vezi s` tiv dat Romåniei de c`tre Parla- fie marfar, c`-n astea încap mult mentul European, m-am \nc`p`- mai multe gagici! 10.000 de kile

CLO{CACU PUII DE [aur

academia CA}AVENCU
Nr. 11, 16-22 martie 2004

13

Vergilic` \ntreab`

Analiz` final` Maria & Virgil Show
go, la Kenvelo… Maria: Nu [tiu, bre, dar chiar vrei s` murim pro[ti? Ne ducem [i ne zg\im, ce ne face, ne d` afar` cu m`tura? Adic` pe femeia de serviciu de la Ca]avencu o s-o dea afar` cu m`tura? Nu se poate ru[inea asta! E enorm de departe acum Vitanul, tare mult a[ fi vrut s` vizitez [i, c\t de c\t, decent, s` iau o ciocol`]ic`, ni[te alimente, zah`r, ulei, eu [tiu, o br\nz` mai bunicic`, eu [tiu, s` v`d ambalajul cum e. Vergilic`: P`i, vor s` d`r\me casele ca s` fac` Mall-urile! Maria: Oamenilor mai civiliza]i o s` li se dea case, dar nu s\nt de acord s` se dea ]iganilor din Ferentari. E \ngrozitor de ur\t acolo, s` nu li se dea cas` tot acolo, pe l\ng` Mall-uri, c` stric` cheful oamenilor. Chiar [i Emma Nicholson a zis c` s` nu ne g\ndim s` ne fie nou` bine \n astfel de condi]ii. Vergilic`: P`i, cu Mall-urile n-o s` fie bine de noi? Maria: Ba da, ne civiliz`m, mai \ndep`rteaz` oamenii `[tia care nu-[i v`d de treburi, romii `[tia, c` peste corturile lor se va face o oaz` de civiliza]ie. Pe ei s`-i duc` pe la margine, s` nu stea \n inima Bucure[tiului, fiindc` Ferentariul `sta e p`cat s` stea a[a blocat din cauz` la ]igani. Dar dac` se fac Mall-uri s` se dea [i ]iganii deoparte, c` dac` te vede c` treci pe acolo, mai a[a, \mbr`cat, se ]ine dup` tine de te scuip` de nu le dai, pune m\na pe saco[`, tab`r` pe tine! La Mall e badigarzi, e oameni de paz`, nu e chiar a[a, ca la margine de ora[. M` Vergilic`, adic` mergem [i noi la un Mall, te duci \n papuci, nu te mai \ncal]i ca boierii, te duci \n papuci, lipa-lipa la Mall, ia un kil de ulei, ia aia, ia aia. Vergilic`: Mario, dar e cu bilet de intrare. Te cost` mai mult! Maria: Cum e cu bilet? Vergilic`: Este! Maria: P`i, le zicem la poart` c` avem magazine \n`untru. Vergilic`: Ai tu idei? Maria: Le zicem la poart`: oamenilor, ne facem [i noi un butic cu m\ncare la minut, c` oamenii ca voi nu mai au timp s` fac` pia]` [i s` fac` de m\ncare, Tu, Vergilic`, ai v`zut c` [i cu cur`]enia e greu, c` e[ti prins la serviciu de diminea]` p\n` seara, munce[ti, n-ai \ncotro. {i le zicem [i ne las` gratis!

Mesajul lui Iliescu cu ocazia frumoasei zise de 8 Martie
Cu ocazia lui 8 Martie, s`rb`toare popular` ce marcheaz` eliberarea femeii de sub jugul \nvechitelor concep]ii, Ion Iliescu a ]inut s` adreseze urm`torul mesaj: Dragi concet`]ene, Dumneavoastr` a]i jucat [i ve]i juca de acum \ncolo un rol extrem de important \n men]inerea [i consolidarea coeziunii sociale [i na]ionale. Eforturile dumneavoastr` \n familie, \n via]a public` [i profesional`, \n domenii precum cultura, [tiin]a, educa]ia, medicina, dar [i \n r\ndul organiza]iilor societ`]ii civile merit` aprecierile [i recuno[tin]a noastr`. Recunoa[tem meritele dumneavoastr` [i dorim s` fi]i partenerii no[tri egali \n via]a de familie, \n spa]iul public [i \n societate. V` \ndemn s` fi]i \n continuare acel factor de echilibru [i acel liant de care societatea romåneasc` are permanent nevoie pentru a trece peste greut`]ile cu care se confrunt`, pentru a-[i atinge obiectivele interesului na]ional [i pentru a oferi un trai mai bun [i mai demn tuturor. La mul]i ani! Ion Iliescu Mamele, so]iile, prietenele, amantele, celelalte amante [i m\]ele noastre ]in s`-i

aria Stoica nu a fost niciodat` la Bucure[ti Mall. Vergilic` Stoica nu a fost niciodat` la Bucure[ti Mall. Dar uite c` bate la u[a lor Mall-ul. Drumul Taberei, cartierul unde ei locuiesc, e b\ntuit de o fantom` de treab`: se face Mall \n cartier. {i zvonul merge mai departe, c` drumultaberei[tii s\nt p\inea lui Dumnezeu: \n toate cartierele se vor face Mall-uri. A[a c`, dac` ai chef de un Mall, cobori \n papuci [i te ui]i la un Dolce & Gabbana. Vergilic`: N-o s` se g`seasc` Scandilic` la Mall. Maria: P`i, bine, bre, Vergilic`, e de boieri Mall-ul. Vergilic`: Ce avantaje e cu Mall-urile astea? Noi nu avem bani, nu avem de nici unele, nici o c`ma[` alb` nu am… Maria: Uite, noi din Drumul Taberei trebe s` ne deplas`m p\n` la mama naibii, c` uneori te apuc` o furnic`raie, hai, bre, la Mall, c` vreau s` ies \n lume, c\t de c\t, cu curiozitatea, c\t de c\t, c` nu am bani s`-mi cump`r. Vergilic`: Te duci tu la Man-

M

Maria r`spunde

mul]umeasc` domnului Iliescu pentru emo]ionanta limb` de lemn adresat` cu prilejul zilei lor. {i se \ntreab` ce i-o spune omul `sta doamnei Nina \nainte de culcare. Dac` nu cumva tot lemne. Ce altceva? Iat`: Cet`]eanco, ]in s`-]i urez [i pe aceast` cale un c`lduros „Somn u[or!“. Dac` m` vezi c` sfor`i, insist s`-mi aplica]i un cot s` m` trezesc. Numai \mpreun`, \ntr-un cadru pa[nic, tov`r`[esc, netulburat de ingerin]ele v\rstei, putem r`zbi oboseala p\n`-n zori. A[a c` s` nu mai tragi toat` p`tura pe tine. Voi aprecia

eforturile dumneavoastr` de a-mi face un ceai m\ine diminea]`. Scarpin`-m` [i pe mine pe um`r, c` nu [tiu ce m-a luat... A[a, cet`]eanco, [i mai jos... De asemenea, v` rog s` lua]i \n considerare faptul c` ai \nceput s` m` g\dili. Cum?... Ce \ntrebare-i asta? |ntre mine [i Corina este o rela]ie strict formal`, bazat` pe profesionalism, \ncredere, reciprocitate [i nu \n ultimul r\nd respect [i \n]elegere. Ia, hai, gata cu considera]iile, la culcare. S` nu precupe]im nici un efort \n acest sens.

Don Huo-an

Poveste de aiurit copiii Bunicu]ei
Neb`nuite s\nt c`ile de ac]iune ale Iliescului. S` vede]i. O c`rticic` lucioas` [i frumos colorat`, editat` de Erc Press, incit` româna[ului un fir de aur luuuuung, c\t de la Ileana p\n` în stepa lor. {i Ileana, s`r`cu]a, se apuc` de tors l\n`, c` poate aflat-o (povestea – n.n.) dac` nu m` nimeream de fa]`, sub zidurile Cet`]ii de Col], la un foc cu frig`rui de berbec [i pove[ti de demult, mai zilele trecute, c\nd inginerii [i muncitorii pricepu]i au venit s` deschid` [antier pentru viitoarea hidrocentral` de pe R\ul Mare, ca de aici s` trimit` fire de aur [i lumin` în toat` ]ara“. B`nuiala noastr` e c` aici n-are cum s` nu fie m\na lui Ion Iliescu. C`ci cine le are cu apele, trimite lumin` de la R`s`rit \n toat` ]ara [i a dat \n mintea copiilor, dac` nu Ion Iliescu? |n aceste condi]ii, „Leana [i firul de epoc` de aur“ ni s-ar fi p`rut mult mai potrivit ca titlu. F`t-Frumos din latrin`

p`rin]ii s` pl`teasc` 17.000 de lei pentru a le povesti micu]ilor cum vine legenda cu „Ileana [i firul de aur“. Istorisirea curge frumos, cu o preaminunat` [i r`zboinic` Ilean` c`reia îi fur` t`tarii iubitul, pe Româna[ Voinicul. Lacomi, ei vor în schimbul

merge... Merge, c` se înt\mpl` o minune, de se transform` firul în aur. P`rin]i [i copii l`crimeaz` de fericirea celor doi, p\n` î[i bag` coada, subliminal, un anume proletar specialist în hidrologie. Ce zice finalul povestirii? „Poate c` nici eu nu a[ fi

Iliescu – om politic D` cu sapa-n neolitic
Tov`r`[icile se vor sim]i flatate de dezlv`luirile lui Ion Iliescu de la a doua sesiune de dezbatere a strategiei de dezvoltare durabil` a României – „Orizont 2025“. Asta pentru c` pre[edintele [i-a adus aminte din nou de chestile alea pe care le-a citit el în tinere]e în Originea familiei, a propriet`]ii private [i a statului [i s-a apucat s` le povesteasc` gagicilor prezente. Astfel, reprezentantele sexului slab au aflat c` ele au pus bazele agriculturii în timp ce b`rba]ii alergau pe-afar` dup` bizoni. De plictis [i de-atîta zugr`veal` rupestr`, au început s` ias` pe-afar` [i-a[a au descoperit c` pot s` creasc` plante. Bine, nea Nelu nu le-a zis ce s-a întîmplat dup` aia, dar v` zicem noi. So, dup` ce a descoperit legumicultura, femeia a inventat CAP-ul. Apoi a dat cu sapa o via]` [i la sfîr[it a ie[it la pensie. Acum, dac` n-a murit, femeia are 88 de ani, prime[te 250 de mii pe lun` de la stat [i de-abia a[teapt` alegerile s` voteze PSD-ul. Sharon Flinstone

14

academia CA}AVENCU
Nr. 11, 16-22 martie 2004

MANGLA CUM LAUDE

academia CA}AVENCU
E absurd s` crede]i ce scrie Eugen Ionescu despre mine! Total absurd! |ntreba]i orice cronicar dramatic care se respect` \n ce curent \ncadreaz` scrierile lui.

15

Cornel Ivanciuc o s` vi-i ridice \n furci
pe Opri[an, avortonul Babei Vråncioaia, care vrea s` fac` sediu PSD din garnizoana militar` din Foc[ani; pe ministrul Mediului, care este \n conflict de interese din pricina bl`nii vopsite; pe N`stase, care [i-a umflat salariul de profesor ca o vac` cu trifoi; [i pe Sechelariu, care a cump`rat electoratul din Bac`u, la votarea Constitu]iei.

dosarele chi
prea des \n ultimul timp. Se pare c` respectiva cl`dire este construit` acum o sut` de ani, cu banii ofi]erilor din garnizoana Foc[ani, oameni care, se vede, au luptat pentru viitorul ]`rii investind f`r` s` [tie \n viitorul PSD-ului.

x
ciuca b`t`ii, [i profesor, care l-a prins pe N`stase de picior. A[a se face c` preparatorul are un salariu de patru milioane, iar profesorul, unul de 27 de milioane, dac` are o patin` de zece ani, [i de 32 de milioane, dac` a ruginit \n mandat, dup` 40 de ani de cocleal`, oxidare [i corodare. Dac` nu e mul]umit, [i n-are cum s` fie, preparatorul poate presta ore suplimentare. Dac` e mul]umit, [i n-are cum s` par`, se poate resemna cu norma de [ase ore de seminarii [i lucr`ri practice, asistentul [i lectorul cu 12 ore, conferen]iarul cu 10, iar profesorul, c` e cel mai dat dracu’, cu 8. Profesorul are treab`, nu se-ncurc` \n am`nunte, c` e premier, pre[edinte de consiliu jude]ean, ministru. Profesorul e N`stase, Mischie, Theodorescu. Unul ca N`stase, care nu-[i permite luxul de a-[i pierde vremea la catedr`, c` ne bag` \n Europa, are acum prilejul s`-[i justifice veniturile. {i s` nu mai depind` de salariul bunicii, din care a tr`it ca un parazit nesim]it, [i s`-[i poat` lua Iseri, Palazi, Luchieni, Ciucurenci, Tonitzi, P`tra[ci, Grigore[ti [i Brauneri, ni]elu[ mai originali. C` de aia cå[tig` un camion de lovele la catedr`. C` de cursuri or s` aib` grij`, ca [i pån` acum, fraierii de preparatori. Biroul de Investiga]ii taje pentru a atrage cet`]enii la vot este infrac]iune [i se pedepse[te cu \nchisoare de la 6 luni la 5 ani. Asocia]ia Pro Democra]ia [i Agen]ia de Monitorizare a Presei Academia Ca]avencu au depus plângeri la Parchet, care au stârnit râsul la Partid [i hohote la prim`ria din Bac`u. Procurorii lui Sechelariu au decis c` prim`ria n-a c`lcat pe bec. Avocatul lor, Hrebenciuc, prezent \ntr-o emisiune despre pres` la Realitatea TV, a descoperit c` nu poate fi vorba de nici un fault, de vreme ce nimeni, ins sau partid, n-a avut nici un ghe[eft din afacere. Just, de vreme ce, la Bac`u, Codul Penal n-a fost \n stare s` opreasc` jaful, era culmea s` func]ioneze pe o chestie din care Sechelariu nici m`car nu se alegea cu vreo fabric` sau vreun teren \n centrul urbei. Pentru c` tombola despre care vorbim este infrac]iune chiar \n absen]a avantajelor pe care le-ar fi avut cineva. Ceea ce ap`r` legea \n formularea ei este buna desf`[urare a procesului electoral [i \ncrederea \n procesul electoral. Or, dimensiunea [i inventivitatea guvernan]ilor \n fraudarea referendumului din România au stârnit hohote de râs nu numai la noi, ci [i \n presa interna]ional`. Deci condi]ia pentru condamnare era realizat`. |ns` procurorii au mers cu prostia pân` la a audia martori, recte aleg`tori, care au sus]inut c` au votat Constitu]ia din motive patriotice, nu datorit` tombolei. Procedura pe care o evoc`m are un precedent \n anii ’50, când un cet`]ean care a scris m`sc`ri \n buletinul de vot risca \nchisoarea pe via]`, pentru c`, fiind interogat cu privire la votul s`u, [i-a recunoscut crima. Un avocat a explicat cur]ii c` proba este nul`, \ntrucât votul este secret, iar omul a sc`pat cu 3 ani. Ce caut` procurorii lui Sechelariu cu interogatorii despre ce, cum [i de ce au votat ce au votat iobagii din Bac`u? Caut` anii ’50? Mircea TOMA

dosarele chi

xXL
Ordin PSD:

Nr. 11, 16-22 martie 2004

Gabriel Drogeanu a gustat din textele de mai jos
[i garanteaz` pentru calitatea informa]iilor: – Eugen Ionescu a mirosit \nc` din ‘82 ce hram poart` [eful de campanie al Liei Roberts; – dup` mintea unora, dac` un liberal urc` \ntr-un banal avion \nseamn` c`-[i face campanie electoral`; – senatorul Solcanu \[i face conac din banii ob]inu]i pe un apartament pe care, de[i i l-a v\ndut unui nepot, nu l-a eliberat niciodat`.

Opri[an vrea sediu PSD militarizat
a ultima [edin]` a Consiliului Jude]ean vr\ncean, pe ordinea de zi s-a discutat un proiect de hot`r\re privind solicitarea Consiliului c`tre MApN de a prelua cl`direa fostului Comisariat. Ce s` fac` Opri[an cu cl`direa? – v` \ntreba]i. S-o fac` [coal`, s-o fac` muzeu sau, mai r`u, s-o fac` bibliotec`? O s` v` [oc`m un pic: nimic din toate astea. Opri[an \[i dore[te cl`direa ca sediu de partid. Obiectivul r\vnit de baron este, ca s` v` d`m [i un reper geografic de partid, chiar prima cl`dire pe care iese \n fa]a coloanei oficiale a lui N`stase c\nd aceasta intr` \n centrul Foc[aniu-

L

lui cu ocazia vizitelor de lucru. |n [edin]a CJ amintit`, nici un consilier nu a comentat aceast` hot`r\re, deoarece Marean a motivat solicitarea prin faptul c`, i-auzi, MApN-ul nu mai este interesat de cl`dire! El o va renova [i, \n viitor, i-auzi alta, c\nd Foc[aniul va avea baze NATO, probabil c` militarii americani vor dori s` se cazeze acolo! Chestia e c` fostul comandant al CMJ (\n perioada 1992-2001), col. (r) Gheorghe Iorga, a afirmat de mai multe ori c` Marean a f`cut presiuni \ncontinuu asupra lui, pentru a trece cl`direa \n administrarea CJ. Evident, solicitarea c`tre MApN va fi aprobat` de minister, av\nd \n vedere c` ministrul Pa[cu a fost la Foc[ani mult

C

cur`]area [i vopsirea textilelor [i bl`nurilor“. Registrul Comer]ului spune, la rubrica „obiecte de activitate declarate“, c` Hidromed execut` lucr`ri de construc]ii, inclusiv lucr`ri de art`. Doamna ministru nu are mult, doar 20%, dar am zis s` scriem noi \nt\i, ca s` nu se ajung` iar la momente peniMinistrul Mediului bile precum acelea \n care minisumbl` cu blana vopsit` trul S`n`t`]ii, so]ul Danei R`z\nd au trimis-o pe Speran]a boiu, \ntreba presa, arogant, dac` Maria Ianculescu la Ministerul [tie cumva pe la ce firme mai are Mediului, ca s`-[i ia postul de mi- el ac]iuni. nistru \n primire, pesedi[tii au expediat pe la redac]ii [i un CV \n Cum se mai descurc` care povesteau traseul urmat de domnia sa, de la C\mpia Turzii N`stase cu salariul p\n` la Prefectura Capitalei. Cu lui de profesor halt` pe la Consiliul Na]ional al Apelor, unde a fost director \nsu[i ecent, s-au m`rit salariile camaestrul apelor [i al sinergiei drelor universitare. Coeficifaptelor, Ion Iliescu. Credem c` CV- en]ii dup` care s-au ghidat norul trebuie completat m`car cu in- matorii sunt ]inu]i la secret. Norforma]ia c` doamna ministru de- matorii cred c` sunt [mecheri din ]ine ac]iuni la societatea comer- bo[i-str`bo[i. Numai c` noi am cial` Hidromed SA. E greu de spus pus måna pe gril` [i o s` le ardem cu ce se ocup` aceast` firm`. Con- normatorilor un picior \n tårti]`. form unui bilan] din 2002, poart` Ce prevede grila? O pr`pastie, asta un hram cam ciudat: „Sp`larea, prevede, \ntre preparator, care este

Senza]ional!

Victor Gaetan dat în vileag de Eugen Ionescu
u cu mult timp în urm`, în pagina 3 dedicat` Liei Roberts, candidata din Nevada, v` prezentam un personaj dubios care de]ine func]ia de [ef de campanie a româno-americancei. E vorba despre dubiosul Victor Gaetan, asupra c`ruia plute[te suspiciunea c` ar fi unul dintre românii trimi[i de Securitate cu misiuni în diaspora. {i, ca s` v` demonstr`m c` nu ni se pare doar nou` c` Gaetan e suspect, v` prezent`m un document excep]ional. O scrisoare a lui Eugen Ionescu adresat`, pe 12 mai 1982, din Paris, lui Mircea Eliade, aflat la Chicago. Documentul se afl`, acum, în Biblioteca Universit`]ii Chicago, în impresionanta arhiv` Eliade. Scrisoarea e scris` la ma[in`, în francez`, purtînd semn`tura Rodica et Eugène. Ea este urmat` de un post-scriptum în limba român`, scris de mîn`. Ultima parte a acestui P.S., pe care vi-l prezent`m în facsimil, îl avertizeaz` pe Eliade de un pericol: „Feri]i-v` de Gaetan care se prezint` la to]i în numele meu. Vrea s` fac` o «biografie». I’am interzis s’o scrie dar el umbl` pe la to]i prietenii [i cunoscu]ii mei din partea mea. Este un tip periculos, insinuant [i, cred, spion. V` s`rut, Eugen“.

Prinde]i [i ascunde]i Stolojanul!

M

N

R

Fotografie cu Victor Gaetan [i Lia Roberts, demn` de gazeta de perete a SIE la rubrica „A[a da!“

bunelor maniere
Pelerini prin Europa, penibilerini pe Internet
S`pt`m\na trecut` s-a \mplinit un an de c\nd so]ia [i purt`toarea de cuv\nt a ministrului R`zvan Theodorescu a publicat un deloc tulbur`tor articol \n Cronica Romån`, intitulat „Pelerini prin Europa“ (un proiect care sus]ine eforturile Romåniei de integrare \n structurile Uniunii Europene). De aproape un an, articolul culturalo-vestimentar al doamnei Pintilie zace, \ntr-o singur`tate lucie, pe site-ul Ministerul Culturii [i Cultelor, la sec]iunea Presa. Este singurul lucru pe care \l pute]i citi aici, ca dovad` c`, \n mintea Ministerului Culturii, articolul so]iei ministrului este cel mai bun lucru care s-a \nt\mplat \n presa romåneasc` \n ultimul an. Textul este liricoidal, dulceag, cu vizibile accente de limb` cultural` de lemn. Nu lipsesc expresii precum: „muzica romåneasc` a ]\[nit parc` spre \n`l]imi pentru a arbora drapelul nostru tricolor \n v\rful catargului civiliza]iei europene“. (Foarte frumos! Doamn` Maria,

codrul

De ce nu se va integra România \n Europa, ci \n Bac`u
aduce]i-mi un pahar cu ap`, v` rog!) Articolul este ilustrat cu dou` fotografii: \n prima \i putem vedea pe Carmen Pintilie [i Ion Iliescu, al`turi de o feti]`; \n a doua o vedem pe aceea[i feti]`, \ncadrat` de dou` drapele care o cam dep`[esc. Cine o fi, oare, feti]a aceasta? Avem un posibil r`spuns chiar \n interiorul textului: „|n acest proiect, un rol important revine costumelor prezentate de fotomodelul de 9 ani, Raluca Valeria Pintilie (…)”. V-a]i prins acum? Fotomodelul de 9 ani este o feti]` care seam`n` foarte bine cu mama ei, so]ia ministrului Culturii.

D

Andreea Presca

up` luni de zile de suspans, procurorii b`c`uani au dat un verdict \n cazul „Tombola“. Tombola a fost una dintre momelile de partid folosite la referendum pentru a atrage cet`]enii la vot. |n mai multe sec]ii de votare din Bac`u, la ini]iativa primarului Sechelariu cu liota lui de consilieri municipali, al`turi de urna de vot a fost instalat` [i urna de tombol`. Legea referendumului zice c` promisiunea de foloase materiale sau alte avan-

De[i tr`ia de mult` vreme în Fran]a, genialul Eugen Ionescu s-a prins imediat c` Victor Gaetan e posibil s` fi fost trimis de Securitate ca s`-l spioneze! Ioan T. MORAR

are e gr`dina lui N`stase [i mul]i i-au s`rit gardul. Unii au nimerit tocmai la Otopeni. Astfel se face c`, scrupulo[i la datorie, dou` buc`]i de la serviciul de paz` [i ordine au t`b`r\t pe Stolojan, liderul PNL, acum dou` s`pt`m\ni, c\nd omul pleca s`-[i viziteze conturile la Bruxelles. E degeaba s` spun c` Theodor, ca orice om cu bani munci]i, umbl` la economy class. {i face baie de vulg ori de c\te ori pleac` \n lume. |i aminte[te asta de locul de unde a plecat [i unde nu vrea s` se mai \ntoarc`. St`tea Stolojan, zic, cu un ziar \n fa]` [i vin cele dou` buc`]i de dulap la victim`: „V` rug`m s` trece]i \n salonul VIP!“. Cum Robocop \nc`p`]\nat nu a vrut s` se urneasc`, atunci Mache [i Lache de la Paz`, cu disperarea-n g\t, au sc`pat porumbelul: „Nu avem voie s` v` l`s`m aici, c` v` face]i campanie electoral`!“. Stolojan a r`mas afi[. Dac` ar fi s` mergem mai departe cu puterea de g\ndire a Serviciului de Ordine [i Paz` al Otopeniului, am fi descoperit ului]i cum avionul de Bruxelles a fost chemat mai repede la \mbarcare [i la decolare, dar cum nu s\ntem astfel de autori, vedem cum Stolojan a r`mas pe locul lui, iar cei doi grada]i [i-au ros unghiile [i au primit dou` flot`ri de la [eful lor, au sl`bit, au primit oprobriul colegilor, au ie[it din SPP, s-au apucat de afaceri, au primit fonduri europene [i primesc comenzi pentru execu]ie de bulane. Asta-i Romånia. P`i, s` n-o dezbraci [i s-o iei la b`taie?

|

Apartamentul lui Solcanu a intrat \ntr-un conac de umbr`
n felul lui, t`tuca Solcanu, pesedist de la Ia[i, este un tip consecvent. A intrat \n Partidul Comunist de t\n`r [i dup` ’89 a spus c` a f`cut-o din convingere. Dac` e s`-l crezi, acum tot din convingere e om politic [i nu are nici un alt scop \n via]`. Se fere[te c\t poate s`-[i lege numele de bani, oameni de afaceri, vile [i alte daraveri p`m\nte[ti. E profesor de istorie. E un rafinat [i un eteric, cu tot cu ciocul lui pa[optist, ce mai. La r\ndul nostru, s\ntem obseda]i de istorie, recunoa[tem asta. Tocmai de aceea, v-am prezentat un studiu acum ceva vreme, \n care ar`tam c` cel mai demn urma[ al solcanului, progenitura Bogd`nel, are vreo patru firme. Cu una din ele, The Red Point, a c`pu[at ni]el Compania Na]ional` CFR, a demisului cu [uturi \n dos Necolaiciuc. Acum, revenim cu cel mai nou studiu despre marea familie a solcanului. Dup` multe cercet`ri, am ajuns la concluzia c` adev`rul istoric este a[a: prin 2002, lui Solcanu i s-a p`rut prea mic apartamentul de 100 metri p`tra]i din Copoul Ia[iului. Singura idee, copiat` de prin cursurile sale de istorie, a fost s`-[i fac` un conac boieresc (vil`, pentru cei care nu au mari afinit`]i cu istoria): dou` niveluri, jde camere, zon` select`. A \nceput, \ncet-\ncet, s` o ridice. Prin ne-

gura guvern`rii pesediste g`sim izvoare scrise care atest` c`, \n 2003, pus s` explice \n marele opis al averilor senatoriale de ce nu [i-a declarat apartamentul din Copou, Solcanu a spus c` nu-l mai are. C` l-a v\ndut. Ca s`-[i ridice conacul, c` altfel, de unde bani? Dar c` \nc` mai st` \n apartament, pentru c` milosul cump`r`tor i-a dat drept nelimitat de habita]ie. Ca s` v` face]i o idee despre c\t cost` pe pia]a Ia[iului apartamentul \n cauz`, s` spunem c` 50.000 de euroi e un pre] ob]inut cu muuuuuult noroc. Ce mai: Solcanu a g`sit fraierul care s`-i dea 50.000 de euroi, dar f`r` s` se mute acolo. Aferim, boierule! Obseda]i de istorie, cum doar v-am zis c` s\ntem, am trecut [i la s`p`turi arheologice [i, dup` ce am trecut de stratul de faian]`, cel de gresie [i de celelalte raioane de materiale de construc]ii de la Dedeman, am dat de fraier. Pre numele lui Drago[ Paval. Nepot de-al solcanului. {i patron Dedeman. {i asociat \ntr-o alt` firm` cu un nene asociat, la r\ndul lui, cu deputatul PSD falimentar Paul Neam]u. Biroul de Investiga]ii

S` fim bine \n]ele[i: pentru administra]ia preziden]ial`, doamna St`noiu r`m\ne o Condoleeza Rice... {i s` nu m` mai enerva]i, c` imediat m` fac Bush Jr.! Declan[ez r`zboiul \mpotriva terori[tilor din presa independent` [i mai candidez \nc` o dat` \mpotriva tuturor democra]ilor din România.

Vai, ce oale mari se fac la noi! {i mai zice lumea c` n-are ce m\nca...

B`, ce idee bun` le-a venit colegilor s` m` pun` la BCR! Nu mai pr`bu[ise partidul nostru o banc` mare de stat de nu [tiu c\nd. Ne [i ie[eam dracu’ din m\n`... Ajunseser` to]i fraierii s` pr`bu[easc` mici b`nci particulare.

Nu v` e ru[ine, da’ altceva nu [ti]i s` mai \ntreba]i? C` m-am [i s`turat de \ntreb`rile astea t\mpite, care se refer` la un singur lucru! De faptul c` am un singur testicul de ce nu m` \ntreab` nimeni?

Ion Iliescu dovedindu-se \nc` o dat` un incorigibil [i mare proSt`noiu

Ion Iliescu constat\nd c`, de[i românii nu mai au ce pune \n oal`, m`car au cu ce s`-[i \nc`lzeasc` apa cald`

Economistul Florin Georgescu, autorul unor finan]erii inginere[ti cu autor necunoscut

Ilie Sårbu, un ministru care ast`zi, \n rela]iile cu subordonatele din minister, este obligat s` se conduc` dup` expresia: „Toate pentru unu’, unu’ singur pentru toate“

16

academia CA}AVENCU
Nr. 11, 16-22 martie 2004

MONDENII VECHI {I NOI
r`spuns [i ea cinstit: „Cum ai zis? Fizz? Nu [tiu cine e…“

Romånia,

]ar` de p`cat

muzeul figuran]ilor de cear` Eurovision 2004, la ora
Popular! Senza]ional!

La B1 TV toat` lumea c\nt`, r\de [i stripteaz`

– indexul evenimentelor mondene –

]ar` p\n` dup` 1 aprilie, prin]esa [i-a pus temporar \n cui pofta de a mai evolua pe scenele [i moSilicoana Joi]ica chetele emisiunilor teve. „Dup` ce Story ne anun]` c` Diana se \ntoarrce, sigurrr vom mai Munteanu, fosta iubit` a lui c\nta“, a mai triluit prin]esa, Mutu, [i-a pus silicoane de 2.900 Brianna Caradja s-a apucat de ad`ug\nd \n [oapt` c` Benone \i Venit` s` pronun]e cu guri]a de parai. S\nt curios dac` le-o fi muzic` a[a, \ntr-o doar`. Ca s` place mult. „Dup` ce-a sc`pat de ei rujat` gros numele finalistei primit de M`r]i[or, de la Encomit` un num`r c\t mai tr`snit perruca aia penibil`, mi-a devenit care va reprezenta Romånia la Eurique, sau, dimpotriv`, au fost rovision 2004 (Sanda Lado[i, penluate \n leasing, de la o firm` de \n emisiunea lui Brenciu, prin]e- tarrre simpatic...“ tru cei care n-au fost pe recep]ie) sa a acceptat propunerea lui fotbali[ti. [i s` ne aplice vreo dou` hituri Benone Sinulescu de a \nregistra peste urechi, vedeta transsexual` o versiune special` a evergreen{aur [i briliante Dana International, c\[tig`toare a ului „Summertime“. A intrat penB`iat finu] [i trendy, Adi Mutu tru prima dat` \n via]` \ntr-un stu|ntr-o conferin]` de pres`, concursului Eurovision \n 1998, poart` dou` inele Bvlgari, de dio de \nregistr`ri, s-a chinuit Flora N`stase, feroce creatoare de ne-a confirmat c\teva b`nuieli pe Ceea ce vede]i aici s\nt ni[te vreo 4.000 de euroi bucata, [i ni]el [i... „Mi-a pl`cut enorrrrm“, haine din bl`nuri naturale, a co- care le aveam mai de mult. oameni care se distreaz`. dou` diamante \n urechi. Pe vi1. Hot`r\t lucru, directoarea de- Ei nu s\nt oameni obi[ne-a m`rturisit graseiat prin]esa mentat faptul c` Fizz \mbrac`, din itor, ar fi de preferat ca care, ro[ind sub fondul de ten, a motive \nfofolite \n mister sau din partamentului de evenimente spe- nui]i, ci de televiziune [i, ap`r`torii englezi s` se poarte recunoscut c` ar mai vrea o dat`, cras` nepricepere stilistic`, haine ciale din TVR, Irina Radu, are li- nu \nt\mpl`tor, lucreaz` mai cu m`nu[i cu el, s` nu de dou` ori. „Dar nu a[a, de amor- de blan` pentru femei. L-am rugat pici la f`pturile cu apuc`turi se- \n Bucure[ti, la B1 TV. cumva s`-i zboare br`]ara cu smaralde de la glezn` [i cercelul rul arrrtei. M` tem de rrridicol [i pe C`t`lin Botezatu s` ne con- xuale ambigue. Dup` ce la una Ac]iunea se petrece n-a[ vrrea s` fiu cot la cot cu toate firme au ba o asemenea afirma]ie: dintre edi]iile festivalului „Cerbul peste tot, pe mese, pe din aur cu briliante din buric. fufele cu mini care se apuc` de „Nu vreau s` fiu r`ut`cios, dar, de Aur“, Irina Radu s-a unduit lan- striperi, sub mese, pe c\ntat. A[ face-o pentru un scop \ntr-adev`r, nu a[a arat` o hain` guros \n bra]ele gay ale concu- ring [i, \n general, \ntr-un Un film de groaz` carrritabil, pentru o ocazie spe- de b`rbat. Haina lui Fizz pare o rentei austriece Melanie Drack, [i maxim entuziasm, \n clubul [i sutien Lui Kitty Cepraga i s-a propus s` cial` de pe urrrma c`rrreia s` hain` clasic` de femeie. Cele de data aceasta Irina a fost, evi- „Avangarde“. Printre entuzia[ti c\[tige copiii, b`trrr\nii... {i n-a[ b`rb`te[ti au umeri mai largi [i dent, preferata Danei. Interna- – Mona Nicolici [i Liana Stanciu, joace \ntr-un thriller. Cel mai face-o singurr`. Mi-ar pl`cea tot croial` dreapt`“. Vr\nd [i o alt` ]ionala f`ptur` i-a declarat \n di- aceasta din urm` fiind surprins` mult i s-ar potrivi un film sexy, \n doi. Singurr` n-am currraj...“ opinie, am sunat-o pe creatoarea rect c` se bucur` a fi avut onoarea de un fotograf amator \n mijceva de groaz`, cu vampiri care Fiindc` Benone este plecat din de mod` Silvia {erban, care ne-a s` \nt\lneasc` persoane minunate locul unor evenimente fierbin]i, s`-i lase semne pe g\t. ca ea, iar \n restul timpului a sor- f`r` p`r. Nu [tim p\n` unde a bit-o din priviri [i a felicitat-o pen- mers striperul epilat din imagine Nicoleta se d` Dr`gu]`, tru c\t de bine arat`, chiar dac` cu tricoul scos [i nici dac` celec\nd ajungi \n Turcia, la Eurovihu]a-m\]a este pu]in \ns`rcinat`. lalte angajate ale P`une[tilor au Nicoleta Luciu [i-a luat camer` sion, dac` te \ntreab` cineva ceva de 2. Ne-am l`murit c` formele salarii suficient de grase ca s`-i video ca s` aib` cu ce s-o România, nu spui vreo prostie. Doar ce-ai v`zut acelea divine, debordante, ale lui fi umplut impecabilului mascul filmeze pe m\]a ei, Pisi, c\nd o J. Lo nu le po]i dob\ndi oric\t de chilo]ii tanga cu mici aten]ii sau la noi la [tiri, \n ]ar`: crime, violuri, sinucideri [i, s` fete. Dup` care Nicoleta o mult ai cotiza c`tre industria de c`r]i de vizit`. Ne \ntreb`m \ns` din c\nd \n c\nd, mai po]i s` strecori pe ici, pe colo s` le ia pisoilor [i ni[te motochirurgie estetic`. Dana Internac` B`sescu n-astup` gropile din Bucure[ti [i c` a cei cu wap [i camer` digital`, tional a purtat pe sub pantalonii v\ndut flota. Bine, pentru obiectivitate, mai de la Nokia, ca s` aib` pe ce s`de lurex ni[te perni]e care s` po]i s` spui c` Stolojan are snowboard. [i ascut` ghearele. marcheze pufos locul \n care ar fi Da’ c` nu [tie s` se dea cu el! trebuit s` aib` [oldurile de femeie Cura bun` de gur`. de mai sl`be[te-m`! 3. Dac` ai apucat s` te b`rbieMihaela Tatu ia lec]ii de sl`bit de re[ti o vreme, obrajii t`i se vor la Teo. |n paralel, Mihaela \nva]` \nc`p`]\na s` arate ca scoar]a de la Bebe, sexologul, cum s` palmierului tot restul vie]ii, chiar ard` caloriile aproape perfect. dac` tratamentul hormonal ]i-a oprit cre[terea ]epilor. Biata Dana Ce-]i doresc eu ]ie, are nevoie de-o tencuial` groas` c\t mijlocul unui muncitor \n condulce Rromånie struc]ii ca s` poat` s`-[i aplice farRegele manelelor, Nicolae Gu]`, dul rozaliu de obraz pe un teren c\t a sus]inut recent un concert la de c\t neted. de c\ntat. Cur\nd, a descoperit c` Centrul Cultural „Mihai Emineseste o c\nt`rea]` de succes \ntemcu“ din cartierul Colentina. * Dar cine a fost, de fapt, Dana ni]at` \n trupul unui adolescent Ocazie cu care Gu]` a b`gat deInternational? Ei bine, \nainte s` cu co[uri. În 1993, la Londra, dica]ii pentru barosanul criticii devin` o femeie interna]ional`, Yaron s-a t`iat \mprejur p\n` la literare, Titu Maiorescu, [i penDana nu a fost, a[a cum era de r`d`cin`, [i-a pus silicoane [i a tru prin]esa [ucar` a lu’ Mih`i]`, a[teptat, Dan National din Israel. devenit Dana. În 1996 a primit tiVeronica Micle, care-i dansa pe Ci Yaron Cohen, un b`ie]el bru- tlul de „Best Female Artist in Ismese, \n bibliotec`. ne]el, n`scut \n 1972, timid, re- rael“, cu ocazia albumului „Umtras, vai de fundul lui, care se juca patampa“, devenind cea mai Sanda Lado[i, aceast` Elena C\rstea a muzicii cu p`pu[ile (foto autentic). Colegii cunoscut` voce feminin` de b`rVittorio de Pisica u[oare române[ti, care-a c\[tigat un loc I de [coal` nu-l \n]elegeau [i f`ceau bat din industria show-biz-ului cu o melodie cu care n-o s` intr`m nici mi[to de ghiozd`nelul lui roz. mondial. Yaron n-a mai suportat. S-a apucat Veninul [i c\nepa \n 2007 \n Eurovision

marilor schimb`ri de sex

Prin]esa Brianna [i Nea Beni: unorrra le place jazz-ul

Obrazul sub]ire (de transsexual) cu tencuial` se ]ine

Flora [i mai ales fauna lui Fizz

unde este Monica B\rl`deanu [i de ce lipse[te ea din pozele alea sexy. Dar poate c` n-are nici un rost s` ne \ntreb`m toate acestea: \n definitiv, striperul \n cauz` ar`ta prea bine muncit la sal` pentru un sedentar cu birou pe Calea Victoriei [i nici n-avea burtic` alb` [i corupt`, de inginer financiar.

Sarea [i striperul

Localul b`lan
Fenicienii n-au descoperit [ni]elul
Se spune despre fenicieni c` ar fi descoperit multe, c` ar fi inovat multe. De pild`, lor li se atribuie inven]ia numit` „bani” [i tot lor li se pune în cont inven]ia purpurei. Nu [tiu ce au descoperit ei, dar eu am descoperit chiar de la început, adic` de acum cîteva luni, restaurantul Fenicia. Cum, mi-am spus, Fenicia s-a cam dus de mult` vreme, ar fi interesant de v`zut cine se d` fenician în Bucure[ti, undeva chiar paralel pe bulevardul Decebal! Ei bine, e vorba de un local libanez, de[i putea fi foarte bine unul maltez, pentru c` [i Malta se d` urma[a Feniciei. Dar cum nu [tiu s` existe o mare buc`t`rie maltez` (nu po]i face buc`t`rie mare pe ni[te insule mici!), am acceptat ideea c` libanezii au dreptul legal [i gastronomic s` se numeasc` a[a. Localul este mic [i îngrijit, nu are un aer, o amprent` pronun]at oriental`, în sensul dezarmant al cuvîntului, ci una vag oriental`, în sensul bun. Meniul este bazat, cum v` a[tepta]i, mai ales pe carne de oaie. Cum nu s\nt un fan al acestei specialit`]i (vorbesc de mine, primul dintre Bursucii Gastrici, nu clonele mele ulterioare!), am optat pentru un [i[taok de pui, dar partenerii

mei de cin` au ales, unul un cotlet de berbecu], despre care mi-a spus c` e delicios, iar cel`lalt, o salat` specific libanez`, cu grîu încol]it [i alte ingrediente aromate. O salat` revigorant`, ne-a l`murit osp`tarul, care dovedea competen]e culinare, [tia s` explice bine preparatele din meniu. Totul ar`ta foarte bine. Singurul compromis, singura abatere de la buc`t`ria tradi]ional` par a fi, în meniul de la Fenicia, cartofii pr`ji]i. Mi-a pl`cut atmosfera deloc înc`rcat` (nu ]i se bag` pe gît [i specific na]ional în supradoz`!) a localului, colec]ia de vinuri

bune române[ti [i amabilitatea personalului. Din p`cate, restaurantul Fenicia nu pare s` fi intrat serios în circuitul de preferin]e al clientelei bucure[tene pentru c` nu am v`zut lumea înghesuindu-se. {i ar fi p`cat s` dispar` înc` un local pl`cut, iar în locul lui s` apar` un magazin de haine second-hand! Buc`tarie: DDDD; pre]: πππ; WC: µµ. Bursucul gastric

LEGEND~:
DDDD ca la mama acas`; DDD ca la tata acas`;

DD D

ca la mine acas`; ca la m`-sa acas`.

ieftin ca braga; caut`-te-n buzunar \nainte de a intra; e bine s` mergi \n ziua de salariu ca s` nu te faci de r\s; ππππ numai dac` te invit` cineva care pl`te[te.

π ππ πππ

µ µµ µµµ µµµµ

po]i s` [i adormi; cur`]el; ai grij` pe unde p`[e[ti; n-ai putea s` mai rabzi?

frumoasa [i chestia

academia CA}AVENCU
Nr. 11, 16-22 martie 2004

17

dosarele hardcore
PD, la muntele lui Venus [i la mare

VIP-u’de la cablu
q Se pare c` reporteri]a PRO TV Andreea Liptak (despre care v` informam recent c` s-a cuplat, din amor, cu R`zvan Spiridon de la B1 TV) este deja \ns`rcinat` \n trei-patru luni [i, pu]in` aten]ie, chiar se preg`te[te de nunt`! „Se pare“ \n sensul c` sarcina se vede pu]in, astfel \nc\t noi, b`ie]ii din redac]ie, \i ur`m Andreei sarcin` pl`cut`, gre]uri discrete [i s` fie b`iat: frumos ca m`-sa, \nalt ca ta-su [i foarte, foarte norocos \n via]`, a[a, ca Adrian Sårbu, de exemplu.

b\rfe din televiziune
cu beat de Doctor Alban [i figuran]i egipteni ca la Discovery Channel) a stat ca un ghimpe \n coasta compozitorilor, ca s-o ]in` bine minte atunci c\nd or s` voteze. Pentru a calma spiritele [i micile cumetrii muzicale, Valentin Nicolau, pre[edintele SRTVR, s-a insinuat la masa juriului. Din jen` sau pur [i simplu de frica PSD-ului [i a lui N`stase, compozitorii [i-au sus]inut mai discret favorita, astfel \nc\t c\[tig`toare a ie[it alta: Sanda Lado[i. Da’, normal, cic` a ie[it pe bune! q Invitat fiind la emisiunea de 8 Martie prezentat` de Dan Negru, al`turi de C`t`lin Botezatu, Pepe [i Ionu] Dol`nescu, Mircea Radu a refuzat s` utilizeze acela[i vestiar cu colegii lui. „Bre, eu nu m` schimb \n aceea[i cabin` cu to]i `[tilal]i!“, ar fi declarat el cu fermitate \n glas [i s-a reorientat pe culoarele Antenei 1. Ceilal]i, minuna]i, s-au mirosit la subsuoar` tot restul emisiunii, \ncerc\nd s` afle de ce n-au fost onora]i de Mirciulic` cu \mp`r]irea vestiarului.

|n lupta pentru ciolan, democra]ii se dezbrac` p\n` la piele [i os!
O veste bun` pentru fetele fetelor de la APACA: exist` la Constan]a o trup` de tineri bine f`cu]i [i \ndoctrina]i, care smulg textilele de pe d\n[ii spre a bucura privirile obosite de at\ta gherghef, re]ete [i bilan]uri contabile ale electoratului feminin. finit` la sala de fitness, cu vagi urme de gr`sime pe abdomen [i [olduri. Cei patru democra]i (c`ci `sta-i [i [pilul trupei, striperii fiind membri [i simpatizan]i PD) s\nt impresaria]i de \nsu[i secretarul executiv al Biroului Permanent Municipal Constan]a al PD, Costel Simion pe numele s`u viril. Fost peremist, el [i-a disputat func]ia din actualul partid cu un ditai managerul de benzin`rie Shell. Acum ar avea ocazia s` demonstreze [efilor c` adev`rata doctrin` a For]ei Democrate, infiin]at` recent de tr`d`torul Petre Roman, se reg`se[te, de fapt, \n bicep[ii, fesierii [i stenocleidomastoidienii b`ie]ilor s`i. Cu ocazia zilei de 8 martie, strip`rii PD au prezentat programul lor, bazat pe principiul european al transparen]ei [i transpira]iei totale, \n vreo opt localuri din jude]. Pentru 40 de minute de program \ncaseaz` 10 milioane de lei (un sfert se vars` la impresar), zececincisprezece voturi [i c\teva bancnote de o sut` de mii de lei, asta \n cazul \n care nu dau peste vreo petrecere de bugetare. Tes-

tul suprem a fost \ns` evolu]ia de pe 8 martie de la restaurantul „Zorile“, din Constan]a, unde au avut de-a face cu spiritul critic al aripii feminine [i foarte, foarte entuziaste din partid. Trimis`, probabil, de cuplul B`sescuStolojan. Duet care, dat fiind sex- unui casetofon performant [i a appeal-ul s`u debordant, b`nuim unui frigider cu [ampanie franc` se g\nde[te deja s` solicite ]uzeasc`. prezen]a la sec]iile de votare a Biroul trupei de strip`ri a lui Costel, a de moravuri u[oare q Dac` v` \ntreba]i cumva pe

|n amintirea vremilor de mult apuse, c\nd Petre Roman sf\[ia suflete la celebra fabric` de ]oale, striperii Armand, Raul, Giani [i, inevitabil, Gino se dedic` trup [i corp sexului frumos. Ei prezint`, la lumina lum\n`rilor parfumate, a reflectoarelor, a lanternelor chineze[ti sau ce mai g`sesc ei prin barurile [i restaurantele din jude], o platform` electoral` destul de elaborat` [i bine de-

c\]i bani a venit R`duleasca la Antena 1, via Lazarov, welcome to the club! Iat`, de exemplu, ce r`spuns am primit noi, pe [est, la aceast` \ntrebare indiscret`: ceva \ntre 10 [i 12.000 de euroi pe lun`. Cum ar veni, banii ei de savarine, c` de c\nd e gravid` presupun c` are [i alte pofte \n afar` de somon fumé, caracati]` pané sau muguri de bambus la gr`tar. q S-au dat lupte grele la Eurovision, dup` cum atest` sursele noastre de la fa]a locului. Lupte \ntre pile, se-n]elege. De pild`, dup` un lobby sus]inut p\n` la pr`sele, piesa Elenei C\rstea (aia

Spiridon Corleone

e lung p`m\ntul, ba-i destr`b`lat!
Lec]ia de Morales, cursul de aritmetic` aplicat`
Un DJ care a c\[tigat premiul Grammy este, \n bran[a lui, un soi de Club Kristal pentru discotecile cu lasere [i cocalari din Br`ila: un clasic \n via]`, o proiec]ie ideal`, c\cat, o paraidigm` house, cum ar zice Tetelu. Ei bine, David Morales (foto) a f`cut-o [i p-asta cu premiul (pentru cel mai bun remix al anului, \n 1996) [i, \n vreo 20 de ani de carier`, a mai dat el ni[te lovituri (=hituri), \n calitate de produc`tor, cu Tina Turner, Jamiroquai, Seal, Toni Braxton, Mariah Carey sau, ultimul pe list`, cu voia procuraturii, Michael Jackson.

Ce le \nnebune[te pe femei: cauz` [i defect
În fine, ne-am l`murit ce le \nnebune[te pe femei: „Efectul Axe“, ha, ha, ha, [i eu care credeam c` le \nnebune[te „Efectul BMW Z4“ [i mirosul de tapi]erie din piele. S\nt un naiv, deci. În naivitatea mea, credeam c` vineri seara, la Romexpo, la „Body Sutra Party“, c\nd s-a dezlegat misterul, o s` fie un fel de „Kama Sutra Party“ pe muzic` house, iar animatoarele or s` poarte numai body-uri din voal [i, cel mult, fluiere din alea de ]inut ritmul, ca-n „Mania“. Dar nici pe departe: fetele de la Class, alea de la Sexxy [i Delia Matache au interpretat \n fi]e un purpuriu din playback-urile proprii, DJ P1 II din Los Angeles, DJ Eric & DJ Anthony din Amsterdam, precum [i meseria[ul serii, Phil Hartnoll (Orbital), au mixat ni[te beat-uri de mare efect, care meritau un public mai cunosc`tor [i, mai ales, mult mai numeros. Iar b`rba]ii [preia]i din sal`, care-ar fi trebuit s` le \nnebuneasc` pe femei, au p`rut mult mai interesa]i de Efectul Martini cu Wembley [i Santal de portocale ro[ii, amestecat cu Efectul \nt\rziat Stalinskaya. Sta]ia Orbital` Phil

Ba chiar [i faza cu Kristal-ul, vineri noaptea, c\nd a mixat pentru 1.500 de tricouri mulate, st\rnite de Kiss FM. Cum a fost? P`i, cum s` fie, 1.500 de oameni x 10 parai de c`ciul` = 15.000 onorariul lui Morales, [i tot mai r`m\nea din `ia 500.000 lei intrarea ni[te m`run]i[ pentru DJ Vali B`rbulescu, s` mixeze la alt` mas`. Totu[i, nou` ne-a pl`cut meseria[ul `sta portorican (de[i cam comercial \n esen]`, mergea la o nunt` la Ibiza, de b`iat de bani gata, de baron din Slobozia) [i numai faptul c` era obosit dup` paranghelie [i se cazase tocmai la Hotel Marriott (care are fetele casei) le-a oprit pe buc`]ile alea din fa]a ringului s` nu-i frece pu]in vinilurile \ntre s\ni. Nu-i pu]in lucru pentru un DJ de 43 de ani, care \nc` trage de fiare [i care, culmea, a b`ut numai ap` [i n-a tras nimic pe nar` c\t a stat \n club. O fi auzit [i el c` e corup]ie \n Romånia [i c` la noi se v\nd numai bilu]e de-alea f`cute pe vapor, f`r` timbru. Morales-bules

Nu la bal, doar la spital
S`pt`m\na trecut` s-a mai f`cut ceva [i pentru s`n`tatea noastr`. Nu a fost chiar o petrecere, dar la Spitalul Fundeni a fost inaugurat`, la ini]iativa Cristinei Copos, o nou` sec]ie de oncologie pentru depistarea cancerului mamar, care, cu sprijinul c\torva companii de medicamente, a devenit cea mai tare din ]ar`. Ca noutate, are [i un spital de zi, cu 50 de paturi, \n care pacientele vor putea sta ziua [i pleca seara \napoi acas`. E clar c` vedete n-au fost dec\t din domeniul medical [i chiar dac` nu s-a suit nimeni pe mesele de opera]ie ca s` danseze, ne-am g\ndit c` e bine s` [ti]i. Fundeni de Vito

18

academia CA}AVENCU
Nr. 11, 16-22 martie 2004

interne]e f`r` b`tr\ne]e
Dac` voi nu m` WWW eu v` www

Free your mint!
Aten]iune! Urmeaz` un comunicat important pentru utilizatorii de Xnet care [i-au deschis mai t\rziu cutiile po[tale de la parterul blocului. De la data de 30 martie 2004 accesul la Internet va fi posibil numai printr-un progr`mel denumit MyX Desktop [i care se poate downloada de pe site-ul myX (circa 800 kb). Aplica]ia este u[or de instalat. Mai \nt\i ]i se cere num`rul de telefon mobil pe care ulterior vei primi

un SMS con]in\nd codul secret cu ajutorul c`ruia \]i deschizi un nou cont myX. Dai cu subsemnatu’ la un contract de vreo dou` pagini \n care ]i se define[te sumar ce \nseamn` hacking, cracking, spam [i alte chestii pe care cic` n-ai voie s` le faci. (Apropo, cic` „orice aplica]ie care transmite \n direct video sau audio constituie utilizare abuziv` a re]elei Mobifon“; sanchi, adic` n-o s` mai intru eu pe Yahoo Messenger cu web cam [i microfon?). |]i alegi un nou user-name, o nou` parol` de minimum 8 caractere [i gata, ai dial-up free din nou. 10 ore/lun`. ...Nu, nu e nici o glum`. P`i, voi ce credea]i, t`ticu’? C` serviciile astea vor fi gratuite la nesf\r[it? Adio, gratuitate! Ce dep`[e[te 10 ore pe lun` (asta ar veni cam 20 de minute pe zi) se taxeaz` cu 0,5 $/or`. Oricum, [i alea zece ore for free le primi]i numai dac` s\nte]i cumin]i [i face]i parte din „programul de fidelitate Connex \n fiecare zi“. Iar puncte de fidelitate prime[ti dac` ai facturi c\t mai grase [i \]i activezi serviciul Vox. Adic`, vorba aia: ce iei pe mere dai pe pere. E clar, p\n` data viitoare o s` ne interes`m de ni[te provideri de Internet mai serio[i. Hacker, poli]ist texan
danielgoace@catavencu.ro

s Nu mai [tiu cine spunea, un vechi proverb chilian sau ni[te psihiatri americani, oricum ideea era c` nu po]i sc`pa de o fric` decåt înfruntånd-o. Iar mie mi-e fric` r`u de gåndaci, gång`nii, coleoptere, goange [i, în general, de orice are mai mult de 4 picioare. A[a c` am încercat s`-mi înfrunt temerile [i angoasele, s` scap o dat` pentru totdeauna de reflexul de a o lua la fug` la întålnirea cu o insect`. Prin urmare, acum sunt un vizitator regulat la www.beautifulbugs.com, un site plin cu imagini m`rite de gåndaci de cele mai variate [i diverse înf`]i[`ri. s Dac` a[ scrie „Preo]ii sunt ni[te clovni” f`r` s` dau [i detalii, presimt c` a[ stårni un mic r`zboi. Teoctist însu[i ar conduce armii de credincio[i care s` m` spurce, blesteme [i lin[eze \ntr-un final apoteotic [i foarte trist pentru mine. Soboare de preo]i ar arunca rafale de blesteme pe adresa redac]iei. M`icu]e fanatice m-ar crucifica. A[a c` m` gr`besc s` dau detalii. La www.clowning4christ.com afla]i totul despre acei clovni care, în afar` de umor, mai r`spåndesc [i cuvåntul lui Hristos. s Am aflat c` în România orice ascult`tor de muzic` trebuie s` pl`teasc` o tax`. Bine, am aflat într-o perioad` în care alcoolemia mea putea [oca un alcoolmetru. Oricum, eu m-am dus aproape imediat (m` mi[cam cam greu) s` îl \ntreb pe Rege ce p`rere are despre asta. Pentru c` Regele nu a murit. Regele tr`ie[te. Bine, nu tr`ie[te pe plaj` cu Marilyn Monroe, a[a cum se credea. Nu, el tr`ie[te doar pe Internet la

www.elvis.com.
s Poftesc la 2 surori. Mi le doresc pe amåndou` în aceea[i m`sur`, [i crede]i-m` c` este o m`sur` forte. Le cunosc de ceva vreme, le-am v`zut crescånd, dar de-abia acum mi-am dat seama cåt de bine arat`. Nu, nu mi-e fric` s` recunosc: a[ vrea s` fac dragoste nebun` à la Bebe Sexologu cu gemenele Olsen pe care, deocamdat`, nu le pot vedea decåt la www.marykateandashley.com.

Net plus ultra

reclame de ras

academia CA}AVENCU
Nr. 11, 16-22 martie 2004

19

condica de sugestii [i reclame
Prostia poate fi luat` drept presta]ie

Anun] incitator pe bune!
Curînd va ap`rea pe pia]` Almanahul Ca]avencu – 2004, cu tema „Viciile”. Creativilor trezi]i din be]ie [i agen]iilor de publicitate din România care au viciul creativit`]ii le lans`m o provocare: Se cere un ad pe m`sura Almanahului. Cea mai bun` lucrare va fi publicat` în paginile revistei Academia Ca]avencu, normal, cu laudele de rigoare. Pentru c`, nu-i a[a, vicii avem cu to]ii, idei cu adev`rat creative, doar unii dintre noi. Crea]iile trebuie trimise la adresa pub@catavencu.ro, pîn` pe data de 21.03.2004. Succes, adic` f`-]i din viciu un serviciu!

comunicare pe care
Apocalipsa de creier

Lupta de ap` [i spad` a administratorului
Iat` deci c` ultimele remanieri n-au adus rezultatele mult a[teptate. Geaba s-a chinuit at\ta doamna Nicholson s` ne serveasc` cu un du[ rece, c` a[a ceva oricum ne f`ceam [i singuri din lips` de alternativ`. Dac` remanierile astea se l`sau [i cu ni[te opriri la gaze, atunci da, era o chestie, poate ne mai scutea [i nea Nelu c\teva ore de emana]iile lui [i o l`sa pe Rodica la punctul mort. Ministerul Ap` Na]ionale
E o lume minunaat` în care ve]i g`si nuumai prostii! E o lume cu mult soare [i cu spoturi mii, deeespre prostii! S` lu`m ca exemplu divanul sufletului cu trupul din campaniile Kandia [i Poiana. Kandia e Ciocolat` cu dragoste. Poiana d` gust des`vâr[it iubirii tale. Ca s` vezi ce potriveal`! M`nânci ce m`nânci, dar tot la iubire ajungi, oricare ar fi marca, oricare ar fi produsul. Iubirea vine cump`rând, b`i consumatorilor! Dar ce e dragostea? Iubire, normal. Deci ce mai conteaz` ce m`nânci sau bei, dac` nutre[ti sentimente de afec]iune [i prietenie? Ce conteaz` c` toate seam`n` între ele, când, iat`, pân` [i Claudiu a reu[it! Prive[ti spre cer, foarte deschis, [i î]i aduci aminte de telefoane, ]ig`ri, bomboane f`r` zah`r, produse electrocasnice sau suc de fructe. Splendid! Iube[ti, atunci te gânde[ti la ciocolat`. Dac` bei bere, înseamn` c` umbli ca b`ie]ii simpatici de la Golden Brau, în grup de patru. Sau în grup de mai mul]i, ca aceia de la Ursus – dar `[tia nu se pun, c` stau mai mult prin pe[teri. Sau ca b`ie]ii de la Tuborg, ce coinciden]`, tot în grup de patru. Sau ca b`ie]ii de la Bergenbier, doar trei, deocamdat`. Probabil c` al patrulea e sculptor, m`nânc` ciocolat` Primola [i are o iubit` model, care îl ]ine sub papuc [i îi distruge Venusul cu barosul, poate pentru c` e prea plin` de dragoste de ciocolat`. E posibil, în acest ultim caz, ca sculptorul s` se inerveze pân` la urm`, c`ci se [tie c` ei e mai violen]i, [i s` o certe cu barosul pe iubit`. Atunci ne gândim fie la ni[te fonduri Phare cu care s` mai înfier`m pu]in violen]a domestic` la mi[to, fie la Fixodent, lipiciul minune pentru protezele dentare. E o lume minunaat`! Sau, mai bine, ne angaj`m creativi într-o agen]ie de publicitate, ne ducem la pescuit cu un tataie oligofren, mânc`m o napolitan` Joe, arunc`m ambalajul în iarb` (nesim]i]ilor!), spunem c` e Super! (ce altceva poate fi mai cool & expresiv?) [i ag`]`m sutienul unei tipe, pentru c` ni se pare c` suntem haio[i [i c` avem suficient de mult` imagina]ie ca s` facem spoturi plicticoase. Nuumai prostii! Atunci chiar nu mai are importan]` ce vinzi, din moment ce tratezi publicul ca [i cum ar fi la fel de stupid ca tine, ca ideile tale obosite [i r`scopiate. Lipsa de creier e o coinciden]` în lume, dragostea e un miracol. În cazul în care poftele suflete[ti v` amenin]` trupul, e bine de re]inut o vorb` în]eleapt`: O clip` pe limb`, o via]` pe [olduri!

O firm` de salubrizare din Capital` într-o ]ar` plin` de gropi, de dau pritip`re[te astfel de bonuri pentru a face marii în ele trimestrial. F`r` chitan]`, dovada „presta]iei“ de servicii sau, mai miliarde de lei. degrab`, a „prostiei“. Oricum, ni se pare Alain Prost c` o astfel de adeverin]` nu î[i avea ros[i Michael {mecher tul sau, mai bine zis, prostul. P`i, tr`im

S`rac s` fii, [i tot pleci cu SARSanalele pline
Iat` un magazin c`ruia nu ar avea ce s`-i repro[eze nici chiar Piedone. Dac` de la „Pîine“ cumperi pîine, de la „Mezeluri“ cumperi mezeluri, de la „Virus“, normal, iei virus. La kilogram, la leg`tur`, în pung` sau ambalat în vid, mai slab sau mai rezistent, cum î]i trebuie pentru scutirea de la serviciu. Probabil c` la coad` la virus lumea se înghesuie [i strig` scandalizat`: „Da]i doar la unul, c` ajunge la to]i“. Viorel Sifilis

abera]ia de libertate
c`s`toream cu cele 50 de State Unite. {-apoi m` g\ndesc ce na[pa e s` te cheme Onasis [i s` ]i se \nt\mple s` mori. Rudele s\nt mai degrab` bucuroase de noua postur` de mo[tenitori dec\t \ndurerate c` tu ai cr`pat. Dar, ca ziarist la ultima apari]ie \n ziar, m`car un anun] mai de Doamne Domnu’ Adrian, io v` \ngrijesc. Pe ajut` puteau s`-]i fac` [i ei. bune. Fac orice. Sp`l tablourile familiei, culeg ou`le, am grij` de ferm`, a[ez fruPresscura mos c`r]ile \n bibliotec`, gonesc fotografii de la Academia Ca]avencu, v` calc, v` sp`l, Martie, luna ghicioceilor v` [terg prafu’, o ajut pe doamna Dana \n buc`t`rie, \l ajut pe domni[oru’ Mihnea la M` num`r printre consumatorii ce cad lec]ii [i la jocuri, mai dau cu pompa la victime campaniilor agresive de markema[ini, reglez girofarele. {i dac` e s` se \nt\mple ceva r`u cu dumneavoastr`, casa \mi r`m\ne mie. Da’ la cum v` p`zesc io de luneti[ti, n-are ce s` se \nt\mple. |ntreba]i-l [i pe domnu’ Iliescu, c` avem aceea[i \n]elegere [i de-aia sp`l vasele [i la el, la Cotroceni. Vladimir |ngrijirinovski ting. Cump`r la greu tot ce e gratis [i s\nt sedus de tot ce e redus. Am luat 10 reviste pentru femei numai fiindc` aveau ata[ate Onasis se hot`r`[te plicule]e cu 20 de ml de ghicit. M-am s` moar` abonat la trei servicii de ghicitorie mobil` Moartea asta e plin` de surprize. Te doar ca s` iau la pre] mic globuri de ghipo]i trezi pe cap cu nepoata Belgia, de cit Nokia [i pentru 50 de ghicituri gratuexemplu. Eu unul [tiam c` Romånia mi-e ite in re]ea. |n martie, la reducerile de mam`, dar o nepoat` Belgia n-am avut sezon, am luat un bax cu ghicituri de iarn` [i am primit altul gratis. Am participat [i la tombola unde am luat marele premiu: mi s-a ghicit c` voi avea un Mercedes SLK. Am pe balcon ghicituri pentru 300 de ani de-acum \ncolo. O s` le las copiilor, sper s` li se potriveasc`. Dar la promo]ia asta gratuit` pe martie mi-a ghicit doamna c` ar fi bine s` vin \n niciodat`. Mi-a[ fi dorit o m`tu[` Suedia, aprilie, c\nd e pe bani. o amant` Anglia sau, mai ales, un tat` Israel. Dac` eram musulman poligam, m` Din rahat, ghici

M-ai \ngrijit, b`ie]i, m-ai \ngrijit

La \nceput a fost un om bun, colegul nostru Ion Barbu. Pe urm` a fost „Om r`u“, un festival ]inut \ntr-o curte din Petrila. Iar acum a ap`rut [i un volum: BAD MAN FESTIVAL

Prima edi]ie tip`rit` dintr-un miracol ajuns la edi]ia num`rul IV. O carte la fel de mi[to ca filmul evenimentelor.

R`zvan EXARHU

cornu de umbr`

Drumul spre \nalta societate civil`
S` nu v` \nchipui]i c` ziari[tii care scriu la publica]iile unde se poate citi numai adev`rul oficial, al guvernului Adrian N`stase sau al diferi]ilor baroni locali, s\nt [i de partea r`ului. Prea pu]ini. Cei mai mul]i sufer` [i simt cum li se usuc` m\na cu care scriu c` premierul e un zeu. Din aceast` stare de fapt, pe 21 februarie 2004 a luat fiin]`, \n interiorul organelor de pres` aflate sub controlul Clubului Romån de Pres`, Sindicatul Jurnali[tilor din Romånia (SJR). Ar trebui s` ciuli]i urechile dac` v` vom spune c` SJR este o organiza]ie clandestin` f`r` persoan` juridic`. Membrii s`i doresc s`-[i p`streze anonimatul pentru a nu fi concedia]i. Din interiorul mass-media aflat` sub controlul CRP, SJR va demasca discriminarea, promovarea nonvalorilor, corup]ia, intimidarea jurnali[tilor, cenzura politic` [i economic` practicate [i nerespectarea Codului Muncii. P\n` pe 21 februarie, \n SJR s-au \nscris 37 de jurnali[ti. Mul]i înainte ! q Uraa! Societatea civil` a \nvins! Comisia juridic` a Camerei Deputa]ilor a trecut de partea poporului! |n urma unei discu]ii \ntre deputatul Ioan Timi[, din Comisie, [i jurnalistul Cristina Hurdubaia, coordonator de programe \n APPLE, \n cadrul unei emisiuni FreeEx de la Radio Mix FM, în februarie 2004, alineatul 1 al articolului 204 a fost eliminat din Codul Penal. Ce era cu acest alineat? Iscat din spaimele tuturor proasp`t \mbog`]i]ilor din Parlament, el prevedea simplu ca jurnali[tii care fotografiaz` sau filmeaz` vilele, piscinele, ma[inile demnitarilor, f`r` aprobarea acestora, s` fie pedepsi]i cu \nchisoare de la un an la trei ani sau cu amend`. Demn de remarcat este [i faptul c` articolul 204 era \ncadrat la capitolul 6 din Codul Penal, intitulat „Crime [i delicte contra libert`]ii persoanei“, al`turi de altele, cum ar fi sclavia, traficul de persoane adulte, traficul de minori [i violarea de domiciliu. Ne-au scos de aici, dar dac` vor s` ne pun` la capitolele cu tr`dare [i dezv`luirea secretelor de stat? Info suplimentar: Cristina Hurdubaia/cristinahurdubaia@yahoo.com. virusul HIV. Cu o echip` format` din tineri reporteri, dintre care unii s\nt purt`tori ai acestui virus sau chiar bolnavi de SIDA, Organiza]ia cre[tin-umanitar` World Vision International – biroul Constan]a – editeaz` revista Clubul Copiilor, ajuns` la num`rul 4. Revista prezint` articole de informa]ie, de atitudine civic` sau de tr`ire spiritual`. Sînt probabil [i ni[te nevinovate interese propagandistice protestante, dar e interesant c` aproape jum`tate din tinerii reporteri s\nt purt`tori HIV sau bolnavi SIDA [i provin din familii sau institu]ii de ocrotire a copilului. Info suplimentar: Horia Traian/horia2010 @yahoo.com. Mihaela Mihaescu/miki_mihaescu@easynet.ro. q Cu o subven]ie de la stat nu se face prim`var` \n agricultura romåneasc`, \ns` cu una de la UE [i cu experien]a ei, poate c` da. Agen]ia de Monitorizare a Presei / Academia Ca]avencu [i Asocia]ia pentru Promovarea [i Protejarea Libert`]ii de Exprimare (APPLE) au lansat programul destinat jurnali[tilor INFO RURAL, avînd ca obiect agricultura romåneasc` [i integrarea acesteia în economia UE. Pe siteul www.inforural.ro ve]i putea g`si: sesiuni de informare; portal de [tiri; forum de discu]ii; ghid legislativ [i institu]ional în domeniul agriculturii, într-o form` sintetic` [i practic`. Lua]i ni[te semin]e de floare [i \nv`]a]i, \nv`]a]i, \nv`]a]i! Info suplimentar: Ramona Lupu/ramona @mma.ro. |n aten]ia cititorilor: Dac` dori]i mediatizarea programelor, anun]urilor destinate dezvolt`rii mass-media, tineret, minorit`]i, ac]iuni civice, contacta]i Agentia de Monitorizare a Presei / Academia Ca]avencu. Ramona Lupu / 315.23.13; ramona@mma.ro.

q Numai \n filmele americane oamenii cu dizabilit`]i \nn`scute sau dob\ndite reu[esc s` se reintegreze \n societate. Avem dou` posibilit`]i. Spunem c` filmele americane ne enerveaz` sau facem [i noi ceva pentru dizabilita]ii no[tri. Pentru a doua variant` lua]i leg`tura cu doamna Mihaela Mih`escu, care dore[te s` \nfiin]eze primul Centru de Via]` Independent` pentru Persoanele cu Dizabilit`]i din Romånia. Ac]iunea are nevoie de q La Constan]a, b`ie]ii aveau sfaturile cititorilor [i mai pu]in Leganza. Dar nu to]i. Unii aveau de p`rerile lor. Info suplimentar:

Cu cenzura ne-nchid gura

Al]i Mischie, cu aceea[i p`l`rie
Dup` dezv`luirea recent` din presa central` referitoare la diplomele [i cariera universitar` de carton a lui Mischie, redac]ia local` a PRO TV din Cluj a lansat un promo în care se anun]au ample dezv`luiri despre alte realiz`ri ale „girantului“ academic al baronului de Gorj. Era vorba despre activitatea profesorului universitar Liviu Pop, cel care a umplut Poli]ia Cluj de doctori în Drept. {i nu numai Poli]ia clujean`, ci [i alte ramuri ale Ministerului de Interne. Cum promo-ul era foarte interesant, lumea a a[teptat cu sufletul la gur` dezv`luirile, sperînd s` se spun` ceva [i despre doctoratul procurorului-[ef Ilie Boto[, [i despre cel al lui Virgil „Vulpea“ Ardelean. {i, mai ales, clujenii se a[teptau s` citeasc` toate cele promise, a doua zi, în ziarul Clujeanul, din acela[i trust. Numai c` toate dezv`luirile s-au rezumat numai [i numai la acel promo. Restul s-a stins din senin. Pentru c`, în opinia noastr`, ni se pare exclus ca Boto[ [i Ardelean s` fi sunat pe cineva din vîrful trustului, de la Bucure[ti, [i s`-i fi impus s` opreasc` dezv`luirile. C`, dup` cum a spus domnul N`stase pe la forurile europene, presa nu este supus` la nici o presiune. {i, neexistînd presiune, normal s` o fi l`sat [i ei mai moale! Catedra de luat Dreptul

capitalul fra]ilor marx

academia CA}AVENCU
Nr. 11, 16-22 martie 2004

21

Pe-un picior de Fly
Licen]` de taxi ARR, licen]` vehicul; autoriza]ie de sector – sector; autoriza]ie persoane fizice – Camera de Comer]; certificat agreere – RAR; atestat – [coal` privat`; revizie RAR (una la 6 luni); poli]a de asigurare persoane; serviciu metrologie; analize medicale; test psihologic; acordul so]iei; acordul asocia]iei de locatari. Ai terminat? Ai toate actele, te-ai u[urat de câteva zeci de milioane – asta numai banii oficiali? Felicit`ri. Po]i s` te duci lini[tit la culcare. Oricum nu mai ai loc s` func]ionezi ca taximetrist de cele câteva firme cu atestare de partid. Legea \n virtutea c`reia h`]i[ul de condi]ii enumerate pentru \ntreprinz`torii mici a intrat \n vigoare, dup` amân`ri, de la 1 martie. Aproximativ 80% dintre taximetre dispar cu acela[i prilej de pe pia]`. O pia]` dezordonat`, cu taximetri[ti rechini, dar suficient de mul]i pentru a asigura libera concuren]`. Deci unul dintre pu]inele domenii \n care România se putea l`uda cu o economie de pia]` func]ional`. Nu v` nelini[ti]i, PSD a f`cut ordine. O dat` cu dispari]ia micilor \ntreprinz`tori, fix la 1 martie, partidul ne-a oferit un m`r]i[or: firma Fly Taxi. Firma care s-a remarcat \n urm` cu câteva s`pt`mâni când a concurat pentru exclusivitatea serviciilor de taxi la Otopeni. O licita]ie model PSD: caietul de sarcini prevedea c` pot participa la licita]ie firmele care au cel pu]in 60 de ma[ini de acela[i tip, produse \n 2003, cu portbagaj de cel pu]in 600 de litri [i de culoare gri metalizat. Exact dotarea firmei Fly

la cass` Yasser ArAPAPS \[i \nchipuia
c` b\rfe[te
la modul cel mai economic cu putin]` atunci c\nd v` spunea c` Florin Georgescu va fi viitorul pre[edinte al Consiliului de Administra]ie de la BCR. Iat`, \ns`, c` s`pt`m\na trecut` b\rfa aceasta s-a apropiat foarte mult de realitate. Ceea ce urmeaz` s` se \nt\mple este ceea ce doresc BERD-ul [i IFC-ul s` se \nt\mple: conducerea administrativ` se va separa de cea executiv`, iar Nicolae D`nil` (actualul, \nc`, pre[edinte al BCR) urmeaz` s` fie director executiv, iar Florin Georgescu, a[a cum ziceam, pre[edinte CA.

Din nou

s` v` zic c`, o dat` cu pre[edin]ia CA-ului becerist, Nicolae D`nil` risc` s` piard` indemniza]iile grase pe care le prime[te de la Banca Franco-Romån` din Paris, Banca Anglo-Romån` din Londra, MISR din Cairo [i Banca Italo-Romån` din Milano, b`nci la care BCR este ac]ionar`. O indemniza]ie peste alta, suma pe care (a auzit Yasser ArAPAPS c`) ar c\[tiga-o Nicolae D`nil` pe lun` este de 2,6 miliarde de lei, adic` 65.000 de euro. O fi mult, o fi pu]in? La aceast` \ntrebare s\nt invita]i s` r`spund` numai pensionarii!

E clar: copiii de demnitari
[i al]i oameni cu bani s\nt condamna]i, la r\ndul lor, s` aib` de-a face cu banii. Yasser ArAPAPS v` povestea nu de mult de b`iatul ministrului de Finan]e c` lucreaz` la Deutsche Bank din Londra. Iat` c` T`n`sescu jr. nu e singur \n capitala unde evolueaz` [i Adrian Mutu – b`iatul lui Nicolae D`nil` lucreaz` [i el \n Londra, la Banca AngloRomån`, la care BCR-ul lu’ tata este ac]ionar.

Sim]ind c` pre[edin]ia-i becerist` e pe sf\r[ite,
Nicolae D`nil` i-a zis lui Adrian N`stase c` pia]a bancar` va suferi un [oc dac` el va fi schimbat din fruntea BCR. A[a se face c` N`stase l-a pus pe Mu[etescu s` pun` m\na pe pix [i s` compun` – din partea Comisiei de Privatizare a BCR – o scrisoare frumoas` pentru BERD \n care s` spun` c` ar fi de dorit ca, dup` privatizarea b`ncii, Nicolae D`nil` s` r`m\n` \n continuare [i director general, [i pre[edinte al CA. Lucru de care BERD-ul nici n-a vrut s` aud`.

Yasser ArAPAPS s-a bucurat, fire[te,
c` Rodica St`noiu a fost schimbat` din func]ie cu Cristian Diaconescu, un domn mai degrab` discret, de la MAE. Cine este el cu adev`rat ar putea [ti, de pild`, pre[edinta EXIMBANK, d-na Mariana Diaconescu, so]ia d-lui Cristian. Y.A. a auzit c` pe d-na Mariana ar lega-o o str\ns` prietenie de d-na Daniela N`stase, so]ia [efului so]ului de justi]ie.

care are Peugeot Partner, pe care deja bucure[tenii le-au v`zut. {i care au tarife modice. S` te miri c` masa de taximetri[ti st` s` pu[te de nervi? C` se \ncaier` cu poli]i[tii care le controleaz` licen]ele? Licen]e care, cu cât sunt mai greu de ob]inut, cu atât mai inutile sunt pentru c` Bucure[tiul – Otopeni, Marriott, Hilton, Gara de Nord, Sofitel – se \mparte \n exclusivit`]i pentru baronii taximetriei; declar` spa]iul public din proximitate ca fiind teritoriu privat [i dispun discre]ionar de el de parc` ar fi mo[ia lor? Cine organizeaz` aceast` pia]` liber`

de concuren]`? Metodologia e semnat` Mitrea [i, \n Consiliul Municipal, Victor Stan, consilier, pre[edintele Federa]iei [oferilor [i vicepre[edinte PSD municipal. Pe dl Priboi nu-l c`uta]i, c` nu e la vedere. Pe scurt, elibera]i pia]a pentru Securitatea PSD. P.S. Primul efect al elimin`rii concuren]ei: au s`rit pre]urile la 9.000 lei/km. Doar la Fly pre]urile zboar` \ntre 15.000-20.000 lei/km. Taxi [i accize

Yasser ArAPAPS nu [i-a f`cut niciodat` iluzii
c` ar putea c\[tiga \ntr-un an c\t c\[tig` Bill Gates \ntr-o secund`. {i atunci de ce Y.A. s-a enervat at\t de tare c\nd am auzit c\t c\[tig` pe lun` Nicolae D`nil`, pre[edintele BCR? Sincer? Habar nu am. |nainte de a v` spune suma pe care a auzit-o Y.A.,

Yasser ArAPAPS

Dou` femei la un business
V-am povestit acum c\teva s`pt`m\ni despre singura femeie din Romånia care a reu[it s`-[i c\[tige renumele [i suma de baron local. O cheam` Maria Schutz (Maria {u], pentru prozeli]ii lui Pruteanu [i Ionel Bl`nculescu), opereaz` cu predilec]ie \n jude]ul Dolj [i este patroan` peste nenum`rate sere [i IAS-uri pe care le-a cump`rat folosind o [men`rie financiar` la care au renun]at p\n` [i fra]ii P`unescu: a gajat o achizi]ie cu alta [i nu a pl`tit pentru fiecare dec\t prima rat`. Ce mai, un exemplu de biznisman` de invidiat. Un model c`ruia nu-i calc` \ns` pe urme prea multe femei. Cu excep]ia unor domni cu \nf`]i[are de domni[oare de la PNA, care, se zice, i-ar fi luat timid urma. R`m\ne de v`zut ce nu se va \nt\mpla \n continuare, c`ci Maria Schutz \ntre]ine, prin Piscicola Dun`reni, rela]ii de biznis [i prietenie la o cafea [i-o b\rf` cu Dana N., o femeie de afaceri ceva mai cunoscut`, deh, baroneas` de Bucure[ti. {u] \n bar`

CLO{CACU PUII DE [aur

academia CA}AVENCU
Nr. 11, 16-22 martie 2004

23

protec]ia presei
Stop-codru pe Romsilva
Cel mai prolific publicist media din România nu este, cum poate c` a]i fi crezut, Cornel Nistorescu, ci Romsilva Suceava. Timp de 2 ani, aceast` glorioas` institu]ie a publicat articole foarte frumoase cu titluri de mare succes: „Conducerea RNP a apreciat \n mod deosebit realiz`rile conducerii Direc]iei Silvice Suceava“, „Bucovina, cea mai frumoas` ]ar` a cerbilor din lume“, „Bucovina, ]inut de legend`“, „|mp`rat sl`vit“ (de[i titlul este o inspirat` metafor` pentru codru, fotografia de dedesubt \l prezint` pe |mp`ratul Gavril Mârza, pre[edintele Consiliului Jude]ean Suceava; mai trebuie s` evoc`m un motiv de mândrie: „Trei miliarde de lei proveni]i din vân`toare“. Articolul de cel mai mare succes r`mâne \ns` urm`torul (cit`m mesajul-cheie): „Stima]i cet`]eni, p`durea \nseamn` via]`. Focul devastator nu va produce pagube dac` ve]i renun]a la obiceiul d`un`tor al fumatului“. Acest articol a fost publicat de zeci de ori, timp de mai multe luni de zile, \n dou` cotidiene locale, Obiectiv [i Monitorul, ocupând un sfert din ultima pagin`, \n 4 culori. |n total, aceast` impresionant` activitate publicistic` a costat 11 miliarde de lei. Bani \ncasa]i de cele dou` ziare ca s` nu publice nimic altceva despre Romsilva. Ceva ce organiza]iile de mediu \ncearc` s` comunice cu disperare: braconaje care extermin` specii pe cale de dispari]ie, defri[`ri „la ras“, \n timp ce arborii doborâ]i de vânt – milioane de metri cubi – putrezesc; ca s` nu mai vorbim de alte chestiuni de interes public cel pu]in egal cu riscurile fumatului: 203 miliarde de lei ne\ncasate de Romsilva, lucr`ri de construc]ii f`r` licita]ii. Azi, directorul Direc]iei Silvice Suceava, dl Nichiforel, a „demisionat“ \n urma unui control care accidental a demonstrat catastrofa ecologic` [i jaful de partid p`storit de jupân. Cu acela[i prilej a fost \ntrerupt` [i activitatea publicistic` a Romsilva, iar ziarele [i-au rec`p`tat v`zul. |i felicit`m pe colegii no[tri suceveni c` au rezistat nealtera]i dup` ce timp de doi ani s-au l`sat cump`ra]i ca s` nu vad` mormanele de ur[i [i cerbi mor]i.

Arme albe pentru ziari[ti negri
„Ziarist recalcitrant, a refuzat s` se supun` controlului, a refuzat s` predea arma pe care o avea asupra lui.“ Cam a[a b`gau ni[te televiziuni, s`pt`m\na trecut`, ca s` [tie boborul ce vigilen]i s\nt purt`torii no[tri de cagul` degeaba. Ziaristul era Dan Mih`escu,

de la Rompres, [i a]i citit s`pt`m\na trecut`, pe scurt, cum a ajuns unghiera sa pericol interna]ional cu ocazia vizitei premierului croat \n Constan]a. A[adar, „arma“ era unghiera, un obiect de c\]iva centimetri ata[at la un briceag cam c\t o treime de pix ce st`tea, \n r\nd cu cheile [i futacul pentru pip`, pe un inel metalic. Fiind vorba de rarit`]i, ziaristul a preferat s` lase obiectele \n autocarul presei acreditate la eveniment. De aici [i p\n` la amenin]`ri cu discreditarea prin intermediul prietenilor din pres` nu a mai fost dec\t un drum la Prefectur`. |n plus, [eful obiectivului a decis brusc c` Rompres trebuie s`-[i g`seasc` un alt corespondent \n Constan]a, c` `sta care-i acreditat de pai[pe ani la institu]iile din jude], adic` Mih`escu, s-a stricat brusc. Influen]a filmelor vizionate f`r` acordul copiilor de c`tre cerberii prezen]i la aeroport a f`cut ca [i un fotoreporter al agen]iei de pres` Infostar, Bebe Pitei pe numele s`u, s` se transforme \n amenin]are f`]i[` la adresa ordinii mondiale. Ceva mai sofisticat, acesta avea asupra sa o „arm`“ cu adev`rat alb`, [i anume o sering` pe care o folose[te, ca at\]ia al]i oameni, din motive de diabet. La Prefectur`, SPP-i[tii i-au interzis ziaristului de la Rompres accesul \n institu]ie, prin intermediul unor coate amabile \n zona coastelor. |n momentul \n care ceilal]i jurnali[ti au observat agresiunea,

s-au apucat s` cure]e scamele de pe hainele jurnalistului, trec\nd brusc de la „Mih`escu de la Rompres n-are ce c`uta aici!“ [i „Las`, nu face g`l`gie, c` [tim tot [i te avem \n baza de date“, la „Hai, m`, nea Dane, c` doar ne cunoa[tem, ce naiba...“. E drept c`, \n timp ce procedau la gesturi curtenitoare, pentru fotografii de la revistele pentru copii, SPP-i[tii i-au ag`]at [i inelul cu chei, futac [i alte „arme“, de o gaic` a pantalonilor. Ar mai fi de spus c`, odat` ajuns acas`, ziaristul de la Rompres a constatat c` telefonul s`u fix se l`sase, brusc, la punctul mort.

|n conturi s` ne batem sau \n ziare s` ne frigem?
Presa pesedist` din Bra[ov se afl` într-o învolburare f`r` precedent. Asta nu din cauz` c`, Doamne fere[te, ar fi ap`rut vreun ziar independent, ci din motive de înc`lc`ri teritoriale. Cele mai importante ziare pesediste s\nt Transilvania Expres (`l mai tare ac]ionar al lor fiind vicepre[edintele PSD Vasile Kraila) [i cotidianul Obiectiv (fondat de pre[edintele PSD Constantin Ni]`). ~[tia din urm` s-au g\ndit c` nu-s mai

pro[ti dec\t primii, astfel înc\t, peste noapte [i absolut ilegal, au tr\ntit prin tot Bra[ovul nu mai pu]in de 18 chio[curi de difuzare a presei. Problem` mare, din moment ce pesedi[tilor transilv`neni li se manifest` o surprinz`toare atitudine justi]iar`, mai ales c` de]in o halc` zdrav`n` de pe pia]`, prin re]eaua chio[curilor ro[ii. {i atunci, pac la R`zboiu’. {i d`-i cu dezv`luiri s\ngeroase, \n cotidianul Obiectiv, despre care pesedist a tras mai multe [menuri. ~i de la Transilvania Expres s\nt considera]i „c\rn`]ari [i [p`gari“, în frunte cu [eful [i candidatul lor la Prim`rie, Stoica Enache, [i acuza]i de matrapazl\curi cu bani publici pentru diverse manifest`ri populare. ~[tilal]i, de la Obiectiv, s\nt da]i în g\t pentru publicit`]ile înfulecate de la marile uzine falimentare Roman, Nitramonia sau Tractorul. Cine are dreptate? Desigur, ambele g`[ti, c` doar s\nt formate din pesedi[ti. {i dac` nici pesedi[tii n-au dreptate c\nd se acuz` \ntre ei, atunci cine? Domnu’ N`stase, ia vede]i, dom’le, c` `[tia se ceart` \ntre ei \n v`zul lumii. Deconta]i-le telefoanele, c` uite, s`racii, din cauza tarifelor, au ajuns s`-[i ia ziare ca s` se \njure mai ieftin. www.mma.ro

24

academia CA}AVENCU
Nr. 11, 16-22 martie 2004

Foamea culpa

Nu b`utura-i pu]in`, g`rile s\nt prea multe

Arde-o-ar focul de ap` de la Europa!
Coco[ul lui Na[a Reta se urc` pe ]eava de ap` potabil` [i ]ip` ora exact`: e [ase jum`tate seara. Coco[ul \[i trage g`inile la cote]. }eava r`m\ne pe loc. M\ine diminea]`, ro[covanul iar anun]` ora exact`. Este ora la care Dumitru Pintilie, [eful organiza]iei PSD din Focuri-Ia[i, vine acas`. „Dom’le, ]eava asta de ap` potabil` a fost f`cut` \n tot satul Focuri. E pe fonduri de la Uniunea European` [i s\ntem m\ndri de ea. Dar ne e cam ru[ine cu ea, fiindc` oamenii au zis: Da, ne tragem ap` \n cas`, sp`l`m [i noi un cartof \n chiuvet`, ne facem o b`i]`… dar c\nd au venit facturile de la Regia de Ap`, oamenii, pardon, dar au \njurat Guvernul – se \nregistreaz`? – [i Uniunea European`, c` i-a pus s` pl`teasc` at\ta.“ Na[a Reta [i nea Costic` au o sut` patruzeci [i nou` de mii pensie [i trei sute optzeci pensie de invalid de r`zboi. Factura la ap` a venit cinci sute optsprezece mii treizeci. Cine pl`te[te? „Mam`, noi nu avem pl`]i din astea… s` pl`teasc` Guvernul, c` el ne-a ispitat s` ne punem ap`! Eu cu babele mele, c\nd aud de apa asta, scuip`m pe ]eav`!“ }eava nu e \nc` ruginit`. Dar apa a fost t`iat`. Focuri nu a pl`tit nici o factur`. Focurile s\nt foc de sup`rate. {i focul s-a v`zut departe, tocmai din Coarnele

Tii, cumetre, iaca pozn`: a venit mai demult Europa s` ne trag` ap` \n curte, pe urm` a venit ni[te [mecheri de la noi s` ne trag` ni[te b`nu]i din buzunar, iar acum, uite, vine un domn reporter de la Bucure[ti s` ne trag` \n poz`. B`, `sta vrea s` ne fure calu’!

Poate nu ne-ar fi atras aten]ia cele dou` anun]uri, afi[ate \n dou` b`rule]e din gara Bu[teni, respectiv gara Sinaia, dac` nu ne-am fi amintit c` \ntre ele exist` o leg`tur`. Mai exact, o leg`tur` trainic`, at\t \ntre anun]uri, c\t [i \ntre g`ri. {i nu m` refer la trenurile care le leag`, ci la avionul dintre ele. Da, a]i ghicit despre ce avion e vorba: exact la mijlocul drumului dintre cele dou` g`ri are o cas` – bravo! – nea Nicu V`c`roiu. Adic` fix l\ng` gara Poiana }apului! Frumoas` coinciden]a, grea dilema. Pune-te-n pielea omului: ai ajuns la casa ta de la munte, ai a[teptat s` adoarm` nevasta, ai s`rit pe geam, [i \ncotro s-o iei? Greu de decis. Ai apuca-o la st\nga, dar nu te servesc \n stare de ebrietate. Plus c` te mai dau [i afar` dac` te prind c` pui pe mas` m\ncarea de-acas` ([i hai s` fim serio[i, ce altceva s` pui pe mas` c\nd dai la boboci?). Ei, [i-atunci ce r`m\ne de f`cut? La dreapta, garçon! |nceti[or, \nceti[or, p\n` ajung poate fac [i v\rsta. Dar, dac` ajung acolo la 80 de ani, oare la c\t m-oi \ntoarce acas`? Tii, ce mi[to, o s` fie ca o c`l`torie-n timp! S`-mi amintesc repede t`ria relativit`]ii, s` nu \nt\rzii [i s` se-nchid`: E = mc2, unde m egal masa cu 4 scaune, c2 egal consumu’ la puterea ursului.

}`rani comunitari din jude]ul Ia[i ilustr\nd o vorb` din b`tr\ni: apa de la Uniune trece pe la poart`, fondurile europene r`m\ne la [mecherii locali
Caprei. Satul acesta este explicat pe \n]elesul nostru de Zoi]a Grigorescu, [eful PSD local. „Europa ne-a tras ]eav` [i nou` \n b`t`tur`, dar cum am auzit ce s-a \nt\mplat \n Focuri, noi nu ne-am f`cut robinete [i nici nu ne-am f`cut abonamente la Regia de Ap` din Ia[i. Umbl`m \n v\rful picioarelor s` nu deranj`m dracului investi]ia, s` nu se strice ceva, s` nu se sparg` \n p`m\nt vreo ]eav`. C\nd e vreun buldoz`r mai greu, \i spunem s` treac` pe alt` strad`, Doamne fere[te, de se rupe ceva la ]eava asta, nu pl`tim noi? Apoi, vin alegerile, ne l`ud`m [i noi cu ceva.“ Prin[i \n fapt de sear`, pe b`ncu]`, coarnecaprinii locali s\nt ospitalieri cu ]eava european`. Po]i zice chiar c` o trateaz` ca pe un Eminescu: e nebun sau e geniu? Apa, ce s` zic`? {opte[te [i scheaun`. Vorba lui Gogu Mierl`, bodyguard la Ia[i: „Cere de m\ncare?“ Nu. Eugen ISTODOR

Gingin Han

coasa lux

– rubric` permis` doar cu acordul rudelor decedate –
str\ng\nd-o de g\t. Eu \n]eleg disperarea femeii. F`r` porc via]a n-are sens, e o porc`rie. P\n` s` descop`r oaia [i eu m-am nutrit, la propriu, cu o dragoste imens` pentru porc, care, ca orice dragoste autentic`, a trecut exclusiv prin stomac. Cred \ns` c` iubitul criminal a fost victima unei ne\n]elegeri. {i-o fi \ntrebat iubita \n timpul sexului: Ce-ai, drag`, de ce e[ti a[a deprimat`? {i ea a r`spuns: Nu vezi, drag`, c` scroafa-i moart`-n cote] [i zace ca porcu-n p`pu[oi? Iar el o fi \nveselit atmosfera cu ni[te fantezii [i perversiuni ca eutanasia.

Instinctul bazic a lovit cu aciditate din nou. Zece explozii \n g`rile madrilene, peste 200 de mor]i, 1.400 de r`ni]i [i decesul unui porcu[or de Guineea \n Germania. Ghinion porcesc. Da’ cu porcul ce-a]i avut? Cu el n-avem nimic, c` nu s\ntem zoofilologi d-`ia; ci cu st`p\na sa, o doicilandez` de 23 de ani, deprimat` tare de trecerea animalului iubit \n lumea heruvimilor porce[ti \naripa]i. Iubitul acesteia \ns` a recurs la un gest plin de noble]e, care demonstreaz` \nc` o dat` c` nu to]i b`rba]ii s\nt porci de Guineea. Nu v` g\ndi]i c-a dat un anun] la ziar sau c-a f`cut pomana porcului. Ca s` curme suferin]a femeii, acesta a omor\t-o

Meseria de poli]ist, br`]ar` [i c`tu[` de aur
Are [i meseria de poli]ist dimensiunea ei [tiin]ific`. Aceasta este „planul de amenzi“, o chestie cu multe obiective, sarcini [i, ce-i mai complicat, cifre. C\nd mintea poli]istului intr` \n interferen]` cu [tiin]a pe care o presupune aceast` frumoas` meserie, ies situa]ii ca aceea de mai jos. „}in s` mul]umesc celor doi poli]i[ti din Regie care, \n diminea]a zilei de 5 martie 2004, mi-au f`cut un nea[teptat cadou de M`r]i[or: o amend` de 750.000 de lei pentru c` nu aveam viz` de flotant. S\nt student` \n anul 6 la Facultatea de Medicin` [i locuiesc \n c`minul U5 din Regie de 5 ani de zile, cu acte \n regul`. Anul acesta am neglijat s` \mi fac viza de flotant, dar am f`cut \n schimb „gre[eala“ de a m` c`s`tori [i de a-mi schimba numele, [i implicit buletinul. A[a c` actul meu cel nou era gol pe spate, ceea ce i-a uimit teribil pe cei doi poli]i[ti (am reu[it s` fac rabat de la obiceiul meu de a memora doar lucrurile importante [i am re]inut numele unuia dintre ei – agent Cojocariu). Am fost amendat` pentru c` am fost „prins` locuind \n camer` f`r` forme legale“, de[i am fost racolat` la ie[irea din c`min. Unde am semnat procesulverbal \n grab` [i f`r` s`-l citesc, pentru c` aveam examen \n 20 de minute [i eram obosit` dup` multe nop]i [i zile de \nv`]at la obstetric`. Concluzia la care am ajuns cu aceast` ocazie este c` e mai bine s` fii un poli]ist prost [i odihnit dec\t un student tocilar [i obosit. Pentru prima dat` \n via]` am sim]it nevoia s` plec dintr-o ]ar` care \[i r`spl`te[te studen]ii cu amenzi de sute de mii, \n timp ce marii ho]i [i infractori se plimb` cu ma[ini de lux [i stau \n palate. Mul]umesc \nc` o dat` poli]i[tilor pentru ocazia pe care i-au dat-o so]ului meu de a-mi face un cadou inedit de 8 Martie: mi-a pl`tit amenda [i i-au mai r`mas bani s` \mi ia [i o zambil`!“ Proces-verbal de con[tiin]`

Victor Eutanasie St`nculescu

popoarele denigratoare

academia CA}AVENCU
Nr. 11, 16-22 martie 2004

25

r`spunsuri la scrisori
Horia G. (Bucure[ti): Ne spui c` firma Tenguard, specializat` \n paz` [i protec]ie, nu pl`te[te salariile angaja]ilor. P`i, ce altceva voiai s` fac` o firm` de paz` [i protec]ie decît s`-[i protejeze banii? Eugen Gubandru (Bucure[ti): E[ti enervat c` ai cump`rat un loz în plic cu 6.000 de lei [i ai cî[tigat numai o mie, iar cu un alt loz, pe care ai dat 8.000 de lei, ai cî[tigat dou` mii. A[adar ai cheltuit 14.000 de lei pentru trei mii. Dac` asta te consoleaz`, gînde[te-te c` se poate [i mai r`u. Alexandru Nacev-B`descu (Bucure[ti): Te miri c` pe ciocolata Nice scrie „stafide 10-12%“ [i imediat dup` aceea e[ti avertizat c` „poate con]ine urme de arahide [i stafide“. Destul de probabil, stafidele [i arahidele care au trecut pe acolo au l`sat ni[te urme. Urmele s\nt o dovad` în plus c` ele au existat. Doina Rusu (Tîrgu Ocna): Îmi pare sincer r`u, dar dl Mircea Dinescu nu mai lucreaz` de mult la noi. Pute]i s`-i scrie]i pe adresa: str. Constantin Daniel nr. 11, sectorul 1, Bucure[ti. Ciprian Simion (Cluj-Napoca): Pentru „Trampa [i ecranul“ textul a sosit prea tîrziu. În]eleg din scrisoare c` mai exist` în ]ara asta un sat (Colone[ti) unde popa nu vrea s` intre în PSD [i din cauza asta i se fac tot felul de mizerii din partea autorit`]ilor locale. Cum un pop` nu se poate face frate cu dracu’ ca s` treac` [i peste guvernarea asta, nu-i r`mîne decît s`-[i fac` niscaiva cruci, s` scuipe [i s` zic` „Piei Satan`!“. I. Maria (sat C`pru]a, com. B\rzova, jud. Arad): Face]i parte din „categoria clasei sociale de jos, cu probleme [i alte alea, o mie [i o sut` de greut`]i“ [i scrie]i „lucr`ri de critic` politic`, cu inten]ia de a deschide ochii adormi]i ai poporului“. Bine face]i! Dar [i mai bine ar fi s`-i convinge]i pe apropia]ii dvs. s` deschid` ochii la toamn`, cînd vor vota. Valeriu P`trana (Alexandria): Mul]umiri pentru admira]ia pe care ne-o m`rturisi]i. Din p`cate, o fabul`, chiar bine sim]it`, cum e a dvs. (M`garul Premier), nu a schimbat vreodat` un prim-ministru. Nici mai multe. Dar nu din cauza asta nu public`m fabule. Ioan Doru Anca (Ploie[ti): Nici proz` nu public`m! Pe de alt` parte, nu cred (a[a cum scrie]i dvs.) c` Eminescu „ne-a vorbit primul despre teoria relativit`]ii“. Cred c` primul care s-a ocupat de aceast` teorie a fost Decebal care, în fa]a hoardelor lui Traian, înainte s` se sinucid`, a rostit nemuritoarele vorbe: „A fi sau a nu fi?“, dîndu-[i seama cît de relativ e totul. {tefan AGOPIAN

s`pt`m\na str`inilor
q În al treilea film din seria Harry Potter va exista [i un personaj bulgar jucat de un actor bulgar, ceea ce, cred vecinii no[tri din sud, le va impulsiona turismul. De[i exist` referiri [i la România în cartea despre pu[tiul cu ochelari, noi nu am beneficiat de un personaj carpatin. Iat` c` bulgarii vor intra înaintea noastr` nu numai în UE, ci [i în Harry Potter! q Japonezii comercializeaz` seturi de unghii false pentru pisici, accesoriu necesar pentru ca felinele s` nu mai zgîrie mobilele. Iat` c`, în Japonia, proverbele noastre nu mai s\nt valabile: nici m`car pisica blînd` nu mai zgîrie r`u! q Un fost ofi]er de poli]ie din Germania a avut un accident, s-a lovit la cap [i, ca urmare, a uitat limba german`. Norocul lui c` [tia [i englez`, a[a c` se descurc` acum numai în limba respectiv`! V` da]i seama c` dac` ar suferi un astfel de accident, cu afectarea centrului vorbirii, majoritatea politicienilor no[tri, care nu [tiu nici o limb` str`in`, ar r`mîne mu]i?! q Una mai misogin`: la Stockholm, compania de transport inten]ioneaz` s` înfiin]eze vagoane speciale destinate numai femeilor care c`l`toresc singure

Cei din urm`, la munc`, vom fi cei dint\i
Nu e alta mai de folos z`bav` pentru via]a omului dec\t dormitul [i \nt\rziatul la serviciu. Sculatul de diminea]` d`uneaz` grav s`n`t`]ii. De[i sculata de diminea]` e un semn de vitalitate, s`n`tate mental` [i verticalitate moral`. Dup` romånul care a sc`pat cu via]` la 11 septembrie 2001 fiindc` a \nt\rziat la program, alt romån, din Madrid de data asta, a repetat figura care ne-a f`cut celebri pentru seriozitatea noastr` \n munc`. „Opresc alarma ceasului \n ideea c` o s` mai lenevesc vreo c\teva minute. Leneveala mea avea s` dureze mai bine de... ceea ce face s` nu mai ajung la timp...“, spune Gelu Vla[in. Mai bine s`-]i faci somnul de frumuse]e dec\t somnul de veci. Ri[ti s` r`m\i f`r` slujb`, dar m`car r`m\i cu via]a.

Lenevia salveaz` Romånia

Emma i-a num`rat cadou`le lui N`stase
noaptea, pentru a se sim]i în siguran]`. În mod clar, vagoanele respective vor fi speciale pentru c` vor avea, fa]` de altele, mult mai multe tampoane! q Ni[te produc`tori de pizza din Marea Britanie au anun]at c` vor lansa pe pia]` un sortiment mai tare decît Viagra. Sper`m c` nu blatul respectivei pizza va fi at\t de tare încît s` rup` din]ii, ci efectele! Nasol va fi dac` va trebui s` m`nînci pizza la restaurant [i, dup` aia, s` prinzi blocarea circula]iei în ora[!
Cu ocazia ultimei sale vizite la Bucure[ti, Emma Nicholson i-a f`cut cadou premierului N`stase dou` cutii cu bombonel. Pardon... adic` cu bombonele. {i doar ne propusesem s` nu ne mai lu`m de poreclele lui Adi. Cic` data viitoare raportoarea ar putea s`-i aduc` lui N`stase un set de [apte AgenCIA de pres` casete...

C`pitanul Emmo

26

academia CA}AVENCU
Nr. 11, 16-22 martie 2004

coana mi]a beletrista

Jurnalul lui

Tetelu

munca cu cartea
Trecute vie]i de regi [i regine
N-am fost niciodat` regalist, nu [tiu cum e [i, desigur, nici regali[tii nu mai s\nt ce-au fost pe vremea cînd regii se comportau rege[te. Acum, monarhiile au ajuns un fel de brand-uri de lux ale democra]iilor, iar suveranii par ]inu]i pe tron ca ni[te exponate folclorice cu valoare turistic`. Dar, în fine, asta e p`rerea mea, [i nu se refer` decît la cea mai strict` contemporaneitate. Altminteri, dac` m-a[ fi n`scut la 1866, s` zicem, a[ fi fost cel mai feroce – exagerez – du[man al republicii. Vede]i, e important s` [tii cînd vrei s` te na[ti dac` ai de gînd s` frecventezi o convingere politic`, dar n-are nici un fel de importan]` cînd te-ai n`scut dac` onestitatea te invit` s` frecventezi un personaj politic sau altul. Cum ar veni, de[i s\nt republican, n-am cine [tie ce respect fa]` de nici un pre[edinte, dar respect definitiv vreo cî]iva regi. La urma urmei, Iliescu e una, iar Majestatea Sa Ferdinand I e cu totul altceva. Cartea* dlui Mamina, un istoric tîn`r [i plin de vîn`, m-a ajutat s` refac cu o cursivitate exemplar` traseul eroic [i demn al suveranilor mei prefera]i. A f`cut asta reu[ind, cred, s` reconstruiasc` povestea monarhiei române[ti în statura ei istoric`, f`r` s` se lase animat de vreo patim` nociv` de factur` recent`. {i pentru cei care au auzit de suverani doar cînd se enerva Iliescu la televizor sau aducea vorba Simina Mezincescu, cartea asta ar trebui s` fie lectur` obligatorie. La urma urmei, e un dic]ionar al regalit`]ii române[ti; unde mai pui c` are [i ni[te poze nemaipomenite. Chipuri, locuri, palate, decora]ii, facsimile despre cei optzeci [i unu de ani în care improviza]ia statal` n`scut` în 1854, din dubla alegere a lui Cuza, a devenit România modern`. La 6 mai 1866, diminea]a, la ora 9, Carol-Ludovic de Hohenzollern Sigmaringen sosea în România, la Bazia[, dup` un drum primejdios prin Imperiul Austro-Ungar. Pleca apoi spre Bucure[ti, unde calea[ca regal` tras` de 12 cai mîna]i de surugii ajunge pe 10 mai, diminea]a, în aclama]iile mul]imii udate pîn` la piele de o ploaie toren]ial`, venit` parc` providen]ial, dup` o lung` secet`, odat` cu Carol I. Frumos, nu? Iar Carol ce crede]i c` zice în fa]a Adun`rii Constituante conduse de Manolache Epureanu? Zice a[a: „(...) mi-am p`r`sit, f`r` a sta la îndoial`, [i ]ar`, [i familie spre a r`spunde la chemarea acestui popor care mi-a încredin]at destinele sale.“ Emo]ionant, nu? Trec anii, secolul XX e pe undeva pe la mijloc, Europa de Est ajunge vai de steaua ei ro[ie de la R`s`rit [i, în diminea]a zilei de 30 decembrie 1947, Mihai I semneaz`, la presiunile lui Petru Groza, actul de abdicare, abrogînd prin acesta [i Constitu]ia din 1866. Atunci a ap`rut Republica; la început „Popular` Român`“, apoi „Socialist` România“. De-aici, v` las, mai departe [ti]i [i singuri. Alin IONESCU
* Ion Mamina, Regalitatea în România, 1866-1947, Editura Compania, 2004.

S\ntem \ntre noi. Ac]iunea merge mai departe. Nimeni nu cedeaz`. Relaxa]i-v`, a[eza]i-v` comod \n fotolii [i uita]i de tot: urmeaz` Jurnalul lui Tetelu!

mai elaborate din tinere]ea predebut, s-a n`scut pictor. {coala nu i-a ad`ugat mare lucru, poate doar o anumit` consecven]` stilistic` [i o rafinare a viziunii. Dar toate datele esen]iale ale operei lui Bernea se afl` acolo. Simplitatea sa profund` (c`ci exist` [i simplitate de suprafa]`!), decuparea esen]ialului din realitate func]ioneaz` în toate încerc`rile, indiferent dac` e vorba de un desen modest ca dimensiuni, de o schi]` oarecare sau de un studiu de perspectiv`. Bernea are ceea ce nu au mul]i pictori (nici de la noi, nici de aiurea): o viziune închegat` care serve[te în permanen]` toate lucr`rile sale [i se reg`se[te în toate. E o puternic`

viziune continu`, care nu se decupleaz` niciodat` de activitatea plastic`. Toate ciclurile sale ulterioare perioadei din care dateaz` exponatele se a[eaz` într-un rost al operei privit` mereu ca întreg, nu ca o succesiune de tablouri. Gestul recuperator al organizatorilor (pictorului Ion Grigorescu i se datoreaz` modul de prezentare a lucr`rilor) consolideaz` opera lui Horia Bernea [i-i subliniaz`, o dat` în plus, originalitatea [i autenticitatea într-o lume în care aceste dou` calit`]i s\nt tot mai rare. Ioan T. MORAR
* Horia Bernea, desene [i picturi din perioada 1943-1965, galeria Sabina & Jean Negulescu, Bd. Aviatorilor nr. 57.

cinem-a p\r\t
Un cartu[ de Kent, un pachet de cafea [i un Urs de Aur
Prietenii mei, criticii de film (printre care se num`r` Alex. Leo {erban, Andrei Gorzo, Alexandru V`rzaru, C`t`lin Matei [i Daniel Beniamin Goace), nu m` vor judeca, sper, prea aspru pentru impostura (pe deplin con[tient`) pe care tocmai m` preg`tesc s` o comit aici. Habar nu am ce vreau s` spun, habar nu am ce urmeaz` s` scriu despre scurt-metrajul* lui Cristi Puiu, \ns` scriu [i asta ar trebui s` fie lucrul care conteaz` cel mai pu]in pentru istoria criticii de film din Romånia sau de aiurea. Proiec]ia foarte scurtului scurt-metraj a avut loc s\mb`t` seara \n Green Hours. Din motive pur tehnice, am v`zut \nceputul filmului de trei ori: o dat` alb-negru, a doua oar` semipseudo-color, iar a treia oar` [i ultima, full color. Asta \nseamn`, desigur, c` nea Tomescu (Victor Rebengiuc) a intrat de trei ori \n restaurantul Graceland, unde \l a[tepta (f`r` s`-l a[tepte) b`iatul lui (Mimi Br`nescu), c`ruia tat`l \i adusese un cartu[ de Kent [i un pachet de cafea (de fapt, de ness), destinate unui director de firm` care l-ar putea angaja pe nea Tomescu ca paznic de noapte, de[i el [i-ar fi dorit [ofer sau sudor. St`nescu, Biblioteca Arge[, nr. 2, 1973). Or mai fi [i alte exemple, dar nu-mi vin acum în cap. Oricum, discu]ia r`mîne deschis`. ({t. A.) q Cred c` în redac]ia de la Observator cultural exist` o ma[in` de lipit etichete care lucreaz` non-stop. Unul dintre programele respectivei ma[ini de etichetare este s`-l urm`reasc` pe Patapievici [i, din orice pozi]ie, s`-i trînteasc` diverse etichete. Pîn` acum au reu[it s` lipeasc`, printre altele, pe cele de „radical-conservator“, „extrem conservator“ [i cu „mentalitate fascistoid`“. Ultima opera]iune de lipire a unei etichete s-a întîmplat odat` cu desprinderea unui citat din revista Vatra, prilej cu care ma[ina respectiv` a scris o noti]` potrivit c`reia „Patapievici sun` nazist“. În aceea[i noti]`, pornind de la acela[i num`r din Vatra, Dan C. Mih`ilescu este taxat pentru ni[te presupuse „cli[ee legionare“. Oare nu s\nt nazi[ti mai degrab` cei care cred c` numai ei, categorie uman` superioar`, de]in adev`rul, în]elepciunea [i dreptatea, Fiind vorba de un scurt-metraj, filmul s-a terminat (o singur` dat`) la pu]in timp dup` ce a \nceput (de trei ori, cum spuneam). De \nt\mplat nu s-a \nt\mplat nimic, afar` de un dialog (scurt, desigur) \ntre tat` [i fiu. Este meritul lui Cristi Puiu, desigur, c` spectatorii se prind oarecum t\rziu c` nea Tomescu este tat`l b`iatului \n fa]a c`ruia se simte foarte st\njenit, aproape timorat (o fi [i din cauza restaurantului de lux, cu care b`tr\nul tat` nu este deloc obi[nuit). B`iatul este omul de tip nou, un gr`bit cu cravat` [i costum, un insensibil sensibil, un carierist pentru care drumul de la restaurantul Graceland la B`neasa (unde are el treab`) nu trece niciodat` prin Pia]a Unirii, ca s` zic a[a. La sf\r[itul filmului, am \ntrebat-o retoric pe o prieten` pu]in descump`nit` [i ea de Ursul de Aur pe care \l primise la Berlin scurt-metrajul lui Puiu: „Bun, acum c` am v`zut filmul, eu ce scriu?!“. A fost prima oar` \n via]a mea c\nd am regretat c` nu m` pricepi la ur[i de aur. Iulian T~NASE
* Un cartu[ de Kent [i un pachet de cafea, scenariul [i regia: Cristi Puiu.

rebele arte
Horia de dinainte de Bernea
Expozi]ia Bernea deschis` s`pt`mîna trecut`* este una neobi[nuit`. Ea reune[te lucr`ri din perioada 1943-1965, adic` o bun` parte a vie]ii artistului de dinainte de debut. Galeria Sabina [i Jean Negulescu prezint` în jur de 150 de lucr`ri din cele, mai multe, ap`rute în caietul editat de Muzeul }`ranului Român. Ceea ce surprinde în toate lucr`rile este faptul c` toate poart` amprenta artistului, toate con]in promisiunile lucr`rilor de maturitate. Horia Bernea, o dovedesc desenele din copil`rie, dar [i lucr`rile ceva

show biz da’ cul]i

Rescrisul [i cititul
q Dup` ce recenzeaz` cartea Tamarei C`r`u[, Efectul Menard. Rescrierea postmodern`: perspective etice (v. Litere, Arte & Idei, nr. 8), Cristian Cr`ciun se întreab`: „...ce text din literatura român` ar putea fi inclus în aceast` enumerare de mari rescrieri ale unor mari texte“. Tot domnia sa r`spunde: „Cu excep]ia Levantului c`rt`rescian (...) nu am g`sit o astfel de plasare pe orbita unor texte ale literaturii universale“. L`sînd deoparte faptul c` Mircea C`rt`rescu nu rescrie, ci pur [i simplu scrie o epopee în care pasti[eaz` sau parodiaz` diver[i autori români, m` întreb la rîndul meu: chiar n-or exista în literatura noastr` rescrieri ale unor c`r]i apar]inînd literaturii universale sau m`car autohtone? Ceva-ceva ar fi: Voiculescu în ale lui Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducerea imaginar` a lui..., publicate în 1964, dar scrise mult mai devreme. Gheorghe Cr`ciun rescrie în Compunere cu paralele inegale (1988) romanul lui Longos, Dafnis [i Cloe. Mircea Horia Simionescu pleac` hot`rît de la Moarte la Vene]ia [i scrie romanul Redingota (1984), iar colegul lui, Costache Ol`reanu, nu e departe de Don Quijote cînd scrie Cu c`r]ile pe iarb` (1986). În 1982, Paul Georgescu public` Solsti]iu tulburat, în care amestec` [i rescrie dou` romane celebre ale literaturii române, Via]a la ]ar` [i Enigma Otiliei. {i fiindc` în articolul pomenit se pleac` de la „efectul Menard“ ca „grad zero al rescrierii“, nu trebuie uitat Nichita St`nescu care în 1973 a aranjat, f`r` s` intervin` altfel, sub form` de versuri, fragmente din Neculce (v. Ion Neculce, O sam` de cuvinte, a[ezate în chip de vers de Nichita

dispre]uindu-i pe ceilal]i [i lipindu-le etichete abominabile? S` le spunem noi celor de la Observator cultural, care pun în priz` bucluca[a ma[in`rie, unde a dus lipirea de etichete într-o dulce incon[tien]` [i o foarte concentrat` intoleran]`? În schimb, bine c` am ajuns s`-l vedem pe Vadim sp`lat [i aranjat, prezentat str`in`t`]ii drept un intelectual cu o vast` cultur`! La o asemenea atrocitate ma[ina de lipit etichete nu a mai reac]ionat! q O veste bun` în lupta contra imposturii: C`t`lin }îrlea, ]u]erul mai multor potenta]i ai zilei, a fost demis din func]ia de vicepre[edinte al Institutului Cultural Român! Arogan]a sa de parvenit a fost, în fine, r`spl`tit`! În locul lui a fost numit clujeanul Ionel Haiduc, un om care nu va umple cu aerele sale toate înc`perile Institutului! q Pentru amatorii de adrese „culturale“ de Internet, v` ofer una care v` va fi de folos, mai ales dac` ave]i copii care vor s` se dedice artelor: Centrul de Art` Euterpe, care poate fi g`sit la adresa www.cae.ro. (I. M.)

CARTONA{UL RO[u cu tricolor

academia CA}AVENCU
Nr. 11, 16-22 martie 2004

27

mazeta sporturilor

Ni se rupe-n 16
torie pentru a ne reaminti (a c\ta oar`?) c` sistemul cu 18 echipe s-a n`scut din ordinul lui Nicu[or Ceau[escu [i a decedat \n sunetul fanfarelor Cooperativei post-decembriste. A[a s-a \ngropat orice urm` de performan]` \n fotbalul romånesc, fie-i gazonul u[or! Drept [i prin urmare, putem l`sa balt` toate argumentele. Ajunge doar s` ne uit`m la meciurile din prima etap` a returului. {i, ca microbi[ti c\t de c\t, dup` ce v`zur`m anterior [i partidele din Champions League, vom conchide lini[ti]i [i l`muri]i: nenic`, ne-ar ajunge un campionat cu 6, hai, maximum 12 echipe! Asta, desigur, dac` ne mai g\ndim cumva s` fim competitivi \n Europa… Dar am fi naivi s` credem c` pe barosanii de la noi i-ar interesa cumva competitivitatea european`. Europa e un moft \ntr-o ]ar` unde pre[edin]ii folosesc juc`torii ca miz` la poker. Tot ce conteaz` pentru ’mnealor este s`-[i men]in` politica de alian]e \n Lig` [i, evident, s` le ias` the banu’. Acum, uite-i, au ajuns s` spun` precum cei mai odio[i activi[ti de pe vremea

B`i fraierilor, dup` patru ani de primar marinar nu v` e clar c` Bucure[tiul are nevoie de un primar mili]ian?

pozi]ie der f moftsaid b\ e din sport
s A[adar, a \nceput returul Diviziei A la fotbal, prilej cu care s-a \nt\mplat o minune: echipa de volei Deltacons Tulcea a jucat o final` de cup` european`! Au trecut 16 ani de la ultima performan]` de genul acesta. Bine\n]eles, evenimentul nu trebuia ratat, astfel c` luni seara, dup` ce popula]ia Tulcei i-a primit scurt \ntr-o pia]` din ora[, partidul i-a luat pe juc`tori la o [uet` privat`. |naintea acestei \nt\lniri restr\nse, umbla prin t\rg zvonul c` primarul Mocanu va premia sportivii cu bani din buzunarul privat. Nu [tim ce s-a \nt\mplat p\n` la urm`, deoarece cheful s-a prelungit, dar tare ne temem c`, pe undeva pe la al treilea pahar de ]uic`, edilul [i-a amintit brusc c` a uitat lumina aprins` acas` [i a plecat s-o sting`. s C` tot veni vorba de bani din propriul buzunar, se aude c`, \n preajma zilei de 8 Martie, Mircea Rednic a oferit, din senin, vreo zece milioane de lei pentru o mas` festiv` a angajatelor unui salon de frumuse]e din centrul Capitalei. Client vechi, antrenorul a scos banii [i a plecat la ale lui. Bine c` e [i client mul]umit, nu doar vechi, c` dac` nu \i ie[ea freza ca de obicei, sigur \[i trimitea [i juc`torii la local, s` streseze fetele cu ni[te scheme de-alea obosite, \nv`]ate de pe caietele cu X [i 0 ale lui Mutu.

16 sau 18 echipe? Iaca \ntrebarea! Mai-marii [i maimicii forbalului nostru \[i tot bat c`p`]\nile [i \[i tot \ncoard` mu[chiule]ii, lupt\ndu-se cu aceast` groscioar` problem`. Argumentele invocate \n favoarea formulei cu 18 s\nt dintre cele mai diverse, fiecare de tot hazul. Se \ncepe cu criteriul mistic, federal: de fiecare dat` c\nd ne-am calificat la Europene [i Mondiale erau 18 echipe \n campionat. {i se ajunge la teorii economico-sociale, à la Jean P`dureanu: cu c\t vom avea mai multe echipe \n Divizia A, cu at\t vom avea mai pu]ini fotbali[ti [omeri pe prima scen` a ]`rii. B`i, s` fie! Nu trebuie s` recurgem la is-

Dup` ce a militat pentru o divizie A de 18 echipe, Mitic` Dragomir s-ar bucura dac` Bucure[tiul ar avea 8 sectoare \n loc de 6, ca s` prind` [i Jean P`dureanu [i Pinalti ni[te locuri de primar la ora[ comunismului: sistemul e de vin`. Haida-de, l`sa]i-o jos c` m`c`ne! N-am ajuns unde am ajuns din cauza sistemului competi]ional. Ci din cauza sistemului de c\rd`[ii, m\n`rii [i matrapazl\curi pe care, iat`, b`ie]ii `[tia vor neab`tut s`-l Adic` Rarora R\mnicu V\lcea perfec]ioneze. Chiar vorbim (locul 13 \n seria B2) de ce n-ar aiurea despre o formul` cu 18 fi din nou \n prima lig`? echipe. Dac`-i vorba de diverViorel MO}OC siuni, uite, venim [i noi cu o propunere. Hai s` facem, tat`, o Divizie A cu 55 de echipe!

Eva Hen]igova

|n Romånia, „Anul european al Educa]iei prin Sport“ s-a terminat \n ianuarie
A[adar, dup` cum sigur nu a]i aflat \nc`, anul 2004 este „Anul european al educa]iei prin sport“. De[i Romånia nu prea are vreo treab` cu Europa, \n afar` de c`p[une, importul de mer]ane fugite de-acas` [i exportul de maradoni[ti, am fost inclu[i [i noi \n acest program comunitar. E drept, pe undeva pe la „ve[nici candida]i“ sau, cum s-ar spune la Po[ta redac]iei, la „mai trimite]i“. La scurt timp dup` ce s-a pus pe roate proiectul, s-a \nregistrat [i prima pan`. Se pare c`, a[a cum bine le st` romånilor iu]i de m\n`, ai no[tri au folosit logo-ul oficial al programului, iar ai lor ne-au cerut s` renun]`m, c`ci el este rezervat doar unui cerc restr\ns de participan]i, adic` aceia care s\nt undeva departe, m`n\nc` tot din farfurie [i dorm la pr\nz. |n plus, dup` cum vedem pe www.rosport.ro, site-ul dedicat ac]iunii de c`tre Agen]ia Na]ional` pentru Sport (atunci c\nd acesta binevoie[te s` ne acorde o mic` aten]ie [i s` func]ioneze), exist` o sec]iune numit` „ultimele [tiri“. Iar ultima [i, evident, cea mai fierbinte, prezentat` \ntr-o imagine captat` de noi pe 15 martie, seara t\rziu, ne asigur` c` „pe 29/01/2004, ora 11, la Palatul Copiilor va avea loc deschiderea oficial` a «Anului european al Educa]iei prin Sport»“. Ne \ndoim sincer c` se poate \nt\mpla a[a ceva: la c\t de balcanici s\ntem, sigur se va \nt\rzia m`car vreo juma’ de or`, acolo, p\n` va g`si cineva cheile de la sala de festivit`]i. Daciada Sårbu

28

academia CA}AVENCU
Nr. 11, 16-22 martie 2004

dubios democra]ia trecea

Arhitectul-[ef al Capitalei a sus]inut recent c`, în 2030, Bucure[tiul va ar`ta ca Berlinul. Deja str`zile arat` ca Dresda dup` bombardament!

contraeditorial
Separati[tii cu basc` – fac]iunea fundamentalist` a PSD
De fiecare dat` cînd moartea îi r`pune pe români altundeva decît în România, guvernul se implic` proclamativ. Ajut` rudele, repatriaz` cadavrele, d` bani pentru funeralii. MAE face celule de criz` [i pune la dispozi]ie telefoane de urgen]`. {tirile înnebunesc de pl`cere [i se reped cu cinism s`-[i trimit` la fa]a locului adelini [i c`t`lini care vorbesc repede, se sufoc` de fals` emo]ie [i scurg lacrimi din ochii telespectatorilor solidariza]i brusc în prime-time. Prin apartamente, reporterii colecteaz` pe band` durerea din plînsul rudelor. Premierul apare la televizor. E grav, emo]ionat, nodul de la cravat` i s-a pus în gît; tu[e[te, apoi transmite condolean]e, promi]înd sprijinul guvernului. La pu]in timp dup` ce baroneasa Emma Nicholson declara în Parlamentul European c` atunci cînd vine vorba de România nu se aude decît „corup]ie, corup]ie [i iar corup]ie“, în patru g`ri din Madrid, terori[tii Al-Qaeda au aruncat în aer cîteva trenuri omorînd dou` sute de oameni, r`nind vreo mie [i f`cîndu-i de-acum încolo pe cei care se temeau de atentatele aeriene s` în]eleag` c` Lockerby poate fi la fel de bine [i feroviar. În vagoane, al`turi de maghrebieni, kosovari, polonezi, erau [i mul]i români. C`p[unari, baby-sitteri, zidari, fierari-betoni[ti, l`utari, [u]i, faian]ari, rromi, zugravi, recep]ioneri, mul]i muncind la negru pentru cîteva sute de euro. Din sutele astea, în fiecare lun` una pleca spre România pentru a men]ine pe hart` satele pline de b`tr\ni care-au r`mas acas` s` creasc` copiii celor pleca]i. Acum cî]iva ani baby-sitterii [i fierar-betoni[tii mergeau în Israel, dar dup` ce au c`zut vizele, Spania a devenit un El Dorado la doi pa[i de cas`. {i-atunci, aceast` legiune de dilibau a României muncitoare, semirural`, dat`-n [omaj de pe la toate combinatele, angajat` apoi la butic f`r` carte de munc`, a luat cu asalt peninsula. Îns` cînd e s` aib` chef de munc`, nici moartea n-are nevoie de viz`. Marin Berbecaru, internat în spitalul Gregorio Maranon („picior t`iat – surs` PRO TV“), este din Peretu, o comun` din Teleorman. Acolo, în preajma {tirilor, lumea s-a strîns lîng` prim`rie ca s` se-ngrijoreze de soarta celor cîteva sute de cons`teni iberici. Copiii se hlizeau f`cînd cu mîinile la camere ca s` se vad` la televizor, iar ]`ranii adul]i se sim]eau cam stînjeni]i de-atîta filmat. Sfînta sut` de euro primit` lunar p`rea s` fie prima lor îngrijorare [i singura chestie care-i lega de Europa. În rest, ce s` zic, s-au chinuit s`racii s` fie la în`l]imea evenimentului [i a rating-ului. A doua zi, terorismul autohton îi va readuce în cotidian. Doliul zilnic î[i intr` în drepturi. Separati[tii de la S`natate, Transporturi, Munc` [i Industrii vor face în Peretu victime anonime. Bete[ugurile vor fi plimbate cu rata spre spitalele din Alexandria [i Ro[iori, mor]ii din accidente vor fi hurduc`i]i spre cimitir prin acelea[i hîrtoape din asfalt în care [i-au g`sit sfîr[itul, iar ajutoarele de [omaj se vor urni cu greu din conturile ministerelor.

Avem o ]ar`.
Cum proced`m?
– indexul altor evenimente –

Flatula]ia stelar`
PN}CD [i-a anun]at un posibil candidat la pre[edin]ie: un romån stabilit din 1969 \n America. El se nume[te Constantin Timoc [i este cercet`tor \n probleme aerospa]iale. El e singurul care poate explica de ce PN}CD s-a dus unde s-a dus cu satelitu’.

Cr`i[orul mun]ilor de bani
Cic` salariul lui Gheorghe ar fi de 20.000 de dolari. V` da]i seama c\t pl`te[te omul `sta la asigur`rile de s`n`tate? Aproape la fel de mult c\t consum`!

Alin IONESCU

S`pt`m\na romånilor
Terori[tii lui N`stase au dinamitat trenul integr`rii
Venit` cu o falc`-n cer [i una \n p`m\nt s`-i sparg` pe N`stase [i compania \n urma raportului adoptat de organele europene, baroneasa Emma n-a g`sit pe nimeni acas`. Ai dracu’ `[tia ai no[tri, s-au lipit repede de atentatul de la Madrid – probabil o alt` diversiune a actualei Puteri de la Bucure[ti, f`cut` pentru a distrage aten]ia de la marile probleme ale ]`rii – [i mai bine ar fi f`cut dac` l-ar fi [i revendicat. „Alo, s\nt eu... cum care eu? Talpe[, marele spion! V` sun din partea PSD-ului: noi, Adrian N`stase [i AGVPS-ul am vrea s` revendic`m atentatul de la Madrid! Oricum, pentru noi, la c\te milioane am omor\t de foame \n Romånia, `sta a fost un fel de atentat de week-end. V` mul]umim!“ ¾ Astfel c` raportul privitor la Romånia, \n care N`stase, Rodica [i baronii erau f`cu]i cu ou [i cu o]et [i pe urm` t`v`li]i prin rahat – s-a dus ca un fum. St`noaica s-a dus s-o chinuie pe doamna Justi]ie la Cotroceni, Guvernul s-a remaniat cu aceia[i corup]i, numai tariful [p`gii a r`mas acela[i – singurul semn de macrostabilitate din Romånia. „Domnilor investitori, indicele {p. al [p`gii a r`mas la acela[i nivel pe bursa de non-valori din Romånia, f`r` a prezenta fluctua]ii \n func]ie de evolu]iile oscilante ale dolarului, cum s-a \nt\mplat pe alte pie]e din regiune. Investi]i acum \n Romånia, v` garant`m stabilitate, s` moar` mama!“ ¾ PN}CD-ul [i-a g`sit un posibil candidat la pre[edin]ie: un romån fost la NASA. Cic` `sta o s` se lupte pentru retrocedarea p`m\ntului de pe Lun` [i Marte la fo[tii proprietari. |i vede]i pe extratere[tri \mbr`ca]i cu [uba aia de ]`r`nist a lui Vasile Lupu cer\nd retrocedarea? ¾ Bogdan Niculescu Duv`z va fi candidatul PSD la Prim`ria Capitalei. Acuma, un lucru e sigur: tr`d`torul Duv`z va fi candidatul la prim`rie, dar al cui se va [ti mai exact dup` alegeri, c\nd se va stabili partidul care a c\[tigat alegerile. Ce, nu-l vede]i pe Duv`z [i membru UDMR, dac` asta cere tr`darea? ¾ Cam to]i func]ionarii din Consiliul
T

Bile, cuno[tin]e [i rela]ii
N`stase a cerut \n Parlament s` se dea Opozi]iei o g`letu[` cu nisip ca s` \[i \ngroape bilele negre. Opozi]ia ar trebui s` dea [i ea Puterii o g`letu[` cu nisip ca s`-[i \ngroape singura bil` alb`: a lui Ilie Sårbu.

T`tuc`, \n]eleg: ai avut o tinere]e traumatizant`. Te-au obligat ru[ii s` m`n\nci icre negre, de[i matale ai fi m\ncat crap la carton ca la Olteni]a. Dar \n]elege-m` [i pe mine, t\n`ra genera]ie: Europa \mi impune s` consum somon [i icre ro[ii, de[i, dup` gustul meu, a[ \nfuleca doar nisetru albinos [i caviar mov.

S`-l facem pe dracu-n patruped
Avem iar 60.000 de c\ini f`r` st`p\n \n Bucure[ti. Asta deoarece Consiliul General al Prim`riei Bucure[tiului a redus echipele de ecarisaj de la 17 la 5. Norocul nostru c` vine acuma Pa[tele [i se \njum`t`]esc din nou.

Acordul [trand-b`i!
Adrian N`stase a avut un weekend care a \nceput extrem de obositor, pentru a se termina deosebit de pl`cut. Dac` vineri dup`-amiaz` a trebuit s` ]in` \n fr\u morcovul introdus de raportoarea Romåniei, doamna Emma European, s\mb`t` sear` premierul a avut-o invitat` la Bucure[ti pe o alt` doamn` important` pentru integrarea noastr`, de aceast` dat` \n Eurovision: doamna Dana International.

REBU \]i d` aaaripi!
Afla]i \n vizit` prin Complexul Studen]esc din Timi[oara, un grup de studen]i americani din Chicago s-au oferit s` adune gunoaiele l`sate \n campus de tinerii romåni. |n spiritul bunei tradi]ii, studen]ii no[tri le-au oferit americanilor permisiunea de a se sim]i ca acas` [i a aduna de pe jos resturile de salam, ciunga, sticlele goale [i mucurile de ]ig`ri. Din c\nd \n c\nd, cu un scuipat bine plasat, ai no[tri chiar mai d`deau o m\n` de ajutor ar`t\nd americanilor unde a mai r`mas gunoi neridicat. La plecare, oaspe]ilor li s-a urat revenire grabnic` deoarece sectorul WC-uri a r`mas \nc` neacoperit.

Conflict de genera]ii \ntre caviarul cu basc` [i [ampania plat` cu girofar

Jude]ean Suceava au spoliat fondurile SAPARD pentru afaceri personale. Normal, cu MAPARD-ul era mai greu, a[a c` au supt [i ei c\t au putut cu SAPARD-ul! ¾ P\n` \n 2007, serviciul militar obligatoriu va fi satisf`cut ca [i p\n` acum. Adic` cu un bocanc de un fel [i cel`lalt de

alt fel, cu pantalonii rup]i \n fund [i cu trageri din an \n Pa[te, c\nd se mai treze[te un soldat s`-[i omoare colegii de dormitor. Cronic` a lu’ {tefan a Petrei

Ve[ti bune

Pe Bebe l-a cam luat „Dracu la Park“
¾ Bebe Ivanovici este anchetat de PNA c` a supraevaluat ni[te terenuri pentru a le putea vinde apoi statului \n opera]iunea „Dracula Park“. Problema e c` proiectul lui Agathon-N`stase „Dracula Park“ a r`mas doar \n faza de „Drac“, urm\nd ca Bebe Ivanovici s` se aleag` numai cu termina]ia „...ula Park!“. ¾ Parlamentarii au acceptat \n sf\r[it s` renun]e la organizarea de tombole electorale prin care s` cumpere votul aleg`torului cu mici, bere sau ciorbe de faSolenza. Singura tombol` admis` \n var` va fi cea standard, \n care tot electoratul \[i va b`ga fiecare coceanul \n urna de vot, iar la sf\r[it c\[tig`torul va lua to]i Cotrocenii. Str`buna Vestire

Cronicarul Grigore dup` Ureche

e ibui . istr vencu ed a it. S Ca] atu emia Gr ad c cu A

Dosarul Bra[ov 1987
Apare pån` cånd se termin` securi[tii!
ac]ionau direct pentru organizarea unor procese [i ob]inerea sentin]elor dorite. A[a s-a întîmplat [i în cazul muncitorilor bra[oveni în decembrie 1987, care au fost judeca]i într-un a[azis proces public, într-o regie pus` la punct am`nun]it de c`tre Securitate. De proces s-a ocupat securistul Nicolae Paraschiv, care r`spundea la acea dat` de „aparatul de stat”: el a selectat [i instruit judec`torii [i avoca]ii [i le-a adus la cuno[tin]` sentin]ele dorite ([i ob]inute). Ca [i mili]ienii implica]i atunci în anchet`, dintre care unii au cariere deosebite în poli]ie (doi dintre ei, Neagu [i Iona[, sînt generali în Ministerul de Interne), Paraschiv are acum o slujb` bun` la stat. El poate fi întîlnit de victimele din 1987 în biroul de secretar al Prim`riei din Bra[ov. E sus]inut în func]ie de prefectul Neagoe, care la rîndul s`u era prin ’87 mare activist „pe linie de tineret” la Bucure[ti. Cum o dovede[te „cazul Bra[ov 1987”, „Lista lui Secu” nu ajunge pentru a descrie mizeriile regimului comunist. Prim-secretarii, care, precum Ion Iliescu, se aflau în fruntea Comitetelor Jude]ene de partid, ordonau [i controlau îndeplinirea dispozi]iilor de c`tre Securitate. Securitatea avea pe [tatele ei de plat` mili]ienii. Iar Justi]ia era cîrpa de [ters pantofii activi[tilor [i generalilor.

DOSAR DE URM~RIRE INFORMATIV~ A SECURIT~}II

Mili]ia [i Justi]ia, fete-n cas` la coana Securitate
Ceea ce s-a petrecut dup` revolta muncitorilor de la Bra[ov din 15 noiembrie 1987 are darul s` arate, printr-o tragic` „lec]ie practic`”, modul în care func]iona piramida represiv` din România. În primul rînd, pentru a camufla caracterul anticomunist al manifesta]iei [i a o transforma într-o „adun`tur` de golani”, cum se exprima pe atunci generalul de Securitate Emil Macri, în avanpremiera rostirilor politice mult mai aprofundate ale lui Ion Iliescu în leg`tur` cu manifesta]iile din Pia]a Universit`]ii, s-a dispus anchetarea celor aproape dou` sute de aresta]i de c`tre Mili]ie. Se încerca astfel deturnarea sensului revoltei, a[a cum s-a procedat în acea epoc` în foarte multe cazuri, în care opozan]ilor regimului comunist li se înscenau procese de drept comun. Practica aceasta nu ar fi fost posibil` f`r` complicitatea pervers` a celorlalte dou` componente ale „triunghiului represiv” comunist: Mili]ia [i Justi]ia. Mili]ia avea o lung` tradi]ie de lupt` împotriva „du[manului de clas`”. C`li]i în procesul de colectivizare, cînd mili]ienii au ucis, arestat [i maltratat zeci de mii de ]`rani, chiar [i în lupta împotriva partizanilor din mun]i, în anii ’80 rolul lor în aparatul de poli]ie politic` avea s` sporeasc`. Mili]ia nu se ocupa doar de delapidatori, ho]i, criminali sau infrac]iuni rutiere. Prin ordinul secret 00140, [efii de post din localit`]ile rurale au început s` lucreze efectiv pentru Securitate, colectînd note informative, trimi]înd rapoarte despre starea de spirit sau acte de împotrivire la adresa regimului din satele României. Mai mult, ace[tia erau pl`ti]i pe [tate duble, atît de

Mili]ie, cît [i de Securitate pentru munca lor. Acela[i lucru se întîmpla [i în cazul unor ofi]eri ai Mili]iei din marile ora[e, care figurau pe [tate duble. În cazul anchetelor de la Bra[ov, faptul este cît se poate de vizibil: anchetatorii [i b`t`u[ii Mili]iei au participat la ac]iunile de pacificare ale ora[ului sub directa coordonare a Securit`]ii, c`reia îi erau subordona]i [i de care mul]i erau pl`ti]i. Justi]ia, la rîndul ei, se afla sub un riguros control al Securit`]ii. Existau birouri speciale în cadrul departamentelor de „informa]ii interne” care dirijau decizii judec`tore[ti de interes pentru fostul Departament al Securit`]ii Statului [i racolau informatori printre judec`tori, avoca]i [i chiar procurori. Securi[tii

Marius OPREA

Lista subofi]erilor [i ofi]erilor de mili]ie care au avut în sarcin` cercetarea [i supravegherea participan]ilor la revolta de la Bra[ov, 15 noiembrie 1987
Lt. Alecsan Vasile Lt.-maj. Aldea Eugen Lt.-maj. Aldea Nicolae Sg.-maj. Alexandru Gheorghe Lt. Anghel Alexandru Lt.-maj. Apahidean I. Lt.-maj. Arie[eanu C. Plt. Ariton (Arifan?) Vasile Plt. Armeni[an Cpt. Ast`nu[ Gh. Sg.-maj. B`ncil` Vasile Sg-maj. Bîlbîie Florin Lt.-maj. Boer Alexandru Sg.-maj. Bouril` V. Cpt. Buc[` M. Lt. Buleandr` D. Sg.-maj. Butucelea Gh. Sg.-maj. Burlacu Nicolae Lt. Ciupitu Dumitru Plt. Cazacu {tefan Lt. Chitea Constantin Plt. Ciocoti[an M. Lt.-maj. Cochileanu I. Lt.-maj. Cozneanu I. Plt. Coste Ioan Cpt. Cre]u Aurel Lt.-maj. Cristian Emilian Lt.-maj. Deheleanu Dumitru Plt.-maj. Dobrin Ioan Lt.-maj. Dobrot` R. Lt.-maj. Dronu C. Sg. Maj Dumitrescu R. Cpt. Du]ia Nicolae Plt. F`g`daru M. Sg.-maj. Florescu Nicu Plt.-maj. Fori[ka Fr. Plt. Friciu Teodor Sg.-maj. Gavril` V. Plt. G`l`van A. Sg.-maj. Ghe]ie Iosif Lt.-maj. Gotc` C. Plt. Hates N. Lt.-maj. Hurgoi Costel Lt. Hu]anu Ioan Plt. Ichim Mihai Plt.-adj. Ilie Ioan Sg.-maj. Ioni]` Marin Plt. Iordache Ioan Sg.-maj. Iordache Nicolae Cpt. Jitaniu Plt. Lep`dat Ion Sg.-maj. Le] Valentin Plt. Mihalcea Vasile Plt. Moldovan Lt. Morariu Ioan Cpt. Morcov Stelic` Sg.-maj. Munteanu Gheorghe Lt. Muraru Gheorghe Plt. Obogeanu Lt. Olariu {tefan Lt. Omraru Gh. Plt. Oroianu Plt. Pantea Vl. Sg.-maj. P`un Liviu Lt.-maj. Petreanu Lt.-maj. Pleoscar Vasile Sg.-maj. Pu[caru Constantin Lt.-maj. R`dulescu Mihai Plt. Rogojin` C. Plt. Sandru Gicu Plt. S`vescu Mihai Sg.-maj. Scurtu C. Plt. Sidon Gh. Plt. Sotropa Radu Sg.-maj. Tamas I. Plt. Tomulescu M. Cpt. Turcu Viorel Plt. }`rînc` Constantin Lt.-maj. Varga Mihai Plt. Vîrtic Valentin Lt. Vlase Costic` Lt.-maj. Voinea Lt. Zbarcea V.

Lista mic` omoar` lista mare
pentru c` au fost scrise de mân`, pentru c` au fost scrise de mân`, adesea greu de citit. Dac` sunte]i adesea greu de citit. Dac` sunte]i curio[i s` afla]i mai multe, v` procurio[i s` afla]i mai multe, v` pro pun s` adresa]i o cerere [efului pun s` adresa]i o cerere [efului poli]iei bra[ovene, comisarul Dorel poli]iei bra[ovene, comisarul Dorel David. David. Probabil ve]i primi r`spunsul c` informa]iile cerute de dvs. sunt c` informa]iile cerute de dvs. sunt clasificate. A[a cum este cam tot ce clasificate. A[a cum este cam tot ce se refer` la Mili]ie [i Securitate. se refer` la Mili]ie [i Securitate. Ne
mai r`mâne s` citim presa anilor cât mai trecu]i, pentru a culege cât mai mu te nforma] „c as f cate“ refer mullte iinforma]iiii „cllasiifiicate“ referiitoare a car era postdecembr st` a toare lla cariiera postdecembriist` a unora d ntre ce de pe aceast` st` unora diintre ceii de pe aceast` lliist`.. De aceast` dat` sunt observa] e De aceast` dat` sunt observa]iiiille noastre pe care e-am putea num noastre,, pe care lle-am putea numii s mp u „cum sunt az repart za] “ siimpllu:: „cum sunt azii repartiiza]ii“.. De exemplu, locotenentul Aldea Eugen din 1987 este foarte posibil s` fie azi comisar. O persoan` cu acest nume este în prezent [ef adjunct al Inspectoratului Poli]iei Jude]ene Bra[ov. O persoan` cu numele Aldea Nicolae a ie[it în urm` cu câ]iva ani la pensie cu grad de colonel, fiind o perioad` unul dintre [efii biroului judiciar din cadrul Poli]iei Municipiului Bra[ov. Ari[eanu Constantin, f`r` s` [tim exact dac` este vorba despre cel aflat pe aceast` list`, este în prezent comisar-[ef [i [eful Centrului Zonal de Combatere a Crimei Organizate [i Antidrog Bra[ov. Despre sergentul B`ncil` Vasile, datorit` rezonan]ei numelui s`u, am putea spune c` este un personaj dintr-un film despre r`zboiul de independen]`. Mai este azi doar sergent? Nu credem, pentru c` o persoan` cu acest nume este comisar-[ef, [eful serviciului poli]iei judiciare din cadrul Inspectoratului de Poli]ie Bra[ov. Buc[` Mircea se pare c` este acum pensionar. Nu de mult timp, ci de vreo doi ani [i cu grad de colonel. O persoan` cu acest nume a fost ofi]er în cadrul serviciului de combatere a crimei organizate din Bra[ov. C`pitanul Cre]u Aurel: o persoan` cu acest nume (colonel, evident!) a ie[it la pensie de vreo doi ani, dup` ce a fost [eful poli]iei circula]ie din cadrul IPJ Bra[ov. (continuare \n pagina III)

Situa]ia celor oprima]i \n 15 noiembrie 1987
Situa]ia autorilor înscrisului cu con]inut necorespunz`tor din cl`direa Universit`]ii din Bra[ov
cl`diri ale Universit`]ii din Bra[ov, unde urmau cursurile Facult`]ii de Mecanic`, sec]ia seral. Au redactat împreun` o scrisoare cu con]inut necorespunz`tor, care a fost înmînat` obiectivului „Diana“ din ClujNapoca, ulterior fiind transmis` la postul de radio BBC. Au preocup`ri de a redacta materiale cu con]inut denigrator pe care s` le trimit` în str`in`tate pe c`i ilegale. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. zat la Antrepriza de Construc]iiMontaj [i Repara]ii Cluj. 2. Silaghi Lucian, n. 1965, Marghita – Bihor. Exmatriculat. Repartizat la Fabrica de Confec]ii Oradea. 3. {erban Horia, n. 1965, Chi[in`u-Cri[ – Arad. Exmatriculat. Repartizat la Sta]iunea Pomicol` Oradea. În ziua de 22 noiembrie 1987 au confec]ionat [i expus public un afi[ prin care î[i exprimau aprobarea fa]` de ac]iunile huliganice din 15 noiembrie 1987. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. Au fost reînmatricula]i din septembrie 1989, în anul IV de studii al Facult`]ii de Silvicultur` Bra[ov.

1. Torjo Mihai, n. 1964, Bra[ov. Exmatriculat. Repartizat la Întreprinderea Mecanic` de Material Rulant Bra[ov. 2. Brîncoveanu Marin, n. 1964, Poiana – Gorj. Exmatriculat. Repartizat la Întreprinderea de Repara]ii Utilaj Minier TîrguJiu. Situa]ia studen]ilor 3. Lupou Marian, 1965, de la Facultatea de Bran – Bra[ov. Exmatriculat. Repartizat la Combinatul de Silvicultur` Bra[ov Celuloz` [i Hîrtie Z`rne[ti. exmatricula]i în luna Autori ai unor înscrisuri cu noiembrie 1987 con]inut necorespunz`tor a1. Bia C`t`lin, n. 1965, Clujp`rute în ziua de 15 decembrie 1987 pe pere]ii interiori a dou` Napoca. Exmatriculat. Reparti-

Situa]ia persoanelor anchetate pentru participare la actele huliganice din ziua de 15 noiembrie 1987 de la Bra[ov [i puse în libertate
1. Barna Florin, n. 1972, Bra[ov. A participat la actele de dezordine din fa]a sediilor consiliilor populare ale municipiului [i jude]ului Bra[ov. Avertizat. Reprimit în Liceul Industrial „Tractorul“. Este elev la Liceul nr. 2 Bra[ov. 2. Cristea C`t`lin, n. 1971, Bra[ov. A participat la actele de dezordine din fa]a sediilor consiliilor populare ale municipiului [i jude]ului Bra[ov. Avertizat. Reprimit în Liceul Industrial „Tractorul“. Este elev la Liceul

Diferitele liste prezentate aici poate nu spun nimic multora dintre cititorii no[tri. Doar [iruri de nume sau date notate cu un anumit scop. În ceea ce ne prive[te, înc` de la început am afirmat c` „Lista lui Secu“, la figurativ, este de fapt o list` neagr`. Ea cuprinde un num`r de persoane pe care le consider`m nedemne. Este judecata noastr`, f`r` ca ea s` fi avut loc într-o sal` propriu-zis` de judecat`. O parte din ace[ti oameni continu` s` munceasc` al`turi de noi f`r` s` [tim îns` cum arat`, pe unii îi vedem la televizor, iar despre al]ii nu mai [tim nimic pentru c` pur [i simplu au decedat sau î[i petrec în lini[te anii de pensie. În acest num`r sunt prezentate mai multe liste. Cea mai mare dintre ele este lista victimelor revoltei de la Bra[ov din noiembrie 1987. Cea restrâns`, firesc, este a celor care au format colectivul de anchetatori de la Mili]ia din Bra[ov sau deta[a]i la Bra[ov în acea perioad`, pentru a pune cap`t evenimentului Numele de pe aceast` din acel an. Numele de pe aceast` lliist` sunt prelluate diin documentull st` sunt pre uate d n documentu iintiitullat „Tabell nomiinall cu pernt tu at „Tabe nom na cu per soane e cercetate“ d n arh va foste soanelle cercetate“ diin arhiiva fosteii Secur t`] E e au fost scr se n drepSecuriit`]ii.. Elle au fost scriise îîn dreptu persoane or anchetate dup` tull persoanellor anchetate dup` de la Bra[ov, în locul evenimentele de la Bra[ov, în locul deasupra c`ru a se poate c t obserdeasupra c`ruiia se poate ciitii observa] a „cu a fost repart zat“ Ev dent va]iia „cuii a fost repartiizat“.. Eviident,, ce „repart za] “ precum o camer` ceii „repartiiza]ii“ precum o camer` iinsallubr` de nefamiillii[tii erau nsa ubr` de nefam [t erau bra[oven revo ta] [ r d ca] d n bra[oveniiii revollta]ii [ii riidiica]ii diin strad` de m ] en strad` de miillii]iieniiii [i securi[tii din acest ora[. Une e nume sunt ncomp ete Unelle nume sunt iincompllete,,

II

Num`rul 13 Dosarul Bra[ov 1987

Lista lui secu
bil. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. 3. Macovei Augustin, n. 1936, B`l`ceanu – Buz`u. În calitate de director comercial al centralei, nu s-a implicat în cunoa[terea [i aplanarea st`rii de spirit negative create ca urmare a aplic`rii de penaliz`ri nejustificate la retribu]ie [i nu a ac]ionat pentru a împiedica elementele huliganice s` se deplaseze din uzin` spre centrul ora[ului. A participat la [edin]a BECOM din 11.11.1987, unde s-a hot`rît în mod abuziv [i ilegal egalizarea retribu]iilor personalului muncitor din diferite sec]ii. Destituire. Întreprinderea de Mecanic` Fin` Sinaia. Nu s-a stabilit în Sinaia, f`cînd naveta la Bra[ov, unde are domiciliul. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. 4. Mogo[ Petru, n. 1939, Bra[ov. În calitate de director adjunct al centralei [i director general al întreprinderii, nu s-a implicat în cunoa[terea [i aplanarea st`rii de spirit negative create ca urmare a aplic`rii de penaliz`ri nejustificate la retribu]ie [i nu a ac]ionat pentru a împiedica elementele huliganice s` se deplaseze din uzin` spre centrul ora[ului. A participat la [edin]a BECOM din 11.11.1987, unde s-a hot`rît în mod abuziv [i ilegal egalizarea retribu]iilor personalului muncitor din diferite sec]ii. Destituire. Întreprinderea de Ma[ini-Agregat [i Subansamble Auto Sfîntu Gheorghe. Decedat. 5. Fercal` Mihai, n. 1950, Mih`ileni – Boto[ani. În calitate de contabil-[ef al centralei, nu s-a implicat în cunoa[terea [i aplanarea st`rii de spirit negative create ca urmare a aplic`rii de penaliz`ri nejustificate la retribu]ie [i nu a ac]ionat pentru a împiedica elementele huliganice s` se deplaseze din uzin` spre centrul ora[ului. A participat la [edin]a BECOM din 11.11.1987, unde s-a hot`rît în mod abuziv [i ilegal egalizarea retribu]iilor personalului muncitor din diferite sec]ii. Destituire. Întreprinderea de Piese Turnate Cîmpina. Nu s-a stabilit în Cîmpina, f`cînd naveta la Bra[ov, unde are domiciliul. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. 6. Purc`roiu Iancu-Lucian, n. 1939, Bra[ov. În calitate de director tehnic al întreprinderii, nu s-a implicat în cunoa[terea [i aplanarea st`rii de spirit negative create ca urmare a aplic`rii de penaliz`ri nejustificate la retribu]ie [i nu a ac]ionat pentru a împiedica elementele huliganice s` se deplaseze din uzin` spre centrul ora[ului. A participat la [edin]a BECOM din 11.11.1987, unde s-a hot`rît în mod abuziv [i ilegal egalizarea retribu]iilor personalului muncitor din diferite sec]ii. Destituire. Întreprinderea „Automecanic`“ Media[. Nu s-a stabilit în Media[, f`cînd naveta la Bra[ov, unde are domiciliul. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. 7. Munteanu Vasile, n. 1935, R`ule[ti – Vrancea. În calitate de director comercial al întreprinderii, nu s-a implicat în cunoa[terea [i aplanarea st`rii

Industrial „Steagul Ro[u“ Bra[ov. 3. Feyer Attila, n. 1970, Bra[ov. A participat la actele de dezordine din fa]a sediilor consiliilor populare ale municipiului [i jude]ului Bra[ov. Avertizat. Reprimit în Liceul Industrial „Tractorul“. Este încadrat la Întreprinderea de Autocamioane Bra[ov. 4. Ordace Dan-Aurel, n. 1970, Bra[ov. A participat la actele de dezordine din fa]a sediilor consiliilor populare ale municipiului [i jude]ului Bra[ov. Avertizat. Reprimit în Liceul Industrial „Steagul Ro[u“. Este elev la Liceul Industrial „Tractorul“ Bra[ov. 5. Zamfir Petru Daniel, n. 1972, Bra[ov. A participat la actele de dezordine din fa]a sediilor consiliilor populare ale municipiului [i jude]ului Bra[ov. Avertizat. Reprimit în Liceul Industrial „Steagul Ro[u“. Este elev la Liceul Industrial „Steagul Ro[u“ Bra[ov. 6. Biro Iuliana, n. 1953, Aita Mare – Covasna. A participat la actele de dezordine din sec]iile productive ale Întreprinderii de Autocamioane Bra[ov. Avertizat`. Reprimit` în Întreprinderea de Autocamioane. Încadrat` la CAP Ormeni[ Bra[ov. 7. Bradu Constantin, n. 1935, T`nasa – Ia[i. A participat la actele de dezordine din sec]iile productive ale Întreprinderii de Autocamioane Bra[ov. Avertizat. Reprimit în Întreprinderea de Autocamioane. Încadrat la Întreprinderea Poligrafic` Bra[ov. 8. C`ruceru Floarea, n. 1957, P`une[ti – Vrancea. A participat la actele de dezordine din sec]iile productive ale Întreprinderii de Autocamioane Bra[ov. Avertizat`. Reprimit` în Întreprinderea de Autocamioane. Încadrat` la Întreprinderea „Electroprecizia“ S`cele. 9. Cior`[teanu Sebastian, n. 1970, Bra[ov. A participat la actele de dezordine din sec]iile productive ale Întreprinderii de Autocamioane Bra[ov. Avertizat. Reprimit în Întreprinderea de Autocamioane. Încadrat la Întreprinderea „Rulmentul“ Bra[ov. 10. Dumitru Viorel, n. 1952, P`ltine[ti – Buz`u. A participat la actele de dezordine din sec]iile productive ale Întreprinderii de Autocamioane Bra[ov. Avertizat. Reprimit în Întreprinderea de Autocamioane. Încadrat la Întreprinderea „Hidromecanica“ Bra[ov. 11. Jug`naru Cecilia, n. 1957, Mirce[ti – Ia[i. A participat la actele de dezordine din sec]iile productive ale Întreprinderii de Autocamioane Bra[ov. Avertizat`. Reprimit` în Întreprinderea de Autocamioane. Încadrat` la Întreprinderea Mecanic` Bra[ov. 12. Postelnicu Sofia, n. 1961, Popeni – Vaslui. A participat la actele de dezordine din sec]iile productive ale Întreprinderii de Autocamioane Bra[ov. Avertizat`. Reprimit` în Întreprinderea de Autocamioane. Încadrat` la Întreprinderea de Unelte [i Scule Bra[ov. 13. Postolachi Florin, n. 1965, Bra[ov. A participat la actele de dezordine din sec]iile productive ale Întreprinderii de

Autocamioane Bra[ov. Avertizat. Reprimit în Întreprinderea de Autocamioane. Încadrat la Întreprinderea Mecanic` Bra[ov. 14. Dulgheriu RomeoGheorghe, n. 1967, Hliriceni – Boto[ani. A participat la actele de dezordine din sec]iile productive ale Întreprinderii de Autocamioane Bra[ov. Avertizat. Trimis în jude]ul Boto[ani, înso]it de organul de mili]ie. Încadrat la CAP Hliriceni, jude]ul Boto[ani. 15. Gorovei Maria, n. 1967, Bac`u. A participat la actele de dezordine din sec]iile productive ale Întreprinderii de Autocamioane Bra[ov. Avertizat`. Trimis` în jude]ul Bac`u, înso]it` de organul de mili]ie. Stabilit` la p`rin]i în Bac`u. 16. P`una[ Mihai, n. 1969, Andrie[eni – Ia[i. A participat la actele de dezordine din sec]iile productive ale Întreprinderii de Autocamioane Bra[ov. Avertizat. Trimis în jude]ul Ia[i, înso]it de organul de mili]ie. Încadrat la CAP Andrie[eni – Ia[i. 17. Tudoran Stana, n. 1969, Scutelnicu – Buz`u. A participat la actele de dezordine din sec]iile productive ale Întreprinderii de Autocamioane Bra[ov. Avertizat`. Trimis` în jude]ul Buz`u, înso]it` de organul de mili]ie. Încadrat` la CAP Scutelnicu – Buz`u.

Situa]ia persoanelor care au de]inut func]ii de conducere la Întreprinderea de Autocamioane [i Centrala Industrial` pentru Autovehicule de Transport Bra[ov
1. Sechi Manole, n. 1929, Tîrgu-Bujor – Gala]i. În calitate de director general al centralei, nu s-a implicat în cunoa[terea [i aplanarea st`rii de spirit negative create ca urmare a aplic`rii de penaliz`ri nejustificate la retribu]ie [i nu a ac]ionat pentru a împiedica elementele huliganice s` se deplaseze din uzin` spre centrul ora[ului. Destituire. Întreprinderea de Ma[ini-Agregat [i Subansamble Auto Sfîntu Gheorghe. La data de 01.04.1988 s-a pensionat, locuind în prezent în Bra[ov. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. 2. Vulcan Ion, n. 1939, Dr`g`[ani – Vîlcea. În calitate de director plan produc]ie al centralei, nu s-a implicat în cunoa[terea [i aplanarea st`rii de spirit negative create ca urmare a aplic`rii de penaliz`ri nejusti-ficate la retribu]ie [i nu a ac]ionat pentru a împiedica elementele huliganice s` se deplaseze din uzin` spre centrul ora[ului. A participat la [edin]a BECOM din 11.11.1987, unde s-a hot`rît în mod abuziv [i ilegal egalizarea retribu]iilor personalului muncitor din diferite sec]ii. Destituire. Întreprinderea de Ma[ini-Agregat [i Subansamble Auto Sfîntu Gheorghe. La data de 01.02.1988 s-a transferat la Întreprinderea Mecanic` Timi[oara. În virtutea atribu]iilor de serviciu, efectueaz` deplas`ri la unit`]i economice din ]ar`, inclusiv din Bra[ov, unde are domiciliul sta-

de spirit negative create ca urmare a aplic`rii de penaliz`ri nejustificate la retribu]ie [i nu a ac]ionat pentru a împiedica elementele huliganice s` se deplaseze din uzin` spre centrul ora[ului. A participat la [edin]a BECOM din 11.11.1987, unde s-a hot`rît în mod abuziv [i ilegal egalizarea retribu]iilor personalului muncitor din diferite sec]ii. Destituire. Întreprinderea Mecanic` Tîrgul Secuiesc – Covasna. Nu s-a stabilit în Tîrgu Secuiesc, f`cînd naveta la Bra[ov, unde are domiciliul. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. 8. Rozorea Nicolae, n. 1932, Vene]ia de Jos – Bra[ov. În calitate de director adjunct administrativ al întreprinderii, nu s-a implicat în cunoa[terea [i aplanarea st`rii de spirit negative create ca urmare a aplic`rii de penaliz`ri nejustificate la retribu]ie [i nu a ac]ionat pentru a împiedica elementele huliganice s` se deplaseze din uzin` spre centrul ora[ului. A participat la [edin]a BECOM din 11.11.1987, unde s-a hot`rît în mod abuziv [i ilegal egalizarea retribu]iilor personalului muncitor din diferite sec]ii. Destituire. Întreprinderea de Aparataj [i Motoare Electrice Sfîntu Gheorghe. Nu s-a stabilit în Sfîntu Gheorghe, f`cînd naveta la Bra[ov, unde are domiciliul. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. 9. Buzdugan Nicolae, n. 1941, Sighi[oara – Mure[. În calitate de contabil-[ef al întreprinderii, nu s-a implicat în cunoa[terea [i aplanarea st`rii de spirit negative create ca urmare a aplic`rii de penaliz`ri nejustificate la retribu]ie [i nu a ac]ionat pentru a împiedica elementele huliganice s` se deplaseze din uzin` spre centrul ora[ului. A participat la [edin]a BECOM din 11.11.1987, unde s-a hot`rît în mod abuziv [i ilegal egalizarea retribu]iilor personalului muncitor din diferite sec]ii. Destituire. Întreprinderea de Mecanic` Fin` Sinaia. Nu s-a stabilit în Sinaia, f`cînd naveta la Bra[ov, unde are domiciliul. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. 10. Ilie Gheorghe, n. 1945, Tîrgovi[te – Dîmbovi]a. În calitate de [ef birou retribuire al în-

treprinderii, a participat la [edin]a BECOM din 11.11.1987, unde nu s-a opus adopt`rii hot`rîrii ilegale [i abuzive de egalizare a retribu]iilor personalului muncitor din diferite sec]ii. Destituire. Întreprinderea de Piese pentru Tractoare Întorsura Buz`ului – Covasna. Nu s-a stabilit la Întorsura Buz`ului, f`cînd naveta la Bra[ov, unde are domiciliul. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. 11. Oancea Nicolae, n. 1931, Armeni[ – Bra[ov. În calitate de [ef serviciu personal-retribuire al întreprinderii, nu a ac]ionat pentru respectarea riguroas` a prevederilor legale în ce prive[te acordarea retribu]iei [i nu s-a implicat în cunoa[terea [i aplanarea st`rii de spirit negative create ca urmare a aplic`rii de penaliz`ri nejustificate la retribu]ie. Destituire. Întreprinderea de Aparataj [i Motoare Electrice Sfîntu Gheorghe. Nu s-a stabilit în Sfîntu Gheorghe, f`cînd naveta la Bra[ov, unde are domiciliul. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. 12. T`t`r`scu Bazil, n. 1948, Bra[ov. În calitate de director al Fabricii de Subansamble Turnate [i Forjate din întreprindere, nu s-a implicat în cunoa[terea st`rii de spirit negative create ca urmare a aplic`rii de penaliz`ri nejustificate la retribu]ie [i nu a ac]ionat pentru aplanarea conflictului declan[at în sec]ia „Matri]e“. Destituire. Întreprinderea de Piese Auto Sibiu. Nu s-a stabilit la Sibiu, f`cînd naveta la Bra[ov, unde are domiciliul. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. 13. Ghelase Valeriu, n. 1934, Gala]i. În calitate de [ef sec]ie „Matri]e“ [i ofi]er de serviciu pe întreprindere în noaptea de 14/15 noiembrie 1987, nu a ac]ionat pentru aplanarea, înc` din primele momente, a conflictului declan[at de penalizarea ilegal` a retribu]iilor personalului muncitor. De asemenea, nu a informat operativ factorii de conducere din central` [i întreprindere despre situa]ie. Destituire. Întreprinderea de Mecanic` Fin` Sinaia. Nu s-a stabilit în Sinaia, f`cînd naveta la Bra[ov, unde are domiciliul. Din

datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. 14. Anghel Ion, n. 1946, Iazu – Ialomi]a. În calitate de director tehnic al întreprinderii, la [edin]a BECOM din data de 11.11.1987 a influen]at pe participan]i s` hot`rasc` în mod abuziv [i ilegal egalizarea retribu]iilor personalului muncitor din diferite sec]ii. Nu s-a implicat în cunoa[terea [i aplanarea st`rii de spirit negative create ca urmare a aplic`rii de penaliz`ri nejustificate la retribu]ie [i nici nu a ac]ionat pentru a împiedica elementele huliganice s` se deplaseze din uzin` spre centrul ora[ului. Condamnat la 2 ani închisoare cu suspendare condi]ionat` a pedepsei. Întreprinderea de Ma[ini-Agregat [i Subansamble Auto Sfîntu Gheorghe. Din data de 15.08.1988 s-a transferat la Întreprinderea Mecanic` Vaslui. So]ia sa refuz` s` se mute, continuînd s` domicilieze în Bra[ov. Vine periodic în delega]ie la diferite unit`]i economice din Bra[ov. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. 15. Luca Vasile, n. 1946, Sighi[oara – Mure[. În calitate de [ef birou plan-dezvoltare din central`, la [edin]a BECOM din 11.11.1987 nu s-a opus adopt`rii hot`rîrii abuzive de egalizare a retribu]iilor personalului muncitor din diferite sec]ii, ceea ce a provocat nemul]umiri în rîndul celor afecta]i ca urmare a penaliz`rilor ilegale aplicate la retribu]ie. Condamnat la 1 an [i 8 luni închisoare cu suspendarea condi]ionat` a pedepsei. Întreprinderea de Piese pentru Tractoare Întorsura Buz`ului – Covasna. Nu s-a stabilit la Sfîntu Gheorghe, f`cînd naveta la Bra[ov, unde are domiciliul. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`.

Situa]ia persoanelor condamnate pentru actele huliganice din ziua de 15 noiembrie 1987 de la Bra[ov
1. Geneti Auric`, n. 1963, Foc[ani – Vrancea. A p`truns în sediile consiliilor populare ale municipiului [i jude]ului Bra[ov [i a incitat alte elemente huliganice s` participe la degradarea

Lista lui secu
(urmare din pagina I) Cu to]ii [tim cât` nevoie am avut la un moment dat al vie]ii noastre de un [ef de la circula]ie. A[a c` trecem la altul. Este posibil ca locotenentul Gotc` C. din 1987 s` fie azi ofi]erul Gotc` Constantin de la poli]ia judiciar`? Dac` da, atunci nu îndr`znim s` coment`m, pentru c` poli]ia noastr` se mândre[te cu el: triplu campion mondial la judo la competi]iile poli]i[tilor. Despre Hurgoi Costel: este posibil s` fie acea persoan` din poli]ia bra[ovean` care lucreaz` la judiciar, [ef al biroului de furturi. Îi cunoa[te pe to]i ho]ii din jude], deci nu v` l`sa]i c`r]ile de vizit` pe mâinile lui. Oare plutonierul Ichim Mihai de acum 15 ani ce mai face? V` vine s` crede]i c` o persoan` cu acest nume a ajuns deja colonel [i a fost adjunctul [efului Inspectoratului Jude]ean pân` a ie[it la pensie? Dar sergentul Le] Valentin? Dac` este comisarul Le] de azi, cel care ocup` scaunul de adjunct al sec]iei 5 de poli]ie din Bra[ov, îi ur`m mult` putere de munc`. Aceea[i urare îi este

Num`rul 13 Dosarul Bra[ov 1987
adresat` lui Muraru Gheorghe, pentru c` o persoan` cu acest nume este azi comisar-[ef [i [eful Biroului de urm`riri din cadrul serviciului judiciar al IPJ Bra[ov. Trecem la sergentul-major Scurtu C. Un domn care se nume[te Constantin Scurtu este acum comisar[ef [i a fost [eful serviciului poli]iei judiciare din cadrul IPJ Bra[ov pân` în 1999. În 2000 a ajuns chiar comandantul IPJ, dar a fost prins în ma[in`ria comunist` numit` [i azi „rota]ia cadrelor“ [i a plecat la Covasna. Mai avem pe list` un sergent cu numele Tama[ I. Dar îl avem [i în via]a real`, nu doar scris în documentele de arhiv`, pe comisarul Tama[ Ioan. El este [eful poli]iei din Poiana Bra[ov. Spre deosebire de ceilal]i, [tie ce înseamn` s` fie o victim`. Se spune c` un mare poli]ist din Poiana Bra[ov a fost b`tut chiar în fa]a blocului de o ceat` nervoas` de proxene]i. S-a întâmplat în urm` cu 2-3 ani, iar dac` poli]istul b`tut nu a fost comisarul Tama[, el tot victim` r`mâne. Doar a acestei neru[inate bârfe. {i pentru c` deja

III

am obosit, voi încheia lista de poli]i[ti bra[oveni cu domnul comisar-[ef ([i fost [ef al poli]iei din Predeal) Turcu Viorel. Numele lui este men]ionat aici doar pentru c` în 1987 exista un c`pitan Turcu. Comisarul Turcu s-a pensionat de curând [i oarecum gr`bit, fiind prins într-un mic scandal referitor la vila lui din Predeal. La final, o singur` concluzie: nu [tiu cât de vinova]i sunt ace[ti oameni pentru ceea ce s-a întâmplat în noiembrie 1987. Poate c` cei mai mul]i dintre ei au fost pur [i simplu trimi[i s`-i ridice de acas` pe cei prezen]i pe cealalt` list`, a aresta]ilor [i ancheta]ilor. Poate c` domnul Gotc`, campion la judo, nu a c`lcat în via]a lui o musc`, dar`mite s` loveasc` un om. Sau, vorba securi[tilor, poate c` astea erau vremurile [i nu aveai cum s` te sustragi îndatoririlor de serviciu. Dar de ce nici m`car azi nu reu[im s` elimin`m to]i ace[ti dac`?

unor bunuri materiale. Condamnat la 3 ani închisoare cu executarea pedepsei la locul de munc`. Repartizat la Întreprinderea de Confec]ii Foc[ani – Vrancea. S-a stabilit împreun` cu familia în Foc[ani. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. 2. Mutihac Florin, n. 1963, Uricani – Ia[i. A p`truns în sediile consiliilor populare ale municipiului [i jude]ului Bra[ov [i a incitat alte elemente huliganice s` participe la degradarea unor bunuri materiale. Condamnat la 3 ani închisoare cu executarea pedepsei la locul de munc`. Repartizat la Cooperativa Agricol` de Produc]ie Miroslava – Ia[i. S-a stabilit împreun` cu familia în Petro[ani, transferîndu-se la Combinatul Minier Valea Jiului. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. 3. Duduc Gheorghe, n. 1932, Bra[ov. A p`truns în sediile consiliilor populare ale municipiului [i jude]ului Bra[ov [i a incitat alte elemente huliganice s` participe la degradarea unor bunuri materiale. Condamnat la 3 ani închisoare cu executarea pedepsei la locul de munc`. Repartizat la Întreprinderea de Antrepriz` Construc]ii Montaj Metalurgic Giurgiu. Are domiciliul stabil în Giurgiu, îns` refuz` s`-[i aduc` familia. Insist` s` revin` în S`cele – Bra[ov, incitîndu-l [i pe fiul s`u la aceast` pozi]ie (nr. 20). A fost semnalat c` ascult` postul de radio „Europa Liber`“. 4. Sommerauer Werner, n. 1936, Bra[ov. A p`truns în sediile consiliilor populare ale municipiului [i jude]ului Bra[ov [i a incitat alte elemente huliganice s` participe la degradarea unor bunuri materiale. Condamnat la 3 ani închisoare cu executarea pedepsei la locul de munc`. Repartizat la Întreprinderea de Construc]ii Navale [i Utilaj Tehnologic Tulcea. Este cazat la c`minul de nefamili[ti al întreprinderii. Refuz` s`-[i aduc` familia în Tulcea. Este semnalat cu pozi]ie [i comentarii ostile. Ascult` [i colporteaz` în camer` [tirile transmise de postul de radio „Europa Liber`“. Inten]ioneaz` s` emigreze împreun` cu familia în RFG. A încercat s` intre în leg`-

tur` cu organiza]ia Amnesty International, solicitînd sprijin pentru emigrare. 5. Bordei Nicolae, n. 1931, Prisecani – Ia[i. A p`truns în sediile consiliilor populare ale municipiului [i jude]ului Bra[ov împreun` cu al]i huligani [i a participat la degradarea unor bunuri materiale. Condamnat la 2 ani [i 6 luni închisoare cu executarea pedepsei la locul de munc`. Repartizat la Întreprinderea de Traductoare [i Regulatoare Directe Pa[cani – Ia[i. A refuzat s` preia locuin]a ce i-a fost repartizat`, continuînd s` fie cazat la c`minul întreprinderii. Insist` s` se reîntoarc` în Bra[ov. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. 6. Broasc` Dumitru, n. 1957, Bra[ov. A p`truns în sediile consiliilor populare ale municipiului [i jude]ului Bra[ov împreun` cu al]i huligani [i a participat la degradarea unor bunuri materiale. Condamnat la 2 ani [i 6 luni închisoare cu executarea pedepsei la locul de munc`. Repartizat la Întreprinderea de Produse Industriale pentru C`i Ferate Miercurea-Ciuc. S-a stabilit împreun` cu familia în Miercurea-Ciuc. Inten]ioneaz` s` revin` în Bra[ov. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. 7. Brum` Ioan, n. 1960, Boroaia – Suceava. A p`truns în sediile consiliilor populare ale municipiului [i jude]ului Bra[ov împreun` cu al]i huligani [i a participat la degradarea unor bunuri materiale. Condamnat la 2 ani [i 6 luni închisoare cu executarea pedepsei la locul de munc`. Repartizat la Întreprinderea de Ma[ini-Unelte Suceava, sec]ia F`lticeni. S-a stabilit împreun` cu familia în F`lticeni. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. 8. Cojocea Nicu[or, n. 1962, B`ce[ti – Vaslui. A p`truns în sediile consiliilor populare ale municipiului [i jude]ului Bra[ov împreun` cu al]i huligani [i a participat la degradarea unor bunuri materiale. Condamnat la 2 ani [i 6 luni închisoare cu executarea pedepsei la locul de munc`. Repartizat la Întreprinderea Mecanic` Vaslui. Are domiciliul stabil în Vaslui, îns` so]ia sa refuz` s` se mute, continuînd s` locuiasc` în Bra[ov. Din datele

existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. 9. Dasc`lu Petric`, n. 1956, P`une[ti – Vrancea. A p`truns în sediile consiliilor populare ale municipiului [i jude]ului Bra[ov împreun` cu al]i huligani [i a participat la degradarea unor bunuri materiale. Condamnat la 2 ani [i 6 luni închisoare cu executarea pedepsei la locul de munc`. Repartizat la Întreprinderea de Aparataj Electric Foc[ani, jude]ul Vrancea. Are domiciliul stabil în Foc[ani, îns` so]ia sa refuz` s` se mute continuînd s` locuiasc` în Bra[ov. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. 10. Gr`dinaru Ioan, n. 1955, [ipote – Ia[i. A p`truns în sediile consiliilor populare ale municipiului [i jude]ului Bra[ov împreun` cu al]i huligani [i a participat la degradarea unor bunuri materiale. Condamnat la 2 ani [i 6 luni închisoare cu executarea pedepsei la locul de munc`. Repartizat la Întreprinderea de Piese Auto Ia[i. S-a stabilit împreun` cu familia la Ia[i. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. 11. Gyerko Gheorghe, n. 1961, S`cele – Bra[ov. A p`truns în sediile consiliilor populare ale municipiului [i jude]ului Bra[ov împreun` cu al]i huligani [i a participat la degradarea unor bunuri materiale. Condamnat la 2 ani [i 6 luni închisoare cu executarea pedepsei la locul de munc`. Repartizat la Întreprinderea Jude]ean` de Produc]ie Industrial` [i Prest`ri Servicii Craiova. Are domiciliul stabil în Craiova, îns` refuz` s` se mute împreun` cu familia, care continu` s` locuiasc` în S`cele – Bra[ov. Insist` s` se întoarc` în jude]ul Bra[ov, sens în care a trimis memorii la CC al PCR, Procuratura RSR, Tribunalul Jud. Bra[ov [i la Securitatea Jude]ean`. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. 12. Mocanu Ovidiu, n. 1968, S`cele – Bra[ov. A p`truns în sediile consiliilor populare ale municipiului [i jude]ului Bra[ov împreun` cu al]i huligani [i a participat la degradarea unor bunuri materiale. Condamnat la 2 ani [i 6 luni închisoare cu executarea pedepsei la locul de munc`. Repartizat la Între-

Stej`rel OLARU

prinderea „ARO“ Cîmpulung Muscel – Arge[. Are domiciliul stabil în Cîmpulung Muscel. Este nec`s`torit. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. 13. Sbîrn Costic`, n. 1958, Rî[ca – Suceava. A p`truns în sediile con-siliilor populare ale municipiului [i jude]ului Bra[ov împreun` cu al]i huligani [i a par-ticipat la degradarea unor bunuri materiale. Condamnat la 2 ani [i 6 luni închisoare cu executarea pedepsei la locul de munc`. Repartizat la Întreprinderea de Materiale de Construc]ii Suceava. Are domiciliul stabil în Suceava. Este nec`s`torit. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. 14. {tef`noiu Ioan, n. 1960, M`gura – Buz`u. A p`truns în sediile consiliilor populare ale municipiului [i jude]ului Bra[ov împreun` cu al]i huligani [i a participat la degradarea unor bunuri materiale. Condamnat la 2 ani [i 6 luni închisoare cu executarea pedepsei la locul de munc`. Repartizat la Întreprinderea de In [i Cînep` Bîrscov – Buz`u. Este cazat la c`minul de nefamili[ti al între-prinderii. Este nec`s`torit. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. 15. Toma Lucian Tudor, n. 1968, Z`rne[ti – Bra[ov. A p`truns în sediile consiliilor populare ale municipiului [i jude]ului Bra[ov împreun` cu al]i huligani [i a participat la degradarea unor bunuri materiale. Condamnat la 2 ani [i 6 luni închisoare cu executarea pedepsei la locul de munc`. Repartizat la Centrala „Delta Dun`rii“ Tulcea. În prezent este militar în termen la UM 01755 Gala]i. Inten]ioneaz` s` revin` în Bra[ov. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. 16. Zavela Cristian, n. 1965, Bra[ov. A p`truns în sediile consiliilor populare ale municipiului [i jude]ului Bra[ov împreun` cu al]i huligani [i a participat la degradarea unor bunuri materiale. Condamnat la 2 ani [i 6 luni închisoare cu executarea pedepsei la locul de munc`. Repartizat la Întreprinderea „Metalotehni-

ca“ Tîrgu-Mure[. Este cazat la c`minul de nefamili[ti al întreprinderii. Sper` ca, dup` Congres, s` i se permit` reîntoarcerea în Bra[ov. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. 17. Anghel Daniel, n. 1959, Bra[ov. A participat la actele de dezordine în sec]iile de produc]ie ale Întreprinderii de Autocamioane Bra[ov [i la sediul administrativ al unit`]ii, precum [i din fa]a sediilor consiliilor populare ale municipiului [i jude]ului Bra[ov. Condamnat la 2 ani [i 6 luni închisoare cu executarea pedepsei la locul de munc`. Repartizat la Întreprinderea de Supape [i Bol]uri Topoloveni – Arge[. Este cazat la c`minul de nefamili[ti al întreprinderii. Inten]ioneaz` s` revin` în Bra[ov. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. 18. Anghel Vasile, n. 1958, }în]ari – Bra[ov. A participat la actele de dezordine în sec]iile de produc]ie ale Întreprinderii de Autocamioane Bra[ov [i la sediul administrativ al unit`]ii, precum [i din fa]a sediilor consiliilor populare ale municipiului [i jude]ului Bra[ov. Condamnat la 2 ani închisoare cu executarea pedepsei la locul de munc`. Repartizat la Întreprinderea de Utilaj Alimentar Slatina. Este cazat la c`minul de nefamili[ti al întreprinderii. Este nec`s`torit. Insist` s` revin` în Bra[ov. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. 19. Cocan Constantin, n. 1940, Gala]i. A participat la actele de dezordine în sec]iile de produc]ie ale Întreprinderii de Autocamioane Bra[ov [i la sediul administrativ al unit`]ii, precum [i din fa]a sediilor consiliilor populare ale municipiului [i jude]ului Bra[ov. Condamnat la 2 ani închisoare cu executarea pedepsei la locul de munc`. Repartizat la Întreprinderea „Port Bazinul Nou“, Gala]i. I s-a repartizat locuin]` în Gala]i, îns` so]ia sa refuz` s` se mute, inten]ionînd s` divor]eze. Consum` excesiv b`uturi alcoolice, perioade în care devine violent [i comenteaz` du[m`nos referitor la apro-

vizionarea popula]iei [i retribuirea personalului muncitor. 20. Duduc Radu, n. 1968, Gala]i. A participat la actele de dezordine în sec]iile de produc]ie ale Întreprinderii de Autocamioane Bra[ov [i la sediul administrativ al unit`]ii, precum [i din fa]a sediilor consiliilor populare ale municipiului [i jude]ului Bra[ov. Condamnat la 2 ani închisoare cu executarea pedepsei la locul de munc`. Repartizat la Întreprinderea de Utilaj Greu pentru Construc]ii Gala]i. Are domiciliul stabil în Gala]i, îns` inten]ioneaz` s` revin` în Bra[ov la insisten]ele tat`lui s`u (poz. 3). Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. 21. Farca[ Iosif, n. 1958, Cizel – S`laj. A participat la actele de dezordine în sec]iile de produc]ie ale Întreprinderii de Autocamioane Bra[ov [i la sediul administrativ al unit`]ii, precum [i din fa]a sediilor consiliilor populare ale municipiului [i jude]ului Bra[ov. Condamnat la 2 ani închisoare cu executarea pedepsei la locul de munc`. Repartizat la Întreprinderea de Piese de Schimb pentru Energie Filia[i, jude]ul Dolj. S-a stabilit împreun` cu familia în Filia[i. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. 22. Gergely Andras, n. 1969, Sîncr`eni – Harghita. A participat la actele de dezordine în sec]iile de produc]ie ale Întreprinderii de Autocamioane Bra[ov [i la sediul administrativ al unit`]ii, precum [i din fa]a sediilor consiliilor populare ale municipiului [i jude]ului Bra[ov. Condamnat la 2 ani închisoare cu executarea pedepsei la locul de munc`. Repartizat la Întreprinderea pentru Construc]ii de Ma[ini [i Utilaj Greu Dorohoi – Boto[ani. Are domiciliul stabil în Dorohoi, îns` inten]ioneaz` s` revin` în Bra[ov. Din datele existente nu rezult` s` adopte pozi]ie ostil` prezent`. Încorporat la o unitate militar` din jude]ul Dîmbovi]a.

IV

Num`rul 13

Lista lui secu
Clit`, care a recunoscut c` a fost ultimul care l-a lovit, în celul`, pe Ursu, cu „[pi]ul (n.r. – de[i purta papuci) în burt`“. Ancheta privindu-i pe adev`ra]ii comanditari [i tor]ionari (din aparatul de partid, Securitate [i Mili]ie) a întîrziat peste patru ani, tocmai datorit` faptului c` Joarz` l-a trimis în judecat` numai pe Marian Clit`, dispunînd neînceperea urm`ririi penale pentru ofi]erii de mili]ie St`nic` [i Creang` [i pentru ofi]erii de Securitate Vasile Gheorghe, Dumitraciuc, Turcitu, Anghel, Pîrvulescu [i Hodi[. „Generalul Joarz` a tergiversat ancheta timp de trei ani. Printre multele detalii suspecte legate de aceast` anchet`: persoana de leg`tur` a d-lui Joarz` cu SRI-ul, cel care aducea materialele din DUI, necesare anchetei Parchetului, nu era altul decît col. SRI Vasile Hodi[, unul dintre tor]ionarii lui Gheorghe Ursu“, se spune pe site-ul Funda]iei „Gheorghe Ursu“. Generalul Joarz` [tie multe [i despre cea de-a doua confiscare a jurnalului lui Ursu care, la un moment dat, s-a aflat în mîna procurorului Dan Voinea. „Într-o sîmb`t`, m-au chemat de acas`. M` a[teptau Manea Dr`gulin, Cherecheanu, M. Levanovici, procurorul Vasiliu, Joarz` care mi-au spus: «Tu ai un dosar cu Ursu. Adu-l aici s` vedem [i noi ce putem face s`-l termin`m». Eu le-am dat dosarul (n.r. – inclusiv cele 811 file ale jurnalului) [i de atunci nu l-am mai v`zut“, declar` generalul Voinea într-un interviu din cartea Marea c`l`torie, privind via]a [i moartea lui Gheorghe Ursu. Cel care a trimis „Jurnalul“ c`tre SRI, în martie ’90, era magistratul Mircea Levanovici, pe atunci [eful unei unit`]i SRI (continuatoarea Direc]iei Vl DSS) care func]iona în cadrul Parchetului General. Interesant este c` la dosarul cauzei exist` o intens` coresponden]` pe tema jurnalului, între generalul Joarz` [i Virgil M`gureanu, pe atunci [ef al SRI. Cercul se închide în curtea Ministerului Justi]iei Cei mai mul]i dintre securi[tii sau ofi]erii de informa]ii din subordinea lui M`gureanu care au contribuit la mu[amalizarea cazului Ursu, dup` ’90, nu mai sînt în structuri. Evenimentul zilei a descoperit îns` un interesant document, din 1990, în care apare numele unui anume colonel Gheorghe Donose ([eful Diviziei Juridice – UM 05007 din SRI), care se interesa de cazul Ursu (de jurnalul lui Ursu, mai precis). În urm` cu doi ani, în timpul scandalului „Lista lui Stelian T`nase – cei 13 care au fost asculta]i ilegal de SRI“, Evenimentul zilei a descoperit c` Donose, cel care, împreun` cu M`gureanu, pusese la cale aceste ascult`ri, era unul dintre func]ionarii importan]i ai Ministeru-

„Poli]ia politic`“ în rob`
O nou` întrebare major` ar trebui s` pun` serios pe gînduri clasa politic` [i societatea civil`, mai precis pe to]i cei care doresc s` se fac`, o dat` pentru totdeauna, reforma moral` în România. Au f`cut sau nu au f`cut procurorii [i judec`torii „poli]ie politic`“, înainte de ’89, atunci cînd au anchetat [i judecat disiden]ii [i oamenii de rînd în procese comandate de organele de partid [i Securitate? Pot sau nu pot fi considera]i procurorii care, la comanda organelor de partid [i Securitate, au lucrat, al`turi de mili]ieni, în dosare cu v`dit caracter de „poli]ie politic`“? Pot sau nu pot fi considera]i judec`torii care, în loc s` respecte morala judiciar`, veche de sute de ani, se compl`ceau s` judece în adev`rate [edin]e de partid [i s` condamne, uneori la moarte, oameni care furaser`, de foame, un [tiulete de porumb sau, uneori, s` judece de form`, în timp ce sentin]a era dinainte stabilit` de Securitate? Deocamdat`, potrivit „legii Ticu“, ei nu pot fi considera]i exponen]ii „poli]iei politice“. Trinomul drept`]ii Dosarele judiciare [i „de Securitate“ ale celor care au avut de suferit, înainte de ’89, contrazic îns` „legea Ticu“. În timpul regimului totalitar, trinomul drept`]ii era format din Comanda (partidul), Execu]ia (Securitate-Mili]ie-Procuratur`) [i Garantul judiciar (Justi]ia). Cum ajungea, înainte de ’89, un cet`]ean incomod pentru regimul comunist s` fie luat de acas`, de la serviciu sau de pe strad`, b`gat „la beci“, anchetat, trimis în judecat` [i condamnat la ani grei de închisoare [i uneori chiar la moarte? Toate aceste orori se petreceau pentru c` personajul luat în colimator era „incomod“ în primul rînd pentru regim, pentru „partid“ [i „conduc`torii iubi]i“. Pentru „a-l executa“ pe „tic`los“, se punea în mi[care un întreg mecanism bine uns, din care f`ceau parte obligatoriu trei verigi distincte: „comanditarii“, „executan]ii“ [i „garan]ii judiciari“. Comanda venea direct sau era ob]inut` „ca acoperire“ întotdeauna „de la partid“. Urma „triada executan]ilor“ format` din cele trei organe represive: Securitate-Mili]ie-Procuratur`. Des`vîr[irea operei o d`deau judec`torii, care f`ceau parte din a treia verig` a „poli]iei politice“, Justi]ia – aservit` aceluia[i regim antidemocratic. Pentru a demonstra teza posibilei activit`]i de „poli]ie politic`“ f`cut` de unii magistra]i (procurori [i judec`tori), vom lua ca studiu de caz „dosarul Ursu“. În afar` de cazul Ursu, zeci de alte „cazuri politice“, de la cazurile „Radu Filipescu“ [i „Gabriel Andreescu“, la „cazul R`ceanu“ (condamnat la moarte de ni[te judec`tori obedien]i) sau cazul „Bra[ov 1987“. Vom reveni, poate, asupra tuturor acestor cazuri. Magistra]i din „dosarul Ursu“ pe „Lista lui Secu“ Numele mai multor procurori, civili [i militari, cu func]ii importante în Parchetul General [i chiar în Consiliul Superior al Magistraturii, au ap`rut recent, pe „Lista lui Secu“, un serial privind „poli]ia politic`“ a regimului Ceau[escu, ini]iat de Academia Ca]avencu, în colaborare cu Institutul Român de Istorie Recent` [i Funda]ia „Gheorghe Ursu“. Alexandru }uculeanu [i Ilie Picioru[, procurori în Parchetul General (pîn` de curînd, mari [efi), Samoil` Joarz`, general-magistrat [i [ef al Sec]iei Parchetelor Militare, procurorii militari Mihai Popov [i Mircea Levanovici sînt tot atîtea nume de magistra]i care apar, pe o list` de 176 de nume, al`turi de securi[ti notorii [i mili]ieni tor]ionari celebri, precum Iulian Vlad, Emil Macri, Vasile Gheorghe, Gheorghe Homo[teanu, Gianu Bucurescu, Vasile Gheorghe, Tudor St`nic` [i Mihail Creang`, al`turi de mai multe nume de informatori-tor]ionari ai mili]iei [i Securit`]ii, precum Marian Clit` sau Gicu]` Radu. To]i ace[tia sînt învinui]i c` ar fi avut o implicare mai mic` sau mai mare în arestarea, anchetarea [i moartea prin tortur` a disidentului anticomunist Gheorghe Ursu. Mai mult, unii dintre cei pomeni]i, mai ales magistra]ii, dar [i unii poli]i[ti [i ofi]eri de informa]ii, au f`cut tot ce au putut ca s` tergiverseze [i chiar s` blocheze ancheta privind asasinarea, în 17 noiembrie 1985, a disidentului Gheorghe Ursu. La instalarea sa în func]ie, procurorul general al României, Ilie Boto[, a declarat jurnali[tilor c` va face cur`]enie în Parchetul General în ce-i prive[te pe procurorii suspecta]i c` ar fi colaborat, înainte de ’89, la acte de poli]ie politic`. Dup` apari]ia listei „Tor]ionarii lui Ursu“, procurorul general a declarat c`, în ce-i prive[te pe }uculeanu, Picioru[ [i Joarz`, „este o chestiune delicat`, discutabil`“, dar c` „n-au f`cut poli]ie politic`, pentru c` nu au fost membri ai aparatului Securit`]ii“. }uculeanu [i Picioru[: din „dosarul «Ursu»“ în Consiliul Superior al Magistraturii În lista celor 176 de nume ale celor din Justi]ie (Parchete, Tribunale [i Ministerul Justi]iei) care au fost implica]i, într-un fel sau altul, din 1985 [i pîn` în prezent, în cazul Ursu, apar, la loc de cinste, procurorii Alexandru }uculeanu [i Ilie Picioru[. În 1985, primul era prim-procuror, iar al doilea simplu procuror la Parchetul sectorului 6, pe raza c`ruia locuia Gheorghe Ursu. Procurorul Picioru[ a fost cel care a primit, de la Securitate, probabil cu avizul [efului s`u, Alexandru }uculeanu, declinarea dosarului Ursu, spre a-l cerceta pe inculpat pentru o infrac]iune de drept comun – de]inerea de valut` (cî]iva dolari, m`rci, drahme [i sekeli r`ma[i din diversele excursii f`cute în str`in`tate). În tot acest timp, Ursu era anchetat sistematic sub tortur`, atît de Mili]ie cît [i de Securitate. Întrucît f`ceau parte din triada aparatului represiv Securitate-Procuratur`-Mili]ie, este greu de presupus c` Picioru[ [i }uculeanu nu cuno[teau metodele aplicate de anchetatoriitor]ionari. Ca magistra]i, ei ar fi putut stopa ancheta sub tortur`, dar nu au f`cut acest lucru. Mai mult, ca într-o alegorie a absurdului des`vîr[it, la o lun` dup` ce Gheorghe Ursu a fost omorît, Ilie Picioru[, supervizat de [eful s`u, Alexandru }uculeanu, a întocmit rechizitoriul [i l-a trimis în judecat` pe cel asasinat, de parc` nimic nu s-ar fi întîmplat. Dup` ’89, cei doi s-au coco]at pe func]ii înalte, f`r` nici o mustrare de con[tiin]`. Ilie Picioru[ a fost, pe rînd, [ef de cabinet al lui Cozmånc`, procuror-[ef de sec]ie în Parchetul General ([eful procurorului Cristian Panait, sinucis în mod misterios în 2001), în prezent num`rul doi al cadrelor din Parchetul General. Alexandru }uculeanu a fost [i el, pe rînd, în 1990, procuror anchetator în Parchetul Capitalei (unde, conform raportului Monica Macovei, ar fi arestat ilegal zeci de manifestan]i din Pia]a Universit`]ii), adjunct [i apoi [ef de sec]ie în Parchetul General, pîn` în 2000, iar ulterior procuror general adjunct al României în timpul scandalului „Armagedon 2“ (privind averea premierului N`stase). Atît Picioru[, cît [i }uculeanu sînt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, unul dintre ei fiind chiar „num`rul doi“ în acest important for de decizie al Justi]iei. Cazul „Joarz`“ Procurorul militar Joarz` (poreclit generalul NUP), în prezent [eful Sec]iei Parchetelor Militare, nu a fost implicat direct, înainte de ’89, în cazul Ursu. În schimb, al`turi de o pleiad` de procurori (în frunte cu Manea Dr`gulin [i Eugen Vasiliu-Felte[, foste eminen]e cenu[ii ale Parchetului, în prezent avoca]i), afla]i în strînse rela]ii cu mili]ienii tor]ionari St`nic` [i Creang`, procurorul Joarz` a contribuit la o diversiune judiciar` menit` s`-l scoat` ]ap isp`[itor pentru moartea lui Ursu doar pe informatorul Marian

lui Justi]iei, care r`spundea de controlul magistra]ilor militari [i civili. Dup` cîte se vede, în curtea Justi]iei se închide „cuadratura cercului“ afacerii Ursu, o enigm` judiciar` ce împline[te, în curînd, 20 de ani.

Not`. Într-o emisiune televizat` (a c`rei înregistrare, în transcriere integral`, se g`se[te pe site-ul Evenimentului zilei), Virgil M`gureanu recuno[tea c` opera]iunea în care a fost implicat colonelul Donose a fost una de „poli]ie politic`“ post-decemChristian LEVANT brist`.

Institutul Romån de Istorie Recent`

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful