s.c. AQUA PROCIV PROIECT s.r.l.

Cluj-Napoca

Pr.nr.482/2009 Faza:S.F.

Anexa nr.12 . Memoriu tehnic - Regularizare rau Galbena pe sectorul Densus-Hateg , jud. Hunedoara
BORDEROU A. PIESE SCRISE 1. Foaie de capăt 2. Borderou 3. Memoriu tehnic 4. Deviz general 5. Analiza cost-beneficiu 6. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiŃiei 7. Avize si acorduri 8. Lista capacitati principale de lucrari 9. Deviz obiect 10. Lista volume totale de lucrari 11. Centralizator volume totale de lucrari 12. Imagini B. PIESE DESENATE 1. Plan de incadrare 2. Plan de ansamblu 3. Plan de situatie 4. Profil longitudinal 5. Profile transversale 6. SecŃiuni tip 7. Plan de situatie Acumulare Lacuri 8. Plan de situatie Acumulare Galbena 9. Longitudinal galerie de golire Acumulare Lacuri 10. Longitudinal galerie de golire Acumulare Galbena 11. Longitudinal ax baraj Acumulare Lacuri 12. Longitudinal ax baraj Acumulare Galbena 13. Plan de situatie Acumulare nepermanenta Galbena – varianta III 14. Longitudinal galerie de golire Acumulare nepermanenta Galbena sc.1:200000 sc.1:25000 sc.1:5000 pl. nr. 0 pl. nr. 1 pl. nr. 2-2.3

sc.1:20000/100pl. nr. 3 sc.1:200/100 pl. nr. 4-4.1 sc.1:100 sc.1:5000 sc.1:5000 pl. nr. 5-5.5 pl. nr. 6 pl. nr. 6.1

sc.1:100/100 pl. nr. 7 sc.1:100/100 pl. nr. 7.1 sc.1:200/100 pl. nr. 8 sc.1:200/100 pl. nr. 8.1 sc.1:10000 sc.1:200 pl. nr. 9 pl. nr. 9.1

Intocmit: ing. Dragos Gros -1-

s.c. AQUA PROCIV PROIECT s.r.l. Cluj-Napoca

Pr.nr.482/2009 Faza:S.F.

MEMORIU TEHNIC

CAP.I. DATE GENERALE 1.1. Denumirea investiŃiei: „Regularizare râu Galbena pe sectorul Densuş-HaŃeg” ,judeŃul Hunedoara. 1.2. Amplasament: Lucrările propuse sunt amplasate în albia minoră şi majoră a râului Galbena (cod cadastral IV-1.117.14.11), afluent de ordinul 3 al Mureşului (cod cadastral IV-1), pe teritoriul administrativ al: comunei Densuş cu satele Ştei, Densuş, al comunei General Berthelot (Unirea) cu satele Tuştea, Fărcădin, General Berthelot, oraşului HaŃeg şi Sântămăria Orlea, din judeŃul Hunedoara. 1.3. Ordonator principal de credite: Ministerul Mediului si Padurilor 1.4. Ordonator secundar de credite: AdministraŃia NaŃională ,,Apele Române” - AdministraŃia Bazinală de Apă Mureş. 1.5. Elaborator: s.c. AQUA PROCIV PROIECT s.r.l., Cluj-Napoca. CAP. II. INFORMAłII GENERALE PRIVIND PROIECTUL: 2.1. SituaŃia actuală şi informaŃii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului: AdministraŃia Bazinală de Apă Mureş – Serviciu Promovare InvestiŃii-Urmarire InvestiŃii 2.2. Descrierea investiŃiei: a) Tema, cu fundamentarea necesităŃii şi oportunităŃii investiŃiei Tema de proiectare În Programul de InvestiŃii al AdministraŃiei Bazinale de Apă Mureş pe anul 2009, este prevăzută investiŃia „Regularizare Râu Galbena pe sectorul Densuş-HaŃeg”, pentru combaterea efectelor inundaŃiilor provocate de precipitaŃiile abundente. Lucrările propuse constau din: sectorul Densuş – HaŃeg: regularizare albie, recalibrare, decolmatare, tăieri de coturi, protecŃii de maluri = 20km sectorul oraş HaŃeg: - dig de apărare amonte şi aval oraş - refacere apărări de maluri în intravilanul sectorului amenajat. SituaŃia actuală. Necesitatea şi oportunitatea investiŃiei Zona analizată aparŃine bazinului hidrografic Mureş (cod cadastral IV-1) pe Râul Galbena (cod cadastral IV-1.117.14.11), afluent al Râului Mare, pe sectorul cuprins în aval de confluenŃa cu pârâul Fierului (amonte de comuna Densuş) şi confluenŃa cu Râul Mare, pe o lungime de 20km. Râul Galbena traversează comunele Densuş, General Berthelor şi oraşul HaŃeg, situate în pitoreasca depresiune a HaŃegului, aşezări cu istorie pornind din antichitate, confirmată de descoperirile arheologice (obiecte din sec. IV î. Hr.), continuând cu epoca romană (în apropiere aflându-se Ulpia Traiana), epoca medievală când toată zona se afla sub stăpânirea voievodului Litovoi, continuându-şi existenŃa cu diferite perioade de înflorire, menŃionate documentar din anii 1247, 1360,

-2-

s.c. AQUA PROCIV PROIECT s.r.l. Cluj-Napoca

Pr.nr.482/2009 Faza:S.F.

1439 când localitatea HaŃeg devine oraş. În satul Densuş se află una dintre cele mai vechi biserici din România, construită pe ruinele unui castru din sec. IV, cu arhitectura si stilul construcŃiilor romane. Pe toată valea râului Galbena localităŃile păstrează construcŃii, biserici sau castele din sec. IV-XVII, monumente care completează peisajul deosebit al depresiunii HaŃeg, şi care fac zona de interes turistic deosebit. Râul Galbena face parte din peisajul natural al zonei, amenajarea lui pentru reducerea riscului la inundaŃii pentru localităŃi necesită un studiu complex care să includă lucrările hidrotehnice în mediul înconjurător. Cursul colectează o bogată reŃea hidrografică compusă din următorii afluenŃi principali cadastraŃi: • • de stânga: Răchitova, Livezii de dreapta: Fierului cu afluentul Lacuri, Poieni, Breazova, Pârâul de Câmp

Râul Galbena prezintă pe sectorul localităŃilor Densuş, Tuştea, Fărcădin, General Berthelot (fostă Unirea) până în oraşul HaŃeg o albie colmatată şi meandrată, cu maluri joase pe sectoare extinse cu sinuozitate accentuată. Capacitatea mică de transport pe traseul neamenajat duce la repetate deversări de maluri, cu inundarea gospodăriilor şi a terenurilor agricole situate în albia majoră a râului. Lucrările de amenajare existente pe curs cuprind un dig mal drept amonte de oraşul HaŃeg şi lucrări de reprofilare şi consolidare a malurilor în intravilanul oraşului, pe o lungime de 2,5km. Pe sectorul administrativ al oraşului HaŃeg, Râul Galbena prezintă două zone sensibile la creşteri ale nivelului apelor: în amonte de oraş (denumită Lunca de Sus – Fărcăşoane) în aval de oraş – parte şi pe zona administrată de comuna Sântămăria Orlea (denumită Lunca de Jos – Răstoacă). În zona amonte, la nivele crescute, sunt deversate malurile, inundând terenurile agricole după care, datorită configuraŃiei naturale ale terenului, viitura ajunge în oraş, ocolind sectorul amenajat. Aceeaşi situaŃie se observă şi în aval de sectorul amenajat, unde sunt inundate terenuri agricole. Pagubele înregistrate de primăriile localităŃilor afectate de inundaŃii, evidenŃiază necesitatea regularizării Râului Galbena. PAGUBE ÎNREGISTRATE
ANUL CALAMITĂłILOR 1998 1999 2000 19951996 21 66 2005 Nr. crt. OBIECTIVE U.M. Cant. totală 268 806 300 2 6 TOTAL PAGUBE PU lei 50,000 5,500 220 80,000 220,000 Valoare lei 13,400,000 4,433,000 66,000 160,000 1,320,000

1 2 3 4 5

Gospodării inundate Terenuri agricole inundate DC Fărcădin-Livezi afectat UnităŃi economice inundate DC Densuş-Ştei afectat

buc ha m buc km

10 84 300 2 6

1 393

236 258

5

-3-

s.c. AQUA PROCIV PROIECT s.r.l. Cluj-Napoca
6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 DC 93 Poieni - zone rupte DC 93 Poieni -zone rupte PodeŃe afectate DC95 Ştei-Criva PodeŃe rupte Subsoluri de bloc inundate Fântâni inundate Dispensar uman HaŃeg inudat ICIL HaŃeg inudat Întreprindere privată forestieră inundată Liceul din HaŃeg inundat Şantierul ICF inundat Teren arabil extravilan inundat Străzi inundate Străzi avariate Linii electrice scoase din funcŃiune Pereu beton pe sectorul din intravilan HaŃeg Pod avariat Case inundate Linii electrice avariate Drum distrus DJ687G Drumuri inundate Drumuri avariate Poduri şi podeŃe distruse ml ml buc ml buc buc buc buc buc buc buc buc ha km km km mp buc buc m m km km buc TOTAL 450 120 6 630 2 450 120 6 630 5 35 74 1 1 1 1 1 200 30 1 5 200 1 11 500 100 3 2 21

Pr.nr.482/2009 Faza:S.F.
220 220 140,000 220 190,000 25,000 5,000 80,000 80,000 80,000 120,000 30,000 5,500 250,000 250,000 215,000 65 245,000 125,000 215 220 225,000 225,000 140,000 99,000 26,400 840,000 138,600 950,000 875,000 370,000 80,000 80,000 80,000 120,000 30,000 1,100,000 7,500,000 250,000 1,075,000 13,000 245,000 1,375,000 107,500 22,000 720,000 405,000 2,940,000 38,820,500

3 35 74 1 1 1 1 1 200 30 1 5 200 1 11 500 100 3 2 21

Valoarea pagubelor medii calculate pentru debitul cu o probabilitate de depăşire de Q5% Considerând un coeficient de dezvoltare pe an 0.05 pe an La nivel de dezvoltare mediu anual pe perioada 20 ani Valoarea pagubelor potenŃiale (pentru asigurarea Q5%) pe perioada de 20 ani. Valoarea investitiei investitia + (0.0337 x investitia) x 9.423 Eficienta investiŃiei

1,941,025.00 5,143,716.25 3,542,370.63 70,847,412.50 32,352,719 42,626,489.92 1.66

b). Scenariile tehnico-economice. 1. Descrierea zonei şi condiŃiile amenajării hidrotehnice Obiectivul investiŃiei - Propune realizarea lucrărilor de infrastructură pentru apărarea împotriva inundaŃiilor şi evitarea pagubelor produse pe teritoriul localităŃilor, cuprinzând:
-

regularizare, recalibrare, decolmatare, taieri de coturi, protecŃii de mal dig de aparare, amonte si aval oraş HaŃeg refacere aparari de mal in intravilanul sectorului amenajat

Lucrarile hidrotehnice sunt amplasate pe teritoriul localitatilor Densus, Tustea, Unirea, Farcadin si Hateg. Din studii se pot concretiza urmatoarele aspecte: Pe sectorul amonte, in zona comunei Densus si Berthelot, cursul prezinta o panta de 0,8-0,6%, albia minora având un traseu instabil in plan, favorizat de caracterul necoeziv al materialului din care -4-

s.c. AQUA PROCIV PROIECT s.r.l. Cluj-Napoca

Pr.nr.482/2009 Faza:S.F.

sunt constituite malurile. Malurile sunt joase, deversate la viituri, care au degradat albia. Sunt prezente eroziuni pe lungime extinse. Fenomenul de modificare a albiei, adâncire si respectiv ridicare a talvegului, este activ. Pe sectorul aval – zona oraşului Hateg – panta scade sub 0,5-0,4%, albia minora având un traseu instabil in plan cu divagari, colmatarea alterand cu adanciri in patul albiei. Vegetatia obtureaza sectiunea de scurgere. Zona centrala a oraşului Hateg cu lungimea de L=2,5km, este amenajata, dar necesita lucrari de decolmatare a albiei si reabilitare a consolidarilor existente, in urma expertizarii lor. Pe toata lungimea cursului din intravilanul orasului Hateg, s-a proiectat o sectiune de parapet din beton, pentru a apara localitatea de viituri cu debit Q1%. Alegerea criteriilor a) C1 – criteriul economic - C1.1 – costul de investiŃie şi cheltuielile de întreŃinere - C1.2 – costul efectelor secundare - C1.3 – criteriul „zero” b) C2 – criteriul social - C2.1 – estetică, peisaj - C2.2 – regimul populaŃiei în zona riverană - C2.3 – criteriul „zero” c) C3 – criteriul ecologic - C3.1 – indicele impactului global datorat soluŃiilor de amenajare-IGSA - C3.2 – indicele impactului global datorat soluŃiilor constructive-IGSC - C3.3 – criteriul „zero” d) C4 – criteriul „zero” 2. Ierarhizarea şi stabilirea ponderii criteriilor Pentru că zona este intens populată, criteriul cel mai important este cel social. Ponderile criteriilor principale
Criteriul economic-C1 social-C2 ecologic-C3 "zero"-C4 Total puncte Pondere C1 0 1 2 3 0.250 C2 2 2 2 6 0.500 C3 1 0 2 3 0.250 C4 0 0 0 0 0.00

Ponderile subcriteriilor lui C1
Criteriul investitii-C1.1 cost efecte secundare-C1.2 C1.1 1 C1.2 1 C1.3 0 0

-5-

3 Total puncte Pondere C2.33 C3.125 0.250 1 Subcriteriul investitii-C1.33 C2.3 Pondere in criteriu-p' 0.333 0.17 C3. L=20.00 Ponderile subcriteriilor lui C3 Criteriul IGSA-C3.00 Centralizatorul ponderilor criteriilor si subcriteriilor Criteriul economicC1 social-C2 ecologicC3 TOTAL Pondere 0. modul de amenajare a cursului s-a abordat în 4 variante: 3.secund-C1.r. a) Reprofilare albie Sector Densuş .2 gr. Ponderile subcriteriilor lui C2 Criteriul estetic-C2.3 0 0 0 0.1 IGSC-C3.l. a reliefului tranzitat (montan-depresionar).50 0 0.2 grad afectare-C3.482/2009 Faza:S.167 0.1 regim populatie-C2.2 "zero"-C2.s.67 0.50 0.17 Pondere totala-p 0.nr.083 0.1 0 2 2 4 0. Cluj-Napoca "zero"-C1.amonte oraş HaŃeg: -6- .50 C3.3 "zero"-C3.1 regim populat-C2.afect-C3. Stabilirea variantelor de amenajare În urma studierii întregului curs al Râului Galbena.2 2 2 2 6 0.stabilizarea malurilor si patul albiei .33 0.125 0.c. Varianta 1: Lucrări de regularizare a albiei minore şi parŃial majore Recalibrare albie.3 0 0 2 2 0. pornind de la sectorul superior (bazinul de recepŃie). AQUA PROCIV PROIECT s.1 IGSC-C3.2 estetic-C2.2 IGSA-C3.4 Total puncte Pondere C3.33 0.3 Total puncte Pondere 2 3 0.1 0 2 2 0.042 1 3.F.1. starea albiei minore şi a albiei majore.50 0.50 2 3 0.1 cost ef.00 Pr.50 0.250 0.000m .4 0 0 0 0 0.lucrari de retentie a transportului aluvionar. sectorul mijlociu şi inferior.2 2 2 4 0. caracteristicile scurgerii debitelor mici.500 0.125 0. .Lucrari de regularizare cuprinzand reprofilarea albiei pentru scurgerea debitelor de calcul dupa o sectiune unica in albia minora sau dublu trapezoidala pentru zona indiguita.67 C2. mijlocii şi a undelor de viitură (debite mari).

Râul Galbena traversează centrul localităŃilor. Cluj-Napoca Pr. a structurii geologice a terenului şi în armonie cu arhitectura zonei (spaŃiu limitat sau încadrare în amenajarea existentă). Reprofilare albie minoră.482/2009 Faza:S.544 mii euro. şi praguri de retenŃie pentru stoparea fenomenului de transport de material tarat si de a reduce panta longitudinală.5km. realizarea secŃiunii de scurgere s-au proiectat lucrări pasive. Lucrările de amenajare a cursului contribuie substanŃial la ansamblul peisagistic al aşezărilor.pe un traseu conservativ. dimensionată pentru debitul cu probabilitatea de depăşire Q5% si verificata pentru debitul cu probabilitatea de depăşire Q1% in intravilanul localitatii Densuş si Hateg .c. -7- . Pentru stabilizarea patului la cote impuse şi uniformizarea pantelor se vor executa prag-căderi din beton precum si praguri de anrocamente. cu uşoare modificări.r. în zona amonte – com. forŃe de antrenare). Valoarea devizului general în varianta propusă este 32. AQUA PROCIV PROIECT s. dezvoltate în lungul cursului.l. utilizata pe toata lungimea cursului in intravilanul orasului. se prevede parapet din beton. consolidari a mal cu soluŃii corespunzătoare caracteristicilor scurgerii (viteze. În zonele cu construcŃii pe mal (drum judetean).352. a fost proiectata o sectiune de parapet din beton h=1.nr.581. respectiv clasa a IV-a.s. Aval localitate – albie dublu trapezoidală – respectiv îndiguită pentru asigurarea debitului de Q5%+gardă – potrivit încadrării lucrărilor în clasa a IV-a de importanŃă. Pentru uniformizarea pantei.F. după o secŃiune trapezoidală pentru scurgerea debitelor lichide şi solide conform clasei de importanŃă a lucrărilor. Pentru descarcarea apelor din incinta indiguita s-au prevăzut subtraversari (4 buc).719 mii lei respectiv 7.00m. Pentru a asigura tranzitarea debitului cu probabilitatea de depasire Q1%. Se propune consolidarea malurilor cu ziduri de sprijin din piatră zidită cu înălŃimea de h=2.Densus şi pereu zidit cu înălŃimea de h=2. stabilitatea patului albiei (evitarea afuierilor) şi asigurarea cotei de fundare a lucrărilor longitudinale s-au prevăzut lucrări active: praguri de fund din anrocamente şi căderi cu înălŃimi reduse.0m pe cursul mijlociu şi aval. necesitând lucrări de reabilitare parŃială a consolidărilor existente şi decolmatarea albiei. b) Sector oraş HaŃeg: Amonte localitate – albie dublu trapezoidală – respectiv îndiguită pentru asigurarea debitului de Q1%+gardă – potrivit încadrării lucrărilor în clasa a IV-a de importanŃă. Sectorul central al oraşului HaŃeg a fost amenajat pe lungimea de L=2. pentru protecŃia taluzului. Pentru stabilitatea traseului albiei pe tot sectorul studiat (L=20km) şi evitarea eroziunilor şi meandrării periculoase a albiei.0m.

1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 Denumire capitol de lucrari 2 Terasamente -excavatii albie Umpluturi in dig Umpluturi in mal Igenizare zona Defrisari Drum tehnologic Rampa acces Batardou Zid de sprijin piatra h=2.00 210.l.00 300.00 5.000 PU lei/UM 5 Valoare(fara TVA) (lei) (euro) 6 7 TVA (lei) 8 Valoare(inclusiv TVA) (lei) (euro) 9 10 -8- .482/2009 Faza:S.F.0m Pereu zidit h=2.00 18.0m Pereu zidit+parapet Parapet beton Prag anrocamente Cadere beton h=0.00 3.00 80.09. Cluj-Napoca Pr.780.VARIANTA I .5m Cadere beton h=0.00 152.00 500.00 320.3m Reabilitare pereu beton Reabilitare zid+subzidire Subtraversari Prag retentie Protectie vegetativa TOTAL UM 3 smc smc smc ha ha ml buc ml ml ml ml ml ml ml buc buc buc ml ml buc buc mp Cantitatea 4 1.50 2.900.5m Zid de sprijin piatra h=1. DEVIZ OBIECT .000.720.2673lei Nr.00 500.0m Zid de sprijin piatra h=1. AQUA PROCIV PROIECT s.PROPUSA "Regularizare rau Galbena pe sector Densus-Hateg.2009.nr.990.00 1.00 12.s.500.00 5.r.c.00 6. Crt.00 600.1Euro=4. jud.00 12.Hunedoara" preturi la 15.00 10.00 8.00 6.00 4.

normala.1 3 W2% mil. STAS4273/83 si dimensionat conform STAS 4068/87 la debite de calcul Q2% si verificat la Q0.lac gol.r.0 Ib ‰ 200 Ir ‰ 11. .88 ρ g/m3 335 Galbena 2.0 mil mc) si verificata la W 0.l. Caracteristicile hidrografice ale Râului Galbena: Râul Galbena F km 2 H mdMN 680 L km 34.viitura 0.c.9 tcr ore 18 Ttot ore 88 γ 0.0mc/s [%] [m] p proc. γ coef.5% . atenuare cu ambii evacuatori in functiune -9q=75.nr.0 357 Caracteristici privind scurgerea solidă în suspensie Q Râul m /s 3 q l/s · km 2 R kg/s r t/ha · an 0.28 0.5%=30.5% 347 Râul Din dimensionarea acumularii la viitura de calcul (W2%=20.0mc/s . A alt.280 mil. împăd. Cluj-Napoca Pr.040 mil.s.0 mil mc) şi a bilantului hidraulic au rezultat urmatoarele volume caracteristice ale acumularii: . sinuoz.95 Date privind cursul de apă şi bazinul hidrografic Elemente morfometrice L lung.5%.mc 0. SECłIUNE Râul [kmp ] [km] [%] Localitatea Sântămăria -Orlea SecŃiunea amonte confluenŃa cu Râul Mare 34 357 923-302 0.m 20.482/2009 Faza:S.volum atenuare Q0.28 W1% mil.F.0 3 W0.viitura Q2% .debit evacuate prin conducta de golire q=153.mc .mc 10.10 0.lac gol. atenuare cu golirile in functiune 2.5% mil.27 S supr.debit evacuate descaractor ape mari Incadrarea lucrărilor Barajul se incadreaza in clasa a III de importanta cf. Conform NTLH21..5% . Ipoteze de calcul 1.37 Caracteristicile scurgerii maxime – Debite maxime în regim natural SECłIUNE amonte confluenŃa cu Râul Mare Elemente morfometrice L (km) S (kmp) 34 357 Qmax [mc/sec] 1% 283 2% 227 5% 153 0.82 8. 1. i panta med.volum mort .m3 30.m 25.volum de siguranŃă 0. barajele se incadrează in categoria C.0 mil. AQUA PROCIV PROIECT s. .

Cluj-Napoca Pr.10 - .50 (cota creasta descarcator) Rezultatele calculelor de atenuare în Acumularea nepermanenta Galbena: Probabilit Acumulare atea de depăşire % 2% 0.00 total 153.482/2009 Faza:S.50 325.F.descarcator in functiune nivel in lac 323.r.00 Galbena 323.s.00 Q atenuat (m3/s) descarc.5% 227. AQUA PROCIV PROIECT s.00 Q natural (m3/s) golire 153.00 .l.c.00 153.00 227. ape mari 75.00 Nivel lac mdM Atenuare (m3/s) 74.00 120.00 347. .nr.

444 0.c.lucrari minore Valoarea investitiei 32352719 1617635.617795 Nota normalizata 0. rezultatele sunt Variante V1 Valoarea investitiei 32352719 Nota primara 0.s. note primare prin apreciere Variante V1 V3 .l. NOTAREA VARIANTELOR PE CRITERII Criteriu C1.lucrari minore Nota primara 9 3 Nota normalizata 0. Cluj-Napoca Pr.111 Daca se elimina V3.r.1-investitii. prin apreciere .3-grad de afectare al ecosistemelor existente.925127 Nota normalizata 0.95 46581284.88 Nota primara 0.017067 Criteriu C2.925127 Daca se elimina V3.563 Criteriu C2.nr.F.046256 0. note primare.491466 0.617795 Criteriu C1.lucrari minore Nota primara 8 2 Nota normalizata 0.2-costul efectelor secundare.lucrari minore Valoarea investitiei 1617635.491466 0.2-regim populatie.500 Criteriu C3.474 0. note primare Variante V1 V3 .046256 0.66ori mai mari decât costul investiŃiei – varianta I – ceea ce justifică realizarea amenajării hidrotehnice. note primare Variante V1 V3 .017067 Nota normalizata 0. prăbuşiri de maluri cu afectarea construcŃiilor riverane) pe perioada de 20 ani. Costurile efectelor secundare (eroziuni.1-estetic. rezultatele sunt Variante V1 Nota primara 9 Nota normalizata 0. rezultatele sunt Variante V1 Nota primara 8 Nota normalizata 0.95 Nota primara 0.11 - .482/2009 Faza:S.158 Daca se elimina V3. note primare prin apreciere Variante V1 V3 . AQUA PROCIV PROIECT s. sunt însă de 1.

F.00 a)Coeficientii A. .44 V0 6 Lungimea tronsonului analizat.nr.l.albie amenajata V1-S1=20000/15500=1.29.11 10 1.29.462 Centralizatorul costurilor ecologice si al indicilor impactului global pentru variante de amenajare hidrotehnica a raului Indicele global 1 Subindicii 2 3 l-lungimea tronsonului amenajat w-latimea la ras a albiei minore A-coeficient al caracteristicilor tronsonului R-coeficient al rangului fluvial L=l/wAR I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 I1+I2+I3…+I8 ani L x I x T x w 2x 10-4 V1 4 20.381 Pr. rezultatele sunt Variante V1 V2 Nota primara 7 6 Nota normalizata 0.27%. .R=2. Llinie dreapta=15500m .482/2009 Faza:S.5 6 2 0 12 2 0 4 26.albie amenajata V2-S2=20000/15500=1. rangul fluvial este 8.333 0. masurata in multipli w IGSA indicele impactului global datorat solutiilor de amenajare I-coeficientul total de intensitate ICSC indicele impactului global datorat solutiilor constructiva T-durata de remanenta Calcul ICSA lc Calcul IGSC 1. lungimea sectorului afectat este L=20000m=35.r.30.11 10 711. Cluj-Napoca Variante V1 V3 .12 - .lucrari minore Nota primara 7 8 Nota normalizata 0.5 20 871.albie naturala-Sn=20120/15500=1.538 0.00 L x Ic x w2 x 10-4 1.11 V2 5 20.244.5 6 2 0 12 2 0 4 26. Daca se elimina V3.c.000 18 4 4 17.0.T=20ani b)i=intensitatea impactului ecologic=1varianta"zero" 1)pierderea sinuozitatii -Ldesfasurata=20000m.R.778 0. diferenta de sinuozitate intre situatia dupa amenajare si cea naturala .0.778 0.000 18 4 4 17. rezulta A=4. rau categoria I.5 20 871.T-sunt comuni pentru toate variantele lungimea sectorului de curs (se considera L=56700. 1<Qm<5. AQUA PROCIV PROIECT s. fara interes ecologic durata de remanenta -T=20 ani A=4.s.

conform tabel nr. .I2V1=I2V2=6.00140 0.I8V1=I8V2=4 .I6V1=I6V2=2 . 3)perioada de revenire a debitului de umplere a albiei medii este 20 ani -I 3V1=I3V2=2.l.363636 Calculul punctajelor Pondere p Varianta 1 Nota Np1 normali zata Varianta 2 Nota Np2 normali zata Varianta 3 Nota Np3 normali zata Criteriul Pondere Subcriteriul .conform grafic 9 Pr.a1=1.lucrari minore Nota primara 0.2=2. 2)reducerea spatiului de libertate SL=12w-8w=4w .r.997795 Criteriu IGSC-indicele impactului global datorat solutiilor constructive Variante V1 V2 Nota primara 0.001403 0.s.lucrari minore Nota primara 0. AQUA PROCIV PROIECT s.F.36364 Nota normalizata 0.2 6)alterarea stabilitatii substratului .5-14.5 . Criteriu IGSA-indicele impactului global datorat solutiilor de amenajare Variante V1 V2 V3 .636364 0.3.I4V1=I4V2=0 .a2=1.I5V1=I5V2=12 . I1V1=0. 4)reducera latimii de curgere la debite lunare minime .000573 0.63636 0.636364 0.363636 Criteriu IGSC-indicele impactului global datorat solutiilor constructive Variante V1 V2 V3 .363636 Nota normalizata 0. rezulta .conform grafic 7 7)pierderea de latime inundabila .000328 0.5. Dyb=16.99780 Nota normalizata 0.00080 0.999099 Criteriu IGSA-indicele impactului global datorat solutiilor de amenajare Variante V1 V2 Nota primara 0.636364 0. Cluj-Napoca .nr.000802 0.c. 5)alterarea structurilor de adapost: .999099 Nota normalizata 0.latimea scurgerii la etiaj nu se modifica.000328 0.I7V1=I7V2=0 .13 - .I1V2=0.000573 0.conform grafic 8 8)numarul de obstacole artificiale .482/2009 Faza:S.

042 1 Varianta 1 Nota Nota normalizata ponderala Np1 0.s.1 regim populat-C2.143 1.333 4.l.2 estetic-C2.006 0.048 0 0.250 1 Calculul punctajelor fara varianta "zero" Criteriul EconomicC1 Social-C2 Ecologic-C3 TOTAL Pondere Subcriteriul investitii-C1.167 0.083 0.571 0.3 Np1 0.125 0.000 0.333 0.619 1.378 Np1/Np1 1 1 1 1 1 1 1 1 Np2/Np1 0.053 0.474 0.073 0.secund-C1.061 0.636 0.022 0.079 0.secundC1.1 cost ef.026 0.778 1.048 0.083 0.333 0.015 0.167 0.1 regim populat-C2.000 0.046 0.061 0.nr.333 0.250 1742.1 IGSC-C3.c.167 0.500 0.001 0.afect-C3.125 0.035 0.364 0.493 Varianta 2 Nota Nota normalizata ponderala Np2 0.017 0.750 0.675 0.2 gr.042 1 0.053 0.002 0.004 0.080 0.364 0.000 0.026 0.016 0.015 0.012 0.111 0.031 28.3 Np1 0.006 0.000 0.083 0.2 IGSA-C3.000 0.000 0.482/2009 Faza:S.000 0.125 0.094 0.083 0.061 0.secund-C1.016 0.148 0.r.2 estetic-C2.002 0.125 0.708 Rezultatele rapoartelor.14 - .368 0.1 regim populatC2.afect-C3.2 gr.000 0.1 IGSC-C3.afect-C3.030 0.125 0.1 cost ef.116 0.778 1.000 0.444 0.012 0.030 0.2 IGSA-C3.014 0.000 0.333 0.125 0.1 cost ef.250 1 Rezultatele rapoartelor Criteriul Econom ic-C1 SocialC2 Ecologic -C3 TOTAL Subcriteriul investitii-C1.2 gr.563 0.3 0.014 0.925 0. Cluj-Napoca investitii-C1.308 Np2 0.125 0.491 0. AQUA PROCIV PROIECT s.619 1 0.571 0.1 regim populat-C2.148 0.2 IGSA-C3.308 0.167 0.313 Np2/Np3 0.2 estetic-C2.F.148 0.2 IGSA-C3.381 0.2 gr.037 0.364 0.094 0.571 0.287 Np3 0.061 0.1 IGSC-C3.796 2.111 1.000 0.004 0.148 0.250 0.382 0.fara varianta "zero" Criteriul Economic-C1 Social-C2 Ecologic-C3 TOTAL Subcriteriul investitii-C1.405 Np1/Np1 1 1 1 1 1 1 1 1 Np2/Np1 0. 0.158 0.080 0.999 0.000 0.491 0.000 0.3 Pondere p 0.998 0.000 0.125 0.077 0 0.768 .045 0.636 0.000 0.1 cost ef.167 0.001 0.029 0.000 0.857 0.000 0.afect-C3.500 0.250 0.929 Np3/Np1 20.2 estetic-C2.1 IGSC-C3.037 0.500 0.538 0.444 0.000 0.000 0.001 0.022 0.618 0.222 711.378 0.493 Np2 0.287 0.073 0.045 0.500 0.001 0.286 Pr.405 Economic -C1 Social -C2 Ecologic -C3 TOTAL 0.061 0.116 0.167 0.079 0.077 0.571 0.secund-C1.061 0.438 0.

vechi aşezări atestate între 1241-1420. LocalităŃile. existenŃa construcŃiilor în zona malurilor nepermiŃând executarea altor tipuri de consolidări de mal.F. nefiind ocupate terenuri particulare. ConstrucŃiile (drumuri. Întreg ansamblu geografic conferă locurilor un peisaj de o frumuseŃe rară. la contactul dintre CarpaŃii Meridionali şi CarpaŃii Occidentali. b) Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat.000 .14.3. 1:25.482/2009 Faza:S. pe suprafaŃa de aproximativ 72. General Berthelot. AQUA PROCIV PROIECT s.11) pe teritoriul administrativ al: comunei Densuş cu satele Ştei. Concluzii: a) În cazul comparării a celor 4 variante se pot face următoarele comentarii: Zidurile de sprijin s-au prevăzut în localitatea Densus.15 - . se pot face următoarele comentarii: . Caracteristicile generale ale amplasamentului : c.l.5-3m faŃă de patul albiei.varianta V1 este net mai avantajoasă. s-au dezvoltat în ultimele decenii pe cursul Râului Galbena şi a afluenŃilor. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI: a) Zona şi amplasamentul Lucrările propuse sunt amplasate în albia minoră şi majoră a râului Galbena (cod cadastral IV-1. din judeŃul Hunedoara.117.nr. . avantajele datorate soluŃiilor constructive. pe prima terasă a luncii.se recomandă adoptarea soluŃiei din varianta V1. inclusiv a peisajului şi conservării convenabile a ecosistemelor sunt decisive.s. înconjurate de MunŃii Şureanu.c. Lucrările de amenajare a albiei sunt amplasate în albia minoră şi majoră a râului Galbena. admiŃând că amenajarea se realizează în orice caz. SituaŃia ocupărilor definitive Amenajarea va fi amplasată pe terenuri aflate în administrarea AdministraŃiei NaŃionale “Apele Romane”. Fărcădin. c).000m2. Retezat. situaŃie impusă de deschiderea redusă a luncii şi înclinaŃia pronunŃată a versanŃilor. Densuş. 2. al comunei General Berthelot (Unirea) cu satele Tuştea. cu costuri de investiŃie considerabil mai mici. LocalităŃile riverane Râului Galbena sunt situate în depresiunea intramontană HaŃeg-Pui. comunicând cu Depresiunea Hunedoara. oraşului HaŃeg şi Sântămăria Orlea.plan ansamblu sc.DirecŃia Apelor Mureş şi ale primăriilor.1.r. afectării populaŃiei. b) În cazul comparării a două variante. clădiri) pornesc din imediata vecinătate a malurilor. Studii topografice: La baza elaborării documentaŃiei au stat studiile topografice materializate prin: . Cluj-Napoca Pr. Poiana Ruscă. cu Depresiunea Petroşani şi culoarul Bistra prin pasuri sau porŃi. fiind zonă cu densitate mare din punct de vedere al obiectivelor turistice. cu înălŃimea de 1.

fapt ce conduce la deversări frecvente ale malurilor şi inundarea localităŃilor şi terenurilor agricole din luncă. conform Reglementării tehnice Cod de proiectare seismică – Partea I – P100-1/2006. inundând lunca şi datorită configuratiei terenului si a construcŃiilor. .7 sec.profil longitudinal . situată în zona de contact a CarpaŃilor Meridionali cu cei Ocidentali. muncei şi dealuri se prezintă ca şi un golf depresionar. Zona seismică sc. oprirea eroziunilor. Şisturile cristaline ce constituie pânza getică sunt suprapuse de structuri sedimentare. Sunt necesare lucrări de eliminare a excesului de apă prin crearea de canale.c. retragerea se produce in 3-4zile. c. calcare). Sectorul inferior păstrează caracteristica timpului redus de concentrare a viiturilor.l. frecvent pseudo gleizate. mai ales în Poiana Ruscă.profile transversale c. în special calcare jurasice. la poalele de Sud-Est ale munŃilor Poiana Ruscă. Din punct de vedere geologic.000/100 sc. datorate pantei pronunŃate a versanŃilor şi a vitezei mărite de pragare în aval. Depresiunea este una intramontană. Această unitate geomorfologică. zona studiată se caracterizează prin valoare de vârf a acceleraŃiei terenului pentru proiectare ag=0. 1:5.482/2009 Faza:S. Cristalinul autohton (danubian) este întâlnit în Poiana Ruscă. FormaŃiuni permo-carbonifere (conglomerate.conglomerate. alcătuită dintr-un relief deluros.nr. AQUA PROCIV PROIECT s. constituie învelişul sedimentar al cristalinului. Prima zonă este alcătuită din şisturi cristaline.000 sc. plantaŃii şi amenajarea terenurilor. argile cenuşii şi violacee paleogene. şisturi argiloase.2. Stratigrafia zonei este alcătuită din pietrişuri şi nisipuri holocen superioare şi din brecii. Cluj-Napoca Pr. gresii.4. cea ce . 1:200/100 Din punct de vedere seismic.08 având intervalul mediu de recurenŃă IMR=100ani. Hidrologia: Regimul de scurgere şi atenuare Bazinul hidrografic al râului Galbena se încadrează în tipul carpatic cu 2 subunităŃi: Sectorul superior şi mijlociu are perioadele de formare a viiturilor în lunile de primăvară cu timpi reduşi de concentrare a viiturilor pe albia râului.3. Au fost delimitate două zone: zona cristalină mezozoică şi zona sedimentar vulcanică. c.plan de situatie .s. Depresiunea HaŃeg se caracterizează prin prezenŃa solurilor brune podzolite şi podzolice argilo-iluviale. amplasamentele se suprapun pe două mari unităŃi tectonostructurale: autohtonul danubian şi pânza getică. brecii) şi mezozoice (gresi. tectono-erozivă.r.16 - . peste care se suprapun formaŃiuni sedimentarmezozoice. CondiŃiile locale de teren sunt descrise de o valoare a perioadei de colŃ de colŃ Tc= 0.Geologia Râul Galbena este situat în vestul depresiuni HaŃeg-Pui. 1:20.F.

20 W1% mil.28 W1% mil.53 0. Caracteristicile hidrografice ale Râului Galbena: Râul Galbena F km2 340 H mdMN 680 L km 29.nr. Pârâul de Câmp amonte confluenŃa cu Râul [kmp ] [km] [%] 8 12 20 21 23 34 12 60 114 166 279 357 923-497 923-410 923-368 923-364 923-348 923-302 0.28 1.27 S supr.r.27 0.47 0.17 - [%] [m] p proc. AQUA PROCIV PROIECT s. A alt.7 1. Răchitova amonte confluenŃă v.m3 h1% mm 60 435 10 50 11.482/2009 Faza:S.l.10 0. General Berthelot Sântămăria .4 1.25 0.28 0.28 R kg/s 0.28 1. i panta med. Densuş Galbena com. produce grave pagube locuitorilor din zonele afectate.F. Fierului amonte confluenŃă pârâu Poieni amonte confluenŃă v.2 1.s.43 0.m3 1.22 3.4 h1% mm 60 Râul Galbena aval confluenta cu parau Fierului F km2 H mdMN L km Ib ‰ Ir ‰ tcr ore Ttot ore γ W1% mil.7 Ib ‰ 200 Ir ‰ 11.m3 20. .57 0. sinuoz.43 0.82 q l/s · km2 8.65 h1% mm 40 Caracteristici privind scurgerea solidă în suspensie Q Râul Galbena m3/s 2.10 50 Paraul Lacuri F km2 42 H mdMN 535 L km 27 Ib ‰ 68 Ir ‰ 52 tcr ore 10 Ttot ore 30 γ 0.88 ρ g/m3 335 Date privind cursul de apă şi bazinul hidrografic Elemente morfometrice L lung.9 10 30 0.9 tcr ore 18 Ttot ore 88 γ 0.37 com.67 0.c. Cluj-Napoca Pr. împăd. Breazova amonte confluenŃă v. γ coef.95 r t/ha · an 0. punând în pericol chiar viaŃa. SECłIUNE Râul Localitatea SecŃiunea amonte confluenŃa cu v.49 0. 1.

Cluj-Napoca -Orlea v. Vanturile prezintă o mare diferenŃiere teritorială conditionata de particularitatile create de treptele reliefului care modifică curenŃii din vest. Răchitova v.09 1.1 143 153 51. unde este specifică clima temperat continentală. valoare ce justifică desele viituri formete in B.53 0. Densuş com.44 0.36 1. Clima şi fenomenele naturale specifice Zona de studiu se încadrează în Depresiunea HaŃeg. Cantitatile medii anuale de precipitatii sunt cu valori intre 600mm in depresiune si 1400mm pe culmile montane.00 Caracteristicile scurgerii maxime – Debite maxime în regim natural Râul SECłIUNE amonte confluenŃa cu v. c.26 0.43 0. al râului Galben.9 115 159 264 283 96.30 0. O varietate de plante . Fierului amonte confluenŃă pârâu Poieni amonte confluenŃă v. Stratul de zăpadă are o grosime de 50-60cm in depresiune si de 80-100mm pe culmi. Poieni v.9 10% Galbena 227 118 AFLUENłI v.nr. izolat pâlcuri de stejar pufos.l.41 0. în zonele mai înalte păduri de fag în amestec cu molid şi brad.H. Fierului v. Densuş com. Frecventa vanturilor vestice este de aproximativ 15% iar a celor din NV si N sunt de 12-14%. Vitezele în zonele montane sunt de 45-50m/s.2 86.24 0.1 2% 5% 27 62. având etajare pe verticală şi caracterizată prin precipitaŃii neuniform repartizate. Densuş Mare Pr. AFLUENłI amonte confluenŃă Galbena amonte confluenŃă Galbena amonte confluenŃă Galbena amonte confluenŃă Galbena amonte confluenŃă Galbena 9 11 14 29 19 42 38 51 113 27 890-497 880-410 840-366 1542-364 960-348 0.c. Fierului v.2 1. AQUA PROCIV PROIECT s. Pârâul de Câmp c. tei.482/2009 Faza:S. la poalele munŃilor.r. în luna iulie în zona HaŃeg este de 80-100mm si de 30-100mm in luna ianuarie.18 - . gorun.26 1. Valoarea medie a precipitaŃiilor.5. amestecuri de fag. Breazova v.6. Poieni v.37 0. Pârâul de Câmp com.s. Răchitova v.33 1.F. Densuş com. Răchitova amonte confluenŃă v. Breazova v. Densuş com. VegetaŃia şi fauna VegetaŃia cuprinde: păduri de foioase. În această depresiune apar fenomene de inversiuni termice. Livezii amonte confluenŃa cu Râul Mare amonte confluenŃă Galbena amonte confluenŃă Galbena amonte confluenŃă Galbena amonte confluenŃă Galbena amonte confluenŃă Galbena Elemente morfometrice L (km) S (kmp) 8 12 20 23 34 9 11 14 29 19 12 60 114 312 357 42 38 51 113 27 Qmax [mc/sec] 1% 49.73 0.

19 - . mistreŃul.c. ieruncă. . bizamul. ursul.7. iepurele. alături de care apar specii statornicite de curând în zonă: raŃa sălbatică. medicinale şi fructe de pădure îmbogăŃeşte vegetaŃia zonei.protejarea mediului şi conservarea biodiversităŃii.l.r. gaiŃa. c. păstrav în amonte.evitarea gradului de artificializare a cursului de apă prin uşoare modificări ale geometriei albiei. Cluj-Napoca Pr. AQUA PROCIV PROIECT s.2008 şi au ca scop: . realizată după un traseu stabil. privighetoarea. lipan. scobar. .02. râsul. lucrările propuse pentru amenajarea Râului Galbena vor fi corelate cu lucrările hidrotehnice existente sau prevăzute în zonă şi în întreg bazinul hidrografic Mureş.asigurarea scurgerii debitelor mari în albia minoră.2010. scorŃarul.10/1995 şi Ordinul 1163/2007. . a Legii nr.482/2009 Faza:S. Regularizarea cursului va fi încadrată în planurile de amenajare complexă a bazinului şi se vor respecta următoarele prevederi generale: . cioara de semănătură. Respectând prescripŃiile stasului STAS 9268-89. dihorul.s. potârnichea.F.minimizarea afectării echilibrului ecologic. construcŃiile proiectate sunt de categoria normală C. .Mureş. versiunea 5/03. cinteza. pescăruşul. Dimensionarea lucrărilor se va face la debitul maxim cu probabilitatea de depăşire Q5% iar verificarea lucrarilor se va face la debitul maxim cu probabilitatea de depăşire Q1% pentru intravilanul localitatilor Hateg si Densus. fazanul. Păsări din zonă: piŃigoiul.stabilizarea şi consolidarea malurilor cu lucrări din piatră pentru apararea construcŃiilor adiacente. pisica sălbatică. veveriŃa. mreană. Râurile sunt populate cu clean. stăncuŃa. roşioară. . modificările aduse traseului sunt în armonie cu tendinŃele naturale de evoluŃie a cursului şi capacitatea de regenerare a lumii vii.lucrările de amenajare se încadrează în schema directoare de amenajare şi management al B. coŃofana. sitarul. care să permită scurgerea liberă a apelor. lucrările preconizate a se realiza se încadrează în clasa a IV-a de importanŃă. d) Caracteristicile principale ale soluŃiilor proiectate Lucrările de amenajare a albiei cursului de apă Galbena respectă criteriile şi principiile de evaluare a soluŃiilor tehnice de proiectare în conformitate cu Normativul NTLH-001/oct. Incadrarea lucrărilor În conformitate cu STAS 4273/1983 si in concordanta STRATEGIA NATIONALA DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDATII PE TERMEN MEDIU SI LUNG. Conform HG 766/1997. . corbul. Fauna este specifică depresiunilor intra-montane carpatine: cerbul lopătar.realizarea în etape a lucrărilor hidrotehnice.nr. grangurul.H. căpriorul.

conform STAS 9268-89.pentru a asigura tranzitarea debitului de calcul cu probabilitate de depăşire de Q1% si Q5%. cu caracter activ. STABILITATEA LA SARCINI STATICE. 6 buc.900m 12 buc. Cluj-Napoca Pr. 5 buc.000m L= 5. verificând capacitatea albiei naturale şi caracteristicile unei secŃiuni stabile.20 - . în general. funcŃionalităŃii şi calităŃii construcŃiilor - sistematizarea teritorială din punct de vedere al dezvoltării social-economic şi al potenŃialului turistic - la încadrarea în mediul riveran.400m 4 buc.lucrări submersibile.5m prag de fund anrocamente reparatii zid de sprijin reparatii pereu dale beton indiguiri subtraversari DN800 prag retentie L=20.nr. vor fi prevăzute: Lucrari de recalibrare . traseul albiei naturale şi nu modifică esenŃial elemente hidraulice şi morfometrice ale acesteia Consolidari-lucrări conservative. cu caracter pasiv Praguri si caderi .000m . în special la traversarea localităŃilor. TEHNOLOGIILE PREVAZUTE PENTRU EXECUłIE a) Regularizare albie – L=20. precum şi în zonele turistice Pentru regularizarea albiei minore.0m consolidare mal-pereu zidit h=2. 10 buc.0m consolidare mal-pereu zidit + parapet parapet beton cadere beton h=0. b).3m cadere de beton h=0.F.5m zid de sprijin piatra h=1.990m L= 300m L= 210m L=12.s.l. în lungul căilor de comunicaŃie. siguranŃei în exploatare. REZISTENłA. SEISMICE.482/2009 Faza:S.0m zid de sprijin piatra h=1. DINAMICE.c.se prevăd pentru consolidarea si stabilizarea malurilor.780m L= 500m L=3. AQUA PROCIV PROIECT s. Lucrări pasive sau longitudinale . amplasate în albie Diguri de aparare longitudinale CapacităŃi totale de lucrări: - regularizare albie zid de sprijin piatra h=2.r. în care albia regularizată urmăreşte.lucrări conservative. s-au efectuat calcule de dimensionare a secŃiunii. - reglementările tehnice privind asigurarea durabilităŃii. pe . L=80m L=500m L=4. să fie cuprinse în special variante ale amenajărilor care îmbogăŃesc şi înfrumuseŃează peisajul.

00 m.3m. parament vertical interior prevăzut cu filtru invers si geotextil de filtrare drenare şi 5:1 spre apă.0m) – L=12. . încărcări din construcŃii (civile sau drumuri) şi vitezele debitelor din râu şi forŃe de antrenare. s-au prevăzut barbacane (Φ110mm) dispuse la 2.780m . expuse pericolului distrugerii.Pentru apărarea taluzelor s-a proiectat o consolidare alcătuită din pereu zidit din piatră pe reazem din beton.80/1.c. pe fundaŃia din beton ciclopian clasa C12/15 cu adîncimea de fundare 0.80/1. Cluj-Napoca Pr.00m intre ele. respectiv împingerea pămîntului. cu lăŃimea la coronament de 0. proiectat din zidărie de piatră rostuită. AQUA PROCIV PROIECT s.5m) – L=300m -.5m.să reziste la forŃele rezultate din încărcarea consolidării. sectoarele de curs cu constructii pe mal.30m. proiectat din zidărie de piatră rostuită.90m.l.10m.00 m distanta. iar coronamentul se va executa cu rebord din beton şi parapet metalic.se aplica pe sectorul din intavilanul orasului Hateg pentru punerea in siguranŃa a zidurilor si perelor existente.2) Pereu zidit (h=2. în zone expuse eroziunilor.3m.0m) – L=210m -. iar coronamentul se va executa cu rebord din beton şi parapet metalic.s. SecŃiunea de beton pentru subzidire este de 0.990m -. Pentru colectarea apelor din incinta şi evacuarea lor. parament vertical interior prevăzut cu filtru invers si geotextil de filtrare drenare şi 5:1 spre apă. după o secŃiune trapezoidală. Paramentul spre apă se va rostui cu mortar de ciment marca M100.482/2009 Faza:S. după o secŃiune trapezoidală.Sectiune tip – zid de sprijin de greutate din piatră brută (h=1. insa nu la o distanta mai mica de 10.nr. Pentru colectarea apelor din incinta şi evacuarea lor. cu lăŃimea la coronament de 0. b. .1) Sprijiniri de mal – ziduri – indicate prin dimensiunea lor a se aplica în zone arhitecturale cu spaŃii limitate de obiective pe mal sau zone adiacente malului şi cu solicitări statice sau dinamice.10m (talpă înclinată) şi lăŃimea de 1.90x1. s-au prevăzut barbacane (Φ110mm) dispuse la 2.21 - . proiectat din zidărie de piatră rostuită. la incastrarea pragurilor.50/0. • Reazemul îndeplineşte următoarele condiŃii: .r.00 m distanta.00 m distanta.0m) – L=5. pe fundaŃia din beton ciclopian clasa C12/15 cu adîncimea de fundare 0. Paramentul spre apă se va rostui cu mortar de ciment marca M100. .80m si se va realiza pe tronsoane de maxim 1. .Sectiune tip – zid de sprijin de greutate din piatră brută (h=1. parament vertical interior prevăzut cu filtru invers si geotextil de filtrare drenare şi 5:1 spre apă. concomitent pe mai multe tronsoane. cu lăŃimea la coronament de 0. b. Pentru colectarea apelor din incinta şi evacuarea lor. Subzidirea cu beton C12/15 – L=80m . după o secŃiune trapezoidală. pe fundaŃia din beton ciclopian clasa C12/15 cu adîncimea de fundare 0. completarea lucrarilor existente. s-au prevăzut barbacane (Φ110mm) dispuse la 2.F.10m (talpă înclinată) şi lăŃimea de 1.Sectiune tip – zid de sprijin de greutate din piatră brută (h=2.70m (talpă înclinată) şi lăŃimea de 1. Paramentul spre apă se va rostui cu mortar de ciment marca M100. iar coronamentul se va executa cu rebord din beton şi parapet metalic.

482/2009 Faza:S. ProtecŃia de mal – s-a proiectat să reziste la forŃele de antrenare şi viteză a cursului. Pentru protecŃia taluzelor.c. se va aplica un strat de geotextil (pentru a nu antrena particolele fine din alcătuirea malului) si un strat de balast de 0.27m cu înălŃime de 2. s-a aplicat o îmbrăcăminte din pereu din zidărie de piatră.l. respectiv 0.22 - . Prag de retenŃie (6 buc. soluŃie corespunzătoare vitezei pentru debitul de calcul.80m.3m x h. d) Amenajarea albiei majore prin îndiguire – L=4.3m (12 buc. c)Lucrări active Talvegul albiei este stabilizat cu ajutorul a 17 căderi din beton armat si a 10 praguri de fund din anrocamente. pentru reducerea suprapresiunii şi descărcarea apelor (cu ajutorul barbacanelor). Pentru a proteja construcŃiile din zona malurilor. Unghiul de înclinare al axului faŃă de tangentă la curbe va fi de 20-30º. Pragurile s-au dimensionat la valoarea debitului deversat cu probabilitatea de depăşire Q1% si Q5%.60 m si baza mare de 1.90m si 1. În aliniament pragurile se vor executa perpendicular pe direcŃia curentului.00 m si o fundaŃie din beton ciclopian C12/15 cu dimensiunile 1.400m .10m. în curbe se vor înclina pentru a dirija firele de curent spre malul convex. cu grosimea de 0. Prag-cădere – se propun pentru limitarea afuierilor pe adâncime în albii. cu dimensiunile de 1. iar înălŃimea va fi variabila in funcŃie de înălŃimea malului natural h=0. Fundatia se aseaza pe un strat de balast de 10cm.40m.27m.20x2.900m Parapetul din beton armat clasa C16/20 se va realiza cu lăŃimea la coronament de 0. Reazemul se va executa îngropat în talveg. Cluj-Napoca Pr. care să asigure uniformizarea pantelor sau cota fundaŃiilor pentru lucrările de consolidare.F. cu construcŃii pe mal sau la praguri.3) Parapet beton – L=3. b.2m grosime.51. FundaŃia din beton clasa C16/20 are lăŃimea de 1.25m. pentru a nu reduce secŃiunea albiei care nu permite prism peste cota 0.r.).nr.s. realizându-se un anumit profil longitudinal al patului stabilizat la cote impuse.25m si adâncimea de fundare la 1. de 0.20 x0.să preia afuierile maxime ale patului albiei.15m grosime.) şi 0. din beton armat clasa C12/15. Coronamentul este amenajat cu o panta de 1:10 spre deversor pentru a concentra debitele spre centrul albiei. şi pentru a nu defrisa perdeaua de arbor de pe mal sus. .0m. ÎnălŃimea pragurilor s-a stabilit la <0. Pentru descărcarea debitelor mici se prevăd goluri in zidaria de piatra. AQUA PROCIV PROIECT s. Panta taluzului este de 1:1. cu înălŃimea până la nivelul de calcul. Pentru dren.60m. Deversorul este de forma trapezoidala si are lăŃimea de 11.00m. se va aplica o consolidare cu parapet de beton. sub pereul zidit.15m si inaltimi cuprinse intre 0.5m (5 buc.):.prag de retenŃie alcătuit din elevaŃie din zidărie de piatra cu secŃiune trapezoidala având lăŃimea la coronament de 0.cu diguri din material argilos .5 realizându-se o lungime desfăşurată pe taluz a pereului de 3.

5. la cota din proiect. Cluj-Napoca Pr. baraj=6. Subtraversările se execută înainte de executarea corpului digului.00 m) – 135. Între patul căii şi fundaŃie.0m şi taluze 1:2. Partea carosabilă se va amenaja cu latimea de 4.c. Digurile se execută din argila. Pentru lungirea drumului infiltraŃiilor de-a lungul conductelor s-au prevăzut diafragme din beton armat.00m de malul albiei regularizate.volum atenuare 150. (capacitatea de transport a albiei minore fără revărsare) s-au proiectat două acumulari cu caracter permanent pe pârâul Lacuri şi una pe râul Galben cu următoarele caracteristici: Varianta a II-a Acumulare Lacuri Caracteristici baraj: −hmax.00 mii mc 250.00 m cota . pentru regularizarea debitelor naturale .r.5 1:1. Se va amenaja canalul de colectare a apelor de incintă. În cadrul amenajării râului Galben.00 mii mc 544. Materialul depus pentru realizarea digului se va încastra prin trepte de înfrăŃire în teren.20mdMN 544.50mdMN . având secŃiunea de 0. Materialul utilizat se va depune în straturi de 30cm.7m la bază şi taluze de 1:1. Ele se realizează din conducte de beton armat prefabricate Dn 800 mm pozate pe un strat de beton de egalizare îmbinate prin manşoane de beton armat şi având la capătul spre emisar un clapet metalic de contragreutate. baraj=15.l.00 m.0m şi panta de 4% spre rigolă.00 m. Coronamentul digului are lăŃimea b=3.de compactare 98%).NNR .nr. s-a prevăzut un strat de geotextil.F. amplasate la distanŃa medie de 2.5 şi 1:2. Canalul colector se va înierba după aşternerea unui strat vegetal de 10cm.20-548.00-3. −taluze: amonte aval 1:2 1:1.482/2009 Faza:S. AQUA PROCIV PROIECT s. iar sper incinta apărată un stăvilar metalic cu manevrare manuală confecŃionate în ateliere specializate conform proiectelor tipizate.s. se va compacta cu cilindrul compactor (coef. taluzele şi coronamentul se vor îmbrăca cu pământ vegetal de 10cm grosime. compactat la cote obligatorii care să asigure continuitatea liniei de apărare. Drum tehnologic – se va executa din balast în strate de 25cm grosime şi piatră spartă de 15cm grosime.6 1:2 −bermă aval: b=3. Subtraversări de dig cu clapet şi stăvilar DN800 pentru evacuarea apelor interne din incintele apărate.00 m −lungime baraj la coronament (cota 550. −bcoron.23 - .

volum total CORP BARAJ 60. limitând debitul defluent la o valoare maximă de 27 mc/s la Q5% respectiv 54mc/s la 1% în aval de acumulare.00 mii mc 500.volum siguranŃă .F. din săpăturile din ampriza barajului şi din săpăturile de la descărcătorul de ape mari.volum prism deversor . Coronamentul este amenajat pentru circulaŃie cu un strat de nisip. geotextil neŃesut. mc cu ambii evacuatori functionali (respectiv qgolire = 27.50 mdM 550.5m.l. − cota coronament baraj: − cota creasta deversor : − cota radier golire de fund la intrare: 550.000 mii mc 548.24 - .00 mdMN 548. sloiurilor şi radiaŃiilor ultraviolete este asigurată de straturile de protecŃie. .650mil. ProtecŃia împotriva vântului.00 mdMN Anrocamentele şi pământurile necesare depunerii in corpul barajului se transporta de la o cariera situată în apropierea amplasamentului. Stratul vegetal şi stratul superficial se îndepărteazăpe o adâncime variabila 0.0m.5-1.482/2009 Faza:S.00 mdMN 535. s-a proiectat un baraj din anrocamente şi mască de etanşare. Cluj-Napoca Pr. . amenajarea fiind pe toata latimea coronamentului.0 x 1. mc) si verificată la W 1%=1.200mm de grosime 25cm.20mm de grosime 20cm − pereu uscat de piatră brută 100.nr. Masca reazemă pe o grindă din beton armat de dimensiuni 2.00 mii mc 40. Etanşarea barajului va fi realizată cu ajutorul unei măşti de etanşare formată din: − beton poros de 20cm − geotextil neŃesut − membrană de impermeabilizare − geotextil neŃesut − protecŃie de pietriş concasat 0.00mc/s) Pentru preluarea înmagazinarea şi evacuarea apelor provenite din viituri. pietriş şi zidăria de piatră. Etanşarea fundaŃiei este asigurată prin încastrarea grinzii în roca de bază şi prin însăşi roca de bază. AQUA PROCIV PROIECT s..00 mii.00mdMN Acumularea a fost dimensionată la viitura de calcul (W5%=785.c.r.00mdMN 549.s. a valurilor.00mc/s si qdeversor = 59. GOLIREA DE FUND Este contstrucŃia care permite tranzitarea debitelor în aval de acumulare.. Pentru regularizarea debitelor şi atenuarea viiturilor s-a proiectat un baraj din anrocamente etanşat cu mască avînd în componenŃă o membrană de impemreabilizare.

482/2009 Faza:S.00m L=4.lăŃimea la baza canalului : b=5.52x1.48x0. permite reglarea debitului defluent. avand dimensiuni 7.00m .lungime L=5. batardouri (functionale in cazul interventiilor la galerie).s.00m . echipat cu vane. in urmatoarea alcatuire : − bloc beton simplu C12/15 de 1.80m si inaltimi de 15.c.00m la nivelul planseului pe care se pozeaza echipamentul de actionare si se amplaseaza cabina de adapostire.timpan aval -disipator de energie -canal de racord -rizbermă . AQUA PROCIV PROIECT s.înălŃimea canalului : h=2.Turnul de manevra.78m).Canalul de acces la galerie Face legătura între vechiul traseu al albiei în amonte de construcŃia galeriei şi are următoarele elemente caracteristice: .00m si adancime de3. Etanşarea la contactul cu caseta golirii de fund este prevăzut un rost permanent etanşat cu .00m.70m sau 0.nr.50 in pereti sunt prevăzute 5 ferestre deversoare echipate cu grătare. Turnul este o constructie cu sectiune dreptunghiulara. Ansamblul golirii de fund se compune din: -canal de acces la galerie .00m L=36. La cota 548.00m L=10. realizat din beton armat. compartimentele turnului si vane plane. La golirea acumulării ambele galerii funcŃionează in regim de serviciu. Cluj-Napoca Pr.87m. Turnul are 4 compartimente cu dimensiuni : 2(1.15x7.78m) si spatii deschise 2(1. prevazute cu gratare rare la intrare.08x1.25 - . 2(2. cu grosimi de 0.00 m L=8. Racordat la galeria de golire.65x1.00m L= 5.00m 2.78m) .70m grosime − radier beton armat C16/20 de 1. in functie de nisele cailor de relare care au dimensiuni de 0.turn de menavra -galerie de golire . Etanşarea turnului de manevră la contactul cu masca din beton se realizează în aceeaşi soluŃie ca şi la rostul perimetral.F.27m. Fundatia are suparafata de 8.canal evacuator 1.55x5.r.30m grosime Peretii exteriori si interiori sunt prevazuti din beton armat C16/20.l. turnul are 2 fire de descarcare.

00 m h=3.5 de 0. 5. la panta de 0. taluze 1 :1.00m. Galeria se fundeaza pe un strat de beton simplu C6/7. pe toata suprafata betonata.00 m ld=5. grosimea fundaŃiei şi pereŃilor este de 0.40m.0 x 4.c. inaltime de 2. AQUA PROCIV PROIECT s. Rizberma .00m 1:1. 4. Bazin disipator Este canal din beton armat clasa C16/20 de forma trapezoidală având următoarele caracteristici: -adâncimea bazinului disipator : .s.00m Ld =8. Cluj-Napoca Pr. polistiren si mastic bituminos cu microazbest.5 si lungime de 4. Pentru protecŃia rosturilor s-au prevăzut grinzişoare din beton simplu BcH15 (C12/15) 0. Radierul este de 0. Pentru descărcarea subpresiunilor s-au prevăzut barbacane Ø110mmla o distanta de 2.5 Sectiunea este protejata cu pereu din beton armat de 0. Ca elemente de etansare rosturi intre tronsoane se utilizeaza profile de etansare din PVC plastificat .15m. (550.inaltime -lungimea: -latimea : -taluze: d=1.80 m.30m.70m grosime. Echipamentele de manevră sunt amplasate într-o cabină cu pereŃi din beton armat de dimensiuni 5.50m din beton armat clasa C16/20 pozat pe un strat din beton simplu calasa C6/7.00m.30x1. de pe coronamentul barajului. bandă PVC 0-35.26 - .00m. 3. Accesul personalului de exploatare la turn.5m.l. turnată monolit pe tronsoane de 6.10%.nr. La ieşirea galeriei din corpul barajului este prevăzut un timpan din beton armat. Perimetrul este protejat cu pereu din beton de 0.00mdM) se face pe o pasarelă metalica cu lungimea de 12.50 m. cu două secŃiuni de scurgere dreptunghiulare de 1. pozitionate la 6m distant ape mijlocul tronsoanelor.30m grosime pe strat filtrant de 0.F.00m.5m.5.r.Canalul de racord prezinta sectiune trapezoidala cu latime de 5.60m.20x0.00 m. Pentru prelungirea liniei de infiltratii in lungul galieriei s-au prevăzut diafragme cu sectiune de 0.30m grosime asezat pe strat filtrant.Galeria de golire Este o construcŃie din beton armat clasa C16/20 cu o lungime de 63.4 x 3. pe perimetrul conductei din beton armat clasa C16/20.20 x 0.482/2009 Faza:S. 6.

50).00m talvegul este betonat (beton armat C16/20).Deversorul Are rolul de evacuare a debitului de 1%. ProtecŃia taluzelor in zona adiacenta deversorului se realizează cu ziduri de sprijin din zidarie de piatra. înspre versantul stang. Pe un sector de 10.Canalul de acces Acesta dirijaza apele din cuveta lacului de acumulare spre deversor (cota 298. grosimea radierului este de 0. este pozat în continuarea corpului barajului. In componenŃa descărcătorului de ape mari se disting: -canalul de acces al apei la descărcător -deversorul -canalul lent -canalul rapid -disipatorul de energie şi zona de racord la albia in aval -rizberma 1. taluze 1:1. 3. inaltimi de 1.00m perimetrul este protejat cu covor vegetal. Pe sector se aplica o sectiune trapezoidala cu deschideri intre 15.201.c.5m . In continuare pe lungime de 20.5. DESCĂRCĂTORUL DE SUPRAFAłĂ Descarcatorul realizeaza legatura intre bieful amonte si cel aval.30m.00m si 6m (la racordul cu canalul rapid). Dimensionarea s-a facut pentru debitul atenuat al undei de viitura cu asigurarea de verificare (1%).s.482/2009 Faza:S.00m.0m si lungime de 10m.nr.00mdM. 2.30m grosime.r. Talvegul este protejat cu anrocamente avand greutate de 440kg/buc. lăŃimea la coronament de 15. pe adincime de 1. Canalul lent Asigura scurgerea debitelor pe o panta redusa. Descărcătorul de ape mari împreună cu golirea de fund realizează descărcarea viiturilor în condiŃii de siguranŃă deplină în exploatare a barajului. cotă corespunzătoare viiturii cu probabilitatea de depăşire de 5%. AQUA PROCIV PROIECT s. Cota superioară a pragului deversor este de 548. Realizata dupa o sectiune trapezoidala aval latime la baza de 3.70m aval. inaltimi 2. Acesta intra in functiune cand nivelul apei in lac depaseste nivelul maxim de calcul. are profilul trapezoidal din beton hidrotehnic având stratul de uzură din C16/20.00m şi înălŃimea pragului de 1.50-3.50m amonte si 1.F. Cluj-Napoca Pr. Descarcatorul de tip frontal.27 - .l. spre canalul rapid.0m. Taluzurile risbermei sunt consolidate cu pereu din beton armat de 0.

20 la 1.20m grosime.28 - . AQUA PROCIV PROIECT s. Sunt prevăzute rosturi tratate cu mastic bituminos de 2.nr.482/2009 Faza:S.5 0. s-a prevăzut un strat de geotextil.0m şi panta de 4% spre rigolă.Rizberma Are următoarele caracteristici: -lungimea -laŃimea L=7.00m l=6.00m 1: 1. Radierul este aşezat pe un strat de beton simplu de 0.50m.00m L= 7.Drum tehnologic – se va executa din balast în strate de 25cm grosime şi piatră spartă de 15cm grosime.00m şi se utilizează anrocamente cu Gmin=300kg. Disiparea energiei este asigurată de redane de sectiune 25 x 25cm. si taluze 1:1. Rosturile de 2.5 cm se tratează cu mastic bituminos si se aşează pe grinzi din beton simplu C6/7.00m -taluze:1:1.l.F.20m. 4. Radierul este aşezat pe un strat de beton simplu de 0.0m l=4.r.30m. 5. 1 buc/mp. 7.5cm la baza taluzelor.Canalul rapid Se realizează in continuarea canalului de evacuare în scopul transportului debitului defluent si are următoarele caracteristici: -panta i=10% -latime canal l=5. Disipatorul de energie Realizat din beton clasa C16/20 are rolul de disiparea energiei apei transportată de canalul rapid si are următoarele dimensiuni: -adâncimea bazinului disipator : -lungimea bazinui: -laŃimea bazinului -taluze: d=1.20x0.50 Radierul se realizează din beton armat C16/20 şi are o grosime de 0.s. Radierul canalului de acces se protejează cu pereu de dale de beton armat C16/20 de 0. Sunt prevăzute barbacane din PVC 110.50 Radierul se realizează din beton C16/20 armat şi are o grosime de 0.20m grosime. Între patul căii şi fundaŃie. Grosimea rizbermei variază de la 1. Pentru descărcarea subpresiunilor sunt prevăzute barbacane din Ńeavă PVC 110 1buc/mp.00m Taluzurile risbermei sunt protejate cu pereu din zidărie de piatră de pantă 1:1.5 la mal.5. Partea carosabilă se va amenaja cu latimea de 4. Sunt prevăzute barbacane Ńeavă PVC 110 1buc/mp şi rosturi la piciorul taluzului.30m grosime turnat cu rosturi longitudinale si transversale pe axul descărcătorului şi la piciorul taluzelor. 6. . Cluj-Napoca Pr.c.

Dimensionarea barajului calcule de stabilitate calcule de infiltraŃie în corpul barajului calcule de dimensionare a descărcătorilor de suprafaŃă şi de fund calculul hidraulic al lucrărilor de disipare a energiei calcule de stabilitatea cotei coronamentului şi a cotei minime de fundare calculul de dimensionare a secŃiunii transversale.F.c. .s. Cluj-Napoca Pr.482/2009 Faza:S.nr. AQUA PROCIV PROIECT s.00.l.r. ECHIPAMENTE DE MANEVRĂ Echipamentele de acŃionare a stavilelor şi batardourilor şi palanul necesar manevrării acestora vor fi montate într-o cabină amenajată pe turnul de manevră la cota 550.29 - .

Cluj-Napoca Pr. baraj=6. mc cu ambii evacuatori functionali (respectiv qgolire = 27.00 mii mc 40.5 1:1.00 mii mc 710. AQUA PROCIV PROIECT s. Acumulare Galbena Caracteristici baraj: −hmax.100mil.00mdMN 449.482/2009 Faza:S.0 mdMN 150.30 - .l.650 mil..00mdMN 448.00 m.5m.volum total CORP BARAJ Acumularea a fost dimensionată la viitura de calcul (W5%=1.volum prism deversor .00 m cota .5-1. −taluze: amonte aval −bermă aval: 1:2 1:1. Stratul vegetal şi stratul superficial se îndepărteazăpe o adâncime variabila 0.00mc/s) Pentru preluarea înmagazinarea şi evacuarea apelor provenite din viituri.volum siguranŃă . baraj=15.20mm de grosime 20cm .00 m −lungime baraj la coronament (cota 450.r.00 mdMN 448. din săpăturile din ampriza barajului şi din săpăturile de la descărcătorul de ape mari.00 mdMN 435.NNR . Etanşarea barajului va fi realizată cu ajutorul unei măşti de etanşare formată din: − beton poros de 20cm − geotextil neŃesut − membrană de impermeabilizare − geotextil neŃesut − protecŃie de pietriş concasat 0.00 mii mc 100.F.00mdMN Anrocamentele şi pământurile necesare depunerii in corpul barajului se transporta de la o cariera situată în apropierea amplasamentului. −bcoron.20-448.20mdMN 444.c. − cota coronament baraj: − cota creasta deversor : − cota radier golire de fund la intrare: 450.nr.50 mdM 450.00mc/s si qdeversor = 59. mc) si verificată la W 1%=3.volum atenuare .00 mii mc 1. s-a proiectat un baraj din anrocamente şi mască de etanşare. Pentru regularizarea debitelor şi atenuarea viiturilor s-a proiectat un baraj din anrocamente etanşat cu mască avînd în componenŃă o membrană de impemreabilizare.s.000 mil mc 444.6 1:2 b=3.00 m.00 m) – 80.

GOLIREA DE FUND Este contstrucŃia care permite tranzitarea debitelor în aval de acumulare.70m grosime − radier beton armat C16/20 de 1.30m grosime . Ansamblul golirii de fund se compune din: -canal de acces la galerie .80m si inaltimi de 15.55x5.r.00m si adancime de3. avand dimensiuni 7.00m 2. amenajarea fiind pe toata latimea coronamentului. Turnul este o constructie cu sectiune dreptunghiulara.turn de menavra -galerie de golire .timpan aval -disipator de energie -canal de racord -rizbermă . − pereu uscat de piatră brută 100.200mm de grosime 25cm.00m .c.nr.482/2009 Faza:S. geotextil neŃesut. AQUA PROCIV PROIECT s.00m L=4. Masca reazemă pe o grindă din beton armat de dimensiuni 2.00 m L=8.lăŃimea la baza canalului : b=5.canal evacuator 1. echipat cu vane..00m L=36.00m . ProtecŃia împotriva vântului. in urmatoarea alcatuire : − bloc beton simplu C12/15 de 1.l. realizat din beton armat. sloiurilor şi radiaŃiilor ultraviolete este asigurată de straturile de protecŃie.F.s. Fundatia are suparafata de 8. Cluj-Napoca Pr.00m L=10.15x7.0m. a valurilor.00m la nivelul planseului pe care se pozeaza echipamentul de actionare si se amplaseaza cabina de adapostire.lungime L=5.00m.înălŃimea canalului : h=2. permite reglarea debitului defluent. Etanşarea fundaŃiei este asigurată prin încastrarea grinzii în roca de bază şi prin însăşi roca de bază.00m L= 5.31 - .Canalul de acces la galerie Face legătura între vechiul traseu al albiei în amonte de construcŃia galeriei şi are următoarele elemente caracteristice: .0 x 1. pietriş şi zidăria de piatră.Turnul de manevra. Coronamentul este amenajat pentru circulaŃie cu un strat de nisip. limitând debitul defluent la o valoare maximă de 27 mc/s la Q5% respectiv 54mc/s la 1% în aval de acumulare.

La golirea acumulării ambele galerii funcŃionează in regim de serviciu. batardouri (functionale in cazul interventiilor la galerie). Bazin disipator Este canal din beton armat clasa C16/20 de forma trapezoidală având următoarele caracteristici: -adâncimea bazinului disipator : .00 m.00mdM) se face pe o pasarelă metalica cu lungimea de 12. Echipamentele de manevră sunt amplasate într-o cabină cu pereŃi din beton armat de dimensiuni 5. AQUA PROCIV PROIECT s.30x1. Ca elemente de etansare rosturi intre tronsoane se utilizeaza profile de etansare din PVC plastificat . polistiren si mastic bituminos cu microazbest. pe perimetrul conductei din beton armat clasa C16/20.c.08x1.78m) . Cluj-Napoca Pr.4 x 3.60m.00 in pereti sunt prevăzute 5 ferestre deversoare echipate cu grătare. de pe coronamentul barajului.80 m.70m sau 0.32 - .r. (450. pozitionate la 6m distant ape mijlocul tronsoanelor. grosimea fundaŃiei şi pereŃilor este de 0. Etanşarea la contactul cu caseta golirii de fund este prevăzut un rost permanent etanşat cu bandă PVC 0-35.00m.78m). in functie de nisele cailor de relare care au dimensiuni de 0. turnată monolit pe tronsoane de 6. 3. Peretii exteriori si interiori sunt prevazuti din beton armat C16/20. cu două secŃiuni de scurgere dreptunghiulare de 1. La cota 448.00 m h=3. Pentru protecŃia rosturilor s-au prevăzut grinzişoare din beton simplu BcH15 (C12/15) 0. Pentru prelungirea liniei de infiltratii in lungul galieriei s-au prevăzut diafragme cu sectiune de 0. Racordat la galeria de golire. Etanşarea turnului de manevră la contactul cu masca din beton se realizează în aceeaşi soluŃie ca şi la rostul perimetral. prevazute cu gratare rare la intrare.0 x 4. 4.00m Ld =8. cu grosimi de 0.20x0.27m.30m.F. Accesul personalului de exploatare la turn.52x1.5m.482/2009 Faza:S.65x1.48x0.70m grosime.10%. la panta de 0. Turnul are 4 compartimente cu dimensiuni : 2(1. Galeria se fundeaza pe un strat de beton simplu C6/7. La ieşirea galeriei din corpul barajului este prevăzut un timpan din beton armat.87m.inaltime -lungimea: d=1.78m) si spatii deschise 2(1. turnul are 2 fire de descarcare. compartimentele turnului si vane plane.50 m.00 m .20 x 0.Galeria de golire Este o construcŃie din beton armat clasa C16/20 cu o lungime de 63.s. 2(2.5 de 0.l.nr.40m.

s. Pe un sector de 10. pe adincime de 1.0m.5 Sectiunea este protejata cu pereu din beton armat de 0. pe toata suprafata betonata. -latimea : -taluze: ld=5. Radierul este de 0.482/2009 Faza:S. inaltime de 2.33 - . Cluj-Napoca Pr. Acesta intra in functiune cand nivelul apei in lac depaseste nivelul maxim de calcul.00m. 5.30m grosime asezat pe strat filtrant. DESCĂRCĂTORUL DE SUPRAFAłĂ Descarcatorul realizeaza legatura intre bieful amonte si cel aval.5m. grosimea radierului este .0m si lungime de 10m. înspre versantul stang.00m.F.Canalul de acces Acesta dirijaza apele din cuveta lacului de acumulare spre deversor (cota 298. Descărcătorul de ape mari împreună cu golirea de fund realizează descărcarea viiturilor în condiŃii de siguranŃă deplină în exploatare a barajului. Pentru descărcarea subpresiunilor s-au prevăzut barbacane Ø110mmla o distanta de 2.201. 6.00m 1:1.50m din beton armat clasa C16/20 pozat pe un strat din beton simplu calasa C6/7.00m talvegul este betonat (beton armat C16/20).5. Talvegul este protejat cu anrocamente avand greutate de 440kg/buc.50-3. Rizberma Realizata dupa o sectiune trapezoidala aval latime la baza de 3.Canalul de racord prezinta sectiune trapezoidala cu latime de 5. Perimetrul este protejat cu pereu din beton de 0.nr.5. Dimensionarea s-a facut pentru debitul atenuat al undei de viitura cu asigurarea de verificare (1%). AQUA PROCIV PROIECT s. inaltimi de 1.c. este pozat în continuarea corpului barajului. In componenŃa descărcătorului de ape mari se disting: -canalul de acces al apei la descărcător -deversorul -canalul lent -canalul rapid -disipatorul de energie şi zona de racord la albia in aval -rizberma 1.30m grosime pe strat filtrant de 0.00m.5 si lungime de 4. Taluzurile risbermei sunt consolidate cu pereu din beton armat de 0.00m. Descarcatorul de tip frontal.l.15m.r.50). taluze 1:1.30m grosime. taluze 1 :1.

00m şi înălŃimea pragului de 1.50 Radierul se realizează din beton C16/20 armat şi are o grosime de 0.Deversorul Are rolul de evacuare a debitului de 1%. Rosturile de 2. Canalul lent Asigura scurgerea debitelor pe o panta redusa. Pentru descărcarea subpresiunilor sunt prevăzute barbacane din Ńeavă PVC 110 1buc/mp.00m si 6m (la racordul cu canalul rapid).l.30m. inaltimi 2.20m. Cota superioară a pragului deversor este de 548.00m L= 7.F.5 cm se tratează cu mastic bituminos si se aşează pe grinzi din beton simplu C6/7. 3.30m.20m grosime.5 la mal.20x0.20m grosime.00m .00m -taluze:1:1. de 0.5m si taluze 1:1. 5.Canalul rapid Se realizează in continuarea canalului de evacuare în scopul transportului debitului defluent si are următoarele caracteristici: -panta i=10% -latime canal l=5. Cluj-Napoca Pr. ProtecŃia taluzelor in zona adiacenta deversorului se realizează cu ziduri de sprijin din zidarie de piatra. Disiparea energiei este asigurată de redane de sectiune 25 x 25cm.30m grosime turnat cu rosturi longitudinale si transversale pe axul descărcătorului şi la piciorul taluzelor.c. In continuare pe lungime de 20. Radierul canalului de acces se protejează cu pereu de dale de beton armat C16/20 de 0.00m l=6. Sunt prevăzute barbacane din PVC 110. Pe sector se aplica o sectiune trapezoidala cu deschideri intre 15. 2. Sunt prevăzute rosturi tratate cu mastic bituminos de 2. lăŃimea la coronament de 15.34 - .5000mdM.s.482/2009 Faza:S. Radierul este aşezat pe un strat de beton simplu de 0. cotă corespunzătoare viiturii cu probabilitatea de depăşire de 5%.r. 4.00m perimetrul este protejat cu covor vegetal. 1 buc/mp.5cm la baza taluzelor.nr. are profilul trapezoidal din beton hidrotehnic având stratul de uzură din C16/20.5 0. AQUA PROCIV PROIECT s. Disipatorul de energie Realizat din beton clasa C16/20 are rolul de disiparea energiei apei transportată de canalul rapid si are următoarele dimensiuni: -adâncimea bazinului disipator : -lungimea bazinui: -laŃimea bazinului d=1. Radierul este aşezat pe un strat de beton simplu de 0.70m aval. spre canalul rapid.50m amonte si 1.

0m şi panta de 4% spre rigolă. prin care s-a urmărit scurgerea apei într-o albie unică.482/2009 Faza:S. cu un traseu şi o secŃiune de curgere cât mai uniformă care urmăreşte linia malurilor şi a vechiului talveg. Resturile lemnoase şi eventualele deşeuri . -taluze: 1: 1.50 Radierul se realizează din beton armat C16/20 şi are o grosime de 0.Drum tehnologic – se va executa din balast în strate de 25cm grosime şi piatră spartă de 15cm grosime.35 - . AQUA PROCIV PROIECT s. materialul rezultat din săpătură va fi utilizat la umpluturi în zona malurilor.5.20 la 1. Sunt prevăzute barbacane Ńeavă PVC 110 1buc/mp şi rosturi la piciorul taluzului.00m şi se utilizează anrocamente cu Gmin=300kg. ExecuŃia lucrărilor se va realiza în perioadele de ape mici şi medii când nivelul apei în albie este de 10-20cm.r.F. 7.00. Partea carosabilă se va amenaja cu latimea de 4.Rizberma Are următoarele caracteristici: -lungimea -laŃimea L=7.nr. Între patul căii şi fundaŃie.00m Taluzurile risbermei sunt protejate cu pereu din zidărie de piatră de pantă 1:1. s-a prevăzut un strat de geotextil. echilibrul scurgerii este mai putin deranjat. Stabilizarea în plan vertical şi diminuarea mişcării de debite solide târâte s-a redus prin realizarea de praguri cădere şi consolidări de mal.l. 6. Excavarea este prevăzută a fi executată mecanizat.0m l=4.s. debitelor de viitură şi stabilizarea albiei s-a optat pentru o regularizare conservativă. Grosimea rizbermei variază de la 1.50m. Reprofilare albie: Executarea lucrărilor se va executa dinspre aval spre amonte asigurănduse uniformitatea pantei albiei. ECHIPAMENTE DE MANEVRĂ Echipamentele de acŃionare a stavilelor şi batardourilor şi palanul necesar manevrării acestora vor fi montate într-o cabină amenajată pe turnul de manevră la cota 550.c. Dimensionarea barajului calcule de stabilitate calcule de infiltraŃie în corpul barajului calcule de dimensionare a descărcătorilor de suprafaŃă şi de fund calculul hidraulic al lucrărilor de disipare a energiei calcule de stabilitatea cotei coronamentului şi a cotei minime de fundare calculul de dimensionare a secŃiunii transversale. Prin aceasta. cantităŃile datorate lucrărilor de regularizare sunt reduse. Cluj-Napoca Pr.

. .excavarea pământului din albie. reducându-se porozitatea.F.asternerea stratului drenant – geotextil şi balast. stabilitatea şi permeabilitatea terasamentelor. CirculaŃia autobasculantelor se va realiza prin albie. care sunt influenŃate de lucrările de compactare. Este prevăzută vibrarea betonului. vor fi îndepărtate.s. depozitarea materialului în albii.executarea elevaŃiei alternativ. AQUA PROCIV PROIECT s. se propune cu tehnologii de gabarit medii. argilă vânătă sau material lemnos) acesta se îndepărtează. crengi.aşezarea pietrelor în mortar şi umplerea golurilor cu piatră mică şi mortar. .Consolidare de mal: se va respecta cu stricteŃe cota de fundare. Pentru executia zidurilor: .36 - .executarea rebordului continuu pe tronsoane de 4m. Pentru evitarea fisurilor.ridicarea drenului o dată cu elevaŃia.c. la fiecare 4m se va realiza rosturi de dilatatie. Cluj-Napoca Pr. pentru executarea rosturilor.curăŃirea terenului de frunze. . săpătura în fundaŃie se va executa cu sprijiniri şi evacuarea apei prin epuismente.executarea grinzii de sprijin.defrisare. pe maluri-zona de protecŃie şi pe drumuri locale existente.turnarea betonulu în fundaŃii pe tronsoane de 20m.nr. . .finisarea taluzelor.Dig din pamant: . . .pregătirea amprizei digurilor. cu rosturi executate din 4m în 4m.l. .rostuirea pereului cu mortar de ciment.482/2009 Faza:S.r.excavarea gropilor de fundaŃie pe tronsoane de 20m. pentru a se realiza batardoul de asigurarea incintei uscate.încastrarea parapetului metalic în coronamentul zidului. prin umplerea golurilor.executarea prismului din anrocamente şi cofrarea spaŃiului pentru grindă. . Succesiunea tehnologiei de execuŃie: . Pentru executia consolidarilor de mal cu pereu piatra zidită: . . Căderile – se execută pe fundaŃie de albie cu încastrările în lucrările de mal. ExcuŃia lucrărilor pentru zona amonte. . În acest mod terasamentele se aduc de la starea afânată la starea îndesată. depind de proprietăŃile pământului din corpul său. pe tronsoane de 100m cu realizarea secŃiunii proiectate. . iarbă şi buruieni din amplasament. . RezistenŃa. . Betonul turnat se va vibra. pentru recalibrare. . În cazul prezenŃei în terenul de fundare a unor lentile de material impropriu executării fundaŃiei (mâl. datorate variaŃiei de temperatură şi a tasărilor inegale. pe tronsoane de 4m. cu rost între ele.Praguri cădere: se va respecta cu stricteŃe cota de fundare.

. realizarea turnului de manevra. care se va funda pe roca de baza nealterata.hck. cu devierea albiei de pe un mal pe pe celalat. suprafaŃa de fundare pe care începe execuŃia umpluturilor va fi . lungimea canalului de disipare. .executarea finisarii taluzelor digurilor şi îmbrăcarea cu strat vegetal.r. după decopertarea stratului vegetal.se excută excavările la faŃadă şi încastrarea elevaŃiei în maluri. pregatirea terenului de fundare a descarcatorului de ape mari. pentru fundaŃiile zidurilor de sprijin şi radierului. . deviere drum. barajul se va încastra făcîndu-se trepte de înfrăŃire cu adîncimea de 1 m şi lăŃimi variabile. . În ampriza barajului. executia descarcatorului de ape mari. . Fundarea barajului se va face în suprafaŃă în zona de luncă. .F.Defrişări: se vor defrişa copacii din patul albiei care obturează secŃiunea cu scoaterea cioatelor şi de pe maluri la ras în zona consolidărilor. saltul fiin îndepartat) pentru reprofilarea albiei. . Cluj-Napoca Pr. .se execută fundaŃia corpului pragului.ExecuŃia pragului de retenŃie . după îndepărtarea stratului vegetal de cca 50 cm în afara amprizei pintenului de încastrare.nr. ProtecŃii vegetative: în zona malurilor.se vor executa zidurile odată cu încastrarea radierului sub ziduri. cu degajarea terasamentelor în amonte de corpul pragului.482/2009 Faza:S.c.l. funcŃie de frontul de lucru.se finalizează zona aval. . protejat de batardoul realizat în prima etapă din excavările efectuate. În zona versanŃilor. realizarea umpluturilor din corpul barajului. . . AQUA PROCIV PROIECT s.37 - .sistematizarea şi amenajarea întregii zone afectate de lucrări – zona dig-mal cu plantări şi însămânŃări. SuprafaŃa de fundare pentru barajul de pămînt se consideră stratul existent la cota de excavaŃie prevăzută în documentaŃie.realizarea sectiunii digului pe maluri cu finalizarea incintei.se excavează în zona biefului aval (pentru care s-a calculat adâncimea canalului . cu racordare amonte în terasamentul digului existent odată cu executarea subtraversărilor.Baraj din anrocamente : Succesiunea tehnologica de executie a barajului este: decapare ampriza baraj si golire de fund. executia golirii de fund.se va degaja terenul de copaci şi crengi. Se păstrază copacii de pe mal sus.s. pe taluzele neconsolidate până la cota malului este prevăzută înierbare.

c. pe întreaga durată de existenŃă. deversor.482/2009 Faza:S. . galeria de golire şi disipatorul de energie. Cluj-Napoca Pr. arbuştilor şi tufişurilor. toate în structură de beton armat. pregătită dupa cum urmeaza: . cu îndepărtarea rădăcinilor. După terminarea execuŃiei golirii de fund şi a umpluturilor în corpul barajului. respectiv documentaŃia tehnică a comportării în exploatare şi intervenŃiile la timp cu lucrări de întreŃinere şi reabilitare a deteriorărilor constatate. activitate metrologică – măsurători. . pentru protejarea vieŃii oamenilor.F. SIGURANTA IN EXPLOATARE Prin legea 10/1995 s-a instituit sistemul calităŃii în construcŃii. .îndepărtarea din fundaŃie a eventualelor lentile de mîl din albia minoră a pîrîului. în conformitate cu regulamentele şi procedurile de aplicare. confirmate de laborator. încercări în laboratoare autorizate pentru materialele utilizate în construcŃii. Descărcătorul de ape mari este alcătuit din canal de acces. batardourile se vor demola. canal rapid şi disipator de energie.nr. SiguranŃa în exploatare este dată de sistemul calităŃii care include: - proiectarea lucrărilor Ńinând cont de regulamentările tehnice şi verificarea lor de către specialişti. SiguranŃa lucrărilor hidrotehnice sunt influenŃate de sistemul de prognoză. sistem cuvă din beton armat.defrişarea arborilor.38 - . în funcŃie de clasificarea pe cot de importanŃă a construcŃiilor. a bunurilor materiale a societăŃii şi a mediului înconjurător. conducerea şi asigurarea calităŃii în execuŃie. - calitatea materialelor folosite. verificarea execuŃiei lucrărilor şi expertizarea construcŃiilor.pregătirea şi compactarea suprafeŃei de fundaŃie a barajului.l.s. recepŃia lucrărilor – în urma verificărilor. Golirea de fund se compune dintr-un turn de manevră. Corpul barajului se va realiza anrocamente ce se obŃine din cariera aflata in apropierea acumularii. datorate evoluŃiei sistemelor naturale. materialul rezultat fiind transportat în albia părăsită a pârâului.curăŃirea terenului de frunze şi crengi. Umpluturile din batardourile provizorii se vor realiza din excavaŃiile de la golirea de fund şi din cariera. sau mai corect gradul de siguranŃă a construcŃiilor este ca valoare tuturor .excavarea pămîntului vegetal şi evacuarea în depozit.r. AQUA PROCIV PROIECT s. SiguranŃa. pentru comportarea acestora în exploatare. .

construcŃiilor însumate în solicitare totală (S) să fie mai mică de capabilitatea sau rezistenta totală. materialele utilizate. . . Datorită complexităŃii informaŃiilor care conduce la condiŃia de siguranŃă.nr. redistribuite în spaŃiu şi timp şi transmiterea spre mediul înconjurător şi este influenŃată de condiŃia S<R.proiectarea solutiei tehnice optime privind: . îndeosebi în localităŃi. . protecŃii . SĂNĂTATEA OAMENILOR ŞI PROTECłIA MEDIULUI: Obiectivul investiŃiei se încadrează în prevederile Legii Apelor privind îmbunătăŃirea tuturor corpurilor de apă puternic modificate în scopul realizării unui potenŃial ecologic bun şi a prevederilor Ordinului MMDD nr.F.deasemenea.dimensiunile lucrărilor să fie conform rezultatelor din calculele de dimensionare şi verificare. respectiv stabilitatea terenului natural. condiŃia devenind: R/S=c≥1 Siguranta in exploatare a constructiilor este realizata prin: . Prin reducerea inundarii terenului din albia majoră.l. se integrează în arhitectura zonei. dar care sa respecte tendintele naturale ale cursului. cu verificarea fiecarei etape de executie si calitatea materialelor.c. Măsura siguranŃei este probabilitatea ca într-un interval dat să fie permanent îndeplinită de siguranŃa definită de relatia S<R.39 - . .panta taluzelor malurilor. 1163 din 2007. .executia care sa respecte in totalitate prevederile documentatiei tehnice si a caietelor de sarcini. se regularizează regimul de viteze.s. se traduce în gradul de siguranŃă. .482/2009 Faza:S. dupa traseul stabil. AQUA PROCIV PROIECT s. Lucrările de consolidare si materialele utilizate nu vor fi surse de poluare a mediului înconjurător. rezukltatul sintetic al rezistenŃelor şi capacitatea de preluare. Cluj-Napoca Pr. valoarea ideală este 1 – siguranŃă deplină.urmarirea executiei.urmarirea comportarii in timp – intretinerea si interventia cu lucrari de reparatii in perioada de exploatare. Toate etapele enumerate asigura siguranta in exploatare a constructiilor propuse. Pentru încadrarea construcŃiilor în cadrul natural s-a prevăzut executarea de vegetative.sectiune (b si h) de scurgere a debitelor mari. sa corespunda calitativ – clasa betonului si piatra avand calitatea si greutatea rezultata din conditiile tehnice. Se reduc variaŃiile mari de lăŃime şi adâncime. lichide si solide. privind tehnologia si calitatea materialelor. se reduce riscul poluării cursului de apă prin antrenarea de deşeuri menajere sau de alte substanŃe poluante. privind conservarea tendinŃelor naturale de mobilitate ale albiei dacă prin aceasta nu se contravine scopului apărării populaŃiei împotriva inundaŃiilor.r.

sticle. AQUA PROCIV PROIECT s. deşeuri de pământ şi materiale de construcŃie. Se vor lua toate măsurile necesare pentru ca poluarea componentei atmosferice să se păstreze la cel mai scăzut nivel posibil. Cluj-Napoca Pr.l.ProtecŃia apei Se vor lua măsuri referitor la pericolele de poluare fizică şi chimică a apelor de suprafaŃă şi de adâncime ce ar putea să apară în timpul lucrărilor de construcŃie (poluare fizică prin materiale detritice rezultate în urma lucrărilor de excavaŃii. pulverizarea cu apă a străzilor. lucrările de consolidare contribuie la diminuarea efectelor negative ale viiturilor (inundaŃiilor). Nu sunt prevăzute lucrări de defrişare ample. doar vegetaŃia ce obturează secŃiunea de scurgere. scurgeri de uleiuri şi carburanŃi etc. deşeurile menajere sunt colectate în pubele şi transportate la cea mai apropiată groapă de gunoi iar cele sub formă de excavaŃii sau cantităŃi de pământ de la săpături sunt folosite pentru finisarea lucrărilor prin împrăştiere. păstrarea unei umidităŃi suficiente a materialelor de construcŃie. vehiculele care transportă materiale vor fi verificate pentru a nu . Printre măsurile ce se vor lua se numără: delimitarea clară a arealelor de construcŃie. . În acest sens.s.482/2009 Faza:S. În organizarea de şantier se prevede amenajarea de locuri speciale pentru spălarea autovehiculelor dotate cu instalaŃii de separare şi colectare a uleiurilor. Restul materialelor utilizate la realizarea lucrărilor nu fac parte din grupa materialelor şi substanŃelor toxice şi periculoase.40 - .c. .nr. Pentru asigurarea migrării ihtiofaunei la pragul cădere de 0. Alimentarea maşinilor şi utilajelor cu combustibil se va face cu mijloace autorizate.50m s-a prevăzut realizarea în zona centrală a unei reduceri progresive a nivelului până la h max de 20cm. materialele excedentare vor fi transportate şi depozitate în spaŃiile convenite cu organele administraŃiilor locale. În timpul desfăşurării lucrărilor în cadrul şantierului.Deşeurile care rezultă în urma activităŃilor care se desfăşoară în cadrul şantierului sunt de tip menajer (resturi de ambalaje.r.). Prin scopul propus. depozitarea de materiale poluante sau organizarea de depozite de deşeuri în zona malurilor.).F. Pe timpul execuŃiei lucrărilor se interzice utilizarea de utilaje şi autobasculante defecte cu scurgeri de uleiuri sau combustibili. Nu se admit pierderi de uleiuri şi carburanŃi la maşini şi utilaje.ProtecŃia aerului Impacturi negative asupra calităŃii aerului de scurtă dupată pot apărea numai în cadrul etapei de construcŃie şi sunt legate de emisiile de aerosoli (praf) datorate lucrărilor privind realizarea propriu-zisă a obiectivelor propuse sau gaze de la vehiculele transportatoare şi de la funcŃionarea utilajelor necesare implementării proiectului. hârtii. materiale plastice etc. .

precum şi alte utilaje grele folosite pentru reabilitarea obiectivului de investiŃie.r. cele mai importante surse de zgomot şi vibraŃii fiind utilajele de excavare. acolo unde este posibil. redarea folosinŃei de dinainte de începerea lucrărilor pentru terenurile afectate. mai ales a celor care implică utilaje grele. stabilirea unui timp cât mai scurt de stocare a deşeurilor de construcŃie la locul de producere pentru a împiedica antrenarea lor de către vânt şi implicit poluarea aerului din zonă. Se recomandă ca la lucrări să se folosească numai utilaje şi mujloace de transport dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii de Pb şi foarte puŃin monoxid de carbon. vehiculele transportatoare. padocuri agregate etc. încercându-se a nu se depăşi limitele maxime admisibile. conform STAS-ului 100009-88. Poluarea sonoră şi vibraŃiile produse în timpul execuŃiei sunt temporare. .s.nr. Cluj-Napoca Pr. Vor fi adoptate măsuri de reducere a acestui tip de impact prin nederularea lucrărilor de construcŃie pe timpul nopŃii (între orele 22:00 şi 6:00).). introducerea unor limitări de viteză pentru vehiculele care asigură aprovizionarea cu materiale sau evacuarea deşeurilor de construcŃie.41 - .c. intervenŃii utilaje.ProtecŃia solului şi subsolului Impactul asupra solului în perioada de execuŃie se manifestă fie direct. depozitarea deşeurilor sau a diverselor materiale de construcŃie. zonele rezidenŃiale.l. izolarea unor suprafeŃe de sol faŃă de circuitele naturale prin fragmentarea acestora. .F. AQUA PROCIV PROIECT s. dotarea punctelor de lucru cu instalaŃii sanitare ecologice. modificări calitative ale solului sub influenŃa poluanŃilor prezenŃi în aer. Se vor utiliza tehnologii extrem de zgomotoase doar atunci când acest lucru este imperativ şi nu poate fi înlocuit cu o alternativă mai puŃin nocivă din acest punct de vedere. Traseele vehiculelor implicate în locurile de construcŃie vor evita. modificări calitative şi cantitative ale circuitelor geochimice locale.ProtecŃia împotriva zgomotului şi vibraŃiilor Poluarea fonică este legată în primul rând de faza de construcŃie. poluări accidentale prin deversarea unor produse direct pe sol. Se apreciază că impactul asupra solului şi subsolului se situează la un nivel neglijabil atâta timp cât toate obiectele tehnologice şi instalaŃiile aferente vor fi exploatate corespunzător. Formele de impact asupra solului ce pot fi identificate în perioada de execuŃie a lucrărilor sunt: modificări structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor prevăzute a se executa.482/2009 Faza:S. Se va respecta calendarului reviziilor tehnice la vehiculele de transport pentru încadrarea noxelor în norme şi se va realiza o întreŃinere corespunzătoare a utilajelor de construcŃii pentru limitarea emisiilor în atmosferă provenite de la arderea carburanŃilor în motoarele termice. Măsurile de protecŃie a solului în faza de construcŃuie constau în: amenajarea corespunzătoare a spaŃiilor de lucru (pentru schimburi de ulei. obligativitatea revenirii la suprafaŃa topografică iniŃială. respectiv refacerea stratului de sol. . răspândi materiale pe străzi şi vor avea roŃile curăŃate de noroi la ieşirea din zona şantierului. fie prin intermediul mediilor de dispersie.

tăierea vegetaŃiei existente în zona malurilor este locală şi este necesară amplasării consolidărilor de mal.2 16-24 3.s. AQUA PROCIV PROIECT s. cleonaje .ani Ciclul Coeficient executării valoric maxim lucrărilor de annual reparaŃii -%.0ha) vor favoriza dezvoltarea vegetaŃiei arborescente.4.5 1.4.din fascine.5 1. blocuri din beton. Lucrările vor asigura reducerea eroziunilor din zona malurilor implicit vor împiedica distrugerea vegetaŃiei arborescente.ani I 1 1.nr. goliri de fund.4. anrocamente şi căsoaie. de compartimentare. beton armat Pereuri 40-60 2. perdele de protecŃie pe malurile râului. lemn cu bolovani sau piatra . canale de derivatie Diguri (de apărare.F. Denumirea activelor fixe 2 1.c. Denumire capitol de lucrari principale Durata normat a de functio nare Coeficient valoric maxim anual % I R 7 3 6.l. încadrare conform normativelor în vigoare: Codul de clasificare HG 2139/2004 Durate normale de funcŃionare . 1.5 . Sunt prevăzute lucrări de defrişări pe o suprafaŃă de 3. -Din piatră brută. Cluj-Napoca Pr.3 3 3 4 Nr.0 7.4. de dirijare a curenŃilor).2. stabilizarea albiei şi realizarea protecŃiilor vegetative (10. crt. deversoare de energie.r.4.00ha. DURATA DE SERVICIU (EXPLOATARE) ESTIMATĂ DE OFERTANT Durata de serviciu şi coeficienŃi valorici pentru programarea lucrărilor de întreŃinere şi reparaŃii a lucrărilor propuse.3 3 Ciclu de executie a lucrarilor Valoarea lucrarilor Valoarea lucrarilor reparatii anuale Varianta I 4 5 5 4 2693171 6377402 2692950 9238124 Varianta II 3329944 3734569 2692950 8736174 Varianta I 67329 63774 52782 103929 Varianta II 83249 37346 52782 98282 1 2 3 4 Regularizari albie Zid de sprijin Parapet de beton Pereu zidit piatra 24 30 30 30 3 2 3.5 6.42 - .482/2009 Faza:S.0 2 3 4 1.1 Baraje si constructii accesorii baraje (ecluze.0 5. Lucrări de refacere/restaurare a amplasamentului Lucrări prevăzute prin proiect: În devizul general al investiŃiei sunt prevăzute fonduri pentru refacerea şi restaurarea amplasamentului şi plantarea de vegetaŃie în zona drumurilor tehnologice şi a terenului ocupat cu organizărea de şantier.0 Nr. praguri.2. zidărie de piatră. consolidări de mal.0 R 3. crt. pinteni. 24-36 24-36 3.

c. Lucrările propuse prin proiect sunt alese conform normativelor tehnice şi sunt adaptate condiŃiilor de amplasament. 13318 5138 2870 21685 0 0 330825 13318 5138 2870 21685 76488 86329 477486 Valorile lucrărilor de întreŃinere/reparaŃii sunt maximale. crt.5 7.l. eroziuni ale zonei de încastrare. În cadul programului de urmărire a comportării construcŃiilor inspecŃia lucrărilor trebuie făcută după viituri şi perioada de iarnă.5 3. -se execută sisteme de drenaj şi curgeri concentrate de pe prăbuşirea consolidărilor canale de colectare ale apelor versanŃi în zona cu – ziduri de beton -se refac tronsoanele afectate consolidată -insuficienŃa secŃiunii de -se execută la timp decolmatări scurgere şi posibile ale albiei inundări ale terenurilor şi gospodăriilor EvoluŃia fenomenelor periculoase.5 3 3 3 3 4 3 5 5 407680 157294 102486 580859 0 0 22249967 407680 157296 102486 580859 7648824 8632926 36023709 Pr.43 - . Alunecări de teren şi -Deplasarea. subzidiri şi prelungire eventuală a încastrărilor asigură stabilizarea acestora. afuieri. pierderea stabilităŃii construcŃiilor de consolidare şi Colmatarea albiei prin transport de aluviuni 6.nr. 4. IntervenŃia imediată cu lucrări de stabilizare.5 3. tasări inegale.3 6. dislocări ale pietrei din praguri şi fundaŃii şi rizberme.482/2009 Faza:S. deformarea.F. Cluj-Napoca 5 6 7 8 9 10 Cadere beton Prag anrocamente Subtraversare Prag retentie Acumulare p.s.3 7. trimestrial în primii 5 ani de la punerea în funcŃiune şi . AQUA PROCIV PROIECT s.7 2 2 6.7 3.r.se desface tronsonul de consolidare şi se reface -se execută subzidiri ale zidurilor de beton -se refac şi completează pragurile 2. Cele mai frecvente avarieri sau distrugeri ale construcŃiilor de consolidare pot apărea în primii 1-5 ani de la punerea în funcŃiune când se pot produce local subspălări. Galbena 30 30 25 30 50 50 3. SituaŃii de risc în exploatare: Nr. morfologiei albiei şi caracteristicilor scurgerii. completări de anrocamente. Eroziuni ale malurilor pe -se execută lucrări de consolidare malul opus consolidărilor în zona afectată de mal -Deplasări ale -se execută subzidiri consolidarilor şi dislocări -se completează piatra în de din rizberme rizberme 3. colmatarea albiei sunt în general lente permiŃând executarea lucrărilor de întreŃinere şi reparaŃii. 1. Lacuiri Acumulare r. Definirea situaŃiei Afuieri şi subspălări în zona fundaŃiei consolidărilor de mal şi pragurilor cădere Modificari ale curgerii şi a curentului principal a apei Creşterea bruscă a nivelului apei – solicitări suplimentare ale consolidărilor de mal şi pragurilor cădere Efect -Prăbuşiri ale unor tronsoane de consolidare -deformări şi dislocări ale elementelor pragurilor cădere Mod de intervenŃie .

44 - . Pentru urmărirea şi întreŃinerea lucrării de amenajare se vor realiza căi de acces în zonele unde există drum pe mal. CAILE DE ACCES CirculaŃia utilajelor şi a mijloacelor de transport se va face pe drumurile de acces şi de exploatare existente. Cluj-Napoca Pr.c. Se va semnaliza perimetrul de lucru cu indicatoare. semestrial în următoarea perioadă.l. Pe perioada execuŃiei se va amenaja o rampă pentru spălarea roŃilor la mijloacele de transport auto. AQUA PROCIV PROIECT s.r. Proiectul organizării de şantier se va realiza de către antreprenor şi va fi dotată cu toate utilităŃile necesare unei bune funcŃionări. ExecuŃia lucrărilor necesită muncitori calificaŃi. în devizul general al obiectului de investiŃie sunt rezervate fonduri necesare pentru realizarea organizării de şantier.F. ELEMENTE DE ORGANIZARE Pentru execuŃia lucrărilor. DURATA ŞI GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTIłIEI: Durata de realizare a investiŃiei 36luni Intocmit: Ing. pe toată lungimea amenajării. atât pentru operaŃiile manuale. Viorica Sacui .nr.4.s. pentru a nu afecta curăŃenia pe drumurile învecinate. 2. Dragos Gros Verificat: ing.482/2009 Faza:S. Organizarea de şantier se va realiza în apropierea punctelor de lucru şi nu va afecta reŃele din zonă. iar pentru acces în albie s-au prevăzut rampe. cât şi pentru cele mecanizate.

4 Intocmit: ing.780 500 3.0m Pereu zidit h=2.4 tr.0m Zid de sprijin piatra h=1. Cluj-Napoca Pr. 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 Denumire capitol de lucrari 2 Terasamente -excavatii albie Umpluturi in dig Umpluturi in mal Igenizare zona Defrisari Drum tehnologic Rampa acces Batardou Zid de sprijin piatra h=2.3 tr.r.1 Anul III tr.2 Anul I tr.4 tr.5m Zid de sprijin piatra h=1.482/2009 Faza:S. Viorica Sacui .3 tr. Crt.900 10 5 12 500 80 4 6 152. Grafic de esalonare "Regularizare Râu Galbena pe sectorul Densuş-HaŃeg".s.l.5m Cadere beton h=0. AQUA PROCIV PROIECT s.1 tr.2 tr.500 300 210 12.c.2 Anul II tr.000 8 6.3m Reabilitare pereu beton Reabilitare zid+subzidire Subtraversari Prag retentie Protectie vegetativa UM 3 smc smc smc ha ha ml buc ml ml ml ml ml ml ml buc buc buc ml ml buc buc mp Cantitatea 4 1. Dragos Gros Verificat: ing.720 600 320 18 2 2.3 tr.500 6. jud.F.000 tr.nr.1 tr.Hunedoara Nr.0m Pereu zidit+parapet Parapet beton Prag anrocamente Cadere beton h=0.45 - .

in conformitate cu practicile si politicile nationale si europene. Cluj-Napoca Pr.l. Analiza optiunilor Alegerea variantei de realizare a lucrarilor s-a stabilit pe baza unei analize multicriteriale (conform NTLH-001/2008). AQUA PROCIV PROIECT s. datorita faptului ca nu este o infrastructura majora. Lucrarile au fost proiectate conform prevederilor legislatiei şi normativelor actuale armonizate cu normele europene La alegerea materialelor s-au respectat prevederile Ordinului M. parapet beton L=3.asigurarea scurgerii debitelor mari în albia minora. .minimizarea afectarii echilibrului ecologic. pe raul Galbena pe sectorul Densus . reparatii pereu dale beton L=500m. L=12. zid de sprijin piatra L= 6.46 - . care să permita scurgerea libera a apelor. subtraversari DN800 4 buc.c.s.780m. modificarile aduse traseului sunt in armonie cu tendintele naturale de evolutie a cursului si capacitatea de regenerare a lumii vii.D. nr.evitarea gradului de artificializare a cursului de apa prin usoare modificari ale geometriei albiei. Parametrii tehnici ai investitiei: regularizare albie L=20. Pe baza concluzililor din analiza multicriteriala s-a demonstrat ca varianta I este varianta optima de realizare a lucrarilor hidrotehnice de amenajare.realizarea în etape a lucrărilor hidrotehnice. se vor utiliza cu preponderenta materiale existente in zona. inclusiv specificarea perioadei de referinta.D. cadere beton 17buc.500m.prag retentie 6 . Analiza cost-beneficiu 1..400m.482/2009 Faza:S. CAP IV. indiguiri L=4. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor. . consolidare mal-pereu zidit + parapet L= 500m. .. analiza economica a efectelor sociale nu se va realiza.1163/2007.nr. In cazul investitiei propuse. piatra si balastul rezultat din decolmatari.M.000m. Efectele se pot imparti in doua categorii principale: efecte financiare (venituri si cheltuieli generate/suportate de beneficiar odata cu realizarea investiei) si efecte sociale (beneficii si costuri sociale aduse/induse de infrastructura realizata prin proiect). Lucrările de amenajare a albiei respecta criteriile si principiile de evaluare a solutiilor tehnice de proiectare în conformitate cu Normativul NTLH-001 si au ca scop: .F. realizata dupa un traseu stabil. precum si evitarea potentialelor pagube. 2.protejarea mediului şi conservarea biodiversitatii.reparatii zid de sprijin L=80m.prag de fund anrocamente 10 buc. Analiza cost-beneficiu urmareste evidentierea efectelor pe care realizarea infrastructurii le va avea asupra beneficiarul proiectului. .900m. consolidare mal-pereu zidit.. .Hateg.r. Obiectiv general . Perioada de referinta luata in considerare in realizarea analizei financiare este de 30 de ani (conform Ghidului pentru Analiza Cost-Beneficii pentru Proiectele de Investitii).Realizarea lucrarilor hidrotehnice pentru apararea impotriva inundatiilor in judetul Hunedoara.

factorul de actualizare utilizat în analiza este de 8% (conform Anexa 4. . Analiza financiara.alte cheltuieli (organizare de santier. dotari). . 3.47 - .cheltuieli pentru amenajarea terenurilor si protectia mediului. estimate in analiza financiara nu contin TVA. respectiv 6. 3.137 mii Euro (Valoare fara TVA).c. Durata normata de functionare.cheltuieli pentru proiectare şi asistenta tehnica (studii de teren. montaj. Cluj-Napoca Pr. AQUA PROCIV PROIECT s. mijloace de transport. cheltuieli neprevazute). .234.l.2004: Nr. a)Costuri de intretinere.costuri de mentenanta anuala.curs de schimb utilizat în realizarea devizului general si a analizei financiare este: 1euro= 4. .F. Realizarea analizei financiare porneste de la o serie de ipoteze de calcul. rata interna de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu. inclusiv calcularea indicilor de performanta financiara: valoarea actuala neta. Denumire capitol de lucrari principale Durata normata de functionare Coeficient valoric maxim anual % I R Ciclu de executie a lucrarilor Valoarea lucrarilor Varianta I Valoarea lucrarilor reparatii anuale Varianta I .costurile de investitii şi costurile operationale generate de proiect.1 Costul total al investitiei Conform devizului inclus in studiul de fezabilitate. Proiectia costurilor de operare Costurile operaŃionale cuprind: .cheltuieli pentru investitia de baza (constructii si instalatii.s. .482/2009 Faza:S.costuri de intretinere si reparatii .382.1 din Ghidul Solicitantului – Recomandari privind elaborarea analizei cost-beneficiu). Conform memoriului tehnic elaborat de proiectantul general au fost identificate cheltuieli de reparaŃii cu un interval de 4 ani. Analiza financiara presupune determinarea indicatorilor de performanta financiara pentru infrastructura propusa.r. proiectare. acorduri. Costurile totale necesare realizarii investitiei sunt compuse din: . aprobat prin HG 2139/30. S-a estimat o crestere a costurilor de reparatii cu 1% la fiecare interval de 4 ani. conform Normativ de intretinere şi reparatii.486 mii lei.2009. autorizatii.2673 lei la 15. avize. taxe şi comisioane. . crt. echipamente.11.nr. 3. consultanta).09.2 . buc. ipoteze care sunt prezentate in continuare: .. costul total al investitiei este de 27.

3 Proiectia veniturilor de operare Veniturile financiare generate de proiect sunt nule in cazul proiectului de amenajare albie.15 1250 90 0. 3. . 3. .Raportul cost/beneficii reprezinta raportul dintre valoarea neta actualizata a fluxurilor de iesire si valoarea neta actualizata a fluxurilor de intrare.Valoarea actualizata neta reprezinta suma actuala a tuturor fluxurilor nete generate de investitie. curatirea arborilor si insamantare locala) Nr.5 3. 1 2 3 4 Costuri de mentenanta Decolmatare barbacane revizie mecanism subtraversari control debit UM ml buc mc mp Cantitatea 1000 4 18 50000 Cost/um/an (lei) 1. Pentru a simplifica modul de prezentare a analizelor intreprinse am pornit de la costuri totale fara amortisment. 1 2 3 4 5 6 7 8 Regularizari albie Zid de sprijin Parapet de beton Pereu zidit piatra Cadere beton Prag anrocamente Subtraversare Prag retentie 24 30 30 30 30 30 25 30 3 2 3.3 6.5 Rezultatele analizei financiare Pentru evaluarea proiectului de investitie trebuie sa determinam Fluxurile de Trezorerie (CF – Cash Flow) generate. Diferenta dintre veniturile totale şi costurile efective sunt fluxurile de trezorerie.Rata interna de rentabilitate este definita ca rata dobanzii care aduce VNA la zero.5 7.c.3 3 6. rata interna a rentabilitătii (RIR) si raportul cost-beneficii (B/C). beneficiile sale avand caracter socio-economic.nr.s.7 3.7 7 3 6. Cluj-Napoca Pr.5 3.3 7.5 1.F.482/2009 Faza:S. crt. AQUA PROCIV PROIECT s. cosirea vegetatiei de pe taluzuri. .5 4 5 5 4 3 3 4 3 b) Au fost estimate costuri anuale de mentenanta (completare anrocamente prism. In acest scop folosim rezultatele obtinute in subcapitolele de mai sus in care am determinat costurile si veniturile generate de proiect. 3. . Principalii indicatori de performanta Principalii indicatori de performanta sunt-valoarea actualizata neta (VNA).48 - .65 Valoare totala (lei) 1150 5000 1620 32500 40270 completare piatra rizberme insamantat strat vegetal + intretinere Total costuri mentenanta *Costurile operationale estimate sunt maximale.4.l.r.5 3.

132 51. 4.651 49.00 0.483 351.490 337. prima parte a analizei (analiza de senzitivitate) urmareste identificarea variabilelor critice si impactul lor potential asupra modificarii indicatorilor de .137 -49.00 0.752 47. Raportul beneficii/cost (B/C) este mai mic decat 1.258 48.442 41.079 -41.096 -46.00 0.00 0.00 0.673 -41.644 0.324 42.490 337.490 -337.00 0. 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 An 7.220 47. AQUA PROCIV PROIECT s. Analiza de risc si de senzitivitate Obiectivul analizei de risc si de senzitivitate este de a evalua performanta indicatorilor de profitabilitate a proiectului.928 45.377 -45.00 0.692 365.628 372.000 40.884.00 0.500.00 9.000 9.l.182.190 43.563 50.628 372.35 mii lei VNA venituri (30) 0.00 0.096 46.626 -51.00 0.00 VNAF/VI -0.00 0.00 0.00 0.486 -40.074 44.258 48.626 51.00 0.49 0.692 365.831 -358.043 44.00 0.483 -351.00 0.000 0.324 -42.747 -344.190 43.00 0.628 -372.00 0.079 41.00 0.00 9.000 -9850.607 44.442 41. Cluj-Napoca Analiza financiara „ Regularizare rau Galbena pe sectorul Densus-Hateg".00 0.074 44.00 0.00 0.000 -9884.563 50.00 0.132 -51.s.00 0.563 -50.377 45.c.00 0.482/2009 Faza:S.00 0.483 351.00 0.850.079 41.752 47.49 - .Hunedoara Total venituri operationale (mii lei) Total costuri (mii lei) Cost operational (mii lei) Cash Flow (mii lei) Costul investitiei (mii lei) Pr.190 -43.00 0.00 0.651 -49.220 47.831 358.00 0.132 51. jud.00 0.644 7.00 0.00 0.00 0.00 0. In acest sens.00 0.043 44.00 0.626 51.21 mii lei RIR (30) nu se poate calcula din cauza VNA-ului negativ VNA costuri (30) 946.673 41.00 0.928 -45.258 -48.00 0.324 42.377 45.905 42.00 0.00 -7500.137 49.850.888 Valoarea neta actualizata financiara (VNAF) este negativa.00 0. Rata interna de rentabilitate financiara nu se poate calcula datorita VNAF-ului negativ.00 0.000 0.692 -365.00 0.00 0.747 344.00 0.644 Denumire indicator Valoare VNAF (30) -24.884.00 0.00 0.F.137 49.607 44.043 -44.747 344.00 0.220 -47.nr.r..673 41.442 -41.752 -47.00 B/C 0.651 49.500.00 0.00 0.00 0.905 -42.000 9.486 40.00 0.074 -44.00 0.00 0.607 -44.096 46.905 42.00 0.00 0.831 358.928 45.

00 0.00 0.400 -45.850. C = +5%) Total costuri (mii lei) Cost operational (mii lei) Total venituri operational e (mii lei) Cash Flow (mii lei) -7500 -9850.565 354.00 B/C 0.133 43.500.00 0.00 0.00 0.00 0.00 VNAF/VI -0.787 46. venituri constante.157 53.890 Analizand rezultatele primite reiese clar că VNAF-ul este sensibil la majorarea cheltuielilor .689 54.440 -44.00 0.00 0.nr.000 -9884.110 391.00 0.077 383. Cluj-Napoca Pr.110 391.191 -53.706 43. costuri majorate cu 5%.r.00 0. Analiza de sensitivitate.628 -47.581 50.486 42.440 44.229.000 -44.482/2009 Faza:S.00 0.565 -354.F.885 361.l.787 46.000 9.000 0.00 0.314 -44.50 - .c.00 0.00 0.400 45.00 0.245 -46.850.00 0.646 48.00 0. Cea de a doua parte (analiza riscului) are ca scop estimarea probabilitatii acestor modificari care au loc.520 51.00 0.245 46.245 46.226 Costul investitiei (mii lei) 7.174 47.000 44.1 Analiza de senzitivitate Veniturile financiare direct generate de proiect fiind 0.00 0.00 0.500.00 0. profitabilitate.00 0.885 361.314 44.000 49. AQUA PROCIV PROIECT s.707 368.565 354.00 0.123 376.628 47.67 mii lei VNA venituri (30) 0.400 45.00 0.174 -47.00 0.00 0.226 7.077 -383.00 0.787 -46.00 0.191 53.00 0.884.594 52.00 0.000 0.00 0.083 51.191 53.s.00 0.123 -376.00 0.440 44.706 -43.090 49.581 -50.707 -368.00 0.486 -42.083 -51.133 -43.520 51.123 376.706 43.000 -49.00 0.594 52.00 0.00 Denumire indicator Valoare VNAF (30) -24.133 43.581 50. 4.00 0.00 0.520 -51.000 49.00 9.090 -49.884.594 -52.314 44.00 0.707 368.00 0.689 54.00 0.157 -53.628 47.00 9.689 -54.083 51.077 383.00 0.00 An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 0.000 44. costuri diminuate cu 5%.00 0.00 0.174 47.00 0. .885 -361. s-au prevazut 2 analize de risc si senzitivitate: venituri constante.00 0.00 0.000 9.53 mii lei RIR (30) nu se poate calcula din cauza VNA-ului negativ VNA costuri (30) 993.000 42.090 49.00 0.00 0.49 0.00 0.646 48.157 53.00 0. Scenariul I (V=cst.226 0.00 0.646 -48.110 -391.00 0.00 0.00 0.

00 0.137.309 40.864 -46.736 39.886 Analizand rezultatele primite obtinem acelasi rezultat ca si in cazul primului scenariu.043 44.r. .00 0.884.00 0.00 0. Ceilalti indicatori nu se modifica semnificativ la diminuarea costurilor.00 0.00 0.356 42.712 -327. operationale (valoarea acestuia scade de la -24.649 341.822 48.850.184 Costul investitiei (mii lei) 7.14 mii lei la -24.215 -48.945 42.00 VNAF/VI -0.421 -347.00 0.00 Denumire indicator Valoare VNAF (30) -24.00 0.000 0.265 354. Cluj-Napoca Pr.nr.649 341.00 0.334 -46.00 0.00 9.971 45.864 46.421 347.216 -43.53 mii lei la -24.00 0. Nici in acest caz RIR nu poate fi calculata.945 -42.000 0.00 0.365 334.51 - .00 0.00 0.29 mii lei VNA venituri (30) 0. C = .797 47.000 38. VNAF-ul este sensibil la diminuarea cheltuielilor operationale (valoarea VNAF creste de la 24. Analiza de sensitivitate.00 9.00 0.373 39. AQUA PROCIV PROIECT s.800 41.530 41.14 mii lei RIR (30) nu se poate calcula din cauza VNA-ului negativ VNA costuri (30) 901.00 0. Ceilalti indicatori de performanta nu sunt afectati semnificativ de majorarea acestor cheltuieli.00 0.971 -45.00 0.182.184 7.00 0.00 B/C 0.00 0.00 0.697 -49.21 mii lei.043 -44.00 0.526 44.514 321.365 334. .043 44.c.00 0.800 41.822 48.00 0.00 0.s.123 -39.334 46.00 0.910 40.850.00 0.712 327.421 347.00 0.00 0.884.00 0.182.265 354.356 42.00 0.000 9.945 42.697 49.000 -9884. Scenariul II (V=cst.482/2009 Faza:S.00 0.500.00 0.00 0.373 39.265 -354.21 mii lei).373 -39.526 44.00 0.216 43.00 0.00 0.00 0.00 0.123 39.910 -40.649 -341.309 -40.309 40.000 -9850.00 0.49 0.00 An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 0.800 -41.00 0.00 0.910 40.530 -41.736 -39.514 321.00 0.l.000 9.530 41.864 46.789 43.697 49.00 0.486 38.215 48.00 0.00 0.500.797 47.00 0.00 0.486 -38.736 39.137.789 -43.00 0.712 327.123 39.822 -48.5%) Total venituri operationale (mii lei) Total costuri (mii lei) Cost operational (mii lei) Cash Flow (mii lei) -7500.229.00 0.216 43.797 -47.365 -334.F.00 0.184 0.334 46.971 45.00 0.00 0.526 -44.215 48.00 0.789 43.514 -321.00 0.356 -42.

In cazul nostru aceasta variabila critica va fi: • costul operaŃional. Cluj-Napoca Pr. Probabilitate <10% 11%-20% Punctaj 1 2 Nr.000 0.52 - .F. Concluzii: Scenariu I (V=cst.67 5. AQUA PROCIV PROIECT s. In cazul indicatorilor de baza sunt indeplinite criteriile de eligibilitate necesare pentru obtinerea finantarii nerambursabile. Scenariu II (V=cst.00 0.53 0.229.s.14 -0.186%.l.00 0.29 -4.r. crt.00 0. Efect asupra proiect <10% 11%-20% Punctaj 1 2 . VAN/VI < 0. 4.25 Modificare costurilor operationale nu produce o modificare considerabila asupra indicilor de performanta financiara.00 901.886 -0.00 0. 1.000 B/C 0. 2. Pe langa variabilele critice analizate mai sus sunt şi alte riscuri cu efect si cu probabilitate diferita si de aceea includerea lor in analiza de senzitivitate nu a fost necesara.00 0. RIRF nu există.. variatia costurilor cu ±5% conduce la o variatie a VNAF-ului si a raportului VNAF/VI de doar +0. Majorarea neasteptata a cheltuielilor operaŃionale are o probabilitate medie.c.000 0.. Raportul beneficii/cost (B/C) este mai mic decat 1 in ambele situatii. crt.182.25.186 Analizand tabelul centralizator de mai sus putem trage urmatoarele concluzii: Criterii de eligibilitate VNAF<0 NA NA NA B/C<1 VNAF/VI<0. Punctajul a fost realizat conform tabelului de mai jos: Nr.196% respectiv -0.888 -0. 2. Astfel.000 VANF/VI -0.196 -24.482/2009 Faza:S. adica: VNAF < 0 .nr.196 -0.00 0. B/C < 1 .21 -24.137.890 0. deoarece în cazul VNAF-ului negativ nu este posibila calcularea ratei de rentabilitate interna financiara. 1.35 993. c=+5%) c=-5%) variatie variatie Analiza Indicator fata de fata de financiara valori valori analiza analiza absolute absolute financiara financiara (%) (%) VNAF -24.76 VNA venituri 0.2 Analiza de risc In cadrul analizei de risc vom analiza probabilitatea ca acea variabila critica va evolua asa cum am estimat în analiza de senzitivitate.186 RIR Nu se poate calcula datorita VNAF-ului negativ VNA costuri 946.

l. CAP. 3.s. AQUA PROCIV PROIECT s. Viorica Săcui .ESTIMĂRI PRIVIND FORłA DE MUNCĂ OCUPATĂ PRIN REALIZAREA INVESTIłIEI In urma realizării investiŃiei nu va fi nevoie de a crea noi locuri de munca. CAP. SURSELE DE FINANłARE A INVESTIłIEI: FinanŃarea investiŃiei : FinanŃarea investiŃiei se va realiza din fondurile bugetului de stat . 20%-30% 31%-40% >40% 3 4 5 3. Intocmit: ing.F.VI . 4. Risc Schimbările tehnologice Creşterea ratei de actualizare Întârzieri în executarea lucrărilor ForŃa majoră Probleme neprevăzute ale furnizorilor de echipamente Lipsa surselor externe de finanŃare Cutremure Probleme de comunicare Lipsa de personal specializat si calificat Întârzieri de finalizare Punctaj 2 3 3 3 2 3 1 1 2 2 5. 4.53 - .r. 20%-30% 31%-40% >40% 3 4 5 Fiecare variabila critica a primit un punctaj care este alcatuit din insumarea punctajelor primite pentru probabilitate şi efect.nr.482/2009 Faza:S. Cluj-Napoca Pr.c. 5. Răzvan Chiorean Verificat: ing. 5. supravegherea si întreŃinerea lucrărilor se va face de către personalul Sistemului de Gospodărire a Apelor Mures.Analiza economica este necesară doar în cazul investiŃiilor majore de peste 25 de milioane euro.V. Analiza economica .

l. CAP. Dan SACUI BENEFICIAR.000m Durata de realizare: 36 luni FinanŃarea investiŃiei: P.2011 – 1euro = 4.904.r.s.627. ing. sc. AQUA PROCIV PROIECT srl.N. ing.VII CARACTERISTICILE PRINCIPALE SI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI AI OBIECTIVULUI DE INVESTITII “Regularizare râu Galbena pe sectorul Densuş-HaŃeg”.54 - . ing.967 mii Euro Curs lei/Euro la data de 31.716.I.886.0984 lei Eşalonarea investiŃiei Anul I II III TOTAL (INV/C+M) CapacităŃi totale de lucrări: - Total INV/C+M INV/C+M(mii lei) INV/C+M(mii Euro) amenajare albie L=20. AVIZE ŞI ACORDURI DE PRINCIPIU: . ing.239 mii Euro 31.D.F. ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA MUREŞ Târgu Mureş DIRECTOR.VIII. Viorica SACUI ŞEF PROIECT. ORBAN Levente ŞEF SERVICIU INVESTITII.482/2009 Faza:S. PROIECTANT.c.735 mii lei / 12. Cluj-Napoca Pr. Cluj-Napoca DIRECTOR.216 mii lei / 7. Hunedoara Valoare totală investiŃie din care C+M 52. Ion POPA CAP.nr. Teodor GIURGEA DIRECTOR TEHNIC. AQUA PROCIV PROIECT s. jud.03.

Cluj-Napoca Pr.c.2 Aviz ANAR AdministraŃia Bazinală de Apă Mureş– _____________________ 8.nr.55 - .___________________________________________ 8.______________________________________ 8.2 Certificat de urbanism nr.1 Aviz AdministraŃia NaŃionala „Apele Romane” –________________________ 8.r. Tema de proiectare _______________________________________________ . 8.s.482/2009 Faza:S.3 Aviz de gospodărire a apelor nr.l.F. AQUA PROCIV PROIECT s.4.

Viorica Sacui .s. Hunedoara - regularizare albie zid de sprijin piatra h=2.56 - .c.400m 4 buc.0m zid de sprijin piatra h=1.0m consolidare mal-pereu zidit h=2.990m L= 300m L= 210m L=12. 6 buc. 5 buc. LISTA CAPACITĂłI TOTALE DE LUCRĂRI “Regularizare râu Galbena pe sectorul Densuş-HaŃeg”.000m L= 5. Intocmit: ing.3m cadere de beton h=0.nr. AQUA PROCIV PROIECT s.l. Dragos Gros Verificat: ing.5m prag de fund anrocamente reparatii zid de sprijin reparatii pereu dale beton indiguiri subtraversari DN800 prag retentie L=20. 10 buc.5m zid de sprijin piatra h=1.r.900m 12 buc. jud. Cluj-Napoca Pr. L=80m L=500m L=4.482/2009 Faza:S.F.0m consolidare mal-pereu zidit + parapet parapet beton cadere beton h=0.780m L= 500m L=3.

5m Cadere beton h=0.82 139.s.00 10.00 5.F.000 PU lei/UM 5 Valoare(fara TVA) (lei) 6 (euro) 7 TVA (lei) 8 Valoare(inclusiv TVA) (lei) (euro) 9 10 324.289.00 6.900.0m Zid de sprijin piatra h=1.051.204.00 80.00 3.00 1.29 137.1Euro=4.580.74 161.57 - .00 18.060.11 43.29 62.759.33 33.900. Cluj-Napoca Pr.0m Pereu zidit h=2.58 69. jud.r.00 12.nr.85 2. 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 Denumire capitol de lucrari 2 Terasamente -excavatii albie Umpluturi in dig Umpluturi in mal Igenizare zona Defrisari Drum tehnologic Rampa acces Batardou Zid de sprijin piatra h=2.00 152.00 600.88 1.66 68.45 Intocmit: ing.5m Zid de sprijin piatra h=1.337.97 79.482/2009 Faza:S.200.711.00 3.50 2.54 66. AQUA PROCIV PROIECT s.3m Reabilitare pereu beton Reabilitare zid+subzidire Subtraversari Prag retentie Protectie vegetativa TOTAL UM 3 smc smc smc ha ha ml buc ml ml ml ml ml ml ml buc buc buc ml ml buc buc mp Cantitatea 4 1.43 76.23 30.VARIANTA I .380.00 8.00 300.00 500.c.00 5.112.2673lei Nr.981.74 13.00 12.00 320.32 6.693.000.l.874.864.00 6.974.744. Crt.67 17.39 28.00 4.Hunedoara" preturi la 15.00 500. Viorica Sacui .914.2009.94 170. Dragos Gros Verificat: ing. DEVIZ OBIECT .720.734.909.PROPUSA "Regularizare rau Galbena pe sector Densus-Hateg.09.838.44 750.00 210.780.0m Pereu zidit+parapet Parapet beton Prag anrocamente Cadere beton h=0.579.990.500.969.145.24 6.777.

19 4 4 Balast (mc) Nisip (mc) 20 10483 420 47286 1. Dragos Gros Verificat: ing.5m Zid de sprijin piatra h=1.0m Pereu zidit h=2.58 - . Cluj-Napoca Pr. Viorica Sacui .482/2009 Faza:S. AQUA PROCIV PROIECT s. ml ml ml ml ml ml buc buc buc ml ml buc.670 7545 8 9884 345 105 10224 400 240 328 595 425 104 78 22727 9 175 88 163 27 453 10 2696 90 17 8663 179 89 11734 11 9584 240 84 720 240 538 480 11886 12 1797 8 1805 13 59 59 14 360 7. buc. manevr.nr.r.3m Reabilitare pereu beton Reabilitare zid+subzidire Subtraversare Prag retentie TOTAL 2 smc sms smc ha buc.l. Pietris (mc) UM 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 1 Terasamente . LISTA VOLUME TOTALE DE LUCRARI Geotextil filtrare(mp) Tub PREMO DN800 uc.029 200 585 192 75 14 61 8516 15 89850 4500 3150 319500 17500 136500 5760 5440 12019 12500 2000 6640 9000 624359 16 144359 7230 5061 1928 4752 163330 17 8 8 Clapet buc. Seminte plante (kg) 21 1680 512 2192 Stavila plana+mec.0m Pereu zidit+parapet Parapet beton Prag anrocamente Cadere beton h=0. 18 4 4 Mortar M100 (mc) Confectii metalice (kg) Umplutura (smc) Sapatura (smc) Beton C16/20 (mc) Beton C12/15 (mc) Piatra sparta (mc) Piatra bruta (mc) Beton C8/10 (mc) DENUMIREA CATEGORIEI DE LUCRARI Otel beton (kg) Cantitate Nr Crt. buc 3 1720 600 320 2 8 5990 300 210 12780 500 3900 10 5 12 500 80 4 6 4 1720 1720 5 600 320 920 6 3042 63 3105 7 4875 2.excavatii albie Umpluturi in dig Umpluturi in mal Defrisari Rampa acces Zid de sprijin piatra h=2.0m Zid de sprijin piatra h=1.s.000 1200 500 347 61235 Intocmit: ing.c.5m Cadere beton h=0.F.

c. Viorica Sacui .l.s.SAPATURA UMPLUTURA MORTAR M100 BETON C16/20 BETON C12/15 BETON C8/10 PIATRA SPARTA PIATRA BRUTA NISIP PIETRIS BALAST OTEL BETON CONFECTII METALICE TUB PREMO DN800 STAVILA MANEVRA CLAPET GEOTEXTIL DE FILTRARE PLANA+MEC.nr.crt. U. AQUA PROCIV PROIECT s.r.59 - . Dragos Gros Verificat: ing.M. CANTITATE 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 3 smc smc mc mc mc mc mc mc mc mc mc kg kg buc buc buc mp 4 1720 920 3105 7545 22727 453 11734 11886 1805 59 8516 624359 163330 8 4 4 61235 Intocmit: ing. DENUMIRE LUCRARI PRINCIPALE 2 TERASAMENTE . CENTRALIZATOR VOLUME PRINCIPALE DE LUCRARI Nr.F.482/2009 Faza:S. Cluj-Napoca Pr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful