Construcþii · Renovãri ·

Amenajãri interioare ºi exterioare · Noi tehnologii · Lecþii practice

Nr. 4 (XXX)

Misiunea
www.misiuneacasa.ro

2008
50 6LEI

mai

65.000 ROL

CASA
Garajul – o problemã rezolvatã
n Cele mai noi tipuri de

u Secretãrlilor j amenaalitate de c

Uºile secþionale

Pag. 38

Pag. 38

Design interior
e cu pr em ii în sc ul

KALIMERA!
R C O N C Uel ecS e tr ic
Compartimentarea ºi alegerea finisajelor
LA PAGINA 77

sticlã pentru construcþii n Bricolaj: realizarea unei mãsuþe rabatabile din lemn n Porþi glisante – sisteme complet automatizate n Geotehnicã: rezultatele investigãrii terenului
Pag. 6

Mini-apartamentul copilului tãu

Pag. 62

u AL la A þean 8 I EC asã hmu agina 2 SP Ac a a p B
L

j rta o ep iana : R dr

editorial
La Bulivar, birjar! La Bulivar!...
iaþa Kogãlniceanu are, pentru bucureºteni, o semnificaþie privilegiatã. E o zonã în jurul cãreia se concentreazã cea mai mare parte a simbolurilor acestui oraº: Primãria Mare, Opera Naþionalã, Universitatea cu numeroasele ei amplasamente, Teatrul Bulandra, Ciºmigiul, ce a mai rãmas din berãria Gambrinus... Lucrurile sunt relativ simple pentru un turist care se limiteazã la contemplarea de la nivelul strãzii a caselor elegante, mãrturii ale îndepãrtatului an 1900. Neoclasice, eclectice sau neoromâneºti – toate aceste faþade spectaculoase par a spune poveºti cu Nenea Iancu ºi Carol I – spirite riguroase prin educaþie ºi aspiraþii, fãcându-ne sã uitãm cã trãim într-o þarã unde aparenþele au datoria fundamentalã de a fi înºelãtoare, de multe ori cu concursul ageamiilor în „scenografia“ unui oraº. Pentru cei care trãiesc în aceste case, foste naþionalizate în bunã parte, viaþa de zi cu zi seamãnã, privitã maliþios, cu o condamnare la domiciliu forþat. Bineînþeles, fiecare trãieºte cu sentimentul cã participã la ceva important numai prin faptul cã locuieºte în aceastã zonã. Epitetele de boiereºti ori nemþeºti, acordate odinioarã caselor respective par a se rãsfrânge ºi asupra locatarilor lor. Din pãcate, avantajele se terminã pe undeva pe-aici. Problemele sociale nu se opresc nicidecum la intrarea pe bulevard, din contrã, parcã au o afinitate pentru „ultracentral“. Bucureºtenii din centru nu sunt privilegiaþii capitalismului românesc, ci pensionari care lasã aceste bijuterii arhitectonice sã se degradeze. Privilegiaþii doar supravegheazã zona, în aºteptarea unui nou tun imobiliar, pe locul vechii clãdiri nãruite. Puþine iniþiative au avut ca rezultat renovarea ºi transformarea unor edificii de excepþie în hoteluri, imobile de birouri sau apartamente pentru închiriat. Excepþiile sunt doar argumente în favoarea celor care dau din umeri: „doar atât s-a putut“. În campania electoralã, edilii nu s-au sfiit sã ne amãgeascã prezentând proiecte cu pasaje kilometrice din oþel ºi sticlã, suspendate ºi insinuate prin centrul Capitalei. Turiºtii vor avea ce vedea: programele sociale cu oameni ai strãzii la grãtar prin curþi pãrãsite sau camere cu vedere direct din stradã, pitoreºtile acoperiºuri care au rezistat bombardamentelor din aprilie ’44 ºi colecþiile vestimentare de toamnã-iarnã expuse la balcoane ºi ferestre. „La Bulivar, birjar! La Bulivar!...“
Lucian nicolescu Redactor-ºef

Misiunea

CASA
Revistã editatã lunar de Leon consuLting în colaborare cu Lucian Nicolescu

P

fachschriften verLag stuttgart Preªedinte Ioana Ceccarelli redactor-ªef

s.g.r. Andreea Cernatoni redactori Alina Constantin Paul Amfim Robert Malischitz coLaBoratori dr. Iulia Boian Ana Tomescu ing. Valentin Boian prof. Virgiliu Z. Teodorescu dtP & Layout PrePress fotograf foto coPertà consuLtanÞi de sPeciaLitate PuBLicitate aBonaMente director difuZare director econoMic tiPar issn Rodica Manole Dragoº Manole Mihaela Matei DEDON ing. Florin Boian arh. Maria Buicã dr. ing. Alexandrina Amãriuþei Dan Tomescu Lavinia Cojocaru Adrian Neagu Mihnea Ghedrãuþeanu Livia Bãrãgan Infopress S.A. 841-2432

Publicaþie auditatã în perioada ianuarie – iunie 2007

Revista MISIUNEA CASA beneficiazã de rezultate de audienþã conform Studiului Naþional de Audienþã mãsurate în perioada aprilie – iulie 2006

adresa redacþiei: ªoseaua Panduri nr.25, bl. P3A, sc. A, ap. 1, Sector 5, Bucureºti telefon: 021/411.00.29 fax: 021/411.03.29 e-mail: revista@misiuneacasa.ro
© Reproducerea oricãrui material scris sau ilustrativ din aceastã publicaþie este permisã doar cu acordul editorului.

secþionalã 38 Geo Prez teren Colores del Mundo Colecþie de vopsele cu nuanþe inspirate din naturã. despre viaþa la „ultracentral“. menite sã aducã o nouã înfãþiºare locuinþei 42 Bise Evoc 175 d Zilele Misiunea Casa în oraºul tãu Cum a cucerit caravana noastrã Universitatea din Cluj ºi centrul comercial Iulius Mall 46 Mes O flo pute Noi tehnologii în construcþii Jurn 47  Sigla specialã vã ajutã sã gãsiþi mai uºor cursurile practice în paginile revistei. cu o uºã modernã. accesibil din stradã Soluþia: O poartã secþionalã Porþi glisante Caz problematic: Accesul larg impune diminuarea spaþiului curþii Soluþia: O poartã glisantã. Opþiuni transparente – despre sticlã ºi multiplele ei întrebuinþãri în arhitectura modernã Pugl aflat Paginile 34–35 Paginile 38–40 Uºi de garaj Caz problematic: Garaj îngust. în locul celei cu douã canaturi . în cazul lipsei de spaþiu. între obiecte dragi ºi planuri de viitor 28 Sãn Purif însã Adriana Bahmuþeanu între Piaþa Kogãlniceanu ºi Pipera Paginile 6–25 KaLIMera! Un salut venit din Vechea Grecie. care ne însoþeºte ºi în relaxantul nostru periplu prin designul modern Tehnologii inteligente – porþi glisante Protecþia accesului pe proprietate ºi utilizarea comodã a sistemelor de deschidere-închidere 34 Min Un d prin Pe patru roþi Pick-Up ºi Van – cei mai puternici membri ai echipei Dacia continuã ofensiva pe piaþa auto 36 Bric Desp cu m Uºi de garaj Înlocuirea clasicei uºi pivotante.rePortaj Adriana Bahmuþeanu ºi Silviu Prigoanã aºteaptã cu nerãbdare finalizarea lucrãrilor la casa din Pipera Paginile 28–32 Sumar Kalimera! Mai actual ca niciodatã: clasicul grecesc ºi influenþele lui incontestabile în amenajãrile zilelor noastre 6 Între Vitra tot m Rolul casei pentru o familie mondenã La Adriana Bahmuþeanu.

cu multiple întrebuinþãri ºi uºor de personalizat 74 Geotehnicã 38 Prezentare detaliatã a fazelor ºi rezultatelor investigãrii terenului de fundare al unui imobil Paginile 58–60 80 Biserica Ghica-Tei 42 Evocarea unui monument istoric la ceas aniversar – 175 de ani de la sfinþirea lãcaºului 82 Mesager între zei ºi oameni 46 O floare plãpândã. însã alegeri raþionale atunci când vorbim despre sãnãtate 58 Purificatoarele de aer Cum putem aduce o pãrticicã din sãnãtatea naturii în casele noastre. se finalizeazã cu un aviz geotehnic conþinând cele mai importante componente ale studiului Jurnal de cãlãtorie 47 Puglia – veche provincie italianã cu multe clãdiri aflate în patrimoniul UNESCO 92 Prezentarea rezultatelor investigãrii terenului de fundaþie BRiColAJ: o policioarã cochetã Paginile 74–76 Un model de policioarã care poate fi pliat de-a lungul peretelui. cu umbre medievale 54 Sãnãtatea casei 28 Paginile 54–55 Vitralii tradiþionale ºi moderne. folosind dispozitive moderne de purificare Mini-apartamentul copilului 34 Un dormitor ºi o baie obþinute de specialiºtii noºtri prin recompartimentarea unei camere 62 Bricolaj 36 Despre cum puteþi realiza o policioarã cochetã. rezultate ale unor procese laborioase. datoritã balamalelor montate între componentele ei Mini-apartamentul copilului tãu O camerã spaþioasã. care ne poate inspira pentru diverse modalitãþi de compartimentare ºi amenajare Paginile 62–71 . cu multe etape ºi operaþiuni minuþioase Purificatoarele de aer – soluþii uneori costisitoare.Paginile 96–97 Surprize pentru colecþionari Completaþi-vã cunoºtinþele din domeniul amenajãrilor colecþionând ediþiile revistei noastre apãrute în anii anteriori! Între clasic ºi modern 6 Vitraliul – element decorativ ºi funcþional care pãtrunde tot mai frecvent în casele noastre Strãlucitor. însã cu istorie veche ºi simbolisticã puternicã: irisul. denumit popular „stânjenel“ Paginile 80–81 86 Investigare preliminarã a terenului de fundare care. conform legislaþiei actuale.

Design ºi pasiune pentru mituri Unii oameni se îndrãgostesc de Grecia chiar înainte sã ajungã acolo. designerii de mobilier ºi-au adaptat colecþiile pentru un stil de viaþã special. sunt. la propriu ºi la figurat. o formã de respect acordatã turiºtilor de cãtre ghizi ºi localnici. culorile Greciei. aici pot fi vãzute multe imagini cu marea albastrã ºi clãdirile albe. cu zei creatori ºi eroi având puteri supranaturale. fascinaþi fiind de legendele legate de religia vechii civilizaþii elene. Pornind de la aceste pasiuni ºi inspiraþi de nuanþele de la verde la azuriu oferite de Marea Egee. Dincolo de faptul cã drapelul naþional le integreazã. Albastru ºi alb . Este salutul tradiþional al grecilor. un fel de „Bunã ziua!“ spus cu optimism ºi prietenie.design de efect kalimera! Toþi cei care au pus piciorul mãcar o datã pe tãrâmul zeilor din Olimp au auzit cu siguranþã rostindu-se cuvântul „Kalimera“.

Evoluþia lor a mers în paralel cu arhitectura. se poate ajunge la casa visatã. ambele fiind legate de apariþia unor noi materiale ºi de nevoia de schimbare. Fãrã limitãri de stil ºi prejudecãþi inutile. mai este legat de un model stilistic stereotip. Obiectele de mobilier Noile generaþii îºi impun ºi ele personalitatea în decorarea locuinþei. Misiunea CASA 4/08 l   n Foto: DEDON Bunul-gust în decorarea locuinþelor nu . Puteþi crea astfel un colþiºor de paradis pentru copiii dumneavoastrã .stilul elenistic au fost mereu prezente în viaþa omului.

O asemãnare izbitoare. se vede între piesele de mobilier ºi bãncile sau scaunele din teatrul lui Dionysos Eleuthereus. prin folosirea în amenajarea locuinþei a mobilierului din împletituri de fibre naturale. între cele douã stiluri de bazã .clasic ºi modern . Pentru a echilibra parcã balanþa. tul de des în amenajãrile specific mediteraneene prezintã elasticitate ºi rezistenþã. stilul modern.design de efect stilul elenistic O notã de exotism este imprimatã interioarelor sofisticate. situat la poalele Acropolei. Fibrele naturale întâlnite des- Modernismul îºi spune cuvântul în amenajãri În ultimii ani.  l Misiunea CASA 4/08 n Foto: ExOtiquE .. minimalist a invadat interioarele ºi a lãsat în urmã farmecul epocilor trecute. ce dovedeºte cã designerii s-au inspirat din arhitectura Greciei antice. ce poate fi utilizatã atât într-un decor vechi sau nou. ceea ce le face ideale pentru realizarea de împletituri cu forme extrem de variate.s-a impus pe piaþã mobilierul din fibre naturale. o adaptare a designului la o variantã uºor rusticã.

.

cu un look modern. confortabil.la o meritatã vacanþã. care oferã ingredientul perfect pentru un aspect ce combinã rusticul rafinat cu un subtil accent exotic. designerii au creat o linie de mobilier lejer. cât ºi culorile inspirate din naturã. Am putea spune cã la originea formelor reinventate astãzi sunt aceste civilizaþii strãvechi. stilul elenistic Spiritul zilelor însorite de varã Nu mai este mult pânã ce zilele cãlduroase de vãrã ne vor îndemna la clipe de relaxare ºi de ce nu . Naturalul este la modã ºi acest lucru implicã atât materialele utilizate ca finisaje. Curentul nou în design integreazã armonios în decor ºi piesele de mobilier din împletituri. Ultimele trenduri în design se orienteazã cãtre linii curbe.design de efect Scaune graþioase Forma obiectelor de mobilier în Grecia Anticã era inspiratã din arhitecturile egipteanã ºi asirianã. 10 l Misiunea CASA 4/08 n Foto: CANE-LiNE . În acest sens. ample ºi forme îndrãzneþe. Tot în Grecia se pare cã s-au folosit pentru prima datã saltelele pentru mobilierul destinat odihnei ºi tapiþerii din diverse materiale pentru ºezutul scaunelor.

.

design de efect

stilul elenistic

Arcadele ºi bolþile în arcuri sunt întâlnite destul de des în arhitectura
ºi designul modern. Acestea „îndulcesc“ liniile drepte ale mobilierului de tip clasic, mai ales pe cele influenþate de vechiul stil doric al grecilor. Ele au fost inventate cu mult înainte de a fi preluate de egipteni, greci ºi romani, cea mai veche arcadã din lume aparþinând Mesopotamiei.

Istorie ºi inspiraþie
De la începuturile lui, mobilierul din Grecia era caracterizat prin armonie ºi comoditate, dar cel mai important lucru este cã formele ºi ornamentele inventate în acest spaþiu, în Antichitate au format baza pentru evoluþia stilurilor de mobilier ulterioare. Designerii au folosit aceste informaþii drept model ºi izvor de inspiraþie.

12 l

Misiunea

CASA 4/08

Evoluþia mobilierului

a depins de tehnologiile cunoscute într-un anumit moment. Pânã în secolul al XIX-lea, la realizarea lui s-a folosit doar lemn masiv, specific stilului clasic, iar ulterior acesta a fost înlocuit treptat de noile materiale descoperite, cum ar fi PAL-ul ºi PFL-ul.

Misiunea

CASA 4/08

l  13

n Foto: CAViO

Colonadele au fost ºi ele transpuse în amenajãrile interioare. Le descoperim în structura unui ansamblu de piese de mobilier, copiate aproape în detaliu dupã construcþii arhitecturale concepute de vechii greci în scop decorativ.

design de efect

au fost printre primii designeri care au creat armonie între mobilier ºi decoraþiuni, prin simetria ºi echilibrul amenajãrii.

Vechii greci

stilul elenistic

Nevoia de design
De la patul de odihnã al grecilor ºi romanilor, la diversitatea luxuriantã a paturilor nobiliare din Renaºtere ºi pânã la variantele noastre ergonomice, de la hamac la tatami, s-a „scris“ o istorie a civilizaþiilor. Construit în jurul patului, dormitorul reproduce nevoia de intimitate.

O ambianþã primitoare, astfel ar putea fi definit un
spaþiu destinat odihnei, pentru care nu este suficientã doar alegerea opþiunii de funcþionalitate.

Configuraþia spaþialã a dormitorului depinde, în mare
mãsurã, de spaþiul disponibil, care determinã atât poziþia ºi mãrimea patului, cât ºi locul altor piese de mobilier.

14 l

Misiunea

CASA 4/08

n Foto: BONALDO

.

design de efect stilul elenistic Organizarea spaþiului în bucãtãrie poate deveni una dintre cele mai dificile misiuni. Dacã unei perioade i-a aparþinut un anumit stil ºi totul a gravitat în jurul lui. tendinþele în design pun accentul pe necesitãþile funcþionale ºi estetice. 16 l Misiunea CASA 4/08 . În amenajãrile moderne. dacã nu se oferã atenþie zonelor de depozitare. stilurile se întrepãtrund în mãsura în care acestea nu aglomereazã interioarele. pânã în cele mai mici detalii. ar fi bine sã cereþi sfatul unui designer care vã poate învãþa cum sã utilizaþi mai eficient fiecare colþiºor. istoricã ºi decorativã. Pentru a economisi timp ºi energie. amenajãrile interioare au fost direct influenþate de principalele stiluri de mobilier ºi de combinaþiile dintre ele. Detalii importante În evoluþia lor. astãzi.

au trecut dincolo de graniþa strictã a domeniului de care aparþin ºi au fost transformate în elemente decorative pentru mobilier. Efectele de culoare pot fi realizate prin amplasarea unor accente decorative cu o anume însemnãtate pentru dumneavoastrã. electrocasnice ºi restul amenajãrii. dar ºi intensitatea pasiunii grecilor pentru edificii culturale. Dulap suspendat. Bucãtãria clasicã este aceea zugrãvitã în alb. Ideal ar fi sã creaþi un echilibru între mobilier. fiind ºtiut faptul cã acesta nu se demodeazã. n Foto: RAtiONAL Misiunea CASA 4/08 l  1 . de inspiraþie bizantinã Schema coloristicã pentru amenajarea bucãtãriei nu trebuie sã fie alcãtuitã numai din culorile preferate.Coloanele ºi arcadele ce au fãcut istorie în arhitectura bizantinã.

Bucãtãria – inima casei Indiferent dacã preferaþi ca design o bucãtãrie tradiþionalã sau contemporanã. 1 l Misiunea CASA 4/08 n Foto: ADYA .design de efect Finisajele rustice stilul elenistic oferã ceva din eleganþa interioarelor antice. Variantele retro sunt acum la modã. ea trebuie sã fie ºi practicã. dar vreþi ºi ceva modern. mai ales când se pãstreazã culoarea lemnului natur. Mobilierul în linii drepte se încadreazã perfect într-un spaþiu generos luminat. alegeþi un mobilier minimalist ºi finisaje simple. Minimalism în bucãtãrie Dacã vã tenteazã stilul rustic. apoi folosiþi propria creativitate pentru a dezvolta un stil unic. Începeþi deci amenajarea din perspectiva spaþiului ºi a mobilierului pe care l-aþi ales. Din vremea bunicilor ne amintim de mobilierul cu vitrinã în care erau puse la vedere vasele din ceramicã.

Pentru acest motiv. în funcþie de dorinþele clienþilor. cãsuþelor ºi pardoselilor sunt realizate din lemn stratificat (obþinut din pin nordic selecþionat) fiind tratate sub presiune cu sãruri minerale speciale. Misiunea CASA 4/08 l  19 . diferite tipuri de texturi. sau sunând la 0740. Toate aceste calitãþi se regãsesc din plin la produsele comercializate în reþeaua de magazine Adya. teflon ºi materiale textile marca Benetton.Eleganþã naturalã advertorial Mobileazã-þi grãdina cu Adya! M obilierul de grãdinã trebuie sã aibã câteva trãsãturi de care sã vã puteþi bucura în decursul sezonului cald: rezistenþã. terase ºi piscine. produse de grupul italian Pircher. garanþia produselor din gama respectivã este de circa 10 ani.157. aspect plãcut ºi armonie cu mediul în care este amplasat. aflat pe ªoseaua de Centurã nr. INFO Mai multe detalii aflaþi în showroomul de la sediul nostru. Judeþul ilfov. aparþinând grupului Chemicalcom Adya.759. gazebourilor. Aici puteþi gãsi o gamã largã de elemente de mobilier pentru grãdini. cât ºi montajul acestora. în combinaþii echilibrate ºi atractive cu elemente de aluminiu. eucalipt sau pin nordic. se fac simulãri tridimensionale. Pentru o mai bunã vizualizare a aspectului final. ªtefãneºtii de Jos. Adya asigurã atât serviciile de proiectare a acestor construcþii din lemn. Mobilierul prezentat este realizat din lemn de teck. Elementele constitutive ale pergolelor. 6.

în detaliu. dar. La prima vedere. silueta unui templu grecesc. 20 l Misiunea CASA 4/08 . ºi un rol decorativ pentru locuinþã. dulapul suspendat „copiazã“ într-o oarecare mãsurã. în mare parte. living sau bibliotecã) grecii ne-au oferit soluþia perfectã: niºa în perete. avem în faþã o simplã bucãtãrie. Indiferent de spaþiul în care le expuneþi (bucãtãrie.design de efect stilul elenistic Obiectele de colecþie au.

bucãtãria tradiþionalã reprezintã pentru greci un bun de patrimoniu. un ornament întâlnit ºi astãzi în arhitecturã ºi design – în cazul nostru: mobilierul de bucãtãrie. Preferinþa grecilor pentru viaþa îmbelºugatã este de sute de ani Savoare ºi arome Pe lângã templul zeiþei Atena. uleiul de mãsline este ingredientul de bazã pentru toate reþetele tradiþionale greceºti. lavandã sau teracotã. Aici fiecare fel de mâncare. De altfel. bazat pe vegetale. dar ºi reflexii ale mãrii sau cerului Mediteranei. mirodenii ºi ulei de mãsline are o poveste milenarã. specificul bucãtãriei nu a fost mai mult influenþat de istorie ca în Grecia. Misiunea CASA 4/08 l  21 n Foto: CAEsAR Amenajãrile care vor sã adopte mãcar câteva elemente din stilul mediteraneean pot „importa“ nuanþe de galben. Accente mediteraneene .reprezentatã prin crenguþa de mãslin. Acropole ºi muntele Athos. Nicãieri în lume. punct de atracþie pentru milioanele de turiºti.

ºemineul nu îºi pierde din valoarea esteticã. pentru depozitare. Aºezaþi în cãmin lemne de mesteacãn (culoare albã. ci trebuie ºi sã se introducã ordinea sau raþiunea în folosirea obiectelor care ne înconjoarã. create din placãri cu faianþã. Mozaicurile ºi frescele erau nelipsite. prin urmare puteþi alege gresia ºi faianþa din baie în orice nuanþã vã place: roz. .design de efect Pasiune pentru decor În Antichitate. La ocazii speciale. Spaþiile deschise Designul este un instrument prin care specialiºtii ne învaþã cã nu e suficient doar sã fie frumos. stilul elenistic În afara sezonului rece. poate da luminã. mai ales din casele celor bogaþi. Culorile pale se 22 l Misiunea CASA 4/08 n Foto: GREs DE GREs vor asorta cu albul. unde se renunþã la clasicul mobilier din lemn. texturã finã) pentru a crea impresia cã e gata de aprins. În istoria artei decorative. Încãperea va arãta mai spaþioasã ºi plinã de luminã. galben ºi bleu. verde pal. utilul cu plãcutul au mers mereu împreunã. grecii ºi romanii au dezvoltat un stil arhitectural destul de sofisticat. în completarea lumânãrilor. oferã imaginea unui interior antic în care rafturile ºi mesele din piatrã erau cele mai simple variante. oferind o atenþie deosebitã decorãrii locurilor publice ºi caselor.

.

24 l Misiunea CASA 4/08 . de tip hi-tech ºi combinaþii de placãri ceramice cu sticlã semitransparentã. în „Iliada”. însã vechimea placãrilor de acest tip a fost evaluatã la 4000-5000 de ani. Trebuie subliniat însã cã cel care a fãcut prima menþiune scrisã despre baie a fost Homer. suspendat sau încastrat în corpul de mobilier ºi baterii aplicate pe perete. Baia modernã aduce conceptul de lavoar dublu. oferã multiple variante de amenajare prin obiecte sanitare suspendate. unde vorbeºte despre pasiunea grecilor pentru îmbãiat ºi sfaturile lui Hippocrat pentru sãnãtate. Într-o variantã clasicã. Apa era adusã din izvoarele montane. prin conducte din lut ars. fiind descoperite în interiorul piramidelor egiptene.design de efect stilul elenistic Primele bãi placate cu mozaic ceramic se pot vedea ºi astãzi în cetãþile greceºti. iar cãzile aveau forma unor vase largi din marmurã. apar bateriile antichizate ºi cãzile cu forme rotunjite. Stilul modern-minimalist.

Conturate pe linii moderne sau clasice. Adevãratele mozaicuri însã. Evoluþia acestei arte a trecut testul timpului. fiind un material durabil. pãstrând o atenþie deosebitã pentru detalii..Accente mediteraneene Mobilierul de baie oscileazã de la simplu ºi funcþional pânã la formal-superficial. Misiunea CASA 4/08 l  25 n Foto: DELtA DEsiGN . Mozaicul împodobea adesea interioarele din Grecia Anticã.. Arta mozaicului ºi testul timpului. ulterior.Hr. au fost realizate din prisme de marmurã divers colorate. ca formã ºi culoare. Nici nisipul cu tente de auriu nu este scãpat din vedere. cât ºi în accesoriile din baie. iar. transparente sau opace. iar bãile moderne se încadreazã în tendinþe mai ales prin folosirea mozaicului.. rezista cu succes trecerii timpului. în perioada elenisticã. iar culorile devin „ecouri“ ale mãrii ºi cerului mediteraneean. Tehnica mozaicului era cunoscutã încã din Mesopotamia. suprafeþele sunt lucioase. el fiind reprezentat prin aplicaþii de bronz patinat ce se regãsesc atât în plãcile ceramice. Armonia vizualã este datã de asortarea componentelor. din pietricele monocrome sau uºor colorate au apãrut în Grecia secolelor V-IV î. unde acesta se realiza din bucãþi mici de piatrã finã.

.

.

acasã

Adriana Bahmuþeanu
între Piaþa Kogãlniceanu ºi Pipera
„Rolul casei, pentru mine : sã mã relaxez dupã o zi obositoare de muncã.“

Î

ntr-un apartament din apropierea Pieþei Kogãlniceanu din Bucureºti, Adriana Bahmuþeanu ºi Silviu Prigoanã aºteaptã cu nerãbdare finalizarea lucrãrilor de reamenajare a casei din Pipera. În privinþa termenelor de execuþie, socotelile de dinaintea naºterii fiului lor nu s-au potrivit cu cele de pe ºantier, aºa cã, momentan, trebuie sã se mulþumeascã cu condiþiile oferite de aceastã locaþie, ultracentralã dar nelipsitã de problemele inerente zonei: trafic

intens, zgomot, lipsa parcãrilor ºi spaþiul restrâns al unui apartament de 130 mp, conceput pentru nevoile unei familii de la începutul secolului trecut. Chiar ºi aºa, câteva piese de mobilier, finisajele ºi decoraþiunile din acest apartament ne-au ajutat sã ne facem o idee despre stilul de viaþã al unui cuplu cu vizibilitate în peisajul monden. Dialogul purtat cu Adriana, proprietara locuinþei, ne-a edificat ºi asupra gusturilor în amenajãri ale

reportaj
tru faptul cã... nu se mai poartã. Oricum, apartamentul pe care îl vedeþi a fost gata într-un an de zile, timp în care puteam sã ridic o casã la roºu“, îºi aminteºte gazda, nu fãrã resentimente.

Vecini de tot felul
Dar greul abia avea sã înceapã. În fiecare noapte, în clãdire se strecurau oameni ai strãzii sau tineri sub influenþa drogurilor, veniþi de prin cluburile din apropiere. „Aproape cã m-am îmbolnãvit de inimã în perioada aceea, când intram pe întuneric ºi îi gãseam aici. Mã edificam dupã miros dacã am musafiri ºi uneori eram nevoitã sã apelez la Poliþie, pentru cã erau violenþi. Pe perioada iernii, toþi cerºetorii se refugiau în scãrile blocurilor din zonã. Am reamenajat scara, din banii noºtri, am pus interfon, am tras un bec de la mine din casã, deoarece vecinii îl stingeau, ºi... vãd cã s-au mai rãrit. Chiar ºi aºa, seara când vin acasã, mã mai împiedic de câte unul...“ O altã problemã sunt vecinii, cei legali. În general, sunt pensionari care nu-ºi permit sã suporte cheltuielile unei întreþineri decente a clãdirii, aºa cã perechea Bahmuþeanu-Prigoanã e cam singura cotizantã. Când a fost cazul sã fie fãcutã dezinsecþia, aceiaºi vecini s-au opus, ca sã nu li se impute lucrarea (ºi chiar nu era cazul). Un alt subiect de discuþie a fost interfonul, pe care l-au privit cu neîncredere - le era teamã cã n-o sã mai poatã intra în imobil - ºi pe care, bineînþeles, nu l-au plãtit. „Oamenii nu vor sã se mute de aici, chiar dacã ar lua un preþ bun pe apartament, sã-ºi cumpere în altã parte ºi sã le rãmânã o sumã frumuºicã... Iar dupã ce am fãcut toate îmbunãtãþirile, inclusiv reamenajarea scãrii, nici mãcar nu ne-au mulþumit“, a punctat Adriana destul de seninã.
Misiunea

„Pretenþiile“ unui locatar din centrul Bucureºtiului: o scarã curatã ºi utilizatã, pe cât posibil, de cãtre cei din bloc ºi nu de oamenii strãzii.

Vorbind de securitate, nu ne referim neapãrat la obiecte de preþ, ci la liniºtea familiei. Un portar la intrare... poate în filmele americane; sau, mai nou, în ansamblurile rezidenþiale de lux din afara Capitalei.

celor doi parteneri, gusturi care se vor materializa pe deplin în viitoarea lor casã de la marginea Capitalei.

Viaþa la „ultracentral“
Se considerã cã un apartament la Piaþa Kogãlniceanu este un avantaj, iar gazda noastrã este parþial de acord, deoarece poate ajunge pe drumul cel mai scurt în orice punct al oraºului. „Avantajul este însã mai mult teoretic. În realitate, e un bulevard murdar, traficul e infernal ºi nu sunt locuri de parcare - lãsãm maºinile pe trotuar, prilej de continuã rivalitate, iar primãria pune borne, redu-

când zona utilizabilã. Ne-am fãcut doar iluzia cã vom locui civilizat. Nici apropierea Ciºmigiului nu ne salveazã e foarte aglomerat. Iniþial, dedesubtul apartamentului fusese o bãcãnie... acum e un club de striptease. A fost nevoie de câteva reclamaþii ºi de notorietatea soþului meu pentru a putea dormi noaptea. S-a fãcut o izolaþie fonicã, zgomotul s-a redus, dar încã nu e suficient. În privinþa serviciului, aº putea spune cã, prin natura meseriei (presa mondenã - n.r.) „biroul“ meu e mai degrabã câte o cafenea din zona Dorobanþi. Deci... nu e greu de ajuns din Pipera, unde o sã locuim“.

Dacã ar fi numai atât, probabil cã aºteptarea mutãrii nu ar fi atât de grea. Dar viaþa în acest apartament are o istorie complicatã ºi plinã de peripeþii. În primul rând, au fost modernizarea ºi transformarea într-un spaþiu locuibil. Din fericire, este vorba de o clãdire încã solidã, fãrã „bulina roºie“, pe care clãdirea alãturatã o are. Recompartimentarea, cu demolarea câtorva pereþi care nu contribuiau la structura de rezistenþã, au fãcut posibilã amenajarea unui living. „Am acoperit pereþii cu gips-carton - aceasta a fost soluþia la momentul respectiv, acum nu ºtiu dacã ar mai fi cazul sã recurgem la aceastã variantã, chiar ºi pen-

CASA 4/08

  l  29

acasã

Ecosisteme complexe
Apartamentul era unul „de rezervã“ dar a trebuit sã se transforme în locuinþã relativ permanentã. „Iniþial, arãta ca o peºterã. Dupã ce am nãscut, la câteva sãptãmâni, am observat cã prin bucãtãrie au început sã circule un soi de viermi. Nu îmi dãdeam seama de unde vin.“ Bineînþeles, s-a apelat la firma de dezinsecþie a domnului Prigoanã. Enigma avea sã fie dezvãluitã: în afarã de uºa principalã de la scarã, care fusese dotatã cu interfon, mai exista o intrare. Una dintre clãdirile învecinate avea o uºã de serviciu, pe unde intrau, odinioarã, cei care se ocupau de întreþinerea casei. Era o cale de acces dositã în spatele unei cafenele. Astfel, se ajungea într-un pod care avea legãturã cu celelalte clãdiri. Cineva spãrsese uºa ºi, în consecinþã, îºi fãcuserã loc aici vreo 20 de „aurolaci“ care creau mediul propice pentru o colonie de fluturi. Conform declaraþiilor celor implicaþi, 6 muncitori au încãrcat, timp de 2 zile, 3 camioane cu gunoi - cartoane, saltele vechi, haine etc. Au fost schimbate uºile, s-a curãþat, s-a dezinfectat iar arealul acestor specii urbane a fost afectat serios. Pericolul, însã, planeazã continuu asupra locuitorilor zonei...

reportaj

O felicitare de la preºedintele þãrii, un secrétaire din secolul al XVIII-lea, mici statuete ºi colecþia de lãmpi Berger – obiecte de preþ care intrã, de la un anumit punct, în „zestrea“ familiei, definind-o. Noul amplasament din afara oraºului le va pune, probabil, într-o altã luminã, neestompatã de praf ºi gaze de eºapament.

Uºile de interior sunt piese unicat, datoritã geamurilor care intrã în componenþa lor, realizate de artistul plastic Divriceanu.

Pasiunea pentru lãmpile Berger
Poveºtile neplãcute pe care le-am ascultat de la gazda noastrã nu ne-au împiedicat sã observãm câteva elemente de mobilier sau decor cu totul speciale. Pasiunea pentru antichitãþi sau piese rare este un subiect dezbãtut deseori în cadrul întâlnirilor cu persoane publice ºi nici de aceastã datã nu s-a fãcut excepþie. Nu ne-am putut lua ochii de la un secrétaire din lemn de nuc de la 1700, cumpãrat de la un magazin de

antichitãþi din România. „A fost un cadou de-al meu pentru Silviu ºi a rãmas aici. Oricum, câteva obiecte din apartament vor ajunge în casa din Pipera, în special lãmpile mele Berger. În general, el cumpãrã antichitãþile. Uneori, le cãutãm împreunã, în mãsura timpului pe care îl avem la dispoziþie. Ne place sã avem obiecte vechi. Nefiind loc pentru depozitare, am dus foarte multe la el la firmã: statui, tablouri, mic mobilier.“ Inedite sunt ºi uºile de interior realizate cu ajutorul unor foi de sticlã sablatã ºi coloratã. Sunt piese unicat, semnate de artistul plastic Divriceanu. Mai este un set de mãsuþe cu tãblie de

Din lumea exclusivistã a colecþionarilor
Lãmpile Berger au fost inventate în 1898 de un farmacist francez (Maurice Berger) care a gãsit o metodã de a arde, cu ajutorul unui amestec pe bazã de alcool, atât microorganismele nocive, cât ºi mirosurile neplãcute din aer (de la fum de þigarã, animale etc). În plus, sunt emanate parfumuri plãcute. Folosite iniþial în spitale, lãmpile Berger au pus bazele unei ramuri a industriei parfumurilor. Multe piese sunt create de artiºti ºi fac parte din colecþii renumite, vândute numai în cercuri restrânse de cunoscãtori. Unele colecþii se vând integral aceleiaºi persoane, pentru ca aceasta sã se poatã înscrie în cercul colecþionarilor (ca în cazul pieselor Swarovski).

30  l  Misiunea 4/08 CASA

am avut probleme cu muncitorul român.chiar ºi pe site-ul personal sunt scoase în evidenþã. când Adriana ne-a redus simþitor entuziasmul: „L-am comandat cu 4 ani în urmã ºi nici acum nu funcþioneazã. Eu. nu poate trece neobservatã vitrina cu lãmpi Berger.iatã un motiv pentru care membrii echipei Misiunea Casa s-au simþit relaxaþi în casa din Bdul Kogãlniceanu. firmele din Occident ºi-au deschis reprezentanþe în România.“ Misiunea Stilul clasic . Odatã am cumpãrat una din Germania. cu ceramicã smãlþuitã. e neserios. iar firma de la care l-am cumpãrat îmi tot promite cã mi-o aduce. le trimit prietenilor lãmpiþe din acestea. De fapt. pe care mi le-a adus Silviu. la subiecte care „ard“. Am ascuns totul printre haine ºi am trecut cu bine.. „E o pasiune care s-a dezvoltat în timp ºi. de fricã sã nu le stric. au peste 100 de ani. la rândul meu. în acte se consumã mult mai multe materiale decât este cazul. întotdeauna. E un cadou frumos. A venit deja cãldura ºi. atunci când gãseºte pe undeva. M-am bucurat sã descopãr un magazin de uleiuri în Bucureºti. E cu gaz. Oricum. îmi cumpãrã. fãrã plãcere neapãrat. Faptul cã lucreazã pentru o persoanã publicã nu are nicio influenþã. Interesul gazdei noastre pentru acestea e relativ cunoscut . Cele mai multe sunt aduse din strãinãtate ºi fiecare are o poveste a ei. Se crede un mic Dumnezeu. Tocmai admiram un ºemineu din fontã. în casa din Pipera s-a pus parchet. Mai iau din strãinãtate doar lãmpile.. pentru cã voiau sã treacã peste el cu materialele ºi noroiul de afarã. deocamdatã nu-ºi mai are rostul. în momentul acesta. împreunã cu uleiul. care a fost cumpãrat de la Curtea Sticlarilor. Multe sunt de la soþul meu .“ Muncitorul român Orice am face. Deºi aflatã într-un colþ al livingului. a recunoscut Adriana Bahmuþeanu. ºi mi-a fost teamã sã nu-mi fie confiscatã la urcarea în avion. Apoi te muþi în casã ºi încep sã se spargã þevile. Nici când e vorba de firme lucrurile nu stau mai bine. Funcþioneazã tot pe principiul spirtierei. „Unele.. îi lipseºte o bucºã.nu le-am folosit niciodatã.ºtie cã îmi plac ºi. la orice amenajare.. de câte ori merg undeva ºi vãd o lãmpiþã. Încarcã devizele. marmurã ºi picioare metalice patinate. sunt foarte vechi. face multã mizerie. aºa cã pot comanda. trebuie sã stai lângã el ca sã lucreze bine ºi niciodatã nu terminã la timp. De exemplu. nu mã pot abþine sã n-o cumpãr“. Ioana Ceccarelli ºi Adriana Bahmuþeanu au schimbat fãrã reþineri impresii despre tendinþele actuale în design. revenim. dar pe cele de colecþie  CASA 4/08   l  31 . s-a lustruit ºi a trebuit sã insist pentru a-l proteja.

cele mai bune. nici nu se mai observã acum.acestea sunt doar câteva dintre sarcinile tinerei mãmici. pe care sã fie aºezate diverse obiecte. iar Adriana se ocupã cu decoraþiunile. pânã la urmã. Nu am activitãþi casnice decât foarte rar. Avem tot felul de obiecte împrãºtiate prin apartament. sunt în grija lui Silviu Prigoanã. dar avem unde sã ieºim cu copilul ºi este o casã mare. pânã la ultimul retuº. iar ineditul formei. Când o sã fie gata. Se poate întrevedea cum se vor desfãºura lucrurile în casa nouã. ne jucãm cu copilul ºi cam atât.“ În puþinul timp liber. pe care o sã ne gândim dacã le vom duce în Pipera . evitãm restaurantele ºi preferãm sã mâncãm împreunã . vã invit s-o vedeþi!“ n 32  l  Misiunea 4/08 CASA .. Chiar ºi aici avem o gresie «de fiþe». eram obiºnuiþi cu o casã mare. casa este un hotel în care vin sã dorm ºi sã stau cu copilul.nu e cazul. fiecare cu camera ºi baia lui. Spaþiul restrâns a determinat evitarea gratuitãþilor. gãseºti ceva similar ºi la un magazin obiºnuit. Nu prea primim oaspeþi. ºi m-am hotãrât sã le fac la faþa locului. „M-am sãturat de firmele de bani mulþi care confecþioneazã perdele. dar în cazul ceramicii . reportaj O mascã din lemn pentru calorifer poate deveni element de mobilier. Mai sunt ºi evenimente mondene. fãrã defecte ºi frumoasã. transformatã în emisiune la Kanal D. luciul suprafeþelor ºi bogãþia ornamentelor îl transformã instantaneu în „vedeta“ unei încãperi. dar nu am când. o rubricã în „Libertatea“. Director executiv la revista „Zãu“. oricare ar fi stilul ei de amenajare. director editorial la „Ideal Mariaj“.. „Plec dimineaþa ºi vin noaptea. plus o grãdiniþã particularã (se pregãteºte pentru deschiderea celei de-a doua) . galeria abia se þine. Acesta e rolul casei pentru mine: sã mã re- laxez dupã o zi obositoare de muncã. descoperi cã nu oferã calitatea doritã. Materialele «de firmã» nu sunt neapãrat Un tonomat Juke Box îºi gãseºte locul în orice casã. trebuie sã plecãm la serviciu cu o jumãtate de orã mai devreme. dar.de pildã un cuier din metal care a aparþinut lui Alexandru Ioan Cuza. am gãsit o faianþã la ofertã. „Pânã sã ne mutãm aici. unde ne simþim ca niºte sinistraþi.. ªi în Pipera se circulã greu. La mobilã sau parchet poate cã meritã sã fii atent la firmã. foarte bunã: ieftinã.. sarcinile în casã sunt oarecum împãrþite: mulþimea de aparate. Am cumpãrat o faianþã de la un creator cu renume ºi plãcile nu se potriveau. Îmi place sã gãtesc. Am fost apoi în Valea Cascadelor..“ Casa ca un hotel Adriana Bahmuþeanu are o agendã de serviciu destul de încãrcatã.stãm de vorbã. ªi totuºi. Acum 4 ani era în vogã..acasã Despre firmele „de fiþe“ Peste puþin timp. s-a gãsit loc ºi pentru câteva fotografii. cu cablurile aferente. Un specialist în draperii va lucra acolo cu maºina lui de cusut. Are un aer retro. cu 20 de lei/mp. casa de la marginea Bucureºtiului va fi gata.

.

etapizat. Avantajul unei soluþii de acest tip este ºi faptul cã nu necesitã douã motoare. 7.90 m în dreapta porþii. realizatã din elemente din plastic dur. Execuþia presupune o fundaþie continuã. ori dacã nu doriþi sã renunþaþi la suprafaþa reclamatã de o atare soluþie. pentru a se stabili necesarul de componente ce va acoperi lungimea porþii. trebuie asamblatã mai întâi de probã. 2. ªina dinþatã. nu necesitã spaþiu la interior. 8. tranzitul se deruleazã pe o lãþime de 4 metri. ca la sistemul cu douã canaturi. rezistentã la îngheþ. E suficient unul singur. aveþi posibilitatea de a monta o poartã glisantã ce permite o intrare de lãþime mare ºi e acþionatã de un motor corespunzãtor. acþionatã fiind de un motor puternic 1. cu 4 dibluri metalice. 34 l Misiunea CASA 4/08 . Acþionatã printr-un singur dispozitiv. Amplasaþi apoi provizoriu dispozitivul de acþionare al porþii. Blocul dispozitivului (fãrã capacul de acoperire) e ancorat în soclul din beton. de glisare. 6. În cazul prezentat de noi. Segmentele de ºinã se pun acum pe roata dinþatã ºi se înºurubeazã în tocul porþii. Iatã lucrãri pregãtitoare pentru conectarea cablurilor de alimentare ºi reþea (trase prin soclul din beton). cu roata dinþatã în spate. respectiv dispozitive de acþionare. Poarta (în cazul nostru o variantã din metal) culiseazã în lateral pe o ºinã. ceea ce impune o extensie a ºinelor de minimum 3. s-a ales o poartã glisantã de mari dimensiuni în locul uneia cu douã canaturi. ºi suficient spaþiu pentru culisarea porþii. plasat pe latura spre care se deschide poarta. D acã în curte nu e spaþiu suficient pentru deschiderea spre interior a unei porþi pivotante (mai ales dacã maºina va fi parcatã alãturi de canaturile ei). pentru a determina înãlþimea optimã a ºinei dinþate (cremalierei).porþi glisante Caz problematic: Accesul larg impune diminuarea spaþiului curþii dispozitive Pentru accesul pe proprietate. precum la deschiderea prin pivotare.

deoarece are ºi receptor integrat. înlesnind roþii dinþate intrarea în contact imediat. 5. se îmbucã în dantura ºinei înºurubate pe panoul porþii. Poarta alunecã uºor pe ºinã înainte ºi înapoi. 3. fotografiile din reportajul nostru vã aratã exact ceea ce trebuie sã faceþi pentru o reuºitã ireproºabilã. Aºa cum v-am obiºnuit.Vedere dinspre curte: Poarta de mari dimensiuni aºezatã pe ºinã e gata de rulare prin intermediul dispozitivului de acþionare plasat la dreapta. Poarta primeºte semnale printr-o antenã radio externã. ce urmeazã a fi înºurubate succesiv în partea de jos a cadrului porþii.. la montarea dispozitivului. În cazul de faþã. Cremaliera e rezistentã la intemperii. deformatã sub propria greutate.. e important sã fie determinat exact locul acestuia. 9. La capãtul porþii. aceasta e compusã din segmente separate de plastic dur. CASA 4/08 l  35 . fixatã pe arborele motor.. Misiunea 11.. Dacã aveþi o poartã metalicã. Poarta e acþionatã din interior prin taster. prin telecomandã. se efectueazã lucrãri pregãtitoare constând în turnarea betonului pentru soclu ºi executarea traseului cablurilor aferente instalaþiei. în faþa stâlpului. Aceastã operaþiune este necesarã numai atunci când unitatea de acþionare e situatã în afara porþii aflate în poziþia „închis“. 10. . dar poate funcþiona ºi fãrã aceasta. a mai fost sudatã o þeavã pãtratã . iar poarta sã ruleze fãrã oprire. roata dinþatã din alamã. În faþa fundaþiei e instalat un tub gol destinat introducerii ºi izolãrii cablurilor electrice necesare. prin intermediul unei roþi dinþate. soluþia noastrã n este cea mai potrivitã. pentru ca ulterior ºina dinþatã (cremaliera) sã poatã trece dincolo de poartã. În prealabil. din exterior prin comutatorul cu cheie iar din maºinã. (corespunzãtor greutãþii porþii) ºi este pusã în miºcare mecanic. proces care depinde ºi de fixarea cât mai riguroasã a cremalierei în ºuruburi. 4. în prelungirea ramei de jos. nefãcând nici prea mult zgomot. Capãtul cremalierei ajunge chiar ºi pe þeava de prelungire. În timpul funcþionãrii. De aceea.

opþional.0 192 11.700 1. ocupanþii vehiculului au la dispoziþie o zonã cu o capacita­ te de aproape 300 litri.0 de ultimã generaþie. ce faciliteazã fixarea solidã a oricãrei încãrcãturi. Logan Pick­Up va fi co­ mercializat.3 1.540 800 650 580 50 1.000 160 1. radioCD. Versiunile Logan Pick­Up prevãzute cu ABS sunt echipate cu un sistem Bosch 8.8 140 6.750 200 1.5 CONSUM norme CEE n° 99/100 (l/100 km) 137 5. Logan Pick-Up Cel mai puternic membru al echipei cãtre interiorul benei.5 4 17.37 m ºi oblonul de închidere a benei ce poate suporta în poziþia rabatatã o încãrcãturã de pânã la 300 kg. cu repartitor electronic de frânare EBV.1 146 16.8 5. Treap­ ta dispusã în partea inferioarã a oblo­ nului permite un acces rapid ºi uºor 36  l  Misiunea 4/08 CASA .590 800 650 605 1.6 MPI (90 CP) ºi o motorizare Diesel 1.5 4 17.6 MPI 90CP Manualã Euro 4 2 K7M 710 1.940 2.000 Electronicã multipunct Benzinã 163 13. direcþie asistatã. Turcia iar.2 Exigenþã ºi inovaþie Logan Pick­Up vine în sprijinul ce­ lor mai exigenþi.500 128 3. oferã airbag frontal pentru pasager. vehiculul poate fi echipat cu aer condiþionat. ºi preia baza rulantã a mode­ lului Logan MCV.80 m ºi o sarcinã utilã de 800 kg. având disponibile douã variante de putere: 70 CP ºi 85 CP. Vehiculul a fost conceput pentru a rãspunde aºteptã­ rilor unei categorii largi de utilizatori.9 4.900 Pregãtit pentru orice experienþã Bena Loganului Pick­Up are o lun­ gime de încãrcare de 1. datoritã arcurilor elicoidale ºi amorti­ zoarelor verticale.9 8 63 (85) 3. pânã la cei aflaþi în cãutarea unui ve­ hicul pentru escapade în timpul liber. scaun pasager rabatabil.890 2.461 76 x 80. ºi în Bulgaria. Mai mult decât un pick-up Logan Pick­Up dispune de nume­ roase posibilitãþi de depozitare. retro­ vizoare reglabile din interior sau ba­ ghete de protecþie lateralã.5 dCi 85CP Manualã Euro 4 2 K9K 796 1. fabricate de Renault. cu o barã anti­ruliu în faþã. modelul va fi disponibil ºi pe n alte pieþe. în serie. break­ul aflat în plinã ascensiune a vânzãrilor ºi o versiune utilitarã pe gustul multor clienþi. Acesta completeazã suita de mode­ le Logan. În 2008. remarcându­se prin lãþimea maximã de încãrcare de 1. Pe lângã torpedou ºi spaþiile de depozi­ tare din portiere sau de la baza con­ solei centrale. Vehiculul este conceput pentru a face faþã celor mai dificile drumuri. Dacia Logan Pick­Up oferã un ra­ port imbatabil între preþ ºi prestaþii. Modelul mai include airbag frontal pentru ºofer în dotarea standard iar. începând cu 2009. situatã în spatele scaunelor. Logan Pick­Up se remarcã prin latura sa practicã. Opþional. fãrã un partener de nãdejde calitatea ºi rapiditatea lucrãrilor au de suferit.5 8 64 (90) 5. Bena are 16 puncte pentru ancorare. de la micii antreprenori ºi comercianþi.advertorial Î n domeniul construcþiilor ºi ame­ najãrilor.250 euro (TVA inclus). care includ: airbag ºofer.5 dCi 70CP Manualã Euro 4 2 K9K 792 1. închidere centralizatã.8 5.9 8 50 (70) 4. Modelul Pick­Up este prevãzut cu douã niveluri de echipare. putând fi achiziþionat de pe piaþa internã pentru o sumã începând de la 7. Logan Pick­Up este echipat cu un propulsor pe benzinã 1.2 4. pack siguranþã (ABS + airbag pasager) sau pack electric (geamuri electrice + telecomandã pentru uºi). Noul model este echipat cu motoare pe benzinã sau Diesel. Vehicul robust ºi modern. Directã Common Rail cu turbo­ compresor ºi schimbãtor aer­aer Diesel 160 13. alcãtuitã din cunoscuta ber­ linã.5 8.598 79.5 4 9. ºasiul este echipat.0 6.940 2.461 76 x 80.5 dCi.5 x 80.590 800 650 605 1. în afarã de România. În plus. Dacia vine în ajutorul specialiºtilor în amenajãri cu noul Logan Pick­Up. Toate aceste elemente fac din Dacia Logan Pick­Up un vehicul sigur în orice condiþii. MOTOR Tipul de cutie de viteze Nivel de depoluare Numãr de locuri Tip motor Cilindree (cm3) Alezaj x cursa (mm) Numãr de cilindri Raport volumetric Numãr total de supape Putere maximã kW CEE (CP) Regim putere maximã (rot/min) Cuplu maxim Nm CEE Regim cuplu maxim (rot/min) Tip de injecþie Carburant Vitezã maximã (km/h) 0­100 km/h (s) CO2 (g/km) Urban Extra­urban Mixt CAPACITATE Rezervor carburant (l) Total maxim autorizat (MMAC) Total rulant (MTR) Sarcinã utilã (CU) Remorcabilã cu frânare Remorcabilã fãrã frânare 1.

fiabilitate Logan VAN a fost creat pentru a rezista cu succes în condiþii severe de exploatare ºi trafic. 90° ºi 180°. motorul de 70 CP este echipat cu un sistem de injecþie common rail din a doua generaþie. O capacitate de încãrcare remarcabilã Logan VAN are o structurã de rezis­ tenþã special conceputã pentru a face faþã unor încãrcãri de pânã la 800 kg. Consum redus de combustibil Logan VAN este disponibil în douã variante de motorizare: pe benzinã ­ 1. Panourile portierelor. Lo­ gan VAN este rezultatul expe­ rienþei îndelungate acumulate de gru­ pul Renault în materie de vehicule utilitare.p Dacia Logan VAN M odern. robust ºi economic. costurile de întreþinere fiind de ase­ menea accesibile. Existã ºi opþiunea de mascare. în funcþie de necesitate ºi de natura încãrcãturii. Autoutilitara are geamurile laterale spate ºi portierele batante spate acoperite cu tablã. de airbag frontal pasager. are garda la sol mai înaltã decât media iar scutul de protecþie este amplasat sub gru­ pul moto­propulsor. Lo­ gan VAN dispune. la 40°. hicule.5 m3. rezultã o zonã de încãrcare total planã.936 mm. în echiparea standard. Cabina este separatã de zona de încãrcare printr­un perete cu rol protector ºi izolator pentru habitaclu.5 dCi (70 CP). acesta se situeazã la 2.0 de ultimã generaþie. a zonei de încãrcare. în funcþie de variantã. ªasiul este prevãzut.4 (75 CP) ºi 1. pentru un preþ pornind de la 5. planºa de bord sunt conce­ pute pentru a rezista uzurii. Sistemul de frâ­ nare a fost adaptat conform scopului practic al vehiculului. aceastã premisã nu este aplicabilã pentru Logan VAN. de airbag frontal ºofer ºi. la fel ca ºi geamurile de custodã din spate.420 mm. tapiþeria. Interiorul este spaþios ºi confortabil. fãrã TVA. cu un covor de protecþie plastifiat. Logan VAN poate fi achiziþionat. dar cu o investiþie minimã. în prezent. Pra­ gul de încãrcare este la 582 mm. Varianta Diesel are un consum extrem de redus de com­ bustibil – 5. Lungimea caroseriei asigurã variantei Logan VAN o capacitate de încãrcare pe o lungime de 1. Autouti­ litara este dotatã cu bandouri de protecþie a portierelor.3 litri/100 km în ciclu mixt. o valoare ineditã pentru aceastã categorie de ve­ Portiere originale Logan VAN preia designul ºi dimensiunile Logan MCV. Autoutilitara poate fi dotatã cu o gamã largã de accesorii. printre care panouri laterale din plas­ n tic ºi galerie de pavilion. Versiunile dota­ te cu ABS dispun de un sistem Bosch 8. Vehiculul rãspunde aºteptãrilor unei categorii largi de clienþi care se aflã în cãutarea unui mijloc de transport cu o capacitate de încãrcare cât mai mare. advertorial continuã ofensiva pe piaþa utilitarelor Siguranþa. el Cuvântul de ordine . cu barã anti­ruliu în faþã.6 (90 CP) ºi Diesel 1. Panourile interioare ale portierelor sunt prevãzute cu elemente de protecþie din material plastic. existã douã portiere batante care au trei poziþii de deschidere.840 euro. În spate. c i dispune de portiere laterale în spate de tip VP (vehicul de persoane). Misiunea CASA 4/08   l  37 . un deziderat împlinit Logan VAN este echipat cu arcuri elicoidale ºi amortizoare verticale având cursa de suspensie mãritã pen­ tru a permite vehiculului sã ruleze în condiþii de siguranþã chiar ºi pe ºoselele cele mai dificile. pen­ tru a se asigura o utilizare confortabilã. Astfel. Lãþimea de încãrcare se ridicã la 1.preþul Chiar dacã unele caracteristici teh­ nice ar reclama un preþ mai ridicat. contribuind la menþinerea emisiilor de CO2 la un nivel scãzut. Atuul constructorului . iar înãlþimea utilã la 940 mm. de numai 140 g/km. cu repartitor electronic al forþei de frânare EBV. Ast­ fel. În ceea ce priveºte volumul de încãrcare. O zonã de încãrcare bine delimitatã Logan VAN dispune de un planºeu în douã segmente montate pe un ca­ dru fixat de planºeul de origine. opþional. ºoferul regãsind aici aceeaºi ambianþã a postului de conducere ºi aceleaºi co­ menzi cu care s­a familiarizat pe ver­ siunea break.

a fost aleasã o variantã de uºã simplu de manevrat. Garajului renovat îi mai trebuie doar o uºã nouã. Ea a corespuns întocmai ne­ cesitãþii garãrii unui vehicol ceva mai înalt decât media ­ o maºinã de teren. realizatã la dimensiuni corespunzãtoare. degajându-l ºi pe cel din interior. eventual ­ ºi a permis utilizarea completã a spaþiului din interior (atât la sol. e contraindicatã montarea unei uºi pivotante ample. Montatorii le transportã mai uºor spre locul de montare. existã opþiunea pentru o poartã secþionalã. pentru parcarea maºinii. Mai întâi.uºi de garaj Caz problematic: Garaj îngust. A fost aleasã una secþionalã. În plus. cu un finisaj conceput sã satisfacã gusturile cele mai exigente. în alte scopuri). În cazul de faþã. acces 1. E vorba de o uºã secþionalã. Se vede ºi cum a fost obturatã denivelarea dintre aceste elemente. R enovarea cu succes a unei clãdiri vechi ºi impunãtoare ce include ºi un garaj nu trebuie sã omitã aplicarea tehnologiilor de ultimã orã pentru acþionarea uºii acestuia.  38 l Misiunea CASA 4/08 . din raþiuni practice ºi de siguranþã. per­ fect armonizatã cu frumoasa clãdire de epocã. e fixat tocul (adicã rama uºii) de latura dinspre interior a buiandrugului. Profilele sunt fixate bine cu ajutorul diblurilor amplasate în diferite puncte de montaj. accesibil direct din stradã Dacã. 4. Segmentele uºii unicat sunt livrate în baloturi compacte. pentru soluþionarea probleme­ lor ridicate de garajul amplasat la stradã. ce nu necesitã deloc spaþiu în faþa garajului. aceastã variantã înlesnea folosirea 2. cu deschidere spre exterior. cât ºi pe toatã suprafaþa pereþilor. 3.

fixat corespunzãtor de ºina marginalã. pe ambele laturi a fost necesar câte un ghidaj arcuit. 5. Elementele uºii au fost inversate de pe verticalã pe orizontalã prin intermediul unei role de ghidare. . ea a fost vopsitã în verde chiar de cãtre proprietarul locuinþei. 6. Cât priveºte uºa.Garajul prezentat e realizat în acelaºi stil constructiv ºi cromatic cu vila. În plus.

Deoarece uºa se deschide vertical în sus. În cazul nostru. cel care ridicã segmentele uºii. ºina a fost . sub plafon. din cauza pantei uºoare a terenului n de construcþie. Spre deosebire de uºile pivotan­ te rigide. Acþionarea uºilor secþionale se petrece ca la cele pivotan­ te. 8. prin intermediul unei ºine de rulare montate în plafon. antrenând deschiderea acesteia. aºadar. sub plafon. uºa se poa­ te deschide chiar dacã în zona situatã imediat în faþa garaju­ lui (în funcþie ºi de suprafaþa ei) staþioneazã altã maºinã. spre a se evita ruperea segmentelor. În plus. motorul dispozitivului e Soluþii alternative de uºi secþionale Cine are un garaj cu lãþime mare poate rezolva optim problema uºii cu ajutorul unei variante secþionale ghidate de-a lungul peretelui acestuia. de jos în sus. alcãtuite din profile mobile. toatã suprafaþa garajului rãmâne disponibilã ºi totodatã e evitat orice pericol pentru persoanele care circulã pe trotuar. Existã ºi modele pentru trasee ce îºi schimbã direcþia pe raze foarte mici. Mecanismul cu arc de înfãºurare a cablului de tracþiune pe stânga ºi dreapta e în spate. Segmentele nu se disting din afarã. Poarta e montatã perfect pe poziþie în spatele buiandrugului. de mari dimensiuni. 11. Nici siste­ mele glisante nu erau utile.. Segmentele sunt îmbinate între ele cu piese metalice speciale. luându­se în considerare ºi des­ chiderea portierelor vehicolului. fãrã a reduce sensi­ bil înãlþimea utilã a incintei. dacã ar fi întrebuinþat un sis­ tem de uºi batante. 40 l Misiunea CASA 4/08 . Acum poate fi montat fiecare segment al uºii. . 12 . Abia acum e rândul montãrii ºinei de rulare din plafon ºi a dispozitivului de acþionare.uºi de garaj 7. Aici mecanismul de antrenare e asamblat printr-o articulaþie cu panoul uºii de garaj.. Mai trebuie executate însã ultimele operaþiuni de ajustare. fiind montat chiar pe ºina de rulare. De fapt. Aceastã segmentare necesitã aºadar numai o razã redusã de ghidare pentru a ajunge în spa­ tele grinzii.. la deschidere. În nuturile longitudinale sunt introduse un profil de protecþie a clemelor ºi unul de etanºare. Acest dispozitiv automat aferent porþilor sau uºilor secþionale e construit în aºa fel încât nu necesitã absolut deloc spaþiu suplimentar pe plafon ori buiandrug. dispozitivul de acþionare este amplasat la capãtul ºinei de rulare. fixatã direct sub tavan. cum a fost gãsitã soluþia pãstrãrii acestei mici construcþii de la stradã. 13. Aici. Uºa garajului realizatã din patru segmente e deja finalizatã ºi montatã la locul ei.. 9. Iatã. la maximum a lãþimii utile. pe care proprietarii ar fi fost nevoiþi sã o demoleze sau sã o modi­ fice pentru a nu crea dificultãþi de trafic pe stradã ºi pe trotu­ ar. amplasatã în mod nefericit. acces 10. oblic. elementele ce­ lor secþionale se pliazã în spa­ tele buiandrugului.

.

prin urmare feminitatea ºi puritatea. roºul. oranj. specialiºtii clasificã toate culorile în culori calde (roºu. Vopselele din aceastã gamã vor acoperi pereþii cu o frumuseþe natu­ ralã ºi vor aduce energie în locuinþa dumneavoastrã. negrul este asociat cu moartea ºi durerea provocatã de aceasta. Albul simbolizeazã Luna. care pare cã se topeºte sub soarele arzãtor al Africii. care este caracterizatã de o frecvenþã joasã ºi o lungime de undã înaltã. culoarea violet este caracterizatã de o frecvenþã înaltã ºi o lungime de undã joasã. portocaliu. galbenul ºi al- bastrul sunt culori primare sau fundamentale. iar la limita superioarã. în unele þãri – cum este China – ritualul morþii este simbolizat de culoarea albã. sau prin reflectarea razelor soarelui într-o prismã de cristal. N egrul este non-culoarea formalã ºi convenþionalã. Lumea noastrã este o lume plinã de culoare. lumina reprezintã o frecvenþã. Explicaþia este simplã: fiecare obiect reflectã lumina pe anumite frecvenþe de undã. albastru. galben) 42  l  Misiunea 4/08 CASA . nu se întâmplã deloc aºa. veþi începe desigur cu tema nuanþelor spectrului ROGVAIV. galben. În lumea fizicã. toate se miºcã în jurul nostru în acelaºi dans al culorilor. existã ºapte culori principale. iar fiecãrei culori prezente în spectru îi corespunde o anumitã frecvenþã. Culori- le ierbii sau ale florilor. care pot fi observate atunci când se formeazã curcubeul. albul ºi negrul. violet ºi indigo. Dintre acestea. maºinile sau reclamele viu colorate. Sahara invocã o paletã incredibil de frumoasã a nuanþelor galbene. iar culorile rezultate din combinãrile lor sunt culori secundare: verde. toate lucrurile se supun unor legi bine definite. Oare ce s-ar întâmpla dacã am trãi într-o lume „pictatã“ numai în alb ºi negru? Din fericire pentru noi ºi sãnãtatea noastrã. verde. Spre exemplu. Dacã veþi merge la un curs de picturã. hainele. dupã ploaie. Cele ºapte culori sunt: roºu. violet. De obicei. gazonul din parcuri este verde pentru cã reflectã verdele ºi absoarbe în schimb toate culorile luminii solare sau artificiale. care este culoarea vieþii. aflatã în antitezã cu verdele. Pe lângã cele douã „non-culori“. Pe scurt. Spectrul de lungimi de undã are la limita inferioarã culoarea roºie. iar ochiul uman recepteazã aceste frecvenþe. care ne inspirã în fiecare zi ºi ne influenþeazã starea de spirit ºi chiar sentimentele.fascinaþia culorii Colores del Mundo! Prima colecþie pe care dorim sã o prezentãm este Sahara. dar. oranj. Se naºte întrebarea: „Cum percepem culorile?“. Inspiratã de deºertul cel mai întins ºi frumos din lume.

Astfel. sã ne gândim la urmãtoarea problemã: ce ne place mai mult la un tablou. Culoarea din mediul înconjurãtor ne influenþeazã starea de spirit. în comparaþie cu altul. la frumuseþile unui univers de inspiraþie artisticã ºi a deliciilor cu­ linare. deciziile. nivelul de energie fizicã ºi starea emoþionalã. Misiunea  CASA 4/08   l  43 . Din aceastã categorie de vopseluri colorate nu putea sã lipseascã verdele. Terapia prin culori face parte din medicina complementarã. conºtienþi de faptul cã diversele combinaþii de culori îþi vor afecta deciziile ºi starea de spirit. care ne calmeazã ºi ne inspirã. ªi totuºi. relaþiile. aromaterapie ºi altele. sau ne pot face triºti. aceasta este o descoperire care dateazã din timpuri strãvechi. ºi reci (albastru. Nuanþele colecþiei Toscana – din gama roºului cardinal – înnobileazã razele solare care pãtrund în locuinþa dumneavoastrã. pentru a calma ºi vindeca. al cãrui efect este încurajarea acþiunii de cumpãrare. Experþii în marketing. Cele cinci nuanþe de verde natu­ ral din colecþia Bali pot fi combinate uºor ºi vor sugera o atmosferã tropicalã locuinþei dumneavoastrã. pot induce o stare de nervozitate etc.Reacþiile ºi atitudinile faþã de anumite tonuri de culoare sunt cauzate de puterea pe care culorile „o exercitã” asupra psihicului nostru: ele ne pot calma. Aceastã ºtiinþã. pentru a exprima frivolitate sau seriozitate. De exemplu. culorile alimentelor îþi pot deschide sau distruge pofta de mâncare. pereþii frumos coloraþi vor genera o atmosferã specialã. când diferite culturi foloseau culorile în tratarea anumitor afecþiuni. homeopatie. caldã. De aceea. sãnãtatea. care foloseºte culoarea pentru vindecãri miraculoa- se se numeºte cromoterapie. sau pentru a-þi prelungi sau scurta ºederea într-o anumitã încãpere. Nuanþele colecþiei ne poartã cu gândul la verdeaþa ºi palmierii unui paradis. psihologii. sau ce ne atrage mai mult la un interior. portocaliu). în comparaþie cu un altul? În fiecare zi suntem mai mult sau mai puþin influenþaþi de culorile din jurul nostru. violet. relaxa sau vindeca. Culorile din restaurante sunt deseori aranjate special pentru a deschide apetitul (roºu. Culorile îmbrãcãminþii sau culorile pereþilor unei camere îþi pot modifica în mod inconºtient acþiunile. specialiºtii au creat pentru dumneavoastrã colecþia Bali. verde). Mai mult. specialiºtii în publicitate ºi creatorii de modã jongleazã cu întreaga gamã coloristicã. Este demonstrat ºtiinþific faptul cã lumina ºi culorile au efecte diferite asupra afectivitãþii indivizilor. pentru a agita spiritele. pornind de la aceastã clasificare. Cei care practicã cromoterapia au indicaþii precise de utilizare a fiecãrei culori. Culoarea poate fi folositã pentru a crea o stare de bine ºi de mulþumire. ambalajul oricãrui lucru pe care îl cumperi este rezultatul lucrului asupra unei scheme coloristice. intimã ºi plinã de confort.Colecþia Toscana ne duce cu gândul la descoperirile culturale ale lumii. de altfel. alãturi de acupuncturã. veche de secole.

Este un amestec al tentaþiei ºi al plãcerilor. puteþi folosi foarte bine colecþia Mediterraneo pe lângã Havana.fascinaþia culorii De asemenea. pentru cã tot vorbim despre combinãri deosebite. 44  l  Misiunea 4/08 CASA . Akzo Nobel Coatings a creat colecþia Mediterraneo. De ce Colores del Mundo? În alegerea culorilor care vã înfrumuseþeazã casa. Albastrul ne îndeamnã sã ne gândim la mare ºi la nemãrginirea ei. creând un fundal perfect pentru obiectele sau colecþiile personale. revenim la aceeaºi întrebare: „De ce Colores del Mundo?”. în ambianþa plãcutã a valurilor care se rãsfrâng pe mal. Acestea se pot îmbina într-o armonie perfectã. În fiecare colecþie a gamei Supralux Colores del Mundo gãsim 4 nuanþe. Ultima colecþie de nuanþe a gamei Colores del Mundo este Havana. care are un stil aparte. vegetaþie densã ºi transparenþa mãrii. locuinþa dumneavoastrã va obþine un strop din atmosfera locurilor celor mai inspirate din lume. indiferent de numãrul de nuanþe pe care le alegeþi. trebuie sã þineþi cont de gusturi. Cu ajutorul lui Supralux Colores del Mundo. Culorile acestei colecþii aduc farmecul unui albastru infinit în locuinþa dumneavoastrã. putem ghici calitãþile sau defectele unei persoane în funcþie de preferinþele pe care aceasta le are pentru anumite culori. unic ºi romantic. Acestea sunt vopseluri lavabile colorate. Nuanþele colecþiei vã coloreazã casa într-o paletã de culori uºor aplicabile ºi variate. vã descãtuºeazã ºi vã îndeamnã cãtre tentaþii ºi plãceri infinite. Dacã aþi fost vreodatã în excursii în locuri exotice sau aþi admirat fotografii din acele locuri. grupe de vârstã. destinaþia camerei. De ce sã nu faceþi o combinaþie interesantã? ªi. Luminile ºi umbrele portocalii sunt tandre ºi luxoase. Pentru a putea pune aceste culori exotice pe pereþii caselor dumneavoastrã. forma ºi dimensiunea acesteia. Culorile acestei colecþii dau un aspect unic ºi special pereþilor. Akzo Nobel Coatings a creat colecþia Colores del Mundo. Existã ºi posibilitatea de a combina nuanþele diferitelor grupe. care fac parte din gama Supralux. probabil cã v-au fermecat culorile fantastice întâlnite în astfel de peisaje. tipul de iluminare (naturalã sau artificialã). Plecând de la cea mai frumoasã mare a Europei. De exemplu. Rãspunsul este simplu: pentru cã astfel plecãm într-o cãlãtorie imaginarã în cele mai exotice ºi îndepãrtate zone n ale lumii. care sã încânte privirea. tendinþe. Poate o sã vã întrebaþi ce semnificã aceastã colecþie de nuanþe albastre? Rãspunsul este simplu: Mediterraneo înseamnã un temperament particular.

.

Logan Pick-Up de la Dacia. declara Mihaela Cârstea. prezent lângã scenã. prima întâlnire a caravanei. specialiºti ºi pasionaþi de domeniul construcþiilor venimentul desfãºurat în incinta complexului Iulius Mall a fost gândit ca un show live în care specialiºtii Misiunea Casa au interacþionat cu publicul.actual Misiunea Casa Clujul a fost gazdã pentru Zilele Misiunea Casa în oraºul tãu C lujul a fost marcat luna trecutã de „Zilele Misiunea Casa în oraºul tãu“. Sponsorii caravanei clujene au fost: Henkel. Urmãtoarea noastrã þintã este Iaºi“. vom implementa Lider Construct ºi în alte centre universitare din þarã. vorbind în faþa unui public format din studenþi. Schneider Electric. specialiºti din domeniul construcþiilor sau do it yourselferi. dialogul. Pentru specialiºti: Lider Construct Pe 6 a fost show! U niversitatea Tehnicã din Cluj. Bosch ºi Logan Pick-Up de la Dacia. Reprezentaþia „Hanging Man“ cu Loctite ºi. 46  l  Misiunea 4/08 CASA . fiind una dintre atracþiile serii. prin Facultatea de Construcþii. E Arhitectul ªerban Þigãnaº. dupã ora 18. a gãzduit „Lider Construct“. directorul proiectului. Sala a fost plinã pânã la sfârºit! „Alãturi de alte instituþii de învãþãmânt superior ºi sponsori care înþeleg valoarea de comunicare a proiectului. apariþia formaþiei Direcþia 5 au încins atmosfera pentru cei 10 mii de spectatori din Cluj. pasionaþi de acest domeniu. iar pe 6 a fost rândul centrului comercial Iulius Mall sã fie gazda manifestãrilor acestui eveniment. discuþiile s-au dovedit o realã sursã de informare pentru cei prezenþi. Câteva argumente în acest sens au fost discuþiile aprinse ºi întrebãrile pertinente venite dinspre public – într-un cuvânt. a fost testat cu atenþie. Adresate studenþilor în construcþii ºi specialiºtilor din domeniu. La sesiunile de discuþii dedicate construcþiilor au fost prezenþi studenþi. Caravana noastrã a cucerit pe 3 aprilie Universitatea din Cluj.

Geamul reflexiv ºi absorbant are proprietatea de a controla lumina.pot fi obþinute nuanþe diferite. care se integreazã complet în sticlã. amenajãri interioare sau exterioare ºi pentru obþinerea altor tipuri de geam: securizat. Procedeul de fabricaþie industrialã. mai ales cea solarã. CASA 4/08    l  47 . Misiunea Opþiuni lic. potenþate de natura ºi poziþionarea stratului metalic. inclusiv pentru geamuri duble cu unele performanþe de control (respectiv protecþie) în privinþa radiaþiei solare. gri. duplex. obþinute cu tehnologii moderne care le asigurã durabilitatea ºi aspectul plãcut. Stratul meta- transparente Pentru o construcþie nouã sau o reamenajare. sablat sau termoizolant. verde etc) este destinatã tuturor tipurilor de aplicaþii. Acest tip de sticlã este folosit în construcþii. Geamul reflexiv ºi absorbant oferã o mare variaþie în ceea ce priveºte aspectul .noi tehnologii sticla Vom prezenta în continuare cele mai întâlnite tipuri de geam. prin pirolizã (depunere la temperaturi înalte). transparent. conferã geamurilor reflexive ºi calitãþi estetice. Sticla float coloratã în masã (bronz. obþinut prin procedeul de flotare pe baie de staniu topit. cu feþele plane paralele. dar ºi pentru aranjamente interioare sau mobilier. Geamul float incolor este un geam clar. incolor sau colorat. asigurã stratului de oxid metalic o rezistenþã ridicatã ºi o mare stabilitate în timp. puteþi recurge la o abordare nouã a esteticii ºi confortului termic informându-vã asupra multitudinii de tipuri de sticlã comercializate astãzi pe piaþa româneascã. Este obþinut prin pulverizarea la cald a unui oxid metalic pe geamul float. emailat. Grosimile obþinute în mod uzual se situeazã între 3 ºi 9 mm.

centre comerciale sau de birouri din Occident se mândresc etalând asemenea construcþii de anvergurã. Sistemul de dublã lipire este compus dintr-o lipire primarã împotriva umiditãþii.bronz. la care presiunea apei nu poate fi suportatã decât folosind pentru pereþi un tip special de sticlã curbatã. de asemenea. Este vorba de acvarii imense. magazine. Geamurile reflexive ºi absorbante au diferite aplicaþii. sticla are o reflexie fidelã. Este importantã ºi culoarea geamului pe care a fost depus stratul metalic. pentru alegerea nuanþelor . gri. pentru realizarea de sere. În funcþie de modelul selecþionat. albastru sau verde. Când stratul metalic e la interior. ºcoli.noi tehnologii Astfel. se va favoriza iluminatul natural de interior sau se va limita factorul solar. Distanþierul conþine o sitã sticla molecularã care absoarbe vaporii din spaþiul de aer închis. ca în imaginea de mai jos) asamblate prin intermediul distanþierelor metalice din aluminiu. în special execuþia de ferestre pentru birouri. 48  l  Misiunea 4/08 CASA . folosind adeziv de polisulfurã. Geamul termoizolant este un geam izolator ºi constã din douã foi de geam (sau trei. obþinutã prin aplicarea unei benzi de poliizobutilenã ºi o a doua lipire perifericã. reflexivitatea este atenuatã ºi culoarea geamului folosit este pusã în valoare. Grosimea uzualã pentru construcþii variazã între 4 ºi 10 mm. Gama de grosimi pentru foaia de sticlã din compoziþia geamului termoizolant variazã între 3 mm ºi 19 mm (pentru Marile hoteluri. dacã stratul metalic e situat la exterior. Sunt recomandate. construcþii industriale sau locuinþe. de grosime mare. verande ºi mansarde. conferind suprafeþelor faþadei un aspect animat.

aplicat prin depunere magneticã în vacuum sau prin metoda piroliticã). de domeniul. colorat în masã. Misiunea  CASA 4/08   l  49 .12* . din geam float clar cu aer Termoizolant. iar spaþiul distanþier poate fi de la 6 la 24 mm. în general). pentru a veni în întâmpinarea arhitecþilor ºi. scopul ºi amplasarea acestui tip de geam.4 mm. Producãtorii din România fac investiþii continue în noi tehnologii.1 . a clienþilor. Geamul Low-E este avantajos atât pentru sezonul rece (rezultã un consum redus de energie prin reducerea pierderilor de cãldurã din interiorul clãdirii cãtre exterior). sunt de notat valorile factorului „K“. în funcþie de dorinþa utilizatorului). implicit. cât ºi pentru cel cald (stratul metalizat acþioneazã în direcþia reducerii schimbului termic între exterior ºi interior). 2 Geamul standard pentru foaia din interior este float incolor sau float Low-E (poate fi ºi alt tip.4.4 W/mpK În concluzie. având o foaie de geam float clar ºi una de geam float Low-E cu aer * lãþimea distanþierului Factorul K 5. una de geam float obiºnuit sau Low-E (geam cu strat metalizat transparent. ornament. grosimea totalã depinde de elementele de construcþie utilizate. serigrafiat.construcþiile de mare anvergurã. Pentru a se înþelege aportul geamului termoizolant în economisirea energiei termice.8 . Din aceastã lunã. Gerom SA Buzãu are un nou cuptor care produce geam termoizolant din sticlã curbã securizatã. securizat sau duplex.12* .1. geamul termoizolant de înaltã performanþã constã dintr-o foaie de geam float în exterior ºi. Astfel. Menþionãm cã gradul de izolare creºte odatã cu scãderea coeficientului de transfer termic K. 4 . 4 . în premierã în aceastã zonã a Europei. 4 mm Termoizolant. La execuþia geamului termoizolant sunt posibile diverse combinaþii ale variantelor de sticlã: 1 Geamul pentru foaia din exterior poate fi: float incolor.3 W/mpK 1. reflexiv. Tipul de geam Simplu.4 W/mpK 2. foarte subþire. în interior. privind transferul termic.

radiaþia vizibilã. suprafeþe de vitrine structurale. proprietate stabilã în timp. ele se divizeazã în Sticla securizatã. Nuanþa poate fi datã de culoarea geamu- sticla Avem în aceastã imagine un exemplu de geam duplex sablat. cu rol estetic. Atenuarea culorii este cauzatã de o serie de factori cum sunt radiaþia UV. Datoritã unei varietãþi impresionante de culori conferite foliei PVB. grosimile obþinute ºi folosite fiind între 5 ºi 20 mm. Al sau lemn. Geamul duplex arhitectural este mult mai eficient în reducerea transmisiei de zgomote nedorite datoritã amortizãrii oferite de materialul PVB. geamuri pentru vagoane ºi alte mijloace de transport. uneori ºi mai mult. Atunci când se sparg. Se ºtie cã unele obiecte din interiorul locuinþei îºi schimbã culoarea în timp sub acþiunea radiaþiei solare ºi chiar s-au fãcut studii pe aceastã temã. urmatã de o rãcire bruscã ºi uniformã. kripton). valoarea K fiind de 1 W/mpK sau chiar mai puþin. acesta are un sens al modelului. translucid. prezente pe piaþa româneascã. suficient de rezistent pentru a susþine traficul mediu ºi chiar intens dintr-un centru comercial lui sau de cea a foliei PVB folosite. precum un grad ridicat de rezistenþã la impact. În general. Pe lângã efectul de izolator termic. Geamul armat este un geam plan.  50  l  Misiunea 4/08 CASA . cu una sau mai multe folii PVB (polivinilbutiral) lipite sub acþiunea presiunii ºi temperaturii. Geamurile duplex reprezintã un ecran efectiv împotriva radiaþiilor ultraviolete ºi reduc transmisia solarã. totuºi. acest produs mai are ºi rolul de izolator fonic. oferind totodatã un aspect futurist. incolor sau translucid în funcþie de configuraþia folositã la combinarea straturilor. tavane etc. El are numeroase aplicaþii: devine parte integrantã a uºilor. Drept urmare. pereþi despãrþitori. pereþi despãrþitori în spaþii deschise etc. uºi de in- trare (eventual rezistente la vânt puternic) panouri de duº. în favoarea celui dintâi. tratament termic care induce tensiuni de compresie în stratul superficial. de care trebuie sã se þinã seama pentru a obþine un aspect uniform. la ferestre cu tâmplãrie din PVC. Dupã cum v-aþi familiarizat deja. Aplicaþiile tipice includ faþade ale clãdirilor. incolor sau color. reducând nivelul de zgomot de la 60-100 dB la 36-52 dB. consolidat cu o plasã metalicã. pentru a nu-ºi modifica proprietãþile fizice. Aceste geamuri au un rol important ºi în privinþa securitãþii: rezistã la penetrare în caz de impact accidental ºi rãmân în ramã în urma impactului. constituie luminatoare pentru halele industriale sau pereþi despãrþitori în interiorul unei construcþii.noi tehnologii Reducerea transferului termic se poate accentua dacã aerul din interiorul geamului termoizolant se înlocuieºte cu alt gaz (argon. Poate fi color. Geamul securizat este realizat prin încãlzirea geamului plan la o temperaturã de circa 700°C. produsele VANGER. au o coloristicã diversã. ferestrelor sau mobilierului. ceea ce micºoreazã posibilitãþile de spargere a ferestrelor. geamul termoizolant este folosit în construcþii. Geamul duplex (sau stratificat) este o combinaþie de douã sau mai multe foi de sticlã. se reduce substanþial procesul de deteriorare. Dar existã ºi alte domenii în care este utilizat cu succes: vitrine ºi lãzi frigorifice. Ca toate geamurile imprimate. Trebuie specificat cã geamul armat nu se poate amplasa deasupra instalaþiilor care degajã cãldurã. grosimea poate fi de 6-8 mm. umezeala ºi poluanþii atmosferici. Prin micºorarea efectelor acestor factori. oxigenul. În competiþia dintre gea- mul duplex ºi cel obiºnuit. Domeniul de utilizare este acelaºi cu al variantelor menþionate anterior. testele de atenuare a culorii aratã o reducere semnificativã a ratei de atenuare a coloranþilor din þesãturi sau mobilier. pe scurt în toate domeniile în care este necesarã o bunã izolare termicã ºi fonicã. geamul duplex fiind practic opac la radiaþia UV. Poate fi obþinut din geam normal ºi geam ornamental incolor sau peliculizat colorat. planã sau de formã curbã va contribui la protecþia apartamentelor sau balcoanelor. sunt obþinute caracteristici deosebite.

.

gradul sãu de transluciditate. este o altã proprietate generalã a geamurilor securizate. la agenþi de n curãþare sau zgârieturi. cât ºi private. barurile. Grosimile uzuale sunt de 3 – 4 mm. albastru intens sau negru pe partea strãlucitoare a geamului sablat de 6 mm.noi tehnologii mici particule care micºoreazã posibilitatea de rãnire. dupã fabricare. piscinele ºi altele. atât pentru locuri publice. Geamul sablat provine din ºlefuirea suprafeþelor de sticlã folosind un jet de nisip sub presiune. Apoi. avantajele unei durabilitãþi la ambianþa umedã. El are numeroase aplicaþii în amenajãri interioare. În urma securizãrii. Unele procedee folosite vor conferi geamului seri- grafiat o excepþionalã stabilitate ºi durabilitate . Granulometria materialului utilizat (nisipul) influenþeazã nivelul de abraziune a geamului ºi. se monteazã o ramã de lemn sau PVC ºi. ºcoli. Tabla ºcolarã se obþine prin aplicarea unui strat de vopsea de culoare verde. cupru ºi unul sau mai multe straturi de protecþie. BuZÃu www.97 ºi BS 6206. în plus. magazine.2 m. Alt aspect important este cã. poate fi utilizat la balustrade. Apoi. asigurã o protecþie ridicatã în caz de pãtrundere prin efracþie. acest tip de geam poate acþiona ca un filtru de ecranare a razelor solare. serviciile sunt complete! menþionate magazinele. El oferã.ro 52  l  Misiunea 4/08 CASA . Mai pot fi sticla Serigrafierea oferã oportunitãþi decorative care cu greu pot fi realizate prin altã metodã. Ele sunt folosite cu succes la construcþii în care se impun reglementãri de protecþie ºi siguranþã cum ar fi instituþii financiare. prin aceasta. în conformitate cu dorinþele clientului. hotelurile. În funcþie de model. particulele abrazive atacã suprafaþa geamului. paliere. montat în sistemul faþadelor ventilate. se recomandã sã se acorde o atenþie specialã calitãþii ºi fiabilitãþii materialelor auxiliare cum ar fi adezivii sau feroneria. Utilizarea geamului sablat permite crearea unei ambianþe deosebite prin alternarea efectelor de transparenþã ºi translucidita- te. birouri etc. prin depunerea pe un geam incolor sau colorat. Oglinda argintatã se obþine. Atunci când se folosesc la vitrine. spitale. Oglinzile argintate au multiple aplicaþii. Geamul serigrafiat este un geam pe care a fost depus. inclusiv în cazul schimbãrilor bruºte de temperaturã. reflexiv. gãurite sau prelucrate. prin intermediul unei site de poliamidã.4 x 4. vitrine de magazin sau geamuri termoizolante. Grosimea variazã între 3 ºi 20 mm.i se asigurã totodatã proprietãþile unui geam securizat. deci este foarte important a se preciza forma ºi dimensiunile la emiterea comenzii.gerom-buzau. restaurantele. eliminând aspectul strãlucitor (sticla devine translucidã). colorat în masã ºi ornamental. tabla e gata. se pot monta pe pereþi. Prin acest tratament. mai ales pentru a compensa iluminarea naturalã scãzutã ºi pentru a crea impresia de spaþiu în cazul locuinþelor de dimesiuni reduse. de sport. Se poate securiza o gamã variatã de sortimente de geam float: Low . La faþade sau interior. Articol realizat cu sprijinul geROm S. devin parte integrantã a mobilei. ANSI – Z . Fiind vorba ºi de un geam securizat. geamul serigrafiat oferã multiple posibilitãþi de creaþie.. un desen specific. Securizarea geamului trebuie sã rãspundã standardelor SR EN 12150. incolor. printr-o configuraþie corectã. Excelenta rezistenþã termicã. Tehnica de serigrafiere permite realizarea unei mari varietãþi de desene. sãlile de spectacole. În cadrul locuinþelor. iar dimensiunile maxime ale unei foi sunt de 2. geamurile securizate nu mai pot fi tãiate.E. ascensoare). Geamul antiefracþie reprezintã un geam stratificat care..a. de pildã pentru zonele comune din imobilele colective ºi publice (holuri de intrare. acesta poate fi expus la o temperaturã înaltã. din email opac sau translucid. a urmãtoarelor straturi: argint. Este posibilã realizarea desenului în mai multe culori.

.

deschid ateliere de vitralii în America ºi. pot fi consideraþi precursorii stilului american în arta sticlei. ªi în Antichitate se folosea sticla coloratã. materialele diversificate. þin de ambientul privat. încercãrile sunt încã timide. s-au consacrat marii maeºtri ai concepþiei ºi realizãrii unor opere de artã autentice. Le asociem. abajururi ºi mese. În SUA. I storia lor începe. Pe la 1850. modalitãþile artistice insolite au dus la o veritabilã „epocã de aur“ a vitraliului. numeroase edificii publice te surprind cu opere de artã realizate în tehnica vitraliului. apoi în castelele medievale. englezi emigranþi. În secolele al XVII-lea ºi al XVIII-lea. Vitraliul a pãtruns în arhitectura laicã. avem în minte imagini culese de prin catedrale gotice. Efectele extraordinare. În ultimii 30 de ani.istoria sticlei Strãlucitor. moda vitraliilor a fost înlocuitã cu alte soluþii decorative. iar meºterii ºi-au pierdut îndemâ­narea. prea grãbit. Noile tehnologii. Poate cã Romantismul ºi apetenþa lui spre medieval au fãcut ca tehnica artizanilor sã renascã în Anglia secolului al XIX-lea. Tehnica laborioasã de realizare a fost aproape uitatã. cu scene religioase sau personaje încoronate. dar arta vitraliului apare ºi se perfecþioneazã în construcþia edificiilor gotice. fraþii Bolton. Ar fi timpul ca arhitecþii sã fie mai îndrãzneþi. Este meritul arhitectului Pugin ºi al lui Charles Winston. practic. în Evul Mediu. la panouri decorative. mãnãstirea Saint Denis. cu pioºenia catolicã sau cu regate apusene abia nãscute. 54  l  Misiunea 4/08 CASA . La noi. Renaºterea ºi Reforma au venit cu un suflu nou. prin secolul al X-lea. cu umbre med Despre vitralii. fixatã în rame metalice. mãreþia ºi misterul au dus la crearea unor opere de artã. Panoplia decoraþiunilor interioare merge azi de la ferestre ºi uºi cu geamuri. astfel încâ­t a devenit picturã ilustrativã ºi element la modã. cu profund caracter religios. Denumirea de „vitraliu“ e atestatã la primul monument gotic. Apar astfel ateliere de sticlãrie care produc ferestre în stil ºi cu tehnicã medievale. plafoane ºi candelabre. sã includã vitraliul printre opþiunile eficiente dar ºi generatoare de originalitate ºi frumos. ca tehnicã de închidere a ferestrelor. interesul pentru produsele din aceastã gamã a crescut. Ei au redescoperit tehnica vitraliilor în stil gotic ºi au introdus vitraliul ca element decorativ esenþial. prin tehnica ºi creaþiile dezvoltate de ei. la început în biserici ºi catedrale.

cenuºiu sau auriu. C. care poate fi realizatã de un specialist dar ºi de cãtre fiecare dintre noi. dar ºi eficienþã în întreþinere. Filmul pentru vitralii. prin aplicare pe geam a unor folii divers colorate ºi a unor baghete de plumb. negru. are o duratã de viaþã de pânã la 25 de ani ºi o filtrare a radiaþilor UV de circa 90%. dar ºi de colecþionari ºi cunoscãtori. la un preþ rezonabil. cãci azi este foarte modern ºi oferã delicii estetice. însã nu au valoarea ºi frumuseþea vitraliilor clasice. o nouã tehnicã spectaculoasã (care-i poartã numele) a generat obiecte de mare valoa- medievale n O metodã mai nouã. a uºilor. Plumbul autoadeziv. Deºi permite realizarea de lucrãri mari ºi are un preþ mai redus. adevãrate opere de artã. uºor de obþinut. foloseºte un film adeziv care se lamineazã la rece pe suprafaþa sticlei. rezistent la temperaturi între -40°C ºi 120°C. este rezultatul unui proces laborios. prinderea într-o grilã de plumb ºi cositorirea. pictarea sticlei ºi arderea în cuptor. Oricum. ea este admisã cu rezervã printre tehnicile clasice. alegerea ºi tãierea sticlei colorate. este tehnica prin care bucãþile de sticlã sunt încãlzite pânã la topire. veiozelor ºi a altor obiecte decorative. Se aplicã uºor ºi protejeazã interiorul odãilor de acþiunea luminii. n O altã tehnicã. fiind consideratã doar o imitaþie. la geamul termopan nu este permisã cositorirea. În magazinele de specialitate gãsim materialele necesare. În ateliere se folosesc cutplottere ºi utilaje speciale. din poliester laminat. asemenea obiecte se constituie ca opere de artã cu dãinuire în timp ºi originalitate incontestabilã. sunt o alegere pentru modernizarea locuinþelor. crearea unei machete. Din pãcate. pentru a se lipi între ele. în funcþie de dimensiuni ºi de complexitatea motivelor decorative. n Inventatã în secolul al XIX-lea. de cãtre L. Vitraliul aplicat – artã sau hobby? Element decorativ ºi funcþional. putem sã producem singuri vitralii. în care sunt incluse alegerea subiectului. Tiffany. Misiunea CASA 4/08   l  55 . America. prin care bucãþile de sticlã coloratã care alcãtuiesc desenul conceptual sunt asamblate în ºinã de plumb. dar dacã iubim frumosul. oglinzilor. între câteva sute ºi mii de euro pe metrul pãtrat. cel mai preþios. Vitraliile produse prin tehnici neconvenþionale. n Cea mai veche este tehnica plumbului. nãscutã în re artisticã ºi economicã. Poate fi în- chis (patinã naturalã). creeazã un ansamblu nedemontabil. de asemenea contestatã de maeºtrii clasici. devenind un veritabil hobby. Folosind materiale costisitoare ºi fiind realizate artizanal. Cel aplicat utilizeazã o tehnicã nouã. cu 3 straturi. Vitraliul tradiþional. vitraliul clasic Douã tehnici clasice sunt îndrãgite ºi recunoscute de artiºtii în vitralii. dupã lipire. vitraliul pãtrunde rapid în casele noastre. ceea ce permite modelarea în forme variate. mobilierului. folositã de secole. Sticla e montatã cu ajutorul unei foiþe de cupru. Tehnica vitraliului aplicat permite împodobirea ºi înfrumuseþarea ferestrelor (chiar a celor termoizolante obiºnuite). iar obiectele rezistã peste 100 de ani ºi pot fi restaurate. vitraliile clasice au preþuri mai mari.vitralii Pentru cunoscãtori.

iar diferenþele de nuanþã pot fi mari (în funcþie de orientarea cãtre punctele cardinale). de un frumos griargintiu. . cu factor de protecþie ridicat contra razelor UV ºi a umezelii. Suprafeþele protejate (pervazele ferestrelor sau proeminenþele acoperiºurilor) nu se decoloreazã. (recomandat pentru suprafeþe de exterior).este conceput ca o lazurã transparentã pentru lemn. Soluþia salvatoare vine acum de la CAPAROL. Sã luãm drept model cabanele de la munte. n silverstyle .reprezintã un catalizator bicomponent pentru accelerarea în mod natural a decolorãrii în gri din spaþiile de interior. procesul natural de decolorare în gri D acã unii dintre noi preferã caracterul iniþial ºi culoarea lemnului proaspãt. starea finalã a lemnului decolorat în gri este frumoasã ºi plãcutã. n twinproof . procesul de decolorare în gri dureazã mulþi ani. Arhitecturã modernã pentru construcþii din lemn Scopul final este ca lemnul sã îºi pãstreze intactã naturaleþea. care rezolvã toate aceste probleme: n Greyexpress . Indiferent de preferinþele individuale. Rezultã un aspect neunitar ºi pãtat. alþii aleg nuanþa lemnului decolorat.scoate foarte bine în evidenþã decolorarea naturalã în gri. Însã.este o lazurã cu efect maxim pentru finisajul deosebit al suprafeþelor din lemn (pentru spaþiile de interior ºi exterior). Tocmai pe aceastã certitudine se bazeazã cercetarea intensã efectuatã de CAPAROL în domeniul finisajelor pentru lemn. cu gama sa de produse Capadur Natürlich Inspiriert. n GreyWood .advertorial Caparol NatürliCh iNspiriert Vopsele acrilice pentru lemn Intermezzo.

.

produselor de curãþare. care înmagazineazã o cantitate crescutã de alergeni. a draperiilor din materiale consistente Aerisirea riguroasã ºi periodicã a camerelor  Asigurarea unui sistem de încãlzire eficient Instalarea ventilatoarelor cu aer extern la nivelul bucãtãriei ºi bãii 58  l  Misiunea 4/08 CASA .sãnãtatea casei Sãnãtate la îndemâna oricui Purificatoarele de aer Poluarea este un fenomen global. compuºii organici volatili degajaþi prin degradarea vopselurilor. care sã contribuie substanþial la ridicarea calitãþii aerului respirat în interiorul caselor: Interzicerea fumatului în cadrul habitatului Evitarea pãtrunderii animalelor de casã în camerele de dormit Îndepãrtarea covoarelor pufoase. cui luptãm ºi Î mpotrivasãnãtateaaerul casei ce anume din afecteazã respiraþiei? Existã particule materiale (praful. cu declanºare încã din copilãrie. electrosmogul. resturile organice rezultate prin deshuamãrile epidermei. pãrul animalelor) bacterii ºi viruºi. Bolile alergice sau cu substrat atopic au o incidenþã în creºtere. însã pu­ tem aduce o pãrticicã din sãnãtatea naturii în casele noastre. necostisitoare. acarieni. Nu putem trãi în pãduri lipsite de poluanþi atmosferici. Categoria mijloacelor tehnice de îndepãrtare a particulelor atmosferice dãunãtoare este variatã. identificabil în toate mediile de viaþã. iar dispozitivele Recomandãri ºi interdicþii Asociaþiile americane de boli pulmonare ºi agenþiile de protecþie a mediului insistã pe necesitatea introducerii unor mãsuri simple. O astfel de patologie poate fi întreþinutã de spaþii neaerisite. avem însã de înfruntat ºi poluanþii gazoºi – fumul de diverse origini. la îndemâna oricui. sau mai modernele dispozitive de purificare. fie cele ale comunitãþii. pesticidelor ºi adezivilor. Resursele de luptã împotriva sa sunt fie cele individuale. folosind mijloace simple.

.

prafului. mãsurã limitatã de calitatea îndoielnicã a acestuia. nociv asupra funcþionalitãþii cãilor respiratorii. pânã la filtre curbate. un filtru care funcþionea­ zã adecvat la o intensitate ceva mai micã (low) – în felul acesta nu veþi mai fi deranjaþi de zgo­ motul creat. n Alegeþi nO tru a asigura protecþia împotriva ultravioletelor solare). conectarea se realizeazã întotdeauna la sistemul electric al casei. acoperite cu material plastic. alegere raþionalã ar fi achiziþio­ narea unui sistem de filtrare pen­ tru întreaga casã. preferate de multe ori în dauna celor mobile. iar cantitatea de ozon emanatã este mare. la nivelul solului ozonul este un gaz iritant. Proiectanþii de instalaþii prevãd ºi amplasarea acestor sisteme.sãnãtatea casei sunt grupate în funcþie de tipul poluanþilor asupra cãrora sunt eficiente. fie prin distrugerea cu ajutorul ultravioletelor. polenului ºi fumului (ce-i drept. procesul este succedat de eliminarea unei cantitãþi variabile de ozon în aerul inspirat. n Verificaþi eficienþa produsului înainte de cumpãrare. Particulele materiale cu potenþial alergen pot fi eliminate prin filtre mecanice sau electronice. urmatã de atragerea acestora cãtre sistemul de filtrare. prin consumul electric ºi prin schimbarea repetatã a filtrelor. datoritã lipsei de tubulaturi ºi componente rãmase aparente. În cazul purificatoarelor de aer prin precipitare electrostaticã. nefiind eficiente asupra dioxidului de carbon. menite sã controleze nivelul alergenin lor respiratori. de la cele plane. Modalitatea de prezentare variazã. radonului ºi viruºilor. deºi acesta este necesar la nivelurile înalte ale atmosferei (tocmai pen- Sfaturi pentru alegerea unui sistem de purificare a aerului n Evitaþi filtrele mici de camerã lipsite de ventilator. Purificatoarele pentru întreaga casã acþioneazã prin încãrcarea particulelor cu forþe electrostatice. care sã susþinã ºi încãlzirea sau rãcirea aerului. întrebând care este valoarea eficacitãþii minime. Varianta cu ventilator este zgomotoasã la o intensitate înaltã. Filtrele de aer au avantajul cã nu emit ozon ºi îºi pãstreazã eficacitatea în îndepãrtarea Sistemele de purificare a aerului sunt deseori integrate în cele care asigurã climatizarea locuinþei. dar emanã ozon. Sistemele cu precipitare electrostaticã au costuri de funcþionare reduse. aceasta variazã pe o scarã destul de largã). pentru cã puterea de curãþare este micã. Purificatoarele pentru o singurã camerã sunt de forma unor cutii. se curãþã ºi filtrele de aer. gazoºi sunt îndepãrtaþi fie cu ajutorul filtrelor specifice (particulele toxice sunt reþinute la trecerea prin filtru). Calea naturalã de eliminare a sursei de poluare este ventilarea cu aer liber din exterior. care pot fi aºezate direct pe podea sau pe masã ºi sunt destinate eliminãrii fumului de þigarã. Sfatul nostru Asiguraþi revizia periodicã a aparatelor de aer condiþionat! În cadrul acestei operaþiuni. oxidãrii fotocatalitice sau generãrii de ozon. 60  l  Misiunea 4/08 CASA . cu potenþial de agravare a unor boli. însã cea fãrã ventilator este mai redusã ca eficacitate. Alergenii volatili. Alternativa este reprezentatã de dispozitivele de purificare ºi ventilare interioare. Cele mici sunt mai zgomotoase ºi solicitã costuri de întreþinere mai mari. polenului ºi prafului. Poluarea aerului din interiorul casei se gãseºte printre primii cinci factori de risc pe care mediul înconjurãtor îi furnizeazã asupra sãnãtãþii umane.

.

62  l  Misiunea 4/08 CASA .original Mini-apartamentul O camerã îndeajuns de spaþioasã ne poate inspira pentru diverse modalitãþi de amenajare. destinat unui copil. Specialiºtii noºtri au lucrat de aceastã datã la un model de mini-apartament format din dormitor ºi baie.

reamenajare l copilului tãu C opiii încep sã-ºi manifeste trãsãturile individualiste la vârste parcã din ce în ce mai mici. ani de zile. Pentru a le dezvolta o personalitate echilibratã. au insistat sã doarmã alãturi de pãrinþi. Dacã dispuneþi de spaþiul necesar. când fiul sau fiica dumneavoastrã vor veni cu propunerea de a le amenaja o camerã individualã. Astfel. cu baie proprie ºi intrare separatã. este important ca dorinþele copiilor sã fie tratate cu interes. Nu este o cerinþã exageratã iar cheltuielile pot fi minime. Unul din primele semne este dorinþa de a avea un dormitor personal. În consecinþã. separatã de cea a pãrinþilor sau de a celorlalþi fraþi. dupã ce. ei vor simþi cã sunt importanþi pentru pãrinþii lor ºi vor primi sugestiile celor mari cu aceeaºi receptivitate. Poveºtile colegilor sau ale prietenilor despre camera lor.. Misiunea  CASA 4/08   l  63 . este recomandat sã le faceþi pe plac înainte ca aceºtia sã resimtã necesitatea ca pe o frustrare.. încep sã îi fascineze pe cei care nu au avut un spaþiu propriu. sã nu intraþi în panicã.

misiuneacasa. Partea superioarã a pereþilor bãii a putut fi acoperitã cu glet. stratul de vopsea de deasupra preluând rolul de barierã de vapori. apoi au fost aplicate 2-3 straturi de glet. pentru acoperirea defectelor. strat care va fi „modelat“ de specialistul decorator. pânã la obþinerea unei mase uniforme. Primul glet de interior. Instantaneu. prin intermediul forumului www. Dacã. ci a fost lãsatã o deschidere în care poate fi amplasatã ulterior o perdea sau un canat glisant. Este o modalitate de a-i apropia ºi responsabiliza. Se aºteaptã 5 minute. Înainte de toate s-a aplicat un strat de grund. În baie a fost necesarã grunduirea pereþilor ºi pardoselii. simplu de combinat.. Peste aceastã culoare se vopseºte cu un galben-muºtar. 1. 5. Un dormitor..cu un crem închis. Acest prim glet are o rezistenþã mare ºi o aderenþã care sporeºte  64  l  Misiunea 4/08 CASA . Mixarea gletului se face mecanic. s-au amorsat pereþii. hidroizolaþie umedã. rezistentã la trafic ºi umiditate. a fost destinat denivelãrilor de pânã la 10 mm. Pentru început. 3. s-a constatat cã spaþiul pus la dispoziþie este destul de mare. Între dormitor ºi sala de baie nu a fost prevãzutã o uºã. dupã uscare. un miniapartament pentru fiica cititorului nostru? Ideea a prins imediat iar specialiºtii au trecut la realizarea planului. Pentru a-i da un aspect incitant. unul din pereþi a fost colorat într-o nuanþã plãcutã de lila. apoi se repetã operaþiunea de mixare. Primul strat de finisaj implicã un material mai consistent. Pentru realizarea efectului decorativ. dupã care s-a recurs la o 4. iar specialiºtii noºtri nu au ezitat sã rãspundã provocãrii. În continuare. Amorsarea pereþilor se face cu un grund de profunzime. el se combinã cu apã rece ºi se mixeazã cu ajutorul unui rotator cu paleþi.original reamenajare 2. care ulterior au fost chituite. s-au folosit vopsele de mai multe culori.ro. pe bazã de ipsos aditivat. acestea necesitau oarece lucrãri de finisare. Surplusul de chit a fost eliminat iar colþurile interioare – siliconate. Dupã primele mãsurãtori de la faþa locului. rezistent la factori agresivi. A urmat acoperirea cu vopsea lavabilã ºi execuþia unui efect decorativ. 6. Finisaj în mai multe straturi Cum zidurile au prezentat unele denivelãri. Finisarea pardoselii a implicat curãþarea ºi grunduirea acesteia. Lucrarea a debutat cu finisarea dormitorului. apoi montarea parchetului. suprafaþa grundului din aceastã gamã este matã. A urmat aplicarea unui sistem de douã gleturi. Au imaginat un dormitor mic ºi cochet. care sã stabilizeze particulele „rebele“. obþinându-se o pastã omogenã. Cel alãturat a fost vopsit în portocaliu iar fondul zonei ce va fi decoratã . separat printr-o compartimentare parþialã de baia aferentã. În general. Limita dintre gresie ºi parchet a fost marcatã printr-o baghetã de trecere. fãrã aglomerãri. în mintea tuturor a încolþit o idee: de ce sã nu amenajeze o garsonierã. atunci amorsa corespunde standardelor prevãzute de producãtor. s-au aplicat gresia ºi faianþa. 7. De ce nu o garsonierã? Cu o astfel de problemã ne-a abordat unul din cititorii revistei.

.

Noi adãugãm cã trebuie sã ne oprim. sunt necesare o bormaºinã cu percuþie ºi un burghiu de calitate. care încarcã atmosfera în mod nejustificat. 11. înmuiat succesiv în fiecare vopsea. 14. într-un strat fin. de asemenea. de maximum 3 mm grosime. alb ºi roºu se aplicã folosind un ºpaclu din cauciuc. Culori tari pentru o atmosferã veselã Unul din elementele cheie în amenajarea corespunzãtoare a dormitorului unui copil este alegerea culorilor cu care se vopsesc pereþii. Materialul întãrit este permeabil la vapori ºi are. de un loc de odihnã. la anumite limite ale stridenþei. Dupã 24-48 de ore (în funcþie de grosime ºi temperaturã). El poate constitui chiar finisajul final sau poate fi acoperit cu vopsea. îi stimuleazã pe copii. Ca de obicei. 9. atunci dormitorul va deveni un spaþiu foarte plãcut pentru petrecerea timpului. reamenajare 8. 15. meºterii încep finisarea pardoselii. Dupã uscarea amorsei. S-a constatat cã majoritatea preferã nuanþele puternice. Pasul urmãtor este mãsurarea ºi trasarea semnelor unde se vor realiza gãurile pentru diblurile baghetei. Culorile vii ºi calde. lucrarea debuteazã cu operaþiunea de grunduire. numit „burete marin“. Aceastã pastã are o compoziþie pe bazã de compuºi minerali aditivaþi ºi permite finisaje netede. Dungile de culoare mov. În continuare. Secretul constã în ingeniozitatea cu care meºterii 10.original calitatea straturilor aplicate ulterior. Problema care se pune totuºi este dacã aceste culori pot sã inspire în acelaºi timp calmul necesar. Fiind o pardosealã de beton. se poate aplica cel de-al doilea glet. totuºi. indiferent de vârstã. în acelaºi timp. un grad mare de aderenþã. þinând cont ºi de faptul cã este vorba. totuºi. se aplicã adezivul pe pardosealã ºi la montarea plãcilor de parchet. Dacã un specialist reuºeºte sã combine aceste culori în mod inspirat. Suprafaþa proaspãt vopsitã în galben se tamponeazã cu un instrument special conceput de producãtor. 66  l  Misiunea 4/08 CASA .

credem cã sistemul decorativ aplicat aici necesitã o descriere mai amplã. de la aceeaºi firmã producãtoare. apoi cu mai multe tipuri de lazuri. veþi intra ºi în posesia informaþiilor referitoare la execuþie. deºi este una extrem de elaboratã. în linii ondulate. Vopseaua portocalie este o lavabilã de interior fabricatã pe bazã de dispersii apoase de copolimeri acrilo-stirenici. Din fericire. însã dacã achiziþionaþi sistemul complet. 13. Pentru început. Dacã pe peretele opus patului existã o fereastrã. se aplicã adezivul. astfel cã plintele se vor monta într-un ritm alert. reuºesc sã combine ºi sã echilibreze culorile. galben-muºtar ºi roºu. Timpul de punere în operã a adezivului este destul de scurt. se potriveºte foarte bine vârstei beneficiarului.Amenajarea finalã. ul. montarea unor draperii de culoare deschisã va contribui la restabilirea echilibrului cromatic. fapt care ar completa cerinþele acestui spaþiu multifuncþional. Lazurile au 4 culori: crem. pentru efecte estetice. eventual calculatorul). peretele frontal se acoperã cu o vopsea portocalie. pigmenþi ºi adiMisiunea 12. fiind practic inspiratã din ideile unui copil. cu acumulator. Fixarea acestora se face cu o maºinã de gãurit ºi înºurubat. Un sistem decorativ de mare efect Dacã despre vopsirea clasicã a pereþilor mai sunt foarte puþine de spus. În continuare. La prima vedere acesta pare destul de complicat. În aceastã camerã poate fi creat ºi un perimetru destinat activitãþilor ºcolare (biro-  CASA 4/08   l  67 .pardoseala ºi mobilierul ceea ce face din acest habitat un loc relaxant ºi odihnitor. Prinderea baghetei de trecere se realizeazã cu ºuruburi. 16. mov. avem aici suprafeþe largi cu aspect de lemn . pe plinta ce va masca rosturile de dilataþie pãstrate.

care va îndepãrta umezeala de sub plãcile de gresie ºi faianþã ce urmeazã a fi montate. tivi. Banda de etanºare se înglobeazã ulterior în materialul hidroizolant.original reamenajare 17. ma aspectului general mai mult dinamism ºi consistenþã. s-a aplicat o hidroizolaþie bicomponentã. din cauza umezelii crescute la care vor fi supuºi aici. a buretelui sau a trafaletului. se preparã amorsa destinatã tratãrii pereþilor bãii. astfel încât sã nu rãmânã la vedere. buretele marin ºi ºpaclul de cauciuc. solicitãrile sunt extreme. ªi pereþii bãii necesitã hidroizolare. rezultând o aderenþã perfectã. folosindu-se o gletierã cu dinþi de 10 mm. în pat subþire. În prima fazã au fost amorsaþi pereþii ºi pardoseala cu un grund de profunzime. pe aceleaºi suprafeþe. fãrã solvent. 24. flexibilã. Acestea vor asigura o distribuire uniformã a adezivului pe intradosul plãcii când piesa este presatã pe perete. Peste materialul proaspãt aplicat se întinde o bandã de etanºare. Dacã. rezis- tent la factori atmosferici agresivi. mãnuºa sau trafaletul. 19. O tehnicã specialã este cea a ºtergerii lazurii . cu lazurã. apoi se îndepãrteazã imediat prin tamponare cu buretele. Modelele geometrice executate ulterior cu ºpaclul de cauciuc vor impri- 23. elasticã ºi rezistentã. Se îndepãrteazã excesul de vopsea de bazã ºi se trece la tamponarea zonei vizate. Metoda depunerii lazurii constã în îmbibarea mãnuºii. maximum douã straturi. în consecinþã hidroizolaþia se suplimenteazã cu benzi de etanºare elastice. a mucegaiurilor ºi bacteriilor. amorsarea se va repeta. Pentru aceste operaþiuni s-au folosit rola cu blanã. Cu aceastã ocazie se acoperã ºi micile fisuri. Acest material este rezistent ºi la acþiunea ciupercilor. Baie cu rol funcþional sutã la sutã Dupã încheierea lucrãrilor de finisare a dormitorului. meºterii au luat în primire baia. deoarece lazura se aplicã în tuºe scurte .cu pensula.operaþiunea presupune o îndemânare deosebitã. pentru a forma ºanþuri în masa de mortar. cu o pastã mai consistentã. Peste alte 2-4 ore se aplicã lazura în cele 4 culori. În zona duºului. se constatã o grunduire slabã. verificând suprafaþa dupã 3 ore. Efectul obþinut þine de porozitatea buretelui sau a mãnuºii. în unul. 21. Grunduirea pereþilor bãii este foarte importantã. 18. În continuare. Apoi. Dupã patru ore se poate aplica vopseaua crem. Cele 3 tipuri de plãci de faianþã alese fac parte dintr-o colecþie  68  l  Misiunea 4/08 CASA . 22. În continuare. 20. se aplicã cu bidineaua un strat de hidroizolaþie. Operaþiunea de placare debuteazã cu aplicarea adezivului pe zid sau pardosealã. Zonele de îmbinare se hidroizoleazã suplimentar.

.

separate prin brâuri viu colorate. cu un burete umezit. se aplicã silicon sanitar. astfel cã. con- 70  l  Misiunea 4/08 CASA . ca într-un loc de joacã numai al lor. Calitãþile acestor plãci includ rezistenþa sporitã la zgâriere ºi la acþiunea agenþilor chimici din detergenþii casnici. întreþinerea lor fiind extrem de facilã. Meºterii noºtri protejeazã suplimentar colþurile. Piesele de gresie au dimensiunile 30 x 30 cm ºi suprafaþa mãtuitã. roz ºi crem au un efect înviorãtor ºi generator de bunã-dispoziþie. Culorile pot fi combinate cu uºurinþã între ele. Piesele au dimensiunile de 20 x 30 cm. Piesele de faianþã se preseazã cu grijã peste adeziv. Grafica discretã a emailului care le acoperã. aderent. printre benzile ce protejeazã elementele ceramice. Nuanþele de mov.original reamenajare 25. Între plãci se monteazã distanþiere. 27. meºterii au început sã lucreze la placarea ceramicã a pereþilor. fiind destinate traficului domestic. Dupã ce hidroizolaþia s-a uscat. Conform fiºei tehnice. aplicã o bandã adezivã. 31. special conceputã pentru bãile de copii. în combinaþie cu brâul multicolor ºi culorile pastelate genereazã un mediu în care copiii sã se simtã cât mai bine. Au fost aplicate rânduri de faianþã de culori diferite. plãcile de gresie au o rezistenþã medie. 32. în primã fazã. S-a folosit aceeaºi nuanþã cu cea a faianþei. pentru a crea o salã de baie cu aspect uniform. 26. iar finisajul este mat. 33. Ulterior. Urmãtoarea operaþiune este îndepãrtarea surplusului de chit.

Mobilierul a fost compus din piese clasice. benzile de hârtie sunt îndepãrtate cu grijã. 35. în scopul utilizãrii de cãtre copii. Pentru asta se foloseºte o gletierã din cauciuc. a urmat automat operaþiunea de mobilare ºi decorare a dormitorului. Pentru a spori efectul estetic. Numãrul elementelor de mobilier poate fi adaptat în funcþie de dimensiunile camerei. Mobilier ºi accesorii potrivite vârstei Dupã încheierea lucrãrilor de amenajare. un ºifonier. ferind spaþiului luminozitate ºi senzaþia de spaþiu deschis. Noi am optat pentru o mobilare sumarã ce include patul. n Misiunea CASA 4/08   l  71 . pentru ca siliconul sã poatã fi prelucrat. se monteazã gresia pe pat de adeziv (acelaºi ca în cazul faianþei). noptierã. Apoi se pulverizeazã apã. Dupã 24 de ore. o comodã ºi douã corpuri suspendate.28. adaptatã. În continuare. 34. Cu o linguriþã specialã. pentru a nu rãmâne urme pe ceramicã. 29. la care pot fi adãugate corpuri suspendate ºi elemente pliante. meºterul îndepãrteazã surplusul de silicon dintre benzile protectoare. într-unul din pereþii bãii s-a confecþionat o niºã în care au fost amplasate câteva roci. Important este ca acestea sã se asorteze cu finisajele iar la alegerea pieselor sã fie consultat ºi beneficiarul. Se acordã o atenþie sporitã realizãrii pantei de scurgere cãtre sifonul din centrul sãlii de baie. 30. 36. de asemenea. La final. gresia ºi faianþa pot fi chituite. Elementele sanitare ºi accesoriile cu care a fost dotatã baia fac parte dintr-o colecþie modernã.

.

.

creaþie proprie bricolaj Acest model de policioarã. Sunt îndepãrtate neregularitãþile ºi chiar se poate realiza o uºoarã rotunjire a marginilor suportului. pe care îl puteþi personaliza prin culorile folosite. altfel riscaþi sã distrugeþi lama instrumentului. deci va trebui sã aveþi un pic de rãbdare. dar noi am ales o formã avantajoasã estetic. . E o scândurã destul de groasã. O policioarã cochetã 3 În principiu. 5 74  l  Misiunea 4/08 CASA Urmeazã finisarea apelând la ºlefuitorul cu bandã. 4 Parcurgeþi contururile în ritul pe care vi-l permite turaþia ferãstrãului. suportul poate fi ºi un triunghi dreptunghic. datoritã balamalelor care îi asigurã mai multe grade de libertate. poate fi pliat de-a lungul peretelui.

. Pentru aceasta. 8 . Tãiaþi lemnul dupã un model prestabil it. 6 Am decis ca vopsirea platformei sã se facã în carouri. chiar dacã vi se pare cã pensula nu alunecã! Altfel. sã aplicaþi decât un singur strat de vopsea. Folosiþi o pensulã de calitate. eventual rectificat în ultima etapã..2 1 Procuraþi-vã materialele: o bucatã (panou) de lemn stratificat. Dacã amorsaþi lemnul „crud“. balamale care sã asigure o mobilitate de minimum 90°. care nu îºi „pierde“ firele. nu va mai fi nevoie. Vor rezulta platforma policioarei ºi suportul ei mob il.. Sfatul nostru Nu diluaþi vopseaua în mod excesiv. va trebui sã reluaþi acoperirea de mai multe ori. 7 De aici încolo trebuie sã deþineþi un control perfect asupra pensulei. vopsele de diverse culori.. folosind ferãstrãul pendular care perm ite debitarea cu linii curbe. Misiunea  CASA 4/08   l  75 . au fost necesare câteva linii trasate cu creionul de tâmplãrie.

10 Pentru a nu rãmâne urme inestetice de vopsea (în relief). 12 Cealaltã pereche de balamale se fixeazã pe suport ºi blat. pe hol sau într-o altã zonã de acces. încãrcaþi pensula cât mai puþin. Întrebuinþaþi ºuruburi scurte. Întrucât între blat ºi perete se va plia ºi suportul.creaþie proprie bricolaj 9 Colorarea pãtratelor verzi presupune o concentrare deosebitã. mai este necesarã fixarea în perete (de preferat cu dibluri). 11 Urmeazã montarea balamalelor. dar rezultatul obþinut va fi pe mãsurã. jud. Puteþi amplasa aceastã policioarã în bucãtãrie. CONCURS cu premii în scule electrice Câºtigãtorul ediþiei din luna martie: Mariana Suciu Veºtem. 76  l  Misiunea 4/08 CASA . 13 Dupã ce toate ºuruburile pentru lemn sunt la locurile lor. Sibiu Premiul: o niVElã CU lASEr Cu ce unealtã au fost debitate elementele de lemn ale mãsuþei? Trimite-ne rãspunsul completând talonul de pe pagina urmãtoare. dupã necesitãþi. Sistemul de balamale permite ridicarea platformei ºi plierea ei. pentru lemn. aceste balamale se vor fixa pe distanþiere de lemn.

.

Gama THOMSIT este numãrul 1 în tehnologia de montare a pardoselilor în Germania ºi restul Europei. ºape autonivelante. Între stratul barierã ºi adeziv se aplicã ºapa autonivelantã THOMSIT DH maxi. oferind întregul suport tehnic necesar. oferind celor ce le folosesc cel mai natural ºi simplu lucru. reduc timpul de lucru ºi fac ca montarea parchetului sã fie mai economicã. însã definitorii sunt modul ºi produsele folosite la montaj. amorse. ele asigurã cea mai bunã protecþie posibilã împotriva reclamaþiilor. În proiectarea ºi mai ales în execuþia pardoselilor din lemn. Lemnul este iniþiatorul stãrii de bine. ca acasã. gama THOMSIT rãspunde celor mai exigente cerinþe de siguranþã ºi garanþie în tehnologia de realizare. Gama THOMSIT oferã nu numai un sistem complet ºi compatibil pentru montarea pardoselilor din lemn. De la pregãtirea suprafeþei suport ºi pânã la lipirea efectivã a lamelelor de parchet se lucreazã doar cu produse 100 % compatibile între ele ºi care nu conþin solvenþi. Adezivul poliuretanic pentru parchet THOMSIT P625 oferã o foarte bunã rezistenþã în timp ºi este compatibil cu diverse tipuri de pardoseli din lemn ºi esenþe. Pentru produsele THOMSIT acest lucru este o “specialitate”. parchetul a fost ºi a rãmas cel mai bun material pentru realizarea pardoselilor. Realizarea unei pardoseli de calitate constã nu numai în calitatea acoperirii finale. fiind prezentã pe toate continentele cu o gamã ce depãºeºte 80 de produse dedicate pardoselilor. În plus.thomsit.ro Durabil. adezivi. Sistemul THOMSIT pentru parchet cuprinde produse pentru repararea suprafeþei suport. care asigurã o planeitate perfectã a suprafeþei ºi împiedicã adunarea adezivului. dar este diferenþiatã în funcþie de grosimea si tipul de parchet.cel mai natural lucru Spaþiul natural. Protecþia împotriva umiditãþii din suprafaþa suport este realizatã prin tratarea acesteia cu amorsã epoxidicã bicomponentã Thomsit R755. Îl putem întâlni atât în spaþiile de locuit cât ºi în cele publice. cu rol de barierã de vapori. oferind soluþii alternative. . Lemnul folosit ca ºi pardosealã este un material de la care te aºtepþi sã dureze o viaþã. dar ºi în felul în care aceasta este montatã ºi pusã în operã.PARDOSELI DE LEMN . acolo unde se doreºte crearea unui spaþiu familiar. accesibil prin www. protejând mediul ºi sãnãtatea utilizatorilor. produse pentru finisarea parchetului. tradiþional ºi totuºi inovator. ne stimuleazã simþurile ºi rezoneazã sub paºii noºtri. Produsele Thomsit aderã atât pe suprafeþe normale cât ºi pe suprafeþe dificile. ultra-mat sau lucios. Lacurile Thomsit pentru parchet sunt realizate pe bazã de apã ºi permit obþinerea unui aspect final mat.

.

acþiuni dinamice. încãrcãri transmise terenului sau la cota zero. diferite variante de construcþie ºi montaj tehnologic. influenþa terenul de fundare . în raport cu terenul de fundare. cu un aviz geotehnic preliminar care va cuprinde. executantul investigãrii terenului de fundare elabo­reazã pro­gramul de investigare. soluþii Prezentarea rezultatelo­r investigãrii terenului de fundare Investigarea preliminarã a terenului de fundare se finalizeazã. utilajelor ºi aparaturii folosite. care trebuie sã cuprindã: n precizarea Investigarea de control Investigarea de control se efectueazã în faza de execuþie a lucrãrii ºi se finalizeazã printr‑un proces‑verbal de recepþie a tere‑ nului de fundare sau printr‑un raport de monitorizare geotehnicã a execuþiei. dupã remediere. date despre procesele tehnologice care ar putea Raportul de monitorizare geotehnicã a execuþiei cuprinde. caracteristici constructive. zonei pentru care se realizeazã investigarea respectivã. diversele componente ale studiului. tasãri ºi deformaþii admisibile din punct de vedere tehnologic ºi al structurii de rezistenþã. a conductelor ºi a instalaþiilor proiectate. de agresivitate chimicã etc). de umezire. dispoziþii de sistare ºi de reluare. surse termice. n date generale asupra construcþiilor proiectate (categorii ºi clase de importanþã. n planul de ansamblu ºi pe secþiuni ale construcþiilor proiectate. n note privind comportarea lucrãrii în curs de execuþie ºi a vecinãtãþilor. Investigarea de proiectare Investigarea terenului de fundare se efectueazã pe baza unei teme întocmite de proiectantul construc‑ þiei. Pe baza temei. cu indicarea principalelor elemente structurale. a unor lucrãri geotehnice. a construcþiilor învecinate. a celor situate în zona învecinatã. dimensiuni. în mãsura în care s-au putut obþine în aceastã fazã. n dispoziþii de ºantier privind modificarea unor soluþii geotehnice.geotehnicã Studiul geotehnic trebuie sã cuprindã inclusiv menþionarea metodelor. de regulã. Menþionãm cã avizul geotehnic preliminar nu se poate substitui studiului geotehnic elaborat în cadrul cercetãrii geotehnice pentru proiectare. rapoarte de neconformitate a unor lucrãri geotehnice executate. de regulã: n note privind natura ºi caracteristicile terenurilor întâlnite în timpul execuþiei ºi compararea lor cu previziunile din studiul geotehnic. 80  l  Misiunea 4/08 CASA .

ale uno­r straturi de pãmânt. hãrþi cu particularitãþile geo­lo­gico­-tehnice. po­nderile aco­rdate diferitelo­r grupuri de valo­ri (determinate prin încercãri în labo­rato­r sau in situ.  caracteristicile de agresivitate ale apei subterane ºi. se vo­r face pro­puneri pentru efectuarea uno­r lucrãri suplimentare. având în vedere meto­dele de prelevare. la unita‑ tea elaboratoare. adresa amplasamentului (po­ziþio­narea pe planul de situaþie). insuficiente sau imprecise. geo­tehnice. adresa ºi calitatea tuturo­r unitãþilo­r care au participat la efectuarea cercetãrii terenului de fundare. 2 Încadrarea prealabilã a lucrãrii într-o anumitã categorie geotehnicã 3 Sinteza informaþiilor obþinute din investigarea terenului de fun- dare:  vo­lumul e de lucrãri realizate. lista do­cumentelo­r tehnice furnizate de client (sau pro­iectant). de regulã.  evaluarea stabilitãþii generale ºi lo­cale a terenului pe amplasament. verificãri ale stabilitãþii taluzurilo­r excavaþiilo­r etc.  rezultatele încercãrilo­r în labo­rato­r ºi pe teren.  planuri de situaþie cu amplasarea lucrãrilo­r de investigare.  diagrame. lichefiabile. geo­fizice. definitivã a lucrãrii într-o­ anumitã catego­rie geo­tehnicã sau a pãrþilo­r din lucrare în diferite catego­rii geo­tehnice.  mãsuri Misiunea CASA 4/08   l  81 .  po­ziþia gro­pilo­r de împrumut ºi vo­lumele dispo­nibile (dacã este cazul). faza ºi sco­pul cercetãrii. învecinate celei pro­iectate (dacã este cazul).  meto­dele. blo­c-diagrame.  adâncimea ºi sistemul de fundare reco­mandabile.  buletine sau centralizato­are pentru analizele chimice.  evaluarea presiunii co­nvenþio­nale de bazã ºi a capacitãþii po­rtante (în cazul fundãrii directe). dupã caz. cantitatea ºi calitatea datelo­r preexistente privind parametrii geo­tehnici ai straturilo­r ce alcãtuiesc terenul de fundare. precum ºi caracteristicile aparaturii ºi ale meto­delo­r de încercare. rezultatele penetrãrilo­r standard  SPT (dacã este cazul). nivelurile de apariþie ºi de stabilizare ale apei subterane. grafice ºi tabele cuprinzând rezultatele lucrãrilo­r experimentale.  stratificaþia pusã în evidenþã. rezultatele sintetice ale încercãrilo­r de labo­rato­r geo­tehnic. geo­fizice ºi hidro­geo­lo­gice ale amplasamentului sau a unei zo­ne mai extinse (dacã este cazul).  încadrarea terenurilo­r în catego­riile prevãzute de reglementãrile referito­are la lucrãrile de terasamente. clientul.  releveele so­ndajelo­r deschise ºi eventuale relevee ale fundaþiilo­r co­nstrucþiilo­r învecinate.  reco­mandãri privind tehno­lo­giile de execuþie a lucrãrilo­r de fundare. cu umflãri ºi co­ntracþii mari.  secþiuni (pro­file) caracteristice ale terenului.  info­rmaþiile o­bþinute în faza de do­cumentare ºi de recuno­aºtere a amplasamentului.  secþiuni geo­lo­gice. presiuni critice. cuprinzând: descrierea straturilo­r identificate.  analiza ºi interpretarea datelo­r lucrãrilo­r de teren ºi de labo­rato­r ºi a rezultatelo­r încercãrilo­r.  mãsuri pentru pro­tecþia primarã a beto­nului din fundaþii. precum ºi a capacitãþii po­rtante estimate a pilo­þilo­r sau a baretelo­r (în cazul fundãrii indirecte). hidro­geo­lo­gice. dacã unele rezultate sunt ero­nate.) ºi dispersia acesto­r valo­ri.  mãsuri privind pro­tejarea co­nstrucþiei împo­triva infiltraþiilo­r apei subterane ºi a ascensiunii capilare.  datele calendaristice între care s-au efectuat lucrãrile de teren ºi de labo­rato­r. date de temã. transpo­rtul ºi depo­zitarea pro­belo­r. fo­arte co­mpresibile. acest lucru trebuie menþio­nat ºi co­mentat în co­nsecinþã.Componentele studiului geotehnic Partea din studiul geotehnic care se referã la prezentarea informaþiilor va cuprinde: 1 Date generale:  denumirea Partea din studiul geotehnic care se referã la evaluarea informaþiei geotehnice va cuprinde:  încadrarea o­biectivului. geo­mo­rfo­lo­gice. cu delimitarea diferitelo­r fo­rmaþiuni (straturi) pentru care se stabilesc valo­rile caracteristice ºi valo­rile de calcul ale principalilo­r parametri geo­tehnici.  meto­dele fo­lo­site pentru reco­ltarea. în cazul fundãrii pe pãmânturi cu caracteristici speciale: sensibile la umezire.  caracteristicile to­po­grafice.  eventuala existenþã a uno­r presiuni excedentare ale apei în po­rii pãmântului (faþã de presiunea hidro­staticã).  calcule de tasãri pro­babile. utilajele ºi aparatura fo­lo­site. sensibile la îngheþ. preluate din bãnci de date etc.  numele. agresive faþã de co­nstrucþii (dacã este cazul). hidro­lo­gice ºi seismice ale amplasamentului. Informaþiile obþinute din investigarea de proiectare vor fi verificate în etapele ulterioare ale fundãrii printr-o monitorizare adecvatã.  alte date rezultate din lucrãrile întreprinse. se va preciza mo­dul de determinare a valo­rilo­r caracteristice. Copii ale acestor buletine vor fi înainta‑ te beneficiarului. precum ºi pentru prevenirea antrenãrii hidro­dinamice din teren. geo­tehnice. evidenþierea amplasamentului co­nstrucþiei ºi sistemelo­r co­nstructive reco­mandabile. de îmbunãtãþire a terenului (dacã este cazul). eventual.  so­luþii OBservaþII Buletinele de încercare cuprin‑ zând înregistrarea tuturor da‑ telor obþinute în timpul încercãrilor ºi toate elemente‑ le necesare verificãrii calcule‑ lor care au condus la rezulta‑ tele încercãrilor respective se pãstreazã. nerelevante. transpo­rt ºi depo­zitare a pro­belo­r.  nivelul apei subterane ºi caracterul stratului acvifer (cu nivel liber sau sub presiune).  mãsuri speciale pentru prevenirea pro­ducerii degradãrilo­r în co­nstrucþiile existente. determinate de co­ndiþiile geo­tehnice.  fiºe sintetice pentru fiecare fo­raj sau so­ndaj deschis. la cererea acestuia. hidro­geo­lo­gice ºi seismice.

în veacurile trecute trebuiau protejate de inundaþii. În dreapta bisericii se aflã Palatul Ghica-Tei. O incursiune sumarã în trecutul actualei vetre a Capitalei României ne conduce în zona nordicã. Cãutãrile l-au determinat sã se opreascã în ambianþa râului Colentina. nu departe însã de Bucureºtiul acelor ani. unde apele Colentinei se uneau cu cele ale Dâmboviþei. 1. grãdini sau zone rezidenþiale. 3. Situaþia s-a schimbat la regularizarea cursului acestui râu. de ani buni. Locul mai fusese valorificat în secolul al XVIII-lea de cãtre precursorii Ghiculeºtilor. pe traseul a mai bine de 50 km. oferind agricultorilor posibilitatea de a iriga suprafeþele limitrofe. însã vicisitudinile provocate de conflictele militare ruso-otomane le fuseserã fatale.pastila de culturã Biserica G 1 2 Meritã ºtiut! La ceas aniversar – 175 de ani de la sfinþire – evocãm acest monument istoric cunoscut cu denumirile de Biserica „Înãlþarea Domnului“. Aspectul de acum diferã radical de cel din veacurile trecute. în casele pãrinteºti de pe podul Mogoºoaiei. Pe aceastã succesiune de lacuri. care îºi exercitau profesiunea. dar a dorit ºi un loc retras. în imediata apropiere a strãvechii mãnãstiri Plumbuita (moºia Colentinei îi aparþinea). în nordul Mãrii Negre. au fost create stãvilare. lucrare de anvergurã întreprinsã conform celor preconizate de inginerul Dorin Pavel. valoros monument de arhitecturã al Capitalei. Malurile acestor lacuri. iar curtea a devenit cimitirul Ghiculeºtilor. 2. de la nord de Buftea ºi pânã la sifonul de la Cãldãraru. Grigore al IV-lea Ghica (1822-1828). „Teiul Doamnei” sau „Ghica-Tei”. Lucrarea a fost încredinþatã unor constructori italieni. Domnul pãmântean al Þãrii Româneºti. a proiectat o salbã de lacuri menite sã asigure o acumulare de apã necesarã în perioadele secetoase ale anului. Domnul a avut reºedinþa în oraº. Ca atare. Construcþia în stil neoclasic italian este una dintre puþinele biserici româneºti circulare. baraje ºi chiar o ecluzã între lacurile HerãstrãuFloreasca. Lãcaºul de cult a fost paraclis familial. Lor li se atribuie frumoasa salbã 82 l Misiunea CASA 4/08 . în imediata apropiere a firului apei Colentina. bordate azi de parcuri. care. a început construirea unui palat. acumulãrile realizau o cãdere în trepte de circa 50 de metri.

sã gãzduiascã o instituþie a celor cu probleme de comportament. Din pãcate. Interioarele palatului cãpãtaserã ºi decoraþiuni interioare. receptivi la cele revendicate de comanditar. recurgându-se în unele cazuri la aplicarea unor panouri de faianþã. fiecare laturã constituind efectiv o faþadã. când clãdirea s-a repartizat unei unitãþi de alimentaþie publicã. pictate de Giacometti. Plasatã pe o zonã cu deschidere largã spre meandrele râului  . componentã a palatului. dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial. a ajuns elementul definitoriu al viitorului cartier ºi mai apoi al respectivului lac. Villacrosse. a cunoscut o totalã neglijare. adeseori vãtãmãtoare. mai recent. armonizând utilul cu rezistenþa ºi eleganþa construcþiei. pentru ca. Noua construcþie era menitã a fi paraclis. aceºti pricepuþi meºteri au lucrat deseori ºi pe teritoriul românesc. Prin proiectul arhitectului X. ulterior. proaspãtul domn a obþinut un edificiu echilibrat. valoroºi constructori. varul a acoperit compoziþiile respective. în decursul anilor. Buni pietrari. Ulterior. La 1833. Dacã. Se pot remarca fericitele proporþii conferite edificiului. a avut parte de o diversitate de modificãri. iar la 1854 a gãzduit un comandament otoman. soluþia a fost ºi mai agresivã. prin modul de „valorificare” a spaþiilor. prezent din abundenþã în parcul aferent. A trebuit sã urmeze dezmeticirea pentru a face actul reparator menit a recupera moºtenirea iniþialã.a Ghica -Tei 3 de construcþii care conferã zonelor limitrofe apelor caracter de staþiune balneoclimatericã. Teiul. Sã revenim la faptele ctitorului. care a intrat în memoria timpului ca Palatul Ghica-Tei. a considerat cã era necesarã ºi o bisericã. atât cât s-a mai putut. Palatul a fost folo- sit ca reºedinþã ºi de fratele sãu. Alexandru.

Ele sunt ataºate câte douã: spre Rãsãrit. pictura a fost refãcutã în 1927. Ne referim la pilaºtri dorici. 84 l Misiunea CASA 4/08 . aceasta a fost reconstruitã. unde construcþia este precedatã de un mic pridvor având în compunere patru coloane sub un fronton triunghiular pictat. având totuºi o „sorã“ de proporþii mai mari pe teritoriul Moldovei. „Naºterea Fecioarei Maria“ ºi noul hram „Sf. ctitorii pictaþi în pronaos flancând intrarea.Teiul Doamnei este o construcþie circularã. Curtea bisericii a fost cimitir familial. Semnificative sunt portretele din pronaos ale noilor ºi vechilor ctitori din neamurile Ghiculeºtilor ºi Vãcãreºtilor. cât ºi la interiorul lãcaºului. uºor elipsoidalã. are un pridvor deschis spre vest. italianul Giacometti. Biserica a fost sfinþitã în 1833 de mitropolitul Þãrii Româneºti. Pictura a fost pusã din nou în evidenþã în se- colul trecut. dezvoltatã din cupola semisfericã. cu realã n valoare istoricã. una pe latura esticã). având menirea de a gãzdui proscomidia ºi diaconicul din compunerea alta- rului. Sfântul lãcaº a fost renovat în 1894. biserici. nu foarte cunoscut la acea vreme în Þara Româneascã. la 22 august 1833. sunt remarcate ºi cele 4 niºe. Ne pãstrãm totuºi speranþa într-un proiect de restaurare autenticã a acestor valori de patrimoniu. Biserica. Grigore“. revenit. În incintã se remarcã jilþurile domneºti ºi dulapurile conþinând 3 tuiuri de învestiturã în calitate de vizir al Imperiului Otoman ºi unul de mazilire. prin operaþiunea de spãlare din anul 1927. Elemente decorative se întâlnesc atât la exteriorul. Lumina interioarã este asiguratã de ferestrele terminate semicircular (dispuse câte una în fiecare niºã. este unicat pe teritoriul fostei Þãri Româneºti. preluând de la anteriorul lãcaº. buna gospodãrire a arealului monumentului a întronat o atmosferã de respect pentru aceste relicve. Metamorfoza preconizatã pentru zona limitrofã va conferi acestui ansamblu o evidenþiere a elementelor de arhitecturã ºi artã. iar în ultimele decenii aici au fost reunite o serie de monumente funerare evacuate din fostele mãnãstiri. iar dupã cutremurul din 1940. La o analizã atentã. cu coloane dorice perechi ce susþin un fronton triunghiular. Colentina. în scaunul mitropolitan dupã ce fusese surghiunit de Þarul Rusiei. la Leþcani. cel puþin nu în arta religioasã. azi spre lacurile Tei ºi Plumbuita. Aceasta a primit. hramurile: „Înãlþarea Domnului“. nu departe de Iaºi.pastila de culturã Neoclasicismul. abside semicirculare. la friza de triglife ºi metope cu un relief floral. Iniþial. În prezent. ºi spre Apus cu funcþia de a asigura accesul la cafasul corului. Acestea sunt dispuse în zona vesticã flancând intrarea în bisericã. Grigore Dascãlul. mai scunde decât construcþia centralã. Constructor a fost meºterul (arhitectul) german Iosif Weltz. prin planul ei. câte douã pe laturile nordicã ºi sudicã. fiind dominatã de turla centralã. precum ºi de cele opt ferestre ale turlei. care a zidit-o în apropierea fundaþiei unei biserici mai vechi. a fost reprezentat aici cu succes de meºteri ºi pictori italieni. în stil neoclasic italian. Accesul în incinta bisericii se realizeazã pe la vest. conace unde vandalismul demolator le era fatal. Biserica circularã. Pictura a fost realizatã de acelaºi artist care a lucrat la palat. O altã intervenþie importantã a fost necesarã dupã cutremurul din martie 1977. a fost paraclis familial. la care contribuþia Catedrei de specialitate din cadrul Universitãþii de Artã ar fi beneficã. are dimensiunile de 18 x 13 m. folosindu-se o formulã mult simplificatã. când s-a prãbuºit turla. Biserica Ghica .

.

LEGENDA: În mitologia greacã. fãcând stelele sã aparã. îmbrãcatã în robe multicolore. Apariþia zeiþei era una veselã. Iris era zeiþa curcubeului ºi avea misiunea de a rãspândi în rândul muritorilor veºtile bune de pe Muntele Olimp. ea fiind reprezentatã ca o tânãrã zâmbitoare. În acest fel. ei aduceau un tribut zeiþei Iris. în fiecare searã. a cãrei datorie era sã ducã sufletele femeilor în Paradis. perdeaua ce acoperea bolta cereascã. Iris era cea care dãdea la o parte.viaþa plantelor Grecii antici obiºnuiau sã decoreze mormintele femeilor iubite cu flori de stânjenel. 86 l Misiunea CASA 4/08 Iris – mesager în .

Asocierea a fost atât de puternicã. sãnãtos ºi nisipos. respectiv drape­ lul a douã oraºe complet di­ ferite. Boala apare la circa 30 . tija floralã – dreaptã. a fost simbolul mo­ narhiei franceze. Iris reticulata – originarã din Asia Micã. albastru. de culoare violetã cu o patã galbenã pe mijlocul lacrimilor externe. însoþind ome­ nirea pe parcursul istori­ ei sale pe multiple meridi­ ane. Momentan.45 de zile dupã plantare ºi planta îºi încetineºte creºterea. cât ºi prin coloritul sau forma frunzelor. n Stânjeneii Bolile ºi dãunãtorii n Bolile  cele mai frecvente sunt: Putrezirea cenuºie care se manifestã prin curbarea plantei. Sunt larg cultivaþi de horticultori. Existã specii hibridizate. înaltã de 4050 cm. rizomul irisu­ lui era folosit atât în scopuri medicale. Florile au periantul alcãtuit din trei foliole petaloide ori­ entate în sus. bulbul sãu este alungit. frunzele se ofilesc ºi apoi se usucã. numele lor provenind de la þara în care au fost hibridizaþi. în acest caz plantele înflorind dupã 3-4 ani. verzui. frunze înguste mai lungi decât tija floralã ºi flori plãcut mirositoare. uºor caniculate. floa­ rea de iris este reprezentatã pe stema. Asia.apare la nivelul liniei suprafeþei pãmântului. originare din Europa. tunicat. formând un fel de boltã. n Înmulþirea stânjeneilor prin seminþe este rar aplicatã. bulbul este oprit din creºtere ºi este acoperit cu un mucegai gri-cenuºiu. albastru închis ºi lila de diferite nuanþe. În Egiptul antic. specii­ le de iris se împart în douã mari categorii: cu rizomi ºi cu bulbi. Apoi. Varietãþile acestei specii au flori colorate în alb. galben. Africa ºi Ame­ rica de Nord. Se pot observa. Iris reticulata er între zei ºi oameni Misiunea CASA 4/08 l  87 . În zilele noastre. dupã Revoluþia francezã din 1789. Stânjeneii sunt decora­ tivi atât prin aspectul florilor. F loarea de iris (stânjene­ lul) este cunoscutã încã din Antichitate. cu excepþia speciei xiphiodes. cât ºi pentru par­ fumul sãu deosebit. cu un bulb ovoid de culoare galben-brunã. Boala se transmite prin plantarea pe terenuri infectate sau prin contact direct. apar mici pete albe pe petale. liniare. având un bulb mic. încât. Este favorizatã de temperatura ridicatã din sol ºi se combate prin dezinfectarea chimicã sau termicã a pãmântului. Majorita­ tea speciilor de iris înfloresc în timpul primãverii. imaginea acestei flori a fost total eliminatã din viaþa publicã. Tija floralã este înaltã de 30-40 cm ºi poartã flori mirositoare.stânjenel Specii de iris cu bulbi Stânjeneii cu bulbi sunt mult mai puþin întâlniþi – ei cresc în câteva locuri de pe coasta Pacificului. Cerinþe pentru factorii de mediu cu bulbi cer un sol afânat.  Putrezirea bazei tulpinii . larvele de culoare galben-oranj. recurbate spre centrul florii. Se aplicã tratamente cu fungicide cum ar fi Captaphol sau Captadin. n Dintre dãunãtori. Speciile cu rizomi sunt cele mai numeroase ºi mai frecvent întâlnite. Iris xiphioides – originarã din Pirinei. cenuºiu. dar ºi în vechea Eladã sau în Im­ periul Roman. olandez sau spaniol. semn clar cã planta este atacatã. amintim tripsul. Se aplicã tratament cu insecticide (Sinoratox). atât din punct de ve­ dere istoric. Plantele au în pãmânt un rizom sau un bulb de pe care pornesc frunzele ºi tijele florale terminate cu una sau mai multe flori di­ vers colorate ºi plãcut mirosi­ toare. de asemenea. în condiþii de serã. Când floarea se deschide. Aceastã metodã se practicã numai pentru obþinerea de hibrizi ºi soiuri noi. Dupã fe­ lul pãrþii subterane. în Evul Mediu. cu douã-trei flori în vârf. frunzele – lungi. care are nevoie de un sol mai greu. colorate în purpuriu. cât ºi geografic: Florenþa ºi New Orleans. timp de câteva secole. care provoacã pete albe pe bracteele ce protejeazã bobocii. cu aproximativ o sãptãmânã înainte de înflorire. colorate în violet închis cu o patã galbenã pe mijlocul lacrimilor exterioare. atât unicolore cât ºi striate. Dintre speciile cu bulbi (ale cãror flori sunt prezente pe piaþa româneascã din import) amintim: Iris hispanica – originarã din Spania ºi Nordul Africii. de tip englezesc. Celelalte trei foliole sunt situate spre exterior ºi rãsfrânte în afarã. sunt cunoscu­ te aproximativ 300 de spe­ cii ale genului.

speciile pretenþioase la umiditate se udã regulat. înflorirea este mai slabã. precum ºi numeroase soiuri diferite prin talia ºi coloritul lor. n La plantarea de toamnã. Iris orientalis – originar din Asia Micã. Existã. are frunze mari. Se caracterizeazã printr-un rizom cãrnos destul de viguros. rizomii trebuie sã fie bine acoperiþi cu pãmânt pentru a evita îngheþul din timpul iernii. cu petale externe de culoare albastru pal ºi petale interne albe cu marginea uºor ondulatã. Rizomii care au fost eventual dezveliþi se acoperã cu pãmânt în timpul verii. dacã rizomii se înmulþesc exagerat ºi plantele se stânjenesc în creºtere. stâncãrii ºi pete de culori pe peluze. expuse la soare ºi bine lucrate. pe când cele interne sunt mult mai mici ºi mai cãrnoase. cu viniºoare brune. repent ºi articulat. iar la bazã sunt albe–gãlbui. violete sau pãtate cu alb. Iris sibirica – creºte în formã de tufã. Adâncimea de plantare nu trebuie sã fie mai mare de 6-8 cm. fiind rãsfrânte în afarã ºi prevãzute pe linia medianã cu periºori galbeni strãlucitori. galbenã sau albã. Iris pumila Dintre speciile de iris cu rizomi mai amintim: Iris florentina . Tot atunci se recomandã a fi realizatã fertilizarea cu îngrãºãminte lichide în solurile prea sãrace. plãcut mirositoare. pentru a asigura o bunã înrãdãcinare a rizomilor. de culoare albastrã. stânjenel Factorii de mediu ºi cultura stânjeneilor n Iris pumila Stânjeneii cu rizomi se dezvoltã frumos pe solurile fertile. Plantarea se face la 20-50 cm distanþã. Iris pumila este foarte apreciat pentru borduri. Iris germanica 88 l Misiunea CASA 4/08 . prevãzute cu un desen de culoare violetã sau purpurie. de asemenea. cu o singurã floare pe tijã. n Stânjeneii cu rizomi se înmulþesc prin diviziunea acestora. în funcþie de vigoarea speciei. având o poziþie cvasi-verticalã.cu flori galbene. În timp. Iris palida .are flori plãcut mirositoare. având flori multicolore: albastre. fiind practic întâlnitã în aproape orice grãdinã. Petalele exterioare ale florilor sunt aproape orizontale ºi incolore. iar tija floralã înaltã de 50-60 cm se ridicã deasupra frunzelor ºi se terminã cu 4-5 flori dispuse ca un ciorchine. Petalele interioare au culoare violet deschis. Tulpina floralã creºte pânã la aproximativ un metru înãlþime. la bazã galbene. o varietate a acestei specii care înfloreºte ºi toamna. cu tija viguroasã ºi flori mari de culoare albã. Specia prezintã ºi o varietate cu flori albe (iris germanica alba). Frunzele sunt puþin arcuite. Iris germanica ºi Iris pumila cresc ºi pe soluri aride. Florile sunt puþin mirositoare ºi au petalele exterioare de culoare violet închis. revene. late ºi flori de culoare albastrã violacee deschisã.viaþa plantelor Specii de iris cu rizomi Iris germanica (irisul de grãdinã) este specia cea mai rãspânditã. n În caz de secetã. Iris sambucina . creºte înalt de aproape 120 cm. se face rãrirea acestora sau se trece la schimbarea totalã a locului de culturã. Iris kaempfleri (irisul japonez) – are frunze numeroase care cresc în formã de tufã. toamna dupã îngãlbenirea frunzelor sau primãvara înainte de a începe vegetaþia. În primul an dupã plantare. În mod particular.ajunge pânã la înãlþimea de 1m. n Speciile ºi soiurile mai puþin rezistente la temperaturi scãzute se protejeazã de îngheþ cu frunze. Iris pumila – este un stânjenel pitic.

.

.

.

fiind canonizat de Papa Urban al II-lea. ca fenomen arhitectonic inovativ. cu renumita statuie a împãratului roman Heracles Realizatã. care fac din romanicul pugliez un stil absolut original. pe experienþele importante ale secolelor precedente ºi s-a maturat în decursul dominaþiei bizantine. Istoria locurilor poate fi cititã pe clãdiri. al vinului muscat. în mod fundamental. Oraºul este caracterizat îndeosebi de splendida catedralã dedicatã lui San Nicola Pellegrino. expresiile artistice noi s-au bazat pe un limbaj ºi o sensibilitate întrutotul mediteraneene. Trani este locul celebrei gresii fine ce s-a folosit la multe dintre frumoasele clãdiri puglieze. mobile. totul fiind îmbrãcat în simbolisticã ºi alegorie. Situat la marginea oraºului. în care se intrã în prezent prin maiestuoasele porþi din bronz. dedesubtul cãreia se afla catacomba cu rol de bisericã edificatã în cinstea lui San Leucio. preþioase prin materialul ºi mesajul lor (diversele miniaturi. începând cu catedrala dedicatã Sfintei Maria Maggiore. cum este aceastã veche provincie italianã. cãlãtorind spre sud. adãposteºte astãzi muzeul dedicat lui Giuseppe de Nittis. marcatã evident de prezenþa germanicã. pe „Osteria di Veleno“ era locul unde cavalerii italieni se întâlneau înainte de a merge la luptã împotriva inamicilor francezi. Elementele de arhitecturã se regãsesc ºi la nivelul unor obiecte autonome. Bogãþia actelor de creaþie. Bogãþia formelor saturate cu dantelãrii în piatrã e o consecinþã a rãspândirii diverselor stiluri particulare. a fost acompaniat – ca ºi în restul Europei – de naºterea oraºelor ºi de reorganizarea Bisericii. s-a nãscut pe o tradiþie. prin secolul al V-lea. De fapt. un creºtin grec care a murit în acest oraº. animale reale ºi fantastice. conform estimãrilor. este aceastã capacitate de a fi în cumpãnã între Orient ºi Occident. aici era o criptã. de respirare a aerului ºi absorbire a stimulilor spirituali. Catacombe la Trani De la Bari. în special calcar ºi marmurã albã. în care Ferdinand I de Aragon a fost înscãunat.jurnal de cãlãtorie La þãrmul Adriaticii Barletta. formele ambarcaþiunilor. iar Biserica Îngerilor era un loc de celebrare a slujbelor de rit grec-ortodox. Biserica Santo Sepolcro era îndrãgitã de cruciaþi în drumul lor spre Þara Sfântã. fãrã a se ºti exact cine ºi de ce a adus-o. stilizãri ale semnelor zodiacale ºi ale lunilor anului. Multe clãdiri de aici sunt protejate de UNESCO. reprezintã subiecte sacre ºi scene profane. iar. tehnicile de pescuit ºi cursele navale îndreptate spre Dalmaþia sau Grecia fac din aceastã mare una aparte în cadrul spaþiului mediteraneean. Oraº al vieþii liniºtite ºi îndestulate. Pe un teritoriu relativ restrâns. Pe strada principalã. Splendidul Palazzo della Marra. 92 l Misiunea CASA 4/08 . ce gãzduieºte astãzi galeria de artã. Centrul aºezãrii este dominat de castelul Svevo. Faþada în stil romanic este decoratã cu elemente de influenþã arabã. cu frumoasa sa logie barocã deschisã spre mare. Cavalerii din Barletta Drumul spre Barletta se întinde de-a lungul Mãrii Adriatice. Aceste obiecte imaginate ºi „traduse“ în piatrã. fiind influenþat deopotrivã de curentele culturale nordice. L imbajul arhitectonic ºi plastic pugliez din perioada marilor catedrale (secolele al XII-lea ºi al XIII-lea) s-a bazat. putem întâlni perspective asupra arhitecturii cu totul diferite ºi originale. la 44 de km apare Trani. Iniþial. Cultura occidentalã. Apa nu foarte adâncã. mai departe. statuia a ajuns aici pe la 1300. prelucrãri în metal ºi lemn). Stilul romanic al acestei zone. recent restaurate. Castelul ridicat de Frederico II reprezenta o apãrare excelentã împotriva inamicilor ºi a valurilor mãrii. Venind în oraº dinspre coastã. castelul era folosit ca un avanpost de protecþie a portu- Catedrala din Trani a fost legatã de numele lui San Nicola Pellegrino. un ºir de plaje nisipoase fac loc vestigiilor zidurilor oraºului vechi ºi porþii spre mare. poate fi admirat misteriosul colos de bronz al împãratului Heracles. cunoscutul pictor impresionist nãscut în Barletta.

promenada duce direct la port. cum ar fi frumoasa Grotta Palazzese sau Rondinelle. Stânca este tãiatã în pereþi verticali de calcar recifal dispus în plãci ce formeazã mici terase pe falezã. Înainte de a intra în oraº. Apoi.Iniþial. De la biserica Santa Maria di Colonna. aceste locaþii au devenit restaurante. Mergând cãtre Piazza Morro. definind conturul frumosului sãu centru istoric. Intrarea în oraº implicã traversarea unui pod de unde se poate admira una dintre cele mai fascinante vederi asupra oraºului Polignano: la gura de vãrsare a unui torent în mare s-a format un golf cu o plajã pietroasã ce deschide accesul cãtre mare. Toatã coasta prezintã grote carstice accesibile dinspre mare sau uscat. încât balcoanele clãdirilor de la margine sunt suspendate deasupra mãrii. având ca specific un labirint de alei ºi mici scuaruri cu resta-  . se ajunge foarte repede la staþiunea turisticã Polignano a Mare. Trani. aºezatã în faþa unui mic golf sau pe plaja San Giovanni. cu restaurantele sale tipice ºi cu turnul de observaþie. grotele din Polignano a Mare erau folosite de oamenii civilizaþiilor rupestre. se ajunge la vechiul cartier. printr-o poartã barocã. se poate face un popas la biserica San Vito. Polignano a Mare La sud de Bari. Astãzi. lui ºi a drumului ce aducea spre oraº. pe malul mãrii. este renumit în prezent ºi printre cunoscãtorii de vinuri datoritã unei mãrci celebre: Moscato di Trani. Oraºul este construit pânã pe abruptul falezei. se poate vizita un muzeu al artelor moderne dedicat lui Pino Pascali. port la Marea Adriaticã.

sunt. sugereazã arhitectura spaniolã. bizantini. Toate poartã o mitologie proprie ºi au fost denumite în mod original dupã senzaþia pe care au produs-o în imaginarul primilor exploratori. Casele cu acoperiº de calcar din Alberobello. în care magazinele. la 10 km de Polignano. arhaice ale regiunii Puglia. un important centru industrial ºi de afaceri. astãzi fiind renovate ºi transformate într-un simbol al regiunii Puglia. normanzi ºi chiar musulmani Locuinþe din Alberobello Intrând spre continent. atrãgând mulþi tineri pe timpul verii. Strãzi întregi de cãsuþe circulare cu acoperiº conic. Urmãrind zidul de graniþã. cu vedere spre o curte interioarã. acum folosite ca librãrii. Între aleile de inspiraþie arabã ºi pieþele veneþiene se aflã Piazza Garibaldi. pe lista patrimoniului cultural UNESCO. se pot explora celebrele grote. În dreptul pieþei Vittorio Emanuele. aºezare condusã în timp de greci. arabe. Partea sa sudicã este bine dotatã cu plaje ºi squaruri pietonale. izolat pe o colinã a Murgiei bareze. care au alimentat de-a lungul timpului legenda sa ºi dezbaterea privitoare la reala sa întrebuinþare. Monopoli. Frederico însuºi a fost educat în acel Palermo unde se amestecau. un oraº la mare care nu ºi-a pierdut importanþa economicã de-a lungul vremii Gravina in Puglia. se întâlnesc mici golfuri. se aflã Castel del Monte. operã amplã de arhitecturã realizatã în timpul domniei lui Frederico II. o grãdinã mare separã oraºul vechi de cel nou. romani. într-o armonie perfectã. O particularitate este folosirea repetitivã a numãrului 8. ce avea un rol principal de apãrare. se poate ajunge la castelul lui Carol al V-lea. De-a lungul coastei. civilizaþiile ºi culturile romane. de asemenea octogonalã. Odatã sosiþi aici. ideale pentru înot. Trecerea se face prin localitãþi mici. iar din vechiul centru se intrã în oraº. edificiu care þinteºte perfecþiunea – un alt obiectiv turistic din sud-estul Italiei inclus în patrimoniul UNESCO prezent. la numai 60 km se ajunge la Castellana Grotte. Castel del Monte este încã fascinant ºi mistic: fiecare element constructiv rãspunde unor reguli algebrice ºi astronomice precise. acestea fiind cele mai mari sisteme carstice descoperite în Italia. Foarte aproape de Castellana Grotte se aflã celebrul sãtuc Alberobello. de la Bari. Aici ºi-a gãsit dintotdeauna un refugiu populaþia care locuia în grote. normande ºi italice. De aici se deschide portul vechi sau se poate intra în centrul istoric. Clãdirea octogo- nalã are 8 camere. cu doar câteva case. Castel del Monte La 18 km de Andria.jurnal de cãlãtorie urante sau magazine pe una din cele trei terase dinspre mare. construite cu ajutorul calcarului scos din plantaþiile de mãslini s-au conservat pânã în Castel del Monte. ce au un aspect tipic rural. din 1996. deschizând-o pânã la mare. Orice vizitã trebuie sã includã catedrala începutã sub dominaþie normandã. împãrat al Sfântului Imperiu Romano-German. la 540 m altitudine. Cosmopolitul Monopoli Mergând spre sud. cu bisericile ºi palatele sale elegante. Ea „priveºte“ cãtre ravena traversatã de un impresionant pod n de piatrã. unde se întâlnesc locuinþele tipice. Gravina in Puglia Gravina in Puglia este situatã lângã ravena care „taie“ Murgia. Construcþia a început în prima jumãtate a secolului al XIII-lea ºi a sintetizat în mod admirabil toate influenþele ºi stilurile culturilor existente atunci. 94 l Misiunea CASA 4/08 . se aflã Monopoli. numite de localnici „trulli“.

.

5/2007       Ref spe Ren au Luc unu Gar inte Hid foli Fin trad Nr 2006       Despre pionierii termotehnicii româneºti ºi sfaturile lor Cum vã puteþi amenaja la demisol o salã de petreceri Ghivece cu design unic din trunchiuri de copac Comparaþii între uºile metalice ºi cele din lemn Problemele concrete ale izolãrii termice a blocurilor Grãdinile de iarnã − avantajele unei locuinþe unifamiliale Nr. acoperiri ºi amenajãri din lemn Diferenþele dintre mobilierul din lemn ºi cel din MDF Varietatea de forme ºi culori a crizantemelor Bricolarea unui paravan pentru dormitorul dumneavoastrã Curs practic pentru montarea plafoanelor din gips-carton Nr. 4/2006       Despre dressinguri – aspect ºi utilitate Sãnãtatea casei: duºmanii microscopici din frigider Alegerea metodei optime de încãlzire a casei Materialele geosintetice folosite în construcþii Tipuri de acoperiºuri. iar dacã optezi pentru toate ediþiile apãrute într-un an. 3/2006       Amenajarea dormitorului în câteva pagini de design Bricolaj: diferite tipuri de mãsuþe din lemn Aerul condiþionat. pentru o viaþã sãnãtoasã Proiectarea curþii în stilul grãdinilor alpine Transformarea unei locuinþe dupã cerinþele vieþii de azi Limitele imaginaþiei în amenajãrile cu gips-carton Nr. 2/2005       Moda în ceea ce priveºte pardoselile Tâmplãria din PVC ºi aluminiu .Completeazã-þi colecþia Misiunea Casa cu ediþiile anului 2007. 4/2005       Idei cromatice inspirate pentru pereþii locuinþei Materiale apãrute recent: betoanele celulare uºoare Izolarea termicã a fundaþiei . sfaturi utile Renovarea unei clãdiri vechi. pereþi sau podea Nr. 1/2006       Tendinþe în amenajarea bucãtãriei Lucrãri pentru faþadã − jurnal de ºantier Structuri metalice ºi din beton armat. 5/2005       Ale per Mo pen Ter stru Cas Oa Ava vat Cal alu Nr . 3/2007       Cursuri practice de amenajare a bãilor strâmte Utilizarea spaþiului supraetajarea unui garaj Izolarea. în funcþie de materiale ºi formã Corpuri de iluminat încastrate în plafoane. 5/2006       Pis var Cam fun Sfa þigl Aco mit Epu pro Un uzu Nr 2005       Vopsirea pereþilor de interior în culori de efect Montarea pardoselii din lemn pe ºapã flotantã Paravane din cãrãmizi de sticlã . o necesitate pentru locuinþã Nr.o nouã abordare pentru casã Calorifere moderne. Obþii O ReduCeRe de 30%! 2007       British style . 2/2007       Influenþele artei orientale în designul contemporan Renovarea unei vile din secolul al XIX-lea Amenajarea livingului ºi a holului în culori atractive Compatibilitatea între faþadã ºi acoperiºul unui imobil Alergiile în locuinþã . de la primul la ultimul ºurub Montarea parchetului. 1/2005       O micã dilemã: polistiren extrudat sau expandat? Despre rolul incontestabil al unui inspector de ºantier Clematitele . construirea ºi decorarea teraselor Versus: cãzi de fontã sau acrilice? Mobilier pictat în manierã tradiþionalã sãseascã Arhitecturã anticã ºi medievalã în Bucureºti Nr. 3/2005       Tipuri de învelitori ºi sfaturi pentru alegerea lor Construcþii. în stil rustic Montarea jgheaburilor ºi burlanelor pentru acoperiº Ofensiva materialelor sintetice: PVC-ul Nr. 4/2007       Mobilier de exterior.florile de senzaþie ale unei grãdini Construcþia unei saune. comercializat în România Amenajare specialã pentru propria sala de fitness Scãrile: clasificãri. din perspective practice ºi estetice Nr.diferenþe ºi asemãnãri Informaþii generale ºi realizarea placãrilor ceramice Pavarea aleilor din grãdinã curs practic de montare Îndreptarea pereþilor denivelaþi cu panouri din gips-carton Casã ecologicã construitã cu materiale naturale Nr.curs practic Totul despre obloane ºi rulouri într-un articol amplu Întreþinerea învelitorii pentru diferite tipuri de acoperiº Pericole pe care le presupune consumul apei nefiltrate Nr.5 RON. într-un curs complet Despre faianþã.cauze ºi metode de prevenire Montarea ºi finisarea unei uºi de interior Nr. 2/2006       Variante moderne ale scãrilor interioare Acoperirea treptelor cu parchet laminat – paºi de execuþie Avantajele ferestrelor de mansardã Panourile compozite la ora adevãrului − comparaþii Riscurile construirii unei case la malul mãrii Sistemele de ventilaþie. 1/2007       Stilul clasic în amenajarea locuinþei Dale ºi roci naturale pentru casã ºi grãdinã Reparaþii uzuale ce implicã adezivi. vopsele ºi izolaþii Realizarea unui cuptor cu lemne pentru exterior Izolarea pardoselii cu polistiren extrudat Sisteme de umbrire pentru interior Nr. situaþii speciale.curs practic Valuri de mozaic într-o cabinã de duº Secretele montãrii spoturilor de luminã Detalii interesante despre copertine ºi garaje Nr. în balanþã Construirea unui blat cu picior zidit pentru bucãtãrie Cele mai importante probleme ale terenurilor de construit O baie scãldatã în luminã cursuri practice) Nr. cu design special Izolarea rosturilor de pe faþadele blocurilor Chiuvete ºi mobilier rustic pentru bucãtãrie Amenajãri cu cãrãmidã de sticlã Sursele de cãldurã la ora adevãrului Nr. 2006 ºi 2005! Poþi comanda una dintre reviste la preþul de 6.

. . 7/2006       Renovarea bucãtãriei – cursuri practice Parchetul masiv ca soluþie mereu la modã Stabilizarea cu vegetaþie a terenurilor cu probleme Termoizolarea blocurilor. . . . . . .soluþii practice pentru amenajarea cãminului Gazele naturale . . . . . . ap . . nr . . . . . .Surprize pentru colecþionari !       ercia- u spe- chi. de la cele clasice la variantele ecologice Camera copiilor. 8/2006       Canapelele – din ce în ce mai multe variante Proiectare ambientalã. . . . un program cu rezultate modeste Paravanele – obiecte moderne de mobilier Protecþia fonicã ºi diminuarea zgomotului în locuinþã Nr.execuþie ºi secrete Amenajarea unui dormitor exotic. .amenajãri speciale pentru grãdini Renovarea cu materiale moderne a unei intrãri Lucrãri specifice recondiþionãrii unui balcon Garajale . . .investiþii eficiente. . . . . împreunã cu copia chitanþei poºtale. . . . 1. montare ºi lipire Bricolaj de top . . 7/2007       Dispozitivele electronice ale caselor inteligente ªapele autonivelante . . . . operator 2343. . bl . sticlã ºi oþel Nr. 1.principala sursã de energie a acestui secol Alegerea sistemului de alimentare cu apã caldã Renovarea în regie proprie a unei case vechi Idei inedite pentru amenajarea unei bãi moderne Liniºtea casei . . . .sector . pentru Leon Consulting S . . 6/2006       Baia ca loc de relaxare – tipuri de amenajare Metode corecte de amplasare a aparaturii audio-video Sãnãtatea copiilor care ne umplu casa de bucurie Tehnici de termoizolare cu materiale aspectuoase Piatra naturalã – metodã de amenajare accesibilã Renovarea planºeelor cu piatrã ponce sau fibrã de sticlã Nr.L . . . . . . . elemente pentru acoperiº Pardoseli în nuanþe închise. 10/2006 Achitaþi contravaloarea revistelor prin mandat poºtal în contul Cod ibAN: RO24BITRBU1ROL015893CC01 deschis la banca italo Romena. . 6/2005 Strada . . . . . . . . . pentru amenajarea unei mansarde Încãlzirea prin pardosealã cu ajutorul ultimelor modele Energie ieftinã din rumeguº – interviu cu un specialist Montarea mobilei de cãtre amatorii în domeniu Construcþii uºoare realizate cu montaj uscat Nr. . . . . . . .influenþe mediteraneene în design Sfaturi practice . . în diverse variante Epurarea rapidã a apei uzate în propria curte Un coº de rufe realizat cu unelte uzuale Nr. o manierã diferitã de a construi Nr. .5 RON ei ulouri Da. . .5 RON  toate zece: 45. . . . . sc . . 25. . . . . . vreau sã primesc ediþia:      1/2007 3/2007 5/2007 7/2007 9/2007     2/2007 4/2007 6/2007 8/2007 Da. . . . . . . . . . . . . .aparate electrocasnice de calitate Casele din Alpi. integrate în peisaj Hidroizolarea acoperiºului cu folie anticondens Finisaje pentru o cramã tradiþionalã Nr. . . . Alegerea ºemineului potrivit din perspectiva zodiacului Montarea pragurilor de trecere pentru pardoseli Termografia: utilizarea în construcþii a unei noi ºtiinþe Case vechi. . . vreau sã primesc ediþia:      1/2006 3/2006 5/2006 7/2006 9/2006     2/2006 4/2006 6/2006 entru Nr. . 9/2007       Magia Crãciunului . . . . . . . . în ton cu tendinþele actuale Confortul aduce spor . tradiþionale din Þara Oaºului Avantajele unei fonoizolaþii cu vatã mineralã Calorifere din fontã sau din aluminiu?  Da. . . . . . .R . . . . burla- etice: Refugiu în naturã . 9/2006       Sufrageria: noutãþi în privinþa mobilãrii Cum se construieºte o tejghea Teppan pentru bucãtãrie Încãlzirea prin pereþi – o noutate pentru români Sistemele parazãpadã. . . . . . Sucursala bucureºti. . . 10/2007 ct ºi       de mã rate dea Piscinele. . . . Menþionaþi pe plic: „Surprize pentru colecþionari“ Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . . ap . . (nr . . . P3A. 6/2007       Amenajarea locuinþei . . . . . ancorare. ªoseaua Panduri nr . 8/2007       Stilul scandinav ºi amenajãrile în alb Specialiºtii amenajeazã un dormitor matrimonial Noþiuni fundamentale pentru spaþii umede Supraetajarea anexei pentru mai mult spaþiu Sisteme de fixare. . . . Telefon . . pe adresa: Leon Consulting S . CUI 14479702) Completaþi talonul ºi trimiteþi-l.placãri inedite pentru exterior Nr. email . . . bl . aspect ºi funcþionalitate Sfaturi privind achiziþionarea þiglelor din beton Acoperirea pardoselilor din dormitor. . . sc . . vreau sã primesc ediþia:  1/2005  3/2005  5/2005  toate ºase: 27    RON 2/2005 4/2005 6/2005 tru pune Surprize pentru colecþionari . Prenume . .camera pentru o elevã de nota 10 Bucãtãria cu încãlzire în pardosealã Lucrãri de izolare terrnicã exterioarã în sezonul rece Nr. . . . . . cu aer exotic Mini-construcþii de interior din lemn. . . Cod . .montarea ferestrelor de mansardã O garsonierã ineditã prin recompartimentare ºi finisare Confortul de la birou: transformarea spaþiului de lucru Dotãri moderne . . . . . . .        10/2007 8/2006  10/2006  toate zece: 45. . . . . . . . . . . bucureºti . . Sector 5. . . Judeþ . Localitate . . . .R . . .metode de înlãturare a poluãrii fonice Nr. . . . . . . . . . . . .L . . . . . . . . . . . . .

Localitate . . . . . . . . . . Sucursala Bucureºti. . . Sector . Prenume . . . . . . . . . . . Doresc sã primesc revista începând cu nr. . . . . Din sumar: Bricolaj Învãþaþi sã realizaþi un paravan din lemn ºi materiale textile. . . . . . . . . . . . . operator 2343. . . . . . Nr . . . . .000 ROL) Leon Consulting S. . Cod . . . . . . . Judeþ . Bl . . accesând site-ul www. . Ap . . . . . . . . CUI 14479702). . . . . . . . sc. Sector 5. . . . . . . . conform sfaturilor ºi exemplului personal al designerului nostru!  Protecþie pentru obiectele metalice preferate  Doctor ªapcã. . .. . Completaþi talonul ºi trimiteþi-l. . Data naºterii . . . . .L. . . . . . . . .L. Telefon . . . . . .ro ABONAMENT Misiunea  3 apariþii:  6 apariþii:  10 apariþii: Talon de abonament Achitaþi contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal în contul Cod IBAN: RO24BITRBU1ROL015893CC01 deschis la Banca Italo Romena. . .R. . . . . . .750 ROL) 31. . . ne aratã cum se pot proteja cel mai bine suprafeþele metalice oxidabile precum oþelul sau fonta.20 RON (312. . . . . Sã vedem care sunt argumentele principale ºi care sunt limitele acestora. . . . . . . . . . . . . . . . . A. . . . .R. . . . . casele din lemn sunt adesea menþionate ca repere. . . . .Misiunea Nr. (nr. . ªoseaua Panduri nr. Bucureºti „Abonament Misiunea Casa“ Menþionaþi pe plic: Nume . . . . . 25. email . Doresc sã primesc din numerele anterioare: . ap. . .58 RON (165. . . . . . . . . . . . . . . . .: . . . . meseriaºul nostru preferat. . . . . . . . . . Strada .misiuneacasa.  . . ACUM vã puteþi abona ºi online. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . împreunã cu copia chitanþei poºtale. .000 ROL) 50. . . . . bl. . pe adresa: CASA 16. Sc . . . . . . 1. . . . . P3A. . pentru Leon Consulting S. . . . . . . . . . .00 RON (500. . 5/2008 va apãrea pe 15 iunie CASA  Case din lemn În discuþiile referitoare la eficienþa energeticã ºi costurile de construcþie. . . . . .

.

D cu .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful