Universitatea de tiin e Agricole i Medicin Veterinar a Banatului din Timi oara

Facultatea de Agricultur
Specializarea: Ingineria Mediului

Referat
Ä Protec ia i Ameliorarea Solului ´

Profesor : Borza Iacob Materia : Protec ia i ameliorarea solului

Student: Florin Chiperi
I.D. ± Anul II de studiu, sem.I, modulul II Localitate de re edin : Ivanda, jud. Timi

1

Cuprins:

Prezenta i sistemul român de taxonomie a solurilor (SRTS2003) la nivelul superior««.pag.5 1. Conceptul de teren, sol i fertilitate«««««««««««««««««««.pag.10 1.1. Termenul de teren 1.2. Conceptul actual despre atribu iile i func iile solului 1.3. Conceptul de fertilitate a solului 1.4. Bonitarea terenului agricole, indicatori de bonitare

2. Factorii limitativi ai fertilit ii solului«««««««««««««««««««pag.14 2.1. Aciditatea solului i indicatorii de apreciere 2.2. Salinitatea i alcalinitatea. Indicatorii de apreciere 2.3. Toleran a la salinitate 2.4. S r turarea secundar . Cauze i efecte 2.5. Capacitatea de tamponare a solului. Factorii care influen eaz capacitatea de tamponare 2.6. Excedentul de umiditate a solului. Gleizarea i pseudogleizarea 2.7. Compactitatea solulrilor. Indicatorii de apreciere

3. Lucr rile agropedoameliorative«««««««««««««««««««««.pag.19 3.1. Deosebirea dintre lucr rile agropedoameliorative i cele hidroameliorative 3.2. Lucr rile modificabile i nemodificabile ale solului 3.3. Lucr rile agropedoameliorative propriuzise 3.4. Lucr rile agropedoameliorative asociate

2

4. Ameliorarea solurilor acide«««««««««««««««««««««««pag.21 4.1. Criteriile de incadrare în grupa solurilor acide 4.2. Tipurile de sol afectate de aciditate 4.3. Caracteristicele solurilor acide 4.4. Amendarea cu calcar (calcalizarea) 4.5. Fertilizarea solurilor acide

5. Ameliorarea solurilor saline i alcaline (salsodisoluri)««««««««««««..pag.27 5.1. Originea s rurilor din sol 5.2. Caracterizarea solurilor alcalice (solone urile) 5.3. Sp larea s rurilor din sol 5.4. Amendarea cu gips (gipsarea) 5.5. Culturile tolerante la salinizare

6. Ameliorarea solurilor cu exces de umiditate (hidrosoluri)«««««««««««pag.30 6.1. Fenomenul de exces de umiditate. Cauze i efecte 6.2. Gleisolurile i solurile gleizate. M suri de ameliorare

7. Prevenirea i combaterea eroziuni solurilor««««««««««««««««...pag.32 7.1. Eroziunea solurilui. Cauze i efecte 7.2. Caracterizarea erdosolurilor 7.3. Lucr ri de prevenire i combaterea eroziuni solului

8. Ameliorarea solurilor nisipoase i nisipurilor (psamosolurile)«««««««««..pag.34 8.1. Propriet ile solulrilor nisipoase 3

8.2. M suri de ameliorare 9. Poluarea solului««««««««««««««««««««««««««......pag.35 9.1. Conceptul de poluare a solului 9.2. Tipurile i gradele de poluare a solului 9.3. Surse de poluare a solului

10. M suri de prevenire i combatere a polu rii solului«««««««««««««pag.37 10.1. Poluarea solului prin activit ile extractive 10.2. Poluarea solului prin depozitarea de reziduri diverse 10.3. Ppoluarea solului cu substan e purtate de aer 10.4. Ploile acide. Efectele asupra plantelor i solului 10.5. Poluarea cu metale grele. Cn i LMA în sol i plante. M suri de reducere a polu rii cu metale grele

11. Poluarea solului ca efecte a activit ilor agricole««««««««««««««.pag.44 11.1. Poluarea solului reziduuri zootehnice. Poluan ii din reziduuurile zootehnice 11.2. Poluarea solului cu îngr minte chimice

11.3. Poluarea solului cu reziduuri de pesticide

12. Prezenta i gama solurilor din zona dvs. de re edin fertilit ii acestora.

i ar ta i factorii limitativi ai

«««««««««««««««««««««««««««««««««««pag.47

13. Ar ta i sursele de poluare a solului din zona dvs. i consecin ele acestora. ««««pag.50

4

Protec ia i amelorarea solului
Prezenta i sistemul roman de taxonomie a solurilor (SRTS 2003) la nivel superior

La începutul secolului al XX -lea, în România, este promovat solurilor concep ia naturalist

in studiul

a lui Dokuceaev, de c tre Gh. Munteanu -Murgoci.

Ulterior, in ultimele decenii ale secolului al XX-lea este elaborat Sistemul român de clasificare a solurilor (S.R.C.S.), care urm reste pe de o parte p strarea conceptului genetico-geografic, iar pe de alt parte, (în spiritul clasificarii propuse de americani) accentul pus pe propriet ile solului, definite prin orizonturi si caractere de diagnostic. S-a încercat o modernizare a Sistemului român de clasificare a solurilor (S.R.C.S.) aparut in anul 1980, astfel, in anul 2003 a ap rut Sistemul român de taxonomie a solurilor (S.R.T.S.), ai c rui promotori sunt N. Florea i I. Munteanu. Echivalarea denumirilor solurilor din cele dou sisteme de clasificare amintite, la nivelul clasei de soluri se realizeaz relativ u or deoarece defini iile diferitelor clase au r mas in general neschimbate, modificându-se la unele dintre ele doar denumirile (tabelul nr. 1). In privin a denumirilor s-a preferat folosirea unui singur cuvânt (de exemplu in loc de soluri hidromorfe se folose te termenul hidrisoluri). În plus, unele denumiri au fost corectate prin întroducerea vocalei i ca vocal de leg tura (de exemplu denumirea de spodosol a fost înlocuit cu cea de spodisol).
Tabelul nr. 1 Echivalarea denumirilor solurilor din S.R.C.S. cu cele din S.R.T.S. la nivelul clasei de sol (cifrele române dintre paranteze indica ordinea in interiorul clasificarii/taxonomiei) S.R.C.S.-1980 Molisoluri (I) Argiluvisoluri (II) Cambisoluri (III) Spodosoluri (IV) Umbrisoluri (V) Soluri hidromorfe (VI) Soluri halomorfe (VII) Vertisoluri (VIII) Soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate (IX) Soluri organice (Histosoluri) (X) S.R.T.S.-2003 Cernisoluri (II) Luvisoluri (V) Cambisoluri (IV) Spodisoluri (VI) Umbrisoluri (III), Andisoluri (VIII) Hidrisoluri (IX) Salsodisoluri (X) Pelisoluri (VII) Protisoluri (I), Antrisoluri (XII) Histrisoluri (XI)

În cazul molisolurilor, pentru evitarea confuziilor (termenul de molisol este folosit si pentru stratul de sol dezghetat sezonier, în tundr , situat deasupra 5

fa de S. iar clasa solurilor neevoluate trunchiate sau desfundate a fost scindat prin separarea solurilor neevoluate sub denumirea de protisoluri si a celor înfluen ate puternic de activitatea uman sub denumirea de antrisoluri. de la grecescul phaios ± culoare inchis ) reunesc cernisolurile cu carbonat de calciu la o adâncime de peste 125 cm (o parte dintre cernoziomurile cambice. cuprinde in total 12 clase de sol. 2) intre cele dou clasific ri au ap rut mai multe modific ri. luvosol. solurile cernoziomoide. la nivelul tipului de sol (tabelul nr. Spre deosebire de clasificarea la nivel de clas .O. pseudorendzinele si solurile negre clinohidromorfe.. cernoziomurile argiloiluviale i Faeoziomurile (denumirea este adoptat dup i o parte dintre solurile cenusii ). (din latinescul castanea ± castaniu). care cuprinde doar 10 clase de sol. le vom prezenta în continuare.S. pe cele mai importante.S. y în clasa molisolurilor (cernisolurilor ) au ram s 4 tipuri de sol de 8 câte erau ini ial. de la rusescul cernai ± negru). La rendzina. de asemenea i ordinea acestora este alta . faeoziom. dintre care.R. La argiluvisoluri denumirea la luvisoluri. Doar clasele umbrisolurilor si solurilor neevoluate.O.C. Preluvosolul include la 50 cm adâncime. (kastanoziom. F.A.pergelisolului / permafrostului) denumirea a fost înlocuit a fost prescurtat cu cea de cernisoluri (soluri inchise la culoare.A. Pentru vertisoluri defini ia a fost l rgita prin caractere tipice de includerea unor soluri foarte argiloase. alosol) fa 6 . dar care nu prezint vertisol. rendzina ) fa Kastanoziomurile sunt solurile b lane c rora defini ia le -a r mas nemodificat fiind adoptat doar denumirea dup F. cernoziom.S. Astfel S.argil ). care anterior erau incluse in clasa solurilor hidromorfe). iar denumirea a fost înlocuit cu cea de pelisoluri (de la pelit . defini ia a fost modificat prin restrangerea sferei (prezen a rocii calcaroase pân de 150 cm).R. astfel incât. planosol. a andisolurilor . argiloiluviale si solurile cenusii.T. iar defini iile au fost adaptate in mod corespunz tor. trunchiate sau desfundate au fost scindate.R. In clasa argiluvisolurilor (luvisolurilor ) sunt incluse 4 tipuri de sol de 6 în S. în acest tip au fost incluse cernisolurile cu carbonat de calciu în primii 125 cm (cernoziomurile cernoziomurile cambice.C. Pentru cernoziom defini ia a fost l rgit . Clasa umbrisolurilor a fost scindat prin separarea unei clase noi. fa y (preluvosol.

y Clasa solurilor hidromorfe (hidrisolurilor ) include 3 tipuri de sol i o defini ie care include atât solul gleic. Stagnosolul este solul pseudogleic a c rui defini ie a r mas nemodificat . tipuri de sol. stagnosol ) cu unul mai putin decât in clasificarea anterioar . au fost reduse la dou (eutricambosol . Eutricambosolul include atât solul brun eu-mezobazic cât si solul ro u. iar districambosolul este fostul sol brun acid c ruia i s-a modificat doar denumirea.R. podzol. solonceac extinderea condi iei de orizont salic respectiv natric. adaptându-se doar denumirea. i solonet a c ror defini ii au fost modificate. cu unul in plus fa 7 .R.S.C. Limnosolul este un concept nou introdus pentru solurile submerse. Pentru planosoluri atât defini ia cât i denumirea au r mas acelea i. y In clasa cambisolurilor cele 3 tipuri de sol din S.S.C. iar criptopodzolul (cu sens de podzolire ascunsa) este un tip de sol nou introdus prin ridicarea la nivel superior a subtipului criptospodic al solului brun acid (de la altiduni mari). La podzol atât defini ia cât i denumirea au r mas neschimbate. de clasificarea anterioar . Pelosolul este un tip de sol vertosol). y Clasa solurilor halomorfe (salsodisolurilor ) include ca i in S. Prepodzolul este solul brun feriiluvial c ruia i s-a adaptat doar denumirea. iar luvosolul include solul brun ro cat luvic.R. Andosolul a fost trecut in clasa andisolurilor ap rut in S.T.S. districambosol ).C. y In clasa spodosolurilor (spodisolurilor ) in S. erau dou tipuri de sol. limnosol. y In clasa umbrisolurilor au r mas doar nigrosolul i humosiosolul fostul sol negru acid i respectiv sol humico -silicatic a c ror defini ie nu s-a modificat.S. de la primii 20 cm la primii 50 y Clasa vertisolurilor (pelisolurilor ) include dou tipuri de sol ( pelosol.R.S. brun luvic i luvisolul albic.atât solul brun-ro cat cât i pe cel brun-argiloiluvial. a c rui de orizont Gr în primii 125 cm in (gleiosol. prin dou cm.R. iar în prezent sunt 3 (prepodzol. prin ridicarea la nivel superior a variet ii holoacide a solului brun luvic sau luvisol albic. prin scindarea clasei umbrisolurilor. Gleiosolul are o denumire adaptat sfer a fost restrâns (orizont Gr in primii 50 cm fa S. criptopodzol ).C. de pe fundul b l ilor pu in adânci.) cât i lacovistea. Alosolul este un tip de sol nou introdus.

-1980 (I) sol b lan (1) (I) cernoziom (2) (I) cernoziom cambic (3) (I) cernoziom argiloiluvial (4) (I) sol cernoziomoid (5) (I) sol cenu iu (6) (I) rendzin (7) (I) pseudorendzin (8) (II) sol brun ro cat (9) (II) sol brun argiloiluvial (10) (II) sol brun ro cat luvic (11) (II) sol brun luvic (12) (II) luvisol albic (13) (II) planosol (14) (III) sol brun eu-mezobazic (15) (III) terra rossa (16) (III) sol brun acid (17) (IV) sol brun feriiluvial (18) (IV) podzol (19) (V) sol negru acid (20) (V) andosol (21) (V) sol humicosilicatic (22) (VI) l covi te (23) (VI) sol gleic (24) (VI) sol negru clinohidromorf (25) (VI) sol pseudogleic (26) (VII) solonceac (27) (VII) solone (28) (VIII) vertisol (29) (IX) litosol (30) (IX) regosol (31) (IX) psamosol (32) (IX) protosol aluvial (33) (IX) sol aluvial (34) (IX) erodisol (35) (IX) coluvisol (36) (IX) sol desfundat (37) (IX) protosol antropic (38) (X) sol turbos (39) S. Vertosolul este fostul vertisol a c rui defini ie nu s -a modificat. Este argilos asemenea vertosolului.R. cu cele din S. Tabelul nr.R. dar nu are caractere vertice la fel de bine exprimate.R.T.S.S.S.nou introdus.T. la nivelul tipului de sol (cifrele romane dintre paranteze indic apartenenta la clasa.S.C.R. 2 Echivalarea denumirilor solurilor din S.C.-2003 (II) kastanoziom (6) (II) cernoziom (7) (II) cernoziom (7) i (II) faeoziom (8) (II) faeoziom (8) (II) cernoziom (7) i (II) faeoziom (8) (II) rendzin (9) (II) faeoziom (8) (V) preluvosol (14) (V) luvosol (15) (V) planosol (16) (V) alosol (17) (IV) eutricambosol (12) (IV) districambosol (13) (VI) prepodzol (18) (VI) podzol (19) (VI) criptopodzol (20) (III) nigrosol (10) (VIII) andosol (23) (III) humosiosol (11) (IX) gleiosol (24) (IX) limnosol (25) (II) faeoziom (8) (IX) stagnosol (26) (X) solonceac (27) (X) solone (28) (VII) pelosol (21) (VII) vertosol (22) (I) litosol (1) (I) regosol (2) (I) psamosol (3) (I) aluviosol (4) (XII) erodosol (31) (I) aluviosol (4) (XII) antrosol (32) (I) entiantrosol (5) (XI) histosol (29) (XI) foliosol (30) 8 . iar cele arabe ordinea in interiorul clasific rii/taxonomiei) S.

S.. iar vocala de leg tur S. cuprinde doar 32 tipuri de sol fa de 39 incluse in S. sol negru clinohidromorf.S.C.o serie de soluri din S. cernoziom argiloiluv ial.S. alosol. sol desfundat.y Clasa solurilor neevoluate. d ar la care se adaug de modificare antropic fertilizare indelungat cu gunoi de grajd). antrosol). care par ial se reg se te în conceptul de sol desfundat (deranjat in loc prin s pare adânc ). iar foliosolul este un tip nou introdus (dar se reg se te partial in conceptul lit osolului organic din S. limnosol. entiantrosol) .C. Clasific rile reprezint erodosol în loc de erodisol). regosol. care permanent necesit revizuiri si actualiz ri. de observa urm toarele aspecte: . criptopodzol. prin Clasa solurilor organice (histisolurilor ) include dou tipuri de sol (histosol. cernoziom cambic. foliosol).T.) i prezint un orizont organic nehidromorf (O) de grosime mare. . protosolul aluvial si coluvisolul. au fost contopite sau coborate la nivel de subtip sau varietate (protosol aluvial. sol brun ro cat. Erodosolul este noua denumire pe ntru erodisol. . S. difer de cea din instrumente de lucru. sol cenu iu. a c rui defini ie nu s-a modificat. dintre care. lacoviste). Sintetizând.R.R. trunchiate sau desfundate a a cum am precizat anterior sa scindat in clasa protisolurilor i a antrisolurilor.C.au fost introduse 6 noi tipuri de sol (pelosol.R. sol brun ro cat luvic. sol cernoziomoid. pe m sura acumul rii de noi cunos inte. partial rendzina.C. foliosol).R. iar antrosolul este un tip nou introdus.S. . y i alte situa ii a orizontului superior (prin irigare cu ape mâ loase. ultimele 3.R. psamosol . prin trecerea la nivel taxonomic superior a u nor subtipuri sau varietati de sol.C. cu unul mai mult decât in S. 9 . luvisol albic. iar antrisolurile dou tipuri (erodosol. Pentru litosol. Histosolul este noua denumire a solului turbos a c rui defini ie nu sa modificat. Protisolurile includ 5 tipuri de sol ( litosol.ordinea tipurilor de sol din S.R. regosol i psamosol atât denumirile cât i defini iile au r mas la fel.T. aluviosol. ca i la nivel de clas . iar entiantrosolul este noua denumire pentru protosolul antropic. pseudorendzina. s-a folosit un singur cuvânt (de exemplu prepodzol în loc de sol brun feriiluvial ).S. antrosol. sol ro u.S.R.S.referitor la aleas este o (de exemplu denumiri. Aluviosolul include solul aluvial.

ale hidrogeologiei. uscatului caracterizat Conceptul de teren este o arie specific la suprafa prin atribute deasupra i sub aceast arie relativ stabile sau previzibile ciclic ale biosferei. ale popula iilor de plante i animale.1. paralelizându -se cu biotopul.2. Conceptul actual despre atribu iile i func iile solului 10 . ale solurilor i rocilor. Conceptul de teren se refer la mediul de via . incluzând atributele atmosferei. completare necesar pentru examinarea solului ca corp i resurs natura l . Conceptul de teren are dou substan e nutritive i energie i ofer alte condi ii necesare cre terii palntelor No iunea de teren ar corespunde conceptului de peisaj. No iunea de sol este completat integreaz patru laturi distincte:    latura ecologic legat de condi iile dezvolt rii plantelor latura tehnologic care se refer la posibilita ile i modul de lucrare a solului latura economic care relev capacitatea de produc ie a solului i eficien a de de no iunea de teren. în m sur în care aceste atribute exercit o influen laturi: O intindere pe care se practic agricultura sau silvicultura Un sistem material care serve te de suport pentru plante. Termenul de teren Termenul de teren provine din latinescul terrenum. una din semnifica iile lui fiind aceea de Äintindere de p mânt´. Conceptul de teren folosire  latura geografic . precum i rezultatele activit ii umane trecute i prezente.1. rezervor de ap . semnificativ asupra utiliz rii actuale sau viitoare aterenului de c tre om. sol i fertilitate 1. iar termenul de p mânt are sensul de Ästart de suprafa al globului care produce vegetale´ sau Äsuprafa de teren´. Conceptul de teren. de dezvoltare a vegeta iei spontane sau cultivate. de complex fizico geografic care include i modific rile antropice. de componente al peisajului agricol 1.

Pentru a. prin proprieta ile lui de adsorbant i neutralizant al poluan ilor sursa de elemente nutritive pe ntru plante Regnul animal este tributar covorului verde al p mântului pentru hran lungul vremii. florei. Solul este men inatorul biodiversit ii genetice. Zn. aflate intr-un echilibru biologic. fosfor i potasiu. Mn. activit ii continuu. plante i animale. Putem considera solul ca unul din cele mai complexe sisteme naturale ale planetei. Solul poate indeplini urmatoarele func ii:  depozit i sursa de regenerabil de energie fosil . Microorganismele transform compu ii carbonului in CO 2 si CH4. amoniu în nitra i. asigurând suportul material existen ial i evolutiv pentru om. un complex biologic in care via a pulseaz via . Solul con ine un ansamblu complex de micro i macroorganisme. Astfel. prin fitomas transformat în participare la circula ia apei i a altor elemente in natur purificarea naturii. s i humus    adapost. Compozi ia 11 . o putere unic antropice i topografiei asupra materialului parental din care s-a format in perioade variabile de timp. solul i i disput suprema ia cu resursele de ap i biodiversitatea.Dintre resursele indispensabile vie ii pe Terra. un agregat structurat de substan e in perpetua transformare. a bogatului spectru de fiin e vii. reparti ia geografic a speciilor fiind rodul unor interrela ii consolidate de-a Plantele i i extrag din sol elementele de baz : azot. Mo. care ac ioneaz asupra compu ilor lui. Prin capacit ile sale solul reflect impactul climei. Cu. S i microelemnte: B. il structureaz . un sistem polifunc ional. macrofauna aereaz solul. Fe. iar altel microorganisme fixeaz azotul atmosferic. fiecare specie fiind depozitarul unor gene valoroase care au oferit i continu ofere posibilit i creatoare pentru imbunat irea calit ii vie ii i s n t ii. ii imbun ta e te fertilitatea. Mg. cu care Äcoopereaza´ benefic. etc. fiind cosiderat indicator al caracteristicilor evolu iei mediului. alte macroelemnte: Ca. sau azot. faunei. un filtru inegalabil pentru sanatatea i indispensabila generatoare de mediului.i indeplini func iile. solul trebuie s fie intr -o form accesibil .

inc de la primul i cel mai simplu. din care face parte. Pentru plantele cultivate. sau lente de pedogenez . Conceptul de fertilitate a solului Evolu ia conceptelor despre sol. solul este principalul mediu fizic. chimic ai biologic de nutri ie al plantelor care asigur . dar. biologice cu valori numerice in interva le optime i restictive bine definite în raport cu cerin ele plantelor cultivate. când au fost introduse i apoi rafinate metode i echipamente adecvate pentru evaluarea st rii solului prin indicatori. ca fiind Ä o i/sau capacitatea acestuia insu ire fundamental a solului determinat de calitatea 12 . agrofizice i agrochimice apar inând pedologiei moderne. astfel incât de cunoa terea i in elegerea sa depinde succesul in creerea unui mediu inconjur tor prietenos. prin procese rapide. care integra aspecte morfologice. pân la urm torul concept. de s n tatea a solului. mai ales contemporan a pedologiei.3. au permis evaluarea mult mai precisa a st rii solului.chimic a solului este in continu schimbare. cre terea i dezvoltarea acestora. solul constituie un suport de cre tere al sistemului radicular. mai solul prietenos cu mediul inconjur tor. Progresele realizate în perio ada moderan . dar i in practicarea unui sistem de agricultur durabil . oferi satisfac ii deosebite acelora care vor s -i descopere necunoscutele. complexitatea organizatoric func ional a acestui sistem ofer inc un teren propice cercet rii explorarea dinamicii i diversita ii acestei resurse putând înc i tiin ifice. un rezervor de substan e nutritive i un intermediar prin care se aplica ingra amintele i amendamentele (Davidescu i Davidescu. Din perspectiva agronomic . Fertilitatea solului poate fi definit . de la no iunea de fertilitate a solului la cea de calitate a solului. caracteristici specifice chimice. fiind pozi ionat la interfa a litosferei cu biosfera. trecându-se astfel. dup Rusu i colab. in care solul era considerat ca substrat al vegeta iei. Chiar daca s-a constituit ca i obiect de studiu inc din antichitate. 1981). Solul este una dintre cele mai importante resurse naturale ale Terrei. concepte care a ez solul intr-un cadru mai armonios. fizice. impreun cu al i factori. atmosfera i hidrosfera. a insemnat un pas uria pentru spre introducerea i promovarea agriculturii moderne. (2005). 1. S-a dovedit astfel c reprezint inima ecosistemelor terestre.

i a unor tehnologii curente ameliorative. iar pentru potentarea notelor de bonitare. Bonitarea terenurilor agricole. Pentru a principalelor condi ii care determin rodirea plantelor.4.´ Syers i fertilitatea solului nu are baze exclusiv chimice. indicatori de bonitare Bonitarea terenurilor agricole reprezint o ac iune complex de cercetare i de apreciere cantitativ cultur . de i stabilire a gradului de favorabilitate a acestor condi ii pentru fiecare folosin calculul notelor de bonitare se folosesc anumi i indicatori. factorul fizic i factorul biologic având un rol major i n asigurarea aportului de nutrien i 1. porozitatea totala in orizontul restrictiv. gradul de saturatie in baze in Ap sau primii 20 cm.de a intre ine produc ia vegetal . salinizarea sau alcalinizarea. Teaci. prin aplicare a lucr rilor de imbun t iri financiare indicatorii de potentare. bonitarea se face pe seama sistemului elaborat i imbun t it de c tre D. In România . prin aplicarea i a unor tehnologii curente ameliorative. continutul de CaCO3 total pe 0-50 cm. denumi i indicatori de bonitare . textura in Ap sau in primii 20 cm. se utilizeaz Indicatori de bonitare . i dezvoltarea plantelor. volumul edafic. Exprimarea favorabilit ii pentru diferitele se face prin note de bonitare în condi iile naturale lucr rilor de imbun t iri funciare i potentarea notelor d e bonitare. in func ie de factorii de mediu sunt: y y Factori lega i de clima: temperatura medie anual Factori lega i de sol: gleiza rea i precipita iile medii anuale i pseudogleiza. reactia in Ap sau in primii 20 cm. rezerva de humus in stratul 0 -50 cm y y Factori lega i de relief: panta. cres terea Springett (1984) subliniaz faptul c din sol. inundabilitatea i excesul de umiditate la suprafa 13 . expozi ie i alunec rile Factori lega i de hidrologie: adâncimea apei freatice.

2. Aciditatea solului i indicatorii de apreciere Aciditatea solului. Indicatorii de apreciere Solurile saline au cantita i de s ruri u or solubile peste limita de toleran salinitatea plantelor de cultur în solu ia solului.10 -0. climatul arid intensific evapora ia i depunerea s rurilor solubile in partea superioar de sol unde se formeaz orizont salic s rurile cationului de Na+.5%. In solurile s r turate se g sesc s ruri u or solubile cum sunt clorurile. usor schimbabil . peste 0. ii de amendament i aciditate hidrolitic . Orizontul in care se acumuleaz s ruri solubile ( esc 1. Salinitatea i alcalinitatea. Aciditatea solului p oate fi actual apoas (activ ). cu atât aciditatea este mai 2. baze. sulfa ii i carbona ii de sodiu. Aciditatea hidrolitic impreun cu suma bazelor schimbabile servesc la calcularea gradului de satura ie cu calcaros. Solonceacurile fiind cele incadrate in aceast i solurile moderat i slab salinizate ca cernoziomul. insu irea solului sp lat de baze de a se comporta ca un acid slab. dificil schimbabil . etc. ele au conductivitatea electric categorie. Aciditatea poten ial poate fi aciditate de schimb. Factorii limitativi ai fertilitatii solului 2. reprezentat prin solului. Acest proces se produce atunci când solul este umezit freatic pâna la suprafa a.15 % intalnit in solurile obi nuite. reprezentat i se exprim prin concentra ia in ioni de hidrogen (H+) a solu iei i potential (titrabila). Salinizarea reprezint procesul pedogenetic prin care cre te con inutul in s ruri solubile. Cu cât gradul de satura ie cu baze este mai mic.0 -1. Determinarea acidita ii solului serve te la stabilirea necesit mare i deci necesitatea de amendare.15 si 1.2. capabili sa treac prin schimb în solu ia solului .0-1. cât la a extractului apos > 4µs/cm iar Na schimbabil sub 15% din capacitatea de schimb catonic. calciu i magneziu. lacovistele. se determin prin masurarea concentra iei ionilor activi de hidrogen in solu ie in valori pH.10 -0.) ce dep a profilului crusta. se nume te i se noteaz cu simbolul sa.1. sulfa i etc.5% se nume te orizontul 14 . prin eliberarea in solu ie a ionilor de hidrogen. concentra ia ionilor de hidrogen (H +) si Al3+ adsorbi i in compexul coloidal. cloruri. Atunci când con inutul in s ruri solubile din orizontul pedogenetic este cuprins intre 0.

Solone urile i solurile solonetizate fac parte din aceast categorie. a c ror incadrare se face in func ie de intensitatea alcalinz rii i a dâncimea la care apare alcalizarea. Alcalizarea este procesul pedogenetic ce se desfa oar in condi ii asemanatoare procesului de salinizare. Procesul de alcalizare are loc intens inprezen a unor ape freatice slab mineralizate. in stratul de la suprafa salinitatea fiind scazut . Indicatorii alcaliz rii sunt: V Na (%din T). Salinizarea adâncime i alcalizarea . tipul de salinizare raportul dintre ioni exprima i in miliechivalenti gram. alcalinitatea (mg/me la 100g sol) sub forma i electroconductivitatea solului. atunci ca nd nivelul apei freatice scade i acumularea s rurilor solubile inceteaz . Indicatorii saliniz rii sunt: limitele de con inut total de s ruri (mg/100g sol) stabilindu-se dup cloruric sau salinizare sulfatic . cu apa freatic situat la mic i se notez cu simbolul ac.3. mijlocie i scazut . cu un con inut de Na+ al complexului coloidal de peste 15 %.orizontul format se nume te orizont alcalizat de bicarbonat de sodiu sau de magneziu. in lipsa gipsului. care provoac dispersia i migrarea argilei i humusului in adâncime. 2. iar orizontul salic solonceacurilor. sunt plante cu toleran a ridicat .salinizat i se noteaz cu simbolul se. Toleran a plantelor la salinitate reprezint limitele concentra iei s rurilor solubile ce permit men inerea in a plantelor adic toleran a biologic . Solurile alcalice au in solu ia solului un con inut ridicat de Na + schimbabil i o reac ie alcalin datorat prezen ei sodei. Toleran a la salinitate Toleran a la salinitate depinde de concentra ia s rurilor solubile cantitatea de ap via i de din sol in care sunt dizolvate s rurile. Salinizare solubile in condi iile unui climat arid i nivel variabil. Formarea solurilor alcaice are loc pe seama solonceacurilor. ambele sunt tipuri d e sol halomorfe. 15 . Orizontul natric este specific solone urilor. un orizont argiloiluvial. numit o rizont Bt natric care se noteaz cu simbolul Btna. in acest fel. Când complexul coloidal este saturat in Na+ intre 15 si 5%. Ca urmare are loc intensiflcarea p trunderii ionului Na+ in complexul co loidal al solului.sunt procese generate de prezen a s rurilor i semiarid. Se formeaz .

Factorii care influenteaz capacitate de tamponare Puterea de tamponare este insu irea solului de a se opune tendin ei de modificare a reac iei sale chimice. S r turarea solului se datoreaz acumulate in zonele aride i semiaride.naturale: ridicarea nivelului panzei freatice i ajungerea la suprafa a a unor roci salifere.antropogene: iriga ii cu ape ce con in s ruri. Cauze i efecte S r turarea secundar solurilor datorit toleran sunt totalitatea proceselor de scadere a fertilit ii i sodiu schimbabil peste limita de in special s rurilor de Na acumul rii s rurilor solubile a plantelor. chimice i fizico -chimice care formeaz o serie de acizi i baze. Sursele ce produc s r turarea secundar prin prezen a simultan sunt: . i complexul argilo -humic al solului. In sol sunt dou sisteme tampon importante: sistemul format dintr-o serie de acizi slabi i s rurile lor cu o baz tare.Toleran a plantelor la salinitate este mai mic in primele stadii de vegeta ie i cre te pe masur ce plantele se dezvolt . baltiri de ap in jurul 2.4. suprap lacurilor de acumulare.5. 2. datorit alunec rii de teren i cutremurelor . Reac ia solului fiind modificat de reac iile biologice. In sol func ioneaz diverse sisteme chimice care frâneaz varia iile mari de pH. de irigari de sp lare construc ia de sisteme de drenaj i de desecare urm rirea con inutului de s ruri din sol unat. 16 . S r turarea secundar . inunda ii cu ape s rate S r turarea secundar se poate preveni i combate prin:       men inerea cantita ii de ap prevenirea form rii de cruste prin executarea de lucr ri agricole acoperirea cu covor vegetal pe durata cât mai indelungat efectuarea uneori. schimb rile de reac ie din sol fiind mai mici. Capacitatea de tamponare a sol ului.

6. i pedoagronomica. se deosebe te: y Drenaj extern este determinat de panta terenului i re eaua de vai ce strabat teritoriul respectiv. i 17 . solurilor gleice pseudogleice. cantitatea de ap ce dep e te capacitatea maxim pentru apa a solului. foarte rapid. Gleizarea si pseudologizarea Excesul de umiditate reprezint starea de supraumezire a solului. poate avea dou accep iuni: hidroameliorativa. y Drenajul intern este determinat de propriet ile solului i subsolului. Puterea de tamponare a unui sol este cu atât mai ridicat cu cât capacitatea sa de schimb catonic i gradul de satura ie cu baze au valori mai ridicate. hidrofizice i chimice ale solului. prin inr uta irea unor serii de insu iri fizice. soluri slab drenate. Ameliorarea lor cuprinde un ansamblu de metode hidroameliorative i agropedoameliorative. Drenajul este posibilitatea i ndepartarii excesului de umiditate din sol. moderat. în elegerea excesului de umiditate ca factor de sol limitativ.Capacitatea de tamponare pentru acizi este cu atât mai mare cu cât cantitatea de baze adsorbite este mai ridicat . 2. y Drenajul natural sau global se refer la capacitatea terenului de a pierde excesul de umiditate prin infiltra ie cât i prin scurgere la suprafa . foarte lent. El include urmatoarele clase: soluri foarte slab drenate. In solurile cu exces de umiditate procesele de oxidare decurg slab procesele de mineralizare a materiei organice sunt incetinite datorit i aera iei insuficient . soluri imperfect drenate. solurile negre clinohidromorfe i organice de mlastin . El poate fi: impiedicat. moderat. indirect i complex. Atunci când in sol se introduc ingra aminte cu reac ie potential acid capacitatea de tamponare a solului pentru pH joac un rol important. rapid si foarte rapid. care determin permeabilitatea i infiltra ia excesului de umiditate. soluri bine drenate. soluri excesiv drentae si soluri cu drenaj schimbat. Excesul de umiditate este caracteristic lacovistilor. lent. rapid. prin care este indepartat excesul de ap de suprafa . lent. El poate fi: foarte lent. soluri moderat drenate. soluri intens drenate. Excedentul de umiditate a solului.

Când excesul de ap lang cele de reducere . este periodic.. afecteaz solurile care prezint pe patrunderea profil un orizont greu permeabil ( de exemplu orizontul Bt). Gleizarea se produce sub influen a apei freatice. sau a pasunatuluui excesiv. Pseudogleizarea se produce sub influen a apei de precipita ii care stagneaz la suprafa a solului. Prin 18 . Excesul de ap provenit din panza freatica situat la adâncime critic afecteaz baz profilului de sol. Indicatorii de apreciere Compactitatea este insu irea complexa a solului rezultat lui texturale i din gradul de indesare. no tat cu simbolul w. Compactitatea solurilor. compusii redusi rezultati imprimand orizontului culori albastrui -vinetiu-verzui (orizont cu aspect marmorat). din lipsa asolamentelor. pe solurile in care apa freatic este la suprafa .Wasser=apa). in special a Fe si Mn. ca urmare a oscila iilor de nivel a panzei freatice care favorizeaz aerului i procesele de oxidare. Gleizarea i pseudogleizarea sunt procese pedogenetice generate de excesul temporar sau permanent de ap in sol. care se noteaz cu pluvial . este notat cu simbolul G i poate fi: orizont gleic de re ducere. manifestat rezisten din caracteristicile prin modul in care solul opune la patrunderea r d cinilor sau uneltelor i fragmentarea masei sale prin lucr ri. Compactarea solurilor se produce ca urmarea unor lucr ri agricole efectuate cu ma ini grele. Excesul de ap provenit din precipi atii. care prezint pete de oxidare pe 2. notat cu simbolul Gr. cu aspect marmorat in nuan e cenu i cu pete ruginii i (germ. favorizeaz procesul de gleizare.Procese de gleizare i pseudogleizare. se formeaz orizontul pseudogleic. se simbolul W nume te orizont pseudogleic. se formeaz deasupra orizontului Gr. In aceste conditii sunt favorizate procesele de reducere. notat cu simbolul Go. Procesele de gleizare i pseudogleizare sunt specifice solurilor hidromorfe. favorizeaz procesul de pseudogeizare. se produc in condi ii de exces de ap la suprafa a solului sau pe adâ ncimea profilului de sol.7. Orizontul format se nume te orizont de glei. Orizontul format in condi ii de exces prelungit de ap concre iuni negre ferimanganice. când excesul de ap se manifest o mare parte din an i orizont gleic de de oxidare i reducere. mai pu in accentuat.

Lucr rile modificabile i nemodificabile ale solului 19 . Acestea sunt de lung ani ). ea este de dou feluri: compactare primar a compactit ii solului sunt: densitatea aparent (Da) porozitatea total a solului (Pt) porozitatea total minim necesar (Ptmn) porozitatea de aera ie (Pa) gradul de tasare (GT) rezisten a la penetrare rezisten a la arat 3. Lucr rile agropedoameliorative 3. prevenirea i combaterea eroziuni solului.1. deci permanent recomand pentru refacerea solului tasat se efectuarea aratului la o adâncime de 35 -80 cm i rota ia culturilor. Lucr ri hidroameliorative sunt indiguirile. regulariz rile de cursuri de ap .2. Cele mai frecvente lucr ri agropedoameliorative sunt lucr rile pedoameliorative tratate impreun cu cele ameliorative. Deosebirea dintre lucr rile agropedoameliorative i cele hidroameliorative Execu ia lucrarilor agropedoameliorative are la baz studierea atent a solului astfel incât fiecare lucrare s fie realizat in raport cu morfologia i caracteristicile profilului de sol. Indicatorii de apreciere urma procesului de tasare sau de compactare rezult compactitatea solului. degradarea este ireversibil . În i compactare secundar . durat i au ca scop regularizare a regimului i se men in prin intretinere. Daca tasarea depa e te 30 cm de sol. circula ia apei. pe când in hidrologic.compactare se reduce aera ia. fiind considerate lucr ri complementare celor hidroameliorative. cazul lucr rilor agropedoameliorative se ine seama de periodicitatea acestora ( 1 -3 3.

optimizarea reac iei i a st rii de satura ie cu baze a solurilor acide pentru ob inerea unei recolte normale.Influen a proprieta ilor solului asupra produc iei este diferit . puternic sau excesiv. Lucr rile agropedoameliorative propiu -zise sunt urmatoarele: y Amendarea cu calcar sau calcarizarea . Se poate executa fie ca singura masur . 3. pentru altele scade. Lucr rile agropedoameliorative propiu -zise Prin lucrare agropedoameliorativa se in elege o lucarare din categoria lucrarilor de ameliorarea solurilor c are are ca scop principal imbun t irea unor insu iri intriseci in vederea ridic rii capacit ii de produc ie a solurilor slab productive. Caracterul schimbator sau neschimbator al indicatorilor pedoameliorativi este relativ i este dat de limitele de cuno tere.Unele propriet i ale solului cum ar fi textura extrem de nisipoas sau extrem de argiloasapoate fi un indicator neschimator din punct de vedere economic. y Sp larea s rurilor . gradul de satura ie cu baze. f r Verificat i aplicat in ultimi 15-20 de anii.interven iile tehince ce se execut pe terenurile ocupate cu soluri ce reprezint diferen ieri texturale mari pe adâ ncimea de 50-70 cm. Se resimte timp de 57 ani dup care se stabile te prin analiza agrochimic necesitatea reamend rii. deficitul sau excesul de umiditate). densitatea specific ) i schimbatori (ph-ul. tehi nice i economice.diminuarea con inutului de sodiu schimbabil ca urmare a imbun t irea solurilor aplic rii de materiale bogate in sulfat de calciu pentru s r turate. y Amendarea cu gips . y Afânarea adânc ± sporirea spa iului lacunar al orizonturilor de sol subiacente amestecarea sau inversarea orizonturilor genetice de sol. fie asociat . Indicatorii pedoameliorativi pot fi neschim b tori (textura. Produc ia ob inut cre te odat cu valorile care le exprim pentru unele propriet i ale solului. con inutul de s ruri u or solubile. stratului arat. y Omogenizarea profiluui de sol . este relativ nou . 20 .3.metoda radical de ameliorare a solurilor s r turate cât ia altor soluri afectate moderat.

Lucr rile agropedoameliorative asociate Lucr rile agropedoameliorative asociate sau asimilate sunt lucr ri care contribuie indirect la imbunat irea unor insu iri intriseci ale solului i se execut in corelare cu lucr rile agropedoameliorative propiu -zise.este necesar pe terenurile ocupate cu nisipuri supuse proceselor de eroziune eolian in scopul diminu rii i combaterii defla iei. Cuprind urmatoarele lucr ri: y Lucr ri de drenaj de suprafa i anume: an urile de scurgere. y i elemente nutritive Crearea i stabilizarea structurii . etc.toate lucr rile de acoperire a solului i uneori de incorporare in masa solurilor a unor materiale cum ar fi nisipul. gradul de satura ie cu baze este sub 75%. 21 . nivelarea de neagricol : exploatare. destufizarea fondului silvic. clasa cambisolurilor. argila . Toate aceste tipruri de soluri care sunt cupruinse in grupa ameliorativ a solurilor acide au un pH-ul mai mic decât 5. Criteriile de incadrare in grupa solurilor acide In grupa solurilor acide se incadreaz mai multe tipuri de sol din clase diferite. cum ar fi clasa argiluvoisolurile.8 in suspensie apoas . y Lucr ri pentru recuperarea unor terenuri degradate : recultivare. tufurile.1.y Aportul de material pamantos . clasa spodosolurilor i clasa umbriolurilor. y Lucr ri de aducere in circuitul agricol a unor noi terenuri cu folosin indepartarea pietrelor. Elemente de tehnologie cultural protectoare i ameliorative. Ameliorarea solurilor acide 4. drenajul cartita i modelarea in benzi cu coarne. y i defrisarea vegeta iei forestiere din afara sau cu rol ameliorativ: culturi tolerante. combaterea polu rii 4. fiind lipste sau foarte s race in humus asimilabile.4.ac iunea de restaurare i de cre tere apreciabil a fertilit ii solurilor. iar raportul Al sch/Sbx100 > 5. sau pe unele soluri susceptibile la formarea de crusta in vedere prevenirii acesteia. y Fertilizarea ameliorativ . 3. sensuri de lucru obligate pentru ma inile agricole.

zona subcarpatic din sud (Gorj. Caracteristicile solurilor acide Prezen a orizonturilor El i Bt la solurile brun ro cate luvice. unele avâ nd o utilizare mai mult agricol iar altele mai mult silvic . 22 luvisolurile albice i planosolurile se g sesc in campia din nord-vestul rii i mai pu in in vest (Podisul Lipovei). solurile brune luvice. Ele ocup o suprafa de peste 3 milioane ha. rii i dealurile . depresiuni. Hunedoara.andosolurile Mai importante fiind solurile din clasa argiluvisolurilor.Solurile acide se g sesec in zone naturale foarte diferite. Sibiu i Brasov). rii (Bac u. noi in ar . fiind formate in zona de campie umed . mai pu in planosolurile. Dolj. S laj. dealuri i piemonturi. i o suprafa arabil agricol de peste 1. centrul (Cluj. din estul rii.podzolurile Clasa umbrisolurilor: .2.solurile brun roscate luvice i . Alba. Se exclud cele care au schimbare textural brusc pe cel pu in 7. Satu Mare.planosolurile Clasa cambisolurilor: . planosoluri. Bihor). Dâmbovi a i Arge ).3. terase. la Severin).5 milioane ha.solurile brune feriiluviale . R spândire: Solurile brun ro cate luvice se g sesc in sud i sud-vestu (Oltenia i Muntenia).solurile brune acide Clasa spodosolurilor: . podi uri. i Suceava). 4.solurile brune luvice . Arad Valcea. estul i nord-estul i Cara Mure . solurile bru ne luvice.luvisolurile albice . deoarecce au o folosinta preponderent agricola.5 cm. Olt. Tipurile de sol afectate de aciditate Tipuri de sol afetate de aciditat: Clasa argiluvisolurilor: . mai pu in la luvisolurile albice care se definesc prin orizont Bt i Ea. cele mai mari suprafe e se g sesc in jude ele din nord -vest (Maramures. Neam 4. adic 26%.solurile negre acide . sud-vest (Timi .

solurile brune luvice. peste 100 cm. Iar=30. orizontul A ow max. la luvisolurile albice este de podi . gradul de satura ie cu baze scazute. orizontul Btw.materialul parental. luvisolurile albice: luturi. orizontul C . mjlociu ±grosier (LN) in Ea i 23 . iar in Bt este LA (imbogatita).0 la unele soluri. solurile brune luvice: luturi. mai deschis. rezerva de humus este mic . orizontul Bt cu gro sime mai mare. nisipuri. leossuri. argile conglom erate. nisipuri. orizontul El 10 -30 cm. T=6-7 si 9-10°C. cu regim hidric percolativ (ETP<P) y Vegeta ia: solurile brune ro cate luvice: p duri de Quercus cerris i Quercus i frainetto in amestec cu carpen. 10-30 cm. stuctura gr untoas in Ao. orizontul C . jugastru. brun-brun deschis. 25 cm. amelar sau poliedric . la planosoluri este Aow-Elw-Btw-C. lipsite de la solurile brune luvice este de podi . Propriet i: la toate tipurile de sol: toate propriet ile fizice. orizontul El decât A o. P=550-600 mm.etc. y Clima: solurile brun ro cate luvice are o nuan mediteranean T=10-11°C. iar Bt prismatic . Iar=34-35. in El nestruturat sau slab structurat. cu terenuri slab drenate. g lbui. cu culoare mai deschis i solurile brune luvice slab ro cat . fizico-mecanice. hidrofizice i de aeratiesunt mai pu in favorabile. argile. etc. luvisolurile albice i planosolurile: p duri de Quercus petraea. ph-ul scade pân la 5. gresii. orizontul Bt peste 100 cm. culoare deschis 15-20 cm. m ai rar piemont i deal. Profilul reprezentativ: la solurile brun ro cate luvice este Ao-El-Bt-C. planosolurile este cu suprafe e orizontale sau depresionare lipsite de drenaj. deal.regim aerohidric deficitar. la luvisolurila albice textura mijlocie in A o. i depresiuni.materialul parental.Condi ii de formare y Relieful: la solurile brun ro cate luvice predomin campia. piemont drenaj. solurile brune luvice. orizontul A o 10-20 cm. tei.0. y Materialul parental: solurile brun ro cate luvice: loess i depozite de loessoide cu nuan a ro cat . luvisolurile albice i planosolurile sunt caracterizate prin P=600-1000 mm. Fagus silvatica specii ierboase acidofile. orizontul A o 10-20 cm brun deschis. piemont i campii umede. artar i ulm. la solurile brun ro cate luvice i soluri brune luvice textura in A o si El este L sau LN (saracie in argila). g lbui. culoare deschis albicioas . la luvisolurile albice este A o-Ea-Bt-C. orizontul C se g se te la adânicmi mari. planosolurile: luturi i argile. frasin. deal. orizontul Elw. chiar 4.

amendare la pH<6. albic. la planosoluri in A o este L sau LN. solubilitatea cre te in apa saturat CaCO3. efect neutralizator la fel sau mai mare decâ t CaO. vertic. vertic.0 i fertilizare organic i mineral cu azot. solurile brune luvice: tipic. carbona i. rodic. ap . Amendarea cu calcar Amendarea cu calcar sau calcalizarea ± corectarea i optimizarea st rii de reac ie i a gradului de satura ie cu baze a solurilor acide. planosolurile: tipic. hidroxizi.0. argil y Varul nestins ± sau varul ars (CaO) rezult prin calcinizarea calcarului in cuptoare la 1000-1200°C. ph sub 5. i anume: y Piatra de var macinat sau calcarul ± principalul produs utilizat. iriga ii. nutritive. y Varul stins ± Ca(OH)2 ob inut prin stingerea varului cu apa (3:1). se efectueaz analize agrochimice odat la 3-5 ani inand cont ca formele mobile de Al sau Mn pot ap area in camtit i toxice in solurile care au pH-ul (in H2o) sub 6. luvisolurile albice cu fertilitate foarte scazut nefavorabil . solurile brune luvice. Subtipuri: solurile brun ro cate luvice: tipic. luvisolurile albice i planosolurile: uneori eliminare a excesului de umiditate. solubilitate superioar cu efect rapid. vertic. iar gradul de satura ie cu baze (VAh) sub 80% i. planic. litic. pseudogleic si alcalizat. litic. in cantit i mici. iar de la El la Bt con inutul in argil se dubleaz pe parcursul a numai 7. 4.4. planic.8 i grad de satura ie in baze sub 85%. rodic. Fertilitate: solurile brun ro cate luvice i solurile brune luvice: influen at i saracie in elemente la negativ de regimul aerohidric defectuos. este solubil in cu CO2. molic. gleizat. pseudogleizat. mai scazut Cerinte ameliorative: solurile brun ro cate luvice. gleizat i pseudogleizat. necesar in solurile acide care con in schimbabile de Al 3+ i Mn 2+ la niveluri toxice. mai mult sau mai pu in pur in i uneori MgCO 3. planic. glosic. vertic. gleizat i i pseudogleizat. luvisolurile albice: tipic. in Bt este A. reac ie moderat acid planosoluri.5 cm.mijlocie sau fin (LA sau A) in Bt. con ine nisip. Materialele utilizte in ameliorarea reac iei acide a solurilor sunt diferite substan e ce con in C sau Mg sub forma de oxizi. fosfor i potasiu. 24 . gleizat pseudogleizat.

25 Ah leguminoase perene). CaCO 3.pentru solurile acide cultivate cu plante de camp: DAC.t/ha=SB i( ² * 1) x 1.uneori peste 50%.4% Na 2O y Carbonatul de calciu rezidual ± con ine 1-7% azot rezidual Stabilirea dozelor de amendare: y Dup valoarea acidita ii hidrolitice din sol (me/100g sol): CaCO 3. y Marna ± 25-50% con inut de CaCO 3.5 x ² VAhi PNA . arbu ti fructiferi i vi a de vie 75 100 DAC.625 In func ie de con inutul solului in aluminiu mobil: CaCO 3. neutralizator superior fainii de calcar y Tufurile vulcanice ± 90-98% con inut de CaCO 3. ac iune rapid la neutralizare y Zgura de furnale ± in timpul arderii CaCO 3 trece in CaO.2-1. spongios de culoare alb sau ruginie. t/ha=Al x 0. t/ha=1.5 Ah (asolamente cu (asolamente far leguminoase perene) y y Dup valoarea acidit ii de schimb din sol (me/100g sol): CaCO 3.441. con ine 1. in care Al mg/100g sol=Al ml/100g solx 8.4 x ² VAhi PNA 25 . sub forma de faina fina. bogat in CaCO 3 N molurile de la industria sodei ± sub form de past cu 40-50% umiditate. t/ha=1.99 y Procedeul oficial aprobat de Ministerul Agriculturii pentru tara noastra este: VAhd 100 . combinandu-se cu silica ii formând zgura y y Praful de ciment ± sau Äclincherul´.pentru solurile acide ocupate cu planta ii de pomi.y Dolomita ± sau carbonatul dublu de Ca si Mg. t/ha=As x 2. se las i se aplic prim vara pentru a se dezagrega peste iarn i de eurile care con in CaCO 3 de la diferite industrii: y Spuma de defeca ie ± con ine CaCO3 i mai pu in Ca(OH)2.t/ha=SBi( ² * 1) x 2.

aplicându-se la 3-4 ani dup amendarea calcic . Fertilizarea cu azot ± aplicarea ingra mintelor cu azot sub form de azotat de de plantele cultivate. discuie sau 4. Periodicitatea aplic rii amendamentelor calcaroase ± dup 5-7 ani de la prima amendare in urma unor analize grochimice. amendamentele se impra tie uniform pe suprafa a solului i apoi se ara. Fertilizarea solurilor acide Sporirea fertilit ii efective a solurilor acide nu se poate concepe far folosirea ingr amintelor chimice i organice. Tehnologia aplic rii amendamentelor ± se poate face in orice anotim dac este posibil incorporarea in sol. nu depa easc 2m/s in timpul lucrului. VAhi = gradul de saturatie cu baze initial. In anumite cazuri se poate efectua i iarna pe solul inghe at. i prim vara. 1. VAhd = gradul de saturatie cu baze dorit.t/ha=SB i( ² * 1) x 0. indicat vara sau toamna. ca pe amoniu intensific aciditatea i cre terea toxicit ii acestora fa solurile acide neamendate s aplicate pe soluri mai pu in acide se ob in sporuri de produc ie. PNA = puterea de neutralizare a materialului de amendat in raport cu CaCO3 (100%). 90% pt. Fertilizarea cu gunoi ± pe terenurile fertilizate organic reduce efectul amend rii calcice.- pentru solurile acide de sub pajisti naturale: DAC.70 100-- -. 50-60 kg K2O/ha la aprovizionare mijloce. Cele cu leguminoase perene. iar viteza vântului s pra esc. 26 . Amendamentul trebuie sa aib umiditatea sub 10%. in %.5. Se recomand se renun e la folosirea azotatului de amoniu. Inainte de aratura de baz sau la pregatirea terenului pentru sem nat este necesar a se aplica ingr Fertilizarea cu fosfor ± necesar pe terenurile amendate eficien a scazut ) cu doze mici i moderate. minte de azot. i neamendate ( inlocuindu-l cu nitrocalcarul sau uree. Asolamentele cu plante de camp fara leguminoase perene si 100% pt.6 x ² VAhi PNA DAC = doza de amendamente calcaroase. Solurile acide au o fertilitate natural scazut . SBi = suma bazelor schimbabile initiala in me/100g sol.5 = cantitatea de CaCO3 necesara neutralizariiunui miliechivalent de aciditate. Fertilizarea cu potasiu ± 60-80 kg K2O/ha la aprovizionare slab .

de s ruri u or solubile in extract apos 1:5 (peste 1.3. cu conductivitate electrica a ex tractului apos mai mare de 4µS/cm. raportul dintre acestea sunt solonceacuri: clorurice. culoare deschis . Originea s rurilor din sol Clorurile. dup i localizare sunt natura s rurilor i solonceacuri: marine. acumularea s rurilor solubile in orizontul superior peste 1g/100g so l. emana iilor vulcanice. 27 .2-7. Ameliorarea solurilor saline i alcalice (salsodisoluri) 5.2.orizontul superior 10-20 cm. gradul de satura ie cu baze 100%.5.0% la tipul cloruric si 1. textura de la NL la A. carbona ii i bicarbona ii de sodiu i mai pu in de potasiu sunt principalele s ruri u or solubile prezente in sol. carbona ii i bicarbona ii.5% la cel sulfatic). sulfa ii. soluri u or solubile peste 1-1. cu conductivitate electric a extractului apos sub 4µS/cm. Caracterizarea solurilor alcalice (soloneturile) Solurile alcaice con inut mai redus de s ruri usor solubile (sub 1. continentale. molic. Na schimbabil sub 15%. Solonceacurile ± caracteristice zonelor de climat arid i semiarid. con inut ridicat de Na + peste 15% din T. Originea primar o constituie mineralele din scoar . vertic. apa m rilor. in depozitele salifere.1.8. AG o brun-cenu iu sau marmorat. cloruro- 5. gleic i alcalizat. lacustre sulfatice si sulfato-clorurice.5% la cea sulfatica). acumulare maxim de s ruri. predomina clorurile. profilul: Aosa-AC-C sau Aosa-AGo. lipsite de vegeta ie. 5. orizontul superior s rac in humus. sulfatice. peste limita de toleran a plantelor de cultur . pH = 7.5%. oceanelor. Caracterizarea solurilor saline (solonceacurile) Solurile saline con in in solu ia solului cantita i. bicarbonatice. dup originea s rurilor i reziduale. Originea secundar o constituie prezen a acestora in rocile sedimentare. subtipuri: tipic. apele freatice.0%la s r tura clorurica si 1.

. albic. structura columnar . porozitatea i permeabilitatea calori foarte mici. In func ie de tipurile de amenajare a teritoriului avem urmatoarele metode de sp lare: . textura argiloas lutoargiloas . solurile mentionate trebui e sa se afle in lucari de imbun t iri funciare. iar subtipuri: tipic. soluri puternic salinizate ± 3-4.3%.Solone urile ± orizont na situat in primi 20 cm sau orizont Bt na. gl osic.4.8 -1%. textura salinitatea urmatoarele valori: textura grosier ± 1200-1500 m3/ha. la mijlocul profilului acumulare maxima de saruri usor solubile. Dup sp lare repriz mijlocie ± 1000-1200 m3/ha. slab productive. i combaterea tuturor i cumularea efectelor pozitive. in complexul coloidal are o cantitate mare de Na +. efectuat repetat i in mai multe etape.prin submersie. pH • 8. Norma ud rii de sp lare este cantitatea de ap administrat solului cu rol de a-l aproviziona corespunz tor i de a asigura un flux descendent de ap pe profil cu rolul de evacuare a solu iilor saline provenite din dizolvarea s rurilor solubile aflate in profilul solului (S=a+D. luvic. salinizat i gleic. Dup solurilor num rul de reprize de sp lare este: soluri slab salinizate ± 1-2. profilul: A o-Btna-C sau A o-Btna-CGo. 1966).6. cambic. in amenjarea orizicola 28 . textura fin textura solului marimea normei de ± 800-1000 m3/ha. 5. Lucr rile hidroameliorative i agropedoameliorative au dou obiective de baz : indepartarea s rurilor solubile de pe pofilul solurilor pân men inerea la limita inferioar de toleran la salinitatea plantelor. structura columnar . A o de la 1-2 cm pân la 20-25 cm. i un con inut de s ruri usor solubile peste 0. formarea are loc prin desalinizarea solonceacurilor inso it de p trunderea Na in complexul adsorbitiv. caracteristice zonelor de climat arid i semiarid. in S i S-E. solonetul tipic. Sp larea s rurilor din sol Sp larea s rurilor solubile este lucrarea agropedoameliorativ Obligatorie atunci când con inutul de s ruri u or solubile dep con inutul de Na schimbabil dep este 15% din T cu scopul de a este 0. molic. in Campia de Vest. soluri mijlociu salinizate ± 2-3. Botzan. diminuarea tendin elor de resalinizare a solurilor. cenu iu mai rar deschis. sau con inutul de s ruri u or solubile din orizontul super ior depaseste 0.4%. ameliora radical sau rapid solurile s r turate. Btna de la 30 la 80 cm. a CaCO 3 si Ca(HCO3)2.

aspect de n mol. Culturile tolerante la salinizare Cultivarea de plante cu toleran pentru solurile recent ameliorate. Fosfogipsul ± este un reziduu de ingr albicios la umiditatea de 10%.pe brazde i fa ii. alb sau alb-galbui. coriandru.prin inundare. Perioada de aplicare este vara i toamna 5. in afara sau in perioada de vegeta ie Dupa modul de aplicare a apei avem: sp larea continua sau capital sp larea intermediar sp larea profilactic 5. solurile care con in peste 5% sodiu adsorbit in complexul adsorbtiv al solului (pH > 8. ridichea furajera. cu cât gradul de maruntire este mai mare cu atât este mai mare eficacitatea (70-80% cu diametrul ”0. Amendarea cu gips (gipsarea) Amendarea cu gips sau gipsica este diminuarea con inutului de sodiu schimbabil ca urmare a aplic rii de materiale bogate in sulfat de calciu . sare nativa a acidului sulfuric. rapa 29 . larg minte cu fosfor. neceara pe solurile alcaline i alcalice. ricin. orez.05)].. ac iune ameliorativ i anume: Q = x[Na +-(Tx0.5.5). con ine 75-80% i fertilizant . con ine 15-20% S si 31% CaO. in afara perioadei de vegeta ie .6.15 mm iar restul sub 1 mm).prin suprairiga ie. mei. Pentru calcularea dozelor de amendamente se folose te o formul raspandit devreme. Gipsul ± CaSO4 x 2H2O. mu tar. paiu de livada. Culturi cu toleran y la s r turare reprezint o m sur obligatorie mare la salinizare: de toamn . praf CaCO4 x 2H2O si 3-8 P2O5. fenicul. in afara perioadei de vegeta ie . In condi ii de neirigare i cu aport freatic avem: armurar.

oz de toamn . mu tar. iarba de sudan. mei.0 s i 0. grâul de toamn .2. sorg. fenicul. inul de ulei. factori pedologici Solurile hidromorfe sunt afectate de procesele: Gleizare ± apare atunci când circula ia apei freatice este nul in condi ii de existen poate fi pân la satdiul mla tinos i submers. M suri de ameliorarea Gleisolurile reprezint principalul component al inveli ului de sol caracteristic formelor de relief cuprinse intre 0. soia.y In condi ii de irigat avem: raigras englezesc. factori geomorfologici de natur intern : factori litologici. 6. lucerna.1. Cauze i efecte Excesul de umiditate este starea de umiditate excesiv determin in sol o aera ie insuficient mineralizarea insuficient oxidare. Gleisolurile i solurile gleizate. Ameliorarea solurilor cu exces de umiditate (hidrisoluri) 6. y In condi ii de irigat avem: grâu de toamn . Culturi cu toleran y medie la salinizare: In condi ii de neirigare i cu aport freatic avem: sfecl de zah r. adic a solului. coriandru. floarea soarelui. cu oscila ie sezioner de 2 m. Fenomenul de exces de umiditate.5mr MN. ghizdeiul. sau foarte lent . care ce contribuie la incetinirea proceselor de a materiei organice. armurar. orzoaica de primavar . porumbul. iarba de sudan. afectarea 6. modificând compu ii minerali ai solului. Pseudogleizare ± apare din cauza slabei permeabilit i a orizontului argiloiluvial in zone in care ex ist un exces de umiditate cel pu in periodic. sfecla furajer . Sunt dezvoltate pe depozite 30 . ricin. a unui strat acvifer. Culturi cu toleran y mica la salinizare: In condi ii de neirigare i cu aport freatic avem: maz rea. pir lung. orzul de toamn . golomatul. Cauzele pot fi:   de natur extern : factori hidrogeologici. p iu de livad .

fertilizare la moderat influentate de ap 6. cambic. ml tinoas. salinizat. con inut de humus mai redus. orizont AG si BG culori cu valori i crome ” 3. alcalzat. turbos. favorizând procesul de pseudogleizare. molic. Lacovistele ± limita superioar a orizontului Gr situat in primii 125 cm.Gr. Solurile gleice ± limita superioar a orizontului Gr situat in primii 125 cm. clima cu precipita ii peste 600 mm anual. argiloas . papuri uri fragilis i pajisti cu Agrostis stolonifer i rogozuri. ar turi de adâncime. cambic. profil A o-AGo. Au o textur predominant lutoas (8-10%) i sunt slab lutoargiloas .0-1. O caracteristic cvasigeneral a acestor soluri este gradul relativ redus de maturare fizic a. orizont Ao si AG sau BG cu crome • 3. sunt incadrate: 31 . bogate in humus. Ele cuprind soluri cu umezire freatic puterinc pân la excesiv .3. profil Am-AG-Gr.5. reprezentative sunt lacovistele i solurile gleice. permanent submerse. Pe grindurile fluviale. fertiliz ri cu ingr minte organice i minerale. subtipuri: tipic. salinizat. mla tinos.5 m. exesiv de umede. temperaturi medii sub 6-7°C. dar câteva dintre ele s-au format i pe depozite de loess (Campia Chiliei). slab aerate. umbric. Daca nu sunt drenate si cultivate. depozite LA sau A. Solurile gleizate cuprind solurile slab pân freatic . gleisolurile sunt acoperite. caracteristice sesului ml tinos-submers. amendare calcic . textura lutoas .0-1. prezint un con inut ridicat de materie organic carbonatice sau chiar necarbonatice in orizontul de la suprafa . cu stufari uri. acestea se g sesc sub p duri de Salix alba. Salix i Carex sp. pe luncile râurilor i depresiunile din S. Stagnisolurile i solurile stagnogleizate. Gleisolurile zonelor joase. orizont Am cu crome ” 2. nivelul apei fratice nu depa este 1. alcalizat. M suri de ameliorarea Stagnosolurile ± includ solurile cu exces de umiditate provenit din precipita ii.aluviale.5 m.5 la materalulu in stare umed . M suri de ameliorare: desecare i drenajul de adâncime. sunt de regul turboase. nivelul apei fratice 1. predominant. subtipuri: tipic. raspandite in zone de campie din V si N-V.

forme negative.50 cm. 32 formarea de rigole. Eroziunea solului. transportului i depunerii particulelor de sol sub ac iunea apei. adic solurile pseudogleice ± orizontul W situat in primii 50 cm. ducând la sub ierea treptat a grosimii profilului de sol  eroziune de adâncime ± datorat scurgerii pe versant a apei in cantit i mari. mai multe subtipuri. fertilizare mineral . pe por iuni mari inguste ce determin ravene sau chiar toren i  eroziunea eolian ± antrenarea particulelor de la suprafa a solului i deplasarea lor cu ajutorul vântului sau furtunilor pe disan e diferite Cauzele: defri area p durilor. 7. sarace in humus 2-3%. luvisolurile pseudogleizate.  eroziunea natural ± eroziunea manifestat de-a lungul unei perioade lungi de timp in afara influen ei omului. clima umed P = 600-900 mm.1. solurile brune luvice pseudogleizate. Cauze si efecte Eroziunea solului este procesul de degradare a solurilor ca urmare a desprinderii. Efecte: Pierderea unei p r i importante din coloizii solului afla i în orizontul superior al acestuia. M suri de ameliorare: drenaj. des elenirea p sunilor. Prevenirea i combaterea eroziuni solurilor 7. fertilitate redus .  tipul pseudogleic. eroziunea datorat apei. solurile pseudogleizate cum ar fi: solurile brun ro cate luvice pseudogleizate. formate in grefat de orizontul A. relief p lan. textura A spre AL. Orizontul E sau B determin cndi ii de exces de umiditate. fertilizare oragnic . orizontul W 20 . practicarea unei agriculturi rudimentare i continu . T = 6-9°C. pe toat suprafa a globului p mâ ntesc   eroziunea antropic ± folosirea nera ional a solului de c tre om eroziunea prin ap este de doua feluri :  eroziune de suprafa ± datorit scurgerii de ap din ploi sau topirea z pezii de pe versan i indeparteaz particulele din sol de pe suprafa a lui. ogase. . vâ ntului. reac ie slab moderat acid .

de profil. Lucr ri de prevenire i combatere a eroziuni solului Lucr rile agrotehnice specifice executate obligatoriu de -a lungul curbelor de nivel sau perpendicular pe direc ia vâ nturilor dominante: pe curba de nivel in fa ii cu benzi inierbate ( 60% sparcet . reac ie slab alcalin . 40% obriga pe soluri cu eroziune puternic ) - 33 . permeabilitate ) Inr ut irea insu irilor biologice ( activitate biologica slaba ) Sc derea accentuat a fertilit ii solului i a capacit ii de produc ie. Coluvisolurile ± material coluvial nehumifer acumulat la baza versantilor sau pe versanti intr-un strat de peste 50 cm grosime.B sau C. 7. Ao slab conturat. podi scazut Regosolurile ± se g sesc pe suprafe e mici. pe teren uri plane in zone uscate sub ac iunea vântului.3. rezulatate din procesul de eroziune pe versan i sub ac iunea apei. sau doar orizont C (cele tipice). se definesc prin orizont A urmat de material parental. profil AoC. textura nediferen iat dezvoltat . structura. cantit i mici de humus (1-2%). fenomenelor de alunecare. se g sesc la baza versan ilor din zonele de deal. nestructurate sau cu structura grauntoas slab i piemont. cu sau far orizont A. textura foarte diferit . neevoluat.Sc derea con inutului de humus i de substan e nutritive. ( 60% sparcet . s race in humus (1-3%). Inr uta irea insu irilor fizice ( textura. sol tân r. slab productive. orizont Ap grefat pe AC. porozitate pentru aer ) Inr ut irea insu irilor hidrofizice ( capacitate pentru apa . fertilitate foarte scazut . C constituit din roci afânate (cele tipice). au un profil foarte variat. 40% golomat. Caracterizarea erodosolurilor Erodisolurile ± sol erodat sau decopertat. fertilitate relativ 7.2. pe soluri cu eroziune moderat asolamente de protec ie ). profil A o sau Am-C.

Proprietatile solurilor nisipoase Psamosolurile ± sunt soluri nisipoase. psamosolurile sunt aride deoarece apa din precipita ii se infiltreaz continentale au un aspect valurat datorit u or in profunzime unde r d cinitele plantelor n u ajung.Polygonum arenarium. in locuri mai joase unde apa freatic este la mic adâncime (r m i e se mai g sesc in regiunea nisipoas a Olteniei). orientarea rolelor ).     amenajarea versan ilor ( nivelari. Acest lucru a f cut posibil dezvoltarea unor p durici de stejar brumariu. organizarea judicioas ( amplasarea corect a drumurilor. 34 . teras ri.1. orizont A urmat de materialul parental 50 m grosime. brun. Quercus robur. Desi precipita iile sunt suficiente pentru dezvoltarea plantelor. Tribulus terrestris. indiguiri. valuri de p mânt. Permeabilitatea foarte mare la ap face ca aceste nisipuri s fie uscate in partea superioara a dunelor i mai umede in deprsiunile dintre dune. i gorun. con inut mic de humus. etc. cu foarte pu in materie oraganic in descompunere. dragari pentru i de-a lungul ravenelor ogaselor i adâncirea albiilor ). textura grosier . specii ierboase tipic psamofile: Mollugo cerviana. Suprafe ele de teren ocupate de nisipurile dunelor de nisip. canale de scurgere ). ma xim 12% argila. stejar. slab diferen iat. orizontul Ao 10-40 cm.  amenaj ri ( garnisaje. Ameliorarea solurilor nisipoase i nisipurilor (psamosolurile) 8. se g sesc in nisipurile din Moldova. profil Ao-C. Centaurea arenaria. 8.Mijloace de combatere:   imp durirea i inierbarea in masiv sau sub form de perdele ori benzi. sisteme de cultur specifice. lucr ri agrotehnice specifice. Quercus cerris. brun-deschis. baraje ) la obar ia toren ilor. regulariz ri ale cursurilor de ap ( corect ri de trasee. nisipurile din ara noastr se g sesc in zone diferite cu temperaturi medii anuale de 7 -11°C i precipita ii medii cuprinse intre 350-650 mm. nesolificate. Quercus pendunculiflora.

Metodele ira ionale de administrare a solului au degradat serios calitat ea lui. Poluarea solului este acumularea de compu i chimici toxici. Iriga ia necorespunzatoare in zonele in care solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat depozite de sare care inhiba cre terea plantelor duce la lipsa recoltei. Tipurile i gradele de poluare a solului i pot Clasificarea solurilor se face in func ie de: 35 . sau materiale radioactive. având ca rezultat sc derea fertilit ii i productivit ii acestuia.2. a de eurilor industriale sau utiliz rii necorespunz toare a unor substan e chimice in agricultu r . saruri. Cauzele degrad rii solului sunt fie naturale. Tratarea solului cu ingr minte chimice. fungi i alte microorganisme.1. pesticide i fungicide omoara organisme utile cum ar fi unele bacterii.2. Conceptul de poluare a solului Poluarea solului este un fenome n complex de degradare a calit ii solului. patogeni (organisme care provoac boli). M suri ameliorative: modelarea terenului ± nivelarea dunelor fixarea nisipurilor irigarea solurilor nisipoase ± pentru cre terea umidit ii fertilizarea solurilor nisipoase cu ingr folosirea unei agrotehnici adecvate minte oraganice i ingr minte verzi i 9. au cauzat poluarea lui i au accelerat eroziunea. a insu irilor sale fizice. fie legate direct sau indirect de activitatea omului. Poluarea solului 9.8. datorat o consecin indepart rii a unor obiceiuri i depozit rii la intâmplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului. M suri de ameliorare Ameliorarea nisipurilor i transformarea lor in soluri fertile este foarte dificil de lunga durat . Poluarea solului este considerat neigienice sau practici necorespunz toare. metale grele care pot afecta via a plantelor i animalelor. chimice i biologice. 9.

biologic i sol slab poluat (reduce cantitatea i calitatea produc iei intre 6-10%) sol moderat poluat (reduce cantitatea i calitatea produc iei intre 11-25%) sol puternic poluat (reduce cantitatea i calitatea produc iei intre 26-50%) sol foarte puternic poluat (reduce cantitatea i calitatea produc iei intre 51-75%) sol excesiv poluat (reduce cantitatea i calitatea produc iei peste 75%) natura i sursa polu rii: poluare prin distrugerea solului cu lucr ri de excavare la zi poluare cu de euri i reziduuri anorganice de la industrie poluare cu substan e purtate de aer poluare cu materii radioactive poluare cu de euri i rezidii de la industria alimentar poluare cu de euri i reziduuri vegetale i forestiere poluare cu dejec ii animale sau umane poluare prin eroziune i alunecare poluare prin s r turare sau acidifiere poluare prin exces de ap poluare prin exces sau caren e de elemente nutritive poluare prin compactare poluare prin acoperirea solului cu sedimente.3.activitatea care genereaz radioactiv gradul de poluare:      - poluare: poluarea fizic . produse de eroziune poluare cu pesticide poluare cu agen i patogeni contaminan i i usoar 9. Sursele de poluare a solului Sursele de poluare sunt de mai multe feluri: Activitatea extractiva de materii prime i materiale pentru:    combustibili minereuri materiale de construc ii energie electic 36 Activitatea industrial pentru:  . chimic .

In S. In ara noastr . balastierelor. Cluj (Capus. pentru for ri petroliere i alte lucr ri de construc ii se distrug mari suprafe e de sol fertil. 25. M suri de prevenire i combatere a polu rii solului 10. La nivelul intregii 37 ri suprafa a afectat la cca. numai in perioada 1930-1971 au fost distruse prin aceste lucrari de excavare cca. au fost scoase din circuitul agricol importante suprafe e. Aghires) au fost prin lucr ri de . 7.       metalurgie construc ii de ma ini i prelucrarea metalelor chimie materiale de construc ii exploatarea i prelucrarea lemnului industria u oara industria alimentar chimizarea agriculturii de euri. n moluri. 1. pentru amplasarea carierelor.U. La nivelul anului 2010 suprafa a afectata de aceste lucrari va fi de peste 12 mil ha. Prin e xploat rile miniere din jud. prin exploat rile carbonifere i minerale la suprafa .000 ha.1. Astfel numai in bazinul carbonifer al Gorjului au fost distruse aproape 10.000 ha urmând ca suprafa a lor s ajung afectate cca. ha din care numai 600 mii au fost redate circuitului agricol.000 ha.5 mil. Poluarea solului prin activit ile extractive Prin lucr rile de exploatare i decopertare folosite de industria minier i carbonifer .A. dejec ii i ape uzate zootehnic de euri i rezidii vegetale Platforme i rampe de gunoi menajer i stradal gropi pentru gunoaie ape uzate i n moluri menajere i orasenesti Activitatea agricol :    Activitatea de gospod rire comunal :    Activitatea de transport Alte activitati economice i sociale 10.

etc. cu cianuri de la flota ie. 38 . deci steril. La inchiderea excava iilor. ca de exemplu.2. umplerea trebuie efectuat in ordinea invers . La cariere. m rind in felul acesta suprafa a natural afectat . cu alte elemente in exces. unde extrac iile dureaz i zeci de ani. 70 miliarde de tone de substante toxice gazoase. in bazinul minier al Olteniei. cât i animalelor. comer i agricultur care insumeaz anual circa 5 miliarde de tone de substan e minerale . 32 miliarde mc de ape industriale uzate. Acela i efect il au iazurile de decantare aflate in conservare. a de eurilor industriale sau utiliz rii necorespunzatoare a unor substan e chimice in practica agricol . prezint poluare a solului.excavare dep ea in 1985. astfel ca unele din aceste suprafe e au devenit practice neproductive.000 ha terenuri agricole. Extrac iile la suprafa indeparteaz inunda iilor obiecte. etc. Cre terea volumului de eurilor industriale s n tatea oamenilor i menajere ridic probleme i pentru deosebite. prin contaminarea cu metale grele. iazurile de decantare in fun c iune pot afecta terenurile inconjur toare. 10. p duri. etc. Efectele nedorite asupra calit ii solului il au de eurile i reziduurile menajere din industrie. Problemele deosebite ridic de eurile i reziduurile solide. Pretabilitatea terenurilor afectate de acest tip de poluare a sc zut cu 1-3 clase. 250 milioane de tone de praf. Distrugerea solului prin diverse lucrari de excavare afecteaz circa 15 mii ha. i alunec rilor. in cazul ruperii digurilor de reten ie. Reintroducerea in circuitul agricol a acestor terenuri necesit lucr ri costisitoare de cercetare i proietare care au in vedere condi iile litologice i pedoclimatice specifice fiecarei zone. ca : locuin e. 12. intalnita in cazul exploat rilor miniere la zi. Terenul este supus infiltra iilor. faptul c degajarea acestora pe lang cea mai important surs de substan ele chimice folosite in agricultur . in unele situa ii se rambleiaz terenul i se acopera cu sol adus din alte zone. atât prin ocuparea unor suprafe e de teren importante. aceasta constituind forma cea mai grav de deteriorare a solului. datorat indepart rii i depozitarii la intâ mplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului. Poluarea solului prin depozitarea de reziduuri diverse Poluarea solului este considerat ca o consecint a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunzatoare.

in ara noastr erau acoperite cu de euri. formeaz hidroxidul de calciu. de importante sunt afectate de emisiile din zona combinatelor de ingr pesticide. acestea contribuie la acidificarea solurilor in diferite grade. se declanse aza procese de panta (eroziune i alunec ri). determinând deregl ri ale aparatului foliar.400 ha terenuri agricole ocupate cu de euri i reziduuri anorganice (zgur . 19. efectele unora dintre aceste surse fiind resim ite. mai ales in cazul metalurgiei neferoase.La nivelul anului 1981. suprafe e minte. cum este cazul in jude ul Bac u.3. iazuri de decantare. pe lâng de a con inutului de elemente nutritive. halde. In cazul metalurgiei neferoase au fost afectate in diferite grade. Spulberea cenu ilor din haldele de termocentrale pe carbune impurifica aerul. chiar dup sistarea activit ii.000 ha de terenuri agricole din care 1. Solurile sufer de acidificare. acoper plantele cu pulberi con inând calciu. 198. se destructureaza. cenu ile se depun pe soluri Äimbog indu- 39 . Poluarea aerului cu sbstan e care produc ploile acide (SO 2. 10.624 ha. care determin s r cirea acestora in elemente nutritive. determinâ nd levigarea bazelor din sol spre adâncime i reducerea drastic fosfor mobil. etc. in special de impurificarea aerului. Un alt tip de poluare cu substan e purtate de aer este cea produs combinatele de liant i azbociment care. Acoperirea solului cu de euri i reziduuri solide a determinat scoaterea din circuitul agricol a circa 18 mii ha terenuri agricole i lunci. are loc uscarea vegeta iei etc.). care in prezen a apei. depozite de steril de la flota ii. de rafinare a petrolului. afecteaz calitatea aerului. de continutul de metale grele si de emisia de dioxid de sulf. etc). 3. cum sunt unit ile de metalurgie neferoase. unde sunt afectate slab-moderat 104. De asemenea. cum este cazul combinatelor de ingr minte chimice. sticl .800 ha ocupate de cenu a de la centralele i cele cca. n moluri de la sta iile de epurare a apelor etc. La aceste suprafe e se adaug de cca. care produc boli ale oamenilor i animalelor din zone invecinate. ceramic . Poluarea solului cu substan e purtate de aer Poluarea cu substan e purtate de aer se produce in jurul unor sur se de industrie. a termocentralelor.755 ha de terenuri agricole. depozite de gunoaie o suprafa termoelectrice. pe o raz de 20-30 km.

compu i cu Pb. puternic-excesiv sunt afectate 49. gaze i vapori.348 ha. compu i cu As. metalurgia neferoas . etc.494 ha. 364. pulberi d e Fe. de regul co urile de emisie. Zn. etc. având o valoare medie a pH-ului de 5. etc.pulberi de minereu. H2S.pulberi. Pb 10. a ez ri umane . industria materialelor deconstruc ii . vulcanii i alte cataclisme naturale . CI. hidrocarburi de la . SO3.SO2.particule minerale i organice. SO3. cosmosul . NH3. etc. In anumite situa ii pH-ul ploilor poate avea valori foarte sc zute.cenu pulberi. cenu locomotive i nave.66. care pot ajunge in apa freatic . solven i. Hg. As. HNO3.pulberi de ciment.praful cosmic. H2S. oxizi de Fe.pulberi de carbune. HF. SO 2. Cr. NH 3.le´ in metale alcaline i alcaline p mâ ntoase. H2S. pulberi de c rbuni. Poluan i purta i de aer se mai pot grupa astfel:    grupa particulelor minerale solide ± pulberi i cenu i grupa compu ilor gazo i ± oxizi de S. gaze. eteri. Cd. dintre care.hidrocarburi. Ploile acide. sunt afectate de poluarea cu substan e purtate de aer. Mn. As. SO 2.4.pulberi. fum. cenu a. SO2. Principalele surse de poluan i purta i de aer sunt: surse naturale: solul . flour. Efectele asu pra plantelor i solului Una dintre cele mai grave consecin e ale polu rii atmosferei o constituie ploile acide. etc. flour. industria chimic de produse organice . C i hidrocarburile grupa elementelor ± As. transporturi . cenu a. industria extractiva . caracterul lor fiind puternic acid. Prin ploi acide sunt nominalizate precipita iile lichide al c ror pH este mai mic de 5. Compozi ia ploii nu 40 .081 ha i moderat sunt afectate 99. HCI. N. un important factor de stres chimic asupra mediului. etc.particule minerale. pe care o putem numi ploaie pur . etc. Cu. in cazul amplas rii acestor halde pe terenuri cu adâncim ea redus a acviferelor freatice. In total. Cu. H2S. funingine. Na.hidrocarburi. Cd. etc. F. oxizi de Pb. industria siderurgic . Hg. surse antropice: termocentrlele . O ploaie dintr-un mediu nepoluat. fenoli. industria alimentar fum de la autovehicule. Pb. fluoruri. etc. Solurile cele mai poluate se afl in apropierea surselor de poluare. Ni. industria chimic de produse anorganice . este slab acid . SO3. SO2. fum.7. SO3. .

Efectele lor depind deci de solubilitatea lor i n sol. 10 ppm pentru Mo si Se. Cr. adic Cadmiu. Metalele grele au capacitatea de a . Ele provin din emana iile mijloacelor de transport. Ni. Dintre Modific compozi ia chimic a solului. formeaz hidroxizi greu solubili. 300 ppm pentru Zn. 5 ppm pentru Hg si Cd. de euri reziduuri de la exploat rile miniere. Mercur.i schimba u or valen a. Ploile acide se formeaz atmosferic sub form in troposfer i sunt consecin a reac iei dintre apa i oxizii de azot i de sulf prezen i in de radical hidroxil atmosfer . Plumb. din n molurile apelor uzate. etc. ele sunt re inute u or in sol de c tre complexul adsorbtiv.  Au efect distructiv asupra vegeta iei p durile fiind cele mai afectate datorit unor mecanisme foarte complexe precum incetinirea fotosintezei. Cupru.5. Metalele grele devin periculoase numai a tunci când ajung in solu ia solului de unde pot fi absorbite de c tre plante. P durile din zonele inalte sunt cele mai vulnerabile deoarece ele pot fi incluse peri oade indelungate de timp in mas noroas unde vin in contact cu coloizii sau suspensiile acide . Nichel. sunt absorbi i i de i minte 41 . 10. descompunerea direct a materiei organice. Dac ajung pe soluri bazice (rendzine) sau u or acide (de p dure) aciditatea lor este neutralizat sau redus . etc.  Compromiterea unor culturi fie direct fie prin modificarea calit ii solului. din pesticide. Cn i LMA in sol i plante. Concentra iile limit in soluri nu tebuie s dep easc 100 ppm pentru Pb. ingr organice etc.Ploile acide pot afecta zone aflate la sute de km de locul de poluare. Cele mai acide sunt cele care cad pe timp de furtun i care au o durat redus . Cu. ale motoarelor cu ardere intern . Cantitatea acestora variaz efectele acestora men ion m:  in func ie de intensitatea proceselor de poluare. au afinitate pentru a crea sulfuri i de a forma compu i complec i. De aceea. M suri de reducere a polu rii cu metale grele In grupa metalelor grele intr cele cu densitate peste 5.este omogen pe toat dutrata de producere i difer de la zon la zon . s r cirea solului in calciu. Mangan. Poluarea cu metale grele. Zinc. din fertilizan i.

Ordinea de stabilitate a complexelor de tip acizi fulvici-metale este urm toarea: la pH 3. Cuprul apare in sol in concentra ie de 1 pân la 20 ppm. Poluarea cu acest metal duce la degradarea eroziunea i compactarea. plantele absorb u or aceste metale grele din solurile cu textura u oara sau cu reac ie acid .1 ppm este toxic pentru majoritatea plantelor iar in concentra ie de peste 20 ppm in furaje este toxic pentru ovine. Toxicitatea sa este mai mare decât a zincului chiar la doze mai mici. In plante el devine toxic la concentra ii mai mari de 400 ppm datorit fizico-chimice i reduce activitatea biologic . Cadmiul este unul dintre cele mai peiculoase metale grel e fiind foarte toxic pentru om i animale.c tre oxizii hidrata i de Al. Fe. De aceea. In solurile bogate in materie organic structurii i a stabilita ii hidrice a agregatelo r structurale fapt ce favorizeaz i argil mobilitatea cuprului este redus . Plumbul acumulat in cantitate mare in sol provoac deregl ri ale metabolismului microorganismelor afectând in special procesul de respira ie celulelor. Zincul apare in sol in concentra ii cuprinse intre 30 si 50 ppm. complec i Transportul metalelor grele in sol poate avea loc sub forma lichid i in suspensie prin intermediul rad cinilor plantelor i in asocia ie cu microorganismele din sol. La o concentra ie in sol de peste 0. 42 impiedic rii absor iei altor elemente. Solurile cu textura grosier i cele acide au o capacitate redus de re inere a metalelor grele cu excep ia molibdenului i seleniului.01-1 ppm iar limita de toleran a este de 2 ppm. Mercurul apare in soluri in mod obi nuit in concentra ii de 0. Ionii metalelor g rele pot forma cu unele substan e organice compexe de tip chelat a c ror stabilitate este variabil . Excesul de zinc in sol provoac modific ri ale propriet ilor sale fizice i i de inmul ire a . la pH 5.0 Ni>Co>Pb>Cu>Zn>Mn>Ca>Mg. Mn. Deoarece mercurul se pierde u or prin volatizare la suprafa a solului con inutul sau in sol este foarte redus.0 Cu>Ni>Co>Pb>Ca>Zn>Mn>Mg. In mod natural el apare in soluri la o concentra ie sub 1 ppm. iar in condi ii reduc toare formeaz insolubili.

1-20 ppm iar pragul limit ppm.2-5 ppm limita tolerabil fiind de 5 ppm. Cromul apare in mod obi nuit in soluri intr-o concentra ie de 2-50 ppm iar limita de toleran este de 100 ppm. Opt ori mai toxoc decât zincul.1 ± 10 300 10 Hg ± Mercur 0. Seleniul ca i molibdeniul are o mobilitate ridicat la pH-uri mari. Molibdenul poate deveni toxic pentru plante in solurile de reac ie slab acid sau alcalid .Cadmiu 0.005 si 0.1 ± 20 4.1 ± 5 2.000 100 Cu ± Cupru 1 ± 20 22.000 20 B ± Bor 5 ± 20 1.Nichielul apare in mod obi nuit in soluri in concentra ie de 2 -50 ppm iar in solu ia solului intre 0.Brom 1 ± 10 600 10 Cd .200 10 Sn ± Staniu 1 ± 20 800 50 43 .000 200 Ga ± Galiu 0.000 100 Sb ± Stibiu 0.01 ± 1 200 3 Co ± Cobalt 1 ± 10 800 50 Cr ± Crom 2 ± 50 20.000 50 Pb ± Plumb 0.5 5 Se ± Seleniu 0.000 25 Be ± Beriliu 0.2 ± 5 200 5 Ni ± Nichel 2 ± 50 10. natural apare intr-o concentra ie de 0.000 100 F ± Fluor 50 ± 200 8. Absor ia sa de c tre plante este limitat .01 ± 1 500 2 Mo ± Molibden 0.01-5 ppm iar limita de toleran Cantitatea total de elemente periculoase în sol uscat la aer Elementul Frecven a Soluri poluate cu Tolerabil elemntul respectiv As ± Arsen O. El apare in soluri intr-o concentra ie de 0.300 10 Br . Cobaltul apare frecvent in sol in concentra ie de 1-10 ppm iar limita sa tolerabil se aprecieaz a fi de 50 ppm. Cobaltul poate fi foarte toxic pentru plante. In soluri in mod este de 5 ppm.01 ± 0. El este foarte toxic pentru plante de cca. In cantit i mari el afecteaz cre terea plantelor.01 ± 5 1.05 ppm. este de 20 Arseniul apare in sol in concentra ii de 0.1 ± 20 8.

In privin a calit ilor. medicamente. scad permeabilitatea la panzele de ape freatice. Acestea pot con ine NaCl. agen i i biologic a solurilor. sau o luna pentru câmpul arat i ingr N molurile separate din apele uzate provenite din zootehnie con in substan e organice. viru i. numit compost. sau 3 luni pentru câmp. biostimulatori. inainte de a fi u tilizate pentru fertilizarea pa unilor. Prin fermenta ie timp de 3 luni vara.U ± Uraniu V ± Vanadiu Zn ± Zinc Zi ± Zircon 0. dejectiile de porcine libere de agenti patoge ni se transforma intr-un ingr mant valoros. substan e chimice.000 5 50 300 3.01 ± 1 10 ± 100 3 ± 50 1 ± 300 115 1. mai ales ca unii virusi. care contribuie la poluarea solurilor dejec iile de porcine de in cantita ile cele mai mari.000 6. Poluarea solului ca efecte al activit ilor agricole 11.000 20. etc. Poluarea solului cu reziduuri zootehnice. Se pot aplica in agricultur . numai dac 44 con inuturile de metale grele i luni. Tot din zootehnie pot rezulta substan e de igienizare a grajdurilor. uree. Polu ntii din reziduurile zootehnice Dejec iile animale aplicate excesiv ca ingr patogeni. transformându-le in focare de i apelor. Pentru a p utea fi utilizate in agricultur se analizeaz con inutul lor de metale grele i de viru i.1.000 M suri de reducere a polu rii cu metale grele: y y y y y y reducerea mobilit ii i nocivit ii metalelor grele in soluri efectuarea de ar turi adâ nci decopertarea i indepartarea stratului de sol poluat copertarea solului poluat cu material p mâ ntos cultivarea plantelor ce nu se folosesec in alimenta ie cultivarea plantelor cu consum redus de metale grele 11. care produc poluarea chimic i pot difuza pân mant afecteaz propriet ile solurilor. N molurile din zootehnie se mai pot stoca 6 mântat cu plante furajere. cum sunt cei enterici pot persista i 9 luni. sau 4 luni iarna.

Strectococus faecalis 80 zile. Ascaris ova peste inainte de ins mân are. animalele sunt aduse dupa ce n molul a fost sp lat de ploaie de pe frunze i iarb . morcovi pot suporta un con inut mai ridicat de metale grele. de calciu i de potasiu). dar cu o incarcare mai 11. La pa uni. con inutului de oxigen. a redus. au sc zut i cantit ile de poluan i zootehnici. Produc ia mondial de ingr minte chimice a crescut exploziv timp de 30 de ani de la 25 milioane de tone in 1958. care depa esc cerin ele plantelor. Cele mai importante i mai utilizate sunt ingr mintele pe baz de azot (azota ii de amoniu. intr-o anumit puncte redus . pentru a da posibilitatea solului s re in unii compu i. poate afecta negativ fertil itatea solului prin influen a negativ pe care o are asupra st rii fizice. Aplicarea dejec iilor zootehnice in doze excesive. permeabilit ii. presupune minte chimice in scopul m ririi productivit ii plantelor de cultur . capacit ii de re inere a apei. 45 . Prin acest procedeu se urmareste restituirea in sol a echivalentului cantit ilor de elementele nutritive extrase di n acesta de c tre plante. Plantele sunt influen ate diferit de n molul aplicat. Ca urmare a sc derii septelului. iar trecerea de la cre terea animalelor in complexe. Ex: Salmonelele persista 250 zile. in secundar. Poluarea solului cu ingr minte chimice Agricultura intensiv practicat pe scar larg in toate administrarea de ingr rile lumii. m sur . In cazul aplic rii dejec iilor in cantit i mai mari. i superfosfatul) i de potasiu. con inuturile in s ruri solubile din sol devin excesive i pot impiedica cre terea plantelor sau pot fi levigate i n apele freatice. la cca 148 mil tone in 1988. de introducerea in sol a unor impurit i toxice con inute de ingr minte. Unele cult uri. tone în 1993). cum sunt cele de cartofi. de sulf (sulfatul de amoniu Efectul poluant este determinat in principal de cantit ile excesive utilizate. erau afectate de poluarea cu reziduuri zootehnice. N molul se aplic cu o lun i in legume. concentra ia reziduurilor in anumite i disiparea rezisuurilor pe suprafe e mai intinse. cierca 5000 ha.nemetale sunt sub limitele admise de standarde. dar altele. fiind in u or regres dup aceasta dat (126 mil. Agen ii patogeni din n mol pot persista in sol 2000 zile. In perioada 1992 -1998. la cre terea in gospod rii. c um este salata nu accepta.2. cu mult peste cele necesare i.

 produce poluarea apelor subterane i de suprafa sc derea biodiversitatii ecosistemelor acvatice i productivitatea lor biologic . Suprafe ele afectate sunt considerabile. pe o parte i limita necesar minte cu care methemoglobina. a buruienilor din culturi (ierbicide). iar in Fran a anual se trateaz cca. 46 .3. In S.Folosirea abuziv a ingr   mintelor chimice are urmatoarele efecte negative: modific circuitul biogeochimic al azotului i fosforului. in masa vegetal se reg sesc maxim 50%. Reducerea cantit ilor de ingr 11. Prin procese metabolice azota ii sunt transforma i in azoti i care au o mare afinitate la hemoglobin a. Insecticidele de sinteza actuale se repartizeaz in trei grupe principale: organoclorurate. restul r mane in sol sau este antrenat in apele subterane i de suprafa . Poluarea solului cu reziduuri de pesticide Poluarea solului cu pesticide ocup un rol important. Ele sunt destinate pentru distrugerea insectelor d unatoare (insecticide). 18 milioane ha. Din cantitatea total de ingr minte aplicate pe o suprafa a agricol . suprafe ele tratate cu pesticide ocup 5% din teritoriu. esteri i carbona i. pe alta parte. impreun formeaz oxigenare a esuturilor. minte apelor i altor factori de mediu. a ciupercilor fitofage (fungicid e). a razoarelor (rodenticide) sau a nematodelor (nematocide). Spre deosebire de alte substan e poluante. pesticidele sunt dispersate voit in mediul natural pentru a distruge anumi i parazi i ai omului. animalelor domestice sau ai culturilor agricole. procesul prin declinul complexului i prin aceasta induce determina sc derea acestora.U. Pesticidele moderne sunt in cea mai mare parte substan e organice de sintez . In condi iile unei agricultu ri intensive cu consum mare de ingr ob ine produc ie maxim chimice cu azot. este necesar a se realiza un compromis intre cerin ele agriculturii de a pentru protejarea solului. produs stabil care reduce drastic capacitatea de chimice. inhib sau blocheaz reciclarea substan elor organice i a humusului. Prin intermediul unor verigi ale lan urilor trofice azota ii din masa vegetal sunt prelua i de animale i om. iar faptul se manifest absorbant argilo-humic.A.

Cultivarea de plante ( porumb. y solului cu pesticide. animale domestice. Aceste efecte pot fi de natur popula iile demoeco logic adic cele care afecteaz ± cele care i in special densitatea acestora i de natur biocenotic provoac rupturi ale echilibrelor biocenotice.Contaminarea solurilor i a vegeta iei cu pesticide are importante consecin e asupra speciilor i biocenozelor. sorg ) care au capacitatea de a depolua solul de Combaterea integral a bolilor si d un torilor ca m sur de prevenire a polu rii atrazin prin absorb ie organic in sol in cantit i mari. multe dintre ele au un grad de persisten â ridicat in sol care poate fi de ordin ul o parte din pesticide se disperseaz la distan e foarte mari i sunt incorporate in cât i pentru cele vegetale. Administrarea in sol de adjuvanti. Fiind toxice pentru buruieni.  biomas . produse care re in sau degradeaz pesticidele. In acest scop se apeleaz la diverse procedee. Cu toate avantajele importante pe care le prezint larg folosirea pesticidelor in agricultur (cresterea produc iei. reducerea mâ ini de lucru etc. in apele oceanelor sau in sol. Aplicarea lor provoaca o serie de modific ri in ecosistemele in care au fost introduse printre care se amintesc:  ele prezint un spectru de toxicitate foarte intens atâ t pentru organismele animale grupa au un grad de selectivitate destul de redus i se folosesc adeseori contra efectul lor nu depinde de densitate de i aplicare lor are in vedere densitatea. cum sunt: y y y un risc de Incorporarea in sol de c rbune activ.  popula iilor i nu contra indivizilor. 12. Prezenta i gama solurilor din zona dvs. boli i d unatori. vânat i p sari.) utilizarea lor pe scar i in doze mari i repetate provoac numeroase incovenien e de ordin ecologic. pesticidele reprezint nocivitate pentru om. de re edin a i ar ta i factorii limitativi ai fertilit ii acestora 47 .   lunilor sau chiar al anilor.

In câmpia joas râurilor. Cea mai mare parte a jude ului este ocupat de solurile zonale i anume: in col ul de nord-vest apar cernoziomurile. In zona colinar se intâlnesc sunt prezente i dealuri . Solurile silvestre podzolice se dispun sub forma une i benzi aproape continue in col ul sud-estic. urmate de smolnite in jum tatea sudic . indeosebi pentru cultura cerealelor. se g esc laovisi i soluri gleizate. dar pe suprafe e mai mici. in func ie de unitatea de relief.cernoziomuri. campie joas .brune i terra 48 . iar sub forma de fâ ii.ro cate ocup suprafe e mai mici in jumat tea vestic . dintre i humicgleicele. soluri coluviale.Tipurile de sol specifice judetului Timi . formate sub ac iunea apelor de iroire. coline iluviale. In luncile i terasele apelor curg toare sunt r spândite solurile aluviale i aluviunile. soluri saraturate. acestea o extindere mai mare având lacovistele. Solurile de munte (silvestre brune.inchise i brune . La câmpie. soluri schelete. ro ii . podzoluri. sunt: es. cu fertilitate natural ridicat . In zona piemontan i gleizate.soluri brune argiloase. cernoziomurile sunt de mai multe subtipuri. Cele brune . precum i pentru pomicultur i viticultur . lacovisti. In zona colinar solurile brun ro cate de p dure. dezvolta te sub p duri i paji ti secundare). apar pe o montan in partea de est. brune podzolice i podzoluri argilo. cernoziomuri levigate. cernoziomurile levigate i cernoziomurile de fâ nete (freatic umede). brune g lbui podzolice. se intâlnesc solurile s r turate i s r turile. apoi redzinele brune. Tot in câmpie.soluri brune acide. dar i a plantelor tehnice i furajere. munti . In zona piemontan se intâlnesc soluri erodate. Solurile sunt variate. sau pe suprafe e mai extinse. predomina nd cernoziomurile freatic umede. In partea de sud a jude ului Timi cernoziomurile levigate freatic ume de solul brun argilic. Campia inalt e dominat de cernoziomurile levigate. intre care predomin cele brune. soluri i a dealurilor joase se intâlne te i zone din luncile din estul jude ului o mare r spândire o au solurile brune i solurile podzolice argiloiluviale. apoi in zona deluroas se succed de la vest la est diferite soluri silvestre. suprafa i brune acide. semilacovistele rossa in partea de est. smolnite. campie inalt aluviale. sunt prezente soluri nisipoase. Solul jude ului Timi ofer condi ii favorabile pentru cultura plantelor agricole. Cele azonale ocup suprafe e insulare.

soluri hidromorfe i halomorfe (lacovisti i soloneturi. in fine solurile erodate i regolsolurile in bazinul Begai. P durile sunt relativ pu ine. pseudogleizate. pseudogl eizate. Rumex crispus (macris ). pseudogleizate). soluri erodate si modificate antropic.) din cartograma rezulta urmatoarele tipuri dominante de soluri : cernoziomuri (tipice. Pe parcursul ultimilor 300 de ani. Vicia spp. Dactylis glomerata (golomat ).plopi i salcii. pseudogleizate). soluri brune luvice (tipice. Poa bulbosa (firuta). Puccinelli a distans (iarb de s r tur ). pseudorendzinice). sfecla etc. salinizate). In celelalte par i ale jude ului se intâlnesc mici p duri de stejar. se intâlnesc. la data reactualiz rii studii lor i cercet rilor in teren (1988) ea fiind inlocuit in zona de intinse suprafe e de grau. molid i fag. in bun parte. Statice gmelini (limba pestelui). (mazariche). In depresiunile din câmpia inalt sunt prezente specii precum Anagallis arvensis (scanteiuta). pseudogleizate). In zona plan a câmpiei inalte. Pe solurile s r turate sunt frecvente Trifolium fragiferum (trifoi). Cynodon dactylon (pir gros). pseudogleizate). pseudogleizate). Echinochloa crus galli (iarba barboasa). cernoziomuri cambice (tipice.Solone urile sunt r spândite in jum tatea de vest i. Matricaria chamonilla (musetel). Cirsium arvense (palamida). Festuca pratensis (paius). Galium vernum (dragaica). 49 . In partea estic sunt p duri de brad. exemplare de Nonnea pulla. vegeta ia natural a fost inl turat . cu preponderen . molice. soluri brune ros cate luvice (vertice. orz. gârni . soluri brune ro cate (tipice. Rubus caesius. Lolium perenne (raigras). Centaurea cyanus (albastrita). Symphytum officinale (tataneasa). Vegeta ia ierboas prezent pe solurile freatic-hidromorfe din zonele de lunc este dominat de specii precum Amarantus albus (stir).T. gleizate. Champhorosma ovata. vertice. Phragmites spp. verti ce. floarea soarelui. Senecio vulgaris (spalacioasa). porumb. vertice. pe soluri automorfe. soluri gleice i pseudogleice). (stuf ) etc. saraturate). Agrostis alba (iarba campului). Prin gruparea unit tilor de teren (U. Alopecurus pratensis (coada vulpii). soluri brune argiloiluviale (tipice. Plantago lanceolata (patlagina). cernoziomuri argiloiluviale (tipice. Rubus caesius (mur). vertisoluri (gleizate. iar in lunci . Bromus arvensis (obsiga).

In jude ul Timi parametri sunt in eviden urmatoarele surse de poluare. na ional.8%). se impun. an uri.7%). asolamente de protec ie 13. 50 . soluri brune argiloiluviale cu erodisoluri i soluri gleice cu vertisoluri i solone uri. din care 15 in mediul urban i 34 in mediul rural. de prevenire etc. surse de poluare a apei i surse de poluare a solului ± total 49.6%). i la nivel local sub forme specifice de i evolu ii sunt urm rite constant: surse de poluare a e rului. panta i eroziunea de suprafa Acestor fenomene i procese de degradare a mediului intalnite frecvent in partea de nord-est a arealului (pe linia satelor Seceani-Corne ti) li se asociaz frecvent fractori limitativi precum gradul de tasare (58. brune ro cate cu erodisoluri. imbun t irea condi iilor de nutritie a plantelor prin fertiliz ri ameliorative (dozele de amendamente si ingr minte vor fi cele recomandate în studiile agrochimice).6% i din rev rs ri 6. freatic 12.5%).asocia ii de soluri.). drenuri pentru formele depresionare presarate pe intinsul suprafe elor plane din câmpia inalt . regional se constata manifestare a polu rii existente. la nivel mondial. ale c ror i antropic. i rodire a plantelor dimensiona i de c tre: reac ia solului (datorit con inutul redus de humus (34. (17. canale. Asupra acestor elemente restrictive ce diminueaz (natural potentialul productiv i indus antropic) al terenurilor. i combatere a eroziunii solului (ar turi pe curba de nivel. Ar ta i sursele de poluare a solului din zona dvs. m suri de corectare a reac iei acide prin amendare calcica periodic . excesul de umiditate (pluvial pe 28. Factorii limitativi care greveaz asupra st rii de calitate a solurilor sunt valorilor sc zute pe cca 47. de la caz la caz. recomandându-se drenurile verticale). culturi in fa ii.2%.1%). eliminarea excesul ui de umiditate prin m suri de prevenire i combatere a acestuia (rigole. si consecintele acestora Degradarea progresiv a calit i mediului natural continental.

eliminarea de dejec ii. consumul de alimente i de ap .Privi a socio-economic i cultural. diverse de euri depozitate . zonele industriale. italieni ce au cump rat 51 (imputuri introduse in sol prin fertiliz ri i tratamente chimice. dar i prin indirecte cu poluan i industriali(poluan i din aer adu i pe sol prin precipita ii). poluan ii rezultan i in urma traficului auto. producerea de de euri. etc. ceea ce reprezint suprafa a total a teritoriului jude ului. care era cel mai mare combinat din lume (cu un efectiv de peste un milion de capete de porcine /anual ) a dus la polua rea profund a solului cu dejec ii animale. suprafa a scoas din circuitul agricol de c tre cele 7 localit i urbane. germani. astfel. 75 de comune i 318 sate ale jude ului este de 42. Poluarea industrial deteriorarea este un alt factor de degradare a mediu lui. De i sunt investitori str ini (australieni. introducerea in sol de materiale din demol ri i construc ii. afectate fiind. in special. (Actualmente acest gigant combinat este in curs de lichida re prin vânzarea de active). urbanizarea este o consecin a a dezvolt rii industriale.. etc. de pe care elementu l natural a disp rut.). poluan i din apele de suprafa contaminare direct necontrolat pe sol). Poluarea chimic este prezent Timi . Existen a fostului Combinat de Cre tere Industriala a Porcinelor COMTI M. de ape uzate. cât i impactul colectivit ilor asupra mediului (transporturil e urbane. Existenta ora elor mari sau mai mici inseamn atât dizlocarea din mediul natural a sute de mii de hectare de teren. Poluarea solurilor in municipiul Timi oara:   Poluarea solurilor prin depozitarea direct necontrolat a diverselor de euri Poluarea solurilor prin depozitarea direct a gunoiului de grajd i a dejec iilor animale      Poluarea solurilor prin depozitare de materie prim (caolin) in depozite impropii Poluarea solurilor prin intermediul apelor uzate menajere Poluarea solurilor prin intermediul apelor uzate industriale Poluarea solurilor prin intermediul apelor poluate cu hidrocarburi Poluarea solurilor prin depozitare de substan e chimice anorgance (carbid) Poluarea solului municipiului Timi oara se manifest sub forma contamin rii .473 ha. care duce la i tratare a i ea in jude ul 5% din i dispari ia vegeta iei solurilor din zonele de extrac ie minereurilor de metale neferoase.

. i Cârstea t. Mirton 52 .aceste active) poluarea ce a fost intensa pe aceste terenuri (timp de peste douazeci de ani) a ramas ca o adevarata plaga ecologic . ed. Bibliografie: 1. Folosirea intensiv a ingr amintelor chimice artificiale . Prevenirea i combaterea polu rii solului. Aceste produc ii erau necesare atâ t pentru furajarea animalelor din Comtim. 2009. Dumitru M. Timi oara r u D. 1983 ed. Marinca C. cât i pentru nevoile cerealiere ale popula iei.. Solul i fertilitatea. Ceres Bucure ti 3.. Borza I. Mirton Timi oara 2. R u C. pentru ob inerea de produc ii mari la hectar. Ameliorarea i protec ia solului 1997 ed.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful