Cel mai mare scriitor al Romaniei pana la Mihai Eminescu si cel mai reprezentativ exponent al pasoptismului este Vasile

Alecsandri (1819-1890). A fost poet, dramaturg, prozator, folclorist, om politic, ministru, academician roman, creator al teatrului romanesc si al literaturii dramatice in Romania, personalitate marcanta a Moldovei si apoi a Romaniei de-a lungul secolului al XIX-lea. Viata lui Vasile Alecsandri pare a fi ocrotita de adversitatea malitioasa a destinului. Fiu al medelnicerului Vasile Alecsandri (ajuns mai tarziu vornic) si al Elenei Cozoni, se naste la Bacau pe 14 iunie 1819. A studiat in casa parinteasca cu calugarul maramuresean Gherman Vida, apoi la Iasi si mai apoi la Paris, unde, dupa cateva incercari nereusite in domeniul medicinii si ingineresc, se consacra literaturii. Dupa intoarcerea in Moldova, participa la toate initiativele tovarasilor sai de generatie: director al teatrului din Iasi impreuna cu C.Negruzzi si M.Kogalniceanu, colaborator la Dacia literara si Foaie stiintifica si literara (Propasirea), redactor si proprietar al Romaniei literare. A luat parte la miscarea revolutionara de la 1848 in Moldova, redactand unul dintre documentele ei programatice (Protestatie in numele Moldovei, a omenirei si a lui Dumnezeu) si a petrecut un an in exil in Franta. Intors in tara ia parte la luptele pentru Unirea Principatelor, se numara printre devotatii lui Al. I.Cuza, fiind numit deputat si ministru in mai multe randuri. Isi sfarseste viata ca ambasador la Paris. Se stinge din viata la data de 22 august 1890 si este inmormantat la Mircesti. Opera sa se desfasoara ascendent in lungul a aproape cinci decenii. Debuteaza cu nuvela Buchetiera de la Florenta in Dacia literara (1840) si pieseta Farmazonul din Harlau, jucata pe scena sectiei romanesti a teatrului iesean. Scrierile sale, poezii lirice si epice, proza memorialistica si de fictiune, comedii, drame, monoloage comice, sunt in multiple sensuri reprezentative pentru timpul in care a trait. Alecsandri este un scriitor angajat, inspirat de marile probleme ale vremii, si, in acelasi timp, un artist subtil, capabil de a observa lumea inconjuratoare fara scepticism. Intr-un text din 1866, T.Maiorescu sintetizeaza insemnatatea operei lui Alecsandri in ansamblu: <> (Poeti si critici) In cadrul genului epic, nefacand insa parte din proza autorului, Alecsandri publica in volumul Opere complete Poezii ciclul de Legende (17 poezii scrise intre 1864 si 1875): "Dumbrava rosie", "Razbunarea lui Statu- Palma", "Legenda randunicai","Dan, capitan de plai", "Grui-Sanger", "Murad Gazi sultanul si Becri Mustafa" etc. Acestea sunt lungi naratiuni oratorice, in parte istorii de vitejii sau nuvele cu crime, in parte basme. Nota comuna o reprezinta inclinarea catre monstrous si colossal, catre sadism si fanfaronade eroica. Legenda Rândunicăi şi Legenda Ciocârliei povestesc în frumoase versuri cum atât una cât şi alta au fost nişte încântătoare "jumătate fete şi jumătate flori", care s-au prefăcut în păsări. Dan căpitan de plai e poate cea mai reuşită. Figurile lui Ursan şi a bătrânului Dan ne apar ca nişte trăsături supraomeneşti, luptele lor sunt din domeniul închipuirii, dar ne plac, ne entuziasmează prin modul cum sunt arătate. Dumbrava roşie este înfăţişarea luptei lui Ştefan contra lui Albert, regele Poloniei, învingerea polonilor şi înjugarea lor la pluguri, ca să are un loc ce va deveni Dumbrava roşie, adică pădurea sângelui. "Legendele" trebuie considerate fragmente de epopee nationala fantastica si realista, depasind tot ce se scrisese pana atunci. Proza George Calinescu afirma in Istoria literaturii romane ca proza reprezinta probabil "cea mai durabila parte a operei lui Alecsandri".Intr-adevar, proza ne ofera posibilitatea cunoasterii mai directe si mai profunde a personalitatii scriitorului fiindca aici inclinarea spre autobiografie, verva cuceritoare a comediilor se manifesta liber, neconstranse de rigorile

avand darul de a relata fara a obosi cititorul si de a amuza mai ales prin spontaneitate. editia Socec. In 1852 apare volumul Poezii poporale. In 1843 apare. Tatarul. Balta-Alba. ("Dridri". Predilectia pentru autobiografie a scriitorului are ca efect imediat preponderenta monologului in operele sale. "Buchetiera de la Florenta". Opera. Sinteza dintre Occident si Orient. Serb sarac. acel Dictionar grotesc impotriva stricatorilor de limba. Desi uneori se deghizeaza in formele literaturii de fictiune. dupa o absenta de aproape doi ani. Alecsandri nu se dovedeste a fi colorist. Austria. Strunga. Dupa o lunga calatorie in sudul Frantei. Crai nou. Tudor Vianu il considera pe Vasile Alecsandri "intemeietor al peisajului literar". Alecsandri o realizeaza in spiritualul tablou al civilizatiei romane asa cum o vede un francez la "BaltaAlba". Doina. prima poezie care va face parte din ciclul Doine si lacramioare. Alecsandri. Calitatea umorului il apropie de Negruzzi si de Kogalniceanu. partea a II-a. Alecu Russo. Germania. Atat in proza cat si in pasteluri. ceea ce remarca el in natura este in principal alternanta lumina. din 1876. publicata in Convorbiri literare. Prosa este titlul partii a III-a din Opere complete. dar si un pictor al naturii geografice. Peatra din casa. Balade (Cantice batranesti). In unele surse ea apare ca fiind un roman abia inceput.( "Calatoria in Africa". in Albina Romaneasca. studiul Romanii si poesia lor. Aceasta va fi urmata de Chirita in provincie (1852). Dintre scrierile necuprinse in volumele publicate de Alecsandri. In 1850.specifice exprimarii in versuri sau ale reprezentarii scenice. Alecsandri. notabila este nuvela romantica Dridri. Se afla integrate aici Suvenire din Italia. Spania. In 1853 apare volumul Poezii poporale. Incepe sa lucreze la ciclul Chiritelor cu Chirita in Iasi. Hora. schitand repede un tablou de ansamblu. Mioara. intitulata mai tarziu Desteptarea Romaniei. Constantin Negruzzi. Istoria unui galban. Porojan. "Calatorie in Africa") Verva caracteristica naratiunii este intretinuta continuu de oralitatea relatarii. Africa.("O primbare in munti". Chirita la Iasi."Istoria unui galban") proza memorialistica isi manifesta calitatile mai ales in relatia de calatorie directa. este o prelucrare din literatura italiana si are caracter romantic. Vasile Alecsandri se intoarce in tara. Blestemul. ce forma insasi structura intima a fiintei sale. Chirita in voiagiu (1864) si Chirita in balon (1874). Proza lui Alecsandri capata relief si culoare prin alternarea paginilor narative cu cele descriptive. care contine piesele Iorgu de la Sadagura.Ghica. Chirita in provincie. Caracterizarea personajelor prin limbaj este utilizata atat in teatru cat si in proza. Iasii in carnaval. . Tipareste primul volum de teatru Repertoriul dramatic. Mihu Copilul. Costache Filipescu. opera sa de debut. Evolutie si tendinte.. Mai mentionam savuroasa scrisoare care I. partial aparuta in Revista contimporana. V. publicata in Dacia literara.umbra. precum si cele cinci biografii: Necolae Balcescu. publica in revista Bucovina poeziile populare Toma Alimos. In 1848 scrie poezia Catre romani. Anglia. aceasta opera reveleaza nu numai un observator social. Adunate si indreptate de d.englezul Angel raspunde unei avalanse de intrebari prin laconicul O! ies! sau prin exclamatia hau!). Prosper Merimee. La Teatrul National se joaca Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca. scrie memorialul de calatorie "Calatorie in Africa". 1880. Calatoria in Africa. Italia. Buchetiera de la florenta. Balade adunate si indreptate de V. Tot acum scrie poeziile Baba Cloanta. caracterizat de stilul de epoca. Alecsandri este prin excelenta un memorialist.

creata si dusa la celebritate de Alecsandri insusi. erotica. tipic romantice. in gustul contrastelor tragice nascute de interactiunea dintre epoci. Pastelul este o specie a genului liric cunoscuta . printr-o seninatate a intelegerii care il apropie de clasicism. dar fara indoiala ca a vorbi despre clasicism si romantism la modul concret (implicand asadar o constiinta si practica concreta). Victor Hugo etc). Doine si lacrimioare) dar si al unei necrutatoare critici a ridicolului social in piesa Iorgu de la Sadagura sau in ciclul "Chiritelor".[1] Marile convulsii istorice modelate de marile modele culturale imprima inceputurilor poeziei romanesti o configuratie dialogica. In 1875 se editeaza Opere complete. Epoca in care traieste Alecsandri este fundamental romantica. viziune filtrata insa printr-un echilibru al sentimentelor. se poate observa incepand cu prozele calatoriei in Africa si terminand cu expresia artistica matura din pasteluri si din unele legende. In 1878 apare volumul Ostasii nostri. in alte . odata cu poezia Balcanul si Carpatul incepe seria Ostasilor nostri. intr-un ciclu de versuri care i-a dat numele: "Pasteluri". caracteristic literaturii romane din perioada pasoptista. de ruptura dintre ele. Tot in Convorbiri literare publica nuvela Calatorie in Africa. care cuprinde ciclurile Legende noua si Ostasii nostri. iar mai apoi in luciditatea interogarii lumii. adica in incercarea de a obiectiva viziunea si mijloacele artistice. are in literatura lui Alecsandri cea mai inalta masura in Balta alba si in Desteptarea Romaniei si. In 1874 publica Boieri si ciocoi. In evolutia artistica a lui Alecsandri se pot distinge cel putin trei momente. poezia Hora Unirii. Pe de-o parte revolta si idealurile. Astfel de incercare de obiectivare a viziunii sunt pastelurile lui Alecsandri. trei varste aflate in deplina corelatie cu epoca plina de transformari prin care trece societatea romaneasca a acelor timpuri. publicate in revista Convorbiri literare. Acest romantism tipic.in aceasta forma . Pastelul preia de la poezia descriptiva a primilor romantici nu numai ideea corespondentei dintre sentiment si tabloul de natura. inchinat eroismului romanilor in razboiul din 1877. e o aventura la fel de mare ca aceea de a descoperi marile curente europene intr-o literatura cu alta evolutie culturala si istorica decat cele din vestul Europei. O a doua etapa. Pastelurile Alecsandri incepe sa publice pasteluri in 1868. cu o viziune in general romantica. o fresca sociala de dimensiuni considerabile. In 1877. care nu putea fi gasita decat in marile modele ale literaturii clasice. entuziast. Dupa 1840. cand psihologia romantica patrunde mai adanc. sentimente ale individualului raportat la lume. transfigurate in asa zisele universuri compensative: revolta. in diverse numere ale Convorbirilor literare.numai in literatura romana. In 1876 se publica volumul Proza. o coerenta. cuprinzand Poezii (I-III) si Teatru (IV). in cea mai mare parte intre 1868 si 1869.Publica la Paris primul volum de poezii originale: Doine si lacrimioare. In 1856 apare in Steaua Dunarii. iar pe de alta parte tentatia de a imprima acestei miscari de emancipare o ordine. de cele mai multe ori se prelungeste prin unele texte pana dupa Unire. Cea de-a treia etapa il face sa revina spre teatru. construite pe marile modele ale literaturii occidentale (Lamartine. liric (Buchetiera de la Florenta. revista lui Kogalniceanu. al anotimpurilor. poetul incepe sa sufere de ceea ce s-a numit <>. ci si pe aceea a privirii unui peisaj sub unghiul miscator al marilor cicluri naturale. asa-zisa de limpezire. una dintre cele mai importante comedii. de obiectivare a viziunii si a mijloacelor artistice. In 1881 apare ultimul volum din Opere complete. care il lumineaza si-l insufletesc mereu de alta viata. initial. Debutul sau sta sub semnul unui romantism tipic.

partea a II-a. Ion Pillat. 1852 Poezii populare. cu o adevarata credinta naturista (vezi poeziile dedicate primaverii: Privirea scoate aburi pe umedul pamant / Se-ntind carari uscate de-al adierii vant. pe de alta parte. refugiu. Alecsandri a dat forma concreta unei tendinte care preexista in poezia romaneasca (gasim elemente de pastel la Asachi. Elementele descriptive apar aici nu incidental. Un episod din anul 1848 Pasteluri Poezii populare. adica tot ce constituie cadrul obisnuit al unei vieti patriarhale. 1853 Doine si lacramioare. Alecsandri. supune descrierea unui proces de obiectivare caracteristic poeziei post romantice. Pastelurile lui Alecsandri evoca natura asa zis domestica. colorit. Pastelul este mai degraba un tablou realizat cu ajutorul limbajului (la origine pastelul inseamna un desen in creion moale. Alexandrescu). satului si adevaratelor valori ale acestuia: munca. ca un cadru al unui conflict de natura romantica. rodnicia. sosesc cocorii din tarile calde. incercand sa o apropie de trasaturile unei opere plastice. indiferent de orientare estetica: Alexandru Macedonski. George Cosbuc. Volume de poezie • • • • Proze • • • • • • • • • • Istoria unui galben Suvenire din Italia. robustetea si sanatatea morala. 1853 . la peisaj. Acest tip de poezie manifesta preocupare pentru satisfacerea unor exigente specifice: compozitie. taranii muncesc campul. idilice. ca in marea poezie romantica. Balade (Cantice batranesti). Caldura patrunde in inimi si natura iese din amorteala. Heliade. Pastelurile devin in acest sens imnul plin de incredere adresat adevaratei tari. ci sunt scopul elementar al acestei poezii. El va fi urmat de mai toti poetii sensibili la elementul pictural. Universul generat va fi unul al armoniei si al ciclurilor firesti ale naturii. Buchetiera de la Florenta Iasii in 1844 Un salon din Iasi Romanii si poezia lor O primblare la munti Borsec Balta-alba Calatorie in Africa.nuante. usor colorat). Balade adunate si indreptate de V. ci cadrul natural privit cu obiectivitate descriptiva. Vasile Voiculescu. echilibru. Melancolia romantica este inlocuita aici cu incredere in armonia naturala. Natura nu mai este.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful