c

CIRCUITUL lOGIC
PAGINA 4
AMPLIFICATOR
TRANZISTORIZAT
PAGINA 6
Tx MA PENTRU UUS
PAGINA 8
Ă PENTRU
REGULA AMESTECURILOR
PESCADORUl
PORTITA"
" ,
GENERATOR
PAGINA 10
PAGIN·A 12
DE SEMNAL MODULAT
PAGINA 14
TERMOSTATAREA
SOLUTIILOR ÎN
fOTOGRAFIA COLOR
PAGINA 16
"MOBRA"-60
il, PAGINA 18

METODE ELECTROFIZICE
DE COMBATERE A
IGRASIEI
PAGINA 20
TEST ELECTRONIC
PAGINA 22
RADIOSERVICE
PAGINA 24
ADRESA REDACTIEI:
IIJCURE$TI, PIATA ·SCÎNTEII
NR. 1, OF. P.T.T.R. 33
SECTORUL 1, TELEFON
17.60.10. int. 1102-1734
PUBLICATIE Ă
Ă DE C.C. AL U.T.C.
I
CONSTRUCTIA NUMARULUI
Cucerirea titlului de vicecampion ţ seniori
pe anul 1975 la rachetomodele, prin Dan Bira, elev
la Liceul «Octavian Goga», ş a titlului de campion
la juniori, prin Adrian Popescu, de la Liceul me-
canic 3, ţ ă «Cibinium», de pe ă
Casa de ă a tineretului din Sibiu,. a ă dovada
unei munci intense, incununind de succes efortul
colectiv al elevilor ş cadrelor de specialitate.
Activitatea de aici pentru ţ unor aparate
de zbor se ă de veche ţ ţ elevi ai
ş ş liceelor din municipiu ă fa cercul
de aeromodele cadrul cel mai fertil ă ş ă
unei munci instructive ş creatoare, menite ă dez-
volte la tineri pasiunea pentru ş ţ ă ş ă
de educare prin ă ş pentru ă .. ţ
ă ă ă plus ţ de a ridica. mai sus ş
ă lor au imprimat elevilor ce ă În
cercul de aeromodele abordarea unor ă mai
complexe ca, de exemplu, construirea unor aparate
Doi dintre membrii cercului de aewmo-
deie: Dan Bira, vicecampion ţ se-
niori pe anul 1975, ş Adrian Popescu,cam-
pion republican la juniori.
ae zbor În ă ă Astfel, ă acum a
fost realizat un girocopter ş se ă În faza ă de
montaj un elicopter. Dealtfel, girocopterul Casei de
ă a tineretului este primul aparat de zbor
realizat in Sibiu; Un pasionat al ţ aero-
nautice, electricianul Aurel Turpan, care a condus
cercul de aeromodele, crease, de fapt, o famme de
girocoptere din care s-au realizat trei variante.
experimentate În ă ă a complexi-
ă ţ iar cea de-a treia ă efectuînd ş zboruri
pe aeroportul din Sibiu. Aparatul cu ţ ă prin
elice ă pentru propulsie o elice ă de
avion .
. Zborul se ă prin deplasarea in aer, cu
ajutorul elicei propulsive, ş prin crearea unei ţ
portante de ă rotor - acesta rotindu-se sub
ţ ţ de aer.
Dar lucrul cel mai important il constituie faptul ă
la proiectarea ş ţ girocopterului au parti-
cipat un ă insemnat de tineri din localitate ca:
ingineri, elevi ş muncitori, scopul principal fiind
ţ ă prin ă Astfel, pentru defi-
nitivarea ţ o ţ ă
2
ş adus-o inginerii Nicolae ă ş Ludovic
Clubicico, iar la montarea aparatului, elevii Helmut
Ş Dan Bira, Ion ă ţ studentul Mircea ă ă
nescu ...
Pornind de la ă ţ ă ş ţ de ingi-
nerul Alexandru ş ă ă de entu-
ş constructori de la Casa de ă a tineretului
a trecut la realizarea unui elicopter.
S-a mers pe ideea ă urrui aparat ş
adaptabil unor ă ţ elementare ale ţ
precum ş in scopul ă unor detalii construc-
tive. Ţ seama de aceste ţ a fost elaborat
proiectul unui elicopter cu dimensiuni reduse.
Tn ceea ce ş cel de-al doilea obiectiv vizat -
ă ă ţ constructive s-a materializat
Într-o ţ ă ş anume adoptarea unui
nou sistem portant, ă din ă rotoare coaxiale
contrarotative, cu diametre diferite autocompensa-
toare. Pentru a ţ noutatea ţ adoptate,
trebuie ă ţ ă ă ă in prezent pe ă
ă sint practicate patru sisteme construc-
tive, ş anume cu un rotor ş elice anticuplu; cu ă
rotoare coaxiale contrarotative sincronizate mecanic
cu ţ egale; cu ă rotoare laterale ş in sfirsit.
cu ă rotoare În tandem.
ţ ă de acestea, elicopterul la care ne referim,
elaborat la Casa de ă din Sibiu. ă un
sistem nou, cu ă rotoare coaXlale, contrarotative
sincronizate aerooinamic. care permit realizarea
Girocopterul Casei de ă a tineretului
din Sibiu. proiectat ş construit de tineri,
a trecut cu bine probele de zbor.
unei tensiuni motor-rotoare mult mai suple ş cu
un randament ridicat.
Rezultatul direct al acestei solutii a condus la
ş dimensiunilor reductorului, ă ă
ţ randamentului transmisiei, ă duratei de
ţ
Concretizarea acestui proiect realizat de ă
tineri ă o colaborare ă din partea intre-
prinderilor sibiene, unde ă ă se realizeze
multe din ă ţ componente. Tinerii din multe
de exemplu, de la Intreprinderea me-
ă Intreprinderea ţ Intreprinderea <dn-
ţ ş altele, ş luat angajamentul ă
execute toate piesele necesare in orele libere, din
materiale recuperate.
- Tot ce am ă ă acum, in atelierul Casei de
ă a fost posibil ă elan ului ş ţ
tinerilor - a ţ ă precizeze autorul proiectului,
inginerul Alexandru ş Ideea construirii aces-
tui elicopter a atras ţ din cele mai diverse
profesii: ingineri, tetmicieni, elevi, muncitori.
Prin ă ă de a executa subansambluri
În diferite ă a fost antrenat tot mai mult tineret.
crelnau-se in jurul Casei de ă o ă ă ...
ş ă de ţ ă
Acest lucru este dovedit ş de faptul ă o parte
dintre ş elevi, membri ai cercului de aeromodele, ""
sînt acum ţ ai ă ţ de profil.
Lucrul cel mai de ţ realiiat la Casa de ă
din Sibiu a fost la tineri a dragostei Den-
tru nou, pentru activitatea creatoare ă a
ă a ă lor prin ă ca viitoi"i
constructori de ă in patria ă
AUTODOII
5[0111

ţ de ţ ş ţ ă ş ă a ţ
din Centrul universitar ş ă În lunile
noiembrie-decembrie anul trecut la facultatea de
ă a Institutului politehnic «Traian Vuia».
a ă printre c-ele 103 exponateale sale numeroase
ă de prestigiu din diferite domenii tehnice.
Marea varietate a exponatelor, ca ş ă lor eviden-
ă cu problemele concrete ale ţ ă
cit se poate de bine preocuparea colectivelor studen-
ţ ş de aici - sub directa indrumare a cadrelor didac-
tice - de a ă noi ţ ş noi ritmuri ale ciclului
organic ă ţ ă cercetare, ţ
Multe dintre aparatele ş dispozitivele prezentate la
ţ se ă deja in ţ de serie in cadrul
ş ă ş de prototipuri. Printre acestea ne-a
atras atentia in mod deosebit - ă Înrudirii
evidente cu profilul revistei noastre - ş
ă de ă ă de un colectiv de ţ
ai Institutului politehnic «Traian Vuia». ă
ă circuitelor de cablaj imprimat (cu spirale avind
diametriJl de ă la 2 mm), ş este ţ ă de
un motor de ventilator de tip comerCial, fiind ă ă
cu avans manual.
O sugestie ă deci, pentru cititorii ş pe
care ă ă o ă suficient.
5TRUnJIRE [U _ _
O MISIIA II GIU81I
ă de ă de prestigiu ale ă ţ
economice, institutelor de proiectare ş cercetare,
ale ă ţ agricole prezente in cadrul ţ
anuale: ţ ă ă ă sînt
prezentate ş rezultatele ţ de elevii prahoveni
in activitatea de ţ ă Formele organiza-
torice ş instructive create in toate ş din ţ
Prahova au ş ă ă foarte ţ elevi, ce
ă În cercurile de ţ
In acest sens, ă mare de cercuri, peste 350,
la care ă aproape 5 300 de elevi ă
o ă ă ă de cadrele de specialitate
pentru crearea ţ celor mai bune ă ş ă
unei ă ţ intense de ţ ă prin ă
ş pentru ă a elevilor. In cercurile de ă
ă ă mecanizatori, radio TV
ş altele sint concepute ş realizate la un nivel tehnic
ridicat ă originale, ce ă În ele inteli-
ţ ă pasiune ş spirit novator. Dintre ă
originale realizate anul trecut, putem enumera:
electrorelex, psihotest, genex '75 ş altele, ă
ce aduc ă muncii elevilor În miile de ore des-
ă ş in atelierele ş sau În cercurile tehnico-
aplicative.
Increderea În ţ lor, În puterea de a aborda
teme din ce in ce mai complexe a ă ca la con-
cursul de creatie ă «Minitehnicus» elevii pra-
hoveni ă prezinte un ă de 513 ă Celor
aproape 900 de ţ la acest concurs li s-au
atribuit 50 de premii pentru ă tehnice originale
prezentate.
Caracterul de originalitate al ă realizate
de elevi, ţ lor de a inova sînt atributele unei
permanente ă ţ creatoare, ce o ă ă elevii
ă de pe ă scolii.
Este cunoscut faptul ă pe masinile de ă este
contraindicat a se face ă ce introduc eforturi
radiale în ă Strunjirea face parte din ă
gorie de ă
Uneori ă apare necesitatea de a efectua mici strun-
jiri si nu întotdeauna avem la ă strungul. Pentru
aceste ţ ă ă dispozitivul din fotogra-
fIe, adaptabil la masina de ă
ţ se ă la piesele 1-7 din lista ă ă
cu desene în fIg. 3.
Pentru placa de ă se poate folosi un ă de ţ ă
cu ş ă ă din uz, cu diametru! extenor al ş
de cca. 90 mm. ţ flansei se va ă ţ ş se va
verifica planeitatea cu o ă corectînd eventualele
abateri cu ş
Dintr-un patrat de 40 x 40 decupat din ă cu
grosimea de 20 rom. se va ţ ţ (2).
Canalul se ă prin practicarea unor ă 8
pe adîncimea de 12 mm. cît mai apropiate, ă care
se aduce la forma ă prin pilire. ţ de asezare
trebuie ă fie perfect ă ă de trecere 5) pentru
ş se vor ă pentru a permite îngroparea capului
(zenculre).
Portreazemul este compus din 3 ă ţ dreptunghiu-
Iare (20 x 25) din ă de 12 mm grosime. Lateralele au
cîte ă ă de trecere 5 pentru ş de fIxare
ş cîte o ă ă (M4) ă pentru ş
o

,,5ZENC
"de blocare a piesei infenoare, respectiV a reazemului
propriu-zis.
Reazemul este realizat din ă de 10 mm grosime,
ă ă la 35 x 20 mm prin pilirea capetelor ca în desen.
Capacul, din ă 5 x 45 x 25, are patru ă 5 zen-
cuite, de trecere, pentru ş de fIxare.
În placa de ă se ă 7 ă filetate M4 pentru
ş de fIxare (fIg. 4).
UTILIZARE
- Se ă dispozitivul în ă
- Se prinde baza de strunjit în ă
- Se ă reazemul ă se sprijine pe ă ş se
ă
- Se ă ţ (planul de ă cu cea 1 mm
sub ţ ă a reazemului, vîrful - la
adincimea de ă ş se ă
- A vansulse ă prin Înaintarea barei pe ă
strunjirii.
- Se vor monta ă ă pentru asigurarea împotriva
eventualelor ţ ş pentru evitarea ă ş
ş
Se va lucra cu ochelari de protectie.
Se vor folosi adîncimi de ă ş avansuri mici.
Dispozitivul puate servi ş pentru frezare pe ş
de ă
Pn7. Denumirea Su..:.
MaterIal Ş dimen-
SIunI (mm)
placa de ă OL 37 (vezI
2 ţ OL 37 ă gros. 20
3 ţ OI. 37 ă gros.
0,5; 1,5; 2,5
4 ţ OSC 3 ă ă ă
5x5
5 portreazem OL 37 ă gros. !2
6 reazem Bz 9 ă gros. 5
7 capac OL 37 ă gros. 10
8 ş cu cap în-
gropatcrestat 4.6 M4x40
9 4,6 M4x 12
3
1
\
Student NICOLAE ANeRIAN
Poarta SAU-NU ă ţ
SAU ă de ţ NU. ţ
ă SAU-NU este ă printr-o
ţ ă din mai multe va:
riabile. Ea este ă ă ă ş numal
ă toate variabilele implicate sînt false.
Cu alte cuvinte, ş are valoarea
ă «1» ă toate ă au valoa-
rea ă «O».
Acest lucru se vede foarte bine în fig. l.
Se presupune valoarea ă «1» cînd
becul se aprinde ş «O» cînd el este
stins. ă ambele contacte sînt des-
chise, becul ă în rest, pentru
orice combinatie a valorilor variabilelor
A ş B, becul' ă stins.
Simbolurile uzuale ş expresia ă
sînt date în fig. 2. Ş ă ă lo-
ă este foarte ă cu ajutorul
circuitelor SAU-NU putîndu-se realiza
orice ă ă
CIRCUITE SAU-NU CU
TRANZISTOARE SI DIODE-TUNEL
Circuitul din fig. 3 ă în ă
ă în repaus, toate tranzistoarele
conduc (nivel logic «O» la toate ă
ţ negativ transmis prin re-
ţ Rz.
Un impuls pozitiv aplicat la una din
ă face ca tranzistorul respectiv ă
se satureze ş la ş apare «O» logic.
Un circuit SAU-NU general se ă în
fig. 5. ţ Rl ă circuitul
SAU, iar tranzistorul ş rolul
de negator. Schema: ţ ă în lo-
ă ă
ă nu se ă la nici una dintre
ă la ş ă «1» logic
(plusul bateriei). Un impuls pozitiv care
vine la una din ă face ca tranzisto-
rul ă se sat ureze ş la ş avem F = O.
Un circuit deosebit este cel prezentat
în fig. 6. Este vorba de o ă SAU-NU
ă cu ă Schema lucrea-
ă ă cu impulsuri de tact apli-
cate la intrarea T. Constanta de timp a
circuitului RlCl se ia ă cu dublul
'tEc
F=AUBUC
iar la ş apare semnal «1» ţ A ..!\1
lul masei). Un impuls negativ aplicat la
una din ă ă tranzistorul
resyectiv ş la ş apru:e ni.vellogic «O». 8
In fig. 4 se ă un ClfCUlt NICI care -E:l--..... 4--1:.;r, .'·1
ă în ă ă în repaus
(toate ă pe «O»), la ş este «1»
logic, tranzistoarele fiind blocate prin
a
A--CtL_L_ -

A
B
C __
duratei· implilsului aplicat la intrare. Un
circuit NICI ă ă cu diode-tunel
se ă în fig. 7. .
CIRCUITE LOGICE SAU-NU
INTEGRATE
Circuitele NICI integrate se ă cu
cîte ă trei, patru sau opt ă Ş
aici se întîlnesc cele ă variante de
ş în contratimp ş cu colectorul în
gol (în vînt).
în fig. 8 ş 9 se dau circuitele integrate
ce ă ţ x = AUB.
Circuitele din fig. 8 b, 8 c ş 8 d au o
conectare la ş capsulei ă
cu cea din fig. 8 a Intre ele ă unele
deosebiri care sînt discutate mai jos.
Fig. 8 b ă circuitul din capsula
SN7428 (SN74128, FLH661-SIEMENS).
Tranzistorul final al acestui circuit su-
ă un curent de ă la 180, mA
(Ec = 5,25 V). Sarcina ă este de
133 el
Circuitul din fig. 8c (SN7433) este de •
tipul cu colectorul în vînt. ţ
ă se alege în jur de 130 el Deci
cu aceste circuite se pot comanda relee
sau servomecanisme cu tensiunea de ali-
mentare în jur de 5 V ş ţ mi-
ă de 130 el în fig. 8 d se ă
un circuit SAU-NU de tipul SN7402
(FLH191, FLH195). Sarcina ă este
400 O. în fig. 9 a ş 9 b se dau schema
de principiu ş conexiunile la soclu alea
circuitului FYH114 (SIEMENS). Acest
circuit se ă cu tensiunea ne-
ă ţ ă de ă ceea ce face ă
comanda cu impulsuri pozitive de am-
plitudine ă In fig. 10 se ă un
circuit logic SAU-NU cu trei ă de
tipul SN7427 (FLH621, FLH625).
A
F=AUBUC
8
C
R1
A
R
C1
B
C
:1:
B--I
+
C
R
O particularitate ă ă
circuitul din fig, 11 (FYH124, FYHl34-
SIEMENS1 care are patru ă ă
se ş ş Xl> circuitul ă
cao ă SAU-NU (Xl =
La ş Xz se ţ semnalul de la
intrare nenegat, deci circuitul ă
ca o ă SAU (X2 = AUBUCUD).
ş ţ ş pentru circuitul din
fig. 12, cu opt ă (FYH104). ă
se ş ţ lui ca o ă
SAU-NU, se face scurtcircuit între Xl
ş X'i> din acest loc luîndu-se ş ş
ă ă între X
2
ş X2" se
ţ un circuit SAU cu opt ă
ă . este nevoie de un curent mai
mare în ă se poate folosi circuitul
cu tranzistoarele finale lucrînd cu «co-
lectorul în gol». în acest caz, ă
se fac pentru SAU-NU între Xl ş -V,
iar pentru SAU între X
2
ş - V. în ambele
cazuri, curentul maxim admis prin sar-
ă este de 55 mA
A

x
A
B
F=AUB
C'-{
.......... ..................................................
R
a
a
RADIORECEPTOR
CONSTANTIN Ă -DOROHOI
Radioreceptorul a ă ă este ă in
figura ă ă este destinat ţ ă unde-
lor medii. EI are 6 tranzistoare ş este de tip
2V3, ceea ce În limbajul radioamatorilol În-
ă ă etaje amplificatoare de RF, un
etaj detector ş trei etaje amplificatoare de AF.
Trebuie ţ faptul ă in ţ
acestui receptor nu ă transformatoare, ceea
ce ş ă construirea lui.
L 1 ş L2 se ă cu ţ ă de RF, pe o car-
ă care poate culisa pe bara de ă Lungi-
mea barei de ă trebuie ă fie de cel ţ
8 cm. L1 are 80 de spire, iar L2 are 4-6 spire
bobinate la ţ milimetri de unul din capetele
lui L 1. Pentru CV se poate folosi o ţ a
unui condensator de 2 x 270 pF (<<Zefir») sau
un trimer ceramic de fabricatie ă de
25/150 pF. '
tip (de exemplu, EFO 106---408). ţ
ă cu ajutorul ă se ă volumul
sonor trebuie ă fie ă cu ă
Partea de AF a receptorului ţ 4 tran-
zistoare. T3 ş T4 ţ ă ca preamplifica-
tor ş respectiv ca defazor. Aceste ă tranzis-
toare pot fi de tip EFT 321-323, 351-353. Etajul
final simetric În ă B este echipat cu ă
tranzistoare complementare, T5-T6, pentru
care se ă perechile EFT 373-EFT 323
sau AC 181-AC 180. Circuitul format din R7,
R11 ş C9 introduce o ţ ă care
ă ă calitatea auditiei. Difuzorul folo-
sit trebuie ă fie ă cu o ţ ă
de 0.0. Dintre difuzoarele de ţ
ă se ă cele de 7Q/0,5W, folosite
la receptoarele «Zefir», «Alfa», ă ş
Montajul se poate realiza pe cablaj impnmat
sau pe o ă ţ ă cu capse. La punerea În ţ
une se ă ă U1 si 12. ă nu se ă
În limitele indicate pe ă modificate
valorile ţ R10 pentru U1 ş R12
pentru 12.
Alimentarea se face de la 4 elemente minia-
ă R6, montate pe un suport de tipul celor
folosite la receptoarele «Zefir». Acest suport
poate fi ă de la magazinele de speciali-
tare. Consumul În lipsa semnalului este de
aproximativ 12 mA. Pentru puterea ă de
250 mW, consumul este de 80-90 mA.

Amplificatorul de RF este aperiodic ş are
ă tranzistoare (T1, T2) de tip EFT 317, 319,
lT 401-403. ă cum se ă cuplajul
dintre cele ă tranzistoare este dîrect, baza
lui T2 fiind ă la colectorul lui T1. Verificarea
regimului de lucru se face ă intensitatea
curentului 12 care trebuie ă fie de 0,8-0,9 mA.
În caz contrar, se ă R5. Amplificatorul
de RF are o ă stabilitate, ă faptului ă
tensiunea de polarizare a lui T1 se ia de pe
divizorul format din R4 si R5. Orice modificare
a curentului de colector ai lui T2 duce la modifica-
rea tensiunii de polarizare a bazei lui T1, care
ia rindul ei ă schimbarea valorii curen-
tului de colector, astfel Încît modificarea ţ ă
a lui 11 ă fie ă
r-----------------------
Detectorul este construit ă o ă cla-
ă cu dublare de tensiune. Diodele 01 ş
02, punctiforme cu germaniu, pot fi de orice
B
2 3 4 5 6 7
C
D
11 9 8
A B C D
2ffK
III '
III
III
In
III - •... < ..... " ..
III

III
III
III
II!
X
ov
ov
Xj
X2
R9220A Ilo
A B
a

5
-v
ă schema unui amplifi-
cator cu o putere ă de 25 W ş
care se ă în normele de
ă fidelitate.
ă ă experimentale au
ţ ă date tehnice:
puterea de ş ă este
de 20 W pentru distorsiuni sub 1/0;
la ă ă 4 Q; puterea
de iesire ă este de 30 W.
de ă este ă
între 20 Hz ş 20 kHz, cu o aba-
tere de ± 1 dB, iar raportu l semnal!
zgomot -- 56 dB.
Consumul în stare de repaus este
de 50 mA.
Tensiunea de intrare este de 50 m V
pe o ţ ă de cca 100 kQ.
Etajul final ş tranzistoare
de tipul ASZ 15, ASZ 16 sau AD 131.
r,:::: BC1098
T2,73==8C1078
ee 771B
În etajul defazor sînt eliminate
tranzistoarele complementare.
În ă deosebim cinci etaje
ţ distincte: etajul pream-
plificator în tensiune (T h T 2); eta-
jul defazor (T 3); etajul preamplifi-
cator final ş finalul propriu-zis
(T c T 5 ş T 6-T 7); alimentatorul ş
respectiv, circuitul de ţ nega-
ă
Etajul preamplificator, echipat cu
tranzistoarele T b T 2 (BC 109B),
ă amplificarea semnalului de
intrare de aproape 100 de ori, ă
la un nivel de cca 5 Vef, cu care
se ă etajul defazor. Montajul,
de tip cu emitorul comun, ă
ş realizarea ţ negative, cu-
ă prin semireglabilul R3 (reglat
la cca 820 Q) chiar din semnalul de
ă în ş ă cu
de prin cuplarea
pe emitorul lui T 2.
Defazarea semnalului este reali-
ă cu tranzistorul T
3
(de tipul"
BC 140, 2N 3053 sau BC 1 07B) cu
radiator în montaj cu ă dis-
ă între colector ş emitor;
ă tensiunea de ă a lui
T 3, ă prin R b ă ş punc-
tul mediu de alimentare ă
din tensiune).
Semnalul defazat cules de pe co-
lectorul, respectiv emitorul, lui T 3,
ă tranzistoarele prefinale T 4 ş
T 5 (BC 140 sau BC 107B).
Tensiunea de polarizare a bazei
tranzistorului T 5 a fost ă
la nivelul de 7,5-8 V, printr-o ă
Zener (ZL8, PL8). Pentru ţ ă
se pot monta 2 diode DZ 308 în
paralel.
Semireglabilul R
2
din baza lui T 5
ă reglarea consumului în gol
al montajului, care nu trebuie ă
ă ş ă 50 mA.
Etajul final ă în ă AB,
asigurînd amplificarea în putere a
semnalului venit de la tranzistoa-
rele T
4
ş T 5.
Tranzistoarele finale sînt cu ger-
maniu de tip pnp ş trebuie ă su-
Tr
ing.

1-
R
Ă
pOfte un curent de 3 A la tensiu-
nea de 30 V, de exemplu, pot fi
ASZ 15, ASZ 16, EFT 214.
CONSTRUCTIE SI REGLA]
, ,
Nu vom insista asupra circuite-
lor imprimate, acestea depinzînd de
ă pieselor ş de ingeniozi-
tatea constructorilor. Tranzistoarele
finale vor fi montate pe radiatoare
cu ţ de ă cît mai mare.
ţ de emitor ale tran-
zistoarelor de putere se ă din
ă de ş pe un suport de
ţ ă de 2 W ş se ă
ă cu mult cositor sau chiar cu
ş
Transformatorul de retea va de-
bita în secundar 25 V si' minimum
1 A ă de 1,2 sau 1,5 Cu-Em).
Apoi se ă . tensiunea con-
ă în gol a redresorului (decu-
plînd ţ de 1,5 A), care nu
trebuie ă ă ş ă 35 V.
Se ă Rt, R
2
, R3 la cursa
medie. La probe se ă o
ţ ă de 0,5 A în serie cu sursa
de alimentare.
în punctul I
CR
de pe ă se
ă un ampermetru de c. c.
pe scara de 1 A, se ş
tajul ş modificînd valoarea semi-
reglabil ului R
2
, consumul în gol se
ş la 20 mA (cititpe amper-
metru).
Tensiunea între ă ş plusul
condensatorului de ş (prin R
1
)
se ă la ă din valoarea
tensiunii de alimentare.
Se ă ă din nou consumul în
gol ş se readuce la 40-50 mA;
apoi cu semnal la intrare se reglea-
ă R3 pentru ţ ă (sau
vizuaJizare osciloscop).
O ţ trebuie ă împe-
recherii tranzistoare1of ..... finale (un
«{3» aproximativ egal pentru ace-
ş ş pc ale. ă
dioda Zener de sta zare a ten-
siunii pe baza lui, T 5 se ă ş
excesiv, se poate ă valoarea re-
ţ de 2,2 kQ ă la 3,3 kn,
eventual se vor monta ă diode
în paralel.
Transformatorul de retea are sec-
tiunea miezului de 12 tole E16,
in avînd 925 de <j) 0,35,
laI secundar 110 1> 1 mm.
,
ţ ă prin
ş nivelul ă
de
al dislorsjitmilor)
K=COHUTATOR
REGLAJ LINIAR SAU F/Z/0UJ6IC
microfon: 2 n
- nivele de ş 5 Vef/2,5 kn
Aceste surse ţ de volum 3,5 V efi 1 00 kn
Pt, P
2
ş P
3
, 150 mV, cu - ă în ţ ă 5 Hz -;- 80 000 Hz
distorsiuni armonice: la 1 kHz ş 5 ş
-- ţ ton: înalte ± 15 dB la 10 kHz
care se ă
BaxandaH cu joase ± î5 dB la 5'0 Hz
mental pe ă ţ de cablaj
funken» ş pe doza adap- auto!)rO
'
lec;ta1:.e in de dimensiunile
tarea la ţ mare de intrare a semnalului. ale condensatoarelor electrolitice.
am folosit varianta în care ă ţ
H!lJjHdJlH au fost ş orizontal pe me-
ţ de 68 kn, in serie cu condensatorul de
4,7 nF, ă rolul tot de circuit de egalizare, limitînd
ţ joasf!. tensiunea de alimentare = 22 V (în talice pe un ecran metalic (sau de staniol), poten-
3. Preamplificatorul pentru microfon, alimentat
direct de la sursa de 22 V, pentru a asigura «atacul»,
este un montaj Darlington ă ă ţ cu o ă
nivele de intrare: magnetofon: 250 m V 150
PU mag: 2 mV/50 kn
PU ceramic: 50 mV/1 Mn
ţ de volum ş ton cît mai aproape, pe un «L»
metalic, ca în fig. 3. Aspectul general al aparatului (în
varianta mono) este ă în fig. 4.
Semnalul cules de pe ş de difuzor
a ă surse cu o putere ă de 4 W
se ă direct pe priza 1 -2 a auto-
transformatofl.til:ui Tr
4
de la intrare.
Acest transformator, cu un raport ridi-
ă de 1: 5, ă ş nivelul de intrare
pentru puteri mici de atac ă zicem, de
la cca 1 Vef la 5 Vef), care este distribuit
direct în sistemul de filtrare prin poten-
ţ de volum P l ţ joase;
P
2
- ţ medii; P
3
- ţ
înalte.
Filtrele folosite au fost alese de tipul LC,
mai complicate constructiv, dar foarte
eficiente. Pentru ţ joase, filtrul
LI CI taie ţ peste 150 Hz. Pentru
ţ medii, filtrul ă
plaja ţ între 100 + 3 000 Hz.
Filtrul C
4
admite ţ peste 2 000 Hz.
Din fiecare filtru semnalul ă poarta
tiristorului printr-un transformator (Tr 1;
Tr 2; Tr 3) cu dublu rol: Întîi pentru a
ă nivelul semnalului pentru a deschide
poarta tiristorului, apoi de a evita aduce-
rea la «masa» montajului a unuia din
polii tiristorului (catod sau anod, de-
oarece la tensiunea de lucru de 220 V
aceasta ar fi ă
Diodele D
1
, D
2
, D3 au rol de a evita
LISTA DE MATERIALE:
Tr
4
= autotransformator pe miez cu sec-
ţ de 3 -4 cm
2
cu raport transformare
de 1 : 5 cu ă de 0,5 Cu-Em; P
I
, P
2
, P
3
=
ţ bobinate 100 +500 Q (de
tipul celor folosite la difuzoarele de radio-
ficare); RI = R
2
= R3 = 100 Q/2W; LI =
600 mH; L
2
=400 mH; CI =2 ţ C
2
0,5 ţ C
3
=0,1 ţ C
4
=0,3 ţ Tr
1
=
Tr 2 = Tr 3 = orice transformator de ş
cu miezul 1 +3 cm
2
, cu raportul de
transformare de ordinul 1 : 10. (Secunda-
rul ă tiristor.) Primarul are ă
0,3 + 0,5 mm Cu-Em. Secundarul are sîr-
ă 0,3+0,1 mm Cu-Em; D
1
=D
2
=D
3
=
F 407, DR 303, IN 4007; Th
1
= Th
2
=
Th
3
= tiristor capabil ă suporte o tensiu-
ne in ă de 300 V si un curent de 1 A.
fenomenele de ţ ş de a asi-
gura amorsarea ă a tiristorului.
Tiristorul. lucrînd În curent alternativ,
are ă blocarea ă ş ă
în lipsa tensiunii de deschidere pe ă
el este «blocat» ş fiind montat în serie
cu becurile, acestea nu se vor aprinde.
2A
K
e----o
<'V 220
Pe ă semnalului primit în ă
el se. deschide, realizînd o ţ în
ritmul semnalului introdus ş în concor-
ţ ă cu ţ filtrului de frecvente.
Tot montajul (în afara ţ
de volum) se va face pe o ă ţ ă de
(CONTINUARE ÎN PAG. 23)
ă ă variante
de tranzistorizate
destinate radioamatorilor in-
care do resc ă acti-
veze banda de 10 metri.
ă ă se ă
relativ ă
se realiza
mare distan-
de ordinul de kilo-
bmeInteles in perioa-
dele dnd ă propagare
aceste ţ
Perioada ă de a rea-
liza rad io este, mai
verii, În
iunie (spre prinz ş În
parte a ă
ţ ă ş În celelalte perioade
ale anului se poate lucra În
banda de 29 MHz.
Se ă a folosi por-
de ţ ă
28,7 ş 29 MHz, unde, de
8
BCl07
BF214(215)
se ă cu
toare cu de
este
rianta CÎnd sintem În
unui cristal cu
ă În limitele 180-
7250 kHz. Pentru realizarea
care se ă În
ă ă ă cablaj
se foloseste ca su-
o ă de pertinax pla-
cat cu de cupru (cablaj
de ă aproxi-
x 18 cm, a ă su-
ţ ă cuprata ă
de ş ă Condensa-
toarele trimere ceramice de
10-40 pF au contactele (picio-
ş de ă lipite cu COSi-
tor direct de folia de cupru
ş punctele «calde» ale
acestora JUCÎnd ş rolul de
contacte de sprijin. ş
rol il au si condensatoarele
de decuplare de 47 nF ş de
4,7 nF din circuitul de
12-15 volti.
Bobina' Li ă este de
!a leceptorul «Mamaia», care
are ă cu 3 ţ
ă cu o ă din ă In
receptorul amintit se acordea-
BF214 (215) 2N2219
2N3866
2N2219
2N3866
ă incepind dinspre ă
tul «rece». L
4
are 25 de spire,
din ş ă L
2
ş
Ş SRF se ă
ă Cu-Em (J 0,2 mm, bobi-
ă pe un ş din ă
KT3D4
KT3D7
2N3375
se ă
atunci CÎnd trimeru! de la ş
nu este suficient acor-
dul «tancului» ş poate
cuprinse Între
din fig. 2 se deose-
ş de prima prin faptul ă
se ş un cristal cu frec-
ţ ă intre 5750-
5 800 kHz sau 9 580-9 670 kHz.
În acest caz, folosind un osci-
lator de tipul Overtone, se
direct armonica a 5-a,
respectiv a 3-a, deci o frec-
ţ ă ă in limitele
28,7-29 MHz.
ţ ă I prezentat are un
dezavantaj; anume, acela ă
ă pe o ţ ă ă
in schimb, este foarte ş de
realizat, necesitînd numai
3 sau 4 tranzistoare.
Modulâtorul nu este prezen-
tat. Ca modulator poate
folosi orice amplificator de
ţ ă existent În «la-
boratorul» ă cu o
putere de 0,5-1 W. Cu un
amplificator de ă frecven-
ţ ă folosit la receptoarele «Ma-
maia», «Albatros» sau «Del-
ta» se va obtine un rezultat
bun. in cazul in care microfo-
nul este de sensibilitate mai
ă se va ă un etaj
preamplificator cu un tranzis-
tor.
ţ ă este destinat a fi folosit în banda de unde
ultrascurte ă radioamatorilor, ă în limitele
de ţ de 144 -146 MHz. Poate fi construit ş folosit
numai de ă radioamatorii care ţ ţ în
acest sens. Parametrii de ă ai ţ ă sînt:
P input 4 - 5 W; U alim = 15 ţ (14 -16 V); modu-
ţ de amplitudine (P mod = 3 W); comutare Tx/Rx-
cu releu ă de 12 V ă ş alimentare); micro-
fon «Tesla» (AMD -108); ş ă 75 ohmi
(cablu coaxial); posibilitate de a lucra în CW; gabilritul
ă cu cablajul imprimat: 80 x 180 mm.
Oscilatorul local este astfel conceput Încît se pot folosi
cristale cu ţ de ţ ă de 6; 7,250; 8; 9; 9,6;
12; 16 ş 18 MHz. Datele pieselor montajului oscilatorului
local pentru diferite cristale sînt prezentate în tabelul 1.
Cînd se folosesc cristale cu ţ de 9,6 sau 16 MHz,
condensatorul trimer .C
s
va fi de 3 12 pF, iar bobina L
2
va fi ă cu L3 (acord pe ţ de 144 MHz).
Ş de ţ ă SRF 1 se ă numai
cind folosim cristale cu ţ de 6,9 sau 18 MHz.
în celelalte locul destinat acestuia în ca-blajul
imprimat se ă ă numai ţ
de 1 kO în circuitul emitoruIui tranzistorului T 1)'
în circuitul colectorului tranzistorului T 1 (care înde-
ş rolul de oscilator) se ă ă ţ L
1
care, ă cu ă ţ C
1
ş C
4
, se ă
pe una din ţ de 24, 36 sau 48 MHz. în ţ
de ţ de acord se alege valoarea ă ţ C
l
,
conform datelor prezentate în tabelul nr. 1.
Circuitul L
2
- C
s
din colectorul tranzistorului T 2 se
ă pe ţ de 72 MHz, cu ţ cazului
în care folosim cristale cu ţ de 9,6 sau 16 MHz,
cînd se ă pe ţ de 144 MHz.
Celelalte tranzistoare T 3 - T 6 ţ ă în regim
de amplificare în ă C a ţ de 144 MHz.
Adaptarea etajului amplificator final cu antena se tace
cu ajutorul unui circuit «11:», acordul reaHzîndu-se cu
ă condensatoare semireglabile. în caz ă nu avem
aparate speciale pentru efectuarea acordului etajului
final, putem folosi cu rezultate bune un ţ de ă
putere (18 sau 24 V, 20 - 40 mA), pe care-I ă
temporar în paralel cu borna antenei. Acordul se face
cu antena ă pe maximum de ă a becule-
ţ ă acord, acesta se ă ă în cazul unui acord
corect, etajul final trebuie ă consume un curent de ordi-
nul a 250 mA, cînd se ă cu 15 V; valoarea acestui
curent poate în limitele 220 - 300 mA, în ţ
de calitatea tranzistoarelor prefinal ş final.
Pentru protejarea tranzistoarelor de putere (T 5 ş T 6),
în caz de supramodulare ă se ş o ă
Zener de limitare a tensiunii de modulare. Tensiunea
de lucru a diodei Zener trebuie ă fie Între limitele 27 - 33 V;
puterea acesteia trebuie ă fie de 3 - 5 W, pentru a rezista
la vîrfurile de ţ accidentale pe care trebuie ă le
limiteze.
Amplificatorul de mod ula ţ nu ă ţ
deoarece s-a folosit o ă ă
Transformatorul prefinal de ţ TR 1 este de
ţ ă ă se poate folosi orice transfor-
mator defazor de la receptoarele «Mamaia», «Neptun»,
«Delta» etc. Transformatorul final TR 2 are ţ
de 4 cm
2
ş ţ 2 x 100 spire în primar ş 100 plus 50
spire în secundar; s-a folosit ă de </J 0,5 mm. Datele
ă ş ă sînt prezentate în tabelul nr. 2.
Desenul cablajului in!primat este prezentat la scara 1 : 1.
Pentru realizarea acestuia se va decupa desenul din
ă ă care se ă pe o ă din sticlotextolit
sau pertinax ă cu folie de cupru (cablaj imprimat),
pe partea ă Cu un obiect cu vîrful ţ vor fi
însemnate, prin ţ locurile unde vor fi practicate
ă Toate orificiile au diametrul de 1 mm, cu ţ
celor în care se introduc condensatoarele trimer, care vor
fi de ă ă dimensiunilor ş
de prindere a. trimerilor respectivi. Pentru prinderea
diodei Zener se va practica o ă de sti 4 mm. Pe cablajul
imprimat nu au fost Însemnate ă de prindere a trans-
formatoarelor de ţ Acestea vor fi executate în
ţ de transformatoarele pe care le ă ş de
modul de prindere al acestora. în locul tranzistoarelor
T 7 ş T 8 se pot folosi orice tranzistoare de ă putere,
cu germaniu, de ă pnp.
lK

20fl!j25V
SRF2
SRF
1
100 Cu-Em q) 0,1 - - -
Bobina
Nr.
ConductOr
cl>im Pas
. ţ
spire (mm) (mm)
spira I
L
1
12 Cu-Em ci> 0,9 6 3 SRF
2
Cu-Em ci> 0,3 3 - -
SRF
3 "
- 3 - - L
2
8 6 2
SRF
5
- ., -
I
3 - -
L3
6 6
SRF
6
-
"
- 3 - - 5 6
LS
5 6
SRF
4
1
Cu-Em ci> 0,5 5 - -
L6
S 6 SRF
7
Cu-Em q,O,9 5 - -
SRF5
Se ă
ă peste
ă pe un
ş din
ă cu
(J 2,7 mm;
L = 15 mm.
Se ă
ă ă
ă pe o
lungime ă
cu ţ
ă ă în
cablajul im-
primat.
fQ
MHz
6
7,2-
8
9
9,6
12
16
18
'JIf-15V
LARx
DATELE PIESELOR
OSCILATORULUI
LOCAL
24 120 180
36 39 3,3
24 120
36 39 180
48
36 39
48
36 39 180
9
220
27
27
220
22
22
22
220
Numeroase din acti-
vitatea de ă etc.)
conduc, În ă rezolvarea
unor ă la determi-
narea patru variabile
atunci cînd se cunosc valorile numerice
ale celorlalte trei. Pentru ilustrare am ales
un exemplu curent Întîlnit În practica
laboratoarelor de chimie, ş anume un
caz particular al regulii generale a ames-
tecuriloL
ă presupunem ă se dau ă ţ
SI ş S2 ale ş ţ S Într-un
diluant oarecare D, a vînd ţ
masice procentuale Cl (%) ş respectiv
Amestecînd mI grame din ţ
SI cu m2 grame din ţ S2, vor rezulta
m =Mt + m2 grame de ţ avînd C011-
ţ C ă de ţ
C (2)
ă vom considera acum cazul parti-
cular în care solutia S2 este chiar diluantul
pur (C2 = O), ţ ţ rezul-
tante va fi ă de formula ă
C (3)
ă de o relatie de forma (1).
Problema ă acestui caz
particular se poate formula în mai multe
feluri, ă cum ţ (3) este ă
în raport cu C, Cl> mI sau m. De exemplu,
cunoscînd ţ CI a ţ ini-
ţ ş ţ C pe care vrem ă o
ţ ne putem întreba cîte grame dm
solutia SI vor fi necesare pentru a rezulta
m de ţ ţ se
ă în raport cu mI)'
Regula ă a amestecurilor, expri-
ă printr-o ţ de forma (21 este
ă în aproape toate capitolele mari
ale fizicii ş chimiei - ca ă nu mai amin-
tim de semnificatia ă ă
a acestor ţ '(vezi medîîte. ponderate).
Un exemplu curent din' ă ni-l ă
C R Ci
10
/R =
0,1
100
10
ţ
10
0,01
0
/
1 100
determinarea ă specifice a unor
amestecuri.
PRINCIPIUL NOMOGRAMEI
ţ (3) se poate scrie în mai multe
moduri echivalente ş ă se
pot construi mai multe variante ale nomo-
gramei care o ă Noi vom alege
forma de scriere: m !2. m (4), În
• 1 CI
care presupunem ă În membrul drept se
ă mai întîi ţ de ă ţ
C/CI ş apoi se ţ ş rezultatul cu m.
Notînd cu R raportul dintre concen-
tratia C ă ş ţ C
l
(ini-
ţ ă ţ (4) poate fi ă prin
sistemul echivalent:
{
R = C/CI
ml = R· m
(5)
Variabila ă ă R este o
ă ă pentru exemplul
de care ne ă valorile lui R vor fi
subunitare ţ ă este mai
ă decît ţ ţ ă Noi vom
considera în ţ ş valori supra-
unitare pentru R, nomograma putînd
fi ă astfel ş pentru alte probleme
decît cea ţ ă
Formele nomogramelor care ă
fiecare din ţ (5) în parte sînt ă
tate schematic în fig. 1 ş 2. Ele sînt cunos-
cute cititorilor ş din articolul «Con-
ţ o ă publicat în ă
rul 11/1975 al revistei «Tehnium». Ambele
ţ (5) devin liniare prin logaritmare;
ă ă nomogramele ă
lor vor fi cu cîte trei ă paralele ş cu
divizare ă pe toate ă Nu
mai ă astfel decît ă se ă
cele ă nomograme (pe ş ă
ă în ş fel încît scara varia-
bilei auxiliare R ă fie ă
Precizia nomogramei - ş deci utili-
tatea ei ă - depmde în mod esen-
tial de dimensiunile grafice ale dlviziu-
unitare (modulul ă logarit-
mice). Descriem mai jos ţ la o
ă ă utilizînd o ă de
hîrtie ă de dimensiuni 30 cm x
21 cm.
R
100
10
Oii
REALIZAREA Ă
Constructia se începe
telor . ale celor ă
nale stabilirea modulului pe fiecare
parte. Astfel, se ă ă
lungi de 30 cm distan-
tate ele cu un ă par centi-
(de exemplu, 14 cm). Acestea vor
constitui dreptele suport ale ă C ş CI
(vezi fig. 3). Suportul ă R va fi dreapta
ă cu cele ă ă la ă
tatea distantei dintre ele. ă apOI
amplasarea 'dreptelor suport ale ă
m ş mt. care ă cu R ă
nomograma celei de a doua ţ {5).
Dreapta ă m, ă cu toate cele-
lalte, poate fi ş ă oriunde; de exemplu,
propunem trasarea ei între R ş CI, la o
ă de 5 cm de R ş deci la 2 cm de CI'
Lungiinea ei va fi tot de 30 cm, ş practic
nu se va utiliza întreg acest interval.
în aceste ţ suportul ă mI
este bine determinat, fiind reprezentat de
dreapta ă cu toate celelalte ş ă
la distanta de 5 cm de scara m, în partea
ă (deci la 3 cm de scara Ct}.
ă trasarea ă în ş a tuturor
dreptelor, se trece la alegerea ş ampla-
sarea intervalelor logaritmice unitare pe
cele cinci ă ţ Astfel, pe
ă C ş Cl. modulul se va lua de "10 cm,
ceea ce ă ă vor ă trei inter-
vale logaritmice pe fiecare {de exemplu,
de la 0,1 la 100). Se ă prin divi-
ziuni (în ş ă ţ acestor inter-
vale, cotarea ă în sensuri opuse
pe cele· ă ă (în fig. 3 numerele
cresc de jos în sus pe scara C ş de sus în
jos pe scara Cd.
Pe scara R modulul va fi pe ă
ă de 5 cm; vor ă în total ş
intervale logaritmlce umtare, reprezentînd
numerele cuprinse între 0,001 ş 1 000.
Aici sensul de ş (de jos în sus)
este determinat prin alegerea ă
Pe scara m, modulul va fi de 2,5 cm, iar
pe ultima ă mj, modulul va fi de 5 cm.
Plasarea ş notarea intervalelor logaritmice
unitare se fac ca în fig. 3.
Divizarea ş cotarea intervalelor loga-
ritmice unitare astfel stabilite se vor face
cu ajutorul unor ă logaritmice de modul
10,5 ş respectiv 2,5 cm, ă în prea-
labil. în acest scop se va utiliza un tabel
de ca ş ţ date în arti-
colul ă pentru ţ de
ţ ă publicat în ă 1/1976
al revistei «Tehnium».
MODUL DE UTILIZARE
Principiul general de utilizare a nomo-
gramelor cu ă paralele - coliniaritatea
celor trei puncte - se ă ş în cazul
de ă Mod ul în care se ă prac-
tic de formularea problemei pe
care o ă ă de forma în care
este ă ţ (3). ă patru
cazuri distincte, ă cum necunoscuta
problemei este C, Cl> m sau ml.
a) ă presupunem ă se cunosc valorile
numerice ale variabilelor C, CI ş m ş se
ă valoarea ă a lui m1.
Unind printr-o linie ă punctele res-
de pe ă C ş CI citim, la
ţ cu scara ă R, valoarea
C/C!; unind apoi acest punct
;nj·"rmp·rli"r cu punctul cunoscut de pe
scara m, prelungirea dreptei va inter-
secta scara mI în ţ ă
Ă
valorii ă Desigur, liniile drepte de
nu vor fi trasate pe ă
seva face citirea ă ţ indicate
cu ajutorul unei rigle (din material plastic
se cunosc valorile lui Cj,
ş mI ş se ce.re valoarea lui C, se
ă astfel: .prin unirea punctelor
ş mt printr-o linie ă se ă
la intersectia prelungirii ei cu scara R,
valoarea ă raportului C/CI •
Prelungirea dreptei care va uni acest punct
cu punctul dat de pe scara CI inter-
ă scara C în ţ valorii ă
Analog se ă ş în celelalte
ă cazuri, ă atunci cîrid nei
este m sau CI.
Este de remarcat faptul ă nomograma
ă poate fi ă ş pentru ope-
ţ separate de ţ ş ă ţ
(de ţ ă prin ă ei C, Cl ş R,
care au modulul mai mare ş ă astfel
o precizie de citire mai ă
Graficul din fig. 3 este ilustrativ, nepu-
tînd fi utilizat ca atare din motive evi-
dente.
în cadrul unor laboratoare ş unde
formulele de tipul (3) sînt frecvent întîlnite
ş rezolvate aproximativ în scopuri expe-
rimental-demonstrative, nomograma des-
ă poate fi ă ca o ş ă didac-
ă avînd dimensiuni mai mari deCÎt cele
indicate.

de plastic; locul ţ de volum original
(de 100 D., bobinat) va fi ocupat de noul ţ
metru de volum (de 10 kD, liniar).
Schema ă de principiu este ă În fig. 2.
Pentru T
3
se va folosi un tranzistor pnp de putere
medie (curentul maxim suportat de cel ţ 100 mA),
cum sint TI 2"01, EFT 125 etc.
mizarea ă a valorilor pentru ţ
de polarizare R
2
ş Rg). Trebuie, in schimb, ă se
verifice in prealabil toate piesele folosite. Valorile
ţ ş ale condensatoarelor indicate nu
sînt critice.
CI ooui
POSTURI
Transformatorul Tr. 1 este cel al difuzorului de
radioficare Dif.1; ă ş 10 ă primarul
ă (cu spire mai multe ş conductor mai ţ
Transformaîorul Tr.2 va fi realizat de ă
constructor, folosindu-se un miez de tole cU' sec-
ţ de cel ţ 2 cm
2
(de exemplu, tolele de la
un transformator de sonerie din ţ ă ş
ă (1) ţ 1 200 de spire din Cu-Em cu dia-
metrul de 0,2 mm, iar cea ă are circa 100 de
spire din conductor Cu-Em C/> 0,4 mm. Acest raport
se poate optimiza experimental bobinînd În secundar
150--200 de spire, cu mai multe prize intermediare
ş alegind priza care ă rezultatele cele mai bune.
Cutia difuzorului din A va avea montate la exterior:
ă de alimentare 1, comutatorul de vor-
bire K, priza pentru racordarea celui de al doilea
difuzor ş eventual, ă o ă pentru alimentare,
În cazul in care se ă utilizarea unui redresor
adecvat În locul bateriei).
MARK ANDRES
Amplificatorul nu ă reglaje (cel mult, opti-
În afara ă ţ constructive ş a faptului ă nu
ă reglaje auxiliare, montajul descris mai jos
ă ş unele avantaje privind piesele folosite:
difuzoarele sînt de tipul celor de radioficare (unul
cu transformatorul propriu): alimentarea se face de
la o baterie ş ă de 4,5 V; comutatorul de vor-
bire-ascultare (basculant, cu este
de tip comercial; În fine, trJ"ln7iic:tc1l'1rplA
de ţ ă ş de ă putere)
În ă 1/1976 al revistei noastre
a fost ă ţ unui tes-
ter ţ În curent continuu
(multitester). Celor care l-au realizat
deja -ca ş acelora care ţ ă
ă ă În viitor - le re-
ă o completare ă
Schema de principiu cu ă
la care ne referim este ă ă
Pentru piesele existente În varianta
ţ ă s-au ă ţ din ar-
ticolul ţ Elementele care in-
P
100 l<tl.
(lin.)
Praf. M. ALEXANDRU
tervin În plus sînt: ă K,
tranzistoarele T1 ş T2 (pnp, de ă
putere), ţ R6, R7, R8 ş
bornele M ş N.
Pentru ţ deschis a ă
torului K, testerul ă con-
form descrierii din materialul citat.
Pentru ţ inchis a lui K ş cu
ă I de asemenea inchis,
la bornele M ş N pot fi testate rezisten-
ţ electrice ale ă valori sînt cu-
prinse in domeniul orientativ
C
B
E
T
]{4A
(fi >10)
-4,5 v
(e)
RS
2004
(O---i) Mfl; bornele E,B.C,
(8') ş (C) vor fi in acest caz
În ţ de factorii de amplificare ai
tranzistoarelor T1 ş T2 utilizate, sen-
sibilitatea montajului poate fi ă
chiar pentru ţ de peste 5 Mfl.
Cele ă etaje amplificatoare su-
plimentare (in montaj, repetor pe emi-
tor) sporesc considerabil performan-
ţ multitesterului. La bornele M ş N
pot fi verificate rapid contactele ş
ţ electrice de orice ă
avînd În vedere curentul foarte mic la
care acestea sînt supuse (de ordinul
microamperilor).
Valorile ţ R6, R7 ş R8
nu sînt critice. R6 se va lua În orice
caz de peste 10 kil, R8 poate fi ă
Între 100 ş 500 n; iar R7 va fi ă
În mQI;t experimental (intre 3 ş 10 kO),
astfel incÎHa inchiderea ambelor intre-
ă montajul ă nu autoanclCfI1-
ş cu bornele M ş N libere.
Tranzistoarele T1 ş T2 pot fi de
orice tip (pnp, ă putere); este bine
ă se utilizeze exemplare cu factorul
de amplificare beta de cei ţ 50.
Bornele M ş N (pot fi ş ş cu
ţ vor fi montate la exterior; ele
vor fi suficient de ă ş izolate
electric) intre ele, altfel existind perico-
lul de ş ă
K se va monta tot la exterior. Ambele
ă vor fi trecute În ţ
deschis ă terminarea ă
cu testerul.
Racordînd la bornele M ş N un tra-
ductor rezistiv adecvat (<<senzor»), tes-
terul poate fi utilizat la depistarea
ă a ă ţ unor materiale
solide, a ţ apei În locuri ne-
dorite, la verificarea ă a apei
distilate etc.
Ş
Tehnologie Tamb
Tip
Mate- Struc- vCBO le
TiaI tura V
mA
Be 101 Si npn 40 40 50
Be 107 Si npn 45 100300
Be 108 Si npn 20 100300
Be 109 Si npn 20 100300
BF 167 Si npn 40 25 350
BF 173 Si npn 40 25 550
BF 180 Si npn 30 20700
BF 181 Si npn 30 20600
BF 182 Si npn 30 20600
BF 183 Si npn 30 20800
BF 200 Si npn 30 20500
BF 214 Si npn 30 30250
BF 215 Si npn 30 30 250
EFT 306 Ge pnp -18 -100 3
EFT 307 Ge pnp -18 -100 7
EFT 308 Ge pnp -18 -100 13
EFT 317 Ge pnp -20 -10 40
EFT 319 Ge pnp -10 20
EFT 320 Ge pnp -20 -10 35
EFT 311 Ge pnp -18 -250 1,3
EFT 312 Ge pnp -18 -250 1,6
EFT 313 Ge pnp -18 -250 2
EFT 321 Ge pnp -24 -250 1,3
EFT 322 Ge pnp -24 -250 1,6
EFT 323 Ge pnp -24 -250 2
EFT 331 Ge pnp -32 -250 1,3
EFT 332 Ge pnp -32 -250 1,6
EFT 333 Ge pnp -32 -250 2
EFT 341 Ge pnp -48 -250 1,3
EFT 342 Ge pnp -48 -250 1,6
EFT 343 Ge pnp -48 -250 2
SFT 367 Ge pnp -32 -1000 1
SFT'377 Ge npn 32 600 1
AD 152 Ge pnp -45 -1 000 0,5
AD 155 Ge pnp -25 -1 000 0,5
EFT 212 Ge pnp -30 -3 000 0,2
EFT 213 Ge pnp -40 -3 000 0,2
EFT 214 Ge pnp -60 -3000 0,2
EFT 250 Ge pnp -80 -3 000 0,2
lJ
sus ~ i
18801 24-6
26-2
e x e c u ţ i e
nJIL
gU
1001 ~
61-4 ~
U
·
·i .
· .
Il
,
· '
· .
"PORTITA" 1 . - p a n ~ a nr.2
rEHTRUAERD
ă În cele ce ă mo-
delul navei «Portita» cu variante con-
structive diverse aie detaliilor de punte.
Modelul pescadorului se poate in-
cadra, conform regulamentului În vi-
În grupa a III-a (E) propulsate,
«Cn nave de comert.
ă recomandate ' acest mo-
dei sînt: : 15, : 20, : 50, 1: 75,
: 100 etc.
Planul modelului este executa1 la
:20, ţ ă ş
ă de
Maestru AL SDortului
dificultate ai acestor
ş fin
GEN -
RATOR
DE SEMNAL MODULAT
T. NICULESCU- Ş
Cunoscute ş sub vechea denumire
de ă ă generatoa-
rele de semnal sînt deosebit de utile
constructorului amator. Generatoarele
de semnal de tip profesional sînt com-
plexe, scumpe ş greu de procurat.
Nevoile amatori ş sînt pe deplin
ă de montajul pe care îl de-
scriem ă
Schema se ă prin sim-
plitate ş posibilitate de miniaturizare,
stabilitate ş precizie ă ă pen-
tru scopul propus.
Generatoru! este proiectat În vederea
ă aparatelor de radio pe gama
de unde lungi ş unde medii ş pentru
transformatoarele de ţ ă interme-
ă Gama de ţ a generatoru-
lui este ă între 200 kHz ş 800 kHz.
Folosind prima ă se ajunge
ă la 1 600 kHz.
Analizind schema, se poate vedea ă
tranzistorul cu niesele aferente for-
ă un gener3.tor de ţ ă
(aproximativ 1 kHz), care ă
14
generatorul de ă ţ ă format
din T
z
ş elementele pasive corespun-
ă Tranzistorul T 3 este folosit ca
etaj separator Într-o ă de repe-
tor pe emitor, pentru evitarea ă ă
directe a etajului oscilator.
În etajul modulator s-a folosit un
oscilator cu relaxare Întrucît este mult
mai ş de pus la punct decît un osci-
tator RC. Cu ajutorul ţ se
ă polarizarea ă a bazei în
ţ de tranzistorul folosit ş de
coeficientul beta al acestuia. Cu ajuto-
rul ţ semireglabil A. de
1,5 kQ din emitorul lui k se ă
forma de ă ş procentul de modu-
ţ
la generatoarele de semnal profesio-
nale mai ţ frecventa modu-
ţ este ă la 400 Hz -
1 000 Hz ş uneori, ş la 800 Hz, iar
procentul de ţ este reglabil,
:lvind un semn la valoarea standardiza-
ă de 30%. Pentru scopuri ş
este suficient ă ţ ş procen-
diesel -150 CP; 7. echipaj -10 oa-
meni.
Primele pescadoare din serie aveau
un motor pentru ţ ş o ă ce
se folosea la pescuit pentru a nu speria
ş În restul timpului, vela este strÎr,-
ă pe ghiul, care se folosea ş ca ţ
al macaralei. Vela ă mo-
delul chiar ă pe ghiu, ş cum a
fost ă vederea de ansamblu,
fiind ş sau ă
Modelul este ă ă avînd o ă
comportare la valuri ş o ă mane-
vrabilitate. Puntea nu este ă
avînd o ă ce a fost ă cu li-
nie ă la pupa ă o platfor-
ă de ridicare a plaselor, care se poate
roti În jurul unui pivot, fiind ă
cu un rulou striat, mobil de asemenea.
Cîrma este ţ ă din ă prin-
tr-un sistem de frînghii sau ţ ce
merge de la ă ă la pupa, unde
pune În ş echea de sub plat-
ă
Se ă ţ corpului din
baghete ş pe schelet, ca În figura
de ş cu execu-
din lemn.
se vor executa din
de stejar, respectiv
va avea o in-
fr",,...,,,oni',,, va fi de
",nrt'\"inr,,::.'tiu 1 000 Hz, Raportul între în-
ă ş cea ă
de 4:1. Se pot folosi În acest scop
transformatoarele de defazare (driver)
de la aparatele de radio cu tranzistoare.
Oscilatorul de ă ţ ă (T
z
) este
modulat, atit În colector cît ş În ă
prin divizorul rezistiv de polarizare a
bazei.
Acest sistem permite o ţ
ă cu puteri de ţ mici.
Tranzistorul T
2
ă într-un mon-
taj cu baza la ă In ă configu-
ţ tranzistoarele ă ş în osci-
ţ chiar la ţ care ă ş
de cîteva ori ţ de ă a tran-
zistorului, iar ţ de intrare ş
ş adaptîndu-se la ţ mon-
tajului, ă un randament ş stabi-
litate bune. ţ circuitului rezo-
+
911
nat. La prova, pe ambele ă ţ ale
dului, se ă ş cîte o ă nit
de ţ ă ţ ş ţ
ţ chiuveta, cutiile de depozi-
tare, babalele, urechile, hublourile, ca-
bestanul, vinciul, ancorele, ă
catargului se vor face din metal. Pe
ă parÎmele ă la prova ş
pupa se pot pune pe ă plase
strînse sau În curs de strîngere. Se
poate prinde de asemenea un trauler
de ă Hublourile au geamuri din
plexiglas sau celuloid. Elicea are trei
paie, iar cîrma este ă ş
are un ă radial-axial În partea in-
ă
Pentru ă ă ţ ă ţ navi-
gante ale modelului se permite majora-
rea dimensiunilor CÎrmei de 1,5 ori, con-
form regulamentului.
Motorul de actionare trebuie ă fie de
curent c9.l1tinuu; la 6-12 V ş aproxima-
tiv 8-12 W sau mai mult. Se pot folosi
acumulatoarele de la «Mobra».
O atentie ă se cere la execu-
tarea ş montarea tubului ş axului elicei
ă unei stric-
intre axa de simetrie a
de pe catarg sînt
reg u lamentului in-
ţ a doua de jos În sus putînd
ele se pot alimenta
MODELULUI
ol"Y,il·"nld,,; este
de-
Se
bobine
sau reglabil,
la bobinele transformaîoarelor
ă Bobina L' din
circuitul este pe ş
ă ş va av:ea 20-30 de spire.
Tranzistorul T
3
este folosit ca ampli-
ficator RC neacO'rdat într-o ă de
repetor pe emitor. ţ P
2
perm ite reg larea, res pectiv atenuarea,
semnalului de ş Cuplarea la apara·
tul de radio (Ia etajul care se acordea-
ă se va face inductiv sau capacitiv,
printr-un cuplaj cît mai slab. Un cuplaî
prea strins ă într-o oarecare
ă ă ţ oscHatorului ş se va
folosi numai in cazul ă unor
etaje defecte.
la acordarea aparatelor noi construi-
te de amatori sau la aparate de radio
deosebit de dereglate, la Început se
ş un cuplaj mai strins, apoi din
ce În ce mai slab.
Comutatorul K
1
permite pornirea ş
oprirea aparatului, iar K
2
ă comu-
amarare =
de prindere =
role = 2 buc.
= 1
ă elicei buc. -
1/> 4 calibrat; 8) suportul tubului = buc.
- tei; 9) cuplaj = 1 buc. - ţ 10)
motor electric = 1buc.; 11) cavaietul
motorului = 1 buc. - tei sau duraluml-
niu; 12) ş de fixare = 6 buc. - M4,
M5; 13) Vinei = 1 buc. - ă 14)
ă ă ă = 6 buc. - ă
0,3 mm; 15) ă = 8 buc. - metal;
16) cauciuc de automobil 8 buc. -
cauciuc; 17) acumulator = 1-2 buc.;
18) ă de vînt = 1 buc. - ă
0,3 mm; 19) ş = 1 buc. - ă 0,3 mm;
20) ă = ă ă 1,5 mm;
21) hublou = 10 buc. - ă ş plexi-
glas; 22) ă aerisire = 1 buc. - sîr-
ă 3 mm; 23) ă de vînt = 1 buc. -
ă 0,3 mm; 24) ă ţ = 6 buc. -
ă 25) ş = 10 buc. - placaj 1 mm;
tarea modulatorului de la «semnal mo-
dulat» la «semnal nemodulah>.
REGLAREA APARATULUI
Forma de ă ş procentul de modu-
ţ se ă cel mai corect prin
vizualizare pe ecranul unui osciloscop
sau sincroscop; în caz de nevoie ă
acest reglaj se poate ajusta oarecum
ş ă ureche», ă la ţ
unui sunet cit mai clar în receptorul de
control. ţ ă a oscila-
torului se ă ă un receptor
de control sau mai bine prin metoda
ă ă de zero (heterodinare), folo-
sind un generator de semnal etalonat
ş un receptor. ă semnalul genera-
torului de semnal de ţ pro-
prie corespunde cu ţ genera-
torului etalon, În receptor se va auzi un
sunet specific de fii fii re. ă cele
ă semnale nu sint modulate, la in-
ţ lor apare o ţ ă în do-
meniul ţ Cu cit se apro-
pie mai mult cele ă ţ ale
generatoarelor, cu atît ţ
va avea o ţ ă mai ă ea tin-
zÎnd spre zero cind cele ă ţ
generate sînt identice.
ă se ă ă gama ă
nu este cea ă oscilatorul se poate
acorda la extremitatea cu ţ mici
din miez, iar la ţ mari din
condensatorul trimer.
ă oscilatorul nu ţ ă se
ă inversarea capetelor bobinei
L' sau ă ă de spire.
Condensatorul variabil trebuie ă fie
cu dielectric aer. ă generatorul nu
se ş prea des, acest condensa-
tor poate fi ş cu dielectric de plastic,
de tipul celor folosite la aparatele de
radio cu tranzistoare. Condensatorul
variabil trebuie ă fie nou ş ă ă joc.
Alimentarea montajului nu pune pro-
bleme deosebite, consumul fiind extrem
de mic. Se pot folosi ă baterii plate
(4,5 V) înseriate sau o baterie de 9 V.
Nu se ă alimentarea de la
ţ Întrucît ă de ţ
necesare pentru protejarea generato-
rulul ş mai ales a aparatului de radio
care se ă impun o serie de piese
care ă montajul.
2
buc. -8Ialm,0\:
pozitare = 2 buc. -
catarg buc. - tei; cutie
tare buc. - ă
ă si robinet = '1
palanc 2 buc. - lemn ş
ţ = 8 buc. - ă
magazie = 1 buc. - tei; 61)
4 x2 buc. - ă 62) tambur = 1 buc.
- ă 63) colac frînghie = 2 buc. -
textile; 64) frînghie = textile; 65) cava-
letul ă 1 buc. - tei; 66) amarajul
ă = 1 buc. - textile; 67) ramele
ă = buc. tei; 68) ă ă me-
ă = 2 buc. - ă 69) elice =
1 buc. - ă 70) ă = 1 buc. -
ă 71) ax ă = 1 buc. - ţ
72) tambur = 1 buc. - lemn; 73) plat-
ă = 1 buc. - lemn; 74) ă ă
ă = 2 buc. - ă ă 75)
echea CÎrmei 1 buc. ă 1 mm;
76) suport ă = 1 buc. - metal;
77) barca = 1 buc. - tei; 78) vela =
1 buc. - bumbac.
IIIIIIIII! PIITRI
CIPICIIITIIICI
..
Montajul prezentat poate ă ca-
ă ţ în limitele 0,5-100 pF. Princi-
piul de ţ este ă
Tranzistorul T 1 este un oscilator pilo-
tat cu cristal. Se poate folosi orice cristal
a ă ă de ă este cu-
ă în limite'le 500-2000 kHz. Bine-
ţ ă aceste limite sînt relative. în
montajul experimental au fost încercate
ă cristale, cu ţ de 500 ş
1 800 kHz. ă cristalul pe care-l po-
ă este mai ş iar montajul nu
va oscila, atunci în locul ş (SRF)
din circuitul colectorului se va conecta
un circuit oscilant acordat pe ţ
cristalului.
Tranzistorul T 2 este un amplificator
aperiodic al semnalelor generate de T 1.
Diodele D
1
ş D
2
ă cu piesele
Cs, C6, Rs, C7 ş R9 constituie un volt-
metru electronic care ă ă valoarea
tensiunii (de ţ ă de pe colec-
torul lui T 2. Instrumentul de ă ă
«V» este un voltmetru ş cu o sen-
sibilitate de 20 000 ohmijvolt sau mai
ă Trebuie folosit ă un instru-
ment de ă ă care este ă ş cu
o ă pentru ţ (ohmi sau kiIo-
ohmi). De obicei, aceste scale au la mij-
loc ă cifra 1 (10 sau 100). ă
rarea se ă astfel: se trece instru-
mentul pe scala de 3 ţ sau una apro-
ă ca valoare. ţ ţ
trul R9, se aduce acul instrumentului la
ă maxim areapta) al scalet,
ţ care corespunde ş punctului «in-
finit» (00) al scalei ohmilor (kiloohmi-
lor), pe care vom citi valoarea ă ţ
de ă Cx.
Se ia un condensator de ordinul a
10-15 pF, cu o precizie de ordinul a 2%.
Se poate folosi ca «etalon» ş un con-
densator de precizie 5%; în acest caz
vom avea o eroare ă la etalonare
ă cu precizia condensatorului folo-
sit. ă presupunem ă am ales un con-
densator de 10 pF ± 2%. ă
acest condensator la borna de ă
«00>. Atragetn ţ ă apropierea
T1
BC107
6F 214·
SRF
22
K
I
magnetofon.
RU.
mîinilor de bornele «Cx» poate dena-
tura rezultatul ă ă ca urmare a
ă ţ parazitare introduse de a-
cestea. Se ă condensatorul trimer
Cs ă cînd acul instrument ului va fi la
ă scalei ohmilor, în dreptul
cifrei 1 (10 sau 100). Aceasta ă
ă în dreptul acestei cifre se va citi va-
10area de 10 pF. în locul acestui con-
densator se vor pune condensatoarele pe
care dorim ă le ă ă Valoarea se
va citi pe scala ohmilor (kiloohmilor) cu
care este ă instrumentul.
ă instrumentul folosit are, de
exemplu, la mijlocul scalei valoarea 1 kQ,
atunci în dreptul acestei cifre vom citi,
pentru ă ţ valoarea de 10 pF.
In dreptul ţ «5 kQ» vom citi
50 pF, iar în dreptul celei de «0,1 kQ»
vom citi 1 pF ş
Ca recomandare ă ă ă
tuim ă ţ un montaj cu conexiuni
cît mai scurte posibil. Condensatoarele
sînt toate ceramice, ţ I.P.R.S.;
S R F ţ 200 de spire din ă
Cu-Em f/J 0,1 mm, bobinate pe un basto-
ş din ă cu diametrul de 2,7 mm,
de lungime 15 mm. Acest ş se poate
înlocui, cu rezultate mult mai bune, cu
un circuit osci1ant LC acordat pe frec-
ţ de ţ ă a cristalului.
6-25
pF
- 9 -:- 12 V
FOTO
ă in fotografia alb-negru prelucrarea materialului fotosensibil la ă tem-
ă decit cea ă ă pentru procesul respectiv ă pre-
lung.irea sau scurtarea timpilor de in fotografia color abaterile de tempe-
ă duc la ă de culoare neconbolabile ş necompensabile prin modi-
ficarea timpilor.
TERNICA
Abordînd problema în contextul re-
gimurilor de prelucrare curent folosite
de amatori, se pot face ă
observatii:
- se 'folosesc, de ă ţ de
lucru combinate, prelucrarea ă
În trei ă revelare ă stop-
fixare, albire (albire-fixare) pentru pro-
cesul pozitiv; revelare ă al-
bire, fixare pentru procesul negativ;
- temperatura revelatorului cromo-
gen este ţ ă pentru calitatea cu-
lorilor, ea putînd varia ţ ă de valoarea
ă ă În ţ cu ± 0,5°C
în pozitiv (pe hîrtie) ş ± 0,25°C
în procesul negativ;
- temperatura celorlalte ă poate
I
I
bJ
Th.(::;;;10( K)
Uv
a b
TUB PVC
varia În limite mult mai largi (± 1-2°C,
de la caz la caz, conform ţ
firmelor ă ale materialelor
fotosensibile sau ale chimicalelor);
- temperatura apei de ă nu va
fi mai ă de 10-12°C sau mai mare
de 20°C;
- temperatura ă de stabilizare-to-
nare pentru hîrtia color se ă
destul de larg pentru ca o abatere de
3°C ă nu prezinte ţ ă ceea ce,
practic, În majoritatea cazurilor, exclu-
de necesitatea ă
Termostatarea ţ ă un
dublu aspect: ă lor În perioada
verii ş ă lor În timpul iernii. În
marea majoritate a cazurilor, fotoama-
torul este pus în ţ de-a ă
ţ ceea ce permite utilizarea nu-
a unei ţ de ă
Inainte de a face analiza instalatiilor
de termostatare propuse este bine de
spus ă temperatura ă trebuie
ă fie ă de cea standard ă
În ţ (20°C cel mai des), abaterile
ă nu ă ş ă ± 4°C. Acest lucru
220n.
DZ
312
200
j)f
00
+
13-15Vc.c
este necesar pentru a se evita un
schimb termic prea mare cu mediul.
Prima ţ ă poate rea-
liza atît ă cît si ă ă
de lucru În ţ de temperatura am-
ă (pentru ţ distincte), mai
mare sau mai ă pe ă durata de
lucru (fig. 1).
Cele trei tase continînd solutiile de
lucru dispun de cîte 'o cale de circula-
ţ a unui lichid cu roi de agent termic.
lichidul este vehiculat de ă o ă ..
P ş trecut prin ă de ă
ă C. Pentru a se evita realizarea unor
ş ă speciale, toate elementele insta-
ţ SQ vor afla la ş nivel. ţ
pompei poate fi ă astfel Încît
ă fie În ţ ă ă cu lichid.
Controlul temperaturii se face În prima
baie, respectiv revelatorul color. Se re-
ă ca lungimile circuitelor de la
ă C la ta se ă fie egale,
pentru ca ş de ă
ă fie egale. Ca agent termic se va
folosi apa.
Ca element traductor pentru tempe-
ă se poate folosi un termometru
cu contact, de tipul celor folosite la
acvarii, sau un dispozitiv electronic cu
termistor, ş cum se va vedea mai
departe.
ă de ă ă pentru În-
ă este o cutie de dimensiuni mi-
nimale, în care se ă un bec de putere
mare (75-100 W) cufundat ţ În li-
chid. Se poate folosi o ţ ă elec-
ă de putere mai ă de tipul celor
folosite la ă acvariilor.
În cazul ă ă este
compus dintr-o ă cît mai mare
(1,5-2,5 m) din ţ ă de cupru ş ă
într-un vas oarecare, peste care se pune
ţ ă ă ţ ă (fig. 2).
ţ ţ este ă
toarea. Considerînd ă se ă solu-
ţ la momentul ţ ele vor avea o
ă mai mare decît cea nece-
ă contactul termometnilui T va fi
închis, releul ş (fig. 3a) ş con-
tactul 1;t2 (normal deschis) închide, la
rîndul ă circuitul de alimentare al
pompei. ţ se va ă ş prin des-
chiderea contactului T la temperatura
prereglata, se întrerupe ţ
pompei. Contactul R1 poate fi folosit
pentru o semnalizare ă
ă se ă ţ se vor
utiliza ă contacte normal închise R1,
Ing. V. Ă
R2. ă la atingerea temperaturii ne-
cesare, pompa ş ă vor func-
ţ închiderea contactului T va duce
la ş releului ş la întrerupe-
rea ă pompei ş ă
(fig. 3b).
Su rsa Si, care ş circuitul
de ă va fi cea ă de releu.
În orice caz, ea se ă a fi de
6-12 V, iar ţ releului mai mare
de 500-600.0, pentru ca În circuit ă
fie ţ mici.
Sursele S2 ş S3 sînt cele corespun-
ă ă pompe; ş ă
torului.
În cazul ă unor filme se va
lucra cu ă doze. Se ă
într-o ă doza cu revelator, se face
revelarea, iar ă ă filmului,
acesta se introduce în a doua ă
cu baia de albire ă între
timp (filmul se introduce cu ă cu
tot).
Problema ă apei de ă
lare se ă mai greu. O ţ
de ă pentru ă ă În cir-
cuit deschis, cum se cere pentru ă
lare, nu se poate realiza decît indus-
trial. ă apei este mai ă
folosind amestec de ă ă ş rece,
eventual apelînd la serviciul unui boiler.
Se ă ă temperatura ameste-
cului se ă ă ă caz în
care nu se mai recurge la nici o insta-
ţ fn caz contrar, folosind ă ter-
mometre la extremele de tem-
ă admise, se ă o sem-
nalizare ă (vezi fig. 4). Tempera-
tura este ă cînd becul de minim
este aprins ş cel de maxim stins. in-
ţ pentru corectarea debitelpr
de ă ce compun amestecul se fac
manual.
O instalatie de ă ă
de un termometru cu contact, fie de un
circuit electronic cu termisîor, este mult
mai ă ă se ă
direct În baie.
Partea ă (fig. 5) se compune
dintr-un etaj amplificator cu un tran-
zistor Ti ş un circuit basculant Trigger-
Schmidt (tranzistoarele T2 ş T3). Pra-
gul de basculare, implicit temperatura
de ţ ă se ă din ţ
metrul P1. Dioda D, cu rol de ţ
pentru tranzistorul T3, este o ă de
redresare de orice În circuitele de
ă (pe schema fig. 6 au fost
trecute ă - C1, C2) se pot intercala
comutatoarele închis-deschis K1, K2.
La atingerea prereglate,
tranzistorul T3 se se an clan-
ă releul se ă
. folosit, de ă
valoare decît cea din trebuie
ă ă o ţ de cît mai
ă În temperaturii 20°C.
ă termistorul e de ceramir:
7a), se ă acoperirea
cu wasserglas. Cel mai este ă se
utilizeze termistor incapsulat În sti-
ă O se
ă se introduc ă
a evita teava din
ca În fig. 8.
face cu cîte garni-
executate din ă mai
Se face gaura ă (încli-
in ţ de peretele ă cu o
preducea ş apoi cu lama sau cu un
cutit bine ascutit exteriorul. Gaura de
tre'cere va fi 0,6-0,7 din diametrul ţ
(Se atrage ţ ă lungimea 1 trebuie
ă fie suficient de ă pentru a se
putea introduce ţ ă ţ
cont de lungimea capetelor ce ies În
exterior.)
Pentru asigurarea furtunului de ă
ă se face o ă ă a buzei
tevii la ă ă
. Varianta a II-a. Se folosesc ă
tase de ş ă (fig. 10), puse
una într-alta ş lipite pe margine cu un
ş cald (fig. 11). lateral se fac ă
adîncituri cu o ă ă ă În care
ă se monteze ş ţ de ă ă cu
elementele aferente. Se disting cele
ă ta se (1), (2), furtunul de
tare sau evacuare (3), ş ţ propriu-
zis (4), ţ (5), ş ă (6),
garniîurile de cauciuc (7).
Ş ţ se face din ţ ă de ă
ţ comportind ă ordine:
se ă ă din interiorul
tasei, se ă cu filiera pe exterior,
se ă conform desenului, se in-
troduce ţ ş se strînge, se ă
frînge ţ buza ă se îndoaie,
ă e cazul.
Apa va circula printre cele ă ţ
nivelul ei alegîndu-se inferior ţ su-
perioare a tavei din considerente de si-
ţ ă
Pompa poate fi una ă de tipul
celor folosite la ş de ă rufe
pentru evacuarea apei.
Ca ă reamintim, se poate
folosi unul din cele utilizate la acvarii.
Diametrul tevilor folosite este de
4-6 mm. .
se va
sau J{ 217,
releul de
absoarbe un curent
tranzistoarele AC 121, EC 1
EFT 321, MP 42 etc. Contactele
deschise ale releului se vor lega
în paralel la firele alb ş maro scoase prin
ă ţ de ţ se poate
modifica cu ţ de 50 kQ
Alimentarea montajului se ă cu
un redresor care ş un transforma-
tor de sonerie 220 V /8V; pentru cazul
ă unui releu de magnetofon se va
folosi un transformator adecvat de
14 V/IOO mA.
Dispozitivul se va monta Într-o ă
ă pe care se ă ţ
de 50 kQ ş ă (fig. 3)
într-o ă ă alimentarea cu
diapozitive a aspectomatului se poate
realiza cu dispozitivul din fig. 4, care se
poate cupla la un magnetofon cu ă
sau patru piste.
în care
ă prin
__ ._----_0-9V
F045031
:> x{EFT 321 , MP42, MP41 , MP39, 25B475)
RF045210fi
1
l.,8
r-Q 0-,
6V
A

1
il:
Ă BORNA
.... DE ÎNREGiSTRARf
A MAGNETOFON ULUI
GEN ERATOR
AUDÎO- Ă

MICROfON
ALB
17
aUTO-
MOTO
SlRVICI
amesteculm
ă tensmne.
Pe scurt, elementele care
dere clasIce sînt: sursa de
tensmne ă (bobma de
mecanIC, rl"'lr!h111t",rnl
(în cazul rrI,"\tr,,,,r,,I,,r
conductoarele de ă ă
Desi în declin, ca urmare a ţ ă contmue a
bateriilor de acumulatoare si ă aprinderii elec-
tronice, sistemul de aprindere cu magnetou ă ă
fie utilizat pe unele automobile de curse, tractoare sau
fU CTIIII IA,
r l111111R11
SI IIGIIIIA
IITIIITII
BRA-
motociclete, ă ţ
ţ în ţ
DE
constructive SI slguran-
CU MAGNETOlJ
a la
prin depresiune), sau cu un dlSDOZltlV
pormre.
functionare este ă arborele ro-
cu magnetul' permanent, cama ruptorului Ş ro-
torul distribuitorului sînt antrenate de motor prin inter-
i. NEMETE
de mag-
ă ro-
electromotoare în
ruptorulUl sînt
de
Ă A MOTORETEI
ă a motoretel «Mobra»-50 este de
co.mtnnat, utilizind în clrtmtele sale atît curentul
cît curentul continuu.
Becul ş bobma de apnndere sînt alimentate cu .
curent alternativ, iar claxonul, ă de semnahzare a
ţ a ţ ş a ă precum si iluminarea
vltezometrului sînt alimentate cu curent continuu, prin
intermediul redresorului si al bateriei de acumulatoare.
Deoarece instalatia ă a motoretei nu este echi-
ă cu aparate regulat oare de tensiune si hmitatori de
ţ este ă ţ ţ ă ă bate-
rie de acumulatoare, pentru protejarea ă electrice
si a redresorului.
La varianta «Super» ţ ă este mai ă
Se ă numai curentul alternativ, bateria si redre-
sorul ne mai fiind necesare.
MAGNETOUL
Magnetoul are treI ă ă (bobine) - fig. 2: ă
surarea pentru alimentarea becului de 6 V - 25 25 W
(iesire «galben-rosu» - reper 42); ă pentru
[jJ
18


28 28
l-Cordon de ă ă 5-bujle M14-280R; 9-re-
ţ ă de deparazitare; ă lI-ventilator;
14-ansamblu magnetou tip Bosch; ă de
aprindere; 20-cablu ruptor; 23 -contact fix; 26- bo-
ă de ţ 28-stator complet; 36-contact
mobil; ă de4 W; 38-condensator; 39-pîs-
ă de ungere; 40-volant magnetou; ă de
ă
6
__ __ +-__ ________
DE19
AP HEXABONAL
DE27
/IlO
180

ă bateriei de acumulatoare ş ş -
reper 37); ă ş pentru excitarea bobinei de aprin-
dere ş «albastru» - reper 26).
Figura 2 ă «explozia» ă ţ componente
ale magnetoului. Sînt figurate, de asemenea, ş celelalte
repere ale sistemului de aprindere: bobina de ţ
ă în spatele cutiei din stînga, sub ş motoretei),
bujia, cablurile de conexiune etc. Figura, ă de
uzina «Metrom» din ş are marele avantaj de a
prezenta toate piesele componente ale magnet oului în
ordinea ş ţ de montare-demontare, fiind astfel
extrem de ă In ă s-au nominalizat ă numai
reperele mai semnificative, rolul ş denumirea celorlalte
rezultînd din ă
La varianta «Super» magnetoul este identic, bobina
37 alimentînd de data aceasta direct ă de ţ
ş ă
REGLAREA A V ANSULUI LA APRINDERE
Plasarea procesului de ardere în perioada cea mal
ă din punct de vedere energetic, a ciclului de
ţ (volum disponibil, presiunea ş temperatura
amestecului etc.) ă ş scînteii înainte ca
pistonul ă ă la punctul mort interior (a se vedea
nr. 1/1976 al revistei). Acest «avans» la ş
scînteii, exprimat fie prin ă de milimetri pe care-i
mai are de parcurs plstonul din momentul producerii
scînteii ă în punctul mort. interior, fie prin ă
de grade de ţ a arborelUI cotit (ORAC) al manivelei
ă la ţ ă punctului mort, este un
parametru de reglaj de cea mai mare ţ ă De
reglarea lui ă depind puterea, consumul, regimul
termic al motorului, ţ ţ etc.
La motoreta «Mobra» avansul de aprindere este de
1 mm înaintea p.m.i. ă ţ a pistonului este
ţ ă prin alinierea semnului de pe volant cu reperul
A ,de pe semlcarterul din stînga.
In acest moment, cama, ă pe butucul volantulw,
trebuie ă ă deschiderea contactelor ruptorului;
ă începe ş sCÎnteii Între electrozii bu-
jiei pe «filiera» ă anterior.
ciclul nostru de articole
la realizarea acestei no-
a revistei, în
auto al noastre a cunc.sc:ut
1975 cea mC'JÎ ă ş iR compa-
ţ cu ultimii patru ani, cînd sporul anual de auto-
vehicule a oscilat Între 7 ş 8,5%. Densitatea ţ
a atins ş ea valorile cele mai inalte, reprezentînd
cifre cu 20-50% mai ridicate ţ ă de 1974. În unele
puncte, ă de vehicule inregistrate anul trecut
În 24 de ore a ă ş chiar cifra de 20 000-22 000.
Pietonii, cea mai ă categorie de partici-
ţ la ţ .pot ţ ă - negativ
sau pozitiv - ă ş traficului rutier.
Pentru a putea circula corect ca pietoni, tinerii tre-
buie ă ă mai întîi ce este esential În circu-
ţ acestei «armate» de ţ la traficul rutier.
O ă ă ă În aceea ă arterele rutiere
trebuie traversate numai pe la locurile semnalizate
cu indicatoare ş marcaje. Aici, pietonii sîn! ţ
de lege, avind prioritate ţ ă de vehicule. Inceperea
ă se ă ă o ă asigurare
ş în pas vioi (nu în ă de ş ă incit ă
ă se afle pe partea ă un timp cît mai scurt.
Este recomandabil ca pietonii ă traverseze pe cît
posibil ţ În felul acesta, ei sint mai vizibili,
se «impun» mai mult ş ş mai ales ţ un
timp mai scurt ţ vehiculelor in a ă ă
cursivitate sîntem cu ţ ţ ă nu-i
convine ă ş În calitate de pasager in autobuz
(mai ales cind se ă ş ă ă la serviciu sau
la ş ă trecerea prin ţ autovehiculului «în pas
de, melc» a unui ă care ş ziarul pe «zebre».
In lipsa «zebrelor», traversarea se poate face ş pe
la ţ ă in acest caz, pietonii nu au priori-
tate. De aceea, asemenea ă trebuie ă se ă
cu ă ă ş ţ Pietonii se pot
angaja in trecerea arterei rutiere numai ă ce s-au
asigurat privind in stinga ş apoi În dreapta ă pot
traversa ă ă nici un pericol. ţ În traversare
este aprecierea ţ din punctul unde se ă
ă ă la vehiculele care se apropie, precum
ş a vitezei cu care se ă acestea.
Nu este deloc lipsit de ţ ă ă se ş de
exemplu, ă un pieton de ă medie parcurge ceva
mai mult de un metru pe ă Pentru traversarea
unei ă - ş de 7 m - pietonului ii sînt
necesare cca 6 secunde. Într-o ă ă un auto-
vehicul, care se ă cu 40 km pe ă parcurge
11,1 m, iar ă viteza de ţ este de 70 km pe
ă (maxima ă în ş pentru autoturisme),
autovehiculul parcurge 16,7 m. Îi ă pe tineri ă
ă acest simplu calcul al ţ la care trebuie ă
se afle ţ ă de un autovehicul care se ă
cu 60 km pe ă pentru a se putea angaja În ţ ă
la traversarea ă
Ş acum ceva despre traversarea În ă De
Pe semicarter se mai ă ă un reper notat cu P.M.
reper ce ă ţ de punct mort interior al pis-
tonului.
Reglarea avansului se face respectînd ţ
indicate în cartea cu instructiunile de folosire.
Sînt necesare ă ă ă
- Verificati valoarea avans ului ş distanta între con-
tactele ruptoriIlui (0,4 mm) la fiecare 3 000· km.
- ţ mai întîi ţ între contacte ş apoi
avansul, deoarece orice schimbare a acestei distante mo-
ă implicit valoarea avansului. .
- ţ periodic cu ulei pista de ungere a axului
ş a ş volantului ă pe placa volantului.
- ţ cel ţ o ă corecta marcare a sem-
nelor de pe volant ş carter. Mici abateri de la ţ
de ţ sau montaj ale pieselor motorului pot mo-
difica ţ dintre ţ pistonului ş aceste
repere. verificare se face cu dispozitive de tipul
acelora 3. Dispozitivul se ă în locul
bujiei, pe în milimetri putîndu-se Citi va-
loarea în· apropierea p.m.i. O posibl-
din ă
nr. 2).
[]
--- ţ
t---t---1-Ir-:-"'-m-I----<"" __ TRASEE
VEHICULE
O "ftfJlitFrfflflf'cr
Ne refeream mai sus la vitezele de deplasare a
autovehiculelor ş a pietonilor.
Unii pietoni (printre care se ă ş destui tineri care
ă trecînd pe sub «nasul» ş gindesc
cam ş Ş ce ă trec la ţ ş prin ţ lor,
n-au decît ă ă ă d-aia au frîne!» Dar oare
ă ţ frînelor sînt nelimitate, ele sînt miracu-
loase? Despre aceasta, cu alte cuvinte, despre ţ
nea de ţ de oprire» ş despre indicatoarele
rutiere ce trebuie bine cunoscute ş mai ales respectate
de pietoni, În ă viitor.
litate ş mai ă de realizare a acestui dispozitiv ar
fi ţ lui dintr-un corp de bujie din care s-au
scos izolatorul ş electrodul central.
DEMONTAREA - MONTAREA MAGNETOULUI
O serie de ţ de ţ ş ţ a moto-
retei ă demontarea magnetoului.
Demontarea volantului (rotorul magnetoului) de pe
axul arborelui cotit trebuie ă ă numai cu o ă
ă ca cea din fig. 4.
La montare, una din ş cele mai frecvente care
se fac este introducerea unei ş ţ printr-o fe-
ă a volantului pentru blocarea acestuia în raport
cu placa statorului. Aceasta, fiind ţ ş ţ
ă din materiale ş se sparge.
Pentru a realiza blocajul amintit (necesar strîngerii
sau desfacerii de fixare a volantului pe ă
arborelui ă este utilizarea unei
se ă cu furca pe axul
în orificiul de pe volant.
ş ă a ţ de umiditate în
ţ ă ă o perturbare a regimului
ţ al ă prin ă temperaturii
pe ţ ă a ţ ş prin ş
ă ţ aerului interior În urma ă continue
de pe ţ ă de asemenea, ţ
umezeHi ă dezvoltarea mucegaiurilor, care
ă ă ă ă ă ă ţ ş bunurilor materiale.
ă diverse moduri prin care apa poate ă
în ziduri: stropirea În timpul ploilor; ţ ale
ţ de ă ţ În subsoluri; condens;
ţ ţ ă etc. Dintre acestea,
prezenta lucrare se ă În special de umiditatea
ă care ă ă ţ sau
a ă ţ ă Acest fel de
umiditate se mai ş ş igrasie.
Metodele electrofizice de combatere a umezelii În
ă au ca ă fenomenul de ă ş
cîmp electric. Fenomenul de ă poate fi
definit astfel: ă la ă ţ unui mediu poros,
saturat cu un fluid electrolitic, se ă o ţ ă
de ţ electric continuu, atunci sub ţ
acestuia În mediul poros ia ş o ş a flui-
dului de la anod la catod.
Pe baza ă ţ În mod natural a
mETO E ElE[TRO I IEE
DE [OmBATERE
unei ţ de ţ electric între ă ş
mediul ă ş a folosirii fenomenului de
ă au ă primele metode de electro-
drenare, numite METODE PASIVE. ţ con-
form acestei metode. se compune dintr-un ş de
electrozi metalici ţ din loc in loc în ă
ă de igrasie, În lungul ei, la limita ă a
ă ş electrozi se ă Între ei cu un con-
ductor electric, care se ă la prize de ă
prin ţ ă (fig. 1).
ă ţ de ţ ă care consti-
tuie ă ş sursa de energie, este ă pentru
împiedicarea ţ ascensionale, atunci apa se
va deplasa prin ţ ă (mediu poros) de
la polul pozitiv ţ la polul negativ (teren)
ş ţ se ă lent, prin evaporarea apei de
deasupra cotei electrozilor din perete.
În cazul cînd ţ ă de ţ nu
poate furniza energia ă ă ă umezelii,
se introduce în circuitul electrozi de perete-prize de
ă o ă de alimentare cu curent electric con-
tinuu, ă cu polul plus la ţ ş cu
polul minus la ă ă ă care
ş o ă ţ ă de energie. ă nu-
mele de METODA ACTIVA (fig. 2).
Metoda ă ă o mai mare ţ ă în exploa-
tare, mai ales În ş unde, ă ţ ca-
blurilor electrice subterane sau a liniilor de tramvai,
pot ă ţ «vagabonzi» care ar putea per-
turba ţ ă a unei ţ pasive.
In cazul metodei active, sursa de alimentare ă
În ţ ă ca sensul liniilor 'de curent ă fie În-
dreptat de la ă spre ţ ş terenul înconju-
ă De asemenea, avantajul metodei active ă
ş în faptul ă ă mult perioada de timp nece-
ă ă ţ ţ ă de metoda ă Durata
ă în acest caz, ă În functie de natura
materialelor ţ respective, de natura tere-
nului, grosimea ţ de ţ climatice (tem-
ă umiditate, însorire), de la 20-30 de zile
ă la 60-90 de zile În cele mai dificile ţ
Retencuirea ţ de pe care s-a ă
tencuiala ă se face cu un mortar de perlit,
hidrofobizant, var ş ciment, mortar ce are ă ţ
superioare În ce ş difuzivitatea la vaporii de
ă Noua ă se poate executa ă 2-4 ă
ă de la intrarea În ţ a ţ
'rtealizarea unei ţ active se poate prezenta
ă cum ă de-a lungul ă afectate de
ă ă ă tencuielii alterate, se per-
ă la baza zidului, orificii cu diametrul de 40 mm
ş lungi 2/3 din grosimea zidului, În care se ă
la ţ locului electrozi tubulari de ciment-gram.
Pentru realizarea unei ţ de ţ cît mai
uniforme În planul electrozilor, ţ dintre ş
ă În jur de 50 cm. Fiecare electrod are îngloba!
la ă exterior un ş de grafit, pe care este
montat prin presare un ă ă de ă ă
Legarea elechozilor În circuitul electric se face cu
un conductor de cupru, lipit la fiecare electrod de
ă ă metalic. Acest contact se ă cu un
chit anticorosiv. În functie de caracteristicile sursei
de alimentare cu curent continuu, se ă ă
rul de electrozi ă ă ţ tot
din calcul ă ş ă prizelor de ă
A
Ing. CONSTANTIN Ă
O ă a acestei metode este metoda ă cu
electrozi ţ alternat la polul plus ş la polul
minus al sursei de curent (fig. 3). Prin transport
electroosmotic, apa ă de la electrozii tubulari
pozitivi la cei negativi, unde se ă în ă
ă evaporare ă ş procesul de uscare al
zidurilor.
Pentru împiedicarea unei noi ascensiuni, ă us-
care, se ă ţ elecîrozii într-un singur cir-
cuit ş se ă la prize de ă ţ ţ
nînd În faza ă Trebuie remarcat faptul ă '1u
Întotdeauna o ţ ă ă problema. In
aceste cazuri se ş o ă ă de
electrodrenare care ă În ţ atuncI cînd
zidul se umezeste si iese din functiune cînd zidul
este uscat (fig. 4). ' '
Circuitul electric al unei asemenea instalatii se
închide prin ţ ă între electrozii tubulari
din perete ş electrozii plini din ţ prin inter-
mediul unlJt redresor automatizat. ţ ţ
ă atît timp cît ă umiditate În ziduri; pe ă ă
ce peretele se ă ţ sa ă ş
iar curentul absorbit de la sursa de alimentare (re-
dresor) scade, ă cînd circuitul electric este între-
rupt la uscarea ă a peretelui. O ă de
control, ă În serie în circuitul electric al insta-
ţ ă orientativ ţ de umiditate prin
variatia ă fluxului luminos cu ă in-
ă ţ curentu"ui, ă ă ă
O asemenea ţ are avantajul ă ă
prizele de ă ea ă ă permanent
În ă intrînd În ţ automat În momentul
unei noi
iesind din
ă ţ
de ţ ă a apei ş
În momentul ă ă umi-
ă procesului de uscare se mai poate realiza
prin ventilarea ţ ă a orificiilor electrozilor, sau prin
introducerea În ş a unor capsule ă
Apar ţ cînd nu se pot perfora orificiile pentru
turnarea electrozilor În locurile stabilite pe plan.
Aceasta ă ă cum sînt
stilpii de beton armat, ţ di!:l ă de rIu, sau
grosimea prea ă a ţ In astfel de cazuri,
pe aceste ţ electrozii vor fi ţ din benzi
orizontale din mortar de ciment-grafit, de 1 cm gro-
sime ş 15 cm ă ţ dispuse la baza zidului.
Pentru executarea orificiilor se ş un aparat
percutant sau un aparat similar ă cu ă ţ ş
burghie cu diametrul între 2 ş 4 cm.
Avantajul ţ cu electrozi din ciment-grafit
ţ ă de cele cu electrozi de cupru sau alte metale
ă În faptul ă ţ electrozi nu se ă
ş nu se ă În timp, lucru care ă un con-
tact permanent între electrod ş ă
Consumul de energie ă pentru o ţ
ă la o ă de locuit nu ă ş ş 0,5%
din consumul ş necesar ă aceasta
în perioada de ţ ă a ţ Ma-
terialul de ă are ca ă ă În domeniul
combaterii ă ţ din ţ ă concreti-
zate prin numeroase ţ ale dr. ing. M. Moraru,
ş experienta oroprie a autorului.
Montajul simplu prezentat În articolul de ţ ă
este un auxiliar foarte ţ pentru etalonarea
scalai de ă ă de pe ecranul unui osciloscop,
respectiv amplificarea pe ă Acest mon-
taj ă un semnal dreptunghiular cu frec-
ţ de 50 Hz. Etalonarea ă a oscilo-
scopului reduee erorile de ă ă ce provin
de la ţ ă pe ă sau de la
sonda de ă ă Caf'i:bralea se ă foarte
simplu, aplicînd la intrarea oscUoscopului sem-
nalul provenit de la calibrator, stabilind afJoi
din butonul «Amplificare ă cîte divi-
ziuni ă 1 V, respectiv în ă ţ V/cm.
De ţ ă se poate faee ş un control al
bazei de timp, Întrucît semnalul de la caHbrator,
fiind în ţ ă provenit de la ţ de curent
a4ternativ, are perioada 20 ms.
O tensiune ă de 250 V din osciloscop
1. MIHAI
se ă ţ 33 kQ ş respectiv diodei
Zener Oz. ă ă trebuie ă ă ten-
siunea de stabilizare de 22 V ş ă ă 1 W
putere ă Astfel, poate fi ă o ă
ZL 22 sau alt tip ă ă (eventual, se pot
Înseria ă diode cu tensiune de stabilizare
de la 12 V).
Tensiunea de la bornele-diodei este ă
de tranzistorul BC 108, care ţ ă în
regim de comutator. Comanda acestui tranzis-
tor se ă cu 50 Hz din tensiunea ţ
prin intermediul unui transformator. Tensiunea
din secundarul tran sformatoru lui fiind destul
de ă se poate folosi ă ş pentru
ă filamentelor tuburilor sau un transfor-
mator pentru sonerie.
In ş tensiunea ă de la dioda
Zener se ă unui divizor rezistiv. Cu J'oten-
ţ de 2,2 kO se ă nivelul ca în
punctul maxim ă existe tensiunea de 20 V.
Dioda ă în baza tranzistorului are rol
protector ş poate fi de orice tip.
Toate ţ din divizorul rezistiv vor fi
cu ţ ă de 1 %.
Montajul astfel realizat se poate introduce
În interiorul oscHoscopului sau într-o cutie
ă
ă aparate de ţ ras, În orice caz, un aparat ce
nu ă mai mult de 12-
15 W.
Din gama antenelor u-
tilizate de radioamatori a-
tit pentru emisie cit ş
pentru ţ de o bu-
ă apreciere se ă
antena in dublu gama,
ă sub numele de
Tranzistorul este de tipul
2 N3055 sau BD Y 39 montat
pe un radiator cu ţ
de 200 cm
2

HB8CV.
Constructiv, ă
produce atingeri acciden-
tale, se ă cu tub
PVC sau alt izolant.
Acordarea antenei atit
in 2 m cit ş În 70 cm se
. ă ce pot ţ
numai la tensiunea ă
de 220 V. Sînt ţ cînd nu
dispunem de o astfel de ă
dar avem la ţ un acu-
mulator sau baterii galvanice
cu tensiunea de 12 V curent
continuu ş deci apare nece-
sitatea ă consumatoru-
lui la ă
ă adaptare se poate
realiza prin intermediul unui
convertizor ce se ă
cu 12 V ş ă 220 V. La
convertizorul descris se pot
alimenta un casetofon, un apa-
rat de radio sau o ş ă de
Piesa ă ce ă
a fi ţ ă este trans-
formatorul. Acesta este for-
mat dintr-un miez feromagne-
·tic cu ţ de 4 cm
2
tole
E + 1, la care se ă un În-
trefier de 0,5 mm.
ă este foarte ă i· --f,
necesitînd doar ţ ă din
cupru, eventual cupru ar-
gintat. ă se fac
prin ă sau cu ş
ruburi.
ş antenei este de 252
6 dB, dar caracteristica
ă ă o
constituie raportul ţ ă
spate, care ajunge la
ă ş ă n{ ş n
4
se bobi-
ă ă din care 65 de
pentru ni ă 1,2 mm),
Iar pentru n
4
se ă
100 de spire cu ă 0,45 mm.
15 dB. Acest atribut im-
portant -directivitatea-
ă antena a fi
ă În echipamen-
tul radioelectronic por-
tabil. A vînd ş greu-
G.POPESCU
V03CO
face cu un trimer de 3-
12 pF. Cuplajul la aparat
este realizat prin cablu
coaxial cu ţ de
75 fl.
+o-..e---------.
ă ş n
2
are 650 de spire
cu diametrul de 0,3 mm, iar
ă ş n
3
are 2050 de
spire cu ă de 0,15 mm.
tate foarte ă ante- r.------- 3'3B --
na HB9CV se ă :i7-""'l
de obicei direct pe radio- liiiiiii.iiiiiiiiiiiiiiiiipiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii p;'f
?V
ţ
ă la punerea În func-
ţ convertizorul nu func-
ţ ă ă ă nu a
fost respectat sensul ă
N220V ă lor bobinelor. '
Modul cum se interconec-
ă bobinele transformato-
rului este indicat pe ă
cu puncte negre.
receptoarele pentru «vÎ-
ă de vulpi».
Pentru antena destina-
ă a lucra in banda de 2 m
(144-146 MHz), fig. 1, ţ
va are diametrul de 6 mm,
iar pentru varianta desti-
ă gamei de 70 cm
(432 MHz), fig. 2, ţ
are diametrul de 5 mm.
Firul de ă ă intre
elemente este tot din cu-
pru, cu diametrul de
1,5 mm ş pentru a nu
83
I I I

Dispozitivul ţ În fig. 1 este
extrem de simplu. EI este compus din
elementele pentru testare ş un sistem
de avertizare. ă cum se ă
elementele pentru testare se compun
dintr-o ă ă ş un inel metalic
de dimensiuni mici, montat intr-un
mîner izolat.
Sunetul este generat de un muH:i-
vibrator format din tranzistoarele
T1-T2. ţ ă de aproxi-
mativ 700 Hz, este ă la ureche.
Circuitul se ă in momenhd
atingerii inelului de ă
Sîrma ă este ă in ţ
ă pe o ă sau pe o cutie.
O ă ă pe ă superior
ş inferior se ă Testul ă în
trecerea inelului prin sirma ă
În ş fel Încît ă nu se ă o atin-
gere intre cele ă piese. Pentru
inceput se pot folosi inele de diametre
mai mari, apoi din ce În ce mai mici.
La atingerea sirmei cu inelul metalic
se Închide circuitul electric de averti-
zare, compus dintr-o baterie ş o so-
nerie sau buzer.
Montajui prezentat are unele dez-
avantaje. Astfel, ă inelul atinqe
numai pentru o ţ de ă
sirma ă avertizorul nu ă
din cauza ţ ă mecanice
ale soneriei. De asemenea, ă un
interval de folosire, sunetul avertizoru-
lui devine ă ă
Dezavantajele ţ sint În-
ă prin montajul electronic pre-
zentat În fig. 2.
Condensatorul el se ă iar Ba
intreruperea contactului,
condensatorului fiind destul mare.
se ă circuitul muH:ivibrcri:om-
CUVINTE Ş
....
MECANICA
1) Procedeu de fabricare
prin ă a ţ
de cupru. 2) P"rrghie de
ă 3) ţ «înno-
bilate» cu mult nichel (pl.).
4) Cilindru ă ă funduri.
5) ă ă pen-
tru armarea pieselor de
ş supuse la ă ma-
re. 6) Element decoratIv
arhItectural. 1) ă
tor comandat la ă
8) ă tainele ţ
lui. 9) Tratament ... termIC.
10) Se ă la ă
ă ş ă II)
Face ă la ă 12) Uni-
tate de ă ă în sistemul
MKS. 13) ţ ţ ă
industria
pozitiv
tuI unui
protector
la motoare
ă 16)
mUD)))-ului Echer. 11.8)
Romea ă a. unei
ţ care are ş o
de pendulare.. 119)
tumt structmal al unor
ţ 20) MecaIDc pen-
tru el insusi.
ORIZONTAL
SI VERTICAL
1) ţ a unei masini
electrice ă dm ă
circuite. 2) Aparat de pre-
lucrare a ozonwm prin des-
ă ă electrice· in aer.
3) «Valon» metalice. 4) Un
«ansamblu» de $1

ă ă
lui din condensator. Efectul este un
sunet ă care se pierde incet ca
un «glissando» la un instrument cu
coarde. Diodele cu siliciu 01 si 02
sint montate pentru prevenirea ă
tensiuni80r inverse ă pe jonc-
ă emitor ale tranzistoarelor.
Etajul final format din tranzistorul
T3 este legat in ţ ă la sursa
de alimentare; ş consumul este
extrem de redus ă ţ
R5 din emitorul lui T2, care ă
tranzistorul. la intrarea in ţ
a muhivibratorului. impulsurile pozi-
ă baza lui T3, care ă
in conductie ş semnalul apare În
difuzor. Cu ajutorul ţ
P1 se regla amplitudinea sem-
ă constructorul amator
nu dispune de un difuzor cu o impe-
ţ ă ă de valoarea ă
se va utiliza un transformator de ş
de la un aparat cu tranzistoare cu un
difuzor adecvat. Se Dot folosi ş cele de
la etajele finale În contratimp. In acest
.9itZ, ă la primar se ă
folosind priza ă ş unul din
capete. ă ă ă ne-
folosit.
Se poate simplifica montajuJ ă
În loc de etajul final (T3) emitorul lui
T2 se ă printr-un condensa-
tor de cuplare (de aproximativ 2 jJF)
la un amplificator de ă ţ ă
(radio, picup etc.).
Montajul este alimentat din ă
baterii plate, legate in serie, in vederea
unei ţ ă Îndelungate.
FIL4TILII
CONFERINTA PENTRU SECURITATE Ş COOPERARE
IN EUROPA
ş ă a emis, cu ocazia ţ un grupaj În bloc de patru ă
alternante. ă ă de cîte 2,75 lei ş ă ă de cîte 5 lei. Pe marginea
colijei dantelate este ă denumirea ţ
De asemenea. a mai fost ă o ţ ă ă cu o ă ă in
valoare de 10 mei.
AMUZAMENTE
1. Printre primele ţ cu rigla ş compasul
pe care elevii le ţ ă la ţ de geometrie ă
se ă ă ţ unghiului ş ă ţ unui
segment in n ă ţ egale. Ambele sînt atit de simple
incit elevilor le vine foarte greu ă ă ceva mai
tirziu, ă ş instrumente ar fi incapabile ă
trisecteze un unghi in ă ţ egale. Ş nu ţ dintre
elevii bine ţ în ale matematicii, considerind acest
postulat geometric ca o provocare ă ă
prin eforturi considerabile, dar altminteri zadarnice,
ă ă ă o ţ a problemei prin care ă ş
ă profesorul.
Ceva ă ă s-a petrecut ş În rîndui mate-
maticienilor maturi, În perioada de ă a
geometriei, cu multe secole Înaintea erei noastre.
Grecii antici ş foarte bine ă anumite unghiuri
particulare pot fi trisectate În ţ amintite
(cu rigla ş compasul); de exemplu, unghiul de 90°
poate fi ă ţ În trei unghiuri egale, ş cum se
ă in fig. 1 ă ă pe seama cititorului justificarea
ă Unghiurile de 30° ş 60° astfel ţ
pot fi utilizate pentru trisectarea unghiului de 180°
ş a celui de 45° (se ă Întîi unghiul de 30°,
restul ţ fiind ş de intuit).
ă astfel, o infinitate de unghiuri particulare
care pot fi trisectate În ă ţ egale cu rigla ş com-
pasul (unghiurile de forma 360
o
/n -unde n este un
ă intreg nedivizibil prin 3). Nu a putut fi ă
3. Printre zece ă ţ bile de ţ s-a
strecurat, din ş ă una ă Mai precis,
ă din cele zece ă ţ bile identice, cu greu-
tatea de 50 g fiecare, iar cea de a zecea ă este
ă cu bile avînd greutatea de 40 g. Avînd la
ţ o ţ ă ş ă ţ necesare, dorim
ă ă lada ă Se pune intrebarea:
putem face acest lucru printr-o ă ă
Stabilirea unei ă bilaterale intre radioamatori
este ă cu imprimate speciale, denumite
QSL.
QSL-ul ă este rodul unei veritabile perfor-
mante in banda de 144 MHz ă de doi tineri
radioamatori - Y05BHW din România ş F6CRP din
ţ
TO RADIO
FRANCE
YOSBHW/P
F6CRP
ă ă o ă generali. de ţ ă
ă unghi dat Abia in anuI1&n, prin demonstra-
ţ matematicianului P.L Wantzel. a rezultat catego-
ric ă ă ă ă unei astfel de metode.
Cu toate ă dovada acestei ă ţ este
ă pentru toti cei care au ş ţ mate-
matice suficien1e pentru a o intelege, mai ă
. ă ş driseclori. temerari in toate ţ
lumii. Mai ă sau mai tirziu ă elanul lor este
curmat prin descoperirea punctului in care construc-
ţ ă anticele restrictii.
Un exemplu clasic, pe care il propunem spre anali-
zare cititorilor ş in chip de amuzament, este
prezentat in fig. 2. Trisedorul (figura ş ă este
precis ş ş de manipulat. neavind nid un element
mobil; de asemenea" el nu ă linii sau alte
ţ grafice auxiliare. Muchia sa ă
(s,gmentul arbitrar ales" AD) este ă in trei
ă egale, prin punctele B ş C. Marginea curbilinie
este un are ţ semicercului de ă AS ş
cu centrul in B. Pentru a ă ţ in trei ă ţ egale
un unghi dat arbitrar (MON) cu ajutorul trisectoru-
lui se ă astfel: se ş ă ţ din D al
muchiei superioare pe o lalurl. a unghiului astfel ca
semicercul ă fie tangent la ă ă iar mu-
chia dreapta a cminerului» ă ă prin virful
unghiului dat. In acest caz. punctele B ş C vor tri-
seda unghiul in ă ţ egale.
2. Jocul distractiv prezentat ă a fost con-
ceput de ă matematicianul francez Edouard
lucas in anul 1883. In figura ă ă se ă o
variantil a jocului. ă ă din ş discuri circUla-
re ă la centru ş trei vergele verticale montate
pe un suport Problema ă in a transfera «turnul»
pe una din cele ă vergele libere, mutind cite un
singur disc o ă ş in ş fel incit ă nu se ş
ă un disc mai mare peste unul mai mic.
Care este" in aceste ţ ă minim de
ă necesare? Dar ă in loc de ş turnul
ar ţ n discuri (n - arbitrar)?
Cititorul poate descoperi singur anumite par-
ă matematice interesante ale acestui joc ţ ţ ţ
(cazul general - n discuri). ,:1
R Minimum 2"-1 ă
(URMARE DIN PAG. 1)
cablaj imprimat, caR nn ş ş 15 cm x
10 cm..
Bobinele ş transformatoarele se pot
construi conform datelor de mai jos.
O atentie ă se acordi la mon-
tarea ş la ş pentru
becuri; orioc scurtcircuit pe linie duce la
distrugerea lor.
Este recomandat sistemul ţ
montate direct pe plAcuta de circuit im-
primat intre dod cose (in ţ ă un fir
ţ
Dupi. montan:: se face urm;ltoarea pro-
ă se ş numai canalul peutru
ţ medii - P::Il se ă la maxi-
mum; se scot ţ de pe celelalte
ă canale; se alimenteazi. prin mtreru-
ă K ă ă wreun semnal la intrare;
becul va trebui ă rimid stins. ă
se inverseaii anooul cu catodul
ă ş m ă ţ se
aprinde ă semna]" 1tiristorw este ars.
Apoi se ă cu semnal de nivel
progresiv la intrare" ă ţ
ă a becului
(URMARE DIN PAG. 17)
la filtrul de ţ (fig. 4); semnalul de ţ ă ă ce a
fost amplificat, este aplicat pe baza tranzistorului T 4' legat într-un
cuplaj Darlington cu tranzistorul T 5' Cînd nu apare semnalul de
ţ ă fl> ţ ă a bobinei L este ă ceea
ce face ca baza tranzistorului T
4
ă fie puternic ă La apari-
ţ a ă ţ ă este ă cu ţ de rezo-
ţ ă a circuitului Le, ţ ă ş negativînd baza
tranzistorului T4> ceea ce conduce la amplificarea semnalului. ţ
semnalul este întors prin condensatorul de 41 nF, este detectat ş
componenta ă se ă pe baza tranzistorului T 4, ă
amplificarea semnalului In final, în colectorul tranzistorului va
circula un curent le suficient de mare pentru a atrage releul Rt.
Bobina L se ă pe o ă de ă ti) 16 x 14 mm, avînd 600-900
de spire cu ă de Cu-Em cu dia metrul de 0,01 mm. Se pot utiliza
ş bobinele de ţ de la magnetofoanele TESLA (B 41 etc.).
Condensatorul C se Va stabili prin tatonare, fiind în jur de 10-22 nF,
în ţ de ţ valoare care se ş cu osci-
latorul de ţ ă cuplat cu filtrul în punctul a. Se ă
ţ generatorului ă se ă atragerea releului Ia un nivel
minim al semnalului. Proba se va face în continuare ş prin înre-
gistrare pe magnetofon tatorundu-se valoarea ă ţ semnalului
ce se ă
Pentru redare, ţ va fi ă conform figurii 8, ţ
nînd magnetofonul cuplat cu filtrul de ţ ş difuzorul extern,
filtrul de ţ fiind legat cu para aspectomatului.
POSTA REDACTIEI
.
GAL R. - Ş
Vom publica ş materiale despre utilizarea ultra-
sunetelor.
REVUTCHI ALEXE - Ş
Orice fel de ă din domeniul foto sint bine-
venite.
TUSSER A. - SIGHET
Modul de formare, exploatare ş eventual ă
a batariilor de acumulatoare a fost prezentat deja in
revista ă ş vom reveni asupra acestui
subiect, . dar nu ş curind. ă atunci revedeti
ţ «Tehnium».
BUNESCU PAVEl- Ă Ş
ţ ca binevenite sugestiile dv. ş vom ă
a le concretiza În paginile revistei. ţ chi-
mice le ţ ţ de la magazinele foto. ţ
mim pentru amabilele aprecieri.
PASCU lUCIAN - CONSTANTA
Se desfac ş de pe P1, P2 ş P3 ş C1 de
la minus, C2 ş C3 de la ă apoi prin C1, C2 ş
C3 se introduc semnalele celor trei canale.
Ă CRISTIAN - Ş
Sint interzise ţ ş experimentarea radio-
ţ ă ă ă o ţ ă de M.T.Tc.
ţ ţ ded Întîi ţ
BADEA ILIE - Ş DiMBOVITA
ă ă pentru frumoasele dv. rezultate ob-
ţ În domeniul ţ electronice. Tn
ă am publicat mai multe montaje pentru efecte
acustice, ş Într-un ă viitor, vom consacra
amplu articol acestui subiect.
GROSU Ţ
Dioda 1 N 3020B are Uz = 10V ş Iz = 25 mA.
BUDICA ION - BuzAu
In schema ă de dv. alimentarea este ă
Nu ţ masa la emitor etaj final.
DRAGOMIR VICTOR - Ă Ş
POPESCU MIHAI - Ă Ă DU MITRA;.
eHE B. - JUD. GORJ, a.TacA c. - JUD.
TElEORMAN
Materialele trimise la ţ nu indeplinesc
conditiile de publicare.
Prof .. POPA D. ION - TURNU Ă
ing. EKART IMRIE - TURCA
Materialele au fost ţ spre publicare.
ALEXANDRU Ş - lICEUL ElECTRO-
TEHNIC Ş
ţ amplificatorul publicat chiar in acest
ă
MARIN FRUSINA - Ă Ş
ă ă pentru ă dv. in domeniul tele-
viziunii. FaptUl ă in timpul ă apar ş
unele ă ţ este normal; cu ţ ceo acumu-
ţ ţ deveni un veritabil specialist.
Referitor la defectul din sincronizare cadre, trebuie
ă ţ condensatorul de cuplaj dintre separato-
rul de impulsuri ş tubul 6 H1. ş dimen-
siunii provine din uzura tubului final cadre.
PETeU Ş - GALATI
Publicarea manipulatorului este ă dar sche-
ma casetofonului nu o ă
MATEESCU MIHAI - Ş
Cristalul poate fi procurat de la ţ radioamatori,
312 309 405
59? 311 306 310 401402 403 404 406
!!Q2
EFD1Q7
0301
:OTAREA TE.NSI.H..OR cn:n
.'zv :ji25v .25OV
ţ =fi. 30V
:$,6V *160V :t;ltOOOv
LEGENDA
C. -;:::::;-__
, ..... Sen5biktdUeFlper'ltnJ
\ I 50mw tei leVe

50mWb
. c::J ........... a>otnJd

0= =.:.=:.:.
CE CB EC
11'214 BCI08 AC1I!OK
sau ţ ţ la ţ ş ţ un oscilator LC.
Ă FLORIN - Ş STRUGAR C. CIM-
PINA, FLOREA ION - SLATINA, GHINEA
TUDOR - SIBIU
Nu ă ă schema.
JABA SORIN - Ş
Revedeti articolul «Circuite electronice» publicat
de ing. Sergiu ă
Ş CRISTIAN -- ORADEA, AGH IO-
SIF - Ă
Schemele solicitate vor fi publicate. ă ţ
rubrica «Radioservice».
Ă PETRE - JUD. Ş
Schema receptorului «Zefir» a fost publicatâ În
ă in anul 1973, deci nu poate fi ă ş
curind. ţ ţ revistei noastre la o
ă ă
BEJAN FLORIN - SUCEAVA
Chiar paginile HI-FI din acest ă al revistei
sper ă ă fie de mare folos. .
În ţ casetofonului, ă ă ă ţ
ia serviciile unei cooperative specializate; determi-
narea defectului survenit impune utilizarea unei
aparaturi mai complexe.
Ă VIOREl - ORADEA
ă ă pentru ă dv. ş În special
pentru ş ţ abordate.
Dificultatea ă condensatoarelor cu ten-
siune mare de lucru poate fi ă destul de
simplu. ţ În serie ă condensatoare de
100..uF la 350V-400V. Nu trebuie ă ţ ă minusul
primului condensator trebuie izolat foarte bine ţ ă
de ş
Radioreceptorul «Moldova», produs al
uzinelor «Electronica»,,,este de tip super-
ă În ţ destinat
a ţ emisiunile cu ţ de
amplitudine din gama undelor lungi, medii
ş scurte.
Construit in intregime cu elemente semi-
conductoare -10 tranzistoare ş 3 diode
-, ţ sale electrice, precum
ş fiabilitatea sint destul de ridicate.
Stabilitatea in ţ este ă
ş de faptul ă tranzistoarele din ţ
de ţ ă sint cu siliciu, ş anume
BF-214. Primul etaj este convertor auto-
oscilator, ă care ă amplifica-
torul de ţ ă ă format din
ă etaje de amplificare ş filtrele afe-
rente cu ajutorul ă se ţ selecti-
vitatea.
Amplificatorul de ţ ă a-
ă la ş o putere de 1 W cu
maximum 10% distorsiuni.
Alimentarea radioreceptorului se face
cu 110 sau 220V din ţ de curent prin
intermediul unui stabilizator electronic,
in ţ ă este inclus ş tran-
zistorul AC 180 K.

Cucerirea titlului de vicecampion

naţional

seniori

pe anul 1975 la rachetomodele, prin Dan Bira, elev

la Liceul «Octavian Goga», şi a titlului de campion la juniori, prin Adrian Popescu, de la Liceul mecanic 3, Asociaţia sportivă «Cibinium», de pe Iingă Casa de cultură a tineretului din Sibiu,. a făcut dovada unei munci intense, incununind de succes efortul colectiv al elevilor şi cadrelor de specialitate. Activitatea de aici pentru construcţia unor aparate de zbor se bucură de veche tradiţie, mulţi elevi ai şcolilor şi liceelor din municipiu găsind fa cercul de aeromodele cadrul cel mai fertil desfăşurării unei munci instructive şi creatoare, menite să dezvolte la tineri pasiunea pentru ştiinţă şi tehnică, de educare prin muncă şi pentru muncă . Experienţa căpătată plus dorinţa de a ridica. mai sus ştacheta pregătirii lor au imprimat elevilor ce activează În cercul de aeromodele abordarea unor lucrări mai complexe ca, de exemplu, construirea unor aparate

adus-o inginerii Nicolae Pătraşcu, Ludovic Clubicico, iar la montarea aparatului, elevii Helmut Şnel, Dan Bira, Ion Cirvăţiu. studentul Mircea Cătă­ nescu ... Pornind de la această experienţă şi ajutaţi de inginerul Alexandru Bantaş, această echipă de entuziaşti constructori de la Casa de cultură a tineretului a trecut la realizarea unui elicopter. S-a mers pe ideea realizării urrui aparat uşor adaptabil unor necesităţi elementare ale aviaţiei, precum şi in scopul optimizării unor detalii constructive. Ţinind seama de aceste ţeluri, a fost elaborat proiectul unui elicopter cu dimensiuni reduse. Tn ceea ce priveşte cel de-al doilea obiectiv vizat înbunătăţiri constructive -~acesta s-a materializat Într-o soluţie originală, şi anume adoptarea unui nou sistem portant, alcătuit din două rotoare coaxiale contrarotative, cu diametre diferite autocompensatoare. Pentru a evidenţia noutatea soluţiei adoptate, trebuie să menţionăm că pină in prezent pe scară industrială sint practicate patru sisteme constructive, şi anume cu un rotor şi elice anticuplu; cu două rotoare coaxiale contrarotative sincronizate mecanic cu turaţii egale; cu două rotoare laterale şi, in sfirsit. cu două rotoare În tandem. Faţă de acestea, elicopterul la care ne referim, elaborat la Casa de cultură din Sibiu. adoptă un sistem nou, cu două rotoare coaXlale, contrarotative sincronizate aerooinamic. care permit realizarea Girocopterul Casei de cultură a tineretului din Sibiu. proiectat şi construit de tineri, a trecut cu bine probele de zbor.

şi-au

unei tensiuni motor-rotoare mult mai suple şi cu un randament ridicat. Rezultatul direct al acestei solutii a condus la micşorarea dimensiunilor reductorului, îmbunătă­ ţirea randamentului transmisiei, mărirea duratei de
funcţionare.

Concretizarea acestui proiect realizat de către tineri necesită o colaborare largă din partea intreprinderilor sibiene, unde urmează să se realizeze multe din părţile componente. Tinerii din multe intrep~inderi, de exemplu, de la Intreprinderea mecanică, Intreprinderea «Balanţa», Intreprinderea <dndependenţa» şi altele, şi-au luat angajamentul să execute toate piesele necesare in orele libere, din materiale recuperate. - Tot ce am făcut pînă acum, in atelierul Casei de cultură, a fost posibil datorită elan ului şi dorinţei tinerilor - a ţinut să precizeze autorul proiectului, inginerul Alexandru Bantaş. Ideea construirii acestui elicopter a atras mulţi-tineri din cele mai diverse profesii: ingineri, tetmicieni, elevi, muncitori. Prin măsura luată de a executa subansambluri În diferite unităti a fost antrenat tot mai mult tineret. crelnau-se in jurul Casei de cultură o adevărată ... şcoală de educaţie tehnică. Acest lucru este dovedit şi de faptul că o parte dintre foştii elevi, membri ai cercului de aeromodele, "" sînt acum studenţi ai facultăţilpr de profil. Lucrul cel mai de preţ realiiat la Casa de cultură din Sibiu a fost dezvolt~rea la tineri a dragostei Dentru nou, pentru activitatea creatoare colectivă, a colaborării, a educării lor prin muncă~ ca viitoi"i constructori de nădejde in patria noastră.

Doi dintre membrii cercului de aewmodeie: Dan Bira, vicecampion naţional, seniori pe anul 1975, şi Adrian Popescu,campion republican la juniori. ae zbor În mărime naturală Astfel, pînă acum a fost realizat un girocopter şi se află În faza firială de montaj un elicopter. Dealtfel, girocopterul Casei de cultură a tineretului este primul aparat de zbor realizat in Sibiu; Un pasionat al construcţiilor aeronautice, electricianul Aurel Turpan, care a condus cercul de aeromodele, crease, de fapt, o famme de girocoptere din care s-au realizat trei variante. experimentate În manieră progresivă a complexităţii, iar cea de-a treia variantă efectuînd şi zboruri pe aeroportul din Sibiu. Aparatul cu portanţă prin elice utilizează pentru propulsie o elice clasică de avion . . Zborul se realizează prin deplasarea in aer, cu ajutorul elicei propulsive, şi prin crearea unei forţe portante de către rotor - acesta rotindu-se sub acţiunea curenţilor de aer. Dar lucrul cel mai important il constituie faptul că la proiectarea şi construcţia girocopterului au participat un număr insemnat de tineri din localitate ca: ingineri, elevi şi muncitori, scopul principal fiind educaţia tehnică prin muncă. Astfel, pentru definitivarea documentaţiei, o contribuţie însemnată

2

5TRUnJIRE [U _ _ OMISIIA II GIU81I UTILIZARE - "de blocare a piesei infenoare. deschisă În lunile noiembrie-decembrie anul trecut la facultatea de mecanică a Institutului politehnic «Traian Vuia». Caracterul de originalitate al lucrărilor realizate de elevi. a găzduit printre c-ele 103 exponateale sale numeroase realizări de prestigiu din diferite domenii tehnice. psihotest. adaptabil la masina de găurit. Increderea În forţele lor.'datorită Înrudirii evidente cu profilul revistei noastre . Portreazemul este compus din 3 bucăţi dreptunghiuIare (20 x 25) din tablă de 12 mm grosime. Dintre lucrările originale realizate anul trecut. bară) şi se Se reglează cuţitul (planul de tăiere cu cea 1 mm sub suprafaţa inferioară a reazemului. 2. ce activează În cercurile de creaţie.AUTODOII 5[0111 • Expoziţia de creaţie ştiinţifică şi tehnică a studenţilor din Centrul universitar Timişoara. Avansulse realizează prin Înaintarea barei pe măsura strunjirii.sub directa indrumare a cadrelor didactice . 1. O sugestie practică.de a găsi noi valenţe şi noi ritmuri ale ciclului organic lnvăţămint. scoasă din uz. Indicaţiile se referă la piesele 1-7 din lista alăturată. MaterIal SIunI ŞI dimen(mm) 2 3 4 ~ cuţit o 5 6 7 8 9 portreazem reazem capac şurub cu cap îngropatcrestat OL 37 (vezI le~t) OL 37 tablă gros. Găurile de trecere (~ 5) pentru şuruburi se vor lărgi pentru a permite îngroparea capului (zenculre). Lateralele au cîte două găuri de trecere ~ 5 pentru şuruburile de fIxare şi cîte o 2aură f"tletată (M4) laterală pentru şuruburile Alături de realizările de prestigiu ale unităţilor economice. peste 350. Se vor folosi adîncimi de Dispozitivul puate servi de găurit. se va confecţiona «portcuţitul» (2). 37 tablă gros. 20 OI. Pentru placa de bază se poate folosi un capăt de ţeavă cu flanşă. lucrări ce aduc răsplata muncii elevilor În miile de ore desfăşurate in atelierele şcolare sau În cercurile tehnicoaplicative. mecanizatori. automatică. după care se aduce la forma f"maJă prin pilire. electrotehnică. pe care fotografiaatăturată o completează suficient. fiind prevăzută cu avans manual. In cercurile de mecanică. vîrful . Denumirea placa de bază oortcuţit distanţier Su. institutelor de proiectare şi cercetare.~ 8 pe adîncimea de 12 mm. Suprafaţa de asezare trebuie să fie perfect plană. cu desene în fIg. Reazemul este realizat din tablă de 10 mm grosime.6 M4x 12 1 \ . Destinată găuririi circuitelor de cablaj imprimat (cu spirale avind diametriJl de pină la 2 mm). Se va lucra cu ochelari de protectie. Este cunoscut faptul că pe masinile de găurit este contraindicat a se face prelucrări ce introduc eforturi radiale în lagăre. În puterea de a aborda teme din ce in ce mai complexe a făcut ca la concursul de creatie tehnică «Minitehnicus» elevii prahoveni să prezinte un număr de 513 lucrări. pentru cititorii noştri. In acest sens.5. Printre acestea ne-a atras atentia in mod deosebit .micromaşina electrică de găurit realizată de un colectiv de studenţi ai Institutului politehnic «Traian Vuia».5ZENC 3 . Capacul. ale unităţilor agricole prezente in cadrul expoziţiei anuale: «Creaţia tehnică originală prahoveană». pentru şuruburile de fIxare. Pentru aceste situaţii vă ~ecomandăm dispozitivul din fotografIe. şi tăiere şi avansuri mici.5. Multe dintre aparatele şi dispozitivele prezentate la expoziţie se află deja in producţia de serie in cadrul at-elierului-şcoaIă şi de prototipuri. deci.6 M4x40 4.. cît mai apropiate. maşina este acţionată de un motor de ventilator de tip comerCial. !2 Bz 9 tablă gros. ce incorporează În ele inteligenţă. 0. Celor aproape 900 de participanţi la acest concurs li s-au atribuit 50 de premii pentru lucrările tehnice originale prezentate. din tablă 5 x 45 x 25. tăiată la 35 x 20 mm prin pilirea capetelor ca în desen. respectiV a reazemului propriu-zis. Se fIxează dispozitivul în menghină. Dintr-un patrat de 40 x 40 ~ decupat din tablă cu grosimea de 20 rom. genex '75 şi altele. Se vor monta apărători pentru asigurarea împotriva eventualelor defecţiuni şi pentru evitarea împrăştierii şpanului. Strunjirea face parte din această cat~­ gorie de prelucrări. radio TV şi altele sint concepute şi realizate la un nivel tehnic ridicat lucrări originale. 3. corectînd eventualele abateri cu şmirghel.5 OSC 3 bară pătrată 5x5 OL 37 tablă gros. ce o capătă elevii încă de pe băncile scolii. numărul mare de cercuri. cercetare. 10 4. de trecere. la care participă aproape 5 300 de elevi demonstrează o muncă intensă depusă de cadrele de specialitate pentru crearea condiţiilor celor mai bune desfăşurării unei activităţi intense de educaţie tehnică prin muncă şi pentru muncă a elevilor. Suprafaţa flansei se va curăţa şi se va verifica planeitatea cu o riglă. pentru frezare pe maşina Pn7.. 90 mm. Se reglează reazemul (să se sprijine pe fixează. pasiune şi spirit novator. Marea varietate a exponatelor. producţie.la adincimea de tăiere) şi se fIxează. sînt prezentate şi rezultatele obţinute de elevii prahoveni in activitatea de creaţie tehnică. ca şi legătura lor evidentă cu problemele concrete ale producţiei· ilustrează cit se poate de bine preocuparea colectivelor studenţeşti de aici . are patru găuri ~ 5 zencuite. Uneori însă apare necesitatea de a efectua mici strunjiri si nu întotdeauna avem la îndemînă strungul. În placa de bază se execută 7 găuri filetate M4 pentru şuruburile de fIxare (fIg. dorinţa lor de a inova sînt atributele unei permanente activităţi creatoare. 5 OL 37 tablă gros. putem enumera: electrorelex. Formele organizatorice şi instructive create in toate şcolile din judeţul Prahova au reuşit să atragă foarte mulţi elevi.:. Canalul se realizează prin practicarea unor găuri . 4). cu diametru! extenor al tlanşei de cca. Se prinde baza de strunjit în mandrină.

!\1 8 .. Funcţia logică SAU-NU este defmită printr-o propoziţie compusă din mai multe va: riabile. Acest circuit se alimentează cu tensiunea negativă faţă de masă. transmis prin re- Un impuls pozitiv aplicat la una din face ca tranzistorul respectiv să se satureze şi la ieşire apare «O» logic... 3 lucrează în logică în repaus.. Constanta de timp a circuitului RlC l se ia egală cu dublul 'tEc A A F=AUBUC 8 F=AUBUC C A ~(. Rezistenţele Rl formează circuitul SAU.·.. pentru orice combinatie a valorilor variabilelor A şi B. In fig.r.. Este vorba de o poartă SAU-NU realizată cu diodă-tunel. Aceeaşi observaţie şi pentru circuitul din fig. se poate folosi circuitul cu tranzistoarele finale lucrînd cu «colectorul în gol». l.'·1 C---11"""'":'1~-"""'__~.. FLH661-SIEMENS). Dacă se doreşte funcţionarea lui ca o poartă SAU-NU..vellogic «O».. ceea ce face posibilă comanda cu impulsuri pozitive de amplitudine mică.. Sarcina optimă este de 133 el Circuitul din fig.. CIRCUITE SAU-NU CU TRANZISTOARE SI DIODE-TUNEL Circuitul din fig..S:~""4--I-""'E"~. Un circuit SAU-NU general se dă în fig... .. la ieşire este «1» logic.... Schema: funcţionează în lointrări gică pozitivă.. becul'rămîne stins..... Ea este adevărată dacă şi numal dacă toate variabilele implicate sînt false.. tranzistoarele fiind blocate prin negativă.. 8 b reprezintă circuitul din capsula SN7428 (SN74128. 12. în rest.. Se presupune valoarea logică «1» cînd becul se aprinde şi «O» cînd el este stins. Schema lucrează sincronizată cu impulsuri de tact aplicate la intrarea T. Şi aici se întîlnesc cele două variante de ieşire: în contratimp şi cu colectorul în gol (în vînt). Tranzistorul final al acestui circuit suportă un curent de pînă la 180. FLH195). Student NICOLAE ANeRIAN O particularitate deosebită prezintă circuitul din fig.V.... Dacă ambele contacte sînt deschise... 9 a şi 9 b se dau schema de principiu şi conexiunile la soclu alea circuitului FYH114 (SIEMENS). cu opt intrări (FYH104). iar la ieşire apare semnal «1» (potenţialul masei)..'·:1 ~-----4------~----~~-O+V a R1 A B~F:AU8 A--CtL_L_ - A B A B x B :1: F=AUB + B--I C'-{ C R C1 C R ~~~ R .. Acest lucru se vede foarte bine în fig. Un circuit deosebit este cel prezentat în fig... Rezistenţa exterioară se alege în jur de 130 el Deci cu aceste circuite se pot comanda relee sau servomecanisme cu tensiunea de alimentare în jur de 5 V şi rezistenţa minimă de 130 el în fig.. 5..4--1:. FYHl34SIEMENS1 care are patru intrări. 8 b. curentul maxim admis prin sarcină este de 55 mA Poarta SAU-NU realizează operaţia SAU urmată de operaţia NU.. mA (Ec = 5. Făcîndu-se legătura între X2 şi X2" se obţine un circuit SAU cu opt intrări.~... Simbolurile uzuale şi expresia logică sînt date în fig. Fig. în acest caz.. Un circuit NICI îmbunătătit cu diode-tunel se dă în fig.E : l . potenţialul negativ zistenţele Rz.. cu ajutorul circuitelor SAU-NU putîndu-se realiza orice schemă logică. Cu alte cuvinte.. .. Un impuls negativ aplicat la una din intrări blochează tranzistorul resyectiv şi la ieşire apru:e ni.. FLH625). 6.. patru sau opt intrări. Dacă . iar pentru SAU între X2 şi . 11 (FYH124. deci circuitul lucrează ca o poartă SAU (X2 = AUBUCUD). CIRCUITE LOGICE SAU-NU INTEGRATE Circuitele NICI integrate se fabrică cu cîte două. Sarcina optimă este 400 O.. iar tranzistorul îndeplineşte rolul de negator.... Şi această poartă logică este foarte importantă. Dacă se foloseşte ieşirea Xl> circuitul lucrează cao poartă SAU-NU (Xl = AUBUCUD~ La ieşirea Xz se obţine semnalul de la intrare nenegat. 8 c şi 8 d au o conectare la picioruşele capsulei identică cu cea din fig. este nevoie de un curent mai mare în sarcină. în fig. Circuitele din fig.. In fig.. Un impuls pozitiv care vine la una din intrări face ca tranzistorul să se sat ureze şi la ieşire avem F = O. 8 d se prezintă un circuit SAU-NU de tipul SN7402 (FLH191. toate tranzistoarele conduc (nivel logic «O» la toate intrările). în repaus (toate intrările pe «O»). 7. 8 şi 9 se dau circuitele integrate ce realizează funcţia x = AUB.. legăturile se fac pentru SAU-NU între Xl şi -V.. în fig.:... becul luminează.-. 4 se dă un ClfCUlt NICI care lucrează în logică pozitivă.. 8c (SN7433) este de • tipul cu colectorul în vînt... trei. ieşirea are valoarea logică «1» dacă toate intrările au valoarea logică «O».~~OV . 2. 8 a Intre ele există unele deosebiri care sînt discutate mai jos.·. se face scurtcircuit între Xl şi X'i> din acest loc luîndu-se şi ieşirea.. în ambele cazuri. Dacă nu se aplică la nici una dintre intrări semna~ la ieşire există «1» logic (plusul bateriei)....duratei· implilsului aplicat la intrare. 10 se prezintă un circuit logic SAU-NU cu trei intrări de tipul SN7427 (FLH621..25 V).

T2) de tip EFT 317.5W. Difuzorul folosit trebuie 'să fie miniatură. Circuitul format din R7.. cu dublare de tensiune. R11 şi C9 introduce o reacţie negativă care Îr'nbunătăteste calitatea auditiei. ' Amplificatorul de RF este aperiodic şi are două tranzistoare (T1. lT 401-403. T3 şi T4 funcţionează ca preamplificator şi respectiv ca defazor. Trebuie menţionat faptul că in componenţa acestui receptor nu intră transformatoare.. ceea ce uşurează construirea lui. Potenţiometrul miniatură cu ajutorul căruia se reglează volumul sonor trebuie să fie prevăzut cu întrerupător. 319. L1 şi L2 se realizează cu liţă de RF. punctiforme cu germaniu. Alimentarea se face de la 4 elemente miniatură R6.. pe o carcasă care poate culisa pe bara de ferită. Orice modificare a curentului de colector ai lui T2 duce la modificarea tensiunii de polarizare a bazei lui T1. . datorită faptului că tensiunea de polarizare a lui T1 se ia de pe divizorul format din R4 si R5.trebuie modificate valorile rezistenţelor R10 pentru U1 şi R12 pentru 12. cu o impedanţă de 7~ 0. montate pe un suport de tipul celor folosite la receptoarele «Zefir». cuplajul dintre cele două tranzistoare este dîrect. Dintre difuzoarele de producţie indlgenă se recomandă cele de 7Q/0. ceea ce În limbajul radioamatorilol Înseamnă două etaje amplificatoare de RF. un etaj detector şi trei etaje amplificatoare de AF. În caz contrar. După cum se observă. se modifică R5. Etajul final simetric În clasă B este echipat cu două tranzistoare complementare. Pentru puterea maximă de 250 mW. EFO 106---408). astfel Încît modificarea iniţială a lui 11 să fie anulată. iar L2 are 4-6 spire bobinate la cîţiva milimetri de unul din capetele lui L1.. Montajul se poate realiza pe cablaj impnmat sau pe o plăcuţă cu capse. Partea de AF a receptorului conţine 4 tranzistoare.0.8-0. Consumul În lipsa semnalului este de aproximativ 12 mA. baza lui T2 fiind legată la colectorul lui T1.•.. Acest suport poate fi cumpărat de la magazinele de specialitare. ~ r----------------------R9220A Ilo III III :::~' 2ffK ' III In III III liI_--I~. pot fi de orice tip (de exemplu. La punerea În funcţi­ une se măsoară U1 si 12. folosite la receptoarele «Zefir». Detectorul este construit după o schemă clasică.RADIORECEPTOR ~j CONSTANTIN PĂOUREANU -DOROHOI Radioreceptorul a cărui schemă este dată in figura alăturată este destinat recepţionării undelor medii. L1 are 80 de spire.9 mA. Dacă nu se Încadrează În limitele indicate pe schemă. Amplificatorul de RF are o bună stabilitate. consumul este de 80-90 mA.. Lungimea barei de ferită trebuie să fie de cel puţin 8 cm. EI are 6 tranzistoare şi este de tip 2V3. pentru care se recomandă perechile EFT 373-EFT 323 sau AC 181-AC 180. «Pescăruş». < . T5-T6. Verificarea regimului de lucru se face măsurînd intensitatea curentului 12 care trebuie să fie de 0. care ia rindul ei determină schimbarea valorii curentului de colector. 351-353. Diodele 01 şi 02. III III III II! B X a 2 3 4 5 6 7 C A B -v D 11 9 8 ov a ov Xj a • X2 A B C D 5 . «Alfa».. Aceste două tranzistoare pot fi de tip EFT 321-323. Pentru CV se poate folosi o secţiune a unui condensator de 2 x 270 pF (<<Zefir») sau un trimer ceramic de fabricatie sovietică de 25/150 pF. " .

ASZ 16 sau AD 131. tensiunea de bază a lui T 3.73==8C1078 771B ee Transformatorul de retea va debita în secundar 25 V si' minimum 1 A (sîrmă de 1. care nu trebuie să depăşească 35 V.35. alimentatorul şi. STE. R 2. respectiv. Etajul preamplificator. printr-o diodă Zener (ZL8. Tr r. Tensiunea între masă şi plusul condensatorului de ieşire (prin R 1) se fixează la jumătate din valoarea tensiunii de alimentare.. atacă tranzistoarele prefinale T 4 şi T 5 (BC 140 sau BC 107B). ASZ 16. . În schemă deosebim cinci etaje funcţional distincte: etajul preamplificator în tensiune (T h T 2). se poate mări valoarea rezistenţei de 2. Nu vom insista asupra circuitelor imprimate. culeasă prin semireglabilul R3 (reglat la cca 820 Q) chiar din semnalul de în aceeaşi fază cu de prin cuplarea pe emitorul lui T 2. c. respectiv emitorul. Semnalul defazat cules de pe colectorul. Dacă dioda Zener de sta zare a tensiunii pe baza lui.56 dB. Defazarea semnalului este realizată cu tranzistorul T 3 (de tipul" BC 140. cu o abatere de ± 1 dB. de tip cu emitorul comun.tensiunea continuă. reglată prin R b asigură şi punctul mediu de alimentare Uumătate din tensiune). în punctul I de pe schemă se CR montează un ampermetru de c.3 kn. Pentru siguranţă se pot monta 2 diode DZ 308 în paralel. EFT 214. acestea depinzînd de mărimea pieselor şi. În etajul defazor sînt eliminate tranzistoarele complementare. Tensiunea de intrare este de 50 m V pe o impedanţă de cca 100 kQ. la sarcină exterioară. pot fi ASZ 15. Tranzistoarele finale sînt cu germaniu de tip pnp şi trebuie să su- adusă pOfte un curent de 3 A la tensiunea de 30 V.. adică la un nivel de cca 5 Vef. Tensiunea de polarizare a bazei tranzistorului T 5 a fost stabilizată la nivelul de 7. R3 la cursa medie. 2N 3053 sau BC 107B) cu radiator în montaj cu sarcină distribuită între colector şi emitor. Etajul final foloseşte tranzistoare de tipul ASZ 15. echipat cu tranzistoarele T b T 2 (BC 109B). finale (un «{3» aproximativ egal pentru aceeaşi polari~are) şi pc ale.reacţiei negative. O atenţie trebuie acordată împerecherii tranzistoare1of. asigurînd amplificarea în putere a semnalului venit de la tranzistoarele T 4 şi T 5. etajul defazor (T 3). asigură amplificarea semnalului de intrare de aproape 100 de ori. Se măsoară din nou consumul în gol şi se readuce la 40-50 mA.5 A în serie cu sursa de alimentare. Se reglează Rt. Semireglabilul R 2 din baza lui T 5 asigură reglarea consumului în gol al montajului. cu care se excită etajul defazor.:::: BC1098 T2.• 1R ing. . Rezistenţele de emitor ale tranzistoarelor de putere se execută din nichelină de reşou. pe un suport de rezistenţă de 2 W şi se fixează'pe placă cu mult cositor sau chiar cu şuruburi. în gol a redresorului (decuplînd siguranţa de 1. Etajul final lucrează în clasă AB.2 sau 1. care nu trebuie să depăşească 50 mA.5 A). eventual se vor monta două diode în paralel. se porneşte mon~ tajul şi modificînd valoarea semireglabil ului R 2 . . PL8). Montajul. Consumul în stare de repaus este de 50 mA. in avînd 925 de <j) 0. T 5 se încălzeşte excesiv. lui T 3. Măsurătorile experimentale au evidenţiat următoarele date tehnice: puterea de ieşire sinusoidală este de 20 W pentru distorsiuni sub 1/0. apoi cu semnal la intrare se reglează R3 pentru audiţie optimă (sau vizuaJizare osciloscop). consumul în gol se stabileşte la 20 mA (cititpe ampermetru). de exemplu. 4 Q. CONSTRUCTIE SI REGLA] . laI secundar 110 1> 1 mm. de ingeniozitatea constructorilor. etajul preamplificator final şi finalul propriu-zis (T c T 5 şi T 6-T 7). pe scara de 1 A.5 ~ Cu-Em). puterea de iesire maximă este de 30 W.2 kQ pînă la 3. Tranzistoarele finale vor fi montate pe radiatoare cu suprafaţa de răcire cît mai mare. asigură şi' realizarea . circuitul de reacţie negativă. .JĂREL Prezentăm schema unui amplificator cu o putere utilă de 25 W şi care se încadrează în normele de înaltă fidelitate. La probe se m"ontează o siguranţă de 0. iar raportu l semnal! zgomot -. Transformatorul de retea are sectiunea miezului de 12 C~2 tole E16. totodată. Apoi se verifică .5-8 V. Cu~ba de răspuns este cuprinsă între 20 Hz şi 20 kHz.

alimentat direct de la sursa de 22 V. aplicată prin stabileşte nivelul amtpli. filtrul L2C2C~ asigură plaja frecvenţelor între 100 + 3 000 Hz. realizînd o pulsaţie în ritmul semnalului introdus şi în concordanţă cu selecţia filtrului de frecvente.1 ţiF. IN 4007. limitînd frecvenţele joasf!.etrele de volum 150 mV. LI = 600 mH.5 Cu-Em. cu raportul de transformare de ordinul 1 : 10. aşa că în lipsa tensiunii de deschidere pe poartă. in serie cu condensatorul de 4. fiind montat în serie cu becurile.frecvenţe medii. P 2. este un montaj Darlington îmbunătăţit cu o dublă tensiunea de alimentare = 22 V (în nivele de intrare: magnetofon: 250 m V150 PU mag: 2 mV/50 kn PU ceramic: 50 mV/1 Mn plăcuţe de cablaj auto!)rO'lec. D3 au rol de a evita LISTA DE MATERIALE: Semnalul cules de pe ieşirea de difuzor a oricărei surse cu o putere minimă de 4 W se aplică direct pe priza 1 -2 a autotransformatofl.5 kn 3. joacă rolul tot de circuit de egalizare. pe un «L» metalic.5 ţiF. .5 mm Cu-Em. Tiristorul. deoarece la tensiunea de lucru de 220 V aceasta ar fi periculoasă). Acest transformator. P 2 .K=COHUTATOR REGLAJ LINIAR SAU F/Z/0UJ6IC reacţie. am folosit varianta în care plăcuţele H!lJjHdJlH au fost aşezate orizontal pe metalice pe un ecran metalic (sau de staniol). Secundarul are sîrmă 0.80 000 Hz distorsiuni armonice: 0. potenţiometrele de volum şi ton cît mai aproape. cu microfon: 2 n 5 Vef/2.fic:ării Aceste surse Pt. Tr 3) cu dublu rol: Întîi pentru a mări nivelul semnalului pentru a deschide poarta tiristorului. C 3 =0. care este distribuit direct în sistemul de filtrare prin potenţiometrele de volum P l frecvenţe joase. dar foarte eficiente. RI = R 2 = R3 = 100 Q/2W.3 + 0. ca în fig. P 3 = potenţiometre bobinate 100 +500 Q (de tipul celor folosite la difuzoarele de radioficare).3+0.răspuns în frecvenţă: 5 Hz -. Rezistenţa de 68 kn. 3. Filtrul C 4 admite frecvenţe peste 2 000 Hz. frecvenţe medii.5~--.e in de dimensiunile ale condensatoarelor electrolitice.5 Vefi 100 kn . Th 1 = Th 2 = Th 3 = tiristor capabil să suporte o tensiune in versă de 300 V si un curent de 1 A. acestea nu se vor aprinde.. C 4 =0. deschide. D 2.) Primarul are sîrmă 0.til:ui Tr 4 de la intrare. Pentru Tr4 = autotransformator pe miez cu secţiunea de 3 -4 cm 2 cu raport transformare de 1 : 5 cu sîrmă de 0. D 1 =D 2 =D 3 = F 407.corecţii ton: înalte ± 15 dB la 10 kHz joase ± î5 dB la 5'0 Hz nivele de ieşire: mental pe funken» şi pe doza adaptarea la impedanţa mare de intrare a semnalului.. Pe măsura semnalului primit în pqartă.1 mm Cu-Em. 4. P I . DR 303. CI =2 ţiF. L 2 =400 mH. P 2 şi P 3 . măreşte nivelul de intrare pentru puteri mici de atac (să zicem. 23) . Tr 2.7 nF. apoi de a evita aducerea la «masa» montajului a unuia din polii tiristorului (catod sau anod. pentru a asigura «atacul». mai complicate constructiv. Tot montajul (în afara potenţiometrel~r de volum) se va face pe o plăcuţă de (CONTINUARE ÎN PAG.frecvenţe înalte. are asigurată blocarea automată. Preamplificatorul pentru microfon. el este «blocat» şi. filtrul LI CI taie frecvenţele peste 150 Hz. Tr 1 = Tr 2 = Tr 3 = orice transformator de ieşire cu miezul 1 +3 cm 2. care se atacă BaxandaH cu de al dislorsjitmilor) poterlţl()m.ta1:. Din fiecare filtru semnalul atacă poarta 2A K e----o <'V 220 tiristorului printr-un transformator (Tr 1. cu un raport ridicător de 1: 5. Filtrele folosite au fost alese de tipul LC. Diodele D 1. el se. 3.3 ţiF. C 2 0. (Secundarul către tiristor. Aspectul general al aparatului (în varianta mono) este arătat în fig. Pentru frecvenţe joase. lucrînd În curent alternativ. fenomenele de autoinducţie şi de a asigura amorsarea rapidă a tiristorului. la 1 kHz şi 5 Vefieşire -. P 3 . de la cca 1 Vef la 5 Vef).

anume. in cazul in care microfonul este de sensibilitate mai mică.2 mm.5-1 W. cu o putere de 0. Bobina' Li folosită este de !a leceptorul «Mamaia». In receptorul amintit se acordea- atunci CÎnd trimeru! de la ieşire nu este suficient acorşi poate dul «tancului» cuprinse Între din fig. necesitînd numai 3 sau 4 tranzistoare.7 nF din circuitul de 12-15 volti. se va adăuga un etaj preamplificator cu un tranzistor.7 şi 29 MHz. Cu un amplificator de joasă frecvenţă folosit la receptoarele «Mamaia». 8 .se toare cu lucrează cu de se adaugă variante de tranzistorizate destinate radioamatorilor incare do resc să activeze banda de 10 metri. deci o frecvenţă cuprinsă in limitele 28. Acelaşi rol il au si condensatoarele de decuplare de 47 nF şi de 4. Se recomandă a folosi porde frecvenţe cuprinsă 28. «Albatros» sau «Delta» se va obtine un rezultat bun. este foarte uşor de realizat. Modulâtorul nu este prezentat. unde. folosind un oscilator de tipul Overtone. ţeles că şi În celelalte perioade ale anului se poate lucra În banda de 29 MHz. incepind dinspre capă­ tul «rece». Pentru realizarea care se execută În adică fără cablaj se foloseste ca suo bucată de pertinax placat cu de cupru (cablaj de mărime aproxix 18 cm. L 4 are 25 de spire. Această bandă se remarcă relativ redusă se realiza mare distande kilode ordinul bmeInteles in perioadele dnd există propagare aceste frecvenţe. a cărei suprafaţă cuprata ioacă de şasiu (masă). se direct armonica a 5-a. Emiţătoru I prezentat are un dezavantaj. de Vă două este rianta CÎnd sintem În unui cristal cu prinsă În limitele 1807250 kHz. punctele «calde» ale acestora JUCÎnd şi rolul de contacte de sprijin. Condensatoarele trimere ceramice de 10-40 pF au contactele (picioruşele) de masă lipite cu COSitor direct de folia de cupru (şasiu). in schimb. bobinată pe un bastonaş din ferită BCl07 BF214(215) BF214 (215) 2N2219 2N3866 KT3D4 KT3D7 2N3375 În acest caz. 2 se deoseprin faptul că cristal cu frecvenţa cuprinsă intre 57505 800 kHz sau 9 580-9 670 kHz. Ca modulator ~e poate folosi orice amplificator de audiofrecvenţă existent În «laboratorul» fiecăruia. din aceeaşi sirmăca L2 şi Şocui SRF se realizează sîrmă Cu-Em (J 0. mai verii. care are carcasă cu 3 galeţi acop~­ rită cu o oală din ferită. În iunie (spre prinz şi În parte a după-amiezii). Perioada optimă de a realiza rad io este. beşte de prima se foloseşte un 2N2219 2N3866 s~iră. respectiv a 3-a. acela că lucrează pe o frecvenţă fixă.7-29 MHz.

Cu un obiect cu vîrful ascuţit vor fi însemnate.300 mA. locurile unde vor fi practicate găuri. «Delta» etc. spire ConductOr Cu-Em cl>im Pas (mm) (mm) Se bobinează spiră peste spiră pe un bastonaş din ferită cu (J .3 39 120 39 180 39 39 180 220 27 27 220 22 22 22 220 9 . U alim = 15 volţi (14 -16 V). în cazul unui acord corect. condensatorul trimer .40 mA). Pentru realizarea acestuia se va decupa desenul din revistă. 12. 1. rn~------+-~~--~~----~---+----~--~ 'JIf-15V LARx SRF2 SRF5 - SRF 1 100 Cu-Em q) 0. s-a folosit sîrmă de </J 0. puterea acesteia trebuie să fie de 3 . care vor fi de mărime corespunzătoare dimensiunilor picioruşelor de prindere a. se poate folosi orice transformator defazor de la receptoarele «Mamaia».6 12 16 18 24 36 24 36 48 36 48 36 120 180 3. cuprinsă în limitele de frecvenţe de 144 -146 MHz. cu germaniu. 16 şi 18 MHz.250. Acordul se face cu antena conectată pe maximum de strălucire a beculeţului. mm.3 " I 3 3 - - Se 2 - L3 6 5 . Pentru prinderea diodei Zener se va practica o gaură de sti 4 mm. după care se aplică pe o placă din sticlotextolit sau pertinax placată cu folie de cupru (cablaj imprimat). După acord. DATELE PIESELOR OSCILATORULUI LOCAL fQ MHz L1 L 2 12 8 ci> 0. posibilitate de a lucra în CW. cînd se acordează pe frecvenţa de 144 MHz.Emiţătorul este destinat a fi folosit în banda de unde ultrascurte rezervată radioamatorilor.O. iar bobina L 2 va fi identică cu L3 (acord pe frecvenţa de 144 MHz). în celelalte cazur~ locul destinat acestuia în ca-blajul imprimat se scurtcircuitează (rămîne numai rezistenţa de 1 kO în circuitul emitoruIui tranzistorului T 1)' în circuitul colectorului tranzistorului T 1 (care îndeplineşte rolul de oscilator) se află conectată inductanţa L 1 care.C s din colectorul tranzistorului T 2 se acordează pe frecvenţa de 72 MHz. Pentru protejarea tranzistoarelor de putere (T 5 şi T 6). Observaţii spira I 2. 8. deoarece s-a folosit o schemă clasică. Şocul de radiofrecvenţă SRF 1 se montează numai cind folosim cristale cu frecvenţa de 6. prin înţepare.7 L SRF SRF SRF SRF 2 3 5 6 - = 15 mm. trimerilor respectivi. 36 sau 48 MHz. - 3 3 bobinează lîngă spiră spiră. în caz că nu avem aparate speciale pentru efectuarea acordului etajului final. Datele înfăşurărilor sînt prezentate în tabelul nr.28 9 9. cu excepţia cazului în care folosim cristale cu frecvenţa de 9. Adaptarea etajului amplificator final cu antena se tace cu ajutorul unui circuit «11:». 20 . pentru a rezista la vîrfurile de modulaţie accidentale pe care trebuie să le limiteze.9 sau 18 MHz..6 sau 16 MHz. Toate orificiile au diametrul de 1 mm. se foloseşte o diodă Zener de limitare a tensiunii de modulare.5 mm. pe o lungime egală distanţa cu prevăzută - " ci> - cablajul primat. conform datelor prezentate în tabelul nr.T 6 funcţionează în regim de amplificare în clasă C a frecvenţei de 144 MHz.33 V. etajul final trebuie să consume un curent de ordinul a 250 mA. cu excepţia celor în care se introduc condensatoarele trimer. acordul reaHzîndu-se cu două condensatoare semireglabile.9 - 6 7. 7. ieşirea asimetrică.C s va fi de 3 12 pF. modulaţie de amplitudine (P mod = 3 W). Oscilatorul local este astfel conceput Încît se pot folosi cristale cu frecvenţa de rezonanţă de 6. microfon «Tesla» (AMD -108). în funcţie de calitatea tranzistoarelor prefinal şi final. împreună cu capacităţile C 1 şi C 4 . «Neptun». gabilritul cu cablajul imprimat: 80 x 180 mm. Circuitul L 2 .5 W. Poate fi construit şi folosit numai de către radioamatorii care deţin autorizaţie în acest sens. în caz de supramodulare accidentală.5 5 5 Cu-Em q. putem folosi cu rezultate bune un beculeţ de mică putere (18 sau 24 V. 9. Celelalte tranzistoare T 3 . cînd se alimentează cu 15 V. Transformatorul final TR 2 are secţiunea de 4 cm 2 şi conţine 2 x 100 spire în primar şi 100 plus 50 spire în secundar.6 sau 16 MHz. se acordează pe una din frecvenţele de 24.9 6 6 6 6 6 6 3 Cu-Em ci> 0. Pe cablajul imprimat nu au fost Însemnate găuri de prindere a transformatoarelor de modulaţie. Acestea vor fi executate în funcţie de transformatoarele pe care le posedăm şi de modul de prindere al acestora. 2. 9. valoarea acestui lK 20fl!j25V plăcii curent poate difer~ în limitele 220 . 75 ohmi (cablu coaxial). pe care-I conectăm temporar în paralel cu borna antenei. Desenul cablajului in!primat este prezentat la scara 1 : 1. acesta se înlătură. în funcţie de frecvenţa de acord se alege valoarea capacităţii C l . Amplificatorul de mod ula ţie nu necesită explicaţie. de structură pnp. în locul tranzistoarelor T 7 şi T 8 se pot folosi orice tranzistoare de mică putere. în im- LS L6 5 S SRF4 1 SRF 7 Cu-Em 0. Transformatorul prefinal de modulaţie TR 1 este de provenienţă industrială.1 - - Bobina Nr. Datele pieselor montajului oscilatorului local pentru diferite cristale sînt prezentate în tabelul 1. Tensiunea de lucru a diodei Zener trebuie să fie Între limitele 27 . comutare Tx/Rxcu releu miniatură de 12 V (antenă şi alimentare).6.5 W. Cînd se folosesc cristale cu frecvenţa de 9. pe partea metalizată. Parametrii de bază ai radioemiţătorului sînt: P input 4 .

co~centraţia soluţiei rezultante va fi dată de formula simplificată: nouă (auxiliară) R este o adimensională. Acestea vor constitui dreptele suport ale scărilor C şi CI (vezi fig. exprimată printr-o relaţie de forma (21 este prezentă în aproape toate capitolele mari ale fizicii şi chimiei . o obţinem. Urmează apOI amplasarea 'dreptelor suport ale scăr!lor m şi mt. care Împreună cu R alcătUiesc nomograma celei de a doua ecuaţll {5). Se marchează prin diviziuni (în tuş) extremităţile acestor intervale. valoarea C/C!. ne putem întreba cîte grame dm solutia SI vor fi necesare pentru a rezulta m g~ame de soluţie-amestec (ecuaţia se rezolvă în raport cu mI)' Regula generală a amestecurilor. ponderate). În care presupunem că În membrul drept se efectuează mai întîi operaţia de împărţire C/CI şi apoi se înmulţeşte rezultatul cu m. Numeroase din activitatea de fizică etc. Există patru cazuri distincte. rezolvarea unor ~dică la determinarea patru variabile atunci cînd se cunosc valorile numerice ale celorlalte trei. ceea ce înseamnă că vor încăpea trei intervale logaritmice pe fiecare {de exemplu. Pe scara R modulul va fi pe jumătate. de la 0. vor încăpea în total şase intervale logaritmlce umtare. pregătite în prealabil. nomograma putînd pentru alte probleme C adică (3) de o relatie de forma (1).er:>ec:ţta cu scara auxiliară R. În instantă. Cl> m sau ml. publicat în numă­ rul 11/1975 al revistei «Tehnium». iar pe ultima scară mj. la intersectia prelungirii ei cu scara R. Mod ul în care se procedează practic d~pinde de formularea problemei pe care o rezolvăm. în acest scop se va utiliza un tabel de logaritm~ ca şi indicaţiile date în articolul «Nomogramă pentru frecvenţa de rezonanţă». adică atunci cîrid nei este m sau CI. Pentru ilustrare am ales un exemplu curent Întîlnit În practica laboratoarelor de chimie. Astfel. trasată la jumă~1lIo tatea distantei dintre ele. C 10 R Ci 0. Un exemplu curent din' fizică ni-l oferă Formele nomogramelor care rezolvă fiecare din ecuaţiile (5) în parte sînt ară­ tate schematic în fig. Dreapta scării m. Descriem mai jos construcţia la o scară convenabilă. unind apoi acest punct . 3). după cum necunoscuta problemei este C. nomograma descrisă poate fi realizată ca o planşă didactică. pe scările C şi C l. rezultă că nomogramele corespunzătoare lor vor fi cu cîte trei scări paralele şi cu divizare logaritmică pe toate scările. Nu mai rămîne astfel decît să se suprapună cele două nomograme (pe aceeaşi coală milimetrică) în aşa fel încît scara variabilei auxiliare R să fie comună. Suportul scării R va fi dreapta paralelă cu cele două. forma de scriere: m • 1 !2. utilizînd o coală de hîrtie milimetrică de dimensiuni 30 cm x 21 cm. unde formulele de tipul (3) sînt frecvent întîlnite şi rezolvate aproximativ în scopuri experimental-demonstrative.se aplică şi în cazul de fată. Astfel. Aici sensul de creştere (de jos în sus) este determinat prin alegerea precedentă. Cl şi R.şi deci utilitatea ei practiCă . a) Să presupunem că se cunosc valorile numerice ale variabilelor C. seva face citirea coliniarităţilor indicate cu ajutorul unei rigle (din material plastic se cunosc valorile lui Cj. adică de 5 cm. 3 numerele cresc de jos în sus pe scara C şi de sus în jos pe scara Cd. CI şi m şi se caută valoarea corespunzătoare a lui m1. publicat în numărul 1/1976 al revistei «Tehnium». în partea dreaptă (deci la 3 cm de scara Ct}. Ele sînt cunoscute cititorilor noştri din articolul «Construiţi o nomogramă». Divizarea şi cotarea intervalelor logaritmice unitare astfel stabilite se vor face cu ajutorul unor scări logaritmice de modul 10.5 şi respectiv 2. propunem trasarea ei între R şi CI. Pe scara m. în aceste condiţi~ suportul scării mI este bine determinat. deşi practic nu se va utiliza întreg acest interval.001 şi 1 000. şi mI şi se ce. la o distantă de 5 cm de R şi deci la 2 cm de CI' Lungiinea ei va fi tot de 30 cm. 3. 1 şi 2. De exemplu. a vînd concentraţiile masice procentuale C l (%) şi respectiv ~2(%)' Amestecînd mI grame din soluţia SI cu m2 grame din soluţia S2. ecuaţia (4) poate fi înlocuită prin sistemul echivalent: R = C/C I { ml = R· m (5) Dacă vom considera acum cazul particular în care solutia S2 este chiar diluantul pur (C 2 = O).) conduc. modulul se va lua de "10 cm. paralelă cu toate celelalte. valorii căutate. 3 este ilustrativ. Graficul din fig. reprezentînd numerele cuprinse între 0.coliniaritatea celor trei puncte . la mt.depmde în mod esential de dimensiunile grafice ale dlviziu~ilor unitare (modulul scărilor logaritmice). prelungirea dreptei va intersecta scara mI în poziţia corespunzăto. Notînd cu R raportul dintre concentratia C (finală) şi concentraţia C l (iniţială). Unind printr-o linie dreaptă punctele resde pe scările C şi CI citim. care au modulul mai mare şi oferă astfel o precizie de citire mai bună). se dează astfel: .1 la 100). CI m (4). vor rezulta m =M t + m2 grame de soluţie avînd C011centraţia C dată de relaţia: C (2) căldurii specifice a unor REALIZAREA PRACTICĂ Constructia se începe telor . utilizată astfel şi decît cea enunţată. modulul va fi de 2. Noi vom alege Desigur. valoarea co'respunzătoare raportului C/C I • Prelungirea dreptei care va uni acest punct cu punctul dat de pe scara CI intersectează scara C în poziţia valorii căutate.5 cm.01 0/ 1 100 . După trasarea (fină. neputînd fi utilizat ca atare din motive evidente.MĂRCULESCU determinarea amestecuri. ale celor scări nale stabilirea modulului pe fiecare parte. şi anume un caz particular al regulii generale a amestecuriloL Să presupunem că se dau două soluţii SI şi S2 ale aceleiaşi substanţe S Într-un diluant oarecare D. Cl> mI sau m.ca să nu mai amintim de semnificatia matematică deosebită a acestor ecuaţii '(vezi medîîte. cotarea făcîndu-se în sensuri opuse pe cele· două scări (în fig. se trasează două lungi de 30 cm distantate ele cu un număr par centi~etri (de exemplu. în tuş) a tuturor dreptelor. de exemplu. cunoscînd concentraţia CI a soluţiei iniţiale şi concentraţia C pe care vrem să.prin unirea punctelor şi mt printr-o linie dreaptă se determină. 14 cm).5 cm. MODUL DE UTILIZARE Principiul general de utilizare a nomogramelor cu scări paralele . în cadrul unor laboratoare şcolare. modulul va fi de 5 cm. pentru exemplul de care ne ocupăm. Plasarea şi notarea intervalelor logaritmice unitare se fac ca în fig. Este de remarcat faptul că nomograma descrisă poate fi utilizată şi pentru operaţiile separate de înmulţire şi împărţire (de preferinţă prin scările ei C. Ambele ecuaţii (5) devin liniare prin logaritmare. fiind reprezentat de dreapta paralelă cu toate celelalte şi situată la distanta de 5 cm de scara m.nj·"rmp·rli"r cu punctul cunoscut de pe scara m. liniile drepte de nu vor fi trasate pe !lomogramă.lre PRINCIPIUL NOMOGRAMEI Ecuaţia (3) se poate scrie în mai multe moduri echivalente şi corespunzător se pot construi mai multe variante ale nomogramei care o rezolvă. avînd dimensiuni mai mari deCÎt cele indicate.re valoarea lui C. Noi vom considera în construcţie şi valori supra- Variabila mărime unitare fi pentru R. Precizia nomogramei . poate fi aşezată oriunde. după cum ecuaţia (3) este rezolvată în raport cu C. se trece la alegerea şi amplasarea intervalelor logaritmice unitare pe cele cinci scări funcţionale. valorile lui R vor fi subunitare (concentraţia finală este mai mică decît concentraţia iniţială).1 100 R /R = ~11 100 10 10 Obţinut 10 Oii 0. Analog se procedează şi în celelalte două cazuri. Problema c~respunzătoare acestui caz particular se poate formula în mai multe feluri. adică de forma în care este explicitată relaţia (3).

R7 şi R8 nu sînt critice.3 -250 1. M. Elementele care intervin În plus sînt: intrerupătorul K. încă o priză pentru alimentare. (lin. comutatorul de vorbire-ascultare (basculant. În cazul in care se preferă utilizarea unui redresor adecvat În locul bateriei).3 -250 1. (8') şi (C) vor fi in acest caz În funcţie de factorii de amplificare ai tranzistoarelor T1 şi T2 utilizate.Struc. tranzistoarele T1 şi T2 (pnp.5 -1 000 0. de mică putere). Tranzistoarele T1 şi T2 pot fi de orice tip (pnp. eventual. iar cea secundară are circa 100 de spire din conductor Cu-Em C/> 0. Amplificatorul nu necesită reglaje (cel mult.. testerul poate fi utilizat la depistarea rapidă a umidităţii unor materiale solide. comutatorul de vorbire K. cu este de tip comercial.6 -250 2 -250 1. repetor pe emitor) sporesc considerabil performanţele multitesterului. Bornele M şi N (pot fi şi bucşe cu piuliţe) vor fi montate la exterior. Acest raport se poate optimiza experimental bobinînd În secundar 150--200 de spire. Tntrerupătorul K se va monta tot la exterior. Pentru poziţia inchis a lui K şi cu intrerupătorul I de asemenea inchis.B. 2. R8 poate fi cuprinsă Între 100 şi 500 iar R7 va fi aleasă În mQI. Transformaîorul Tr. Celor care l-au realizat deja -ca şi acelora care intenţionează să-I construiască În viitor le recomandăm o completare utilă. Be 101 Be 107 Be 108 Be 109 BF 167 BF 173 BF 180 BF 181 BF 182 BF 183 BF 200 BF 214 BF 215 EFT 306 EFT 307 EFT 308 EFT 317 EFT 319 EFT 320 EFT 311 EFT 312 EFT 313 EFT 321 EFT 322 EFT 323 EFT 331 EFT 332 EFT 333 EFT 341 EFT 342 EFT 343 SFT 367 SFT'377 AD 152 AD 155 EFT 212 EFT 213 EFT 214 EFT 250 -20 -18 -18 -18 -24 -24 -24 -32 -32 -32 -48 -48 -48 -32 32 -45 -25 -30 -40 -60 -80 40 50 100300 100300 100300 25 350 25 550 20700 20600 20600 20800 20500 30250 30 250 -100 3 -100 7 -100 13 -10 40 -10 20 -10 35 -250 1.6 -250 2 -1000 1 600 1 -1 000 0.5 -3 000 0.C. opti- mizarea experimentală a valorilor pentru rezistenţele de polarizare R2 şi. ALEXANDRU În numărul 1/1976 al revistei noastre a fost prezentată construcţia unui tester multifuncţional În curent continuu (multitester). La bornele M şi N pot fi verificate rapid contactele şi rezistenţele electrice de orice natură.2 -3000 0. ROMÂNEŞ Tehnologie Tip Tamb Mate.2 lJ .2 va fi realizat de către constructor. să se verifice in prealabil toate piesele folosite.) C B E (e) T ]{4A (fi >10) RS 2004 (O---i) Mfl. rezistenţele R6. folosindu-se un miez de tole cU' secţiunea de cel puţin 2 cm 2 (de exemplu. altfel existind pericolul de autoanclanşare. R6 se va lua În orice caz de peste 10 kil.4 mm.3 -250 1. 1 este cel al difuzorului de radioficare Dif. sensibilitatea montajului poate fi extinsă chiar pentru rezistenţe de peste 5 Mfl. Rg). Schema de principiu cu modificările la care ne referim este dată alăturat. avînd În vedere curentul foarte mic la care acestea sînt supuse (de ordinul microamperilor). infăuşurarea 10 reprezintă primarul său (cu spire mai multe şi conductor mai subţire). Ambele intrerupătoare vor fi trecute În poziţia deschis după terminarea verificărilor cu testerul. Transformatorul Tr. tolele de la un transformator de sonerie din comerţ). În afara simplităţii constructive şi a faptului că nu descris mai jos piesele folosite: difuzoarele sînt de tipul celor de radioficare (unul cu transformatorul propriu): alimentarea se face de la o baterie obişnuită de 4.1.5 v P 100 l<tl. R7.2 -3 000 0. la verificarea rapidă a apei distilate etc. Cele două etaje amplificatoare suplimentare (in montaj. Înfăşurarea primară (1) conţine 1 200 de spire din Cu-Em cu diametrul de 0. R8 şi bornele M şi N. la bornele M şi N pot fi testate rezistenţele electrice ale căror valori sînt cuprinse in domeniul orientativ -4.5 V. Valorile rezistenţelor şi ale condensatoarelor indicate nu sînt critice. Pentru piesele existente În varianta iniţială s-au păstrat notaţiile din articolul menţionat. EFT 125 etc.v CBO TiaI tura V Si Si Si Si Si Si Si Si Si Si Si Si Si Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge npn npn npn npn npn npn npn npn npn npn npn npn npn pnp pnp pnp pnp pnp pnp pnp pnp pnp pnp pnp pnp pnp pnp pnp pnp pnp pnp pnp npn pnp pnp pnp pnp pnp pnp 40 45 20 20 40 40 30 30 30 30 30 30 30 -18 -18 -18 -20 ~20 le mA n. Racordînd la bornele M şi N un traductor rezistiv adecvat (<<senzor»). Pentru T 3 se va folosi un tranzistor pnp de putere medie (curentul maxim suportat de cel puţin 100 mA).~ lr~M~OO CI ooui MARK ANDRES necesită reglaje auxiliare. cum sint TI 2"01. trJ"ln7iic:tc1l'1rplA de audiofrecvenţă şi de mică putere) Praf. bornele E. Valorile rezistenţelor R6. Pentru poziţia deschis a înrerupă­ torului K. bobinat) va fi ocupat de noul potenţio­ metru de volum (de 10 kD.2 mm. Schema completă de principiu este redată În fig.3 -250 1. priza pentru racordarea celui de al doilea difuzor (şi.t experimental (intre 3 şi 10 kO). În fine. Trebuie. montajul prezintă şi unele avantaje privind POSTURI de plastic. testerul functionează conform descrierii din materialul citat. Cutia difuzorului din A va avea montate la exterior: intrerupătorul de alimentare 1. mică putere). liniar). astfel incÎHa inchiderea ambelor intrerupătoare montajul să nu autoanclCfI1şeze cu bornele M şi N libere.2 -3 000 0. este bine să se utilizeze exemplare cu factorul de amplificare beta de cei puţin 50. ele vor fi suficient de depărtate (şi izolate electric) intre ele. cu mai multe prize intermediare şi alegind priza care dă rezultatele cele mai bune. locul potenţiometrului de volum original (de 100 D. a prezenţei apei În locuri nedorite. in schimb.6 -250 2 -250 1.6 -250 2 -250 1.

sus ~i execuţie 18801 26-2 24-6 nJIL 1001 61-4 gU ~ ~ .

2 "PORTITA" ..p1 . U · ·. Il ·i . ' · · . . an~a nr.

il·"nld. fiind terminată cu un rulou striat.rEHTRUAERD diesel -150 CP. unde pune În mişcare echea de sub plat- nat. aşa cum a fost reprezentată vederea de ansamblu. La prova. atit În colector cît şi În bază. armăturile catargului se vor face din metal.ncll. avînd o bună comportare la valuri şi o bună manevrabilitate. generatorul de înaltă frecvenţă format din T z şi elementele pasive corespunzătoare. se ajunge pînă la 1 600 kHz. chiuveta. urechile. O atentie deosebită se cere la executarea şi montarea tubului şi axului elicei păstrarea unei stricintre axa de simetrie a de pe catarg sînt reg u lamentului inter'nalţic. «Cn nave de comert. ca În figura de planşa cu execudin lemn.. de 1. care modulează BUCUREŞTI va avea o infr". Planul modelului este executa1 la :20. va fi de 1 000 Hz.5 ori. Raportul între înprimară şi cea secundară de 4:1. Tranzistorul T 3 este folosit ca amplificator RC neacO'rdat într-o schemă de repetor pe emitor. la pupa există o platformă de ridicare a plaselor. Cu ajutorul rezistenţei R~ se reglează polarizarea corectă a bazei în funcţie de tranzistorul folosit şi de coeficientul beta al acestuia. tranzistoarele intră uşor în oscilaţie chiar la frecvenţe care depăşesc de cîteva ori frecvenţa de tăiere a tranzistorului. Găleţile şi suporţii scripeţii. Pentru scopuri amatoriceşti este suficient dacă frecvenţa şi procen- 14 .. asigură un randament şi stabilitate bune. a doua de jos În sus putînd ele se pot alimenta MODELULUI ferioară. Oscilatorul de înaltă frecvenţă (T z ) este modulat.l1tinuu. la prova şi pupa se pot pune pe platformă plase strînse sau În curs de strîngere. Pe lîngă parÎmele Încolăcite.. :lvind un semn la valoarea standardizată de 30%. 911 + la generatoarele de semnal profesionale mai pretenţioase frecventa modulaţiei este comutabilă la 400 Hz 1 000 Hz şi. Analizind schema. Inductanţa circuitului rezo".'tiu este deSe bobine sau reglabil. babalele. NICULESCUCunoscute şi sub vechea denumire de «heterodină modulată». se vor executa din de stejar. vinciul. se găseşte cîte o tablă nit de protecţie. Tranzistorul T 3 este folosit ca etaj separator Într-o schemă de repetor pe emitor... Modelul este încăpător. prin divizorul rezistiv de polarizare a bazei... res pectiv atenuarea. fiind roşie sau aibă. Schema se caracterizează prin simplitate şi posibilitate de miniaturizare. Generatoarele de semnal de tip profesional sînt complexe. In această configuraţie. avînd o teugă ce a fost desenată cu linie punctată. la bobinele transformaîoarelor intermediară. Gama de frecvenţe a generatorului este cuprinsă între 200 kHz şi 800 kHz. Cuplarea la apara· tul de radio (Ia etajul care se acordează) se va face inductiv sau capacitiv. iar K2 asigură comuol"Y. cutiile de depozitare. Se poate prinde de asemenea un trauler de bigă. Cu ajutorul potenţiometrului semireglabil A. Acest sistem permite o modulaţie corectă cu puteri de modulaţie mici.să pe ghiul. conform regulamentului În viÎn grupa a III-a (E) propulsate. Puntea nu este continuă. : 50. Motorul de actionare trebuie să fie de curent c9. conţinînd două planşe: două de dificultate ai acestor şi fin formă. Tranzistorul T 2 os~ilează într-un montaj cu baza la masă. Hublourile au geamuri din plexiglas sau celuloid.oni'. iar cîrma este semicomp~sată şi are un lagăr radial-axial În partea in- Maestru AL SDortului Prezentăm În cele ce urmează modelul navei «Portita» cu variante constructive diverse aie detaliilor de punte. Nevoile amatori ceşti sînt pe deplin satisfăcute de montajul pe care îl descriem alăturat. pentru evitarea încărcării directe a etajului oscilator.5 kQ din emitorul lui k se reglează forma de undă şi procentul de modulaţie. În restul timpului. Scările recomandate ' acest modei sînt: : 15. Elicea are trei paie. respectiv Pentru îmbunătăţirea calităţil<>:r navigante ale modelului se permite majorarea dimensiunilor CÎrmei de 1. Un cuplaî prea strins dereglează într-o oarecare măsură frecvenţa oscHatorului şi se va folosi numai in cazul depistării unor etaje defecte. În etajul modulator s-a folosit un oscilator cu relaxare Întrucît este mult mai uşor de pus la punct decît un oscitator RC. cabestanul. conform regulamentului. Bobina L' din circuitul este pe aceeaşi carcasă şi va av:ea 20-30 de spire. 1: 75. Primele pescadoare din serie aveau un motor pentru navigaţie şi o velă ce se folosea la pescuit pentru a nu speria peştii. Se recomandă execuţia corpului din baghete aşezate pe schelet.. şi la 800 Hz. : 100 etc. apoi din ce În ce mai slab. vela este strÎr. Folosind prima armonică. printr-un cuplaj cît mai slab. Se pot folosi acumulatoarele de la «Mobra». care se folosea şi ca braţ al macaralei. care se poate roti În jurul unui pivot. se poate vedea că tranzistorul ~. ancorele. GEN RATOR DE SEMNAL MODULAT T. hublourile. Potenţiometrul P2 perm ite reg larea. : 20.. mobil de asemenea. semnalului de ieşire. adaptîndu-se la cerinţele montajului.tor de audiofrecvenţă (aproximativ 1 kHz). Modelul pescadorului se poate incadra.::. iar procentul de modulaţie este reglabil. Se pot folosi În acest scop transformatoarele de defazare (driver) de la aparatele de radio cu tranzistoare. Generatoru! este proiectat În vederea acordării aparatelor de radio pe gama de unde lungi şi unde medii şi pentru transformatoarele de frecvenţă intermediară. 7.. pe ambele părţi ale dului. Cîrma este acţionată din cabină printr-un sistem de frînghii sau lanţuri ce merge de la comandă pînă la pupa. echipaj -10 oameni. Comutatorul K1 permite pornirea şi oprirea aparatului.nrt'\"inr. cu niesele aferente formează un gener3.. la acordarea aparatelor noi construite de amatori sau la aparate de radio deosebit de dereglate.. uneori. stabilitate şi precizie satisfăcătoare pentru scopul propus. la 6-12 V şi aproximativ 8-12 W sau mai mult. Vela înfrumusetează modelul chiar strînsă pe ghiu. scumpe şi greu de procurat. iar impedanţele de intrare şi ieşire. generatoarele de semnal sînt deosebit de utile constructorului amator. la Început se foloseşte un cuplaj mai strins.

. la interferenţa lor apare o diferenţă în domeniul audiofrecvenţei. tablă.. de lungime 15 mm. 70) cîrmă = 1 buc.tei. . 22) gură aerisire = 1 buc. = 1 alamă.5 mm. pină la obţinerea unui sunet cit mai clar în receptorul de control. elicei buc.12 V . Dacă oscilatorul nu funcţionează. se încearcă inversarea capetelor bobinei L' sau mărirea numărului de spire. oscilatorul se poate acorda la extremitatea cu frecvenţe mici din miez. 13) Vinei = 1 buc. Ca recomandare generală.a. REGLAREA APARATULUI Forma de undă şi procentul de modulaţie se reglează cel mai corect prin vizualizare pe ecranul unui osciloscop sau sincroscop. 18) trombă de vînt = 1 buc.9 -:. RU. cu un circuit osci1ant LC acordat pe frecvenţa de rezonanţă a cristalului. 69) elice = 1 buc. . textile. tei. 77) barca = 1 buc. . .tei. de tipul celor folosite la aparatele de radio cu tranzistoare. Bineînţeles că aceste limite sînt relative. iar în dreptul celei de «0.5-100 pF. pe care vom citi valoarea capacităţii de măsurat Cx. 2 buc. 23) trombă de vînt = 1 buc. Tranzistorul T 1 este un oscilator pilotat cu cristal. C 6. tablă. cutie alamă. Se poate folosi ca «etalon» şi un condensator de precizie 5%. tare buc.3 mm. Nu se recomandă alimentarea de la reţea. cu rezultate mult mai bune. 67) ramele bărcii = buc.m. aceste scale au la mijloc indicată cifra 1 (10 sau 100).tei. se aduce acul instrumentului la maxim ~am areapta) al scalet.lemn şi scripeţi = 8 buc. . 15) întinzători = 8 buc. tablă. 73) platformă = 1 buc. M5. C 7 şi R9 constituie un voltmetru electronic care măsoară valoarea tensiunii (de radiofrecvenţă) de pe colectorul lui T 2. atunci în dreptul acestei cifre vom citi. Să presupunem că am ales un condensator de 10 pF ± 2%. Dacă semnalul generatorului de semnal de construcţie proprie corespunde cu frecvenţa generatorului etalon. Dacă cristalul pe care-l posedăm este mai «leneş».d.tablă 0. în acest caz vom avea o eroare maximă la etalonare egală cu precizia condensatorului folosit. 66) amarajul bărcii = 1 buc. Montajul prezentat poate măsura caîn limitele 0. . . valoarea de 10 pF. ca urmare a capacităţii parazitare introduse de acestea. poziţie care corespunde şi punctului «infinit» (00) al scalei ohmilor (kiloohmilor). 1/> 4 calibrat.sîrmă 3 mm. 63) colac frînghie = 2 buc. producţie I.P. folosind un generator de semnal etalonat şi un receptor. 71) ax cîrmă = 1 buc. . în montajul experimental au fost încercate două cristale. Se pot folosi două baterii plate (4.tablă 0. . . în caz de nevoie însă. Dacă instrumentul folosit are. 14) armătură metalică = 6 buc. Se reglează condensatorul trimer C s pînă cînd acul instrument ului va fi la jumătatea scalei ohmilor. Condensatorul variabil trebuie să fie nou şi fără joc. .. tablă.5 V) înseriate sau o baterie de 9 V. . iar montajul nu va oscila. BC107 6F 214· T1 SRF 22 K 6-25 pF .placaj 1 mm. cu frecvenţele de 500 şi 1 800 kHz.3 mm.alamă. . oţel. Conectăm acest condensator la borna de măsurare «00>. Întrucît măsurile de precauţie necesare pentru protejarea generatorulul şi mai ales a aparatului de radio care se reglează impun o serie de piese care complică montajul. 76) suport platformă = 1 buc. lemn. pentru capacităţi.S.oţel. 9) cuplaj = 1 buc. Se ia un condensator de ordinul a 10-15 pF.metal. magnetofon. Acţionînd potenţiomcpacităţi trul R 9. în locul acestui condensator se vor pune condensatoarele pe care dorim să le măsurăm. 20) balustradă = sîrmă alamă 1. Trebuie folosit neapărat un instrument de măsură care este prevăzut şi cu o scală pentru rezistenţe (ohmi sau kiIoohmi). Condensatorul variabil trebuie să fie cu dielectric aer.alamă. 21) hublou = 10 buc. De obicei. tă si robinet = '1 palanc 2 buc. . 61) 4 x2 buc.alamă. . Se poate folosi orice cristal a cărui frecventă de rezonantă este cuprinsă în limite'le 500-2000 kHz. Instrumentul de măsură «V» este un voltmetru obişnuit. tablă 0.bumbac. 17) acumulator = 1-2 buc. 24) găleţi = 6 buc. Atragetn atenţia că apropierea capătul mîinilor de bornele «Cx» poate denatura rezultatul măsurării. 68) întăritură metalică = 2 buc. 62) tambur = 1 buc. cu o precizie de ordinul a 2%. 65) cavaletul bărcii 1 buc. 19) coş = 1 buc. tablă 0. Cu cit se apropie mai mult cele două frecvenţe ale generatoarelor.tei. Tranzistorul T 2 este un amplificator aperiodic al semnalelor generate de T 1. 72) tambur = 1 buc.alamă şi plexiglas. textile. În receptor se va auzi un sunet specific de fii fii re. magazie = 1 buc. consumul fiind extrem de mic. 75) echea CÎrmei 1 buc. -8Ialm. .M4. acest condensator poate fi şi cu dielectric de plastic.metal.1 kQ» vom citi 1 pF ş. . în dreptul cifrei 1 (10 sau 100). S R F conţine 200 de spire din sîrmă Cu-Em f/J 0. Rs. la mijlocul scalei valoarea 1 kQ. catarg buc. ea tinzÎnd spre zero cind cele două frecvenţe generate sînt identice. Dacă cele două semnale nu sint modulate. iar la frecvenţele mari din condensatorul trimer.I amarare = de prindere = role = 2 buc. bobinate pe un bastonaş din ferită cu diametrul de 2.7 mm. Dacă generatorul nu se foloseşte prea des. alamă.R. 11) cavaietul motorului = 1 buc.3 mm. Acest şoc se poate înlocui. IIIIIIIII! PIITRI CIPICIIITIIICI .alamă. atunci în locul şocului (SRF) din circuitul colectorului se va conecta un circuit oscilant acordat pe frecvenţa cristalului.0\: pozitare = 2 buc. 78) vela = 1 buc. Condensatoarele sînt toate ceramice. Principiul de funcţionare este următorul. de exemplu.lemn. 12) şuruburi de fixare = 6 buc. vă sfă­ tuim să executaţi un montaj cu conexiuni cît mai scurte posibil. 64) frînghie = textile. cu atît audiofrecvenţa va avea o frecvenţă mai mică. tablă 1 mm. Frecvenţa purtătoare a oscilatorului se reglează după un receptor de control sau mai bine prin metoda bătăilor de zero (heterodinare). 16) cauciuc de automobil 8 buc.tei sau duralumlniu.1 mm. 74) Întăritură metalică = 2 buc. tarea modulatorului de la «semnal modulat» la «semnal nemodulah>. Diodele D 1 şi D 2 împreună cu piesele C s.tei. . Dacă se constată că gama cuprinsă nu este cea dorită. acest reglaj se poate ajusta oarecum şi «după ureche». In dreptul indicaţiei «5 kQ» vom citi 50 pF. Aceasta înseamnă că în dreptul acestei cifre se va citi va10area de 10 pF.. . . 8) suportul tubului = buc. cu o sensibilitate de 20 000 ohmijvolt sau mai bună. Valoarea se va citi pe scala ohmilor (kiloohmilor) cu care este prevăzut instrumentul.3 mm. . alamă. Alimentarea montajului nu pune probleme deosebite. Măsu­ rarea se execută astfel: se trece instrumentul pe scala de 3 volţi sau una apropiată ca valoare. cauciuc. 10) motor electric = 1buc. 25) uşi = 10 buc.

(::. albire (albire-fixare) pentru procesul pozitiv. se vor utiliza două contacte normal închise R1. V. şi încălzi­ torului. care deserveşte circuitul de comandă. practic. sau un dispozitiv electronic cu termistor. iar după spălarea filmului. lichidul este vehiculat de către o pompă. stopfixare. peratură Dacă Ing. mai mare sau mai mică. Controlul temperaturii se face În prima baie. ea putînd varia faţă de valoarea nominală indicată În reţetar cu 0. 2). eventual apelînd la serviciul unui boiler. se pot face următoarele observatii: . se realizează o semnalizare optică (vezi fig. Funcţionarea instalaţiei este urmă­ toarea.irea sau scurtarea timpilor de in fotografia color abaterile de temperat~ră duc la debalansări de culoare neconbolabile şi necompensabile prin modificarea timpilor. În orice caz.se 'folosesc. O instalaţie de răcire pentru apă curgătoare În circuit deschis. cum se cere pentru spă­ lare.5 m) din ţeavă de cupru aşezată într-un vas oarecare. se reglează din potenţio­ metrul P1. se întrerupe funcţionarea pompei. Ca agent termic se va folosi apa. pentru ca În circuit să fie curenţi mici. Ca element traductor pentru temperatură se poate folosi un termometru cu contact. Dacă se încălzesc soluţiile.temperatura celorlalte băi poate in fotografia alb-negru prelucrarea materialului fotosensibil la altă temdecit cea considerată normală pentru procesul respectiv incumbă prelung.. circuitul de alimentare al pompei. . de tipul celor folosite la acvarii. . de la caz la caz. contactul termometnilui T va fi închis.FOTO TERNICA Abordînd problema în contextul regimurilor de prelucrare curent folosite de amatori. exclude necesitatea termostatării.. schimbătorul este compus dintr-o serpentină cît mai mare (1. fie de un circuit electronic cu termisîor. Se termostatează într-o tasă doza cu revelator. este mult mai simplă.. fixare pentru procesul negativ. Poziţia pompei poate fi modificată astfel Încît să fie În permanenţă plină cu lichid. fn caz contrar.5-2. pentru ca şi pierd~rile de temperatură să fie egale. revelare cromogenă. cu rol de protecţie pentru tranzistorul T3. 3b). Se poate folosi o rezistenţă electrică de putere mai mică. folosind amestec de apă caldă şi rece.c DZ 312 I 200 j)f I bJ Th. 1). iar rezistenţa releului mai mare de 500-600. Partea electronică (fig. 4). Considerînd că se răcesc soluţiile. Sursele S2 şi S3 sînt cele corespunzătoare alimentării pompe. În cazul developării unor filme se va lucra cu două doze. la momentul iniţial ele vor avea o temperatură mai mare decît cea necesară. nu se poate realiza decît industrial. de regulă. ea se recoma'ndă a fi de 6-12 V.5°C în proce~ul pozitiv (pe hîrtie) şi ± 0. soluţii de lucru combinate.0. abaterile să nu depăşească 4°C. Schimbătorul de căldură pentru Încălzire este o cutie de dimensiuni minimale. albire. Prima instalaţie propusă poate realiza atît răcirea cît si încălzirea băilor de lucru În funcţie de temperatura ambiantă (pentru situaţii distincte). P şi trecut prin schimbătorul de căldu­ ră C. închiderea contactului T va duce la anclanşarea releului şi la întreruperea alimentării pompei şi încălzitorului (fig. Dioda D. Su rsa Si. fotoamatorul este pus în situaţia de-a încălzi soluţiile. releul anclanşat (fig. Pentru a se evita realizarea unor etanşări speciale. ceea ce permite utilizarea m~i a unei instalaţii de încălzire.25°C în procesul negativ. Cele trei tase continînd solutiile de lucru dispun de cîte 'o cale de circulaţie a unui lichid cu roi de agent termic. Încălziiorul se plasează direct În baie. Termostatarea soluţiilor prezintă un dublu aspect: răcirea lor În perioada verii şi Încălzirea lor În timpul iernii. CĂLINESCU este necesar pentru a se evita un schimb termic prea mare cu mediul. intervenţiile pentru corectarea debitelpr de apă ce compun amestecul se fac manual. caz în care nu se mai recurge la nici o instalaţie. 3a) şi contactul 1. 5) se compune dintr-un etaj amplificator cu un tranzistor Ti şi un circuit basculant TriggerSchmidt (tranzistoarele T2 şi T3). va fi cea impusă de releu. nu- Inainte de a face analiza instalatiilor de termostatare propuse este bine de spus că temperatura ambiantă trebuie să fie apropiată de cea standard dată În reţetar (20°C cel mai des).temperatura apei de spălare nu va fi mai mică de 10-12°C sau mai mare de 20°C. Se verifică dacă' temperatura amestecului se păstrează constantă. la rîndul său. În majoritatea cazurilor. În marea majoritate a cazurilor. se face revelarea. . Acest lucru ± 220n.10( K) TUB PVC Uv a b . Soluţia se va răci şi prin deschiderea contactului T la temperatura prereglata. aşa cum se va vedea mai departe. pe toată durata de lucru (fig. implicit temperatura de referinţă. respectiv revelatorul color. pompa şi încălzitorul vor funcţiona.temperatura revelatorului cromogen este esenţială pentru calitatea culorilor. Contactul R1 poate fi folosit pentru o semnalizare suplimentară. toate elementele instalaţiei SQ vor afla la acelaşi nivel. Temperatura este corectă cînd becul de minim este aprins şi cel de maxim stins. este o diodă de ± varia În limite mult mai largi (± 1-2°C. de tipul celor folosite la încălzirea acvariilor. Încălzirea apei este mai simplă. ceea ce. prelucrarea făcîndu-se În trei băi: revelare cromogenă. Se recomandă ca lungimile circuitelor de la schimbătorul C la ta se să fie egale.t2 (normal deschis) închide. 00 + 13-15Vc. conform instrucţiunilor firmelor producătoare ale materialelor fotosensibile sau ale chimicalelor). Pînă la atingerea temperaturii necesare. folosind două termometre regla~e la extremele de temperatură admise. În cazul răcirii. Pragul de basculare.temperatura băii de stabilizare-tonare pentru hîrtia color se tolerează destul de larg pentru ca o abatere de 3°C să nu prezinte importanţă. peste care se pune gheaţă mărunţită (fig. O instalatie de încălzire deservită de un termometru cu contact. . în care se află un bec de putere mare (75-100 W) cufundat parţ!al În lichid. R2. acesta se introduce în a doua doză cu baia de albire termostatată între timp (filmul se introduce cu spirală cu tot). Problema termostatării apei de spă­ lare se rezolvă mai greu.

.~~.. Gaura de tre'cere va fi 0... se îndoaie... Pompa poate fi una simplă. Se folosesc două tase de aceeaşi mărime (fig. . 6V A ~O}<F .. ştuţul propriuzis (4).. Dacă termistorul e de ceramir: 7a). 3) într-o altă variantă. şaiba metalică (6).. ţinînd cont de lungimea capetelor ce ies În exterior.-_~ ALB __.. lateral se fac două adîncituri cu o monedă încălzită În care să se monteze ştuţul de legătură cu elementele aferente. . Ştuţul se face din ţeavă de alamă. releul de absoarbe un curent tranzistoarele AC 121... MP 42 etc. puse una într-alta şi lipite pe margine cu un cleşte cald (fig.. 4. de altă valoare decît cea din trebuie să aibă o variaţie de cît mai bună În temperaturii 20°C.. (Se atrage atenţia că lungimea 1 trebuie să fie suficient de mică pentru a se putea introduce ţeava curbată.=. nivelul ei alegîndu-se inferior feţei superioare a tavei din considerente de si- tavă în care carcă ca prin se va sau J{ 217. ... se răs­ frînge puţin buza exterioară. La atingerea prereglate. alimentarea cu diapozitive a aspectomatului se poate realiza cu dispozitivul din fig. MP42.) Pentru asigurarea furtunului de legă­ tură se face o mică răsfrîngere a buzei tevii la flacără. garniîurile de cauciuc (7)... se introduce piuliţa şi se strînge.8 0-. tranzistorul T3 se se an clansează releul se încălzirea.. 1 ~:ON r-Q l.FRECVENTĂ MICROfON ~Q A MAGNETOFON ULUI ~ 17 .. folosit.... Diametrul tevilor folosite este de 4-6 mm. 11). r-----~~--~--------~-- I-. dacă e cazul.. (2). reamintim._----_0-9V F045031 il: :> x{EFT 321 . 25B475) RF045210fi guranţă.. K2.C1. Dispozitivul se va monta Într-o casetă metalică pe care se fixează potenţiometruJ de 50 kQ şi întrerupătorul (fig.. Varianta a II-a. EC 1 EFT 321. 6 au fost trecute două . 8.. se montează conform desenului.. Frecvenţa de acţiune se poate modifica cu potenţiometrul de 50 kQ Alimentarea montajului se realizează cu un redresor care foloseşte un transformator de sonerie 220 V/8V. se poate folosi unul din cele utilizate la acvarii... Apa va circula printre cele două ţevi.redresare de orice În circuitele de încălzire (pe schema fig. face cu cîte garniexecutate din gumă mai Se face gaura centrală (încliin funcţie de peretele tăvii) cu o preducea şi apoi cu lama sau cu un cutit bine ascutit exteriorul. C2) se pot intercala comutatoarele închis-deschis K1. care se poate cupla la un magnetofon cu două sau patru piste. MP41 . se recomandă acoperirea cu wasserglas..6-0. se filetează cu filiera pe exterior.. Contactele deschise ale releului se vor lega în paralel la firele alb şi maro scoase prin carcasă. Cel mai este să se utilizeze termistor incapsulat În sticlă O se se introduc două a evita teava din În fig. Ca încălzitor. furtunul de alimen~ tare sau evacuare (3).. 10)... Se disting cele două ta se (1). DE ÎNREGiSTRARf CĂTRE BORNA 1 GEN ERATOR AUDÎO.. MP39. de tipul celor folosite la maşinile de spălat rufe pentru evacuarea apei.. pentru cazul utilizării unui releu de magnetofon se va folosi un transformator adecvat de 14 V/IOO mA. execuţia comportind următoarea ordine: se realizează răsfrîngerea din interiorul tasei.7 din diametrul ţevii. piuliţa (5)....

Desi în declin.rnl (în cazul rrI. MAGNETOUL Magnetoul are treI Înfăsurări (bobine) .. l-Cordon de legătură. curent alternativ. 20-cablu ruptor.. rl111111R11 BRAi. 28-stator complet.mtnnat.bobină de excitaţie. elementele care dere clasIce sînt: sursa de tensmne înaltă (bobma de mecanIC. 23 -contact fix. lămpile de semnahzare a direcţiei. ca urmare a perfecţionărri contmue a bateriilor de acumulatoare si răspîndirii aprinderii electronice.r conductoarele de legătură. 9-rede deparazitare. a poziţiei şi a frînării. Pe scurt. ţel fU CTIIII IA. 39-pîsIă de ungere. 40-volant magnetou. functionare este următorul: arborele rocu magnetul' permanent..fig. 26. 15-bobină de aprindere.I. Becul şi bobma de apnndere sînt alimentate cu . iar claxonul. 14-ansamblu magnetou tip Bosch.aUTOMOTO SlRVICI amesteculm motociclete.25 25 W (iesire «galben-rosu» . 36-contact mobil. prin intermediul redresorului si al bateriei de acumulatoare. Se utilizează numai curentul alternativ. Deoarece instalatia electrică a motoretei nu este echipată cu aparate regulat oare de tensiune si hmitatori de curenţi.. IO-pipă. sistemul de aprindere cu magnetou continuă să fie utilizat pe unele automobile de curse. 42-bobină de zistenţă . sau cu un dlSDOZltlV pormre. pentru protejarea lămpilor electrice si a redresorului. bateria si redresorul ne mai fiind necesare. 2: înfă­ surarea pentru alimentarea becului de 6 V . rl"'lr!h111t".reper 42)."\tr. NEMETE SI constructive slguran- DE CU MAGNETOlJ de magroelectromotoare în ruptorulUl sînt de datontă tensmne. 37-bobină de4 W. 38-condensator..r. lI-ventilator. La varianta «Super» instalaţia electrică este mai simplă.:=:. precum si iluminarea vltezometrului sînt alimentate cu curent continuu. utilizind în clrtmtele sale atît curentul cît curentul continuu. este interzisă funcţionarea instalaţiei fără baterie de acumulatoare. 27~~"" 18 28 28 lumină. cama ruptorului ŞI rotorul distribuitorului sînt antrenate de motor prin inter- electncă a motoretel «Mobra»-50 este de co. tractoare sau înaltă ELECTRICĂ A MOTORETEI a la prin depresiune). înfăsurarea pentru [jJ 6 27~ ~. 5-bujle M14-280R. SI IIGIIIIA IITIIITII în datontă slrnplltiiţl1 funcţlonare.

favorabilă. numărul de vehicule inregistrate anul trecut În 24 de ore a depăşit chiar cifra de 20 000-22 000. un autovehicul. O posibl- litate şi mai simplă de realizare a acestui dispozitiv ar fi confecţionarea lui dintr-un corp de bujie din care s-au scos izolatorul şi electrodul central. se sparge. pietonii sîn! protejaţi de lege. tinerii trebuie să cunoască mai întîi ce este esential În circulaţia acestei «armate» de participanţi la traficul rutier. . REGLAREA A VANSULUI LA APRINDERE Plasarea procesului de ardere în perioada cea mal din punct de vedere energetic. traversarea se poate face şi pe la colţul străzilor. exprimat fie prin numărul de milimetri pe care-i mai are de parcurs plstonul din momentul producerii scînteii pînă în punctul mort. asemenea traversări trebuie să se facă cu deosebită prudentă şi atenţie. Inceperea traversării se realizează după o prealabilă asigurare şi în pas vioi (nu în fugă) de aşa natură incit trecătorii să se afle pe partea carosabilă un timp cît mai scurt. de asemenea. sub şaua motoretei). ele sînt miraculoase? Despre aceasta. [] --. Unii pietoni (printre care se află şi destui tineri care bravează.M. avind prioritate faţă de vehicule. totodată. Figura 2 reprezintă «explozia» părţilor componente ale magnetoului. La motoreta «Mobra» avansul de aprindere este de 1 mm înaintea p. Acest «avans» la declanşarea scînteii. La montare. cama. cînd sporul anual de autovehicule a oscilat Între 7 şi 8.) implică declanşarea scînteii înainte ca pistonul să ajungă la punctul mort interior (a se vedea nr. rolul şi denumirea celorlalte rezultînd din figură. Sînt necesare însă următoarele precizări: . Este recomandabil ca pietonii să traverseze pe cît posibil grupaţi. Nimănui nu-i convine să. deoarece orice schimbare a acestei distante modifică implicit valoarea avansului.sc:ut 1975 cea mC'JÎ «explozivă» creştere iR comparaţie cu ultimii patru ani. De aceea. trecînd pe sub «nasul» maşinilor) gindesc cam aşa: «Şi ce dacă trec la cîţiva paşi prin faţa lor. consumul.ţ'(tf!%t t---t---1-Ir-:-"'-m-I----<"" _ _ TRASEE VEHICULE O "ftfJlitFrfflflf'cr Ne refeream mai sus la vitezele de deplasare a autovehiculelor şi a pietonilor. Sînt figurate. Într-o secundă însă. de 7 m . începe declanşarea sCÎnteii Între electrozii bujiei pe «filiera» explicată anterior. . in acest caz. . că d-aia au frîne!» Dar oare posibilităţile frînelor sînt nelimitate.5%.desfăşurarea traficului rutier. Aici.1 m. pentru a se putea angaja În siguranţă la traversarea străzii. care se deplasează cu 40 km pe oră. precum şi a vitezei cu care se deplasează acestea.pot influenţa hotărîtor negativ sau pozitiv . 4. reprezentînd cifre cu 20-50% mai ridicate faţă de 1974. presiunea şi temperatura amestecului etc. Şi acum ceva despre traversarea În diagonală. una din greşelile cele mai frecvente care se fac este introducerea unei şurubelniţe printr-o fereastră a volantului pentru blocarea acestuia în raport cu placa statorului. Pietonii.~PHEXAGONAl~__~__ DE19 +-__~________~ AP HEXABONAL DE27 /IlO 180 . Dispozitivul se montează în locul acelora bujiei. Figura. trebuie să înceapă deschiderea contactelor ruptorului. În felul acesta. Aceasta. şi celelalte repere ale sistemului de aprindere: bobina de inducţie (plasată în spatele cutiei din stînga. ei sint mai vizibili.m. De din urmă nr. aştepte În calitate de pasager in autobuz (mai ales cind se grăbeşte să ajungă la serviciu sau la şcoală) trecerea prin faţa autovehiculului «în pas de. cu alte cuvinte. bobina 37 alimentînd de data aceasta direct lămpile de poziţIe şi frînă. DEMONTAREA . regimul termic al motorului. că un pieton de vÎrstă medie parcurge ceva mai mult de un metru pe secundă. autovehiculul parcurge 16. Esenţial În traversare este aprecierea distanţei din punctul unde se află trecătorul pină la vehiculele care se apropie. aflată pe butucul volantulw. întocmită de uzina «Metrom» din Braşov. Îi invităm pe tineri s. verificare se face cu dispozitive de tipul 3.i.obişnuite. a ciclului de (volum disponibil. încărcarea bateriei de acumulatoare (ieşire «roşu» reper 37). de exemplu. . reper ce indică poziţia de punct mort interior al pistonului. O primă regulă constă În aceea că arterele rutiere trebuie traversate numai pe la locurile semnalizate cu indicatoare şi marcaje. iar dacă viteza de circulaţie este de 70 km pe oră (maxima admisă în oraşe pentru autoturisme). In legendă s-au nominalizat însă numai reperele mai semnificative.m. fiind subţire şi confecţio­ nată din materiale uşoare. Pentru a putea circula corect ca pietoni. La varianta «Super» magnetoul este identic. este un parametru de reglaj de cea mai mare importanţă. În numărul viitor.Verificati valoarea avans ului şi distanta între contactele ruptoriIlui (0. Pentru traversarea unei străzi .pietonului ii sînt necesare cca 6 secunde. n-au decît să oprească. 2). parcurge 11. bujia. ciclul nostru de articole la realizarea acestei noa revistei. în auto al noastre a cunc. In lipsa «zebrelor». Densitatea circulaţiei a atins şi ea valorile cele mai inalte. De reglarea lui corectă depind puterea.Verificaţi cel puţin o dată corecta marcare a semnelor de pe volant şi carter.7 m.i. cablurile de conexiune etc. 1/1976 al revistei). Pentru a realiza blocajul amintit (necesar strîngerii sau desfacerii de fixare a volantului pe capătul arborelui eficientă este utilizarea unei se fixează cu furca pe axul în orificiul de pe volant.~.Umeziţi periodic cu ulei pista de ungere a axului şi a bucşei volantului aflată pe placa volantului. se «impun» mai mult şoferilor şi mai ales reţin un timp mai scurt circulaţia vehiculelor in a cărei fluentă cursivitate sîntem cu toţii interesaţi. despre noţiu­ nea de «spaţiu de oprire» şi despre indicatoarele rutiere ce trebuie bine cunoscute şi mai ales respectate de pietoni. cea mai numeroasă categorie de participanţi la circulaţie. îniăşurarea pentru excitarea bobinei de aprindere (ieşire «albastru» . Mici abateri de la toleranţele de fabricaţie sau montaj ale pieselor motorului pot modifica corespondenţa dintre poziţia pistonului şi aceste repere.Reglaţi mai întîi distanţa între contacte şi apoi avansul.de pe semlcarterul din stînga.4 mm) la fiecare 3 000· km. are marele avantaj de a prezenta toate piesele componente ale magnet oului în ordinea şi poziţia de montare-demontare. fie prin numărul de grade de rotaţIe a arborelUI cotit (ORAC) al manivelei pînă la poziţia corespunzătoare punctului mort. melc» a unui trecător care citeşte ziarul pe «zebre». In acest moment. Reglarea avansului se face respectînd operaţiunile indicate în cartea cu instructiunile de folosire. ca cea din fig. Nu este deloc lipsit de importanţă să se ştie. . apariţia detonaţiei etc. Demontarea volantului (rotorul magnetoului) de pe axul arborelui cotit trebuie făcută numai cu o presă specială. Această pOZIţie a pistonului este obţinută prin alinierea semnului de pe volant cu reperul A . . În unele puncte. pietonii nu au prioritate. fiind astfel extrem de utilă.MONTAREA MAGNETOULUI O serie de operaţii de întreţinere şi reparaţie a motoretei implică demontarea magnetoului. pe în milimetri putîndu-se Citi valoarea în· apropierea p. Pietonii se pot angaja in trecerea arterei rutiere numai după ce s-au asigurat privind in stinga şi apoi În dreapta că pot traversa fără nici un pericol. funcţionare Pe semicarter se mai află încă un reper notat cu P.ă facă acest simplu calcul al distanţei la care trebuie să se afle faţă de un autovehicul care se deplasează cu 60 km pe oră.reper 26). interior.

sursa de alimentare asigură În permanenţă ca sensul liniilor 'de curent să fie Îndreptat de la clădire spre fundaţie şi terenul înconjurător. concretizate prin numeroase invenţii ale dr. rezistenţa sa electrică creşte. care constituie însăşi sursa de energie. atunci apa se va deplasa prin fundaţia clădirii (mediu poros) de la polul pozitiv (construcţie) la polul negativ (teren) şi construcţia se usucă lent. Acest fel de umiditate se mai numeşte şi igrasie. Aceasta datorită element~lor neprevăzute. în acest caz. dispuse la baza zidului. intrînd În funcţiune automat În momentul Creşterea excesivă a conţinutului de umiditate în pereţii clădirilor determină o perturbare a regimului funcţional al încăperilor. prin evaporarea apei de deasupra cotei electrozilor din perete. În functie de caracteristicile sursei de alimentare cu curent continuu. de 1 cm grosime şi 15 cm Înălţime. var şi ciment. pe măsură ce peretele se usucă. existenţa umezeHi favorizează dezvoltarea mucegaiurilor. lipit la fiecare electrod de căpăcelui metalic. se compune dintr-un şir de electrozi metalici montaţi din loc in loc în zidăria afectată de igrasie. după uscare. 2). tot din calcul rezultă şi numărul prizelor de pămînt. Fenomenul de electroosmoză poate fi definit astfel: dacă la extremităţile unui mediu poros. ing. Există diverse moduri prin care apa poate pătrunde în ziduri: stropirea În timpul ploilor. Trebuie remarcat faptul că '1u Întotdeauna o instalaţie pasivă rezolvă problema. fundaţii di!:l piatră de rIu. orificii cu diametrul de 40 mm şi lungi 2/3 din grosimea zidului. ' Circuitul electric al unei asemenea instalatii se închide prin fundaţia clădirii între electrozii tubulari din perete şi electrozii plini din fundaţie prin intermediul unlJt redresor automatizat. se conectează toţi elecîrozii într-un singur circuit şi se leagă la prize de pămînt. care foloseşte o sursă adiţionaLă de energie. Fiecare electrod are îngloba! la capătul exterior un bastonaş de grafit. Pentru executarea orificiilor se foloseşte un aparat percutant sau un aparat similar prevăzut cu dălţi şi burghie cu diametrul între 2 şi 4 cm. In aceste cazuri se foloseşte o metodă automatizată de electrodrenare care mtră În funcţiune atuncI cînd zidul se umezeste si iese din functiune cînd zidul ' este uscat (fig. Pe baza constatării existenţei În mod natural a clădiri unei noi iesind din dităţii. lucru care asigură un contact permanent între electrod şi zidărie. de la 20-30 de zile pînă la 60-90 de zile În cele mai dificile situaţii. pe care este montat prin presare un căpăcel de alamă nichelată. instalaţia funcţio­ nînd În faza pasivă. Legarea elechozilor În circuitul electric se face cu un conductor de cupru. unde se evaporă în atmosferă. cum sînt stilpii de beton armat. Apar situaţii cînd nu se pot perfora orificiile pentru turnarea electrozilor În locurile stabilite pe plan. de natura terenului. poartă numele de METODA ACTIVA (fig. inundaţii. În lungul ei. datorită existenţei cablurilor electrice subterane sau a liniilor de tramvai. Aceşti electrozi se leagă Între ei cu un conductor electric. Dintre acestea. pot apărea curenţi «vagabonzi» care ar putea perturba funcţionarea corectă a unei instalaţii pasive. Pentru împiedicarea unei noi ascensiuni. care dăunează deopotrivă sănătăţii şi bunurilor materiale. montată În serie în circuitul electric al instalaţiei. distanţa dintre aceştia variază În jur de 50 cm. apa migrează de la electrozii tubulari pozitivi la cei negativi. infiltraţii În subsoluri. Prin transport electroosmotic. defecţiuni ale instalaţiilor de apă. Dacă diferenţa de potenţial naturală. Retencuirea suprafeţelor de pe care s-a îndepărtat tencuiala alterată se face cu un mortar de perlit. Metoda activă dă o mai mare siguranţă în exploatare. însorire). condens. 4). care se conectează la prize de pămînt prin fundaţia clădirii (fig. 3). Noua tencuială se poate executa după 2-4 săp­ tămîni de la intrarea În funcţiune a instalaţiei.5% din consumul obişnuit necesar gospodăriei. mortar ce are calităţi superioare În ce priveşte difuzivitatea la vaporii de apă. variază În functie de natura materialelor construcţiei respective. prezenta lucrare se ocupă În special de umiditatea ascensională care pătrunde datorită inexistenţei sau a degradării hidroizolaţiei clădirilor. Acest contact se izolează cu un chit anticorosiv. se aplică o diferenţă de potenţial electric continuu. Consumul de energie electrică pentru o instalaţie executată la o casă de locuit nu depăşeşte 0. se grupează numă­ rul de electrozi corespunzători fiecărei instalaţii. O asemenea instalaţie are avantajul că elimină prizele de pămînt. ascensionale. după Înlăturarea tencuielii alterate. mai ales În oraşe unde. O variantă a acestei metode este metoda activă cu electrozi conectaţi alternat la polul plus şi la polul minus al sursei de curent (fig. Această evaporare grăbeşte procesul de uscare al zidurilor. Avantajul instalaţiilor cu electrozi din ciment-grafit faţă de cele cu electrozi de cupru sau alte metale constă În faptul că prezenţii electrozi nu se corodează şi nu se consumă În timp. de condiţiile climatice (temperatură. migraţia ascensională etc. aceasta în perioada de funcţionare intensă a instalaţiei. este suficientă pentru împiedicarea migraţie. conform acestei metode. ea rămînînd montată permanent În clădire. atunci sub influenţa acestuia În mediul poros ia naştere o mişcare a fluidului de la anod la catod. Moraru. se introduce în circuitul electrozi de perete-prize de pămînt o sursă de alimentare cu curent electric continuu. 'rtealizarea unei instalaţii active se poate prezenta după cum urmează: de-a lungul zidăriei afectate de umezeală. De asemenea. indică orientativ conţinutul de umiditate prin variatia intensitătii fluxului luminos cu scăderea intensităţii curentu"ui. Materialul de fată are ca bază realizările În domeniul combaterii umidităţii din pereţii clădirilor. se perforează. pe aceste porţiuni electrozii vor fi constituiţi din benzi orizontale din mortar de ciment-grafit. Pentru realizarea unei distribuţii de potenţial cît mai uniforme În planul electrozilor. 1). saturat cu un fluid electrolitic. M. In astfel de cazuri. sau grosimea prea mică a pereţilor. O lampă de control. la baza zidului. . hidrofobizant. grosimea pereţilor. În care se toarnă la faţa locului electrozi tubulari de ciment-gram. CONSTANTIN MIHĂESCU unei diferenţe de potenţial electric între clădire şi mediul înconjurător şi a folosirii fenomenului de electroosmoză. În cazul cînd diferenţa naturală de potenţial nu poate furniza energia necesară îndepărtării umezelii. sau prin introducerea În aceştia a unor capsule Încălzitoare. avantajul metodei active constă şi în faptul că scurtează mult perioada de timp necesară uscăr(i pereţilor faţă de metoda pasivă. Durata uscării. prin scăderea temperaturii pe suprafaţa interioară a pereţilor şi prin creşterea umidităţii aerului interior În urma evaporării continue de pe suprafaţa umedă. de migraţie ascenSională a apei şi În momentul îndepărtării umi- Grăbirea procesului de uscare se mai poate realiza prin ventilarea forţată a orificiilor electrozilor. iar curentul absorbit de la sursa de alimentare (redresor) scade. numite METODE PASIVE. Instalaţia funcţio­ nează atît timp cît există umiditate În ziduri. In cazul metodei active. la limita inferioară a zidăriei. datorită uscării zidăriei. umiditate. şi experienta oroprie a autorului. de asemenea. Instalaţia. conectată cu polul plus la construcţie şi cu polul minus la împămîntare. au apărut primele metode de electrodrenare. Această metodă.mETO E ElE[TRO I IEE DE [OmBATERE A Ing. pînă cînd circuitul electric este întrerupt la uscarea completă a peretelui. Metodele electrofizice de combatere a umezelii În au ca bază fenomenul de electroosmoză şi cîmp electric.

Îmbinările se fac prin sudură sau cu şu·tic cu secţiunea de 4 cm 2 tole ruburi. Dioda montată în baza tranzistorului are rol protector şi poate fi de orice tip. tensiunea decupată de la dioda Zener se aplică unui divizor rezistiv. care funcţionează în regim de comutator.gintat. Piesa principală ce urmează Constructiv.15 mm.2 mm). 1. Acest montaj generează un semnal dreptunghiular cu frecvenţa de 50 Hz. Tensiunea de la bornele-diodei este întreruptă de tranzistorul BC 108. iar tate foarte redusă.2 kO se regleCHă nivelul ca în punctul maxim să existe tensiunea de 20 V. MIHAI Există aparate de fabricaţie . Înseamnă că nu a (144-146 MHz).are diametrul de 5 mm. poate fi utilizată o diodă ZL 22 sau alt tip asemănător (eventual. Firul de legătură intre tează bobinele transformatorului este indicat pe schemă elemente este tot din cupru. necesitînd doar ţeavă formatorul. electrică principală o Tnfăşurările n{ şi n4 se bobi. La convertizorul descris se pot alimenta un casetofon. care ajunge la 15 dB.e---------. Acordarea antenei atit in 2 m cit şi În 70 cm se face cu un trimer de 312 pF. Etalonarea prealabilă a osciloscopului reduee erorile de măsură ce provin de la variaţia ampUficării pe vert1cală sau de la sonda de măsură. la care se Iasă un ÎnCîştigul antenei este de 6 dB. de vulpi». această a fi confecţionată este trans. de o bună apreciere se bucură pe un radiator cu suprafaţa antena in dublu gama. antena HB9CV se montează Înfăşurarea n3 are 2050 de de obicei direct pe radioreceptoarele pentru «vÎspire cu sîrmă de 0. O tensiune continuă de 250 V din osciloscop se aplică rezistenţei 33 kQ şi respectiv diodei Zener Oz. De reţinut că se poate faee şi un control al bazei de timp. fig. ' (432 MHz). fig. ?V ţ7. 2• cunoscută sub numele de de 200 cm HB8CV. Montajul astfel realizat se poate introduce În interiorul oscHoscopului sau într-o cutie separată. dar caracteristica trefier de 0. A vînd şi greucu diametrul de 0. un aparat de radio sau o maşină de +o-. În orice caz. portant -directivitateaIar pentru n4 se bobinează recomandă antena a fi utilizată În echipamen100 de spire cu sîrmă 0. Comanda acestui tranzistor se efectuează cu 50 Hz din tensiunea reţelei. respectiv amplificarea pe verticală.de pe ecranul unui osciloscop. Întrucît semnalul de la caHbrator.constituie raportul faţă­ nează Împreună.5 mm şi. stabilind afJoi din butonul «Amplificare verticală» cîte diviziuni r8f)rezintă 1 V. Această adaptare se poate realiza prin intermediul unui convertizor ce se alimentează cu 12 V şi debitează 220 V. Astfel. In sfîrşit. respectiv în unităţi V/cm.Q Din gama antenelor u15 W. industrială ce pot funcţiona numai la tensiunea alternativă de 220 V. Această diodă trebuie să aibă tensiunea de stabilizare de 22 V şi să admită 1 W putere disipată. ţeava Modul cum se interconec. ţeava are diametrul de 6 mm. aplicînd la intrarea oscUoscopului semnalul provenit de la calibrator. pentru a nu ras. eventual cupru din armat dintr-un miez feromagne. Cu J'otenţiometrul de 2.POPESCU Montajul simplu prezentat În articolul de faţă este un auxiliar foarte preţios pentru etalonarea scalai de măsură. se imbracă cu tub PVC sau alt izolant. tul radioelectronic porInfăşurarea n2 are 650 de spire tabil. din care 65 de spate.- liiiiiii. 1. dar avem la dispoziţie un acumulator sau baterii galvanice cu tensiunea de 12 V curent continuu şi deci apare necesitatea adaptării consumatorului la sursă.5 mm.tă a lucra in banda de 2 m ţionează. fiind în esenţă provenit de la reţeaua de curent a4ternativ. Dacă la punerea În func. Tensiunea din secundarul tran sformatoru lui fiind destul de redusă.45 mm. E + 1.G.j I I I . 1. Sînt situaţii cînd nu dispunem de o astfel de sursă. i·252 -f.iar pentru varianta destinată gamei de 70 cm N220V rări lor bobinelor. se pot Înseria două diode cu tensiune de stabilizare de la 12 V). tilizate de radioamatori aTranzistorul este de tipul tit pentru emisie cit şi 2 N3055 sau BD Y 39 montat pentru recepţie.iiiiiiiiiiiiiiiiipiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiii~~~iiiiiii_bra p. un aparat ce nu consumă mai mult de 12- V03CO produce atingeri accidentale.cupru. are perioada 20 ms. prin intermediul unui transformator.. Cuplajul la aparat este realizat prin cablu coaxial cu impedanţa de 75 fl. r.nătoarea antena destinaPentru ţiune convertizorul nu func. cu diametrul de cu puncte negre.'f :i7-""'l ~. se poate folosi Înfăşurarea pentru încălzirea filamentelor tuburilor sau un transformator pentru sonerie.antenă este foarte simplă. Acest atribut im~pire pentru ni (sîrmă 1.------83 3'3B .3 mm. Caf'i:bralea se execută foarte simplu. Acesta este for. 2. fost respectat sensul Înfăsu. Toate rezistenţele din divizorul rezistiv vor fi cu toleranţă de 1%.

2. 10) Se raportează la căl­ dură şi temperatură. Dezavantajele menţionate sint Înlăturate prin montajul electronic prezentat În fig. a mai fost emisă o coliţă nedantelată cu o singură marcă in valoare de 10 mei. după un interval de folosire. prin electroliză a ţevilor de cupru. termIC. FIL4TILII CONFERINTA PENTRU SECURITATE ŞI COOPERARE IN EUROPA Poşta română a emis. II) Face priză la apă. Sunetul este generat de un muH:ivibrator format din tranzistoarele T1-T2. La atingerea sirmei cu inelul metalic se Închide circuitul electric de avertizare. Pentru inceput se pot folosi inele de diametre mai mari. Capătul celălalt rămîne nefolosit.). Se poate simplifica montajuJ dacă În loc de etajul final (T3) emitorul lui T2 se conectează printr-un condensator de cuplare (de aproximativ 2 jJF) la un amplificator de joasă frecvenţă Condensatorul se Încarcă. 4) Cilindru fără funduri. apoi din ce În ce mai mici. condensatorului fiind destul mare. de aproximativ 700 Hz. compus dintr-o baterie şi o sonerie sau buzer. . montat intr-un mîner izolat. picup etc. CUVINTE ÎNCRUCIŞATE MECANICA 1) Procedeu de fabricare ..8) Romea neregula. 16) mUD)))-ului Echer..Dispozitivul schiţat În fig. elementele pentru testare se compun dintr-o sîrmă curbată şi un inel metalic de dimensiuni mici..9itZ. EI este compus din elementele pentru testare şi un sistem de avertizare. inelul atinqe numai pentru o fracţiune de secundă sirma curbată. 11. De asemenea. Pe marginea colijei dantelate este inscrisă denumirea conferinţei. 1) întrerupă­ tor comandat la distantă. avertizorul nu răspunde din cauza inerţiei armăturilor mecanice ale soneriei.tă a. Testul constă în trecerea inelului prin sirma curbată În aşa fel Încît să nu se producă o atingere intre cele două piese. se va utiliza un transformator de ieşire de la un aparat cu tranzistoare cu un difuzor adecvat. sunetul avertizorului devine supărător. legate in serie. Astfel. 2) Aparat de prelucrare a ozonwm prin descărcăriJe electrice· in aer. Etajul final format din tranzistorul T3 este legat in permanenţă la sursa de alimentare. care intră in conductie şi semnalul apare În danţă apropiată de valoarea indicată. care blochează tranzistorul.). totuşi. 3) «Valon» metalice. consumul este extrem de redus datorită rezistenţei R5 din emitorul lui T2. 4) Un «ansamblu» de $1 n~ ~u aw~p~~~w~t Plantă ind:ustrială. 119) tumt structmal al unor oţeluri. in vederea unei funcţionări Îndelungate. 5) Carbură metalică pentru armarea pieselor de maşini supuse la uzură ma- re. unei roţi care are şi o de pendulare. Cu ajutorul potenţiometrului P1 se regla amplitudinea semDacă constructorul amator nu dispune de un difuzor cu o impe- (radio. legătura la primar se execută folosind priza mediană şi unul din capete. 3) Oţeluri «înnobilate» cu mult nichel (pl. este agreabilă la ureche. iar Ba intreruperea contactului. ORIZONTAL SI VERTICAL 1) Excitaţie a unei masini electrice formată dm două circuite. două mărci de cîte 2. 12) Unitate de măsură în sistemul MKS. la intrarea in funcţiune a muhivibratorului. O bucată scurtă pe capătul superior şi inferior se izolează. Diodele cu siliciu 01 si 02 sint montate pentru prevenirea depătensiuni80r inverse limită pe joncbază emitor ale tranzistoarelor.75 lei şi două mărci de cîte 5 lei. 13) IntJrebl1l1mţţată industria pozitiv tuI unui protector la motoare temă. 6) Element decoratIv arhItectural. Sîrma curbată este fixată in poziţie verticală pe o scîndură sau pe o cutie. un grupaj În bloc de patru mărci alternante. Se Dot folosi şi cele de la etajele finale În contratimp. Montajul este alimentat din două baterii plate. 2) P"rrghie de manevră. După cum se remarcă. In acest .. 20) MecaIDc pentru el insusi. dacă. cu ocazia conferinţei. Frecvenţa generată. Efectul este un sunet plăcut care se pierde incet ca un «glissando» la un instrument cu coarde. De asemenea. Circuitul se alimentează in momenhd atingerii inelului de sirmă lui din condensator.. 8) Pătrunde tainele oţeiului.. 9) Tratament . impulsurile pozith~'e polarizează baza lui T3. se alimentează circuitul muH:ivibrcri:om- el difuzor. Montajui prezentat are unele dezavantaje. 1 este extrem de simplu.

de trisecţje. este detectat şi componenta negativă se aplică pe baza tranzistorului T 4. Mai degrabă sau mai tirziu insă. punctele B şi C vor triseda unghiul in părţi egale. se scot siiguranţeie de pe celelalte două canale. Încearcă. Bobinele şi transformatoarele se pot construi conform datelor de mai jos. una nedorită. 1) Stabilirea unei legături bilaterale intre radioamatori este confirmată cu imprimate speciale. Grecii antici ştiau foarte bine că anumite unghiuri particulare pot fi trisectate În restricţiile amintite (cu rigla şi compasul). montan:: se face urm.~11i.I\~:1~~\:!'2i~~. Bobina L se execută pe o oală de ferită ti) 16 x 14 mm. instalaţia va fi realizată conform figurii 8. QSL-ul alăturat este rodul unei veritabile performante in banda de 144 MHz realizată de doi tineri radioamatori . a unghiului astfel ca semicercul să fie tangent la cealaltă latură.. din greşeală.ţi~~H\)s.). de asemenea" el nu necesită linii sau alte construcţi grafice auxiliare. In figura alăturată se prezintă o variantil a jocului. nouă din cele zece lăzi conţin bile identice. restul construcţiei fiind uşor de intuit). semnalul este întors prin condensatorul de 41 nF. după ce a fost amplificat. Unghiurile de 30° şi 60° astfel obţinute pot fi utilizate pentru trisectarea unghiului de 180° şi a celui de 45° (se bisectează Întîi unghiul de 30°. Se modifică frecvenţa generatorului pînă se observă atragerea releului Ia un nivel minim al semnalului. Printre zece lăzi conţinînd bile de rulmenţi s-a strecurat. un fir subţire). astfel. ceva mai tirziu. a rezultat categoric zădărnicia căutării unei astfel de metode. prin demonstraţia matematicianului P.arbitrar)? Cititorul poate descoperi singur anumite par- ticularităti matematice interesante (cazul general . reactanţa inductivă creşte. Ceva asemănător s-a petrecut şi În rîndui matematicienilor maturi. F6CRP Dupi.i~111. TO RADIO (URMARE DIN PAG. că aceleaşi instrumente ar fi incapabile să trisecteze un unghi in părţi egale. turnul ar conţine n discuri (n . Jocul distractiv prezentat alăturat a fost conceput de către matematicianul francez Edouard lucas in anul 1883. FRANCE YOSBHW/P cablaj imprimat. In acest caz. becul va trebui :să rimid stins. cu greutatea de 50 g fiecare. considerind acest postulat geometric ca o provocare directă. Avînd la dispoziţie o balanţă şi greutăţile necesare. avînd 600-900 de spire cu sîrmă de Cu-Em cu dia metrul de 0. incă numeroşi driseclori.. alcătuită din şap1e discuri circUlare găurile la centru şi trei vergele verticale montate pe un suport Problema constă in a transfera «turnul» pe una din cele două vergele libere. unghiul de 90° poate fi împărţit În trei unghiuri egale. temerari in toate colţurile lumii. aplicabilă oricărui unghi dat Abia in anuI1&n. Trisedorul (figura haşurată) este precis şi uşor de manipulat.j. 17) la filtrul de selecţie (fig.lii~!~:!. Ambele sînt atit de simple incit elevilor le vine foarte greu să creadă. orioc scurtcircuit pe linie duce la distrugerea lor. Muchia sa superioară (s. Condensatorul C se Va stabili prin tatonare. este prezentat in fig. 4). Cu toate că dovada acestei imposibilităţi este evidentă pentru toti cei care au cunoştinţe matematice suficien1e pentru a o intelege.Y05BHW din România şi F6CRP din Franţa.01 mm. prin punctele B şi C. pe care il propunem spre analizare cititorilor noştri in chip de amuzament. negativînd baza tranzistorului T4> ceea ce conduce la amplificarea semnalului. Mai precis. neavind nid un element mobil. Pentru redare. Un exemplu clasic. prin eforturi considerabile. Se pune intrebarea: putem face acest lucru printr-o singură CÎntărire? 2. Printre primele construcţii cu rigla şi compasul pe care elevii le învaţă la lecţiile de geometrie plană se numără bisecţia unghiului şi împărţirea unui segment in n părţi egale. în colectorul tranzistorului va circula un curent le suficient de mare pentru a atrage releul Rt.~)iGli. Proba se va face în continuare şi prin înregistrare pe magnetofon tatorundu-se valoarea intensităţii semnalului ce se înregistrează...~lGSb~l:li. Există. iar cea de a zecea Iadă este umplută cu bile avînd greutatea de 40 g. cu multe secole Înaintea erei noastre. în funcţie de inductanţa bobine~ valoare care se stabileşte cu oscilatorul de audiofrecvenţă cuplat cu filtrul în punctul a.&ijs~:î~11. numărul minim de mutări necesare? Dar dacă.. O atentie deosebită se acordi la montarea ~toarelor şi la ieşirile pentru becuri. aşa cum se indică in fig. filtrul de selecţie fiind legat cu para aspectomatului.L Wantzel. semnalul de audiofrecvenţă. este aplicat pe baza tranzistorului T 4' legat într-un cuplaj Darlington cu tranzistorul T 5' Cînd nu apare semnalul de audiofrecvenţă fl> reactanţa inductivă a bobinei L este redusă. fiind în jur de 10-22 nF. prin mtrerupătorul K fără wreun semnal la intrare.~1.gmentul arbitrar ales" AD) este impArtită in trei părti egale. elanul lor este curmat prin descoperirea punctului in care construcanticele restrictii.~\~i5ţl\1:~l~i:~:f\l. de exemplu.AMUZAMENTE 1. Care este" in aceste condiţii. Pentru a impărţi in trei părţi egale un unghi dat arbitrar (MON) cu ajutorul trisectorului se procedează astfel: se aşază colţul din D al muchiei superioare pe o lalurl. Se pot utiliza şi bobinele de corecţie de la magnetofoanele TESLA (B 41 etc. Şi nu puţini dintre elevii bine dotaţi în ale matematicii. caR nn depişeşre 15 cm x 10 cm. mai există . ţia incalcă 3.~\:l0~~i&s]:~\~)tţi!&:~ii~iK:m'0~'. Nu a putut fi Însă găsită o melodă generali.i~'Ii!.) . 1 (lăsăm pe seama cititorului justificarea teoretică). in loc de şapte.:~i. La apariţia semnalulu~ a cărui frecvenţă este identică cu frecvenţa de rezonanţă a circuitului Le. ale acestui joc '\". mutind cite un singur disc o dată şi in aşa fel incit să nu se aşeze niciodată un disc mai mare peste unul mai mic. denumite QSL. o infinitate de unghiuri particulare care pot fi trisectate În părţi egale cu rigla şi compasul (unghiurile de forma 360 o/n -unde n este un număr intreg nedivizibil prin 3).i. Parţial. Dacă se inverseaii anooul cu catodul tiriist{~ruiui Dacă şi m aceută situaţie se aprinde firă semna]" 1tiristorw este ars. dar altminteri zadarnice. iar muchia dreapta a cminerului» să treacă prin virful unghiului dat. se alimenteazi. conţi· nînd magnetofonul cuplat cu filtrul de selecţie şi difuzorul extern. Apoi se alimentează cu semnal de nivel progresiv la intrare" _mărind variaţia luminoasă a becului bă: .n discuri). dorim să identificăm lada nedorită.ltoarea prose foloseşte numai canalul peutru frecvenţe medii P::Il se fixează la maximum. ceea ce face ca baza tranzistorului T4 să fie puternic pozitivată. R Minimum 2"-1 mutări. Marginea curbilinie este un are aparţinind semicercului de rază AS şi cu centrul in B. Este recomandat sistemul siguranţei montate direct pe plAcuta de circuit imprimat intre dod cose (in esenţă. În perioada de «copilărie» a geometriei. 2.:1 (URMARE DIN PAG. măfind amplificarea semnalului In final. să găsească o soluţie a problemei prin care să-şi contrazică profesorul..

Mulţu­ mim pentru amabilele aprecieri. STRUGAR C. sper să vă fie de mare folos.:. DiMBOVITA Vă felicităm pentru frumoasele dv. GORJ.. a>otnJd CE 11'214 ~ 0= ~ ~ =. DU MITRA. Sergiu Florică. precum şi fiabilitatea sint destul de ridicate. vom reveni asupra acestui subiect. Construit in intregime cu elemente semiconductoare -10 tranzistoare şi 3 diode . Stabilitatea in funcţionare este asigurată şi de faptul că tranzistoarele din lanţul de radiofrecvenţă sint cu siliciu.. ing. trebuie să inlocuiţi condensatorul de cuplaj dintre separatorul de impulsuri şi tubul 6 H1. În serie două condensatoare de 100. cu experienţa ceo acumulaţi veţi deveni un veritabil specialist.. dar schema casetofonului nu o posedăm. -.__ .BOCŞA Revedeti articolul «Circuite electronice» publicat DRAGOMIR VICTOR DRAGĂNEŞTI.H.TacA TElEORMAN Materialele trimise la conditiile de publicare. Nu posedăm deocamdată schema. Într-un număr viitor. şi În special pentru reuşita construcţiilor abordate. CB BCI08 EC AC1I!OK ~"'''''"''''''''- Radioreceptorul «Moldova».fĂGĂRAS. BUCUREŞTI BUCUREŞTi Dioda 1 N 3020B are Uz = 10V şi Iz = 25 mA. vom consacra amplu articol acestui subiect.=:.dar nu aşa curind.TURNU MĂGURElE. Urmăriţi rubrica «Radioservice». ARGEŞ Reţinem ca binevenite sugestiile dv. după care urmează amplificatorul de frecvenţă intermediară format din două etaje de amplificare şi filtrele aferente cu ajutorul cărora se obţine selectivitatea. Vom publica şi materiale despre utilizarea ultrasunetelor. redacţie nu indeplinesc Prof..591 !!Q2 EFD1Q7 0301 :OTAREA TE. - JUD. MATEESCU MIHAI - Cristalul poate fi procurat de la alţi radioamatori.I 50mWb . POPA D.. . alimentarea este corectă.... În privinţa casetofonului. medii şi scurte. BUDICA ION - BuzAu PINA. Totuşi. GHUJRĂU VIOREl . Micşorarea dimensiunii provine din uzura tubului final cadre. .POSTA REDACTIEI . BUNESCU PAVEl. GHINEA Modul de formare. destinat a recepţiona emisiunile cu modulaţie de amplitudine din gama undelor lungi. FaptUl că in timpul experimentărilor apar şi unele greutăţi este normal. eHE B. Substanţele chimice le puteţi obţine de la magazinele foto..ORADEA. Amplificatorul de audiofrecvenţă asigură la ieşire o putere de 1 W cu maximum 10% distorsiuni. Obţineţi ded Întîi autorizaţia. llNCĂ CRISTIAN . Chiar paginile HI-FI din acest număr al revistei . c::J . Consultaţi colecţia revistei noastre la o PETRIŞOR CRISTIAN -.:..ltOOOv .BUCUREŞTI Sint interzise construcţia şi experimentarea radioemiţătoarelor fără o autorizaţie eliberată de M.6V :ji25v ~100V *160V C.:::::. PETeU ŞTEfAN - GALATI BUCUREŞTI Publicarea manipulatorului este posibilă.Tc. de ing. determinarea defectului survenit impune utilizarea unei aparaturi mai complexe.. . Tn revistă am publicat mai multe montaje pentru efecte acustice. MontAţ. sau renunţaţi la cuarţi şi faceţi un oscilator LC. C2 şi C3 de la masă. performanţele sale electrice. a. ARGEŞ Schema receptorului «Zefir» a fost publicatâ În revistă in anul 1973. EKART IMRIE .uF la 350V-400V. ~ GROSU ION-GALAŢI GAL R.JUD. MĂRUNTElU PETRE .NSI. amplificatorul publicat chiar in acest BEJAN FLORIN - PASCU lUCIAN - CONSTANTA Se desfac ştrapurile de pe P1. in domeniul televiziunii. Dificultatea procurării condensatoarelor cu tensiune mare de lucru poate fi rezolvată destul de simplu.. C2 şi C3 se introduc semnalele celor trei canale.PRADUlEŞTI. JABA SORIN .. produs al uzinelor «Electronica».T. rezultate obţinute În domeniul construcţiilor electronice. P2 şi P3 şi C1 de la minus. totuşi. vă sugerăm să apelaţI ia serviciile unei cooperative specializate...JUD. 30V :t.. AGH IO- SIF - bibliotecă publică..OR cn:n =fi. exploatare şi eventual păstrare a batariilor de acumulatoare a fost prezentat deja in revista noastră. realizări din domeniul foto sint bine- TUSSER A. c. Nu uitaţi masa la emitor etaj final. in componenţa căruia este inclus şi tranzistorul AC 180 K. LAZĂR FLORIN . MĂNEŞTI-PRAHOVA pentru realizările dv. BADEA ILIE .'zv ::!ţ15V :$. Materialele au fost Construiţi număr.MĂlURENI. ION ..este de tip superheterodină În varianta:staţionar. şi vom căuta a le concretiza În paginile revistei. Pînă atunci revedeti colecţia «Tehnium».ORADEA Vă felicităm pentru preocupările dv. şi anume BF-214. "-'-~ LEGENDA Sen5biktdUeFlper'ltnJ ~ \ I 50mw tei leVe "'=-"'~AFPO'ltn... ALEXANDRU ŞTEfAN TEHNIC BUCUREŞTI MARIN FRUSINA Vă felicităm lICEUL ElECTRO- TIRNĂVENI Schemele solicitate vor fi publicate. Nu trebuie să uitaţi că minusul primului condensator trebuie izolat foarte bine faţă de şasiu. ~ CIM- REVUTCHI ALEXE Orice fel de venite. FLOREA ION TUDOR .TURCA reţinute spre publicare.25OV . Referitor la defectul din sincronizare cadre. apoi prin C1. SUCEAVA 59? 312 309 311 306 310 401402 403 404 405 406 ~~~1Ili. Alimentarea radioreceptorului se face cu 110 sau 220V din reţeaua de curent prin intermediul unui stabilizator electronic. POPESCU MIHAI . .SIBIU SLATINA. - SIGHET In schema trimisă de dv. Primul etaj este convertor autooscilator. deci nu poate fi republicată aşa curind.IAŞI..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful