Cuprins 1.Introducere...................................................................................................................................4 2.Calculul de dimensionare al tranzistorului..........................................................

.........................7 2.1 Determinarea parametrilor………………………………………………..…………………..7 2.2 Alegerea si verificarea tranzistorului........................................................................................9 2.3 Dimensionarea radiatorului necesar tranzistorului..................................................................10 3. Dimensionarea transformatorului de Înaltă Frecvenţă...............................................................11 3.1 Alegerea miezului din catalog..................................................................................................11 3.2 Derminarea dimensiunilor si geometria miezului....................................................................12 3.3 Calculul înfăşurărilor................................................................................................................13 3.4 Asezarea înfăşurărilor în fereastra transformatorului...............................................................16 3.5 Verificarea geometriei............................................................................................. ................17 3.6 Calculul termic de verificarea a transformatorului la incalzire............................ ...................17 3.7 Calculul supratemperaturii transformatorului în timpul funcţionării................................. .....18 3.8 Verificarea transformatorului la încălzire:................................................................................19 4. Dimensionarea circuitului de comandă.................................................................................. .19 5. Implementarea unui mers de calcul............................................................................................31 5.1 Calculul parametrilor necesari alegeri tranzistorului................................................................31 5.2Alegerea tranzistorului din catalog............................................................................................32 5.3 Dimensionarea radiatorului......................................................................................................32 5.4.Alegerea transformatorului de inaltă frecvenţă si a elementelor constructive.........................33 6.Alegerea lămpii fluorscente……………………………………………………..…………….37 7. Implementarea în Matlab/Simulink a modelului lămpii fluorescente......................................38 8.Modelul dinamic modificat a unui fransformator de înaltă frecvenţă .......................................39 9. Implementarea în Matlab/Simulink a modelului unui convertor flyback ................................42 10.Partea experimentală………………………………………………………………………….44

1

11.Simularea sursei de înalta Frecvenţă………………………………………………………….46

12. Concluzii.................................................................................................................................51 Bibliografie...................................................................................................................................52 Anexe

Analiza şi proiectarea unui convertor static pentru iluminat cu posibilitatea de reglare a luminii a unui tub cu neon
Această documentaţie prezintă principiul de funcţionare a unei surse de înaltă frecventă ce are în componenţa sa un convertor de tip flyback a cărui ieşire este pe un transformator ridicător cu miezul din ferita. Se examinează efectul de modificare a intensităţii luminoase a unei lămpi fluorescente de 13W. Rezultatele analizelor sunt prezentate atât prin simulări cât şi cele măsurate experimentale. Această documentaţie conţine şi consideraţiile referitoare la acest tip de convertor.

2

Convertoarele statice de putere sunt echipamente statice complexe intercalate între sursa de energie şi receptor, având rolul de a modifica parametrii energiei furnizate de sursă (valoare, formă, frecvenţă a tensiunii), ţinând cont de cerinţele impuse de receptor. Convertoarele pot fi de asemenea montate între două surse de energie pentru a face posibilă funcţionarea simultană a acestora. Convertorul static are rol de receptor din punctul de vedere al sursei de energie şi rol de sursă de energie din punctul de vedere al sarcinii. Partea de putere a convertorului este realizată cu dispozitive semiconductoare de putere comandabile (tiristoare, tranzistoare) şi / sau necomandabile (diode). Aceste dispozitive funcţionând în regim de comutaţie, au rolul unor întreruptoare, deci rezultă un regim permanent format dintr-o succesiune periodică de regimuri tranzitorii. Închiderea şi deschiderea succesivă a acestor întreruptoare se face după o logică impusă de principiul de funcţionare a convertorului. Această logică este asigurată de schema electronică de comandă. Toate convertoarele conţin deci o parte de putere (forţă) şi o parte de comandă. Convertoarele asigură conversia unor cantităţi importante de energie. Aceasta impune ca principalul lor criteriu de dimensionare să fie randamentul, determinînd astfel diferenţe între electronica de putere şi electronica de semnal, unde scopul principal este obţinerea unui semnal de ieşire fidel. Aplicaţiile convertoarelor statice de putere aparţin preponderent mediului industrial deoarece permit receptoarelor să primească energie sub forma cea mai convenabilă, deci să funcţioneze cu randament optim. În stadiul actual, mai mult de 70% din energia produsă este vehiculată de convertoarele statice şi procentul creşte cu fiecare an. Se utilizează şi în domeniul casnic: sursa computerului, sursa de alimentare în toate echipamentele casnice, aspiratoare, frigidere, instalaţii de aer condiţionat etc.

3

Se prezintă sub formă de tuburi de sticlă rectilinii. circulare sau în formă de U.1. Diametrul tubului este relativ mic de până la 40 mm.Introducere În 1909. 4 . Sunt cunoscute în practică sub denumirea de tuburi fluorescente (popular li se spune neon ceea ce este incorect). chimistul şi inventatorul francez Georges Claude crea primul tub fluorescent.

Radiaţiile emise de atomii de mercur la presiunea de saturaţie a vaporilor săi.5 – 1. stronţiu sau calciu pentru îmbunătăţirea emisiei electronice. Argonul este folosit la amorsarea descărcării în tub . La această temperatură este emisă o mare cantitate de electroni. Ei sunt făcuţi dintr-un filament din spirală de wolfram pe care este depus un strat de oxizi de bariu. Filamentul este conectat într-un circuit de încălzire şi ajunge la o temperatură de 1100-1300 ºK. pentru temperatura mediului ambiant de 25ºC este de 0. substanţă activatoare şi o substanţă auxiliară. Cele trei substanţe se topesc la 1500ºC şi se obţine luminoforul sub formă de praf cristalin. Luminoforul este constituit dintrun amestec de substanţă fluorescentă de bază.Părti componente LF La extremităţile tubului se află electrozii.5 Pa au lungimile de undă de 253. Substanţa fluorescentă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: 5 . În interiorul tubului este introdus un gaz inert constituit din argon la o presiune de 400500 Pa şi câteva miligrame de mercur. Pe interiorul tubului se depune un strat subţire de luminofor. deoarece potenţialul de ionizare al mercurului (10. şi constituie în această stare catodul tubului. Oxizii aceştia sunt caracterizaţi prin valori mici ale lucrului mecanic de extracţie a electronilor.7 nm (60%) şi 185 nm (35%) în domeniul ultraviolet şi 5% radiaţii situate în domeniul ultraviolet şi vizibil. iar după evaporarea mercurului descărcarea are loc numai în mediu de mercur.4 V) este mai mic decât cel al argonului (15.7 V). Argonul ajută la reducerea pulverizării substanţei active ce acoperă filamentul.

după care scăderea este mai lentă. 14. -fluxul luminos emis să aibă componenţa spectrală dorită . Acest fenomen poartă numele de fenomen stroboscopic. uneori este chiar imposibilă. Deoarece lămpile fluorescente sunt alimentate în curent alternativ cu frecvenţa de 50 Hz. Durata medie de funcţionare a tuburilor fluorescente depinde de mai multi factori şi este cuprinsă între 4000 şi 7000 de ore. La temperaturi cuprinse între 20 . La temperaturi mici sub 5ºC aprinderea lămpii se face mai dificil. Fluxul luminos emis de lampă se micşorează în timp cel mai accentuat în primele 100 de ore. 40 (36) şi 65 W. 6 . Pentru aprindere şi amorsarea lămpilor fluorescente sunt necesare accesorii care au următoarele roluri: -preîncălzirea filamentului lămpii pentru a se asigura o emisie termoelectrică intensă. Durata de funcţionare este mai lungă cu cât numărul de porniri este mai mic. se utilizează la instalaţii interioare pentru temperaturi de peste 5ºC.-să absoarbă radiaţiile ultraviolete emise de atomii de mercur. -coeficient mare pentru transmisia radiaţiei vizibile. Astfel la o tensiune de alimentare de 220V se fabrică tuburi de 8. înseamnă că fluxul luminos trece prin zero de 100 de ori pe secundă. Uzura lămpilor constă în principal în consumarea stratului de oxid de pe filamentele electrozilor. 20 (18). Fluxul luminos emis de lampă depinde de temperatura mediului ambiant. Fenomenul este observat în cazul corpurilor cu mişcare de rotaţie sau translaţie care se pare că se mişcă sacadat. În ţara se fabrică două tipuri de lămpi fluorescente cu vapori de mercur de joasă presiune: LFA (lămpi fluorescente cu starter şi electrozi preîncălziţi). LFR (lămpi fluorescente cu aprindere fără starter). -rezistenţă mare în timp la iradiere. -să aibă randament maxim de conversie a radiaţiilor ultraviolete în radiaţii luminoase. lucru care poate fi observat destul de uşor prin apariţia zonelor întunecate la capetele tuburilor.25ºC temperatura pereţilor tubului este de 40ºC şi se obţine fluxul luminos maxim. Pentru a se realiza amorsarea arcului electric este necesară o tensiune mai mare. Pentru diminuarea fenomenului stroboscopic lămpile alăturate se alimentează la faze diferite. În mod uzual tuburile fluorescente se fabrică în mai multe game de puteri. se utilizează pentru temperaturi ale mediului ambiant de până la -15ºC.

precum şi sensibilitatea la şocuri de tensiune şi ciclurile frecvente aprins-stins. Starterul are rolul de conectare şi deconectare a circuitului de încălzire a filamentului. cu limitarea curentului prin lampă. Dezavantajele principale sunt costurile destul de ridicate ale accesoriilor şi corpurilor de iluminat în care sunt incluse aceste lămpi. fluxului luminos cu compoziţie spectrală variată pentru redarea bună a culorilor. şi rol de amorsarea a arcului electric Schema de conexiune a LF arată în felul următor: Din punct de vedere electric lămpile fluorescente necesită pentru pornire si functionare elementele de circuit suplimentare: starter (ST).-producerea unui vârf de tensiune capabil să amorseze descărcarea în arc.bobina balast (B) si condensatorul de deparazitare(C) care este pus in paralel cu starterul si capacitatea de compensare. duratei de funcţionare relativ mari şi a luminanţei reduse aceste tuburi fluorecente s-au impus în iluminatul încăperilor cu înălţimi joase şi medii din toate domeniile. -stabilizarea descărcării. Schema mono de principiu de alimentare a unei lămpi fluorescente: Domenii de utilizare ale tuburilor fluorescente : Datorită eficacităţii luminoase mari. 7 .

. Determinarea parametrilor Sursa de înaltă frecvenţă are în componenţa sa un convertor de tip flyback a cărui ieşire este peste un transformator ridicător cu miezul din ferită.2.85 ÷ 1. Se va considera variatia tensiunii U1 = (0.1) U1n deoarece sursa de alimentare poate prezenta diferite nivele de incarcare.3[µs] Raportul de transformare al transformatorului de înaltă frecvenţă: U1N 20 n = ffffffffffff= fffffffffff= 0.086 U2 230 unde Tensiunea din secundarul transformatorului : -tensiunea de alimentare U 1N =20V. Pentru calculul elementului de comutaţie se calculează perioada T pentru o frecvenţă de 75 kHz: T:= 1 f =1. Schema de principiu a unei surse in comutaţie de tip „flyback” cu izolare. Calculul de dimensionare al tranzistorului 2. 8 U2 = 230 [V].1.33* =13.

25 [A] 2. 9 .=1.curentul de drenă maxim[A]: Ic := 2 ⋅ PN η ⋅ U1N ⋅ Dmin I c = 16.55 [V] 1 @D max .5 obţinem: .47 Dmax:= n ⋅ U2f n ⋅ U2f + U1min =0.tensiunea drena-sursa maxima[V]: U 1N U Dmax = ffffffffffffffffffffffffff= 42.2 Alegerea si verificarea tranzistorului Se alege din catalog tranzistorul MOSFET IRFZ44N pe baza calculelor realizate anterior astfel încât timpii de comutaţie (ton şi toff) să fie mai mici decat 1%*T pentru a avea pierderi cât mai mici in comutaţie.53 Pentru variaţia factorului de umplere (D) în jurul valorii de 0.85*20=17[V] Factorul de umplere: D= = = =0.1*20=22[V] =0.

θambiant – temperatura mediului ambiant data în cerintele proiectului .Tranzistorul MosFet IRFZ44N are următoarele date de catalog(ANEXA ): . .Rds(on)=17.Tensiunea VDsat =Rds(on)*Idmax=0.98<94[W] Această putere trebuie să fie mai mică sau egală cu puterea maximă disipată în tranzistor.tip capsula TO-220AB .5 [0C / W].Curentul de drenă ID =49 [A]. .83[V].3 Dimensionarea radiatorului necesar tranzistorului Pentru a calcula radiatorul tranzistorului trebuie mai întâi calculată puterea maximă disipată in acesta: PDmax=IDmax*VDsat=39.Rezistenţa termică joncţiune . Într-un mod mai simplificat disiparea de caldură pe transistor se poate reprezenta prin intermediul unor rezistenţe termice ca în figura de mai jos: In care : θjonctiune – temperatura jonctiuni tranzistorului data de catalog.5[mΩ]. . . .Temperatura maximă a joncţiunii Tjmax =175 [ºC]. 2. .capsula Rth-jc=1. 10 .Puterea disipată maximă Pd =94 [W].

rezistenţa termică carcasă-radiator dată de proiect (0. Acest lucru simplifica foarte mult circuitul electric de mai sus. Rthr-a .5-0. 11 . Se poate calcula rezistenţa termică radiator-ambiant cu relaţia: Rθra=Rθja-(Rθjc+Rθcr)=62-1. Rthc-r . Noul circuit va arata astfel: 3. Se impune această metodă datorită frecvenţelor mari de comutaţie pentru a micşora sau chiar a evita pierderile prin histerezis şi prin curenti turbionari.1 Alegerea miezului din catalog Acest transformator este unul mai special decât în mod obişnuit deoarece are miezul din ferită şi nu din tole ca de obicei. Dimensionarea transformatorului de Înaltă Frecvenţă 3.rezistenţa termică carcasă-mediu ambiant.5=60[ /W] În urma calculelor realizate şi a nomogramei tranzistorului ales rezultă faptul ca nu este nevoie de radiator(ANEXA). Rthc-a .Rthj-c .rezistenţa termică radiator-mediu ambiant.5 [0C/W] ).rezistenţa termică joncţiune-carcasă data de catalog.

Transformatorul lucrează la parametrii maximi in condiţiile în care raportul dintre tensiunile din cele două înfăşurări este egal cu raportul numărului de spire din primar şi secundar. S-a adoptat miezul magnetic din ferite moi deoarece nu prezintă magnetism remanent.Rezistivitate interna foarte mare si permeabilitate magnetică relativ ridicată. . Variaţia inducţiei magnetice corespunzătoare acestei frecvente şi pierderilor specifice este ΔB=0.Nu prezintă magnetism remanent. au permeabilitate magnetică mare. pierderi reduse si grad de încălzire redus. Feritele sunt: .086 Pe baza caracteristicilor de magnetizare a materialului alegem din ANEXA pierderile specifice p≤10 [mW/cm3]. au o rezistivitate internă foarte mare si permeabilitate magnetică relativ ridicată.dure – prezintă magnetism remanent. Am ales: pFE=5[mW/cm3].moi – nu prezintă magnetism remanent. rezistivitate mare. Feritele moi se utilizează în domeniul frecvenţelor înalte având cea mai largă răspândire la realizarea suportului feromagnetic în sursele de comutaţie.Pierderi reduse şi un grad de încalzire redus.045 [T]. 12 . . Pentru a evita saturaţia miezului magnetic în cele mai dezavantajoase condiţii vom alege pentru transformator Bmax=2* ΔB=2*0. .09 [T].Cele mai utilizate materiale în domeniul frecvenţelor înalte sunt feritele moi care au următoarele avantaje: .045= 0. Acest lucru duce la pierderi reduse si un grad de încălzire redus. Un transformator lucrează în condiţii de eficienţă maximă dacă raportul dintre numărul de spire din primar si secundar este egal cu raportul tensiunilor din cele două înfăşurări: n=0. Aceste pierderi corespund unei frecvenţe f=75[kHz].

53[cm2] unde kb este factorul de bobinaj.75*0.2 Ks – coeficient de siguranţă (Ks =1.33[mm2]=1. Se observă că se verifică condiţia de mai sus .7.2=> 1.5.5 – 3) am ales j=3[A/mm ].29[mm2]=1[cm2] (caz în care secţiunea miezului este rotundă) Sb=(e-d)*c*kb=(26. 13 .15 [mm] f*= 11.8) Am ales kb =0.3. Am ales miezul magnetic de tipul ER35-21-11 având următoarele dimensiuni : a = 35[mm] b = 20.1.7. deci transformatorul este corect dimensionat. Sm – secţiunea coloanei jugului magnetic. În timpul funcţionării transformatorul este supus solicitărilor electromagnetice şi pentru a rezista acestora trebuie să verifice condiţia: Sm* Sb kS* = = =0.2 Derminarea dimensiunilor si geometria miezului Se va alege miezul magnetic în forma de „E”.15-11. j –densitate de curent admisibilă in înfăşurarea transformatorului (j=20.6 0. kb (0.6-0.3)*14.75 ) am ales Ks=1.65*5. Kb – factorul de bobinaj (Kb=0.7 =153. iar tipul miezului se alege din ANEXA .14= 100.5 . Sb – secţiunea disponibilă pentru bobinaj.53>0.4 [mm] AL=2800[nH] Se calculează secţiunea coloanei jugului magnetic (Sm) şi sectiunea disponibilă pentru bobinaj (Sb) : Sm=(d/2)2*π=5.75 [mm] d = 11.3[mm] e = 26.7[mm] c = 14.8) am ales Kb=0.65*3.

05) (am ales ksp =1.95 [mm].3. 14 .2 pentru a supradimensiona conductorul din primar. se poate alege densitatea de curent admisă prin conductoare pentru care temperatura bobinajului să nu depăşească 50 [0C]. 1 A=>S1=1/3=0.09 B 75 B10 3 4 Se rotunjeşte N1 = 4 spire Numărul spirelor din secundar (N2) este : N2 := N1 n ⋅ ksp N 2 = 39.33[mm2] Pentru secundar: Curentul în secundar I2= = =0.ksp =(1. Pentru j=3 [A/mm2] am ales diametrul corespunzător conductoarelor din primar si secundar [4]: dCu1=0.33 4 B S m B B max B f 4 B 1 B 0.02 ÷ 1.2= 1[A] Am adăugat un coeficient de 1.056[A]=>S2=0.4 spire Se rotunjeşte N2= 40 spire unde .018[mm2] Cunoscând curenţii din înfăşurări.85))*1.3 Calculul Înfăşurărilor Numărul spirelor din primar (N1) este: 4 U 1min B D max B10 17 B 0.056/3=0. Pentru primar: Pentru un curent de I1=(Pn/(U1n*0.02) – factorul de corecţie Alegerea din catalog a conductoarelor de bobinaj (din cupru emailat).53 B10 N 1 = ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff= ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff= 3.

42[mm] Înălţimea ferestrei: hf=hb+2*gc=2*c=2*14.Am ales gc=1[mm] Grosimea ferestrei: gf=2* giz+g1+g2+gc=(e-d)/2=(26.5[mm].dCu1iz=1.26 [mm].15-11.16 [mm]. dCu2iz=0.5[mm] Grosimea înfăşurării primare pe fereastră: g1=(gf-gc-2*giz)* =0.3)/2=7.Am ales giz=0.842[cm] 15 .75=29.05 [mm] – diametrele conductoarelor din Cu izolate cu email. dCu2=0. Grosimea izolaţiei: giz 0.5 1.5[mm] Grosimea coloanei: gc=(0.5).

9*4.42=53.3+3.43=79.0008[kg]=0.9[kg/dm3] Masa conductorului din secundar: mCu2= γCu*l2*π*10-3*( dCu2)2/4=8.05^2/4*10-3=0.Grosimea înfăşurării secundare pe fereastră: g2=( gf-gc-2*giz)* =0. de spire pe strat: 16 .14*0.14*8.4+26.14*1.00075[kg]=0.18*3.4+4*1)+3.128[cm] Lungimea spirelor Lungimea spirei medii din primar: l1m=2*(d+f*+4*gc)+π*g1=2*(11.3* 10@3 =253.14*(8.8[g] γCu=8.253[m] Lungimea totală a înfăşurării secundarului: l2=N2*l2m*10-3=40*80.75[g] 3.3+11.2[mm]=0.75[mm] Calculul lungimilor înfăşurărilor totale Lungimea totală a înfăşurării primarului: l1=N1*l1m* =4*63.34* 10@3 =3214[mm]=3.262/4*10-3=0.21[m] Calculul masei conductoare Masa conductorului din primar: mCu1=γCu*l1*π*10-3*(dCu1)2/4=8.83[mm] Lungimea spirei medii din secundar: l2m=l1m+π*(g1+g2)=63.4 Asezarea înfăşurărilor în fereastra transformatorului Nr.12*3.42+1.9*0.28)=93.

Nr.5-2*1)/0. se rotunjeste la 1 strat.31<7.05=26.7 [spire/strat].2 [spire/strat] .5=3. 3.26+1+2*0.5-2*1)/1.6 Calculul termic de verificarea a transformatorului la incalzire Căldura din transformator are două surse principale: efectul Joule-Lentz în înfăşurări.05+1*0.Nr spire/strat1 =(hf-2*gc)/dCu1iz=(29. Nstr2=N2/ Nr spire/strat2=40/105=0. de straturi: Nstr1=N1/ Nr spire/strat1=4/26=0. Ptot=Pm+Pb.5 Verificarea geometriei • Prima conditie se refera la cotele de latime: Nstr1* dCu1iz+ Nstr2* dCu2iz+gc+2*giz<gf [mm] 1*1.15[straturi].se rotunjeste la 105spire/strat. se rotunjeste la 1 strat.020 3.38 [straturi]. Nr spire/strat2 =(hf-2*gc)/dCu2iz=(29.42 • A doua conditie se refera la raportul dintre sectiunea neta a Cu si sectiunea totala ferestrei concretizata prin factorul de bobinaj: N1 ⋅ π ⋅ Kb := d1cu 4 2 + N2 ⋅ π ⋅ d2cu 4 2 ( e − d) ⋅ c k b = 0. histereza si curenţii turbionari din jugul magnetic.26=105. Pm=pFe*Vm Pb=I12*R1+I22*R2 Volumul miezului magnetic: 17 . se rotunjeste la 26 spire/strat.

06(1.4-14.75*(26.40[mm2]=52.217*10-3*164.34) *10-3=0.4+4*20.7*35+2*(26.78 ∗ 10-8 [Ω*mm2/m].4+1. datorată fenomenului de histereză şi curenţilor turbionari: Pm=pFe*Vm=5*11.7+35)*11.63[Ω] unde ρcu = 1.15)=5949.08[W / 0C] Supratemperatura este definită de: 18 .7 Calculul supratemperaturii transformatorului în timpul funcţionării Suprafaţa laterală totală a transformatorului se poate calcula cu relaţia: Sr=(4*b+a)*f*+4*b*a+2*(e-d)*(2*c+e)=(4*20.0031 [Ω] R2 := ρ Cu ⋅ 4 ⋅ l2 π ⋅ d2cu ⋅ 10 2 −4 R2 =3.1511.6=0.3)*(2*14.52[cm3] Puterea totală în jugul feromagnetic.4)=11524[mm3]=11.1511.3)*11.4+1.rezistivitatea cuprului 3.585)*10-3=52.7*11.217*10-3*θamb1.52=57.06[cm2] Conductanţa termică totală a transformatorului este: Gθ=Sr*(1.Vm=2*(a*b*f*-c*(e-d)*f*)=2*(35*20.75+26.057[W] Calculul rezisţentelor înfăşurărilor: Calculul rezistententei infasurarii din primar (R1) si cea din secundar (R2) se face cu relatiile de mai jos : R1 := ρ Cu ⋅ 4 ⋅ l1 π ⋅ d1cu ⋅ 10 2 −4 R1=0.

87[0C] Temperatura maximă a transformatorului în timpul funcţionării: Θmax=θamb+θ=25+2. De asemenea. necesită puţine componente externe si reglajul foarte usor al factorului de umplere cu ajutorul unui semireglabil. la pinul 4 se leagă reţeaua oscilanta RC.87[ ]<150[ ] ]<90[ ] Θmax<θclasa de izolatie Y=>27.87[ Clasa de izolaţie cu temperatura minimă a materialelor este clasa Y. 4. Pentru comanda tranzistorului de putere MOS-FET am ales circuitul integrat UC3844. pentru ca miezul transformatorului să nu îşi piardă proprietăţile magnetice (modificarea permeabilităţii magnetice): Θmax<θCurie=>27.87=27. a cărei temperatură este de 90 [0C].87 [0C] 3. Alimentarea se face prin pinul 7 şi 5(masa).8 Verificarea transformatorului la încălzire: În acest scop se verifică dacă temperatura maximă a transformatorului din timpul funcţionării este mai mică decât temperatura Curie. echivalent pin cu pin cu UC3842. se observă că cele două condiţii sunt îndeplinite. iar iesirea se face prin pinul 6. Acest integrat are încorporat si un feedback care compară o parte din 19 . Am ales acest integrat deoarece este unul dedicat surselor de tip Flyback. diferenţa dintre ele este că primul are un factor de umplere maxim de 50% spre deosebire de UC3842 care are factor de umplere maxim de 100%.Dimensionarea circuitului de comandă Există foarte multe scheme prin intermediul cărora se pot comanda sursele în comutaţie.Θ= = =2.

133Ω. Pentru o functionare sigura se alege din datele de catalog un condensator de 4. .100uF/25V (electrolitic) .5[A] avem Rs=0.100pF .01uF/250V (nepolarizat) 20 .tensiunea de alimentare luată cu ajutorul unui semireglabil si tensiunea de referinta de 5 [V] astfel că dacă tensiunea de alimentare variază la ieşire menţine o tensiune constantă.5A deci rezistenta va trebui sa disipe o putere de P=Rs*I2=0.7nF (Ct) . Pentru realizarea montajului avem nevoie de: . iar când se depăşeşte o anumită valoare impusă micsorează factorul de umplere până la 0. Ca protecţie mai dispune de protectie la suprasarcină.4. Alegem o rezistenta in grila de 22Ω.IRFZ44.4W Oscilatorul RC este format din rezistorul Rt si condensatorul Ct.1uF .135Ω). .135Ω protectia va actiona la un curent ce depaseste 7.condensatoare: -3 x 0. aceasta urmareste curentul prin resistenţa Rs.0.Transformatorul realizat mai sus. .27Ω in paralel(0. Rs se calculează din formula: Is(max)= Pentru un curent de 7.1kΩ pentru o frecventa de 75kHz. iar pentru ca prin aceasta vor circula curenti destul de mari trebuie sa fie de putere.4[A] Curentul ce va circula prin resistenta Rs in regim stationar este de P/U1N=~1.7[nF] de unde rezulta Rt=5.UC3844. In grila tranzistorului mos-fet punem o rezistenta Rg de ordinul zecilor de ohmi pentru a limita curentul de incarcare al capacitatii din grila. dar cum aceasta nu se gaseste in catalog o vom forma din 2 rezistoare de 0.13[A] aproximat la 7. Pentru rezistorul de 0.

5..1 kΩ (Rt) .22 Ω .10 kΩ semireglabil -dioda UF4002 21 .2x 0.rezistoare: .2 x 10kΩ .2 x 1 kΩ .27 Ω (Rs) .

utilizând biblioteca oferită sau realizând propriile blocuri (interfaţă denumită ”grafical user interface”-GUI). Rezultatele simulării sunt afisate atât grafic cât şi sub forma unor tabele numerice. neliniare. Aceste subsisteme se pot grupa între ele realizându-se un singur sistem în care se evidenţiază mărimile de intrare şi de ieşire. După realizarea modelului şi stemului se trece la simularea dinamică utilizând una din metodele de simulare numerică oferită de program. continue în timp. Utilizarea acestui program permite vizualizarea mai multor ferestre în acelasi timp. Simulink are la bază programul MATLAB al firmei MathWorks. graficelor precum şi folosirea unor algoritmi de calcul privind analizarea datelor şi optimizării parametrilor introdusi în sistemul analizat. 22 . Prin integrarea programului MATLAB cu programul Simulink avem posibilitatea utilizării facilităţilor matematice.Circuitul de comanda al tranzistorului MOSFET cu UC3844 (anexa) Despre mediul de simulare Simulink Introducere Programul Simulink este un mediu interactiv de simulare dinamică a sistemelor liniare. pe realizarea schemei bloc şi desigur pe utilizarea unei rezolvări numerice. Simularea dinamică a sistemului analizat se bazează pe cunoasterea sistemului de ecuaţii diferenţiale. discrete în timp sau hibride. Cu ajutorul programului Simulink se pot construi diagrame bloc. Utilizează comanda Writing S-Funcţions se pot creea propriile blocuri. Modelele complexe se realizeaza ierarhic crând blocuri grupate în subsisteme. care se integrează în schemele preluate din programul Simulink. discrete.

Pictograma MATLAB prezintă o casetă cu instrumente şi patru ferestre: spaţiul de lucru. Fereastra Matlab Pe ecranul monitorului se va afişa fereastra librăriei simulink (simulink library browser) (figura 2. fereastra de comandă şi fereastra de afişare a aplicatiilor rulate după cum se poate observa şi din figura 1. Prin directorul curent se alege programul care urmează a fi modelat/simulat iar în spatiul de lucru se afisează tabelele cu rezultatele numerice ale simulării (prin utilizarea blocului denumit ”to workspace”). 23 . Aceasta conţine toate casetele cu instrumente (toolboxes) şi toate blocurile simulink (începand de la ”continuous” şi sfârşind prin blocurile definite de utilizator (”user-defined funcţions”).Lansarea pachetului Simulink se face din MATLAB. Fereastra de comandă este utilizată pentru scrierea comenzilor MATLAB şi pentru afişarea rezultatelor simulării. Lansarea programului Simulink se face prin clic pe pictograma Simulink de pe caseta cu instrumente sau în dreptul prompter-ului din fereastra de comandă se scrie ”simulink”. Figura 1.).

Figura 2 Libraria Simulink

Crearea unui model Simulink

Realizarea unui model în vederea simulării regimului dinamic al unui sistem se face prin clic pe pictograma ”create a new model”. Se obţine fereastra de lucru pe care se vor pune blocurile corespunzătoare sistemului: din meniul ”File” se alege ”save as” şi se va alege numele modelului şi directorul de plasare. Pe fereastra creată se va începe operaţia de realizare a modelului prin utilizarea blocurilor existente sau a celor realizate personal.

24

Realizarea unui model în programul Simulink necesită cunoastearea descrierii matematice a sistemului care se doreşte a fi analizat: aceasta constă într-un set de ecuaţii algebrice şi diferenţiale. Fiecare model realizat se plasează într-un director, de exemplu: C/MATLAB6p5.exerciţii. În acest director putem pune modelele realizate (extensia mdl), programele scrise în limbaj MATLAB, m-file (extensia m) precum şi graficele realizate prin simulare (cu extensiile jpg, bmp, sau fig). Fereastra Comand window se utilizează pentru a introduce variabile şi funcţii executabile precum şi fisiere M. În fereastra Workspace vor fi afişate rezultatele numerice ale simulării, dacă în schema realizată se utilizează blocul ”To Workspace”, găsit la icoana Simulink-Sinks. Aceleaşi rezultate numerice vor fi afisate şi în Command Window, iar istoricul programelor rulate se afişează în Command History. Multe din blocurile facilităţilor Simulink necesită introducerea unor parametrii interni care pot fi constante sau denumiri ale unor variabile. Prin dublu clic pe blocul respectiv se va afişa o fereastră de dialog în care se vor pune parametrii doriti a fi utilizati în procesul simulării. Denumirile variabilelor se vor iniţia în programul din MATLAB Worcspace (M-file). În cazul rulării unei scheme de modelare dinamică în care se doreste compararea rezultatelor pentru diferite valori ale parametrilor se va folosi utilizarea introducerii denumirii variabilelor care astfel se pot usor modifica în programul M-file. Atât schema de modelare, cu extensia mdl, cât şi programul din MATLAB, cu extensia fi, vor fi plasate în acelasi director.

Alegerea metodei de integrare numerică

După crearea schemei sistemului dorit a fi simulat dinamic urmează procedura propriuzisă de simulare. Primul lucru care se face este alegerea parametrilor de simulare. Din lista de meniuri afişate se alege meniul Simulink . Prin clic pe meniu se obţin afişate mai multe meniuri din care se alege meniul Simulation parameters prezentat în figura 3.

25

Figura 3. Meniul Simulation parameters(Parametrii simularii) Din meniul Solver se aleg principalele mărimi utilizate în procedura de rezolvare numerică. Sunt posibile două optiuni: cu pas variabil (variabile-step) sau cu pas fix (fixed-step). Simulink oferă 8 metode de rezolvare numerică a ecuaţiilor diferentiale şi anume: ode45 (RungeKuta/Dormand-Prince), ode23 (Runge-Kuta/Bogacki-Shampine), ode113 (Adams), ode15s (stiff,NDF), ode23 (stiff,Rosenbrock), ode23t (stiff,trapezoidal), ode23tb (TR-BDF2) şi discrete (pas variabil). Prescurtările utilizate au următoarele semnificaţii: ode- ordinary differential equations, stiffprobleme rigide în care lungimea pasului de integrare este dictată de valorile de frontieră pentru regiunea stabilită, NDF-formule pentru ecuaţii diferenţiale numerice. Primele 3 metode sunt utilizate pentru rezolvarea problemelor non-stiff (probleme nerigide privind pasul de integrare), iar ultimele 3 pentru probleme stiff. Ultima metodă (discrete) este utilizată dacă modelul analizat prezintă stări necontinue. În tabelul 1 se prezintă concentrat recomandarea privind utilizarea metodelor de rezolvare numerică ale ecuaţiilor diferenţiale ale sistemului cercetat.

26

Se utilizează pentru erori de toleranţă riguroase ode15s stiff Scăzut spre mediu Este o metodă multi-pas şi se utilizeaza dacă metoda ode45 este prea lenta pentru că problema este stiff ode23s stiff Scăzut Este o metodă cu un singur pas bazată pe formula Rosenbock de ordinul 2. fiind mai eficientă dacă se utilizează erori largi de toleranţă sau se abordează probleme moderat stif ode113 nonstiff Scăzut spre mare Este o metodă multi-pas Adams. Se utilizează în cazul unor erori largi de toleranţă pt.Procedur a Tipul de problem Ordinul de precizie Când se utilizeaza e (Solver) Tabelul 1. Rezolvarea problemelor stiff ode23t moderats tiff Scăzut Dacă problema este doar moderat stiff şi este nevoie 27 de o soluţie numerică neamortizată . Este o metodă Runge-Kuta explicită cu un singur pas. care se recomandă să fie prima metoda de rezolvare utilizată ode23 nonstiff Scăzut Este tot o metodă RungeKuta explicită cu un singur pas. Recomandări privind utilizarea metodelor de rezolvare numerică a ODE ode45 nonstiff u mMedi De cele mai multe ori.

Pentru clasa problemelor prezentate în acest volum se alege o toleranţă între le-3 şi le-6. Acest meniu are 3 opţiuni: structure with time. Pasul maxim de integrare reprezintă limita pasului de integrare în vederea obtinerii unei reprezentări continue a plotării rezultatelor. Alegând Refine output simularea ne va oferi puncte suplimentare dacă rezultatul nu este suficient de continuu. Primul meniu permite salvarea într-un workspace a valorilor timpului (tout) şi a semnalelor afişate (xout. Se recomandă a se lucra cu meniul refine output la un coeficient de acurateţe 1. Dacă se alege produce "additional output" putem specifica timpurile la care solverul ne afisează rezultatul. Din caseta cu icoane afisată în fereastra modelului înainte de a trece la procedura de simulare se alege modul normal. În fereastra "Simulation parameters"(Figura3.) în partea de jos a meniului solver sunt afişate optiunile de ieşire ("Output option") care ne permite să controlăm câte ieşiri oferă simularea efectuată. Mărind acest coeficient timpul de rezolvare se mareşte pentru un afisaj al rezultatelor simulării mai precis. 28 . structure şi array. Pasul iniţial de integrare este selectat automat de metoda de integrare aleasă.Toleranţa aleasă este controlul erorii relative la fiecare pas parcurs. yout. Pasul minim de integrare este utilizat în vederea pornirii/repornirii unei integrări la pornirea simulării sau după o discontinuitate. Putem alege 3 optiuni: refine output. Dacă se utilizează metoda ode 113 (Adams) cu pas variabil alegerea valorii pasului minim de integrare nu afectează acurateţea rezolvării. xFinal). produce addiţional output şi produce specified output only. Meniul "Workspace" din fereastra "Simulation Paramers" permite afişarea rezultatelor numerice ale simulării. Alegând "producespecified only" vor fi afişate doar rezultatele la timpurile alese. accelerat sau external.

care permite atât desenarea rapidă a topologiei unui circuit. Capabilitatile SimPowerSystems de a modela sisteme electrice tipice sunt ilustrate în fişierele demonstrative.Prezentare SimPowerSystems SimPowerSystems este un instrument de proiectare modern. 29 . reprezintă o adevărată sursă de inspiraţie. de control şi altele. SimPowerSystems utilizează mediul de lucru Simulink. powerlib îşi organizezaza blocurile în librării. care permite oamenilor de ştiinţă şi inginerilor de a construi rapid şi usor modele care simulează sistemele de putere. linii. cât şi analiza circuitului. maşini şi electronică de putere. Fereastra librăriei afişează icoane şi numele blocurilor librăriei pot fi accesate direct. care include şi interactiunile sale cu disciplinele mecanice. iar pentru utilizatorii care vor să îşi reîmprospăteze cunoştinţele despre teoria sistemelor de putere. Aceasta este posibilă datorită interacţiunii tuturor parţilor electrice cu libraria de modelare extensivă a Simulink-ului. ţinanad cont de comportamentul lor. Librariile SimPowerSystems conţin modele tipice de putere cum ar fi : transformatoare. termice. Libraria principală a "SimPowerSystem" .

Figura 4. Librariile SimPowerSystems Connectors . 30 . blocuri de reglare şi specializate în măsurări.prezintă elemente de legatură pentru blocurile Simulink Electrical Sources Library-conţine blocuri care genereaza semnale electrice Elements Library-conţine elemente de circuit liniare şi neliniare Power Electronics Library-conţine dispozitive electronice de putere Machines Library-conţine diferite modele de maşini Measurements Library-conţine blocuri care permit măsurarea curentului şi a tensiunii. Extras Library-conţine blocuri trifazate.

Implementarea unui mers de calcul MERS DE CALCUL UTILIZAND MATLAB PENTRU PROIECTARE 'Date de intrare' U1n=9%[Vcc] U2=230%[Vef] Pn=13%[W] f=75000%[Hz] eta_t=0.5.85*U1n) Dmin=n*U2/(n*U2+1.85 Teta_amb=25%[Grade Celsius] presiune=1%[atm] 5.1 Calculul parametrilor necesari alegeri tranzistorului T=1/f n=U1n/U2 Dmax=n*U2/(n*U2+0.1*U1n) Udsmax=U1n/(1-Dmax)%[V] Idmax=(2*Pn)/(eta_t*U1n*Dmin)%[A] 31 .

else('Alegeti alt tranzistor').5.%[grad celsius/W] Rtetajc=2.2Alegerea tranzistorului din catalog 'Am ales tranzistorul MOSFET IRFZ44N cu următoarele caracteristici:' Uds=100%[V] Idmax1=9.27%[ohm] Pdmax=60%[W] Tjmax=175%[grad celsius] Udesat=Rdson*Idmax%[V] Rtetaja=62.2%[A] Rdson=0.%[grad celsius/W] Rtetacr=0.3 Dimensionarea radiatorului Pd=Idmax*Udesat%[W] Rtetara=Rtetaja-(Rtetajc+Rtetacr) if(Pd<Pdmax)('Tranzistorul ales este corespunzător').%[grad celsius/W] 5.end 32 .5.5.

n. Idmax am ales miezul de ferită de tip ER35-21-11' 'Derminarea dimensiunilor si geometria miezului' 'Cote de geometrie:' a=35%[mm] b=20. 33 .tranzistorul nu necesită radiator 5. U2.7%[mm] c=14.Alegerea transformatorului de inaltă frecvenţă si a elementelor constructive 'Alegerea miezului de ferită din catalog' 'În functie de U1n. f.4.3%[mm] e=26.4%[mm] %Am ales urmatoarele: pfe=5%[mW/cm^3] deltaB=0.7.75%[mm] d=11.045%[T] Bmax=2*deltaB%[T] %sectiunea coloanei este calculată in cazul nostru după formula urmatoare deoarece coloana are formă cilindrică% Sm=((d/2)^2*pi)/100 %[cm^2] kb=0.15%[mm] fs=11.

5. if(x1>x2)('Miezul de ferita este compatibil').26%[mm] gc=1.%[mm] giz=0.16.950.else('Geometria miezului cu corespunde').85*Dmax*10000)/(4*Sm*Bmax*f)) ksp=1.5. j=3.%[mm] dcu1iz=1.2%[A] (1.05%[mm] dcu2=0.85))*1.%[mm] gf=(e-d)/2%[mm] 34 . x2=(ks*Pn*100)/(0.5*Bmax*f*j).%[mm] dcu2iz=0.Sb=((e-d)*c*kb)/100 %[cm^2] ks=1.02.2 pentru supradimensionare) I2=Pn/U2 %din STAS 685-74/2002 am ales diametrele conductoarelor de cupru dcu1=0.%[A/mm^2] x1=Sm*Sb.end • ' Calculul infasurarilor' N1=round((U1n*0. N2=round((N1*ksp)/n) I1=(Pn/(U1n*0.

else('Geometria nu se verifica').hf=2*c%[mm] hb=hf-2*gc%[mm] g1=((gf-gc-2*giz)*N1*I1)/(N1*I1+N2*I2)%[mm] g2=((gf-gc-2*giz)*N2*I2)/(N1*I1+N2*I2)%[mm] l1m=2*(d+fs+4*gc)+pi*g1%[mm] l2m=l1m+pi*(g1+g2)%[mm] l1=(N1*l1m)/1000%[m] l2=(N2*l2m)/1000%[m] gamacu=8.%[kg/dm^3] mcu1=gamacu*l1*pi*(10^-3)*(dcu1^2/4)%[kg] mcu2=gamacu*l2*pi*(10^-3)*(dcu2^2/4)%[kg] • ' Asezarea infasurarilor in fereastra transformatorului' Nspstr1=floor((hf-2*gc)/dcu1iz)%[spire] Nspstr2=floor((hf-2*gc)/dcu2iz)%[spire] Nstr1=ceil(N1/Nspstr1)%[straturi] Nstr2=ceil(N2/Nspstr2)%[straturi] • ' Verificarea geometriei' gfv=Nstr1*dcu1iz+Nstr2*dcu2iz+gc+2*giz if(gfv<gf)('Geometria se verifica').9.end kb=(N1*pi*((dcu1iz^2)/4)+N2*pi*((dcu2iz^2)/4))/((e-d)*c) 35 .

end 36 .0175.585))*(10^-3) Teta=Ptot/Gteta Tetamax=Teta+Teta_amb 'Verificarea transformatorului la încălzire' Tetacurie=150 Tetaizolatie=90 if(Tetamax<Tetacurie)&&(Tetamax<Tetaizolatie)('transformatorul rezista la incalzire').%if(0.else('Nu se verifica termic'). R1=(rocu*4*l1)/(pi*dcu1^2) R2=(rocu*4*l2)/(pi*dcu2^2) Pb=R1*(Idmax^2)+R2*(I2^2) Ptot=Pm+Pb • ' Calculul supratemperaturii' Sr=((4*b+a)*fs+4*b*a+2*(e-d)*(2*c+3))/100 %[cm^2] Gteta=Sr*(1.else('nu rezista').6)('Se verifica').end • 'Calculul termic de verificare a transformatorului la încălzire' Vm=(2*((a*b*fs)-(c*(e-d)*fs)))/1000 %[cm^3] Pm=pfe*10^-3*Vm rocu=0.217/1000)*(Teta_amb^1.8>kbv)&&(kbv>0.4+(1.

Sursa de înaltă frecvenţă proiectată anterior poate utiliza următoarele tipuri de lămpi fluorescente: o Philips Master PL-C 4P 13W/830. în cazul nostru puterea este de 13W.7 %[nF] Rt=1. lampă compact fluorescentă non-integrată o MASTER TL Mini Super 80 13W/827 1FM o Osram DULUX D/E 13W/840 G24q-1 Lumilux Cool White o Tub neon fluorescent VITO T5 putere: 13W În realizarea proiectului am ales următoarea lampă fluorescentă: -T5 G5 13W-DAYLIGHT de la VITO-LIGHT(220-240V/50-60Hz) Această lampă are următoarele caracteristici tehince: 37 . Alegerea lămpii fluorescente Alegerea lămpii fluorescente se face în funcţie de puterea pe care o vrem sa aibă acest corp de iluminat.8/(f*Ct)*10^6 %[kOhm] 6.' Dimensionarea circuitului de comandă' 'Pentru circuitul de comandă vom folosi integratul UC3844N deoarece este un circuit specializat pentru surse flyback' Ct=4.

Figura 9a arată schema balastului electronic în simulink. -Durata de funcţionare medie=10000 -Fluxul luminos=820[lm] -Temperatura de culoare=2700 6500[K] 7. Implementarea în Matlab/Simulink a modelului lămpii fluorescente Descrierea modelului Obiectivul principal este încercarea simulării comportamentului tubului fluorescent într-o plajă largă de variaţie.-P=13[W]. Curentul prin lampă este generat de o sursă de curent controlată rezultat obtinut folosind blocuri Simulink.Tensiunea şi curentul de pe lampă sunt sesizate şi multiplicate. Constanta de timp a filtrului este aleasă funcţie de constanta de ionizare a descărcarii electrice. similar cu metoda experimentală. Puterea instantanee rezultată este filtrată pentru a se putea estima valoarea de “low pass” a puterii. 38 .

pierderile prin efect pelicular. 39 . În figură Ra este o rezistenţă neliniară echivalentă unei pierderi. histereză si cuenţi turbionari pot fi neglijate.pierderile anormale si pierderile prin curenţi turbionari.Modelul dinamic modificat a unui fransformator de înaltă frecvenţă în convertoarele flyback Modelul arătat în figură ia în considerare pierderile prin histereză.8.Principalele pierderi sut cele anormale. Din moment ce miezurile magnetice moi folosite în covertoarele flyback au o rezistivitate electricămare si o buclă ingustă pentru limitarea fenomenului de histerezis.astfel circuitul poate fi simplificat ca in figură. Re este rezistenţa echivalentă a pierderilor prin curenţi turbionari .R’2s si L’2ss sunt rezistenţele si scurgerile pe inductanţă ale infăşurării secundare. Rp si Lps sunt rezistenţele si scurgerile pe inductanţă ale infăşurării primare.Lm este inductanţa diferenţială neliniară echivalentă efectului pierderilor prin histereză.

Următoarea figură ne va arăta curbele pierderilor in miez a miezului FP40 furnizate de producător. 40 .unde Ca este coeficientul pierderilo anormale.Inductanţele diferenţiale de bobinaj sunt calculate pin următorii paşi: (1) pentru un curent dat i. se realizează o analiză neliniară a câmpului pentru a alfa densitatea fluxului în miez. (2) Când densităţile fluxului in 2 paşi consecutivi de timp sunt obţinute inductanţele diferenţiale pot fi calculate cu relaţia : Din această relaţie inductanţele diferenţiale la curenţi difeiriţi prin bobine pot fi obţinute ca in următoarea figură: Pierderile anormale considerate pot fi obţinute din relaţia (1). curbe care ne ajută la determinarea coeficientului Ca.astfel avem .

41 .Pentru un transformator cu o structură simetrică.unde w este masa miezului. considerând că tensiunile pe rezistenţele si inductanţele din primar şi secondar sunt foarte mici următoarele ecuaţii pot fi obţinute: .

iar a doua parte reprezintă n sistem cotinuu ocnstituit din toate componentele pasive. Figura 5 si figura 6 împreună vor alcătuii modelul complet pentru simularea unui convertor flyback. Implementarea în Matlab/Simulink a modelului unui convertor flyback A.Descrierea modelului Modelul dinamic hibrid a simulării modelului unui convertor flyback este alcătuit din două părţi: prima parte reprezintă un sistem digital constituit din toate piesele de comutaţie si alte componente cu caracteristici de comutaţie. 42 . unde VCB este starea logică a tensiunii la ieşire UVP este starea logică a integratului UC3844N atunci când integratul funcţionează si produce un semnal PWM.9. OCP este starea logica a protecţiei integratului la supracurent. Modelul corespunzător acestor stări este arătat mai sus în figura 6. Conform principiului convertoarelor flzback starea semnalului PWM ete decisă de relaţia .

Rezultatele simulării Rezultatele experimentale: tensuinea şi curentul la ieşirea convertorului pentru o tensiune de intrare Vin=102 VDC(figura a). Curbele naturale la iesirea convertorului pentru diferite tensiuni de alimentare: 43 . Figura b:starea de echilibru extinsă.B.

10.Partea experimentală În realizarea acestui proiect am efectuat si partea experimentală a acestuia.Pentru a exemplifica acest lucru am prezentat realizarea montajului mai jos: Amplasarea componetelor si realizarea schemei: 44 .

Montajul 3D: 45 .

Parametri utilizaţi în realizarea simulării sunt: -U=9[V] -un transformator cu parametri calculaţi în proiect -un condensator de 10nF -pentru simularea lămpii am folosit un circuit RL serie în care R=4.1[kΩ] si o bobina aleasă arbitrar de 1µH. Schema de simulare utilizând un IGBT 46 .Simularea sursei de înalta Frecvenţă Simularea sursei de înaltă frecvenţă am realizat-o în programul PSIM.11.

Schema de simulare utilizând un MOSFET Formele de unda folosind IGBT Tensiune pe lampă VLF 47 .

Curentul prin lampă ILF Tensiunea drenă-sursă Vds 48 .

Formele de undă folosind MOSFET Tensiune pe lampă VLF Curentul prin lampă ILF 49 .

t Tensiunea drena-sursa Vds 50 .

Concluzii In cazul utilizarii lampilor fluorescente pentru iluminat constatam ca aceste sunt mai economice şi mai eficiente. Stabilitatea inalta a fluxului de lumina (pana la 95% la sfarşitul perioadei de lucru). dupa spectru asemanatoare cu lumina zilei -o mare emanare de lumina cu 15% mai mult. cladiri comerciale.5 ori mai mare. Perioada de lucru a lampilor fluorescente este de 2-2. Avantajele utilizarii a surselor de inalta frecventa pentru alimentarea lampilor fluorescente sunt: • • • tensiunea de amorsare se reduce.12. eficacitate luminoasa mai mare. Lampile fluorescente au o eficacitate luminoasa mult mai ridicata decat celelalte surse de lumina. Temperatura tubului nu intrece +50°C. 51 . industriale si publice. Lampile fluorescente sunt ideale pentru iluminarea incaperilor mari deschise precum oficii. decat la becurile standard cu luminofor. efectul stroboscopic este aproape inexistent. Emana o lumina.

pp. Prin implementarea electronicii de putere in tehnica iluminatului s-a creat posibilitatea alimentarii LF de la surse de tensiune continua de valoare redusa. 1992 [3]Catalog VITO-LGHT-surse de iluminat [4]www. IEEE Industry Applications Conf. A. ceea ce a permis o spectaculoasa expansiune a aplicatiilor iluminatului fluorescent in domenii independente de reteaua de alimentare cu energie electrica la frecventa industriala: autovehicule rutiere. avioane.. N. 1995. F. Ocr. vol.vol.ro [5]D.romlux. Zhu and V. D.No. 200. “Flourecent lamp model based on the equivalent resistence variation”. "Stabilizatoare de tensiune in comutatie". Nicoara -”Curs de iluminat electronic” [6] M. [2]Viorel Popescu. and R. Seidel.11. PA. vagoane de tren. R. Cervi.Ramsden. do Pardo. G. Pittsburgh. Universitatea Tehnica Timisoara – Facultatea de Electrotehnica. “A generalized dynamic circuit model of magnetic cores for low and high-frequency application – Part I:theoretical calculation of the equivalent cre loss resistance. Muntean si V. N. Hedes. S. Sora.• factor de putere şi randament mai ridicate.1996. E. Bisogno. 1 [7] J. Bibliografie [1] I.246-250.2. A. lanterne portabile etc.” IEE Trans.Power Electronics. Nicoara. Editura de Vest Timisoara. „Iluminat Electric – Lucrari de laborator”. Barb. transport naval. 52 .

Chen. Y.ferroxcube.” Proc.2005.” Proc. www.”energy self-holding in flyback switching DC-DC converters.Circuits and systems.[8] H. Zhu. Diagrama bloc 53 .Japan.g. Zhu and V. Int.com [12]. un comparator PWM care de asemenea ne ofera un control al limitei curentului. Guo and J.com Descrierea funcţionarii generatorului de impuls cu UC3844N Familia integratului UC3844N furnizează caracteristicile necesare schemelor de control a curentului cu ajutorul a unui număr minim de componente externe.Guilin.pp. pp.Nanjing.”Modeling and simulation of flyback DC-DC converter under heavy load.Circuitele interne implementate includ subtensiunea de blocare ce ne oferă un curent de pornire mai mic de 1 mA.2006. Int. Lu.Conf Electrical Machines and Systems.www.s Ramsden. J. [10] J. on Communication.IEE Power Electronics Specialists Conf.X.Fukuoka. [11]. [9] J.datasheetcatalog. Chen.Jin.”Dynamic circuit modeling of a high frequency transformer.. o referinţă de precizie a erorii amplitudinii de intrare. Diferenţa dintre membrii acestei clase de circuite integrate sunt pagurile ale subtensiunii de blocare si variaţia maxima a ciclurilor.” proc. J.G.X.X. Conf.1998. 1194-1197. China.China.1497-1485. pp. 2752-2756.G.y.

Evaluări maxime absolute: 54 .

Observatie: Toate tensiunile sunt cu referire la pinul 5. Toţi curenţii sunt potzitivi la acest terminal. Diagrame de conexiune 55 .

Date de catalog şi parametrii ai circuitului intergrat UC3844N 56 .

Configuraţia erorii AMP 57 .

Blocarea la subtensiune Dimensiuni: 58 .

5mΩş 59 .Caracteristicile de construcţie a tranzistorului IRFZ44N Tensiunea Drena-sursă(VDSS)=55V Rds(on)=17.

Curentul de drenă(Id)=49 A. Date de catalog şi parametrii ai tranzistorului 60 .

61 .

Forme de undă caracteristice tranzistorului 62 .

63 .

CONDUCTOARE CUPRU 64 .

65 .

66 .

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.