Anul XIV nr. 43 (672) 26 oct. – 1 nov. 2004 32 de pagini – 15.

000 lei

Conflict \ntre animalele din p`dure [i din c\rciumi

„Safari d` ur[i“, noua distrac]ie pe Valea Prahovei

s ` p t ` m \ n a l

d e

m o r a v u r i

g r e l e

Diploma]i romåni c`zu]i sub masa tratativelor

Canalul B\stroe, \ndoit cu vodc`
e [tie tot romånul despre lipovenii no[tri din Delt`? C` beau de-[i rup fica]ii. Ei bine, ancheta Academiei Ca]avencu vine s` v` lumineze orizontul: nici membrii Ambasadei Romåniei la Kiev nu-s mai breji. Hai s` citim despre cei care s-au ocupat de problema Canalului B\stroe [i, cui i-o place, s` mai comande un r\nd!

C

P

e Valea Prahovei, lumea se distreaz` cu ur[ii ca la urs. Distrac]iile cu ur[i bat Vacan]a Mare la violen]` [i s\nt pe cale s-o ia [i la audien]`. „Bag motoare [i \l \nt`r\t pe urs s` se ia dup` mine. Ne d`m cu untur` de porc pe umeri ca s` \i \nfuriem. {i le ar`t`m muie! E, asta \i \nfurie r`u, s\nt pro[ti. S\nt pro[ti-boi. P`i, uite ce mai facem cu ur[ii… \i futem cu luminile \n ochi… prindem unul [i \i d`m la pleoap` cu farul. Cum st` el \n container, de la dou`zeci de metri, vedem dac` \l nimerim cu cu]itele.“ – se dest`inuie un mamifer al locului \n

Pagina 3

Pagina 6

|ncerc\nd s`-[i asigure sprijinul Fran]ei pentru integrarea \n UE, Adi [i ai lui au adoptat deviza

LIBERTÉ, PÉSÉDÉ, FRAIERNITÉ
Nu în]eleg de ce ne-acuz` B`sescu c` am acordat contracte f`r` licita]ie. Chiar aveam nevoie de infrastructur`. Cît s` ne mai înjure tinerii care p`r`sesc definitiv ]ara c`, la plecare, [i-au rupt ma[inile pîn` la Vama Bor[? P`i, prin gropile astea, s-au s`turat s` mai vin` [i cei mai pasiona]i pedofili occidentali!

Ia uite ce pantofi are albu’ `sta! Pun pariu c` or costa dou`j’ de salarii medii pe economie la Paris! Ce zici, crezi c` ni-i las` dac`-i mai d`m o autostrad` [i dou` regii autonome pentru francezi?... Hai, b`, s` le d`m, c` nu d`m de la noi!

T

Premierul Raffarin promi]înd integrarea în Europa unor [efi din Tribul Buzunarelor Largi care, fie vorba-ntre ei, se simt mult mai acas` prin h`]i[urile unei economii de tip african

2

academia CA}AVENCU
Nr. 43, 26 oct. – 1 nov. 2004

DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITE
Domnul N`stase, nu-i Domnule N`stase, adev`rat c` c` nu l`sat s` s` nu-i adev`rat nu am am l`sat se difuzeze la televiziuni discursul antise difuzeze la televiziuni discursul corup]ie al ambasadorului american. Cum anti-corup]ie al ambasadorului american. a[a? a[a? difuzat pe toate posturile. Deci,un Cum S-a S-a difuzat. Deci, am f`cut noi am f`cut noi un SMS dr`gu] [i declara]ia scroll SMS dr`gu] cu declara]ia cu l-am dat pe[i l-am dat pe scroll pe Atomic la 3 diminea]a, între pe Atomic la 3 diminea]a, între mesajele cu mesajele cu la Vexxatu din S`l`jan c`tre dedica]ie „De dedica]ie „De la Vexxatu din S`l`jan c`tre Antoanela }î]oasa cu Antoanela }î]oasa cu Logan“ [i Logan“ [i „Dedin Oase din Socului „De la Oase la Socului pentru pentru Bagaboanta din Bagaboanta din Ferentari“. Ferentari“.

Anun] [i Bal pe bune!
|ntrerupem buletinul de dezv`luiri pentru a face un anun] important pentru ]ar` [i oamenii ei: BALUL ACADEMIEI CA}AVENCU REVINE DIN NOU IAR~{I! Miercuri, 27 octombrie, la Palatul Parlamentului, a]ipeala de sear` a ]intelor noastre s`pt`m\nale va fi serios deranjat` de Balul Academiei Ca]avencu. La 15 ani de la apari]ie, academicienii Ca]avenci se vor \nt\lni cu principalele lor personaje [i, peste asta, le vor [i premia. Masa, scena [i glumele vor avea loc pe la orele serii, \n ideea c` mai bine mai t\rziu dec\t niciodat` – da’ nici prea t\rziu s` nu fie, c` joi diminea]` ne a[teapt` ]ara la munc` sau frigiderul la dres! Va fi un bal cu mult`, mult` mi[care. Iar esen]a acestei mi[c`ri e Petrom!

Bårfe, [menuri, [u[anele
vire la situa]ia Romåniei NNConferin]a de pres` cu prisub guvernul N`stase de s`pt`måna trecut` ]inut` de c`tre ambasadorul american la Bucure[ti a fost filmat` de c`tre toate televiziunile, \ns` majoritatea lor au evitat cåt au putut s` dea [tirea \n jurnalele de la ora 19, iar la cel de la orele 23, fragmentele mai dure „au c`zut la montaj“. Motivul acestei „alinieri“ cu care au fost \ntåmpinate criticile americanilor a ]inut pur [i simplu de un ordin venit de pe lång` cabinetul lui Adrian N`stase, de prin zona Anc`i Alexandrescu. S` vad` [i americanii pe pielea lor cam cum este cu libertatea presei \n Romånia. {tiu ei ceva de-acas`, din regimul Bush, dar nu credeau c` guvernan]ii romåni o vor practica chiar cu reprezentantul texanului la Bucure[ti. Unul dintre posibilele motive care s` explice retragerea abrupt` a lui Theodor Stolojan ar putea fi o n`zdr`v`nie de-a lui Emil Constantinescu. Un volum care, sus]ine autorul, va face valuri mari: Adev`rul despre 1989. A[a cum sun` din auzite, cartea pe care fostul pre[edinte o preg`te[te [i care circul` deja sub form` de samizdat va con]ine [i dezv`luirea mecanismelor prin care s-a privatizat elita Securit`]ii. Ideea autorului este c` traseul milioanelor de dolari care erau v`muite de la tranzac]iile de import-export era cunoscut de Stolojan, motiv pentru care a [i fost promovat \n primul embrion executiv postrevolu]ionar, cu statut de ministru, de fapt ca doctor mamo[ al transform`rii securi[tilor \n capitali[ti. Premiul primit de ziaristul Liviu Avram de la Adev`rul (Kurt Schork Awards in International Journalism, Universitatea Columbia) pentru cel mai bun articol de investiga]ii din ]`ri \n tranzi]ie a f`cut-o s` sufere a doua oar` pe victima respectivei investiga]ii: Hildegard Puwak. Doamna ex-ministru a scris funda]iei americane [i a cerut s` fie retras premiul ziaristului romån, pentru c` PNA a declarat-o nevinovat`. Americanii au reverificat calitatea articolului [i au men]inut premiul. Ei bine, Hildegard nu s-a resemnat nici dup` ce i s-a transmis hot`rårea [i a \nro[it, s`pt`måna trecut`, firul lung al telefonului transoceanic pån` \n momentul decern`rii titlului. E nasol, doamn`, s` nu ai fir la fel de scurt cum ai cu PNA-ul, nu-i a[a? |n 2000, basarabeanul Anatol Stati a fost unul dintre sponsorii pe valut` ai PSD. Darul a fost c`rat cu ma[ina din Moldova [i trecut pe la Vama Albi]a, de c`tre SIE, prin generalul Ha[, la ordinul generalului Isac, [eful Diviziei de Contraspionaj Extern a SIE. Stati este omul lui Dan Matei Agathon [i pre[edintele con-

NNN

A[ez`m\ntul cultural

NN

(BULET NUL ACADEM E ) (BULETIINUL ACADEMIIEII) R E DAC}IA: {tefan AGOP AN {tefan AGOPIIAN IIon BARBU on BARBU Marius BOR}EA Redactor-[ef adj.: Marius BOR}EA Doru BU{CU Redactor-[ef: Doru BU{CU Doru COSTEA Trebi juridice: Doru COSTEA R`zvan CUCU R`zvan CUCUII Marius DR~GHICI Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI Secretar general de redac]ie: Gabr e DROGEANU Gabriiell DROGEANU Florin IARU Consilier tehnic: Florin IARU A n ONESCU Alliin IIONESCU Eugen STODOR Eugen IISTODOR Cornel IVANCIUC {ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC August n JULEA Augustiin JULEA Octav MARDALE Redactor artistic: Octav MARDALE Liviu MIHAIU Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU Ioan T. MORAR {ef Birou Externe: Ioan T. MORAR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: V ore MO}OC Viiorell MO}OC Drago[ MU{AT Drago[ MU{AT Bogdan PETRY Grafician: Bogdan PETRY Dan STANCIU Secretar de redac]ie: Dan STANCIU Iulian T~NASE Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE Mircea TOMA {ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA M ha BURCEA Miihaii BURCEA (documentarist) Alexandru C~UTI{, Alexandru Reporteri: Alexandru C~UTI{, Alexandru DU}U Dan e GOACE C`t` n DU}U,, Daniiell GOACE,, C`t`lliin MATE A exandru V~RZARU MATEII,, Allexandru V~RZARU {ef Sec]ie Moravuri U[oare: Drago[ VAS LE Drago[ VASIILE Sorin VULPE General Manager: Sorin VULPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi. Sorin AXINTE Marketing Director: Sorin AXINTE axu@catavencu.ro Laura IV~NCIOIUPR&Events Manager: Laura IV~NCIOIUIIONII}~ ON }~ laura@catavencu.ro Roxana BODEA Promotion Manager: Roxana BODEA roxana.bodea@catavencu.ro Ioana Ingrid WEINERICH Traffic: Ioana Ingrid WEINERICH ioana@catavencu.ro Cristian Coordonator distribu]ie: Cristian DOMN }EANU DOMNII}EANU cristi@catavencu.ro

cernului Ascom Group, care a \ncercat s` intre, contra cost, pe pia]a romåneasc`. Locul de \ntålnire al lui Agathon cu Stati este la restaurantul „Kaiser Franz Josef“, din str. Delea Veche, 36. Adev`ratul patron al restaurantului pare s` fie Agathon. Spa]iul a fost ob]inut de la fostul primar al sectorului 3, Eugen Ple[ca, fost ofi]er \n Direc]ia V a DSS, de Securitate [i Gard`. Ioan Mircea Pa[cu are probleme tot mai mari cu s`n`tatea. El i-a f`cut „mutan]i“ pe antropologul Vintil` Mih`ilescu [i pe politologul Cristian P\rvulescu, profesori la {coala Na]ional` de Studii Politice [i Administrative. Pa[cu pred` [i el la aceea[i institu]ie. Criza ministrului Arm`]ii a fost prilejuit` de faptul c` Mih`ilescu [i P\rvulescu au cerut alegeri corecte pentru desemnarea noului rector. Pa[cu provine dintr-o familie cu probleme genetice severe, \n care adev`ra]ii mutan]i zburd`, de mai multe genera]ii, pe valea Vi[eului.

NNN

NN

Acciduzzu Legend` N bårf` pentru care nu b`g`m måna-n foc NN bårf` cu parfum de credibilitate NNN bårf`-beton

Ioan Mircea Pa[cu al`turi de vedeta TV Adrian N`stase – prime-time-ministrul României V` jur, pe onoarea mea, asta e re]eta zacu[tii „Pruteanu“: se coc ardeii [i se dezpieli]eaz`, se pun împreun` cu ro[iile [i ceapa u[or c`lit` în borcane cu suc de ro[ii, se c`p`cesc [i se dau la benmare o or` (vezi www.bpt.ro). Deci, trebuie avut r`bdare circa o or` pîn` se r`cesc. Dup` r`cire se depoziteaz` în balcon. Dac` re]eta nu-]i iese sau nu ai chef s`-]i împu]i casa cu miros de ceap` sau, pur [i simplu, nu ai munca în sînge, po]i escalada balconul [i s` dai iama prin borcanele vecinului.

Bula demnitarului
CATEGORIA

EMIL BOBU
Ionel Bl`nculescu (ministrul Controlului): „Vom face o campanie din u[` \n u[`, din strad` \n strad`, din cas` \n cas`, din bloc \n bloc, din vil` \n vil`, acolo unde vom considera c` vilele acelea s\nt f`cute din bani cura]i.“ „Este un pleonasm politic. Iat` \n ce const` o fi[` politic`.“ Victor Ponta (pre[edinte TSD): „Orgoliile personale se opresc de ast`zi p\n` \n 12 decembrie.“
CATEGORIA

CATEGORIA

SEXY |N LOCURI PUBLICE
Traian B`sescu (pre[edinte PD): „V` prezint trupa Sexy. S\nt so]iile noastre, Maria B`sescu [i Ioana T`riceanu.“
CATEGORIA

FRIPTURISMUL FUTURISMULUI
Victor Ponta (pre[edinte TSD): „Vot`m [i cu ceea ce este \n frigider [i cu ceea ce este ]ara noastr` \n viitor.“
CATEGORIA

G|NDIRE CU PREMEDITARE
Traian B`sescu (pre[edinte PD): „Am auzit de multe ori c` n-a[ avea fa]` de pre[edinte. (…) Nu [tiu c\t de frumos sau c\t de ur\t trebuie s` fie un pre[edinte, dar [tiu c` el trebuie s` aib` obraz.“ „Pe 28 noiembrie o s`-l bat pe Adrian N`stase cum nici mama lui nu l-a b`tut c\nd era mic [i obraznic, [i vom avea pentru prima oar` o bomboan`, un bombonel care se va topi la r`coare.“

LUMININA DE LA CAP~TUL IONELULUI
Ion Iliescu (pre[edintele Romåniei): „Cu Adrian N`stase am tr`it o via]` \mpreun`.“
CATEGORIA

© 2002 Concept Multimedia – Design: © 2002 Concept Multimedia – V ad ARGH R & F or n ARU Vllad ARGHIIR & Flloriin IIARU Corina M|}~ Tehnoredactare: Corina M|}~ Comenzi publicitare la Comenzi publicitare la Publimedia International Publimedia International Mircea Ionescu – Mircea Ionescu – sales manager 021.305.32.40 021.305.32.40 mircea.ionescu@mpg.ro mircea.ionescu@mpg.ro Raluca Mohora – Raluca Mohora – senior sales DIFUZARE prin NDC Group 2000 , DIFUZARE prin NDC Group 2000 SRL, Tel.: 021.205.72.00; Tel.: 021.205.72.00; Fax: 021.223.21.00 Fax: 021.223.21.00 Abonamente prin Rodipet S.A. Abonamente prin Rodipet S.A. Nr. de catalog 2002 sau direct Nr. de catalog 2002 sau direct la la Academia Ca]avencu ADRESA REDAC}IEI: ADRESA REDAC}IEI: Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Sector 3, Bucure[ti Sector 3, Bucure[ti Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Fax: 314.02.58 Fax: 314.02.58 ISSN 1221-5597 ISSN 1221-5597 Tip`rit la Tipografia Tip`rit la Tipografia Romånia liber`
Biroul Romån de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

DIN TRASEISMUL G|NDIRII
George Pruteanu (senator PRM): „Am fost la mai multe partide din consecven]`.“
CATEGORIA

manager

Traseistul politic George Pruteanu c`ruia i se potrive[te de minune sloganul „A[ mînca chiar [i-un rahat / S` mai prind înc-un mandat!“
CATEGORIA

NIMIC DESPRE MUTU

Ion Iliescu (pre[edintele RomåniMircea Geoan` (ministru de Exterei): „Ce s` zic despre Mutu?! Nimic. S\nt Dan Nica ([eful campaniei electo- ne): „Domnul B`sescu este pur [i simplu mut.“ rale PSD): „Ponta e o persoan` care g\n- nepreziden]iabil.“ de[te impulsiv.“ |ntunericitul

ACESTE CUVINTE NE DOARE

CATEGORIA

ADIO, PRIM~RIE!

marius.bortea@catavencu.ro

Internet: Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: E-mail: office@catavencu.ro

unora le place jaful

academia CA}AVENCU
Nr. 43, 26 oct. – 1 nov. 2004

3

Criza Canalului B\stroe n-a putut fi prevenit` din cauza tensiunilor interne care macin` SIE
pierdut pe termen lung a fost Romånia. |n ambasad` au r`mas ciurucurile, iar adev`ra]ii speciali[ti au fost sacrifica]i, doar pen[i Ap`rare al Ucrainei a luat tru ca ambasadorul Cornea s` decizia adåncirii Canalului B\s- aib` ultimul cuvånt de spus. troe, ambasada noastr` de la Kiev n-a schi]at nici o reac]ie. Amba- |mpotriva sadorul Alexandru Cornea n-a speciali[tilor transmis suficiente date la Bucure[ti, de[i decizia Consiliului s-au \ns`ilat scenarii fusese intens mediatizat` \n premai penibile decåt pe vremea sa ucrainean`. Cornea a fost, ca defunctei Securit`]i. Consulul de obicei, beat pulbere [i nu s-a Romåniei la Kiev a fost primul \ncurcat \n astfel de am`nunte. sacrificat. |n timp ce partea s`n`Informa]iile ambasadelor ajung toas` a Ambasadei de la Kiev a \n ]ar` pe canale diplomatice. fost t`iat` [i aruncat` la gunoi, Antena Serviciului de Informa]ii c`z`turile continuau s` prospeExterne (SIE) [i-a transmis da- re. Ivan Ionel, fost diplomat la tele \n paralel, prin Grupul de In- Kiev, a fost acuzat de mari deforma]ii Externe. Analizele gru- turn`ri de fonduri din bugetul pului ajung la Cotroceni, \n in- consulatului. Pe toat` perioada form`rile zilnice ale pre[edinte- mandatului a adus arme de vån`lui. Abia dup` un an, cånd scan- toare din spa]iul Ucraina-Beladalul canalului a devenit public rus. Parte din ele au ajuns la Tal\n media romåneasc`, drept re- pe[, pentru el personal [i pentru cul al lu`rilor de pozi]ie ale or- diversele lui obliga]ii. Scandalul ganiza]iilor de mediu care au se- cu deturn`rile de fonduri a fost sizat Uniunea European` [i De- mu[amalizat de Talpe[, care i-a partamentul de Stat al Statelor aranjat un post de consilier parUnite, pre[edintele Iliescu a schi- lamentar. Cornel Ionescu este fos]at prima luare de pozi]ie, [i a- tul consilier al ambasadorului ceea bizar`. El a obiectat c` n-am Cornea. A fost retras \n centrala fost informa]i la timp, de guver- MAE, doar pentru a fi preg`tit s` nul de la Kiev, de decizia de a in- preia postul de viitor consul la augura lucr`rile canalului. |n Rostov pe Don. A r`mas celebru rest, retorica pre[edintelui a p`- \n analele informa]iilor externe rut mai degrab` cea a unui avo- prin maniera \n care „a lucrat“ cat al p`r]ii ucrainene decåt de \mpotriva ru[ilor, printr-o firm` pre[edinte al tuturor romånilor: ruseasc`. Criza din sånul am„Este vorba de o lucrare mult mai basadei se adånce[te de la o zi la complex`, care poate s` aib` [i alta. Ambasadorul Alexandru ra]ionalitatea ei. Ei vor s` adån- Cornea nu poate fi retras, deoaceasc` unul dintre aceste canale, rece este omul lui Geoan`. Cors`-l fac` navigabil. Foarte bine, e nea a fost ambasador trei zile la treaba lor“, a b`lm`jit-o pre[edin- Belgrad, exact cånd au \nceput tele. bombardamentele americane, timp \n care a stat ascuns sub mas`. Respins de Milo[evici, care Tonul lui Iliescu refuz` s`-i primeasc` scrisorile seam`n` de acreditare, Cornea va fi trica dou` pic`turi mis \n Cecenia, ca raportor OSCE, de ap` cu cel al ambasadoru- [i apoi trimis \n misiune \n Ului Rusiei la Kiev, Viktor Cerno- craina. |n urma acestor presta]ii m\rdin, fostul premier al Fede- este decorat de Geoan`, pentru ra]iei Ruse pe vremea lui El]\n: „eroism“. Cånd Romånia a intrat „Ucraina face ceea ce trebuie s` \n NATO, \n noiembrie 2002, amfac` [i are dreptate“. |ntr-un tår- basadorul american la Kiev, Carziu, ambasadorul Cornea este \n- los Pasquale, l-a invitat la o recepdrumat de ministrul Geoan` s` ]ie [i Cornea s-a prezentat zdrenparticipe la inaugurarea canalu- ]e. Alt` dat` s-a \ntålnit cu ambalui, pe 24 august, de ziua na]io- sadorul Bulgariei, Ganev, [i era nal` a Ucrainei, dar autorit`]ile atåt de rupt, \ncåt l-a rugat pe [ode la Kiev \i interzic accesul \n fer s` vorbeasc` el cu bulgarul. zon`. Lumea nu [tie c` imaginea {oferul lui Cornea este ucrailui Cornea \n Ucraina este dezas- nean [i \l cheam` Mi[a. Fratele truoas`. Asta pentru c` ambasa- lui Mi[a a fost ofi]er KGB. O dadorul nostru este alcoolic [i a ap`- t`, Mi[a i-a dat dou` palme amrut beat la mai multe recep]ii [i basadorului, pentru a-l trezi din \ntålniri oficiale. Acest compor- be]ie, la o \ntrevedere foarte imtament catastrofal este prima portant`. Cornea a venit muci [i cheie a e[ecului diploma]iei ro- la \ntålnirea cu Ghenadi Moskal, måne[ti \n Ucraina. Cum func- fost general KGB, fostul guver]iile antenei SIE sunt acoperite nator al Regiunii Zakarpatia [i \n parte sub diverse \ns`rcin`ri actualul pre[edinte al Comisiei diplomatice, pare normal ca ace[ti Parlamentare pentru Na]ionalispeciali[ti s` stea la toanele lui t`]i [i Imigra]ie a Radei de la Kiev. Cornea. Care fi]e sunt condi]io- Faptul c` ambasadorul Romåniei nate de amestecul de vodc` cu n-a fost \n stare s` articuleze trei whisky pe care \l ingurgiteaz` cuvinte explic` de ce drepturile ambasadorul. De la discu]ii \n romånilor din Ucraina sunt \nc`lcontradictoriu, situa]ia din am- cate sistematic. Ultima gaf` f`basad` a degenerat \ntr-un r`z- cut` de Cornea s-a consumat la o boi \n toat` legea. Parte din per- \ntålnire g`zduit` de ambasasonalul acoperit al SIE a fost re- dorul Austriei la Kiev, dedicat` tras \n Central`, iar cea care a cooper`rii dintre ]`rile dun`re-

Cånd, \n urm` cu un an, Consiliul de Securitate

DomDomnule nule N`stase, N`stase, avem un avem un plan secret de plan secret de ac]iune. ac]iune. P`i, pe ambasadorul P`i, pe ambasadorul nostru nostru Kiev l-am instruit s` de la de la Kiev l-am instruit s` tot timpul beat. beat. umble umble tot timpul NorNormal, ucrainenii `[tia mal, ucrainenii `[tia numai la be]ie numai la be]ie vorbesc. vorbesc.

C`]elu[ cu p`rul cre] merge consul la Vîr[e]
PSD Timi[ trage sforile, în aceste zile, s`-l recompenseze pe unul dintre ling`ii s`i de serviciu, la care apeleaz` în fiecare campanie electoral`. Este vorba de fostul profesor de istorie Dinu Barbu, o lichea care a „sp`lat cadavre“ pentru mai multe partide din Timi[oara. Dup` revolu]ie, actualul ]u]`r al PSD-ului era [ef de redac]ie la publica]ia Dialog liberal, în care înjura de mama focului la cei din FSN, al c`ror dos îl lustruie[te acum cu mare r\vn` [i, se pare, cu folos pentru el. Pentru serviciile aduse, el va fi numit consul al României în ora[ul s\rbesc V\r[e], nu departe de grani]a român`. P\n` la alegerile locale, pierdute de PSD în Timi[, Dinu Barbu a fost angajat, în condi]ii nu tocmai legale, pe post de consilier al fostului pre[edinte al Consiliului Jude]ean, evident fost pesedist. Viitorul consul editeaz` o publica]ie lunar`, finan]at` în bun` parte din banii lui Zaher Iskandarani (condamnat pentru contraband` cu alcool [i ]ig`ri), în paginile c`reia îi înjur` sub diverse pseudonime nu doar pe politicienii din Opozi]ie, ci [i pe ziari[tii care îndr`znesc s` critice PSD-ul.

Gheorghe Fulga asigurîndu-l pe premier de tot sprijinul s`u [i de faptul c`, din p`cate, pîn` la Revolu]ie, B`sescu apare doar la rubrica „Nu figureaz` în eviden]ele noastre“
ne. Cornea n-a participat la \ntål- rectoratului de informa]ii din canire deoarece, fiind \n com` alco- drul SBU. Printre atribu]iile spiolic`, nu l-a putut trezi nimeni. onajului se num`r` [i informa]iile din sfera ecologic`. Adic` exact acelea care privesc pozi]ia |n tot acest timp, romåneasc` vizavi de problemele Geoan` se str`duie Deltei Dun`rii. Oleg Sinianski [i s` dreag` busuiocul. SIE \[i [eful SBU, Igor Sme[ko, au fost distruge pe mai departe propria acuza]i nu o dat` de violarea leinstitu]ie din interior. Inform`- gilor [i de faptul c` [i-au suborrile venite de la Kiev sunt peni- donat prin [antaj membri ai opobile. Cum \n institu]ia noastr` de zi]iei ucrainene sau diver[i miinforma]ii nu se studiaz` ca dis- ni[tri. Pe domnii de la SIE nu-i ciplin` psihoetnologia, nimeni prive[te, c` sunt preocupa]i de nu ]ine cont de faptul c` elitele contrabanda cu arme. Iar pe Corucrainene, \ncepånd de la fostul nea nici atåt, c` e abia la prånz pre[edinte Kravciuck [i pån` la [i pån` desear` mai are de r`pus cel actual, Kucima, cåt [i toate o p`dure de sticle. func]iile militare sau de decizie sunt constituite exclusiv din re- I-am scris domnului prezentan]i ai c`z`cimii zaporoambasador, jene. Cazacii din Zaporoje reprezint` o elit` militar` istoric`, cu \n urm` cu o s`pt`mån`, [i tradi]ii, cultur` [i obiceiuri apar- i-am pus cåteva \ntreb`ri puncte, \n care doctrina na]ional` a tuale, cu privire la \ntålnirea pe Kievului identific` tr`s`turile care a avut-o cu generalul Ghespecifice ale poporului ucrai- nadi Moskal. A[a cum am fost nean. Elitele politico-militare de avertiza]i, domnia-sa a subscris ast`zi ale Ucrainei sunt exclusiv printr-o t`cere abisal`. |n atari de confesiune ortodox` pravo- \mprejur`ri, consider`m c` scrislavnic`. |n ecua]ia puterii nu soarea noastr` ne absolv` de intr` nici un greco-catolic, cato- orice p`cate. Iat` textul scrisorii: lic sau musulman [i din ea au Excelen]`, m` numesc Cornel fost elimina]i pån` [i cazacii de Ivanciuc [i sunt jurnalist la Acape Don, considera]i impuri, pen- demia Ca]avencu. Printre preotru c` de-a lungul timpului s-au cup`rile mele curente se num`r` amestecat cu ru[ii. Personalul [i criza Canalului B\stroe. |n urnostru de la Kiev nu \[i pierde m` cu dou` luni, am realizat [i vremea cu asemenea detalii. publicat o anchet`, \n care am Cum nu se \ncurc` nici cu faptul vorbit, printre altele, despre cac`, s`pt`måna trecut`, Ucraina marila pre[edintelui ucrainean [i-a creat propriul serviciu de Kucima [i despre rolul SBU \n spionaj, desprins din SBU, care gestionarea crizei canalului. {tiu este securitatea intern`. Spio- c` \n planul activit`]ii de infornajul este condus de generalul ma]ii a Ucrainei s-au petrecut eOleg Sinianski, fostul [ef al Di- volu]ii recente, prin apari]ia, de nici o s`pt`mån`, a Serviciului de Informa]ii Externe, desprins din SBU [i condus de generalul Oleg Sinianski, \n a c`rui sfer` de atribu]iuni vor intra [i problemele ecologice, adic`, inclusiv, Delta Dun`rii. Mai [tiu, totodat`, c` a]i avut, \n cursul anului trecut, o \ntrevedere oficial` cu generalul Ghenadi Moskal, pre[edintele Comisiei Parlamentare pentru Nationalit`]i [i Imigra]ie a Radei de la Kiev, fostul guvernator al Regiunii Zakarpatia. Excelen]`, \ndr`znesc s` v` \ntreb dac` \n cursul \ntrevederii Dvs. cu generalul Moskal a]i atins [i problema romånilor din Ucraina [i a drepturilor lor, [i dac` promisiunile generalului s-au concretizat, [i dac` situa]ia minorit`]ii romåne[ti s-a ameliorat \n vreun fel. {titi [i Dvs. c` reputa]ia generalului Moskal nu este cea mai onorabil`, motiv pentru care nu cred c` este cea mai potrivit` persoan` pentru a ocupa o asemenea \ns`rcinare, care \n Europa democratic` are o cu totul alt` conota]ie. Cu atåt mai mult cu cåt situa]ia minorit`]ilor din Ucraina s-a \nr`ut`]it vizibil de cånd Comisia pentru Minorit`]i este condus` de Moskal [i m` refer inclusiv la cea a t`tarilor din Crimeea. |n speran]a c` \mi ve]i r`spunde \n timp util (...), v` asigur, Excelen]`, de \ntreaga mea considera]ie [i v` urez mult` s`n`tate [i putere de munc`. Al Dumneavoastr`, Cornel IVANCIUC

Lista vrajbei noastre e la ei
V` spuneam deun`zi despre Neculai Apostol, fostul prefect de Ia[i demisionat pe caz de „boala lui Calache“, c` a aterizat pe lista pentru Senat pe locul doi, f`r` prea multe mofturi [i tururi preliminare. Ghinion îns`: cine crede]i c` era pe locul unu pe aceea[i disputat` list`? A]i ghicit, nimeni altul decît Solcanu, taman Calache, senatorul aranjamentelor de culise model PSD cu miros în]ep`tor de clientel`. {i cum pesedistul are, totu[i, orgoliul s`u, revolta lui Apostol pare perfect îndrept`]it`. „Pe aceea[i list` cu Solcanu, niciodat`!“, ar fi declarat, solicitînd s` fie transferat urgent pe lista de la deputa]i. E semn c` prin Ia[i apele Bahluiului se mai separ` uneori, de[i, îndeob[te, car` cam acelea[i gunoaie.

Nu-i poant` ca gol`nia, nici fudul ca fudulia
A trecut ceva timp p\n` s` afl`m noi de la cine a deprins junele Cosmin Nicula (subprefectul de Hunedoara [i vicepre[edinte în TSD) toate obiceiurile proaste (le [ti]i, alea de la petreceri selecte cu domni]e rafinate [i cu Nicula st\nd cu m\inile îndesate-n buzunare p\n’ la coate, de i se sub]iaser` unghiile). Modelul t\n`rului pesedist este – cum altfel – maestrul Victor Ponta, [eful lui pe linie de TSD. Se zice c` la o petrecere în lumea bun` a Capitalei, un liberal – v\rstnic [i manierat – i-a atras aten]ia finu] lui Ponta c` se poart` ca un derbedeu. Sup`rat, pesedistul [i-a str\ns juc`riile [i a p`r`sit salonul cu aerul c` se pr`p`de[te lumea dac` pleac` el. Nu o s` v` vin` s` crede]i, îns` petrecerea a continuat. Ba lumea chiar s-a sim]it mai bine!

f i n c`
Platon [i Aristotel, maniera]i în stil rebel

4

academia CA}AVENCU
Nr. 43, 26 oct. – 1 nov. 2004

Cuget, deci subzist

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

C~LIN POPESCU T~RICEANU: „Sc\rbos nu s\nt, ce \nseamn` sc\rbos?“
{i C`lin [i Popescu [i T`riceanu, to]i trei vor ocupa un loc \n Parlament, unul \n fruntea PNL [i unul \n fruntea Guvernului. Lucrul acesta nu ar fi r`u, dac` stai s` te g\nde[ti, [i te apuc`, de at\ta g\ndit, abisurile, la ce vid de faun` are Alian]a D.A. \n r\ndurile ei. Cu abis sau nu, D.A. ar trebui s` [i c\[tige alegerile.

O glum`
Reporter: Nu am alt interviu azi, luni, la ora 15. C`lin Popescu T`riceanu: S\nt unii invita]i la mas` [i gazda le spune: [ti]i, haide]i, m\nca]i, altfel tot le arunc. Rep.: {i cu poanta asta, tot antipatic \mi p`re]i. C.P.T.: C\nd s\nt relaxat, \mi place s` spun poante, bancuri… nu mi se mai \nt\mpl` foarte des, dar pot fi [i simpatic. Antipatic nu s\nt, s\nt perceput ca distant, uneori. Dar nici nu fac eforturi s` m` dau popular. Rep.: Dar nu s\nte]i sc\rbos. C.P.T.: Sc\rbos nu s\nt, ce \nseamn` sc\rbos? Rep.: S` nu se poat` lipi nimeni nici de C`lin, nici de T`riceanu. C.P.T.: Nu [tiu, cel mai bun contraargument este c` am un cerc de prieteni foarte mare, am prieteni care [tiu c` nu s\nt prieteni cu mine din interes, nici nu am ce s` le ofer… Rep.: Citroën-uri… C.P.T.: Nu, c` unii s\nt procopsi]i. {i-au luat Audi, Porsche… nu puteam s`-i conving s` ia un Citroën. Rep.: Poate frumu[el [i cam serios… adic` [tie [i el treipatru chestii [i te are. C.P.T.: Ieri, m-a sunat Ionu] Popescu [i mi-a spus c` Geoan` va veni la confruntarea de la TVR 1 cu expertul contabil Ionu] Popescu. Am preferat s` m` duc singur. Probabil c` s\nt multe subiecte pe care m` simt st`p\n [i atunci s\nt serios, poate ar trebui s` arborez, cum spune [i so]ia, o min` mai serioas`, dar c\nd s\nt lucruri serioase prefer s` m` concentrez asupra lor. |n politic` s\nt destui c`rora le ies porumbei. Sub aparen]a de afa-

A[ea, domnu’ T`riceanu, s` învinge]i! C` ne-au terminat de tot `[tia de la PSD dup` ce ne-au încurcat incompeten]ii `ia din Conven]ia Democrat`.

bilitate se ascunde o fermitate pe care mul]i nu o b`nuiesc.

Kilograme
Rep.: V-a]i cam \ngr`[at \n opozi]ie! C.P.T.: Am constatat \ntr-o sear` c` ceea ce se nume[te bulimia de stres nu e o poveste. Eram acas` la unsprezece seara, preocupat de tot felul de lucruri [i m\ncam [i deodat` mi-am dat seama c` m\ncam f`r` s` m` opresc. M-am \ngr`[at foarte mult \n anii de dup` ’90, c\nd mi-am schimbat total felul de via]`. Nu am mai f`cut sport deloc, am o activitate supersedentar`. Rep.: Era bun Trabantul pe care-l avea]i \n ’90. C.P.T.: Eram mai suplu pe vremea aceea. Mergeam la Parlament cu Trabantul [i erau unii care se uitau cu dispre] la mine. Rep.: Ce v` trebuie atunci politica? Deveni]i din ce \n ce mai serios [i bulimic: premier, [ef PNL. C.P.T.: M-am g\ndit dac` e bine s` continuu, fiindc` o carier` \n politic` nu e pres`rat` doar cu succese. Aici e[ti uneori for]at de \mprejur`ri, eu am fost \n propriul meu partid \n opozi]ie… dar privind mai bine am spus c` e un efort intelectual, uman [i mi-am dat seama c` lucrurile \n Romånia se pot schimba [i \n bine.

C`lin Popescu T`riceanu, un exemplu de cum va avea ]ara în sfîr[it un guvern care n-a mai fost la putere de patru ani de zile

Zis „Adio slujbe“
Rep.: L`sa]i astea… a]i fost la putere [i nu a]i f`cut mare lucru… cum v` spune Geoan`? „Adio slujbe“! C.P.T.: Vede]i, eu am f`cut \n mandatul meu mai mult dec\t au

f`cut b`ie]ii `[tia \n patru ani de zile. Geoan`, care vrea s` ajung` prim-ministru, trebuie s` [tie c` orice ]ar` care intr` \ntr-un proces de restructurare economic` intr` [i \ntr-o perioad` de \nchidere a unor \ntreprinderi nerentabile. Pentru Geoan` [i ai lui \ntreprinderea e un centru de protec]ie social`, pentru mine, \ntreprinderea e un loc unde se face profit. Pierderea de locuri de munc` e un lucru inevitabil. E o tranzi]ie lent`, cum \i place lui Iliescu. Atunci eu am \ncheiat cu problema mineritului. Rep.: Bine-bine, dar \n afar` de tupeul lui B`sescu, lacrima dup` Stolojan, nu prea ave]i cu ce convinge. C.P.T.: Dincolo de stilul personal al fiec`ruia am o carte de vizit` care m` ajut` s`-mi asum cu succes responsabilit`]ile. Rep.: Care? C`lin Popescu

T`riceanu, iubitor de motoare [i ma[ini. C.P.T.: Da, [i asta. Ma[ina este socotit` \n toat` lumea ca fiind principal` locomotiv` a unei ]`ri. Am o experien]` politic`, una managerial`… Rep.: Bine-bine, dar cu ce ne convinge]i? C.P.T.: Imediat… ideea de baz` e cre[tere economic` accelerat` [i s`n`toas`, ca s` termin`m cu tranzi]ia [i s` punem economia \n regim de croazier`. Rep.: Nu v` mai \nving securi[tii, ca pe vremea lui Emil Constantinescu? C.P.T.: Securi[tii aceia s\nt oameni de afaceri bine instala]i. Iar ei trebuie \mpin[i \n competi]ie… m` \ntreba]i care e suflul nou… uita]i-v` la programul nostru [i la cel al PSD-ului… Rep.: Dilema veche a f`cut o analiz` a acestuia. Ambele nu au

primit mai mult de [ase virgul` cinci. C.P.T.: Programul nostru e bazat pe m`suri drastice. Noi d`m \ntreprinz`torului [i buc`]ica de zah`r, dar avem [i b`]ul, transform`m evaziunea fiscal` \n crim`. Nu cred c` multora le va veni bine s` se joace ca \n timpul PSD-ului. Eu v` spun ce fac… Rep.: Propagand` electoral` face]i! C.P.T.: Haide]i s` v` spun, apoi trage]i concluziile dumneavoastr`… unul dintre propu[ii de la Bra[ov, pe locul trei, a fost t`iat de pe list`… firma lui avea datorii la stat.

Paulic` P`curaru
Rep.: Dar pe Paul P`curaru l-a]i t`iat? C.P.T.: Nu are datorii!

Rep.: Dar are un contract cu Parlamentul! C.P.T.: Firma lui avea cu o sut` de mii de lei mai pu]in dec\t concuren]ii. Rep.: Domnule T`riceanu, de ce firma dumneavoastr` de Citroën-uri nu a c\[tigat licita]ii pentru Parlament? C.P.T.: Am participat [i nu am c\[tigat. Asta e. Ave]i impresia c` P`curaru, din opozi]ie, avea puterea s` pun` vreo vorb` la Camer`? Nu cred c` a fost favorizat. P`curaru nu are o firm`, el are doar 25%. Rep.: V-a ajutat \n via]` lacrima lui B`sescu? C.P.T.: Nu [tiu dac` m-a ajutat. A st\rnit discu]ii ce merg pe piste gre[ite privind retragerea lui Stolojan. Nu [tiu… Eugen ISTODOR

A r`s`rit c`pitanul Soare din capul lui Virgil Ardelean?
V` povesteam s`pt`m\na trecut`, la Dosarele Chix, despre apari]ia unui nou, proasp`t, aburind „c`pitan Soare“. Primul c`pitan Soare, cel care a [i dat numele conceptului, umbla \ntr-o vreme pe la vecinii lui H.-R. Patapievici, pentru a aduna informa]ii despre acesta. Haide]i s` vedem acum ce c`uta noul c`pitan Soare la Muzeul }`ranului Romån. Sîmb`t`, pe 23, la M}R trebuia s` apar`, incognito, Adrian N`stase. Se desf`[ura acolo Tîrgul Minorit`]ilor, eveniment anun]at din vreme [i popularizat prin toate mediile de informare posibile [i imposibile. N`stase î[i programase aceast` vizit` de mult timp [i a amînat-o în ultima clip` tocmai pentru a nu atrage aten]ia asupra excesului de zel cu care serviciile secrete au încercat s` îi fac` descinderea perfect`. Pentru c` se [tia c` la muzeu este o situa]ie conflictual` [i c` dinozaurii pesedi[ti de la conducere au probleme cu tinerii rebeli r`ma[i pe cap de la fondatorul Horia Bernea [i de la Irina Nicolau, serviciile au încercat s` preîntîmpine necazurile. A[a a fost trimis un individ de la Direc]ia de Informa]ii a Ministerului de Interne, (identitatea i-au aflat-o cei de la Evenimentul zilei), direc]ie aflat` în subordinea lui Virgil Ardelean, ca s` îi duc` cu vorba pe tinerii cercet`tori care au organizat protestele anterioare. El trebuia s` le induc` senza]ia c` li s-ar putea rezolva cererile, c` sînt analizate undeva sus [i c` tot sus cineva îi prive[te cu bun`voin]`. În acela[i timp, promi]`torul ofi]er Cîmpanu – „c`pitanul Soare“ pe nou, adic` – trebuia s` afle dac` ei vor organiza vreun protest în fa]a lui N`stase sau îi vor da vreo peti]ie. Pentru c` am scris s`pt`mîna trecut` [i pentru c` am depus o plîngere penal` la IGP în leg`tur` cu identitatea fals` a lui Cîmpanu (se d`duse de la IGP, dar nu ap`rea pe nic`ieri în eviden]a acestuia), N`stase a considerat c` e posibil s` aib` mai mult de pierdut dac` î[i plimb` fundul pe la M}R. A[adar, s-ar putea spune c` am fîsîit o ocazie a lui N`stase de a-[i mai face campanie electoral`. Sigur, o s` g`seasc` el altceva, dar… P.S. Care a fost atmosfera la tîrg? Mîncarea a fost pe gratis fix numai dup` ce pesedi[tii cu rang înalt, Darabont, On]anu [i secretarul de stat de la Minorit`]i, Alexandru Jura, [i-au ]inut discursurile. Imediat ce au plecat, popula]ia a fost pus` s` pl`teasc`. În ce prive[te b`utura, vinurile romåne[ti au fost reprezentate cu succes de produc]iile Vincon Vrancea, unde st`pîn` e Luchi Georgescu, pretenara Danei N`stase. Un veac de Securitate

teoria constipa]iei

cuv\ntul care Mutu [i c\[tig`
Întîi de toate, grupul ziari[tilor care m`nînc` numai iaurt [i salam Victoria salut` prin mine ideea genial` a celor de la Gazeta Sporturilor care, miercuri, au pus pe prima pagin` o poz` de grup cu tîn`ra genera]ie de juc`tori ai Na]ionalei. Poza avea explica]ia „Grupul juc`torilor care nu beau niciodat` ap` plat` cu l`mîie îi salut` pe suporterii echipei na]ionale“. Genial. Cu asta am terminat subiectul Mutu. La emisiunea 100%, mar]i, Turcescu l-a avut invitat pe Ponta. Turcescu a fost într-o verv` de zile mari, Ponta \ntr-o arogan]` de zile mari. S-au contrat ca doi coco[i [i pu]in a lipsit s` nu fac` un skanderbeg pe mas`, ca s` se vad` cine-i mai tare. Pe bune, era o încordare [i o înver[unare în aer care nu î[i aveau explica]ia decît în alt` parte. Dar nu [tiu în ce parte a Bucure[tiului era în seara aceea Daciana Sårbu. Într-adev`r, se luptau doi b`rba]i despre care se vorbe[te c` au avut ni[te sentimente pentru tîn`ra respectiv`. Turcescu a f`cut public faptul, Ponta l-a negat totdeauna. De aceea, am a[teptat sfîr[itul emisiunii pentru momentul întreb`rii de bil` alb`/bil` neagr`. A[teptam s` aud: „Zi, Victore, s` [tie ]ara, ai fost cu Daciana?“. Din p`cate, ori Turcescu nu s-a g\ndit, ori nu a avut bile s` \ntrebe. Judecînd dup` ce scrie mai nou Libertatea, remarcînd c` linia editorial` de la Evenimentul zilei nu s-a schimbat [i observînd [i ce anchete tari despre publicitatea de partid bag` revista Capital în num`rul din 20 octombrie (PSD-ul a b`gat aproape 3 milioane de euro în publicitate anul acesta), a[ zice c` trustul Ringier a schimbat macazul [i a trecut de partea echidistan]ei. Din toate, surprinz`toare e numai Libertatea. Am avut un [oc vineri cînd, pe prima pagin`, Libertatea scrie: „Candidatul N`stase amenin]` serios postul lui Mo[ Cr`ciun“ [i „Din sacul f`r` fund al premierului s-au dat pe tot felul de ajutoare de 17 ori mai mul]i bani decît erau în buget“. Luni, într-un material despre cum [i-a depus N`stase candidatura la BEC, un alt ziarist de la Libertatea, Andrei Mih`ilescu, scria: „Cel mai speriat de confruntarea care va începe e tocmai Adrian N`stase. Surse din PSD ne-au declarat c` la partid exist` un sondaj Insomar în

Nu ne-am luptat degeaba în partid. Ca recunoa[tere a meritelor noastre, iat`, am primit din partea conducerii aceast` minge mi[to, din piele, de trei sute. E suuper! {i nu ne vom opri aici: îl vom ruga pe nenea N`stase s` ne dea voie s` ne [i juc`m cu ea în spatele sediului, cît s\nt dîn[ii pleca]i la alegeri.

academia CA}AVENCU
Nr. 43, 26 oct. – 1 nov. 2004

5

canalul

mass-midia n`vodari
q Pe Intranetul TVR a ap`rut un concurs de solidarizare cu conducerea TVR, declan[at de conflictul cu parlamentarii culturnici care nu au aprobat raportul de activitate. Iat` cîteva mostre: „Domnule Pre[edinte, V` rog s` nu v` da]i b`tut. Este incredibil c` cea mai bun` conducere a TVR din ultimii ani se afl` într-o asemenea situa]ie! (…) Dac` acest Consiliu de Administra]ie va fi demis eu voi intra în grev` sau voi pleca din TVR. Poate chiar [i din ]ar`. E revolt`tor! V` rog înc` o dat` s` nu v` da]i b`tut.“ Semneaz`, plin de curaj [i responsabilitate: „Reporter TVR“. Cu [anse mari pentru un loc pe podiumul acestui concurs se afl` Beatrice, de la Videografic`: „Eu consider c` pentru prima oar` în istoria televiziunii am avut un manageriat la nivel foarte înalt cu adev`rat IMPLICAT [i BINE INTEN}IONAT. Ceea ce s-a f`cut în ultimii 2 ani, dar mai ales în ultimul an (…) este extraordinar!“. {i, ultimul pe list`, în aceast` selec]ie, {tefan de la Direc]ia {tiri, care e gata s` moar` pentru Conduc`tor: „Tine]i-o tot a[a… Ar fi p`cat ca munca din mandatul domnului Nicolau [i munca întregii echipe de aproape 3.000 de suflete s` sufere din cauza unor ambi]ii politice. Mergem peste ei dac` este nevoie. BAFT~!“.

Victor Ponta, [eful Tineretului, decis s` înfiin]eze [i Organiza]ia de copii de mingi ai echipei de seniori din PSD

care premierul este cotat la 18%, în timp ce B`sescu a ajuns la 68%“. P\n` acum o lun`, tonul `sta [i informa]iile respective nu aveau [anse s` apar` \n Libertatea. {tie Ringier-ul ceva [i nu ne spune [i nou`? Na]ionalul de miercuri \[i avea [tirile lui specifice. De pild`: „Umera[e de contraband` în valoare de 2 miliarde de lei la Vama Golgov`]-Arad“. S\nt sigur c` va veni timpul c\nd vom afla din Na]ional [i despre bi-

gudiurile de contraband`. Am c`zut pe spate cînd am citit în Libertatea de joi interviul Andreei Marin din pagina 15. S` spicuim: „Te-au întrebat (p`rin]ii, n.a.) dac` te c`s`tore[ti cu Ion }iriac?“. Andreea Marin: „Personalitatea acestui om – un mit pentru ei – a adus cu sine ezitarea f`r` precedent în comunicarea cu mine [i a fost pentru prima dat` cînd am reac]ionat sup`rîndu-m` pu]in, pentru c` eu am o rela]ie atît de special` cu tata, de pild`, încît nu poate

afla nimic din ziare înainte ca eu s` îi spun orice despre mine“. Ce bog`]ie a limbajului, ce anvergur` a spiritului, ce stufozitate frazeologic`! Dou` propozi]ii principale, o temporal`, o cauzal`, o consecutiv` [i, cirea[a de pe tort, o circumstan]ial` de excep]ie. Nu vi se pare c` Andreea Marin s-a ratat la televizor? Putea s` fie cel pu]in om de cultur`! Alexandru V~RZARU

Ze]arul Ivan

6

academia CA}AVENCU
Nr. 43, 26 oct. – 1 nov. 2004

mama natur` tat`l alcoolic

România. Mici fragmente de neant. Poli]ia cre[tin`-n ac]iune
Am avut o problem` la poli]ie. Se mai întîmpl`. A trebuit s` depun o plîngere. Am f`cut-o [i pe asta. Mi-am l`sat adresa [i num`rul de telefon la sfîr[it [i am a[teptat s` fiu sunat. M-a sunat [i m` mai sun` un ditamai [eful unei direc]ii, foarte dr`gu]. Foarte! De fiecare dat` cînd ne lu`m la revedere, dumnealui nu uit` s` îmi spun`: „...[i s` v` dea Dumnezeu s`n`tate!’’. Cînd mi-o spune o b`trînic` pe care o ajut s` treac` strada, e o urare normal`. Cînd mi-o spune un [ef de direc]ie, oricît de blajin, mi se face fric`. S` fie un apropo?

reportaj cu ]ara de g\t

Ur[ii no[tri foame poart`, noi fur`m din poart`-n poart`
[i \mbr\nce[te oamenii ca s` ia m\ncarea de la container.“

Cu to]ii locuiesc \n zona R`c`d`u, l\ng` p`dure, \n Bra[ov. Unde vin ur[ii.
Rutina ur[ilor. Povestit` la 12 ani de Marius Mitran: „Ursului meu \i place Danone cu fructe de p`dure [i Danette [i ling cutiu]ele, dar el tot linge.“ Ceea ce capriciul copilului nu vrea, vrea foamea ursului: ciorbe de zarzavaturi, carne de pui, omle]ic`, piureu] de cartofiori, soteua[ de morcovel, sufleia[ de dovlecei. Venind aproape de oameni, din rutin` \n rutin`, i-au ap`rut poftele. P`durarul Ilie Miclea se exprim` ca Malraux: „Secolul `sta e al poftelor ursului sau nu va fi deloc“. Nea Ilie le d` departe, \n p`dure, de m\ncare, mere, morcovi, porumb. Dar ur[ii prefer` E-urile, delicioasele. „Omul, c\t e el de om, [i c\nd vede o buc`]ic` fluier` de i se las` gura ap`, dar la urs? Ei s\nt instinct. V`d om, zic: e om, v`d morcov, mu[c` din el, e morcov. Dar c\nd gust` din iaurturi, din sucurile astea noi, din sticlele de vin, ce s` [tie ur[ii? Le place ce nu [tie.“

…P` bunicu’ l-a împu[cat Ceau[escu. P` tata l-a împu[cat domnu’ N`stase, de[i era proasp`t pensionar dup` 15 ani de transpirat pe biciclet` la Circ. Iar p` verii mei i-a doborît acu’ dou` s`pt`mîni Regele Juan Carlos. Domnu’ reporter, p`i ce s` mai cred? Am fost genera]ie de ur[i de sacrificiu în dictatura comunist` [i acum, în democra]ie, v`d c` n-am sc`pat de conduc`tori vîn`tori. Adic` tot noi s` ne l`s`m împu[ca]i de str`ini doar de dragul integr`rii în Europa?

Ne[tiin]` [i anticipa]ie
St`team pe un trotuar din Bucure[ti. {i m` \ntrebam ce-ar fi dac` ar veni cineva [i m-ar \ntreba dac` [tiu s`-i explic cum ajunge la Pia]a Victoriei (habar n-am de ce am ales Pia]a Victoriei): a[ [ti s`-i r`spund? Mi-am dat seama c` n-a[ [ti. Ei bine, dup` c\teva minute a oprit un jeep de Gala]i l\ng` mine, iar b`ie]ii din el m-au rugat s` le spun cum ajung la Pia]a Victoriei! Nu-mi venea s` cred. Evident c` m-am f`cut de panaram`. Oamenii \[i pun speran]e \n mine [i eu mai r`u \i \ncurc… De-atunci, pe oriunde am umblat, m-am tot \ntrebat cum m-a[ descurca dac` m-ar \ntreba cineva: „~``, scuz`-m` c` te deranjez, nu vrei un milion de parai?“.

Trupele anti-teo(logie)
Acum un an [i trei s`pt`m\ni, m` miram aici c` acceleratul Constan]a-Suceava circul` doar \n zilele de post. S`pt`m\na trecut` am mers cu el [i la urcare era o tip` care vorbea – foarte sincer, de altfel – c`tre c\]iva c`l`tori: „Dumnezeu s` fie cu cei din acest tren! S` v` ajute pe to]i, s` [ti]i c` Dumnezeu o s` fie cu voi tot drumul!“. N-a deranjat pe nimeni, n-a contrazis-o nimeni, n-a r\s nimeni de ea. Doar doi jandarmi s-au trezit s-o ia pe sus, s-o bage \ntr-un gang [i s`-i trag` un pic de omor. Era vineri, 22 octombrie, 22,30, gara Constan]a – datele astea i-ar putea ajuta pe `i de sus, din Jandarmerie, s` afle ce min]i luminate ]in cu simbrie.

Copiii Silvia Movil`, Mariana Ionescu, Nicolae Prun`, Ciprian Nica spun lucruri tr`snite: „L-a luat pe bunicu]ul Nicu [i i-a spart burta [i scotea ma]ele din el. Uite-a[a tr`gea de ele. Mama striga: «Fir-ai al dracului!» [i fugeam de ursule]. Ursule]ul era plin de s\nge. Erau micii l\ng` bunicu]ul Nicu [i ursule]ul \l tr\ntea prin ei [i atunci \n ziua aia am m\ncat nimic.“ „Mama spune povestea [i zice c` m` culc [i m` trezesc [i m` uit la ur[i cum vin la geam [i vorbesc cu ei: ursule, dac` nu m` m`n\nci, eu \]i dau pe Buna.“ (Mama Tia: „Domnule reporter, nu [tiam unde disp`reau p`pu[elele `steia mici… g`seam diminea]a aruncat` pe geam c\te una. Am certat-o, dar ce s` fac, a auzit la televizor, peste tot, [i acum \i d` c\te o p`pu[` ursului ca s` n-o m`n\nce peste noapte“.) „Tata nu m` las` \n cas` cu pizda m`-tii, cu Cartoon Network [i Fox Kids, c` vorbesc ur\t [i s` nu vorbesc de la [coal` cu ur[i. Noi la [coal` povestim ce au mai f`cut ur[ii, pe cine a m\ncat.“ „Jocul Ursul se joac` c` faci un cerc cu creta [i pui acolo l`pticul de la nenea prim-ministru, `sta-i containerul, [i faci dou` echipe, unii oamenii [i unii ur[ii, [i vine ur[ii

S`tul de pseudo-democra]ia din România, acest urs ardelean din Bra[ov s-a hot`rît s` voteze cu Partida Rromilor pentru c` ace[tia, cît s\nt ei de ]igani, l-ar ]ine doar în lan]uri, s` danseaz` pe jar, f`r` s`-l omoar`

{i omului la fel
La etajul trei e 15 euro. La doi este 10 euro. Chiria pe binoclu e 5. Ai vedere prin geam sau de pe balcon. Ursul vine la containere pe la 11 seara. Ca s` fie spectacol sigur, gospodina strive[te acolo ni[te ro[ii, scap` carne, las` o br\nz` mai puturoas`. Turistului \i dai o ]uic`, 5 euro suta, dou` m`sline, o bucat` de br\nz`, 15 euro. Ursul s` vin`, buna dis-

pozi]ie e gata. „Ursule]ul meu de plu[ nu ar face s` m` ia de p`r, s` m` loveasc` de un st\lp [i s` m` zg\rie pe ochi. A[a i-a f`cut lui nenea Sile. L-a dus la spital [i a murit.“ „Ursule]ul din fa]a blocului nu zice mor, mor, mor, ca ursule]ul de la Mo[ Cr`ciun. Face zgomot.“ I se spune Tom Machitu c`, banal, bea de uit` de el. Pe la unu se \nt\lne[te, \n noapte, cu prietenii lui. Face raliuri de \nt`r\tat ur[ii. „Bag motoare [i \l \nt`r\t pe urs s` se ia dup` mine. Ne d`m cu untur` de porc pe umeri ca s` \i \nfuriem. Dau bl`nile astea de damblale. {i le ar`t`m muie! E, asta \i \nfurie r`u, s\nt pro[ti. Adic` eu m` \nfuriam la din astea la 10 ani… or,

ei la doi nu [tiu de glum`. {i nu [tiu nici din `ia b`tr\nii. S\nt pro[ti-boi. P`i, uite ce mai facem cu ur[ii… \i futem cu luminile \n ochi… prindem unul [i \i d`m la pleoap` cu farul. Cum st` el \n container, de la dou`zeci de metri, vedem dac` \l nimerim cu cu]itele.“

Panica
Oamenii cred c` nu are cine s`-i apere de ur[i. Asta e frica cea mare. C\nd e vreun be]iv, chemi poli]ia, c\nd ]i-e r`u, chemi Salvarea. C\nd arde casa, dai la Pompieri, c\nd ]i-e foame, chemi cateringul. Dar c\nd vin ur[ii, cui dai telefon? Birocra]ia habar nu are de s`lb`ticia intrat` \n ora[. vîntul sufl`, frig ca-n sertare la IML. A[teapt`m înghesui]i într-o Lada 1200 din ’78, ref`cut` irepro[abil. Ca s` prindem curaj, lingem ni[te vin dintr-o sticl` jegoas` de un litru. La casetofon cînt` Pavel Stratan „Eu beu“ [i dintr-odat` ni se face bine! Farurile-s stinse. Fum`m. Tu[im [i scuip`m pe geam ca americanii. Se aud doar inimile noastre în crampe [i cucuvelele pe cr`ci. Vreau s` fac poze. Scot camera digital`. Aiurea! Nu se vede nimic. Tocmai atunci apare o ursoaic` urmat` de un pui. Amu]im. Che Guevara din Bu[teni ia o gur` de vin [i-mi întinde sticla lui împu]it`. N-o mai vreau! Sînt blocat` de groaz`. M` dor ovarele, ochii, simt gustul propriului sînge în gur`. Vreau acas` la mama! {oferul aprinde farurile, claxoneaz`, apoi demareaz`. Urm`rim ur[ii. Ei fug. Dup-aia se opresc ca s` atace. Acum noi sîntem urm`ri]ii. Ursoaica se ridic` pe picioarele dind`r`t. Buza de jos îi atîrn`, ghearele se preg`tesc s` sfî[ie, balele îi curg. Mergem în paralel cu pîrîul. Ne zguduim.

Ur[ii au legi, oamenii nu s\nt ap`ra]i dec\t de turbarea ur[ilor. Uite, cum a fost ursul de s`pt`m\na trecut`. ~la era turbat. A h`cuit un[pe oameni p\n` c\nd s`-[i g`seasc` somnul de veci. „S` se pun` gard \ntre noi [i s`lb`ticia din p`dure!“ „Dac` nu am fi at\t de r`i, c` de asta vin, ne simt c` s\ntem ni[te fiare ca ei.“ Interdic]iile: „Nu putem s` ie[im din cas` cu l`sarea serii. Nu putem merge la serviciu diminea]a la patru. Nu putem s` ne arunc`m gunoiul. Nu putem m\nca orice. S` ne vaccin`m antirabic. Nu putem pleca, cui s` vindem? S\ntem prizonieri la ur[ii `[tia.“ Eugen ISTODOR

Cu Lada plin` la safari d` ur[i
Li se zice tomberoni[ti. În Bu[teni, cei mai mul]i coboar` la groapa de gunoi a ora[ului, într-un loc zis „la carier`“ sau dai nas în bot cu ei pe Valea Cerbului. Acolo scormonesc [i morfolesc gunoaiele proaspete. La drum de sear`, se ivesc din tomberoane cu n`rile pline de c`cat, noroi, fri[c` [i coji de semin]e. Par b`l`l`i la prima vedere, a[a, mari cît un Trabant [i cu buza aia de jos atîrnînd ca proasta, pofticioas`, plin` de afte [i rabie. Ar linge orice, o hîrtie în care a fost împachetat pe[tele, un pemp`rs cald ori un ficat proasp`t de bu[tenar tîn`r. Unii localnici îi mai ating din cînd în cînd. Cu bîte, lan]uri ori furci. Al]ii se urc` în ma[ini [i îi urm`resc. Arunc` în ei cu pietre, bocanci, cu ce le vine la mîn`. Ca s` fac` [i un ban din asta, ochesc turi[ii care coboar` în gar` [i, pe lîng` o camer` de închiriat, le ofer` [i o înscriere la „safari d` ur[i“. Dac`-s str`ini de România, pre]ul distrac]iei e în euro. M-am interesat discret de înscriere cum am picat în Bu[teni. Sînt îndrumat` spre crî[ma de la gar`, asta dup` ce un hodorog cu mutr` de radiolog pensionar, care credea c` sînt de la PSD, m-a blestemat sincer. ce ur[ii, cum s` nu! Vreau s` particip!“. V`zînd a[a, b`ie]ii ([ase) m` invit` la masa lor înzilizit`. „Dai un rînd?“ Dau. Încep s` vorbeasc`: „Avem boal` p` ur[i“, [opte[te umed [i u[or alcoolizat [efu’ Che Guevara. „Odat` l-am îmb`tat p` unu’ cu bere. St`team în ma[in` [i i-am dat sticla. Cu labele a luat-o, ca omu’, s` mor dac` te mint! A dus-o la bot [i nu i-a mai dat drumu’ d`cît goal`. Se învîrtea ca tiribomba, ierea turbat ca `la dîn Bra[ov care a atacat oamenii.“ Participarea la safari m` cost` 450.000 de lei, un Winston albastru [i un pachet de Orbit f`r` zah`r. E bine. Poate le decontez. Dup` patru beri la halb` ([i sare pe marginea ciobit`) aflu c` fug`ritul ur[ilor are loc noaptea, tîrziu. Bem tot [i o lu`m din loc.

Numai [oferul, beat mang` [i cu limba pe piept, î[i p`streaz` în mod ciudat cump`tul. Trage de volan sictirit. Animalul url` a moarte. Îmi vine s` vomit. Ceilal]i se pi[` pe ei de fric`. Miroase a vitamine aerul din ma[in`. Canapeaua e cald`. Motorul se opre[te.

Bî]îind de frig,

Bancorex tr`ie[te, dar iese numai noaptea
|mi povestea un prieten din Br`ila c` a v`zut doi angaja]i ai BCR-ului cum alimentau un bancomat. Doar c` pe sacii cu bani nu scria BCR, ci BANCOREX. Ei, vestea bun` e c` acum [ti]i unde s\nt banii dumneavoastr`. Vestea proast` e c` v` trebuie card ca s`-i recupera]i, [i doar la salariu.

Ethos, Porthos [i Aramis

ajung la crî[ma cu pricina. Fum, miros de podea ud` cu resturi de vom` [i pipi, un televizor urlînd, pentru c` e meci. Aici, la un separeu, stau la taclale [i beau tutun „urm`ritorii“. „A[ vrea o bere“, solicit stins c`tre barmani]a cu herpes [i cercei roz. Urm`ritorii de ur[i casc` ochii. Le miroase a „înscriere“. Unul dintre ei, cu mutr` de [ef, gen Hendrix, amestecat cu Cobain [i cu Che Guevara r`cit, pune pleoapa pe mine, dup` ce-[i stinge ]igara într-un scuipat din palm`: „Auzi, fat`? Î]i place ur[ii? Ne post`m în Valea CerAi bani? Nu e[ti dîn Bu[teni, s` bului, mar]i spre miercuri, cînd vede dup` ba[che]i“. M` scoto- doar veveri]ele se scarm`n` între cesc prin buzunare: „Da, îmi pla- ele. Nici urm` de om! Pîrîul url`,

Fiara ne ajunge. Apuc` automobilul rusesc de cur [i ro]ile flenc`ne în gol. „Gata! Am belit-o!“, sufl` Che Guevara dînd ochii peste cap. {oferul o bag` într-a patra! Mai trage un gît de vin [i claxoneaz`. Ne pomenim în pîrîu. Ceva pîrîie. O fi pivotul, o fi ursoaica?! Lada 1200 înghite p`mîntul. Fiara ne urm`re[te obsedat`. Fugim. La un moment dat sc`p`m. Nu [tiu cum. Aproape de gar` oprim. Gata! Che Guevara bele[te ochi. S-a trezit [i-mi cere banii „p` dixtrac]ie“. Aprind o ]igar` [i scot ni[te bonuri de mas`, pitite b`trîne[te într-o batist`. „E bune [i astea, d`-te-ncolo d` chitroas`!“, ofteaz` el în timp ce le vîr` în buzunar [i-[i face semnul crucii, u[urat. Mata Safari

Paragini Aurii

academia CA}AVENCU
Nr. 43, 26 oct. – 1 nov. 2004

7

bursa [p`gilor
Un prodecan care nu e prost deloc
Noi nu sîntem PNA-ul ca s` ne ocup`m de flagrante. Noi [tim doar s` descriem mecanismul unei activit`]i [p`goase [i, în cele ce urmeaz`, o vom face matematic, inginere[te. De pild`, se poate întîmpla s` ai o func]ie mare în ierarhia Politehnicii. Genul a c`rei denumire începe cu „pro“ [i se termin` cu „decan“. {i te ocupi de caz`ri. În momentul în care batalioanele de politehni[ti pleac` în vacan]`, majoritatea las` cereri de cazare pentru la toamn`. Vine toamna [i, pe l\ng` acestea, mai vin [i cererile de cazare ale studen]ilor din anul I, care tocmai au luat examenul. Aten]ie: aici începe mecanismul! Nu to]i cei care iau apar apoi [i la înscriere. Mul]i reu[esc la mai multe facult`]i [i se hot`r`sc în ultima clip` pentru altceva. Ca prodecan, r`mîi cu un sac de cereri de cazare pentru care nu se mai prezint` nimeni. {i totu[i, îi cazezi, chiar dac` nu exist`. În acest caz, studen]ii din anii mari, care exist`, r`mîn cu trupurile necazate. Ca prodecan aproape cumsecade, le propui varianta supracaz`rii, pe care, ca student nervos, o respingi categoric. R`mîne varianta s` împingi la fel de categoric [paga de 200 de euro (c` atît cost`) [i s` prime[ti loc într-una din cele vreo 20 de camere duble care r`mîn de obicei neocupate în c`minele Politehnicii. Se fac vreo 8.000 de euro? Se fac! Iar dac` îi împar]i ca prodecan cu proliderii studen]ilor, cu [efii de c`min [i cu administratorii care se ocup` de cazare împreun` cu tine, r`mîn vreo 4 mii de euro? V` garant`m noi c` r`mîn.

Bani negri pentru zile albe

Mortua [est
Colonelul Marin Popescu, [eful Poli]iei Rutiere Dolj, a \ndurat ce-a \ndurat sup`rarea c` pe fiul lui, arbitru \n divizia D, \l scuip` t\rgove]ii c\nd arbitreaz` meciuri prin c`tune [i, uf, bietul copil (problem`) \[i pr`p`de[te bun`tate de ma[in` bengoas` pe drumurile desfundate ale ]`rii. „Las`, t`tucule, c` aranjez eu s` te mu]i \n divizia A!“, i-a promis colonelul, m\ng\indu-l pe portier` pe fi-su \nainte ca acesta s` demareze chir`indu-[i ma[ina. {i a \nceput s` trag` sfori ca s`-[i aduc` odorul la mesele la care stau [i dau declara]ii \n miezul Capitalei alde Cr`ciunescu ori Becali. {i, \ntruc\t n-a fost schimbat din func]ie de 14 ani, gra]ie, printre altele, prieteniei sale emo]ionante [i trainice cu Constantin R`duc`noiu, fost coleg al s`u de strung [i de frez` la Electroputere Craiova, [i solidarit`]ii date de faptul c` este cons`tean cu Mitic` Dragomir, din B`lce[ti, jude]ul V\lcea, a g`sit destule rela]ii de la care s` n`d`jduiasc` ajutor pentru transferul beizadelei. „Da’ n-o s` fie degeaba!“, i-a avertizat pe cei care au dat semne c` ar fi receptivi. {i le-a ar`tat tuturor cu m\ndrie dovada c` este om cu stare: un cavou c\t un palat pe care [i l-a construit \nc` din timpul vie]ii \n buricul cimitirului Sineasca, zona zero a mor]ilor celebri din Oltenia. „Aici m` voi odihni [i eu. Dar mai \nt\i s`-mi v`d b`iatul a[ezat la divizia lui, ca s` pot s` mor lini[tit…“, a suspinat colonelul Marin Popescu cu glas \ndurerat.

C\nd am aflat c` printre fotografiile confiscate de magistra]ii Parchetului anticorup]ie din casa lui Genic` Boeric` s\nt destule din care r\nje[te mutra bog`tan` a lui Adrian Voinea, adjunct al fra]ilor P`unescu ce a petrecut adesea la chermezele arestatului craiovean, mi s-a cam luminat g\ndul. {i am pus cap la cap ni[te informa]ii mai vechi. Genic` Boieric`, omul care dup` Revolu]ie s-a \mbog`]it fabric\nd papuci de plastic cu o matri]` r`p`noas`, cel care, cu ceva vreme \nainte de a fi miliardar, a v\ndut la aprozar [i a c\ntat la nun]i, tobo[ar \n forma]ia \n care taic`-s`u era contrabasist, fost amant al Niculinei Stoican, fiica Angelic`i Stoican, care e [i ea cercetat` penal pentru fals, uz de fals [i deturnare de fonduri, se dovede[te c` a avut de-a lungul vremii conexiuni cu nume care mai de care mai surprinz`toare: de la AlQaeda la Ion Dol`nescu [i p\n` la Ristea Priboi, Gavril Dejeu, Dudu Ionescu, Valeriu Stoica, Pavel Abraham, Adrian P`unescu ori Adrian N`stase. {i iat` cum s-a cunoscut [i cu Adrian Voinea... Pe c\nd acesta era director al trustului de pres` Media Sud din Craiova, b`tea \ntruna [aua prin articole ar]`gosjusti]iare publicate \n Gazeta de Sud, ca s` priceap` Genic` Boeric` faptul c` ar fi cazul s` se prezinte la negocieri. S`tul s`-l tot c\nte presa local`, Boeric` a \nh`]at \ntr-o zi a verii acestui an o serviet` plin` cu 500.000.000 de lei, a luat sub bra] un bax de whisky [i a bubuit la u[a redac]iei. Mai mul]i ziari[ti, \n frunte cu Voinea [i cu finan]istul trustului, au b`ut C`min Petrescu cu Boeric` p\n` c\nd au c`zut care sub mese, care sub scaune, care pe sub colegele de birou

dornice de aventuri. Boeric` a plecat, diplomatul cu bani a r`mas, trufanda ispititoare, \n birou. A doua zi, c\nd Voinea s-a trezit din mahmureal`, a g`sit geanta, a \nceput s` saliveze abundent, dar [i-a amintit cu groaz` c` fusese lume mult` la chiolhan... {i l-a chemat pe Boeric` cu glas tun`tor, s`-l aud` subalternii, s` vin` s` [i-o ia \napoi. Genic`, \n]eleg`tor, s-a conformat. La dou` s`pt`m\ni, totu[i, \n conturile lui Voinea au fost transferate 500.000.000 de lei din partea Societ`]ii de Industrializare a Laptelui Mehedin]i, cu sediul \n strada Aurorei nr. 1, Drobeta Turnu-Severin, al c`rei ac]ionar majoritar era Genic` Boeric`. La scurt timp dup` transferul miraculos – nu, nu, am verificat, n-a c\[tigat la [ase din patrujnou`! – Adrian Voinea a primit postul de director general al tuturor societ`]ilor conduse de fra]ii P`unescu \n România. {i uite-a[a, mi-a trecut prin minte g\ndul c` b`netul

ob]inut de Boeric` prin agen]iile irakiene a trecut, voios, pentru cl`buceal` [i parfum, [i prin firmele fra]ilor P`unescu. Mo[ Enic` pe la Genic`

Steaua este cea mai tare, [i-n atac [i \n parcare
Are echipa asta cam tot ce-i trebuie: are patron, partid, juc`tori, are nocturn`, galerie, are victorii, egaluri [i \nfr\ngeri. Doar locurile de parcare de la stadion \i cam lipsesc, dar n-ai ce s` faci, nu exist` perfec]iunea. A[a se face c`, atunci c\nd merg acolo la vreun meci cu fostul meu coleg de banc` din liceu (este vorba de echipa Steaua [i de stadionul s`u, v-a]i dat seama), acesta \[i bag` ma[ina \n curtea destul de generoas` a unei firme aflate peste drum, ca s` nu o lase la \ndem\na celor care nu au unde s` exerseze, cu

ajutorul unui cui, vastele cuno[tin]e din domeniul bastona[elor. Taxa de parcare urc`, dup` pofta [i setea paznicilor, p\n` pe la 30-40.000 de lei. Ei bine, la Steaua-Standard Liège, de s`pt`m\na trecut`, scorul a urcat p\n` la 100.000 de lei, pentru cei care \ntrebau, sau la 200.000 de lei, c\t a marcat, f`r` s` se informeze \n prealabil, [oferul ce a intrat dup` noi. Iat` explica]ia noii strategii de marketing, expus` succint de unul dintre entrance manageri: „Ce vrei, tat`, am luat [i cinci mii, am luat [i zece, [i cincisprezece, dup` puteri, dar acum e vorba de meci tare!“. |n ritmul `sta, e clar c` la semifinal` o s` ne ducem pe jos, renun]`m la ma[in`, iar cu banii astfel economisi]i mergem s` ne \ncuraj`m echipa la meciul din final`. Steaua f`r` sume

Comisia de liber-arbitri

8

academia CA}AVENCU
Nr. 43, 26 oct. – 1 nov. 2004

Marea urnire
globin` de la ni[te [oferi de TIR [i dou`-trei hematite ro[-albastre de la Aliu]`. Dan STANCIU Grupul vampirilor care beau doar s\nge proasp`t cu l`m\ie (afiliat la Federa]ia Romån` de Supte Libere) nu salut` gestul lui Adrian Mutu de a suge s\nge dintr-un deget al Laurei Andre[an. Este un afront adus echipei noastre de profesioni[ti [i un fault grosolan care ar trebui sanc]ionat cu o lovitur` de la 11 litri. Viorel MO}OC Cum s` vrei r`ul omului? O fi av\nd Mutu p`catele lui, dar nu pe m`sura pericolului la care s-a expus... Deci, Adriane, trebuia s` fii mai atent. Nu ]i-a dat nimeni ni[te bro[uri unde zice c` SIDA se ia prin s\nge? Simona TACHE Cine? Cui? Cum? C\nd? I l-a supt pe tot sau i-a mai l`sat m`car de-o transfuzie? Cu motiv sau f`r`? Direct din ven`? |nainte sau dup`? P`i, de-aia are privirea aia de drogat`, s`raca de ea, ]]]], nasol. Eu zic ca de-acuma s` fie [i ea atent` cui \i mai suge, pardon, cine-i mai suge [i, \n orice caz, s` nu se mai \nh`iteze cu intelectuali. Iulian T~NASE Ca vampir semi-pseudo-amator care am mers de c\teva ori \n Transilvania cu trenul, la clasa sanguin` BIII [i RH negativ, [i m-am \ntors cu grupa 0I [i RH pozitiv, pot spune cu minim` certitudine c` e riscant s`-i sugi s\ngele unei doamne posesoare de globule ro[ii siliconate, respectiv de globule albe mult prea strident bronzate. E drept c` nu e frumos s` refuzi o doamn`, dar nici nu po]i s`-]i pui \n pericol cariera de hotbalist sug\nd chiar orice \]i iese \n cale. Mult mai elegant [i mai sigur ar fi s`-i spui doamnei s\nger\nde urm`toarele: „Stimat` doamn` [i destins`, m` numesc Mutu [i nu am nici cea mai vag` inten]ie de a v` suge s\ngele ar`t`torului mijlociu“. Doamna va \n]elege [i, \n secundele urm`toare, va chema ambulan]a, condus`, desigur, de un reporter al ziarului The Sun.

Vampa [i vampirul
– senza]ionalele voturi ale Academiei Ca]avencu –
|n urma neevolu]iilor proaste de pe marginea terenului, Mutu a fost trimis de pe banca tehnic` pe fotoliul Laurei Andre[an. De aici p\n` la scandal n-a mai fost dec\t un pas [i dou` driblinguri nereu[ite. Dac` s-ar fi dus la curvele de pe centur`, care n-au televizor, l-ar fi confundat cu un [ahist s`rac [i-ar fi sc`pat. Dar cu curvele din centru, care au [i Internet, n-ai sc`pare. A[a s-a trezit Mutu cu ditamai articolele \n care Laura Andre[an \l b\rfea \n fel [i chip: ba c` nu-i iese alunecarea, ba c` nu le are cu \nc`lzirea – ba chiar c` i-ar fi supt s\ngele din deget c\nd ea, delicata, s-ar fi t`iat \n buc`t`rie. Dac`-i bine sau nu c` Mutu se mai duce la curve, asta nu-i treaba noastr`, ci a nevestelor, a prietenelor [i a urma[ilor urma[ilor no[tri – motiv pentru care ne [i ab]inem de la un vot sincer. O s` vot`m altceva: e bine c` Mutu i-a supt s\ngele Laurei Andre[an? Nea Puiu, las`-ne!

Ursu i-a supt veninul. Asta e cea mai erotic` scen` din literatura romån`, în opinia mea. Iar faza {tefan AGOPIAN Mircea TOMA O prim` constatare este c` La- cu Mutu e cea mai erotic` din fotE r`u fiindc` n-a lucrat bine. ura Andre[an are o cultur` pre- balul romånesc. P`i, dac` tot s-a apucat s`-i sug` car`: \nc` din literatura pentru ceva, sîngele în cazul nostru, treliceeni – ex. Cire[arii – sugerea Daniel GOACE buia s-o fac` [i el ca un profesiosångelui fetelor la måini sau la Nu \n]eleg ce at\ta iure[ pen- nist [i s` i-l sug` pe tot. Astfel, nu picioare este un mijloc de comu- tru c` Mutu i-a supt degetul Lau- mai ascultam ast`zi tot felul de nicare a sentimentelor de c`tre rei Andre[an. Ce s` faci, a[a e pove[ti despre acest b`iat zurbab`ie]i (cu impact instructiv [i Mutu: tu \i dai un deget [i el \]i giu, care \nc` se simte complexat pentru cititori). A doua ]ine de suge toat` m\na. Bine c` Adi s-a de Dimitri Karamazov. no]iuni elementare de prim aju- limitat s`-i sug` doar degetul [i tor: e bun Mutu de pus pe ran`? nu i-a b`ut Laurei colec]ia de par- Drago[ VASILE Presupunånd c` are calit`]i anti- fumuri din [ifonier, nu i-a aspirat Normal c` nu e bine, mi-e [i septice, r`spunsul este favorabil. tot praful de pe mobil` sau nu i-a groaz` c\nd m` g\ndesc! Cine [tie 3) Crede]i c` altcineva \n locul lui fumat iarba artificial` de pe pre- pe unde a umblat Laura cu degeMutu ar fi f`cut altfel? Dac` e [ul de picioare de la intrare. tul `la, \n afar` de Diana Cordeavorba doar despre supt rana de la nu! M` mir c`, pe l\ng` cocain`, deget, nu [tiu, despre cealalt` C`t`lin MATEI nu i-au g`sit lui Mutu [i 200 g de cred c` sunt mul]i doctori \n ]ar`. Eu zic ca e bine, dar nu [tiu de praf de clamydiaz` supt` de pe ce pentru c` mi-e foarte foame. deget, cu garnitur` de gonococie [i trichomonaz` cu [ancru. Plus Alexandru V~RZARU 2-300 de spermatozoizi r`t`ci]i Eu zic c` e bine. A[a s-a întîmdin PD, c\teva molecule de plastic plat [i în Cire[arii, cînd o viper` de la un vibrator, oarece hemoa mu[cat-o pe Lucia de picior, iar

E BINE

NU E BINE

AB}INERI
Alin IONESCU M` ab]in cu greu s` m` enervez. Toat` ziua Briliantu-n jos, Briliantu-n sus... Briliantul s-a scobit în nas, Briliantul se [terge la fund, Briliantul e biped, Briliantul duce gunoiul, Briliantul face

Drago[ MU{AT Ce s` zic, c` mi-e [i ru[ine, or citi [i al]ii votul `sta: unde-a scuipat Gu[` a supt Mutu! M` opresc aici. (aparte) Dac` o s` put` data Gabriel DROGEANU E foarte confuz` faza, cred c` viitoare? Dac` o s`rut`-ntre piavem nevoie de o reluare. Pe de cioare? Dac` o salut` data viio parte, mi se pare c` Mutu (fon- toare? dator, pare-se, al grupului fotbali[tilor care au b`ut din Laura Andre[an) s-a mi[cat bine, \n sensul c` [i-a f`cut curat la ban- Marius BOR}EA cul de lucru. Pe de alt` parte, eu Nu m-a[ fi b`gat la acest vot, zic c` era mai igienic s` aplice o fiindc` nici mare microbist nu fa[` steril` [i s` sune la ambu- s\nt, nici la curve nu merg, nici lan]`. Se impunea, cred, [i un an- gura a s\nge nu-mi miroase. Dar titetanos, nu se [tie niciodat` ce am observat c` colegul Drogeanu a mai f`cut fata aia cu instru- a uitat s` ne mai oboseasc` [i mentarul din buc`t`rie, pe unde s`pt`m\na asta cu p`rerea lui del-a b`gat [i l-a scos. |n plus, m` spre fumatul \n redac]ie. A[a c` \ntreb ce naiba f`cea Briliantul vin, stau un pic [i zic: la fumat, dac` \[i reteza Laura o bucat` din b`ie]i! Goace, vrei o ]igar`? deget: o m\nca? Bine c` nu [i-a \n]epat un silicon… Liviu MIHAIU Mutu e un ]`ran prost de pe l\ng` Pite[ti, ajuns futbolist la un Ioan T. MORAR Nu [tiu, nu m` bag, într-un fel club de noapte din Londra, Laura Laura mi-a fost vecin` de bloc, pe Andre[an este o sexopat`. Dac` C`l`ra[ilor, locuia la alt` scar`. cei doi au ajuns \n discu]ia AcadeLa o scar` mai mare, ca s` zic miei Ca]avencu, \nseamn` c` Lia[a. {i, în plus, nici nu am în]eles bertatea a \nvins.

pipi cu droguri, Briliantul a aprins lumina, Briliantul a supt sînge, Briliantul î[i taie unghiile de la picioare, Briliantul las` colacul, Briliantul doarme, Briliantul ridic` colacul, Briliantul cînt` la du[, Briliantul are din]i, Briliantul aprinde lumina, Briliantul apas` tasta #, Briliantul î[i trage fermoarul, Briliantul se las`, Briliantul caut` s`, Briliantul vrea, Briliantul a, Briliantul n-a... Ce-a f`cut Briliantul `sta ca s` merite s` m` gîndesc eu dac` a f`cut bine sau nu? Aud? S-a aruncat în troac` la porci crezînd c` e vorba de-o piscin` cu jeleu, asta a f`cut!

foarte bine întrebarea, eu am plecat de la [edin]` u[or înainte de discu]ia despre acest vot. Poate c` ar fi cazul s` vot`m lucruri ceva mai serioase, cum ar fi, de pild`, dac` e bine s` se fumeze în redac]ie sau nu. În acest caz îmi voi chema familia [i vom spune cu to]ii un NU hot`rît. Astea s\nt probleme, dragii mei colegi!

CE S~ ZIC?

P~RERI {I P~RERI

Spre deosebire de guvernan]i,

Mutu a mu[cat un deget pentru ]ara asta!
Ei bine, Laura Andre[an face [i altceva. De exemplu, d` declara]ii la tot cartierul din presa str`in`. Un ziar britanic reproduce c\teva cuvinte ale Laurei care sun` cam a[a: „M-am t`iat la un deget [i Mutu mi-a ridicat degetul, l-a b`gat \n gur` [i a \nceput s`-mi sug` s\ngele, precum un vampir. Am fost [ocat` deoarece, de[i s\nt din Transilvania, nu mai avusesem parte de un asemenea tratament“. Cam lung` declara]ia, nu [tim c\nd a avut ea at\ta timp liber, dar trebuie s` recunoa[tem c` este c\t se poate de inspirat`, a realizat fata asta \n c\teva minute f`r` sex mai mult dec\t Agathon \ntr-un mandat de ministru al turismului: sigur or s` vin` c\teva mii de turiste din Anglia s` vad` [i ele de aproape cum e cu suptul s\ngelui \n Romånia. Unde mai pui c`, v` da]i seama, o s` aib` [i Mutu ce face c\t va sta suspendat. Vinova]ii f`r` ven`

baronul oval

academia CA}AVENCU
Nr. 43, 26 oct. – 1 nov. 2004

9

Lui Mu[etescu i-a ap`rut o chestie \ntre picioare

Tinerii nu r\d la bancu’ cu BCU
M` numesc Dorneanu Andra [i s\nt elev` \n clasa a zecea la Colegiul „Tudor Vianu“ din Bucure[ti. S\nt m\ndr` s` v` informez c`, \n sf\r[it, au interzis accesul la BCU (Biblioteca Central` Universitar`) pentru elevii care s\nt „mai mici de clasa a unsprezecea“ (pentru a o cita \ntru totul pe doamna de la recep]ie). Domnule, nu mai avem voie s` citim, a[a c` mai-marii acestei institu]ii ne aboneaz` gratuit la standul cu manele [i ne \ndreapt` aten]ia c`tre alte locuri care ne pot stinge setea de informa]ie – o alba-neagra la col] de strad` (cel mai bun exerci]iu de probabilit`]i la matematic`), o mic` lec]ie de vocabular \n Rahova (explorarea limbilor neconven]ionale), un concurs de scuipat (s` ne ajute la calcularea volumului de aer care \ncape \n pl`m\ni – dou` dintr-o lovitur`, biologie [i fizic`!) [i c\te [i mai c\te. Ce trist` ar fi fost lumea dac` ne-ar fi l`sat [i pe noi, `[tia mai mici, s` citim! – asta o s` spunem peste ani, c\nd o s` aprindem focul \n tomberoane de plastic [i o s` ne m\ndrim c` am ajuns [i noi oameni mari ai str`zii. Cred c` trebuie s`-i mul]umim statului romån, c` \ncurajeaz` aceast` ini]iativ` de depopulare a Bibliotecii, care devenise un adev`rat focar de poluare intelectual` pentru Pia]a Revolu]iei. Mai ales c` eram at\t de aproape de Senat, erau oamenii `ia de acolo, bie]ii de ei, \n pericol iminent. Acum, c` principala surs` de informa]ii a c`zut, ne r`m\n urm`toarele alternative: q Bibliotecile locale: unde nu se pot g`si de nici o culoare c`r]ile din bibliografiile obligatorii (mai ales cele de la istorie); q Biblioteca [colii: nu se poate numi o [coal` care are o bibliotec` acceptabil`, \n afar` de cea de la „Mihai Viteazul“, [i, cum nu s\nt elev` acolo, nu am acces la aceasta;

C\nd te ui]i la Ovidiu Mu[etescu \]i vine a[a, nu [tiu cum, s` te ui]i \n alt` parte. Fostul [ef al APAPS are o frez` mai degrab` neinteresant`. Fizicul s`u este mult mai pu]in captivant dec\t cel al Cosminei P`s`rin. Psihicul s`u este infinit mai pu]in haios dec\t cel al lui Nicolae V`c`roiu. Iar musta]a, musta]a lui Mu[etescu nu \l ajut` \ntotdeauna pe proprietarul ei s` se fac` remarcat de ceilal]i participan]i la trafic. S` presupunem, totu[i, prin absurd, c`, \n lips` de altceva, cineva s-ar uita cu aten]ie la Mu[etescu. Ce-ar putea s` vad`? Exact cum spuneam: nu mare lucru. |n aceste condi]ii, de o sublim` banalitate, este uimitor ceea ce i s-a putut \nt\mpla anul acesta

lui Mu[etescu. Nu, nu a fost arestat! Altceva, cu mult mai spectaculos, i s-a \nt\mplat ternului pesedist. Doamnelor [i domnilor, anul acesta, Ovidiu Mu[etescu [i-a cump`rat o super-motociclet`, marca Aprillia, cu doi de „l“, de[i \n declara]ia sa de avere se scrie c` motorul pesedistului ar avea un singur „l“, ceea ce este fals, \n fine… Vi-l pute]i \nchipui pe Mu[etescu \n costum, cu cravat` frumoas` la g\t, cu casc` pe cap, cu diplomat sub bra], demar\nd la semafor pe o singur` roat` a Aprilliei [i \ndrept\ndu-se vijelios spre sediul Guvernului?! Nici noi, dar ce mai conteaz`! PreaMotor

q Anticariatele: cine dispune de asemenea fonduri; q De libr`rii nu spun nimic, din 240.000 de lei pe lun` nu reu[im s` ne lu`m dec\t o carte; q O op]iune ar fi s` facem chet` \n clas`, s` cump`r`m a[a c`r]ile de care avem nevoie [i s`

le citim pe r\nd; q Ultima variant` [i, cred, aceea la care au vrut BCU-i[tii s` ajungem: ce at\ta citit? Mai bine dau pe Acas` TV, c` e maratonul Tatu&Cabral [i poate mai \nv`] [i eu pu]in` contradic]ie cu DEX-ul pentru ora de logic`.

Cum taie [i sp\nzur` doamna Mitrea toate panglicile so]ului

S`pt`m\na trecut`, doamna Manuela Mitrea a inaugurat un bloc ANL \n jude]ul Mehedin]i, unde dumneaei candideaz` pentru un nou mandat \n Parlament. Imediat, lumea a \nceput s` acuze familia Mitrea c` amestec` treburile ]`rii cu acelea din a[ternut. Iar misoginii i-au sugerat doamnei Manuela c`, dec\t s` umble cu foarfeca pe la panglicile blocurilor construite de ministerul lui Mitrea, mai bine [i-ar consuma energiile \n spa]iul conjugal [i ar umbla cu acul pe la izmenele so]ului, greu \ncercate la Mih`ile[ti ori \n alte deflagra]ii cu suflu compa-

rabil. Ce nu [tie prea bine gura rea a lumii e c` doamna Manuela Mitrea este o mai veche [i aprig` m\nuitoare de foarfec`, sub delicata sa m\n` c`z\nd \n timp o gr`mad` de panglici ANL \n tot jude]ul Vrancea. Panglici pe care ar fi trebuit s` le taie so]ul, c` doar Vrancea este jude]ul unde candideaz` el. Dar bag de seam` c` Miron Mitrea este un so] de mod` veche, care las` treburile u[oare pe m\na nevestei. |n familia Mitrea, el ]ine ce-i mai dificil: p\inea [i cu]itul. Foarfeca [i papucul s\nt \ns` la ea. La mitrea coco[ului

10

academia CA}AVENCU
Nr. 43, 26 oct. – 1 nov. 2004

tunul catodic

Anacronica TV
Starea [i piperul na]iunii
Pentru c` n-o s` mai r`m\n` [i urm`torii patru ani repetent la Cotroceni, mar]i sear` tanti TVR1, nenea Gru[c` [i unchiu’ Andronic l-au dus pe pre[edintele Ion Iliescu pentru ultima oar` la emisiunea Starea na]iunii. Emo]ionat p\n` la lacrimi [i nod de la cravat` \n g\t, Horia Gru[c` l-a numit pe Ion Iliescu „cel care a fost pre[edintele ]`rii“. Auzind c`, gata, nu mai e pre[edinte, Ando (zis [i „Ctrl+Z“) a prins pu]in curaj [i a \nceput s` se obr`zniceasc`: „Domnule Iliescu, v-a]i asigurat \n func]ii oamenii dvs. r`ma[i pe dinafara listelor?“. {i, pentru prima oar` \ntr-o emisiune la postul na]ional, am auzit – uau! – chiar nume: cutare la BNR, cut`ric` la Curtea de casa]ie etc. „Nu \n]eleg care e repro[ul“, a s`rit Iliescu, „`sta e un element de blamare!...“. Cel pu]in la aia cu „Traian B`sescu v` acuz` c` nu v-a]i implicat suficient ca pre[edinte“ am crezut c` Iliescu o s-o cheme \n platou pe Corina Cre]u s`-i bat`: „Ce, a]i fi vrut s` fiu dictator, ca Ceau[escu?! B`sescu s` studieze mai mult Constitu]ia!“. A[a zicem [i noi: s-o studieze ca s`-l vedem dup` examenele din 28 noiembrie \n func]ia de invitat la Starea na]iunii.

trampa [i ecranul
5 Sigur [ti]i reclama cu copiii `ia despre care se zice c` ar putea fi cutare [i cutare. Spre exemplu, \l arat` pe copilul `la care se uit` printre picioare la lumea \ntoars` cu susul \n jos [i oamenii zic: „Ar putea fi filozof“. Eu a[ fi scris mult mai simplu: „Ar putea fi bolnav psihic“. 5 Nu [tiu dac` a]i observat, dar actorul din reclama la „Prostamol“ este acela[i cu [eful mafio]ilor decoratori de u[i de la Zapp. O fi vreo coinciden]` sau [eful mafiot chiar oprea limuzina din sut` \n sut` de metri ca s` fac` pipi la copac? 5 Rocsana Marcu este prezentat` de Prima TV ca „astrolog“, doar pentru c` prezint` horoscopul. |n modul `sta, Mircea Radu e sexolog, Marius Tuc` e psihanalist politic, iar Busu e cel mai complex: meteorolog buc`tar bun la toate. 5 {ti]i reclama de la Murfatlar, unde a[ putea s` devin ac]ionar. |n reclam`, fata aia care le aduce paharele ac]ionarilor serve[te la sf\r[it scaunul gol \n care va sta c\[tig`torul concursului. Cu aceast` ocazie, ca probabil viitor ac]ionar a[ vrea s` \i transmit dou` cuvinte: e[ti concediat`, nesim]ito, pentru c` ]i-ai permis s` m` la[i pe mine la sf\r[it. 5 Cine se ocup` la OTV de benzile alea de text trece prin mari chinuri. S\mb`t` diminea]` am v`zut nu mai pu]in de trei gre[eli de ortografie \n dou` [tiri. Dar e explicabil. Pentru c` nu \[i permit un calculator, cred c` pl`tesc o dactilograf` care scrie \n timp real de mii de ori benzile alea de [tiri [i normal c` mai gre[e[te c\nd face cafea cu m\na ailalt`. 5 Ultima frontier` a probei de curaj de la Ciao Darwin a fost atins` de un crocodil pui. Era mititelul împins cu un b`] ca s` treac` peste ni[te gagici care st`teau întinse pe jos. La prima i-a fost mai u[or, c` terenul era mai plat, îns` la a doua a fost terminat` s`r`cu]a reptil`. S-a chinuit s` traverseze ni[te ditamai ]\]ele [i probabil c`, fiind animal crescut în captivitate, nu mai v`zuse în via]a lui aseme-

Mare noroc am avut c` nu m-am combinat cu Mutu! Oare cocaina se ia prin contact neprotejat sau numai dac` o înghi]i?

Dup` ce a ajuns astrolog doar pentru c` prezenta Horoscopul, Rocsana Marcu se bucur` c` n-a fost pus` s` prezinte Via]a satului [i Buc`t`ria lui Radu ca s-o fac` lumea „]`ranc` gras`“
nea mun]i de gr`sime. Eu cred c`, dintre toate animalele alea întinse pe jos, crocodilul a fost cel mai curajos. Bravo, b`iete, ai fost tare, dar fac pariu c` dac` era invitat Grecea n-aveai sînge-n tine s`-l traversezi. 5 Din c\te am auzit, prin decizia CNA, clipurile candida]ilor [i partidelor care vor intra \n b`taia electoral` se vor bucura de acela[i statut ca al reclamelor la detergen]i, bere, tampoane ori bure]i de vase. A[tept`m cu mult interes startul, fiindc` ne dorim s` vedem un clip electoral cu V`c`roiu \n emisiunea Scandic Bar, un spot cu V.C. Tudor \ntre dou` reclame din alea, care se termin` cu „Acest medicament poate fi eliberat f`r` prescrip]ie medical` etc.“ ori un clip electoral al PSD plus PUR l\ng` alte reclame la detergent de vase. 5 Un elev de la o [coal` din Alba Iulia s-a pl\ns unui reporter PRO TV de dirigintele s`u: „Ne face raha]i!“. Mare [mecherie, dirigul meu a f`cut juma’ de clas` homle[i [i de restul canadieni, [i nu s-a mai pl\ns nimeni. 5 Am prins la Realitatea TV c\teva secven]e cu ni[te comercian]i din Obor r`ma[i f`r` tarabe, care protestau. Am observat c` pe o pancart` scria „Ne-am s`turat!“. Iat`, prin urmare, c` la noi \n ]ar`, Romånia, 2004, toamna, mai vedem [i oameni care pleac` din pia]` s`tui. 5 |ntr-o diminea]`, pe r`coare, m-am uitat la programul matinal de la Prima TV. Pe l\ng` [tiri, horoscoape [i meteo am remarcat o t\n`r` blond` care ne \nv`]a cum s` facem gimnastica de diminea]`. A dat ea ce-a dat ni]el din m\ini [i din picioare, pre] de cam dou` minute, dup` care n-am mai \n]eles nimic din ceea ce ne spunea d\nsa, fiindc` \ncepuse s` g\f\ie ca o locomotiv` cu aburi. Cu toat` sinceritatea, s` [ti]i c` p\n` [i eu, fum`tor \nr`it [i sedentar, plin de mu[chi la degete de la tastatura calculatorului, tot ]in mai mult la t`v`leal`. Dar a[ vrea totu[i s`-i mul]umesc c` mi-a f`cut o diminea]` frumoas`: de mult nu mi s-a mai \nt\mplat ca ea s` termine \nainte. 5 De la Focus am aflat despre instalarea l\ng` sediul Parlamentului a unui fel de laborator psihiatric pentru politicieni, un fel de „Spital de campanie electoral`“. Zile la r\nd, scaunul pentru consulta]ii gratuite a r`mas gol. Normal, cine s` se bage acolo dac` era doar un scaun? Ia s` se fi pus [i-o mas` cu umbrelu]`, s` fi v`zut dup` aia cum nu mai sc`pau de nea Nicu p\n` nu-[i amintea toate traumele din copil`rie [i c\ntecele \nv`]ate la [coal`. 5 Am auzit c` tinerii de la O-Zone, b`ie]ii `ia care au dus renumele ]`rii noastre p\n` departe, la fel ca N`stase sau, mai recent, Mutu, se despart. Cic` va \ncepe fiecare o carier` solo – dar n-am \n]eles dac` \n muzic` sau \n sex. 5 Cazul „Mutu s-a drogat“ a luat o asemenea amploare, \nc\t cei de la PRO TV ne-au b`gat p\n` [i un fel de simulare pe calculator, cam ca alea de la accidentele de munc` pe baz` de explozie. Mai exact, s-a creat pe calculator un fel de birou lung, la care st`teau trei omule]i (cam ca `ia din jocurile cu b`taie) cu cravat` [i pe care se afla un dosar. Cei trei omuleni reprezentau federa]ia englez` de fotbal. Ca s` fie treaba f`cut` profesionist, puteau s-o simuleze un pic [i pe Laura Andre[an, dar le-o fi fost mil` de calculatoare, s` nu ia un virus, ceva. 5 Am aflat c` a fost [i „Ziua Osteoporozei“ . De Ziua Osteoporozei i-am prins la televizor pe – bine\n]eles! – ni[te parlamentari de la PSD. Z`u, chiar mi se pare ciudat: se mai \nghesuie lumea la ciolan, la os, dar chiar [i la osteoporoz`? Domnu’ Bogdan Chirieac, unde-a]i fost, dom’le, \n ziua aia? C`, z`u, ar fi mers pe PRO TV o emisiune special`, Osteoporoz` cu premierul. 5 |ntr-o sear`, pe HBO era un pustiu de film din care am prins o replic` tradus` jos, pe ecran: „Vrei unul b`tr\n, chel [i cu tupeu?“. Doar at\t \i spunem traduc`torului: nu, nu e vorba despre tupeu, tupeu ai tu s` te bagi la ceva care te dep`[e[te! „Toupet“ \nseamn` peruc` sau me[`, drag` cet`]ene! Sau te pomene[ti c` tu ai tradus \ntrebarea aia doar pentru electoratul care nu [tie limbi str`ine [i care \nc` l-ar mai vota pe nea Nelu! |n cazul `sta, s` [tii c` r`spunsul e: da, vor!

Star-ul na]iunii

Trei milioane, din dragoste
Cred c` nu este zi s` nu aflu, drept [tire de maxim` importan]`, c` Antena 1 a dobor\t din nou toate recordurile de audien]`. Faptul c` aceast` [tire ]ine fruntea celorlalte drame nu e de analizat aici. S\nt anun]at cu precizie de c`tre Mircea Radu c`, timp de un minut, 3.120.000 de romåni s-au uitat la emisiunea lui, adic` s-ar face un lan] uman de telespectatori de la Bucure[ti la Murmansk. Sincer s` fiu, nu-i cred, pentru c` la Murmansk nu se prinde Antena 1. |n plus, m` \ntreb cum s-a ajuns la suma asta: ca s` suni 20 de milioane de oameni \ntr-o or` [i s`-i \ntrebi la ce se uit` \nseamn` 333.333 de telefoane pe minut, iar pe mine nu m-a sunat nimeni. Oricum, v` imagina]i c` to]i telespectatorii lui Mircea Radu ar face o ]ar` mic` de pl\ng`cio[i care sigur ar bate Luxemburgul la fotbal. |n concluzie, ca telespectator eventual de Antena 1, [tirile de genul `sta nu-]i fac nici o onoare. Practic, te sim]i ca dup` ce ai fost la curve: e OK la \nceput, dar dup` consumarea actului afli c` ai fost doar unul din trei milioane.

C`t`lin MATEI

ministerul p`rerii na]ionale

academia CA}AVENCU
Auzi, b`, urecheatule, m-ai înnebunit cu miliardele tale teoretice! Vrei s`-]i ar`t acu’, pe loc, cum arat` în realitate un milion de dolari cu serii diferite? Nr. 43, 26 oct. – 1 nov. 2004

11

tupeu 2004 Recursul democra]iei \n anulare
S-a mai dus un mit cu romånii pleca]i s` se realizeze afar`: c`p[unarul de la Chelsea b`ga \n el cocain` cu cartofi pr`ji]i ca spartul. Vezi, dac` n-a avut c\nd era mic? A[a-i romånul, e dorit: dac-a suferit \n curte la el la ]ar` c\nd era cu mucii la gur`, acuma nu iart` nimic, p\n`-i d` s\ngele pe nas: cocain` cu mur`turi, amfetamine cu maionez`, ro[ii [i br\nz` cu ha[i[, marijuana murat` la borcan de mu[tar, r`citur` de ketamin`, c\rnat de opiu, pastram` intravenoas` de heroin`. Ce putea s` fac` un ]`r`nu[ ajuns la Londra cu iahtul pe conduct`? A crezut c` lumea e a lui, doar pentru c` a[a \i ziceau la ureche dou` bagaboante care \l sugeau de bani. Dar despre ce vorbim noi aici? Despre lipsa de caracter, de care avem c`c`l`u \n politica romåneasc`. S`-i d`m b`taie, s` vedem care-i mai josnic dec\t care: Mega-tupeu 2004 (3 puncte): Ion Neagu, PSD, Romånia. Deputatul Neagu de la PSD-ul din Romånia [i-a b`gat cizmele \n ea de legisla]ie european`, c-a[a s\ntem noi, rumånii: dup` ce Europa ne-a l`sat [i pe noi s` ne juc`m cu ea, \ntre timp ne c`c`m \n balansoar [i fugim cu mingea ei. PSD-ul a reintrodus pe [est „recursul \n anulare“, o [mecherie inventat` de Uniunea Sovietic` pentru a-[i bate joc de decizia definitiv` a unui judec`tor. Numit` „contesta]ie \n reformare“, institu]ia recursului \n anulare a fost reintrodus` pentru c` a[a vrea Partidul, s` fie sigur c` dac` pierde statul un proces, s` aib` ling`ii care s`-l apere. Adic` dac` pierde N`stase un proces cu mine, s` poat` veni totu[i maimu]a pe care o cre[te so]ia ministrului Justi]iei [i s` m` scuipe \n anulare la Judec`torie, eu ca ziarist [i ea ca pesedist` african`. Ultra-t\mpeu 2004 (2 puncte): Romånia. Alt caracter: conducerea Camerei Deputa]ilor \l va trimite ca observator la alegerile din Statele Unite pe V`s`lie Moi[, un peremist care nu [tie dec\t rusa, iar ca antecedente democratice – fost mili]ian [i criminal de oi. P`i, pentru asta au murit copiii `ia la Revolu]ie [i pentru asta a omo-

Bani albi pentru icre negre
Gra]ie unei conjuncturi globale, care a obligat ]`rile de la Marea Caspic` s`-[i reduc` produc]ia cu 50%, Romånia a devenit cel mai mare exportator de caviar din lume. Probabil cererea intern` a sc`zut dramatic de c\nd arogantul de serviciu [i cu rafinatul Geoan` au renun]at la recep]iile simandicoase ca s` \nfulece m`m`lig` [i mititei la vizitele electorale de prin sate. Sau este vreo manevr` de-a lui Tri]` F`ni]`, care export` la greu pentru ca apoi s` se recurg` la rezerva strategic` de caviar furajer subven]ionat. Dac` alegerile nu vor fi pentru PSD prilejul de a importa [ampanie fran]uzeasc`, atunci avem speran]a c` deficitul balan]ei de pl`]i externe se va men]ine \n cote rezonabile, iar economia se va revigora cu siguran]`.

Morunul lui Horea

Mihai T`n`sescu [i Miron Mitrea, doi mini[tri dintre care numai unul lucreaz` cu miliardele doar pe hîrtie
r\t Moi[ un om cu Dacia? {mecherie 2004 (1 punct): Ministerul [i familia Mitrea. Pe banii so]ului, dar cu forfecu]a de unghii lungi a partidului, doamna Mitrea – a doua candidat` la Parlament din familia Mitrea, dup` domnul Mitrea – a t`iat public mo]ul unui bloc ANL din Or[ova. Nefiind \n c`utare de re]ete de mur`turi din zon`, ci de-a dreptul \n campanie electoral`, doamna Mitrea cheltuie[te banii minis- Parlament? terului pentru a-[i promova imaginea. |ntrebarea e: c\nd se Bursucul drastic \ntoarce ministerul acas` seara, doamna Mitrea \i arde m\nca{i acum, s` vedem ce s-a rea dac` nu-i mai d` bani de oj` \nt\mplat \n topul general [i de campanie? Dar \l m\ng\ie Tupeu 2004: oare pe ceaf` pe minister dac` \i mai cump`r` o oal` de teflon 1. Ion Iliescu 37 puncte nou` [i 10 minute de publicitate mascat` la televizor? Sau \l 2. Adrian N`stase 23 puncte scarpin` \n cap pe minister 3. PSD 16 puncte dac` \i d` fonduri de Metro [i de

Parlamentarul romån – 15% revolu]ionar, 85% restul
Un studiu a demonstrat c` 15 la sut` dintre parlamentari s\nt [i fo[ti revolu]ionari. Cu alte cuvinte, dintre parlamentarii no[tri, 15% trag prost cu arma, iar 85% au profitat acum 15 ani de lucrul `sta.

Revolu]ia de cafea

12

academia CA}AVENCU
Nr. 43, 26 oct. – 1 nov. 2004

´ ´ LIBERTE, Egalite, ´ infrac]ionalite

Am un leu [i vreau s`-l {eu
{euleanu a mai dat o lovitur` pe banii Societ`]ii Romåne de Radiodifuziune. Pe data de 8 martie 2004, SRR a organizat o licita]ie în vederea achizi]ion`rii unui sistem informatic integrat. Suma pus` la b`taie de SRR – 9 milioane de euro. B`net, nu glum`. Cine a cî[tigat? SC Forte Company SA, un mai vechi client al licita]iilor de stat. Am consultat ni[te speciali[ti în IT [i ni s-a spus c` pentru ceea ce vrea Radioul s` fac`, o sum` de 3 milioane de euro ar fi fost arhisuficient`. Ce este cu Forte SA? Am consultat indicatorii financiari ai bilan]ului s`u de pe anul 2003 [i am r`mas u[or uimi]i. S` îi descriem pu]in în termenii pe care îi folose[te un student la ASE care are numai note de 10. A[adar: activele circulante – 270 de miliarde de lei. Datoriile pe termen scurt – 247 de miliarde de lei. Indicatorul de lichiditate curent` era a[adar de 1,02. Normal ar fi fost un indicator de 2. Mai erau: crean]e în valoare de 199 de miliarde de lei [i o rat` de încasare a clien]ilor de 132 de zile, adic` o perioad` foarte mare. Ceea ce înseamn` c` firma nu dispune de lichidit`]i imediate. Ceea ce îi afecta capacitatea de plat`, existînd riscul unor ac]iuni din partea creditorilor. Se poate spune: contractul cu SRR a venit tocmai la timp. Cele 9 milioane de euro da]i de {euleanu au fost fix ca o alifie pentru datoriile SC Forte Company. {i poate c` o parte din ei s-au [i întors, recunosc`tori, la cel care i-a dat.

mili]ia spiritual` Avem un spionaj cu concep]ii socialiste, multilateral dezvoltat
„În vasta activitate teoretic` [i practic` a Pre[edintelui ]`rii noastre, tovar`[ul Nicolae Ceau[escu, în ac]iunile României socialiste pe plan interna]ional, un loc aparte, deosebit de important, îl ocup` complexa problematic` a instaur`rii unei noi ordini economice [i politice în rela]iile interna]ionale, deoarece vechea ordine interna]ional`, bazat` pe inegalitate, pe asuprirea unor popoare, nu mai corespunde situa]iei actuale, a devenit un obstacol în calea dezvolt`rii economiei mondiale, un factor generator de criz` [i dezechilibru. Concep]ia româneasc` cu privire la noua ordine economic` interna]ional`, amplu fundamentat` [i dezvoltat` în lucr`rile Secretarului General al Partidului Comunist Român, se întemeiaz` pe analiza [tiin]ific`, f`cut` de pe pozi]iile materialismului dialectic [i istoric, a întregului mers social contemporan.“ Vai, ce vac` s\nt, am uitat s` vi-l prezint pe autorul acestor rînduri. E Fulga! Gheorghe Fulga, fost lector universitar la data apari]iei acestor rînduri (12 august 1984) în ziarul Drum nou, organ al Comitetului Jude]ean Bra[ov al PCR. Înarmat cu aceste idei m`re]e, greu de comb`tut, domnul Gheorghe Fulga conduce Serviciul de Informa]ii Externe [i are grij` ca noua ordine mondial` s` se instaureze glorios în lumea contemporan`. Zilele lui Gheorghe Fulga la direc]ia SIE s\nt, probabil, num`rate. Dup` aceea, conform tradi]iei, actualul director î[i va pierde urmele într-o ambasad` a ]`rii noastre. Pentru ca nu cumva s` fie [ocat de capitalismul putred, de inegalit`]ile sociale [i de odioasa societate de consum, propunem celor ce vor decide s` îl numeasc` pe tov. Fulga la ambasada din Phenian, acolo unde se poate întîlni cu m`re]ele Idei Ciuce ale lui Kim Ir Sen, prietenul lui Nicolae Ceau[escu, modelul ideologic al fostului lector universitar! Spion Gheorghe Maurer

Nicolae [i Elena pe vremea cînd nu se gîndeau c` vor fi tr`da]i de Pacepa [i l`uda]i slugarnic de Gheorghe Fulga, succesorul democrat al acestuia

Radio, arme

Ceva lipse[te din CeVe-ul prefectului de Timi[

Surdu, pe vremea c\nd le [i auzea, le [i potrivea
Pe vremea c\nd Angela Similea ridica s`lile \n picioare [i chiar se preg`tea s` apar` la televizor \n varianta par]ial color, Victor Surdu abia f`cea primii pa[i prin revistele de propagand` alb-negru. Ea, la o adic`, s-ar fi plimbat [i cu trenul galben f`r` cai, el nici cu troleul nu se g\ndea s-o scoat`. Viitorul agrarian era mult mai interesat de lanurile de porumb, \n mijlocul c`rora adesea se petreceau fapte ce bucur` orice minte pervers`. Adic` produc]ii record la hectar [i dep`[iri la plan \n \ntrecerea pe jude]e. Era vremea tinere]ii, c\nd te crezi nemuritor, de[i, de acolo, de la tribuna studen]easc`, spui c` nemuritor e doar Nea Nicu. Azi, ole-ole, Nea Nicu nu mai e. Dar au r`mas amintirile, [i pe una dintre ele i-o facem cadou lui Victor Surdu. S` nu uite de unde a plecat. C` [i noi ne-am amintit de unde a plecat. De[i am cam uitat unde a ajuns. Victor Huo

Pesedi[tii s\nt manda]i dracului
Judec`toria Constan]a a emis recent un mandat de aducere pentru \nsu[i Nicu[or Constantinescu, pre[edintele Consiliului Jude]ean Constan]a, \ntr-un proces de contraband`. Culmea este c` de[i liderul PSD nu este invitat \n boxa acuza]ilor, ci doar la loja de martor, el a refuzat deja dou` invita]ii mai vechi. Faptele despre care este implorat Constantinescu s` vorbeasc` s-au \nt\mplat \n mileniul trecut, prin ‘97, adic` pe vremea c\nd \nc` se purta contrabanda cu ]ig`ri BT, adic`, ce s-o tot lungim, pe vremea guvern`rii „celorlal]i“. Adic` \n timpul administra]iei pe care grupul fanatico-religios din care face el parte – „Martorii lui Maz`re“ – nu scap` nici o ocazie de a o (\n)jura pe toate p`r]ile [i din orice pozi]ie. Stima]i judec`tori, grupul martorilor care nu prea beau ap` plat` cu l`m\ie ne-a rugat s` v` transmitem o solu]ie pentru a-l convinge: trimite]i urgent ni[te mandate [i pe adresa unui grup de l`utari, aduce]i \n sal` c\teva dansatoare de samba legate bine cu c`tu[e [i elibera]i urgent de la r`coare c\teva butelcu]e de [pri]. Cic` se rezolv`.

Mircea Rusu Contraband

|n calitate de prefect de Timi[, domnul Ion R`ducanu are o responsabilitate uria[`. Responsabilitatea asta uria[` \i apas` pe umeri. Umerii, [i ei, apas` la r\ndul lor pe bra]e. Bra]ele, ce s` fac`, apas` [i ele unde pot. C\nd domnul R`ducanu [i-a scris CV-ul pe site-ul prefecturii, s-a \nt\mplat fenomenul: responsabilitatea a ap`sat pe umeri, umerii au ap`sat pe bra]e, iar bra]ele au ap`sat pe tastatur`. {i, cu ap`sarea asta, au obosit repede. Exact c\nd domnul R`ducanu era s` ajung` cu CV-ul la postul de la partid. Noi \n]elegem c` responsabilitatea uria[` a f`cut ca lista

locurilor de munc` s` se \ncheie prea devreme. {i, ca nu cumva s` se cread` c` dl R`ducanu a avut doar serviciile pe care [i le-a trecut \n CV, nu pu]ine, dar nici multe, venim cu rectificarea: a mai lucrat [i la Comitetul Jude]ean al PCR Timi[, unde a fost membru supleant. Domnule prefect R`ducanu, tovar`[e, de ce nu cere]i ajutorul oamenilor c\nd obosi]i? S` [ti]i c` nu le pute]i face pe toate singur. Nici s` v` demasca]i n-o s` reu[i]i niciodat` singur. De-aia s\ntem aici, conta]i pe noi [i \n viitor! CV al PCR

Hamburghezul N`stase a mîncat cu poporul la Mall
Adrian, Dana [i cu Mihnea au ie[it la sfîr[itul acestei s`pt`mîni la Mall, unde: au mîncat cartofi pr`ji]i [i au b`ut cola, dup` care s-au înghesuit la sala de jocuri pentru ca Mihnea s` împu[te [i el ceva, nu numai taic`-s`u. Contrar a[tept`rilor sale, se pare c` lumea nu prea l-a b`gat în seam` pe premier, cu excep]ia cîtorva fi]o[i care l-au pozat cu telefoanele, restul uitîndu-se, normal, dup` gagici apolitice, bune de împerecheat. De abordat, l-au abordat doar c\teva persoane pe sc`rile rulante, dar nu ne-am prins dac` erau pesedi[ti sau ho]i de buzunare banali [i apolitici. Bine c` n-a intrat [i la film: [i-ar fi stricat ziua v`z\nd c` mai s\nt \n ]ara asta [i ecrane pe care nu apare.

Gina Megastore

Darurile au fost aruncate

academia CA}AVENCU
Nr. 43, 26 oct. – 1 nov. 2004

13

Lupta politic` din Bra[ov, u[oar` ca un Fulga
Modelul de succes, de guvernare local` european` din Vrancea, î[i g`se[te fideli implementatori pîn` [i în provincia mai pu]in evoluat` a Bra[ovului. Acolo, cet`]enii s\nt mai grei de cap, un pic mai t\mpi, astfel c` e nevoie de doi Opri[ani care s`-i conduc` spre societatea dezvoltat` de tip foc[`nean. Cei doi, care nu prea au ajuns în stadiul superior de PSD, dar s\nt de apreciat pentru eforturile depuse, se cheam` unul pe altul cu „b`i, Georgic`“, adic` primarul Scripcaru de la PD, [i „dom’ Bebe“, adic` pre[edintele C`ncescu al Consiliului Jude]ean, de la PNL. „B`i Georgic`“ este un eminent specialist în lingvistic`, lucrarea sa de seam`, „Bacalaureat“, fiind scris` la numai 30 [i ceva de ani. De asemeni, este m\ndrul autor al unei epocale [i senza]ionale descoperiri de fisuri anale prin cl`dirile Bra[ovului. Ac]iunile sale, în spiritul tezelor de la Foc[ani, se pot rezuma în urm`toarele exprim`ri. C`tre ni[te afaceri[ti: „Vom face licita]ie public` [i vor cî[tiga firme din Bra[ov, alea care spun eu“. C`tre ni[te ziari[ti: „Observa]i c` am schimbat mesele, a[a c` s` nu mai scrie]i pe ele“. C`tre ni[te civici de la Pro Democra]ia: „Eu v-am primit în casa mea, iar voi m` înjunghia]i pe la spate“. Casa lui

culta noastr` cea de toate zilele

S`rut m\na pentru mes`!
Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului [i Patriarh Ecumenic, a efectuat s`pt`m\na trecut` o nou` vizit` de lucru prin Romånia, prilej cu care a ajuns [i la Constan]a, unde \l a[tepta ner`bd`tor Teodosie, semi-omologul s`u de la Arhiepiscopia Tomisului. Vizit` la Prefectur`, Doctor Honoris Causa la Universitatea „Ovidius“, cl`tit ochii la un complex arheologic cam paradit din jude], Radu Maz`re f`c\nd fe]e-fe]e pentru c` nu a avut rezervare pe acela[i r\nd de jil]uri cu \naltele fe]e biserice[ti. Dincolo de cuvinte a mai fost [i dorin]a – ne\mplinit`, se pare – a fostului {pagovean de a-[i procura de la Sanctitatea Sa un r\nd de proptele care s`-i serveasc` \n eforturile sale de a ridica Arhiepiscopia Tomisului la rang de Mitropolie. Asta ca strategie pe termen scurt. C`ci pe termen mediu, lung sau exagerat de lung, \n func]ie [i de Teoctist, r`m\ne, se [tie, visul de a ajunge patriarh, via „mitropolit“. Revenind dincoace de cuvinte, trebuie s` remarc`m formula cu care militarii ce au dat onorul au fost sf`tui]i de Teodosie s` r`spund` c\nd Sanctitatea Sa va fi spus (pe romåne[te) „Bun` seara!“. S-a l`sat cu repeti]ii, cu desp`r]iri \n silabe, [i-au torturat b`ie]ii coardele vocale p\n` a ie[it un satisf`c`tor „S`rut m\na!“ – care sun`, nu [tiu dac` v` da]i seama, un pic ciudat c\nd trebuie s`-l strigi \n gura mare. Bine c` nu s-a nimerit de |nviere, c`-i punea s` execute, s`racii, [i c\teva t\r\[uri \mprejurul bisericii.

este sediul Prim`riei, în care civicii deruleaz` un proiect stupid de consiliere a cet`]enilor, iar înjunghierea are treab` cu o plîngere administrativ` pe legea informa]iilor publice. Fapt pentru care vor fi zbura]i din cas`. „Dom’ Bebe“ se lupt` [i el pentru a cî[tiga stima lui Opri[an. Imediat dup` alegeri, a trîntit dou` bariere pe strada din fa]a Consiliului Jude]ean, s` n-o mai spurce pneurile de proletari. Dup` care le-a ar`tat el lor, `lora

de la „Coali]ia pentru un Parlament curat“, care au determinat excluderea unui amic dubios de-al s`u de pe listele PNL. „I s-a f`cut o mare nedreptate, iar ca repara]ie l-am numit în Autoritatea Teritorial` de Ordine Public`“, a gr`it public C`ncescu, satisf`cut c` m`mi]ica lui i-a l`sat mo[tenire o institu]ie public` cu care s`-[i rezolve problemele de la partid. Fost fotograf amator cu îns`rcin`ri speciale pe la înghesuiala din

1989 [i partener de afaceri pe un post de radio cu Gheorghe Fulga, [eful SIE, pre[edintelui de la jude] îi mai [i fîsîie o lamp`. Nu-i prea sigur dac` se crede Darth Vader ori Luke Skywalker, îns` e cert c` pe Tîmpa a montat un ditamai laserul de vreo cîteva miliarde, cu un scop r`mas nedescifrat. Asta-i mai lipsea Tîmpei, un laser. C` Prim`ria avea deja fisuri anale. Fulga prin porumb

Mihail Snagoveanu

Jocul cu biloiul rotund
Am aflat, cu deosebit` mîhnire, c` nepotul drag al pre[edintelui Federa]iei Romåne de Fotbal a fost trimis în judecat` de procurori pentru consum [i trafic de droguri. În greaua încercare, sîntem al`turi de Mircea Sandu [i sper`m c` nepo]elul o s` primeasc` o pedeaps` cît mai u[oar`. De pild`, munc` în folosul societ`]ii, în cadrul Cooperativei. Ayrton Vena

14

academia CA}AVENCU
Nr. 43, 26 oct. – 1 nov. 2004

natura de noapte

Terasa de var` nu-i ca iarna lui ‘89

cu m\inile curat-murdare

Cum se macin` Mun]ii M`cinului
Exist` oameni îndr`gosti]i de mun]ii Dobrogei. Da, m`selele alea hercinice cariate care s-au fumat [i s-au r`stocit în ultimele miliarde de ani, despre care am înv`]at to]i c` sînt cei mai b`trîni mun]i romåne[ti. Exist` deci oameni care se duc s` respire aerul cald al în`l]imilor mici din Mun]ii M`cinului. Exist` tot felul de microclimate pe acolo, zone de vegeta]ie luxuriant`, cu liane, cu ]estoase de talie mare. Culmea Pricopanului, de pild`, e un loc cu totul [i cu totul special. Creasta era teribil`, unic` în Romånia, avea o form` complicat`, o dantel`rie de piatr`. Am zis c` era pentru c`, evident, nu mai este. De cî]iva ani, cel pu]in cinci cariere de piatr` s-au deschis pe culme distrugînd-o aproape complet. Chiar de pe [oseaua care merge de la Mîn`stirea Celicdere c`tre M`cin [i de acolo c`tre Cerna, se v`d g`urile din munte, de[i, nu a]i crede, zona este inclus` într-un anumit Parc Na]ional Mun]ii M`cinului. La poalele acestei culmi exista [i un lac natural de ap` s`rat`. De cînd a început activitatea industrial` în zon`, natura s-a sup`rat, sau s-a îmboln`vit, [i [i-a retras lacul. Dac` reclami asta, cum i s-a întîmplat unei persoane care a semnalat ce se întîmpl` Agen]iei pentru Protec]ia Mediului din Tulcea, se poate întîmpla ca reclama]ia s` ajung` la doamna {opîrl`, directoarea. Iar doamna aceasta \]i r`spunde cu amabilitate: „A[a e cînd se duc oameni neaviza]i acolo [i confund` eroziunea natural` a solului cu carierele. Face]i deservicii ]`rii dac` mai vorbi]i a[a!“. Da, doamn` {opîrl`, se poate s` te doar` în fund de deserviciile pe care le aduci patriei dac` te doare sufletul pentru ce i se întîmpl` naturii ei. Ecologic` Contra

Ole-ole, Ceau[escu nu mai e, s` ciocnim paharele! Ce se-nt\mpl`, \n ’89 ne-am luat ra]ia de libertate, acum \nc` ne mai lu`m trei-sfertu’ de C\ln`u. Am ie[it atunci un pic \n strad`, dar ne-am b`gat repede la loc, s` nu ni se r`ceasc` vinul \n pahare. {i nici nu mai conteaz` cine ne-a furat revolu]ia, important e s` nu ne fure [i la not`. St`m [i sprijinim

pere]ii tot a[a cum sprijinea atunci nea Nicu zidurile. Dar m`car am aflat cine-a tras \n noi: chelnerii. Pe care-i salut` grupul manechinilor care beau doar ap` plat` cu spirt medicinal. Un fleac, ne-am cam pulit! Victora[, s` ai grij` de copiii din prun`!

P`tura de clas`
Lustruiesc trotuarul cu turul n`dragilor de diminea]a pîn` seara [i roag` trec`torii s` le cumpere marfa. Se mai numesc [i „p`turari“, adic` oameni care vînd la p`turic` lucrurile din cas`: o can`, un geam, un disc cu Jean Moscopol, o oglind`, din]ii din plastic sau colacul de la WC, Hipazin expirat, dar înc` bun pentru tensiune, Haloperidol pentru schizofrenici [i Romparkin pastile „la juma’ d` pre] c` s`n`tatea e mai bun` d`cît toate“!

Mira Minovici

Lupu’ \[i schimb` sexul, dar n`ravul ba
At\t a lucrat destinul la negru, adic` \n economia subteran` a domnilor T`n`sescu [i Bl`nculescu, p\n` c\nd doi tineri n`scu]i \n aceea[i zi de 1 februarie 1978 s-au c`s`torit. Dar reprezentantul Prim`riei Sectorului 1 a considerat c` simpla potrivire a zodiilor nu e suficient` pentru o c`s`torie durabil`. {i uite a[a func]ionarul nostru, care dup` zodiacul chinezesc este un papagal cu h`]uri cu ascendentul \n maimu]oi cu pedale, a g`sit de cuviin]` s` completeze un certificat de c`s`torie \ntre doi b`rba]i. Dup` cum se observ` codul numeric personal este trecut gre[it at\t \n certificatul de c`s`torie c\t [i \n livretul de c`s`torie. |nc` o dovad` c` destinul, ca [i organul, nu [tie carte. Organul competent de la starea civil`. Domnule premier, noi \n]elegem c` acum \n campanie v` dori]i c\t mai mul]i sus]in`tori, dar nu trebuie s` fie toat` ]ara ca dumneavoastr`! Mie unuia mi-e fric` \ns` ca ziarul nostru s` nu fie din nou victima unei intoxic`ri. Cum? P`i, deontologic era ca eu, jurnalist serios, s` investighez dac` t\n`ra proasp`t c`s`torit` este cu adev`rat femeie. Adic` s` pip`i [i s` urlu: Nu este! Or, de[i nu mi-ar fi displ`cut deloc, trebuie s` recunosc c` nu am dus ancheta p\n` la cap`t.

Molaru’ lu’ m`-ta mare
Dau un aspect dezolant arterelor Capitalei. Pe cei mai mul]i „p`turari“ îi întîlne[ti în tîrguri, la margine de trotuar în Pia]a Obor, Moghioro[ [i la ie[irea din Bucure[ti, spre Pantelimon. Sînt ca o mare familie, se cunosc între ei [i se ajut`. Cu o

r`bdare vecin` cu nebunia, zi de zi, de diminea]a pîn` pe-nserat, p`turarii a[teapt` în fa]a pledurilor colorate, l`udîndu-[i marfa: „Ia, pofti]i la cîrje, avem [i c`r]i bune, lustre [i pantofi medicinali, c`rucior pentru handicapa]i la doar 1.000.000 de lei“. Vînz`torii stau cr`c`na]i deasupra produselor aranjate cu grij`. Po]i s` g`se[ti orice între

Misogina Pistol

Secven]` de la talcioc, acest Mall-ul S`racului, unde promoterii î[i îmbie clientela cu sloganul „Hai, neamule, la danturi / Care a mîncat fripturi!“

picioarele lor: scrumiere, tablouri cu necunoscu]i, aparate de radio cu l`mpi, u[i de frigidere „Fram“ cu piese, ro]i [i volane de Lada 1200-S, televizoare „Temp“, telefoane negre din ebonit`, juc`rii din cauciuc, [trampi, fierb`toare, m`[ti de gaze din timpul r`zboiului, triciclete, veioze, p`pu[i din por]elan, patine cu rotile, peruci, fî[uri albastre de pe vremea lui Împu[catu’, m`rgele din plastic, boilere stricate, proteze ortopedice (picioare purtate, mîini), irigatoare vaginale refolosibile, frecate cu sod` caustic`, o vioar` mic`, f`r` arcu[, ma[ini de sp`lat Albalux, de acum 40 de ani, haine de la mort (costum maro, c`ma[` roz [i cravat` praz), pantofi scîlcia]i, batiste [i multe, multe alte cioroboaie. Lîng` parcul Moghioro[ g`se[ti [i din]i de vînzare. Pre]urile variaz` în func]ie de culoarea smal]ului, de gingiile clientului [i de starea sufletasc` a p`tureanului-vînz`tor. Ai de unde alege. Proteze complete din vipl` sau buc`]i separate: m`sele bune înc`, zdravene, de n`dejde, ni[te canini, unul dintre ei pu]in ciobit, un incisiv etc. Vînz`torul se jur` pe m`-sa, de la care are mo[tenire un col] de aur dentar, c` obiectele sînt dezinfectate cu spirt [i fierte în ap` ca „s` fug` microbii din gura fostului proprietar“. Îns` cu pleava pe care o cî[tig`, „p`turenii“ aterizeaz` de fiecare dat` la cîrcium`, de unde-[i cump`r` un dop de vodc`, s` mai uite de datorii. Îi vezi apoi trosc`ni]i, pi[a]i, sprijinind gardurile [i certîndu-se cu Guvernul din cer, cu Adrian N`stase de pe p`mînt [i cu B`sescu de pe ape, vinova]ii principali în tot necazul lor. Cristina Daniela MATEESCU

Orient Exces
|n Romånia, Oscarul se d` la tribunal. C` doar n-o s` stea capr` ditamai Cinematografia Romån` la pohtele vreunei g`[ti de cinefili de doi lei. Cine e „Cinematografia Rom`n`“? Evident, e vorba despre dl. Sergiu Nicolaescu. Acest Cinematografia Romån` al cinematografiei romåne a fost f`cut de rahat \ntr-o emisiune televizat` de c`tre un ziarist de origine romån` de la Deutsche Welle – sec]ia romån`. O emisiune \n care s-a povestit ba c` Nicolaescu a fost r`sf`]atul regimului Ceau[escu, ba c`, dup` 1989, a adus cinematografia autohton` la sap` de lemn etc. Scos din min]ile lui de r`sf`]at, Sergiu al nostru nu s-a oprit decåt la tribunal, unde a deschis ac]iune atåt \mpotriva nesim]itului Peter Janku, cåt [i \mpotriva postului de radio Deutsche Welle. S` spun` nenea judec`toru’ dac` i-a pl`cut filmu’ Mihai Viteazu [i, dac` da, s`-l \nfunde pe Peter `la s` nu se mai aud` de el. Partea imprevizibil` a ac]iunii celui mai talentat senator PSD este c`, dac` incidentul dateaz` de c\]iva ani, procesul se judec` \n plin` campanie electoral`. Nici nu mai pomenim c` ideea de a ac]iona pe cineva \n instan]` pentru c` nu i-au pl`cut filmele T`ticului filmului romånesc este o lec]ie de democra]ie european`. Pomenim doar despre \nc` un raport despre libertatea de exprimare pesedist` [i de minunatul prilej de a confirma asta cu un proces cu \nsu[i Deutsche Welle. Promitem c` v` vom ]ine la curent cu evolu]ia acestui proces-oscar.

Deutsche Orson Welles

CLO{CACU PUII DE [aur

academia CA}AVENCU
Nr. 43, 26 oct. – 1 nov. 2004

15

Loc de retrocedat cu capul La V`c`re[ti, Guvernule, porc e[ti
Probabil cel mai mare abuz \n materie de propriet`]i confiscate de comuni[ti [i neretrocedate de ilie[ti este a[a-numitul complex V`c`re[ti din Capital`. |n 1988, buldozerele au ras \n zona V`c`re[ti casele a peste 500 de familii, Ceau[escu urm`rind s` toarne \n locul lor un imens lac [i un parc de distrac]ii pe o suprafa]` de 250 ha. |n 1992, proprietarii respectivelor case au fost desp`gubi]i cic` de c`tre stat. Adic` au primit pe c\te o cas` bani c\t s`-[i ia un frigider. Pentru terenurile aferente gospod`riilor confiscate de comuni[ti, li s-a oferit \n 1992 de c`tre stat desp`gubirea de 2,50 lei pe metru p`trat, sub pre]ul unei p\ini \n acea perioad`. Normal, proprietarii au refuzat o a[a ofert` generoas`, mai ales c` terenurile erau libere [i se puteau retroceda \n natur`. Au f`cut mii de memorii la Guvern [i \n final acesta a luat o decizie. Pentru c` e vorba de Guvernul N`stase, normal, decizia nu a fost nicidecum favorabil` proprietarilor. Printr-un contract de concesiune pe 49 de ani, Ministerul Apelor [i Protec]iei Mediului a dat pe tav` o halc` de 182,99 ha firmei SC Royal Corporation SA, de[i statul

descopery Faptele pilduitoare ale jurnalistului Radu Pascal
A fost descendentul unei ilustre familii de boieri arge[eni, cu mo[ii \n Buteasa. La vårsta de trei ani va fi deportat cu p`rin]ii, \ntr-un lag`r din Germania, deoarece familia refuz` s` aprovizioneze armata lui Hitler. Vor fi elibera]i de trupele americane. Un soldat uria[ i-a zåmbit [i i-a \ntins o ciocolat`. De atunci, pentru Pascal, numele Americii a devenit sinonimul ciocolatei. A ajuns ziarist la Lumea [i a c`l`torit \n locuri unde nu visa s` ajung` mintea romånului. Luna mai a neuitatului an 1989 \l g`se[te la Phenian, \n Coreea de Nord, \mpreun` cu Viorel S`l`gean. Pe 20 mai, premierul Chinei decreteaz` legea mar]ial`. China e la doi pa[i. Simte evenimentele care aveau s` se precipite, cu acel extraordinar fler al ziari[tilor, care valoreaz` cåt cel de-al [aselea sim]. Ob]ine viza chinezeasc` prin ambasada RSR de la Phenian. Ajunge \n Beijing, pe 4 iunie. Pia]a Tienanmen fierbe. Vede forma]iunile de solda]i care rup råndurile [i \ncep s` trag` f`r` avertisment. Uria[a mas` de protestatari intr` \n panic`. Oamenii cad cu sutele, iar al]ii se predau [i se arunc` cu fa]a la p`månt. Cånd este strivit de grosul mul]imii care se calc` \n picioare [i S`l`gean se \ntoarce s`-l ajute, Pascal \l roag` s` fug`, ca m`car unul dintre ei s` scape viu. Este salvat de un b`ie]el, care \l car` la spital cu bicicleta, a[ezat pe cadru, \n timp ce \n dep`rtare mai r`sun` \nc` \mpu[c`turi r`zle]e. Din spital este adus \n ]ar`, \n cel mai des`vår[it secret, cu ajutorul personalului ambasadei noastre de la Beijing. Va fi operat la Spitalul Militar, cu fractur` de col femural. Dup` revolu]ie i se propune demnitatea de ministru de Externe, pe care o refuz` elegant. Moare la datorie ca jurnalist, profesiune pe care n-a tr`dat-o niciodat`. |n urma lui r`måne un premiu, care \i poart` numele, acordat ziari[tilor specializa]i pe probleme de politic` interna]ional`. Dup` cåteva edi]ii, premiul s-a r`t`cit undeva, pe \ntortocheatele c`r`ri ale tranzi]iei.

nu avea drept de proprietate asupra zonei V`c`re[ti. Pe acest teren, care e revendicat de proprietari, urmeaz` s` se construiasc` un nou cartier ANL, conform Planului Urbanistic Zonal ini]iat anul acesta de Prim`ria Municipiului Bucure[ti. Cazul nu e singular. V` spuneam anul trecut s` nu v` muta]i \n cartierul ANL din Bucure[tii Noi

\ntruc\t casele de acolo s\nt ridicate abuziv pe un teren na]ionalizat de comuni[ti [i revendicat de fostul proprietar. Se vede c` a devenit o obi[nuin]` s` se construiasc` cartiere ANL pe terenuri revendicate, neput\ndu-se vinde apoi dec\t construc]iile, nu [i p`m\ntul de sub ele. Dac` se adeveresc zvonurile de la Strasbourg, statul romån va avea

de pl`tit desp`gubiri pentru t`r`[enia V`c`re[ti vreo 500.000.000 de euro. Cu banii `[tia se putea face un nou ora[, poate chiar [i o nou` ]ar`, ca s` nu mai spunem c` de cump`rat un Guvern N`stase sigur ajungeau. Alexandru C~UTI{
alexandrucautis@catavencu.ro

Papaya de la Roma

18

academia CA}AVENCU
Nr. 43, 26 oct. – 1 nov. 2004

MANGLA CUM LAUDE

Gabriel Drogeanu a parcurs textul de mai jos [i bine a f`cut.
V` poate spune, cu cuvintele lui, ce v` a[teapt`: o lectur` incitant` [i o nou` perioad` de austeritate. Pe scurt: pentru c` a prins-o cu na]ionalizarea-n sac, Curtea de Arbitraj Interna]ional de pe l\ng` Banca Mondial` va condamna Romånia la plata unor desp`gubiri de sute de milioane de dolari c`tre americanii de la Noble Ventures. Ovidiu Mu[etescu [tie de ce. Afla]i [i voi, c`-i super-ofert`!

dosarele chi
romån, iar psihiatrul – Curtea de Arbitraj Interna]ional de pe l\ng` Banca Mondial`. |n perioada 4-9 octombrie, la Washington au avut loc audieri \n cazul procesului intentat statului romån de c`tre Noble Ventures. Fiecare dintre p`r]i a venit la Washington cu c\te o armat` de avoca]i [i martori. Mu[etescu a venit, \n calitate de martor, cu amanta, mai exact, cu consiliera personal`, poate prea personal`, pe nume Ioana Pantazescu. Cei trei arbitri interna]ionali (un englez, un francez [i un neam] – nu, nu e nici un banc!) au ascultat cu aten]ie declara]iile celor dou` tabere. Partea romån` a trebuit s` explice pe ce s-a bazat atunci c\nd, \n 2001, a (re)na]ionalizat penal [i anticonstitu]ionalizat pur [i simplu un combinat cu proprietar american, privatizat de FPS-ul lui Radu Sårbu \n iunie 2000. Noble Ventures a trebuit s` dea explica]ii de ce nu [i-a \ndeplinit obliga]iile contractuale [i a[a mai de-

x
parte. Repara]iile cerute de americani se ridic` la 343 de milioane de dolari, ceea ce nu e de colo nici m`car pentru un stat corupt, a[a cum este cel condus de [efii lui Mu[etescu. Sentin]a se va da \n februarie 2005 [i, mai mult ca sigur, statul romån va fi condamnat. O singur` necunoscut` mai r`m\ne \n aceast` ecua]ie a privatiz`rii na]ionalizate: suma pe care statul o va pl`ti. Speciali[tii spun c` este foarte probabil ca aceasta s` se cifreze undeva \ntre 50 [i 100 de milioane de euro.

Cum i-a na]ionalizat Mu[etescu pe americani \n folosul ru[ilor, dar pe banii no[tri
Dasvidania sau good-bye?
n iunie 2000, muncitorilor de la Combinatul Siderurgic Re[i]a li s-a oferit o [ans`: [ansa de a \nv`]a, de la americani, limba englez` pentru afaceri, dar bie]ii monoglo]i nu au f`cut altceva dec\t s` repete la nesf\r[it limba romån` pentru a face greve. |n aprilie 2004, printr-o ordonan]` de urgen]`, re[i]enilor le-a fost b`gat`

|

pe g\t binecunoscuta limb` rus`, al c`rei proprietar este holdingul TMK, cu sediul la Moscova. Pre]ul tranzac]iei: 1 euro. E prea pu]in? Nu, c`ci, probabil, at\t valoreaz` Romånia \n ochii ru[ilor. Dasvidania America, welcome Rusia!

Un tratat bilateral tratat unilateral
Adrian N`stase era ministru de Externe \n 1992, c\nd [i-a pus semn`tura pe Tratatul bilateral romåno-american de protejare a investi]iilor. |n 2001, c\nd era deja prim-ministru, Adrian N`stase aproape c` uitase cum arat` propria semn`tur`. De fapt, nu uitase, dar \i convenea s` se poarte

Cu na[ul na]ional la psihiatru interna]ional
Na[ul este, \n acest caz, statul

astfel, ca [i cum ar fi uitat cum \l cheam`, cu o privatizare f`cut` de regimul trecut. Cel care v\nduse CS Re[i]a fusese FPS-ul lui Radu Sårbu [i pentru PSD-ul condus de N`stase ar fi fost \ngrozitor ca aceast` privatizare s` fie una reu[it`. |n contractul dintre FPS [i Noble Ventures a existat o clauz` privind ree[alonarea datoriilor CSR c`tre creditori/furnizori [i americanii condi]ionaser` viitoarele investi]ii pe care le-ar fi f`cut de acordarea acestor ree[alon`ri. Aceste ree[alon`ri nu au mai avut loc niciodat` pentru americani. Mai mult dec\t at\t, statul pesedist romån a hot`r\t, \n 2001, transformarea datoriilor \n ac]iuni, f`r` ca proprietarul american s` aib` vreun drept de preferin]` \n cump`rarea acestora. A[a s-a scris na]ionalizarea CS Re[i]a, spre bucuria sindicali[tilor care au ie[it \n strad`, strig\nd: „Olé, olé, americanii nu mai e!“.

m\n]` de scandal, bine\n]eles. Amanta Pantazescu nu a deschis deloc gura – poate c` nu era nici locul, nici momentul, a[a cum nu avea s` fie nici trei ani mai t\rziu, la audierile din octombrie 2004, de la Washington.

De la ru[i vine Guvernul N`stase
Contractul cu Noble Ventures a fost reziliat \n 2002. De atunci [i p\n` \n aprilie 2004, Guvernul s-a tot g\ndit cum ar putea face rost de 1 euro. Problema le-a fost rezolvat` de grupul moscovit TMK. Pentru acest singur euro, ru[ii au ob]inut tot ce nu au ob]inut americanii pentru 2 milioane de dolari [i investi]ii de alte 67 de milioane. Cu acest unic [i foarte simbolic euro, ru[ii au intrat \n posesia pachetului pe care APAPS \l de]inea la CS Re[i]a. Pesemne c` acest euro nu este unul oarecare, din moment ce statul s-a hot`r\t s` anuleze datoriile bugetare acumulate de combinat, \n valoare de 37-38 de milioane de dolari. |n plus, toate ac]iunile judiciare [i extrajudiciare, respectiv toate ac]iunile de executare silit` \mpotriva CSR vor fi suspendate. Acum e clar de ce statul a fost dat \n judecat` de americani?

codrul bunelor maniere
Dumitre! Ioane! D`-ne vilele!
|ntr-o atmosfer` prieteneasc`, destins`, domnul director al Regiei Na]ionale a P`durilor, doctor inginer Ion Dumitru, a f`cut o declara]ie fulminant`: „M` num`r printre cet`]enii acestei ]`ri care se bucur` de o aten]ie special` din partea s`pt`m\nalului Academia Ca]avencu, care, \n lips` de subiecte serioase fa]` de persoana mea, descoper` la fiecare edi]ie c\te o vil` pe care a[ avea-o \n proprietate. Prin acest anun], doresc s` fac public` decizia mea de a dona Academiei Ca]avencu toate vilele personale descoperite \n aceast` manier` tipic` de b\rfe, [menuri, [u[anele“. Prin acest articol, subsemnatul, reporter E.I., doresc s` fac public faptul c` doctor inginer Ion Dumitru se va prezenta s`pt`m\na aceasta la redac]ia Academia Ca]avencu pentru a dona dou` vile: una \n T\rgovi[te, pe strada C\mpulung, mai \ncoace de monument, cu teren de sport, [i una \n satul T`t`rani, tot de D\mbovi]a, cu livad`. Mul]umim pentru faptul c` exista]i, domnule doctor inginer, dac` nu a]i exista, nu a]i realiza c`: 1) a]i str\ns bani din salarii mici pentru cl`diri de neam prost; 2) a]i ajuns [ef al Regiei P`durilor pentru a v` prinde Academia Ca]avencu urechile. {i cum o bucurie nu vine niciodat` singur`, v` anun]`m, [i pe aceast` cale, faptul c` locul unu eligibil la D\mbovi]a v-a murit. N`stase v-a mutat pe patru la Camera Deputa]ilor. Domnule doctor inginer, e nasol. Ca s` vede]i, \ns`, c` s\ntem mai omeno[i ca \nt\iul pesedist al ]`rii, noi v` l`s`m s` ne \ngr`[a]i gazonul pentru elefan]i [i s` \ngr`[a]i elefan]ii pentru [erpi.

Mu[etescu, un antiamerican admis \n NATO
Pe 29 iunie 2001, Ovidiu Mu[etescu, [eful APAPS, s-a \nt\lnit cu c\]iva delega]i ai sindicatelor Vatra – CSR, Cartel Alfa [i Metarom, pentru a \ncerca s` rezolve criza de la Re[i]a. Al`turi i-a stat, [i de aceast` dat`, amanta, pardon, consiliera personal`, poate prea personal`, Ioana Pantazescu. Americanii de la Noble Ventures nu au fost invita]i, \n schimb, au fost drastic \nfiera]i. „At\ta timp c\t combinatul este condus de Michael McNutt, salariile nu vor putea fi pl`tite“ sau „Dac` \l mai l`s`m pe acest individ s` aib` acces \n combinat [i s` ne p`c`leasc` cu solu]iile sale revolu]ionare, e posibil s` nu mai g`sim nimic prin combinat“ sau „Trebuie s` le lu`m juc`ria americanilor!“ – toate aceste expresii au ie[it din gura lui Mu[etescu precum cojile de s`m\n]` – s`-

Epilog penal \n pronun]are
Exact cum spuneam, \n urma procesului de la Curtea de Arbitraj Interna]ional de pe l\ng` Banca Mondial`, este practic imposibil ca statul romån s` scape cu fa]a curat` [i buzunarul nederanjat. Precedentul acesta va fi cu at\t mai periculos cu c\t mai exist` [i alte cazuri similare (Tepro, EDF, ETC) care ar putea deveni ustur`toare pentru stat. C\t prive[te soarta penal` a lui Mu[etescu, aceasta este foarte trist`, mult mai trist` dec\t un Mu[etescu treaz (p\n`-n orele 12). Biroul de Investiga]ii

Eugen ISTODOR

Vaai, ce surpriz` frumoas`: plicul înr`mat cu primul meu comision! Ia, ce scrie? Deci, „…februarie ’90… Se adevere[te prin prezenta c` domnul… este împuternicit de domnul Dan Ioan Popescu s` privatizeze unitatea de alimenta]ie public` num`rul… din Pia]a… a[a… [i s-o transforme în videotec` [i gogo[erie cu dozator TEC“. {i uite, al dracu’, nu mi-a dat decît 5.000 de lei pentru chestia asta! Ce vremuri… Cu g`inari d-`[tia m-am chinuit eu ani de zile, pîn` s` fac primul miliard!

Aha, deci pîn` Aha, deci pîn` la urm` a]i reu[it s` intra]i în la urm` a]i reu[it s` intra]i în Palat! Bravo! Mi-a spus Tony c`c` sunte]i Palat! Bravo! Mi-a spus Tony s\nte]i un un b`iat ambi]ios. Acu’ [tiu de unde s` v` iau: b`iat ambi]ios. Acu’ [tiu de unde s` v` iau: s\nte]i pre[edintele României! Domnule Ceau[escu, sunte]i pre[edintele României! Domnule da’ parc` data trecut` era]i înso]itera]i înso]it de o Ceau[escu, da’ parc` data trecut` de o doamn` cu coc, ladycu coc, lady [ti]i ceva despreceva despre doamn` Leana, mai Leana, mai [ti]i dînsa? Am auzit c-ar fi avutc-ar fi avut ceva probleme cu dînsa? Am auzit ceva probleme cu ni[te militari caremilitari care ar fi [iP`cat! Mi s-a ni[te ar fi [i agresat-o. agresat-o. P`cat! Misavant` destul de p`rut o s-a p`rut o savant` destul de cur`]ic`… cur`]ic`… Umbra lui Ceau[escu la Londra, Ion Iliescu, mîndru c` Regina Angliei i-a r`spuns oficial la incomoda întrebare: „Mai neim iz Gion. Uat taim iz, madam?“

Dan Ioan Popescu, omul prea plin al Culturii române[ti a comisionului

MANGLA CUM LAUDE
B` b`ie]i, B` b`ie]i, hai c` m-a]i prins în hai c` m-a]i prins în toane bune! P`i, v` gîndea]i voi, toane bune! P`i, v` gîndea]i voi, doi pîrli]i mini[tri de Externe ai doi pîrli]i mini[tri de Externe ai unor state din Balcani, c` o s` v` unor state din Balcani, c` o s` v` poza]i de gît cu viitorul primpoza]i de gît cu viitorul primministru al României? ministru al României?

academia CA}AVENCU

19

dosarele chi

xXL
Statul Major General. În cazul în care v` întreba]i înc` de la începutul textului cum s-au putut pensiona totu[i coloneii avînd dosare penale, lucru de-a dreptul penal, trebuie s` [ti]i c` la Departamentul de personal al SMG [ef este generalul Petre Barang`. |ndr`zne[te cineva s` ghiceasc` cu ce s-a lubrifiat de-a lungul timpului intestinul gros al domnului general?

Nr. 43, 26 oct. – 1 nov. 2004

Alexandru V`rzaru ar vrea s` aib` puteri paranormale
ca s`-i pedepseasc` pe r`ii din articolele de mai jos: – pe coloneii din armat` care [i-au f`cut vile cu solda]ii; – pe Ion Iliescu care a pus-o cu mînu]a lui b`trîn` pe Rodica St`noiu pe lista de Senat a PSD; – [i chiar pe Mircea Geoan` care a strîns bani din contracte nefericite pentru ]ar`.

Iliescu [i-a b`gat picioarele \n listele electorale

A

Flancat de omologii s`i din Bulgaria [i Serbia-Muntenegru, îl vedem pe Mircea Geoan`, un candidat care are [ansa unic` de a ajunge prim-ministru întrucît pentru aceast` func]ie nu trebuie s` fie ales direct de cet`]eni

C\]iva ofi]eri au comis o cram` cu premeditare
ei cu memoria bine lucrat` la sal` (de lectur`) î[i mai aduc aminte, poate, cum am celebrat anul trecut vestea c` stagiul militar obligatoriu va fi lichidat f`r` mil`. Am publicat o duzin` de vile ale unor colonei din Ardeal, ridicate exact de bra]ul v\njos [i f`r` putin]` de \mpotrivire al r`canilor „obligatorii“. În final, nu s-a mai abrogat nimic, iar coloneii de care scriam au ie[it cu to]ii la pensie. Deh, era c\t pe ce s` zicem c` noi le-am f`cut felul, îns` adev`rul e c` pensionarea (cu salariile compensatorii incluse, evident) a fost mai degrab` un „ia d-aici, c`-i superofert` [i nu te bag la bul`u“. Îngrijor`tor de bine este faptul

C

c` to]i cei despre care am scris (coloneii Iv`[chescu, Sava, Filip, Tudorachi, Sima) au dosare penale în lucru pentru c` au jecm`nit Armata. Absolut enervant e c` procurorii se trag de [osete cu f`ptuitorii [i încearc` s`-i scoat` la mal, mai usca]i [i mai cura]i, doar cu ni[te desp`gubiri. Am aflat recent [i de ce coloneii sus-scri[i dorm lini[ti]i. Din pricina vinului! Ca s` \n]elege]i mai bine efectul vinului asupra somnului, urm`ri]i firul. Colonelul Sava de Alba, pe vremea c\nd era [ef de unitate militar`, st`tea la un [pri] cu afaceristul local Itul Fran]i. Cînd beau ei mai bine, Itul îi spune lui Sava cam a[a: vezi vinoteca asta de lîng` unitatea ta? Cît îmi ceri ca r`canii t`i s` o p`zeasc`, pen’ c` am vinuri de colec]ie la beci. Întîm-

B`i, Georgic`, cred c` te-n]eleg, ca sexolog am str`b`tut vaginele ]`rii în lung [i-n larg. {i, tot ca sexolog, am în]eles c` am [anse mari s` m` aleag` lumea senator sau deputat pentru c` românii voteaz` cu organele sexuale [i, uneori, chiar cu curu’.

plarea face ca Itul s` deguste apoi vreo opt luni de pîrnaie, timp \n care vinoteca a r`mas la discre]ia b`ie]ilor lui Sava. Ie[it de la bul`u, Itul a constatat c` vinurile s-au topit, a[a c` a f`cut „riclama]ie“ la comisarul de poli]ie Milu Todea, a c`rui prim` m`sur` a fost s`-i ia pe solda]i [i s` le administreze ni[te masaje indiene cu pulanul. Totul a degenerat într-un scandal demen]ial, în care Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, \n col]ul ro[u, [i Ministerul de Interne, \n col]ul albastru, [iau c`rat c\teva duzini de pumni în cap. În final, loc]iitorul lui Sava [i comisarul Milu, care n-a \n]eles nimic din toat` treaba, s\nt pu[i pe liber. Bine, bine, dar care e poanta cu vinurile!? Poanta e una [i bun`: vinurile de colec]ie de la Alba au poposit pe mesele, în paharele, în gî]ii [i apoi în burdihanele unor generali din

lesul tuturor romånilor care l-au votat pre[edinte a recunoscut miercuri, 20 octombrie, la emisiunea Starea na]iunii, de pe TVR 1, c` a fost de acord cu includerea anumitor persoane pe listele electorale. Tras de limb` de realizatorul Horia Gru[c` dac` [i-a dat cu p`rerea \n \ntocmirea listelor PSD, Bunicutza a r`spuns f`r` s` clipeasc`: „Am acceptat. Nu \ntocmirea listelor, eu spun despre oamenii asupra c`rora am fost consultat [i pentru care mi-am dat acordul \n leg`tur` cu includerea lor pe liste“. Ca de obicei, trebuie s` citim exact pe dos spusele pre[edintelui. Iliescu nu s-a consultat cu nimeni cånd [i-a impus pe liste propriii oameni. A[a se face c` interven]ia pre[edintelui a anulat rezultatele alegerilor preliminare, iar \n cele din urm` N`stase a fost pus \n fa]a faptului \mplinit. Numai cine n-a vrut, de la Cotroceni, nu s-a b`gat pe liste. Bun`oar`, Dan Iosif a ]inut cu din]ii s` candideze, mai ales c` i se preg`tea suspendarea din func]ia de pre[edinte al Consiliului Na]ional al Blocului Na]ional al Revolu]ionarilor-1989, ceea ce s-a [i \ntåmplat, la sfår[itul s`pt`månii trecute. Acum va candida pe locul doi la Giurgiu, pentru Camera Deputa]ilor. Corina Cre]u, purt`torul de snoave al lui Iliescu, a fost impus` pe

locul patru pentru Senat, la Bucure[ti. Claudiu Iordache, purt`torul de chelie al pre[edintelui, a vrut [i el \n Parlament [i a fost para[utat pe locul doi la Timi[, pentru Senat. Octavian {tireanu a fost salvat cu frumosul loc \ntåi la Buz`u, pentru Camera Deputa]ilor, dup` ce la preliminare a c`zut ca baliga pe dinapoia bizonului, de pe liste. {i nu \n ultimul rånd, Rodica St`noiu a fost pus` [i ea pe locul \ntåi la Senat, pe listele jude]ului Olt, ca s` nu zic` Ceau[escu c` a murit ca prostul [i c` n-are cine s`-l reprezinte.

De unde provine depozitul \n valut` al lui Geoan`. Scenariu

1

75 de mii de dolari. {i a[a pare mult. Economii din salariul de ambasador al lui Mircea Geoan`. Banii sunt plasa]i pe pia]a american`, \n titluri participa]iuni [i \ntr-un cont curent. |n fond, suma poate fi de vreo 20 de ori mai mare. Totul a \nceput \n august 1997, cånd ambasadorul Mircea Geoan` a declarat pentru Armes Sales Monitor c` Romånia vrea s`-[i dezvolte capacit`]ile militare. Atunci, Geoan` a avut primul contact cu compania Lockheed Martin, \n vederea semn`rii unui contract pentru radare, de 82 de milioane de dolari. |n 2000, Romånia a semnat cu compania Lockheed Martin un alt contract de 55 de milioane de dolari, cu garan]ii

guvernamentale, pentru „Sistemul Meteorologic Integrat Na]ional“, codificat SIMIN, prin Romic` Tomescu, fostul ministru al Mediului. Pare-se c` aranjorul contractului a fost tot Geoan`, al`turi de Ionu] Costea, cumnatul s`u, fostul pre[edinte al Comisiei interministeriale pentru garan]ii guvernamentale, pån` \n anul 2000. |n [edin]a de Guvern din 6 septembrie 2001, s-a hot`råt ca echipamentele SIMIN s` fie scutite de la plata taxelor vamale de import [i a comisionului vamal. Interesant este c` pe 30 ianuarie 2003, William H. Lash III, subsecretar de stat la Departamentul Comer]ului al SUA, a declarat la Bucure[ti c` Lockheed Martin a semnat un contract comercial de 46 de milioane de dolari, garantat de Guvernul Romåniei, pentru SIMIN. „Ca un prim pas, un contract comercial de 46 de milioane de dolari a fost acordat Corpora]iei Lockheed Martin din Bethesda, Maryland, pentru a integra tehnologia de predic]ie meteorologic`“, a zis Lash. Declara]ia lui Lash poate fi g`sit` pe site-ul oficial al Ambasadei Statelor Unite la Bucure[ti. |n aceste \mprejur`ri, ne \ntreb`m unde a disp`rut diferen]a de 9 milioane de dolari [i cine a \mp`r]it-o. {i chiar dac` Lash nu a \n]eles bine despre ce este vorba, r`måne suspiciunea c` cele 5 milioane de dolari, din valoarea contractului SIMIN, reprezentånd comisionul, au fost \n[f`cate de cine a contactat primul compania Lockheed Martin. Biroul de Investiga]ii

Traiane, maic`, io te-a[ vota, c` te v`z om hot`rît. Da’ auzii c` ai vîndut flota, ai colaborat cu Securitatea, iar acum, mai nou, l-ai jicnit pe premierul fran]uz, Farfaren. De unde [tiu toate astea? Ei, mi-a zis mie ni[te oameni care i-am votat eu mai de demult… E ni[te ho]i [i mincino[i, da’ ei ne-a desfiin]at vizele pentru Uniunea Iuropean`, unde io n-o s-ajung niciodat`, maic`, c`-s femee în etate [i nu mai m` pot apleca dup` c`p[uni.

Bebe Sexologu’ [i George Pruteanu au ajuns la aceea[i concluzie studiind în domenii diferite: limba noastr`-i o comoar`

Traian B`sescu încercînd disperat s` salveze de pe trecerea de pietoni o b`trîn` grav accidentat` de ma[ina de dezinformare pesedist`

20

academia CA}AVENCU
Nr. 43, 26 oct. – 1 nov. 2004

MONDENII VECHI {I NOI {i zî, b` Mugur, {i zî, b` Mugur,
fire-ar m`ta al dracu’ s` fii fire-ar m`ta al dracu’ s` fii tu! Trebia s` te duci pîn`-n Ametu! Trebia s` te duci pîn`-n America [i s` dai bani grei pe cursuri ca rica [i s` dai bani grei pe cursuri ca s` înve]i c` pe crosa de golf n-o s` înve]i c` pe crosa de golf n-o ba]i în gur` cu piatra, ca ba]i în gur` cu piatra, ca p` coas`? p` coas`?

Romånia,

]ar` de p`cat

muzeul figuran]ilor de cear`
Uite mama, nu e mama
mama cea moart`, cum ne-am fi putut g\ndi, noi cei care n-avem suflet [i scrupule [i decen]`. {i nici batiste ample pentru lacrimile ei, cum are }iriac \n buzunarele acelea mari, tari, excitante, care-o fac s` pl\ng` de bucurie c\nd se dezgolesc pentru ea.

– indexul evenimentelor mondene –

Surpriz`! El e sponsorul }iriac!

Euforia produs` de \mbor]o[area contului s`u cu banii pentru reclama Garnier a mai trecut. Articolele din presa b`[tina[` – \n care noi am fost, ca de obicei, cei dint\i! – care s-au crucit de acceptul Andreei Marin de a-[i miorl`i vocea la telefon vorbind Adi, bile de poveste unei mame imaginare, dup` ce Dezmin]ind c` a tras cocain` pe ani de zile s-a bocit televizat c` a nas, Adi Mutu a declarat c-ar fi luat r`mas orfan` de mic`, au mai ni[te pastile pentru poten]`. Cel trezit-o pe Andreiu]a-z\nu]a-bumai probabil erau, de fapt, ni[te nu]a la realitate. {i s-a g\ndit s` bilu]e de poten]`, d-alea din mai toarne o explica]ie ca s` ias` „Space“, ca s` nu mai zic` Laura Andre[an c` Mutu e praf [i pulbere basma (Gucci) [i lenjerie curat` (La Perla) din povestea asta dela pat! spre pref`c`torie [i bani. |ntr-un Aten]ie: cad blonde! interviu ap`rut \n Libertatea, AnGina Pistol se antreneaz` intens dreea Marin a explicat, de ast` pentru a s`ri cu para[uta. Persist` dat` cu lacrimi de bucurie \n ochi c\teva nel`muriri: cum o cheam` [i \n pix, c` ea de fapt are mam` pe para[ut` [i dac` e o aterizare la [i c-o iube[te! C` mama ei vitreg` punct fix, \n bra]ele unui milionar. nu e vitreg` deloc [i-[i merit` rostit dr`g`la[ \n re{ase-[ase: [ah-mat! apelativulc`, da, noi, r`ut`cio[ii, clam`. {i Malvina Popa, prezentatoarea am \n]eles gre[it, dar \n spotul cu rubricii Meteo de la TVR, a depricina chiar cu mama asta bun` clarat: „{ahul este sportul pe care [i vitreg` st` de vorb`, nu cu l-am practicat [i studiat \n copil`rie,
Andreea Marin l-a prezentat p`rin]ilor s`i pe Ion }iriac. Prezentarea trebuie s` fi decurs astfel: „Dragii mei, el este Ion }iriac. C\te miliarde zicea]i c` ave]i datorie la \ntre]inere?“.

B\rl`deanca: visul american s-a v`rsat!
Dac` v` mai aminti]i, \n urm` cu aprox. jum`tate de an, Monica B\rl`deanu a plecat \n America, s` se fac` vedet` la Hollywood. Buuuun, acum, c` v-a]i oprit din r\s, putem continua: v` reamintesc, totu[i, c` ea s-a \ntors pu]in ast`-var`, ca s` participe la un festival de mod` [i s` trag`. M` scuza]i, s` trag` c\teva emisiuni la televiziunea lui Bobby P`unescu. Apoi s-a gr`bit s` plece din nou la Hollywood, unde academicienii de film (sau, m` rog, unul, doi regizori de serie B & C minus) o a[teptau cu sufletul la gur`, s`-[i dea m`sura talentului.

Vacan]a Mare, trup` de umor care vinde cea mai bun` marf` pentru telespectatorii români aduc`tori de rating: c`minul cultural
O parte a presei s-a gr`bit, ca fata mare la m`ritat, s`-i anun]e, excitat`, succesul. Dar iat` c` Monica s-a \ntors \n Romånia cu geamantanul \ntre picioare, f`r` vreo statuet` \n buzunar, \n afar` de cele c\teva cump`rate cu 5 dolari din bazar, suveniruri pentru colegii de la B1 TV. Se pare c` decizia ei brusc` de a p`r`si America tuturor posibililor sponsori survine ca urmare a unei vizite bine sim]ite a lui Bobby P. la locul faptei. Care P. ar fi convins-o s` revin` dracului odat` \n cuibu[orul lipsit de glorie interna]ional`, dar extrem de c`ldu], din strada Cr\ngului, nr. 2 (\n Prim`verii, la c\teva vile de cea a lui „Micky Le Bakchich“, pentru amatorii de geopolitic`). Acestea fiind zise, noi a[tept`m, plini de emo]ie, revenirea Monic`i pe sticla de la B1 TV. S\ntem curio[i dac` mai [tie s` prezinte romåne[te, dup` to]i produc`torii `ia americani cu care a stat ea la McDonald’s. n`uceal` pe cei din preajm`. „Eu s\nt sincer` [i se interpreteaz` gre[it“, s-a justificat Ioana unei amice de care s-a bu[it \n timp ce fugea capie prin sala \n care forma]ia lui b`rbatu-s`u urma s` c\nte. „Gura mea e-nchis` cu lac`t“, a mai bodog`nit ea \n timp ce vira c`tre un dulap dup` care [i-a dat seama c` s-ar putea ascunde eficient, p\n` trece primejdia reportofonului. dac` ai fi crezut c` umorul m\rl`nesc [i noduros al lui Garcea \[i are ca surs` de inspira]ie tragicomicele realit`]i locale. El o s` se enerveze oricum dac` o s` priceap` c` tu te holbezi cu interes la fe]ele sc`l\mbe ale personajelor pe care le interpreteaz` Mih`escu [i colegii lui. {i-o s`-i sar` mu[tarul pe tavan dac` o s`-i dai de \n]eles c` ai crezut ca fraieru’ c` Oltenia lu’ Garcea ar avea leg`tur` cu Oltenia lui. „Fi-i-ar capu’ chel al dracu’“, \njur` printre din]i sadovenii cu care intri \n vorb` [i le aminte[ti de celebritatea lor local`. {i se apuc` s`-]i povesteasc` c` individu’ care le stric` faima \n lume tot o s`-[i ia o papar` de-o s-o ]in` minte p\n’ la moarte, cu prima ocazie c\nd o mai c`lca \n comun` cu Porscheul `la bengos, de neam prost, pe care [i l-a luat. Veninul [i c\nepa

pentru c` \mi punea mintea [i Mul]umesc regiMul]umesc regiimagina]ia la \ncercare“. Cred [i zorului meu american c` mi-a diszorului meu american c` mi-a diseu: toat` [coala general` a studiat tribuit gambele într-o mega-produc]ie, scetribuit gambele într-o mega-produc]ie, scepiesele alea, \ntreb\ndu-se cum naristului pentru c` s-a gîndit la tusea mea cînd dracu’ s` faci poart`-n cas` c-un naristului pentru c` s-a gîndit la tusea mea cînd nebun alb [i o regin` neagr`. a caracterizat personajul feminin [i actri]ei a caracterizat personajul feminin [i actri]ei

Garcea-parcea [i oltenii
Nu e nevoie s` ba]i str`zile din Sadova p\n` le-nvine]e[ti. Un localnic c`ruia s`-i sar` ]and`ra dac`-i pomene[ti de celebrul s`u cons`tean Mugur Mih`escu po]i dibui chiar la primul col] de uli]`. {i nu, nu e cazul s`-l zg\nd`ri prea mult pe bietul om, atr`g\ndu-i aten]ia c` nu e chiar at\t de cretin pe c\t s-ar fi cuvenit s` fie,

A[ da Aprille de la mine...
Ca s` arate c\t e el de bazat, Adrian Copilu’ Minune de Vito a intrat pe scen` cu motocicleta, la un spectacol de la Polivalent`. Cred c` era o mic` motociclet` Aprilla din aur, care tr`gea l`n]icul dup` ea.

titulare al c`rei um`r drept l-am dublat din titulare al c`rei um`r drept l-am dublat din spate în secven]a cînd zicea ea spate în secven]a cînd zicea ea „Hello, Bobby!“. „Hello, Bobby!“.

Sup`rare, sup` mare...
Jurnalul na]ional ne anun]` c` Virgil Ian]u \[i consum` energiile negative g`tind. Excep]ional! Cic` atunci c\nd e nervos, sparge toate ou`le din cas` \n tigaie, iar c\nd fierbe de sup`rare, face cartofi pr`ji]i [i d` foc la buc`t`rie.

Sinceritate, iubirea mea
Ioana B`sescu a primit instruc]iuni serioase s`-[i ]in` gura. „La Ilie-n poart` e-o pisic` moart`, cine-o r\de [i-o vorbi (cu presa) s-o m`n\nce coapt`“, spune fata cea mare a primarului de c\te ori se apropie de ea vreun jurnalist. At\rn` \n continuare de m\na lui Bodo, oriunde ar c\nta proconsulii. Dar atunci c\nd o p\nde[te pericolul de a-i fi consemnat` vreo vorbuli]` perlat`, \ncepe caraghios un de-a v-a]i ascunselea printre mese [i scaune, un joc de glezne care-i las` mu]i de dac` nu cumva \ncalc vreun embargou cump`r\nd m\ncare de la domnii ace[tia; sper s` nu se supere americanii. Pentru un plus de exotism, meniul este redactat \n principal folosind grafia chirilic`. Am apelat la cuno[tin]ele mele de limba rus` de pe vremea c\nd urm`ream campionatele mondiale la ru[i [i am constatat c` una scria cu caractere chirilice [i cu totul alta transliteraser` ei \n denumirile felurilor de m\ncare. Una o fi denumirea [tiin]ific` [i cealalt` denumirea popular`. Devine clar c` e numai pentru cunosc`tori. Dar oricum am scrie-o – s\rbe[te, latine[te, romåne[te – m\ncarea e

Drept la replic`
S`pt`m\nalul Academia Ca]avencu a publicat, cu trei numere \n urm`, o serie de afirma]ii despre fiul meu cel mic, Mihnea. E dreptul Academiei Ca]avencu sau al oric`rui mijloc de informare de a scrie liber despre ce dore[te. Dar o minim` deontologie profesional` ar trebui s` conduc` la verificarea informa]iilor publicate. Astfel, s-ar fi aflat c` Mihnea are numai 11 ani ([i nu 14, cum se precizeaz` \n articol) [i c`, \n s`pt`m\na 28 septembrie – 4 octombrie nu a p`r`sit Bucure[tiul. Deci, nu avea cum s` fie la Predeal, \n loca]ia indicat` de Academia Ca]avencu. De altfel, la noi \n familie, nici unul dintre copii, la aceast` v\rst`, nu a frecventat sau frecventeaz` astfel de locuri. În speran]a c` articolul \n cauz` a reprezentat doar o eroare jurnalistic` [i nu o \ncercare de a ne ataca familia \n preajma campaniei electorale, v` solicit publicarea acestui drept la replic`. V` mul]umesc, Dana N~STASE

S` r\dem cu Romic` Tontu’!
Romic` }ociu a accidentat mortal o g\sc`. E un accident mic, pe deplin meritat: dac` }ociu era un comic serios, ar fi umplut de s\nge o vac` [i-ar fi ajuns [i el la {tirile de la ora 5.

Pastil {eicaru

Monica Bîrl`deanu, o vedet` din România care a verificat în America b`trîneasca zical` „Fie box-office-ul cît de r`u, tot mai bine-i la B1!“

Localul b`lan
Buc`tarul, s\rbul, so]ia lui [i Taverna s\rbului
De Taverna S\rbului din Sinaia a]i auzit probabil cu to]ii. Dar avem Taverna S\rbului [i aici, \n Bucure[ti. Nu v` l`sa]i indu[i \n eroare de titulatura de tavern`. Localul este situat \n apropiere de Antena 1, \n zona [oselei Bucure[ti-Ploie[ti. |nainte de a v` spune c\t e de bun` m\ncarea s\rbeasc`, o s` v` spun c` la intrare am dat nas \n nas cu ministrul Duv`z. A[a c`, domnilor buc`tari, sta]i lini[ti]i, nu e vina dumneavoastr` c` nu mi-a tihnit m\ncarea. Dup` ce-am sughi]at cu Duv`z, deschid meniul [i pe prima pagin` fac cuno[tin]` cu buc`tarul s\rb care se afl` \n spatele ispr`vilor culinare: un gealat ras \n cap care m` prive[te fix, scr\[nind din din]i. Figura `stuia m` \nsp`im\nt` [i m` mai controlez de cinci ori \n portofel \nainte s` comand. Cu s\rbi ca `sta nu e de glumit. Interiorul m-a impresionat de asemenea pl`cut. S`lile erau foarte spa]ioase [i \nalte. C\nd sala de la parter e foarte \nalt`, partea bun` e c` ai de urcat foarte mult pe sc`ri. Iar mie tocmai asta mi-a pl`cut, pentru c` \n fa]a mea, pe sc`rile astea, urca unduind domni[oara care m` conducea c`tre masa mea. {i v` da]i seama [i voi cam cum arat` o domni[oar` care te conduce la mas`. Din \naltul tavanului at\rn` m\ndru un steag s\rbesc. M` g\ndesc

foarte bun`, mai ales afum`turile: jambon afumat, mu[chi sau ciorb` de fasole cu afum`tur`. La c\t e de scump` b`utura, nu cred c` o s` reu[esc s` m` afum [i eu. |n final a[ da o not` bun` chelnerilor care mi s-au p`rut destul de amabili, dar pe final au stricat totul, \n momentul \n care au ]inut neap`rat s`-mi aduc` [i nota de plat`. S-au \necat ca ]iganul la mal. Bursucul gastric

LEGEND~:
DDDD ca la mama acas`; DDD ca la tata acas`;

DD D

ca la mine acas`; ca la m`-sa acas`.

ieftin ca braga; caut`-te-n buzunar \nainte de a intra; πππ e bine s` mergi \n ziua de salariu ca s` nu te faci de r\s; ππππ numai dac` te invit` cineva care pl`te[te.

π ππ

µ µµ µµµ µµµµ

po]i s` [i adormi; cur`]el; ai grij` pe unde p`[e[ti; n-ai putea s` mai rabzi?

frumoasa [i chestia

academia CA}AVENCU
Nr. 43, 26 oct. – 1 nov. 2004

21

e lung p`m\ntul, ba-i destr`b`lat!
Politica, o melodie de d\n[ii inventat`
C\nd am z`rit un cort de campanie plantat \n fa]a C.C.-ului (= Senatului, pentru cei dintre dumneavoastr` care au deschis mai t\rziu televizoarele), imediat m-am g\ndit la cele dou` posibilit`]i: a) s`tul de at\tea discu]ii \n contradictoriu cu senatorii din grupul PD, despre Adi Mutu [i Laura Andre[an, Nicolae V`c`roiu d` o petrecere monstru, \n pijamale, cu Adi Copilu’ de Vito Minune, 50 de navete de Scandic [i prietenii lui din armat`; [i b) \n sf\r[it, Senatul se afl` sub asediu [i armata a trecut \nc` o dat` de partea poporului. La o privire mai atent`, am descoperit \ns` faptul c` (vineri, s`pt`m\na trecut`) la intrarea \n cort era pro]`pit` strategic o mini-fanfar`, care b`ga din to]i bojocii arii celebre din muzica electoral` de estrad` [i pahar. {i doi: c` \n`untru au intrat tiptil Mona Musc`, Robert Turcescu, Victor Ponta, care zice pe una dinBittman [i Petro[el de la Holograf, tre piesele de pe album c` cic` s` Cotabi]` [i Pocorschi de la VH2, vot`m cu PSD-ul!!! B`i, Victora[, colegul nostru Ioan T. Morar, pre- ]ie nu ]i-e a[a un pic ru[ine? A[a cum [i o sum` de ziariste foarte faci tu muzic` rock? Vrei s` ]i-l tinere, care nu f`cuser` armata. aduc pe na[ul lui Teodorescu, TraLa care adaug faptul c`, \n cort, ian B`sescu, s`-]i c\nte vreo dou`se d`dea cu mici de la „Coco[atu’“ trei c\ntece marin`re[ti, d-alea cu \n popor – chestie care limita pu- „Aici s\nt vilele dumneavoastr`“ ]in op]iunile. În fine, m-am l`mu- [i „Nu mai e[ti, Adriene?“. rit singur (ia cu mu[tar, tat`!): forma]ia vocal-instrumental` Taxi Taxi lansa un nou album, intitulat cu pe Valoare Ad`ugat` totul [i cu totul ne\nt\mpl`tor „Politica“ (de pe care v` recomand cu c`ldur` bucata cu Robert TurcesSînte]i cu & Dan Teodorescu la vode la Taxi? Nici nu ce). Buuun... Destul s` [ti]i cît m` bucur s` spun c`, pe la spartul cunosc un taximetrist! {ti]i, lans`rii (cu multe discursuri festive, urale [i mie b`trînii din partid nu mi-au aplauze prelungite), a oferit ocazia: de la transportul sosit [i micul Titulescu, în comun m-au obligat s` l-am numit aici pe micul

trec direct la limuzin` cu [ofer.

Dan Teodorescu de la Taxi încercînd s` r`mîn` echidistant în muzic`, o performan]` neatins` de colegul s`u Bodo de la Proconsul, care l-a votat pe B`sescu în func]ia de socru. {i Victor Ponta.

Cum fur` Zilele Craiovei ale lui Samir, cum fur`
Boney M \mpreun` cu Liz Mitchel c\ntar` la Zilele Craiovei de jucar` oltenii p\n` [i-au deteriorat pingelele. Recunoa[tem cu m\na pe pachetul de ]ig`ri din buzunarul de la piept c` noi personal n-am fi vrut s`-i vedem pe negri[orii second hand care alc`tuiesc trupa [i nici pe sus-numita Liz Mitchel. (B`iatul care l-a \nlocuit pe domnul fondator al Boney M, \mpreun` cu dou` tanti care n-au nici \n clin, nici \n m\nec` cu forma]ia original`, c\nt` piesele vechi care ne pl`ceau nou` acum dou`[cinci de ani, dar care, \n zilele noastre, ne cam strepezesc din]ii.) Dar pentru neoltenii care s-au holbat la televizoare sper\nd s` urm`reasc` concertul preluat de vreo televiziune, am aflat motivele pentru care au fost nevoi]i s`-[i pun` pofta-n cui. Venirea celor de la Boney M fuse sponsorizat`, cu 15.000 de euro, de unul dintre cei mai cunoscu]i interlopi ai Craiovei, Samir Spr\ncean`. Dac` tot a s`rit cu c`c`l`ul de b`net, Spr\ncean` pretinse exclusivitate pentru postul s`u local de televiziune, Oltenia TV.

Scurt [i emo]ionant remember S.S.: Samir Spr\ncean`, masculul considerat sosia lui Arkan la Craiova, are un teanc gros de dosare penale \n care este cercetat [i o avere at\t de grosolan`, \nc\t putem s` punem pariu c` nu va fi niciodat` g`sit vinovat \n nici una dintre cauzele pentru care este anchetat. Este prieten cu Nicu Ghear`, care l-a \mprumutat cu bani cu cam`t` la \nceputurile rela]iei lor, [i are \n st`p\nire fabrici de alcool, fabrici de confec]ii, re]ele de edituri [i tipografii. Este patron de posturi de televiziune [i al unei societ`]i de paz` [i protec]ie, Federal Guard, \n care activeaz` fo[ti ofi]eri de mili]ie, Securitate sau poli]ie. Un ultim am`nunt, haios, zicem noi: so]ia lui Samir Spr\ncean` este magistrat la Curtea de Apel din Craiova [i este nepoat` a fostei vicepre[edinte a Cur]ii de Apel, Victoria Daha. Samir Spr\ncean` este, la r\ndul s`u, nepotul generalului Bujorel Florescu, [eful direc]iei judiciare a (ca s` stea absolut toat` lumea mul]umit`) IGP. „Hold On, I’m Coming!“ Jackie Spr\n Chan

De Vito nostrum brevis est
Daniela Coad` de Maimu]`, pe numele ei mai vechi – Györfi [i pe cel utilizat vremelnic – Bor[, a promovat din divizia D a muzicii u[oare \n divizia A a lumii manelelor. Dintr-o dat`, a uitat complet c` pe vremuri se b`tea cu pumnul \n silicon jur\nd c` nu va pune \n veci gura pe microfon de manelist. {i pentru c` tot a primit numeroase oferte s` c\nte manele, s-a hot`r\t s` ia serios \n calcul repozi]ionarea ei muzical`. Dintre toate propunerile primite de la c\nt`re]ii de nun]i, Daniela Györfi a re]inut-o ca av\nd maxim poten]ial de umectare profesional` pe aceea venit` de la Adrian de Vito. „N-am cum, n-am cum s`-l refuz pe Adi!“, a spus Daniela unei prietene \n timp ce, involuntar, [i-a dus o m\n` \n dreptul buricului, acolo unde va sta sc`f\rlia Minunii c\nd va c\nta „A[ da zile de la mine“ \n duet cu Daniela. In Vito Veritas

22

academia CA}AVENCU
Nr. 43, 26 oct. – 1 nov. 2004

capitalul fra]ilor marx
Strigarea
O nunt` are ingineriile ei financiare, aproape imposibil de fraudat. Tehnologia succesului financiar \ncepe cu masa na[ilor, s` tr````iasc`. L`utarii ies din adormire [i încep s` colecteze de la masa cea mai b`noas`. Lai, lai, lai, de la na[ul mare pentru tîn`ra familie, cu ur`ri de s`n`tate [i via]` lung`... 800 de euro. Sta]i lini[ti]i, ce d` na[ul e treaba lui, nu se pune. De la Icsulic`, fratele mirelui, 500 de euro [i un set de vase Jena plus un aspirator nou, la, lai, la, la. Calm, c` nu e r`u. Urmeaz` e[alonul doi care, clar, nu trebuie s` dea sub 250 de euro, altfel stric` masa. Deci, aten]ie maxim`, urmeaz` un sfat important: dac`-l auzi]i pe l`utar c` strig`: „de la v`rul miresei (ori alt` rud` semiapropiat`), Igrecescu cu so]ia, 100 de euro, s` tr`iasc`“, atunci extrage]i rapid din plic 20-30 de euro. |ns` mirii nu s\nt at\t de fraieri \nc\t s` nu anticipeze posibilitatea unui crah [i tocmai de-aia se [i preg`tesc prin plasarea \n momentele-cheie ale strig`rii a unor oameni de \ncredere care s` le salte scorul. A[adar, c\nd darul e gata s` se pr`bu[easc` sub cursul de referin]` al tac\mului, sare imediat un veri[or, un cel mai bun prieten care, cu un bonus prealabil acordat pe [est la venire de zîmbe[ti. Nici tu nu mai [tii în ce di- c`tre tinerii \nsur`]ei, salt` imediat rec]ie. Orchestra url`, te ui]i la plom- tirajul euroilor. C\nd se-ajunge la bele aurite ale solistei de popular`, e tine... coafat` permanent, [i mai zîmbe[ti o dat`. De data asta complice c`tre pri- Happy-end-u’ eten`/so]ie. Apare tortul. Cît d`m? Cam cît o fi meniul? Sfat: ie[i la toasco]i resemnat 100 de euro, îi bagi let`, apoi r`mîi în hol la o ]igar`. Or într-un plic deschis [i apoi din nou la s` mai apar` cî]iva comeseni. Discu- miri, cas` de piatr`, s` ne invita]i ta]i lejer, o glumi]`, o aten]ie, apoi neap`rat la botez, fericire etc. Apoi unul o s` zic`, a[a, în treac`t: am vor- fuga la auto personal/taxi/troleu [i bit io c-un chelner [i meniu’ se-nv\r- înapoi la vila pl`pumioara, c` e tîrte-n jur d` 30 d` euro d` persoan`. Io ziu [i mîine mergem la serviciu. dau 50, s` le r`mîn` [i lor. Stingi ]igara, te întorci la prieten`/so]ie [i Gineric` Boeric` a[tep]i...

Din nou

la cass`

Senza]ional: O [tire fierbinte din 2004 ap`ruse deja \n 2003
S`pt`m\na trecut`, omenirea din Romånia (sau, poate, romenirea din Omånia) s-a aflat \n a doua jum`tate a lui octombrie 2004, iar presa a titrat elegant c` Genic` Boeric` e b`nuit c` se afl` – ce interesant! – \ntr-o re]ea de afaceri[ti care finan]eaz` organiza]iile teroriste arabe. Acuma, Yasser nu prea [tiu dac` s` m` bucur sau nu c` aceast` [tire senza]ional` apare la mai bine de un an [i jum`tate de c\nd o revist` pe nume Academia Ca]avencu – o [ti]i! – publica, \n martie 2003, o anchet` de pagina 3 \n care, printre altele, se spunea c` \n perioada 13-27 iulie 2001, un cet`]ean romån cu un nume extrem de pitoresc, Boeric` Genic`, domiciliat \n Craiova, s-a prezentat \n mai multe r\nduri, cu saco[e pline cu bani, la Banca Ion }iriac – Sucursala Amzei, unde a depus, \ntr-un cont anume, suma total` de 161,2 miliarde de lei, reprezent\nd echivalentul a 6,4 milioane de euro. Contul alimentat de Boeric` apar]ine firmei SC LITZ COM IMPEX SRL, al c`rei unic asociat [i administrator este cet`]eanul irakian Kadham H. Daham, n`scut \n Bagdad [i posesor al unui pa[aport emis de autorit`]ile libaneze. Pe 31 august 2001, cu pu]in \nainte de atentatele din 11 septembrie, banii au fost schimba]i \n dolari (aproximativ 7 milioane) [i transfera]i \n Statele Unite. Boeric` este acum \n arest, ceea ce nu se poate spune despre arestabilul s`u prieten, Ioan Melinescu, fost [ef al Oficiului Sp`l`rii Banilor, actualmente „arestat“ la guvern, ca consilier.

Scurt ghid pentru uzul nunta[ului român
Sîntem oameni, avem rude, avem prieteni, deci trebuie s` mergem la nun]i. Asta e via]a, n-ai ce-i face. Cînd ]i-e lumea mai drag`, te sun` un veri[or din provincie sau un prieten din liceu [i, la cap`tul unei conversa]ii stupide despre ce mai [tii de cutare, pe unde dau de cut`ri]`, se las` c-o invita]ie la fericitul eveniment din via]a lui, eveniment care-]i va g`uri bugetul, dar î]i va salva onoarea.

Biserica
Pe scurt, odat` ce-ai intrat (nu neap`rat) în posesia kitsch-ului de carton înzorzonat cu floricele roz, a invita]iei adic`, obiect pentru alegerea c`ruia viitoarea mireas` [i-a consumat deja jum`tate din neuroni, trebuie s` te prezin]i, în prima faz`, la biseric`. Aici scapi ieftin: un buchet de flori (3-5 euro), taxi (3-5 euro), asta în cazul în care nu e vorba de provincie, unde acul de la portofel se poate da peste cap [i tocmai de-aia nici nu mai stau s` calculez.

Cîrciuma
S` mergem mai departe [i s` ne îndrept`m c`tre restaurant, unde vor avea loc felicit`rile, masa, dansul [i, mai ales, darul, c` asta ne intereseaz` pe noi. Buuun, deci ajungi, pup`turi, s`ru’ mîna, cas` de piatr`, ce m` bucur, în fine, arunci o privire, ba]i un apropo, dar degeaba, tot lîng` orchestr` te-ar pune. Aici vin cu primul sfat: ave]i probleme cu urechile, o otit` mai veche, g`si]i ceva [i sc`pa]i de tonele de decibeli ale tarafului. Apare apoi a doua problem`: ori

Colegiul Na]ional pentru Studierea Arhivelor Slujbelor lui Oni[oru (CNSASO)
Gheorghe Oni[oru, pre[edintele CNSAS, nu pare a fi un om bogat, de[i Omu[oru nu este complet lipsit de interese. |ntr-o vreme, Yasser se tot \nt\lnea cu Oni[oru pe strada Doamnei [i nu \n]elegeam de ce. |ntre timp, m-am interesat [i pot s` v` spun [i s` \mi reamintesc perfect c` pe strada Doamnei se afl` probabil cea mai antipatic` universitate din lume, Universitatea „Spiru Haret“, care geme de fo[ti activi[ti comuni[ti. Absolut previzibil, profesorul universitar Oni[oru este decan al Facult`]ii de Istorie la „Spiru Haret“. Absolut mega-previzibil, Oni[oru este pl`tit de cei pe care ar trebui, poate, s`-i verifice la dosar. E vreo problem`? Nu, c`ci B`ni[oru mai este profesor [i la Facultatea de Litere, Istorie [i Teologie din cadrul Universit`]ii Dun`rea de Jos, Gala]i. Apoi, pe l\ng` salariul de ministru pe care \l ia de la CNSAS, ca s` \l apere pe Vadim de furia antisecurist` a lui Ple[u, Patapievici [i Dinescu, Pomi[oru mai ciugule[te c\te ceva [i de la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol“ din Ia[i, unde este cercet`tor atestat num`rul 1. Pentru un fost [i viitor anonim, prezentul lui Oni[oru se prezint` bini[oru.

sta]i lîng` ni[te prieteni apropia]i de-ai miresei, care lucreaz` în asigur`ri/publicitate, ori lîng` ni[te rude care au sunat de la gar` c` întîrzie. Sfat: alege]i rudele, ave]i [anse mari s` nu mai vin`. Pe urm` te a[ezi, zîmbe[ti [i bei. Iar zîmbe[ti, iar bei. Apoi mai bei ceva [i mai zîmbe[ti pu]in. Zîmbetul î]i r`mîne pe fa]` ca la vînz`toare. Te mai scoli [i-]i mai dansezi prietena, so]ia, tu [tii cu ce-ai venit. Apoi te-a[ezi [i mai zîmbe[ti pu]in în timp ce ridici paharul c`tre masa mirilor [i na[ilor. Vine friptura, hmm, merge, apoi sarmalele, poate ni[te pe[te, ciugule[ti cîteva alune [i

Romånia, ]ar` banier`
Chef la Clubul Deplora]ilor
Revenim cu informa]ii de senza]ie [i pahar de la retragerea lui Bogdan Baltazar. Petrecerea s-a ]inut la Clubul Diploma]ilor [i cic` s-ar fi chefuit, m`, vere, trei zile [i trei nop]i, dac` lumea invitat` n-ar fi avut treburi [i pe la alte chefuri. Cum era [i normal, la chef a venit toat` floarea cea vestit` [i mai pu]in vestit` a apu[ilor, ba \nc` [i apusul Mihai Bogza, fostul viceguvernator de la BNR, \n prezent casnic din cauz` c` l-a cam suflat V\ntu. La categoria „for]` de munc` bancar` \nc` activ`“, s-au remarcat guvernatorul BNR [i pre[edintele Société Générale. Mult` lume s-a \ntrebat de ce cheful `sta nu s-a ]inut la clubul la fel de fi]os al fostului subordonat Sorin Popa, vicele BRD. Cum se cheam` clubul nu vrem s` v` spunem. {i nu vrem s` v` spunem nici de ce nu s-a ]inut cheful acolo, din mil` de banii pe care i-au cheltuit oamenii pe PR ca s` ne spun` c` s-au separat prietene[te. bru, Ion Ion }iriac – Laura Pedrini. Se poate ca italianca s` nu fi avut suficien]i bani de dar, a[a c` \n ultima clip` s-a decis schimbarea cuplului. Cum cuplul Jimmy Connors – Stan Smith n-a fost de g`sit, iar Guillermo Villas – Henri Lecomte era antamat la alte nun]i, s-a trecut la varianta de criz` Sorin – Dana Popa. Ion Ion s-a consolat rapid [i s-a \nso]it la sarmale cu noua gagic`, Leana a lu’ Lazariuc, cu care mai t\rziu avea s` se fac` na[ la botezul feti]ei lui N`stase. Complicat` treab`. Am vrea s` fim jurnali[ti p\n` la cap`t [i s` tragem o linie la finalul acestei pove[ti, dar au tras-o deja na[ii de botez.

Od` \n Metro antic la Palatul Culturii

Privatizarea privatiz`rii na]ionaliz`rii
Ovidiu Mu[etescu, fostul [ef al APAPS (al APAPS, nu al lui ArAPAPS!), actualmente deputat PSD, este penal. Privatiz`rile pe care le-a na]ionalizat f`r` nici o jen` (a se vedea cazurile Combinatul de la Re[i]a, Tepro, EDF) \l recomand` c`lduros pentru un mandat lung [i lini[tit \ntr-un loc ceva mai retras. {i, totu[i, la c\t de penal e, Mu[etescu nu este un om bogat: are un apartament \n Bucure[ti, o c`su]` de vacan]` \n Telega, o f\nea]` f\[nea]`, o musta]`, un teren de c\teva mii de metri p`tra]i \n Lilieci, ni[te am`r\te de unit`]i de fond \n valoare de vreo 2,5 miliarde de lei, un creier modest [i cam at\t. Mu[etescu mai are ceva, \ntre picioare, ceva aproape nefiresc pentru un pesedist ca Mu[etescu, dar despre asta ve]i r\de \ntr-o alt` pagin`.

Casa lui Jiru nu-i acas`. E la vil`
Afl`m c` Enache Jiru, fostul secretar de stat de la Finan]e ajuns acum pre[edinte la CEC, \[i face [i el vil`, ca tot rumånul s`n`tos [i cu ceva experien]` \n slujbe de stat. Nu-i nimic r`u \n asta, e chiar frumos, fiindc` omul \[i face casa cinstit, cu un credit ipotecar de 50.000 de euro. Nu [tim ce rat` are, dar sper`m c` se descurc` la scaden]e cu salariul. L-am ruga s` ne spun` de la ce banc` a luat creditul `sta, c` tare ne temem s` nu fie la mijloc un mic conflict de interese legat de o privatizare un pic mai mare. Top Ban

Popa: na[ul din m\nec`
Apropo de Sorin Popa: el este na[ul de cununie al cuplului Ilie – Amalia N`stase [i a ajuns la statutul `sta \n \mprejur`ri destul de \mb\rligate. Ilie [i Amalia ar fi trebuit s`-[i uneasc` destinele (ea) [i averea (el) sub n`[irea unui cuplu [i mai cele-

Yasser ArAPAPS

Dac` v` afla]i prin Ia[i [i v` nimeri]i \n fa]a acestei cl`diri, nu v` sfii]i [i intra]i. Nu v` l`sa]i intimida]i c` cineva tocmai iese c`lare de la Metro. Probabil c` n-a avut unde s`-[i parcheze calul [i a intrat cu el. Ce g`si]i \n`untru? Nu mari lucruri: alte statui ale unor oameni care s-au remarcat \n istorie ori prin acte de vitejie, ori prin cultur`, ori prin num`rul exagerat de copii produ[i de-a lungul

domniei. Arat` ca [i cum ar fi interiorul Palatului Culturii. Ceea ce [i e, \n ciuda aparen]elor de la intrare. Cei care au at\rnat banner-ul acolo s-or fi g\ndit c`, oricum, cultura trece prin stomac. Dar nu [i-au mai pus problema c`, dup` ce trece prin stomac, ceea ce iese la finalul procesului nu arat` tocmai bine. Prognoza metro

popoarele denigratoare

academia CA}AVENCU
Nr. 43, 26 oct. – 1 nov. 2004

23

s`pt`m\na str`inilor
q Cei trei membri care au r`mas în via]` din forma]ia Queen au probleme mari cu na]ionalitatea. Ace[tia au dat în judecat` o cas` de discuri din Germania care a acordat, f`r` autoriza]ie, o licen]` de reproducere a variantei „live“ a hitului anului 1977 „We will rock you!“. Tribunalul la care a ajuns cazul a respins cererea celor trei pe motiv c` nu au adus destule dovezi c` s\nt cet`]eni britanici, adic` cet`]eni UE, pentru a putea continua procesul. Nici certificatele de na[tere nu au fost bune, pentru c` ele nu atest` c` înc` mai s\nt cet`]eni britanici. Dac` e[ti celebru în toat` lumea, greu mai crede cineva c` te-ai n`scut într-o singur` ]ar`. q Patru elevi italieni, trei fete [i un b`iat, au încercat s` scape de teste printr-o metod` nou`. Într-o vineri, dup` închiderea liceului la care înva]`, adolescen]ii au înfundat canalizarea, au dat drumul la robinetele de la baie [i le-au l`sat s` curg` pe durata weekend-ului. Liceul, cel mai vechi [i prestigios liceu din Milano, s-a deteriorat serios, pagubele aduse fiind de peste 400.000 de euro. Tinerii vor fi ancheta]i pentru vandalism, intrare prin efrac]ie [i distrugerea unor bunuri publice. V` întreb, nu era mai bine dac` d`deau acel test?

Travel, travel, fratre!
(Jurnal discret de c`l`torie)
Vagon parfumat cu salam [i usturoi plus o miasm` reconfortant` de ciorapi tra[i \n fir de plastic. O vajnic` reprezentant` a sexului cu celulit` d` lec]ii de adaptare \n c\mpul muncii pe meleagurile \nsorite [i \n]olite ale Italiei unor colege de c`l`torie. Trece \n revist` proastele obiceiuri ale macaronarilor, pun\nd accent pe faptul c` unii se spal` \n fiecare zi, iar al]ii, \n loc s` m`n\nce semin]ele de bostan, aleg chiar floarea acestuia s` o pr`jeasc` \n tigaie. Avea muierea o persuasiune \n ea, \nc\t tot vagonul era numai urechi [i cercei. De la C\mpina \ncolo, a trebuit s` folosim [i sim]ul v`zului, deoarece ne-a captivat prezentarea filmului v`zut de ea, intitulat Cumetrix, \n care un b`iat dr`gu], cu ochelari de soare, se ferea de gloan]e l`s\ndu-se pe spate „uite-a[a“ – faz` la care trei gen]i [i o cotier` au c`zut r`puse pe podea \naintea povestitoarei. Dup` ce-am cobor\t din gar`, am avut doar dou` minute la dispozi]ie s`-i povestesc [i eu, e drept, pu]in modificat, filmul cu „Asterix [i Obelishi“. Asterix [i Zero

Marele zid \nchinezesc al SPP-ului

{i b) vede]i c`, dup` ce au înfundat canalizarea, [i lor li s-a înfundat, dovad` c` cine înfund` la urm`, înfund` mai bine! q Un tren din comitatul Wilts, Marea Britanie, a suferit nu-

meroase avarii [i cîteva ore întîrziere dup` o coliziune cu o g`in`. Anchetatorii înc` se mai întreab`, filosofic: ce a fost mai înt\i, trenul sau g`ina? AgenCIA de pres`

Echipa de paparazzi religio[i de pe l\ng` turla Academiei Ca]avencu l-a prins pe Mugur Is`rescu comi]\nd un gest de care nu-l [tiam \n stare. Iat`-l, stima]i credincio[i de pe toat` planeta care ne cite[te, \nghesuindu-se cu dou` b`tr\nele la mila lui ~l de Sus. Bravo, domnule Is`rescu, ne bucur`m c` apela]i [i la p\rghiile astea, de[i noi auzisem c` prefera]i metodele de interven]ie laice. C` tot v-am prins \n biseric`, v` rug`m [i noi

de-o pricin` personal`: ajuta]i-i, dom’le, pe popii `[tia s`-[i pun` cititoare de card la cutia milei, s` nu ne mai plimb`m prin biserici cu metale care url` din to]i pl`m\nii la detectoarele SPP-ului. C` e a nu [tiu c\ta oar` c\nd v`d oameni r`m\n\nd ne\nchina]i din cauza celor care p`zesc reculegerea oficialit`]ilor \nc` de la intrarea \n biseric`.

Pirat din Pont

24

academia CA}AVENCU
Nr. 43, 26 oct. – 1 nov. 2004

interne]e f`r` b`tr\ne]e
Dac` voi nu m` WWW eu v` www

Mul]umiri, preciz`ri, erate
|ncep prin a mul]umi [i pe aceast` cale (c\t am putut am f`cut-o deja [i prin e-mail) celor care mi-au scris \n leg`tur` cu „Muzica din reclame“. Nu credeam s` existe at\t de mul]i interesa]i de acest subiect. |n alt` ordine de idei: 1) melodia „Bad Boy“ din spotul Renault „Mafio]ii“ nu este interpretat` de Jive Bombers (sau e interpretat` [i de ei, dar nu \n acest spot), a[a cum gre[it am crezut la \nceput eu \mpreun` cu o parte din cei care mi-a]i scris, ci de Buster Poindexter. {i 2), pe calculatoarele a mai mul]i useri din re]eaua DC++ se g`se[te un folder care se nume[te chiar a[a, „Reclame“, [i care cuprinde \n format mp3 aproape toate melodiile din lista de spoturi pomenit` aici. Vorba aceea: search [i vei g`si!

la un moment dat invita]ilor Cristoiu [i Dåncu despre listele electorale ale PSD c`, citez: „nu s\nt definitive, b`tute \n coaie... ```... adic` \n cuie, h`, h`, h`!“. Am luat urma filmule]ului [i, dup` investiga]ii am`nun]ite care au constat \n citirea [i tastarea \n browser a siglei celor care au realizat captura, am ajuns la surs`: www.monitoring.ro. Este adresa unei agen]ii de monitorizare a presei care, pe l\ng` serviciile sale obi[nuite, a pus pe site [i o sec]iu-

s Foarte pu]in timp ne mai desparte, dragi cititori, de \nceperea unei partide spectaculoase, finala Campionatului Na]ional de Jigniri, Acuza]ii, Minciuni [i Lovituri sub Centur`. Pe scurt, campania electoral`. Lupta se anun]` dur` [i spectaculoas`. Preg`ti]i-v` din timp semin]ele, berea [i fluier`turile. Dac` despre bere [i semin]e [ti]i deja tot, dar ave]i probleme cu fluieratul, pute]i \nv`]a cåteva [uier`turi la www.whistlingrecords.com. s Adrian, nu [tiu dac` \ntre Dostoievski [i Eminescu ai timp s` cite[ti [i altceva, ca de exemplu Academia Ca]avencu. Eu personal s` [tii c` te apreciez, respect [i \n]eleg, nu conteaz` ce ai luat, coca, viagra sau aspirin`, pentru mine r`måi un juc`tor bun [i oricum ar`]i mai bine ca chelul `la de Beckham. \n fine, uite care e treaba, m-am gåndit s` te ajut. Dac` nu mai vrei s` ai probleme cu femeile, cu refuzurile lor adic`, po]i s` faci sex cu ce mai g`se[ti prin cas`. Pentru sfaturi [i detalii, www.unclemelon.com/consumer_inanimate.html. s A[ vrea s` v` prezint o ad`ugire personal` la Legea lui Murphy. Se cheam` Amendamentul lui Drago[ (eu, care nu sunt Mu[at) [i e a[a: ne de capturi intitulat` „B\lbe“. Dac` lucrurile pot merge prost, atunci vor merge prost, dar dac` e[ti Conduc`tor de pluton nu este romån, te descurci cumva. Prin urmare, calculatorul de probabilitate a nici Florin Iaru de la Ia te uit` inciden]ei legii lui Murphy de la www.breakingnews-

Quiet, pls!
Pe mail-uri a circulat s`pt`m\na trecut` un avi destul de haios, mai exact o captur` din emisiunea Marius Tuc` Show, \n care caracaleanul le spunea

ce-ai uitat [i nici H.-R. Patapievici de la TVR Cultural ci, normal, Marius de la Marius Tuc` Show. Din spate vine la mare distan]` corespondentul Antenei 1 de la nunta prin]ului Sturdza. Omul are mult trac, a[a c` gre[elile gramaticale s\nt dep`[ite numai de repet`rile de fraze \ntregi, b\lb\ielile trecute rapid cu vederea sau de \nghi]irea a p`r]i \ntregi din text. Hacker, poli]ist texan
danielgoace@catavencu.ro

blog.com/discoveries/murphys_law_calculator.php e

perfect inutil pentru dumneavoastr`, dar pute]i s` face]i cåteva exerci]ii ca s` vede]i ce nasol e s` fii str`in. s OK, m` uitam \ntr-o zi la Univers (adic` la cer, dar trebuie s` m` exprim creativ). A[a, deci m` uitam \ntr-o zi la Univers [i mi-am dat eu seama cam cåt de mare e. E imens. E gigantic. E mai mare decåt arogan]a. Buuun, deci am stabilit cåt de mare e. Cum \l explor`m, ce ne facem, cum ajungem acolo departe, sunt \ntreb`ri pe care ar trebui s` ni le punem cu to]ii. Din p`cate, nu to]i putem s` r`spundem, ci numai unii oameni. Oameni ca tipul care propune c`l`torii spa]iale numai pentru creierele noastre, la http://marshall-

brain.com/mission-to-mars.htm.

Net plus ultra

interne]e f`r` b`tr\ne]e

academia CA}AVENCU
Nr. 43, 26 oct. – 1 nov. 2004

25

single player \mpotriva tuturor: Eu, tu [i Evil
Dac` v` num`ra]i printre cei care a]i r\s la comedia Austin Powers – Spionul care... ne-a f`cut ceva sau m`car a]i chicotit ni]el la jocul No One Lives Forever, atunci e musai s` pune]i m\na [i pe ultimul produs Elixir Studios (autorul lui Republic: The Revolution) [i anume Evil Genius. Deocamdat` jocul nu a ajuns la noi (oficial vorbind), \ns` p\n` \n noiembrie, c\nd e preconizat s` apar`, pute]i s` v` face]i o impresie juc\nd versiunea demo pe care am g`sit-o pe CD-ul ultimului num`r din „Level“ [i „XtremPC“ (sau la www.howevilareyou.com/us/ downloads.jsp). Jocul \ncepe cu tine \n pielea lui Evil Genius – „A megalomanic criminal mastermind“, altfel un piticot chelios, chior [i hidos, care tocmai a aterizat cu elicopterul pe propria insul`, unde va trebui s`-[i \ntemeieze baza. Aici e[ti \nt\mpinat de o domni[oar` asistent` (leit agentul Cate Archer din NOLF), a[a-numita „The indispensable Number 2“, precum [i de ambele tale m\ini drepte: domnii Jubei – „The samurai-swordsman and sushi master“ [i Eli – „The hard-hitting, fast talking gangster“. Jocul are un control camera facil, similar strategiilor sau mai degrab` asem`n`tor lui Sims. Zoom-ul din roti]` te poate ridica undeva \n nori, de unde s`-]i vizualizezi \ntreaga activitate, sau te poate aduce \n nasul angaja]ilor t`i pentru a le asculta bomb`nelile \ntr-o limb` necunoscut`.

hard de ner`bdare
Oof, Jumate de Via]a mea!...
Cu riscul de a ne da cu revista \n cap, o s` v` anun]`m pentru ultima oar` Half-Life 2 apari]ia lui Half-Life 2. Cic` de-acum chiar e gata: Half-Life 2 e Gold, iar \n 16 noiembrie magazine va ajunge pe 16 noiembrie. Se spune despre un joc c` devine Gold atunci c\nd a fost terminat, luat la puricat de bug-uri [i trecut deja prin m\inile beta-testerilor. Adic` e un fel de „BT“, nu ]ig`rile bulg`re[ti, ci „Bunul de tipar“ pe care-l d`m noi revistei mar]i diminea]` \n tipografie. Primele zvonuri au ap`rut \nc` de s`pt`m\na trecut`. Pe unul din holurile produc`torului Valve a fost at\rnat` o cutie cu bomboane despre care s-a spus c` va putea fi spart` atunci c\nd HL2 va fi Gold. Zilele trecute, cutia a fost g`sit` franjuri... un fleac, m-au ciuruit... [i imediat dup` asta a urmat comunicatul oficial cu data lans`rii.

B`, Geta-i Source-mea!
Rostul t`u este s` pui la punct un bunc`r bine dotat [i ap`rat, de unde s` provoci lumii o gr`mad` de n`zdr`v`nii care s` mai dea s` m`n\nc` o p\ine cinstit` eroilor gen Superman, Spiderman, Captain Planet etc. Construc]iile odat` comandate, nu apar din senin. Spre exemplu, dac` vrei s` construie[ti o camer` frigorific`, \i trasezi coordonatele, muncitorul pleac` s` ia banii, cump`r` dinamit`, defri[eaz` terenul [i abia apoi e gata treaba. De ce-]i trebuie camer` frigorific`? P`i, unde s` stea corpurile ne\nsufle]ite ale spionilor pe care i-ai surprins c` ]i-au penetrat baza? Dac` s\nte]i m\nat de sentimente mai omene[ti, nu trebuie s`-i lichida]i. E de ajuns s` construi]i un lan] de celule \n care s`-i \nchide]i pe via]` sau p\n` c\nd o s` v` face]i cabin` de interogatoriu. Cabina de interogatoriu este format` dintr-un scaun fix plus lamp` \n ochi model Gestapo ‘42, iar ofi]erul anchetator este specialist \n tortura cu ]igara aprins` [i \n mi[c`ri de tip „Moonwalker“. Adic` \[i aprinde o ]igar` sub ochii s`rmanului arestat nefumat de o s`pt`m\n` sau \l chinuie oblig\ndu-l s`-l priveasc` cum \ncearc` prostia aia cu mersul \n mar[arier a lui Michael Jackson. Jocul reu[e[te s` fie deosebit de haios tocmai pentru c` \ncearc` s` par` exagerat de serios. C\t despre coloana sonor`, tocmai am vorbit cu colegul meu care a scris data trecut` despre Prince of Persia s` pun` pe search [i soundtrack-ul cu ritmuri chacha al lui Evil Genius, care e dat dracu’ de genial. Game Ovar
Iar dac` tot am vorbit de HL2, este imposibil s` nu amintim despre [i mai mult a[teptatul, de-a dreptul obsedantul Counter-Strike, cel bazat pe noul motor CS:Source Source. De c\tva timp se g`se[te pe Internet o variant` Beta a lui CS:Source. Se pare c` termenul „senza]ional“ va fi insuficient pentru a descrie urm`torul multiplayer de la Valve. Majoritatea obiectelor din decor vor putea fi mi[cate, fie de gloan]e, fie de suflul exploziilor. Nici exploziile nu mai s\nt ce-au fost. Ai \ntors spatele ca s` evi]i un flash? Te-a paralizat oricum c\teva secunde numai zgomotul lui. Ai reu[it s` r`m\i \ntr-un 15% via]` dup` un Frag Grenade? Mai trebuie s` a[tep]i ceva timp p\n` \]i [i revii din paralizia care te-a cuprins brusc. Armele au recul mult mai mare, mi[c`rile player-ilor s\nt mai realiste, sunetele ha[i[derea, c\t despre sistemul de iluminare, acesta este de-a dreptul peste st\ngul.

F`r` hait` 9/11
|n urm` cu ni[te s`pt`m\ni v` povesteam aici despre filmele f`cute dup` jocuri (Bloodrayne, Alien versus Predator etc.) [i respectiv despre jocurile f`cute dup` filme (nu \mi vine acum \n minte nici unul, nici altul etc.). Ast`zi o s` abord`m o categorie nou`, [i anume „jocuri care nu s\nt f`cute dup` nici un film, \ns` dau senza]ia c` ar putea fi“. Este vorba despre Fahrenheit. …Vede]i cum era s` v` p`c`li]i? Imediat v-a]i dus cu g\ndul la produc]ia lui Michael Moore: Fahrenheit 9/11. Cele dou` n-au absolut nici o leg`tur`. Jocul Fahrenheit este un action adventure produs de francezii de la Qunatic Dream, \n care tu vei juca rolul unui new-yorkez obi[nuit, trezit c` a ucis un necunoscut \n toaleta unui restaurant. Ce-ai avut, m`, cu omul? Ce ]i-a f`cut? E[ti b\ntuit, ai draci pe tine, ce-ai? Ei bine, la aceste \ntreb`ri va trebui s` r`spunzi singur [i \nc` repede, pentru c` la americani, p\n` s` scapi s`punul pe jos la du[ul penitenciarului, te po]i sc`pa \n pantaloni pe scaunul electric.

Alfa [i 2 Mega

26

academia CA}AVENCU
Nr. 43, 26 oct. – 1 nov. 2004

hahalera 45

P&M® P&M® v` ofer` rubrica:
Nashpa Turizm prezint` noi aventuri \n Romånia pitoreasc`:

g r`tar 2004

Romånia a intrat \n Europa de Sud
|nc` pre[edintele Ion Iliescu a propus ca zona geografic` \n care se afl` Romånia s` se numeasc` „Europa central` [i de sud“ [i nu ca p\n` acum „Europa central` [i de est“. E clar. Tocmai acum, pe final de mandat, Iliescu nu vrea s` mai aud` de est. A[ vrea s` \i mul]umesc pre[edintelui pentru aceast` surpriz` [i s` \i pun doar c\teva \ntreb`ri \n leg`tur` cu noua pozi]ie geografic` a Romåniei: 1) Acum, c` s\ntem \n Europa de sud, o s` fie mai cald? 2) Dac` noi s\ntem la sud, \nseamn` c` Bulgaria [i Grecia s\nt \n Europa de sub sud? 3) P`s`rile c`l`toare or s` r`m\n` cu noi toat` iarna? 4) Oare ecuatorul o s` treac` prin Br`ila, ca s` [tiu, s` nu m` prind` prim`vara cu anana[ii ne\ns`m\n]a]i. 5) Pot s`-mi trimit toate c`ciuli]ele [i cojoacele copiilor s`raci de pe Coasta de Azur ca s` \nfrunte mai u[or z`pezile care \i a[teapt`? Marea Mediteraneean`

Azi, Opera]iunea „Romåni, distruge]i… vulcanii noroio[i“
V-a]i urinat vreodat` \ntr-un vulcan? Dar a]i vomat \ntr-unul? V-a]i f`cut vreodat` freza \n vreun crater? Dar a]i scuipat vreodat` \n magm`? A]i scrumat \n lav`, a]i stins „Carpa]i”-ul \n fenomenele naturii? V-a]i aruncat bilu]ele de muci din nas \nspre centrul p`m\ntului? Vi s-a dus flegma de Viceroy ro[u din g\t direct \n negura timpului? V-a]i cur`]at pantofii pe v\rful erup]iei vulcanice? V-a mirosit vulcanul ciorapii? V-a]i scuturat plov`rul de frimiturile de la sanvi[-ul cu zacusc` din autocar direct \n cuaternar? Dar a]i trage un p\r] l\ng` Vezuviu? A]i mameli pe Etna ceva nou? V-a]i sc`rpina \n fund l\ng` cea mai mare erup]ie vulcanic` din lume? A]i groh`i pe litosfer`, col] cu atmosfera? Dac` a]i fi vulcan, a]i arunca gaze \n aer imediat ce a]i m\ncat conserv` de fasole? Ca vulcan, a]i fi obosit dup` ce a]i f`cut lav`? Ei bine, cam a[a \ntreb`ri mi-au venit s\mb`t` la vulcanii noroio[i din Buz`u, col] cu Berca, c\nd am v`zut ravagiile f`cute de ]`ranii veni]i la vulcan ca la urs, care cu sileo, care cu dacia-papuc pe care o iau duminica la iarb` verde de la angrou, care cu autocarele de Br`ila. C\nd v`zui a lor mul]ime, c\t` br\nz`, c\t` iarb`, mi-am zis: „Jur s` nu mai vin la vulcanii noroio[i dec\t singur!”. P`r`sit \ntr-un final de ]`ranii-de-vulcancare-seara-pleac`-s`-bea-acas`[i-s`-[i-bat`-nevasta-pe-serialulNumai iubirea, am tr`it dou`zeci de minute unice: \n st\nga o Lun` pl`cut`, jos peisajul extraterestru de la v. noroio[i, \ntre noi o lumin` selenar` din |nt\lnire de gradul III [i, \n rest, jegul uman: to]i ]`r`noii care fuseser` la vulcan, dup` ce s-au \nn`molit ca s`-[i bage n`s`urile direct \n crater, s-au [ters cu batistu]e de h\rtie pe care le-au aruncat peste tot: l\ng` crater, la buza vulcanului, l\ng` gunoi, [i, evident, direct \n vulcan. Mi[to vulcanul, p`cat c` e locuit: peisajul chiar face to]i banii, vulcanii s\nt foarte interesan]i chiar dac` \s ca dinozaurii romåne[ti – pitici [i flatulan]i – [i \nc` nu e nici un hotel \n zon` care s` deverseze resturile turi[tilor direct \n tunelul timpului. Sfatul specialistului: merge]i singuri [i lua]i o gur` de geografie de la vulcanii noroio[i – c` n-o s` mai fie (v` avertizez serios, dragi cititori ai Nashpa Turizm: Soarele, astrul nostru solar, va disp`rea peste 500 de milioane de ani! A[a c` nu mai e nici o clip` de pierdut, nici un week-end, nici un Local Kombat!!) La drum, distruge]i, c\t mai ave]i timp, [i spa]iu!!

C`pitanul Nema
Aceast` rubric` v-a fost oferit` de: P\ine muceg`it`® (marc` tradi]ional` de tradi]ie)

reclame de ras

academia CA}AVENCU
Nr. 43, 26 oct. – 1 nov. 2004

27

v-am print vr`jitoarelor

Fotbalul romånesc a cam intrat la ap` plat` cu l`m\ie

condica de sugestii [i reclame

comunicare pe care
Paha Leone

V\nd c\ine rasa Alcoollie
Da, stima]i clien]i, pute]i sorbi din ochi aceast` imagine. Mai respira]i. V`c`, [ezi mumos, mam`! Doz` recomandat`: caniche de 2 kile – 8 pic`turi de gin, \ntinse eventual pe p\ine pr`jit`. S`n`tate curat`. Cu arom` de jambon, sm\nt\n` sau ciuperci. Pentru porcii de lapte merge foarte bine o vodc` trecut` un pic prin r`z`toare sau pisat` bine [i amestecat` cu pi[coturi [i cu un pic de [ampanie. Bun` ziua, m` numesc Azorel [i am fost alcoolic. De doi ani n-am mai pus Chappi pe limb`. Da]i-mi, v` rog, un calup de ]uic` de cas`. Nu mai suport E-urile. Nu v` sup`ra]i, c\rna]ii `ia de Jidvei con]in, cumva, MDM? V`c`, ce ]i-am zis s` nu mai iei de pe jos? Aaa, ce pisicu]` dulce… O [tiu de undeva. Nu-i a[a c` a ap`rut \n reclama aia cu „Pisicu]ele ar cump`ra whisky“? Charlie Chappi

Alcoolul, drogurile, nop]ile pierdute prin cazinouri de c`tre fotbali[tii romåni au \nceput s`-[i arate \n sf\r[it roadele. Deja putem saluta dou` execu]ii de excep]ie. Dar nu \n fotbal, ci \n publicitate. Salut`m ideea istea]` a Gazetei Sporturilor de a parodia s`pt`m\na trecut`, pe prima pagin`, o campanie publicitar` Zapp, la pachet cu o situa]ie jenant` din fotbalul romånesc. {i de asemenea salut`m ideea Zapp-ului, m` rog, a

agen]iei care \l promoveaz`, de a da parodiei, a doua zi, tot pe prima pagin` a Gazetei Sporturilor, un r`spuns tot sub form` de reclam`. |n aceste condi]ii, dac` are acela[i succes \n continuare, actuala echip` de fotbal a Romåniei va fi numit` probabil, peste ani, genera]ia de aur a publicit`]ii romåne[ti. Mihai Stoicri]`

De-a v-a]i arselea
|ntr-un spot Altex difuzat de cur\nd am v`zut cum se joac` mai nou copiii. Nu se mai bat, ca pe vremea mea, cu pernele, nu se mai dueleaz` cu s`bii din plastic, ci prefer` s` se lupte cu fiare de c`lcat [i usc`toare de p`r c\t se poate de adev`rate. Jocul e foarte \ncins, desigur, pentru c` acum \[i pot arde c\te una la propriu. {i va deveni desigur mai cunoscut \n r\ndul copiilor dec\t banalul „de-a mama [i de-a tata“, „ho]ii [i vardi[tii“, „ulii [i porumbeii“, mai ales c` nic`ieri nu e trecut` aten]ionarea „spot publicitar interzis minorilor“. Av\nd \n vedere armele de foc folosite, b`nuim c` cei doi copii din spot au ales un joc mai modern, \n ton cu vremurile acestea. Se joac` de-a „racketul ucrainean recuperator [i victima r`u-platnic`“. Tortura Ninja

Eu s\nt big, Tu f`-m` mare
Ne afl`m \n C\mpina. Venim \ncet de la magazinul de gogo[i, aflat \n fundul fotografiei [i de la care am luat aperitivul, halim c\]iva covrigi de la covrig`rie \n chip de felul \nt\i, felul doi [i desert, ne umplem apoi pl`m\nii cu produse de la mezel`rie [i, s`tui, ne oprim s` ne uit`m la magazinul „Bigu’ mic“. Sau la marele magazin de lucruri mici mari. Ori la micul magazin cu lucruri mari mici?… Cam \ncurcat` treaba. Oricum, cert este c` acolo g`si]i ceva. Nu ca la hala aia uria[` din st\nga (p`cat c` nu a \nc`put \n fotografie) pe care scrie, dac` v`d eu bine, „La Nem`rginitul, S`ritorul [i Generosul nimic“. Teatrul Foarte Nimic

abera]ia de libertate
Ce-am g`sit al t`u s` fie. Pe bani

Ca s` vede]i ce anun] am g`sit pe Internet: un pu[tan a descoperit \n banc` un CD-player pe care l-a uitat unul care a f`cut ore \nainte [i acum \l vinde. Ru[ine. |n loc s` se g\ndeasc` s` pun` un afi[ pe holurile [colii, d` repede anun] ca s` scape de el [i s` r`m\n` cu ni[te bani. P`i,

se poate a[a ceva? ~sta sigur este unul dintre cei care mai \ncolo vor scrie la Mica publicitate chestii de genul: „V\nd urgent la str`ini Mercedes CLK, c\teva feti]e de 13 ani, g`site toate \n fa]a blocului [i saci de parai g`si]i \n banc`“. Jwindows XP

Lumea înconjur`toare se compune, printre altele, din lucruri [i chestii. Chestiile se mai numesc treburi, în formularea: ajut`-m` [i pe mine cu treaba aia care am vorbit-o (noi pe ea)! Merge [i: chestia care am vorbit-o. Dar e o diferen]` de anvergur`. O chestie poate fi sau deveni o treab` din aia. Anumite treburi îns` nu pot ap`rea, privind în ansamblu, ni[te simple chestii. Treaba n`scut` treab` r`mâne treab` toat` via]a, cu excep]ia unora care pot degenera în a[a hal de ajung ne[te chestii. E ca un act sexual focos în timpul c`ruia te apuc` râsul. În ]ara noastr` cu un cadru natural deosebit, foarte multe treburi se dovedesc ni[te am`râte de chestii, datorit` h`rniciei, d`ruirii, ospitalit`]ii cu care ne tot afl`m în treab`. Faptul c` str`mo[ii no[tri, dacii, beau [i cam fu[`reau treaba ]inîndu-se de tot felul de chestii poate fi considerat o treab` la nivelul actual al alcoolismului na]ional. Poate c` ultimul stadiu al dec`derii chestiei este aspectul, dar asta o va decide istoria. S` revenim la tristul drum al trebii c`tre chestie. S` fii ac]ionar, de exemplu, e o treab`. Imaginea general` despre ac]ionari este c` stau cu picioarele pe birou, servesc ceva fin cu o pipi]` pe genunchi, încaseaz` bani nef`când nimic, discut` chestii importante [i a[a mai departe, pân` apare aspectul decesului. Chestia e cum s` faci naibii s` ajungi ac]ionar ca s` po]i s` stai [i tu s`-]i tragi sufletul. Acest frumos mit nu se putea s` lipseasc` din galeria aspira]iilor de slug` mioritic`. {i nu e nimic r`u s` te apuci de chestii ca s` faci o treab`. Mai r`u e s` faci o treab` care se termin` în chestie. A]i v`zut spotul în care un cet`]ean este invitat s` devin` ac]ionar la Murfatlar. Muzic`, Mama Leone, secretare, design interior de ultim` genera]ie, beutur` fin`, ac]ionari ferici]i [i un singur fotoliu gol. Bun. Acum fi]i aten]i. O vede]i pe tân`ra care urc` sc`rile purtând delicat o tav` cu cinci pahare. Vine la primul ac]ionar, las` un pahar. Deci r`mân patru, nu? Nu! Pe tav` sunt cinci. Ea nu se las` [i mai las`, mimând bine indiferen]a, înc` un pahar. Hai c`-s patru, nu? Nu! Din nou las` biata fat` un pahar, dar deja nu mai conteaz`. Ei, iat` cum se poate face dintr-o treab` serioas` o chestie ridicol`. Noroc c` regizorul a fost b`iat de[tept [i [i-a f`cut bine socoteala la urm`, când r`mânea doar un scaun gol. O fi zis: hai c` nu mai are rost s` punem cinci pahare, pentru un singur ac]ionar, l`s`m unul, c` a[a e corect d.p.d.v. matematic. Înc` un om care [i-a f`cut treaba, ce mare chestie. {i e un aspect s` vezi nu dublu, ci cvintuplu. Noi nu bem destul!

R`zvan EXARHU

28

academia CA}AVENCU
Nr. 43, 26 oct. – 1 nov. 2004

cornu de umbr`

protec]ia presei
Opri[an vrea un teanc de 25 de miliarde cu ziare \n mijloc
Baronii PSD [i-au pus \n g\nd s` urce presa \n pomul din care ei \nc` se mai chinuie s` se dea jos. |n provincia european` Vrancea, manechinul de larg` recunoa[tere balcanic` Marian Opri[an face tot ce poate ca s` suspende presa independent` de crac`. |n mare parte a [i reu[it, Ziarul de Vrancea str\ng\nd \n doi ani de lupt` cu baronimea european` local` peste 160 de procese civile [i penale. Asta \n timp ce principalul concurent, Monitorul de Vrancea, care-l pup` pe Opri[an acolo unde-l doare mai tare pe acesta de libertatea presei, a str\ns [i el c\t a putut. Dar nu procese, ci reclam` de la stat. Zilele trecute, baronul Opri[an a mai trimis dou` cita]ii pe adresa Ziarului de Vrancea. {i a cerut ziaristului Sebastian Oancea (care este [i corespondentul nostru \n zon`) desp`gubiri civile de 25 de miliarde de lei. Bani pe care, s` vede]i aici inim` de baron [i minte de absolvent de liceu cu profil agricol, \i va dona „\n scop umanitar pentru bolnavii de SIDA, pentru persoanele cu handicap, pentru copiii abandona]i etc.”. De ce am spus minte de absolvent de liceu cu profil agricol? Pentru c` mai logic ar fi fost s` declare c` doneaz` miliardele alea „lu’ Printre acuzele aduse de baron, am g`sit-o [i pe aceea c` Ziarul de Vrancea l-a f`cut constant vinovat de fapte care ar fi atras condamnarea lui penal`, dac` ar fi fost adev`rate. Adic`, dac` \n]elegem noi bine, at\ta timp c\t nimeni nu l-a plimbat m`car un pic cu duba pe la periferia provinciei, \nseamn` c` tot ce s-a scris despre el este minciuni, domnu’ judec`tor. Adic`, dac` \n]elegem noi [i mai bine, Justi]ia din Vrancea func]ioneaz` ca uns`, faptele de corup]ie s\nt pedepsite exemplar, iar oamenii se \mbog`]e[te pe c`i cinstite, domnu’ judec`tor, [i v-a[ da-o aici ca exemplu pe mama Gherarde Opri[an, care a reu[it s`-[i fac` palat nu din salariu, ca al]i pesedi[ti cinsti]i, ci dintr-o am`r\t` de pensie. Ce, domnu’ judec`tor, a s`ltat mili]ia pe cineva? S` vin` domnu’ Bl`nculescu [i s` ne verifice dac` vrea. Da’ nu vrea, c` are treab` mult` la Bucure[ti, tocmai aresteaz` un pizzaman care a luat un pachet de Pall Mall [pag` de la dou` babe ca s` se lase ciupit de fund.

Ion Iliescu: „Via]a e un pat!“
este fericit. „ Via]a? Via]a e \n continu` perfec]ionare. Via]a e un pat pentru mine, fiindc` m` opre[te un om pe strad` [i-mi spune peste mul]i, mul]i ani: s` tr`i]i, eu am fost \n patul cinci, salonul [apte. Eu, ca [i colegii mei, avem o memorie a patului, a bolilor, nu a numelor.“ {i calmul se a[terne peste fiecare cuv\nt al lui Ion Iliescu. Ion Iliescu cite[te c`r]i autobiografice, uite, acum cite[te notele Reginei Maria [i [tie ce \nseamn` m`re]ia unui cuv\nt, degradarea printr-un gest. Politica „Nu mai candidez acum. S\nt b`tr\n. Mi-a fost de-ajuns. |n ’90 am stat trei luni deputat [i am considerat atunci c` s\nt prea t\n`r, nu eram preg`tit, iar aportul meu era mai important \n cadrul profesiei. Acum 10 ani eram mai t\n`r. Lu\nd mandatul de acum patru ani, am considerat c` m-am mai maturizat. Nu-i firesc? Iar acum m` retrag. Trebuie s` ai sim]ul m`surii \n toate.“ PSD „Mama m-a \ntrebat: Maic`, de ce PSD? Bunicu-t`u, str`bunicu-t`u erau liberali, de ce, maic`, f`cu[i tu asta? Fiindc` numele t`u e ca al lui Ion Iliescu? Mam`, i-am spus, poate o fi [i subiectivismul `sta, dar eu s\nt un om de st\nga... mai apropiat de oamenii nec`ji]i. S\nt mai calm, dar ard mai mult \n interior, ceea ce nu e \n avantajul meu.“ Presa „Eu citesc Adev`rul, Romånia liber`, iau tot spectrul. {i m` critic` ziarele, ce s` fac? Critica e cea mai sup`r`toare c\nd eu s\nt

mama, c`reia i-am trecut pe numele Colora]ie ei un palat de c\teva miliarde pe C\nd e toamn`, lui Ion Iliescu \i place care nu le-a[ putea justifica din colora]ia p`durii. Iar c\nd muzica folcloric` salariu.” \l \nvele[te \n binefacerile ei, Ion Iliescu

Dom’le, este adev`rat, m` cheam` ca pe Ion Iliescu, adic` Ion Iliescu, am trei mandate ca [i el, adic` tot trei, dar `sta nu e un motiv s` promovez vreodat` pe unul pe care s`-l cheme Adrian N`stase, indiferent cum s-ar numi el.

Înc` o dovad` c` Ion Iliescu este un nume de om cu dou` fe]e
de p`rere, dom’le, stai de vorb`, dom’le, [i cu mine... poate nu ajungem la ni[te conflicte. Am un gust amar. A venit un ziarist cu un flutura[... senatorul Iliescu a efectuat 22 de zile la munc` [i tot 22 a lipsit din Parlament. Erau 22 de zile, tot alea, dar era un num`r de ore pe care eu le practicam vinerea, s\mb`ta [i duminica.“ Ion Iliescu „|l respect mereu, mereu e un model, [i am \ncercat s` nu-i \ntinez cu nimic numele, s` nu-l pun \ntr-o situa]ie delicat`. Am considerat s` fiu decent [i de bun-sim], nu m-am repezit niciodat` la un microfon s` m` fac cunoscut. Ion Iliescu este un model de cinste [i corectitudine. E prea mare diferen]a... e un politician pur-s\nge. Cine s\nt eu fa]` de dumnealui? Nu s\nt eu \n m`sur` s` apreciez compromisurile dumnealui. Majoritatea care am fost \n v\rst` am trecut [i prin asta... dar nu se putea altfel. Am f`cut-o [i noi c` trebuia s-o facem. Pozi]ia care a luat-o atunci [i o ia [i acum \i fac cinste [i atunci [i acum.“ Ion Iliescu nu este Ion Iliescu. N`scut \n 1940, \n Gorj, \n ultimii patru ani Ion Iliescu a fost senator de Hunedoara. |n ultimii patru ani, acest membru al PSD a fost trimis \n decor: fiind membru al Comisiei pentru s`n`tate, sport, ecologie. Nici o ini]iativ` legislativ` proprie, nici o luare de cuv\nt. Nimic. Se retrage la profesia pe care o sluje[te de treizeci de ani: chirurgie laparoscopic`, apendicite, ma]e, stomacuri. Eugen ISTODOR

www.freeex.org

Foamea culpa

academia CA}AVENCU
Nr. 43, 26 oct. – 1 nov. 2004

29

r`spunsuri la scrisori
Todor Gheorghe (Cladova, Arad): De[i voi fi ]inta ironiei multor colegi [i voi stîrni multe zîmbete printre cititorii constan]i, repet: nu public`m versuri! Nici m`car în campania electoral`. Emy Grant (Tîrgovi[te): Textele din ultimul plic sînt bune. Mi-a pl`cut cel referitor la fetele care beau ap` plat` cu l`mîie. {tefan Ionescu (Bucure[ti): Cartea dvs. a ajuns la mine, pe traseul descris, [i chiar am reu[it s` m` uit prin ea. Am s` fiu foarte franc: impresia mea este c` ave]i nevoie de mult mai mult` disciplin` în scris. Volumul Insomnii de eseist are p`catul debutantului care vrea s` demonstreze, într-o singur` carte, cît de multe [tie. Din p`cate, dorin]a de a scrie nu te face automat scriitor. Cihu (Boto[ani): S\nt multe semne bune în textul t`u (datat 2003!) despre donatorii de sînge, dar s\nt prea multe elemente [i idei amestecate în el. Nu degeaba se zice c` dac` ai o idee, scrii o carte, dac` ai mai multe, faci un articol! Cred c` putem spera la mai mult de la tine. Ibidem (Bucure[ti): Am reg`sit în scrisoare observa]ii interesante [i subtile referitoare la via]a politic` româneasc`, e clar de ce parte a baricadei v` afla]i. Chiar ave]i calit`]i de analist politic. Filon Mih`il` (Stoene[ti, Arge[): Scrisoarea a ajuns la organizatorii balului. Eu miam amintit de „t`r`[enia“ la care face]i referire, ave]i dreptate. Era mai eficient dac` ne-a]i fi dat [i un num`r de telefon. Gal Peter (Tîrgu Mure[): Problema unei edi]ii în limba maghiar` a revistei noastre nu se pune, deocamdat`. Nu numai pentru c` unele poante s\nt intraductibile, ci [i pentru c`, din punct de vedere economic, o astfel de variant` nu ar fi justificat`. Florian Barna (Turnu Severin): Mul]umim pentru cuvintele de laud`. Cît prive[te respectiva \ntreprindere privatizat` pe [est, a[tept`m ceva mai multe am`nunte pentru a putea declan[a o anchet`. G.R. (Bucure[ti): Vei auzi noul post de radio în curînd. Pot s`-]i spun c` nu se va numi Radio Ca]avencu, dar, în mod clar, vei afla la timp numele [i frecven]a. Stai cu urechile ciulite! Ioan T. MORAR

coasa lux
Moartea este cu adev`rat cea mai veche meserie din lume. Dac` \n cazul altor activit`]i exist` diferen]e \ntre oameni (unii presteaz` mai con[tiincios, al]ii mai dau rasol), c\nd vine vorba de moarte cu to]ii lucr`m temeinic, nem]e[te, [i tuturor ne iese la fel de bine. {i, ca orice industrie serioas`, moartea are [i ea fluctua]ii legate de sezon, loca]ie sau specificul pie]ei. A[a se \nt\mpl`, de pild`, \n Alaska, unde la vremea aceasta (sf\r[it de octombrie) se \ncheie – conform unei vechi tradi]ii – sezonul \nmorm\nt`rilor. Datorit` \nghe]ului, p`m\ntul devine at\t de tare \nc\t localnicii s-au obi[nuit s` \ngroape mor]ii de peste iarn` prim`vara, c\nd se redeschide sezonul. Acum este deci un fel de ultim` strigare: „Hai, nene, care mai vrei s` mori, hot`r`[te-te acum, c` p-orm` \nchidem! Alo, tataie, nu te mai uita \n spate la hoha! Da, cu matale vorbesc! Hai, c` o cam freci cu cancerul `la de prin iulie. Te bagi sau nu te bagi? Cum unde? |n groap`! S` nu te prind c` te-apuc` dorul de duc` pe la Cr`ciun. Intr` frumu[el \n`untru, uite [i proteza acolea-n co[ciug, s-o ai cu matale, hai s-arunc`m [i noi p`m\ntul, s` mergem acas`. Cum? N-ai mierlit \nc`? Las`, intr` matale, c-am vorbit [i

Pesedist r`mas pe drumuri. {i poduri
Pe Vasile Mocanu l-a]i cunoscut acu’ vreo dou` numere, din revist`. |n genere, acest pesedist chel [i senator de Ia[i a f`cut cam ce a vrut chelia lui: fiu-s`u, prin firma privat` Printco, a supt de la Ministherhul Culthurhii fonduri publice pentru un „calendar de art`“ [i de la Agen]ia de Dezvoltare Regional` NordEst alte fonduri publice. Nu e tot. Mocanul senior e acum pe locul al doilea pe lista deputa]ilor de Ia[i. Nu \nt\mpl`tor, acest loc fiind rezultatul unei osmoze deosebit de fructuoase \ntre influen]a senatorului [i banii vo[tri, b`, fraierilor de ie[eni. S` descifr`m, deci, ADN-ul furti[agului. Mai \nt\i, se ia una bucat` SC LDP (SC Lucr`ri Drumuri [i Poduri, la care ac]ionar unic este CJ, recte Consiliul Jude]ean Ia[i), care prime[te lucr`ri la drumuri prin \ncredin]are direct`. |n numai c\teva zile, aleatoriu alese, din 2003 [i 2004, SC LDP a g`bjit lucr`ri de 100 de miliarde de lei (trei milioane coco), printre care [i dou` saparduri europene, m\nca-le-ar mama. De[i muncitorii SC LDP erau da]i afar` pe capete din lips` de contracte, mandatara CJ s` \ndoape firme private chiar asta a [i f`cut: a direc]ionat cea mai mare parte din lucr`ri c`tre firma Eky Sam, din T\rgu Frumos, Ia[i, un or`[el am`r\t care are ca singur avantaj faptul c` e luminat de chelia natal` a mocanului senator. Ba[ca, [i tr`g\nd legea pe ar`tur`: lucr`rile nu pot fi date \n subantrepriz` dac` nu a fost prev`zut \n ofert` ([i nu a fost). Ca s` fie cooperativa [i furti[agul complete, Mocanul a l`sat ceva firimituri [i binecunoscutei ALDP (Antrepriza Lucr`ri Drumuri [i Poduri), a lui Maricel Popa, cel mai cotizant dintre pesedi[ti [i cel mai pesedist dintre boga]i. C`cat peste asfalt, SC LDP este c\t pe ce s` se privatizeze. Ce mai conteaz` c` e falimentar` [i abia mai are oameni c\t s` fac` o vil` unui pesedist? P`i, tocmai, conteaz`: asta \i garanteaz` lui Popa M. c` o va lua pe te miri ce [i mai nimic. Hai, hai, vota]i PSD, c` saparduri or s` mai fie.

se rezolv`, nu-]i face griji!“. Dac` e[ti b`iat de[tept, acum e momentul s` te \nmorm\ntezi, c` e promo]ie [i ai reduceri de final de sezon. S` nu-mi spune]i c` nu-i momentul. Las` s` fie acolo, nu se [tie. Ai sc`pat de-o grij`, ca [i cu armata. Fiindc`, oricum, odat` [i-odat` trebuie s-o faci [i p-asta. Ce s-o fi \nt\mpl\nd cu cei care mor iarna, c\nd to]i cioclii s\nt \n concediu

sau la specializ`ri? La frigul deafar`, e suficient s`-]i sco]i soacra decedat` \n curte [i se congeleaz` perfect. O ]ii pe post de pitic de gr`din` p\n` la prim`var`, m`n\nci pe ea la un barbecue de week-end sau o pui \n strad` pe post de jalon, s`-]i ]in` locul de parcare ocupat. {i \i mai iei [i pensia sau ajutorul pentru \ntre]inere. {tirile de la ora chici

Joc [i nevoie bun`
Nici nu [tiu ce s` fac: s` pun o conserv` goal` pe 8 ro[u sau s` merg mai bine cu un carton \nc` \mbibat cu zeam` de mici [i mu[tar pe 17 negru? {i dac` pierd tot? Ce m` oftic c` am pierdut asear` jumate din c`]elu’ meu Pulici la chinezii `ia be]i. |n seara asta, dac` prind m\n` bun`, sper s`-mi iau jum`tatea \napoi sau m`car pulpa pe care \nc` n-au m\ncat-o. Tii, ia uite ce am aici, uitasem: mai am doi nasturi la flanel! Domnu’ birligard, sta]i a[a, nu \nchide]i, c` vin s` v` iau banii! }ine]i-mi un loc la masa de poc`r [i aduce]i, v` rog, c\te-o halb` aproape b`ut` pentru toat` lumea! Oana Cazino

Studiu de caz contrar
De asemenea, rug`m a se deschide geamul numai la persoane f`r` datorii la \ntre]inere, \n caz contrar sar to]i bo[orogii `ia dubio[i, [i de unde mai recuper`m banii? Un alt caz contrar ar fi tot al bo[orogilor dubio[i, care \n alt caz ne rod seara de foame tocurile la u[i [i linoleul cu pl`cile lor dentare dubioase. Dac` nu-i oprim la timp, \n caz contrar o s` r`m\nem to]i f`r` u[i. {i nu mai ave]i ce s` deschide]i \n caz contrar. New Kids de la bloc

Chichi]a-n provincie

30

academia CA}AVENCU
Nr. 43, 26 oct. – 1 nov. 2004

coana mi]a beletrista

Jurnalul lui

Tetelu

Deci, se poate! |nv`]`m s` c\[tig`m. Azi un leu, m\ine doi, r`spoim\ine restul p\n` la un miliard de dolari. Curaj! M\ine po]i fi chiar tu Tetelu!

munca cu cartea Sfin]ii agen]i de asigur`ri
În fiecare an, de Sfînta Parascheva, imaginile cu credincio[i a[eza]i la coad` pentru a putea atinge moa[tele din racl` îmi trezesc în minte aceea[i idee: dac` osemintele ar fi putut s` ]in` minte cumva toate rug`ciunile care le-au fost adresate de cînd au fost aduse la Ia[i în 1641, probabil c` lista ar fi ar`tat cam a[a: pîn` pe la 1850, rug`ciuni de alungare a secetei sau a l`custelor, de sc`pare de bete[ug, de scoatere a duhurilor; apoi, pîn` spre 1950, rug`ciuni de scoatere din s`r`cie, de întoarcere din r`zboi, de dezlegare de blesteme. Mai nou, cred c` al`turi de rug`ciunile de s`n`tate [i cele de m`riti[, care-[i au locul constant în istoria dorin]elor omene[ti, racla a primit o sumedenie de cereri, aparent ciudate: de disponibilizare pe salarii compensate, de succes în alegeri, de Logan, de intrat la facultate, de calculator pentru `la micu’ [.a.m.d. Vede]i, diferen]a dintre rug`ciunile medievale [i cele postmoderne este c` primele îi erau adresate lui Dumnezeu, pe cînd astea noi sînt pentru Guvern, Aleg`tori, Concernul Dacia-Renault [i Comisia de Admitere. Pentru aceia dintre voi afecta]i de criza lumii mondene [i interesa]i de cum se chinuia lumea bun` a Evului Mediu pentru a sc`pa de sentimentul de insecuritate al vie]ii, cartea* lui Jean Delumeau, îl [ti]i, istoricul `la francez, membru al Académie des Inscriptions et Belles Lettres, este o încîntare [i un deliciu de drum lung. E o carte groas`, din fericire, plin` de consisten]a unor vremuri în care siguran]a colectiv` nu se ob]inea doar cu politici de securitate [i cu NATO, ci cu procesiuni, preo]i [i binecuvînt`ri pontificale. C`ci în timpurile acelea, unii dintre noi le mai duc dorul, sfin]ii [i icoanele, Fecioara Maria [i Pruncul, c`lug`rii [i moa[tele ]ineau locul asigur`rilor de via]`, de accident, de munc`, contractelor prenup]iale, pensiilor private [i, de ce nu, airbagurilor. Alin IONESCU
* Jean Delumeau, Lini[ti]i [i ocroti]i. Sentimentul de securitate în Occidentul de alt`dat`, trad. Lauren]iu Zoica[, Editura Polirom, 2004.

to]ii fac amor, fiecare cu cine poate din triunghiul amoros. Ce povestesc eu aici nu e tot, ca s` ave]i [i voi o surpriz`. Dar s` [ti]i c`, dincolo de fizic, Almodovar te omoar` cu metafizicul. Homosexualul este [i f`cut, [i n`scut. ~la f`cut parc` nu e adaptat, iar `la n`scut e [i frumos, [i de[tept la maturitate. M` rog, scheme, destin. C\nd mai vezi [i o schimbare de identitate, pe ici, pe colo, prin momentele esen]iale, zici: mam` Almodovare, basca jos, e[ti pe trend. Adev`rul e c` [tie s` povesteasc` simplu Pedro, de-]i \ntoarce

stomacul pe dos. Love[te fiin]a uman`. M`rturisesc c` am v`zut filmul pe 15 octombrie, \ntr-o vineri seara. Eram cu amorul, c\t de c\t, la zi, nu uram homosexualii, \n]elesesem filmul la prima m\n`, dar m-a luat un chef de a-mi vomita creierul. {i starea asta m-a ]inut vreo ceva vreme. P\n` c\nd iar am iubit. Eugen ISTODOR
* Proast` cre[tere, regia: Pedro Almodovar, distribu]ie: Francisco Boira, Javier Camara, Alberto Ferreiro.

Cartofii [i Kala[nikov-ul
O cucoan` normal`, din cele care vin de la pia]` acas`, la bloc, scoate din saco[` un Kala[nikov. Gest interpretat prompt de so], cumnat`, vecin ca u[or hazardat. Pistolul mitralier` este b`gat sub pat, femeia dojenit`. Suntem \n mileniul 3, la Tirana. E ceva normal. Acu’, ce s` zic, pentru un spectator romån, situa]ia poate p`rea pu]intel exagerat`, iar filmul* din care am extras secven]a poate fi taxat ca gros. Ei bine, pån` s` vorbim despre calit`]ile filmului, a[ vrea s` v` spun ceva despre Albania. Imagina]i-v` c` sunte]i la un film american \n care un cet`]ean iese \n balcon cu o arm` militar` [i \ncepe s` trag`. Reac]ia fireasc` a martorilor este panica, strada se pustie[te, sose[te poli]ia. Ei bine, la Tirana, gestul are un paradoxal efect stimulator, mai ales pentru c` se petrece ziua \n amiaza mare, cånd toat` lumea este acas`: al]i 3-4 vecini de bloc \[i scot la soare armamentul [i trag vreo 5 minute \n aer, frenetic [i cu n`duf. {i spun la Tirana, iar nu \n filmul albanez, pentru c` am fost acolo. N-am fost \ntr-o sal` de cinema ca s` tr`iesc pana de curent \n timpul c`reia ni[te b`ie]i se distreaz` tr`gånd cu pistolul \n ecran, dar am luat f`r` probleme un pistol mitralier` din Parcul Carol I. În prostia lor, parlamentarii nu s-au gîndit c`, oripila]i de o asemenea vecin`tate, eroilor comuni[ti li se va r`suci cenu[a în urne. ({t. A.) q |nc` o dat`, f`r` s` ne fi vorbit, eu [i colegul Agopian c`dem pe aceea[i idee: dac` tot se relanseaz` r`zboiul manualelor, atunci de ce nu se înfiereaz`, totu[i, manualul cu plagiatul condus de academicianul Eugen Simion? E un caz în care, dup` cum se [tie, Florina Rogalski, autoarea p`r]ii plagiate, nu a p`]it nimic, ba, din contr`, s-au încercat demont`ri ale „scenariilor r`uvoitoare“ f`cute de inamici. Ce pot în]elege elevii din faptul c` furtul dovedit e p`strat [i la edi]ia a doua? C` plagiatul e ceva onorabil [i profitabil, mai ales dac` e girat de pre[edintele Academiei Române, un mare exemplu de moralitate, omul cu cele mai multe salarii de la buget pe cap de academician. Cu ceva timp înainte, v` reamintim, la un inventar, Eugen Simion era g`sit måinile unui poli]ist ca s`-mi fac o fotografie cu o b`trånic`. Dac` treci de spectaculosul amestecului mitralierei \n via]a civil`, descoperi c` arma \[i are rostul ei: este ultima protez` a demnit`]ii unui popor dezarticulat: aproape toat` lumea tr`ie[te \n exil – la propriu sau \n imaginar; fiecare a doua replic` din film este despre Italia, Fran]a, SUA. Aceasta este valoarea fundamental` a Albaniei din anul zero. E un popor care vrea s` plece de acas`. Cum coexist` aceast` modern` aspira]ie cu valorile b`trånului cod de norme albanez, Canonul? Cum se \mpac` un tat` cu ideea c` fiica lui i-a trimis un televizor din Italia cånd Canonul sacralizeaz` virginitatea? P`i, se \mpac` ie[ind cu Kala[nikov-ul \n balcon. Iar filmul reu[e[te s` fac` o cronic` frust` a dezastrului \ntr-o atmosfer` ieftin burlesc`, cu meritul c` nu deranjeaz` stilistic anecdota amar`. Mircea TOMA
* Tirana, anul zero, regia: Fatmir Koci; coproduc]ie franco-albanez`, film prezentat la Gala filmului francez, premiat excesiv la festivalul de la Salonic cu „Alexandrul de Aur“.

cinem-a p\r\t Homosexual [i f`cut, [i n`scut
Scheme de succes cu sechele simple. Sau scheme simple cu sechele de succes. ~sta este La Mala Educacion-ul lui Almodovar. Contondent, ra[papir, seduc`tor ca Raj Kapoor… un amestec din `sta ca de somon pe care-l g`se[ti pe el cu dou`trei fire de p`r, perfecte, c\rlion]ate. Unui preot [i profesor i se pune pata pe un june cu glas divin. B`nui]i abuzul. Un coleg de [coal` \[i dezleag` [i el ocheadele pentru acela[i coleg. Se z`p`cesc planurile [i timpurile. B`nui]i: vezi povestea peste ani de zile, cu toat` zgura de rigoare. Cei tineri ar fi trebuit, \n sf\r[it, s` se bucure de sclipirea lor dint\i, iar preotul s` o p`]easc`. N-a fost s` fie. Se face un film despre abuz, dar cu

show biz da’ cul]i Un manual Antenativ
q Miercuri, 20 octombrie, la [tirile de la ora 7, cei de la Antena 1 s-au ar`tat foarte indigna]i c` într-un manual alternativ de limba român` pentru clasa a X-a (cel coordonat de prof. dr. Mircea Martin) apar cuvintele alea urîte care desemneaz` organele cu care oamenii fac copii. Am cercetat [i noi manualul în cauz` [i n-am g`sit nici un cuvînt urît. Despre ce e vorba în realitate: în manual este dat un citat (foarte cuminte) din romanul lui Ovidiu Verde[ ([i el cadru universitar) Muzici [i faze. În romanul lui Verde[ sînt cuvintele alea urîte, nu în manual. Dup` logica [tiri[tilor de la Antena 1, R`scoala n-ar mai trebui studiat` pentru simplul motiv c` în romanul lui Rebreanu e prezentat un viol urmat de crim`. q Dac` cei de la Antena 1 vor cu tot dinadinsul [tiri senza]ionale, le furniz`m noi una, tot în leg`tur` cu un manual de limb` [i literatur` român`. Este vorba despre cel coordonat de acad. prof. univ. dr. Eugen Simion, manual în care unul dintre autori a plagiat (cite[te furat) f`r` nici o ru[ine. Dar poate c` celor de la Antena 1 li se pare normal ca ni[te adolescen]i s` înve]e c` po]i plagia (cite[te fura) f`r` s` p`]e[ti nimic. q Ale[ii no[tri au hot`rît c` cel mai bun loc pentru amplasarea Catedralei Mîntuirii Neamului este în spatele monumentului Eroilor Comuni[ti din

cu vreo zece slujbe babane de la stat. Nu e exclus ca, din jen`, domnul Simion s` fi dorit s`-[i îndrepte pu]in situa]ia. {i, iat`, a reu[it, domnia-sa ob]ine un salariu de la privat. A devenit editorialist la ziarul Ziua, chestie care, dup` informa]iile noastre, se las` cu vreo patru sute de dolari pe lun`. Dincolo de bugetul înfloritor al domnului Simion, nu putem s` nu vedem în aceast` apropiere dintre un l`udac al lui Iliescu [i un ziar care l-a înjurat pe Iliescu-KGB decît un semn. Semnul c` domnul Eugen Simion se preg`te[te s` sar` în corabia opozi]iei, eventual pe puntea liberal`, date fiind conexiunile dintre Ziua [i unii lideri liberali. {i, astfel, într-un eventual regim schimbat, Eugen Simion poate spera s`-[i mai p`streze lefurile de la stat! Iar acest efort nu l-a costat mare lucru, doar un mic viraj de orientare. Mic, dar bine pl`tit! (I. M.)

cartona[ul ro[u cu tricolor

academia CA}AVENCU
Nr. 43, 26 oct. – 1 nov. 2004
Singurul meu idol în fotbal a fost [i r`mîne nea Gicu din Pite[ti. {i dac` ]uica de Arge[ a ajuns s`-i poarte numele, „Ochii lui Dobrin“, s\nt mîndru c` las [i eu ceva în urma mea. Deja în Londra, pe la petreceri, tinerii se îmbie cu „Te fac o «Nara lui Mutu»?“.

31

mazeta sporturilor

Mutu – [ut \n nar`
ciocu’ mic [i joc de glezne? Nu, tat`, Adi[or al nostru, cu t`r\]a umflat` \n el, s-a apucat s`-l \njure pe antrenorul Mourinho, a aruncat cu tricoul dup` el la cabine, l-a mai f`cut [i mincinos \n The Mirror. „Am vrut s`-l bat \n vestiar. I-am zis c` parte \n parte \l fac, problema e c` avea vreo patru portughezi l\ng` el… Recunosc, i-am spus c`, dac`-l prind \n Romånia cu vreo echip`, \l alerg pe stadion“ – declara inocent Mutu, cu guri]a lui senzual`. Z`u, chiar \]i trebuie ceva minte la creiera[ ca s`-]i dai seama c` stai de vorb` cu un selec]ioner care a c\[tigat Liga Campionilor [i nu cu un consilier din Sectorul Agricol Ilfov! Treaz-luminat s` fi fost Briliantul [i tot merita s` fie trimis la du[uri, cu vorba p`rinteasc`: „Du-te, m`i b`iatule, acas` [i \ntoarce-te dup` ce ]i-ai revizuit atitudinea!“. Chiar ne \ntreb`m: o fi priceput Mutu ceva din tot ce i s-a \nt\mplat? La cerebelul lui, e greu de crezut. Noroc c` \l ajut` al]ii, \nseta]i de sens [i de explica]ii. Anghel Iord`nescu, surprinz`tor de profund, \n pres` – „P`rerea mea e c` tenta]iile secolului \n care tr`im l-au determinat s-o fac`“.

pozi]ie der f moftsaid b\ e din sport
q |l [ti]i pe MM Stoica, nu? Este vicepre[edinte la clubul de fotbal Steaua, este acel domn destul de firav care apare uneori pe ecran, imediat dup` Gigi B, ca s` transmit` totu[i ceva suporterimii [i lui Cristi Borcea de la Dinamo. Pe Gigi B \l [ti]i, de asemenea, [i \i [ti]i [i pe badigarjii s`i care se bat seara la televizor. Iat` acum de ce am folosit cuv\ntul „firav“ [i apoi am zis de b`taie. Pl`p\ndul MM Stoica este ac]ionar, b`ie]i, la o firm` care se cheam` Steaua Security. Este \nfiin]at` \n martie 2004 [i are sediul \n Voluntari, Ilfov, la adresa: {oseaua PiperaTunari, Ferma Zooteh 5 Ro[ia 1. q Un alt vicepre[edinte de la Steaua (dac` ajunge Gigi B pre[edinte al Romåniei o s` \[i fac` biroul tot la Marriott? Sau mut` sediul clubului la Cotroceni?) este Teia Sponte. Care, spre deosebire de MM, nu transmite niciodat` nimic. El este ac]ionar la o societate din Prahova numit` Noua Genera]ie Homeconstruct SA [i a fost \nfiin]at` luna trecut`. Luna aceasta, Gigi B a inaugurat chiar \n Prahova ni[te c`su]e f`cute special pentru campania electoral`, dintr-un material – evident – special, adus din SUA [i Canada. Homeconstruct are 11 administratori [i 44 de ac]ionari! Oare c\te zeci de mii de muncitori or fi lucr\nd la firma asta?

Adic` ce, dac` s-a vorbit at\t despre Mutu, acum ar trebui s` t`cem? Nu s\ntem \n stare, e prea haios subiectul. Deci vii tu, [mechera[ mic de Pite[ti, [i te treze[ti la ditamai Chelsea Londra, echipa cu cele mai spectaculoase investi]ii din prima lig` englez`. {i ce-mi faci? |n loc s`-]i vezi de treab`, bucuros c` ]i-a pus Dumnezeu m\na-n cap, tu-ncepi s` te spargi \n fi]e [i figuri, dai iama prin cluburi [i bagaboante. Bun, hai s` zicem c` a[a ceva, la limit`, se mai poate trece cu vederea. E cumva omene[te: cine n-a f`cut prostii la tinere]e, mai ales c\nd s-a pomenit cu banu’-grup la te[cherea? Da’ de-aici, de la distrac]iile nepermise [i p\n` la substan]ele interzise, e totu[i cale lung`. {i mai e \nc` o chestie: dac` oricum se [tia cu coca pe c`ciul`, de ce Mutu n-a stat, naiba, lini[tit, \n banca lui de rezerve,

Cornel Dinu, mereu acela[i, pe site-ul clubului Dinamo – „Adi Mutu e victima Occidentului care nu ne-a adus dec\t r`u… Este o m\r[`vie a Albionului [i s\nt sigur c` [i al]i juc`tori ai lui Chelsea iau cocain`“. {i, cu voia dumneavoastr`, ultimul pe list`, Ion Iliescu, la aeroport: „S\nt mut!“. Atunci, ce s` mai zicem noi, dup` ce o na]iune \ntreag`, prin reprezentan]ii ei de vaz`, s-a pronun]at \n cazul Mutu? S` spunem c`, sigur, \ntotdeauna mai exist` o [ans`. P`rintele Vasile Cri[an, duhovnicul lui Nea Puiu, deja l-a invitat pe Adrian la spovedanie. Ar mai fi, tot a[a, dezintoxicarea [i psihoterapia. {i am mai aflat \nc` un fapt \mbucur`tor: cic` Arkadi, b`iatul patronului Abramovici, \l simpatizeaz` tare pe Briliant. Ar fi un real sprijin pentru perioada de stat pe bar`. Numa’ s` nu se-apuce Mutu s`-l care pe `la micu’ prin baruri [i discoteci, ca s`-l \nve]e de pu[ti cu marea performan]`! Viorel MO}OC
Adrian Mutu, unul dintre cele mai scumpe briliante din lume, care a ajuns s` fie nep`zit pentru c` nimeni nu mai vrea s`-l fure

Eva Hen]igova

32

academia CA}AVENCU
Nr. 43, 26 oct. – 1 nov. 2004

dubios democra]ia trecea

Dup` cum a aflat opinia public` de la însu[i Adrian N`stase, premierul [i-a asigurat [i votul g`inilor. Ca la o comand`, guvernul garanteaz` fiec`rei g`ini dreptul la 4 metri p`tra]i de spa]iu vital. Asta da grij` fa]` de electoratul c`ruia chiar candidatul N`stase îi va num`ra ou`le!

contraeditorial

Despicarea trandafirului \n patru
Nu [tiu care mai e problematica peizan` a fier`riei lui Iocan, dar la ora[, \n cafenele sau la coafor, se discut` foarte tare acum dou` chestii: cum i-a venit de hac r`ul de Mourinho depistatului nostru na]ional, Adrian Mutu, [i ce-ar fi dac` ar veni Opozi]ia \n Palatul Victoria [i B`sescu la Palatul Cotroceni. Dac` \n privin]a celui care l-a prizat mai \ntåi pe Dostoievski s-a vorbit mai mult decåt despre participarea Romåniei la al doilea r`zboi mondial, \n schimb, schimbarea Puterii \n 2005 n-a fost pe deplin cau]ionat` de snobilimea „care pune ]ara la cale“ ]igar` de la ]igar`. Indispozi]ia electiv` a intelectualit`]ii de tacla fa]` de „ceilal]i“ se na[te din patru inadecv`ri mirate: 1) Opozi]ia este CDRist`, deci se ceart` [i guverneaz` dezastruos \n consecin]`; 2) Opozi]ia n-are oameni; 3) {i `[tilal]i fur`; 4) B`sescu n-are fa]` de pre[edinte. Toate patru temerile sunt f`r` doar [i poate de]in`toarele unor adev`ruri empirice, \ns` sufer` nu numai de o crunt` superficialitate analitic`, ci tr`deaz` [i un hodoronc-tronc sim] estetic. Este de natura eviden]ei c` stånga are un aspect monobloc, cu complicit`]i mult mai bine coagulate, ce ridic` oportunismul la rang de religie. Ac]iunile ei sunt cyborgice [i dau impresia unei armonii statale \n care dac` {eful ne spune s`-i num`r`m ou`le, gluma se execut`, nu se discut`. Cånd conduc`torii stångii fur`, sunt „oameni serio[i“, nu mai r`måne nimic \n farfurie. Stånga nu se-ncurc` cu ciupeli ce tr`deaz` sl`biciune [i lips` de calibru. |n schimb, dreapta, mai individual`, mai personal`, are p`reri contrare [i st`ri dubitative, are exasper`ri [i depresii ce-i schimonosesc fa]a. Ba mai mult, ajunge uneori s` se pårasc` dezastruos pe ea \ns`[i, de unde [i impresia c` n-are oameni care parc` s-au n`scut la Stat, precum: Bl`nculescu, Amarie, Piedone, Grecea, Rovana Plumb, Oni[oru, Opri[an sau Vanghelie. O armat` ce våneaz` \n falang` pentru prosperitatea [i prop`[irea na]iunii. Dac` e s` m`-ntreba]i pe mine, eu m-a[ lua mai degrab` dup` Thomas Jefferson, unul dintre p`rin]ii uita]i ai democra]iei americane, care spunea dou` lucruri de neconceput pentru actualul regim: dac` e s-aleg un guvern f`r` pres` sau o pres` f`r` guvern, o prefer pe-a doua [i cu cåt e mai slab` guvernarea, cu-atåt mai bine.

Avem o ]ar`.
Cum proced`m?
Femeie, iat` oul t`u
N`stase s-a dus \n vizit` electoral` prin Cluj [i a intrat la o fabric` de confec]ii. Aici, unul dintre patronii olandezi i-a zis: uita]i, ave]i 300 de femei dintr-o dat`. La care cele 300 de femei ar fi trebuit s` scandeze: „Nu vrem Kent, nu vrem valut`, vrem pe Adi s` ne-ajut`!“.

Liviu MIHAIU

Micul pubis
Un nem]ean picteaz` tablouri cu pensule din p`rul femeilor. El spune c` cel [aten, nevopsit, este un p`r de excep]ie. P`rerea noastr` e c` cel mai bun p`r la pictat e cel pubian. Mai ales c\nd pensula e deja ud`!

S`pt`m\na romånilor
N`stase s-a-necat ca premieru’ la Mall!
Adi N`stase a fost la Mall cu familia. A fost un reu[it schimb de experien]` \ntre vagaboandele care umbl` toat` ziua prin Mall dup` inele de buric [i familia semi-preziden]ial` N`stase. Se pare c` N`sta[ii ar fi inten]ionat s` intre la un film cu Sergiu Nicolaescu, \ns` c\nd au aflat c\t cost` un bilet, au renun]at: era prea pu]in. Dup` care s-au dus la McDonald’s, s` cumpere ceva: doi fish-meci [i respectiv magazinul, la pachet, c` nu terminase Mihnea toat` \nghe]ata [i era mai bine s-o m`n\nce acas`. Pe urm` s-au mai plimbat prin Mall, s` ia ni[te cadouri: un flipper pentru Mihnea [i dou` sempleri]e de la Kent, pentru Andrei. Ce frumos a fost la Mall! Tati, vreau s` fie dictatur` [i m\ine! ¾ Emil Constantinesc... nu ne intereseaz`, mai departe. ¾ Alt b`iat, fiul lui Roman Abramovici, a cerut \ntr-un comunicat cu mucii la nas c`tre tat`l s`u c` cic` s`-l p`streze pe Mutu la echip`. Normal, la c\]i bani a dat pe el, oricine l-ar p`stra, m`car s`-l lege de

Ce-are SUA cu nomenclatura
Conducerea Camerei Deputa]ilor l-a votat pe peremistul V`s`lie Moi[, fost mili]ian, vorbitor de francez` [i rus`, s` monitorizeze alegerile din SUA. Mare belea: cic` Bush a intrat deja \n alert`, de team` ca nu cumva observatorii str`ini s` fure alegerile din supermarket.

Pozi]ia neeligibil` a misionarului
Sexologul Bebe candideaz` ca independent la Senat. S` ne zic` [i nou`, aleg`torilor, ce inten]ioneaz`: s` pun` ]ara pe picioare sau \n alte pozi]ii?

La curb`, ma[inele trosnesc
Europa e \ngrijorat` c` jum`tate dintre ma[inile din Romånia au o vechime de peste 12 ani. N-are de ce s`-[i fac` griji (sau are?): oglinzile [i casetofoanele s\nt mult mai noi.

Camera Deputa]ilor [i dormitorul Senatului
Ion Solcanu, liderul PSD din Senat, a propus ca pe perioada campaniei electorale senatorii s` aib` activitate la Parlament numai mar]i [i miercuri. {i atunci, oamenii `[tia c\nd mai dorm?

pat cu a]` sau s`-l dea noaptea cu past` de din]i pe fa]`, ori s`-i c\nte c\nd doarme: „Drogheaz`-te, c` vine trenul! / Drogheaz`-te, c` vine trenul!“. ¾ Doi ho]i de fier vechi [i-au dat duhul dup` ce un turn din tabl` s-a pr`bu[it peste ei \n timp ce se aflau la birou – adic` \n timp ce trimiteau o gur` de canalizare prin mail la un centru de recuperat fier vechi, fier nou, fier trecut, fier viitor [i fier prezent. V` da]i seama ce mi[to ar fi fost s`-i cad` lui Dan Ioan Popescu un combinat plin de fier vechi \n cap \n timp ce-l privatiza noaptea [i-l l`trau c\inii? ¾ Prin hot`r\re a Guvernului, fiecare g`in` a patriei va avea asigurat un spa]iu vital de 4 metri p`tra]i. Tare: cam c\t au la un loc patru studen]i \n Regie, plus copiatoru’ cu care trag cursuri \n sesiune, plus c`r`mida de f`cut cartofi pr`ji]i la plic. ¾ În seria promisiunilor de[`n]ate de campanie, merituosul N`stase Ponta a promis un armisti]iu cu [i prim-ministra lui so]ie garanteaz` m`rirea cu minimum 50% aripa b`tr\n` a PSD p\n` \n turul a g`urii de la covrig doi. |n fa]a dinozaurilor-bo[orogi, dinozaurului pitic Ponta i-au c`zut ciocul [i penele [i a intrat \n hibernare. A[adar, lup- dec\t juma’ de armat` – [i aia, PN}CD dec\t ce-au furat. Da’ t`torii tineri din „KK 1 pe ei“ au Iliescu la magazie [i N`stase, cic` s`racii ho]ii de PN}CD erau sucombat subit \n fa]a echipei normal, la popot`. ¾ Sediul at\t de pr`p`di]i, c` \n drum spre experimentate Cozmånc`-V`c`- PN}CD Tulcea a fost spart [i din jaf au fost prin[i pe troleibuz roiu-DIP \n cadrul galei de doi seifurile cump`rate probabil de f`r` bilet de compostor, cobor\]i lei „Local Sukombat“. ¾ A fost Ra]iu \nc` din ‘90 s-a furat fan- la prima [i trimi[i pe jos p\n` la [i Ziua Armatei. Iliescu [i N`s- tastica sum` de 10.000 de lei. V` spargere! tase au tras de ea, de parc` ar fi da]i seama, pe ho]i i-a costat fost ziua lu’ m`-sa [i-a lu’ tac-su, mai mult biletul de autobuz sau Cronic` de[i ei \mpreun` n-au f`cut de maxi-taxi p\n` la sediul a lu’ {tefan a Petrei

Adi, fii atent! Nu te uita la mine! Vezi c` asta, pentru 8 covrigi, ]i-a dat 950.000 rest la milion! Ori covrigii `[tia s\nt mult mai ieftini decît ne-am închipuit noi, ori s-a în[elat, fraiera. Bag`-i repede în buzunar [i hai s` mergem pîn` nu se prinde!

Ve[ti bune

Nunta lui Le Figaro
¾ La un concert al lui Adi de Vito, Copilu’ Minune, Liviu Gu]` [i Daniela Györfi nu s-au v\ndut dec\t 80 de bilete. {i oricum `ia 80 de in[i au stat numai pe ultimele r\nduri [i n-au putut s` aplaude dec\t cu o m\n`, pentru c` cu cealalt` veniser` s-o vad` pe Daniela Györfi. ¾ Le Figaro spune c` România este noul El Dorado \n ceea ce prive[te transferul produc]iei. Nu [tim \n ce calitate \[i poate da „Le Figuro“ `sta cu p`rerea despre România, \ns` [tim sigur c`, pe l\ng` El Dorado al transferului produc]iei, ]ara noastr` mai e [i o Fata Morgana a privatiz`rii, un Omul Negru al transparen]ei institu]iilor statului [i ni[te Morile de V\nt ale integr`rii \n UE. ¾ Bl`nculescu a declarat: „Ve]i vedea destui lucr`tori \n Finan]e care vor primi p\n` la 20 de ani de pu[c`rie“. Probabil c` destui \nseamn` vreo doi-trei, care lucreaz` \n Finan]e \n sensul c` renoveaz` vreun sediu de banc`, iar 20 vor fi nu ani de pu[c`rie, ci procentele comisionului pentru contract. Str`buna Vestire

Cronicarul Grigore dup` Ureche

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful