Cuprins

Introducere ………………………………………………………..….… pag 2 Capitolul 1. Judetul Tulcea. Date generale ……………………….......pag 3 1.1. Asezare geografica. Relief …………………………………………..pag 3. 1.2. Istoric………………………………………………………….…….. pag 7. 1.3. Date statistice…………………………………………………..….…pag 9. 1.3.1. Populatia………………………………………………..…...pag 9. 1.3.2. Economia………………………………………………….... pag 10 1.3.3. Industria…………………………………………………..… pag 11 1.3.4. Agricultura ………………………………………………..…pag 12. Capitolul 2. Amenajarea turistica a judetului Tulcea………………....pag 13 2.1. Infrastructura…………………………………………………….…... pag14 2.2. Obiective turistice …………………………………………………...pag 16 2.3. Structuri de primire in judetul Tulcea…………………………….… pag 24 Capitolul 3. Amenajarea turistica a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii 28 3.1. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii…………………………………. pag 28 3.2. Tipuri de unitati de cazare……………………………………………pag. 30 3.3. Trasee turistice………………………………………………………. pag. 32 3.4. Reconstrucţie ecologică în RBDD…………………………………… pag 35 Bibliografie………………………………………………………………..pag 38

Introducere
Turismul reprezintă un fenomen economic-social propriu civilizaţiei moderne, puternic ancorat în viaţa societăţii. Prin conţinutul şi rolul sau, turismul reprezintă astăzi un domeniu distinct de activitate, o componentă de primă importanţă a vieţii economice si sociale pentru un număr tot mai mare de ţari ale lumii. Cercetarea ştiinţifică a fenomenului turistic integrează o arie tematică largă, de la clarificările conceptuale şi definirea locului acestuia în strategia dezvoltării, la evidenţierea determinanţilor, tendinţelor de evoluţie şi formele de manifestare, a coordonatelor şi mecanismelor pieţei şi la evaluarea impactului sau în plan economic, social, cultural, ecologic şi politic. Deşi, intr-o primă etapă, turismul a reprezentat un factor de stimulare economică, de protecţie şi conservare a resurselor naturale, din ce în ce mai frecvent, în ultimul timp, se observă situaţii in care creşterea turismului afectează echilibrul ecologic şi calitatea resurselor turistice. Mutaţiile majore din practica turismului au favorizat intensificarea cercetărilor cu privire la conţinutul si trăsăturile definitorii ale acestui domeniu, au impus crearea unui cadru metodologic unitar pentru înregistrarea si evaluarea dimensiunilor şi efectelor sale. Turismul este considerat, în primul rând o formă de recreere alături de alte activităţi şi formule de petrecere a timpului liber, el presupune mişcarea temporară a oamenilor spre destinaţii situate în afara reşedinţei obişnuite şi activităţile desfăşurate în timpul petrecut la acele destinaţii, în cele mai multe situaţii acesta implicând efectuarea unor cheltuieli cu impact asupra economiei zonelor vizitate. Aşadar, turismul reprezintă o activitate complexă, cu o „multitudine de faţete”, cu încărcătură economică semnificativă, poziţionată la intersecţia mai multor ramuri si sectoare din economie, toate acestea reflectându-se în varietatea punctelor de vedere cu privire la conţinutul noţiunii de turism si a conceptelor adiacente. Turismul răspunde mai multor nevoi sociale ale omului, având calitatea de a deschide noi orizonturi, de a descoperi noi aspecte ale lumii, activitatea turistica reprezintă un barometru al calităţii vieţii, al gradului de cultură atins de populaţia unei zone.

Datorită importantei turismului din zilele noastre, se impune a găsi o soluţie pentru valorificarea resurselor naturale şi antropice ale unei zone acest lucru fiind realizat printr-o amenajare turistica a teritoriului. Amenajarea turistica trebuie să fie concepută în relaţie cu dezvoltarea turistica şi chiar cu progresul economic dar trebuie să se ţină cont şi de cerinţele cadrului natural şi antropic. Lucrarea de faţă are ca obiectiv realizarea unei amenajari turistice într-o zonă neamenajata turistica în vederea inventarierii zonei, pentru a se putea dezvolta si diversifica serviciile turistice.

Suprafaţa judeţului este de 8. Dealurile Tulcei. Relief Judeţul Tulcea ocupă jumătatea nordică a provinciei istorice Dobrogea. Geografic judetul apartine de Podisul Dobrogei de Nord cuprinzând si cea mai mare parte din Delta Dunarii.499 kmp. reprezentând 3. Date generale judetul Tulcea 1.446 kmp reprezintă suprafaţa umeda constituită din Delta Dunării si Complexul Lagunar Razim-Sinoe. Din suprafaţa totala a judeţului. Tulcea: fasia de N este constituita din muntii Macinului (cei mai vechi munti din .hercinic) si alta mai joasa si mai noua (din cuaternar) in N si NE.Capitolul 1. iar meridianul 29º 41' 24" longitudine vestică străbate oraşul Sulina ce se află în extremitatea estică a României.6% din suprafaţa tarii. Asezare geografica. la est cu Marea Neagră. Partea de est este scaldata de lacurile Complexului lagunar Razim . având hotar terestru doar la sud. Paralela 45º latitudine nordică străbate judeţul Tulcea în partea centrală. Caracterizat printr-un climat arid judetul Tulcea apare ca o unitate biogeografica tipica de stepa cu silvostepa. in partea central . a cărei însemnătate vine din aşezarea ei la gurile Dunării şi ieşirea la Marea Neagră. Colinele Niculitel.Sinoie.in cadrul careia se intalnesc elemente ale celui mai vechi relief de pe teritoriul Romaniei (respectiv unitati de orogen vechi. Podisul Dobrogei de Nord cunoscut si sub denumirea de Orogenul Nord Dobrogean cuprinde ca diviziuni : Muntii Macin. din care: Municipiul Tulcea – cu o treime din populaţia judeţului. procent care il situeaza pe primele locuri din tara ca marime . Înconjurat din trei părţi de ape. se învecinează la vest cu judeţele Brăila şi Galaţi. 4 oraşe si 46 de comune. Aceasta imagine a fost modificata de culturi agricole. Judeţul cuprinde 51 unităţi administrativteritoriale.vestica . cu judeţul Constanţa. 3. Unitatile mai inalte de relief sunt dispuse in 3 mari fasii paralele. la nord cu Ucraina prin graniţa naturală Dunărea. respectiv lunca si Delta Dunarii. iar cea de vest de ghirlanda de balti sau terenuri colmatate ce însotesc albia Dunarii. de livezi si mai ales de întinse podgorii.1.ocupand circa 32% din totalitatea jud. Podisul Casimcei si depresiuni mici. Podisul Babadag. Relieful judetului Tulcea se caracterizeaza prin existenta a doua unitati fizico-geografice distincte:una mai inalta .

Sulina şi Sfântu Gheorghe. cu paduri de foioase.constituie o importanta baza melifera. lacuri si bălţi.cu altitudinea max. În 1990 Delta Dunării a fost declarată rezervaţie a mediului.constituit predominant din sisturi verzi prepaleozoice in fundament (care apar adeseori la suprafata) peste care se afla depozite jurastice si cretacice. În aval de municipiul Tulcea. specii de de animale. Ea are trei braţe principale. păsări. lunca Dunarii. sub protecţia UNESCO pentru diversitatea florei şi faunei sale (păduri de sălcii.unice în România . Dealurile judetului sunt acoperite. extinsa intre Dunare (la V) si lacul Razim (la E) este reprezentata prin Podisul Babadag. prin fondul cinegetic si prin conditiile ce le ofera turismului. de 467 m (vf. care separa Podisul Dobrogei de N de Podisul Dobrogei Centrale Dunărea ce formează hotar natural la vest şi nord este principala cale de transport în judeţ. plauri şi grinduri formează un ecosistem unic. braţul Tulcea se desparte în alte două braţe. în parte. iar fasia sudica corespunde compartimentului nordic al Podisului Casimcea care face parte integranta din Podisul Dobrogei Centale. . in vf. La sud de Sfântu Gheorghe se află laguna Razim care pătrunde adânc în judeţ. în care se îmbina fosnetul stejarului. Sfântu Gheorghe la sud şi Sulina la mijloc.tociti .apoi plante specifice zonelor umede.Tutuiatu sau Greci). intre Peceneaga (la NV) si Camena (la SE). reptile şi aproximativ 160 de specii de peşte). ce poate fi exploatata. trestia. Braţele Chilia şi Sfântu Gheorghe permit numai transportul fuvial iar braţul Sulina asigură transportul maritim până în porturile Galaţi şi Brăila. fasia centrala . ecologică şi a păsărilor. insecte. Greci). O reţea de canale naturale şi artificiale. În amonte de municipiului Tulcea. Chilia la nord. concretizata prin masa lemnoasa. situata la periferiile de V si N ale jud.Romania). precum si campia aluviala din preajma lacului Razim. stuful. carpenului si frasinului cu parfumul teiului. Tulcea. braţul Chilia şi braţul Tulcea. Regiunile joase din teritoriu includ Delta Dunarii. Dunărea se desparte în două braţe. ecosistemele forestiere fiind caracterizate printr-o flora si o fauna de o diversitate aparte. Suprafetele întinse de paduri de tei . In cadrul Podisului Babadag (parte componenta a Podisului Dobrogei de N) se remarca o importanata linie de falie. Fondul forestier al judetului reprezinta în primul rând o valoare ecologica . Podisul Niculitel si Dealurile Tulcei. În al doilea rând o valoare economica si sociala ridicata. cea mai noua formatiune de relief a Romaniei. Relieful tulcean variaza intre 0 m la nivelul Marii Negre (Sfantul Gheorghe) si 467 m (alt.

unele fiind unicate sau chiar curiozitati ale naturii. amplitudi mari de temperatura (66. Resursa de sol este tot atât de importanta ca si resursa de apa.Sunt exploatate porfirele din dealul Consul.3 0C) si prin precipitatii reduse . Ca roci ornamentale se exploateaza calcare grezoase de la Baschioi. Zona litoral-maritima a judetului Tulcea se caracterizeaza printr-un climat mai bland . Sfintul Gheorghe la sud . Precipitatiile medii anuale insumeaza cantitati cuprinse intre 359 mm la Sulina (cele mai mici din tara) si 455 mm la Isaccea. viile. Sulina . . Flora si fauna judetului sunt de o mare varietate. Resurse naturale: Resursele subsolului :sunt reprezentate de roci vulcanice de natura porfirica si granite din care rezulta prin prelucrare cribluri si nisip .7 ha din care ape curgatoare . Cârjelari si Camena . balcanic şi caucazian. Cârjelari si Codru Babadag. livezile si gradinile.7 ha Fluviul Dunarea margineste judetul Tulcea pe o lungime de 276 km . cu umiditate atmosferica ridicata in zona deltei. cu precipitatii reduse (sub 400 mm /an) . În judetul Tulcea apele sunt grupate în doua bazine hidrografice .Delta Dunarii constituie una dintre cele mai întinse zone umede din lume .cu veri a caror caldura este atenuata de briza Marii Negre si ierni cu temperaturi nu prea coborate (media termica a lunii celei mai reci. Malcoci Sud. Clima: este continental excesiva .2 166. calcare dolomitice de la Mahmudia.Calcarele sunt exploatate ca roci de constructii în carierele Zebil. Din zona Colinele Niculitel se exploateaza roci bazice. care ocupa 71% respectiv 29% din suprafata judetului.Trei Fântâni. În Munţii Măcinului s-a constituit Parcul Naţional.63 km . Cerna .116 km .Turcoaia . ierni reci. Resursa de apa este cea mai importanta dintre resurse.60C). este de -0. pentru conservarea speciilor rare de floră şi faună specifice intersecţiei arealelor mediteranean. marcate adesea de viscole. utilizate în lucrari de constructie de drumuri si cai ferate. Bididia . veri calduroase.ca habitat al păsărilor acvatice.109 km .granitele din zona Macin . În judetul Tulcea reprezentative sunt : terenurile arabile. cea mai vastă zonă de stufărisuri compacte de pe Pământ si un adevărat muzeu al biodiversitătii. Cele trei brate ale Dunarii : Chilia la nord . Suprafata ocupata de luciul de apa este de 461 875. pasunile si fânetele. Calcarele dolomitice de la Mahmudia sunt exploatate pentru Sidex Galati. la Sulina. median .Dunare si Litoral.

Regim de temperatura: Temperaturile medii anuale variaza intre 11 grade pe litoral si 9 grade in Muntii Macinului . În diferite perioade istorice. s-au stabilit în Dobrogea diverse alte populaţii. cu o vechime de aproximativ 110. existând un amestec de rase şi neamuri ale căror culturi se întrepătrund dar.8 si 5. în pofida valurilor popoarelor migratoare.3 m/s. In timpul verii. Descoperirile arheologice de pe teritoriul judeţului Tulcea au pus în lumină urme de locuire datând din paleoliticul mijlociu. ale cetăţilor geto-dacice şi marilor construcţii edilitare romane oferă importante mărturii documentare ale vieţii materiale şi spirituale pe aceste meleaguri.8 0 C .) consemnează o importantă concentraţie de populaţie spre Dunăre şi litoral. in conditi de stabilitate atmosferica se manifesta o circulatie termica locala a aerului. urmate de cele dinspre NV(17. În secolele VII . cucerirea Dobrogei de către romani a marcat procesul ireversibil al romanizării populaţiei geto-dace. Astfel.3%).VI î.V î. Temperatura maxima +39. Pe aceste locuri sunt atestate primele triburi geto-dacice şi ale sciţilor. Iernile sunt reci . pe lângă populaţia rusă şi turcă care locuiau .2.n. Gumelniţa si traco-dacică. Ptolemeu. ca şi în Dacia. Pe harta arheologică a judeţului. Regim eolian: Vanturile predominante bat cu o frecventa mai mare dinspre NE (18.n. Începând cu secolul I e.. iar minima absoluta -26. păstrându-şi identitatea. perioadă în care.50C s-a inregistrat la statia meteorologica Mircea Voda (20 august 1945).e.n.e. vestigiile culturilor Hamangia. populaţia geto-dacă din aceste teritorii vine în contact cu coloniştii greci.1%). ş. în Dobrogea către sfârşitul secolului XVI şi până în secolul XII-lea. Strabon.2%)si dispre N(13%) cu viteze medii anuale cuprinse intre 0.la Tulcea (24 ianuarie 1943). în secolul al VII-lea. în acelaşi timp.000 de ani. inasprite adeseori de Crivat iar verile calde si secetoase. preluând caracteristici ale civilizaţiei elenistice în manifestările artistice şi ocupaţii. structura eterogenă a acesteia păstrându-se până astăzi. se produce acea sinteză etnică al cărei rezultat a fost naşterea poporului român şi a limbii române.a. dinspre E (15. alături de români. Istoric Istoria zbuciumată a Dobrogei a avut drept urmare faptul că judeţul Tulcea este un muzeu etnografic viu. Izvoarele scrise antice (ale lui Homer. în secolele VIII . proces care se încheie. sub forma brizei de mare (ziua) si brizei de uscat (noaptea) care se resimte la o distanta de 10-15 km spre interiorul uscatului 1. în linii mari.

continuă şi în timpul stăpânirii otomane. spiritual: un oraş cosmopolit . Deşi ruptă din cadrul firesc al graniţelor Ţării Româneşti. unele dintre ele păstrate până în zilele noastre. pe care aveau . se construieşte aici o redută. cu toate consecinţele ce decurg de aici pe plan economic. cu o înălţime de 17. de formă tronconică. Printr-un alt document internaţional. Franţei. sinteza românească cu începuturi străvechi în Dobrogea. Vigia (cupola) farului a fost construită din tablă de cupru cilindrică cu diametru de 2 m. pentru o scurtă perioadă în secolele XIV . este zidită din cărămidă legată cu mortar de var. Rusiei şi Turciei în scopul neutralizării accesului în zona Dunării de Jos. iar mai târziu. Atestată în izvoarele medievale bizantine De administrando Imperii şi Alexiada. La nivelul superior al construcţiei s-a amenajat o platformă de circulaţie cu balustradă în jurul vigiei farului. în perioada stăpânirii otomane. În epoca modernă. în interior. Sulina devine port liber (porto-franco).şi au în prezent acces vizitatorii farului. iluminată prin trei ferestre circulare. al XIV-lea port genovez.teritoriul Dobrogei. acoperită cu table în pantă şi cu vârf pe care era montată o giruetă. Construcţia. după războaiele ruso-turce au venit bulgarii şi ruşii. Sulina devine la începutul sec. Introducerea iluminatului electric . Tratatul de pace de la Paris (1856). pe toată înălţimea construcţiei. Regăsită în aria străvechii vetre geto-dacice în componenţa statului feudal Ţara Românească. s-au stabilit tătarii. social. ancorată în zidărie.Europolis – cu instituţii ce ţineau de activitatea Comisiei sau răspundeau nevoilor fireşti de dezvoltare ale unui oraş port Deşi la Sulina exista un far construit încă la 1802 la cererea guvernului otoman de către o companie austriacă. Apoi. Dobrogea va fi înglobată ulterior Imperiului otoman pentru o perioadă de 460 de ani. Farul a suferit în timp o serie de modernizări: cupolei farului i s-au adăugat pe contur un număr de patru rânduri de ochiuri de ferestre cu sticlă din cristal gros. avea o scară metalică în spirală. prin Convenţia ruso-austriacă de la Sankt Petersburg (1845) se nominalizează Sulina ca port fluvio-maritim şi se pun bazele navigaţiei libere pe Dunăre. mai ales lipovenii şi ucrainenii. cultural. lumina farului era albă.XV sub domnia glorioasă a lui Mircea cel Bătrân. aşezate la înălţimi diferite la fiecare spirală a scării. Austriei.34 m. CED a început în anul 1869 construirea unui nou far. populaţia românească în Dobrogea a fost permanent majoritară. tencuită la interior şi exterior. iniţial fixă. apoi se stabileşte sediul unei caimăcămii şi se instalează o garnizoană militară. for alcătuit din reprezentanţii Angliei. apoi de tipul cu eclat. Germaniei (Prusia). Italiei (Sardinia). se înfiinţează Comisia Europeană a Dunării (CED). terminat un an mai târziu. Cu toate aceste colonizări.

al romanului Europolis. Abia după 1989 unul dintre “martorii” gloriei de altădată ai oraşului “liber”. bulgari). Date statistice 1.9% din populaţie s-a declarat de etnie româna si 10.1% (sarbi.100 în anul 2007. o sală specială a fost destinată comandorului Eugeniu P. este bombardat şi cele mai multe dintre clădirile oraşului distruse. a activităţii Comisiei Europene a Dunării.900 în anul 2002. În jurul farului s-au construit clădiri cu locuinţe pentru personal şi depozite pentru materialele necesare funcţionării farului. oraşul. domeniul cu cea mai mare pondere este agricultura – 30.a dus la modificarea cupolei. cele mai numeroase grupuri etnice fiind reprezentate de ruşi si lipoveni – 6. iar “noua ordine” comunistă instaurată după război a încercat să şteargă activitatea de 83 de ani a CED. Au rămas peste timp să povestească viaţa atât de palpitantă.1%.2 locuitori/kmp.8%. autor. adaptată acum noului mecanism de rotire. Din datele pe anul 2002.3. Cel de-al doilea război mondial a însemnat şi pentru CED. . începutul sfârşitului: în 1939 CED este desfiinţată. cel ce a îndeplinit o vreme funcţia de comisar maritim al portului. ca de altfel şi pentru Sulina. sub pseudonimul Jean Bart. farul CED şi . Populaţia. În judeţul Tulcea la data de 01. Se înregistrează o scădere a numărului persoanelor ocupate de la 92.3. Farul CED a fost restaurat şi apoi.2009 populatia era de 248367 persoane. 1.. croati.9%. Faţa de anul 2002 cand numarul locuitorilor a fost de 255816 populaţia judeţului a scăzut cu 7. italieni 0. greci 0.. fata de media pe ţara de 91 locuitori/kmp. încercându-se astfel reconstituirea.100 persoane ocupate în anul 2007. Dintr-un total de 88. în anul 2003. cimitirele. a oraşului câteva construcţii. Botez. la 88.449 persoane. transformat în muzeu. odinioară.1. de secole.01. cuprinzand populatia urbana in nunar de 121996 si populatia rurala in numar de 126371. rromi 0. printr-o expoziţie documentară. alte etnii 0. rezulta ca 89.7%.4% din populaţia stabila. Pe teritoriul judeţului convieţuiesc în armonie. slovaci. circa 17 etnii ale căror obiceiuri si credinţe au fost integrate în viaţa culturală şi spirituală a regiunii. ucraineni – 0. turci si tatari 1. acest lucru datorându-se suprafeţei mari acoperită de ape. devenit punct strategic.1% de alta etnie.3%. Judeţul are cea mai mica densitate 29.5%.

Din punct de vedere structural. silvicultură.665 în Brăila. tranzacţiile imobiliare ocupă 11. 1. vânătoare.2 în Vrancea. Din punctul de vedere al PIB-ului pe locuitor. prelucrătoare şi energie electrică. În raport cu ocuparea forţei de muncă pe ramuri şi sectoare se observă faptul că din totalul de 47. industria prelucrătoare. comparativ cu celelalte judeţe: 2.681 salariaţi (12% din total).669 salariaţi) iar 1.7) şi naţional 13.3. în totalul valorii adăugate brute a judeţului. sănătatea şi asistenţa socială cu 4.4 milioane lei (preţuri curente) la nivelul anului 2005.3. se constată de asemenea că nivelul acestuia în judeţul Tulcea (10.2%).4% iar a serviciilor hoteliere de 2.4 milioane lei în Tulcea comparativ cu 3.Est. Proporţii de aproximativ 10% ocupă comerţul cu 5. 3. de 9.564 salariaţi).511.577.1. în creştere cu 3% faţă de anul precedent.3%. reprezentând 7.8%). industria ospitalieră şi serviciile imobiliare) sunt ocupaţi aproximativ 22% din salariaţi.8.182 salariaţi (9%). depozitare şi comunicaţii.577. 9% este ocupată în agricultură. În industrie (extractivă. În celelalte activităţi şi sectoare (printre care administraţie publică şi apărare.Est şi 0. O pondere importantă. vânătoare.467. Restul de 11% este reprezentat de serviciile de intermediere financiară. învăţământ. gaze şi apă) sunt ocupaţi 37% din salariaţi (17. construcţii. Comparând judeţul Tulcea cu celelalte judeţe ale regiunii Sud .326.3. observăm că judeţului Tulcea ocupă ultimul loc în regiune la nivelul PIB.213. învăţământul cu 4. sănătate şi alte servicii sociale. transporturi.2%) din totalul forţei de muncă ocupate.2.116 salariaţi (8. Industria . exploatare forestieră şi industria extractivă) are o pondere de 19%. sectorul primar (agricultură.6%.7% este ocupată doar în agricultură şi vânătoare (2. Economia Produsul intern brut (PIB) al judeţului Tulcea s-a ridicat la valoarea de 2. administraţia publică.627.78% din PIB-ul regiunii Sud .89% din PIB-ul României. industria prelucrătoare ocupând primul loc cu mai mult de 1/3 (34. termică.7 în Galaţi şi 12. 6. energia electrică şi termică şi sectorul construcţiilor în total au o pondere de 31% (industria prelucrătoare individual contribuie cu un procent de 24. o au serviciile de transport.213 salariaţi.8 în Constanţa. ponderea comerţului este de 6. 4.244 lei) este inferior PIB-ului per locuitor regional (11.6 în Buzău. Numărul mediu al salariaţilor la nivelul economiei judeţene a fost în creştere în ultimii ani: în 2006 s-a înregistrat un număr mediu de 47.4% (664 salariaţi) în pescuit şi piscicultură.3%. silvicultură şi piscicultură (5.336.4%. apărarea şi asigurările sociale în total 9.538.

Comparativ în anii precedenţi acestei perioade marcată de sistări ale activităţilor marilor întreprinderi din judeţ. sulfuri complexe şi filoane de baritină la Somova şi Mineri.7% în decembrie 2006 faţă de decembrie 2005). confecţii textile. din care 14 regii autonome. În ultimii ani o serie de întreprinderi industriale mari consumatoare de energie şi poluante au fost nevoite să-şi oprească activitatea: SC Alum SA a fost închisă în 2007 pentru retehnologizare iar SC Feral SA a funcţionat o scurtă perioadă în 2007 în vederea conformării la cerinţele reglementărilor privind protecţia mediului ale Uniunii Europene. calcar dolomitic la Mahmudia şi Sarinasuf. produse şi preparate din carne. producţia industrială înregistra creşteri semnificative: a crescut cu 64. extracţia mineralelor neferoase şi nemetalifere. chimică. Piatra Roşie. ce pun în evidenţă potenţialul economic al judeţului.564 salariaţi erau ocupaţi în industrie la nivelul judeţului. în creştere). argile caolinoase în zona Măcin. În ultimii ani se constată o scădere a forţei de muncă ocupate în industrie pe fondul restructurărilor marilor întreprinderi. profir. suprafeţe întinse de păduri şi păşuni. Importante resurse naturale ca: granit. calcare cretacice în podişul Babadag. principalele produse industriale sunt construcţiile şi reparaţiile de nave reprezentate prin firma cu capital norvegian SC Aker Braatvaag SA Tulcea (producţie exclusivă pentru export. metalurgică. nisip cuarţos în zona Caraorman. a materialelor de construcţii. La sfârşitul anului 2006. dispunând de importante resurse naturale. precum şi principalele resurse valorificabile ale Deltei Dunării . pirite cuprifere la: Altân . exploatarea stufului.. peşte şi lapte (SC Tabco Campofrio SA. În anul 2001 în judeţ existau 6.474 agenţi economici. stuf. SC Piscicola Tour SA Jurilovca). În prezent. activitatea. . SC Carniprod SA. 17.Judeţul Tulcea are un caracter industrial . În 2006 producătorul de feroaliaje SC Ferom SA şi-a închis. construcţii şi reparaţii de nave.3% faţă de 2005. a lemnului. gresii. textilă. Structura industriei se caracterizează prin preponderenţa ramurilor alimentară. cărămizi refractare de diverse sortimente (SC Tremag SA). Cârjelari. Aceste schimbări au condus la o scădere semnificativă a producţiei industriale a judeţului: în 2007 faţă de 2006 producţia industrială a scăzut cu 42. oficial.9% iar în 2006 a scăzut cu 7.peşte. 257 societăţi cu capital mixt.Tepe. mai puţin cu 443 salariaţi faţă de 2005 şi cu 885 salariaţi mai puţin comparativ cu 2004 (o scădere cu 2.agrar. 53 organizaţii cooperatiste. 15 societăţi cu capital străin. Camena. Greci. 86 societăţi cu capital de stat.1% în 2003 faţă de 2002 şi cu 49. Măcin. etc. plop. cuarţită la Turcoaia.2% în 2004 comparativ cu 2002.

suprafaţa agricolă şi arabilă a judeţului este comparabilă cu cea din judeţul Galaţi şi Brăila. serviciilor şi comerţului. o explicaţie constă în regimul de proprietate şi gradul de fărâmiţare a exploataţiilor agricole.47% din suprafaţa agricolă totală a României. Prezenţa unor unităţi industriale de succes pe raza judeţului este un indiciu că industria tulceană competitivă şi nepoluantă poate avea succes şi în viitor.Est şi judeţului Tulcea.4. 80. De asemenea. Productivitatea agriculturii în judeţul Tulcea este inferioară producţiei celorlalte judeţe ale regiunii Sud . Aceste comparaţii scot în evidenţă potenţialul .Est şi 2. a nivelului de pregătire a populaţiei şi intensificării demersurilor de formare şi reconversie profesională.100 ha). reprezentând 15.588 ha) şi Brăila (388. O resursă importantă a judeţului Tulcea este reprezentată de existenţa unor podgorii şi mărci recunoscute precum Sarica Niculiţel şi Babadag.3%) şi superioară situaţiei de la nivel naţional unde terenurile arabile reprezintă 64. Agricultura Agricultura continuă să reprezinte principala ramură a economiei judeţului.4% din suprafaţa viilor pe rod a regiunii Sud .agricol sporit al judeţului Tulcea comparativ cu potenţialul la nivel naţional şi chiar la nivel regional.cel puţin la nivel teoretic .În perspectiva includerii unei suprafeţe semnificative (80%) din teritoriul judeţului Tulcea în cadrul reţelei de arii protejate Natura 2000.Est deşi. Suprafaţa viilor pe rod în judeţ ocupă 6. putem anticipa că industria alimentară şi sectorul producţiei. cea mai bogată . Suprafaţa agricola totală este de aproximativ 850 000 hectare. construcţiilor şi reparaţiilor de nave vor creşte pe fondul intensificării cererii specifice viitoare la nivel mondial şi naţional.Est. O explicaţie pentru aceste decalaje constă în ariditatea crescută a zonei. în condiţiile creşterii accesului la educaţie şi a calităţii actului educaţional. rolul industriei în general şi al industriei grele în special va descreşte în favoarea turismului. profilul economic al judeţului se va schimba simţitor.6% din suprafaţa agricolă totală a regiunii de dezvoltare Sud . din care proprietate privată 305 022 ha.4% din suprafaţa agricolă a judeţului Tulcea reprezintă teren arabil.Est (78. aşa cum am arătat mai sus. Suprafaţa agricolă a judeţului Tulcea este comparabilă cu cea a judeţelor Galaţi (358. situaţie comparabilă cu cea de la nivelul regiunii Sud . Această problemă însă este o problemă întâlnită la nivel naţional. Suprafaţa agricola la sfârşitul anului 2007 era de 363 941 ha. fapt ce reliefează importanţa unor sisteme de irigaţii funcţionale la nivelul judeţului. ceea ce reprezintă 8. 1. nefiind specifică regiunii Sud .0% din totalul suprafeţei agricole. Totuşi.479 ha.3.

dintre care carasul reprezintă 51%. peştera Sfântului Andrei considerat creştinătorul acestor meleaguri. deoarece Dobrogea este o regiune în care întâlnim pe lângǎ forme de relief diferite de la Delta Dunǎrii pânǎ la munţii vechi ai Dobrogei. fie pentru a fi pusă in valoare flora si fauna de care se bucurǎ Delta Dunǎrii. pânǎ la situri arheologice. Suprafaţa viilor pe rod la nivelul judeţului Tulcea reprezintă 3.7% Capitolul 2.6% şi babuşcă cu 7. mânǎstiri. 2) Siturile arheologice. unde turiştii se pot caza în hoteluri si pensiuni. grote şi nu în ultimul rând salba de staţiuni pentru agrement de pe malul Mǎrii Negre. Amenajarea turistica a judetului Tulcea Potenţialul turistic şi valorificarea acestuia în Dobrogea ar trebui sǎ fie o prioritate pentru România. cât şi vizite la podgorii renumite unde se organizează serbǎri cu degustări de vinuri. lipoveneşti care şi ele vin sa întregeascǎ paleta de obiective turistice.4% din totalul de la nivel naţional.7% din totalul viilor pe rod al României. grotele şi chiar podgoriile constituie un punct de atracţie turistica. mânăstirile. 3) De-a lungul litoralului românesc avem salba de staţiuni cuprinse între Vama Veche şi Năvodari.regiune viticolă din România. urmat de plătică cu 20. aici pot beneficia de excursii pe canale unde pot fi organizate fie partide de pescuit. important prin faptul cǎ turiştii pot vizita pe lângă vestigiile cetăţilor greceşti de pe malul mării.500 tone. Peştele pescuit în sistem industrial atinge în medie o cantitate de 3. importante de atins. cu 40. Judeţul Tulcea dispune de un potenţial ridicat pentru dezvoltarea pisciculturii şi acvaculturii. unde turiştii beneficiază de cazare în hoteluri între 2 şi 5 stele cu posibilităţi de tratament balnear în staţiuni precum Eforie Nord. iar în zona staţiunilor Neptun şi Mamaia o . Pornind de la acest lucru putem evidenţia trei direcţii importante în desfǎşurarea turismului în zona Dobrogei: 1) Delta Dunǎrii. Pe teritoriul Dobrogei se mai întâlnesc şi vestigii musulmane. beneficiind în general de o reţea de infrastructurǎ care sǎ faciliteze accesul la aceste obiective turistice.

64% reprezintă drumuri modernizate.29% din totalul drumurilor publice ale regiunii de dezvoltare Sud . 2% din totalul drumurilor judeţene au fost modernizate.72%).gamă mai diversă de distracţii reprezentate aici de parcuri de distracţii cum ar fi Satul de Vacanţă şi Aqua Magic. 8% drumuri pietruite şi 3% drumuri de pământ. . Conform Anuarului Statistic al României pe anul 2007. 327 km reprezintă drumuri naţionale. În ceea ce priveşte tipul drumurilor judeţene. 16.Est doar 19. Din punct de vedere al lungimii totale a drumurilor publice. Conform Agendei Locale 21. situaţia se prezintă astfel: 87% din totalul acestora este reprezentat de drumuri cu îmbrăcăminte rutieră uşoară. reprezentând 12.3% din drumurile judeţene prezintă o stare de viabilitate bună iar 44. 42% drumuri pietruite şi 52% drumuri de pământ. Comparativ. atât pe scene amenajate. 2.318 km drumuri publice de la nivelul judeţului. pe când la nivel naţional procentul este superior. cât şi în diverse locuri în aer liber a unor formaţii de top din România şi din afară. 6% reprezintă drumuri cu îmbrăcăminte asfaltică uşoară. drumurile naţionale (inclusiv drumul european) din judeţ sunt modernizate în întregime (327 km). din care 153 km drum european. Din totalul de 1. necesitând modernizări şi reabilitări. Foarte importantă este starea şi gradul de modernizare a drumurilor existente. 339 km reprezintă drumuri modernizate (25.Est (Brăila cu 1.Est şi respectiv 1. 26.5% din drumurile judeţene şi 80% din cele comunale se află în stare necorespunzătoare. cluburi.95%. restaurante cu program special.187 km ocupând locul 6). 480 km drumuri judeţene şi 511 km drumuri comunale.1. La toate acestea contribuie atât binecunoscuta ospitalitate a românilor cât şi farmecul fetelor autohtone. judeţul Tulcea ocupă locul 5 din 6 la nivelul regiunii Sud .318 km. În ceea ce priveşte drumurile comunale.318 km de drumuri publice.65% din totalul drumurilor publice la nivel naţional. Din totalul de 1. Infrastructura În judeţul Tulcea lungimea drumurilor publice destinate circulaţiei rutiere măsoară 1. la nivelul întregii regiuni Sud . cât şi locuri de desfăşurare a unor spectacole.

Ostrov şi Turcoaia şi un număr de 14 comune de sisteme parţiale: Baia. deservind 111.969 km). 51.800 de locuitori. aceasta se prezintă astfel: • La nivelul judeţului. Nalbant. Raportului de Mediu pe anul 2007 al Agenţiei de Protecţie a Mediului Tulcea (APM Tulcea) şi Agendei Locale 21. Niculiţel.324 km). Nufăru.842 km).1 km (lungime mult inferioară lungimii reţelelor de alimentare cu apă). pe când în celelalte judeţe ale regiunii situaţia se prezintă astfel: 5.593 km). 89. Topolog şi Văcăreni • • • În ceea ce priveşte reţelele de canalizare. lungimea totală a reţelelor de canalizare este de 134. se remarcă faptul că doar 2. populaţia conectată fiind de 129. Sarichioi. 3. lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile este de 487 km.238) şi Vrancea 0.583 de locuitori.47% din totalul populaţiei urbane. În ceea ce priveşte situaţia sistemelor de alimentare cu apă la nivelul judeţului.30 % în Galaţi (66 km din 1.39% (5 km din 1. Mihail Kogălniceanu. Mihai Bravu. populaţia totală deservită numărând 75.87% din populaţia urbană a judeţului. 58.466 de locuitori. pe baza consultărilor realizate în teritoriu.657 locuitori. În mediul urban. .58 în Constanţa (66 km din 1.68% din totalul populaţiei judeţului.51% în Buzău (12 km din 2. • În mediul urban reţelele măsoară 111 km (82.Evaluând ritmul de modernizare a drumurilor judeţene şi comunale la nivelul regiunii Sud .77% din total) şi deserveşte 73. Un număr de 5 comune beneficiază de sisteme de alimentare cu apă realizate integral. Ceamurlia de Jos.457 locuitori. sectorul de colectare a apelor uzate. Jurilovca.09% în Brăila (47 km din 923 km). şi anume: Greci.01% reprezintă drumuri judeţene şi comunale modernizate (7.275 km). 13. de 1. Luncaviţa. 5. reţelele măsoară 151 km (31% din total) şi deserveşte doar 17.17% din populaţia totală a judeţului.89% din totalul populaţiei rurale.4% din totalul acestora reprezintă drumuri modernizate la nivelul regiunii Sud . se remarcă următoarele: • La nivelul judeţului. analizei potenţialului de dezvoltare a fiecărei localităţi în parte. Ciucurova.Est (208 km din 8.048 km din 63. adică 37. Somova.Est şi la nivel naţional.2% (12 km din 991 km). în timp ce la nivelul României 11. În judeţul Tulcea procentul este inferior procentului de drumuri regionale şi naţionale modernizate. La nivelul comunelor. Casimcea. Frecăţei. 0. reţelele de apă măsoară în total 336 km (69% din totalul la nivel judeţean).

Delta Dunării” – prezintă elemente specifice Deltei Dunării. Muzee: • Centrul Muzeal Ecoturistic . Nu există staţie de epurare a apelor uzate în municipiul Tulcea şi oraşul Măcin în timp ce în celelalte oraşe ale judeţului: Babadag. Patrimoniul Muzeului reflectă. Cele aproximativ 8000 de piese alcătuiesc un fond etnografic inestimabil decodificabil în cadrul colecţiilor de artă populară şi port popular. lungimea totală a reţelelor este de 23 km (17. sculptură.. adică 16. etnografie şi foto-document. în urma căruia provincia Dobrogea a redevenit pământ românesc. .5% din populaţia rurală a judeţului. Parcul Naţional Munţii Măcinului. corali şi alte organisme acvatice). Obiective turistice Arii protejate: Rezervaţia Biosferei Delta Dunării Tulcea. • Muzeul de Artă – găzduieşte intr-o clădire de stil neoclasic. apoi colonizată de eleni. Isaccea şi Sulina staţiile existente au doar o acoperire parţială • 2. Monumentul Independenţei aflat pe Colnicul Hora ridicat în cinstea eroilor Războiului de Independenţă din 1877.2.63 km şi deserveşte 70% din populaţia municipiului (62. artă orientală. unice în lume (reconstituirile unor habitate naturale tipice de deltă şi a unei cherhanale tradiţionale. prin diversitatea colecţiilor. monument de arhitectură. alături de acvariile cu specii de peşti. colecţiile de pictură.33% din totalul existent la nivel judeţean). grafică şi artă decorativă. cucerită de romani iar între secolele VI-X.620 de consumatori). • La nivelul municipiului Tulcea lungimea reţelei de canalizare este de 87. Locaţii: Colnicul Hora. cetate bizantină. dealul muntos din municipiul Tulcea pe care se află vestigiile localităţii antice Aegyssus la început aşezare getică. deservind doar 2.117 locuitori. • Muzeul de Etnografie şi Artă Populară – este unul dintre edificiile publice emblematice pentru Tulcea. icoane.• În mediul rural. construit între 1963 – 1865. un model cultural unic generat de convieţuirea etnică dintre români şi celelalte populaţii. cu întreruperi.

olărit. Ansamblul arhitectural cuprinde casa cu chiler şi câteva din anexele tipice pentru o gospodărie din această zonă: grajdul pentru animale. instrumentar agricol. XX. Interiorul locuinţei relevă principiile estetice ale organizării spaţiului de locuit tradiţional românesc. . a fost construită către mijlocul sec. scule şi produse de dogărie. prezintă datele bibliografice ale poetului. XIX ca mănăstire de maici. tipic dobrogene. obiecte de podoabă din aur şi argint. porumbarul. lucrări ce evidenţiază originalitatea creaţiei lui Panait Cerna. Casa în care s-a născut poetul. • Gospodăria ţărănească conservată “in situ” din satul Enisala. unde sunt expuse tematic piesele de execuţie deţinute de muzeu: tezaure monetare. acte de stare civilă şi de studii. ridicată în forma actuală la începutul sec.• Muzeul de Istorie şi Arheologic – este situat pe locul fostei cetăţi antice Aegyssus. operă a arhitectului Toma Dobrescu. la 55 km de Tulcea şi 26 km de oraşul Măcin. la începutul sec. instrumentar pentru industria casnică. piese de aramă cu diverse funcţionalităţi. muzeul mănăstirii. În aceste spaţii pot fi văzute căruţe pictate. după manuscrise şi publicaţii. organizată în două din săli. care a organizat-o obiectiv muzeal. Biserica. pe valea Cilicului. albinărit. Un loc aparte îl ocupă Sala Tezaur. situată în satul Cerna. Expoziţia memorialistică. cu o biserică de iarnă la demisol şi biserică de vară la parter. casa ce adăposteşte muzeul de artă ecleziastică şi biserica. şoproanele. documente. unelte pescăreşti. fierărie. organizat în fostul atelier de pictură religioasă şi de ţesut covoare. Mănăstirea are aspectul unui sat cu gospodării împrăştiate. În celelalte încăperi s-a încercat reconstituirea aspectelor etnografice ale interiorului ţărănesc din perspectiva rememorării unei secvenţe de viaţă tradiţională din perioada în care poetul a trăit aici. după diferite ediţii ale operei poetice. a fost donată de urmaşii tatălui adoptiv al poetului muzeului. după mărturii literare şi referinţe critice. • Casa memorială Panait Cerna. bucătăria şi cuptorul de vară. Mănăstiri: • Mănăstirea Celic-Dere situată la 28 Km de Tulcea. o locuinţă tipică de meşteşugar de la începutul secolului al XX-lea. în care se remarcă în mod deosebit casa stăreţiei. este printre puţinele construcţii etajate de acest gen din România. accesorii vestimentare. între satele Poşta şi Teliţa. este deţinătorul unui important tezaur de obiecte de cult. fântâna. reproduceri după fotografii. reprezintă sinteza arhitecturii tradiţionale ţărăneşti din nordul Dobrogei. XX. piese de cult şi carte veche.

a fost înfiinţată cândva. pledează pentru construirea cetăţii în la sfârşitul sec.între care 43 de cărţi bisericeşti tipărite între 1643 – 1843. exemplarul cel mai valoros al colecţiei este. La începutul sec. În a doua parte a sec. Mănăstirea este depozitara unui valori de artă bisericească veche rusă. o biserică romano-catolică. XVIII de către un grup de credincioşi din Slava Rusă. • Mănăstirea Cocoş situată la 8 km de satul Niculiţel. În curtea mănăstirii se află o moară de vânt. XIX atât biserica cât şi pavilioanele cu chilii au fost refăcute după planurile arhitectului Toma Rădulescu. începând cu anul 1848.15 biserici ortodoxe. neîndoielnic. în sec. Geamia din oraşul Babadag Cetăţi: • Cetatea Aegyssus situată pe colnicul Hora. • Mănăstirea Uspenia situată la 3 km sud-vest de satul Slava Rusă. Muzeul organizat la Mănăstirea Cocoş are o colecţie importantă de carte de cult. Gherontie şi Isaiia. cu hramul Adormirea Maicii Domnului. adunată din toate parohiile judeţului Tulcea. cu excepţia pridvorului pictat de iconograful local Geo Cardaş. una baptistă. monument de arhitectură. la poalele dealului Cocoşu. care au construit mai sus de sat o bisericuţă şi s-au retras să trăiască acolo.Chr. datează o . Descoperirile arheologice (material ceramic getic şi grecesc). pe spezele mocanulu transhumant Nicolae Hagi Ghiţă Poenaru. azi dealul Monumentului. sub autoritatea mitropolitului de la Fântâna Albă şi. ulterior. două case de rugăciune. Depozitul de amfore greceşti din sec. sfinţită la 1883. IV a. Mănăstirea a fost. în partea de est a oraşului Tulcea. derivat de la un legendar întemeietor Caspios Aegisos. Visarion (fost ieromonah la Mănăstirea Neamţ). I a. Biserici: 22 de lăcaşuri de cult numai în municipiul Tulcea . descoperit în acest punct ne arată ca Aegyssus a fost o importantă factorie grecească. o sinagogă şi o moschee. sediu mitropolitan. dar şi originea celtică a numelui. Prima aşezare monahală a fost ridicată la 1833 de către călugării transilvăneni întorşi de la Muntele Athos. dintre care 4 de rit vechi. Pictura bisericii este opera artistului italian F.Chr. XIX biserica de lemn a fost înlocuită de una de zid. II – I a. Tot din această perioadă – sec. Biblia de la Bucureşti (1688).Chr. sediu episcopal. una adventistă. De Biasse. An de an sărbătoarea hramului mănăstirii strânge laolaltă comunităţile de ruşi lipoveni din ţară şi din străinătate.

VI – V şi IV/III – II/I a. Chr.5 km sud-est de perimetrul fortificat (actualmente strada Nalbelor). XIV şi pe toată perioada stăpânirii romane. şi în sec IV – V cetatea îşi păstrează statutul de fortăreaţă militară. trei porţi şi trei valuri de apărare.necropolă birituală situată la 1. VII p. cât şi Matteo Gondola vorbesc în lucrările lor. Prima atestare a aşezării şi cetăţii în forma Tulcsa apare într-un registru vamal otoman din 1515 – 1517. în punctul cunoscut sub numele de „Bătăraia”. care controla traficul fluvial spre şi dinspre Marea Neagră. zidită pe malul stâncos al Dunării. remarcându-se în mod deosebit centurionul primipilar Vestalis. cetate romană târzie – al treilea sfert al sec. După o distrugere masivă cândva în sec. XI. 11). 8. când devine reşedinţă de sangiac. despre o mică cetate cu 7 turnuri. „Geneviz -Kaleh” „Cetatea” sau „Cetăţuia”. Începând cu sfârşitul sec. castrul de piatră – sediu al vexilaţiei legiunilor I Italica şi XI Claudia Pia Fidelis şi staţie a flotei Classis Flavia Moesica (vicus classicorum) – începutul sec.Chr. Cetatea romano-bizantină are o formă trapezoidală.Chr. în condiţiile efortului monumental de refortificare a limes-ului dunărean (Scythia Minor).Chr. în parte. care a cunoscut mai multe etape în evoluţia sa: fortificaţie romană de pământ (ultimul sfert al sec. III p. cetatea era inclusă în limes-ul dunărean. XVII.5 km est de satul Murighiol. La începutul sec. • Cetatea Halmyris. pe şoseaua ce duce de la Tulcea la Dunavăţul de Jos. colnicul Hora este din nou locuit. III – primul sfert al sec. XIII şi începutul sec. Murighiol.. în sec. În a doua jumătate a sec. com. De la 1860. cu o suprafaţă de cca 2 ha. Tulcea. I. II p. II – al treilea sfert al sec. Ovidius îl considera uetus urbs.. iar în perioada lui Justinian este refăcută. (Pont. situată la 2. Principalele monumente dezvelite şi. III în cetate era cantonată cohors II Flavia Brittonum. Atât Evlia Celebi. Cetatea de pe Dealul Monumentului apare menţionată în Notitia Episcopatum pe lista celor 15 reşedinţe episcopale din Dobrogea. Tulcea cunoaşte o nouă perioadă de dezvoltare economică şi urbanistică. jud. Cercetările arheologice desfăşurate începând cu anul 1981 au scos la iveală o puternică cetate romană întemeiată într-o zonă cu urme de locuire din sec. fiind recunoscut ca cel mai important centru al zonei. X – XI existenţa unei mici fortificaţii în acest punct este dovedită deopotrivă arheologic şi în izvoarele vremii. . În apărarea lui intervin trupe dintr-o legiune din Moesia. următor vexilatio Aegyssensis din Legio I Jovia.. Relatând evenimentele petrecute în anul 12 p. aşezarea se mută la poalele fortificaţiei. când oraşul Aegyssus a fost cucerit de către dacii nord-dunăreni. În sec.Chr. I). iar în sec. cu 15 turnuri.

Din perioada arhaică datează un impresionant complex funerar din necropola cetăţii ce a aparţinut unui personaj important din prima generaţie de colonişti. Edificiul nr. o formă aparent triunghiulară cu opt turnuri. a fost întemeiată la mijlocul sec. două cuptoare artizanale pentru ceramică. O a patra bazilică.Chr. Poarta de Vest. Cercetările arheologice desfăşurate aici în anii 1926 – 1932 şi din 1965 fără întrerupere au permis dezvelire unor importante monumente şi schiţarea istoriei cetăţii pentru cele mai bine de 12 secole de funcţionare. . şase contraforturi (bastioane) şi două porţi principale – pe laturile de vest şi sud şi două porţi mici pe latura de sud. şi două valuri de pământ cu şanţ. basilica din sectorul central (basilica 2). dincolo de sistemul de apărare al cetăţii romano-bizantine. într-o zonă cu urme de locuire din epoca bronzului şi din prima epocă a fierului. o serie de edificii publice şi private datând din sec. – IV p.5 km spre est. de mici dimensiuni. cu cel puţin o generaţie înaintea cetăţii Istros / Histria. epocile elenistică târzie şi romană timpurie sunt reprezentate prin unele vestigii păstrate pe platoul argamens. Cetatea. prima localitate de pe teritoriul de astăzi al României menţionată într-un izvor antic (Hecataios.Chr.3 km faţă de Poarta de vest. Cetatea romano-bizantină avea o suprafaţă de aproximativ 2. Basilica paleocreştină cu cripta martirică (Epictet şi Astion). situată la 7 km est de satul Jurilovca. „Doloşman” sau „Cetatea”.restuarate sunt: Poarta de Nord. V. urme de locuire în zona de est a falezei. basilica cu o singură navă (basilica 1). de către grecii din Asia Mică.) în afara sistemului defensiv. În interiorul cetăţii au fost cercetate şi. Jurilovca. pe insula Bisericuţa se află o fortificaţie romano-bizantină şi urme de locuire din epoca medievală timpurie. edificii şi cuptoare situate spre capul promontoriului. la aproximativ 2. 1. I a. a fost descoperită la aproximativ 1. Thermae-le. Periegesis). cu o singură navă.Chr. în afară de incintă. pe culmea unui deal cu altitudinea de 50 m. cea mai mare dintre basilicile argamense. Sistemul defensiv cuprindea.6 ha. VII a. în punctul numit „Dolojman”. În faţa cetăţii Orgame/Argamum. Tulcea. 3). Poarta de Nord-Vest (monumentală ?). basilica cu trei nave şi capelă (numită convenţional basilica nr.VII: „pretoriul”. în parte restaurate. • Cetatea Orgame / Argamum. locuinţe şi parte din sistemul stadal. Necropola romano-bizantină a cetăţii a ocupat zona locuită anterior (sec. perioada clasică este ilustrată printr-un segment al zidului de incintă. jud. com. grupuri de morminte tumulare asociate pe criterii familiare în necropola cetăţii. Poarta de vest.

XI – XII. cu nume de origine celtică. între care cea mai importantă este bisericuţa din mijlocul cetăţii. jud. de la care a preluat chiar numele. în punctul „Pontonul vechi” sau „Eski-Kale” (în lb. ridicată la rangul de . Cercetările arheologice începute în 1939 şi reluate după cel de-al doilea război mondial dus la dezvelirea unei mari părţi din cetate şi la schiţarea grosso modo a evoluţiei acesteia. prăvălii. apoi sediu al unor detaşamente ale Legio V Macedonica şi Legio I Italica. urmând forma promontoriului stâncos. com. atunci când face o descriere a Daciei (III. situată la 4 km în aval de satul Garvăn. 2). VI şi începutul sec. pe laturile de V şi N. praetoriul. situată pe malul drept al Dunării. mai mici.VI. toponim amintit de geograful Ptolemaios. pentru două secole. cetatea a avut. la cca 100 m sud de poarta principală se află băile romane (thermae). dar şi punct final. Legio I Italica. cu 14 turnuri de apărare dispuse la distanţe relativ egale de-a lungul incintei trapezoidale.2 ha. jud. un rol militar şi comercial aparte. se ridică unele construcţii şi locuinţe. cetatea a fost în primul rând bază a flotei romane de la Dunărea de Jos Classis Flavia Moesica. cu o poartă principală pe latura de S şi alte două. Astfel. în exterior. de intersecţie. fortificaţia romană – probabil un castellum unde erau cantonate formaţiuni militare din Legio V Macedonica. Ridicată încă din primii ani ai epoci Principatului pe o veche aşezare getică. cetatea îşi reia funcţia defensivă: este reparată incinta. pe un promontoriu înalt de peste 20 m. pe o mică insulă (popină) numită de localnici „Bisericuţa”.• Cetatea Dinogetia. În perioada Dominatului cetatea este refăcută: are o suprafaţă de 1. numit şi domus. locuinţe şi prăvălii. Aşezată în dreptul unuia dintre cele mai importante vaduri ale Dunării. o serie de locuinţe. ce a funcţionat în sec. basilica paleocreştină cu trei nave un mare edificiu ce a suferit în timp importante modificări şi recompartimentări. după anul 971. Cohors I Cillicum şi Classis Flavia Moesica – a fost ridicată în zona unei aşezări daco-getice. cohors I Mattiacorum. Cetatea romană timpurie. oraş Isaccea. cu mai multe faze de construcţie din sec. în diferite perioade istorice. magazii de provizii şi mărfuri. Tulcea. în vremea lui Ioannes Tzimiskes. După abandonarea cetăţi la sfârşitul sec. • Cetatea Noviodunum. Jijila. venind de la Marcianopolis şi limes-ul dunărean. turcă „Cetatea Veche”). cea mai veche de pe teritoriul ţării. O serie de edificii. VII. Dinogetia. IV . 8. Tulcea. la aproximativ 2 km est de oraşul Isaccea. al drumului militar şi comercial ce tăia centrul Dobrogei. se înşiruie de-a lungul străzii principale: principia.

iar din sec. fragmente din zidul de incintă şi pentru care a fost cercetată necropola tumulară din sec. probabil de către tătari. Pe tronsonul păstrat al incintei mari se află cinci turnuri rectangulare. XVI. iar la sfârşitul domniei acestuia. Cetatea târzie rămâne în toată perioada sediu al flotei dunărene – numită acum Classis Ripae Scythicae. încă în sec. spre sud unde fusese întemeiată. thermae. era un centru urban cosmopolit.municipium în vremea Severilor. I – III p. XIII şi începutul sec. turcii au construit o tabără trapezoidală înconjurată cu val de pământ (tabie) ce adăpostea o garnizoană. Sarichioi. Tulcea. în formă de cruce. o a doua incintă. jud. IV sediu al Legio I Iovia Scythica.3 ha. com. incinta fortificaţiei fiind refăcută de bizantini pe vechile fundamente romano-bizantine. IV p. locuinţe. centrul de greutate al aşezări s-a mutat. un mare turn. XI cetatea este îşi reia funcţia defensivă. Chr. cu o suprafaţă de 225 mp pe latura de sud a cetăţii. stăpânită o vreme de Mircea cel Bătrân. XIII. În sec. Cetatea a fost construită de puterea imperială bizantină şi de cea comercială genoveză la sfârşitul sec. cu o populaţie formată din militari. Ocupată de tătari. X) viaţa urbană decade. Pentru mai bine de două secole (începutul sec. În paralel. de formă poligonală.. Cetatea propriu-zisă. La sfârşitul sec. când Dobrogea a fost cucerită de către turci. Ca elemente de arhitectură se impune bastionul porţii principale cu arcadă . închidea un spaţiu de cel puţin două ori mai mare decât cel cuprins în perimetrul incintei mici. Din această perioadă a fost cercetat un mormânt monumental. Distrusă de atacurile goţilor şi heruluilor în jurul anului 267. sat Enisala. XIV. VII – al treilea sfert al sec. cetatea este refăcută în vremea împăraţilor Aurelian şi Probus la dimensiuni ceva mai reduse decât cetatea timpurie. cetatea propriu-zisă rea dublată de o aşezare civilă de proporţii. la intersecţia unor importante drumuri de apă şi de uscat. poarta de acces spre instalaţia portuară. din care se păstrează o serie de edificii importante situate pe malul Dunării: thermae. sus pe cetate. ocupa o suprafaţă de aproximativ 0. În timpul lui Mircea cel Bătrân cetatea a trecut în stăpânirea Ţării Româneşti. Chr. veterani şi civili romani sau greco-orientali. aparţinând unei familii din sec. cetatea este demantelată după cucerirea ei de către turci în 1420. Din această perioadă au fost dezvelite incinta de nord cu şapte turnuri de apărare semicirculare. situată pe un deal ce domină împrejurimile. o aşezare numită Isakdji. X şi începutul sec. în cetate s-a instalat o garnizoană militară otomană. de la care va deriva numele oraşului de astăzi. o basilica. • Cetatea Enisala. aproape complet demantelată.

locuirea getică din sec.). punctul “Palanca” – o mică fortăreaţă tip castellum (35 x 40 m). necropola romană (din care au fost cercetate 158 de morminte). a două turnuri masive. . cuptoare. Cetatea a funcţionat până în sec. situată la 12 km aval de Tulcea. la capătul nordic al promontoriului. pe malul Dunării.restaurat şi conservat prin construirea unui clădiri de protecţie. la marginea de V a satului: au fost identificate şi în parte cercetate o aşezare greco-getică de tip Sarinasuf. punctul “Biserică”. Hallstatt şi Latene “Valea Netului”: a fost cercetată necropola getică din sec.Chr. – I p. I a.Chr. au funcţionat două turnuri de supraveghere a liniei Dunării. în apropierea punctului de traversare a Dunării cu bacul spre Deltă. jud. În anii ’90 cetatea a făcut obiectul unui amplu proces de restaurare. înconjurată cu val şi şanţ de apărare. Pe teritoriul satului şi în apropierea acestuia au fost identificate urme din mai multe epoci istorice:   dealul cetăţii: urme din Hallstatt promontoriul “Palanca”: urme de locuire din eneolitic. rectangulare. com. a numeroase locuinţe. epoca bronzului. XVI – începutul sec. punctul “Peştera” – fortificaţie romano-bizantină (sec. celălalt – din punctul „Dispensar” . cimitirul medieval creştin (începutul sec. Cetatea a fost ridicată a fundamentis de către Imperiul bizantin într-o zonă cu urme materiale din epocile hallstattiană. cu peste 400 de morminte. Latene şi romano bizantină. XIV. Nufăru. a mai multor necropole de inhumaţie creştine. cu o suprafaţă de aproximativ de 2 ha. IV – VI p. În epoca romano-bizantină pe malul Dunării.Chr. Cercetările arheologice – sistematice sau de salvare .Chr. distrusă aproape în întregime la modernizarea şoselei Enisala-Sarichioi.mult îngreunate de faptul că satul actual Nufăru suprapune în totalitate cetatea medievală au dus la dezvelirea unei părţi din zidul de incintă.     • Cetatea Proslaviţa.. a ieşit la iveală instalaţia portuară a cetăţii.dublă continuată cu o arcadă oarbă. IV – II a. XVIII). Tulcea. pe malul drept al braţului Sfântu Gheorghe. vizitabile – unul suprapus de localul Prislav.

sistemul de canalizare. o aşezare getică cu val şi şanţ. neolitic. romano-bizantină şi medievală timpurie. Au fost identificate vestigii şi urme arheologice din paleoliticul mijlociu. a fost (…) şi punctul de intersecţie al tuturor drumurilor din Nordul provinciei” (V. La altitudinea de 158 m.5 m). 1917. sat Slava Rusă. cu pardoseala din plăci de cărămidă. iar din necropola cetăţii romano-bizantine au fost cercetate peste 30 de morminte simple şi un cavou romano-bizantin. 33 de turnuri şi trei porţi. XIX – în anii 1885. situată în prelungirea dealului Harada. situată pe valea pârâului Slava. fireşte. cu interiorul tencuit şi pictat. „excepţional de mare – cea mai însemnată din toate cele cunoscute în interiorul Dobrogei – şi care.). Cetatea de pe valea Slavei este dublată de o fortificaţie de aprox.a unei basilici cu trei nave şi trei abside cu coloane şi capiteluri din marmură şi paviment din mozaic policrom. din epocile romană. în 2001 şi 2002 a fost cercetat zidul de incintă în punctele Curtina G şi Poarta de Vest. Hallstatt.5 km vest de cetate şi la stabilirea stratigrafiei cetăţii (sec. Cetatea. au ieşit la iveală pillae-le podului antic de peste râul Slava.Chr. la est de cetate se întinde o vastă aşezare civilă. iar la 2. Latene.• Cetatea Ibida. a cărei latură de nord e comună cu cea a cetăţii. Zona de la vest şi nord de cetate a fost locuită din cele mai vechi timpuri. a unui complex monastic paleocreştin situat la 2. Acesta din urmă. Pârvan) – are o suprafaţă de 24 de ha. Slava Cercheză. • Aşezată într-o zonă de un pitoresc aparte – propusă de specialişti ca rezervaţie de peisaj. cetatea Ibida ar putea deveni unul dintre cele mai importante puncte ale turismului cultural nord-dobrogean. Cercetările arheologice desfăşurate sporadic începând chiar cu sfârşitul sec. se află un fort de perioadă romano-bizantină. o centură de fortificaţii desfăşurată pe o lungime de 2000 m. 2001 – 2002 – au dus la dezvelirea în centrul cetăţii . a servit drept loc de înmormântare pentru 39 de indivizi ai unei familii înstărite din oraş. 3 ha situată pe dealul Harada (în traducere din limba turcă „Cetatea Fetei”). de mari dimensiuni (8 x 3. în aceeaşi direcţie. la marginea de vest a satului Slava Rusă. constituit din dromos şi cameră funerară. I – VII p. com.5 km. 1988 – 1989. locuinţe. construit din cărămizi şi lespezi de piatră. . Polonic). în vecinătate unei comunităţi tradiţionale – ruşi lipoveni. în forma păstrată din epoca tetrarhiei cu refaceri în timpurile lui Justinian – „cu ziduri şi turnuri colosale” (P. pe drumul naţional ce leagă oraşele Brăila şi Constanţa. pe o altă culme.

scheletele a patru martiri al căror nume: Zotikos. Monumentul este compus dintr-o bazilică ridicată în timpul împăraţilor Valens şi Valentinianus.Martyres hristou .3. prezenţa unor vestigii istorice şi arheologice cu o valoare de patrimoniu mondial. Attalos. cel mai dinamic sector de activitate si cel mai important generator de locuri de muncă. care deţin resurse turistice si aplică politici de exploatare durabilă a acestora. în interiorul acesteia se află două morminte martirice suprapuse. într-un sicriu colectiv. Kamasis şi Philippos şi calitate de martiri . după planul unei basilici romane creştine. cu ofertă specială pentru turism. la baza culmei Piatra Roşie. Marea Neagră deluroase: podişul Dobrogei montane: Munţii Măcinului. resturi ale lanţului Hercinic. iar la nivelul superior. refăcută în vremea lui Theodosius II. a fost descoperit în anul 1971 şi cercetat timp de mai mulţi ani.sunt notate pe pereţii criptei. La nivelul inferior se găseau scheletele a două persoane – martiri. regionale şi locale. inclusiv zona litoralului Mării Negre. de la munţi. Cripta. deasupra acestuia s-a ridicat o construcţie de protecţie. ale căror nume nu le cunoaştem. • • .• Complexul paleocreştin. 2. acoperit[ cu o cupolă hemisferică cu pandantivi. Din punct de vedere economic. Peisaje: • • • acvatice: Delta Dunării. pe plan mondial. Structuri de primire in judetul Tulcea Industria turismului şi a călătoriilor reprezintă. turismul reprezintă sursa principală de redresare a economiilor naţionale. Din punct de vedere turistic. judeţul Tulcea prezintă o serie de particularităţi care îi conferă o personalitate distinctă printre celelalte judeţe ale ţării: • existenţa tuturor formelor de relief. existenţa unor întinse suprafeţe acvatice. încadrată la exterior de timpane. deasupra unei cripte monumentale paleocreştine. până la lunci şi Delta Dunării. situat în partea de NE a localităţii Niculiţel. Monumentul a fost restaurat şi conservat.

3 152.1. cura helio-marină. 2.2 302.0 71.5%.7* Sursa 1 (2006): Institutul Naţional de Statistică al României .2 2003 2801 333.4 2. vizite la prieteni) si afaceri (inclusiv călătorii în interes profesional) – 39.Septembrie 2008) Datele despre circulaţia turiştilor în Tulcea în 2006 indică: • • • • 55.386 în 2006 (din care 17.4 2.000 sosiri (din care 12. excursii interne ale rezidenţilor pentru vacanţe (inclusiv timp liber. 5.0 85. ştiinţific (pentru naturalişti şi arheologi).000 străini).0 2000 2485 427.891 pentru şederi de 4-7 nopţi.000 ale străinilor).4 2.000 şederi peste noapte (din care 28.0 77.0 2006 4276 578.7 25. Capacitatea de cazare şi activitatea turistică – destinaţia Delta Dunării (inclusiv Tulcea).0 25.3 74.3.1 2002 2258 420.insse.0 2004 3180 455. cât şi a formelor sale specializate.0* 31. Tab.0 28.0 146.0 73.ro) Sursa 2 (2008): Directia Judeteană de Statistică Tulcea (* .522 pentru şederi de 1-3 nopţi. vânătoarea sportivă. 2006 si actualizare 2008 An Capacităţi existente Capacităţi în Sosiri Şederi peste funcţiune noapte Indici de utilizare a Durata medie de şedere (zile) (locuri) (mii locuri . itinerant.0 129.5 2.Anuarul statistic 2006.6 2.9 2.0 145. recreere.Buletinul statistic . 15.Datorită potenţialului natural şi cultural existent în zona nord-dobrogeană.0 140.6 2007 3400 571.7 42.0 36.8 46.6 22. 140.4 20. capitolul 20 Turism (www. capacitatea netă de utilizare – 25.3 1.1 2.4 159.3 78.0 151.0 55.0 28. . foto-safari. birdwatching.5 2001 2478 477. respectiv pescuitul sportiv. religios. turismul oferă posibilitatea practicării atât a formelor tradiţionale de sejur pentru odihnă. turismul cultural.9 2.5 98.7 2008 3761 96.2 34.0 21.973 pentru şederi de 8-14 nopţi).3 19.zile) (mii) (mii) capacităţii (%) 1990 3601 718.0 18.4 75. turismul rural.0 1995 3126 664.0 37.8 2005 3806 533.

Multe investiţii private s-au făcut deja si altele sunt în curs. Rolul administratiei publice locale în dezvoltarea durabilă a turismului Pentru ca judeţul Tulcea să devină un judeţ ales ca destinaţie finală de un număr din ce în ce mai mare de vizitatori este necesară concentrarea resurselor şi eforturilor pe următoarele domenii: o o infrastructura de transport şi de acces.3.440 nerezidenti în România) a fost înregistrat în structurile de primire clasificate. Aşteptările pentru dezvoltare viitoare a turismului sunt foarte mari.Tab. infrastructura de primire. pe întreg teritoriul judetului Tulcea (ponderea cea mai mare înregistrându-se în hoteluri (67. de la 148 la 103. din care 15.334 turisti (din care 78. In perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2008. 2. situatia unitătilor turistice aflate pe teritoriul judetului Tulcea arată o scădere a numărului de unităti.786 turisti cazati în hoteluri. . Locurile de cazare turistică. existente la 31 iulie 2008 în judetul Tulcea Tipuri de structuri de primire turistică Total judeţ din care: Hoteluri Moteluri Hanuri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Campinguri Popasuri turistice Sate de vacanta Bungalouri Tabere Unităţi tip căsuţa Spatii de cazare pe nave Total 3761 1485 20 558 8 140 253 730 80 74 20 170 151 72 5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 60 60 1320 254 162 58 70 730 46 1744 1083 336 8 46 97 80 74 20 309 148 36 76 23 26 1 stea Neclasificate 138 10 128 190 20 170 - Pentru anul 2008.410 străini). un număr de 96.894 rezidenti în România si 17. Tipuri de structuri de primire turistică cu functiuni de cazare turistică si categorii de clasificare.2.

cu implicarea populatiei locale. o o o o o Capitolul 3 Amenajarea turistica a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii 3.ca habitat al păsărilor de apă Cea mai întinsă zonă compactă de stufărişuri de pe planetă Un muzeu viu al biodiversităţii. Sprijin pentru conservarea identitătii etno-culturale a populatiei locale. educare şi formare.000 ha . după Volga şi Kuban) Una dintre cele mai mari zone umede din lume . declarată rezervaţie a biosferei An de constituire: 1990 Suprafaţa 580. de valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal .2.5% din suprafaţa României (locul 22 între deltele lumii şi locul 3 în Europa. 30 tipuri de ecosisteme • • • O bancă de gene naturală. protejarea resurselor naturale. informare şi comunicare. Dezvoltarea economică a comunitătilor locale situate pe teritoriul RBDD. Conservarea patrimoniului cultural. parteneriate public-privat. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii • • • Unica deltă din lume.1. Promovarea integrării elementelor traditionale in domeniul dezvoltării urbanistice locale. Conservarea si protejarea biodiversitătii si habitatelor naturale. antreprenoriat.o o o o o reabilitarea obiectivelor culturale şi de patrimoniu. Obiectivele specifice pentru perioada 2009 – 2013 identificate sunt: Promovarea turismului traditional local. Managementul vizitatorilor din RBDD.

prin aceasta înţelegându-se un număr mare de specii dintr-o mare diversitate de unităţi sistematice. ca Zonă umedă de importanţă internaţională.Convenţia RAMSAR. • • 30 tipuri de ecosisteme.380 de tipuri. în cadrul Programului “OMUL ŞI BIOSFERA”(MAB) lansat de UNESCO. cu toate că din cauza efectelor activităţilor antropice din ultimele decenii şi efectivele acestor specii ca şi habitatele lor au fost grav afectate. mai ales ca habitat al păsărilor de apă . Delta Dunării frapează prin densitatea ridicată la multe specii. din care: o 1839 specii de floră  alge planctonice (678 specii) . a păstrat o biodiversitate mai ridicată. în decembrie 1990.Valoarea universală a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea acesteia în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei (1990). Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută în septembrie 1991. Valoarea de patrimoniu natural universal a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea acesteia în Lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural. Unul din motivele pentru care Delta Dunării a devenit rezervaţie a biosferei este acela că. acţiune ce continuă şi în prezent. Mozaicul de habitate dezvoltate în RBDD este cel mai variat din România şi găzduieşte o mare varietate de comunităţi de plante şi animale al căror număr a fost apreciat la 5. Includerea RBDD împreună cu Rezervaţia Biosferei Dunărea din Ucraina în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei transfrontalieră România – Ucraina 1999. 5380 specii. Începând cu anul 1991 s-a demarat inventarierea florei şi faunei din teritoriul RBDD. având două obiective majore: cunoaşterea unei importante componente a patrimoniului natural într-o rezervaţie a biosferei şi evidenţierea speciilor ce necesită măsuri de protecţie şi conservare. Mai mult decât atât. care sunt rare sau lipsesc din alte zone ale continentului. Valoarea patrimoniului natural şi eficienţa planului de management ecologic aplicat în teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării au fost recunoscute prin acordarea în anul 2000 a Diplomei Europene pentru arii protejate (reînnoită în 2005). în comparaţie cu alte delte ale Europei şi chiar ale Terrei.

966 persoane. orasul Sulina si 4 sate aflate pe teritoriul judetului Constanta. Pe langa datele oficiale luate in considerare in aprecierea fenomenului touristic din RBDD s-a luat in considerare si turismul neorganizat prin agenti economici eutorizati. Ilganii de Jos). Maliuc si St. Chilia Veche. Crisan. datorita conditiilorfizico-geografice favorabile. Gheorghe). Mila 23. dar apartin de comunele limitrofe (Baltenii de Jos. St. Uzlina. dintre care si o suburbia. 3 localitati situate pe teritoriul RBDD. Turismul este o sursa de venit in special pentru locuitorii din Crisan. o Principalele forme de turism care se pot practica pe teritoriul RBDD sunt: o Sejur pentru odihna . acest fenomen fiind invariabil mai ales in perioada sezoniera respective in lunile aprilie-octombrie.   o licheni (107 specii) macromicete (38 specii) plante vasculare (1016 specii) moluşte (91 specii) insecte (2244 specii) peşti (86 specii) amfibieni (10 specii) reptile (11 specii) păsări (331 specii) mamifere (42 specii) 3541 specii de faună        In perimetrul RBDD locuiesc circa 14. Acestea sunt incluse administrativ in 7 comune aflate integral pe teritoriul rezervatiei ( Ceatalchioi. Pardina. CA Rosetti. 3. toti actorii implicate in administrarea si protejarea rezervatiei sunt in cautatrea unui mod intelept de a armoniza interesele economice cu cele pentru conservarea si protectia mediului.2.Tipuri de unitati de cazare si evolutia numarului de turisti In concordant cu noul statul de protejare a Deltei Dunarii. Gheorghe. cuprinse in 26 de localitati. Activitatea de turism desfasurata in RBDD nu este pe masura potentialului ridicat al zonei. o suburbia (Tudor Vladimirescu).

catamarane sau barci cu rame. Tipuri de unitati de cazare Nr. Avantajele ecoturismului sunt multiple. Crt. observare de pasari. intelegerea si pretuirea naturii) o Turism rural o Cura heliomarina pe plajele sin Sulina St. cercetatori) o Programe special pentru tineret.locuri in 2003 .1.o Turism itinerant o Turism specializat – stiintific ( pentru ornitologi. artizanaturile Tipuri structurii de cazare Capacitate de cazare Capacitate de cazare . Oferta de activitati recreative cuprinde: excursii in delta cu salupe. Gheorghe  safari o Turism pentru practicarea sporturilor nautice o Turism pentru practicarea pescuitului sportive si a vanatorii sportive Tab. vizitarea localitatilor. Se are in vedere dezvoltarea turismului pe intreg teritoriul rezervatiei.locuri in 2004 1 Hoteluri 1018 1252 2 Hotelui plutitoare 252 522 3 Campinguri 320 244 4 Cabane 26 20 5 Pensiuni 459 856 6 Popasuri turistice -50 7 Sate de vacant 262 488 8 Tabere 770 770 9 Vile -248 10 Total 3107 4450 Pe langa acest numar de unitati de cazare se adauga acele gospodarii care primesc turisti. pentru cunoasterea. 3. specialisti. acestea avand o capacitate de cazare de 2200 locuri.1. serviciile de ghidare si interpretare. . partied de pescuit. mese traditionale etc. transporturile. exploatarea Deltei cu caiace. atat in sectorul turistic cat si in alte sectoare suport de management a resurselor stimuleaza dezvoltarea sectoarelor industriale locale. accentuand importanta practicarii acestei forme de turism in toate zonele natural astfel: incurajeaza intelegerea naturii genereaza locuri de munca la nivel local.

3.- diversifica economia locala in zonele rurale unde agricultura poate fi sporadic sau insuficienta stinuleaza imbunatatirea infrastructurii locale creaza facilitate de recreere care pot fi folosite atat de comunitatile locale cat si de turisti turismul cultural duce la cresterea respectului comunitatilor pentru valorile culturale si creaza oportunitati pentru imbunatatirea camunicarii intre oameni Numarul turistilor care viziteaza sau care isi petrec vacantele in Delta Dunarii in fiecare an se inscrie pe o curba descendenta.3. Tab. după cum urmează: o Centrul de Informare şi Educaţie Ecologică Tulcea o Centrul de Documentare si Educaţie Ecologicã – Crişan o Centrul de Informare Sulina .1. Evolutia numarului de turisti in RBDD Anul 2002 2003 2004 2005 Numarul de turisti care au vizitat Delta Dunarii 41032 34148 33454 23884 Grafic 3.1.2. documentare. Evolutia numarului de turisti in RBDD În structura Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării funcţionează 3 centre de informare. educaţie ecologică situate în perimetrul RBDD şi în municipiul Tulcea.

Maliuc . 1 : Tulcea .Maliuc .Slobozia (121 km).Caraorman .Canalul Busurca . Hotel Egreta. Campare 4.Canalul Olguţa Dunărea Veche .la 12 km de oraşul Tulcea • Cu trenul - Bucureşti.Gârla Şontea .3.Caraorman .Gârla Sireasa .3. Casa Sindicatelor.Lacul Roşu .Canalul Litcov .Medgidia . Trasee turistice pe căi navigabile 2.Canalul Crişan .Canalul Mila 35 .Aeroport Mihail Kogălniceanu.Mila 23 sat . 2 : Tulcea .Hotelul Lebăda .Sulina – Tulcea . Hotel Select. Ghidul traseelor turistice Trasee turistice pe căi navigabile : Traseul nr.Tulcea Constanţa –Tulcea Bucureşti.Tulcea (90 km) 28 km până la Mahmudia 35 km până la Murighiol 42 km până la Dunavăţul de Jos Hotel Delta. Trasee turistice pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării TRANSPORT SPRE RBDD Acces spre Tulcea • Cu avionul .Împuţita .Lacul Puiu Popas BTT Roşu . Autogara • Cu autocarul sau autoturismul - • • - Din Tulcea cu maşina Parcări în oraşul Tulcea 1. 3: Tulcea .Hotelul Lebăda .Maliuc – Tulcea Traseul nr. Drumeţii 3.Canalul Crişan .Urziceni (57 km).Crişan .Tulcea Traseul nr.Tulcea (270 km) Constanţa – Tulcea (179 km) Galaţi .

Dunărea Veche . Uzlina .Centru de Informare şi Documentare Ecologică Crişan Traseul nr.canal Roşu – Împuţita .lacurile: Bogdaproste . 7 : Hotelul Lebăda . Cardon . Murighiol . Traseul nr.canal M. Sf.canal Isac 2.loc.gârla Perivolovca . Mila 23 Traseul nr.braţul Musura .loc.can. Sfiştofca Periprava Traseul nr.Canalul Magearu .Golful Holbina . Gheorghe.Dunărea Veche .canal Litcov . 16 : Traseul Sulina .cordon litoral – Tătaru . pe ruta: Sulina .can.Lacul Trei Iezere Traseul nr. Gheorghe .canalele: Mila 36 – Sireasa – Şontea – Războiniţa – Stipoc – Pardina .braţul Cernovca .Lacul Babina canal Rădăcinoasele -canal Pardina -loc.Lacul Merhei . Roşuleţ .lac. Gheorghe Traseul nr.Canalul Lopatna .braţ Sulina .gârla Şontea . 9 : Tur Chilia pe ruta: loc.lacul Puiu .baza turistică Roşu .canal Ceamurlia . 12 : Traseul turistic Sulina. Gheorghe. la foisor.Gârla Lopatna . Tulcea .cu extensie lac Isac.lac Roşu . 6: Hotelul Lebăda . 5 : Jurilovca . pe ruta: Sulina . Crişan . Gheorghe –Gârla Turcească. 4 . Crişan . 11: Traseul turistic Sulina –Periprava.braţul Sulina .braţul Stambulul Vechi .loc.Golful Musura . Chilia Veche .Dunărea Veche .canalele: Busurca – Împuţita .La amiaza . 13 : Tur Uzlina pe ruta: loc.Hotelul Lebăda Traseul nr.gârla Lopatna . 8 : Traseul turistic Tulcea – Chilia Veche pe ruta: mun.canal Eracle Dunărea Veche .braţ Sf.loc.Canalul Dranov . Uzlina . Chilia Veche Traseul nr.Mila 23 pe ruta: mun.braţ Chilia – Periprava Traseul nr.canal Sulimanca .canal Bogdaproste .Mila 23 pe ruta: loc.Lacul Matiţa . 14: Traseul turistic Tulcea .can.Periprava. Mila 23 Traseul nr.lacurile: Uzlina şi Isac . Tulcea .Canalul Eracle .Lacul Merheiu Mic .Braţul Sulina .Traseul nr.Dunărea Veche . .can.Sf.cherhana Roşuleţ . Cardon .braţul Babina . Sf.braţ Chilia . 17: Traseul Sulina – Sf. pe ruta: oraş Sulina: canal Busurca.can. Gheorghe pe ruta: loc. Uzlina . până la intrarea în Meleaua Sf.Dunărea Veche .can.Canalul Dunavăţ .22 .canal Isac 3 . 15 : Traseul Crişan . Gheorghe pe ruta: oraş Sulina . Chilia Veche Traseul nr.Lacul Razim Gura Portiţei Traseul nr. 10 : Tur Sf.loc.Trei Iezere .Gura Portiţei Traseul nr.

generate de comportamentul turiştilor ce campează în astfel de locuri. Rosetti . Gheorghe. 3. Drumeţii Drumeţii pe zonele înalte. pe următoarele trasee: a) Traseul turistic D.2: loc.5: loc.loc.A.lac Nebunu şi retur b) Traseul turistic D. Gheorghe .4 august 2010 Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) anunţă vizitatorii că în perimetrul Rezervaţiei este interzisă instalarea corturilor. vile şi bungalouri.lac Sinoie şi retur h) Traseul turistic D.lac Erenciuc şi retur d) Traseul turistic D. cu excepţia locurilor de campare autorizate. Sf. respectiv: Locaţii autorizate pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării unde este posibilă atât cazarea la căsuţe. Măsura este adoptată atât în scopul prevenirii accidentelor.8: Traseul NATURA TRAIL din localitatea Sf. Caraorman . Gheorghe – drum plajă – dig – malul Mării Negre . Tudor Vladimirescu . pentru siguranţa lor sanitară. Punct debarcare nave – dig mal stâng Braţul Sf.Pădurea Caraorman .6: loc.lac Nebunu şi retur c) Traseul turistic D.Lac Parcheş– Lac Telincea 2.lac Erenciuc . C.Lac Potica. amenajate şi dotate corespunzător cerinţelor igienico-sanitare.A. Traseul nr.7: loc.retur. Camparea în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării . Letea . Gheorghe.lac Uzlina şi retur f) Traseul turistic D.lac Saraturi şi retur e) Traseul turistic D. cât şi pentru prevenirea efectelor negative asupra speciilor şi habitatelor naturale.Cetatea Istria .Mocansca . îmbolnăvirilor şi altor riscuri ce pot surveni în cazul campării în zone lipsite de facilităţi igienico-sanitare.1: loc. 18: Lac Câşla. Precizări importante: Accesul în Pădurea Letea şi în Pădurea Caraorman se face numai cu însoţitor (agent ecolog). Rosetti .4: loc. Sfiştofca . Uzlina .loc.braţ Sf. C. la pas şi numai pe o rută dinainte stabilită. Adresăm vizitatorilor Rezervaţiei rugămintea ca. Murighiol .loc.gârla Sireasa şi retur g) Traseul turistic D. Nuntaşi . cât şi camparea: .Pădurea Letea .3: Loc. să folosească numai spaţiile de cazare autorizate existente în localităţile din Delta Dunării şi din zonele învecinate.Gârla Somova.

Rezultă că.4. vile) Complexul Turistic Tatanir . Partizani. lucrările antierozionale şi captările de apă ( în special pentru irigaţii). Loc. provocând o puternică eutrofizare a apelor datorită creşterii conţinutului de nutrienţi. Înrăutăţirea calităţii apelor Dunării a condus la apariţia în lacurile Deltei a unor fenomene • hidrologice deosebit de grave. Principalele activităţi antropice din Deltă care au avut influenţe directe asupra mediului deltaic au fost: • amenajarea canalului Sulina pentru navigaţie maritimă. Gheorghe (căsuţe. a . cabane: Sat de vacanţă LA EDEN (3***) . Condiţiile ecologice din Deltă au fost sensibil influenţate şi de activităţile antropice desfăşurate în întregul bazin hidrografic al Dunării: • • îndiguirea Luncii Dunării. vile) Camping „CAMPOEUROCLUB PARTIZANI” (3***)– com.Locaţia: Chilia. Hostel pentru tineret Sulina . nr 1. omul a intervenit în mod brutal • asupra ecosistemelor deltaice. pe o suprafaţă de cca ¼ din teritoriul Deltei.).Gura Portiţei – (căsuţe. energetica. continuată cu unele lucrări hidrotehnice actualizate permanent.Str. . • • 3. căsuţe. dezvoltarea activităţilor economice din bazinul Dunării (industria. între anii 1950-1989. acumulările hidrotehnice.• • • Camping “DELFINUL” (3***) Sf.II -a. exagerate şi lipsite de fundament ştiinţific. unde s-au executat numeroase canale şi alte lucrări cu repercursiuni negative asupra mediului. refacerea lor fiind o problemă cât se poate de dificilă. agricultura. construirea barajelor pe Dunăre. când s-au îndiguit în Deltă aproape 110. Reconstrucţie ecologică în RBDD Condiţiile naturale specifice din Delta Dunării au fost afectate în trecut prin lucrările executate pe teritoriul RBDD şi în bazinul hidrografic al Dunării.000 de hectare. Sulina Locaţii autorizate care oferă cazare doar la vile. programele de valorificare a resurselor naturale din deltă. transporturile etc.

Acţiunea de reconstrucţie ecologică a început în anul 1994 cu incinta Babina. a avut loc prin refacerea regimului de inundabilitate naturală în cazul incintelor agricole posibil de realizat doar prin proiecte tehnice care să asigure legatura cu braţele Dunării. vânătoarea. sau cu potenţial ecologic latent pentru crearea de noi habitate de o mare valoare naturală.În cadrul programelor de reconstrucţie ecologică au fost luate în consideraţie criterii bazate pe creşterea potenţialului natural sau a biodiversităţii unei zone unde există potenţial de conservare pentru renaturarea ecosistemelor degradate antropic. pentru aceste zone. Cea mai economică variantă pentru obţinerea acestui scop a constituit-o metoda breşelor (deschiderilor în digurile de contur). Deteriorarea habitatelor naturale ale Deltei Dunării. aceasta a fost considerată o sarcină de primă urgenţă în abordarea tuturor lucrărilor de renaturare planificate. recreerea. Deoarece îmbunătăţirea regimului hidrologic este premisa pentru funcţionarea tuturor ecosistemelor din Delta Dunării. Şontea-Fortuna. în suprafaţă de 2. produsă prin amenajarea incintelor agricole. stuficole.000 ha. Somova-Parcheş şi Babina-Cernovca. recoltarea stufului. recâştigarea şi stabilirea modalităţilor de gestionare durabilă a resurselor prin următoarele funcţii ecologice: . piscicole şi silvice a impus acţiuni concrete de redresare şi reconstrucţie ecologica care să aducă ecosistemele la o stare mai apropiată de cea iniţială. proiectele ulterioare mărind suprafaţa reconstruită ecologic la peste 15. Magearu-Cardon. anterioară îndiguirii şi explotării acestor zone. Redresarea regimului hidrologic şi a funcţiilor hidrologice înseamnă. Roşu-Puiu. Materializarea dezideratelor ecologice.100 de hectare. Gorgova-Uzlina. Refacerea funcţiilor ecologice atrage după sine şi dezvoltarea resurselor tipice zonei şi activităţilor tradiţional-economice ale populaţiei locale: pescuitul. În cazul incintelor piscicole principalul deziderat ecologic a fost ameliorarea calităţii apelor şi stării trofice în habitatele acvatice. Renaturarea zonelor îndiguite din Delta Dunării a constituit o componenta principală în cadrul obiectivelor finanţate de Banca Mondială prin proiectul GEF: „Conservarea biodiversităţii în Delta Dunării". în ceea ce priveşte reconstrucţia ecologică a zonelor îndiguite din Delta Dunării. păşunatul. Pentru redresarea situaţiei pe teritoriul RBDD s-au executat lucrări de îmbunătăţire a condiţiilor naturale în următoarele zone: MatiţaMerhei. Dunavăţ-Dranov.

• • • • • • • • • habitat pentru plante şi animale tipice zonelor aluviale. habitat şi zonă de reproducere pentru peşti.deltadunarii.php . biofiltru pentru Marea Neagră.pdf • http://www. reţinerea de sedimente şi fixare de substanţe toxice.ddbra.wikipedia. Bibliografie • • • • http://www.ro/ http://www.ro/ http://ro.ro/valoare-universala. habitate şi zone de reproducere pentru păsări acvatice şi limnicole.ddbra. rezervor pentru biodiversitate şi asigurarea resurselor genetice. circuit biogeochimic al elementelor.ro/gestiunea-deseurilor/pgd_rbdd. biocoridor şi schimb genetic. producţie biologică.ddbra.org/wiki/Delta_Dun%C4%83rii http://www. În acelaşi timp este necesară cunoaşterea consecinţelor benefice ale lucrărilor de reconstrucţie ecologică efectuate şi stabilirea modalităţilor de gestionare a resurselor naturale generate de zonele renaturate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful