Nicolae R.M Andreea Master “Stiinte Penale”, Univ.

“Titu Maiorescu” Drept penal al afacerilor

EVAZIUNEA FISCALA

I.

Notiunea de evaziune fiscala

Fenomenul evaziunii fiscale are consecinte extreme de daunatoare asupra economiei statelor, constituind obiect de preocupare atat pentru finantisti, cat si pentru oameni politici si teoreticieni. Potrivit profesorului Iulian Vacarel, “evaziunea fiscal reprezinta sustragerea de la impunere a unei parti mai mari sau mai mici din material impozabila”. Articolul 1 din Legea nr. 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale defineste evaziunea fiscal ca fiind “sustragerea prin orice mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si a fondurilor special extrabugetare, de catre persoanele fizice si persoanele juridice romane sau straine, denumite contribuabili.” Noua lege pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscal (Legea 241/2005) nu mai defineste evaziunea fiscal limitandu-se la declararea scopului pentru care a fost adoptata (instituirea de masuri pentru prevenirea si combaterea infractiunilor de evaziune fiscal si a unor infractiuni aflate in legatura cu acestea) si la definirea notiunii de “operatiune fictiva”, prin care se intelege “disimularea realitatii prin crearea aparentei existentei unei operatiuni care in fapt nu exista”.

In primul rand, trebuie sa avem facem distinctia intre cele doua modalitati ale evaziunii: 1. Evaziunea fiscala legala 2. Evaziunea fiscala frauduloasa

la subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau la folosirea altor cai de sustragere de la plata impozitului. Evaziunea fiscala legala – evaziune realizata la adapostul legii ( asa cum o numea profesorul Iulian Vacarel). obligat sa furnizeze date in sprijinul declaratiei in baza careia urmeaza a i se stabili cota impozitului. in subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau folosirea altor cai de sustragere de la plata impozitului datorat. permite acest lucru. 2. Ea are loc atunci cand contribuabilul. Evaziunea fiscala legala nu este susceptibila de sanctiuni. Evaziunea fiscala frauduloasa desemneaza „violarea directa si deschisa a legii fiscale”. componente ale averi ori a anumitor acte si fapte care. evaziunea fiscala frauduloasa consta in disimularea obiectului impozabil. cu scopul de a sustrage de la plata impozitelor. Ne confruntam cu acest tip de evaziune in special cand apar noi forme de intreprinderi si noi catergorii de impozite si taxe. cat si a modului in care aceasta trebuie si este interpretata: in favoarea contribuabilului. recurge la disimularea obiectului impozabil. spre deosebire de evaziunea fiscala legala. Evaziunea fiscala legala este atat o consecinta a imprefectiunii legii. studiul fenomenului evaziunii fiscale este un instrument util pentru perfectionarea legislatiei. Asadar. parti de venituri. profitandu-se de modul specific in care se face impunerea. prin continutul ei susceptibil de interpretare. fenomen care este posibil deoarece legislatia din dinferite tari permite scoaterea de sub incidenta impozitelor a unor venituri. desi intentia legiuitorului nu a fost aceea de a permite sustragerea de la impunere a materiei impozabile. legea.1. in conditiile respectarii riguroase a cerintelor principiilor generalitatii si echitatii impunerii. Prin evaziune fiscala ilicita se intelege actiunea contribuabilului ce incalca (violeaza) prescriptia legala. taxelor si contributiilor cuvenite statului. in savarsirea prin incalcarea flagranta a legii. Asadar. nu ar trebui sa scape de la impozitare. II. In schimb. Evaziunea fiscala frauduloasa consta. Cauzele fenomenului evazionist . evaziunea fiscala legala este posibila pentru ca. In cazul evaziunii fiscale frauduloase se vor aplica sanctiunile specifice materiei.

3. Evaziunea fiscala a altora nu le provoaca un prejudiciu pe care sa-l resimta in mod direct. aceasta are tendinta de a evada spre a fi salvate. 4. in ambiguitatea si necorelarea sistemului de acte normative. vidul legislativ incurajand comportamentul evazionist. nu de integritate. prin acest exces. clientelei politice. iar plata obligatiilor fiscale este privita ca o dovada de naivitate. nu de necinste. In al patrulea rand.Economia subterana. In acest sens este de semnalat faptul ca o Lege pentru combaterea evaziunii fiscale a fost adoptata in Romania abia la patru ani dupa adoptarea Legii societatilor comerciale. dar care nu scapa doar oprobiului oamenilor de rand ci sunt privite cu o anumita intelegere si chiar practicate. din multiple ratiuni. 1. fenomenul scapa oprobiului marii mase a cetatenilor pentru ca ei nu sunt atinsi de acest fenomen in mod direct si concret. a insela fiscul este o proba de abilitate. dupa cum plata impozitelor nu pare a le aduce vreun beneficiu direct. ii provoaca la evaziune. serviciu care se ocupa de acordarea de facilitati fiscale. O a doua cauza consta in excesul de taxe si impozite. evaziunea fiscala si coruptia sunt stari ale economiei. 2. Fiscalitatea excesiva impusa de legiuitori este la fel de vinovata de fenomenul evaziunii ca si cei pe care. fenomenul evazionist isi are originile in imperfectiunile sistemului legislativ. in lipsa unei politici fiscale coerente si cresterea ratei inflatiei si a fenomenului de saracire a populatiei. Pentru omul obisnuit. Legea insasi depersonalizeaza veniturile pe care statul le obtine prin prelevarile obligatorii de . de aceea ele creeaza un reflex care face sa „dispara”capitalurile si veniturile pe care fiscul vrea sa le impuna prea mult. de regula. fenomenul evaziunii fiscale este incurajat de facilitatile fiscale pe care puterea politica le acorda unor agenti economici din ratiuni care nu au de a face cu politica fiscala. 5. de mass media si de oamenii politici. Cand sarcinile fiscale apasa prea greu asupra materiei impozabile. Ministerul Finantelor avand intr-o vreme in structura sa un „Serviciu al scutelnicilor”. Romania pare a avea o lunga traditie in aceasta materie. manifestaari ale comportamentului economic si social al contribuabililor care sunt blamate de autoritatile publice. In al treilea rand. In al cincilea rand. Prima dintre acestea rezida din faptul ca exista o psihologie a contribuabilului de a nu plati niciodata decat ceea ce nu poate sa nu plateasca. in faptul ca statul impune contribuabililor o multime de obligatii fiscale. Impozitele excesive vor afecta in final substanta averii contribuabililor. lovindu-i in interesele cele mai sensibile: interesele banesti.

n-au dat nastere doar unui sentiment colectiv de amoralitate fiscala. tot viata a dovedit ca numeroase fraude de proportii. iar platitorii de impozite. in mod justificat. Pentru a stavili fenomenul evaziunii fiscale nu exista decat patru mijloace: a) Educatia fiscala. Evaziunea fiscala a fost dintotdeauna in special activa si ingenioasa pentru motivul ca fiscul lovind indivizii in averea lor. d) Urmarirea fraudelor in scopul indeplinirii obligatiilor fiscale si asigurarii respectarii legii. In al saselea rand. o considera nedreapta. iar intre acestea. unite si cu dorinta unor castiguri substantiale. o reactie de respingere a sarcinii nedrept impuse. intre care si cea a Romaniei. relevant si important. contribuabilii manifesta uneori intelegere fata de fenomenul evaziunii pentru ca tot viata i-a invatat ca ei insisi ar putea fi nevoiti sa se sustraga obligatiilor de plata catre bugete din diverse motive. intr-un termen redus sau pur si simplu cu dorinta fireasca de a plati cele mai mici sume posibile la bugete. de evaziune fiscala. fara riscuri. al acceptarii fenomenului evazionist de catre marea masa a contribuabililor este acela ca. a obligatiei. dar in niciun caz starpit. experienta a demonstrat ca fenomenul evaziunii fiscale poate fi doar limitat. pe care.la contribuabili. 7. In acestia din urma se naste un sentiment de revolta justificata. povara fiscalitatii este un motiv care poate fi cu greu combatut in unele economii. . Toate acestea. b) Modificarea modalitatilor de impunere viciate de frauda. 6. sau cu riscuri cat mai reduse. un ultim motiv. au devenit. pentru eludarea platii sumelor datorate la bugetul statului sau la bugetele locale. ci sunt de natura a stimula cautarea si inventarea de procedee si metode dintre cele mai variate si ingenioase. dorinta de a-si face „dreptate” in singurul mod pe care il au la dispozitie: neplata. chiar si atunci cand sunt constienti de scopul in care se fac prelevarile din veniturile lor. intr-un sir care pare fara de sfarsit si din considerente populiste. Mai mult. In sfarsit. multe petrecute chiar in sectorul privat. parte a datoriei publice. ele tinand cont de morala publica si de atributiile legiuitorului. Primele trei mijloace nu privesc aplicarea legii fiscale. in cadrul legislativ existent. Mijloacele de care dispun organele fiscale. c) Un sistem fiscal ponderat. ii atinge in cel mai sensibil interes: interesul banesc. transformandu-se astfel in obligatie fiscala pentru cetatenii cinstiti. nu au posibilitatea de a verifica modul de intrebuintare de catre stat a veniturilor astfel realizate.

este necesar ca si noile mijloace de investigare si de reprimare a acestora sa se adopte cu aceeasi graba. Salariatii dispun de reduse posibilitati de sustragere de la plata obligatiilor fiscale deoarece impunerea veniturilor lor se face pe baza declaratiei unui tert. o parte sau totalitatea materiei este sustrasa de la impunere. Totusi. III. Metodele de evaziune schimbandu-se cu o uimitoare rapiditate. dar. In cazul asa-numitei „evaziuni fiscale legale”. alte categorii de persoane. onest. ele tinand cont de educatia fiscala a taranilor care reprezinta cea mai veche si mai constanta clasa de contribuabili in tara noastra. liber profesionistii ) beneficiaza de posibilitati mari de sustragere de la plata impozitelor. Explicatiile acestei stari de lucruri sunt mai multe. speculand dispozitiile si deficientele legii. respectiv a angajatorului. comerciantii. acesta pare a fi lipsit de granite ori de preferinte speciale. activa si ingenioasa. taranii constituind o categorie de contribuabili cu un comportament. la care impunerea se face pe baza declaratiei ( industriasii. La acestea din urma evaziunea fiscala se manifesta prin neplata pur si simplu a impozitelor datorate. aceasta are loc ori de cate ori. dar si in economia statului. in randul societatilor ci capital de stat. In practica formele de evaziune fiscala legala sunt mai diversificate. din cauza tendintei de a fi sustrase de sub incidenta legii venituri cat mai substantiale. iar dezvoltarea tehnologiilor si a comertului virtual a deschis noi orizonturi pentur acest fenomen. In schimb. determinarea de catre organele fiscale a materiei lor impozabile este mai facila. In conditiile economiei de piata.sunt cele care privesc supravegherea contribuabililor si a materiei impozabile si sanctiunile care pot fi aplicate. intotdeauna. FORMELE DE MANIFESTARE A EVAZIUNII FISCALE Evaziunea fiscala a fost. Fenomenul evazionist se manifesta cu o ingrijoratoare amploare in economia privata. Formele de manifestare a evaziunii fiscale s-au perfectionat continuu. practica a demonstrat ca evaziunea fiscala este mai putin intalnita in mediul satesc. cele mai frecvent folosite metode sunt urmatoarele: . pozitie ce este. determinata de dificulatile reale cu care se confrunta economia statului. de faptul ca materia impozabila de care dispun ei nu poate fi sustrasa de la impunere prin insasi natura ei si pentru ca averea lor fiind cunoscuta in mediul in care traiesc. in functie de inventivitatea contribuabilului si de larghetea legii. adesea. a fost mereu cu un pas inainte legilor fiscale. Cat priveste mediile in care fenomenul evazionist se manifesta. in general. organele reale cu se confrunta cu un fenomen evazionist ce ia proportii in masa. determinarea.

la o baza mai redusa si intr-o cota procentuala mai mica. e) Reducerea materiei impozabile prin acordarea de donatii in exces. fie pentru reducerea materiei impozabile. In general in sistemul de impunere pe profitul persoanei juridice exigentele sunt sporite. unii dintre acestia neavand. in incalcarea acesteia cu intentie in scopul sustragerii materiei impozabile de la impunere cunoaste forme si mai variate. spre deosebire de depozitele bancare unde dobanda este impozitata. in scopul impozitarii separate. contribuabilii opteaza pentru impunerea personala. prin care se atrag disponibilitatile banesti ale populatiei intr-un sistem de credit cu dobanda neimpozabila. in realitate. iar posibilitatile de control a materiei impozabile sunt mai mari. acolo unde legea permite. inregistrate de mijloacele fixe respective in perioada luata in calcul. b) Impartirea venitului total in mod egal intre toti membrii unei familii. Este cazul imprumuturilor de stat pe piata interna. metoda care este de natura sa conduca la diminuarea profitului impozabil prin constituirea unui fond de amortizare mai mare decat cel impus de valoarea uzurii fizice si morale. prin sponsorizari. Evaziunea fiscala ilegala sau frauda fiscala care consta in violarea legii. mai diversificate de manifestare.a) Asocierile fictive cu ocazia constituirii unor societati comerciale. nicio contributie la constituirea capitalului social sau la activitatea societatii. g) Plasarea economiilor in zone excluse de la plata impozitului pe dobanzi. astfel ca. in scopul repartizarii profitului intre mai multi asociati. constituirea fiind facuta fie in scopul prelungirii perioadei de scutire. pentru cel aplicabil persoanelor juridice. reclame sau publicitate. . Scutirile de impozitul pe profit acordate de stat a avut drept consecinta infiintarea unui mare numar de societati comerciale de catre aceleasi persoane. f) Optarea pentru sistemul de impunere aplicabil persoanelor fizice sau. c) Optarea pentru sistemul de amortizare accelerata pentru mijloacele fixe. dupa caz. functie de avantajele pe care unul sau altul dintre sisteme le ofera. cheltuieli de protocol. Rezultatul asocierii fictive este reducerea materiei impozabile prin divizarea profitului si impozitarea acestuia in cote mai mici decat cele datorate daca profitul nu s-ar diviza. d) Constituirea de fonduri de rezerva peste nevoile societatii facuta in scopul reducerii profitului. h) Exploatarea facilitatilor fiscale acordate de stat la infiintarea unor societati comerciale sau in cursul activitatii desfasurate. fara deosebire de contributia acestora la realizarea veniturilor.

In aceeasi sfera se inscriu: procesele false intre doua societati ( care actioneaza. iar aceasta filiala va revinde marfa catre beneficiarul final la un pret real. Falsificarea bilanturilor. Vanzarile facute fara factura. in care o societate isi vinde produsele sale catre beneficiarul final. Trecerea in conturi personale a unor parti din beneficiu. cea mai mare parte a profitului se va inregistra . fara intocmirea documentelor sau inregistrari in contabilitate. precum si emiterea de facturi fara vanzare efectiva pentru ascunderea operatiunilor reale supuse impozitarii. Nedeclararea materiei impozabile sau declararea de venituri impozabile inferioare celor reale. printr-o filiala a sa sistuata intr-o tara cu fiscalitate redusa. efectuarea de operatiuni de import prin metoda „preturilor de transfer”. sub o alta denumire. Intocmirea unor declaratii vamale false la importul sau explortul de marfuri etc. Folosirea repetata a acelorasi facturi pentru deducerea unor cheltuieli. Intocmirea de documente de plati fictive. un exemplar real si altul fictiv. Tinerea de registre de evidente duble. licitatii false. de exemplu.Procedeele de evaziune fiscala ilegala mai frecvent intalnite sunt urmatoarele: Intocmirea de declaratii de venituri false. dupa care aceasta dispare. ori o societate care nu-si achita obligatiile bugetare spre a aparea. - In practica. Practicarea unor preturi de livrare ori a unor cote de adaos comercial cu un nivel mai ridicat decat al celor afisate. Intocmirea si tinerea de registre contabile nereale. In acest fel. cu aceiasi asociati. Astfel. ori inregistrarea de cheltuieli neefectuate in realitate. o societate care si-a castigat o buna reputatie prin comportament si rezultate isi inceteaza brusc activitatea si intra in stare de faliment dupa ce si-a transferat profitul in alte tari. Vanzari nedeclarate. Diminuarea materiei impozabile rezultate din reducerea cifrei de afaceri prin inregistrarea in cheltuielile unitatii a unor cheltuieli cu caracter personal ale patronilor. Filialei din Elvetia ii va fi vanduta marfa la un pret minim. declarate sau inregistrate in contabilitate. tranzactii prin care sunt „recunoscute” pretentii false. Sau o societate infiintata pentru o operatiune determinata. evaziunea fiscala imbraca si forme elaborate. Elvetia. in deplin consens ). si-a instrainat activele etc. in realitate. care cere si justifica rambursarea TVA.

avand drept scop obtinerea unor venituri ce nu pot fi controlate de stat. activitati frauduloase (munca la negru. In Suedia frauda fiscala a fost estimata la 3. trafic de arme. activitati delictuale (proxenetism si prostitutie.8-5. in Marea Britanie. - IV. marimea evaziunii fiscale este estimata intre 7 si 15% din produsul intern brut. raportari reduse ale intreprinderilor. In Franta. munca la negru.in tara in care fiscalitatea este redusa. Chiar si in tarile care dispun de instrumente de lucru a caror eficienta este recunoscuta. Economia subterana se defineste ca ansamblu al activitatilor economice desfasurate organizat cu incalcarea normelor sociale si ale legislatiei economice. jocuri de noroc. trafic de arme. MARIMEA EVAZIUNII FISCALE Marimea evaziunii fiscale este aproape imposibil de determinat. frauda fiscala este estimata la aproximativ 3% din produsul intern brut. fraude de asigurare. Astfel.5% din produsul intern brut. coruptie care implica dare si luare de mita. prostitutie etc. trafic de forta de munca). din care numai 20% este recuperata de organele fiscale. ceea ce inseamna o reducere a sarcinii fiscale a ansamblului corporatiei. platile nedeclarate sau diminuate).). evaziunea fiscala. ativitati nerecenzate la nivelul statului prin contabilitatea naationala (activitati casnice. salariile. . activitati productive ilicite de bunuri si servicii (productie si comert cu marfuri contrafacute. - Uniunea Europeana clasifica aceleasi activitati intr-o alta structura: - activitati productive licite nedeclarate. bacsisurile). trafic de droguri. falsificarea de insemne monetare). activitati comunitare) si cele nedeclarate organelor fiscale (frauda si evaziunea fiscala. munca benevola. in Finlanda la 3% din impozitul anual pe venit. evaluarile au un mare grad de aproximatie. Activitatile cuprinse in sfera economiei subterane se grupeaza pe trei mari module: activitati nedeclarate (productia intreprinderilor clandestine. droguri.

sau. adica a productiei si veniturilor nedeclarate. cifrele rezultate oferind informatii despre starea economiei.Modul curent de exprimare a marimii evaziunii fiscale este cel relativ si care se exprima prin raportul intre totalitatea veniturilor cuvenite statului estimate a fi sustrase de la aceasta destinatie si produsul intern brut sau prin raportarea totalitatii veniturilor cuvenite statului si estimate a fi sustrase la totalitatea veniturilor fiscale cuprinse in bugetul de stat anual. Estimarea economiei oculte ( si concominent a fraudei fiscale care o insoteste ) se face plecand de la diverse metode care se bazeaza pe constatarea ca aceasta economie lase urme care apar pe piata muncii. Estimarea metodica se face utilizand instrumente economice si sociologice. Aceasta metoda utilizeaza mecanismele contabilitatii nationale cum ar fi venitul national. sau sub forma dezacordului intre venit si cheltuieli. Obiectivul este. In cazul acestei economii. Contabilitatea nationala este o reprezentare a ansamblului economiei nationale intr-o forma simplificata. Afirmatia politica consta in avansarea unei cifre. unele masuri nepopulare. acceptat ca atare de cei care efectueaza masuratoare si de cei carora le este adresat rezultatul.”Economia subterana „ cuprinde productia legala nedeclarata. a unei estimari pe baza experientei. La randul ei productia nedeclarata. in acest caz. cat a determina o reactie in favoarea unor masuri urmarite de cel care lanseaza aceste cifre. pentru obtinerea unui impact asupra opiniei publive. corespune la ceea ce se mai numeste ëconomia neagra”(frauda si evaziunea fiscala. utilizabila. Instrumentele economice sunt utilizate pentru a masura atat frauda fiscala. cu scopul de a convinge cetatenii si oamenii politici ca fenomenul exista in stare acuta si a justifica. prin acestea. speculate in aproximatie. de regula speculativa. cat si fenomenul mai vast al economiei subterane. in cadrul unei serii de conturi deschise pentru fiecare sector institutional. evaziunea fiscala se exprima si in cifre absolute. Metodele cele mai utilizate pentru masurarea evaziunii fiscale sunt: Metoda aproximarii si Metoda esantionului reprezentativ Metoda aproximarii poate fi rezultatul unei simple afirmatii politice. a cunostintelor personale. productia ilegala de bunuri si servicii si veniturile in natura disimulate. Afirmatia politica are utilizarea mai frecventa in finantele publice si este folosita mai ales pentru aprecierea economiei subterane. Totusi. atat sub forma relativa cat si absoluta. componenta principala a economiei subterane. mai frecvent. a veniturilor si cheltuielilor populatiei. in agregatele monetare. munca la negru etc). a gradului de ocupare a fortei de munca etc. contabilitatea nationala nu percepe decat fluxurile monetare ( nu si pe cele reale ). a unor date incomplete. . mai putin de a da o informatie reala.

in scopul impiedicarii verificarilor financiare. cu intentie. 4 din Legea nr. 7 alin. documentele legale si bunurile din patrimoniu. Ceea ce nu se cunoaste este ca este virtual imposibil de a masura intinderea fraudei. cu regim special ( art.Metoda esantionului reprezentativ al contribuabililor are o larga utilizare si este folosita fie in asociatie cu sondaje pentru ancheta de opinie. 7 alin.000. cu stiinta. . Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 ani la 12 ani si interzicerea unor drepturi tiparirea sau punerea in circulatie. fie cu verificari fiscale. 3 din Legea 241/2005) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente. fiscale sau vamale ( art. 241/2005 ). banderole sau alte formulare tipizate. de timbre. utilizate in domeniul fiscal. V.000. 3-9. a timbrelor. in termenul inscris in documentele de control. cu regim special. fara drept. nu reface documentele de evidenta contabila distruse. deoarece oamenii nu vor admite ca vor incalca legea. 241/2005 ). Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la trei ani sau cu amenda retinerea si nevarsarea.000 lei fapta contribuabilului care. Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 ani la 7 ani si interzicerea unor drepturi punerea in circulatie. utilizate in domeniul fiscal. falsificate ( art. (1) din Legea nr. cu intentie. Astfel: 1) Constituie infractiune si se pedepseste cu amenda de la 50. 241/2005 ).000lei la 300. 6 din Legea nr. desi acesta putea sa o faca (art. 241/2005 ). a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa ( art. in cel mult 30 de zile de la scadenta. banderolelor sau formularelor tipizate. dupa ce a fost somata de trei ori. in art. (2) din Legea nr. SANCTIONAREA EVAZIUNII FISCALE IN DREPTUL ROMAN Noua lege pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale incrimineaza mai multe fapte.

g) Substituirea. 9 alin. distrugerea sau ascunderea de acte contabile. c) Evidentierea. fara drept. a evidentierii. Daca prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100. prin nedeclararea. d) Alterarea.Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 ani la 10 ani si interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credinta de catre contribuabil a impozitelor. 8 alin. 9 alin. in tot sau in parte. b) Omisiunea.000 euro.000 euro. limita minima a pedepsei prevazute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza cu 2 ani ( art. 241/2005 ). degradarea sau instrainarea de catre debitor ori de catre terte persoane a bunurilor sechestrate in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala si ale Codului de procedura penala ( art. f) Sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare. limita minima a pedepsei prevazute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza ( art. in echivalentul monedei nationale. 241/2005 ). a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate. Constituie infractiuni de evaziune fiscala si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 ani la 8 ani si interzicerea unor drepturi urmatoarele fapte savarsite in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale: a) Ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile. in actele contabile ori in alte documente legale. (2) din Legea nr. 241/2005 ). 9 alin. avand ca rezultat obtinerea. Tentativa acestor fapte se pedepseste ( art. folosindu-se inscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor. a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive. . (3) din Legea nr. (1) din Legea nr. taxelor sau contributiilor. 241/2005 ). 241/2005 ). memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor. Daca prin aceleasi fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 500. Asocierea in vederea savarsirii acestei fapte constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 5 ani la 15 ani si interzicerea unor drepturi ( art. a unor sume de bani cu titlu de rambursari sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensari datorate bugetului general consolidat ( art. in actele contabile sau in alte documente legale. declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate. 8 alin. (3) din Legea nr. (1) din Legea nr. (2) din Legea nr. e) Executarea de evidente contabile duble. 8 alin. in echivalentul monedei nationale. fiscale sau vamale. 241/2005 ).

Luarea masurilor asiguratorii. oricare ar fi cota impozitului pus in sarcina. - Aceste cauze de reducere sau nepedepsire nu sunt aplicabile faptuitorilor care au savarsit o infractiune de evaziune prevazuta de Legea nr. Oficiul va face mentiunile corespunzatoare in registrul comertului. ca urmare a savarsirii unei infractiuni.000 euro. . 10 din lege: Acoperirea integrala a prejudiciului. nu se pot stabili. 12. potrivit art. din cele mai vechi timpuri. in cursul urmaririi penale al judecatii. de catre invinuit sau inculpat. conform art. pana la primul termen de judecata. si care nu e decat o forma a egoismului si cupiditatii omenesti. Spiritul de evaziune fiscala se naste din simplul joc al interesului. 241/2005 intr-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de reducere sau nepedepsire. La data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de condamnare pentru vreuna dintre infractiunile de evaziune fiscala. directori sau reprezentanti legali ai societatii comerciale. sumele datorate bugetului general consolidat. In cazul in care. se aplica o sanctiune administrativa. recurgand la cele mai variate si ingenioase metode. iar daca au fost alese. Este cunoscut ca. acestea vor fi determinate de organul competent potrivit legii. care se inregistreaza in cazierul judiciar.000 de euro. prin estimare. Constituie cauze de nepedepsire si cauze de reducere a pedepselor. in cazul savarsirii unei infractiuni prevazute de Legea 241/2005 este obligatorie. in conditiile Codului de Procedura Fiscala. Persoanele care au fost condamnate pentru infractiunile prevazute de legea in cauza nu pot fi fondatori. sunt decazute din drepturi. se paote aplica pedeapsa cu amenda. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 50. administratori. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 100. in echivalentul monedei nationale. constituie motiv de reducere a limitelor pedepsei pentru fapta savarsita la jumatate. pe baza evidentelor contribuabilului. ea e inclinata sa considere impozitul mai mult ca pe un prejudiciu si nu ca o legitima contributie la cheltuielile publice si sa vada intodeauna cu ochi rai pe acela care vrea sa-i micsoreze patrimoniul. in echivalentul monedei nationale. instanta va comunica Oficiului National al Registrului Comertului o copie a dispozitivului hotararii judecatoresti definitive. contribuabilii au cautat sa reduca obligatiile fiscale. Natura omeneasca are intodeauna tendinta sa puna interesul general in urma interesului particular.

ANDREEA MASTER „STIINTE PENALE” UNIVERSITATEA „ TITU MAIORESCU” Bucuresti 2011 .M.NICOLAE R.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful