Proiectii cartografice utilizate in Romania

Cuprins: 1) Definitie.Generalitati. 2) Clasificare. 3) Proiectii civile. 4) Proiectii militare. 5) Bibliografie. 1) Definitie.Generalitati Harta constituie un document de baza pentru multe activitati umane, fiind folosita pentru orientarea in teren , cercetari si proiectari geografice, geologice, agrosilvice, meteorologice, ecologice , s.a. . Pentru militari , harta constituie un document indispensabil pentru planificarea , organizarea, si desfasurarea operatiunilor , luptelor si deplasarilor. Sistemul de proiectie sau proiectia cartografica este procedeul matematic cu ajutorul caruia se reprezinta suprafata curba a Pamantului pe o suprafata plana(harta). Prin proiectie cartografica se asigura corespondenta intre coordonatele geografice (φ,λ) si coordonatele rectangulare (x,y) de pe harta. In planul in care se face reprezentarea , se defineste sistemul de referinta xOy. Principal, problema se pune astfel : fiind dat pe elipsoid ( sau sfera ) un punct , prin coordonatele sale geografice (φ,λ) , sa se determine pozitia imaginii sale din planul de proiectie , prin coordonatele rectangulare (x,y), in care : x=f1(φ,λ) y=f2(φ,λ) , aceste relatii reprezentand forma generala a ecuatiilor hartii. Functiile f1,f2 sunt arbitrare , din aceasta cauza existand numeroase solutii la problema reprezentarii elipsoidului sau a sferei in planul proiectiei. Fiecare solutie reprezinta o proiectie cartografica , avand avantajele si dezavantajele sale. Suprafata elipsoidului nu este desfasurabila . de aceea la reprezentarea acesteia pe un plan, se produc deformatii, care pot afecta distante, arii si unghiuri, ca in figurile :
Corespondata elementelor infinit mici pe elipsoid si in planul proiecţiei

P

x

E’ dλ B A’ ds α A dsp Pe elipsoid D dsm C dx α

dy B’ ds’

C’ dsm’

dsp’

y In planul proiectiei

In anumite cazuri o parte din aceste elemente geometrice se pot reprezenta fara deformatii.

unde ds’ este o distanta infinit de mica din planul de proiectie . iar ds este distanta infinit de mica de pe ellipsoid (sfera) . Acestea se calculeaza dupa formulele : a. m2=E/M2 . De exemplu o proiectie arbitrara e proiectia echidistanta . sunt avute in vedere numai proiectiile care reprezinta un interes theoretic si.μ=1 este deformatie nula . In proiectiile conforme . in orice punct din planul unei proiectii echivalente vom avea p=ab=1. . pot fi: Proiectii conforme (figurile infinit de mici de pe suprafata elipsoidului sau a sferei se reprezinta in planul de proiectie prin figuri infinit de mici de pe suprafata elipsoidului sau a sferei se reprezinta in planul de proiectie prin figuri infinit de mici asemenea . 2) Clasificarea proiectiilor Clasificarea proiectiilor faciliteaza studiul acestora. B) Functie de latitudinea polului Q0 . Ele se folosesc datorita unor alte proprietati. Pornind de la μ se pot determina deformatia liniara pe meridian.b=[(m2+n2+2p)1/2 ±(m2+n2-2p)1/2]/2. Proiectii echivalente (se caracterieaza prin aceea ca pastreaza constant raportul dintre ariile din planul de proiectie si corespondentele lor de pe suprafata elipsoidului sau a sferei. C) aspectul retelei normale. Pe directiile principale modulele de deformare liniara au valori maxime : μmax=a . Proiectii arbitrare . Astfel. ce pot deforma atat unghiurile . . μmin=b.μ>1 este deformatie pozitiva. in cazul elipsoidului si n2=G/(Rcosφ)2 in cazul sferei Modulul de deformare areolara este p=mnsini . n. in consecinta . si deformatia liniara pe paralel. In clasificarea care urmeaza . unde I este unghiul dintre meridiane si paralele in planul proiectiei. El este notat in general cu μ si e definit cu relatia μ=ds’/ds. astfel ca: a=b=m=n=μ . in cazul sferei n2=G/r2 . prcatic mai insemnat. in cazul elipsoidului si m2=E/R2 . distantele nu se deformeaza . pe directiile respective . iar p=μ2. cat si ariile si distantele . unghiurile de pe ellipsoid nu se deformeaza prin reprezentarea lor in planul de proiectie). Aceasta proprietate se manifesta numai pe directiile precizate. Interpretarea valorii numerice a lui μ este: . de exemplu pe meridiane . B) latitudinea polului Q0 al sistemului de coordinate sferice polare. A) Functie de elementele geometrice care se reprezinta nedeformate . care are drept imagine plana ds’. pentru inginerii geodezi. mai ales . in care pe anumite directii se caracterizeaza prin aceea ca . proiectiile cartografice se clasifica astfel: .Deformatiile distantelor din planul de proiectie se studiaza cu ajutorul scarii considerata pe un domeniu infinit de mic din jurul punctului si denumita modul de deformatie liniara. Au fost considerate drept criterii : A) natura elemntelor care nu se deformeaza.μ<1 este deformatie negativa. m . modulul de deformatie a lungimilor nu depinde de azimutul directiei considerate. de regula acest raport este egal cu unitatea).

.azimutale. Deformatia liniara relativa este D=μ-1 .pseudocinice. cand φ0=90o (Q0 in polul geografic). Intreaga tara se reprezinta pe un singur plan de proiectie in care exista un cerc de deformatii nule de raza ρ0=232.5 m.8772’’ acest punct nu este materializat in teren. In present nu mai este folosita. -proiectii transvetsale (ecuatoriale) .conice.pseudocilindrice. cand φ0=0o (Q0 situat pe ecuator).379. Proiectia a fost adoptata in Romania in anul 1930 .cilindrice. . . iar modulul de deformatie areolara este p=μ2. Elipsoidul de referinta utilizat este elipsoidul Hayford (1910) care are urmatoarele caracteristici: a=6378288 m b=6356911. In acest caz functie de aspectul retelei normale proeictiile pot fi: .policonice. Pentru cazul cand polul Q0 nu coincide cu polul geographic reteaua normala difera de reteaua proiectiei.000 m transformarea coordonatelor geografice (φ.medii si mari pentru zone ale suprafetei terestre aproximative circulare. c=0.-proiectii drepte( normale sa polare) . axa OY are sensul pozitiv spre N iar OX are sensul pozitiv spre E. . -proiectii oblice . Punctul central sau polul proiectiei este situate la circa 30 km N-V de Brasov si are urmatoarele coordinate: φ0=51G 00c 00cc =45o 54’ 00’’ λ0=28G 21c 38.0033670034 sistemul de axe de coordinate are originea in imaginea polului Q0 . atingand o valoare maxima D=-33cm / km .circulare.000 m y’= y+500. 3) Proiectii civile Proiectia stereografica 1930 pe plan unic secant Brasov(Bucuresti) Proiectia stereografica oblica pe plan unicsecant este recomandata pentru intocmirea de harti la scari mici.965 km.99966667 astfel incat xs=xt*c ys=yt*c Modulul de deformare liniara in planul proeictie stereografice 1930 este μs=c+ (xs2+ys2)/4cR02 . . C) Functie de aspectul retelei normale. Astfel x’=x+500.λ) in coordonate stereografice 1930 se face cu ajutorul formulelor lui Roussilhe : x=f1(φ. Pentru transformarea coordonatelor din planul tangent Brasov in planul unicsecant se utilizeaza un coeficient de reducere c=1-1/3000. cand 0o<φ0<90o. In ceea ce priveste deformatiile areolare si liniare .λ) Pentru usurinta calculelor formulele lui determina coordonate stereografice pentru planul tangent.51cc=25 o 23’ 32. Pentru a nu avea coordinate negative se utilizeaza coordinate false sau originea e translatata atat pe x cat si pe y cu 500 de km.946 m α=0. acestea sunt negative in interiorul cercului .027. .λ) y=f2(φ. unde R0 este raza medie de curbura la latitudinea φ 0 si este egala cu 6.

deci figurile infinit de mici de pe ellipsoid se reprezinta in planul de proiectie prin figuri asemenea.272 m La repreznetarea orasului Bucuresti in acest plan de proiectie deformatiile liniare relative variaza in intervalul -3. Deformatiile areolare au valori cuprinse intre -0. in care exista un cerc de deformatii nule de raza ρ0=201. Cum proiectia stereografica 1930 este conforma . Proiectia stereografica 1970 este conforma. Utilizeaza elipsoidul de referinta Krasovsky 1940 orientat la Pulcovo. Proiectia stereografica 1970 Proiectia stereografica 1970 a fost adoptata in Romania in anul 1971 . in ceea ce priveste deformatiile liniare si areolare . Coordonatele geografice ale polului de proiectie sunt : φ0=46o latitudine nordica λ0=25o longitudine estica.64mp/ha si +0. deformatiile maxime pozitive fiind de +55.08/km.in centru . Sistemul de axe de coordonate rectangulare plane este definit astfel : . Intreaga tara se reprezinta pe un sigur plan de proiectie .68mp/ha si -2. Pentru reducerea acestor deformatii s-a ales un plan parallel cu planul secant Brasov . impreuna cu sistemul de cote referite la Marea Neagra pentru efectuarea lucrarilor geodezice . in care exista un singur plan de proiectie .14 cm/km pentru zona de sud.32 cm/km si -12. iar deformatiile areolare relative iau valori intre 3. si +3. coordonatele geodezice ale acestui punct in proiectia stereografica 1930 plan secant Bucuresti sunt urmatoarele : x=558113.718 km. in zonele limitrofe ale tarii. putem spune ca in planul de proiectie unghiurile sunt nedeformate.39 cm / km . La reprezentarea orasului Bucuresti in proiectia stereografica 1930 pe plan unic secant Brasov deformatiile liniare relative variaza intre -18. si positive in afara lui.17 cm/km .63mp/ha. atingand valoare maxima in centru (D = -25 cm/km) si pozitive in afara lui .42/ha. pentru zona de nord a Bucurestiului .037 m Y=338400. topofotogrammetrice si cartografice in sectorul civil. deci asa numitul “system de coordonate 1942”. astfel incat cercul de deformatii nule sa treaca prin punctual geodezic de ordinul I “Foisorul de Foc” situate in centrul orasului . acestea sunt negative in interiorul acestui cerc .

axa Oy are sensul pozitiv spre est. . iar modulul de deformatie areolara este p=μ2. unde R0 este raza medie de curbura la latitudinea φ0 si este egala cu 6.00mp/ha in polul proiectiei si +12/76 mp /ha la distanta de 380 km fata de acest punct. Deformatiile liniare relative in proiectia stereografica 1970 variaza de la -25. Deformatia liniara relativa este D=μ-1 . 4) Proiectii militare Proiectia Gauss-Kruger . pana la +65. . se utilizeaza un coefficient de reducere : c=1-1/4000 =0.axa Ox este imaginea plana a merdianului φ0 si are sensul pozitiv spre nord.00 cm/km in punctele extreme ale tarii . Hristov.ys). Deformatiile areolare relative au valori cuprinse intre -5.99975 . iar xs=xt*c ys=yt*c Modulul de deformatie liniara in planul proiectiei stereografice 1970 este μs=c+ (xs2+ys2)/4cR02 .yt) in planul secan de raza ρ0 (xs.originea este imaginea plana a polului Q0.378.00 cm/km.956 m. Transformarea coordonatelor geografice in coordonate stereografice 1970 se face pe baza unui algoritm propus de Vladimir K. Pentru transformarea coordonatelor din plaul tangent la ellipsoid in polul Q0(xt.. Ca si la proiectia stereografica 1930 se utilizeaza “coordonatele false” x’ si y’. in imaginea polului proiectiei .

2 – meridianul axial al fusului care se reprezinta printr-un segment de dreapta. stabilite astfel: -originea sistemului xOy este la intersectia meridianului axial cu ecuatorul. Deformatia relative a distantelor este D=μ-l si modulul de deformare a ariilor este p=μ2. de pe ellipsoid are ca imagine un punct P’(x. luat ca axa Oy. in oricare fus. satisface urmatoarele conditii : 1 – este conforma. din cadranul fusului .Proiectia Gauss-Kruger este o proiectie cilindrica . Prin partea centrala a fusului trece meridianul axial. Orice fus se intinde de la Polul nord la Polul sud si este delimitat de doua meridiane numite meridiane marginale. oficial . dar este posibil sa se foloseasca si fuse locale . Romania este situate in fusul numarul 34 (cu meridianul axial de 21 o Est Greenwich) si in fusul numarul 35 (cu meridianul axial de 27o Est Greenwich). un punct P(φ.λ) . -arcul ecuator . al unui fus cu meridianul axial φ 0=. in aceeasi perioada a fost adoptat si elipsoidul Krasovsky 1940 . Pozitia geografica a unui fus este definita prin longitudinea meridianului axial. de alte dimensiuni. Fiecare fus se reprezinta in mod independent . -meridianul axial . impartit. Proiectia Gauss poate realiza o reprezentare plana a intregului elipsoid de rotatie . 3 – in orice punct de pe meridianul axial deformatiile sunt nule (modulul de deformatie liniara este egal cu unitatea). transversala si conforma. Longitudinea punctului fata de meridianul axial este l= λ . cu punctul astronomic fundamental la Pulkovo . cu sensul pozitiv spre nord . avand sistemul propriu de axe coordonate plane . in care vrem sa calculam valoarea modulului de deformare liniara.y). pentru hartile topografice si alte genuri de lucrari . cu sensul pozitiv spre nord. Modulul deformatiilor liniare este μ=l+l2cos2φ(1+η2) . se considera ax Ox. . unde η2=e’2cos2φ. cu sensul pozitiv spre est. este axa de simetrie si axa Ox . In planul de proiectie Gauss . In tara noastra a fost adoptata.λ 0. Reprezentarea plana in proiectia Gauss . pentru lucrari geodezice. Diferenta dintre meridianele marginale caracterizeaza marimea fusului . se reprezinta tot printr-un segment de dreapta . pe fuse. in practica se utilizeaza frecvent fuse de 6o si 3o. in prealabil . reprezentat printr-un segment de dreapta. in anul 1951.

reprezentarea terenului este precisa pe o harta topografica executata in proiectia U.M.M. datorita faptului ca deformatiile liniare sunt mici.T.T. aceste deformatii maxime. ales in asa fel incat meridianul axial al acestuia sa treaca prin zona de reprezentat.Deformatiile relative ale distantelor . In proiectia Gauss-Krüger stim ca deformatiile liniare de-a lungul meridianului axial (central) al fluxului sunt nule (sau modulul de deformatie liniar este egal cu 1).T. in vecinatatea meridianelor marginale se injumatatesc datorita introducerii acestui factor de scara de-a lungul meridianelor axiale ale fuselor (zonelor).T. meridianul axial (central) al zonei nu mai este ca si la proiectia GaussKrüger. . ci secant.. in proiectia Gauss. proiectia U. Deci.M. ajungand la o valoare maxima in apropierea meridianelor marginale ale fusului. +16. In proiectia U.M. de obicei .M. cu aprobarile de rigoare .1:1000 etc ) se fac .4 cm/km pe meridianele marginale ale fusului de 6o. pe fuse de 3o. in Romania si in alte tari . Proiectia UTM Proiectia U. la latitudinea medie a tarii noastre la aproximativ 75-77 cm/km. Deci proiectia U. acestea crescand pe masura ce ne indepartam de meridianul axial. se poate utilize un fus local .T. fiind tot o proiectie conforma. acest factor de scara care apare de-a lungul meridianelor axiale ale zonelor se datoreaza faptului ca. aceasta nedeformâ nd unghiurile (modulul de deformatie unghiular este egal cu 1). iar deformarile unghiulare sunt nule.6 cm/km pe meridianele marginale ale fusului de 3o si de +66. care dau o reprezentare a elipsoidului de referinta direct pe planul cilindrului. face parte din grupa proiectiilor cilindrice transversale conforme. Altfel spus. la latitudinea medie a Romaniei de 46o sunt de 0 cm/km pe meridianul axial al fusului . Intersectia dintre suprafata terestra si suprafata cilindrului se face dupa doua meridiane numite meridiane de secanta. Pentru lucrari speciale. reprezentarile la scara 1:5000 si la scari mai mari (1:2000. Reprezentarea suprafetei terestre se face pe zone de 6o diferenta de longitudine. este o proiectie cu ajutorul careia se poate reprezenta intreg globul terestru avand avantajul ca se reduc deformatiile liniare datorita faptului ca se introduce un factor de scara de-a lungul meridianului axial (central) al fusului (zonei). In scopul limitarii deformatiilor produse de proiectia Gauss .

aceasta ducând la o precizie ridicata atat la pozitionarea elipsoidului cât si la determinarea parametrilor elipsoidului.M.-84 determinat cu ajutorul satelitilor artificiali ai Pamântului. meridianului axial (central) i se atribuie o valoare falsa a estului de 500.M. deci cilindrul care este circumscris elipsoidului nu mai este tangent la meridianul axial (ca in cazul proiectiei Gauss-Krüger). descreste pâna la 0.T:M. b) axa Oy (ordonata) este pe verticala si este data de proiectia meridianului central (axial) al zonei respective.T.000 metri (500 km E) (vezi fig.M. Suprafata elipsoidului pe plan se proiecteaza astfel: a) reprezentarea sa fie conforma (modulul de deformatie unghiulara este nul).000 m . prin metode de pozitionare globala. in sens antiorar. Meridianele si paralele se reprezinta in proiectia U. Deci meridianele de secanta se afla la 320. formulele exacte de determinare a acestor corectii se gasesc in cartile de specialitate si in cartile de cartografie matematica.000 m≈ 10. In emisfera sudica apare particularitatea referitoare la coordonate Y (ordonate) negative. dupa doua meridiane simetrice fata de meridianul axial.S.T.000 m E. Daca dorim sa aflam pozitia exacta a unui punct oarecare fata de meridianul central al zonei respective. Pentru a evita ordonate negative in emisfera sudica se adopta ca Ecuatorul sa aiba ordonata de 10.000.M. care se reprezinta printr-o linie dreapta.000 m E fata de meridianul axial translatat spre stâ nga cu 500.000 m E si respectiv 680. pentru evitarea coordonatelor negative. Proiectia U.Zonele in proiectia U.M.T. este o proiectie care se preteaza la reprezentarea intregii suprafete terestre. factorul de scara este 1. Acestea se pot determina prin folosirea factorului de scara. 111 km deci: 90× 111 km=9. sau reteaua rectangulara ia nastere ducâ nd linii paralele la axele de coordonate ale fiecarei zone. Intr-o zona de 6o exista linii de secanta (deformatii liniare nule) situate la aproximativ 180. a) axa Ox (abscisa) este pe orizontala si este data de proiectia ecuatorului in planul hartii topografice.900. Despre aceasta retea rectangulara in proiectia U. c) scara pe directia meridianului axial este k0 = 0.T. sunt inversate ca in cazul proiectiei Gauss-Krüger.000 m. ci secant. numite meridiane de secanta.T. Aceasta retea de coordonate rectangulare.000.T.000 de-a lungul liniilor (meridianelor) de secanta.0010 in zonele limitrofe ale zonei. dar numai pentru coordonatele din emisfera sudica.000 m. contin aceasta translatie de 500. vom vorbi putin mai departe.9996 de-a lungul meridianului axial si creste pâna la 1. Paralele sunt simetrice fata de Ecuator . prin curbe oarecare. Sau. Distanta la teren acoperita de 1o de latitudine este de cca.000 m? De la Ecuator la Polul Sud sunt 90o latitudine.000 m.000 m pentru a evita coordonate negative in interiorul zonei respective. vom scadea 500. Pozitia unui punct oarecare in planul proiectiei (in planul hartii) se determina intr-o retea de coordonate rectangulare X.000. Y.000 metri E si V fata de meridianul axial (central) al zonei respective. este raportata la un elipsoid asociat sistemului W.9996. Ca si in cazul proiectiei Gauss-Krüger.T.M. meridianul axial al zonei de 6o este translatat spre stâ nga cu 500. se numeroteaza incepând de la meridianul de longitudine 180o (meridianul opus meridianului ce trece prin punctul Greenwich). Axele sistemului rectangular al unei zone de 6 o in proiectia U. proiectia U. cu cifre arabe de la 1 la 60. altfel spus.M. In proiectia U. De ce 10. Cu alte cuvinte toate coordonatele X in proiectia U. meridianele fiind simetrice fata de meridianul axial al zonei care conform conditiei puse se reprezinta printr-o linie dreapta. d) sistemul de coordonate propriu fiecarui fus. sunt necesare anumite corectii pentru distantele masurate pe harta. Pentru anumite operatiuni speciale de geodezie si artilerie in care sunt implicate distante lungi si precizii ridicate. 3).000 m. b) reprezentarea meridianului axial (central) al unei zone este o dreapta fata de care proiectia este simetrica. Pentru a evita coordonate X (abscise) negative ale punctelor situate la stâ nga (la vest) de meridianul central al zonei se adopta prin conventie meridianul de abscisa X = 500.G. Apare intrebarea fireasca.

Similar se procedeaza si cu longitudinile vestice.M. deformatiile unghiulare in orice pozitie pe harta sunt nule.T. aproximativ jumatatea tarii.T. meridianul axial al zonei este secant la suprafata cilindrului (factorul de scara pe meridianul axial este ko=0. latitudinea poate avea aceeasi valoare numerica de la N la S de Ecuator. – proiectie conforma. – pentru ca erorile de deformare liniare sa fie minime si obtinerea astfel unei precizii ridicate pe harta. .9996). iar suprafata terestra se intersecteaza cu suprafata cilindrului dupa doua meridiane de secanta (factorul de scara pe aceste meridiane de secanta fiind kS=1. proiectia se aplica pe zone delimitate pe meridiane numite fuse. – proiectia U. – in proiectia U. Longitudinea se masoara atât spre Est câ t si spre Vest incepâ nd de la meridianul de origine (meridianul ce trece prin punctul Greenwich). astfel incâ t se indica mereu directia N sau S. Aceasta operatiune este impusa de anumite operatiuni ce se executa pe suprafete a doua zone invecinate (adiacente). paralelele fiind numerotate pâ na la valoarea de 84o N si 80o S . mai precis in grade sexazecimale incepâ nd cu valoarea de 0o la Ecuator. – sistemul de coordonate rectangular este propriu fiecarui fus. – Româ nia se afla pe fusele 34 si 35.T. marginea de jonctiune dintre cele doua zone este meridianul de longitudine de 24o.000). Meridianele la Est de meridianul origine merg pâna la valoarea de 180o si sunt identificate ca longitudine estica.M.T. Problema transformarii coordonatelor dintr-o zona in alta va fi tratata intr-un capitol ulterior. – existenta mai multor zone in proiectia U. Concluzii la proiectia U. (ca si in cazul proiectiei Gauss-Krüger) face necesara posibilitatea transformarii coordonatelor dintr-un fus in celalalt.M.Coordonatele geografice sunt exprimate in masuri unghiulare.M. se refera la intreaga suprafata terestra.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful