Idei practice de abordare a educatiei plastice

Invatatoare grad didactic I, Adriana-Florica Puie, Liceul Pedagogic ”Iosif Vulcan” Oradea, Bihor Profesor Master Mircea-Pavel Puie,Colegiul Naţional “Octavian Goga”Marghita,Bihor Profilul psihologic al vârstei şcolarităţii mici cuprinde multiple premise favorizante pentru cultivarea potenţialului creativ. Şcolaritatea este apreciată ca vârsta ce cuprinde cea mai importantă experienţă educaţională din viaţa unei persoane, pe parcursul ei înregistrând ritmurile cele mai pregnante în dezvoltarea individualităţii umane şi unele din cele mai semnificative achiziţii,cu ecouri evidente pentru etapele ulterioare dezvoltării sale,de aceea, nu se poate face abstracţie de una din dimensiunile esenţiale pentru întreaga dezvoltare şi afirmare a personalităţii-creativitatea. Dezvoltarea potenţialului creativ al copiilor prezintă o importanţă nu numai de ordin pedagogic ci are o semnificaţie mai profundă de ordin social şi economic. Sarcina primordială a instituţiilor de învăţământ este să identifice de timpuriu pe cei ce dispun de potenţialul creativ spre a avea certitudinea că mai târziu în viaţă, persoanele respective îşi vor obiectiva creativitatea în produse de valoare. Vom continua cu descrierea unor procedee de lucru utilizate în lecţiile de educaţie plastică la clasele I-IV. 1. Desenul în creion negru este cel mai accesibil procedeu de lucru, implică probleme de apucare şi mânuire a creioanelor pentru imprimarea sensului dorit al mişcării iar suportul de lucru poate fi hârtia albă şi colorată sau cartonul. 2. Desenul în creioane colorate este practicat cu multă plăcere de către copii.În colorarea desenelor prin haşurare cu creioane colorate apar treptat accente deosebite ca urmare a suprapunerii unor linii, a densităţii haşurilor, cât şi a consistenţei prin apăsare a culorii lucru ce trebuie subliniat şi apreciat în analiza lucrărilor ca pe o realizare deosebită, originală şi personală. Se va sublinia ideea accentuării şi nuanţării unor culori prin: amestecul liniilor, combinarea şi suprapunerea liniilor şi culorilor, dozajul diferenţiat de apăsare a creioanelor pentru colorarea suprafeţelor, prin nuanţarea (umbrirea) unor culori cu creion negru sau maro. Posibilităţi de folosire a creioanelor: înmuierea minei în apă. 3. Desenul cu carioca este o tehnică cu un material de lucru îndrăgit de către copii datorită consistenţei moi a minei, mânuirii cu mai mare uşurinţă a acestora, existenţei unei armonii cromatice, a contururilor sigure, precise. 4. Desenul cu creioane cerate se execută pe hârtie sau carton, albe sau colorate lemn şi piatră, dă expresivităţi deosebite, oferă copiilor ocazii multiple de exprimare artistico-plastică. 5. Creta albă şi creta colorată (mangalul) se utilizează în concursurile de desene pe asfalt,desenul colectiv şi individual pe tablă. Lucrările colective realizate cu creta, cu cărbunele (mangalul), cu cărămida zdrobită ajută la omogenizarea grupului de copii în care ideile şi soluţiile grafico-plastice se armonizează. Creta colorată şi mangalul sunt materiale relativ fiabile, fragilitatea lor impunând copiilor deprinderi specifice de utilizare (apucare, apăsare, mânuire).

9. în mod exagerat. ştampilare cu dopuri. prin faptul că peste siluetele desenate cu lumânarea nu prinde culoarea. Desenul pe foi afumate presupune tehnica afumării suportului de lucru. prin scurgerea sau suflarea soluţiei. 7. carioca. tempera. linii. Desenul cu ceară este facil deoarece lumânările pot fi mânuite asemenea creioanelor doar că impun o mai mare atenţie în folosirea lor. peniţă cu tuş .lemn. Decolorarea cu pic ca tehnică este captivantă şi surprinzătoare tocmai prin apariţia pe fişele acoperite în prealabil cu cerneală sau tuşuri colorate a siluetelor realizate cu ajutorul tocului cu peniţă. pensula sau a unui beţişor plat. Această tehnică oferă posibilitatea colorării spaţiilor albe cu acuarele. a beţişorului pentru urechi sau a vârfului unei carioci consumate înmuiate în soluţie de pic sau de înălbitor. piatră. burete. culorile pot fi nuanţate şi deschise numai cu alb. 8. sugativă. acuarelă. forme geometrice) respectând alternanţa şi simetria motivelor şi culorilor. ca şi cum s-ar utiliza creionul sau ceracolorul. Tehnici diverse: dactilopictură.prin desenarea siluetelor.Compoziţiile primesc valenţe deosebite datorită prospeţimii şi transparenţei culorilor. sticlă .se pot realiza completări sau reveniri la lucrările anterioare. 11. mine de carioca sau de pix consumate. Se poate înlocui cu aracetul. carton. guaşe obţinându-se astfel noi expresivităţi grafico-plastice şi cromatice ale compoziţiilor realizate. tempera sau tuşuri colorate.foloseşte ca liant apa. Acuarela. rămânând necolorate. se dizolvă uşor în apă şi se fluidizează fără dificultate. Se pot realiza compoziţii grafice cu ajutorul unui beţişor. liniilor şi punctelor. contururile desenate cu ceară devin în acest mod vizibile. dopuri. accentuând elementele compoziţionale cu contururi sau colorări vii. învaţă să îmbine frumosul cu utilul. frunze sau siluete diverse. compoziţiile fiind puse în valoare în momentul în care vor fi colorate cu acuarelă. praful de cretă şi cărbune se poate folosi pentru colorări şi conturări de siluete cu degetul (decolaj) sau în tehnica frotajului. Desenul simetric pe o reţea de pătrăţele este folosit îndeosebi în redarea modelelor decoraţiuni populare atunci când se oferă o parte model iar elevul desenează de cealaltă parte a axei de simetrie în oglindă. asemeni culorilor de ulei. Instrumente diverse :pensule. pe foi mototolite. 10.Aplicată cu degetul. conferă compoziţiilor multă expresivitate şi frumuseţe. 13.Lucrările individuale realizate pe foi diverse necesită o mare atenţie în păstrarea şi depozitarea lor prin plasticare sau înrămare. 12. tuburi. ceracolor. Desenul şi pictura decorativă utilizează tehnici în care copiii sunt familiarizaţi cu modalităţi atractive şi accesibile de ornamentare a diferitelor suprafeţe cu ajutorul unor grafisme simple (puncte. . Suprafaţa de lucru :hârtie. se fixează cu lac fixativ sau se înrămează. Coloritul lucrărilor va da expresivitate şi strălucire compoziţiilor. Tempera sau guaşa presupune culori dense şi opace care se potrivesc foarte bine pentru compoziţiile cu aspect decorativ. beţişoare cu pâslă. prin stropire. tempera. desenele se vor executa obişnuit. Se poate utiliza soluţia pe foi netede albe sau colorate acoperite cu cerneală sau tuş. fără a le apăsa pe suportul de lucru.se poate folosi în mod deosebit în realizare unor compoziţii plastice legate de aspecte ale anotimpurilor şi nu numai în care efectele cromatice prin amestecarea ei cu culori sau folosirea ei albă impresionează în mod plăcut ochii privitorilor. a luminozităţii şi purităţii obţinute. 6. Pictura cu pastă de dinţi înlocuieşte cu succes lipsa vopselelor mai consistente.

Culoarea este diluată cu gălbenuş şi foarte puţină apă folosindu-se tempera sau guaşa. Procedeul de obţinere: stropire liberă. pardoseală. legume şi fructe din care se decupează diferite forme.Se acoperă cu culoare suprafeţele mai mari şi prin transparenţă se suprapun petele mai mici. tub de carioca sau pix. 17. marmură şi lipirea lor sub forma unor compoziţii pe faţada unor clădiri. periuţa se va înmuia în puţină culoare de o consistenţă potrivită. a unei lucrări plastice nereuşite. 22.Se pot folosi tuşuri colorate. 16. pe pereţi.Sticla degresată se aşază pe desen.Pe această suprafaţă albă sau aurie se transpune desenul ce a fost executat anterior pe o foaie de bloc . plastilină.Formele obţinute spontan crează o surpriză permanentă pentru elevi. După însuşirea temeinică a tehnicii se poate propune copiilor să combine formele pliate cu tăieturi şi lipituri. Suflarea petelor de culoare cu paiul (tubul)cere multă răbdare şi perseverenţă în dirijarea culorilor folosind jetul de aer suflat prin pai. cerneală. a unui ziar. copiindu- . Imprimarea cu palmele şi cu degetele (dactilopictură)este cea mai accesibilă tehnică pentru copii. sticlă colorată. Tehnica şpriţuirii (stropirea cu culori) este spectaculoasă prin modul în care suprafeţele de lucru sunt acoperite de stropi mai denşi sau mai rari de culoare.Urmele lăsate pot fi conturate sau completate prin alte tehnici pentru sporirea gradului de expresivitate. Se va acoperi suportul de lucru cu picături de culoare prin frecarea periuţei peste o sită rară. a seminţelor. a granulelor de gris. Ştampilarea presupune dotarea cu ştampile care se pot procura din comerţ. o coordonare psiho-motrică şi oculo-motorie bine dezvoltate. apoi detaliile. 18. 19. Origami ( îndoirea hârtiei)este preluată şi adaptată la noi din arta-joc japoneză şi permite copiilor să-şi evidenţieze posibilităţile manuale şi artistico-plastice în executarea unor forme spaţiale. tavan etc. de transparenţă şi se pot realiza stropiri peste şabloane. lipirea cojilor de ouă colorate. îşi pot crea o ştampilă prin mototolirea unei coli. gumă de şters. pot fi confecţionate din tălpi de cauciuc. 15.Presupune înmuierea în culoare a ghemotocului de hârtie şi aplicarea culorii pe suportul de hârtie în mod dirijat sau aleatoriu.La nivel şcolar se poate rezolva de către copii prin aplicarea unor tuşe de culoare. atenţie. se ajunge la transformarea treptată a unor forme plane în forme spaţiale noi. Când lucrarea este terminată se patinează şi se dă cu lac.stropii obţinuţi dau impresia de ceaţă. Tehnica mozaicului aparţine artei monumentale şi constă în asamblarea unor bucăţi mici de ceramică. o manualitate.folosirea unor site şi a periuţei de dinţi înmuiate în culoare. plută. Pictura pe lemn se realizează pe suportul de lemn care este grunduit.Este o artă foarte migăloasă care necesită multă concentrare. Pictura pe sticlă presupune ca desenul să se realizeze pe o foaie de bloc având dimensiunea sticlei pe care urmează să se execute lucrarea. 20.Cu efort minim. răbdare. Dactilopictura oferă elevilor siguranţă în reprezentarea plastică. Pentru a se evita curgerea culorilor. Amprentarea cu hârtie mototolită creează plăcerea muncii copiilor. dopuri. 21. a formelor din material plastic diverse sau a bucătelelor de hârtie decupate sau ruptă ori a ghemotoacelor mărunte de hârtie creponată.Cu ajutorul lor se realizează compoziţii ce implică modele (motive) ornamentale sau modulări. acuarele sau tempera fluidă.14.Plierea succesivă a hârtiei se face după reguli şi etape bine precizate.

de natură estetică. peste ea. xilogravura: este un procedeu de multiplicare pe hârtie după un clişeu gravat în lemn.cu dălta pentru sculptură se scobesc părţile din afara desenului. acvaforte: procedeu de gravare a unei imagini pe o placă de cupru. monede. pe o suprafaţă netedă.peste stratul de cerneală aşternut. de cărbune ori cretă colorată. plasa deasă.după ce se ridică foaia şi ţesătura. folosind ca ţesătură voalul. Tehnica frotajului presupune următoarele etape : se suprapune hârtia peste un suport cu model în relief. peste foaia suport. cu o bucată de hârtie îndoită. 23. se poate desena cu un beţişor. Metode de lucru: se aşază deasupra stratului de cerneală o foaie de hârtie. deasupra lui se aşterne o altă foaie şi se apasă pe toată suprafaţa . se haşurează cu creionul negru. Tehnici grafice:linogravura.Tehnici: tehnica formelor rupte (rupere liberă) eventual combinată cu mozaicul. . apoi petele mari şi la urmă suprafeţele foarte mari. cu o pensulă subţire înmuiată în tuş negru sau cerneală închisă la culoare.tehnica formelor tăiate din hârtie (papier-collé) (formele de hârtie se taie întregi sau se secţionează în părţi. în vederea obţinerii unui efect de ansamblu. culoare de ulei sau culori tipografice. 25.Materialul se stoarce bine. 27. care atacă placa desenată.culoarea se dizolvă cu gălbenuş şi puţină apă. desenul pregătit în prealabil.golurile obţinute prin decupare se pot lipi pe un alt suport utilizându-se astfel tehnica decolajului). unghia. a unui desen executat cu un creion gras sau cu cerneală grasă. tapet cu imprimeu în relief.cu un creion moale sau un vârf de plastic se apasă pe conturul desenului. 28. colorat sau alt instrument de scris. fileul. în final desenul să apară în relief.Se acoperă o bucată de sticlă cu puţină cerneală de tipărit şi se întinde uniform pe suprafaţă. Metoda ştraifurilor presupune să se taie cu foarfeca un ştaif de hârtie cu profil drept sau ondulat. pe foaia albă se va imprima modelul de pe suport. 26.apar pe această foaie fondul şi desenul imprimat. baiţuri colorate sau acuarelă diluată.se ridică desenul şi foaia de pe bucata de sticlă. 24. cu o sârmă.Se lucrează la început amănuntele. Tehnica colajului este un procedeu tehnic care constă în lipirea pe acelaşi tablou sau pe o suprafaţă limitată a unor elemente eterogene. pe foaia de bază rămâne imprimarea care constituie fondul peste care elevii pot desena cu pensula. procedeu de reproducere şi multiplicare pe hârtie a unui desen săpat într-o placă de linoleum (tehnica de lucru: pe o bucată de linoleum pânzat se trasează. idei sau atitudini. după o placă de calcar fină. Tehnica imprimării ţesăturilor având textura rară presupune ca deasupra foii de hârtie să se aşeze materialul înmuiat în tuş negru. Se pot utiliza frunze. după care se aşază într-o anumită compoziţie.deasupra plăcii de linoleum se presează uniform foaia de hârtie cu ajutorul unui rulou sau cu o sticlă). cu ajutorul acidului azotic. forme din carton cu imprimări în relief. utilizându-se tempera sau guaşa în straturi voalate de culoare transparentă. De pe ştaif se întinde cu pensula sau cu degetul arătător culoarea sau praful de mină de creion.litografia: procedeu de reproducere şi multiplicare pe hârtie. astfel încât. Ştaiful se mută de atâtea ori cât este nevoie pentru a acoperi suprafaţa. Ştaiful se aşază pe foaia de hârtie suport şi se fixează bine cu degetele. Monotipia procedeu de lucru care oferă copilului posibilitatea de a exprima plastic în mod spontan dispoziţii sufleteşti.Monourma este o urmă făcută pe un desen ce este imprimat în cerneală de tipar. fără a atinge foaia cu degetele. macrameuri.se lucrarea cu peniţa în tuş negru. se poate şterge cu palma. foaia desenată cu modelul ales. cu degetul.desenul se colorează cu o pensulă lată sau cu un rulou cu tempera.tehnica formelor din materiale textile. beţişorul etc.

Bucureşti.A. V. Desenul cu ajutorul computerului presupune cunoaşterea programului Paint şi deprinderi formate de utilizare a mouse-ului în realizarea ductului continuu. Ed. Filoteanu. N. de a realiza forme perfecte. Ed.P. Bibliografie: 1...R. (1998): Desen artistic şi educaţie plastică. nedeteriorată. (1996): Educaţie artistică plastică. compoziţiile plastice. de a şterge.. de a utiliza o gamă infinit mai mare de culori.. Metaloplastia presupune aşezarea unei foi de staniol peste un suport cu model în relief şi haşurarea ei cu un creion. E. Barboni. avantajând şi pe elevii care întâmpină dificultăţi în exprimarea plastică. Pe foaia de staniol rămâne imprimat modelul de pe suport. EMIA.D. Pavel.29. 4. Bojneag. All. de a reveni asupra celor desenate.Are avantaje ca: posibilitatea de a utiliza la nesfârşit suportul grafic. *** . 3. 2. 30. M. Marian.. E. de a utiliza efecte plastice mai greu de realizat prin mijloace tradiţionale. de a păstra în forma iniţială. Bucureşti.. Se poate utiliza pentru compoziţii decorative sau pentru modulări plastice. Deva.Album metodic . (2002): Pictura – mai mult decât o joacă. D..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful