Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ Programul „A doua ºansã“

Aniþa Dulman

MATEMATICÃ
În lumea numerelor

Ghidul cadrului didactic
Nivelul I

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“. Membrii echipei care a elaborat materialele sunt: Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“ Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“ Carmen Costina, autoare „Limba englezã“ Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“ Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“ Cristiana Ilie, autoare „Istorie. Geografie“ Iudit Sera, autoare „Limba englezã“ dr. Doina–Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“ Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum ºi materiale educaþionale“

Coordonator editorial: Mihaela Marin Design copertã: Dinu Dumbrãvician Design ºi dtp: Gabi Iancu Foto copertã: Dinu Dumbrãvician

Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“, componenta „A doua ºansã“ Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Data publicãrii: martie 2006 Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Cuprins
Cuvânt de bun venit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4 Matematicã – nivelul I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7 Cum poate fi prezentatã prima sesiune introductivã . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10 Lecþia 1 Lecþia 2 Lecþia 3 Lecþia 6 Lecþia 7 Lecþia 8 Lecþia 9 Lecþia 10 Lecþia 11 Lecþia 12 Lecþia 13 Lecþia 14 Lecþia 15 Lecþia 16 Lecþia 17 Un start bun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12 Cifrele ºi numerele naturale 1, 2, 3, 4, 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14 Cifra ºi numãrul 0. ªirul numerelor de la 0 la 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16 Adunarea ºi scãderea cu numerele de la 0 la 10 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18 Numerele de la 10 la 20 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20 Adunarea ºi scãderea cu numerele de la 0 la 20 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22 Probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24 Numerele de la 10 la 100 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26 Compararea ºi ordonarea numerelor de la 20 la 100 . . . . . . . . . . . . . . . . . .28 Adunarea ºi scãderea numerelor de la 0 la 30 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30 Probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32 Unitãþi de mãsurã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34 Elemente de geometrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38 Exerciþii ºi probleme recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40 Probã de evaluare formativã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41 TEST DE SINTEZÃ pentru evaluarea sumativã la sfârºitul nivelului I . . . . . . .42 Proiectarea modalitãþilor de evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44 Ce trebuie sã evaluaþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .46

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I

3

Cuvânt de bun venit
Stimatã învãtoare, Stimate învãþãtor,
Felicitãri pentru cã faceþi parte din marea echipã a proiectului „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“! Prezentul ghid face parte dintr-o serie de materiale educaþionale elaborate în cadrul proiectului Acces la educaþie pentru grupuri defavorizate care vor fi utilizate în cadrul componentei A doua ºansã pentru învãþãmântul primar de cãtre cadre didactice, directori, inspectori ºcolari care conduc sau coordoneazã clase de tip „a doua ºansã“. În acelaºi timp, ele pot fi folosite ºi ca resursã în eforturile de construire a unor ºcoli incluzive. Forma pe care au dobândit-o aceste ghiduri se înscrie în concepþia unitarã a programul A doua ºansã pentru învãþãmântul primar, program definit prin: • modularitate ºi flexibilitate în organizare • caracter activ, practic aplicativ al curriculum-ului • respectarea individualitãþii în învãþare ºi evaluare. Ghidurile pentru cadrele didactice ºi pentru cursanþi au fost realizate în conformitate cu programele ºcolare aprobate pentru anul ºcolar experimental 2005-2006. În ghidurile pentru cursanþi urmãresc aplicarea unui model constructivist, secvenþial, accesibil ºi bine structurat de tip orientare, achiziþie, aplicare ºi transfer. Astfel, modelul didactic ales ºi pãstrat ca un laitmotiv se coreleazã cu etapele pe care le poate parcurge o unitate de învãþare, fiecare dintre momente cuprinzând secvenþe precum cele enumerate: • etapa de orientare poate cuprinde prezentarea scopurilor, semnificaþiei ºi contextului din perspectiva cursantului, activarea ºi valorizarea cunoºtinþelor ºi deprinderilor anterioare ale acestuia, captarea atenþiei cursanþilor prin conexarea subiectului cu unul de interes vital pentru ei, introducerea unor întrebãri ºi situaþii provocatoare de cãtre cadrul didactic º.a., • etapa de achiziþie cuprinde rezolvarea de sarcini, exerciþii, însuºirea noilor cunoºtinþe având ca rezultat înþelegerea ºi operarea de cãtre cursant cu conceptele, etapã în care sunt alese cele mai eficiente metode de predare-învãþare-evaluare adecvate atât grupului þintã, dar ºi specificului subiectului predat. • etapa de aplicare ºi transfer se concretizeazã prin integrarea conceptelor achiziþionate în contexte noi, elaborarea unor produse ale activitãþii (de tip eseu, poster, tabel, colaj, model, proiect), evaluarea ºi auto-evaluarea atât a proiectului cât ºi a rezultatelor obþinute. Ghidurile elaborate pentru cursanþi cuprind, pe lângã unitãþile de învãþare detaliate, activitãþi de reactualizare a conceptelor cheie ale modulului / nivelului anterior, probe de evaluare ºi auto-evaluare, dicþionar cu termeni utilizaþi, pagini pentru aplicaþii ºi proiecte sau anexe cu informaþii esenþializate pentru consolidarea învãþãrii.

Programul „A doua ºansã pentru învãþãmântul primar“ în anul ºcolar 2005-2006 va fi aplicat pe baza O.M. nr. 5160 din 6.10.2005 în conformitate cu urmãtoarele documente: • Metodologia privind organizarea procesului de învãþãmânt în cadrul Programului „A doua ºansã pentru învãþãmântul primar“; • Planul cadru pentru programul „A doua ºansã pentru învãþãmântul primar“; • Programe ºcolare integrate prin care se realizeazã educaþia de bazã. • Materiale educaþionale pentru elevi ºi cadre didactice.

4

Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

mici proiecte ºi cercetãri care se desfãºoarã în comunitate sau în diferite instituþii º. contribuþia dumneavoastrã. dar ºi practice despre realizarea evaluãrii formative dar ºi a celei sumative. Ghidurile prezintã într-o manierã succintã informaþii atât teoretice. a metodologiei. se prezintã sugestii de întocmire a planificãrii. resursele de învãþare disponibile. a tuturor celor care lucraþi cu aceste materiale în aceastã perioadã este foarte importantã. Ghidurile cadrelor didactice sunt o oglindã a fiecãrei unitãþi de învãþare prezentate ºi o aprofundare a ei din perspectiva scopului. În multe dintre unitãþile de învãþare propuse la diferite discipline de studiu pot fi întâlnite sarcini care se rezolvã cu ajutorul computerului.Fiecare dintre ghidurile pentru cursanþi pentru fiecare disciplinã sau nivel de studiu se completeazã cu ghidul adresat cadrului didactic. atât prin forme clasice. Ghidurile cuprind ºi referiri la alte surse bibliografice utile pentru derularea demersului didactic specific fiecãrei discipline. Dat fiind caracterul experimental al programului „A doua ºansã pentru învãþãmântul primar” în acest an ºcolar ºi necesitatea revizuirii tuturor materialelor educaþionale elaborate pânã la extinderea programului în anul ºcolar 2006-2007. ritmul ºi metodologia abordãrii lor vor fi stabilite de cãtre fiecare cadru didactic în funcþie de stilul sãu didactic. Ghidurile pentru cadrele didactice reprezintã cel mai complex instrument prin care programele ºcolare prind viaþã. de stilul de predare al cadrului didactic ºi de particularitãþile cursanþilor. Vã mulþumim ºi vã dorim succes! Cristiana Boca Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 5 . Caracterul alternativ al acestor ghiduri se explicã prin aceea cã ordonarea conþinuturilor relevante sugerate. observaþiile sau aprecierile pe adresa secondchance@wyginternational. cu exemple de probe de evaluare construite pe baza standardelor de evaluare regasite în programele ºcolare pentru fiecare disciplinã ºi nivel de studiu. Aºteptãm sugestiile de revizuire. particularitãþile grupului cu care lucreazã. Ghidurile pentru cadrele didactice pot fi cu uºurinþã adaptate ºi individualizate în funcþie de contextul local. contextul local în care se defãºoarã învãþarea. Acestea sunt fie lucrãri de referinþã ale pedagogie sau didacticii dsciplinei. fie adrese utile pentru cadrele didactice care doresc sã se foloseascã de Internet. comentariile. Ghidurile cadrelor didactice cuprind într-o manierã flexibilã ºi individualã secþiuni prin care se prezintã programa ºcolarã specificã disciplinei respective.ro. a formelor de organizare posibil de abordat. se oferã conceptele ºi achiziþiile cheie ale disciplinei pentru fiecare nivel ºi corespondenþa dintre acestea ºi metodologia didacticã cea mai eficientã. Cadrul didactic împreunã cu clasa pot hotarî în legãturã cu oportunitatea desfãºurãrii sarcinilor ºi aplicaþiilor propuse astfel încât cursanþii sã trãiascã experienþe de succes în învãþare. astfel încât transpunerea în practicã a ideilor programului sã fie cât mai coerentã ºi mai transparentã. dar ºi alternative.a. de resursele materiale de care dispune ºcoala.

.

dar citirea acestora o face cadrul didactic sau o persoana care ºtie deja sã citeascã. faptul cã stadiul operaþiilor concrete a fost depãºit. strategii de rezolvare. comparare. în perechi pentru a-ºi însuºi tehnici. dezvoltarea potenþialului creativ. pãtrat. Devine foarte importantã etapa C. vârsta cursanþilor. • adunarea ºi scãderea. Conþinutul programei A) elemente matematice: • elemente pregãtitoare pentru înþelegerea conceptului de numãr natural. în activitãþi de culegere ºi de organizare a unor date ºi mai puþin în teme de exersare. iar conþinutul din programã vizat îl constituie elementele pregãtitoare: poziþii spaþiale. formarea de mulþimi dupã anumite criterii. Cum se desfãºoarã pretestarea Un start bun este unitatea de învãþare care permite profesorului sã constate ceea ce cursanþii au achiziþionat empiric. în prima etapã a fiecãrei unitãþi de învãþare. Obiectivele vizeazã asimilarea elementelor de bazã ale limbajului matematic. care vor pune cursanþii în situaþia de a reflecta asupra unor situaþii reale de viaþã în care întâlnesc noþiunile matematice. acomodarea tinerilor cuprinºi în proiectul A Doua ªansã la cerinþele învãþãrii matematicii. Cum poate fi adaptat curriculumul Experienþa de viaþã a cursanþilor este o resursã importantã de învãþare. dreptunghi. B) figuri geometrice. în grup. Pot fi folosite temele propuse sau altele pe care le aveþi la îndemânã. • proprietãþile operaþiilor (intuitiv). poligoane: • triunghi. La rubrica Activitãþi de învãþare sunt prevãzute teme pentru investigarea mediului apropiat. anume etapa notatã în ghidul cursantului cu A. • exprimarea rezultatelor mãsurãrii cu o unitate de mãsurã neconvenþionalã. formarea motivaþiei pentru învãþare. stimularea în vederea perceperii. cunoaºterii ºi stãpânirii mediului înconjurãtor. statistici.. se asigurã un caracter motivant învãþãrii. tabele. 3.. 4. ordonare. unitãþi monetare. Conþinuturile teoretice au fost înlocuite cu contexte problematice pentru a valorifica experienþa de viaþa a cursanþilor. despre numere.Matematicã – nivelul I 1. Prezentarea programei Programa de matematicã pentru nivelul I corespunde ciclului achiziþiilor matematice fundamentale ºi are în vedere alfabetizarea iniþialã. iar în formarea unor anumite noþiuni achiziþiile anterioare ºcolarizãrii pot constitui bazã de pornire. teme pentru proiecte ºi alte activitãþi care vor face obiectul evaluãrii finale. La rubrica ªtiaþi cã. De aceea. de efectuare a unui numãr de calcule sau probleme. Unitatea este conceputã în jurul temei „aniversarea“. Exerciþiile ºi temele propuse au sarcinile scrise. învãþarea prin experienþã. reþete. sunt date informaþii cu rolul de a stimula interesul pentru învãþare. cerc. scriere. operaþii ºi rezolvarea de probleme din cotidian. bonuri de casã. urmare a experienþei Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 7 . Cursanþii sunt încurajaþi sã punã întrebãri ºi sã spunã ce ar dori ei sã înveþe. tipare de învãþare operaþionalã. se vor actualiza achiziþiile din practica de zi cu zi. În etapa B. • timp. masã. • numere naturale: citire. 5. scrierea unor elemente grafice. a) Activitãþile de prezentare a unor noþiuni se vor realiza oral sau plecând de la documente: fiºe. Activitãþi specifice În selectarea activitãþilor de învãþare am avut permanent în atenþie vârsta persoanelor care învaþã. algoritmi de calcul. cursanþii lucreazã individual. proprii de viaþã. C) mãsurare ºi mãsuri: • lungime. capacitate. cea a achiziþiilor. Astfel. Obiectivele cadru ºi cele de referinþã din programa naþionalã au fost revizuite pentru a rãspunde specificului acestei forme de învãþãmânt: timpul redus de învãþare.. înþeleasã ca activitate socialã. Ceea ce se învaþã se aplicã în proiecte individuale sau de grup. 2. scheme. etapa de aplicaþii ºi transfer. • probleme cu adunãri ºi scãderi.

afiºe. Suportul concret ºi semiconcret se constituie din obiecte cu relevanþã pentru activitatea zilnicã: monede. culoare contribuie la fixarea mai bunã a ceea ce se învaþã. 6. Recapitulare Activitãþile de recapitulare sunt ocazii de individualizare a învãþãrii. evaluarea atestã achiziþiile prin raportarea la contexte reale. la valoarea aplicativã a ceea ce se învaþã. Acolo unde existã. la determinarea necunoscutei. machete. • Elaborare: conþinuturile sunt concepute astfel încât sã se anticipeze nevoile de învãþare ale celor cu dificultãþi sau ale celor cu abilitãþi specifice matematicii. deoarece nevoile cursanþilor pot fi altele decât cele vizate de aceste sugestii. dupã cum pentru efectuarea unor scãderi propunem exemple de reducere a preþurilor unor obiecte. Pe parcursul desfãºurãrii unitãþilor de învãþare. Astfel. astfel încât sã permitã accesul celor cu dificultãþi la experienþe comparabile cu ale colegilor sau la activitãþi alternative potrivite nevoilor lor. fãrã a deveni plictisitoare. pentru recunoaºtere cifrelor propunem citirea unor numere de telefon utile. liste. colaje. tarife. Departe de a avea rolul de ierarhizare. rigoarea. este bine sã se inventarieze dificultãþile fiecãrui cursant ºi sã fie încurajaþi sã cearã ajutor pentru remediere. de realizare a unor clasamente. d) Scopul învãþãrii matematicii este acela de a rezolva nenumãratele probleme din viaþa de zi cu zi. chiar dacã deprinderile de mânuire sunt abia la început. de discernere între bun ºi slab. În particular. preþuri. Activitãþile de recapitulare sunt doar sugestii. S-ar putea sã fie nevoie sã revizuiþi mai mult calculul. Impactul vizual. Sau poate numeraþia. cunoscute. Aceste activitãþi nu se pot regãsi la ciclul primar datã fiind experienþa de viaþã a subiecþilor. Este nevoie de ingeniozitate în crearea unor exerciþii interesante. 7. cãrþi de joc etc. de sancþionare. orare. postere. zaruri. Cert este cã recapitularea reprezintã momentul care-l va ajuta pe cursant în realizarea itemilor pentru absolvire. care sã dozeze armonios repetiþiile. de sprijin adaptat la nevoile cursanþilor.Strategii de individualizare a învãþãrii Cadrele didactice au sarcina dificilã de a concilia cerinþele programei cu abilitãþile cursanþilor.Sunt prevãzute activitãþi de manipulare folosind materiale specifice: mânuirea unor instrumente. Propunem integrarea naturalã a matematicii în viaþã. cãrþi de joc etc. c) Activitãþile de aplicare sunt activitãþi destinate utilizãrii matematicii în situaþii reale. • Extinderea: conþinuturile pot fi îmbogãþite pentru a motiva ºi a atrage pe cei cu rezultate bune. e) Activitãþile de evaluare au rolul de a furniza profesorului ºi cursanþilor informaþii referitoare la mãsura în care învãþarea a reuºit. tabele etc. citirea unor tabele etc. propunem folosirea calculatorului de buzunar pentru efectuarea ºi verificarea unor calcule. Profesorul creazã situaþii asemãnãtoare celor pe care le întâlnesc cursanþii pentru a-i convinge de nevoia învãþãrii matematicii. realizarea unor colaje. este nevoie de un antrenament indispensabil oricãrei învãþãri pentru a fixa unele deprinderi. Conceptele matematice se vor forma apelând la situaþii din viaþa cotidianã: cumpãrãturi. Cursanþii vor avea posibilitatea sã confrunte ceea ce au învãþat cu realitatea. se poate apela la computer. calitatea imaginii. Plecând de la date sigure. se determinã metoda care poate conduce la rãspuns. matematica ne pune la dispoziþie probleme similare celor din realitate sau imaginate. Este preferabil ca tinerii sã utilizeze materiale realizate de ei înºiºi: scheme. De asemenea. Recursul la documente (calendare. bancnote. calendare. orare) permite evitarea aspectului adesea artificial al aplicãrii matematicii. desene. Pot fi folosite urmãtoarele strategii: • Individualizarea: schimbarea curriculum-ului ºi a metodelor de predare pentru a þine cont de nevoile fiecãrui cursant. Este clar cã aceste demersuri sunt puternic centrate pe viaþã ºi au un puternic caracter aplicativ. b) Fãrã a abuza de exerciþii didactice de consolidare ºi fixare a unor mecanisme. 8 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Problema materialelor pentru tineri ºi adulþi este diferitã faþa de învãþãmântul primar. • Adaptarea: modificarea conþinutului.

• Diferenþierea: planificarea unor sarcini. discuþii individuale cu profesorii. e bine sã li se ofere cursanþilor ºansa de a accesa surse de informare cât mai variate: computer. aceasta este etapa în care încercãm sã atribuim semnificaþii evenimentelor cotidiene. sã-i ajute pe cursanþi sã înþeleagã cã au de parcurs o distanþã între ceea ce ºtiu ºi ceea ce doresc sã ºtie. La nivelul produsului. Paºii acestui ghid sunt: a) Ce s-a întâmplat? Facem un rezumat al faptelor fãrã a le judeca sau interpreta. a scopurilor de învãþarea. nr. Având în vedere specificul formei de 1 Adaptat dupã Simona Hole ºi Grace Hall McEntee. 8. sã reflecte importanþa centralã a autoevaluãrii. în funcþie de rezultatele acestuia. vol. oferã ocazii pentru lãmuriri. pentru realizarea unui proiect faþã de care manifestã interes. putem îmbunãtãþi predarea. corectarea se face într-un limbaj comun. hãrþi. mai 1999 Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 9 . cãrþi. sã stimuleze corectarea greºelilor printr-o abordare reflexivã. jurnal personal. sã indice paºii urmãtori în procesul de învãþare. sã-i ajute pe cursanþi sã parcurgã distanþa de mai sus. învãþare. sã þinã cont de impactul motivaþiei asupra învãþãrii. utilizarea unor materiale adecvate. • program individual de învãþare: în cadrul orelor de consiliere. evaluarea trebuie: sã sprijine învãþarea. constând în eliminarea repetiþiilor inutile. c) Ce-ar putea însemna asta? Deºi este foarte greu. d) Care sunt implicaþiile pentru practica mea? Înþelegerea furnizatã de paºii anteriori poate schimba practica didacticã ulterioarã. Reflecþii Reflecþia este esenþa practicii. Folosind un ghid pentru a reflecta la experienþele practicii. 8. „Reflecþia este esenþa practicii”. utilizarea materialelor. Cele mai importante metode de diferenþiere pe care le propunem în învãþarea matematicii sunt urmãtoarele: • predarea bazatã pe gândire criticã: încurajarea elevilor pentru a face predicþii. se vor atribui cursanþilor sarcini de recuperare sau de dezvoltare. • comasarea: înainte de a începe o nouã lecþie. în sensul cã elevii se simt stãpâni pe propria învãþare. în „Educationale Leadership“. în comunitate. • folosirea tehnologiei: dacã se poate. se dezvoltã sentimentul „proprietãþii“. b) De ce s-a întâmplat? Cercetãm contextul pentru a afla cât mai multe rãspunsuri posibile. Diferenþierea poate avea loc la nivelul conþinutului. b) Autoevaluarea poate îmbrãca urmãtoarele forme: grupuri de analizã a activitãþii. profesorul va aplica un test ºi. Evaluarea a) Evaluarea are ca scop sprijinirea cursanþilor astfel încât sã înþeleagã felul în care pot contribui la propria învãþare ºi în care pot deveni mai responsabili faþã de progresul propriu.1 Este o modalitate interesantã de a-i antrena ºi pe cursanþi în autoevaluarea progresului realizat 8. sã ofere feed-back. 56. • proiecte independente: cursanþii pot lucra împreunã cu profesorul sau în afara clasei. proiecte personale de învãþare. diferenþierea implicã posibilitatea exprimãrii fiecãruia în funcþie de abilitãþi. pentru interacþiunea cu ceilalþi colegi. estimãri ºi argumentarea unor rãspunsuri. machete. c) Interevaluarea: toate proiectele pe care le propunem în ghidul cursantului privilegiazã interevaluarea deoarece observaþiile sunt acceptate mai uºor. • sarcini pe niveluri diferite: profesorul concepe sarcini variate ºi îi îndrumã pe cursanþi în alegerea sarcinilor în funcþie de capacitãþile lor. a metodelor ºi modalitãþilor de lucru þin seama în mod diferenþiat de nevoile de învãþarea ale fiecãruia. Diferenþierea procesului vizeazã ajutorul acordat cursantului pentru a-ºi depãºi nivelul actual de abilitãþi ºi cunoºtinþe. profesorul poate stabili un fel de contract prin care cei care nu au finalizat sarcina sã aibã posibilitatea sã o facã.

lipici. câte ore de matematicã vor avea (4 ore de învãþare). un dosar. gumã de ºters. hârtie. creioane colorate. • Stabiliþi cum se vor desfãºura activitãþile. • Spuneþi cursanþilor care sunt materialele de care vor avea nevoie: creion. creion.i Cum poate fi prezentatã prima sesiune introductivã PAGINA 1 • Spuneþi cursanþilor câte sãptãmâni de ºcoalã vor fi pentru nivelul I. care sunt reperele orare. 10 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . foarfeci etc.

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 11 . temele proiectelor etc. deoarece vor avea nevoie de ele pentru absolvire. PAGINA 3 • Explicaþi-le cã proiectele vor fi notate în vederea absolvirii. notiþele. Atrageþi-le atenþia cã este important sã-ºi punã într-un dosar lucrãrile. în perechi. • Explicaþi-le modalitãþile de lucru: individual. în grup. • Stimulaþi-le interesul prezentându-le rubrica ªtiaþi cã. • Arãtaþi-le un portofoliu ºi explicaþi-le cum este alcãtuit. • Explicaþi-le cã este foarte important sã lucreze împreunã ºi sã se ajute.PAGINA 2 • Spuneþi cursanþilor ceea ce urmeazã sã înveþe ºi întrebaþi-i ce aºteptãri au ei de la curs. Scrieþi pe o coalã de hârtie aceste aºteptãri ºi reveniþi la ele la finele perioadelor de învãþare. schiþele. • Spuneþi-le cã pentru a reuºi vor avea ocazia sã foloseascã tot ceea ce ºtiu deja.

12 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . dictando. Sugestii metodologice CUM SE FACE PRETESTAREA (REACTUALIZAREA ANCORELOR) • Spuneþi cursanþilor ce vreþi sã faceþi ºi ce aºteptãri aveþi de la ei. din experienþa anterioarã ºcolaritãþii. adunare. dreapta. ilustraþii computer(dacã existã). variate (velinã. fiºe. interior. • sã identifice regula dupã care a fost creat un model repetitiv. respectând reguli de deplasare: 10 paºi la dreapta. desene sau numere.: prima la dreapta. interior. • sã creeze un model repetitv respectând regula datã. • individual: exerciþii de trasare a unor elemente grafice. • jocuri practice de orientare în teren pentru gãsirea unei recompense (exemplu: „Gãseºte mingea“). apoi a doua la stânga…). • proiect: „Cum sã fie casa mea”. identificarea unor locuri dupã repere spaþiale (de ex. • Discutaþi cu ei despre ce anume vor sã înveþe. • sã identifice grupe / mulþimi de obiecte dupã criterii date. • sã poziþioneze obiecte respectând anumite repere. • Cereþi-le sã exemplifice situaþii cum ar fi: desfãºurarea corectã a circulaþiei rutiere. pentru faianþarea unei camere. 6 paºi la stânga etc. Este o bunã ocazie sã completaþi fiºa de observaþie cu elemente din bagajul pe care îl au la venirea în ºcoalã. exterior etc. • sã realizeze modele repetitive folosind litere. • jocuri pe computer pentru desenarea dupã instrucþiuni date. • sã formeze grupe / mulþimi de obiecte dupã criterii date. A) ORIENTARE • Purtaþi o discuþie referitoare la importanþa cunoaºterii poziþiilor spaþiale. a unor rame de tablouri. exterior etc.).. FORME DE ACTIVITATE: • în grup / perechi: exerciþiile de orientare în teren. jos. mãsurare. • recunoaºterea în teren ºi numirea poziþiei pe care o ocupã diverse obiective (ºcoala. • markere. • Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi ce ºtiu deja despre numere. a unor colaje. sub. deasupra. dreapta. ACTIVITÃÞI PROPUSE: • poziþionarea obiectelor în spaþiu (stânga. obiecte pentru realizarea de mulþimi. MATERIALE: • cartoane.1 OBIECTIVE: Un start bun Prezentarea unitãþii NUMÃR DE ORE: • învãþare: 3 ore • sã recunoascã poziþia relativã a obiectelor în spaþiu. sub.indicatoare. jos. • observarea poziþiei unor obiecte (imagini) pe computer. • jocuri de realizare a unor modele repetitive pe computer. sus. scãdere. pixuri. cifre. deasupra. dispensarul) în spaþiu (stânga. cretã coloratã. a poziþionãrii corecte în funcþie de repere date.). • realizarea unor frize decorative. numeraþie. sus. planul ºcolii / cartierului. Pregãtiþi-le câte un suport nostim din hârtie pe care sã-ºi reprezinte aºteptãrile. a unor decoraþiuni pentru obiecte de vestimentaþie. • continuarea unor modele repetitive reprezentate prin obiecte. creioane colorate. • scheme. suporturi de hârtie de scris. cu reþea de pãtrãþele).

planuri. Ion T. • Realizaþi mulþimi de obiecte concrete. Aveþi deja douã mulþimi create dupã un criteriu. când va fi posibil.C. precum ºi implementarea acestuia vor conþine toate aceste etape referitoare la reactualizarea ancorelor. solicitaþi-le cursanþilor sã propunã. Cerghit. frize decorative. sã deseneze astfel de modele pentru înfrumuseþarea ambianþei. coduri. criteriu. CUM SE FACE EVALUAREA • Completaþi în jurnal observaþii referitoare la achiziþiile cursanþilor. MATERIALE DE CONSULTAT: Metodica predãrii matematicii în învãþãmântul primar. • Elemente de vocabular specific: modele repetitive.P.E. Bucureºti. cum se înfileteazã (spre dreapta sau spre stânga) etc. dar. Spaþiul nu permite tratarea fiecãrui momen la toate unitãþile din ghid. a tacâmurilor. Se implicã în rezolvarea sarcinilor: DA NU RAR UNEORI Nume ºi prenume REFLECTAÞI LA: • Este o bunã ocazie sã aflaþi care sunt stângacii / dreptacii în modul cel mai firesc.P. • Orientarea folosind schiþe. Dreapta Numele Ana Stânga Vlad Ce s-a întâmplat? De ce s-a întâmplat? Ce ar putea însemna aceasta? Care sunt implicaþiile pentru practica mea? Observaþie: Pregãtirea demersului didactic. Evitaþi sã le cereþi sã indice mâna dreaptã / stângã ca la clasa întâi! Realizaþi un tabel pentru înregistrarea datelor. vor fi precizate lucruri ce ar putea fi interesante pentru practica dumneavoastrã. Bucureºti. 2001 C) APLICAÞII • Rezolvaþi activitãþi practice de observare a unor modele repetitive. E.P. 2000 Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematicã. reflecþii referitoare la gradul de realizare a obiectivelor operaþionale. 1988. pentru a surprinde participarea la activitate. Bucureºti. Radu. I. B) ACHIZIÞII • Orientarea în spaþiul sãlii de curs...D.D. Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 13 .• Propuneþi activitãþi relevante pentru adulþi. dar ºi apelând doar la noþiuni: mulþimea celor nãscuþi iarna etc. M. E. poziþii relative. cum ar fi: aºezarea mesei. monitorizarea progresului. Bucureºti. evaluarea formativã. • Orientarea în spaþiul de scris. Nume ºi prenume Solicitã ajutor profesorului DES X • Folosiþi liste de control ºi verificare. MONITORIZAREA • Daþi feed-back cursanþilor. mulþimi. • Completaþi grile de monitorizare. 1997 Evaluarea în procesul didactic. Metode de învãþãmânt.. elemente de aºezare în paginã.D. în teren.. E.

identificarea numerelor în articole de ziar etc. sã numere în ordine crescãtoare / descrescãtoare de la ºi pânã la un numãr învãþat. • scrierea pe computer (dacã existã) a cifrelor. • asocierea numãrului corespunzãtor unor mulþimi de câte 1. Este un prilej de a constata dacã scriu cifre ºi dacã sunt unele pe care nu le recunosc. cu ºi fãrã sprijin în obiecte sau desene.. sã indice numãrul care lipseºte într-un interval dat. 3. . 14 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . sã recunoascã numerele în contexte variate. cu reþea de pãtrãþele) • cartoane cu numerele 1. • verificarea aprecierii fãcute prin numãrare efectivã.Doi: o pereche de... • enciclopedii. • individual: proiectul „Colecþii“.. • identificarea numerelor în situaþii reale de viaþã: citirea preþurilor. • markere. ACTIVITÃÞI PROPUSE: • reprezentarea prin obiecte sau desene a numerelor. obiecte pentru realizarea de mulþimi: bile cuburi colorate.. identificarea numerelor de pe tricoul sportivilor. • aprecierea din ochi (cu o aproximare rezonabilã) a numãrului de elemente. sã exemplifice categorii de mulþimi inconfundabile. sã enunþe / scrie cardinalele unor mulþimi date. • estimarea numãrului de obiecte dintr-un vas transparent. dictando. ca semne grafice. • computer.Unu: mulþimea sateliþilor naturali ai Pãmântului. sã recunoascã / scrie cifrele 0-9. sã sesizeze asocierea dintre elementele a douã grupe de obiecte.10. . pe baza unor criterii date. 3. câte cinci.Trei: numãrul de laturi ale unui triunghi. • • • • MATERIALE: • fiºe.. sã indice cifra corespunzãtoare numãrului de elemente ale unei mulþimi. desene sau numere mai mici ca 10. . sã precizeze locul unui numãr natural într-un ºir dat. . marcante pentru numere naturale în concentrul 1–5: . sã enunþe toate posibilitãþile de compunere / descompunere a unui numãr din concentrul 0-10. câte trei. • gruparea ºi regruparea obiectelor sau desenelor numãrate în funcþie de „pasul” numãrãrii: câte douã.. 2. • trecerea de la o formã de reprezentare la alta: din sistem numeric în reprezentare obiectualã a numerelor sau în desene ºi invers (deseneazã tot atâtea obiecte câte indicã numãrul). creioane colorate. pixuri.Cinci: numãrul degetelor de la o mânã. • realizarea unor desene hazlii folosind cifre ºi numere. .ªapte: numãrul zilelor dintr-o sãptãmânã..2 OBIECTIVE: • • • • • • • • Cifrele ºi numerele naturale 1. 2.Patru: numãrul de laturi ale unui pãtrat. 5 Prezentarea unitãþii NUMÃR DE ORE: • învãþare: 3 ore sã alcãtuiascã mulþimi dupã cardinale date. FORME DE ACTIVITATE: • în perechi: exerciþiul 11. suporturi de hârtie de scris variate (velinã. • numãrarea „înainte“ ºi „înapoi“. sã scrie numere dupã dictare.“ insistând pe recunoaºterea cifrelor. 5 obiecte. • Corectaþi erorile ºi pronunþia numerelor. • Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã. cretã coloratã. Sugestii metodologice A) ORIENTARE • Aþi putea începe prin solicitarea de a-ºi nota numãrul de telefon al ºcolii. • imagini din ziare ºi reviste. 4.

Puneþi papiotele într-un vas transparent. 8. . .ºirul numerelor naturale:0. 2. 5.capacitãþi specifice aplicãrii matematicii în practicã. 2 ºi 3 subliniazã-l pe cel care e mai aproape de numãrul 5. • Precizaþi care vã sunt obiectivele ºi ce aºteptãri aveþi de la cursanþi. …. verzi. c) Dintre numerele 0. 3. 1) Înþelegerea numãrului ca proprietate a mulþimilor / grupelor cu acelaºi numãr de elemente: trei frunze de trifoi. . Ce posibilitãþi sunt pentru celelalte? Completaþi un tabel. 20 de cuburi sau bile sau nasturi sau papiote roºii. Lucraþi exerciþii de gãsire a soluþiilor de compunere a numerelor.numere cu soþ: 0. distanþe. CUM SE FACE EVALUAREA • Realizaþi o fiºã de evaluare formativã: a) Scrie cu cifre numerele pe care le auzi: 5. Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 15 . cantitãþi. de aºezarea lor ºi de ordinea în care se face numãrarea obiectelor.ideea de conservare a numãrului – numãrul de obiecte dintr-o mulþime nu depinde de natura obiectelor. la 2 ore dupã ora 7. 2. 2) Înþelegerea locului fiecãrui numãr în ºirul de la 0 la 10 (aspectul ordinal al numãrului) primul / prima. . 2. 5. b) Scrie numãrul corespunzãtor fiecãrei mulþimi de obiecte. trei laturi. 6. 2. vârste. 4) Cunoaºterea / scrierea cifrelor de tipar. trei luni de iarnã. 1.elemente de limbaj ºi vocabular matematic. Numãr total 7 papiote albastre 4 4 4 4 papiote roºii 3 2 1 0 papiote verificare verzi 0 1 2 3 7 7 7 7 • Realizaþi un exerciþiu prin care sã aflaþi ce ºtiu deja despre numere: exemple de numere concrete. trei ore de matematicã. chiar dacã „le ºtiu de acasã”. . 3) Compunerea ºi descompunerea numerelor Aduceþi obiecte colorate diferit. …numere fãrã soþ: 1. al doilea / a doua. • Pe parcursul lecþiei folosiþi modalitãþi de apreciere ºi motivare a cursanþilor. 10.numãr natural:numãrul 6..4. 3. 1. • Discutaþi cu ei ce anume vor sã înveþe în legãturã cu numerele naturale B) ACHIZIÞII • La sfârºitul activitãþilor ce au ca tematicã numerele ºi numeraþia achiziþiile vizate sunt: .. 0. al treilea / a treia. albastre sau alte trei culori.C) APLICAÞII • Activitãþile propuse vor conduce la conºtientizarea noþiunii de numãr natural. trei lei. • Iatã o listã orientativã: .numãrã începând de la… pânã la…. date. Câte sunt de altã culoare? – 2 Ce culoare pot avea? – 2 roºii Se mai poate ºi altfel? – 2 verzi sau 1 roºie ºi 1 verde b) Cam câte bile credeþi cã sunt în vas? Câte credeþi cã sunt roºii? Câte sunt verzi? Câte sunt albastre? Exemplul 2 Luaþi 7 papiote dintre care exact 4 sã fie albastre. Exemplul 1: a) Luaþi 6 papiote dintre care exact 4 sã fie albastre..numãrã din 2 în 2 de la 0 pânã la10 crescãtor / descrescãtor:0. 3. 4. 4.. 4. . adicã la ora 9. 1.

numãrul 1 are ca succesor pe 2. • identificarea numerelor în situaþii reale de viaþã: citirea preþurilor. cu ºi fãrã sprijin în obiecte sau desene. sã sesizeze asocierea dintre elementele a douã grupe de obiecte. Sugestii metodologice A) ORIENTARE • Organizaþi activitãþi de compunere ºi descompunere folosind obiecte colorate (vezi exemplele ºi tabelul din unitatea precedentã).3 OBIECTIVE: • • • • • Cifra ºi numãrul 0. • sã justifice când o mulþime are mai multe sau mai puþine elementedecât alta. orare etc. • asocierea numãrului corespunzãtor unor mulþimi de câte 1. ACTIVITÃÞI PROPUSE: • reprezentarea prin obiecte sau desene a numerelor. B) ACHIZIÞII • Activitãþile ce vizeazã aspectul ordinal al numerelor naturale au în vedere urmãtoarele achiziþii: .fiecare numãr natural se obþine prin adãugarea unei unitãþi la predecesorul sãu. . ziare. cu excepþia liui 0 are un predecesor.cel dintâi numãr natural este 0 deoarece el nu are un predecesor.. ªirul numerelor de la 0 la 5 Prezentarea unitãþii NUMÃR DE ORE: • învãþare: 3 ore sã scrie numerele naturale de la 0 la 5. obiecte. deoarece 1 plus 1 fac 2 ºi aºa mai departe. crescãtor / descrescãtor.. • trecerea de la o formã de reprezentare la alta: din sistem numeric în reprezentare obiectualã a numerelor sau în desene ºi invers (deseneazã tot atâtea obiecte câte indicã numãrul). • individual: proiectul „Tot felul de cifre“. sã citeascã numerele naturale de la 0 la 5. MATERIALE: • fiºe. . 16 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . 3. folosind diferite metode:încercuirea pãrþlor comune.. • numãrarea „înainte“ ºi „înapoi“. • jocuri de ordonare ºi comparare cu cãrþile de joc. câte trei. creioane colorate. . pixuri. dictando. bonuri.orice numãr natural. . . suporturi de hârtie de scris variate (velinã. desene sau numere mai mici ca 10. • gruparea ºi regruparea obiectelor sau desenelor numãrate în funcþie de „pasul“ numãrãrii: câte douã. obiecte pentru realizarea de mulþimi. identificarea numerelor de pe tricoul sportivilor. câte cinci.numãrul 0 are ca succesor pe 1. deoarece 0 plus 1 fac 1. cu reþea de pãtrãþele) • decupaje din reviste. • compararea ºi ordonarea grupurilor de obiecte folosind procedee diferite. liste de preþuri.orice numãr natural are un succesor. • markere. sã compare numerele naturale de la 0 la 5. FORME DE ACTIVITATE: • în perechi: exerciþii de comparare a unor numere. sã ordoneze numerele naturale de la 0 la 5. identificarea numerelor în articole de ziar etc.zero este un numãr natural. pe baza unor criterii date. ceea ce permite aºezarea numerelor în ordinea mãrimii. cretã coloratã. aºezarea elementelor unele sub altele etc. • compararea numerelor folosind diferite reprezentãri ale acestora. 2.

adicã mulþimea vidã. Prin formare de perechi se constatã cã un element din prima mulþime rãmâne fãrã pereche. 1. Se citeºte: 4 este mai mic decât 5 ºi 5 este mai mare decât 4. mai puþin prin punerea în corespondenþã a unor mulþimi aparþinând unor clase de echivalenþã diferite. este simbolul clasei de mulþimi care nu au nici un element. Exemplul 1: Puneþi în corespondenþã termen cu termen. Este o bunã ocazie sã aduceþi în discuþie aspectul zecimal al sistemului de numeraþie. Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 17 . d) Dintre numerele 3 ºi 1 subliniazã-l pe cel care e mai aproape de numãrul 5. 5. 4. 1. • Realizaþi o fiºã de evaluare formativã: a) Scrie numerele pe care le auzi: 5. douã mulþimi cu un numãr inegal de elemente: 4 elemente ºi 5 elemente. 2 b) 5. 1.5. 2.Exemplul 2: Spuneþi 3 numere mai mici decât… Spuneþi 3 numere mai mari decât… Spuneþi 3 numere situate între… ºi între… Spuneþi 2 numere cele mai apropiate de 3 ºi de 5 Ordinea numerelor naturale ºi stabilirea succesiunii lor ascendente / descendente se realizeazã prin compararea ºi punerea în corespondenþã a mulþimilor cu 0. Concluzia este cã prima mulþime are mai puþine elemente decât a doua. 0. Grupaþi-le ºi solicitaþi exemple din viaþa cotidianã în care apare numãrul zece. b) Scrie numãrul mai mic din fiecare grup: a)4. 2. 7. 2. 3. C) APLICAÞII • Propuneþi aplicaþii pentru a consolida relaþia de ordine care se introduce în strânsã legãturã cu noþiunile mai mult. 9. O atenþie mai mare necesitã introducerea numãrului 10. 3. c) Ordoneazã crescãtor numerele: 3. 3. 0. 8. Arãtaþi cã 10 unitãþi formeazã o zece. … elemente stabilind din aproape în aproape ºirurile de inegalitãþi. 4. Unitatea de învãþare 4 ºi unitatea de învãþare 5 lãrgesc concentrul cu numerele (ºi cifrele) 6.4. • Este important procesul de înþelegere a semnificaþiei lui 0 ca dublã abstracþie: nu exprimã ceva concret.

ACHIZIÞII • Activitãþile ce vizeazã operaþiile de adunare ºi de scãdere a numerelor naturale au în vedere urmãtoarele achiziþii: a) elemente de limbaj matematic aplicate numeric ºi în acþiuni practice: . FORME DE ACTIVITATE: • în perechi: exerciþii de comparare a unor numere.scãzut din … 3 scãzut din 7 este egal cu 4. completãri.. . ORIENTARE • Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi ce ºtiu deja despre semnificaþia operaþiilor de adunare ºi de scãdere. primesc. dictando. au rãmas. • individual: proiectul „Cartea clasei“. • sã verifice validitatea unor rezultate ale adunãrii / scãderii folosind operaþia inversã. B. verificarea rezultatelor cu ajutorul obiectelor: cãrþi de joc. creioane colorate. cu reþea de pãtrãþele). câte persoane preferã un anume sortiment etc. • sã precizeze semnele de operaþie cu numerele componenete dintr-un exerciþiu dat.erau. . • decupaje din reviste. –. cãrþi de joc. astfel încât propoziþiile adevãrate sã devinã false. • proiect de anchetã în comunitate: „Pâinea“ (sortimente de pâine. • sã aplice procedee de calcul rapide: asocieri. pixuri.adunat cu … 7 adunat cu 3 egal cu 10. mai mic. liste de preþuri. • scrierea unor „arbori de calcul“: efectuarea unor adunãri cu mai mulþi termeni. • sã schimbe numere sau semne de operaþii. ACTIVITÃÞI PROPUSE: • adunarea ºi scãderea cu numere naturale de la 0 la 10. având ca suport obiecte sau desene. sunt … 7 + 3 = 10. 18 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . • markere. • jocuri: . • sã schimbe numere sau semne de operaþii false. • operarea cu numere prin calcul mintal. exerciþii de scriere a acestor operaþii. zaruri. • compunerea ºi descompunerea numerelor în sume sau diferenþe de numere cu ajutorul dominourilor. MATERIALE: • fiºe. . au plecat … 7 – 3 = 10.am. comutãri.6 OBIECTIVE: Adunarea ºi scãderea cu numerele de la 0 la 10 Prezentarea unitãþii NUMÃR DE ORE: • învãþare: 3 ore • sã foloseascã în calcule simbolurile operatorii: +. propunând mai multe soluþii. Realizaþi o ºtafetã în care sã implicaþi cât mai mulþi cursanþi în rezolvarea de adunãri sau scãderi. monede. .cu mai mult / puþin decât … cu 3 mai mult decât 7 înseamnã 10. dominouri. .). dominouri. zaruri sau desene. atunci 3 + 2 = 5. zaruri. estimãri. monede ºi bancnote. =. Sugestii metodologice A. cãrþi de joc. astfel încât operaþia sã devinã adevãratã propunând mai multe soluþii. cretã coloratã. orare etc. bonuri. folosind monede.dacã … atunci … Dacã 2 + 3 = 5. • sã calculeze rezultatul unor exerciþii bazate pe o singurã operaþie cu numere mici.În câte moduri poþi plãti un obiect care costã 10 de lei?“. .erau. suporturi de hârtie de scris variate (velinã. ziare. obiecte pentru realizarea de mulþimi. au venit. • sã aplice în calcule înþelegând semnificaþia lor relaþii matematice: mai mare. total … 2 + 4 = 6.

Scrieþi toate rãspunsurile. Cine crede cã e corect? Cum sã aflãm asta? Tabelul folosit la compunerea numerelor este completat cu toate soluþiile. 8 l. adicã 7 pahare). Exemplul 2 În câte moduri se poate depozita o cantitate de 10 l de ulei. 4 l. Verificaþi. 8. Exemplul 3 ªtiind cã preþurile unor obiecte sunt: 10 lei. 4. 7 l. 4. Asiguraþi suportul concret pentru cei care au probleme de calcul cum ar fi: a) sortarea unor obiecte de culori / mãrimi diferite. 9 lei. capacitãþi de aplicare a acestora în practicã: . monede etc. Se pot folosi desene. reprezentãri. 9 – 2. la adunare se poate schimba ordinea lor. 3. apoi se introduce semnul operaþiei de adunare. 4.Saltul cãtre conceptul matematic de adunare / scãdere cere parcurgerea acestor faze. Situaþiile problematice au relevanþã. apoi s-au suplimentat cu doi saci de fiecare fel) 2. Exemplul 1 Exerciþii cu mai multe soluþii organizate în perechi: Precizaþi cum puteþi ambala 10 kg de cartofi în douã pungi diferite. dar cu aceeaºi formã (3 pahare mari ºi 4 mici. 8. este util sã utilizãm suport intuitiv cum ar fi: cãrþi de joc. 8 – 1. aflã cât vor fi ele dupã o reducere de 1 leu. 5 l. dar ºi diversifica în cadrul altor unitãþi care au ca temã adunarea ºi scãderea numerelor 0–30.oricare ar fi numerele. dacã existã vase de 1 l. 3 l. . b) informaþii matematice. Scade pe 3 din fiecare dintre numerele: 5. saci cu cereale de diferite tipuri. D. 3. 6 l. Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 19 . altfel nu stârnesc interesul celor care învaþã. 3. 4. Calculeazã: 2 + 4. Deºi lucrãm cu persoane a cãror gândire a depãºit stadiul concret. Fiºa de evaluare formativã: 1. APLICAÞII Tipurile de activitãþi se pot relua. dominouri. 8 lei. 2 l. 4 + 1.scãderea este posibilã numai dacã numãrul care se scade este mai mic sau egal cu cel din care se scade. zaruri. 4 – 2. deoarece: 4 + 2 = 6 ºi 2 + 4 = 6. Adaugã numãrul 2 la fiecare dintre numerele: 1. dar cu mijloace la îndemâna adulþilor.adunarea numerelor naturale. . dacã sunt mai multe numere se pot grupa. pentru a asigura acþiunea nemijlocitã cu obiectul cunoaºterii. notatã cu semnul + este totdeauna posibilã. 1 + 3. b) completarea unei diagrame (s-au trimis 2. 9 l? Toate soluþiile se pot transpune practic sub forma unor operaþii de adunare cu doi sau mai mulþi termeni.

• ordonarea. un deceniu. ziare. • sã sesizeze asocierea dintre elementele a douã grupe de obiecte. cu obiecte concrete sau desene. • markere. FORME DE ACTIVITATE: • în perechi: exerciþii de comparare a unor numere. pixuri.Optsprezece: 18 ani vârsta majoratului. • sã alcãtuiascã mulþimi dupã cardinale date. . obiecte pentru realizarea de mulþimi.. cu reþea de pãtrãþele) • decupaje din reviste. • compunerea ºi de descompunerea numerelor folosind cãrþi de joc. (lucru în perechi). desene sau numere mai mici ca 20. 20 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . • efectuarea de schimburi echivalente: zece monede de un leu cu o moneda de 10 lei. • sã citeascã numere formate din zeci ºi unitãþi...Zece: 10 ani. • sã indice numãrul care lipseºte într-un interval dat. scrierea numerelor naturale alcãtuite din zeci ºi unitãþi. • individual: proiectul „Lumea numerelor“. • sã numere în ordine crescãtoare / descrescãtoare de la . pe baza unor criterii date. • descompunerea unor numere concrete în zecile ºi unitãþile din care sunt formate (exemplu: 12 lei – o moneda de zece lei ºi doua monede de câte 1 leu). • sã precizeze locul unui numãr natural într-un ºir dat.marcante pentru numere naturale în concentrul 10–20: . cretã coloratã. orare etc.... • sã recunoascã / scrie numerele 10-20. • sã enunþe / scrie cardinalele unor mulþimi date. timbre etc. . suporturi de hârtie de scris variate (velinã. • sã enunþe toate posibilitãþile de compunere / descompunere a unui numãr din concentrul 10–20. compararea numerelor naturale de la 10 la 20. bilelor de diferite culori ºi mãrimi. banii ºi numere. liste de preþuri. creioane colorate. ACTIVITÃÞI PROPUSE: • gruparea unor obiecte câte zece..Doisprezece / douãsprezece: 12 luni are anul. • descompunerea numerelor în forme echivalente în vederea folosirii acestora pentru efectuarea operaþiilor: „În câte feluri poþi plãti un obiect care costa 10 lei? Dar unul care costã 13 lei?“. • sã aplice algoritmul comparãrii numerelor formate din zeci ºi unitãþi. un numãr învãþat. MATERIALE: • fiºe. • folosirea monedelor. • sã exemplifice categorii de mulþimi inconfundabile.7 OBIECTIVE: Numerele de la 10 la 20 Prezentarea unitãþii NUMÃR DE ORE: • învãþare: 3 ore • sã efectueze grupãri ale de câte 10. citirea. ºi pânã la .. • sã recunoascã numerele în contexte variate. dictando. • identificarea ºi aplicarea de scheme pentru compunerea ºi de descompunerea numerelor • completarea unui desen astfel încât sã se obþinã un anumit numãr de puncte (cãrþi de joc) ºi scrierea numerelor potrivite. • formarea. bonuri. • numãrarea cu obiecte în care grupele de câte 10 se înlocuiesc cu un alt obiect.

. 12. 13. pentru comparare ºi ordonare. 17. 3 ºi 17. pe lângã valoarea cifricã. 12. distanþe. de scriere a acestora. indicã numãrul zecilor. 10.Activitãþi pentru gãsirea soluþiilor. 2 ºi 18. 8. b) 15. APLICAÞII Tipurile de activitãþi pot relua. 10. cantitãþi.. 1. 6.). c) Ordoneazã crescãtor numerele (pot fi ilustrate printr-un grafic cu bare): 13. 2. • Discutaþi cu ei ce anume vor sã înveþe în legãturã cu numerele naturale. • Realizaþi un exerciþiu prin care sã aflaþi ce ºtiu deja despre numere: exemple de numere concrete. Câte persoane din grupul nostru au pânã în 14 ani? Dar pânã în 18 ani? Dar pânã în 20 ani? • Realizaþi o fiºã de evaluare formativã: a) Scrie numerele (pe care le auzi) câºtigãtoare la o extragere: 15. vârste B. aceasta fiind datã de locul pe care simbolul îl ocupã în Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 21 . Exemplu: . 20. Se stabileºte ce numãr a fost cel mai apropiat / depãrtat de realitate. 14. 3. dominouri. 4 ºi 16. 7. fãrã a da aceastã denumire. 14. d) Dintre numerele 13 ºi 11 subliniazã-l pe cel care e mai aproape de numãrul 15 (poate fi folsitã o dreaptã. 18. 11. . Este important de arãtat cã simbolurile: 0. . 15..Activitãþi de estimare a numãrului de obiecte (pânã la 20) dintr-un vas transparent. ci doar pentru ilustrarea unei porþiuni dintr-un ºir). 4.Prezentarea unui grafic cu bare pornind de la realitãþi cunoscute: vânzãri. o axã. 9 au. .scrierea numãrului. date..cifra unitãþilor ºi cifra zecilor. ºi valoare poziþionalã. 13. Câte bile credeþi cã se aflã în acest vas ºtiind cã sunt cel mult 20 de bile. preocupãri etc. Lipsa unitãþilor de un anumit ordin se indicã prin ocuparea locului respectiv cu cifra 0. • Prin scrierea numerelor formate din zeci ºi unitãþi se evidenþiazã aspectul zecimal de scriere ºi notaþie a numerelor. dar ºi diversifica pe cele din cadrul altor unitãþi care au ca temã numerele ºi numeraþia. 14. b) Scrie numãrul mai mic din fiecare grup (pot fi folosite desene realizate cu creta coloratã. Puteþi aduce 20 de bile de douã culori. Verificaþi prin numãrare ºi descoperiþi numerele implicate. adicã de ordinul unitãþilor pe care le reprezintã. ACHIZIÞII • Activitãþile cu tema numere naturale 10–20 au în vedere urmãtoarele achiziþii: . Exemplu: în scrierea numãrului 11 (unsprezece) cifra 1 care se aflã pe locul întâi din dreapta scrierii numãrului. cartonaºe): a) 14. Sugestii metodologice A. indicã numãrul unitãþilor.memorarea ºi scrirea numerelor de la 10 la 20. . C. Se scriu estimãrile.zecea ca unitate de ordinul doi.scrierea ºi citirea numãrului zece. iar cifra 1 care se aflã pe locul al doilea în scrierea numãrului. Exemplu: . .unitate simplã ca unitate de ordinul întâi. Este posibil sã aparã dificultãþi de pronunþare a unor numere. 5. ORIENTARE • Precizaþi care vã sunt obiectivele ºi ce aºteptãri aveþi de la cursanþi. Câte bile pot fi de fiecare culoare ? Faceþi un tabel în care notaþi toate soluþiile (1 ºi 19. Sunt utile activitãþile orale de numire a unor numere în contexte reale. se numãrã ºi se confruntã rezultatele.

mai mic. –. • individual: proiectul „Tot felul de cifre“. efectuarea unor adunãri cu mai mulþi termeni. având ca suport obiecte sau desene. monede ºi bancnote. =. astfel încât operaþia sã devinã adevãratã propunând mai multe soluþii. suporturi de hârtie de scris variate (velinã. • sã aplice procedee de calcul rapide: asocieri. cãrþi de joc. orare etc. • Discutaþi cu ei despre ce anume vor sã înveþe. ziare. dominouri. dictando. bonuri. • decupaje din reviste. zaruri. apoi rezultatul se adunã cu zecea primului numãr. liste de preþuri. • compunerea ºi descompunerea numerelor în sume sau diferenþe de numere cu ajutorul dominourilor. • sã precizeze semnele de operaþie cu numerele componenete dintr-un exerciþiu dat. completãri. pixuri. iar celalalt este format numai din unitãþi. „arbori de calcul“. Sugestii metodologice A. • scrierea unor. • Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi ce ºtiu deja despre semnificaþia operaþiilor de adunare ºi de scãdere. comutãri. • operarea cu numere prin calcul mintal. • markere. zaruri sau desene. Realizaþi o ºtafetã în care sã implicaþi cât mai mulþi cursanþi în rezolvarea de adunãri sau scãderi. 22 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . cãrþi de joc. folosind monede. zaruri. ACTIVITÃÞI PROPUSE: • adunarea ºi scãderea cu numere naturale de la 0 la 20. obiecte pentru realizarea de mulþimi. estimãri. monede. cretã coloratã. cu reþea de pãtrãþele). ACHIZIÞII • Activitãþile ce vizeazã operaþiile de adunare ºi de scãdere a numerelor naturale au în vedere urmãtoarele achiziþii: a) Algoritmul adunãrii unui numãr mai mic decât 20 (format din zeci ºi din unitãþi) cu un numãr mai mic decât 10. • sã verifice validitatea unor rezultate ale adunãrii / scãderii folosind operaþia inversã. dominouri. B. a cãror sumã este 20 sau mai micã decât 20. • sã schimbe numere sau semne de operaþii. verificarea rezultatelor cu ajutorul obiectelor: cãrþi de joc. propunând mai multe soluþii. FORME DE ACTIVITATE: • în perechi: exerciþii de comparare a unor numere. astfel încât propoziþiile adevãrate sã devinã false. • jocuri: „În câte moduri poþi plãti un obiect care costã 18 de lei?“. • sã calculeze rezultatul unor exerciþii bazate pe o singurã operaþie în care un numãr este format din zeci ºi unitãþi. • sã aplice în calcule înþelegând semnificaþia lor relaþii matematice: mai mare.8 OBIECTIVE: Adunarea ºi scãderea cu numerele de la 0 la 20 Prezentarea unitãþii NUMÃR DE ORE: • învãþare: 3 ore • sã foloseascã în calcule simbolurile operatorii: +. creioane colorate. • sã schimbe numere sau semne de operaþii false. Pentru adunarea unui numãr format dintr-o zece ºi din unitãþi cu un numãr format din unitãþi se adunã unitãþile între ele. ORIENTARE • Spuneþi cursanþilor ce vreþi sã faceþi ºi ce aºteptãri aveþi de la ei. MATERIALE: • fiºe. exerciþii de scriere a acestor operaþii.

numãrare. chiar ºi simularea cu ajutorul balanþei. Calculeazã: 12 + 4. monede. 2. Se scad unitãþile celui de-al doilea numãr din unitãþile primului numãr. completare. 6 l. 5 l. Fiºa de evaluare formativã: 1. de scãdere ºi. 18. 19 lei. C. 3 l. 8 l. este util sã utilizãm materiale – suport intuitiv cum ar fi: cãrþi de joc. 18. 18 – 1. 3. 11 l. iar acum dupã ce mi-a restituit banii am 19 lei? Are cineva o cale de rezolvare? Se procedeazã prin orice modalitate le este la îndemânã. 1 + 13. Adaugã numãrul 2 la fiecare dintre numerele: 11. 12 l. Asiguraþi suportul concret cum ar fi: desene. 14 – 2. 16 l. 7 l. Exemplu: ªtiind cã preþurile unor obiecte sunt: 17 lei. reprezentãri. Scade pe 6 din fiecare dintre numerele: 19. 19 – 2. în acest mod. 14 l. 18 lei. Exemplu: 18 – 5 = 10 + 8 – 5 = = 10 + (8 – 5) = = 10 + 3 = = 13 Deºi lucrãm cu persoane a cãror gândire a depãºit stadiul concret. 18 l. 2 l. 17 l. 15 l. altfel nu stârnesc interesul celor care învaþã. Exemplu: Câþi lei mi-o fi dat casiera dacã am avut 12 lei.Exemplu: 12 + 5 = 10 + 2 + 5 = = 10 + (2 + 5) = = 10 + 7 = = 17 b) Algoritmul scãderii unui numãr mai mic decât 10 dintr-un numãr format din zeci ºi din unitãþi mai mic decât 20. Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 23 . APLICAÞII Tipurile de activitãþi de la unitatea precedentã cu tema adunarea ºi scãderea se pot relua. însoþirea calculelor de desene. 4. dominouri. Toate soluþiile se pot transpune practic sub forma unor operaþii de adunare cu doi sau mai mulþi termeni. numai sã se gãseascã soluþia: încercãri. dar ºi diversifica în cadrul acestei unitãþi care are ca temã adunarea ºi scãderea numerelor 0–20. scheme. monede. aflã cât vor fi ele dupã o reducere de 3 lei. 13. 4 + 11. 17. se face ºi verificarea rezultatelor. Situaþiile problematice trebuie sã aibã relevanþã. balanþa etc. 4 l. Saltul cãtre faza abstractã necesitã parcurgerea unor etape de lucru cu obiecte aflate la îndemâna adulþilor. scheme. Motivarea alegerii se poate face prin operaþia inversã. Se pot folosi desene. dacã existã vase de 1 l. 14. zaruri. cãrþi de joc etc. pentru a asigura acþiunea nemijlocitã cu obiectul cunoaºterii. 13 l. Exemplu: În câte moduri se poate depozita o cantitate de 19 l de ulei.

“.9 OBIECTIVE: Probleme Prezentarea unitãþii NUMÃR DE ORE: • învãþare: 3 ore • sã identifice datele problemei în probleme cu text. unei expresii matematice date. „Când spun plus. • sã asocieze operaþia potrivitã unei situaþii-problemã. dictando. 3. între 9 ºi 13. mai mic decât 15.. transporturi. între 3 ºi 9. Adunã douã numere care sã dea un rezultat: a) mai mare decât 5. cunoscute din unitãþile anterioare. între 7 ºi 14. pixuri. cãrþi de joc.. • estimarea unor rezultate. zarurile. • rezolvarea de probleme folosind cãrþile de joc. cretã coloratã. Sugestii metodologice A. mai mare decât 15.“. zaruri. obiecte pentru realizarea de mulþimi. mã gândesc la . b) mai mic decât 5. mai mare decât 10. problemele-ghicitori. orare etc. mai mare decât 5. 18 – 2. Spune la care dintre exerciþiile de mai jos rezultatul este mai aproape de 10 decât de 20: 3 + 5. 4 + 14. bonuri. • rezolvarea de probleme folosind date din tabele sau liste de preþuri. ziare. • exerciþii de tipul: „Când spun minus. 2. • sã formuleze întrebãri pentru probleme date. • utilizarea datelor din tabele ºi liste în rezolvarea de probleme. banii ºi verificarea rezultatului prin numãrare. ORIENTARE • Sunt utile antrenamentele de compunere ºi descompunere. verificarea prin numãrare. mã gândesc la . • decupaje din reviste. a) 3 este mai aproape de 5 sau de 10? Dar 6? Dar 7? Dar 0? b) Spune douã numere situate între 10 ºi 20. dominouri. cu reþea de pãtrãþele). Cât credeþi cã a consumat maºina mea dacã asearã aveam 19 litri de motorinã. liste de preþuri. 1. unui context. 24 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar .. • probleme pornind de la o tema: cumpãrãturi. 4. 18 – 7. mai mic decât 20. • markere. monede. • sã rezolve probleme de estimare a rezultatelor. de estimare etc. • sã aleagã soluþia potrivitã dintre mai multe date. • adãugarea sau extragerea de elemente dintr-o mulþime de obiecte ºi exprimarea operaþiei verbal ºi în scris. • analiza pãrþilor componente ale unei probleme. FORME DE ACTIVITATE: • în perechi: exerciþii de compunere a unor probleme. • formularea de probleme pornind de la numere concrete date. mai mic decât 10. • formularea de probleme cu sprijin concret în obiecte sau desene. suporturi de hârtie de scris variate (velinã. ACTIVITÃÞI PROPUSE: • rezolvarea de probleme care induc folosirea adunãrii sau scãderii.. preocupãri. 1 + 6. creioane colorate. • individual: proiectul „Studiu de piaþã“. iar acum mai am 14 litri? MATERIALE: • fiºe.

Dintre acestea 5 erau containere cu zahãr la preþul de 3 lei kilogramul ºi 13 erau containere cu orez la preþul de 2 lei kilogramul. alegerea ºi efectuarea operaþiilor corespunzãtoare raþionamentului. Prin discuþii din aproape în aproape se eliminã elemente de prisos ºi se pãstreazã elementele care ajutã la gãsirea soluþiei. • Problemele simple bazate pe scãdere. Folosirea informaþiilor dintr-un tabel. La un depozit s-au adus 5 containere cu zahãr ºi 13 containere cu orez. de tipul a – x = … pot fi: . ACHIZIÞII • Activitãþile vizeazã formarea conceptului de problemã pe baza achiziþiilor despre numere ºi relaþii între acestea.am. de tipul a + x =.. • Încã din aceastã unitate atenþia va fi orientatã cãtre etapele rezolvãrii problemelor. Câte containere cu zahãr ºi cu orez s-au adus? Este un prilej de a insista pe concizia ºi acurateþea limbajului matematic. B. Analizaþi de ce trebuie sau nu trebuie pãstrate anumite date pentru rezolvarea problemei. fie ele ºi simple ºi anume: cunoaºterea / înþelegerea enunþului. • Problemele simple bazate pe adunare. total … 2 + 4 = 6. sã realizaþi o schemã pentru a vizualiza datele ºi a ajuta la gãsirea soluþiei. Exemplu: Exerciþiul 9.de „traducere“ a unor expresii cum ar fi: . schemã.erau.erau. întrebare. Este util sã ilustraþi problema. au plecat … 7 – 3 = 4.am.cu mai mult decât … . Fiºa de evaluare formativã: 1. Exemplu: La depozitul de pe Strada Teiului. rãspuns. au rãmas. ci de a crea deschideri pentru conºtientizarea situaþiilor-problemã care presupun mai întâi capacitatea de a le identifica. rezolvare. Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 25 . pot fi: . rest … 18 – 4 = 14.cu mai puþin decât … . . grafic. schemã.C. au venit. planºã constituie tipuri de antrenamente specifice rezolvãrii de probleme ºi corespunde nivelului de vârstã cãruia ne adresãm. planºã ca ºi transpunerea informaþiilor într-un tabel. Existã uneori reþete. . sunt … 7 + 3 = 10. a comunicãrii în general. analiza problemei. apoi de a cãuta soluþii. grafic. Asiguraþi suportul concret pentru rezolvarea problemelor cum ar fi: desene. primesc. Câte containere cu zahãr ºi cu orez s-au adus? Rolul acestui tip de activitate nu este acela de a rezolva problema.de „traducere“ a unor expresii cum ar fi: . datele problemei. Se va opera cu urmãtorii termeni specifici problemei: enunþ. numãrul 16 s-au adus la ora 9 containere cu alimente. dau.. imagini deoarece este posibil sã nu poatã fi citit textul. APLICAÞII • Prezentaþi un text care sã conþinã elemente de prisos. scheme. alteori nu. precum ºi pe baza experienþei de viaþã a celor care învaþã.

• sã citeascã numere formate din zeci. cu ºi fãrã sprijin în obiecte sau desene. • sã recunoascã numerele în contexte variate.. bonuri. timbre etc. • sã numere în ordine crescãtoare / descrescãtoare de la . cretã coloratã. • sã sesizeze asocierea dintre elementele a douã grupe de obiecte. • efectuarea de schimburi echivalente: zece monede de un leu cu o monedã de 10 lei. • sã enunþe / scrie cardinalele unor mulþimi date. citirea. (lucru în perechi). dictando. • descompunerea numerelor în forme echivalente în vederea folosirii acestora pentru efectuarea operaþiilor. ºi pânã la . • numãrarea „înainte“ ºi „înapoi“. câte trei. • sã scrie numere dupã dictare.. • folosirea monedelor. câte cinci. MATERIALE: • tabel de numeraþie. pixuri. liste de preþuri..10 Numerele de la 10 la 100 Prezentarea unitãþii NUMÃR DE ORE: • învãþare: 3 ore OBIECTIVE: • sã efectueze grupãri ale de câte 10. • sã indice numãrul care lipseºte într-un interval dat. • completarea unui desen astfel încât sã se obþinã un anumit numãr de puncte (cãrþi de joc) ºi scrierea numerelor potrivite. un numãr învãþat. din zeci ºi unitãþi. ACTIVITÃÞI PROPUSE: • gruparea unor obiecte câte zece. • identificarea ºi aplicarea de scheme pentru compunerea ºi de descompunerea numerelor. obiecte care se pot grupa câte 10. din reviste. desene sau numere mai mici ca 100. • sã alcãtuiascã mulþimi dupã cardinale date. • sã aplice algoritmul comparãrii numerelor formate din zeci ºi unitãþi. • exerciþii practice în curtea ºcolii: „Jocul pistei“. • formarea. • sã enunþe toate posibilitãþile de compunere / descompunere a unui numãr din concentrul 0–100. • sã recunoascã / scrie numerele 0-100. bani ºi numere. scrierea numerelor naturale alcãtuite din zeci ºi unitãþi. pe baza unor criterii date. FORME DE ACTIVITATE: • în perechi: exerciþii de scriere / citire a numerelor. cu obiecte concrete sau desene. bilelor de diferite culori ºi mãrimi. • markere. • sã precizeze locul unui numãr natural într-un ºir dat.. creioane colorate. cu reþea de pãtrãþele) • decupaje care conþin numere.. 26 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . fiºe. abac. ziare. • gruparea ºi regruparea obiectelor sau desenelor numãrate în funcþie de „pasul“ numãrãrii: câte douã. • individual: proiectul „Prietenii mei“. orare etc. • descompunerea unor numere concrete în zecile ºi unitãþile din care sunt formate (exemplu: 12 lei – o monedã de zece lei ºi douã monede de câte 1 leu). • compunerea ºi de descompunerea numerelor folosind cãrþi de joc. • numãrarea cu obiecte în care grupele de câte 10 se înlocuiesc cu un alt obiect. suporturi de hârtie de scris variate (velinã.

25. au pe lângã valoarea cifricã ºi valoare poziþionalã. • Prin scrierea numerelor formate din zeci ºi unitãþi se evidenþiazã aspectul zecimal de scriere ºi notaþie a numerelor. 89.. d) Scrie în fiecare ºir încã trei numere: 10. B. ORIENTARE • Precizaþi care vã sunt obiectivele ºi ce aºteptãri aveþi de la cursanþi. .. 45.. iar cifra 3 care se aflã pe locul al doilea în scrierea numãrului. Exemplu: Se pot întocmi liste de preþuri. . 80. 77. . 2. . . • Întrebaþi-i ce semnificaþie are pentru ei numãrul 100. Inexistenþa unitãþilor de un anumit ordin se indicã prin ocuparea locului respectiv cu cifra 0 (40 patruzeci). se stabileºte ce numãr a fost cel mai apropiat / depãrtat de realitate. 26. ACHIZIÞII Activitãþile cu tema numere naturale 0–100 au în vedere urmãtoarele achiziþii: ..... 20. 28. APLICAÞII Tipurile de activitãþi pot relua. 9.gruparea obiectelor câte 10.. pe bazã de estimare. se numãrã ºi se confruntã rezultatele.. .unitatea simplã ca unitate de ordinul întâi (fãrã a folosi cuvântul ordin). 30.. ... 1. respectiv doi (cifra unitãþilor ºi cifra zecilor)..zecea ca unitate de ordinul doi (fãrã a folosi cuvântul ordin). Este important de precizat cã simbolurile: 0. . 39. -intuirea poziþiei unitãþilor de ordinul (de pe locul) întâi. 3. 85. . • Discutaþi cu ei ce anume vor sã înveþe în legãturã cu numerele naturale. se scrie numãrul estimat. • Realizaþi o fiºã de evaluare formativã: a) Scrie numerele pe care le auzi: 45... 4.scrierea numerelor de la 0 la 100. 5..... 20. Este posibil sã aparã dificultãþi de pronunþare a unor numere. Sugestii metodologice A. 6. Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 27 . . . aceasta fiind datã de locul pe care simbolul îl ocupã în scrierea numãrului.ºirul numerelor naturale. 18. . Se pot face fiºe de identitate cu precizarea unor date personale etc. c) Dintre numerele 45 ºi 42 înconjurã-l pe cel care este mai aproape de numãrul 50. 27.citirea ºi scrierea ºi numãrului de obiecte folosind grupãrile de câte zece... indicã numãrul zecilor... Exemplu: În scrierea numãrului 33 (treizeci ºi trei) cifra 3 care se aflã pe locul întâi din dreapta scrierii numãrului.unitatea simplã ca unitate de ordinul(de pe locul) întâi. de scriere a acestora. . 7. Exemplu: Activitãþi de estimare a numãrului de obiecte.numere cu pereche / fãrã pereche (cu soþ / fãrã soþ). Sunt utile activitãþile orale de rostire a unor numere întâlnite în contexte reale precum ºi exerciþiile de plasare intr-un tabel de numeraþie pentru vizualizarea locului zecilor ºi al unitãþilor. indicã numãrul unitãþilor. . b) Scrie vecinii numerelor: 60... 88.. 8. dar ºi diversifica pe cele din cadrul altor unitãþi care au ca temã numerele ºi numeraþia. 94.. . adicã de ordinul unitãþilor pe care le reprezintã.. 90. C.

„Maºini“. • sã indice numãrul care lipseºte într-un interval dat. • markere. în care apar numere: „Sporturi preferate“... • sã numere în ordine crescãtoare / descrescãtoare de la .. compararea numerelor naturale de la 0 la 100. • ordonarea. ºi pânã la . FORME DE ACTIVITATE: • în perechi: exerciþii de comparare a unor numere. • jocuri cu zarurile: „Jocul pistei“ (se înainteazã sau se revine pe o pistã de hârtie în funcþie de numãrul indicat de zar). cretã coloratã.11 OBIECTIVE: Compararea ºi ordonarea numerelor de la 20 la 100 Prezentarea unitãþii NUMÃR DE ORE: • învãþare: 3 ore • sã aplice algoritmul comparãrii numerelor formate din zeci ºi unitãþi. orare etc. suporturi de hârtie de scris variate (velinã.. • individual: proiectul „Anchetã“. pixuri. ziare. bonuri. • compararea numerelor folosind diferite reprezentãri ale acestora.“ pentru culegere de informaþii. • postere pe diferite teme. MATERIALE: • tabel de numeraþie.. • observarea ºi numãrarea frecvenþei cu care apar numerele sau alte concepte matematice în ziar. • jocuri de ordonare ºi comparare cu cãrþile de joc. 28 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . dictando.. • sã precizeze locul unui numãr natural într-un ºir dat. informaþii diverse etc. ACTIVITÃÞI PROPUSE: • compararea ºi ordonarea grupurilor de obiecte folosind procedee diferite. „Moda“.. • scrierea adresei personale. • proiect: „Preocupãrile mele în date ºi în cifre“. • jocuri de utilizare a numerelor în diverse situaþii concrete. • utilizarea numerelor în activitãþi din viaþa cotidianã.“. • realizarea unei „cãrþi de vizitã“ pentru colegii de clasa. • exerciþii de prezentare („Cine sunt eu?“) în care se folosesc numere: „Am 12 ani. • sesizarea situaþiilor în care memorarea sau utilizarea unui numãr este utilã: numãrul de telefon. creioane colorate. probleme ilustrate. cu reþea de pãtrãþele) • decupaje din reviste. un numãr învãþat. pe stradã.. • activitãþi de tipul: „ªtiaþi cã. în emisiunile de televiziune etc.. liste de preþuri. fiºe. cântãresc 28 de kilograme. „Sportivi“ etc.

41. Sugestii metodologice A.C. iar acum este . a) Dintre numerele 73 ºi 71 subliniazã-l pe cel care e mai aproape de numãrul 75. 44. Iatã câteva exemple: 1. 30. dar ºi diversifica pe cele din cadrul altor unitãþi care au ca temã numerele ºi numeraþia. 51. oferte etc. 21.compararea a douã numere din ºirul numerelor naturale ºi folosirea expresiilor: mai mare decât. ACHIZIÞII • Activitãþile cu tema „compararea ºi ordonarea numerelor naturale 0–100“ au în vedere urmãtoarele achiziþii: . b) 15. . lei. pe o axã) într-un ºir dat. Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 29 .propoziþie adevãratã / falsã. 15. c) Ordoneazã crescãtor numerele: 13. 44. . mai mic decât. se stabileºte ce numãr a fost cel mai apropiat / depãrtat de realitate...ordonarea numerelor naturale.. B. distanþe. 12.estimarea numãrului de elemente dintr-o mulþime. pentru a asigura inserþia cunoºtinþelor în cotidian. ORIENTARE • Precizaþi care vã sunt obiectivele ºi ce aºteptãri aveþi de la cursanþi. APLICAÞII Tipurile de activitãþi pot relua. Activitãþi de estimare a numãrului de obiecte dintr-un vas transparent: se scrie numãrul estimat. se numãrã ºi se comparã rezultatele. b) Înconjurã numãrul mai mic din fiecare grup: a) 14. 2.cifra care se aflã pe locul unitãþilor / zecilor ºi indicã numãrul acestora. 51. Discutaþi cu ei ce anume vor sã înveþe în legãturã cu numerele naturale. vârste. 20. cantitãþi. . Activitãþi de plasare a numerelor (scrise pe cartonaºe. Citirea unor preþuri care s-au diminuat sau au crescut: era . 31. 50.. . 3. • Realizaþi o fiºã de evaluare formativã: Pregãtiþi suporturi concrete: pliante publicitare. este mai mic / mare. 55. lei ceea ce înseamnã cã a scãzut / a crescut. • Realizaþi un exerciþiu prin care sã aflaþi ce ºtiu deja despre numere: date.

propunând mai multe soluþii. cretã coloratã. liste de preþuri. cãrþi de joc. • sã aplice algoritmul adunãrii / scãderii. FORME DE ACTIVITATE: • în perechi: exerciþii de compunere a unor numere. • sã verifice validitatea unor rezultate ale adunãrii / scãderii folosind operaþia inversã. fãrã trecere peste ordin. –. cãrþi de joc. „arbori de calcul“. zaruri. dominouri. • sã schimbe numere sau semne de operaþii false. • sã aplice procedee de calcul rapid: asocieri. exerciþii de scriere a acestor operaþii. • individual: proiectul „Facem o comandã“. completãri. unele sub altele. dictando. aºezarea numerelor pe verticalã. • scrierea unor. creioane colorate. bonuri. zaruri. • sã aplice în calcule înþelegând semnificaþia lor relaþii matematice: mai mare. estimãri.12 OBIECTIVE: Adunarea ºi scãderea numerelor de la 0 la 30 Prezentarea unitãþii NUMÃR DE ORE: • învãþare: 3 ore • sã foloseascã în calcule simbolurile operatorii: +. ORIENTARE • Spuneþi cursanþilor ce vreþi sã faceþi ºi ce aºteptãri aveþi de la ei. efectuarea unor adunãri cu mai mulþi termeni. • Discutaþi cu ei despre ce anume vor sã înveþe. pixuri. =. zaruri sau desene. astfel încât operaþia sã devinã adevãratã propunând mai multe soluþii. suporturi de hârtie de scris variate (velinã. dominouri. verificarea rezultatelor cu ajutorul obiectelor: cãrþi de joc. Sugestii metodologice A. • compunerea ºi descompunerea numerelor în sume sau diferenþe de numere cu ajutorul dominourilor. • markere. cu reþea de pãtrãþele). • Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi ce ºtiu deja despre semnificaþia operaþiilor de adunare ºi de scãdere. • sã schimbe numere sau semne de operaþii. • sã calculeze rezultatul unor exerciþii bazate pe o singurã operaþie în care un numãr este format din zeci ºi unitãþi. 30 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . astfel încât propoziþiile adevãrate sã devinã false. • sã precizeze semnele de operaþie cu numerele componenete dintr-un exerciþiu pentru a obþine rezultatul dat. monede. MATERIALE: • fiºe. iar celalalt este format numai din unitãþi sau ambele numere sunt formate din zeci ºi unitãþi. monede ºi bancnote. • activitãþi de scriere a unui numãr ca sumã ºi ca diferenþã. obiecte pentru realizarea de mulþimi. având ca suport obiecte sau desene. Realizaþi o ºtafetã în care sã implicaþi cât mai mulþi cursanþi în rezolvarea de adunãri sau scãderi. ziare. ACTIVITÃÞI PROPUSE: • adunarea ºi scãderea cu numere naturale de la 0 la 30. • decupaje din reviste. orare etc. • operarea cu numere prin calcul mintal. mai mic. comutãri. folosind monede.

reprezentãri. apoi zecile între ele. 12. 3. zaruri. Se pot folosi desene. apoi la aºezarea numerelor în scris. Exemplu: 12 + 15 = 10 + 2 + 10 + 5 = = 10 + 10 + 2 + 5 = = 20 + 7 = = 27 Se procedeazã. Încurajaþi folosirea oricãrui procedeu care sã conducã la aflarea soluþiei. C. Saltul cãtre abstract necesitã parcurgerea unor etape(concretã ºi semiconcretã) în care experienþa de viaþã este folositã ca ancorã în învãþare. Exemplu: Câþi ani mai are pânã la majorat fiecare dintre persoanele ºtiind cã au în prezent: 11. apoi la aºezarea numerelor în scris. este util sã utilizãm materialesuport la îndemâna adulþilor cum ar fi: cãrþi de joc. b) Algoritmul scãderii unui numãr mai mic decât 30 dintr-un numãr format din zeci ºi din unitãþi. 2. completarea. dominouri. monede etc. Fiºa de evaluare formativã Asiguraþi suportul concret. 11 + 13. desenul.zecile celui de-al doilea numãr din zecile primului numãr. în acest mod se face ºi verificarea rezultatelor. 23. 28 – 11. gruparea numãrarea. B. Exemplu: 28 – 15 = 20 + 8 – 10 – 5 = = (20 – 10) + (8 – 5) = = 10 + 3 = = 13 Se procedeazã. Calculeazã: 12 + 14. schematizarea. 24. unele sub altele. Motivarea alegerii se poate face prin operaþia inversã. Deºi lucrãm cu persoane a cãror gândire a depãºit stadiul concret. Scade pe 26 din fiecare dintre numerele: 29. pentru a asigura acþiunea nemijlocitã cu obiectul cunoaºterii. 29 lei. 20. apoi se scad Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 31 . c) Procedee de aflare a sumei / diferenþei: încercarea. 15 + 11. 27. cum ar fi însoþirea calculelor de scheme desene. aflã cât vor fi ele dupã o reducere de 5 lei. 13. 24 – 23. 14 ani? Toate soluþiile se pot transpune practic sub forma unor operaþii de adunare cu doi sau mai mulþi termeni. ACHIZIÞII Activitãþile ce vizeazã operaþiile de adunare ºi de scãdere a numerelor naturale au în vedere urmãtoarele achiziþii: a) Algoritmul adunãrii unui numãr mai mic decât 30 (format din zeci ºi din unitãþi) cu un alt numãr din concentrul 0–30. a cãror sumã este 30 sau mai micã decât 30. APLICAÞII Tipurile de activitãþi de la unitatea precedentã cu tema adunarea ºi scãderea se pot relua. Se scad unitãþile celui de-al doilea numãr din unitãþile primului numãr. 29 – 22. 1. 28. 28 lei. Pentru adunarea unui numãr format din zeci ºi din unitãþi cu un alt numãr format din zeci ºi unitãþi se adunã unitãþile între ele. folosirea calculatorului. Exemplu: ªtiind cã preþurile unor obiecte sunt: 27 lei. Adaugã numãrul 15 la fiecare dintre numerele: 21. de scãdere ºi. unele sub altele. dar ºi diversifica în cadrul acestei unitãþi care are ca temã adunarea ºi scãderea numerelor 0–30.

Identificarea situaþiilor problemã ºi formularea problemei B. B. • sã asocieze operaþia potrivitã unei situaþiiproblemã. • sã rezolve probleme de estimare a rezultatelor.“. • adãugarea sau extragerea de elemente dintr-o mulþime de obiecte ºi exprimarea operaþiei verbal ºi în scris. La aceastã vârstã structurile mentale permit rezolvarea unor operaþii cu un mai mare grad de abstractizare. 32 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . zarurile. Sugestii metodologice A. unui context. A. am primit rest y lei. precum ºi tipurile de exersare specifice procesului de rezolvare a problemelor. rezolvare. ACHIZIÞII Demersul rezolvãrii de probleme implicã parcurgerea unor paºi a cãror conºtientizare face parte din pregãtirea profesorului.. • probleme în contexte reale (ex. transporturi. unei expresii matematice date. • rezolvarea de probleme folosind date din tabele sau liste de preþuri. întrebare. mã gândesc la . • sã formuleze întrebãri pentru probleme date. Înþelegerea problemei. „Când spun plus. • formulãri de tipul: „Când spun minus. • sã aleagã soluþia potrivitã dintre mai multe date. • verificarea prin numãrare. preocupãri.13 Probleme Prezentarea unitãþii NUMÃR DE ORE: • învãþare: 3 ore OBIECTIVE: • sã identifice datele problemei în probleme cu text. • rezolvarea unor situaþii . • exprimarea în cuvinte proprii a modului de lucru folosit în rezolvarea unor sarcini care solicitã operarea cu obiecte. • formularea de probleme cu sprijin concret în obiecte sau desene..citirea problemei ºi verificarea sensului.problemã: „am avut x lei.separarea a ceea ce se dã de ceea ce se cere. mã gândesc la . presupune activitãþi cum sunt: .“. ORIENTARE Reactualizaþi achiziþiile referitoare la conceptul de problemã: date. câþi lei am cheltuit?“.. Cele ce urmeazã reprezintã o descriere relativã referitoare la activitãþile specifice. . • formularea de probleme pornind de la numere concrete date.. rãspuns. desene sau numere.: gestionarea banilor la cumpãrãturi). ACTIVITÃÞI PROPUSE: • analiza pãrþilor componente ale unei probleme. • probleme pornind de la o tema: cumpãrãturi. • rezolvarea de probleme folosind cãrþile de joc. banii ºi verificarea rezultatului prin numãrare.

. . .folosirea informaþiilor din planºe.transpunerea în limbaj matematic. recurgerea la strategii deja cunoscute. C.alegerea operaþiei de calcul. diagrame. . verificarea rezultatului. . Tipuri de exersare specifice: . Exemplu . existenþa uneia sau a mai multor soluþii. scheme.Transformaþi situaþia în problemã: Am cumpãrat pentru iarnã 14 kg de morcovi ºi 12 kg de þelinã. E. Câte kg de rãdãcinoase am cumpãrat? . tabele.alegerea alternativei ce permite mai multe ieºiri.Alegeþi o situaþie din cotidian: Am cumpãrat 14 kg de morcovi ºi 12 kg de þelinã. Organizarea informaþiei presupune activitãþi cum sunt: .alegerea metodei. conciziei. ghicirea soluþiei / metodei. 12 kg de þelinã ºi 3 kg de sfeclã roºie? . Câte kg de rãdãcinoase am cumpãrat? . desene.încercare-eroare.estimarea corectitudinii rezultatelor.Faceþi scheme. discutarea strategiilor propuse. .D. Tipuri de exersare specifice: . desene grafice.Adãugaþi încã un numãr ºi mãriþi numãrul de operaþii: Am cumpãrat pentru iarnã 14 kg de morcovi. . Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 33 .Schimbaþi problema astfel încât sã devinã una de scãdere sau una combinatã ºi cu adunare ºi cu scãdere: Am cumpãrat pentru iarnã 14 kg de morcovi ºi þelinã. .tatonãri pentru gãsirea soluþiei. construirea de exemple ºi contraexemple. .înþelegerea convenþiilor de notare. coerenþei formulãrilor verbale sau scrise.Pãstraþi textul. . Câte kg de þelinã sunt dacã 12 kg sunt morcovi ? .discutarea.Stabiliþi tipul problemei: a + x.estimãri legate de suficienþa / prisosul datelor. posibilitatea reprezentãrii grafice. . Tipuri de exersare specifice: . redactarea. interpretarea informaþiilor din tabele.sortarea ºi clasificarea datelor.Propuneþi exemplificãri de probleme (o pereche pentru altã pereche).transpunerea în limbaj propriu. 12 kg de þelinã ºi 3 kg de sfeclã roºie.evaluarea claritãþii. transpunerea informaþiilor sub forma unor desene. scheme.folosirea instrumentelor. formularea de afirmaþii ºi susþinerea acestora. reducerea problemei la una cunoscutã. a – x. grafice.verificarea rezultatelor. Finalizarea presupune activitãþi cum sunt: . . Tipuri de exersare specifice: . Folosirea informaþiilor presupune activitãþi cum sunt: . . .construirea de modele. studiul posibilitãþilor.evaluarea calitãþii întrebãrilor apãrute pe parcursul rezolvãrii. . dar schimbaþi locul întrebãrii (la început): Câte kg de rãdãcinoase am cumpãrat ºtiind cã sunt 14 kg de morcovi.aprecierea coerenþei datelor.

palmã. „mai înalt“.. „dupã“. • localizarea evenimentelor cotidiene în termenii: „înainte“. folosind pasul. pe o sãptãmânã etc. • realizarea unor tablouri (compoziþii spaþiale) folosind benzi de hârtie coloratã de diferite lungimi.. talpa etc. sãptãmâni. metru de croitorie.. • sã numeascã lunile anului având la dispoziþie calendarul. „mai greu“. • sã dezvolte o stategie pentu a numãra grupe de monede. observarea ºi aproximarea dimensiunilor acestor benzi. vase de capacitãþi diferite. • realizarea unui orar hazliu. • estimarea unor mãsuri ºi verificarea lor cu o unitate de mãsurã ne-standard aleasã. ºi p. MATERIALE: • diferite obiecte pentru mãsurãtori ne-standard. 34 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . • sã identifice valoarea unei monede. • efectuarea de mãsurãtori cu instrumente ne-standard. „în timp ce“ etc.14 Unitãþi de mãsurã Prezentarea unitãþii NUMÃR DE ORE: • învãþare: 3 ore OBIECTIVE: • sã utilizeze instrumente neconvenþionale pentru determinarea unor mãsuri. capacitãþii sau masei unor obiecte folosind unitãþi de mãsurã non-standard: creion.. de la magazin etc. 3.. • în grup: proiectul „Reþete“. • ordonarea unor obiecte dupã dimensiune sau dupã masã prin comparãri succesive. • instrumente uzuale de mãsurã. • citirea orelor fixe pe ceas. • exerciþii de plasare în timp a unor evenimente cotidiene. „dupã“. luni. • mãsurarea lungimii ºi lãþimii terenului de sport. • scrierea orarului de la dispensar.. • recunoaºterea unor instrumente de mãsurã uzuale: balanþa. • realizarea unei agende personale pentru planificarea timpului pe o zi. gumã. • sã extragã informaþii din tabele ºi liste. a curþii ºcolii. 2. • proiect: „Orar hazliu“. • înregistrarea în diverse forme (prin desene. • sã mânuiascã instrumente uzuale de mãsurã. zile.m. FORME DE ACTIVITATE: • în perechi: exerciþiul 1. exprimarea aprecierilor folosind expresiile: „mai lung“. „în timp ce“. • sã numeascã principalele unitãþi convenþionale.) a rezultatelor mãsurãrilor.. • relatarea unor mici istorioare personale cu folosirea termenilor: „înainte“. • sã citeascã orele pe ceas a. balanþe improvizate etc. • alegerea etalonului potrivit pentru o anumitã mãsurãtoare. • sã estimeze durata unor evenimente din cotidian. de lemnãrie. folosind ceasuri reale sau ceasuri confecþionate din carton. numere etc. „cel mai lung“ etc. lãþimi. • înregistrarea evenimentelor pe parcursul unei ore. • sã înregistreze rezultatele mãsurãtorilor în tabele. „mai uºor“. 4. • compararea duratei unor activitãþi.m. ACTIVITÃÞI PROPUSE: • mãsurarea dimensiunilor. • compararea rezultatelor.

• Învãþaþi-i cum se face o agendã personalã de lucru.”. • Necesitatea utilizãrii în practicã a unitãþilor de mãsurã convenþionale. Discutaþi despre nevoia de a fi punctual.. b) vasul în care încape mai mult lichid. • Denumirea unitãþii principale de mãsurã: m. dacã apar. principalele mãrimi ºi unitãþile lor în sistem internaþional.m. cât ºi p. la garã. 100 m. c) un pepene ar putea avea: 100 kg. ACHIZIÞII • Noþiunea de mãrime. ORIENTARE • Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã. mai scurt.. 87 kg. apoi coloreazã dupã indicaþiile date: a) obiectul mai lung. Analizaþi de ce apar diferenþe. de a respecta anumite repere orare în toate ocaziile. altul la 10. 10 l. noþiunea de mãsurare a mãrimilor ºi necesitatea mãsurãrii lor. kg. Observã obiectele (realizaþi desenele corespunzãtoare cerinþelor) de mai jos. (daþi un ceas desenat fixat la ora 3 ºi alte douã ceasuri: unul la 8. • Aduceþi în clasã programul unor instituþii din comunitate ºi citiþi-l împreunã. pãsãri. • Cereþi-le cursanþilor sã precizeze ce tipuri de ceasuri cunosc. Discutaþi despre orarul unor vieþuitoare: flori. • Expresii pentru compararea rezultatelor unor mãsurãtori cu mijloace nestandard: mai uºor. APLICAÞII • Organizaþi grupe care sã efectueze anumite mãsurãtori cu instrumente nestandard. Alege numãrul care reprezintã mãsura potrivitã. 2m. Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 35 . a) un cearceaf ar putea avea: 34 m. În viaþa de zi cu zi. 3. c) nouãsprezece. c) obiectul care cântãreºte mai puþin. • Antrenaþi-i în estimarea unor durate: De cât timp am nevoie sã ajung la ºcoalã? Ce pot sã fac cât numeri pânã la 60? • Realizaþi orarul clasei. Fiºã de evaluare formativã 1. • Solicitaþi-le sã-ºi scrie data când s-au nãscut. O persoanã cântãreºte 78 kg. 10 kg. scrieþi-o la computer.m. Comparaþi rezultatele. • Prezentaþi-le imaginea unei clepsidre sau chiar obiectul clepsidrã. B.) c) Precizaþi orele de început ºi de sfârºit pentru o zi de curs. a) Deseneazã pe fiecare dintre ceasuri limbile acestora pentru a indica orele: a) cinci. Medicul i-a recomandat sã mai slãbeascã pentru a ajunge la 70 kg. 2. Sugestii metodologice A. mai încãpãtor etc. mai greu. cunoaºterea unor mãsuri ºi instrumentele lor de mãsurã. Dacã e posibil. • Desfãºuraþi activitãþi de estimare a unor mãsuri. 67 l. de exemplu ora este anunþatã respectând momentele zilei. Câte kg trebuie sã slãbeascã? 4. • Realizaþi activitãþi de citire a ceasului. Este important sã citiþi denumirile orelor atât a. l. b) douãsprezece. • Cereþi-le cursanþilor sã efectueze diferite mãsurãtori pentru a determina anumite mãsuri. apoi cu instrumente standard. Precizaþi cum trebuie înregistrate rezultatele. b) o gãleatã ar pute avea: 25 l. (daþi fiecãruia câte o fiºã pe care aþi realizat cadranele ceasurilor) b) Coloreazã ceasul care indicã ora 15.C. mai lung. • Prezentaþi rime nostime despre zilele sãptãmânii. • Arãtaþi cum se pot orienta într-un calendar.

15 Elemente de geometrie Prezentarea unitãþii NUMÃR DE ORE: • învãþare: 3 ore OBIECTIVE • sã recunoascã forme plane în mediul înconjurãtor.. MATERIALE: • trusa geometricã.. Grãdina mea. joben etc. corpuri cu diferite forme. de realizare a unor tablouri cu beþiºoare: Casa mea. piramidã etc. enciclopedii. • observarea unor obiecte de anumite forme în spaþiul clasei sau în afara clasei. • vizita într-un atelier meºteºugãresc. ºabloane. vizionarea unui film didactic. • desenarea pe computer a figurilor geometrice. sârme. • selectarea unor figuri geometrice desenate dupã criterii date ºi decuparea lor. • sortarea ºi clasificarea unor obiecte date dupã criterii date sau identificate prin observare. pavaj. triunghiuri etc. computer.. • realizarea de obiecte pentru jocuri de rol: coif.. construcþii.. • markere. • activitãþi de construcþii folosind ºipci. • recunoaºterea formei feþelor unor corpuri din lumea realã. • sã precizeze elemente ale unor forme plane folosind cuvinte uzuale. FORME DE ACTIVITATE: • în perechi: exerciþiul 2 • în grup: proiectul „Ne pregãtim de serbare“ 36 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . ACTIVITÃÞI PROPUSE: • observarea ºi descrierea verbalã a figurilor geometrice cunoscute. folosirea în aprecierea lucrãrilor a vocabularului specific: am folosit pãtrate. precizarea criteriilor utilizate. ªcoala mea. • sã traseze dupã contur sau cu ajutorul ºablonului forme geometrice plane. pentru a observa obiecte de anumite forme. scândurele. Maºina mea etc. pe un ºantier de construcþii etc. • obþinerea amprentelor unor corpuri geometrice: cub. imagini din mediul înconjurãtor. • identificarea formelor plane pe obiecte reale: þesãturi. jocuri pe calculator. • prezentarea / descrierea sumarã a unor forme plane. • lucrãri practice de ºnuruire. • poster cu figuri geometrice.

• formaþi grupe ºi daþi-le sarcini. Aflã câþi m de dantelã trebuie la o faþã de masã dacã aceasta are forma unui pãtrat cu latura de 3 m. Aplicaþia este foarte bunã pentru aflarea intuitivã a perimetrului (sfoara se poate mãsura. • explicaþi în ce constã proiectul.explicaþi cum se pot obþine cercuri prin conturarea unor corpuri cu feþe în formã de cerc. .intuiþi obiecte din lumea înconjurãtoare.dacã aveþi în ºcoalã un computer daþi-le posibilitatea sã deseneze cu mouse-ul figuri geometrice.descoperiþi forme geometrice în spaþiul apropiat. Aduceþi-le în clasã un tablou. trasaþi câte o laturã urmând ca ei sã termine figura geometricã datã). . ORIENTARE • Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi ce ºtiu deja despre formele plane. Precizaþi cum se pot obþine figurine prin asamblarea figurilor decupate. presarea pe nisip.implicaþi mai mulþi analizatori în formarea noþiunilor. C. mici. APLICAÞII • folosiþi o sfoarã ºi realizaþi. Este o bunã ocazie sã îmbine teoria cu practica pentru a obþine obiecte frumoase. ACHIZIÞII • Parcurgeþi paºii de la intuitiv cãtre abstract: . . unde anume le pot observa. un album de picturã în care sã vadã forme geometrice cu rol artistic. 4 persoane pot forma un dreptunghi. Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 37 .arãtaþi cum se pot obþine figurile geometrice prin conturarea feþelor unor corpuri geometrice. Continuã sã desenezi: a) triunghiuri.. în curte. Sugestii metodologice A. iar noþiunea de perimetru se formeazã pornind de la concret. tot felul de poligoane: trei persoane pot forma þinând sfoara în mânã.desenaþi figuri geometrice mari. 2. B. . un triunghi. . pipãitul muchiilor unor corpuri. fãrã teoretizãri greoaie). cum ar fi mãsurarea lungimii ºi lãþimii clasei folosind tot felul de instrumente nestandard. CUM SE FACE EVALUAREA Probã de evaluare formativã 1. aºezate în diferite poziþii pentru a evita formarea unor ºabloane defectuoase (triunghiul e mereu dreptunghic). • arãtaþi cum se pot decupa materialele ºi cum se pot asambla. . Solicitaþi cursanþii sã recunoascã formele din joc. 3. (pe o foaie cu pãtrate. Realizaþi modele decorative pentru înfrumuseþarea unor panouri din clasã. Folosiþi reþele cu pãtrate. b) pãtrate. • Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã”. c) dreptunghiuri. • Prezentaþi-le tangramul în format mare.puneþi-le la dispoziþie ºabloane pentru obþinerea unor poligoane.

• ordonarea. • Proiectul care se evalueazã pe baza criteriilor negociate sau nu cu cei care învaþã. FORME DE ACTIVITATE: • individual. • fiºe de autoevaluare.P. compararea numerelor naturale de la 0 la 100. • rezolvarea de probleme. având la dispoziþie ca modalitãþi de înregistrare a informaþiilor: fiºa de evaluare. • Citiþi cerinþele fiºei ºi explicaþi cum se realizeazã anumite sarcini. lista de control / verificare. Ion T. scrierea numerelor naturale. Sunt preferate metodele alternative de evaluare datoritã potenþialului formativ. 2000 38 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Radu. Precizaþi care sunt criteriile de apreciere. a oportunitãþilor pentru individualizare: • Observarea sistematicã a activitãþii ºi comportamentului cursantului. Pentru sfârºitul modulului am prezentat o probã de evaluare sumativã însoþitã de o fiºã de autoevaluare (Anexa 3). CUM SE FACE EVALUAREA Pe parcursul modulului se pot aplica probe de evaluare formativã care sã ateste progresul cursanþilor în învãþare (Anexa 2). • Cereþi-le sã spunã ce nu înþeleg. Bucureºti. MATERIALE DE CONSULTAT: Evaluarea în procesul didactic.D. • Puteþi folosi fiºa din manual sau puteþi alcãtui altã fiºã cu condiþia sã respectaþi standardele de evaluare.. MATERIALE: • fiºe de evaluare. Precizaþi timpul de lucru. scara de clasificare. • Discutaþi cu ei despre importanþa evaluãrii pentru absolvire. Sugestii metodologice ORIENTARE • spuneþi cursanþilor ce aºteptãri aveþi de la ei.E Evaluare Prezentarea unitãþii NUMÃR DE ORE: • evaluare: 3 ore COMPETENÞE EVALUATE: • formarea. • Reamintiþi anumite expresii matematice. CUM SE FACE EVALUAREA • Precizaþi cum vor lucra: pe foi. E. • adunarea ºi scãderea 0–30. citirea. pe carte.

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 39 .. aprecieri verbale. • Interevaluarea ca modalitate de raportare a cursanþilor la exigenþelor partenerilor egali de învãþare. • Autoevaluarea care îl ajutã pe cursant sã se situeze personal faþã de exigenþele învãþãrii.. înscrisuri pe hârtii adezive. Cursanþii primesc feed-back sub forma unor simboluri. „Mulþumesc pentru. Toate aceste forme ºi modalitãþi de evaluare sunt detaliate în anexele ce însoþesc programele fiecãrui modul. expoziþii cu lucrãri.• Portofoliul care constituie parte integrantã a examinãrii finale ºi sintetizeazã activitatea de-a lungul modulului. • Teme de investigaþie în mediul cotidian pentru aplicarea a ceea ce se învaþã.”. • Profesorul poate amenaja panouri „Succesele noastre’’. pentru interevaluare.

90. …. Calculeazã: 12 + 14. … b) 67. 58.…. 30. …. 21 + 6. Scrie numerele cu cifre: a) douãzeci ºi ºase. ªtiind cã au fost de toate 19 de lãzi. a) Citeºte numerele scrise pe cartonaºe. 2. a) Citeºte numerele: 45. 69. 29 – 26. 99. Observã regula. … d) 78. 67. 35. 20. …. c) treizeci ºi doi. …. scrie vecinii. 4 + 13. a) Care dintre lãzi cântãreºte mai mult ? b) Câte kilograme cântãreºte în plus lada mai mare? 25 kg 12 kg 40 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . 8. 26 – 21. Scrie operaþiile pe care le faci. 9. …. d) Pentru fiecare numãr dat la punctul a. 57. a) Ce întrebare poþi pune ca ã rezolvi operaþia 15 – 11? b) Ce întrebare poþi pune ca sã rezolvi operaþia 15 + 11 ? 6. 3. …. 68. Observã desenele alãturate. aflã câte lãzi cu pere au fost. apoi rezolvã. 10. 74. …. b) Înconjoarã cifra zecilor. … c) 59. Adaugã numãrul 12 la fiecare dintre numerele: 13. 11 + 19 = 19 – 11 = 10. Aflã cu cât este mai mic numãrul 23 faþã de numãrul 26. …. 56. De la o fermã s-au strâns 11 de lãzi cu prune ºi un numãr de lãzi cu pere. 7. …. …. 26. b) Coloreazã cartonaºul cu numãrul cel mai mic. b) patruzeci ºi unu. La o ºcoalã s-au înscris 15 de persoane în clasa a ºaptea ºi 11 persoane în clasa a opta. 76. 34. 13 + 10. apoi scrie în fiecare ºir încã 5 numere: a) 10. 12 18 43 98 34 54 71 4. 2. …. 26 – 14. …. c) Subliniazã cifra unitãþilor. Alege operaþia potrivitã. … 5. …. …. 18 – 12.Anexa 1 Exerciþii ºi probleme recapitulative 1. ….

91. 2. 19. 25. 89. …………………………………… …………………………… ……………………………… 4. 30. Scrie numãrul reprezentat în fiecare desen. 45. Cum te poþi aprecia (grila de autoevaluare pentru cursant) Ex. 54. 98. 64. · scrierea numerelor mai mici decât 100. 26. 2 douã numere trei numere patru numere Ex. Scrie numerele în ordine crescãtoare: a) 86. 32. 1 Calificativ A Calificativ B Calificativ C un numãr douã numere trei numere Ex. 68. 82. Deseneazã o sãgeatã de la fiecare tablou la numãrul care aratã câte obiecte sunt în tabloul respectiv. c) 46. 4 patru numere cinci numere ºase numere Modalitatea de apreciere este la alegerea cadrului didactic. 28. 36. pentru ca autoevaluarea sã fie relevantã pentru cel care învaþã. 27. nr. nr. 33. · compararea ºi ordonarea numerelor naturale de la 0 la 100.Anexa 2 Probã de evaluare formativã Unitatea de învãþare 2: „Numerele naturale de la 0 la 100“ Proba evalueazã stadiul de formare a urmãtoarelor competenþe: · înþelegerea sistemului poziþional de formare a numerelor. 54. pot fi note. b) 98. 63. 24. 22. 67. 45. 59. pot fi calificative. nr. nr. 29. 35 3. 99. 31. 3 patru numere cinci numere ºase numere Ex. 34. 28. 23. c) 87. Conþinutul probei 1. 95. 65. b) 36. Subliniazã numãrul mai mare ºi înconjoarã numãrul mai mic: a) 27. 23. 72. Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 41 . Pot fi puncte. Important este sã stabiliþi un cod cunoscut de toþi.

c)12 = 22 – 10 . ….20 p. 50 16 – 4 ® 12. 19. ….40 p. 30 12 + 13 ® 24. scrie numãrul potrivit în apoi subliniazã-l pe cel mai mic. …. 13. 6. A (adevãrat) sau F (fals). b) numãrul mai mare decât 56: 78. Înconjoarã numãrul care reprezintã rezultatul pentru fiecare calcul: 27 – 4 ® 13. 25 – 4 = 12 + 13 = 24 – 12 = b) 20 + 3 = 25 – 5 = 10 + 10 = 30 – 20 = 0. 34. 12. 10. Completeazã în a) 23 =20 + 3 . 20. 8. Observã regula. 14. 3. 6 24 – 11 ® 3. 3. …. 42 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . 52 12 + 4 ® 16.Anexa 3 Competenþe / conþinuturi evaluate Înþelegerea sistemului poziþional de formare a numerelor Scrierea numerelor naturale TEST DE SINTEZÃ pentru evaluarea sumativã la sfârºitul nivelului I Itemii probei de evaluare Punctaj 1. . Compararea ºi ordonarea numerelor 2. 21 0. 0. 5.40 p. 25. …. 45. 0. Încercuieºte: a) numãrul mai mic decât 20: 87. 74. 73.40 p. Numãrã obiectele din fiecare desen. …. 32. Cunoaºterea operaþiilor ºi a procedurilor de calcul 4. 0. 13. apoi adaugã la fiecare ºir încã cinci numere: a) 12.80 p. 13 10 + 20 ® 3. Rezolvã operaþiile. … b) 75. b) 23 = 12 + 10 . …. 10. … 0.80 p.60 p. a) 23 + 2 = 0. 67. …. 31 30 + 20 ® 1. 32. 23 8 – 5 ® 2.

formularea întrebãrii. sugerarea operaþiilor. grupate. .20 p. • Pentru evaluarea stadiului de formare a oricãreia dintre competente am prevãzut itemi cu sprijin în obiecte sau sprijin procedural. Se pot face copii din care se eliminã prima coloanã care se adreseazã doar evaluatorului. 0. Desen: Un ceas care aratã ora 6:30 ºi un ceas care aratã ora 9:30 Rezolvarea de probleme 10. pe care le exemplificãm mai jos. Pentru a asigura coerenþã evaluãrii sunt recomandate matricele de evaluare. Testul poate fi aplicat în intervale de timp diferite. a) pãtrate b) triunghiuri c) cercuri . 1 p.30. plane mai mari. Numãrã câte figuri geometrice de fiecare fel sunt. Punctajul se converteºte în notã. • Se recomandã citirea fiecãrei sarcini înainte de rezolvarea de cãtre cursanþi. aºezate în poziþii diferite 0. cum ar fi: oferirea de alternative din care cursantul sã aleagã. Desene cu fig.40 p. 1 p. La o fermã s-au adus 26 saci cu cereale dintre care 12 saci au fost cu porumb. iar restul cu grâu. iar în altã zi 12 copaci. Aflã câte locuri sunt ocupate. . O persoanã a plantat într-o zi 13 copaci. sau poate fi aplicat pe parcursul unei zile de ºcoalã. Alege operaþia potrivitã.40 p. dacã 11 locuri sunt libere. Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 43 . Utilizarea unitãþilor de mãsurã 9. pe copetenþe. a) 46 + 32. 12. Coloreazã ceasul care indicã ora 13. durata probei urmând sã o stabiliþi dumneavoastrã. mai mici. 2 p. Aflã câþi saci cu grâu au fost.Recunoaºterea formelor plane 7. Câþi copaci a plantat aceastã persoanã în cele douã zile? 11. 1 p oficiu • Testul este elaborat în deplinã concordanþã cu standardele de evaluare pentru nivelul întâi. • Testul poate fi aplicat în întregime sau se pot „decupa“ numai anumiþi itemi de la fiecare conþinut / competenþã. Într-o parcare sunt 24 de locuri. . apoi rezolvã. d) dreptunghiuri Compararea mãsurilor 8. Scrie numãrul în cãsuþã. Nota de trecere este 5. b) 46 – 32. Testul se multiplicã pentru fiecare cursant. Care obiect cântãreºte mai mult: o sacoºã cu roºii de 10 kg sau o ladã cu ardei de 25 kg? 0.

Înþelegerea sistemului poziþional de formare a numerelor 2. Rezolvarea de probleme 4. Efectuarea de estimãri 3. Folosirea unor modalitãþi de organizare a datelor ü ü ü 44 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Matrice de evaluare vizând obiectivul cadru dezvoltarea capacitãþii de explorare / investigare ºi rezolvare de probleme Instrumente de evaluare Capacitãþi evaluate activitate independentã în clasã ü ü ü temã probã oralã ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü probã scrisã ü ü activitate în echipã ü ü 1. Cunoaºterea procedurilor de calcul 4.E Proiectarea modalitãþilor de evaluare 1. Efectuarea de mãsurãtori ºi utilizarea unitãþilor de mãsurã ü ü ü ü ü ü ü ü 2. Explorarea unor modalitãþi de a descompune numerele 2. Compunerea de probleme 5. Recunoaºterea formelor plane ºi spaþiale 5. Compararea ºi ordonarea numerelor naturale 3. Matrice de evaluare vizând obiectivul cadru cunoaºterea ºi utilizarea unor concepte specifice matematicii Instrumente de evaluare Capacitãþi evaluate activitate independentã în clasã ü ü ü ü ü ü temã probã practicã probã oralã ü ü ü ü ü probã scrisã ü ü ü ü proiect 1.

Construire de enunþuri logice vizând rezolvarea de exerciþii ºi probleme ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 45 . Înþelegerea semnificaþiei globale ºi a informaþiilor de detaliu din enunþul unei probleme 2.3. Matrice de evaluare vizând obiectivul cadru formarea ºi dezvoltarea capacitãþii de a comunica utilizând limbajul matematic Instrumente de evaluare Capacitãþi evaluate activitate în echipã probã |oralã probã scrisã proiect observarea comportamentului comunicativ 1.

în situaþii de viaþã: cumpãrãturi. S7. anchete pe teme diverse (proiecte). S9. repartizarea timpului. Formarea ºi dezvoltarea capacitãþii S10. bancnote. „scad“. Folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme. S5. Efectuarea de mãsurãri simple cu unitãþi de mãsurã ne-standard ºi exprimarea numericã a rezultatului mãsurãrii. Cunoaºterea ºi utilizarea unor concepte specifice matematicii 2. Dezvoltarea capacitãþii de rezolvare S4. folosind numere de la 0 la 30. 1. „câte sunt la un loc“. „erau ºi mai pleacã“. creºteri de salariu. Utilizarea de strategii proprii de rezolvare a unei probleme cu numere de la 0 la 30. „cât a mai rãmas“. tabele. reduceri de preþuri. informaþii utile. S8. numere de telefon. Scrierea ºi citirea numerelor naturale de la 0 la 100 în contexte reale: liste. monede. preþuri. sau a unei situaþii – problemã cu date din viaþa realã. S2. în concentrul 0–100 cu sprijin în obiecte.Exprimarea oralã ºi scrisã a modului de lucru în de a comunica utilizând limbajul rezolvarea de exerciþii ºi probleme matematic 46 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Rezolvarea de adunãri ºi scãderi fãrã trecere peste ordin. Recunoaºterea dupã proprietãþi simple a unor forme a problemelor geometrice plane ºi utilizarea lor în realizarea unor lucrãri practice.E Ce trebuie sã evaluaþi Obiectiv cadru Standard S1. dar ºi fãrã sprijin. Formarea de ºiruri cu obiecte sau numere mai mici decât 10 utilizând criterii date. colectare de deºeuri. 3. Înþelegerea unor termeni specifici matematicii ºi rezolvarea unor probleme de tipul: „erau ºi mai vin“. Estimarea numãrului de obiecte în situaþii practice. „adaug“. S6. S3. ora.

P. E. D. Colorado. 1979 L.E. Boulder.E.. E. ºi Singleton.C. Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematicã. 1981 Bernat. Bucureºti. Definirea obiectivelor educaþiei. Bucureºti Nedelcu.. 2004 M. 1997 M.. G. Bucureºti. A. Bucureºti. Învãþarea bazatã pe proiect. Bucureºti Ciolan. 2003 Ionescu. Programa ºcolarã.clasele I ºi a II-a. Bucureºti. 2004 M. 2003 Miller. Colecþia Pedagogia secolului X X. Humanitas Educaþional. Învãþarea interculturalã în ºcoalã. P.. Programe de învãþãmânt ºi educaþie permanentã.E. Presa Universitarã Clujeanã.D. Dicþionar de termeni pedagogici.D. Bucureºti. Ghid de evaluare pentru învãþãmântul primar. autor Ivan Mykytin. Bucureºti.D. 2001 Landsheere. 2004 Cerghit.P. E.C. Metode de învãþãmânt. D’Hainaut. 2003 Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 47 . Simona-Elena Tehnica învãþãrii eficiente.BIBLIOGRAFIE M. I. B. L. Bucureºti. E. Cluj-Napoca. Ghidul tutorelui (Accesul la educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi). Humanitas. S. L Formarea Cetãþenilor. Bucureºti.C.C. M. Bucureºti. Dincolo de discipline. 1999 Cristea. Humanitas Educaþional.P.E.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful