1

Analiza matematica – Unitatea de invatare 1
Dr. Liana Manu Iosifescu Februarie 2011 CUPRINS 1. Obiectivele unitatii de invatare 1. 2. Elemente de topologie 2.1 Spatiul topologic 2.2 Multimi deschise 2.3 Multimi inchisa 2.4 Alte definitii ale topologiei 2.5 Multimi compacte 2.6 Funcţii continue pe spaţii topologice 2.7 Proprietăţi ale funcţiilor continue pe mulţimi comp 2.8 Normă. Spaţii Normate 2.9 Şir convergent în (V ,T ) 2.10 Funcţii vectoriale de variabilă vectorială 2.11 Limita unei funcţii vectoriale de variabilă vectorială 3. Exercitii rezolvate 4. Exercitii propuse

1. Obiectivele unitatii de invatare 1.

2. Elemente de topologie 2.1. Definitia topologiei si spaţiului topologic Fie X ≠ φ şi Τ o familie de părţi ale lui X . 2.1.1. Definiţie : Familia Τ este o topologie pe X (sau se spune ca pe X s-a dat o

topologie τ ) , dacă sunt indeplinite axiomele: 1. X , φ ∈Τ, ( 2. Daca ∀ Ai ) i∈I este o familie oarecare, nevida, de multmi care aparitn lui reuniunea oricărei familii de elemente din Τ aparţine lui Τ, adică: i ( ∀ Ai ) i∈I cu Ai ∈Τ, ∀ ∈I ⇒I Ai ∈Τ, i∈ 3. intersecţia unui număr finit de elemente din Τ aparţine lui Τ, adică:
∀ i ∈Τ i =1, n ⇒Ai ∈Τ. A ,
n

) 2.1.2. Definiţie : Perechea ( X , Τ se numeşte spaţiu topologic. În acest caz, elementele lui Τ se numesc mulţimi deschise, iar X se numeşte spaţiul total. Observaţii. Axiomele 2. şi 3. au următoarea semnificaţie: 2. reuniunea unei familii de mulţimi deschise este o mulţime deschisă; 3. intersecţia finită de mulţimi deschise este o mulţime deschisă.

i= 1

iar Exemplu: 2. b ) ⊂ A} = { A ⊆ R | ∀x ∈ A. Τg ) este un spaţiu topologic. Se spune ca T1 este mai grosiera (cu granulatie mai mare) decat T2 sau ca T2 este mai fina decat T1 daca T1 ⊂ T2 . mulţimea vidă ∅ şi X sunt în τ. Sa notam doua din ele cu T1 si T2 . Atunci Τ este o topologie pe X . iar ( X . ∃εx > 0 a. b ) a. Fie X = R şi dreptei reale. numită g ( X . reuniunea oricarei colecţii de multimi din τ este..2. topologia discreta. daca X = Z. ∀ =1.2. împreună cu τ. în τ. 2. 2. 3. {1. Un spaţiu topologic este o multime X.. OBSERVATIE: Am vazut in exemplele anterioare ca pe multimea X am putut defini mai multe topologii. daca X = {1. iar ( R. unirea tuturor seturi finite care nu conţin zero este infinit.. x + rx ) ⊂ A} Atunci Τ este o topologie pe R . 3. Elemente lui X sunt numite de obicei puncte. 3. numit spaţiul topologic grosier. conexiunea şi continuitatea. x ∈ ( a. ∃( a. Exemplu: 3. familia τ = {{}. 4}} formata din doar două submulţimi ale lui X care satisfac axiomele topologiei reprezinta o topologie triviala τ . 3. ( a. Exemplu: 4. T = U ⊆ R n ∀ ∈U . b ). (b. i. numită topologia obişnuită ( uzuală. ] de forma [−∞ a ). daca X = {1. iar R . 4}. {1. {2}. 3. fie închise sau deschise. ∞ . Un spaţiu topologic în care punctele sunt funcţii este numit un spatiu functional. de asemenea. Ele apar în aproape orice ramură a matematicii moderne şi sunt o noţiune unificatoare fundamentala .2}. 4}..2 Exemplu: 1. {1. deoarece (de exemplu). Multimile din τ se numesc multimi deschise şi completarea lor in X se numesc multimi închise. Ramură a matematicii care studiază spaţiile topologice lor se numeşte topologie. normală ) a 0 ( ) Atunci Τ este o topologie pe R n şi ( R n . 2. n ⊂U x i { { } } ( ) .. Fie X = R şi T1 familia tuturor mulţimilor care sunt reuniuni de intervale . Τd ) este un spaţiu topologic. dar nu este tot in Z şi deci nu este în τ. 2. O multime care este atât închisa cat şi deschisa se numeşte un multimr clopen (prescurtare de la closed and open) 1. i. în τ. ∃rx > 0 a. intersecţia de oricarei perechi de multimi din τ este. 2. 2. Exemplu: 5. y = { y1 . o familie de submultimi ale lui X. numită topologia uzuală. Atunci T1 este o topologie pe R . familia τ = {{}.3}. multime de numere întregi. deşi ele pot fi orice obiecte matematice. familia τ egala cu toate subgrupurile finite a numerelor întregi Z plus ea insasi nu este o topologie.3}. cum ar fi convergenţa. {1.î . Fie X = R n şi T0 = { A ⊆ R | ∀x ∈ A. daca X = {1.. a. T1 este un spaţiu topologic. Fie X ≠ φ şi Τg = {φ. 4} şi familia τ = P (X) (puterea multimii X) formează o a treia topologie. yn } ∈R n xi − yi < εx . 4. Spaţii topologice notate x . numit spaţiul topologic discret. topologia grosieră. Atunci Τ este o topologie pe X . b ∈R . de asemenea. care îndeplinesc următoarele axiome: 1. T (X fiind o multime si T de multime a parti ale lui X) sunt structuri matematice care permit definirea formală a conceptelor. Fie X ≠ φ şi Τd = P ( X ) . xn ). numit spaţiul topologic obişnuit al dreptei reale. T0 ) este un spaţiu topologic.4}} de şase submultimi din X formeaza o alta topologie. T ) este un spaţiu topologic.. 3. ( x − rx . 3. {2. Familia Τ se numeşte topologie pe X. sau ambele.. numită d topologia discretă. O multime din X poate fi nici închisa. X } . x = ( x1 . nici deschisa.

{ 2. {x}. x ∈G .3}} deoarece ∀ ⊆ A .3}} satisface axiomele Exemplu de jos-stânga nu este o topologie. {1. cu avem indeplinita conditia ca conditia G ⊂ T adica G ⊆ A ∩ T .3}} . dacă A este vecinătate a lui x 0 . Definiţie: Fie x ∈ X .3}} .3} ⊂ R . Exemplu. G Vecinatatea A este multimea A = {{ 2}.3}] lipseşte. X } .2. atunci B este vecinătate a lui x . lipseşte. a) Dacă T = T0 este topologia obişnuită a dreptei reale. Propozitie : Următoarele afirmaţii sunt echivalente: 1) A ⊂ X este o mulţime deschisă. In primele patru figuri avem o topologii dearece familiile τ = {{ }. singura vecinatate a lui x este X. si definim Tx = { ∅.2. Fie x ∈ X. Fie x ∈ X. care este evident deschisa.3} [de exemplu. Exemplu1 2. atunci {1}.2}} ⊆ T . {1.3}. 2) A este vecinătate pentru orice element al său.2.2.2. {1. {1. sigura vecinatate a lui y ∈ X unde y ≠ x este X insusi deoarece y ∈X si numai in X. {1. T ) şi A = {1. {2}.3.2. 2. Mulţimea tuturor punctelor interioare ale lui A se notează prin A sau Int A şi se numeşte interiorul lui A . Totusi.3} si x = 2 ∈ X . Fie topologia T = {∅. X } . Τ) un spaţiu topologic.2}. {2}]. {1. { 2}. Fie X = {1. Fie ( R. {1. τ = {{ τ = {{ } . 2. {3} sunt mulţimi deschise.y} nefiind deschisa nu este o vecinatate a lui x desi este o vecinatate a lui y. }. 2.2. Din orice vecinătate a lui x se poate extrage o vecinătate deschisă. {1}. iar A = A .3. Mulţimi deschise Fie ( X . 2. { 2}. {1.2.2. Se numeşte vecinătate a lui x . si definim E(x) pe X astfel: E ( X ) = {G ⊆ X : x ∉ G} ∪ { X } Observam ca {y} este deschisa pentru orice y ≠ x din X. {1}. astfel încât x ∈ G ⊆ A . o mulţime A ⊆ X cu proprietate că există o mulţime deschisă G ⊂ T . { 2. 2) O mulţime deschisă este vecinătate pentru orice element al său. τ = {{ }. atunci A = φ .3 In figura de mai sus se dau patru exemple şi două non-exemple de topologii pe multimea de trei pucte {1. si atunci {x.2. Exemplu.2.3}. Definiţie: Daca x0 ∈ A ⊂ X atunci x 0 se numeşte punct interior al lui A . se numeşte vecinătate deschisă a lui x . Exemplul 1.2}. De exemplu G = {{ 2}. {1. Exemplu1 1. 0 b) Dacă T este topologia discretă. De fapt.3}} .2}. A ⊆ A . Definiţie: O vecinătate a lui x .2}.: Fie x ∈ X. Observam ca orice vecinatate a unui punct din X este deschisa. Observaţie. {1}. { 2}. exemplul din dreapta jos nu este o topologie deoarece intersecţia de {1. care este şi mulţime deschisă. si definim o topologie ℑ(x) pe X astfel: ℑ(x) = { G ⊆ X: x ∈ G} ∪{ ∅}. 0 0 .1. 2. 1) Dacă A este o vecinătate a lui x şi B ⊇ A . {1. Observaţii.2. Atunci Tx este o topologie pe X si A ⊆ X este o vecinatate a lui x daca si numai daca x ∈ A adica x ∈ A = {{ x}.3}. deoarece reuniunea {2} şi {3} [de exemplu.2} şi {2. Deci G este oricare submultime extrasa din A. X }. 0 Observaţie.2.2. {2.

∀A.1.4 Exemplul 2. Consecinţa 1. A = [− 3 . Exemplul 1.7]  {10} ⊂ R . Mulţimi deschise Fie ( X . dacă şi numai dacă A = A . Definiţie: Mulţimea A ⊆ X se numeşte închisă.7 ) . Definiţie: Fie A ⊆ X şi x ∈ X . atunci A ' = {∞} .2. 2.2 + 7 )  {10 } ⊂ R şi topologia obişnuită a dreptei reale. adică CX A este o mulţime deschisă.5. Fie A = N ⊂ R şi topologia obişnuită a dreptei reale.6. 2. 2. dacă CX A ∈Τ . reuniunea unui număr finit de mulţimi închise este o mulţime închisă. Consecinţa 2. 2. Fie A = (−4. Fie A = N ⊂ R şi topologia discretă pe R . Atunci: Exemplul 2. Exemplul 2. Propoziţie: Are loc: A = A  A ' . Observaţie.3. B ⊆ X ⇒ A B = A  B .5.3. Τ) un spaţiu topologic.3. Definiţie: Fie A ⊆ X .−1 + 2 ]  {5} ⊂ R şi topologia obişnuită a dreptei reale. Intersecţia unei familii de mulţimi închise este o mulţime închisă. Teorema: Fie ( X . 2.3. Definiţie: Mulţimea tuturor punctelor aderente ale lui A se notează prin A şi se numeşte aderenţa sau închiderea lui A .3.3. 2. 2. În orice spaţiu topologic. Observaţie. 2. dacă orice vecinătate V x a lui x are proprietea: (Vx − { x} )  A ≠ φ . Definiţie: Fie A ⊆ X şi x ∈ X .3.3. Definiţie: Mulţimea tuturor punctelor de acumulare ale lui A se notează prin A ' şi se numeşte mulţimea derivată a lui A . orice mulţime este şi închisă şi deschisă.−1 + 2 ] . Dacă se consideră R . B ⊂ X . Atunci A ' = φ . 0 0 0 4. Exemplul 3. A ⊂ B ⇒ A ⊆ B . A ' ⊆ A .1. Exemplul 2. Propoziţie: Mulţimea A ⊂ X este închisă. dacă orice vecinătate V x a lui x are proprietea: ( ) .3. ∀A. Τ) un spaţiu topologic. Exemplul 1. Fie A = Q ⊂ R şi topologia obişnuită a dreptei reale.2 + 7 ]  {10 } . 0 0 A ⊂ X este deschisă ⇔ A = A . B ⊆ X ⇒ AB ⊆ A  B 0 0 0 0 . Fie A = (− 3 .4. atunci A = ( − 2. 2.7. x se numeşte punct de acumulare al lui A . x se numeşte punct de acumulare al lui A . Atunci: A = N . Exemplul 1.4. Într-un spaţiu topologic discret. T1 şi N ⊂ R . x ∈ X se numeşte punct aderent al lui A .3.2. T0 ) A = ( − 2. Atunci A ' = [− 4. 2. Atunci: A = R . A ⊆ A . mulţimile φ şi X sunt în acelaşi timp închise şi deschise.3. Atunci: 0 ∀A. 2. Fie ( R. dacă orice vecinătate V x a lui x are proprietea: Vx  A ≠ φ .

Oricare ar fi A ⊂ X . DEFINIŢIE. T1 şi N ⊂ R .13 Definiţie:. Exemplu. Definiţie: Mulţimea tuturor punctelor frontieră ale lui A se notează prin Fr A şi se numeşte frontiera lui A . A = F F⊇ A .Teorema: Fie ( X .−1 + 2 ]  {5} ⊂ R şi topologia obişnuită a dreptei reale. Fie A = (−4. rezultă A = A .−1 + 2 ]  {5} ⊂ R şi topologia obişnuită a dreptei reale. Exemplul 2. rezultă A = A  Fr A . Oricare ar fi A ⊂ X . 2. Oricare ar fi A ⊂ X . 2. A ' ⊆ A . 2. Observaţie.8. Atunci: 1.5 (Vx − { x} )  A ≠ φ . Se numeşte exteriorul lui A şi se notează prin Ext A . 4. Exemple.11. Fie A = (−4. 1 2. T 0 ) . Fie A = (−4. rezultă că 0 A⊇ ∈ G Τ 0 0  G. Atunci Fr A = {− 4.3.3. 5. A este o mulţime închisă. 2.−1 + 2 ] . Propoziţie: Are loc: A = A  A ' .−1 + 2 ]  {5} ⊂ R şi topologia obişnuită a dreptei reale.9. Oricare ar fi A ⊂ X . Definiţie: O mulţime formată numai din puncte izolate se numeşte discretă. Dacă se consideră R . Τ) un spaţiu topologic. În topologia obişnuită a dreptei reale. dacă şi numai dacă Fr A ⊂ A . Definiţie: Mulţimea tuturor punctelor de acumulare ale lui A se notează prin A ' şi se numeşte mulţimea derivată a lui A .14.10. 6. 2.3.3. mulţimea: ( ) Ext A = CX A .3. atunci A ⊆ B . Exemplu: Multimea tuturor punctelor limita finite ale unui sir este o multime inchisa inchisa in spatiul topologic ( R . 2. rezultă că A = 7. Atunci A ' = φ . Oricare ar fi A ⊂ X . Dacă A ⊂ B ⊆ X .5} . 2. A ⊂ X este o mulţime închisă. Exemplu. F este o mulţime închisă. 3. Atunci Iz A = {5} . Consecinţă. mulţimile N şi Z sunt discrete.4 Alte definitii ale topologiei . Atunci A ' = [− 4.12. Definiţie: x ∈ A ⊆ X se numeşte punct frontieră a lui A . dacă x nu este punct de acumulare al lui A ( A nu este vecinătate a lui x (pentru orice vecinătate V x a lui x are loc: V x  A = { x} )). dacă oricare ar fi o vecinătate V x a lui x are loc: V x  A ≠ φ ≠ V x  CX A . 2. atunci A ' = { ∞} . Exemplul 1. x ∈ A ⊆ X se numeşte punct izolat. Mulţimea tuturor punctelor izolate ale lui A se notează prin Iz A . Fie A = N ⊂ R şi topologia obişnuită a dreptei reale.3.3. rezultă CX A = CX A .− + 2 .

toate perechile (X. http://en. Definitia via multimi inchise: Objects: toate perechile (X. Definitia via multimi deschise: Obiecte: toate topological spaces. pentru care obiectele corespunzătoare au acelaşi multime de bază (underlying set) şi morfismele (morphisms ) corespunzătoare sunt identice cu multimile de funcţii. . O topologie poate fi determinată de un set de axiome referitoare la toate sistemele de vecinatati. Exista insa o serie de definitii echivalente pentru caracterizarea categoriei de spatiu topologic. Aceasta este categoria ordinara de spatii topologice. de asemenea. probabil.Intersectia (intersection) oricarei perechi de multimi din T apartine lui T. închisă. intersecţia de orice colecţie de multimi din τ este. .e.Reuniunea (union) oricarei familii de multimi din T apartine lui T. fiecare din ele dand o noua maniera de gandire a conceptelor de topologie si multe dintre acestea conducand la noi directii de investigaţie şi generalizare. Un alt mod de a defini un spaţiu topologic este prin utilizarea axiomele de închidere Kuratowski. mulţimea vidă şi X sunt închise.T) de multimi (set) multimea X impreuna cu familia T de submultimi ( subsets) ale lui X satisfac axiomrle: . defineste o categorie concreta (concrete category) şi fiecare pereche de astfel de categorii se poate arata ca este concret izomorfa (in Rn). în τ. închisă. de asemenea. Stabilire efectiva a izomorfismelor concrete este mai mult laborioasa decat problema de sclipire.Intersectia (intersection) oricarei perechi de multimi din T apartine lui T. 3. Sistemul de vecinatati ale lui x este format din toate vecinatatile lui x. un alt mod de a defini un spaţiu topologic este ca o multime X împreună cu τ .. Morfisme: toate functiile ordinare continue (continuous functions) de ex. există un izomorfism de categorii (isomorphism of categories). fiecare dintre următoarele propozitii definesc spaţii topologice echivalente celor anterioare. O vecinătate a unui punct x este orice multime care are o submultime deschisa care conţine pe x . toate functiile a caror imagine inversa (inverse image) a unei multimi deschise este o multime deschisa. 2. Formal. . Acest lucru ar implica următoarele: Definirea inversesului pentru functii. un morphism) intr-o categorie data if and only if este continua (un morphism) in Top. un spatiu topologic este definit in general in rapoart cu multimile deschise (open sets). . i. multimea vida şi X sunt în τ. de asemenea. reuniunea oricarei perechi de multimi închise este.T) de multimi (set) X impreuna cu familia T de submultimi ( subsets) ale lui X care satisfac axiomele: . o colecţie de submultimi ale lui X care îndeplinesc următoarele axiome: 1. Cea mai simplă abordare este. Multimile din T sunt multimi deschise (open sets). verificarea ca acestea au invers si ca aceste inverse apatin multimii de baza Verificarea ca aceasta multime de functii este "continua" (ex.6 Există multe alte moduri echivalente de a defini un spaţiu topologic. se stabileşte ca în topologia τ sunt multimi închise. de a construi perechi de izomorfismele inverse concrete între fiecare categorie şi categoria de spaţii topologice ( category of topological spaces sau pescurtat Top).Multimea vida (empty set) si X sunt in T. Multimile din T sunt multimi inchise (closed sets).. Cu alte cuvinte. Aceasta înseamnă că pentru fiecare pereche de categorii definite mai jos. intersecţia de orice colecţie de multimi închise este.Multimea vida (empty set) si X sunt in T. Conform acestei definiţii. şi complementele lor în X sunt multimi deschise.org/wiki/Characterizations_of_the_category_of_topological_spaces: In mathematica. fiecare dintre următoarele definiţii. care defineste multimi putere (power set)ca puncte fixe fata de un operator definit pe multimea putere al lui X. . axiomele de definire a multimilor deschise de mai sus devin axiomele definirii multimilor închise: 1. 2. 3.wikipedia. reuniunea a oricarei perechi de multimi din τ este. de asemenea.Reuniunea (union) oricarei familii de multimi din T apartine lui T. De exemplu. Folosind aceste axiome. în τ. folosind legile de Morgan.

{ 2}. {1. the final axiom then states that every vecinatate contains an open set.Daca U este in N(x). Comments: This definition axiomatizes the notion of vecinatate. Definitia via operatori de interior: Obiecte: toate perechile (X. Definitia via convergenta The category of topological spaces can also be defined via a convergence relation between filters on X and points of x. {1.3.4}} pe care relatiile lui De Morgan sunt verificate.4} avem {1} ∪{1. atunci x este in U. cl ) → ( X ′. . { 2}.cl ( ∅) = ∅ (Preservation of nullary unions) Morfisme : toate closure-preserving functions.3. Pentru si B = {1. Definitia via vecinatati: Obiecte: toate perechile (X.4} ∪{ 2} = {1} ∪{1.3.3. care satsatisfac pentru oricare x din X axiomele: . then A contains all points to which F converges. N') such that if V is in N(f(x)).4} si respectiv {1} ∩{1.2}.int) of set X impreuna cu operatorul interior (interior operator) int : P(X) → P(X) satisfac urmatoarele axiome duale (dualisation) ale lui Kuratowsky (Kuratowski closure axioms): .4} = {1} = { 2. Aceasta este categoria care rezulta prin inlocuirea intregii lattice o unei multimi deschise intr-un spatiu topologic prin multimile inchise ordertheoretic dual . de exemplu toate functiile f intre doua interioare de spatii : int ( A ∩ B ) ⊇ int ( A) ∩ int ( B ) (Preservation of binary intersections) int ( X ) = X (Preservation of nullary intersections) int ( int ( A) ) ⊇ int ( A) ( ) (Idempotence) f : ( X . whenever F is a filter on A.3.3.A ⊇ int A - Morfisme: : toate interior-preserving functions. i n) → ( X ′ . This is equivalent to asking that whenever V is in N(f(x)). A ∩B = A ∪B . {1}. atunci exista V in N(x) astfel incat U este in N(y) pentru toti y din V.e. de exemplu tote functiile f intre doua spatii inchise : astfel incat pentru toate submultimile A ale lui X’ avem f ( cl ( A) ) ⊂ cl ′( f ( A) ) . cl ′) astfel incat pentru toate submultimile A ale lui X’ avem pentru toate submultimile A ale lui X’ avem f − 1 ( i nt′ ( A) ) ⊂ i n tf − 1 ( A) Comments: The interior operator assigns to each subset its topological interior. unde F(X) reprezinta multimea tuturor filtrelor (filters) pe X.3. {1.7 Morfisme: Toate functiile a caror imagine inversa (inverse image) a unei multimi inchise este o multime inchisa.4} = {1.3.4}} care completat cu complementele submultimilor devine }.4} = { 2} = { 2..3. {1. f : ( X .3.4}.2. in the same way the closure operator assigns to each subset its topological closure. { 2.3. all functions f : (X.cl) ale multimii X impreuna cu operatorul de inchidere ( closure operator) cl : P(X) → P(X) satisface axiomele Kuratowski (Kuratowski closure axioms): - A ⊆ cl ( A) (Extensivity) (Idempotence) cl ( cl ( A) ) = cl ( A) cl ( A ∪ B ) = cl ( A) ∪ cl ( B ) (Preservation of binary unions) . These axioms (coupled with the Hausdorff condition) can be retraced to Felix Hausdorff's original definition of a topological space in Grundzüge der Mengenlehre.Daca U este in N(x).4} = {2. A topology in the usual sense can be recovered by declaring a set A to be closed if. We say that U is a vecinatate of x if U is in N(x). ( ) f : ( X . cl ) → ( X ′. . This definition demonstrates that convergence of filters can be viewed as a fundamental topological notion. Acest operator topologic (closure operator) a fost generalizat in category theory.. i.3. i nt′ ) t astfel incat .2.4} Definitia via operatori de inchidere: Objects: toate perechile (X.4}.4} ∩{2} = {1} ∩{1. Morfisme: all vecinatate-preserving functions. N) → (Y.3. Exemplu: Fie spatiul topologic τ = {{ A = {1} τ = {{ }. {1}. The open sets can be recovered by declaring a set to be open if it is a vecinatate of each of its points. then there exists U in N(x) such that f(U) is contained in V.4}. { 2. cl ′) Axiomele de inchidere Kuratowski abstractizeaza proprietatile operatotului de inchiderepe spatiul topologic. latticea complementelor multimilor deschise. care atribuie fiecarei submultimi inchiderea ( topological closure) sa. then f−1(V) is in N(x). Relatia dintre cele doua definitii este data de legile lui De Morgan ( De Morgan's laws ): A ∪B = A ∩B .N) ale multimii X impreuna cu finctia vecinatate N : X → F(X).

Definiţie: Se numeşte şir de elemente din X o funcţie f : N → X .5.5. A subset of a topological space X is a connected set if it is a connected space when viewed as a subspace of X. Fie ( X . 2. 2.org/wiki/Connected_space Connected space From Wikipedia.5. finit.5. În acest caz. Se consideră şirul ( x n ) n∈N care converge la x şi fie mulţimea K = { x n n ∈ N}  { x} . this definition shows that convergence of nets can be viewed as a fundamental topological notion. as well as the union of two disjoint open disks in two-dimensional Euclidean space. j∈ Exemple.wikipedia. Top can be described via net convergence. a connected space is a topological space that cannot be represented as the union of two or more disjoint nonempty open subsets. unde f ( n ) = x n şi se numeşte termenul general al şirului. search For other uses. Τ) şi A ⊂ X . Justificarea acestei afirmaţii este următoarea. În orice spaţiu topologic o mulţime finită este compactă. As an example of a space that is not connected. The space A at top is connected. 2. Definiţie: Fie K ⊂ X . dacă în afara oricărei vecinătăţi a lui x se află un număr finit de termeni ai n →∞ şirului. spaces which are not connected) include the plane with a closed annulus removed. 2. şirul se notează prin ( x n ) n∈N sau ( x n ) . which is a space where any two points can be joined by a path. Connectedness is one of the principal topological properties that is used to distinguish topological spaces. A stronger notion is that of a path-connected space. astfel încât J G j ⊇K .4. whenever (xα) is a net on A. one can delete an infinite line from the plane. A topology in the usual sense can be recovered by declaring a set A to be closed if. the shaded space B at bottom is not. see Connection (disambiguation). 2. Atunci K este o mulţime compactă. dacă A ⊆ I Ai . 1. the free encyclopedia Jump to: navigation. Other examples of disconnected spaces (that is. atunci familia ( Ai ) i∈I formează o i∈ acoperire finită a lui A . Τ) un spaţiu topologic. http://en. Dacă I este o mulţime finită. Formal definition .1.2. In topology and related branches of mathematics. then A contains all points to which (xα) converges. nevidă. Mulţimea K se numeşte compactă dacă din orice acoperire cu mulţimi deschise ( Gi ) i∈I a lui K se poate extrage o subacoperire finită. Connected and disconnected subspaces of R².3. 2. Definiţie: Şirul ( x n ) n∈N converge la x ∈ X sau are limita x şi se scrie not lim x n = x .8 Similarly.5. Definiţie: O familie de părţi ( Ai ) i∈I ale lui X formează o acoperire a lui A . nevidă. adică ∃J ⊂ I . As for filters. Mulţimi compacte Fie spaţiul topologic ( X .

and even simply connected. For example take two copies of the rational numbers Q. 2]. . then X is itself connected. is totally disconnected. because a path can be drawn between any two points in the space.1} are constant. Otherwise. 2]. In fact. X cannot be written as the union of two nonempty separated sets. The components in general need not be open: for instance the components of the rational numbers. both of these intervals are open in the standard topological space [0. as subspace of the real numbers.1] to X with f(0) = x and f(1) = y. 2] in the standard subspace topology is connected. in fact such a space is totally disconnected. the one-dimensional Euclidean space without the origin is not connected. but this encyclopedia does not follow that practice. subsets of the real line R are connected if and only if they are path-connected. is connected. The only continuous functions from X to {0. the set of invertible bounded operators on a (complex) Hilbert space is connected. A Euclidean plane excluding the origin. The converse is not always true: examples of connected spaces that are not path-connected include the extended long line L* and the topologist's sine curve. In contrast. (0. Related to this property. A Euclidean plane with a straight-line removed is not connected since it consists of two half-planes.9 A topological space X is said to be disconnected if it is the union of two disjoint nonempty open sets. The topologist's sine curve is an example of a set that is connected but is neither path connected nor locally connected. Clearly any totally separated space is totally disconnected. and their union is the whole space. since the set contains uncountably many points. A path-component of X is an equivalence class of X under the equivalence relation which makes x equivalent to y if there is a path from x to y. X is said to be connected. Some authors specifically exclude the empty set with its unique topology as a connected space. it has uncountably many components. [edit] Connected components The maximal connected subsets of a nonempty topological space are called the connected components of the space. X cannot be divided into two disjoint nonempty closed sets. it is not connected. If a space X is homotopy equivalent to a connected space. it is not even Hausdorff. connectedness and path-connectedness are the same for finite topological spaces. The only subsets of X which are both open and closed (clopen sets) are X and the empty set. for any two elements x and y of X. The components of any topological space X form a partition of X: they are disjoint. open subsets of Rn or Cn are connected if and only if they are path-connected. and Γx' be the intersection of all open-closed sets containing x (called quasi-component of x. [edit] Examples The closed interval [0. are the one-point sets. nonempty. 1) ∪ {3} is disconnected. In contrast. For a topological space X the following conditions are equivalent: X is connected. Any topological vector space over a connected field is connected. for example. More generally. if there is a path joining any two points in X. these subsets are the intervals of R. The Cantor set is totally disconnected. the group of n-by-n real matrices) consists of two connected components: the one with matrices of positive determinant and the other of negative determinant. Also. a space X is called totally separated if. and identify them at every point except zero. The three-dimensional Euclidean space without the origin is connected. The space X is said to be path-connected (or pathwise connected or 0-connected) if there is only one pathcomponent. The general linear group (that is. i. although it can. However. there exist disjoint open neighborhoods U of x and V of y such that X is the union of U and V. one sees that the space is not totally separated. A convex set is connected. 2] is disconnected. [edit] Disconnected spaces A space in which all components are one-point sets is called totally disconnected. A subset of a topological space is said to be connected if it is connected under its subspace topology.e.) Then where the equality holds if X is compact Hausdorff or locally connected. with the quotient topology. The only subsets of X with empty boundary are X and the empty set. 1) and (1. and the condition of being totally separated is strictly stronger than the condition of being Hausdorff. the second set is not open in the aforementioned topology of [0. Additionally. by considering the two copies of zero. Every discrete topological space with at least two elements is disconnected.) Every component is a closed subset of the original space. In particular. A path from a point x to a point y in a topological space X is a continuous function f from the unit interval [0. 0). (For an empty topological space this partition consists of zero connected components. 1) and [1. The union of [0. the spectrum of a commutative ring is connected if and only if it has no idempotent [edit] Path connectedness if and only if the ring is not a product of two rings. The spectrum of a commutative local ring is connected. However. Every path-connected space is connected. but is not simply connected. (0. More generally. 2]. Let Γx be a connected component of x in a topological space X. be written as the union of [0. The resulting space. is connected. 1) ∪ (1. This subspace of R² is path-connected. but the converse does not hold. it is actually simply connected. The space of real numbers with the usual topology is connected.

Topological spaces and graphs are special cases of connective spaces. Note however. But it is not always possible to find a topology on the set of points which induces the same connected sets. However. To wit. B ≠ φ . T ' ) spaţii topologice şi o funcţie f ( x ) ∈ U f ( x0 ) . It can be shown that a space X is locally connected if and only if every component of every open set of X is open. A locally path-connected space is path-connected if and only if it is connected. The connected components of a space are disjoint unions of the path-connected components (which in general are neither open nor closed). their morphisms are those functions which map connected sets to connected sets (Muscat & Buhagiar 2006). a simply connected space need not be connected. [edit] Local connectedness Main article: Locally connected space A topological space is said to be locally connected at a point x if every vecinatate of x contains a connected open vecinatate. a topological space is said to be locally path-connected if it has a base of path-connected sets. Every open subset of a locally connected (resp. namely those subsets for which every pair of points has a path of edges joining them. X must be connected and thus hyperconnected spaces are also connected. Y ⊆ B numeşte preimaginea lui Y sau imaginea inversă a lui Y prin funcţia f . Every locally path-connected space is locally connected. Every manifold is locally path-connected. that if the "path connectedness" requirement is dropped from the definition of simple connectivity. j in I. then is also connected. b) = {x | a < x < b} and the half-open intervals [0. Similarly. 0 f : X →Y . the finite connective spaces are precisely the finite graphs. note that any path connected space must be connected but there exist connected spaces that are not path connected. This generalizes the earlier statement about Rn and Cn. a notion of connectedness can be formulated independently of the topology on a space. One then endows this set with the order topology. path-connected). A. The topologist's sine curve is an example of a connected space that is not locally connected. that is one takes the open intervals (a. each of which is locally path-connected. is nonempty. 2. there is a category of connective spaces consisting of sets with collections of connected subsets satisfying connectivity axioms. 1] and its image f([0. Every quotient of a connected (resp. Definiţie: f este continuă în x0 ∈ X . One endows this set with a partial order by specifying that 0'<a for any positive number a. locally path-connected) space is locally connected (resp.1. path-connected) spaces is connected (resp. This result can be considered a generalization of the intermediate value theorem. An example of a space which is path-connected but not arc-connected is provided by adding a second copy 0' of 0 to the nonnegative real numbers [0. For instance. Clearly 0 and 0' can be connected by a path but not by an arc in this space. The closure of a connected subset is connected. Since a simply connected space is by definition. ∞). If is a family of connected subsets of a topological space X indexed by an arbitrary set I such that for all i. as does the above mentioned topologist's sine curve. Every path-connected space is connected. In general. but leaving 0 and 0' incomparable. any topological manifold is locally path-connected. The 5-cycle graph (and any n-cycle with n>3 odd) is one such example. locally path-connected). [0'. 2. a) = {x | 0' ≤ x < a} as a base for the topology. It can be shown any Hausdorff space which is pathconnected is also arc-connected. path-connected) space is connected (resp. then is also connected. Yet stronger versions of connectivity include the notion of a contractible space. if there exist no two disjoint non-empty open sets in a topological space.6. indeed. It is locally connected if it has a base of connected sets. More generally. by treating vertices as points and edges as copies of the unit interval (see topological graph theory#Graphs as topological spaces). T ) şi (Y . se . [edit] Stronger properties There are stronger forms of connectedness for a topological space. [edit] Theorems Main theorem: Let X and Y be topological spaces and let f : X → Y be a continuous function. The deleted comb space furnishes such an example. X. An open subset of a locally path-connected space is connected if and only if it is path-connected. Every contractible space is path connected and thus also connected. If X is (path-)connected then the image f(X) is (path-)connected. Atunci f (Y ) = {x ∈ A f ( x ) ∈Y }. Funcţii continue pe spaţii topologice Fie ( X . path-connected). The resulting space is a T1 space but not a Hausdorff space. If {Aα} is a nonempty family of connected subsets of a topological space X such that is nonempty. 1]). The connected components are always closed (but in general not open) The connected components of a locally connected space are also open. dacă oricare ar fi U f ( x0 ) o vecinătate a lui f ( x 0 ) .6. also required to be path connected. Every product of a family of connected (resp. As a consequence. [edit] Graphs Graphs have path connected subsets. astfel încât oricare ar fi x ∈V x are loc 0 −1 Fie funcţia f : A → B. any simply connected space is also connected. that is a path f which is a homeomorphism between the unit interval [0.10 A space X is said to be arc-connected or arcwise connected if any two distinct points can be joined by an arc. există V x o vecinătate a lui x 0 . a) = {x | 0 ≤ x < a}. Then one can show that the graph is connected (in the graph theoretical sense) if and only if it is connected as a topological space. every graph can be canonically made into a topological space.

x e = ∑x i =1 n 2 i şi este numită norma euclidiană.6.8. Definiţie: Criteriul de continuitate globală: f este continuă global. dacă şi numai dacă preimaginea unei mulţimi deschise din (Y . Definiţie: Fie f : A ⊆ R → R .. f ( x ) = c. y ∈A cu x − y < δ ( ε ) are loc f ( x ) − f ( y ) <ε . f : R → R . ∀. [ ) →0.2..7.7. R ) este un spaţiu normat. 2.. 2. ( R.6. 2.1.11 2.6. Proprietăţi ale funcţiilor continue pe mulţimi compacte Fie ( X . x n ) ∈ R n . Cele două definiţii sunt echivalente. b) f îşi atinge efectiv marginile. în care norma este modulul. Funcţia f este uniform continuă pe A . Spaţii Normate Fie (V .3. Teorema 3: Fie f : K ⊂ R → R . Definiţie: Funcţia . Normă. astfel încât ∀ . T0 ) . Exemplul 2. K o mulţime compactă. atunci f este uniform continuă pe K . ∞ se numeşte normă pe V . dacă oricare ar fi U f ( x0 ) o vecinătate a lui f ( x 0 ) .7. T ) . 2. dacă: x α R x V 2) α =α x . ( R n .1.8. T ' ) . y ∈ . dacă x ∀ε > 0.7. Exemplul 1. n ≥ 2 este un spaţiu normat. f ( x ) = x este uniform continuă pe R . Observaţie. preimaginea f −1 (U f ( x0 ) ) este o vecinătate a lui x 0 . R ). : V 1) x = 0 ⇔ x = 0V . 2.7. Într-un spaţiu normat se poate defini o topologie. K o mulţime compactă.4.8. ∀ ∈ .2. f : R → R . f : R → R . x ≥0.. Teorema 2: Fie f : K ⊂ R → R . R ) un spaţiu vectorial real. T ' ) este o mulţime deschisă din ( X . 2. x 2 . . f ( x ) = x 2 nu este uniform continuă pe R . atunci: a) f este mărginită. Exemplul 1. 2. ( R.4. ∀ ∈ .3. Teorema 1: Dacă f continuă global şi K ⊂ X este o mulţime compactă în ( X . x V 3) x V Consecinţă. 0 = x −x ≤ x + x =2 x ⇒ x ≥0. 2. Dacă f este continuă global (pe K ). Dacă f este continuă pe K . 2. în care norma se defineşte astfel: ∀x = ( x1 .2. Observaţie. 2. c ∈ R este uniform continuă pe R . ( R. ∃δ ( ε ) > 0. dacă f este continuă în fiecare x ∈ X . ∀ ∈ . T ' ) spaţii topologice şi o funcţie f : X →Y . atunci f ( K ) este o mulţime compactă în (Y . T ) şi (Y . utilizând norma. Exemplul 2. x +y ≤ x + y . x V Demonstraţie. T ) . Definiţie: Un spaţiu vectorial pe care s-a definit o normă se numeşte spaţiu vectorial normat sau spaţiu normat. ∀ ∈ . T0 ) . Definiţie: f este continuă pe X sau continuă global. Definiţie: f este continuă în x 0 .

Şir convergent în (V .7. dacă există o bilă deschisă Br ( a ) ⊂ M . dacă este vecinătate a oricărui element al său. astfel încât ∀ . mulţimea derivată.8.8.9.T ) not 2.4.3.9. Definiţie: M ⊂ V se numeşte mulţime deschisă. Exemplu. mulţime compactă. mulţimea: Br ( a ) = {x ∈ x −a < r } .5. Fie T familia mulţimilor deschise din V . 2. ∀n ∈ N. punct interior. Atunci R . Definiţie: (echivalentă). V 2. R ) şi Τ e familia mulţimilor deschise din R n . Atunci R . Dacă x n → x şi x n → x ' ⇒ x = x ' ( unicitatea limitei).4. Dacă x n → x şi β n → β .6. unde f ( n ) = x n şi se numeşte termenul general al şirului. Dacă x n → x şi α n → α ⇒ α n x n → α x . 3. Definiţie: Se numeşte bilă închisă cu centrul în a şi de rază r > 0 şi se notează prin Br ( a ) . V R Caz particular: Fie ( R n . numit spaţiu topologic normat. dacă n →∞ 2.T e este un spaţiu topologic normat.9. Definiţie: ( x n ) se numeşte fundamental. n →∞ 2. βn β ( ) . ∃n(ε ) ∈N . lim x n − x = 0 . definite cu n norma euclidiană. Definiţie: M ⊂ V se numeşte vecinătate a lui a ∈V . 2. β ≠ 0 ⇒ V R 1 1 xn → x .T ) este un spaţiu topologic. definite cu norma n euclidiană. Teoremă: (V . 2. Definiţie: Se numeşte şir de elemente din V . dacă ∀ε > 0.8. Într-un spaţiu topologic normat se pot defini următoarele noţiuni: punct aderent.1. β n ≠ 0. 4.9. 2. Definiţie: ( x n ) converge către x ∈V şi se scrie lim x n = x sau x n → x . n Fie ( x n ) . Definiţie: M ⊂ V se numeşte mulţime închisă. Se numeşte bilă deschisă cu centrul în a şi de rază r > 0 şi se notează prin Br ( a ) . mulţimea: Br ( a ) = {x ∈ x −a ≤ r } . ( x n ) converge către x ∈V .9. ( β n ) ⊂ R . Dacă x n → x şi y n → y ⇒ x n + y n → x + y . închiderea unei mulţimi.8. o funcţie f : N →V . exteriorul unei mulţimi. 2. frontiera unei mulţimi.8. ∃n(ε ) ∈N .5. 2.9. dacă ∀ε > 0.3. interiorul unei mulţimi.2.12 2. V 2.8. Definiţie: Fie a ∈V .T e este un spaţiu topologic normat. Notaţie: ( x n ) n∈N sau ( x n ) . Propoziţie: Sunt adevărate afirmaţiile: 1. ( y n ) ⊂ V şi ( α n ) . Fie ( R n . n astfel încât ∀ ≥ n(ε ) are loc x n −x < ε .8. dacă C M este o mulţime V deschisă. punct de acumulare. ( ) 2. R ) şi Τ e familia mulţimilor deschise din R n . m ≥ n(ε ) are loc x n − x m < ε .

Funcţia f are limita l în . 2. m ∈ N * .. ∀x ∈ A şi se poate scrie: f = ( f 1 .. R ). Fie Atunci f i ( x ) = pri ( f ( x ) ) = pri ( y1 . Funcţia f are limita l în * * ar fi şirul ( a p ) p∈N ⊂ A..10. atunci f este o funcţie vectorială de variabilă reală. * ( ) astfel încât a p → a .... n .. f m ( x ) ) .. 2.. n. Teoremă: Un şir din R n este convergent. x n ) ∈ A . ∀p ∈ N .. Cazuri particulare. dacă şi numai dacă şirul de p i componente ( ai ) p∈N converge către ai .. adică: * * a p → a ⇔ aip → ai ..... Teoremă: Fie a ∈ A ' .9. astfel încât a p → a . f : A ⊂ R n → R m . a n ) ∈ R * .6... Definiţie: Un spaţiu topologic normat. 2. R ). n. a 2 .. x n ) = ( y1 . Atunci f : A ⊂ Rn → Rm f ( x) ∈R m Fie şi şi f ( x ) = ( y1 .. Rezultă că f ( x1 . Definiţie 2.. R . a p ≠ a. y m ) = y i .13 n p p p n Fie şirul ( a p ) p∈N ⊂ R . Dacă n ≥ 2 şi m = 1 ..10... y m ) . a p ≠ a. r 2. Propoziţie: Şirul ( a p ) p∈N converge către a . 2.7.3.T e este complet. . f = ( f 1 .1. Limita unei funcţii vectoriale de variabilă vectorială n m * Fie R .. se numeşte complet.. a. Atunci a p = ( a1 . k ∈ N * .8.. f m ) . x n ) = ( y1 . n Exemplu R ... x k ) = xi . în care un şir este convergent.T e . ∀p ∈ N . i = 1.. f m se numesc componentele funcţiei vectoriale f . m ∈ N ... dacă şi numai dacă este fundamental. a şi se scrie lim f ( x ) = l . dacă şi numai dacă este şir fundamental.. Funcţii vectoriale de variabilă vectorială n m * Fie ( R n . ( )( ) 2. astfel încât ∀x ∈ A cu x − a e < δ (ε ) . 2.. ∀i = 1. m ∈ N . n..9.11. Fie a = ( a1 . Definiţie: Funcţiile f 1 . atunci f este o funcţie reală de variabilă vectorială sau o funcţie reală de n variabile reale.T e ....11...... a şi se scrie lim f ( x ) = l .11. n . * 2. Definiţie: O funcţie f : R n → R m se numeşte funcţie vectorială de variabilă vectorială. A ⊂ R n .10. ∃δ ( ε ) > 0. m . f m ) şi a ∈ A′ .9. 2. y n ) sau f ( x1 .10. ∀ =1.. y n ) = ( f 1 ( x ) ..9...9. dacă ∀ε > 0 x →a să aibe loc f ( x ) −l e <ε . pri ( x1 . b.... dacă oricare x →a p →∞ 2. R ..2. R .1. ( )( ) 2.. k . a 2 . funcţia definită astfel: pri : R k → R .T e . Dacă n = 1 şi m ≥ 2 .. Atunci există un şir ( a p ) p∈N ⊂ A... f i = pri  f : A → R . ( R m . a n ) . să aibe loc: lim f ( a p ) = l. ∀i = 1..T e .2.. Definiţie: Se numeşte proiecţia de ordin i şi se notează prin p i . Definiţie 1. x = ( x1 .

{ a. ∀ . ′ ′ ′ ′ τ 2 = { ∅. { a. ( a. ∅. dacă oricare x →a x V astfel încât ∀ ∈ a are loc f ( x ) ∈U l . ∀ . Determinati daca următoarele familii de sumultimi ale lui X reprezintă o topologie pe X.4} deci τ este o topologie pe X. X . Y . X . x →a y →b f : A ⊆ R 2 → R . f } ∉τ 3 2. { f }. Y .2. Y . X } si respectiv τ ′ = {∅. Y . c}} . { a. c}} . {b. b}} . {c}} . c}. ∅ ∪ Si = Si ∈τ 2 . Considerand τ 2 = { X .2. { a. { a. {c}. Y . S 2 . Y . τ 4 = {∅. { a. τ 8 = {∅. j ∈{1. X } din acestea urmand a fi extrase si celelalte topologii posibile. S 2 . f ( x. { a}. { a. ∅ ∪ Si = ∅ ∈τ 2 si Si ∪ S j = S k ∈τ 2 . c}} . { c}. y ) = l sau lim f ( x. { a. d }. S1 . {b. c. b. b. {b}. {c}} . ∅} iar cea mai fina va fi topologia τ scrisa pentru multimile putere. b}} . ∅. Y . { b} . b}} . { a}} . b}} . f }} . Y . Y . Y . τ 6 = {∅. b}} . τ12 = { ∅. ′ ′ τ16 = {∅. Considerand τ1 = { X . e} . {b}. b ) ∈ A' ⊂ R 2 şi se poate scrie: ( x . . avem a şi se scrie lim f ( x ) = l . ∅} ′ respectiv τ 0 = {Y . {c}. b. ′ τ 2 = {∅. { a}. τ 9 = {∅. Si ∩ S j = S k ∈τ 2 .b ) lim 1. τ11 = {∅. ∅ ∪ Si = Si ∈τ1 . c}} . τ15 = {∅. f }} . { b}} . j ∈{1. c} Cea mai grosiera topologie in ambele cazuri va fi topologia triviala τ 0 = { X . { a. b}} . b. τ 4 = { ∅. { a. τ10 = {∅.14 2. c}} . { a. b}} . iii) Intersectia oricăror două multimi din τ apatine lui τ. τ 3 = {∅. X ∩ Si = Si ∈τ 2 . ∅. { a}} .3. τ14 = { ∅. S1 . X ∩ Si = Si ∈τ1 .11. ′ Celelalte topologii posibile in cazul doi vor fi: τ 1 = { ∅. ∅. b) Y = {a. b. i 1 b) τ 2 = { X . { a.11. c) τ 3 = { X . S 3 . ( x . f }. in total 7. Si ∩ S j = S k ∈τ1 . y ) = l . ′ ′ τ13 = {∅. X . τ nu este o topologie pe X deoarece de 3 exemplu {e. y ) ∈R 2 . {b. ∅ ∪ Si = ∅ ∈τ1 si Si ∪ S j = S k ∈τ1 . Y . { a}. Definiţie 3. Pentru demonstratie vor trebui verificate axiomele topologiei: 3. Y . c}} . {b}. S 4 } si verificand axiomele definitiei avem ca : X ∪ Si = X ∈τ1 . c}. X . τ 5 = {∅. f }} . ∃ a 2. { a. {c}. { a}. {e. d . { a}. Cele trei definiţii sunt echivalente. b} . f } = { a. {b. d . Celelalte topologii posibile in cazul unu vor fi: τ 1 = { ∅. Exercitii rezolvate i) X si multimea vidă Ø apartin lui τ ii) Reuniunea oricărui număr (finit sau infinit) de multimi din τ apatine lui τ . {b. τ 3 = {∅. Caz particular. { a. Y . Pentru n = 2 şi m = 1 .3} i deci τ2 este o topologie pe X. e. {b. {b}. b}} . { a. S3 } si verificand axiomele definitiei avem ca : X ∪ Si = X ∈τ 2 .4. { b}} . Funcţia f are limita l în V ar fi vecinătatea U l . a) τ1 = { X . Y .3. f }. { a} . { a}. f } ∪{ a. {b}. Y . ′ ′ ′ ′ τ 6 = {∅. c}} . y ) →( a . τ 7 = {∅. τ 5 = {∅. { a. Y . Scriti toate topologiile posibile pe urmatoarele multimi: a) X = {a. {b}. f }. avand 2 2 si respectiv 23 membrii: τ = {∅. { a. c}} ′ ′ ′ . {b}. ∅. { a. b}. f }. {c}. { a. { a. b. Y . Teoremă. X . { a}. Fie X ={a.

unul din calificative sau nici unul. e. e. 3 S m  Sn m≥n  Sn si S n ∪ S m =  n≥m S m m≥n . {c. d }. S ∩ X = S ∈ τ . . b. iv) multimea {a. numai deschise. Ø. {a. ∞) intervale pr R. e.τ ) este un spaţiu discret. c. b. {b. f }} pe X ={a. nici inchise nici deschise. f } . c. Sa se determine multimile inchis-deschise. c. e. b. {a}. ( X . nici închisă deoarece nu are nici complement in topologie si nici nu este complementul nici unui membru din topologie. d }. Sn ∈ . S n ∩ S m =  ∀ m . c. d }{b. S τ S m X = R . S n ∈ si notand S n = [ n. b. c. f } este închisă. n ) . Se da topologia τ = { X . unde n este orice întreg 3 pozitiv. Cum intersectia a două intervale deschise da un interval deschis rezultă că τ 1 este o topologie pe R. d . deoarece complementul sau {c. d .∅. avand S τ S n ∩ S m ∈τ 3 si S n ∪ S m ∈τ 3 rezultă ca τ este o topologie pe R. n ] . {b.∅. Multimile închise sunt ∅ X . 4. ∞) si S m = [m.15 3. 5. S ∪ X = X ∈τ . şi fiecare interval [−n. e. d } ∈τ este deschis in topologie conform definitiei dar nu deschisă deoarece {a. Deci in functie de apartenenta ei sau a complementului ei la topologie va păstra ambele calificative (inchis – deschis sau clopen). n ) si S m = ( − m. I) τ constand din R. b. Analog pentru intervale inchise si τ2 este o topologie pe R. c. {a}. d . d } este deschisă deoarece {c. d . f } . adica { a} ∈τ este si complement pentru {b. Se da topologia τ = { X . daca submultimea este in topologie capătă calificativul de deschis. ) iii) τ constand din R. e. valabile si pentru Notăm S n = ( − n. b. numai inchise. S ∩ ∅ = ∅ ∈ τ . f }} pe X ={a. ii) multimea {b. şi fiecare interval [n. şi fiecare interval ( − n. d }{b. d . d } ∈τ conform definitiei topologiei si nu este inchisă deoarece complementul ei {a. In cazul ultim. Obs: Simplu spus. Daca complementul ei este in topologie capătă calificativul de inchis. { a. m ) intervale deschise din R . d . multimi închise sunt numai X şi Ø. c} nu este nici deschisă. { a. c. f } si {a} . iii) multimea {c. Demonstrati că fiecare din următoarele colecţii de submultimi ale lui R reprezintă o topologie pe R. unde n este orice întreg pozitiv. {c. n≥m . n≥m ∀ m . e. Ø. f } ∉τ . e. f } ∈τ si invers. d . Evident. c. f } ∈τ . f } ∉τ . e. e. f } . Fie R mulţimea tuturor numerelor reale. Sa se determine multimile inchise. unde n este orice întreg 1 pozitiv. oricare ar fi S o submultime a lui X avem satisfăcute relatiile S ∪ ∅ = S ∈τ . atunci este evident că fiecare submultime a lui X este Dacă ) o multime închisă. Ø. f } . c. ∅ . ∞ . e. Se mai vede că S n ∪ S m =   Sn m≥n  Sn si S n ∩ S m =  n≥m S m m≥n . i) multimea {a} este atât de deschisă şi închisă (clopen) deoarece complementul sau {b. e. Cu toate acestea într-un spaţiu trivial ( X . ii) τ2 constand din R.

{b. d}. să se afle: Q. T ) este un spaţiu topologic. b. Ø. Q. { a. A ' .. T0 ) . N. in care ′ X=N si S n = {1. 1 n   2 3   9. c.) Rezolvarea este absolut similară exercitiului rezolvat nr. b. a) Care din următoarele familii de părţi ale lui X este o topologie pe X : Τ1 = { X .{c. a) Să se arate că ( X . } . I. unde: 1   1 1 A =  . { a}. Ø. d}.{a. φ . Fie X = N şi Τ = {φ}  { E n n ∈ N} . pentru care spaţiul total este: X = {a... unde E n = { n. b.3. A. b}. { a. . 10. .} .{b. d. d }. Fie ( X . (Aceasta se numeşte topologie segment initial.{a}.. o reuniune finită de mulţimi închise este o mulţime închisă. spaţiul topologic obişnuit al dreptei reale şi 11.. b. φ ..{a}. Demonstrati că fiecare din următoarele colecţii de submultimi ale lui N reprezinta o topologie. n +1. b) Să se afle F familia mulţimilor închise în spaţiul topologic ( X . c. Ai ⊂ X . Ø. b}. b. c. Să se determine: A. d } în ( X . i) τ constand din N. interiorul. unde n este orice întreg 1 pozitiv. . d.{b. { a}. n +1. ( ) { } . { a. {b}. {b.. A şi A . f}}. c) Să se afle pentru A = {b. Atunci: [ A = − ∞ −10 + 2  − 5. Să se afle toate topologiile formate din 4 mulţimi. f}.7 )  9 3 .. În orice spaţiu topologic..2. Exercitii propuse 1. n} si S n = { n. T ) este spaţiu topologic neseparat. Fie X= {a. e} si τ={X. închiderea şi mulţimea derivată.2. c.. d } . φ.{c. Cum sunt indeplinite conditiile din axiome rezultă că in ambele cazuri avem topologii pe N.{a. Τ2 = { X . Fie ( R. Τ3 ) . Să se arate că familia Τ este o topologie pe X . b.. c. c}... e. d}. În topologia obişnuită a dreptei reale. c}.  . c} . f}. şi fiecare interval {1. Fie X o mulţime infinită şi Τ = {φ}  {G CX G este finit ă sau vid ă} .{a.. Τ3 ) . Fie X = {a.. 2.{b. c. 5. Sa se arate ca τ este o topologie pe X . b.. {b}. Să se stabilească: a) nici un element al spaţiului nu poate fi punct de acumulare pentru vreo mulţime. d }} . b) Să se arate că ( X .16 4. T ) un spaţiu topologic şi A. { a. Ø. 6. d. unde n este orice întreg pozitiv. c}. 4.. 7. Fie N mulţimea tuturor numerelor întregi pozitive. 8. e.{f}.) ii) τ2 constand din N. Τ3 = { X .{a. e}. d. f} si τ={X. Fie ( X .. e.. n} . 3. Fie X= {a. e. d.} . Sa se arate ca τ este o topologie pe X . b) ∀A ⊂ X are loc: FrA = φ . d}}.. d }} . { c. 12. f} si τ={X. FrA . f}} . ∀ =1. Sa se arate ca τ este o topologie pe X .. . c. i 13.. n + 1. Fie X= {a. c. c. c. 5. (Aceasta se numeşte topologie segment final. Ø.. {b. P ( X ) ) spaţiul topologic discret. n . c.{a}. 0 . {b. c. şi fiecare interval {n. c}} .

c} este compactă.. c. a) Să se determine F . n} este compactă. d) Mulţimea {a. c. familia mulţimilor închise în ( X . {a.. b) FrA = C A C C0 A . c) Să se afle interiorul mulţimilor: {b. { a}.0]  {1. Fie spaţiul topologic X = {a.0]. e} şi T = { X . 0 ( ) Bibliografie . b. ) b) mulţimile ( −1.. e}. În spaţiul topologic obişnuit al dreptei reale... 15. reuniunea a două mulţimi compacte este o mulţime compactă.. e}} . d }.3).. În orice spaţiu topologic. ( X . T ) .2. c. să se stabilească: a) mulţimea [−1. {a. n ) . c. { a. să se indice o acoperire cu mulţimi ) deschise a lui A = [0. n ∈ N . X X X FrA = Fr CX A . b) Să se determine închiderile mulţimilor: {a}..17 n n a)  i= 1 Ai =  Ai i= 1 . 16. d }. {b}. { a. c) 14. e} . unde: 17. { a. I n = ( n − 2. T ) . b. ∞ . e} . φ. dar nu este închisă. b}. c. (1. [3. b. În spaţiul topologic obişnuit al dreptei reale. * R. ∞ nu sunt compacte. b. { a.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful