1

Page 1 of 160

NORMATIV PENTRU REALIZAREA PE TIMP FRIGUROS A LUCRĂRILOR DE CONSTRUCTII SI A INSTALATIILOR AFERENTE
Indicativ C 16-84 Înlocuieste C 16-79

Cuprins * PARTEA I PREVEDERI COMUNE TUTUROR LUCRĂRILOR * PARTEA II-a PREVEDERI SPECIALE PE CATEGORII DE LUCRĂRI * PARTEA III-a ANEXE * SEMNIFICATIA SIMBOLURILOR FOLOSITE ÎN ANEXE PARTEA I PREVEDERI COMUNE TUTUROR LUCRĂRILOR
1. PREVEDERI GENERALE Regimul de aplicare, obiectul si scopul normativului 1.1. Prevederile prezentului normativ sunt obligatorii pentru toate organizatiile de proiectare si de executie din tară, indiferent de subordonarea lor, si se referă la asigurarea calitătii lucrărilor de constructii si a instalatiilor aferente, executate în conditii climatice specifice perioadei de timp friguros. 1.2. Lucrările de constructii si instalatiile aferente vor fi programate pentru a fi executate în conditii climatice specifice perioadei de timp friguros numai în măsura în care se respectă prevederile legale si se asigură conditiile materiale de care este determinată calitatea lor. Măsurile prescrise trebuie să fie realizate cu cheltuieli minime de resurse materiale si în special de energie. Conducătorii activitătii de productie au obligatia de a nu dispune executarea lucrărilor ce nu au conditii pentru asigurarea

calitătii.

Timp friguros si factori climatici specifici 1.3. Parametrul de bază pentru caracterizarea perioadei de timp friguros este temperatura aerului exterior, care se măsoară la ora 8° dimineata, la umbră, la 2,00 m înăltime de la sol si la distanta minimă de 5,00 m de clădiri sau de orice altă constructie. ° 1.4. „Zi friguroasă" se numeste ziua în care temperatura aerului exterior, măsuratăconform pct.1.3., este inferioară valorii de +5° si nu are tendintă de urcare. C 1.5. Scăderea temperaturii aerului exterior sub valoarea de +5° este însotită si de alte fenomene meteorologice ce C influentează defavorabil activitatea de constructii si care apar cu frecventă mare în perioada conventională definită la pct. 1.6: ninsori abundente; vuituri puternice; fenomene alternative de înghet-dezghet. 1.6. Perioada 15 noiembrie - 15 martie este considerată „perioadă conventională de timp friguros" deoarece în acest interval de timp apare o probabilitate maximă ca frecventa zilelor friguroase să depăsească 90% din numărul total de zile ale intervalului. În această perioadă este de asemenea maximă probabilitatea de aparitie frecventă si a celorlalte fenomene specifice mentionate la pct. 1.5. Influente defavorabile ale factorilor climatici specifici timpului friguros asupra activitătii de constructie si măsuri de prevenire a lor 1.7. În vederea sistematizării efectelor pe care le poate avea temperatura aerului exterior asupra conditiilor de executare a lucrărilor de constructii în perioada de timp friguros, se definesc următoarele notiuni: a) „Temperatura critică de executie" se numeste temperatura minimă admisă în prescriptiile tehnice pentru materialele ce se depozitează, se prelucrează sau se pun în operă, în vederea asigurării calitătii produsului. b) „Durată critică de executie" se numeste perioada în care trebuie să se asigure o temperatură superioară sau cel putin egală cu cea critică. c) „Temperatura critică de maturizare" se numeste temperatura minimă admisă în prescriptiile tehnice pentru un element de constructie din momentul realizării sale prin procedee umede până în momentul în care înghetarea lui nu mai este dăunătoare din punct de vedere al calitătii.

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

1

Page 2 of 160

d) „Durată critică de maturizare" se numeste perioada în care trebuie asigurată temperatura critică de maturizare. 1.8. Întelegînd prin „regim termic critic" ansamblul conditiilor de timp si de temperatură ce trebuiesc realizate pentru asigurarea calitătii lucrărilor, rezultă conform pct. 1.7: a) „Regimul termic critic la executie", care constă în asigurarea unei temperaturi superioare sau cel putin egală cu cea critică pe perioada de executie. b) „Regimul termic critic de maturizare", care constă în asigurarea unei temperaturi superioare sau cel putin egală cu cea critică de maturizare, pe perioada de maturizare critică. Regimurile termice critice, prin care se asigură calitatea corespunzătoare lucrărilor, se evidentiază în proiectul anual de organizare a activitătii pe timp friguros. Clasificarea lucrărilor de constructii executate pe timp friguros. Nivel de asigurare 1.9. Lucrările de constructii si instalatiile aferente acestora se clasifică din punct de vedere al influentei factorilor climatici specifici timpului friguros, asupra calitătii lor în: a) Lucrări a căror calitate poate fi influentată defavorabil de regimul termic atât la executie cât si în perioada de maturizare. Pentru executarea acestora pe timp friguros trebuie să se asigure, prin măsuri specifice, regimurile termice critice, atât la executie cât si în perioada de maturizare; ex: lucrări realizate prin procedee umede. b) Lucrări a căror calitate poate fi influentată defavorabil de regimul termic numai la executie. Pentru executarea acestora pe timp friguros trebuie să se asigure, prin măsuri specifice, regimul termic critic la executie; ex: asamblarea elementelor metalice, montarea geamurilor etc. c) Lucrări a căror calitate nu este influentată de regimul termic nici la executie si nici ulterior; ex: lucrări de dulgherie, săpături

etc.

1.10. Influenta factorilor climatici se manifestă si asupra unora dintre lucrările de la pct: 1.9. c prin cresterea dificultătii de executie, care determină adoptarea unor tehnologii de executie, caracterizate prin cheltuieli suplimentare de resurse: săparea pământurilor umede, înghetate. 1.11. Influenta factorilor climatici (pct. 1.4 si 1.5) se manifestă asupra tuturor lucrărilor de la pct. 1.9 si 1.10 prin: a) Scăderea randamentului muncitorilor si masinilor. b) Cresterea gradului de periculozitate pentru activitatea muncitoriior: pericolul de accidentare prin alunecare si cădere de la înăltime fie a oamenilor, fie a ghetii sau a zăpezii; pericolul surpării malurilor la săpături în abataje; pericolul de electrocutare ca urmare a acoperirii instalatiilor electrice cu zăpadă si a cresterii umiditătii etc. c) Degradarea prin înghetare a unor materiale în timpul depozitării lor: var stins, vopsele, precum si deteriorarea instalatiilor umplute cu apă. d) Deteriorarea sub actiunea vânturilor puternice si a zăpezilor abundente a unor instalatii de santier; instalatii electrice, schele, esafodaje, cofraje etc. e) Alterarea temporară a unor materiale prin înghetarea superficială si formarea de bulgări: agregate pentni betoane, mortare. f) Înzăpezirea si ulterior, prin dezghetare, inundarea suprafetelor fronturilor de lucru, a drumurilor sau chiar a întregului teritoriu al santierului. Unele dintre aceste efecte pot fi acceptate în anumite limite (pct. a) iar altele pot fi prevenite total (pct. b; c; d) sau partial (pct. c;f) prin măsuri generale de organizare a santierului pentru perioada de timp friguros. 1.12. În vederea rationalizării efortului economic de aplicare a măsurilor prescrise pentru realizarea calităti lucrărilor se adoptă, la organizarea executării lor pe timp friguros, „un nivel de asigurare". Se întelege prin „nivel de asigurare" temperatura minimă a aerului exterior, măsurată conform pct. 1.3, pentru care se

proiectează măsurile menite să asigure calitatea lucrărilor executate. La organizarea executării lucrărilor pe timp friguros se vor adopta niveluri de asigurare diferentiate, în functie de: regimul termic critic necesar în perioada de executie si de maturizare critică; importanta lucrărilor; efortul economic (cost, consum specific de energie) necesar pentru aplicarea măsurilor prin care se realizează regimul termic critic.

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

1

Page 3 of 160

1.13. Din compararea temperaturii aerului exterior măsurată conform pct. 1,3, cu nivelul de asigurare si cu temperatura critică, admisă drept valoare minimă pentru executarea unei lucrări, rezultă următoarele: a) lucrările se pot executa fără măsuri speciale dacă temperatura efectivă a aerului exterior este superioară celei critice; b) lucrările se pot executa numai dacă se iau măsurile specifice prin care se asigură regimul termic critic, dacă temperatura efectivă a aerului exterior este superioară nivelului de asigurare si inferioară celei critice; c) lucrările nu se pot executa, deoarece măsurile prevăzute sunt insuficiente pentru realizarea regimului termic critic, dacă temperatura efectivă a aerului exterior este inferioară nivelului 1.14. În legătură cu adoptarea cât mai judicioasă a nivelurilor de asigurare se precizează următoarele: a) Pentru depozitarea materialelor a căror calitate este influentată de regimul termic trebuie să se prevadă în mod obligatoriu drept nivel de asigurare valoarea temperaturii exterioare prevăzută în STAS 6472/2-73 pentru zona climatică în care este amplasat santierul. b) Pentru lucrările bazate pe procedee umede, la care nu se prevede încălzirea în perioada de maturizare critică (metoda conservării căldurii), trebuie să se adopte drept nivel de asigurare o temperatură inferioară cu cel putin 5° temperaturii adoptate drept C nivel de asigurare pentru perioada de executie. În anexa A se dau indicatii pentru nivelurile de asigurare ce pot fi recomandate la executarea pe timp friguros a lucrărilor de constructii si instalatii aferente, analizate în partea a II-a a Normativului, cap. 6...18, inclusiv schema explicativă pentru interpretarea variatiei temperaturii aerului exterior în raport cu temperatura critică si cu nivelul de asigurare. Pentru structurile calculate la variatii de temperatură determinate, prevederile specifice de proiect se vor respecta cu prioritate fată de cele generale, din prezentul Normativ. Proiectarea executării lucrărilor pe timp friguros 1.15. Lucrările de constructii-montaj si instalatiile aferente care se execută pe timp friguros rezultă din „Proiectul de organizare a santierului" si din graficul de esalonare a investitiei elaborate conf. pct. 16 si 20 din „Continutul cadru al proiectului de executie", Anexa 2 la Legea nr. 9/1980. a) Graficul de esalonare a investitiei trebuie să evidentieze în acest scop, pentru lucrările de constructii-montaj si instalatiile aferente, acele stadii fizice, la începerea si respectiv la terminarea periodei conventionale de timp friguros, de care este conditionată realizarea lui. b) Cheltuielile suplimentare necesitate de programarea în perioada conventională de timp friguros a unor lucrări de constructiimontaj si a instalatiilor aferente se acoperă din Devizul general partea I, cap. 10 b si partea a IlI-a, cap. 13, tinând seama si de precizările din Normativ P 91-83, pct. 6.2.4. c) Prevederile din Graficul de esalonare a investitiei si din Devizul general trebuie să fie corelate între ele pentru a se asigura calitatea lucrărilor programate a fi executate în perioada conventională de timp friguros în conditiile prevăzute la cap. 4 „Măsuri de folosire ratională a energiei si combustibilului la realizarea constructiilor pe timp friguros". 1.16. Conditiile organizatorice si tehnologice pentru executarea lucrărilor de constructii-montaj si a instalatiilor aferente în perioada de timp friguros se detaliază într-un „Proiect anual de organizare a activitătii pe timp friguros" care se elaborează conform prevederilor de la cap 3 din prezentul normativ. 1.17. Modificările de solutii tehnice propuse de executant pentru satisfacerea prevederilor de la pct. 1.15 trebuie să aibă avizul proiectantului. La executie pot fi adoptate si alte solutii tehnologice decât cele recomandate în prezentul normativ pentru asigurarea calitătii lucrărilor dacă respectă măsurile prevăzute la cap. 4 si se pot realiza mai usor si mai economic. 2. SARCINILE GENERALE CE REVIN UNITĂTILOR DE CONSTRUCTII MONTAJ ÎN PERIOADA DE TIMP FRIGUROS, PRECIZAREA PRINCIPALELOR MĂSURI 2.1.Pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de constructii si instalatii aferente trebuie să se ia din vreme o serie de măsuri tehnico-organizatorice, care se referă la următoarele probleme principale: amenajări generale de santier si măsuri pentru asigurarea calitătii lucrărilor; constructiile speciale de santier; instalatiile si retelele de santier; depozitarea si conservarea materialelor; utilajele si mijloacele de transport; instalatiile de încălzire tehnologică si utilitară; înregistrări de date meteorologice necesare santierului; prevenirea si stingerea incendiilor; protejarea obiectelor sistate.

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

2. c) asigurarea din timp a panourilor contra înzăpezirii (para-zăpezi). piatră brută. platformelor si punctelor de stationare sau parcare auto. topoare. în ceea ce priveste etanseitatea si stabilitatea lor. În acest sens se vor efectua: a) aprovizionarea din timp a cantitătilor necesare de materiale antiderapante (rumegus. h) instalarea sub soproane fărăpereti afierăstraielor circulare* a uscătoarclor de orice fel si cu orice destinatie. prin reducerea înclinării talazurilor dacă pământul este sensibil la înghet-d ezghet. inclusiv asigurarea scurgerii lor la santurile colectoare cele mai apropiate. care prin înghetare poate provoca. situate în zone amenintate de inundatii. de pe lângă constructii.2011 . care vor fi prevăzute cu pante mai mari pentru a accelera scurgerea apei. a pământului în exces provenit din săpături etc. c) verificarea zilnică a stabilitătii tuturor stivelor de materiale si piese . f) verificarea si curătirea permanentă a conductelor de apă si de canalizare. file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. materialelor.. sau dezghet.0. Problemele din această grupă de măsuri se referă la: a) amenajarea si întretinerea continuă a drumurilor de acces. precum si înlocuirea tărusilor si împrejmuirilor de trasare insuficient îngropate. utilajelor etc.). conducerile brigăzilor si ale punctelor de lucru vor stabili măsurile care să asigure continuarea nestingherită a activitătii si pe timp de dezghet. piatră spartă. se va prevedea curătirea gurilor de intrare în conducte. spre a nu fi degradate sau deplasate de către sloiuri sau de către apele mari. spituri etc). cu altele corespunzătoare. f) acoperirea varului din gropile de var cu un strat uniform de nisip. oriunde este necesar si posibil se vor introduce conducte de evacuare.0. zgură etc. întrerupătoarelor si dispozitivelor electrice de pornire de către electricienii santierului si luarea măsurilor cuvenite de izolare pentru evitarea scurtcircuitelor si tensiunilor de atingere. plăci de beton etc. e) strângerea în figuri regulate a pietrisului si nisipului existent pe santier. căilor de circulatie. pietris. Pentru perioadele cu ninsori abundente se va reorganiza activitatea utilajelor folosite la dezăpezire astfel ca să se asigure functionarea lor si în timpul noptii. a intrărilor si iesirilor din ateliere. turnate sau depozitate în pozitie orizontală.. pentru a grăbi îndepărtarea apelor de suprafată de lângă fundatii.) si executarea lucrărilor necesare pentru mentinerea drumurilor în bună stare de circulatie. b) asigurarea materialelor de întretinere a drumurilor (bolovani.1 Page 4 of 160 Amenajări generale de santier si măsuri pentru asigurarea calitătii lucrărilor 2. care chiar pe geruri puternice. i) verificarea existentei pe santier a reperilor de trasare si a celor de nivelment.. d) curătirea de noroi a gropilor de fundatii si asigurarea taluzelor acestora împotriva prăbusirii. buldozere. h) umplerea cu pământ a golurilor fundatiilor terminate si prevederea de pante superficiale la aceste umpluturi. pentru a se împiedica colectarea apei sau zăpezii.3. a molozului.0\MATRIXConstr.08. în grosime de 20. de asemenea. 04. ninsoare). d) asigurarea curăteniei generale a santierului si îndepărtarea tuturor resturilor de materiale neutilizabile. inclusiv asigurarea utilajelor si dispozitivelor de curătire a zăpezii (pluguri de zăpadă. pentru a se preveni plesnirea lor datorită înghetării apei si noroiului din interior. în afara celor cu conditii de temperatură sau de umiditate impuse prin proiect sau cerute de tehnologie i) verificarea silozurilor si buncărelor pentru lianti si aditivi. j) verificarea tuturor tablourilor. depozite si baracamente etc. j) corectarea profilului santurilor si săpăturilor ce nu vor putea fi umplute înaintea periodei de timp friguros.. drumuri si în general de pe întregul teritoriu al santierului.si consolidarea acestora si a stivelor în caz de nevoie. b) asigurarea posibilitătilor de îndepărtare rapidă a apelor de suprafată si a celor provenite din precipitatii (ploaie. La santierele instalate pe terenuri cu denivelări pronuntate se va prevedea prin proiectul anual pentru organizarea lucrărilor pe timp friguros evacuarea zăpezii si ghetii din zonele ridicate ale terenului inclusiv de pe suprafetele dintre clădiri. degradarea elementelor. g) asigurarea din timp a stabilitătii si integritătii elementelor de constructie. se vor prefera figurile de volum mare. afară de cazul când durata de depozitare si intensitatea gerului ar reclama o grosime mai mare: g) confectionarea si montarea de panouri pentru închiderea provizorie a golurilor de usi si ferestre la obiectele în interiorul cărora urmează a se executa lucrări în timpul friguros.mai ales a celor ce transmit presiuni mari terenului pe care sunt depozitate . k) astuparea sau acoperirea golurilor existente în elementele de beton. datorită umiditătii crescute în perioadele de dezghet . contin în interiorul lor un procent ridicat de materiale neînghetate..2. baroase. e) colectarea apei provenită din topirea zăpezii si evacuarea acesteia în afara zonelor respective. nisip. Pentru a se preveni dificultătile produse de perioadele de dezghet ce pot interveni de mai multe ori în cursul unui sezon friguros.30 cm. precum si a instalatiilor sanitare de santier. lopeti) si de spargere a ghetii (târnăcoape. replantarea reperilor dislocati si a celor ce lipsesc.

se vor verifica suprafetele-de rezemare ale stâlpilor si soliditatea legăturilor si cuplajelor. verificarea îmbinărilor si a punctelor de solidarizare se va face în mod special în timpul pauzelor mai lungi în activitate. acordându-se o atentie specială acelor părti de instalatii. c) rampele de spălare a autovehiculelor. îndepărtarea zăpezii se va face si preventiv în perioadele cu temperaturi mai scăzute. lungul traseului căii de rulare.5. lamelele de parchet. se vor lua măsuri speciale pentru reducerea la minimum a pierderilor de căldură pe traseu. tensiunea redusă etc. expandat.mai ales a macaralelor turn. pentru a corespunde prescriptiilor tehnice în vigoare. d) scările fixe.1 Page 5 of 160 k) controlarea minutioasă si permanentă a căilor de rulare la instalatiile de ridicat . b) podestele si puntile de trecere.0\MATRIXConstr. cismelele si celelalte dispozitive de consum ale apei se vor izola cu paie. folii. accesul pentru efectuarea de interventii în conditii de timp friguros poate deveni imposibil sau periculos. chituri. foliile bitumate. astfel că la punctele de utilizare a căldurii să se asigure temperaturile prescrise. la esafodajele alcătuite din tevi metalice. care servesc pentru transportul căldurii de la punctele de producere a acesteia la punctele de lucru sau de protejare a lucrărilor. la aparitia unor fenomene de tasare. Toate materialele ce se folosesc în perioada de timp friguros se vor depozita pe teren uscat evitându-se zonele înghetate sau umede precum si zonele care s-ar putea umezi ulterior. În punctele joase ale retelelor se vor prevedea robinete de golire.0. inclusiv platformele si buncărele din interiorul lor. iar portiunile de conducte expuse în aer liber se vor proteja prin înfăsurarea cu materiale termoizolante conform prescriptiilor tehnice în vigoare. Depozitarea si conservarea materialelor 2. 136 . a) Conductele existente se vor izola contra gerului prin îngroparea lor în pământ.08. Instalatii si retele de santier 2. Pentru asigurarea capacitătii depline de frânare a macaralelor la temperaturi în jur sau sub 0° trebuie să se dispună. prin măturarea zăpezii pe o lătime de cel putin 2 m de la fiecare sină. iar căile de rulare vor fi reglate corespunzător. În această grupă se cuprind: a) constructiile pentru adăpostirea statiilor de preparare a mortarelor si betoanelor. în acest sens. de alimentare cu energie termică etc.c. macaralele vor fi oprite imediat. c) Retelele electrice de lumină si fortă se vor revizui amănuntit. rogojini. rampelor de lemn sau metalice asezate pe tălpi etc. Constructii speciale de santier 2. solventi. geamurile. izolarea conductelor se va realiza în conformitate cu prescriptiile tehnice în vigoare. filerul. în caz de defect. În mod special se va asigura mentinerea în stare uscată prin adăpostire sau acoperire a următoarelor materiale: cimentul. profilele metalice cu pereti subtiri. instalatiile de legare la pământ. ci si pentru liniile ferate de transport din incinta santierului. vată minerală polistiren. luându-se măsurile necesare de îndepărtare a deficientelor imediat după constatarea acestora.6. materialele termoizolatoare b. planurile înclinate etc. de-a C. prevederea de mai sus este valabilă nu numai pentru căile de rulare a macaralelor.a. si la nul. adezivi. mici depozite de nisip care va fi împrăstiat pe sine. de canalizare. este interzisă depozitarea lor în interiorul constructiilor în curs de executie. 04. de stingerea incendiilor. plăcile aglomerate PAL. ipsosul. d) La retelele termice. 2. corespunzătoare specificului lucrărilor.80.0. precum si orice alte materiale ce se pot degrada sub actiunea umiditătii. Materialele si substantele combustibile se vor depozita în spatii special amenajate. acceleratorii pentru întărirea betoanelor) vor fi asigurate conform normelor respective de fabricatie. varul. vată de sticlă sau minerală. saci etc. tâmplărie din lemn. căile de rulare instalate pe longrine de beton si pat de pietris trebuie să fie supravegheate atent. Se vor revizui retelele de iluminat în scopul asigurării nivelurilor de iluminare artificială prevăzute de normativul PE. PFL). file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. izolarea amplasamentelor. iar fântânile cu jet pentru băut apă vor fi prevăzute cu dispozitive de închidere si golire a racordurilor de apă pe timp friguros. zgura expandată sau granulată. Hidrantii. l) verificarea stabilitătii esafodajelor. cu respectarea conditiilor de utilizare ratională a energici electrice atât pentru lucrări exterioare cât si pentru cele interioare. Temperaturile minime de conservare a materialelor speciale (lacuri si vopsele.2011 .7.4. plăci si tevi din mase plastice.. pe toată portiunea expusă înghetului. la care. îndepărtându-se zăpada dintre sine si controlându-se dacă nu s-a produs noroi. bine legati cu sârmă. schelelor. Se vor revizui cu deosebită atentie măsurile de protectie contra electrocutărilor pe santier. Pe timp friguros toate constructiile si amenajările de acest fel care se află în contact cu aerul vor fi curătate permanent de zăpadă si de gheată. platformele descoperite. Problemele de instalatii se referă la revizuirea tuturor retelelor existente de alimentare cu apă. Pe platformele si pe căile de circulatie de orice fel se vor presăra materiale antiderapante. b) Retelele provizorii de canalizare se vor curati continuu de materialele ce se pot depune la gurile de intrare..

schele etc. materiale auxiliare si dispozitive. Instalatii de încălzire 2. respectiv se utilizează. Pentru asigurarea parcării autovehiculelor pe perioadele de nefunctionare se vor amenaja.apa de răcire va fi preîncălzită la temperatură mică (circa +20° pentru pornirea motoarelor.1 Page 6 of 160 Spatiile închise pentru depozitarea acestor materiale vor fi iluminate si încălzite corespunzător conditiilor impuse de prescriptiile tehnice pentru materialele depozitate. foi de cort. pistoalele pentru pulverizat...9. adaosuri pentru betoane. 2.) nu sunt înghetate. conform normativului C 140-19.10.15. prin acoperirea cu un strat subtire de sare industrială.0. nefiind însă permisă încălzirea cu flacără deschisă sau aparate sub tensiune de tip resou. talaj. se folosesc de asemenea. cele de sudare autogenă. Cablurile si ghidajele acestora vor fi unse. 2. cu respectarea prevederilor de la cap. dimensionate corespunzător cantitătilor de căldură cerute si regimului de functionare necesar. Normativul I 13-79 precum si celelalte prescriptii tehnice referitoare la utilizarea instalatiilor locale de încălzire. Sistemul de încălzire se va alege astfel încât să corespundă si din punct de vedere al pericolului de incendiu. vor fi curătate de resturile de materiale si spălate înainte de depozitare. inclusiv în perioadele situate în afara programului de lucru al santierului.13. cu sau fără pardoseală din lemn sau alt material. Utilaje si mijloace de transport 2. paie. 2. Utilajele care au venit în contact cu materiale umede. în ce priveste destinatia si gradul de rezistentă la foc al constructiilor. Pentru necesitătile de încălzire tehnologică si utilitară prin instalatii speciale. C). Platformele de parcare trebuie să permită în caz de incendiu evacuarea autovehiculelor si accesul utilajelor de interventie. La răcirea cu apă a masinilor de fortă . destinate special parcării autovehiculelor pe timp friguros. proiectantul va stabili si prevedea în proiectul organizării de santier. aparate sau utilaje mici.14. cum sunt: aparatele de torcretat. înainte de a fi umplut cu apă fierbinte (65° C).2011 . podeste.0. dintre acestea se mentionează: carton bitumat sau împâslitură din fibre de sticlă bitumate. la încetarea lucrului apa va fi evacuată. Sistemul de răcire se va preîncălzi de mai multe ori cu apă caldă. pentru protectia locală a lucrărilor. lanturile. atât în timpul executiei cât si ulterior.în special a motoarelor cu ardere internă si a compresoarelor .12. cârligele de tractiune etc. respectându-se în acest sens Normativul P 118-83 privind protectia împotriva incendiilor. 04. masinile de frecat mozaic. în acest caz ele vor fi încălzite prin procedee care să nu folosească flacără deschisă. cât si pentru încălzirea statiilor de betoane si materiale si a altor spatii si încăperi din santier (camere în care se execută lucrări file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. 2. pe bază de calcule termo-tehnice. serpentine si recipiente metalice pentru încălzit apă sau alte lichide. o serie de mijloace speciale care se aprovizionează înainte de aparitia frigului si se depozitează. corturi complete.16. rogojini. cabane sau gherete prefabricate. Pentru protejarea termică a lucrărilor. 2. prelate. platforme de parcare si pentru perioada de timp friguros. pentru compartimentări de coridoare sau alte încăperi etc.8. Înainte de punerea în functiune a autovehiculelor se va controla cu atentie dacă elementele de actionare (senilele. Nu se admite costruirea de garaje sau alte spatii asemănătoare. Pentru asigurarea conditiilor necesare executiei lucrărilor si altor activităti anexe se vor folosi. Utilajele tehnologice ce nu necesită depozitarea în spatii închise se vor introduce sub soproane sau vor fi protejate de intemperii prin acoperire. Se vor prevedea măsuri pentru respectarea conditiilor de exploatare pe timp friguros a utilajelor în conformitate cu prevederile din Normativ U 6-78. 2.. astfel încât să nu poată constitui surse de incendii. în general. tipurile acestor instalatii. Necesitătile de încălzire se vor determina atât pentru activitătile aferente proceselor de lucru programate în timpul friguros.11. vibratoarele etc. următoarele substante. Se va acorda o atentie deosebită protejării elementelor de constructie combustibile fată de părtile calde ale sistemelor de încălzire.0\MATRIXConstr. Se va prevedea obligatia supravegherii continue a sistemelor de încălzire pe toata durata lor de functionare efectivă.08. foi de polietilenă. La terminarea lucrului. vată de sticlă sau vată minerală. sare industrială pentru împrăstiat pe scări. La boburi elevatoare platforma va fi protejată preventiv contra înghetului. în bazele de masini si utilaje... 4 privind necesitatea economisirii la maximum a combustibilului si în special a hidrocarburilor. 2. panouri termoizolante pentru închiderea golurilor de usi si ferestre la obiecte. rumegus. sub formă de saltele sau pâslă minerală. bena (cupa) elevatorului va fi bine curătată.

viteza) si regimul precipitatiilor (ploaie. Trusturile si întreprinderile de antrepriza generală au obligatia să asigure fiecărei unităti din subordine conditiile necesare pentru organizarea si functionarea continuă. . pentru care se va arăta directia. unelte. cantine.activitatea meteorologică se va completa cu date hidrologice. regularizări de râuri. Toate temperaturile măsurate zilnic. 5. birouri. Prevenirea si stingerea incendiilor 2.0. La santierele izolate. transmiterea previziunilor zilnice se va face telefonic prin grija sefului serviciului programare. a conductelor. b) interzicerea oricăror focuri deschise . file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.08.care nu sunt ordonate si controlate de către organele de conducere ale punctului de lucru.6. a temperaturii interioare din spatiile de lucru. aprobate de Ministerul Constructiilor Industriale cu Ord. precum si a temperaturii agregatelor..18).atât ca valoare cât si ca durată.cum este cazul lucrărilor de poduri. vor fi înregistrate în documentele de evidentă precizate la cap. prevederile din: . lunare. pe durata timpului friguros. La începutul perioadei de timp friguros. consolidări de maluri etc. 04. Activitatea meteorologică de santier se desfăsoară zilnic fără nici o exceptie.19. care se vor repeta ori de cîte ori se schimbă conditiile de desfăsurare a lucrărilor.24. Pentru înregistrarea temperaturii aerului. pe toată perioada de timp friguros . trimestriale). sefilor acestora ajutati de sefii resoartelor programare. 2.. lapovită. regimul vânturilor (directia.1 Page 7 of 160 de finisaj. 60/1975: .22. a cărei durată se va stabili pe baza informatiilor culese pe plan local. spatiile destinate adăpostirii pompelor si masinilor de interventie în caz de incendiu etc). Protectia si igiena muncii 2. 2. săli de dusuri. Răspunderea pentru desfăsurarea acestei activităti revine la trust sau întreprindere directorului tehnic cu resortul productie sau unui cadru cu functie echivalentă. din prezentul normativ.6. 1. echipate complet cu stingătoare. În acest sens se vor respecta.23. 6. 2. a unei activităti meteorologice de santier. chenzinale.18. referitoare la prevenirea si stingerea incendiilor. dormitoare. în locurile ce prezintă pericol de incendiu focurile deschise se vor putea admite numai pe bază de permis de lucru cu foc si cu respectarea măsurilor specifice stabilite pentru fiecare caz în parte. mixturilor.21. Unitătile specializate de constructii-montaj din subordinea ministerelor vor asigura si aplicarea normelor de tehnica securitătii muncii specifice acestora. 1. furtunurilor etc. rezervoare termoizolante etc. conducerile brigăzilor si punctelor de lucru vor lua pentru perioada de timp friguros următoarele măsuri suplimentare: a) interzicerea depăsirii temperaturii strict necesare pentru nevoi tehnologice sau utilitare . atât la elaborarea proiectului anual de lucru pe timp friguros (pct. Activitatea meteorologică de santier 2. ninsoare. cât si pe perioade mai lungi (prognoze decadale. În afară de obligatiile curente prevăzute în normativele si celelalte reglementări oficiale în vigoare. 54/1975 si de Ministerul Sănătătii cu Ord. a mijloacelor de depozitare (bazine.). 2. definită la pct. Conducerile brigăzilor si punctelor de lucru vor asigura aplicarea cu o rigurozitate sporită a măsurilor de protectie si igienă a muncii tinând seama de gradul sporit de periculozitate pe care îl prezintă continuarea activitătii de constructii pe timp friguros. Această previziune va contine informatii privind temperaturile maxime si minime. definită conform pct. Instructajele se vor referi atât la normele generale ce trebuie respectate pe timp friguros cât si la cele specifice capitolelor de lucrări analizate în partea a II-a a Normativului (cap. betoanelor si mortarelor.2011 . la toate punctele de lucru la care se continuă activitatea se vor efectua în mod obligatoriu instructaje cu privire la normele de protectie a muncii specifice perioadei de timp friguros. Pentru santierele asezate lângă cursurile de apă cu nivel variabil ..0\MATRIXConstr. perspective de formare a poleiului).. împreună cu diversele fenomene atmosferice intervenite. lansare si urmărirea productiei al întreprinderii sau trustului.atât în interior cât si în aer liber . Activitatea meteorologică pe santier se referă la obtinerea si valorificarea previziunilor meteorologice furnizate de Institutul Meteorologic Central atât pe perioade scurte (o zi sau o săptămână). lansare si urmărirea productiei si de responsabilii laboratoarelor. situate în regiuni greu accesibile. 12-33/D-1980. atât în timpul zilelor cât si a noptilor respective.17.Normele de protectie a muncii în activitatea de constructii montaj. iar la unitătile subordonate. fiecare santier va fi dotat cu termometrele necesare.0. Activitatea meteorologică se va extinde în mod preventiv si pe câte un interval suplimentar de 15 zile înainte si după perioada conventională de timp friguros. nr.2) cât si în timpul executării lucrărilor. c) asigurarea cantitătilor de apă necesară. nr. intensitatea. cu ord. nisip. ateliere. 3. nedotate cu alte mijloace de informare. baraje. 2. nr.din localitatea unde se află situat santierul.20.Normele republicane de protectie a muncii aprobate de Ministerul Muncii. intensitatea si durata lor. precum si a numărului prescris de panouri de incendiu. a pompelor.

În vederea elaborării proiectului anual de organizare a lucrărilor pe timp friguros.0\MATRIXConstr. d) interzicerea utilizării sobelor si burlanelor metalice în interiorul constructiilor de lemn (baracamentelor). potrivit specificului lucrărilor ce urmează a fi executate. până la sistarea executiei s-a realizat si centura ultimului-nivel al clădirii. c) zidăriile peretilor vor fi executate numai până la centura nivelului aflat în lucru. programul măsurilor pentru perioada de timp friguros. sirene etc). gropile pentru fundatii de stâlpi se vor acoperi pentru ca apa să nu poată pătrunde în ele. peste care se va aplica un acoperis provizoriu: de asemenea.25. 04. în general. care nu corespund normativelor în vigoare si a folosirii.2. iar taluzurile se vor asigura pentru a nu se produce surpări. Proiectul anual pentru organizarea lucrărilor pe timp friguros va fi elaborat de constructor până cel târziu la data de 15.crearea în timp util a fronturilor de lucru. vor fi montate panouri de închidere a golurilor la toate usile exterioare si ferestrele fiecărui etaj. se vor lua în acest sens măsuri de protectie a acestora împotriva înghetului si de întretinere în conditii de functionare corespunzătoare.50 m înainte de a ajunge la cota de fundare. a unor baracamente din materiale combustibile sau spatii pentru depozitarea si păstrarea de substante si materiale combustibile.1 Page 8 of 160 furtunuri etc.08. pentru fiecare santier. Programul de măsuri pentru perioada de timp friguros 3. gheata si noroiul din jurul acestora. a anului curent. g) protejarea împotriva înghetului a instalatiilor. prevăzându-se curătirea si presărarea lor cu materiale antiderapante. La obiectele la care se sistează activitatea de executie în timpul iernii. în curs de executie. b) dacă fundatiile sunt deja executate se va degaja zăpada. si se vor executa umpluturile de pământ respective. . rampelor etc. . d) începând din ziua sistării activitătii pe timp friguros. fără cheltuieli speciale de reparatii sau refaceri.0. utilajelor. la un obiect. La unitătile unde există subantreprize. j) realizarea de controale temeinice la terminarea lucrului la toate locurile de muncă pentru depistarea si înlăturarea imediată a oricăror nereguli care ar putea conduce la aparitia unor incendii. La elaborarea acestui program se va tine seama de următoarele : . pe baza stadiului de realizare a graficului de executie si a programelor de productie precum si a consultării responsabililor săi pe resoarte sau probleme. f) interzicerea amenajării în interiorul constructiilor de bază. la intervale mai dese decât în restul anului. programul va fi întocmit cu participarea delegatilor acestora.2011 . În acest sens: a) săpăturile la gropile de fundatii se vor întrerupe cu minimum 0. bazine. k) intensificarea instructajelor periodice ale întregului personal. e) interzicerea folosirii instalatiilor electrice improvizate. precum si controlarea aparitiei fisurilor la pereti si la tavane. conducerea antreprizei stabileste. . la cosurile si la sobele din zidărie precum si în jurul racordării acestora si repararea imediată a defectiunilor constatate. . Proiectul se supune aprobării conducerii unitătii tutelare si se trimite la proiectant si la beneficiar pentru verificarea încadrării în devizul general al investitiei pentru care se execută lucrarea. a resourilor. PROIECTUL ANUAL PENTRU ORGANIZAREA LUCRĂRILOR PE TIMP FRIGUROS 3.asigurarea de spatii corespunzătoare de cazare.. se va monta acoperisul definitiv.. i) dotarea santierului cu mijloace de alarmă în caz de incendiu (toacă metalică. masinilor si celorlalte mijloace de interventie în caz de incendin. si plasate corespunzător pe teren. hidranti exteriori etc.).1.închiderea definitivă sau provizorie a spatiilor în care se va desfăsura activitatea. platformelor. se vor aplica acestuia si materialelor depozitate în el toate măsurile de pază si securitate necesare până la reluarea lucrului. h) asigurarea în permanentă a accesului masinilor de interventie în caz de incendiu la sursele de apă (rezervoare..încălzirea spatiilor de lucru în conditiile legale. file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. Protejarea obiectelor sistate 2.0. santierul este obligat să ia măsuri de protejare contra timpului friguros în asa fel încât să fie asigurate conditii pentru conservarea calitătii lucrărilor executate si reluarea normală a activitătii.09.amenajarea si întretinerea căilor de circulatie. atunci când. asigurîndu-se si scurgerea apei la santurile principale de colectare sau la canalizarea santierului .

a aditivilor precum si a diverselor materiale noi cu eficientă sporită.dotarea muncitorilor. 04. . a explozibililor. 3. Proiectul anual pentru organizarea lucrărilor pe timp friguros se compune din următoarele piese: a) Memoriu justificativ.0. . 3. precum si indicatii pentru aplicarea metodelor speciale de lucru. . adăpostirea.asigurarea materialelor si dispozitivelor auxiliare care se vor utiliza exclusiv la protectia termică a lucrărilor de bază. până la realizarea cantitătilor si eliberarea echipelor de lucru si a mijloacelor de productie angajate la acest obiect. va fi controlată de către un colectiv care se va înfiinta unitatea de antrepriză generală sub conducerea directorului tehnic cu urmărirea productiei sau a unui cadru cu functie echivalentă . cât si prin aplicarea lui la obiectul respectiv. 3.evidentierea lucrărilor ce urmează a se executa la fiecare dintre obiectele aprobate pentru continuarea realizării lor pe timp friguros.obiectele ce se vor începe.asigurarea combustibililor si carburantilor. folosirea tehnologiilor avansate de lucru. manipulare. în timpul aplicării lor pe teren. termene si responsabili de îndeplinire. Lucrările de bază ce urmează a fi prevăzute în graficele de executie pe timp friguros se vor programa în conformitate cu prevederile cap. Elaborarea programelor. întretinerea si repararea utilajelor si mijloacelor de transport.introductivă si periodică . Continutul proiectului anual pentru organizarea lucrărilor pe timp friguros 3. Memoriul va cuprinde justificarea solutiilor adoptate pentru amenajările.si în care vor fi inclusi reprezentanti ai tuturor resoartelor de activităti care au sarcini în executarea lucrărilor pe timp friguros. dezghetări. 4 privind „Măsuri de folosire ratională a energiei si combustibilului". astfel ca. file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.organizarea activitătii meteorologice prin laboratorul de santier. în conditiile specifice timpului friguros. să se poată asigura si controla realizarea din vreme a conditiilor necesare pentru continuarea activitătii la fiecare santier.asigurarea.. vor continua sau se vor termina în perioada de timp friguros conform graficelor de esalonare a investitiilor aprobate. 3. a punctelor de lucru si a altor puncte importante din santier cu mijloacele de protectie si de interventie necesare în cazuri de incendiu. va fi îndrumată si coordonată de către unitatea tutelară.6. depozitare. precizându-se conditiile avute în vedere la întocmirea programului (durata de timp friguros în functie de situatia locală. .. Realizarea programelor de măsuri aprobate si a eventualelor corecturi aduse acestora. etc).pregătirea si instruirea specială . cu precizarea cantitătilor si esalonării lor. inclusiv breviarul calculelor termotehnice.08.8. . 4.2011 . cât si esalonarea calendaristică respectivă pe toată perioada de timp friguros.rezolvarea. inundatii. protectie termică a lucrărilor etc. transport. a problemelor de aprovizionare. împreună cu retelele si aparatele speciale pentru producerea si distribuirea căldurii la punctele de lucru.4. lubrefiantilor etc. Programarea lucrărilor de bază pentru timpul friguros 3.3. în sortimentele si cantitătile corespunzătoare specificului si volumului productiei planificate.redistribuirea sarcinilor si activitătilor necesare pentru dezăpeziri. continând măsuri concrete. . Programul lucrărilor de bază va contine cantitătile totale de executat la fiecare categorie de lucrări a unui obiect. instalatiile. constând din dotarea punctelor de lucru si a altor puncte principale din santier cu termometre curente. . de date statistice si de previziunile meteorologice. . verificarea. asigurarea de termometre speciale pentru măsurarea temperaturilor materialelor si mixturilor. dispozitivele ctc. mijloace ce vor fi folosite. în conditiile precizate la cap. pe baza unui plan centralizat. temperaturile minime si adîncimilc maxime de înghet prevăzute. Principalele elemente care trebuie cuprinse în programul de măsuri sunt următoarele: . organizarea sistemului de informare previzională si tinerea la zi a evidentei meteorologice de santier.7.extinderea utilizării elementelor prefabricate si a altor solutii tehnice moderne cum sunt: folosirea cimenturilor cu întărire rapidă. inclusiv precizarea temelor si specialistilor ce vor face instruirea. care va analiza stadiul de încadrare în graficul generai si în programul anual si va justifica din punct de vedere tehnico-economic modificările intervenite în volumul de lucrări a căror executie se continuă sau se începe pe perioada de timp friguros. necesare aplicării metodelor speciale de lucru. care conduc la scurtarea si ieftinirea executiei si permit ca lucrările să atingă mai repede calitătile prescrise. .1 Page 9 of 160 Programul astfel întocmit este preluat în proiectul anual de organizare a lucrărilor pe timp friguros si după aprobare devine obligatoriu pentru antrepriză. prăbusiri de teren etc. conservare si distribuire a materialelor necesare activitătii de executie a obiectelor de constructii precum si activitătii din unitătile de productie auxiliară. potrivii cantitătilor de lucrări programate si esalonării calendaristice a acestora. destinate activitătii pe timp friguros. pentru necesitătile tehnologice si cele utilitare.realizarea instalatiilor definitive si punerea lor în functiune prin racordarea la centralele provizorii de santier.0. Programul lucrărilor de bază va fi adus din timp la cunostintă celor responsabili de realizare atât prin expunerea si prelucrarea lui în sedinte de productie. din santier. .5. .0\MATRIXConstr.a cadrelor locale de executie si de conducere pentru activitatea pe timp friguros.

montări de elemente prefabricate. astfel ca nici unul. Se vor respecta cu strictete termenele stabilite pentru asigurarea executantului cu documentatie si mijloace tehnicomateriale de productie.schitele de executie pentru cazurile simple.esalonarea necesarului de forte de muncă pentru perioada de timp friguros. 5 alin. 62/1982) fără încălcarea prevederilor din prezentul Normativ privind asigurarea calitătii. respectiv proiectele de executie pentru cazurile mai complexe.0. prevăzute cu centrală termică si instalatii proprii de încălzire centrală. La elaborarea proiectelor de executie se vor adopta solutii tehnice si grafice de esalonare a investitiilor care să asigure continuitatea activitătii organizatiilor de executie în conditiile prevăzute de Legea nr. 4. retelele si instalatiile speciale necesare executării lucrărilor în perioada de timp friguros. fie si cu capacitate redusă înainte de aparitia sezonului friguros în zona în care este situat santierul. lucrări subterane. a) si altele. 9/1980 (art.5. dispozitivele etc. constructiile. 4. c) Se interzice folosirea. din obiectele a căror executie este prevăzută în sezonul călduros să nu întâmpine întârzieri de natură să-i prelungească executia si în perioada de timp friguros. precum si amenajarea corespunzătoare a căilor de transport pentru perioada de timp friguros. zugrăveli. 4. potrivit sarcinilor concrete de productie ce revin santierului..3. 4. învelitori. 04. MĂSURI DE FOLOSIRE RATIONALĂ A ENERGIEI SI COMBUSTIBILULUI LA REALIZAREA CONSTRUCTIILOR PE TIMP FRIGUROS 4. 4. realizarea diferitelor elemente de constructie în atelierele bazelor de productie. dar numai cu tehnologii la rece si cu mixturi asfaltice etc. mijloace de transport si forte de muncă. constructii din lemn sau metalice. la propunerea temeinic fundamentată a ministerelor. placaje. celorlalte organe centrale si consiliilor populare judetene si at municipiului Bucuresti. art. se va prevedea în graficele anuale realizarea cu prioritate a acestor centrale si instalatii.0\MATRIXConstr. de utilaje. se vor programa pentru a fi executate pe timp friguros numai lucrări în spatii închise sau acele lucrări exterioare care nu necesită consumuri de combustibili pentru încălzire. numai pentru obiective prioritare.2011 . 4. .08. 3. d) Evaluarea cheltuielilor suplimentare necesare pentru executarea lucrărilor pe timp friguros în conformitate cu prevederile Legii 9/1980 si a Normativului P 91-83. b si c lucrările la care se folosesc pentru încălzire pe timp friguros resurse energetice secundare rezultate din procesele de fabricatie ale unor obiective industriale. urmărindu-se si respectarea de către constructor a termenelor legale de precizare cu anticipatie a necesitătilor de materiale dirijate. e) Planul de situatie cu organizarea teritoriului santierului în care se vor indica amenajările. 4. tencuieli. izolatii termice.0. astfel ca ele să poată intra în functiune. privind amenajările. b) se interzice executarea pe timp friguros a îmbrăcămintilor asfaltice la drumuri. a) Se vor avea în vedere pentru a fi executate pe timp friguros: săpături. nominalizate prin acte normative emise de Biroul Executiv al Consiliului de Ministri. 4. 4. În acest sens: a) se interzice executarea pe timp friguros a tuturor lucrărilor de constructii sau instalatii care necesită pentru asigurarea calitătii măsuri speciale ce conduc la consumuri de combustibili sub formă de hidrocarburi. În cazul obiectivelor ce se încadrează în conditiile mentionate la pct. Beneficiarul. proiectantul si executantul trebuie să conlucreze strâns la stabilirea tuturor măsurilor necesare. alte resurse neutilizate ale acestora sau orice surse de energii neconventionale. Pentru asigurarea calitătii lucrărilor de constructii-montaj executate pe timp friguros se pot folosi combustibili. combustibilului pentru încălzirea spatiilor de lucru. îmbrăcăminti rutiere cu lianti hidraulici. retele.a).5. lucrările de reparare a drumurilor cu îmbrăcăminti asfaltice ce pot executa si în perioada de timp friguros mimai cu tehnologii la rece si cu mixturi stocate. c) Fisele tehnologice pentru executarea pe timp friguros a lucrărilor pentru care temperaturile critice prevăzute în Normativ. tinându-se seama de productivitatea micsorată a muncitorilor în această perioadă precum si de activitătile auxiliare impuse de conditiile specifice de iarnă.11.9. necesare aplicării unor metode speciale la executarea lucrărilor pe timp friguros. suduri.4. care se întocmeste pe baza graficului general de esalonare a executării lucrărilor. Pentru alte obiective decât cele precizate la pct.6. trebuie să se realizeze prin tehnologii sau măsuri speciale. 56) si actele normative ce explicitează prevederile acesteia (Ordinul Consiliului de Ministri nr. fundatii si compactări de adâncime.2. îmbrăcăminti asfaltice la drumuri (cu exceptia celor mentionate la pct. dacă se consideră necesar..4. 3. de instalatii conducte metalice si de beton. file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. .3. Se exceptează de la prevederile pct. 4.1-3.1 Page 10 of 160 b) Programele calendaristice pentru activitatea pe timp friguros mentionate la pct. pardoseli.2. dacă acesta foloseste exclusiv executării lucrărilor de constructii-montaj.planul de sistematizare pe verticală a terenului santierului. lucrări de reparare a drumurilor cu îmbrăcăminti asfaltice. "montări de utilaje. se vor mai întocmi si următoarele piese: . lucrări de tinichigerie. b) Nu se vor prevedea pentru a fi executate pe timp friguros lucrări ce se executa prin procese umede ca: turnări de betoane (cu exceptia celor prevăzute la pct. exclusiv hidrocarburi. de încheiere a contractelor de furnizare etc. care să rezolve problema scurgerii apelor provenite din topirea ghetii si zăpezii si a celor din precipitatii sau infiltratii.

Fisa pentru controlul gradului critic de maturizare MK. La fiecare punct de lucru se va tine cu strictete evidenta lucrărilor executate în perioada de timp friguros urmărindu-se în mod special realizarea calitătii acestora.condica (evidenta betoanelor turnate" (Cod 9-14-102) . functionarea în sezonul friguros a unor sisteme organizate de folosire a căldurii. 6) si cea a betonului (col. 8. numărul fisei pentru controlul gradului de maturizare care înlocuieste în acest caz buletinul de încercări nedistructive. 7) la terminarea punerii în operă. 04. 2. turnate monolit. pct. pct. intensitate. În col. în care se înregistrează pe verso temperatura mediului si cea a betonului în momentul descărcării din mijlocul de transport. autorizatia de lucru a sudorilor (Cod 9-17-10-1) va contine în mod explicit mentiunea că acestia sunt autorizati a executa suduri pe timp friguros în conditiile prevăzute de prescriptiile tehnice specifice. precum si modul de protejare a betonului în col. De asemenea.2011 . EVIDENTA ACTIVITĂTII PE TIMP FRIGUROS 5. un registru meteorologic în care se vor înregistra zilnic: a) temperatura acrului.3. ninsoare . . la conditiile efective de realizare pe timp friguros a lucrărilor.1 Page 11 of 160 4.8.5. .proces verbal de prelevare probelor de sudură ( Cod 9-12-102/b). e) nivelul apei curgătoare . cu următoarele precizări: a) Se vor completa cu deosebită grijă datele specifice perioadei de timp friguros prevăzute -în formularele tipizate si anume: . 5.. C. Antrepriza va lua măsuri care să asigure. Controlul si evidenta calitătii lucrărilor de sudură executate pe timp friguros se vor organiza cu respectarea prevederilor din prescriptiile tehnice specifice. durată).1.înregistrează temperatura aerului exterior (col.2. energiei si combustibilului. 4. 5. durată). reducându-l la strictul necesar. 1.4. sau a gradului de maturizare pentru decofrare Mβ (Anexa B ) se 2 întocmeste la punctul de lucru prin înregistrarea temperaturilor măsurate conform prevederilor din cap. În vederea evidentierii conditiilor climatice generale în care s-au desfăsurat lucrările. la cerere. atât ca intensitate cât si ca durată. [top] file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. etc). din conditiile tehnice speciale si din „Sistemul de evidentă în activitatea de control tehnic al calitătii constructiilor". bază de productie. c) precipitatiile (ploaie. atât pentru nevoile productiei cât si pentru activitatea administrativă si social culturală. se va institui pentru perioada conventională de timp friguros la fiecare punct de lucru. 5.. Controlul calitătii lucrărilor de betoane si mortare se va efectua în conformitate cu „Sistemul de evidentă în activitatea de control tehnic al calitătii constructiilor". înghetat cu sau fără polei. uscat. 8. măsurată în conditiile precizate la pct...26 si calculul direct în fisă a gradului de maturizare echivalent temperaturii normale de +20° conform indicatiilor din anexa B. Se va evita executarea în perioada de timp friguros a pieselor subtiri din beton. statie de beton. 8.3.0. d) starea terenului (neînghetat.9.08. b) regimul vânturilor (directie. 4. folosindu-se formularele: . Conducerile antreprizelor si brigăzilor vor veghea cu strictete la utilizarea cât mai economicoasă a iluminatului de interior si de exterior.0\MATRIXConstr. 5. În întreaga perioadă de timp friguros lucrările de beton se vor executa numai pe baza unor regimuri termice evidentiate în proiectul anual de organizare a lucrărilor pe timp frigoros conform prevederilor din cap.proces verbal de receptie a lotului de armături sudate ( Cod 9-11-101-e) În aceste documente se va face în mod expres mentiunea că verificările se referă la lucrări executate pe timp friguros.bon de livrare transport primire-beton (Cod 911-101-f). Proiectantii vor acorda santierelor. pentru fiecare brigadă.0.intensitate. H (Evenimente intervenite în timpul betonării). asistenta tehnică necesară adaptării regimurilor termice prevăzute în proiectul de organizare. lapovită.numai la punctele de lucru din vecinătatea acestora si numai în perioadele de dezghet. 12 se va înregistra în cazul controlului calitătii betonului prin gradul său de maturizare. înzăpezit. 5.7. Se vor interzice cu severitate orice improvizatii care contravin atât măsurilor de economisire a energiei cât si a normelor de prevenire si stingere a incendiilor. care necesită măsuri dificile si prelungite de protejare termică. etc. noroios.

7 2. Înăltimea gardurilor.12 1. Proiectantul va adopta adâncimea de înghet. bălegar. Conducerea unitătii de executie trebuie totodată să tină seama de situatia climatică reală din perioada executării lucrărilor de pământ.3 1. Tabelul 6.2 îndesat 1.3 1. turnarea betonului etc).. a stratului termoizolant „h" se determină cu formula: (6. a.3.6 1. b) Mentinerea stratului de zăpadă depus pe pământ si chiar favorizarea îngrosării lui la ninsorile următoare folosind. strict necesare lucrului. această vegetatie favorizează retinerea zăpezii. Grosimea minimă.0\MATRIXConstr.0 1.1. la distante de 4.0. în m.. diguri de pământ etc.1 Page 12 of 160 PARTEA II-a PREVEDERI SPECIALE PE CATEGORII DE LUCRĂRI 6. stuf.2 3. 6. garduri de nuiele. conform prevederilor din STAS 6054-77 „Terenul de fundatie. Protejarea preventivă a pământurilor contra înghetului 6.2011 .1 2. 04. Măsurile ce trebuie luate în acest scop.08 1. zgură etc. si numai pe portiuni minime. talas. rumegus etc.2. la care executarea săpăturilor s-a sistat sau a ajuns la cota finală înainte de aparitia frigului si urmează a se executa celelalte lucrări (pozarea de conducte.1 afânat 1. pe baza rezultatelor studiului geotehnic efectuat pentru obiectul respectiv.2 3.9 1.2 1.. care să usureze înzăpezirea.08. panouri de lemn.reprezintă adâncimea maximă locală de înghet.3 umedă 1. mentionată în listă.8 2.3 3. se va adopta adâncimea de la localitatea cea mai apropiată.4 1. panourilor si digurilor va fi de 0. ele se vor aseza pe mai multe rânduri paralele.7 2. Valoarea coeficientului „k" pentru: Natura terenului Zgură frunze talas rumegus uscată Nisip păros Nisip argilos fin Argilă nisipoasă Argilă Afânarea pământului înghetat 3. având valorile din tabelul 6. pentru protejarea fundului santurilor sau gropilor de fundatie. dacă este nevoie.0.5 m.6 1. În cazuri de dubiu. Pentru săparea stratului de pământ supus înghetului se poate adopta fie metoda protejării preventive fie aceea a afânării stratului înghetat. În cazul în care se produc ninsori stratul existent de zăpadă va fi acoperit cu materialele arătate la lit. Acestea vor fi îndepărtate numai în ziua săpării si numai pe portiunea strict necesară pentru acest lucru. LUCRĂRI DE PĂMÂNT Indicatii generale 6. taias.1) H . sunt următoarele: a) Acoperirea suprafetei pământului cu vreascuri.1 2.0. Adâncimea de înghet".4..1.. Stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice de executare a lucrărilor de pământ la orice obiect trebuie să fie precizată prin proiectul de executie.6 1.1.1 2.. adâncimea de înghet se va stabili prin sondaje la fata locului. în functie de mijloacele de săpare folosite si de intensitatea frigului. d) În cazul în care terenul care urmează a fi săpat este acoperit cu tufisuri. turbă. rogojini.00 Pământ file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.3 1. paie. în metri.7 m sivor fi orientate perpendicular pe directia vânturilor dominante. Dacă localitatea în care se află santierul nu figurează în lista localitătilor din standard. gunoi. arbusti etc. astfel că terenul nu va fi defrisat decât în ziua când începe executarea săpăturilor. k este un coeficient în functie de natura terenului si aceea a materialului termoizolant.6 2.9 2.06 1. c) Acoperirea cu frunze.

cu evitarea totală a stationării pe traseu a mijloacelor respective de transport. aprovizionată si depozitată în cantităti suficiente în zona acestora. pene etc) de diverse greutăti care. Executarea săpăturilor se va începe imediat după dezghetarea naturală sau afânarea stratului superficial. cu precizarea că acestea trebuie să aibă o capacitate portanta corespunzătoare traficului cu autocamioanele folosite la transportul pământului. prin cădere odată cu sapa. 6. se recurge la dislocarea pământului cu ajutorul explozibililor.4.2011 . Transportul pământului săpat pe timp friguros trebuie să se termine înainte de a începe să înghete.1 Page 13 of 160 6. iar sub acesta trebuie să se sape un strat gros de pământ neînghetat. buldozere etc..2.0. în situatia când sunt de asteptat geruri puternice care ar putea provoca înghetarea pământului pe adâncimi mai mari. La transportul pământului pe timp friguros.08. se pot utiliza excavatoarele cu cupă. plăci de beton etc. b) La grosimi de pământ înghetat mai mari de 25 cm se vor folosi unelte pneumatice sau alte instalatii mecanice pentru spargere.0\MATRIXConstr. 04. a) Căile rutiere vor fi amenajate în măsura posibilitătilor si la cotele drumurilor interioare definitive. vehiculele se vor curăta bine de pămînt după fiecare descărcare. astfel ca să se evite o nouă înghetare a suprafetei lui. Executarea umpluturilor pe timp friguros 6. vor trebui examinate cu atentie la terminarea sau întreruperea lucrului curătindu-se de resturile de pământ.5. În functie de sensibilitatea la înghet a terenului se vor realiza drumuri fundatii stabile. în functie de specificul si volumul lucrărilor prevăzute în proiect pentru perioada respectivă. Căile pe care se deplasează vehiculele de transport vor fi amenajate si întretinute în mod special pentru lucrul pe timp friguros. b) Căile ferate de transport vor fi întretinute prin curătarea zăpezii de pe traseu.0. iar în lipsa acesteia se va asigura scurgerea apelor prin santuri de suprafată. Executarea săpăturilor pe timp friguros 6. Umpluturile se pot executa si compacta pe timp friguros prin mijloace mecanice sau manuale.7.8. dacă se respectă următoarele conditii: Procesul tehnologic si conditii de realizare Regim termic critic Temperatura Durata file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. În acest sens se vor respecta la organizarea lucrărilor duratele disponibile prevăzute în tabelul 6. Metoda se aplică la pământurile înghetate pe adâncime si constă în spargerea si afânarea mecanică sau manuală a stratului înghetat. înainte de săpare si în special înainte de turnarea unor fundatii. Canalizarea se va mentine în stare de functionare. Tabelul 6. folosind blocaje de piatră. Utilajele pentru executarea săpăturilor pe timp friguros: excavatoare. Acolo unde situatia locală permite. în special în zona ramificatiilor si plăcilor turnante care vor fi mentinute dezghetate prin presărare cu sare industrială. Ele pot dizloca pământuri înghetate până la 40 cm adâncime. Transportul pământului pe timp friguros 6. pentru a usura fie evacuarea lui. Atunci când grosimea stratului înghetat este mai mare de 80 cm.6. fie păstrarea pe loc ca acoperire de protectie pentru straturile mai adânci.15 Timpul de începere a înghetării pământului (minute) 90 60 50 Transportul pământului trebuie făcut pe distante cât mai scurte. scarificatoare. se montează dispozitive speciale (berbeci.. La săpăturile cu epuismente apa pompată va fi îndepărtată imediat.2 Temperauta aerului (° C) -5 -10 . întregul sistem de transmisie si deplasare. a) Desfacerea stratului de pământ înghetat pe cel mult 25 cm adâncime se face de regulă cu scarificatoare obisnuite. Peste această adâncime. pot desface straturi înghetate până la 80 cm. 6.5. fără alte dispozitive speciale. Suprafata carosabilă va fi curătată de zăpadă si presărată cu materiale antiderapante. pentru a nu se forma gheată în jurul punctului de lucru.

3. balastul. baraje. prundisurile. nu se vor pune în umplutură bulgări sau sloiuri de pământ înghetat. astfel că la sfârsitul zilei de lucru portiunea de lucrare stabilită să fie complet terminată. constructorul se poate orienta si după datele informative din tabelul 6. aceste umpluturi vor fi controlate cu atentie si se vor lua imediat măsuri de remediere a defectelor ce eventual s-au produs. umpluturile dintre fundatii si peretii săpăturii si umpluturile la santuri se vor efectua numai cu pământ sau balast. chiar dacă compactarea pământurilor se face cu mijloace mecanice.10. c) în cazul când executarea unui rambleu trebuie să fie întreruptă. cu precizarea că dacă în urma dezghetării rezultă o cantitate de apă ce poate fi periculoasă pentru lucrare. Săparea. d) indiferent de temperatura aerului. c) la asternerea si compactarea pământului se vor evita pe cât posibil pauzele în executie. de asemenea. asternerea pământului se va face în straturi subtiri (max. (d) materialul de umplutură va fi recoltat din straturi uscate situate deasupra pânzei freatice sau drenate. piatra brută sau spartă. La executarea umpluturilor de pământ pe timp friguros în spatii înguste se vor lua si următoarele măsuri organizatorice: a) la atingerea temperaturilor critice mentionate la pct.0.2011 . la umpluturile din spatele zidurilor de sprijin. bolovanii.fie prin mijloace manuale. imediat după asternere. posibilitatea de nivelare si compactare. nici scăderi periculoase de temperatură.. pereurilor etc. cum este cazul la stăvilare.11. astfel ca să se asigure. din zone în care terenul nu este înghetat Asezarea pământului de umplutură pe teren sau pe stratul inferior neînghetat +1° C Durata totală de executie b.0.9. potrivit naturii pământului folosit în ramblee: Tabelul 6. acestea trebuie neapărat să fie sfărâmate complet înainte de asternere. Executarea rambleelor 6. asternerea straturilor următoare va fi amânată până la evaporarea apei sau dirijarea ei către canalizarea santierului.înainte de a se fi ajuns la cota finală a rambleului.3. 20 cm) si va alterna cu compactarea lor.1 Page 14 of 160 a. 6. e) toate rambeleele executate pe timp friguros cu pământ expus înghetării vor avea o supraînăltare. e) umpluturile executate pe timp friguros trebuie apărate prin santuri si diguri împotriva spălării ce ar putea fi provocată de precipitatii. recomandându-se rocile pietroase. la terminarea dezghetului. la digurile de pământ ce suportă presiuni. b) asezarea pământului în rambleu se va face în straturi de grosime corespunzătoare caracteristicilor utilajului de compactare.asternerea unui nou strat de umplutură se va face numai după îndepărtarea sau dezghetarea completă a stratului înghetat. . spre a nu se permite acumularea unui exces de apă în corpul umpluturilor. care să fie respectată cu rigurozitate. prin tasare. de pe o zi pe alta sau pentru mai multe zile .. în cazurile când folosirea pământuilor coezive nu poate fi evitată. nisipurile si diversele varietăti de pământuri argiloase-nisipoase. f) umpluturile între fundatiile stâlpilor izolati pentru care s-a făcut o săpătură comună..8 executarea umpluturilor se opreste luându-se măsuri de protejare atât a suprafetelor decupate cât si a celor realizate prin umplutură: b) toată activitatea de executare si de compactare a umpluturilor trebuie să fie concentrată pe portiuni mici de teren si să se desfăsoare pe baza unei organizări cât mai judicioase. care modifică mult umiditatea pământurilor fată de cea optimă necesară compactării. fie prin mijloace mecanizate – se enumeră următoarele: a) evitarea folosirii în ramblee a pământurilor coezive. Compactarea pământurilor asternute în umpluturi pe timp friguros se va realiza cu mijloace normale de compactare. acestea trebuie să fie puse în lucrare cu un continut cât mai redus de apă. la diversele umpluturi de etanseitate la sferturile de con ale podurilor.08. Ca reguli principale de respectat la executarea rambleelor . +1° C Durata de săpare c. file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. fără întrerupere. 04. care este mai pronuntată în conditiile de umiditate sporită. restrictia trebuie respectată cu extremă grijă în special la rambleele de cale ferată si sosea. cu conditia ca operatia să nu se execute pe timp de precipitatii (ploaie. +1° C În momentul asternerii stratului 6.0\MATRIXConstr. peste înăltimea dată în proiect. lucrările de umpluturi se vor opri complet pe timp de ploaie sau ninsoare. căci altfel apa din pori produce o suprapresiune care poate deveni periculoasă pentru stabilitatea rambleului. la umpluturile dintre peretii ecluzelor. 6. astfel că. pe cât posibil. transportul. această activitate trebuie să se efectueze. lapovită. asternerea în umplutură si completarea pământului neînghetat Săparea pământului pentru asezarea în umplutură. ninsoare). se pot face unele întreruperi locale de pe o zi pe alta numai în cazurile când există certitudinea absolută că peste noapte nu vor interveni nici precipitatii. partea superioară a umpluturii să la ajungă la cota finală prevăzută în proiect. această supraînăltare se stabileste de proiectant pe baza avizului geotehnic si se precizează în proiectul lucrărilor programate pentru perioada de timp friguros.

folosind fie vehicole cu roti pe pneuri lestate prin încărcarea lor cu pământ sau alte materiale. 6 cap. Pentru lucrări de terasamente caracterizate prin cantităti. 6.2011 . transportul.1 Page 15 of 160 Natura pământului folosit în ramblee Pământuri nisipoase. 7. 40). transportul. buldozere etc). pe pământ înghetat. cilindre cu proeminente tip „picior de oaie" tractate cu mijloace auto. plăci vibratoare de compactat etc. 6.2. 7. radiere etc).3. Procedee de compactare a umpluturilor 6. suficient de economic si de eficient . suprafete si înăltimi mari se vor respecta si conditiile care rezultă din caietele de sarcini sau documentatiile întocmite de proiectantii de specialitate. punerea în operă a betonului si protejarea elementului în perioada critică de maturizare Fundatii de adâncime c) săparea. care poate fi aplicat în conditii organizatorice usoare. FUNDATII SI CONSTRUCTII SUB NIVELUL TERENULUI 7.si care se află. Problema se pune la fel si pentru fundatiile de masini care lucrează în regim de vibratii si cărora trebuie să li se asigure o comportare perfectă în conditiile în care sunt folosite. care să asigure respectarea următoarelor conditii: (vezi tabel pag.. Grupa de lucrări Procesul tehnologic si conditii de realizare a) săparea gropilor pentru fundatii b) prepararea.1. forarea b) prepararea. 6 Durata cap. este interzisă asezarea lor pe teren înghetat ori cu grad sporit de umiditate rezultat din dezghet sau din precipitatii atmosferice. aproape cu aceeasi eficientă. 8 cap.0. etc. spre a împiedica pătrunderea în fundatie a apelor de suprafată provenite din ploi sau dezghet. în general. mai ales a lucrările de drumuri. compactoare vibratoare. tălpi izolate. compresoare pe pneuri.13. în spatii largi compactarea trebuie să se realizeze cu ajutorul utilajelor rutiere de compactat (cilindre compresoare cu fata netedă autopropulsate. 8 cap. 04. se aplică. vibropile. evitându-se astfel aparitia de solicitări suplimentare ce pot periclita constructia. Pământuri argiloase. care produc degradarea fundatiilor. fie diverse utilaje grele prevăzute cu senile (tractoare. împrăstierea si compactarea pământului în umpluturi a) săparea. la asemenea cazuri este obligatoriu ca terenul pe care se asează rambleul să fie mentinut dezghetat conform pct. sau să se astepte dezghetarea lui.12. 6 cap. pietroase etc. marne. În cazul fundatiilor executate la clădiri sau alte constructii exterioare ce sunt prevăzute cu trotuare se vor lua măsuri de executare a trotuarelor imediat ce fundatiile au fost realizate până deasupra cotei terenului. baraje de pământ etc. La executarea pe timp friguros a fundatiilor si a celorlalte constructii sub nivelul terenului se vor lua măsuri specifice.0\MATRIXConstr. diferentiate pe grupe de lucrări. la dispozitia oricărui santier constă în dirijarea circulatiei auto de santier chiar pe rambleele aflate în curs de executie. transportul. naturală. spre a se împiedica producerea de tasări inegale ale ansamblului fundatiei. Fundatii de suprafată 7. putând compromite omogenitatea si chiar stabilitatea întregului rambleu.0. folosindu-se maiuri obisnuite de mină.3.. Compactarea se face în spatii înguste. etc.) Un alt procedeu de compactare. deoarece baza lui devine nestabilă în timpul dezghetului. căi ferate. 6 cap. 12 72 h file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. La executarea fundatiilor de suprafată (continue.08. Aceste procedeu. maiuri electrice sau mecanice (tip „broască"). punerea în operă a betonului si protejarea elementului în perioada critică de maturizare a) săparea santurilor b) pozarea conductelor metalice Conducte si cabluri c) probele de presiune cu apă la 5° Regim termic critic Temperatura cap. Supraînăltarea în procente fată de înăltimea finală a rambleului prevăzută în proiect 12% 15% f) nici un rambleu nu se va executa.

piesele prefabricate se vor depozita pe calaje de lemn. 10 cap.00 m de la suprafata platformei se vor proteja suplimentar conform prevederilor din cap. 7.: . Dacă se va constata degradarea betonului din capul pilotului se va cere avizul proiectantului asupra măsurilor de luat. stivuindu-se separat. . se va avea grijă să nu se dezvelească fundatiile acestora si să nu li se micsoreze grosimea stratului de pământ de protectie. la mici distante între ele. mai ales când acesta este nestabil la înghet. PVC a) Săparea santurilor b) Executarea canalelor din beton cap. spre a le preveni prăbusirea la aparitia dezghetului.5.1.6. 15 Canale si lucrări aferente c) Executarea canalelor din zidărie d) Tencuieli. în care caz se va evacua si stratul de pământ înmuiat.. etansări e) Izolări Fundatii de adâncime 7. La conductele îmbinate cu garnituri de cauciuc se vor asigura conditiile de la pct. Pe plan organizatoric se fac următoarele precizări cu caracter comun. 04. în asemenea cazuri se va limita ampriza săpăturilor înspre fundatiile constructiilor la strictul necesar. 7. La executarea acestor lucrări se va tine seama si de prevederile din „Normativ privind alcătuirea si executarea pilotilor pentru fundatii" C 160-75. Pilotii la care fata superioară a betonului se află la o adâncime mai mică de 1. asigurîndu-li-se si un spatiu corespunzător de depozitare.2011 .0. astfel încât să nu se lipească una de alta. precum si în perioadele de dezghet.15 martie vor fi depozitate în asa fel încât să fie ferite de intemperii în perioadele de timp friguros. după executarea săpăturii de fundatie. rigidizările si consolidările se vor controla permanent. . În cazurile când unele portiuni de santuri trec pe lângă alte constructii exterioare. si se vor lua măsuri de întărire imediată a lor. se va verifica atent starea betonului la pilotii suspectati. deja executate. Pilotii turnati la fata locului la care fata superioară a betonului se află la o adâncime mai mare de 1 m de la suprafata platformei de lucru. În timpul iernii se pot executa orice fel de lucrări privind pozarea de conducte si cabluri. se vor scoate cofrajele si sprijinirile respective si se va proceda la umplerea gropii cu pământ care se va compacta în straturi de câte 20 cm grosime. Dacă există temeri că betonul ar fi putut să înghete în zona capului pilotilor. 7.0\MATRIXConstr. nu se admite curătirea cu ranga a ghetii sau a pământului înghetat.10. 18 cap. ci numai după evacuarea sau evaporarea acesteia. 18.conductele de azbociment sosite pe santier în perioada 15 noiembrie . Nu se vor monta tuburi în santuri în care se află apă. iar eventualele taluze verticale ce vor rezulta se vor sprijini cu dulapi sau chiar cu palplanse bine spraituite.9. ele se vor realiza de la început cu taluze cu pantă mai mică.4. 6 cap. 13 cap.toate sprijinirile. spre a nu fi expuse ciclurilor de înghet-dezghet. 2.. . 7.7. 7. însă cu respectarea măsurilor prevăzute la pct. în acest scop. mai ales după perioadele de ploi sau ninsori neurmate de înghet. Fundatia respectivă nu se va turna decât după consemnarea prin proces-verbal între constructor si beneficiar a rezultatului acestei verificări.se vor aproviziona din vreme panouri si dispozitive suficiente de acoperire pentru protectia locală. se vor proteja după formarea lor prin umplerea străpungerii din teren cu pământ usor compactat. Conducte si cabluri subterane 7.piesele de îmbinare pentru conducte se vor depozita în spatii ferite de înghet si protejate împotriva oricăror posibilităti de a putea fi degradate sau murdărite.6. care va fi înlocuit cu nisip pilonat. 7. 18 cap. 8 cap. . Când santurile se execută în terenuri sensibile la înghet.0.1 Page 16 of 160 subterane conducte d) pozarea cablurilor electrice e) Manipularea si pozarea cond. 8. pe lângă cele prevăzute la pct.08.8. După terminarea betonării si întărirea suficientă laterale ale blocului de beton.3 si se vor lua următoarele măsuri: file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. spre a evita atât pericolul înghetării Ia zona de lipire cât si efectuarea de manevre inutile. ele vor fi acoperite cu folii de polietilenă sau adăpostite sub soproane.

manevrarea conductelor metalice de presiune si a fitingurilor trebuie făcută cu multă atentie. . Dacă înghetul a pătruns până la fundul santului. de aceea mufele si ajutajele se vor preîncălzi. si cu ritmul posibil de realizat de către echipa de pozare. Conductele vor fi pozate numai pe suprafete curătate de zăpadă si de stratul înghetat.12. dar pozarea conductelor trebuie neapărat să continue.0. .15.7-78). după ce s-a asternut în prealabil un pat de nisip. Lungimea acestor portiuni si ritmul de pregătire a lor vor fi coordonate cu lungimile tronsoanelor de conducte aduse lângă sant.. La manevrarea cablurilor electrice si Ia executarea operatiilor de montare si executie se vor respecta conditiile referitoare la temperatura minimă a mediului ambiant si temperatura minimă a cablului.14. .16. 04.1 Page 17 of 160 . pentru a se putea realiza panta generală prescrisă. fundul santului va fi apărat de înghetarea ce poate interveni.cuzinetii de sprijinire si mansoanele de beton ale conductelor se vor executa cu respectarea măsurilor de protectie date în prezentul capitol la betoanele de fundatii.Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori. 7. deoarece în conditiile de ger ele pot deveni casante. . din diverse motive. . 7. Executarea acestor căptusiri si a sprijinirilor respective trebuie făcută în strictă conformitate cu prevederile proiectului. spre a se putea realiza o îmbinare etansă. cu grijă de pătrunderea zăpezii. date la Cap.. pozarea conductelor trebuie amânată pentru mai târziu. ele vor fi apărate.îmbinările metalice ale conductelor se vor etansa numai la adăpost de efectele înghetului. Piesele de căptusire si de sprijinire a taluzelor verticale se vor dimensiona la sarcini sporite pentru a se tine seama de solicitările suplimentare ce iau nastere în urma umflării pâmântului înghetat si a micsorării unghiului de frecare a terenurilor nestabile la înghet. trebuie să fie în final pozate la cota din proiect.0. La pozarea pe timp friguros a diverselor feluri de conducte se va tine seama de următoarele indicatii: . .Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice (PE 107-78) si .depozitarea garniturilor în locuri uscate.conductele în pantă. de către echipe speciale ce vin în urma echipei de pozare. Pentru a apăra fundul gropii la santurile deschise se poate apela la unul din următoarele procedee: .2011 . După pozarea definitivă. file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0\MATRIXConstr. Această operatie se va face pe portiuni.se lasă nesăpat un strat de pământ de circa 20 cm. 7.la executarea lucrărilor de suduri se vor respecta indicatiile de sudare sub temperaturi scăzute. . de către echipe speciale care preced imediat echipa ce pozează conductele. care sunt deosebit de sensibile la deformatiile fundului gropii produse de înghet. este preferabil să se folosească mixturi căldute si să se preîncălzeasca mufele. în cazul când starea timpului se înrăutăteste brusc în ziua pozării. 12 din prezentul normativ. Toate mansonările se vor executa numai sub acoperiri locale de protectie. . neputându-se astepta dezghetarea naturală a terenului. . 7.cablurile sau tuburile se pozează imediat ce s-a ajuns la cota finală si se acoperă în aceeasi zi cu pământ pe toată adâncimea.curătirea mufelor de gheată si uscarea lor cu un jet de aer cald. acoperindu-se corespunzător contra înghetului. procedându-se apoi ca Ia alineatul precedent. 7.13.11. în vederea lansării si pozării. umplerea completă a rosturilor devine problematică. care urmează a fi săpat în ziua pozării conductelor.dacă s-a ajuns pe vreme bună la cota finală a săpăturilor dar.la etansarea mufelor pe timp friguros nu se vor folosi mixturi fierbinti deoarece.08. Înainte si după pozarea conductelor trebuie să se ia măsuri de protectie pentru a împiedica fundul santului să se deformeze din cauza înghetului si a presiunilor ce le primeste de la conducta instalată. se va renunta la decaparea acestui strat pe restul traseului. se va îndepărta stratul de pământ înghetat. prin acoperirea cu materiale de protectie.montarea imediată a garniturilor. cu tensiuni până la 1 000 V (I. Capetele conductelor trebuie să fie mentinute în stare uscată si curată. din cauza degajării substantelor volatile din masa acestora. . indicate de producători si în prescriptiile tehnice în vigoare. 7. a conductelor ele vor fi acoperite cât mai repede cu pământ.

Canalele se vor acoperi cu plăci de beton armat prefabricat si apoi cu pământ. C. La partea superioară a santurilor . file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. Gradul critic de maturizare este valoarea minimă a gradului de maturizare la temperatura normală de +20° necesară a fi C. pentru betoanele preparate cu cimenturile pentru care se dau date în anexa B. variabil în functie de raportul A/C si exprimat în procente din marca betonului.1.20.22. în %.. 7.de regulă cel mai târziu la sfârsitul lunii octombrie . care pot fi executate în conditii optime de temperatură. având temperatura minimă de +5° C.08.în cazurile în care această executie nu poate fi amânată până la revenirea timpului călduros. 04. rămânând ca lucrările de pozare. Deoarece graduj critic de maturizare Mk se corelează semnificativ cu nivelul critic de întărire.0\MATRIXConstr. expusă înghetului.1 Page 18 of 160 18. b) temperatura betonului.. hale etc. 8. Calitatea lucrărilor de beton executate pe timp friguros poate fi asigurată dacă sunt îndeplinite următoarele conditii: a) betonul este preparat cu agregate dezghetate.16 de mai sus . nu coboară sub temperatura sa de înghet. Canale si lucrări aferente 7. zidărie si tencuieli ale canalelor. 7.50 25 0. însă avînd un spor minim de volum de circa 15%. Pentru alte tipuri de ciment sunt necesare studii speciale de laborator.19. după punerea lui în operă. 7. uzine. adică în ateliere. ele determinând regimuri termice identice si o aceeasi durată critică Mk de maturizare (sau de întărire). iar în locurile de circulatie intensă. b) Prin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonului si compararea echivalentului său la temperatura normală +20° C cu gradul critic de maturizare. 7. Mk. se va avea în vedere ca în momentul pozării cablurilor acestea să aibă o temperatură proprie prevăzută la pct. cu nisip dezghetat.0.2. se va urmări folosirea pe scară largă a elementelor prefabricate.pe ultimii 20.7. pentru ca rezistentele finale ale acestuia să mi fie afectate în mod defavorabil.0. exprimat în ore.60 31 0.ele pot fi umplute si cu pâmânt înghetat. coboară această temperatură până la o valoare specifică ce rezultă din instructiunile lor de folosire. Înainte de aparitia sezonului friguros .30 cm . 7.. De asemenea.18.70 36 Temperatura de înghet a betonului este considerată valoarea de 0° cu exceptia cazurilor în care se folosesc aditivi care C.se va da prioritate lucrurilor de pământ. între cele două metode de control a calitătii betonului nu există diferente de fond. pentru tasare. LUCRĂRI DE BETON Conditii pentru asigurarea calitătii betonului pus în operă pe timp friguros 8. C. La executarea pe timp friguros a fundatiilor si a constructiilor diverse. obtinută înainte de înghetarea betonului.21. a conductelor sau cablurilor să se execute pe timp friguros în conditiile arătate la pct.7.40 18 0. Santurile pentru conducte sau cabluri se vor astupa cu pâmânt neînghetat care apoi va fi compactat. Gradul de maturizare exprimat în h° se defineste prin suprafata diagramei cuprinsă între curba de variatie a temperaturii C betonului si ordonata de -10° în functie de timp. modul de echivalare a gradului de maturizare la o temperatură variabilă cu cel la temperatura normală +20° în vederea comparării lui cu gradul critic de maturizare. trebuie să fie asezată pe un pat uscat si totodată să fie protejată corespunzător până la maturizarea critică. 7. din marca betonului pentru A/C= 0. înainte de a atinge un nivel critic de întărire. Nivelul critic de întărire rezultă din tabelul următor: Nivelurile critice de întărire... În Anexa B se prezintă de asemenea..2011 . Talpa de beton a canalului.7. Realizarea nivelului critic de întărărire se poate controla pe două căi: a) Prin intermediul unor epruvete din beton păstrate în aceleasi conditii de regim termic ca si elementul de constructie si încercate la compresiune înainte de înghetarea betonului .17. Santurile de sub pavaje ce se dau imediat în circulatie se vor astupa pe toată înăltimea numai cu pământ dezghetat. se dau în anexa B. Valori ale gradului critic de maturizare pentru betoane preparate cu cimenturile Pa 35 si P 40.. 8.

În aceste conditii. atât la proiectarea regimurilor termice cât si la executarea lucrărilor de beton în diferite faze tehnologice.0. .în metoda turnare Transportul descărcarea betonului obiect si la încălzirii după Durata e. transportul si punerea în operă a betonului trebuie să se facă numai pe baza unor regimuri termice proiectate pentru a asigura obtinerea nivelului critic de întărire sau a gradului critic de maturizare înainte de înghetarea betonului. conditiile de temperatură din beton. protejarea mijloacelor si reducerea duratelor astfel ca la terminarea punerii în operă. Lucrările de beton se execută pe timp friguros cu res pectarea măsurilor de folosire ratională a energiei si combustibilului. protejarea elementului de constructie după punerea în operă a betonului (metoda conservării căldurii) si a eventualei surse exterioare de căldură (metoda încălzirii după turnare) astfel ca în perioada critică temperatura să fie cuprinsă: file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. prepararea. nivelul de asigurare etc. încălzirii după g. θ să fie minimum: l .0. în plus. 8. 4... În functie de parametrii analizati la pct.în metoda turnare. caracteristicile cimentului folosit. cu apă încălzită la temperatura d.) trebuie să se respecte.08. (dimensiunile si nivelul de protectie al elementului de constructie. temperatura betonului θb să fie minimum: . cu agregate încălzite la temperatură superioară celei de dezghetare c.în metoda conservării căldurii . fată de metoda de la punctul a.în metoda conservării căldurii . 8.1 Page 19 of 160 Metoda controlului calitătii betonului pus în operă pe timp friguros prin gradul său critic de maturizare Mk are.3.în metoda turnare încălzirii după f. detaliate la cap.2011 . Aceste regimuri termice se evidentiază în proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros împreună cu măsurile ce conditionează realizarea lor efectivă. cu agregate dezghetate având temperatura minimă b. protejarea mijloacelor si reducerea duratelor astfel ca temperatura de livrare la santier. Conceptul gradului de maturizare permite. prin eliminarea diferentelor inevitabile dintre regimul termic din epruvetă si cel din elementul de constructie. 04. prevederea regimului termic din beton si proiectarea conditiilor prin care să se poată asigura realizarea lui.0\MATRIXConstr. avantajul eliminării încercărilor distructive ca si acela al unei corelări mai semnficative între realitate si parametrii pe baza cărora se face controlul. conditiile din tabelul următor: Regimul critic termic Procesul tehnologic si conditiile de realizare Temperatura Prepararea betonului a.4. temperatura la prepararea θp să fie: .în metoda conservării căldurii.

d) intensitatea cu care se degajă căldura datorată exotermiei cimentului. e) masivitatea elementului de constructie ce se betonează rezultând din forma si dimensiunile sale. g) conformarea si nivelul protectiei sursei de căldură în raport cu forma si dimensiunile elementelor ce se încălzesc. c) organizarea depozitării componentilor si procedeele de. 4 si 5). 7). prin caracteristicile betonului. corelată cu nivelul de rezistentă termică al protectiei adoptate pentru suprafetele în contact cu aerul exterior si al celor în contact cu eventualul agent încălzitor.5. Regimul termic.la conservarea căldurii: . transportul. evaluate distinct pentru ziua de preparare. se exprimă prin nivelurile de asigurare recomandate în Anexa A. 8. 8. în cazurile în care nu se pot adopta regimuri termice tip. c) prin proiectarea directă. transport si punere în operă si pentru perioada de realizare a gradului critic de maturizare (respectiv a nivelului critic de întărire). 04. Cofraje si armături file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. se ia în considerare la alcătuirea protectiei prin coeficientul de penetratie la vînt. Proiectarea regimurilor termice. c) durata procesului si nivelul de protejare a betonului în timpul transportului si punerii în operă. sau prevederilor din Anexa E. punerea în operă si maturizare critică a betonului se poate face: a) prin alegerea din anexa C a unui regim termic tip. conform indicatiilor din anexa D.2011 . care se identifică prin nivelul de asigurare.0. ale elementului de constructie si ale protectiei sale si prin metoda adoptată: (conservarea căldurii sau încălzirea după turnare). b) intensitătile prezumate ale frigului.3) se stabilesc în fisele tehnologice pentru executarea lucrărilor de beton pe timp friguros ce fac parte din proiectul anual de organizare (cap. a unor regimuri termice specifice. Regimurile termice pentru executarea lucrărilor de beton pe timp friguros (pct. datorită în primul rînd. 8. c) regimul termic la prepararea betonului (Anexele C sau D.6. 6). b) prin asimilarea situatiilor reale cu cele corespunzătoare regimurilor tip prezentate în anexa C.7. i) neomogenitatea temperaturii în masa betonului. h) gradul de expunere la vânt si nivelul de impermeabilitate al protectiei betonului si sursei de căldură.4. 6). 7). pct. pct. Concomitent cu regimurile termice proiectate.1. 8.08. definit prin ansamblul conditiilor de timp si de temperatură. si . 3) si trebuie să tină seama de: a) gradul critic de maturizare Mk (sau nivelul critic de întărire) evaluate conform pct.la încălzirea după turnare: Regimurile termice la executarea lucrărilor de beton pe timp friguros 8. concretizată în conditia ca gradul critic de maturizare Mk (sau nivelul critic de întărire) să fie realizat în zona elementului de constructie cea mai expusă răcirii. unor deosebiri semnificative între parametrii betonului luati în considerare pentru regimul tip si cei ce caracterizează betonul pus efectiv în operă. 8.. Se pot proiecta regimuri termice specifice si pentru punerea în valoare a unor conditii organizatorice superioare celor avute în vedere la proiectarea regimurilor tip. si a sursei de căldură în perioada de maturizare critică (Anexele C sau D. se detaliază în fisele tehnologice pentru fiecare din fazele caracteristice procesului si anume: a) regimul termic în perioada critică de maturizare (Anexele C sau D. pct. încălzire a lor (Anexele C sau D pct. b) regimul termic în perioada de transport si de punere în operă (Anexele C sau D. pe etape (Anexele C sau D. 2). pct.1 Page 20 of 160 .0\MATRIXConstr.0. în fisele tehnologice se explicitează si măsurile specifice de care depinde realizarea lor si anume: a) procedeele de protejare a elementului de constructie si. pct. după caz. b) procedeele de transport si de protejare a mijloacelor folosite.. inclusiv duratele limită admise.

14. b) În conditiile admise de prescriptiile tehnice se vor putea utiliza. La locul de preparare va fi afisată în mod obligatoriu reteta de preparare a lui.7) si temperatura betonului la livrarea către santier (pct. Se vor folosi de asemenea. La utilizarea aditivului Disan se vor respecta prevederile din normativul C 140-79. care permite reducerea raportului A/C.3). pe teren uscat. . 8. La prepararea betoanelor puse în operă pe timp friguros se vor utiliza cimenturile recomandate în anexa IV-1 din normativul C 140-79 cu exceptia cimenturilor F si M. 8. . .clorura de calciu. file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. Barele acoperite cu gheată vor fi curătate înainte de tăiere si fasonare prin ciocănire.produsul Antigero. Nu se recomandă topirea ghetii cu apă caldă decât dacă există certitudinea că aceasta nu va îngheta din nou până la turnarea betonului. de gheată si de stratul vegetal. spatii încălzite în bazele de productie. 8.12. amenajat cu platforme de pietris compactat.9. acestea se vor malaxa în prealabil numai cu apă si apoi si împreună cu cimentul. durata totală de malaxare prelungindu-se cu 50%. 5.2011 . 8. dacă este posibil prin intermediul unui jet de aer cald.0. 8. În acest scop se vor utiliza aditivi plastifianti de tip antrenori de aer (Disan). care trebuie să corespundă cu regimul termic proiectat (pct. trebuie să corespundă conditiilor din STAS 1667-76. Cofrajul trebuie să aibă rosturile dintre panouri etanse iar fata lor interioară să fie unsă cu substante care usurează decofrarea aplicate numai după curătarea si uscarea suprafetei.temperatura betonului la descărcarea acestuia din malaxor.0. . împreună cu următoarele date suplimentare : .08.13. Agregatele. La executie cofrajele trebuie să fie curătate de zăpadă si gheată prin mijloace mecanice si.. cu mentiunea că la valorile nivelului de asigurare din Anexa A se vor adăuga +5° (conform notei de la finele anexei). Nu se admite ca dezghetarea agregatelor să se facă numai în malaxor prin amestecarea cu apa caldă. Este interzisă dezghetarea cu ajutorul flăcării. popii se vor aseza pe grinzi cu suprafată mare de rezemare îngropate sub adâncimea de înghet. În aceste cazuri se vor aplica aceleasi regimuri termice ca si pentru betoanele fără aditivi. Ca o măsură de sigurantă pentru omogenitatea amestecului în cazul în care se folosesc agregate dezghetate la temperatura minimă (+5° C).8. . în final.7 a).11..4. Anexa V. aditivi acceleratori de priză si întărire si anume: . corelat cu măsurile ce determină regimurile proiectate (pct.1 Page 21 of 160 8. Armăturile se vor depozita. care sunt gelive. dezghetate înainte de introducerea în malaxor. 8. 8. sau superplastifianti (Flubet) si se va reduce în mod corespunzător gradul critic de maturizare Mk pentru a fi corelat cu raportul A/C efectiv.durata totală de malaxare. La stabilirea compozitiei betonului se va adopta o cantitate de apă cât mai scăzută. Fasonarea armăturilor se va face numai la temperaturi pozitive folosind. aditivi pentru îmbunătătirea comportării betonului la înghet. numai dacă se aplică metoda conservării căldurii. în conformitate cu instructiunile din Anexa V-4 la Normativul C 140-79. .pentru pământurile stabile la înghet rezemarea se va face pe tălpi asezate pe terenul nivelat si curătat în prealabil de zăpadă. în conformitate cu instructiunile din Anexa V-4 la Normativul C 140-79. ori de câte ori este posibil. cu precizarea că nu trebuie să contină granule poroase..10.. În cazul folosirii aditivului Antigero se va tine seama si de efectul de plastifiant al acestuia. 04. până la adăugarea cimentului. Tipurile de cofraje folosite si procedeele de protejare ale acestora cu materiale termoizolante trebuie explicitate în fisele tehnologice de executare a lucrărilor de beton pe timp friguros. iar pentru superplastifiantul Flubet prevederile din Instructiuni tehnice C 211-82.0\MATRIXConstr. Se va acorda o deosebită atentie rezumării elementelor de sustinere a cofrajelor luându-se măsuri corespunzătoare în functie de comportarea la înghet a terenului si anume: . 8..5. Prepararea betonului 8. pe fundatii existente sau pe piloti.temperaturile minime ale apei si agregatelor la introducerea în malaxor. după caz. prin zgâriere cu unelte adecvate sau cu jet de aer cald pentru topirea ghetii si uscarea apei rezultate. 100%. precum si în cazul umpluturilor.pentru pământurile nestabile la înghet.durata de malaxare a agregatelor cu apa.

.. Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor turnate pe timp friguros prin vibrare mecanică.în perioada când există pericol de înghet.17.3).20.21. . de gheată si de resturile de beton înghetat.7). a stationărilor pe traseu si a transbordărilor betonului. Protejarea betonului după punerea lui în operă trebuie să se facă într-un timp cât mai scurt si în conformitate cu solutiile prevăzute pentru asigurarea realizării regimului termic proiectat (pct.8. autoagitatoarele vor fi prevăzute cu capac.. Decofrarea elementelor de constructie din beton turnate pe timp friguros 8. 8. acoperite întotdeauna cu folii de polietilenă sau prelate din pânză impermeabilă prin care să se etanseizeze izolatia termică si să se închidă si un strat de aer stationar (neventilat) de 3.19.0. b) reducerea la minimum a timpului de asteptare în bene între momentul descărcării din mijlocul de transport si cel al ridicării pe obiect. 8. Se vor folosi cofraje izolate termic. punerea în operă si protejarea lui 8.08.5. Îndeplinirea conditiilor de decofrare se poate controla pe două căi: file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.lamelele aflate în curs de betonare surprinse de scăderea temperaturii aerului exterior. 8.1 Page 22 of 160 Transportul betonului la obiect 8. Transportul betonului pe obiect. .. la temperaturi ale aerului sub -10° betonarea lamelei C..durata proiectată pentru obtinerea gradului critic de maturizare (t ). . saltele termoizolatoare etc. k . 8.. autobasculantele si mijloacele similare vcr avea peretii izolati termic si vor fi acoperite.2011 .16. . La punerea în operă a betoanelor se vor respecta prevederile din Anexa A privind nivelul de asigurare.0\MATRIXConstr. c) verificarea si curătirea mijlocului de transport utilizat. 8.. Pentru betoanele masive se vor avea în vedere si următoarele: .22. La transportul betonului se vor lua măsuri de limitare la minimum a pierderilor de căldură. la punerea lui în operă si în perioada de maturizare se vor lua măsuri de limitare la minimum a pierderilor de căldură prin: a) protejarea benelor prin izolarea lor termică si acoperirea în perioada de asteptare cu folii de polietilenă sau prelate.fazele si caracteristicile regimului termic la încălzirea după turnare (atunci când este cazul). La locurile de muncă unde se pune în operă beton vor fi afisate obligatoriu: .7). si.temperatura betonului la livrare (pct. . Începerea sau reluarea oricăror lucrări de betonare întrerupte din cauza gerului si intrate în această stare în perioada de dezghet este permisă numai după pregătirea corespunzătoare a rostului de întrerupere a turnării conform Normativ C 140-79.modul de protejare a betonului după turnare. 5. bine izolate termic.15.18. pe baza unui proces verbal de receptie calitativă.nivelul de asigurare pentru perioada de maturizare. Decofrarea se poate efectua numai dacă sunt îndeplinite conditiile din Normativ C 140-79 prin care se impun pentru beton rezistente sau niveluri minime de întărire exprimate în procente din marca betonului. prin: a) folosirea de mijloace de transport rapide.5 . 04.5 cm grosime. începerea betonării unei lamele noi este permisă numai la temperaturi ale aerului exterior de peste +5° se poate începe betonarea si la temperaturi sub +5° când temperatura este pozitivă si are tendintă de C. 8. La transportul betonului pe obiect... C crestere. 8. 8. folosind de preferintă un jet de apă caldă. după caz. C va fi întreruptă si se va crea un rost de lucru. vor fi continuate până la temperatura de -10° cu măsuri corespunzătoare privind temperatura si protectia betonului. c) protejarea imediată a elementului de constructie conform solutiilor prevăzute în cadrul măsurilor de asigurare a regimului termic proiectat (pct. b) evitarea distantelor mari de transport.0.temperatura betonului la terminarea punerii în operă .

cu o frecventă de minimum 2.2 b pentru metoda gradului critic de maturizare.0.7. β Pentru măsurarea temperaturii în beton se vor folosi termometre industriale sau. 8. se vor introduce în găurile cilindrice realizate la betonare. după caz. 8. afisate la locurile de muncă (pct.0\MATRIXConstr. la toate hivelurile. Măsurile suplimentare ce s-ar lua în acest caz ar determina numai scurtarea termenului de decofrare. c) urmărirea realizării în timp a gradului critic de maturizare M si. Urmărirea realizării în timp a gradului de maturizare. 8. în continuare.26. Termometrul va fi mentinut în această situatie cel putin 5' înainte de efectuarea citirii. corespunzător nivelului de întărire β B. executate pe timp friguros. si conditia de decofrare a fetelor verticale (pct..08. 8. Îndeplinirea conditiei de realizare a gradului critic de maturizare asigură. în măsura posibilitătilor. Temperaturile betonului se vor măsura în părtile cele mai expuse răcirii.24. a gradului de maturizare pentru decofrare.21). fără ca să se mai impună însă măsuri pentru prevenirea înghetării betonului. Înainte de decofrare se va examina cu atentie calitatea betonului pe fetele elementului turnat.0. 5). respectiv a proiectantului. până la nivelul critic (M ) sau a celui necesar pentru decofrare (M ) se k β face conform indicatiilor din anexa B (Exemplul din anexa B2).25. Metoda evaluării gradului de maturizare are însă fată de cea de la pct. turnate pe timp friguros se va face conform prevederilor din Normativ C 140-79. Măsurarea temperaturilor se face pentru toate elementele de constructie din beton până la realizarea gradului critic de maturizare M sau a nivelului critic de întărire. concomitent cu temperaturile aerului exterior.2. de probă. Se vor folosi mai multe termometre pentru a se putea măsura temperatura betonului în mai multe puncte. respectiv a nivelului de întărire β (Normativ C 140-79). oricând va fi necesar acest lucru. verificarea calitătii lor trebuie făcută cu o exigentă sporită. Dacă se prevăd încercări nedistructive acestea nu se vor efectua pe betoane înghetate. După introducerea termometrului în gaură aceasta se va etansa la partea superioară cu câlti introdusi în spatiul dintre termometru si peretii găurii pentru a nu permite intrarea aerului rece. (Anexa B). evolutia gradului de maturizare sau a nivelului de întărire si după depăsirea celui critic. prevăzut în Normativ C 140-79. Detalii pentru controlul conditiei de decofrare prin evaluarea gradului de maturizare se dau în Anexa B. La efectuarea receptiilor preliminare a oricăror lucruri din beton. dar nu si conditiile de decofrare ale fetelor orizontale. b) Prin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonului si compararea echivalentului său la temperatura normală de +20° C cu gradul de maturizare M .. iar pentru elementele cofrate pe fetele orizontale si în continuare "până la realizarea k gradului de maturizare M (Anexa B). în pozitiile prevăzute în proiecte. 8. în general.23. Controlul specific perioadei de timp friguros asupra calitătii betonului se va referi la: a) respectarea în timpul executiei a regimurilor termice si a măsurilor ce conditionează realizarea lor. β se corelează semnificativ cu nivelul de întărire β. 8.50 din Normativ C 140-79). b) măsurarea temperaturilor aerului exterior si a celor din beton. fără îmbrăcăminte exterioară din grătar sau plasă de protectie. file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. 6.1 Page 23 of 160 a) Prin intermediul unor epruvete din beton păstrate în aceleasi conditii de regim termic ca si elementul de constructie si încercate la compresiune în conditiile prevăzute în Normativ C 140-79. Termometrele. k Deoarece gradul de maturizare M respectiv a nivelelor critice de întărire si de decofrare. Urmărirea realizării calitătii betonului turnat pe timp friguros 8. efectuându-se în acest scop unele decofrări partiale.. înregistratoare automate de temperatură. simultan. între cele două metode nu există β diferente de fond.2011 .14 si 8. Controlul calitătii betoanelor. a aceleasi avantaje ca si cele evidentiate la pct.. La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar să se exercite un control permanent deosebit de exigent din partea conducerii tehnice a unitătii de executie si a organelor CTC.3 citiri în 24 de ore si se vor înregistra în documentele de evidentă obligatorie a lucrărilor executate pe timp friguros (cap. 04. Pentru decofrarea fetelor orizontale se va urmări astfel. precum si din partea beneficiarului.

În toate cazurile încălzirea se va face cel putin până la temperatura betonului de monolitizare. acestea se montează în conformitate cu prevederile proiectului. prin: răzuire. care afumă betonul si armăturile. acesta se va izola împotriva frigului prin acoperirea imediată a zonei respective cu materiale termoizolatoare. în care trebuie să se arate măsurile speciale ce eventual sunt necesare dacă montarea acestor confectii urmează a se face pe timp friguros. atunci când există posibilitatea turnării imediate a betonului. Depozitarea materialelor de zidărie 1 zi file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. Nu se permite folosirea apei calde sau a aburilor decât dacă betonul de monolitizare se toarnă imediat. unde se poate asigura tehnologia completă de fabricatie si tratamentul termic necesar. 8 9.08.1. montare a) Manipulare. se poate recurge la încălzirea cu abur viu sau cu apă caldă. acestea vor fi îndepărtate prin aceleasi procedee. întrucât există pericolul formării unui nou strat de gheată. transportul. montare b) Sudarea armăturilor c) Preîncălzirea lentă a prefabricatelor în zonele de îmbinare d) Temperatura betonului de monolitizare e) Prepararea. LUCRĂRI DE ZIDĂRIE 10. Cu privire la prefabricatele din beton. Manipulare. scări. care. c) După ce s-a realizat curătirea perfectă a zonei de monolitizare se va proceda la încălzirea lentă a prefabricatelor în punctele de îmbinare. MONTAREA PREFABRICATELOR 9. usi si ferestre. Montarea elementelor de constructii prefabricate din metal sau beton se poate executa cu respectarea următoarelor Felul elementului prefabricat Metalic Procesul tehnologic si conditii de realizare. beton armat si beton precomprimat sunt necesare o serie de măsuri specifice si anume: a) Se vor folosi cu precădere prefabricate realizate în fabrici si poligoane dotate corespunzător. elementele prefabricate vor fi curătate de gheată.0\MATRIXConstr. 04. În functie de posibilităti se preferă ca îndepărtarea ghetii si zăpezii să se facă printr-un jet de aer cald. 8 Regim termic critic Temp.0. cu respectarea următoarelor conditii: Regim termic critic Procesul tehnologic si conditii de realizare Temperatura Durata ° C a. ventilatoare etc).2. Dacă la.0. prin insuflarea cu aer cald. de asemenea. Lucrările de zidărie se pot executa pe timp friguros. 12 - conditii: Beton armat sau precomprimat + 10° C cap. e) Profilele echer din PVC vor fi încălzite în apă caldă înainte de introducerea în rebordurile verticale ale panourilor de fatadă. d) După turnarea betonului de monolitizare. 12 Înainte de turnarea betonului La terminarea punerii în operă cap.2011 . b) Înainte de ridicare si manevrare pentru montaj. 9. turnarea betonului de monolitizare s-au produs noi depuneri de gheată sau zăpadă. recipiente.3.. punera în operă si protejarea betonului f) Prefabricarea pe santier va elementelor + 10° C cap. periere cu perii de sârmă etc. ciocănire usoară. amenajate corespunzător si cu respectarea obligatorie a tuturor conditiilor termotehnice prevăzute pentru tipurile respective de prefabricate. În cazul confectionării pe santier a unor prefabricate. Se interzice. compromitând adeziunea armăturilor în betonul de monolitizare si buna legătură a acestuia cu betonul vechi. Durata cap. pe lângă efectul de topire a ghetii are si pe cel de uscare a zonei de monolitizare. zăpadă si impurităti în zonele de îmbinare.1 Page 24 of 160 9. folosirea lămpilor cu benzină si al oricărui alt mijloc de încălzire cu flacără deschisă.1. 10. f) La tensionarea si injectarea elementelor din beton precomprimat se vor respecta prevederile din Normativul C 21-77. executarea acestora se va face numai în barăci sau soproane.. În ce priveste confectiile metalice si elementele diverse (corpuri de încălzire.

10.0\MATRIXConstr.de ciment .40 7 1. . Nu se permite folosirea metodei numită „la înghet". 8. înainte de a îngheta.4.6.25 28 1..2. denumită rezistentă critică.50° 5° 5° 5° (**) 1° . 04. Prepararea mortarului: ..08. Variatia rezistentei mortarelor de ciment si a celor mixte de ciment-var preparate cu cimenturile recomandate la confectionarea mortarelor în Normativul C 140-79.1 Page 25 of 160 înainte de punerea în operă.25° 5° .5. în proportie de până la 2% din greutatea cimentului cu respectarea prevederilor din Normativ C 140-79.4.metoda adăpostirii zidăriilor sub constructii de protectie. file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. 10. 10.3 se vor majora cu coeficientii din tabelul următor: Vârsta mortarului. 2. Transportul si punerea în operă a mortarului Executarea zidăriei în spatii închise sau în aer liber Protejarea zidăriei după executare Ziduri de orice grosime în spatii închise Ziduri de 25 cm sau mai groase protejate local pentru conservarea căldurii înmagazinate 5° (*) 5° .0.70 5 1.nu se vor folosi mortare având drept liant numai varul. Pentru accelerarea prizei si întăririi mortarelor de ciment sau mixte se poate folosi adaosul de clorură de calciu. (*) în functie de parametrii mentionati pentru beton la cap.00 10. de la caz la caz.. În cazul folosirii adaosului de clorură de calciu la mortarele de marcă M 50 sau mai mare.0. următoarele metode: .2011 .10° La terminarea punerii în operă Pe durata executiei Durata critică maturizare Durata critică maturizare de de La descărcarea malaxor din (*) în functie de temperatura la terminarea punerii în operă. .. în zile: 2 3 8 13 19 3 5 12 19 26 5 10 20 30 39 7 16 27 39 50 10 24 37 51 62 14 35 48 63 75 21 45 62 78 90 28 55 72 88 100 28 2 pentru o 10. anexa V.metoda conservării căldurii initiale a zidăriilor. procentele de rezistentă din tabelul de la pct. Se vor folosi în acest sens numai mortar de ciment sau ciment-rar. Nu se permite folosirea în acelasi scop a sării de bucătărie. 10. anexa IV-1 se dă orientativ în tabelul următor: Temperatura de întărire ° C 1 +1 +5 + 10 + 15 1 4 6 10 Rezistenta relativă a mortarului în procente din R durată. în spatii închise b.4. e..15 Coeficientul de majorare a rezistentei. d. o rezistentă minimă de 5 N/mm . 8. Pentru executarea zidăriilor pe timp friguros se folosesc.3.. Pentru asigurarea calitătii lucrărilor de zidărie executate pe timp friguros este necesar si suficient să se realizeze în mortar. care este costisitoare si cu efecte îndoielnice. f. în zile 2 3 1. pct.de ciment-var c.nu se vor folosi cărămizi si blocuri umede sau acoperite cu gheată. La executarea zidăriilor pe timp friguros se vor respecta si următoarele conditii: ... M 100 sau M 50 preparate cu ciment Pa 35.

2. pe toată perioada de întărire.care constă în acumularea prealabilă în zidărie a unei cantităti de căldură si apoi în izolarea imediată a zidăriei cu materiale termoizolarite . în care caz părtile deteriorate se vor curăta si acoperi cu vopsea. vânt puternic. astfel încât mortarul. executarea lucrărilor de învelitori si tinichigerie se va întrerupe. verificată pe probe martor. ondulată sau cutată Acoperirea cu vopsea de ulei a părtilor pe care s-a produs exfolierea peliculei de protectie Etansarea falturilor cu chit de minium de plumb si ulei Grunduirea si vopsirea cu minium de plumb + 5° + 5° 2 zile + 5° 2 zile Grunduirea si vopsirea cu vopsele pe bază de +15° 1 zi file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.groase de 12. pentru a ajunge la temperatură pozitivă. Metoda conservării căldurii initiale . iar temperatura mortarului. 11. gheată si impurităti. indiferent de temperatura aerului. Tablă plană.. 11. adăpostirii zidăriilor sub constructii de protectie se va folosi la executarea fundatiilor. sub influenta temperaturii scăzute. ceată deasă. făcând astfel curătirea ineficace. nu se foloseste apă caldă căci aceasta poate îngheta pe suport si pe materiale. La metoda prin adăpostire se încălzeste spatiul astfel creat. Mortarele utilizate vor fi de ciment si var si vor avea marca de minimum 25. în care caz acestea se vor îndepărta si înlocui cu foi bune. 10. Măsurile adoptate în cadrul acestei metode trebuie gradate functie de temperatura aerului exterior. să fie bine curătate de zăpadă. Blocurile mici si cărămizile se vor introduce în constructia provizorie de protectie cu cel putin o zi înainte de punerea lor în operă. b) La îndoirea pentru realizarea falturilor foilor de tablă protejate în prealabil.2011 .0\MATRIXConstr. asa încât la uscare.dacă nu s-a produs exfolierea peliculei de protectie.1. ÎNVELITORI SI TINICHIGERIE 11.dacă. căminelor etc.0. zidăria să atingă rezistenta minimă necesară.7. să aibă rezistenta de cel putin 5 N/mm . Metoda. Tigle si olane Rostuirea cu mortar Plăci ondulate sau cutate din azbociment sau PAS (poliesteri armati cu fibre de sticlă) Montarea Aplicarea cordonului de chit Montare nu se execută pe timp friguros -10° + 5° -10° durata de executie 1 zi b. Solutia de învelitoare Procesul tehnologic si conditii de desfăsurare Regim termic critic Temperatura -10° Durata durata de executie 2 Montarea tiglelor si olanelor a.. pentru a se asigura mortarului o temperatură pozitivă. se va verifica cu atentie: . La executarea învelitorilor se vor avea în vedere următoarele: a) Suportul învelitorii cât si materialele întrebuintate trebuie.5 cm.va fi folosită numai în cazuri speciale si numai la ziduri mai . înainte de a ajunge la înghet. Lucrările de învelitori se pot executa pe timp friguros cu respectarea următoarelor conditii: 11.8.1 Page 26 of 160 10. cărămizilor si blocurilor la punerea lor în lucrare nu va fi mai mică de +5° C. nu s-a produs crăparea foilor îndoite.08. durata de executie 2 zile c. subsolurilor.3.0. 04. Pe timp de ploaie sau ninsoare. .

-10° + 5° Durata executie de c. Manipularea. constructii si cu asigurarea energiei de rupere de 2. piulite. suruburi de înaltă rezistentă. La executarea lucrărilor se vor respecta următoarele conditii: Procesul tehnologic si conditii de desfăsurare a. Folii bitumate primul strat Bitumul topit Derularea si lipirea e. plăci si sită din azbociment Se execută în afara perioadei de timp friguros Fără restrictii + 5° 1 zi + 180° + 5° - - f. Vopsirea Chituirea pe suprafete uscate. file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.2011 . Prevederile din acest capitol se referă la conditiile speciale ce se cer atât pentru executarea pe timp friguros a structurilor metalice cât si pentru îmbinarea prin sudură a barelor de otel beton. 2 zile 1 zi Grunduirea elementelor izolate se face + 10° pe suprafete uscate în încăperi încălzite. Durata Montarea Curătirea de rugină si uscarea -10° portiunilor destinate îmbinărilor. Vopsirea elementelor izolate se face' + 15° pe suprafete perfect uscate la temperaturile indicate în cataloagele si prospectele întreprinderilor producătoare sau pe etichetele bidoanelor de vopsea.suruburi normale. b. Depozitarea Elementele metalice în depozite descoperite. pe suporti de lemn sau beton amplasati pe platforme din pietris compactat. asezarea la pozitie.2.08. sindrilă din lemn. Îmbinarea prin sudură a constructiilor metalice si a barelor de otel beton 1 zi 12. în lipsa acestora.22% pentru celelalte. La executia sudurilor se vor avea în vedere prevederile din STAS 767-78 si din „Instructiuni tehnice pentru sudarea armăturilor din otel beton" C 28-83. Materiale de îmbinare . CONSTRUCTII METALICE DIN OTEL Indicatii generale 12. în depozite închise si uscate.3. Lucrările de constructii metalice se execută pe timp friguros numai din oteluri cu sensibilitate redusă la fragilitate.1 Page 27 of 160 răsini sintetice Depozitarea rulourilor înainte de montare d. Folii bitumate al doilea strat Sită.1.0.18% pentru poduri metalice si 0. rondele si nituri ambalate pe categorii si dimensiuni.0. 12. 04. saibe. fără sudură.8 KVdaN. -10° sprijinirea pe calaje si bulonarea provizorie a elementelor metalice.0\MATRIXConstr. - - 12. amenajate pe teren uscat. având un continut de carbon maximum 0.. conform STAS 500/2-80 si STAS 500/3-80.. fluxuri si sârmă de sudură învelite suplimentar în folii de polietilenă pe rafturi la înăltime minimă de 50 cm de la pardoseală. Electrozi. Conform STAS 1125-81 1126-80 Durata de depozitare Regim termic critic Temp. Executarea îmbinărilor.

La depunerea unui strat nou. într-o ordine ce trebuie indicată în proiect sau stabilită de responsabilul cu lucrările de sudură pe santier. înainte de răcirea zonei de îmbinare. nu se admite îngroparea cablurilor în zăpadă sau asezarea lor direct pe pământul înghetat.4) sudurile pot fi executate în aer liber până la temperaturile prevăzute în proiecte. 1. Regim termic critic Procesul tehnologic si conditii de executie a..500° Temperatura ° C Durata zile 1 b. cu temperatura mediului peste 0° C. Preîncălzirea zonelor pe care se aplică cordoanele de sudură. În cazul când nu este posibilă asezarea pieselor terminale trebuie să se asigure completarea craterelor de la capetele cordoanelor de sudură. La sudarea electrică a otelului beton pentru elementele de beton armat sau precomprimat se vor respecta în zilele friguroase următoarele conditii: Procesul tehnologic si conditiile de executie a. Protejarea contra umezelii si a vîntului rece. ci să se taie complet portiunea respectivă si să se aseze din nou cu mai multă atentie. Din acest motiv se vor utiliza la cordoanele lungi mai multi sudori. corturi. c) Se vor folosi electrozi cu învelis bazic.150° 150° . după răcire. electrozii uscati se vor aproviziona la punctul de sudare în cantităti care să nu depăsească necesarul pentru două ore de lucru. Înainte de începerea sudurii 200° C Durata executării sudurii e.4. f) Sudarea se va începe si se va termina obligatoriu pe piese terminale. cu respectarea următoarelor conditii generale: a) Situatiile în care se execută suduri pe timp friguros vor fi evidentiate în proiectul de executie si în proiectul anual de organizare a lucrărilor pe tirnp friguros prin elaborarea de fise tehnologice specifice acestor situatii. h) Utilajele de sudură vor fi protejate contra intemperiilor prin adăpostirea lor în barăci corespunzătoare.08. La sudarea pieselor constructiilor metalice în zilele friguroase se vor respecta următoarele faze si conditii de executie. în orice caz punctele cu zgură greu de îndepărtat (mai ales cele cu rădăcini adânci). Depunerea succesivă a straturilor de sudură. pentru a avea toate aceeasi temperatură: .0. Numai în încăperi închise. eventual la piese ce nu fac parte din structura metalică ce se montează. - - 12. temperatura celui precedent nu trebuie să fie mai mică de Protejarea sudurilor cu materiale termoizolante în vederea răcirii lente.0\MATRIXConstr.la piese cu grosimi peste 25 mm d. ° C 0° Durata zile Durata executării sudurii file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. d) Sudurile se vor executa fără întrerupere. Se va urmări ca materialele de adaos să corespundă materialului de bază si să asigure cordonului de sudură proprietăti cel putin egale cu ale materialului de bază.la piese cu grosimi pînă la 25 mm . după răcirea lor. care vor ataca piesele din mai multe puncte.0. trebuie să nu fie îndepărtate prin socuri dinamice locale. dacă nu există conditii favorabile pentru această operatie (pericol de răcire bruscă) este preferabil să se astepte până la răcirea sudurii. Îndepărtarea zgurii. 04. oricând este posibil. a zonelor ce urmează a fi sudate folosind prelate. Sudarea electrică cap la cap prin topire intermediară. evitându-se socurile puternice (exemplu: cioplire cu dalta).2011 . 100° .. rezistent la fisurare. g) Prelucrarea mecanică a sudurilor. barăci transportabile. a tuturor pieselor ce vin în contact. finisarea sudurilor se va face imediat după terminarea unei portiuni sudate. f. trebuie făcută cu multă grijă. Regim termic critic Temp. Uscarea electrozilor în cuptoare speciale. mai ales în cazurile-otelurilor ce pot deveni casante.5. 12.1 Page 28 of 160 În zilele friguroase (pct. când materialul este încă cald. b) Înainte de a se începe sudarea pe santier a constructiei metalice se vor executa câteva suduri de probă. Conform normelor furnizorilor c. la piese izolate. i) Cablurile mobile ce servesc la alimentarea cu curent electric a locurilor de sudură vor fi pozate pe suporti (capre) de lemn. pentru a nu se introduce în piese tensiuni interne ce pot deveni periculoase sau nefavorabile structurii metalice.

Protejarea sudurii cu materiale termoizolante uscate etansate contra umezelii. nu se execută de regulă pe timp friguros fiind periclitate de înghet.0.+ 10° + 8° . 13. c.1 Page 29 of 160 b. alternând cu pauze de circa 10 minute. Pentru executarea tencuielilor interioare se vor avea în vedere prevederile din capitolul 10 al prezentului normativ.5 m. În acest scop se vor pune la dispozitie cel putin cocsiere instalate în adăposturi provizorii (gherete). 10 Durata 1 zi Durata de executie Durata de executie 1 zi e.3. zugrăvelile. PC 60 si PC 90 În spatii protejate la temperaturi ale mediului sub . cu „eclise". după nevoie.7. căci acestea acumulează umezeală. în baie de zgură. placajele etc. 04. b.2011 .08. reducându-se chiar până la o oră. efectuarea acestor verificări si evidenta lor constituind o obligatie a executantului.6. unele exigente suplimentare privind verificarea sudurilor executate pe timp friguros. pentru a se evita pericolul de incendiu si cel al intoxicării cu gaze. bazate pe procese umede de executie. cum sunt: tencuielile. bazate pe procese umede. Dacă se impune totusi executarea acestora în zilele friguroase se vor lua măsuri corespunzătoare de închidere si încălzire a spatiului de lucru. LUCRĂRI DE FINISAJ Indicatii generale 13. d.5° C pentru OB 37 si sub 0° pentru PC C 52. vopsitoriile.0. 13. Lucrările interioare de finisaj.+ 10° Cap.. 12. 13.. înainte de reluarea executiei îmbinărilor. Sudarea manuală cu arc electric prin metodele de înnădire prin „suprapunere".5° C pentru OB 37 si peste 0° pentru C PC 52. Lucrările exterioare de finisaj.. în functie de temperatură. Aceste adăposturi vor fi acoperite si vor avea în peretele opus vântului un gol de cel putin 1. În acest caz gheretele de adăpostire trebuie să poată fi întoarse cu intrarea în orice directie. pentru odihnă si încălzire. proiectantul va prescrie prin “conditii tehnice speciale".0\MATRIXConstr.. pentru a se crea conditii de executie ca si pentru lucrările interioare (pct. Depozitarea materialelor în spatiile de lucru sau în spatii vecine Mixturile ce urmează a fi asternute sau aplicate Executarea tencuielilor si a celorlalte lucrări de finisaj Maturizarea straturilor realizate prin asternerea sau aplicarea mixturilor. - Durata răcirii Asigurarea calitătii lucrărilor executate pe timp friguros 12. în „cochilie". Nu se admite introducerea în mortare a rumegusului sau resturilor de câlti.. Durata de lucru a sudorilor se va micsora.1. Pentru prevenirea oricăror defectiuni. Pentru asigurarea unei bune calităti a sudurilor executate pe timp friguros este necesar să se utilizeze sudori cu capacitate ridicată de adaptare la conditiile climatice defavorabile si cu calificare corespunzătoare tehnicitătii speciale cerută în asemenea conditii de lucru. întîrziind file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. PC 60 si PC 90 La temperaturi ale mediului mai mici de + 5° C Preîncălzire normală Durata executării sudurii Preîncălzire la limita superioară 300° C Durata executării sudurii c. 13. contra săgeata efectivă si corespondenta acesteia cu proiectul. cu sau fără „cusături longitudinale" si în manson de cupru recuperabil În aer liber la temperaturi ale mediului peste .5 m pentru intrarea muncitorilor si evacuarea fumului si gazelor emanate de cocsiere. pot fi executate si pe timp friguros dacă procesul tehnologic se desfăsoară în încăperi închise în care s-au creat următoarele conditii: Procesul tehnologic si conditii de executie a.2. asezate în apropierea locului de muncă si având dimensiunile de minimum 2 x 2 x 2. Cocsierele vor fi introduse în gheretă numai după încingerea suficientă a brichetelor si vor fi supravegheate în permanentă de un responsabil.. pentru asigurarea unei răciri lente.2). La lucrările întrerupte pe timp friguros se va verifica. cu exceptia tencuielilor Maturizarea mortarelor folosite la tencuieli Regim termic critic Temperatura + 5° + 5° + 8° .

2011 . se vor executa pe timp friguros cu respectarea următoarelor conditii: Procesul tehnologic si conditii de desfăsurare a. a celor curbe sau cu ondule Chituirea + 5° 2 2 zile Păstrarea cercevelelor cu geamuri.3. 13. Se vor folosi mortare cu raport A/C mic. conductelor. 14.0.1 Page 30 of 160 uscarea tencuielii. Izolatiile termice ale elementelor de constructii.0\MATRIXConstr.08. prelucrarea si montarea geamurilor se va face pe timp friguros în următoarele conditii: 14. Dacă cercevele sunt înghetate sau umede geamurile se vor monta provizoriu cu tinte sau cleme fără a se mai aplica chitul urmând ca definitivarea montării să se facă după trecerea perioadei de timp friguros. trecerea la operatiile de slefuire se va face numai după verificarea comportării acestora prin încercări pe suprafetele reduse..3 zile Temperatura + 5° Durata Permanent Păstrarea cercevelelor în încăperi + 5° închise cu umiditate sub 60% Manipularea si montarea geamurilor + 5° peste 2 m suprafată. 15% ulei în plus iar temperatura lui va fi de +20° C.0.. se va face în cantitătile care pot fi preluate imediat pentru zona de lucru respectivă.. La executarea sapelor suport a pardoselilor se va tine seama de prevederile din capitolul 10 al prezentului normativ. În aceste cazuri geamurile se vor monta direct pe cercevele sau ramele fixe în zilele în care umiditatea aerului exterior este sub 60%. la etajele unde urmează a se aplica. aparatelor si instalatiilor tehnologice. 15. 8 Durata Sape suport si de protectie pentru materiale Cap. 10 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. IZOLATII Izolatii termice 15. Depozitarea. La montarea geamurilor se vor mai respecta următoarele: a) cercevelele trebuie să fie curătate de zăpadă înainte de introducerea în încăperea în care se vor monta geamurile. C Chitul folosit va contine cu 10. + 5° după chituire 14. Lucrările astfel executate vor fi revizuite după trecerea perioadei conventionale de timp friguros.. Pentru pardoselile din mozaic..4. b) montarea geamurilor este permisă numai după uscarea completă asalturilor cercevelelor si la cel putin 2 zile de la grunduirea lor. Regim termic critic Procesul tehnologic si conditii de desfăsurare Depozitarea materialelor Prelucrarea geamurilor Montarea geamurilor Geamurile în lăzi Chiturile în cutii si încăperi închise Scoaterea din lăzi si tăierea + 15° 2. deoarece sunt friabile. 1. iar temperatura aerului exterior măsurată în conditiile de la pct..1. Aplicarea directă a geamurilor pe cercevele în aer liber este permisă numai în mod exceptional la luminatoare si la ferestrele fixe ale căror cercevele sau rame nu pot fi demontate. b. MONTAREA GEAMURILOR 14.2. Prinderea geamurilor de cercevele sau rame se va face cu un număr sporit de tinte sau cleme. 04. si eventual se va vopsi chitul cu vopsea de ulei. c) este interzis să se manipuleze foi izolate de geam ce au stat la ger.1. este mai mare sau cel putin egală cu +5° (temperatură critică). Ridicarea mortarului în bene. Betoane termoizolatoare Regim termic critic Temperatura Cap.3.

La fel se va proceda si cu aplicarea straturilor de protectie a hidroizolatiilor. cu sau + 5° făxă adaosuri hidrofuge. prospecte. Nici o lucrare de hidroizolatie nu se va executa pe timp de ploaie.norme interne de fabricatie. în capitolul 13 din prezentul normativ. 13 din emailuri pe suprafata interioară a elementelor de constructie. surprinse de aparitia timpului friguros. ducătoare Hidroizolatii din mortar de ciment.2011 . zăpadă). Depozitarea anticorosivă materialelor de Regim termic critic Temperatura Durata protectie + 10° . e. PROTECTIA ANTICOROSIVĂ ÎN CONSTRUCTII 16. 16.. b. pro- Durata de executie si de maturizare critică (cap. 15 pct. în solutie definitivă. 10) 15. c. lapovită. se vor realiza prin solutii provizorii. 15 straturi de difuzie.1 Page 31 of 160 termoizolatoare în vrac. Lucrările de termoizolare executate în aer liber vor fi oprite pe timpul căderii precipitatiilor (ploaie.. Izolatii hidrofuge 15. Straturi adiacente: bariere contra vaporilor. astfel că ele necesită aceleasi conditii de lucru ca si celelalte lucrări interioare de finisaj (tencuieli. pct..2.. În lipsa acestora se vor respecta următoarele conditii generale: Procesul tehnologic si conditii de realizare a. Izolatiile hidrofuge se vor executa în perioada de timp friguros tinându-se seama de prevederile din „Normativ pentru executarea hidroizolatiilor bituminoase la lucrările de constructii C 112-80.+ 15° Permanent file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. c. Bariere contra vaporilor sub formă de pelicule Cap.0. Termoizolatii aplicate prin lipire cu bitum Ia Cap. 15.3 cald sau cu suspensii sau emulsii bituminoase Termoizolatii aplicate prin mijloace mecanice -10° Durata executie de d.1. precum si de următoarele conditii: Procesul tehnologic si conditii de desfăsurare Regim termic critic Temperatura Durata a. polei si impurităti si să fie uscate. hidroizolatia.3. 15. Izolatiile fonice se execută în spatii închise. urmând ca la revenirea timpului cald să se aplice solutia definitivă.08. d. Hidroizolatii bituminoase prin procedee la + 5° cald. La executarea hidroizolatiilor se vor avea în vedere si următoarele: a.0. Lucrările de protectie anticorosivă se pot executa pe timp friguros numai în hale închise în care se asigură cu strictete conditiile limită de temperatură si umiditate indicate de furnizorul materialelor prin.3. pentru care. pentru protejarea elementelor de constructii în perioada friguroasă. 04. zugrăveli etc). instructiuni de utilizare etc. numai în spatii închise Durata executie Durata executie firmelor de b. Suprafetele elementelor de constructii pe care se aplică hidroizolatiile de orice fel să fie bine curătate de zăpadă. BCA etc. ninsoare sau vânt puternic (având viteza mai mare de 6 m/s). Cap. 16 f. de c. Cap. până la începerea timpului friguros. Hidroizolatiile exterioare care nu s-au putut executa. se dau conditiile necesare de executie.4. 15. Hidroizolatii prin procedee la rece (SUBIF + 8° sau emulsii bituminoase) numai în spatii închise Hidroizolatii cu folii si adezivi din mase Prospectele plastice. Izolatii fonice 15.0\MATRIXConstr.5. gheată.

etc. 17. Lucrările de zidărie refractară se vor executa pe timp friguros cu respectarea următoarelor conditii: 17.. care trebuie să le precizeze o asemenea destinatie.7. ferite de umezeală Preîncălzirea materialelor de la pct. d. + 5° 1 zi file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1..3. cărămizile care după o umezire accidentală au fost expuse frigului. Dacă acest lucru nu se poate realiza se vor face închideri provizorii cu caracter local: barăci. cimenturi.+ 15° pentru a nu depăsi umiditatea de 4%.1 Page 32 of 160 b. iar a mediului ambiant de 65% Executarea lucrărilor de protectie Polimerizarea si stabilizarea maselor de spaclu aplicate chiturilor + 15° si + 15° Durata de pregătire Durata executie de c. pentru eliminarea vaporilor de substante volatile din chituri.se admite utilizarea aditivilor antigel în mortarele zidăriilor refractare. în jurul zidăriei refractare. Spatiul de lucru va fi iluminat corespunzător.0.) în spatii închise.2..2011 .. Închiderile la locul de lucru. ventilate si iluminate în conditiile indicate mai sus.5. 4.08. care va întocmi un proiect separat de executie cu detaliile necesare si instructiuni tehnice speciale pentru utilizarea justă a materialelor si tehnologiilor de aplicare. fie la sesizarea expresă a constructorului sau beneficiarului. Nu. prelate etc. cu corpuri de iluminare protejate etans. 16. calorifere sau generatoare de aer cald. panouri de inventar din PFL sau azbociment. mase de spaclu si vopsele.4.12 ori/oră. asigurându-se totusi în interior lătimile minime necesare circulatiei în zona locului de lucru.4. cu un schimb al aerului de 10.14 zile (eventual până la darea în folosintă) 16. Cărămizile care nu au suferit actiunea umiditătii ci numai a frigului. 17.2. panouri sandvis cu vată minerală si polietilenă pe rame de lemn.5. Procesul tehnologic si conditii de realizare Regim termic critic Temperatura a. pentru a nu se produce explozii. a prin depozitarea lor temporară în spatii închise. periclitând calitatea acestora si a întregii zidării.6. zidăria obisnuită (de rosu) si cea termoizolatoare s-au putut executa în prealabil. se vor limita la realizarea unui volum minim de spatiu închis. În spatiul de lucru se vor asigura mijloacele necesare pentru o ventilare corespunzătoare. 16. 17.0\MATRIXConstr. samote. plăci de azbociment ondulat pe rame de otel-beton etc. pentru obtinerea de spatii ferite de intemperii si care pot fi încălzite. astfel că au înghetat. În cazul lucrărilor de protectie ce trebuie executate în aer liber. fie prin proiectul de executie a lucrărilor pe timp friguros. Aceste închideri provizorii nu se vor demonta decât după uscarea perfectă a zidăriei pe care au protejat-o astfel ca expunerea ei la o scădere bruscă de temperatură prin contactul cu aerul mult mai rece din restul halei să nu-i mai poată periclita calitatea.0. astfel că au o temperatură foarte scăzută.. 04. 17. În acest scop se va asigura din timp închiderea halei respective si încălzirea ei cu sobe. nu se vor utiliza decât în locuri de importantă cu totul secundară si numai cu avizul favorabil al proiectantului.3.1. Pentru realizarea conditiilor termice la locul de punere în operă a materialelor. folii de polietilenă. din diverse motive. folosind schelete de metal sau lemn si folii sau prelate. ca de exemplu: folii de polietilenă simplă sau armată fixată pe un schelet din teava pentru schelele metalice de inventar. 17. Aceste închideri se pot realiza în mai multe feluri. Depozitarea materialelor (cărămizi. s-au umezit vor fi uscate înainte de utilizare. la care însă trebuie în orice caz să se asigure încălzirea spatiului astfel delimitat. 17. Cărămizile care. Toate solutiile tehnice cele mai eficiente si economice pentru asigurarea conditiilor strict necesare executării lucrărilor de protectie anticorosivă pe timp friguros vor fi stabilite de proiectant. LUCRĂRI DE ZIDĂRIE REFRACTARĂ 17. încăperile astfel formate pot înlocui închiderile provizorii. 7. lucrările se vor executa în spatii închise si încălzite în conditiile de la cap. ferite de umezeală 0° Durata Permanent b. se vor lua măsuri de închidere a obiectelor sau elementelor ce se protejează.. Pregătirea suportului-pereti sau pardoseli . făină de magnezită. corturi. cu conditia încălzirii lor corespunzătoare. nu se vor folosi la zidării deoarece provoacă răcirea bruscă a mortarelor. În cazurile când. 16.

Instalatii sanitare. Pentru realizarea unei calităti corespunzătoare a lucrărilor de instalatii interioare: sanitare. se vor respecta la executarea lor următoarele conditii: Felul materialului Procesul tehnologic si conditii de realizare Regim termic critic Temp. fără nici o întrerupere. La organizarea executiei pe timp friguros a lucrărilor de instalatii aferente constructiilor se va tine seama de caracteristicile tehnice ale materialelor ce se prelucrează si se montează si de natura operatiilor necesare. în spatii închise Executarea zidăriilor cu mortare umede în spatii închise . prin procedee umede b.0. de încălzire si ventilare 18. atât ziua cât si noaptea. date în prezentul capitol. etc.2011 . în conditiile factorilor climatici din zilele de timp friguros. Atunci când cauze de fortă majoră determină întreruperea accidentală a încălzirii.2.10. se vor reface. în spatii închise Uscarea zidăriilor si lucrărilor de samotare + 15° + 5° 17. cioplire etc.... a cărămizilor refractare. + 60° . de încălzire si de ventilare.+70° e.08. INSTALATII INTERIOARE 18.3.1. Fasonarea prin tăiere. inclusiv în zilele de repaus legal.0. Atât zidăria refractară cât si cea obisnuită. Încălzirea locurilor de lucru trebuie asigurată pe toată perioada desfăsurării lucrărilor..prepararea mortarelor . Nu se vor utiliza mijloace de încălzire care consumă motorină. Lucrările de fixare a elementelor de instalatii în structurile de constructii de beton zidărie.. 17. 17.+80° + 100° + 5° + 60° .preîncălzirea făinurilor de mortar cu care se umplu rosturile . precum si în timpul pauzelor de lucru de pe santier. care au fost surprinse si degradate de înghet.executarea zidăriei +5 Durata de executie La amestecare Înainte de punerea în operă Durata de executie La punerea în operă d. La refacere se vor respecta cu mai multă atentie măsurile de precautie si protectie specifice timpului friguros. definite prin prezentul normativ. unor asemenea zidării. h. Lucrări de zidărie antiacidă.0\MATRIXConstr. Depozitarea în magazii în+ 5° Durata Durata de executie si maturizare critică Permanent Inele de + 5° file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. a.preîncălzirea stratului suport .executarea zidăriei ..1 Page 33 of 160 c. zidăria executată va fi protejată prin acoperirea cu rogojini.executarea lucrărilor de samotare g. preferându-se pe cele ce necesită combustibili solizi. spre a nu se expune zidăria refractară la înghetare înainte de uscarea ei completă. 18.9.8. manipularea si depozitarea materialelor de instalatii se vor efectua în conformitate cu prevederile conditiilor tehnice din standardele sau normele interne ale produselor respective. Lucrări de samotare în spatii închise .încălzirea apei . 04.5° + 8° + 8° Durata de executie Înainte de samotare Durata de executie Durata de executie Durata de uscare f. Transportul. 18. petrol sau gaze de sondă. Nu se admite folosirea mortarelor rezultate din desfacerea. saci de iută etc. Executarea zidăriilor cu mortare uscate în spatii închise .

la golirea de apă a tuturor elementelor instalatiei.08.0\MATRIXConstr.cabluri cu izolatie si manta .7. Prelucrarea prin deformare la cald. Efectuarea probelor de pre+ 5° siune sau de functionare (cu apă sau cu aer). adezivi si solventi chise bine aerisite Tevi din PVC c. la rece sau la cald.-5° Durata de prelucrare Durata de executie Durata de montare Cap.. 04. dacă urmează a fi prelucrate la rece e. se va organiza si efectua în conformitate cu prevederile capitolelor respective din prezentul normativ. Executia operatiilor tehnologice ale unor lucrări de constructii aferente lucrărilor de instalatii ca de exemplu: lucrări de pământ. sudură.0. lucrări de beton.5. Preîncălzirea tuburilor izolante IPY si IPEY din PVC prin depozitare în spatii închise Manevrarea si pozarea cablurilor electrice fără încălzire prea. Prelucrarea mecanică. Montarea 0° 0° Durata de montare Durata probei k. Lucrări de sudură autogenă si electrică + 5° Permanent 24 ore + 5° 0. în fisele tehnologice precum si în alte documente ale proiectului privind executia lucrărilor de instalatii.Conducte de conexiuni pentru telecomunicatii si automatizări cu izolatie textilă b..5° .Conducte din Cu si Al cu izolatii din PVC .1 Page 34 of 160 cauciuc. În cazul unor temperaturi exterioare sub +5° pentru a feri instalatiile de înghet în încăperile neîncălzite... 1 a. Montarea pe santier Otel si fontă h. În proiectele de organizare a santierelor.4. se va proceda C..5° 2 Durata 3 .Cabluri cu izolatie de hârtie 15. la rece f. 12 Durata de montare i.2011 . Depozitare manipulare si . Depozitarea în magazii închise -5° d. lucrări de vopsitorie si izolatii..15° + 5° 24 ore 24 ore înainte de manevră + 5° file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. Montarea conductelor si accesoriilor Obiecte sanitare j. 18. zidărie. Preîncâlzirea prin depozitare temporară în spatii închise.Conducte de conexiuni pentru telecomunicatii si automatizări cu izolatie din PVC . c.35 kV . lipire g.+ 5° 0. se vor preciza conditiile de efectuare a lucrărilor la diferite temperaturi ale mediului ambiant. Instalatii electrice si de automatizare 18.6..5° .Tuburi izolate IPY si IPEY din PVC . 18.. 18. constructii metalice din otel etc. pentru activitatea pe timp friguros.0. Instalatiile electrice si de automatizare se pot executa pe timp friguros cu respectarea următoarelor conditii: Procesul tehnologic si conditii de realizare Regim termic critic Temp.

9 400 92 77 64 56 46 40 36 34 31 23 21.5 6 5. pct. normelor interne de fabricatie si prescriptiilor de executie la temperaturi ale mediului. durata de încălzire.8. si sectiunea vinelor conductorului cablului 10 kV cu izolatie de hârtie impregnată Curent maxim admis pentru încălzirea aerului A 3x 10 3x 16 3x 25 3x 35 3x 50 3x 70 3x 95 3x 120 3x 150 3x185 3x 240 [top] 76 102 130 160 190 230 285 330 375 425 490 59 66 71 74 90 97 99 Timp aproximativ necesar pentru încălzirea fată de temperatura medie a aerului înconjurător (min.cabluri armate cu izolatie din cauciuc . în tabelul de mai jos. Preîncălzirea răsinii ce se amestecă cu întăritorul în vederea obtinerii masei de turnare la executarea mansoanelor de legătură si a cutiilor terminale Probarea si punerea în functiune a aparatelor.0\MATRIXConstr.în spatii închise si încălzite .2011 .3 200 46 39 32 28 23 22 18 17 15 12 10. curentul si tensiunea admisă sunt date pentru exemplificare la cabluri cu izolatie din hârtie impregnată.8 + 40° . 20° + 20° .. 40° 3 zile 40 ore 20 ore d.+ 50° La amestecare + 5° Durata probei f.2 500 100 97 80 70 58 50 45 42 38 29 26.) 0° -10° -20° 66 87 73 94 88 106 93 112 113 134 122 149 124 151 100 23 19 16 14 11. Preîncălzirea cablurilor în vederea manevrării si pozării lor la temperaturi inferioare celor de la pct..cabluri cu izolatie de hârtie si manta de plumb.0.6 10 9 8.. Conf.cu curent alternativ trifazic e.. + 10° .. armăturilor si a instalatiilor electrice si de automatizare se fac în conformitate cu prevederile standardelor.5 7..5 30 27 25 23 17 15. 8.6 300 69 58 48 42 34. c . Nr. 18.cabluri nearmate cu izolatie de cauciuc + 4° si pozare 0° .1 Page 35 of 160 labilă din PVC până la 1 kV ...5 Tensiunea (în V) necesară la bornele transformatorului la o lungime a cablului (în m) de: 110 138 170 124 150 185 134 167 208 152 190 234 PARTEA a III-a Anexe file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. de la 10 kV.. 04.7° -20° + 5° 10° .0. aluminiu sau PVC până la 10 kV .08.. În cazul încălzirii cablurilor pe cale electrică cu curent alternativ trifazic.

. 18 Cap. 6 Cap.0. Felul lucrărilor Procesul tehnologic si conditii climatice Nivel de asigurare recomandat ?ac(*) 4 Cap. forarea b) Prepararea. 1 2 3 Săparea si transportul pământului în depozit Săparea.08.0\MATRIXConstr.. transportul. transportul si punerea în operă a betonului si protejarea elementului în perioada critică de maturizare 6 Lucrări de pământ Cap. 8 1 2 3 a) Săparea santurilor b) Pozarea conductelor metalice c) Probe de presiune cu apă la conducte d) Pozarea cablurilor electrice a) Săparea santurilor b) Executarea canalelor din beton Canale si 7 Fundatii si constructii sub nivelul terenului Conducte si cabluri subterane file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. 8 7 Fundatii si constructii sub nivelul terenului Cap. transportul.12 5? Cap. punerea în operă a betonului si protejarea elementului în perioada critică de maturizare c) Executarea umpluturilor a) Săparea. împrăstierea si compactarea pământului în umplutură a) Săparea gropilor pentru fundatii b) Prepararea. 6 Cap. 6 Cap. 6 Fundatii suprafată de Cap. 04.2011 . 8 Cap. 6 Fundatii adâncime de Cap.1 Page 36 of 160 ANEXA A NIVELURI DE ASIGURARE RECOMANDATE PENTRU EXECUTAREA PE TIMP FRIGUROS A LUCR RILOR DE CONSTRUCTII SI INSTALATIILOR AFERENTE Felul lucrărilor Procesul tehnologic si conditii climatice Nivel de asigurare recomandat ?ac(*) 4 -15? 0? Cap.0.

12 Cap. transportul si punerea în operă a betonului Zile friguroase (pct.1.2011 .peste 0? -5? . 13 Cap. montare a) Manipulare.0\MATRIXConstr..între 0 si -5 C -5 .0.între 5? si 10? -10? .1.3) variază: 0 .1.3) în ziua punerii în operă variază: 0 . montare -15 -15 Cap.peste 5? -5? ..08.4) în care temperatura aerului (pct.între +5 si 0  0 .peste +5 Metoda incalzirii dupa punerea in opera +5 . 10 Cap.3) în ziua punerii în operă variază: 4 . etansări e) Izolări Cap.între -5 si -10? (numai dacă betonul încălzeste după punerea în operă) Temperatura aerului (pct.1.0.1 Page 37 of 160 lucrari aferente c) Executarea canalelor din zidărie d) Tencuieli.între -5 si 10C -10 Metalice Manipulare. 04. 15 8 Lucrări de beton Prepararea.între 0? si 5?C -10? Maturizarea betonului până la realizarea critic de maturizare Metoda conservării căldurii fără aditivi antigel (**) 1 2 3 Temperatura aerului (pct. 8 9 Montarea prefabricatelor Din beton armat sau precomprimat b) Sudarea armăturilor c) Turnarea betonului de file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.

etansare.în aer liber OB 37 Constructii metalice din otel PC 52. 8 Cap. 10 Cap.. sindrilă din lemn.montare 4 -10 -10 +5 -10 +5 +15 +5 -10 11 Invelitori si tinichigerie c) Tablă plană.montarea . 04. f) Protejarea zidăriei după executare . primul strat e) Sită. mortare b) Plăci din azbociment si PAS .08.1 Page 38 of 160 monolitizare a) Depozitarea materialelor de zidărie b) Prepararea mortarului c) Transportul si punerea în operă a mortarului 10 Lucrări de zidarie d) Executarea zidăriei .0. plăci si sită din azbociment a) Sudarea .pentru conservarea căldurii înmagazinate 0 +5 +5 +5 0 -5 1 2 3 a) Tigle si olane . vopsire pe bază de răsini sintetice d) Folii bituminate. straturi de difuziune.în spatii închise si încălzite b) Montarea c) Vopsirea elementelor izolate în spatii închise si încălzite 13 14 Lucrări finisaj de În spatii închise -5 0 -10 -10 -10 -5 -5 Cap. PC 90 .grunduire.în spatii închise e.2011 . PC 60.0\MATRIXConstr.0. 15 hidroiz.aplicarea cordonului de chit . 12 Montarea geamurilor în spatii închise a) Betoane termoizolatoare b) Sape de protectie (procese umede) c) Termoizolatii aplicate prin lipire cu bitum cald d) Termoizolatii mecanice aplicate prin mijloace 15 Izolatii termice e) Straturi adiacente. vopsire pe bază de ulei .. hidroizolatii file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. bariere contra valorilor. ondulată sau cutată . 15 hidroiz -10 Cap. grunduire.

pct. 04. montare pe santier a materialelor din PVC g) Lucrări de sudură h.08. prelucrare mecanică la rece. numai în spatii închise a) Depozitarea materialelor protectie anticorozivă de (***) 0 -10 (***) -5 0 -10 -5 (***) -5 Cap.. g) Lucrări de samotare si zidărie antiacidă h) Uscarea zidăriilor si lucrărilor de samotare a) Lucrări de fixare b) Depozitarea materialelor din PVC 18 Instalatii interioare sanitare de încălzire si ventilare c. 16 1 2 3 a) Hidroizolatii prin procedee la cald b) Hidroizolatii prin procedee la rece (SUBIF sau emulsii bituminoase) numai în spatii închise) 4 +5 -5 Prospectele firmelor producătoare -5 15 Hidroizolatii c) Hidroizolatii cu folii si adezivi din mase plastice d) Hidroizolatii din mortar de ciment. pe suprafata inferioară a elementelor de constructii Cap.0\MATRIXConstr.i) Montarea conductelor metalice.18. a accesoriilor si a obiectelor sanitare j) Executarea probelor de presiune 1 2 3 a) Depozitarea si manipularea tuburilor si conductorilor b) Preîncălzirea tuburilor izolante din PVC c) Manevrarea si pozarea cablurilor electrice fără preîncălzire prealabilă d) Preîncălzirea cablurilor 4 (***) -5 Temperatura critica.0..1 Page 39 of 160 f) Bariere contra vaporilor sub formă de pelicule din emailuri.7 -5 18 Instalatii interioare electrice file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.2011 .f) Preîncălzire. cu sau fără adaosuri hidrofuge. executarea lucrărilor de protectie d) Polimerizarea si stabilizarea chiturilor si maselor de spaclu aplicate a) Depozitarea materialelor specifice b…e) Preîncălzirea. 12 -5 0 16 Protectia anticoroziva in constructii b.... 17 Lucrări de zidarie refractara f. c) Pregătirea suportului.. la cald. executarea zidăriilor fasonarea.0.

. (θ’i) cu gradul de maturizare evaluat la temperatura normală de +20° C. pentru ca rezistentele finale să nu fie afectate defavorabil.0. valoarea +5.1 Page 40 of 160 e) Preîncălzirea răsinii la executarea mansoanelor si cutiilor terminale -5 (*) Nivelul de asigurare θae (pct.0\MATRIXConstr.14. Mk gradul critic de maturizare al betonului. evaluat la temperatura normală + 20° necesar a fi obtinut în beton înainte de înghetarea C. 1. (***) Conform pct. evaluat pentru zona elementului de constructie cea mai expusă răcirii. definită conform pct. 04. în intervalul de timp ti ti durata în h a intervalului de timp i.3. 1. a din Normativ. pentru care se iau masuri menite să asigure realizarea temperaturii critice a materialului sau elementului de constructie (pct.7). 8. 1.08. ANEXA B FOLOSIREA GRADULUI DE MATURIZARE LA CONTROLUL CALITĂTII BETONULUI PUS ÎN OPERĂ PE TIMP FRIGUROS 1.2).0.2011 .. în care temperatura variază liniar. Conditii de calitate 1. Această conditie se C exprimă prin relatiile: ≥ Mk în care: M’θi este gradul de maturizare efectiv al betonului.1. (**) In cazul folosirii de aditivi antigel se vor adauga la temperaturile din col. lui. în hºC. 1. pct. 4. al cărui echivalent cu gradul de maturizare evaluat la temperatura normală de +20° este superior gradului critic de maturizare Mk (Normativ. file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. Calitatea betonului pus în operă pe timp friguros este asigurată dacă acesta atinge înainte de a îngheta un grad de maturizare (fig. Kθi coeficientul de echivalare a gradului de maturizare al betonului evaluat la o temperatură oarecare θi.12 din Normativ) este temperatura aerului exterior. B 1) evaluat pentru suprafetele elementului de constructie cele mai expuse răciri (M’θ).

Kθi.0\MATRIXConstr.1. 04.4) Mβ este gradul de maturizare al betonului. θ’i valorile medii. pentru două tipuri de ciment folosite curent. prin studii de laborator. în zile.3. în anexa B 1.0. cu cel evaluat la temperatura normală de +20° în h. n numărul de intervale ti în care se măsoară temperatura. Valorile coeficientului Kθi de echivalare a gradului de maturizare Ia temperatura θi (respectiv θ’i) cu gradul de maturizare la temperatura normală. în h° C. ale temperaturii betonului măsurată în zona elementului de constructie cea mai expusă răcirii. file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.1) si (1. ti.2. de maturizare. Valorile gradului de maturizare Mβ necesar Ia temperatura normală de +20° corelate cu nivelul de întărire β.0.. 1. zk durata rezervată în graficele de executie pentru această fază tehnologică între ziua de turnare a betonului si cea de îndepărtare a protectiei. +20° sunt date în Anexa B1. Conditia de decofrare a elementelor de constructie bazată pe evaluarea gradului de maturizare efectiv la temperatură variabilă si compararea echivalentului său la temperatura normală de +20° cu gradul de maturizare Mβ corespunzător unui nivel de întărire β. la care se obtine un grad de maturizare efectiv. tβ termenul do decofrare. pentru intervalele de timp ti.4. Valorile coeficientului Kθi rezultă din Anexa B1. 1.2). în anexa B1.5) în care: tk este durata critică.1 Page 41 of 160 tk durata critică de maturizare pentru care se obtine în beton un grad de maturizare efectiv. permisă decofrarea. 1. se C exprimă prin relatiile: ≥ Mβ (1. a protectiei se numeste durată de maturizare critică si se corelează cu durata prevăzută în graficele de executie cu relatia: tk = 24 zk + ∆t (1.1. au aceleasi semnificatii ca si la punctul 1. θ’i. echivalent din punct de vedere al nivelului de întărire.2. necesar pentru a fi C. Pentru alte tipuri de cimenturi valorile gradului critic de maturizare Mk se determină experimental. Durata minimă de mentinere. cu cel evaluat la temperatura normală de +20° C. în h.3.2. sunt date pentru două C. C. C. n. tipuri de cimenturi folosite curent în tară..08. evaluat la temperatura normală de +20° corelat cu nivelul de întărire β.2011 . echivalent din punct de vedere al nivelului de întărire. în h. relatiile (1. Valorile gradului critic de maturizare Mk în functie de raportul A/C sunt date. Parametrii M’θi.3) tβ = în care: (1.

Tipuri de regimuri termice si domeniile lor de aplicare 3.1. 3.4 (rel. conform pct.1 sau 1. corespunzătoare temperaturilor medii θi din coloana 5. Mk.0. 2.4) la care se pot lua măsurile de îndepărtare a protectiei. Se foloseste în acest scop o fisă de calcul (Anexa B2) în care se înscriu în coloana 1 si 2 datele necesare evaluării intervalelor de timp la care conform prevederilor din Normativ pct. sau θ’i si compararea lui cu gradul critic Mk (pct. 1.3).2 sau 1. Gradul critic de maturizare. 16 h.1. 1.1) sau (1. între modulul de suprafată al elementului si nivelul său de protectie termică. 9 îndeplineste conditia (1. În coloana 6 se înscriu valorile Kθi din anexa B1. Se foloseste relatia : tβ = 24 zβ + ∆t (1. poate fi realizat prin metoda conservării căldurii sau prin metoda încălzirii betonului după punerea lui în operă.. În vederea reducerii la minimum a consumului de energie se vor adopta.5. s-au efectuat măsurătorile pentru temperatura betonului. Durata tk. în general. în h. se evaluează în functie de durata zβ prevăzută în graficul de executie în mod similar cu durata tk. Metode pentru maturizarea critică a betonului. variind între 0 . 1 si 2). 4 luate câte două.0\MATRIXConstr. În coloana 5 se fac mediile aritmetice ale temperaturilor din col. în toate celelalte cazuri durata de maturizare rezultă din controlul regimului termic pentru realizarea gradului de maturizare efectiv.08. (1. În coloana 7 se înscriu duratele ti rezultate din diferenta dintre momentele în care s-au efectuat două măsurători succesive (col.0.6) unde ∆t are aceeasi semnificatie ca la pct.. 1. 8. durata critică de maturizare tk se va determina concomitent cu proiectarea regimurilor termice. respectiv de decofrare.1 Page 42 of 160 ∆t timpul disponibil pentru maturizarea betonului în ziua punerii lui în operă.5). în functie de regimul de lucru zilnic si de schimbul în care s-a pus în operă betonul. respectiv zβ se poate impune prin graficele de executie numai în măsura în care se crează în mod artificial si un regim termic corespunzător.3). respectiv tβ (relatiile 1.3) se însumează duratele ti din col. Durata tβ. 4.2. Regimul termic al betonului după punerea lui în operă trebuie să asigure realizarea gradului critic de maturizare în perioada tk evaluata cu relatia. pentru decofrare. Evaluarea gradului de maturizare efectiv Realizarea gradului de maturizare necesar se controlează Ia executie prin evaluarea echivalentului la temperatura normală de +20° a C gradului de maturizare efectiv obtinut la temperaturi variabile θi. 04. înscrisă în col..2). în functie de valoarea raportului Ms/Rs. 7 rezultând duratele tk. 1. 2. În lipsa unor durate zk impuse prin graficele de executie. pentru durate valorile maxime posibile. în ordinea în care au fost măsurate.26. În momentul în care valoarea cumulată din col.2011 .1) sau cu cel necesar pentru decofrare Mβ (pct.. pentru evidentierea conditiilor în care s-a maturizat betonul. Metoda folosită determină în beton următoarele tipuri de regimuri termice: file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. În coloana 8 se calculează valorile (θ’i + 10) Kθi ti iar în coloana 9 se cumulează relatiile (1. 3 si temperaturile aerului exterior. În fisă se înscriu în col.

3. a) Regimul TTk (fig.08. c) pe întreaga perioadă tc.1 Page 43 of 160 a. b) de la o valoare θb. b.0. mai redusă decât pentru regimul CCk. Regimurile termice TTk. si TCk sunt recomandate pentru valori ridicate ale parametrului Ms/Rs si se caracterizează. 04. regimul termic cck (fig. între regimurile CCk si TCk. Aceste regimuri se caracterizează prin punerea în operă a betonului la o temperatură θb relativ scăzută.. se caracterizează prin parametrii: θb = θt = θc tk = tt tc =0 (3. b) este un regim termic efectiv mai avantajos un regim CCk din punct de vedere al consumului specific de energie pentru valori ridicate MS/RS. o perioadă tc.0\MATRIXConstr. la o valoare θc. rezultă: θb < θc tk = tc (3. Metoda conservării căldurii: regimul termic CCk:.2. RTCk (fig.2) c.2. 3. 3. la sfârsitul perioadei tc.3) 3. rezultă. 3. Regimurile RTk .1) b. rezultă: θb ? θc tk = tc (3. printr-o temperatură de punere în operă θb. la terminarea căreia se întrerupe încălzirea si betonul este lăsat să se răcească natural. în general mai economice din punct de vedere al consumului specific de energie. 3.3) reprezintă alternative. RCk. Metoda încălzirii după punerea în operă: regimurile termice TTk. deoarece intensitatea de degajare a exotermiei (Psex) este mai mica decît cea de pierdere a căldurii prin protectia adoptată.0.4. astfel încât pentru maturizarea lui critică este necesară ridicarea temperaturii la o valoare superioară θt.a) este un regim termic de referintă pentru de departajarea domeniilor eficiente de aplicare din punct de vedere al consumului de energie. datorită egalitătii aproximative a intensitătii de degajare a exotermiei (Psex) cu cea de pierdere a căldurii prin protectia adoptată {PS1). 3.. la terminarea punerii în operă. la o valoare θc. Temperatura betonului scade (fig. a) de Ia o valoare θb. se caracterizează prin parametrii: θb = θt >θc tk = tt + tc (3. Temperatura betonului creste (fig.RCk. este necesar ca temperatura θb să fie mentinută constantă o perioadă tk. θb > θc tk = tc (3. (PS1). 3. 3. fată de regimurile TTk. se poate realiza în trei variante în functie de modul în care variază temperatura . În consecintă.2.4) b) Regimul TCk (fig. RTk .5) 3.1. CCk si TCk.1. TCk. file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. la sfârsitul perioadei tc.1) este recomandat pentru valori reduse -ale parametrului Ms/Rs si se caracterizează prin variatia naturală a temperaturii pe întreaga perioadă de maturizare critică tk.2011 .1. temperatura betonului se mentine relativ constantă (fig. a. RTCk care se diferentiază în functie de durata perioadelor caracteristice pentru încălzirea artificială si pentru răcirea naturală. 3. deoarece intensitatea de degajare a exotermiei {Psex) este mai mare decât cea de pierdere a căldurii prin protectia adoptată (Ps1). la terminarea punerii în operă. într-o perioadă tr. pentru o aceeasi durată de maturizare tk.

a. Regimuri termice la încălzire după turnare . în general. fată de care conduce. 5. 3.1 Page 44 of 160 a) Regimul RTk (fig. Se caracterizează prin ridicarea. tc > 0 c: RTCk – efectiv tr > 0. tc > 0 .08. tt > 0. fără încălzire. Se caracterizează prin ridicarea artificială a temperaturii betonului de la temperatura θb si la θt . 4). 3. datorită cauzelor mentionate la pct. se caracterizează prin parametrii : θb < θt = θc tk = tr + tt (3.3. de la valoarea θb. a) este un regim termic de referintă.temperatura rămâne constantă Fig. tr = 0. respectiv regimul termic la maturizarej trebuie să se respecte următoarele corelatii (fig.0. în general. tc > 0 b) Regimul RCk constituie o alternativă pentru regimul CCk. înainte de a se întrerupe încălzirea si a fi lăsat betonul să se răcească. de livrare a betonului către santier.7) c) Regimul RTCk constituie o alternativă pentru regimul TClc.6) Fig. o perioadă.2. fată. de care conduce. la consumuri specifice de energie mai reduse.8) 4. tc = 0 tr = 0.2.. 4. tc > 0 Fig. 3. tt > 0.0\MATRIXConstr. Regimuri termice la încălzirea betonului după turnare a: RTk – de referintă tr > 0. tc. 4): (θe ) (4. pentru departajarea domeniilor eficiente de aplicare. temperatura betonului creste în continuare.. Temperatura θl. la o valoare superioară θt care trebuie mentinută constantă o perioadă tt. prin temperatura θl . tt > 0. Regimuri termice în metoda conservării căldurii (răcire naturală) CCk. de la care. 1. si regimul termic la preparare. între regimurile RCk.de referintă tr = 0. după descărcarea din mijlocul de transport (fig. se evidentiază prin bonul de livrare (transport—primire beton) conform prevederilor de la pct. Între temperatura θl. într-o perioadă tr. tt = 0. din punct de vedere al consumului specific de energie. Ia consumuri specifice mai reduse.1) θp ≥ θp ≥ (θe - ) (4.temperatura scade .3 din Normativ. Regimul termic la preparare se corelează cu cel din timpul maturizării.2011 . rezultă: θb < θt ≤ θc tk = tr + tc tt = 0 (3. tt > 0. rezultă: θb < θt ≥ θc tk = tr + tc + tt (3.1. temperaturii. 3. 04.0. tt = 0. la livrare. si RTCk.2. în mod natural.3.temperatura creste . Corelarea regimului termic la preparare cu regimul termic la maturizarea bilantul energetic 4.2) file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.1. tc = 0 b: RCk – efectiv tr > 0.

se bazează.3..2.4) în care: Qsp1. la prepararea betonului.2). K’’t coeficient de scădere a temperaturii în timpul transportului (ridicării) pe obiect si al punerii în operă (anexa D. în kWh/m3 rp randamentul instalatiilor de încălzire la prepararea betonului rs randamentul instalatiilor de încălzire a betonului după punerea lui în operă Randamentul rp. se evaluează numai pentru acoperirea pierderilor din reteaua de distributie a energiei calorice si a celor datorate imperfectiunilor solutiilor de protectie. rămân valabile. 3.4..1).08. în ° C. 6.. pct. în ° C K’t coeficient de scădere a temperaturii de la statia de preparare la obiect (anexa D. Randamentul rs Ia încălzirea betonului în perioada de maturizare. temperatura aerului exterior sau (nivelul de asigurare) în timpul preparării.0\MATRIXConstr. 4. transportului si punerii în operă. la prepararea betonului. pe bilantul energetic total la preparare si la încălzirea după turnare. 4. se evaluează pentru acoperirea pierderilor din reteaua de alimentare cu energie calorică a instalatiilor de încălzire a componentilor si a pierderilor de căldură din timpul functionării acestora. în kWh/m3 Qss consumul specific tehnic. θl temperatura la descărcarea din mijlocul de transport.4 privind domeniile eficiente de aplicare ale regimurilor termice. 3. la încălzirea betonului pe santier. respectiv pe santier pentru solutia etalon (cu care se face comparatie – CCk sau TCk) file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.4.2 . rezultă: (4.2011 . pct.3) Qs consumul specific total.. în ° C. din punct de vedere al consumurilor specifice de energie. în kWh/m3 Qsp consumul specific tehnic. Qss1 consumurile specifice la preparare.. în ° C θb temperatura la terminarea punerii în operă. 3. 3. Bilantul energetic se exprimă prin relatia: Qs = în care: = minim (4.0. 04. dacă randamentele rp si rs sunt diferite.1 Page 45 of 160 în care: θp este temperatura betonului la descărcarea din betonieră. Bilantul energetic de la pct. întrucât pierderile din timpul functionării instalatiei sunt incluse în consumul tehnic. Pierderile de căldură în timpul amestecării sunt incluse în consumul tehnic.3 se poate modifica si odată cu acesta si concluziile pentru delimitarea domeniilor eficiente de aplicare ale diferitelor regimuri termice. 4. considerând randamentele acestora egale. după punerea în operă. Indicatiile de la pct..0. Limitele pentru care concluziile de la pct. 6.

4 0.0\MATRIXConstr. 04.840 12 0.7 Pa 35 56 234 850 1100 1400 1620 P 40 60 252 750 1000 1270 1500 ANEXA B.1 Page 46 of 160 Qsp2. în hºC pentru β = [%] Felul cimentului 10 20 30 40 50 60 70 80 90 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.968 21 1.868 13 0. Gradul critic de maturizare Gradul critic de maturizare Mk (la +20ºC) pentru A/C = Felul cimentului Kcal/Kg E28 Kj/Kg 0.884 14 0.948 19 0.0.060 28 1.208 4 0.660 9 0.936 18 0.040 27 1.136 2 0.1.244 5 0. RTCk cu TCk). ANEXA B.760 10 0.992 24 1. Qss2 consumurile specifice pentru solutia ce se compară (TCk cu CCk.800 11 0.2011 .000 25 1..3.. RCk cu CCk.6 0.08.100 30 1. Coeficientul Kθi de echivalare a gradului de maturizare la temperatura θi.984 23 1. Gradul de maturizare Mβ si corelarea lui cu nivelul de întărire β Gradul de maturizare M (la +20ºC).270 6 0.912 16 0.924 17 0.960 20 1.5 0.080 29 1.900 15 0.560 8 0.1.976 22 1.280 ANEXA B. cu gradul de maturizare la +20ºC θi = [ºC] 1-5 6 – 10 11 – 15 16 – 20 21 – 25 26 – 30 θi Kθi θi Kθi θi Kθi θi Kθi θi Kθi θi Kθi 1 0.420 7 0.1.2.0.1.172 3 0.020 26 1.

.0 -9 10.5 0.XII 8. Kb = 0.0 9.XII 8.900 7 126 558 21 -5 10.0.892 6 104 860 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0 10 0.0\MATRIXConstr.0 10 0.0 10 0. FISĂ PENTRU CONTROLUL GRADULUI CRITIC DE MATURIZARE MK SAU GRADULUI DE NATURIZARE PENTRU DECOFRARE Mβ Exemplu: B 250 – L3 – Pa 35 – 31 Mk = 1310 hºC Ms = 5.2.08.200 Rs Temperatura în beton ºC Interval Data Ora θae Medie Măsurată θ’i Kθi de timp ti Simplu ti (θ’i+10) Kθi Cumulat Σti (θ’i+10) Kθi M’θ Kθ 14.0 10 0.0 13 10.900 11 198 324 15.0 -5 - - - - - - 14 -2 10.1 Page 47 of 160 Pa 35 600 880 1290 1880 2760 4050 5930 8700 12700 P 40 520 740 1150 1690 2510 3720 5520 8200 12100 ANEXA B.0.900 11 198 756 16.XII 8.900 6 108 432 14 -3 10..0 10 0.2011 .900 7 126 126 21 -6 10. 04.

parametrii ce caracterizează conditiile de transport si de punere în operă.0 15 6. compararea valorilor acestor parametri cu cele ce rezultă din situatia reală este necesară pe de o parte pentru alegerea unei solutii corespunzătoare.0 7.XII 8.800 7 90 1296 21 10 6. 04. Tipurile de betoane pentru care se dau solutii de regimuri termice tip se prezintă în anexa C1.876 7 113 973 21 12 8..0.5 0. În consecintă.XII 8.75 0. iar pe de altă parte pentru identificarea măsurilor necesare a ii luate pentru aplicarea în practică a solutiei alese.800 6 77 1206 14 -8 6.790 11 137 1433 18. 1. parametrii ce caracterizează clementul de constructie din punct de vedere al masivitătii si al nivelului de protectie.0\MATRIXConstr.0 8.2011 .1 Page 48 of 160 14 11 9. Parametrii pe baza cărora se face alegerea solutiei tip de regim termic pentru maturizarea critică a betonului Solutia tip de regim termic se alege în functie de: tipul betonului si compozitia acestuia.4).0 6.08.0 0.0 0. nivelul ele asigurare conform recomandărilor din Anexa A..0 0.0. Dacă caracteristicile betonului pus în operă pe timp friguros nu se încadrează în limitele din anexa C1 este necesar să se proiecteze file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. durata critică de maturizare conform indicatiilor din Anexa B (pct. 1.5 tk = Σti = 90 ore ANEXA C SOLUTII TIP PENTRU REGIMURI TERMICE LA EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE BETON PE TIMP FRIGUROS Solutiile tip prezentate în anexa C sunt caracterizate printr-o serie de parametri de ale căror valori depinde realizarea regimului termic proiectat.840 11 157 1130 17.0 5.0 13 5.0 6.

Evaluarea parametrilor ce caracterizează elementul de constructie din punct de vedere al masivitătii si nivelului de protectie termică Se adoptă solutiile de protejare a elementului de constructie si se estimează valorile rezistentelor termice R’sj .050 si Kb = 0. 04. pct.1 Page 49 of 160 regimuri termice specifice.2 folosind tabelele din Anexele C2. C4. chiar dacă se folosesc pentru protectie solutii ce ar putea fi utilizate si pentru încălzirea după turnare (spre exemplu cofraje încălzitoare). 3.. Kb) conform prevederilor din anexa C2.200 se utilizează tabelele cu Kb = 0. Alegerea unui regim termic tip CCk (Anexa B. 3.200 se folosesc tabelele cu Kb = 0.. durate de maturizare variabile.2. 3 . y.. 4. R”sj aferente suprafetelor opuse S’j. 4. gradele critice de maturizare corespunzătoare cimenturilor Pa 35 si P 40 (Anexa B1.1 . tipurile de betoane din Anexa C1.C2..200. Anexa C3 permite identifificarea tabelelor din care urmează a fi extrase solutiile tip de regimuri termice în functie de metoda folosită. conform indicatiilor din Anexa D.1 folosind solutiiile tip din anexa C2. pentru 0. tipurile de regimuri termice din Anexa B. Metoda conservării căldurii.0. Se identifică din Anexele C4.200. pct. Se estimează nivelul de asigurare ae pe baza prevederilor din Anexa A.2.8 tabelul corespunzător tipului de beton si coeficientului Kb.1) . fig. C4.. 2.2011 . Se procedează conform indicatiilor din anexa C2.3. Solutiile tip de regimuri termice prezentate în Anexa C si posibilităti de extindere a aplicării lor Solutiile tipizate de regimuri termice sunt proiectate pentru: niveluri de asigurare variabile.8) 4.1 si Anexele C4. Se evaluează parametrii Ms/Rs si Kb pentru întregul element de constructie conform indicatiilor din Anexa C2.0. 4. Se determină parametrii ce caracterizează elementul de constructie (Ms/Rs.0\MATRIXConstr.050 < Kb < 0. conform prevederilor din Anexa B. S”j normale pe directiile j.050. Se evaluează parametrii (Ms/Rs)j si Kbj pentru fiecare din directiile j conform indicatiilor din Anexa C2. conform prevederilor din Anexa C. Parametrii ce caracterizează elementul de constructie din punct de vedere al masivitătii si nivelului de protectie termică se evaluează în primul rând în ipoteza aplicării metodei conservării căldurii.050 se folosesc tabelele cu Kb = 0.6. conform prevederilor din Anexa A..7 sau solutii speciale proiectate conform indicatiilor din Anexa D2.3. 2.200. 2.4 . pentru Kb > 0. 2.3. parametrii Ms/Rs variabili.1. z.4. pct. corectându-se însă temperatura θb pentru ca să se asigure realizarea file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. de tipul betonului pus în operă si de coeficientul Kb.1 . parametrii Kb = 0. astfel: pentru Kb < 0.08. 1. ce corespund celor trei axe rectangulare ale elementului de constructie j = x.

2 Anexa B) 5. randamentul rs al instalatiei de încălzire a betonului după punerea în operă să fie superior sau cel putin egal cu randamentul rp al instalatiei de încălzire a componentilor. În conditiile de la punctul 5.1 se poate adopta un regim termic TCk mai eficient decât regimul CCk.8. c. Din tabelul corespunzător tipului de beton si coeficientului Kb se extrag pentru parametrii determinati la pct.. din punct de vedere al consumului de energie. temperatura betonului la terminarea punerii în operă θb.0\MATRIXConstr. pentru valori ridicate ale parametrului Ms/Rs. G5. b. de durata critică de maturizare.. Pentru încălzirea betonului după. puterea specifică Pst. de răcire naturală. la terminarea punerii în operă (egală cu temperatura de tratare izotermă θb = θt si temperatura θc la terminarea duratei critice de maturizare. în ° C. să existe posibilitatea de încălzire a betonului după punerea lui în operă (să se poată aplica unul din procedeele cunoscute). 4.. Dacă sunt îndeplinite conditiile de la punctul 5. 04.. C5-4 tabelul corespunzător duratei tk necesare si tipului de beton.1 .2. 2.. din care se extrag în functie de nivelul de asigurare adoptat parametrii ce caracterizează regimul termic TCk rezultă: temperaturile caracteristice: θb.1.100...0. Alegerea unui regim termic TCk (tabelele G5.1.4. consumul specific de energie.. în h. parametrii ce caracterizează regimul termic CCk: durata de maturizare critică. elementul de constructie să se caracterizeze printr-un coeficient Kb < 0. temperatura betonului Ia terminarea perioadei de maturizare critică. în ° C. în ° C.1. C4. 5. 2.3.08.3 (pentru Kb < 0. punerea lui în operă este necesar să fie îndeplinite următoarele conditii: a. .1 Page 50 of 160 gradului de maturizare pe suprafetele cele mai reci ale elementului de constructie. Metoda încălzirii betonului după punerea în operă 5. θb θbc. în anexele C4.. duratele caracteristice: tt. 2. pentru transformare în Kcal/m3 se multiplică cu 860 Kcal/kWh file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. Qss necesar pe santier în kWh/m3. 3.4) fig. în W/m3. Se foloseste relatia: θ’b = θb în care: (4.0.. Limita de separatie între cele două regimuri este însă variabilă în functie de tipul de beton. de tratare izotermă si tc. pe baza parametrilor determinati conform punctelor. necesara în perioada tt.2.1. de nivelul de asigurare. durata critică de maturizare efectivă tk = tc. 5. în h.100) se identifică dintre tabelele C5.1 . θb temperatura corespunzătoare regimului termic stabilit pentru o valoare particulară Kb.1.. în zile.2 si 2. până la atingerea gradului critic de maturizare.1) θ’b este valoarea ce se va adopta în loc de θb în regimul termic corespunzător pentru K’b efectiv.3.2011 .

2. rezultă: temperaturile caracteristice: θb. Mărirea vitezei de ridicare determină o crestere importantă a puterii instalate. în ° C.2011 .3 (pentru Kb < 0. C5. puterea specifică Psr în perioada tr. de ridicare artificială a temperaturii si tc de variatie naturală a acesteia după încetarea încălzirii. în ºC.1.1. Valorile puterii si consumului specific sunt valori tehnice. parametrii ce caracterizează regimul termic RTCk. consumul specific tehnic de energie necesar pe santier Qss.1 . C5. viteza de ridicare a temperaturii. 3. în ° C/h.3 din anexa B3) 5.1. 04. tabelul corespunzător tipului de beton din care se extrag pentru durata tk = 64 h parametrii ce caracterizează regimul termic RCk. rezultă: temperaturile caracteristice: θb la terminarea punerii în operă. 5.3 (pentru Kb < 0.5. pentru transformare în Kcal/m3 se multiplică cu 860 Kcal/kWh. Puterea si consumul specific sunt determinate în conditiile precizate la pct. pe baza parametrilor determinati conform pct. Alegerea unui regim RTCk (tabelul C5. regimul termic TCk. se poate adopta un regim termic RTCk. la terminarea perioadei de ridicare.0. 5.3 din anexa B3) 5.7 .. pentru durate critice de maturizare reduse. în kWh/m3.C5-4 regimul termic CCk este mai eficient decât un regim corespunzător TCk la randamente rs = rp. la terminarea punerii în operă.08. θt de tratare izotermă si θc Ia terminarea perioadei critice de maturizare.7. θt. perioadele caracteristice: tr.10 tabelul corespunzător tipului de beton.3.4. 5.1 Page 51 of 160 Pentru valorile Ms/Rs inferioare celor din tabelele C5. 5..3. în W/m3. a temperaturii si θc la terminarea perioadei de maturizare critică.6) (fig. 5. din care se extrag. 2. file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1..1. Viteza de ridicare a temperaturii este minimă pentru realizarea gradului critic de maturizare în durata tk si corespunde puterii instalate minime. 5.100) se identifică dintre tabelele C5. în paralel cu o reducere nesemnificativă a duratei tk si a consumului specific. 5. vr.4. Valorile efective ale puterii instalate si consumului specific se obtine prin raportarea valorilor tehnice la randamentul rs. 5.8. pentru durata tk = 64 h. mai eficient din punct de vedere al consumului de energie decât regimul termic TCk.100..0.5. În conditiile de la pct... Dacă sunt îndeplinite conditiile de la pct. 5.. pe baza parametrilor determinati conform pct. pentru durate critice de maturizare reduse. C5. se poate adopta un regim termic RCk mai eficient decât regimul termic CCk si pentru valori Ms/Rs inferioare celor pentru care s-a recomandat conf. 2. în functie de nivelul de asigurare adoptat. recomandat conform pct.. Dacă sunt îndeplinite conditiile de la pct. 5. Alegerea unui regim RCk (tabelele C5.075...1.1.100) se identifica dintre tabelele C5. estimate pentru un coeficient Ks = 1. corelat cu valorile Kb < 0.5. pct.0\MATRIXConstr.C5-10) (fig.În conditiile de la pct.5 .. în h.9. 2. 5.7 ..6.. 3.

4.1 .1. în h. Alegerea regimului termic la prepararea betonului (Anexele C7. În functie de temperatura θb.3.. de coeficientii K’’t.1 valorile coeficientului unitar K’t. se compară între ele din punct de vedere al consumului specific de energie. 4 si 5). pentru transformare în Kcal/m3 se multiplică cu 860 Kcal/kWh.1. în functie de nivelul ele asigurare θae si temperatura θp necesară la descărcarea betonului din malaxor..3 valorile (θl — θae) si respectiv (θp — θae) din care se obtin θl si θp.3.0\MATRIXConstr.1 .) 6. C6.. 9.2. Definitivarea solutiei pentru maturizarea critică a betonului 8. 6. Alegerea regimului termic la transportul si punerea în operă a betonului (Anexele C6. rezultă din Anexa C6.2. Exemple de calcul 9.1. puterile specifice Psr si Pst necesare în perioadele tr si tt.10. 4. în kWh/m3. Pentru ipoteze uzuale de organizare a procesului de transport si punere în operă.5) 7. inclusiv măsurile de protectie necesare în diferitele faze ale procesului tehnologic.1 Page 52 of 160 duratele caracteristice: tr.2 cele ale coeficientului K’’t . Pentru tipurile de betoane din Anexa C1 preparate cu agregate av\nd umidităti variabile între 1% si 3% se pot obtine temperaturile finale ale apei θfa si agregatelor.prezintă două variante de regimuri termice diferite din punct de vedere al puterii specifice necesare. t’’t.1 . în W/m3. de scădere a temperaturii în perioada t’t de transport de la statie la obiect iar din Anexa C6. K’t . pct. conform prevederilor din anexa B. de ridicare a temperaturii. Tipul de beton pus în operă: B 250 — L3 — Pa 35 — 31 Compozitia efectivă trebuie să se încadreze în limitele: file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. În tabele se. θfag.1. 5. se remarcă reducerea nesemnificativă a consumului specific de energie pentru varianta Pssmax: desi puterea instalată are o crestere importanta.. B. Regimurile termice posibile pentru asigurarea realizării gradului critic de maturizare Mlc. 04.0. În aceleasi tabele se dau si valorile parametrului Qso pentru evaluarea.4.08.4. 8.. pct. în perioada de transport pe obiect si punere în operă. Parametri generali a. 7. înainte de înghetare. Puterea si consumul specific sînt determinate în conditiile precizate la pct. Consumul specific real de energie la preparare se estimează prin raportarea consumului tehnic la randamentul rp al instalatiilor de încălzire a componentilor evaluat conform prevederilor din Anexa. caracteristică regimului termic adoptat (anexa C. consumul specific de energie necesar pe santier Qss. 4. tt de tratare izotermă si tc de variatie naturală a temperaturii după încetarea încălzirii.2011 .0. 6..5. pct. C7. folosind Anexele C7. consumurilor specifice tehnice de energie cu relatia evidentiată pe ultima linie a tabelului. 5. si de nivelul de asigurare θae se determină în Anexa C6. C7. Odată cu definitivarea regimului termic se evidentiază toti parametrii de care depinde acesta. 7.2.

060 m2K/W. Stabilirea solutiilor de protejare si evaluare a rezistentelor termice R’sj si R’’sj. C = 340. 9.57 b. 2: R’sj = R’’sj = Rs1j = 1.50 m. c.4) se iau în considerare valorile: zk = 6 zile. turnarea betonului se opreste Ia -5° C θae = 0° si -5° C C. 04. b. C. R’sj = R’’sj = 0. θae = 0° -5° si -10° C.0. durata de maturizare critică (Anexa B.4 . Pentru suprafetele orizontale ale fundatiilor se adoptă aceeasi solutie de protejare ca si pentru cele verticale.5ºC.190 = 0. Evaluarea parametrilor ce caracterizează elementul de constructie din punct de vedere al masivitătii si nivelului de protectie termică a.696 + 0. tkc = 64 h. 1. Pentru suprafetele verticale ale diafragmelor se adoptă solutia de a se folosi panouri de cofraj metalice de inventar.pentru metoda conservării căldurii cu aditivi antigel: θae = 0ºC si .7.00 x 2. Kbj..886 m2K/W R’’sz = ? (Anexa C2.5° C C C) θae = 0° -5° si -10° C. poz. 10.696 + 0. .0\MATRIXConstr.10ºC). conform indicatiilor din Anexa C2. C. C = 325.2.4 si valorilor din tabelele C2. Ia flux termic ascendent (de jos în sus).pentru metoda încălzirii după turnare: θae = 0° -5° . conform indicatiilor din Anexa C2.Fundatie: 2.54 până la A = 194.4 rezultă pentru R’sj = R”sj = 0.. poz. cpt. R’sz = 0. Pentru suprafetele verticale ale fundatiilor: panouri din placaj izolate termic cu 5 cm pâslă minerală. tkc = 160 h. col.2011 . (Anexa C2. C. Evaluarea parametrilor (Ms/Rs)j. A/C = 0.190 = 0. C. A/C = 0. dar fără a fi alimentate cu energie termică (metoda conservării căldurii).886 m2K/W file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.. Pe directia celor două axe orizontale.7 poz. din tabelul C2. 13) cu strat de aer vertical de 2 cm.6 . protejate suplimentar cu prelată din pânză impermeabilă de 3 mm (Anexa C2. .50 având h = 1.0.3 si C2. C2. a1. fără aditivi antigel: θae = 0° si -5° (turnarea betonului se opreste la . stratul de aer este însă de 5 cm orizontal. col. 7.1. C. poz. a3. anexa C2.10ºC (turnarea betonului se opreste la .886 m2K/W a2.08. Niveluri de asigurare ce pot fi luate în considerare (Anexa A): pentru metoda conservării căldurii. existente în stoc.7.1 Page 53 of 160 A = 176.7. zk = 2 zile. încălzitoare. 11). 2). C..

Diafragmă dx = 0.00 m.73 – 0. (Ms/Rs)y = 0.0. Fundatie. regim TCk.15 m Pentru R’sxj = R’’sx = 1. R’’sj = ? rezultă din tabelele C2.200 < Kby < 0.08. regim CCk.886.2011 .53) 0. tk = 160 h din Anexa C5.200 dy = 2.pentru diafragmă.725 + 0.576 = 2.4. (M’s/R’s)y = 0. anexa C2.200 din Anexa C4.3.88) Kbx < 0. Kb ≤ 0.060 m2 K/W.3 .5 si C5. regim TCk.254 Kb = 0.67) 0. dz = 1. e Ms/Rs =(Ms/Rs)y = 12.1 Page 54 of 160 dx = 2.4 Kb = 0.8 9.. pentru tk = 160 h (6 zile=. R’sj = 0.300 Pentru directia verticală.(13..1 . Alegerea regimului termic tip la maturizarea betonului Din Anexa C3 rezultă că regimurile termice tip se vor extrage pentru beton B 250 .50 m.73.6 .6.300 (M’’s / R’’s)z Anexa C2.4 (Ms/Rs)x = 13.5 si C2.10 . Ms/Rs Kb θae θb θc tk = t c Zx file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. Metoda conservării căldurii.50 m. 04. Se adoptă regimul termic corespunzător valorii Ms/Rs = 3 >2. Kb ≤ 0.10 – 11.050 9.3.(0.(0.200.200 .0\MATRIXConstr. Pa 35 – 31 din: .953 + 0. (Ms/Rs)x = 0. pct.3 - pentru diafragmă. Anexa C4.96 .93) Kbx < 0.050 din Anexa C4. regim RCk.0.96 – 0.200 < Kbz < 0.pentru diafragmă.pentru fundatie.050 Anexa C2. tk = 64 h din Anexa C5. regimul CCk a. Ms/Rs = 0.3. regim CCk.5 pct. b.58 – 0.(0.pentru diafragmă.58.25 si Kb = 0. tk = 64 h din Anexa C5.L 3. RTCk.

pentru Ms/Rs = 12..3 pentru tk = 64 h. h θb Regim termic Solutia de protejare a θc tk elementului 0 4.5 64 -5 Neeconomică -10 Neeconomică Solutiile „Neeconomice” necesită temperaturi θb > 16.4 prin interpolare între Ms/Rs = 12 si 14. că si cele corespunzătoare nivelelor de asigurare θae = -5ºC si θae = 10ºC. Solutia tk = 64 h si θae = 0ºC trebuie eliminată că neeconomică.5 5.5 9.5 156 160 -5 15.08. 63 9.0\MATRIXConstr.5 2.4 se interpolează între Ms/Rs =12 si Ms/Rs = 14..5 10.9 151 6 b. B 250 – L 3 – Pa 35 – 31.05 – Anexa C4. file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.1 Page 55 of 160 0 2. Solutia tk = 160 h si θae = -5ºC poate fi retinută pentru a fi comparată cu solutiile specifice încălzirii după turnare..6 Se alege regimul termic pentru Ms/Rs = 12.0 2. Element de constructie diafragmă.200 -5 3. Se folosesc Anexa C5.1 pentru tk = 160 h si Anexa C5.0. pct..5. tk θae plan.1 133 5 3 0.. regim CCk.0. Metoda încălzirii după turnare pentru elementul de constructie diafragmă: a. a3 0 16.17ºC respectiv θp > 25 . Se poate retine că solutie certă numai varianta corespunzătoare duratei tk = 160 h pentru nivelul de asigurare 0ºC.7 140 6 -10 4. Regim termic θae Pst Qss t k Solutia de protejare a plan..2. Regim TCk. Kb = 0. 04.5 7. 9.2011 . 30ºC.5 86 -10 Neeconomică Conf.

5 -10 14 14 8.4 207 8.5 88 9. a3 1 10 15 9.8 61 2.6.6 19 0. coeficientul K’t = 0.0 125. b).1 rezultă pentru transportul betonului la distanta D = 5 km cu autoagitatorul prevăzut cu capac (solutia. Din Anexa C6.d).0 20. consumuri specifice totale (Qs).2 1149 67 10.0 -5 1 14 11.4 126.3 38. Regim termic RTCk pentru tk = 64 h. Solutia de protejare θae θb θt θc tr tt tc Psr Pst Qss a elementului 0 3 14 11. 9.7 41.0 34.4.4 1254 134 16. pct.3 64 -5 13 13 11.2 se obtine pentru punerea în operă a betonului în fundatii.2 25. între Ms/Rs = 12. pct.2011 .. folosind bene izolate termic (solutia 2.070. Se foloseste Anexa C5. Tot din Anexa C6.7 41.8 8.4 158 19.0.1 Page 56 of 160 h θb θt θc tt tc W/m3 KWh/ m3 elementului 0 5 5 3. Regimul termic la transportul.6 127 6.2 38.0.0 111.7 9.7 160 -5 5 5 1. minimă.6 b.4 12.2.9 -10 5 5 1.0\MATRIXConstr.0 9.200. 9.08. 1. Din anexa C6.4 1294 208 19. coeficientul K’’t = 0.3 33.4 si 14 se ia în considerare puterea specifică instalată.d).9 Conf. 04. coeficientul K’’t file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.. a3 0 13 13 11. punerea în operă si prepararea betonului .2.6 22.5.7 Conf.3 21.4 34.9 13. Se interpolează pentru Ms/Rs = 12. folosind bene izolate termic (solutia 1.5 7.0 51.4 22.2 se obtine pentru punerea în operă a betonului în diafragme.

5 7.2 7 4.1.7 5 5. analizat la pct. în functie de temperaturile θb stabilite la punctele 9. pct..6 -5 3.8 9.200 Mk = 1310 hºC K’’t = 0.0. Toate valorile θp.. iar consumurile specifice de energie la preparare pentru rp = 1.08.35 9. Valorile temperaturilor θl si θp.0.1 Page 57 of 160 = 0.8 Ipoteze (parametri caracteristici) B 250 + L 3 + Pa 35 – 31 K’t = 0.5 10 5.098 ~ 0.1 133 2.4 a. 9.75 5. file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.5 a si b. În tabelul următor se dă si un exemplu de asemenea bilant energetic. Se folosesc indicatiile din Anexa C.3. 6.5 9.8 9. 8.1 si se tine seama că în conformitate cu prevederile de la pct. se determina din Anexa C6. diu Anexa C7. respectiv 9.5 7.7.6 5.3d din Normativ. În tabelul următor se dă ca exemplu cum se organizează calculul si cum se prezintă parametrii ce caracterizează regimul termic pentru elementul de constructie fundatie. Bilantul energetic În cazul diafragmei pentru care s-au analizat concomitent mai multe variante de regimuri termice.100.6 5.0\MATRIXConstr.4 a si b. temperatura minimă la preparare este θp = +5° C. se rotunjesc în plus pană la grade întregi. 6.070 Ms/Rs = 2. transport.6 -5 0 CCk 3.200 uag = 2% 9.7 5 1.9 151 4.2011 .7 140 3. punere Maturizare în opera Qs rp=1 KWh/ Qso θ’ae θae Tip θb θc tc θl θp KWh/ m3 Qsp KWh/ m3 m3 0 2. Regim termic Nivel de asigurare Preparare.8 9.7 140 4.3.25 θfag = θfc = θae Kb = 0.2 si 7. pentru durata tk = 160 h (6 zile).8 4. 04. tabelul centralizator al rezultatelor reprezintă si bilantul energetic al solutiilor posibile pe baza căruia se alege varianta optimă.

următoarele concluzii: .85 . dacă randamentele instalatiilor de la C preparare si de pe santier sunt egale rs = rp. K’’t de scădere a temperaturii betonului în timpul transportului si punerii în operă..(1.56) dz = 2.diafragmă . 04.2.1 si C3.(1.Pentru niveluri de asigurare de .2011 .50 m.01 .316 Procedând ca la pct.00 m. .4 rezultă pentru R’sj = R”sj = 0.pentru fetele orizontale R’iz = 0.pentru fetele verticale. . c.300 < Kby.01 – 0.0. exemple în Anexele C8. se obtine: dx = 2. (Ms/Rs)x = 1. C.8).1 W/ºC m3 Kb = Kbx = 0.88) (Ms/Rs)’’z = 0 Ms/Rs = 1. (Ms/Rs)x = 1. pentru toate nivelurile de asigurare..08.316 R”sz = ? Din tabelul C2.7.0. solutia 13). 9.Regimul CCk este solutia cea mai economică pentru tk = 160 h si niveluri de asigurare θ’ae = 0° θae = 0° C. Regimurile termice adoptate se evidentiează în fisa tehnologică într-un tabel în care se înscriu si măsurile specifice necesare pentru realizarea lor . a.300 + 0.190 = 0.7. solutia 6) si se acoperă cu o prelată care închide un strat de aer vertical de 2 cm.316 m2 K/W .989 = 4. .8.33 . (Ms/Rs)x = 1.126 + 0.33 – 1. se cofrează si se protejează si la partea superioară cu panouri neizolate termic (Anexa C2.1 Page 58 of 160 Din rezultatele obtinute rezultă pentru elementul analizat .50 m.14) dz = 1.190 = 0. aceste consumuri pot fi reduse si mai mult prin cresterea puterii instalate (după cum rezultă din Anexa C5.(1.126 + 0. În toate variantele consumurile specifice sunt mai reduse dacă se iau măsuri pentru reducerea coeficientilor K’t.0\MATRIXConstr. Kbz file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.794 + 1.85 – 1. R’sj = R”sj = 0. Fundatia.10° regimul RTCk cu tk = 64 h conduc la regimuri termice cu consumuri specifice mai reduse decât TCk cu tk = C 160 h.5° solutia cea mai economică este un regim TCk cu tk = 160 h. 9.b. Marea importantă pe care o prezintă protejarea elementului de constructie în perioada de maturizare critică a betonului în perioada de transport si punere în operă rezultă din exemplul următor în care se analizează elementul de fundatie într-o variantă de protejare insuficientă.2.Pentru durate scurte tk = 64 h regimurile cele mai economice sunt cele de tip RTCk. respectiv orizontal de 5 cm (Anexa C2. Se remarcă faptul ca pentru θae = .

Pentru regimul termic la transport se adoptă din Anexa C6.4 +8. Regim termic tk θ’ae θae θb θe θp Qs0 Qs=Qsp ∆Qs KWh/m3 % 0 0 -5 CCk 160 3 4. din Anexa C6.3.3 se calculează Qsp (Anexa C.0\MATRIXConstr. pct.382.6 +82 -5 -5 6 11.4.1 Page 59 of 160 Din tabelul Anexa C4.5 θae = -10ºC θ’b = 6 = 3ºC = 6ºC = 9ºC b.1 -12.4 6 1.3 pentru Kb = 0. rezultă pentru tk = 160 h. 4.2 17 4.4 +89 9 10 15.0.2 +14 6 8. c. 04.5 θae = -5ºC θ’b = 4.35 17.4 +1. θae = 0ºC θ’b = 2.6 23 22.75 6.2 +4.1 solutia 2 a având K’t = 0..1). 9.2 solutia 1a cu K’’t = 0.08. Rezultă regimurile termice din tabelul următor.6.2011 .200 si tinând seama de prevederile din Anexa C.8 11 10.0. pct.3 se obtin temperaturile θe si θp.a si 9.280 iar din Anexa C6.3 +126 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.. în care s-a evidentiat si diferenta ∆Qs fată de solutiile analizate la pct. 7. iar cu datele din Anexa C7.

Tot din fig.1. Influenta temperaturii betonului la terminarea punerii în operă..).1 TIPURILE DE BETOANE PENTRU CARE S-AU TIPIZAT SOLUTII DE REGIMURI TERMICE SI CARACTERISTICILE LOR Compozitia kg/m3 A/C (*) A C Ag hºC Mk Psex Nr.73 1686 3.5 3. solutia 1.1 Page 60 of 160 d. 6.4. indiferent de metoda adoptată pentru maturizare (conservarea căldurii sau încălzirea după turnare). dacă randamentele sunt egale (rs = rp).5 5. 04. θb iese în evidentă dacă se aplică conditiile de transport si punere în operă de la pct.0. rezultă regimurile termice la transport si preparare din tabelul următor în care s-au evidentiat de asemenea diferentele ∆Qs fată de solutiile analizate la pct.445 170 240 1971 0.a.405 178 244 0. 6. ANEXA C. Pentru aceste motive consumurile specifice minime de energie se obtin întotdeauna în cazul temperaturilor θb minime.462 a 176 289 0.2 7 7.2011 .35 12. la D = 5 km.Asteptarea în bene de 1 m3 neprotejate si punerea în operă în fundatii (Anexa C.6 0 0 3. . p. si 9.a). K’t = 0.382. b.73 1686 3. θ’ae rămânând constanti (fig. Limite a B 150-L2-Pa 351 31 c b 162 240 0. ceilalti parametri K’t.1. K”t.1. Regim termic tk θ’ae θae θb θe θp Qs0 Qs=Qsp ∆Qs KWh/m3 % 0 0 -5 CCk 160 -5 -5 -10 2. K’’t = 0.5 6.8 +3.6.68 1576 3.6 11 4. t’t = 20.08.8 +42 4. Tipul betonului crt.Transportul betonului cu autoagitătorul de 5 m3 prevăzut cu capac (Anexa C. 9..0 14 15. de mai sus variantei de regim termic analizată la pct.0..6.7 5 1. Se subliniază faptul că diferente (θp – θb) este cu atât mai mare cu cât creste temperatura θb.61 1422 4.5 9.2.a. t’’t = 40.254 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0\MATRIXConstr..4.6.75 5.3 +54 Ipoteze: .6 +28 3.280. rezultă că diferentele (θp1 – θp2) sunt întotdeauna mai mari decât (θb1 – θb2).a). solutia 2.1 +5.2 +1.

247 194 313 0.112 a B 250-L3-P 404 31 c b 176 298 0.0.320 185 298 1818 0.1 EVALUAREA REZISTENTELOR TERMICE ALE PROTECTIEI BETONULUI file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.57 1189 6.244 195 342 1812 0. 04.507 a.64 1488 4.0. compozitia de bază c. limita superioara din punct de vedere al dozajului C ANEXA C.08.900 185 325 1854 0.62 1316 5..511 a B 300-L3-P 405 31 c b 185 342 0.54 1108 6.0\MATRIXConstr.421 a B 250-L3-Pa 353 31 c b 176 325 0.886 194 340 0..54 1220 4.57 1189 6.1 Page 61 of 160 B 200-L3-Pa 532 31 b 185 289 1886 0.64 1488 4.57 1310 4.59 1243 5.2.57 1310 5.2011 .62 1316 5.181 205 360 0.216 c 194 303 0. limita superioară din punct de vedere al raportului A/C (Mk) b.

2. R’s1j .2 EVALUAREA PARAMETRILOR (MS / RS)j SI Kbj PE DIRECTIA dj file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.08.7. corespunzatoare solutiilor de sporire a rezistentei termice. ANEXA C. R’s3j .7. 04.b.2. R’’s1j respectiv Rs3j.2011 .2..a. col. 2 sau 5 pot fi majorate prin adaugarea valorilor din Tabelul C.0\MATRIXConstr..0.0.1 Page 62 of 160 Nota: (*) Valorile Rs1j. R’’s3j extrase din tabelul C.

3 EVALUAREA PARAMETRILOR (MS / RS)j SI Kb PENTRU UN ELEMENT DE CONSTRUCTIE file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.1 Page 63 of 160 ANEXA C.0.0\MATRIXConstr.0. 04..08.2011 ..2.

04.0\MATRIXConstr..4.2011 .0.2.1 Page 64 of 160 ANEXA C.. file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.08.0.

0\MATRIXConstr.2011 .0.1 Page 65 of 160 ANEXA C.08..2.0.5 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. 04..

2011 .2..08.6.0.0\MATRIXConstr..0. file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. 04.1 Page 66 of 160 ANEXA C.

7.2. REZISTENTELE TERMICE ALE UNOR SOLUTII RECOMANDATE PENTRU PROTEJAREA SUPRAFETELOR ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE DIN BETON C.0. Răcire Solutia de protejare Nr.0\MATRIXConstr..08..0.2.1 Page 67 of 160 ANEXA C. naturală Încălzire după turnare file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.a.7. 04.2011 .

717 0. 04.0\MATRIXConstr..060 aer 0.043 0.5% punti termice Cofraje metalice încălzitoare (perete dublu) protejate la exterior cu 6 cm 10 vată minerală de sticlă (100 Kg/m3) sau 8 cm de pâslă minerală (250 Kg/m3) si 14.655 aer - 0.08.122 0.010 5 0.043 aer 0.739 0.126 0. 121 0.043 Idem. aer abur 0. 1.073 mm.004 0. (p = 250 Kg/m3.092 0.696 minerală.694 abur 5 Idem cu 4 cm de poliuretan 0.756 0.004 0.160 0. 3 Plapumă din poliuretan de 3 cm 4 grosime intre două folii de polietilenă de 1 mm. RS1J Mediu încălzit 3 abur 0.722 - file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.1 Page 68 of 160 crt.049 grosime.08) aer 0..700 0.2011 .079 mm cuplată cu folie de 1 mm gros. izolate termic cu 5 cm pâslă 7 8 Cofraje metalice neprotejate termic 0.651 abur - 0.036 Panouri de cofraj din placaj F de 10 6 Idem.3% punti termice.0.116 0.904 0. λ = 0.077 R’S0J RS3J 0 1 2 4 0. aer abur 0.047 0.049 0. 0.053 Folie de polietilenă do 1 mm 1 Prelată din pînză impermeabilă de 3 2 PreIată din pînză impermeabila de 3. izolate termic cu 6 cm de 9 pâslă minerală având 9.117 mm tipizate neizolate termic aer abur 0.0.083 0.943 abur 0. aer 0.713 aer abur 0.

.186 0.2.b.2.176 0.190 descend 0. SPORIREA REZISTENTELOR TERMICE RS1J.7a 0..170 0.1 Page 69 of 160 11 Terenul de fundatie (dezghetat)  - - - ANEXA C.146 0.0.216 0. RS3J PRIN PROTEJAREA SUPLIMENTARĂ CU FOLIE DE POLIETILENĂ SAU PRELATĂ CE ÎNCHID UN STRAT DE AER STATIONAR C.196 0.7a 0.210 0.166 0.186 0.2.2. de grosime Flux termic 1 cm 2 cm 5 cm orizontal de grosime Solutia 12 1 tabel C. -10ºC Ms / Rs = variabil Anexele ce contin regimurile termice tipizate pentru metoda file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. 04.206 0.146 descend 0.0. protejare 1 cm 2 cm 5 cm cm cm 10 15 vertical.176 0.180 0.206 0.0\MATRIXConstr.176 0.196 ANEXA C.166 ascend 0.166 Solutia 13 2 tabel C. de crt.170 0.08.200 0.216 0.180 0.190 0.7a 0.2011 . Strat de aer Solutia Nr.196 0.7.200 0.3.186 0. -5ºC. TIPURI DE REGIMURI TERMICE PROIECTATE ÎN FUNCTIE DE PARAMETRII CARACTERISTICI θae = 0ºC.190 ascend 0.156 0.7.210 Solutia ascend 3 14 tabel descend C2.

5 C5.6 C5.8 C5..1 Page 70 of 160 ConserNr.5 C5.7 - - - C4.8 0.7 C5.1 - 0.050 160 C4.10 (*) Valorile între 64 h .4 - - - var* 4 B 250-L3-P 40-31 0.0.200 var* C4.6 C5.050 160 C4.7 C5.3 - - - B 250-L3-Pa 353 31 0.6 C5.0\MATRIXConstr.200 var* C4.08.050 var* C4. 160 h (si peste) sau 2 zile .8 - - - 5 B 300-L3-P 40-31 0. Tipul betonului crt..4 C5.0.8 C5.3 C5.200 var* C4.2 - - 64 C4.2 - - 64 C4. 04.9 var* C4.5 - - - 160 C4.200 var* C4.2 - - - B 200-L3-Pa 352 31 0. Kb tk (h) varea caldurii CCk Încălzirea după turnare TCk RCk RTCk 0 1 2 3 4 5 6 7 B 150-L2-Pa 351 31 0.3 C5.5 C5.1 - - 64 C4...2011 ..1 - - 64 C4. 6 zile (si peste) file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1..6 - - - 160 C4.6 C5.050 var* C4.5 C5.4 C6.7 0.

M = 1488 h0C 3 k ANEXA C.0\MATRIXConstr..2011 . 04.4.0.2.200 b Beton B 200 – L – Pa 35-31. θae Ms >6z=160h 6z=160h 5z=136h 4z=112h 3z=88h 2z=64h 0 C Rs θb 3 θc 4 t c θb 6 θc 7 t c θb 9 θc 10 t c θb 12 θc 13 t c θb 15 θc 16 t c θb 18 θc 19 t c 1 2 5 8 11 14 17 20 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.1 Page 71 of 160 Regim termic CC k Element de constructie K = 0.0..08.

5 6.5 144 4.5 6.4 86 16.4 87 - - - 11 1.0 294 8 3. 04.3 126 6.1 Page 72 of 160 1 1.0 136 7.3 293 4.0 140 5.2 219 10 2.2 85 - - - 6 6 2.4 105 9.5 15.5 5.5 8.5 136 5.3 386 6 3.7 109 7.2 144 9 4.5 10.5 13.1 124 7.9 128 9 6.4 109 - - - - - - 1 1.5 21.4 64 6 1.7 154 5.5 104 8.7 121 4.2 123 6.0.9 106 13 9.5 4.3 132 5.5 155 3.3 121 5.6 326 4.5 152 4.3 86 - - - 5 5 3.4 143 7 4.1 64 5 1.5 7.0.5 11.5 4.5 9.5 16.2 158 3.6 86 - - - 14 4 1.5 9.5 7.7 154 6 5.0 176 6 5.5 - - 7 0 8 1.8 88 - - - 10 1.5 107 8.3 107 8.6 87 14.5 9.5 19.3 112 10.5 12.2 129 7.4 64 -5 4 3.5 6.7 143 7 6.5 4.7 209 3.5 20.6 64 3 2.9 311 3.5 12.7 141 3.5 6.5 10.5 11.2011 .1 87 - - - 7 - - - 8 3.9 243 3.1 145 9 3.5 13.5 10.7 64 2 1.6 171 7 4.5 6.6 176 2.1 112 13 11.7 258 4.5 13.5 6.6 133 12 5.1 108 16 7.6 148 3.5 8.5 21.0 87 15.3 85 14.5 7.6 146 5.5 10.5 11.2 136 10 5.5 8.3 109 12 9.5 3.2 127 6.5 147 11 2.5 14.0\MATRIXConstr.6 139 8 5.9 87 - - - file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.9 87 16.3 207 5.08.6 186 2.1 386 5 4.6 63 4 1.5 10.5 131 5.2 386 6 4.5 9.7 87 13.8 110 15 8.0 105 14 9.5 11.1 88 - - - 16 7 1.5 9.0 85 - - - 12 2 1.5 18.5 9.6 154 7 4.5 14.9 122 9 7.5 8.5 8.5 127 5.8 224 3.5 4.2 64 3 1.4 138 5.1 266 4.5 3..5 2.6 86 15.5 20.5 8.7 64 2 1.8 125 11 7.5 87 15.5 109 12 10.2 108 12.5 8.3 196 2.5 3.5 21.5 10.1 111 14 9.9 117 8.5 5.2 110 9.5 106 11.4 85 - - - 1.5 11.5 8.9 106 9.4 137 4.3 88 15..5 12.8 209 2.9 132 14 4.5 8.5 12.3 133 9 6.5 1.3 111 11.3 132 6.3 133 8 7.5 7.5 9.5 12.5 15.5 7.5 9.5 22.5 7.1 147 4.9 85 - - - 9 1.5 15.5 2.8 108 10.

5 5.1 8.1 Page 73 of 160 Regim termic CC k Element de constructie K = 0.0 9.3 6.5 6.4 5 7 8 2.6 15.2 10.6 4.6 9.9 10.5 1.9 10.0 3.1 c θb 9 2.5 13.0.2 1.1 4.5 2.1 4.200 b Beton B 250 – L – Pa 40-31.8 11.7 11.4.3.5 16..7 1.5 2.3 8.6 5.0 7.5 3.5 1.2 7.5 4.5 6.5 14.5 7.4 10. file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.5 7 7 8 10 4.5 1..6 9.5 4.8 8.5 7.200 b Beton B 250 – L – Pa 35-31.5 12.5 1.2 14.5 2 4 1.5 13.5 11.5 1.5 2.8 9.2 12.2011 .5 10 11 θc 16 14.5 5.1 8.7 10.3 17.5 13.1 14.5 4.5 4.0 8. M = 1310 h?C ? 3 k ANEXA C.5 9.5 6.5 1.0 c θb 18 10.0 4.9 9.1 8.0 6.4 5.5 4.5 - θc 4 8. M = 1324 h?C ? 3 k ANEXA C.5 2.4 5.8 2.5 9 10 11 12 14 6.6 18.5 3.2 6.5 4.5 16 - θc 19 19.5 2.7 14.8 5.5 4.4 6.5 3.4.5 5 6 θc 7 9.5 7 8 θc 13 11.5 5.5 2.5 5 6 7 2.2 18.5 4.5 5.5 4.0\MATRIXConstr.5 3.0.5 3.9 9.9 9.5 4.7 6.5 14.6 3. 04.3 6.8 15.7 6.1 18.5 8.0 13.5 10.8 14.08.5 1.7 - t c 1 5 168 176 185 198 214 231 251 278 306 340 340 257 177 233 191 169 - 8 153 160 133 139 145 153 134 141 151 160 136 136 138 145 136 154 140 130 147 157 157 11 123 128 133 118 122 127 134 121 127 135 136 136 122 128 136 125 118 130 124 126 126 14 106 110 101 104 108 112 105 109 112 106 106 111 112 107 102 109 105 112 110 112 109 17 87 84 86 88 85 88 85 88 88 88 87 86 87 85 87 87 88 88 87 88 87 20 64 64 62 64 63 64 64 64 62 64 63 64 64 63 63 64 - 0 8 9 10 11 12 14 16 1 2 3 -5 4 5 6 7 Regim termic CC k Element de constructie K = 0.5 1.5 8.5 3.5 4.2 11.8 5.5 7.5 5.4.5 6.5 3.1 5.5 4.6 10.3 9.5 4.1 4.8 c θb 15 5.5 12.7 19.2 7.5 2.7 8.2 2.5 10.5 5.5 15 16 18 12.4 6.1 7.4 c θb 12 3.7 4.1 - c θb 6 1.5 2.3 7.2 20.2 4.0 3.5 6.2 4.1 8.7 5.5 3.9 7.3 6.6 8.5 3.8 12.5 3.5 7.3 6.5 4.5 8.4 6 7 θc 10 10.4 7.2 3.5 1.5 8.4 13.7 6.9 9.9 4.4 8.5 6.7 4.5 12.5 3.5 2.3 6.5 1.1 9.5 6.3 17.1 12.2 1.5 3.5 1.5 2.2 7.1 16.5 4.3 5.5 15.0 4. θae 0C Ms Rs 2 1 2 3 4 5 6 7 >6z=160h 6z=160h t 5z=136h t 4z=112h t 3z=88h t 2z=64h t θb 3 1.9 9.5 4.5 15.5 5.9 10.9 6.

1 3.3 6. 04.6 8.5 2.4.5 5.1 6.5 13.0 85 9.5 3.2 15.4. M = 1324 h?C ? 3 k ANEXA C.0 9.0 3.8 7.6 11.0\MATRIXConstr.5 12.2 17.7 8.1 12.3 85 12.5 1.1 121 125 130 136 120 125 131 136 124 129 136 136 129 136 3.5 5 5 6 10.5 - 10.5 15.4 9.5 4.5 2.5 8 12.5 5.5 5.5 2 3 8.5 7.5 3.5 14.5 4.6 112 107 103 110 108 102 106 6.8 7.5 14 15 16 - 20.9 87 10.5 4.5 4.5 2.5 11.4 2.5 3.5 4.5 7.8 2.6 83 14.7 7.9 4.5 2.8 7.8 85 7.4 9.5 3.7 11.5 4.8 4.5 2.5 7.5 6.5 1.2 7.5 10.6 15.1 4.5 2.8 4.5 5.5 4.1 Page 74 of 160 θae 0C Ms Rs 2 1 2 3 4 5 6 7 >6z=160h 6z=160h t c 5z=136h t c 4z=112h t c 3z=88h t c 2z=64h t c θb 3 θc 4 θb 6 θc 7 θb 9 θc 10 θb 12 θc 13 12.2 13.5 3.5 1.0 8.7 7.200 b Beton B 250 – L – Pa 40-31.5 16.5 5 6 11.6 10.6 4.1 88 10.7 5.7 3.7 2.0 88 7.5 10 10 11 12 13 θc 16 θb 18 θc 19 t c 1 5 8 11 14 17 20 1.4 1.9 6.5 7 7 8 9 105 108 112 104 107 110 104 107 112 107 107 112 109 112 87 14.7 8.5 4.4 17.5 18. θae Ms >6z=160h 6z=160h 5z=136h 4z=112h 3z=88h 2z=64h file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.4 88 12.5 1.5 14.8 17.5 4.5 3.5 8.3 3.5 1.5 6.5 11.5 5.0 19.1 18.5 9.3 17.5 7.1 87 6.5 1.6 6.5 2.5 4.5 6.3 132 122 135 126 121 127 119 3.7 9.5 11.6 87 84 88 87 86 84 86 11.5 8.7 9.6 7.4 7.6 132 148 135 157 143 127 140 2.5 13.3 6.5 3.5 3.5 2.0 162 170 179 190 202 217 235 257 282 312 340 297 1.6 10.5 7.5 3.3 5.9 6.0 6.0.8 - 64 63 64 64 63 64 63 64 64 64 - 0 8 9 10 11 12 14 16 1 2 3 -5 4 5 6 7 1.8 7.8 13.5 1.5 5..2 5.5 3.1 1.5 86 13.0 6.5 2.2 1.5 1.5 8.5 6.9 4.5 3.3 5.5 4.3 5.8 6.1 13.5 3.6 149 155 130 136 141 148 156 136 144 154 136 136 153 157 2.5 6.5 9.3 8.5 1.5 8.5 4.5 1.0 - 64 64 36 63 63 62 - Regim termic CC k Element de constructie K = 0.5 3..3 10.6 4.5 16.5 9.2 7.5 13.5 7 11.2 - 171 215 378 246 184 - 2.5 11 15.6 4.5 5 6 7 11.7 10.2011 .6 7.5 12.5 1.2 11.8 20.1 19.2 5.6 8.1 85 10.5 - 20.4 14.2 θb 15 5.4 2.5 2.1 5.4 10.08.3 3.5 5.5 8.7 85 8.5 1.0.5 3.2 87 11.5 6.5 6.5 9.

7 8.3 8.5 5.5 5.08.5 3.5 9.9 6.5 1.2 13.5 2.5 3.7 9.4 1.7 7.5 3.2 1.2011 .4 17.6 4.0 85 9.0 6.5 2.4 9.1 1.5 10 10 11 12 13 θc 16 t c θb 18 θc 19 t c 1 5 8 11 14 17 20 1.7 8.5 8.8 17.0 19.6 10.5 5.5 5.5 9.6 7.2 17.3 3.5 4.4 2.5 4.1 Page 75 of 160 0 C Rs 2 1 2 3 4 5 6 7 θb 3 θc 4 t c θb 6 θc 7 t c θb 9 θc 10 t c θb 12 θc 13 12.7 10..6 112 107 103 110 108 102 106 6.8 20.1 12.5 8.5 3.4 88 12.2 t c θb 15 5.5 2.5 5 5 6 10.3 6.6 4.2 5.3 3.5 14 15 16 - 20.5 86 13.3 5.8 4.5 3.5 13. 04.5 1.1 3.2 7.9 4.5 4.6 10. θae 0 Ms Rs >6z=160h 6z=160h t 5z=136h t 4z=112h t 3z=88h t 2z=64h t C θb θc c θb θc c θb θc c θb θc c θb θc c θb θc t c file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.7 85 8.1 19.8 6.5 1.1 5.5 6.5 7 7 8 9 105 108 112 104 107 110 104 107 112 107 107 112 109 112 87 14.5 5 6 11.5 7.5 2.5 5.6 149 155 130 136 141 148 156 136 144 154 136 136 153 157 2.6 8.2 5.5 4.1 6.5 16.5 3.5 1.0 88 7.0 162 170 179 190 202 217 235 257 282 312 340 297 1.5 6.5 1.8 7.3 5.8 85 7.5 1.1 121 125 130 136 120 125 131 136 124 129 136 136 129 136 3.5 4.3 10.1 88 10.5 4.0 3.4 2.8 7.5 13.2 11.5 10.5 8.5 5.4 14.5 15.7 7.5 1.6 4.6 83 14.5.4 10.5 3.5 9.5 11 15.5 6.5 9.5 5 6 7 11.8 13.5 6.5 18.3 6.0.6 7. M = 1488 h?C ? 3 k ANEXA C.8 2.5 4.4.9 87 10.7 3.0 6.1 18.5 1.5 7 11.5 7.0.5 3.5 3.2 - 171 215 378 246 184 - 2.6 6.8 - 64 63 64 64 63 64 63 64 64 64 - 0 8 9 10 11 12 14 16 1 2 3 -5 4 5 6 7 1.5 2.5 1.5 7.5 5.5 3.5 1.5 2.5 1.5 3.6 11.5 - 20.2 15.5 4.7 5.4 9.3 17.3 5.0 9..5 16.050 b Beton B 200 – L – Pa 35-31.5 2.6 8.4 7.1 85 10.6 87 84 88 87 86 84 86 11.8 4.5 13.7 11.5 12.5 6.5 6.8 7.1 4.5 2 3 8.5 11.2 7.5 2.5 7.7 9.5 4.3 132 122 135 126 121 127 119 3.5 3.5 12.2 87 11.1 13.5 4.6 132 148 135 157 143 127 140 2.5 11.9 4.5 8.0\MATRIXConstr.5 7.0 - 64 64 36 63 63 62 - Regim termic CC k Element de constructie K = 0.5 4.5 6.5 3.3 85 12.0 8.5 8.8 7.6 15.5 2.9 6.5 3.7 2.5 8 12.1 87 6.5 4.5 2.5 11.5 14.5 - 10.5 14.5 1.

1

Page 76 of 160

1

2 1 2 3 4 5 6 7

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13 13 12 10 10 10 9 8 8 8 6 6 5 4 3 -

14

15 6,5 7,5 7,5 8,5 8,5 9,5 10,5 11 11 12 12 13 14 16 -

16

17

18

19

20

1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 2 4 7 -

10 9 8 7 6 5 4 4 3 2 2 1 1 1 -

171 181 184 184 214 229 261 288 319 378 378 378 282 197 -

2,5 2,5 2,5 2,5 3,5 3,5 3,5 4,5 4,5 5 5 6 7 9 -

11 10 8 8 8 7 6 6 5 4 3 3 2 2 -

138 143 149 157 138 146 159 143 152 152 160 151 153 148 -

3,5 3,5 3,5 3,5 4,5 4,5 4,5 5,5 5,5 6 7 7 8 10 -

12 11 10 9 9 8 7 7 6 5 5 4 3 2 -

116 121 126 131 120 126 135 126 129 129 125 133 135 132 -

4,5 4,5 4,5 5,5 6,5 6,5 6,5 7,5 7,5 8 9 9 10 12 -

103 108 111 105 99 104 110 105 105 109 106 112 112 110 -

15 14 13 13 12 11 11 10 9 9 8 7 6 5 -

87 84 87 84 87 85 84 84 87 83 88 88 88 86 -

12,5 12,5 13,5 14,5 14,5 15,5 16 17 18 18 19 20 -

20 19 19 18 17 16 15 15 14 13 12 12 -

62 94 63 61 63 63 64 62 61 64 63 62 -

0

8 9 10 11 12 14 16 25

1 2 3 -5 4 5 6

122 1,5 1,5 2,5 3,5 8 5 4 4 198 295 238 188 2,5 3,5 3,5 4,5 5 6 10 9 7 6 4 3 147 136 158 146 149 146 3,5 3,5 4,5 5,5 6 7 11 136 9 127 8 122 7 127 5 121 4 8 6 108 11 9 86 7,5 8 103 10,5 11 83 6,5 8 109 9,5 11 86 5,5 9 111 9,5 13 82 5,5 11 104 8,5 14 82 4,5 12 107 17 15 84

13,5 13,5 14,5 15,5 15,5 16

21 19 18 17 16 14

60 63 62 62 63 64

Regim termic CC

k

Element de constructie K = 0,05
b

Beton B 250 – L – Pa 53-31; M = 1310 h?C ?
3 k

ANEXA C.4.6.

θae
0

Ms Rs

>7z=160h

7z=160h t

6z=136h t

5z=112h t

4z=88h t

3z=64h t

C 2

θb
3

θc
4

c

θb
6

θc
7

c

θb
9

θc
10

c

θb
12

θc
13

c

θb
15

θc
16

c

θb
18

θc
19

t

c

1

5

8

11

14

17

20

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

1

Page 77 of 160

1 2 3 4 5 6 7 0 8 9 10 11 12 14 16 25

1,4 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 2 4 -

8 7 7 6 5 5 4 3 3 2 1 1 -

163 172 180 172 209 226 246 272 300 333 333 242 -

1,5 1,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 3,5 3,5 3,5 3,5 4 5 6 -

10 9 9 8 8 7 6 6 5 5 4 3 2 2 -

149 155 128 134 141 148 160 140 150 160 160 160 151 156 -

2,5 2,5 2,5 2,5 3,5 3,5 3,5 4,5 4,5 4,5 4,5 5 6 7 -

11 10 9 8 8 8 7 7 6 5 5 4 3 2 -

118 123 128 134 118 122 131 118 124 131 134 134 129 134 -

3,5 3,5 3,5 3,5 4,5 4,5 5,5 5,5 5,5 6,5 7 7 8 9 17

12 11 10 9 9 8 8 8 7 7 6 5 4 3 1

101 104 112 112 103 106 102 106 109 102 102 107 104 107 101

5,5 5,5 5,5 6,5 6,5 6,5 6,5 7,5 8,5 9 9 10 11 12 -

14 13 12 12 11 10 10 9 9 8 7 7 6 5 -

82 85 87 83 86 88 86 88 85 85 88 86 84 86 -

9,5 10,5 10,5 11,5 11,5 12,5 13,5 13,5 14 15 15 16 17 18 -

18 17 16 16 15 15 15 14 13 12 11 11 10 9 -

63 62 63 61 63 62 62 62 63 62 64 63 62 93 -

1 2 3 -5 4 5 6

1,5 1,5 2 3 4 -

9 6 1 2 3 -

167 221 339 221 168 -

2,5 2,5 3,5 4,5 5,5 6

10 8 8 7 7 3

126 144 131 118 114 139

2,5 3,5 3,5 4,5 5,5 6

10 10 8 7 7 5

126 115 131 118 114 113

3,5 4,5 4,5 5,5 6,5 7

11 11 9 8 8 6

106 99 107 102 98 100

5,5 6,5 6,5 7,5 8,5 9

13 13 11 11 10 8

85 82 86 84 82 84

10,5 10,8 11,5 12,5 13,5 14

18 17 16 16 15 13

61 63 63 62 61 62

Regim termic CC

k

Element de constructie K = 0,05
b

Beton B 250 – L – P 40-31;
3

ANEXA C.4.7.

θae
0

Ms Rs

>7z=160h

7z=160h t

6z=136h t

5z=112h t

4z=88h t

3z=64h t

C 2

θb
3

θc
4

c

θb
6

θc
7

c

θb
9

θc
10

c

θb
12

θc
13

c

θb
15

θc
16

c

θb
18

θc
19

t

c

1

5

8

11

14

17

20

1

-

-

-

-

-

-

1,5

10

135

2,5

11

112

4,5

13

88

9,5

18

63

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

1

Page 78 of 160

2 3 4 5 6 7 8 0 9 10 11 12 14 16 25

1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 2 3 -

7 7 6 5 5 4 3 3 1 1 -

174 185 197 212 231 248 274 305 336 289 -

1,5 1,5 1,5 2,5 2,5 2,5 2,5 3,5 3,5 3,5 3,5 5 6 14

10 9 8 8 7 7 6 6 5 5 4 3 2 1

150 158 160 136 143 151 160 138 146 160 160 144 147 142

2,5 2,5 2,5 2,5 3,5 3,5 3,5 4,5 4,5 4,5 5 6 7 16

11 11 9 8 8 7 7 7 6 5 4 4 4 1

119 125 131 136 119 125 121 117 122 129 129 122 127 113

3,5 3,5 3,5 3,5 4,5 4,5 4,5 5,5 5,5 6 6 7 8 17

12 11 10 9 9 8 7 7 7 5 5 4 4 2

103 106 111 95 105 108 112 105 108 110 110 111 104 101

5,5 5,5 6,5 6,5 6,5 7,5 7,5 8,5 9 10 10 11 12 19

13 12 12 11 10 10 10 9 8 8 7 6 5 3

83 86 83 85 88 84 86 84 83 80 81 83 84 88

10,5 10,5 11,5 11,5 12,5 12,5 13,5 14 15 15 16 17 18 -

18 17 17 16 16 14 14 13 13 11 11 10 8 -

61 63 61 63 61 63 62 62 60 62 60 62 63 -

1 2 3 -5 4 5 6

1,5 1,5 1,5 2,5 3,5 -

10 8 2 3 4 -

161 219 342 223 166 -

2,5 2,5 3,5 3,5 4,5 -

11 9 8 6 6 -

123 138 124 144 130 -

2,5 3,5 3,5 4,5 4,5 5

11 10 8 8 6 4

123 113 124 114 130 133

3,5 4,5 4,5 5,5 5,5 6,5

12 11 10 9 7 7

104 98 105 100 108 101

5,5 6,5 6,5 7,5 7,5 8,5

14 13 12 11 10 9

84 81 85 83 88 85

10,5 11,5 11,5 12,5 12,5 13,5

19 19 16 16 15 14

61 60 62 61 64 62

Regim termic CC

k

Element de constructie K = 0,05
b

Beton B 300 – L – P 40-31;
3

ANEXA C.4.8.

θae
0

Ms Rs

>7z=160h

7z=160h t

6z=136h t

5z=112h t

4z=88h t

3z=64h t

C 2

θb
3

θc
4

c

θb
6

θc
7

c

θb
9

θc
10

c

θb
12

θc
13

c

θb
15

θc
16

c

θb
18

θc
19

t

c

1

5

8

11

14

17

20

1 2

-

-

-

-

-

-

1,5 1,5

11 11

125 129

2,5 2,5

12 11

101 103

3,5 4,5

13 13

87 80

8,5 8,5

17 16

62 63

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

B 200 – L – Pa 35 – 31.5 2.5 4.5 9.5 1.5 3.5 4.5 5.0.5 1.5 1.5 2.5 6.5 5.5 9.5 2.5 14 12 12 10 10 8 80 74 80 85 81 87 7.5 10.05.5 5.5 1.5 4.5 3.5 8.5 3.5 2.5 4.5.5 8.5 3.5 2.5 8 9 15 13 12 11 10 10 9 9 9 8 8 6 5 3 82 84 86 88 83 86 88 84 86 81 84 83 83 8.5 9.075 b s ANEXA C.5 4.5 4.5 10..5 6.5 1. Mk = 1488 3 B 250 –L – Pa 53 – 31.5 6.5 5.5 2.5 3.5 11.5 3.5 - 6 6 5 4 4 3 2 - 170 179 192 207 223 264 300 - 1.5 1.5 4.5 2.0.5 5.5 3.5 8.2011 .5 12 11 10 9 8 7 106 96 104 95 104 97 4.5 2.5 9. Mk = 1310 3 Ms Rs 1 θb 0C θb 0C θc 0C t t t c P st Q ss θb 0C θb 0C θc 0C t t t c P st Q ss h 5 h 6 W/mc 7 KWh/mc 8 h 12 h 13 W/mc 14 KWh/mc 15 2 3 4 9 10 = 0?C 11 Nivel de asigurare file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.5 12 13 14 15 - 16 15 15 14 13 13 12 12 11 11 10 9 - 61 63 61 62 64 62 64 62 62 60 60 60 - 1 2 3 -5 4 5 6 1.5 3.5 3.5 10.1.5 2.5 17 16 15 14 14 13 63 62 64 63 61 64 Regim termic TC k t = 160 h = 6 zile.5 10.5 1.5 3.5 10 10 8 8 6 6 136 117 131 114 124 116 2.5 2.5 4.5 7.08.5 6. M ? lim M (CC ) k s s k R R s s K = 0.5 2.5 4 10 8 8 6 3 117 131 114 124 149 1.5 6 6 13 11 10 10 9 9 8 8 7 7 6 5 4 2 107 111 98 102 105 109 98 101 106 110 100 107 101 4.5 4.5 3.5 2.5 1.5 3.5 4 10 9 8 8 7 7 6 6 5 3 4 3 1 139 146 153 160 131 137 145 155 160 145 148 145 1..5 5 11 10 10 9 8 8 7 7 7 6 5 5 3 1 134 111 115 120 125 131 113 118 124 132 117 125 127 2.5 2.1 Page 79 of 160 3 4 5 6 7 8 9 0 10 11 12 14 16 25 1.5 4.5 2 2 - 8 5 1 3 - 163 227 306 199 - 2. 04.5 4.5 3.5 3. K = 1.5 2.5 1.5 3.5 5.5 4.5 1.0\MATRIXConstr.

8 49.2 1.5 11.0 1.0 1.3 5.0 = -5?C 4 3.3 14.4 117.6 2. K = 1.6 102.4 147.7 1.0 123.1 4 2.4 16.08.8 96.1 4.6 75.4 65.9 117.8 107.0 34. Mk = 1182 h?C 3 Ms Rs 1 θ b θ b θ c t t t c P st Q ss θ b θ b θ c t t t c P st Q ss 0 C 0 C 0 C h 5 h 6 W/mc 7 KWh/mc 8 0C 0 C 0 C h 12 h 13 W/mc 14 KWh/mc 15 2 3 4 9 10 = 0?C 11 Nivel de asigurare 14 16 25 4 4 3.0 1.0 88.0 9.9 7 0.7 39.6 42.075 b s ANEXA C.4 - - - - - file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.1 28.4 84.9 78.0 1.7 Regim termic TC k t = 160 h = 7 zile..4 11.2 110.3 124.6 42.7 6.7 2.0 1.0 67..3 121. Mk = 1324 h?C 3 B 300 – L – Pa 40 – 31.6 34.3 1.2 5.8 1.7 1.8 150.4 1.6 80.1 Page 80 of 160 12 14 5 16 25 5 3.8 16.6 74.0 26.3 4 4 3.4 85.6 48.6 0 46 0 3.2011 .1 56.8 3.0 1.1 81.4 28.9 Nivel de asigurare 6 2.3 1. M ? lim M (CC ) k s s k R R s s K = 0.7 7.1 143.3 8.8 2.9 99.0 1.6 7.1 92.4 = -5?C 0 79.4 111.5 1.5 112.8 104.8 128.5.0 1.0 1.0 23.4 13.2 14.6 13 24 34 45 56 67 77 99 120 217 0.3 1.05.0 28.6 2.7 -1.9 4.6 4 1.0.0 71.1 95. 04.2 2.2 63.0 1.0 8.2 108.6 Nivel de asigurare 5 6 7 8 9 10 11 12 14 16 25 5 5 2.6 94.0 1.5 47.4 48.8 35.0 2.3 137.9 13 24 34 83 0.2 131.6 79.2 4 2.1 124.6 113.4 6.2 3 12 20 59 0 0. B 200 – L – Pa 40 – 31.8 52.9 67.4 57.9 122.7 9.0 35.0.0 92.5 1.2.0\MATRIXConstr.4 1 10 19 29 39 48 58 77 87 106 194 0 0.2 52.6 2.7 2.9 64.1 1.9 1.4 80.3 1.9 9 17 56 0.0 38.8 125.8 108.

7 45.7 13.6 34.4 11.6 32.3 12.2 42.5 13.5 123.0 1.6 = -5?C 12.3 14.0 35.0 95.9 2.9 122.8 49.6 3 23 42 61 81 100 0.6 100.8 37.8 13.7 4.1 2.0 1.5 11.8 12.1 27.1 105.5 1.0 1.2011 .5 1. M ? lim M (CC ) k s s k R R s s ANEXA C.2 25.4 139.6 34.1 7 16 26 36 45 55 74 94 181 0.3 10.0 124.0 57.0 5.6 39.0 1.6 28.2 1.2 14.0.2 0.9 13.2 39.0 1.4 31.0.4 6.7 26.6 13 11.4 24.3 12.5 47.5 14.4 50.0 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.4 2.3 44..1 Page 81 of 160 7 8 9 10 11 12 14 16 25 4 4 2.8 23.2 26.4 43.0 13 12.0 10.8 8.9 131.6 30.4 2.7 54.0 31.6 20.0 30.2 26.3.0 1.9 13.9 12.0 12.8 37.8 22.8 13 13 11.8 25.5 4 4 1.9 1.3 1.2 2.8 13.3 11.3 4.8 72.5 5. Mk = 1488 h?C 3 B 250 – L – Pa 35 – 31.3 18.4 34.2 13.8 13.3 10.7 4.0 88 111 133 3.3 10. 04.2 13 27 41 55 83 111 237 0.9 1.3 93.4 49.4 1.7 11.3 41.2 1.0 33.1 1.1 38.1 14.5 5. Mk = 1310 h?C 3 Ms Rs 1 θ b θ b θ c t t t c P st Q ss θ b θ b θ c t t t c P st Q ss 0 C 0 C 0C h 5 h 6 W/mc 7 KWh/mc 8 0 C 0C 0 C h 12 h 13 W/mc 14 KWh/mc 15 2 3 4 9 10 = 0?C 11 Nivel de asigurare 9 10 11 12 14 16 25 16 16 13.7 8.9 11.5 115.6 14.4 29.1 50.8 94.8 38.2 83.0 3.3 105.6 25.4 6.7 1.4 33.6 56.5 9.5.5 16.2 132.9 13.2 65.6 9.3 64.2 7.9 39.0 1.0 1.2 50.2 1.9 36.0 1.9 10.8 11..1 46.4 29.0 40.2 25.6 29.5 2.0 48.9 0.0 5.7 19.4 20 43 66 0.1 3.6 111.1 0.7 1. B 200 – L – Pa 35 – 31.0\MATRIXConstr.2 Regim termic TC k t = 64 h = 3 zile.0 5.4 24.4 129.8 21.4 38.0 Nivel de asigurare 6 7 8 16 9 10 11 16 12.08.0 4.7 22.5 16 26 36 45 55 65 84 103 190 1.9 4.3 41.0 26.6 40 57 74 91 126 160 315 0.0 133.7 118.

2 5.6 10..6 = -10?C 11.6 37.0 4.9 14 14 9.3 38.7 43.6 25.0.9 42.0 10.8 7.3 10.4 57.3 22.9 43.3 156 201 246 449 6.4 12.7 45.8 54.0.1 7.0 52.2 31.9 26.2 9.1 17.4 Regim termic TC k t = 64 h = 3 zile.3 42.9 38.9 46.7 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.7 4 18 32 46 0.8 13.7 25.0 10.5 43.8 32.3 47.6 44.3 9.2 11 11 10.5 20.7 29.7 25.0 23.1 37.3 18.3 10.3 11.7 8.6 18.08.5 20.0 11.4 26.3 33.7 40.7 11.8 25 53 81 109 137 165 192 220 276 332 584 0.0 50.1 17.1 Page 82 of 160 12 14 16 25 12.5 19.4 9.4.5 1.2 2.5 15 0.2 9.7 16.4 47.0 42 68 94 119 145 171 197 248 300 532 0.3 38.8 4.9 9.0 8.8 13.7 51.4 12.3 14.5 13.5 25.1 8.4 12.2011 .3 25.7 21.4 9.8 11.2 12.8 10.9 10.6 16.7 1.1 15. Mk = 1182 h?C 3 Ms Rs 1 θ b θ b θ c t t t c P st Q ss θ b θ b θ c t t t c P st Q ss 0 C 0 C 0 C h 5 h 6 W/mc 7 KWh/mc 8 0C 0 C 0 C h 12 h 13 W/mc 14 KWh/mc 15 2 3 4 9 10 = 0?C 11 Nivel de asigurare 9 10 11 12 13 13 12.9 46.9 12.3 34.0 13.0 10.7 49.6 8.9 49.4 6.2 45.7 30. Mk = 1324 h?C 3 B 300 – L – P 40 – 31.3 25.0 13.0\MATRIXConstr..0 40.2 11.7 9.4 19.0 13.1 5.3 13.1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Nivel de asigurare 5 6 7 8 9 10 11 12 14 16 25 16 16 14. M ? lim M (CC ) k s s k R R s s ANEXA C.1 10.1 20.9 31.5 1.5 44. 04.7 21.5 6.8 8.6 2.5.2 0.7 11.7 3.4 38.6 7.5 16.8 54.0 11. B 250 – L – P 40 – 31.3 23.7 21.0 119 158 197 371 6.1 11.6 8.5 38.5 51.

50 0.8 15.38 0.2 10.6 12 12 8.2 9.45 0.7 36.1 27.8 9.7 7.5.8 33.5 18.4 18.6 26.4 280 311 346 389 439 8.4 53.0 20.8 8.3 3.4 15.7 8.1 12.9 0..8 14. Ks = 1.4 14 15.0 14.2 38.49 0.8 21.7 37.0 9.2 8.6 14.6 16.5 29.1 19.3 495 737 972 2258 10.0 13.8 20.6 9.2 Regim termic RC k t = 64 h = 2 zile.0 11.00 2.0 54. B 200 – L – Pa 35 – 31.7 7.4 31.5 48.89 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.6 32.2 8.0 42.57 0.1 28.2 53.4 8.3 1.47 0.6 11.4 49.4 8.5 26.3 1.3 41.2 1.1 2.9 4.40 0.1 57.7 41.0.1 7.8 9.0 9.0 53.8 36.4 14.7 40.3 23.3 8.2 24.2 6.3 8.4 5.8 39.3 339.3 26.9 8.00 1.050 .4 17.9 30.0 30.3 11.2 43.2 6.4 58.8 10.0 50.6 4.1 Page 83 of 160 14 16 25 11.5.4 11.3 11.6 46.2 39 62 169 1.4 37.7 40.4 7.0 124 164 205 389 4.2 6.1 Nivel de asigurare 8 9 10 11 14 12 14 16 25 14 9. M ? lim M (RC ) k s s k R R s s Kb = 0.5 2.5 10.3 20..4 74 102 228 3.0 7.6 3.075 ANEXA C.9 9.0 18.2 9.8 53.0.0 33.98 22.28 2.1 28.3 0.6 16.6 14.6 30.8 6.4 = -5?C 10.9 44.5 34.2011 .6 42 62 83 103 0.9 29 56 74 92 120 166 330 0.6 10.0 6.1 59.52 0.3 22.7 24.1 10.2 16.4 6.4 19.0 60.2 17.9 36.8 17.8 25.0 9.08.8 11.62 3 19.42 0.5 37.0 11.9 35.8 47.2 10.6 33.2 27.6 0. Mk = 1488 h?C 2 B 250 – L – Pa 35 – 31.3 18.1 21.3 27.36 0.2 48.0 3.6 10.0\MATRIXConstr.7 43.3 23.9 35.99 1.5 15.6 5.7 22. 04.0 45.56 1.6 17. Mk = 1310 h?C 3 Ms Rs 1 θ b θ b θ c t r t c P st Q ss V r θ b θ b θ c t t t c P st Q ss V r 0 C 0C 0C h 5 h 6 W/mc 7 KWh/mc 8 0C/h 0 C 0 C 0 C h 13 h 14 W/mc 15 KWh/mc 16 0C/h 2 3 4 9 10 11 = 0?C 12 17 Nivel de asigurare 1 2 3 4 5 3 6 7 8 9 10 17 17.2 198 220 245 270 304 347 404 743 752 2187 6.8 9.68 0.

3 28.6 5.2 25.43 0.5 36.94 5.4 57.4 18.3 40.0 33.5 27.5 11.9 19.0 32.0 833 2437 12.2 34.050 .0 11.075 ANEXA C.40 0.1 12.10 3.7 11.6 46.4 12.9 20.6 320 362 423 500 637 1467 4096 8.7 21.65 0. Ks = 1.5 10.2 16.6 20.30 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.6 18.8 0.4 17.1 42.2 46.8 18.8 10.61 0.9 0.20 22.27 17.9 21.53 0.3 20..4 117 131 147 164 3.2 8.0 14.2 25.11 1 = -5?C 19. B 250 – L Ms Rs 1 θ θ θ 3 – P 40 – 31. M ? lim M (RC ) k s s k R R s s Kb = 0.0 49.1 9.2011 .08.4 11.7 9.61 0.4 403 467 551 656 750 1601 10.2 13.4 197 219 243 271 5.28 0.6 34.4 43.5 50.1 Page 84 of 160 Nivel de asigurare 1 2 3 4 5 6 7 1 17 22.54 0.8 4.2 435 530 665 10.9 6.1 23.0 47.4 19.39 0.8 17.5 10.6 29. Mk = 1182 hC t t P Q V b b c r c st ss r b b c t c st ss r 0C 0C 0C h 5 h 6 W/mc 7 KWh/mc 8 0C/h 0C 0C 0C h 13 h 14 W/mc 15 KWh/mc 16 0C/h 2 3 4 9 10 11 = 0 0C 12 17 Nivel de asigurare 0.2 24.69 0.7 23.9 40. Mk = 1324 hC t t P Q V θ θ B 300 – L θ 3 – P 40 – 31.3 6.1 15.6.7 9.75 0.1 43.8 12.8 17.6 40. 04.2 1.0.6 6.1 37.3 61.6 14 16.2 12.6 17.68 0.0 17.77 0.8 12.0 30.4 20.0.4 9.8 19.5 21.6 6.0 10.59 0.3 42.89 0.0 16.86 1.68 1.6 15 16.2 48.7 2.2 14.8 9.90 1 20.6 31.9 0.8 15.1 35.2 0.2 4.2 33.0\MATRIXConstr.2 6.51 0.8 0.6 45.4 17.5 11.0 18.9 28.8 39.4 23.4 26.8 38.4 38.5 4.29 0.9 56.0 32.03 2..8 9.4 59.1 35.9 305 359 420 513 793 1765 8.48 0.5.37 1 2 3 4 19.7 16.30 Regim termic RC k t = 64 h = 3 zile.99 2.8 57.8 29.5 13.3 15.8 0.6 37.1 7.1 18.42 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 = -100C 12 13 14 15 16 17 Nivel de asigurare 1 2 3 1 4 5 6 17 17.5 15.9 26.

6 7.9 37.4 9.32 0.0.7 10.5 - 23.41 0.6 36.3 44.0 51.7 9.2 8.8 22.9 29.4 24.3 0.6 15.7 30.45 0.5 35.3 42.8 357 9.49 0.8 0.0 56.8 20.8 8.9 37.43 0.3 9.5 7.1 26.95 1.3 0.2 3 1 4 15.37 0.075 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.5 184 208 233 263 311 329 705 1042 5.47 0.1 39.0.4 8.9 18.2 13.28 2.3 6.6 4.3 11.81 1.41 1 18.4 0.7 - 306 347 404 454 956 1927 - 7.63 3 1.3 54.4 33.4 54.6 21.45 0.46 0.8 37.7 21.46 0.8 16.36 0.50 0.4 35.0 6.0 12.41 0.6 585 10.58 0.9 20.68 1 23.22 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 Nivel de asigurare 20.6 39.6 9.4 13 15.88 Regim termic RTC k t = 64 h = 2 zile.2 35.2 57.8 9.3 14.2 203 229 257 286 324 371 417 624 948 6.64 0.1 12.0 16.7 20.94 1..8 18.3 13.4 24.1 29..8 309 8.8 6.5 2 18.5 21.6 39.8 44.39 0.5 13.7 33.4 27.38 Nivel de asigurare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 15 20.6 9.9 24.2011 .4 42.9 29.4 45.1 26.1 34.4 13.6 8.1 43.53 28.7 42.4 59.5 6.7 40.5 43.9 23.5 507 10.8 28.6 14.3 30.0 8.46 0.2 37.50 = -10?C 19.1 40.9 25. 04.2 7.3 21.1 9.7 6.8 1.8 17.5 10.3 419 9.3 - 0.1 38.1 Page 85 of 160 5 6 7 8 3 9 10 11 12 14 16.1 15.59 26.57 0.2 19.7 14.5 8.1 286 319 357 406 469 527 783 1092 8.57 0.5 12.2 41.6 28.53 0.8 31.5 15.9 32.0 13.9 10.2 26.5 57.0\MATRIXConstr.5 14.8 0.2 54.55 0. Ks = 1.39 0.39 0.5 9.9 34.8 0.050 .5 8.8 9.3 49.5 5.51 0.4 16.3 17.34 0.76 15 16.8 13 15.9 0.4 12.5 43.9 19.3 - 40.56 = -50C 12 15.8 7.0 6 8.1 7.0 9.3 10.02 1.2 9.0 8.1 34.7 10.0 1349 10.5 6.75 18.8 6.4 0.1 9.1 5 13.7 0.8 1 19.2 5.0 14.70 1.9 16.7 13.2 17.6 10.0 50.6 221 258 301 352 416 726 1450 6.7 19.1 8.08.2 12.4 55.0 18.3 14.7 46.2 10.2 44.51 0. M ? lim M (RC ) k s s k R R s s Kb = 0.

9 24.2 13.8 44.6 13.9 39.5 9.3 18.7 15.3 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 Nivel de asigurare = -10?C 5 6 7 8 16.2 24.5 34.9 14.7 27.4 40.0 36.3 26.5 13.8 13.0 2.6 14.6 16.6 20.0 14.5 34.5 10.50) 2 P P Q θ t t ss maxim (v = 2.8 43.7 16.5 15.2 17.8 14. 04.1 42.0 Nivel de asigurare 6 7 8 9 10 1 11 12 14 16 25 17 14.0 = -5?C 15.8 23.5 21.1 10.5 13.3 19.2 16.0 23.2 34.7 30.3 14.2 18.2 32.0 13.8 30.5 14. P Ms Rs θ b ss minim (v = 1.3 35.8 13.9 16.5 22.5 29.0 17.1 14.5 12.9 24.5 12.5 10.3 16.8 28.0\MATRIXConstr..6 21.4 1522 1537 1552 1567 1582 1597 1613 1643 1673 1808 22 45 69 92 116 140 163 211 258 471 12.8 24.9 15.9 15.0 15.3 28.8 15.1 17.5 35.2 29.7 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.6 12.1 11.9 13.3 13.9 17.4 12.8 11.3 37.1 23.5 38.6 53.8 13.2 14.2 29.5 36.2 34.7 41.0 1521 1532 1543 1553 1575 1596 1693 44 62 81 99 135 172 336 10.0 52.3 25.0.6 1534 1554 1575 1595 25 54 83 112 12.5 20.8 39.4 12.4 18..08.0.9 14.6 14.0 26.1 15.4 29.4 15.6 12.8 14.3 1154 1175 1195 1216 25 54 83 112 13.2 14.2 12.7.8 14.5 14.8 26.0 41.8 1142 1157 1173 1188 1203 22 45 69 92 116 12.4 36. Mk = 1488 h?C ANEXA C.0 18.8 9.6 31.3 11.0 15.2 43.8 39.8 37.4 1218 1233 1263 1293 1428 140 163 211 258 471 18.0 10.00) 2 θt θ c t r t t t c P sr sr ss c r t t c P sr P sr Q ss 0C 0 C 0 C h 5 h 6 h 7 W/mc 8 W/mc 9 KWh/mc 10 0C h 12 h 13 h 14 W/mc 15 W/mc 16 KWh/mc 17 1 2 3 4 11 = 0?C 14.9 15.9 13.1 14.6 14.1 17.0 24.0 21.8 15.8 21.6 24.5.3 13.5 7 20.3 8.8 12.9 10.8 19.2 16.2 12.5 13.3 22.7 45.4 35.5 26.7 37.3 15.5 38.6 36.6 4.4 13.3 Nivel de asigurare 9 10 11 12 14 16 25 3 17 14.2 11.1 12.9 13.8 12.1 39.3 16.7 8 33.7 15.2 13.1 31.0 1149 1160 1170 1181 1203 1224 1321 44 62 81 99 135 172 336 11.9 15.0 12.1 Page 86 of 160 B 200 – L 3 – Pa 35 – 31.2011 .4 41.2 32.

6 8.2 109 11.6 9.1 10.1 1561 1575 1588 1601 1615 1628 0 24 44 65 85 105 10.00) 2 θb 0C θt θc 0C 0C t r t t t c P sr sr ss θc 0C t r t t t c P sr P sr Q ss h 5 h 6 h 7 W/mc 8 W/mc 9 KWh/mc 10 h 12 h 13 h 14 W/mc 15 W/mc 16 KWh/mc 17 1 2 3 4 11 = 0?C Nivel de asigurare 10 11 12 14 16 25 3 14 12. 1182 1264 31 46 61 91 121 257 8. P Ms Rs ss minim (v = 1.5 18.1 7.3 40.0.8 22.8.6 13.6 31.8 12.6 11.7 45.3 12.3 49.6 30.5 10.2 11.6 7.7 14.9 11.6 14.9 Nivel de asigurare 6 7 8 9 10 11 1 14 13. M ? lim M (RC ) k s s k R R s s Kb = 0.2011 .0 22..4 20.1 12.9 15.3 27.1 14.7 24.5 30.8 25.8 11.0 17.7 7.3 16.6 = -5?C 2.4 13.3 22.5 39.2 6.1 30.9 14.50) 2 P P Q ss maxim (v = 2.7 33.6 12.0 9.8 29.0 6.2 48.5 42.8 36.4 1127 1136 1145 1164.2 1514 1523 1532 1550 1568 1651 31 46 61 91 121 257 8.7 43.3 9.1 28.9 14.9 12.8 15.4 14.4 41.4 9.8 13.8 12.7 12.4 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. Mk = 1310 h?C ANEXA C.4 45.4 26.0 10.9 29.1 25.6 11.4 21.8 10.8 13.6 46.08.5 18.5 0.7 25.8 11.5 18.4 26.8 44.3 21.050 .7 34.2 9.4 57.6 29.0.0 13.4 47.4 32.8 12.3 Regim termic RTC k t = 64 h = 3 zile.6 11.7 8.7 11.0 15.3 5.7 1168 1181 1195 1208 1222 1235 3 24 44 65 85 105 10.4 44.7 21.0 25. Ks = 1.8 12.8 15.2 42.5 12.3 15.2 30.4 30.2 19.4 13.2 40.0 13.2 11.0 4.6 8.1 38.4 11.8 14.4 39.1 21.5.075 B 250 – L 3 – Pa 35 – 31.7 12.7 13.3 47..8 25.8 8 37.3 18.0 12.3 8.6 40.5 1616 1636 1657 1677 1718 1759 1943 141 170 199 228 286 344 605 18.2 36.1 12.1 Page 87 of 160 9 10 11 12 14 16 25 1 17 15.5 25. 04.8 20.0\MATRIXConstr.1 10.6 10.7 14.0 15.0 10.2 45.4 12.8 23.0 8.0 1236 1256 1277 1297 1338 1379 1563 141 170 199 228 286 344 605 19.3 55.0 35.3 37.0 46.3 44.3 11.5 8.5 33.6 16.9 8.

6 23.0 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.6 11.4 11.0 37.1 Page 88 of 160 12 14 16 25 11.2 20.9 3.5 1538 546 38.4 40.8 12 9.0 9.6 16.4 16.4 10. P Ms Rs θ b ss minim (v = 1.4 8 10.6 23.8 12.7 36.2011 .6 31.9 1287 197 1 15 10.8 1249 1275 1302 1423 126 167 207 391 16.6 10.4 55.2 1.7 10 11 9.6 1543 1562 1581 1601 1620 1639 1659 1697 1736 1910 35 62 89 116 143 170 197 250 304 546 10.6 16 7.9 34.1 17.5 36.1 1364 304 35.5 13.0.1 12.4 31.1 1248 143 26.8 12.4 Regim termic RTC k t = 64 h = 3 zile.5 31.9 10.1 1267 170 9.7 17.6 7.0 26.2 1325 250 32.4 17.9 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 = -10?C 12 13 14 15 16 17 Nivel de asigurare 5 12.3 12.0.4 37.3 25 40.3 40.1 22.1 13.9.6 32.2 41.9 32.9 38.2 24. Mk = 1324 h?C ANEXA C.9 11.00) 2 θ t θ 0 c t r t t t c P sr sr ss c r t t c P sr P sr Q ss C 0 C 0 C h 5 h 6 h 7 W/mc 8 W/mc 9 KWh/mc 10 0 C h 12 h 13 h 14 W/mc 15 W/mc 16 KWh/mc 17 1 2 3 4 11 = 0?C Nivel de asigurare 10 11 12.6 1136 1145 23 38 8.0 17.4 1507 1516 23 38 8.0 11.6 24.7 6 12.8 6.2 14.4 10.7 1190 62 6.5 25.7 1228 116 22.0 7 11.3 44.3 1642 1669 1695 1816 126 167 207 391 15.3 8.2 18.1 24.7 47.9 46.1 48.9 14.3 20.5 19.6 14. Ks = 1.1 1209 89 17.7 9.6 11.3 20.6 11.7 29.3 14.0 15.9 20. 04.7 27.5 9.1 55.4 9.0 10.050 .075 B 250 – L 3 – P 40 – 31. M ? lim M (RC ) k s s k R R s s Kb = 0.4 21.9 11.5 19.6 10.5.9 9 10.2 14 8.5 43.1 41.8 21.0 28.6 16.0 30.6 18.8 35.3 30.7 16.1 18.08..3 30.1 41.0\MATRIXConstr.7 12.3 17.2 8.2 7.0 10.50) 2 P P Q θ t t ss maxim (v = 2.3 48.4 15.2 8.4 1120 35 11.5 7.1 12.4 42.2 20..4 36.

8 Regim termic RTC k t = 64 h = 3 zile.6 21.2 5.8 23.0 26. Mk = 1182 h?C ANEXA C.1 35.4 8. 04.0.8 10.7 23.1 31.9 21.9 11.1 35.50) 2 P ss maxim (v = 2.4 9.6 18.3 26.08.3 21.2 7.2 27.3 10.7 31.2 27.0 10.1 18.3 1547 1561 1575 1589 1617 1645 1671 58 80 101 123 166 209 402 11.8 33.7 47.7 1154 1173 1191 1273 53 83 113 248 9.9 9.0 11.9 20.9 9.5 7.1 14.6 23.0 38.5 11. P ss minim (v = 1.075 B 300 – L 3 – P 40 – 31.8 15.9 15.2 11.2 16.8 36.6 14.1 11.5 12.5 10.7 12.6 11.7 25.0 23.6 16.0 11.7 12.3 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 = -10?C 12 13 14 15 16 17 Nivel de asigurare 6 7 8 9 10 1 11 12 14 16 25 15 10.8 25.8 38.5 17.4 29.8 10.4 29.5 23.6 41.9 19.4 13.4 19.9 9.4 20.6 20.9 42.1 1557 1576 1595 1615 1634 1653 1692 1731 1905 53 80 106 133 160 187 241 295 536 11.9 13.6 24.7 30.2 19.7 11.9 28..3 30.9 14..7 19.5 49.1 35.6 25.2 16.3 23.3 30.5 10.0 21.7 28.7 1525 1544 1562 1644 53 83 113 248 9.4 33.0 12.3 37.6 30.5 37.0 34.1 30.0 31.1 8.9 10.5 9.9 25.4 21.5 1262 1281 1320 1359 1533 160 187 241 295 536 13.2 21.1 28.5.6 26.3 32.3 35.9 11.8 12.9 31.3 25.4 31.3 5.7 Nivel de asigurare 9 10 11 12 14 16 25 1 15 12.0 12.2 12.3 12.2 18.8 7.1 36.0 33.0 17.0 18.00) 2 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.1 9.0 24.8 8.5 10.0 17.9 12.2 7.8 37.10.3 10.6 36.8 1175 1189 1203 1217 1245 1273 1398 58 80 101 123 166 209 402 11.050 .0 9.8 10.0.4 6. Ks = 1.0 15.2011 .8 12.0\MATRIXConstr.2 14.9 17.7 11.0 13.3 13.4 = -5?C 11.4 9.8 37.6 14.9 42.4 41.5 16.0 18.5 16.2 33.2 1165 1184 1204 1223 1242 26 53 80 106 133 11.4 12.3 10.3 30.0 10.4 24.1 32.1 Page 89 of 160 12 14 3 16 25 14 11.5 34.9 9.3 25.1 39.7 28. M ? lim M (RC ) k s s k R R s s Kb = 0.4 9.9 17.9 28.

08.8 19.5 8.7 6.6.5 1545 1558 1571 1596 1622 1738 51 70 89 128 167 341 9.7 14..4 11.5 16.5 15.0 29. 04.2 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 Nivel de asigurare = -10?C - 7 8 9 10 11 12 14 16 25 1 13 10.4 8.5 30.1 10.2 36.7 37.4 10..5 8.6 10.0 26.0 8.2 37.0 22.6 9.0 31.3 Nivel de asigurare 10 11 12 1 14 16 25 13 8.1 9.9 6.0 33.9 17.0. crt.5 11.6 9.2 8.1 7.8 40.4 2.4 24.1 9.3 44.4 13.5 51.8 18.4 14.9 19.0 26.0 6.6 8.3 6.2 15.8 20.6 26.8 9.1 28.2 29.8 44.3 21.8 23.3 8.2 25.9 ANEXA C.8 32.4 12.0 6.8 53.1 Page 90 of 160 Ms Rs 1 θ b θ t θ c t r t t t c P sr P sr Q ss θ c t r t t t c P sr P sr Q ss 0 C 0C 0 C h 5 h 6 h 7 W/mc 8 W/mc 9 KWh/mc 10 0 C h 12 h 13 h 14 W/mc 15 W/mc 16 KWh/mc 17 2 3 4 11 = 0?C Nivel de asigurare 14 16 25 3 12 10.7 14.0 17.0 31.1 11.7 9.2 8.5 40.0 8.8 7.8 14.7 21.8 8.2 25.6 4.0.0 15.8 10.2 13. Mijlocul de transport Distanta (km) Durata (min) t pentru mijlocul a (*) file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.7 41.7 34.8 29.2 39.1 28.2 24.8 28.5 27.2 1145 1161 1234 45 71 187 7.7 13.7 = -5?C 9.6 24.7 9.9 1521 1537 1610 45 71 187 7.3 37.2 21.2 5.2 1167 1186 1204 1222 1241 1259 1295 1332 1496 30 55 80 104 129 154 203 253 475 9.1 12.1 12.5 9.7 1562 1580 1599 1617 1635 1672 1708 1873 55 80 104 129 154 203 253 475 10.3 16.4 23.4 37.9 10.1 34.8 32.1.6 44.2 1169 1181 1194 51 70 89 9.4 31.4 29.3 36. Coeficientul K' pentru solutii tipizate de organizare a transportului la obiect t K' Nr.4 7.5 8.0 40.8 47.3 20.0 26.2011 .2 9.8 41.5 16.9 29.2 36.8 1220 1246 1362 128 167 341 13.3 4.0 30.3 7.4 8.0\MATRIXConstr.6 6.3 18.6 5.9 14.0 34.5 8.8 37.7 19.9 9.9 27.5 13.6 7.6 20.1 14.3 11.1 9.8 20.

148 0.3 2.0 0.2 0.400 1.462 c 0. crt.991 0.0.242 0. pereti.2 0.2 2.200 1.292 0. bena este acoperită în timpul asteptării cu o folie de polietilenă sau prelată. ultimei bene de 40' si solutia de izolare termică (*) a 0.402 0..512 0.280 protejat 0.100 1.772 0. Peretii izolati termic cu 7 cm de vată minerală.075 1.368 0. bena este acoperita în timpul asteptării cu o folie de polietilenă sau prelată d.382 0. 04. ANEXA C.098 0. Coeficientul K" pentru solutii tipizate de organizare t a transportului la obiect si punerea în operă Punerea în operă a betonului în elementul de constructie având dimensiunile caracteristice (cm) Fundatii cu dimensiunea minimă Stâlpi.1 2. Peretii izolati termic cu două straturi de carton asfaltat.3 ) ( ) ) sau ( ) (*) pentru K" sau K' = t t 0. grinzi cu înăltimea K" pentru o durată de asteptare a t Nr. Corelarea temperaturilor ( ) cu ( ) si ( ) cu ( ( sau ( 1 2 ) 0.452 0.250 1.3 2. Acoperită cu folie de polietilenă sau prelată c.3.5 3. zona de încărcare acoperită cu un capac izolat termic cu 4 cm de vată minerală.Autoagitatorul are gura de alimentare acoperită cu un capac.5 5 6 20 0.2011 .7 3.392 0.142 0..722 0.08.248 0. Neprotejată (nu se recomandă) b.2 2.152 0.6 0.6.1 Page 91 of 160 a neprotejat 1 2 Autobasculantă sau dumpăr Autoagitator 1.782 b 0. .2.1 2.0. ANEXA C.4 0.7 0.158 1 580 25 >50 6 2 3 Plăci cu grosimea 10 20 (*) Solutii de protejare a benelor în timpul asteptării: a.200 (*) Solutii de protejare a mijlocului de transport: .302 d 0.872 0.672 0.0\MATRIXConstr.3 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.300 1.552 0.Autobasculantă sau dumparul sunt acoperite cu prelată.150 1.222 0.6.500 1.070 0.

9 17.9 14.9 21.7 36.8 35.52 24.1 16.7 4.1 24.6 4.4 14.8 11.0\MATRIXConstr.3 21.6 12.7 27.1 15.0 28.5 7.1 30.9 39.3 5.2 17.3 4.5 6.0 10.9 23.8 11.5 15.0 29.0 19.0 10.5 30.9 28.8 19.9 32.1 9.1 23.4 20.6 18.5 8.5 33.9 20.1 33.6 7.7 8.6 20..0 31.5 12.8 25.6 26.5 21.3 8.3 10.0 23.9 23.2 36.7 34.1 18.0 15.5 6.0.9 29.0 36.7 10.0.0 6.4 34.4 32.9 15.0 13.1 5.08.3 34. 04.4 16.1 22.9 26.3 17.3 15.3 25.6 21.5 21.5 27.8 12.7 24.2 24.3 14.7 23.7 18.1 23.5 9.5 36.3 20.8 9.5 33.7 26.9 12.5 30.7 18.3 30.0 12.0 22.4 29.4 25.3 30.0 5.5 11.5 27.4 6.2 17.3 32.7 33.0 23.5 16.1 28.8 30.6 30.2 24.2 35.1 32.2 38.6 12.8 8.0 16.3 3.6 9.4 6.4 26.0 26.2 13.3 25.2 31.2 18.6 9.4 25.0 2.1 Page 92 of 160 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 (*) 3.5 14.5 31.3 19.2 13.4 36.9 11.4 5.2 21.7 38.2 40.6 23.0 37.7 18.1 6.7 15.0 37.7 29.5 18.6 5.5 27.1 16.1 7.3 11.9 3.3 19.0 28.6 23.3 29.7 13.6 19.0 8.5 37.6 28.6 22.8 20.9 5.0 25.0 11.5 4.8 7.3 20.8 13.2 13.1 33.4 15.5 39.9 16.3 40.0 34.4 18.1 29.5 10.1 12.9 28.1 9.8 31.2 4.7 33.0 19.8 22.7 3.2 24.3 35.6 4.9 22.1 30..4 7.0 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0 7.2 31.7 27.2 3.3 10.9 6.6 17.0 16.0 31.9 14.2011 .7 28.7 9.7 8.4 25.

1 Page 93 of 160 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0\MATRIXConstr.08..0. 04..0.2011 .

.. 04.08.0.2011 .1 Page 94 of 160 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0\MATRIXConstr.0.

1 Page 95 of 160 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. 04..2011 ..0\MATRIXConstr.0.08.0.

1

Page 96 of 160

ANEXA D

PROIECTAREA REGIMURILOR TERMICE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE BETON PE TIMP FRIGUROS Proiectarea regimului termic la maturizarea critică a betonului constă în .stabilirea conditiilor de timp si de temperatură necesare pentru atingerea gradului critic de maturizare înainte de coborârea temperaturii acestuia sub temperatura de înghet, concomitent cu evidentierea măsurilor prin care se asigură realizarea acestor conditii. 1. Evaluarea parametrilor ce caracterizează betonul 1.1. Betonul pus în operă pe timp friguros se caracterizează prin:

compozitie: raport A/C; dozaj ciment, C, în Kg/m ; gradul critic de maturizare M , în h° C;
k

3

modulul intensitătii de degajare a exotermiei P

sex

K, în W/m K.

3

1.2. Gradul de maturizare critic M se determină pentru fiecare compozitie de beton în functie de felul cimentului folosit si de raportul
k

A/C (Anexa B, pct. 1.1); pentru cimenturile Pa 35 si P 40 se vor utiliza datele din anexa D 1.3. Modulul intensitătii de degajare a exotermiei cimentului, P (1.1)

1.1

.

sex

k se determină pentru fiecare compozitie de beton, cu relatia:

unde: β este nivelul de întărire exprimat în procente din rezistenta la 28 zile, R , la temperatura normală + 20° ; C
K 28

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

1

Page 97 of 160

M gradul de maturizare critic, în h° C;
K

C dozajul de ciment, în Kg/m ; E 28 exotermia totală a cimentului, Ia temperatura normală +20 C, în Wh/Kg (valorile exprimate în Kcal/Kg se multiplică cu 1,163 iar
: o

3

cele în Kj/Kg cu 0,278). 1.4. Exemplu de calcul: B 250-L -Pa 35-31; A/C = 0,57; C = 325 Kg/m
3 3

Anexa D M =
K

1.1

: =1310 h° C; = 30,3%; E = 65 Wh/kg
3

β =
K

28

sex

K=

= 4,886 W/m

2. Evaluarea parametrilor ce caracterizează elementul de constructie, din punct de vedere al masivitătii si al nivelului de protectie termică Masivitatea si nivelul de protectie al elementului de constructie se evidentiază prin parametrii: - raportul M R , în W/m K; în care:
s/ s 3

M - este modulul de suprafată, în m ;
s

3

R

s -

rezistenta termică medie a protectiei; inclusiv cea a betonului (între zona în care se înregistrează temperatura medie θ si
ae

temperatura aerului exterior, θ

), în m K/W;

3

- coeficientul K - de corelare între temperatura medie a betonului θ, într-o sectiune a elementului de constructie si temperatura pe
b

suprafata cea mai rece; - coeficientul K - de corelare între temperatura sursei de căldura θ si temperatura medie a betonului într-o sectiune (numai în cazul
s s

încălzirii betonului după punerea în operă). Modulul de suprafată 2.1. Modulul de suprafată M este raportul între suprafata prin care elementul de constructie face schimb de căldură cu mediul (aerul)
s

exterior sau cu mediul încălzitor si volumul său. Modulii de suprafată se evaluează separat pentru fiecare dintre suprafetele ce limitează elementul de beton, în vederea corelărilor cu rezistentele termice, care pot fi diferite. a. Luându-se în considerare un sistem de trei axe de coordonate, normale între ele: j = x; y; z (fig. 2.1) se scriu relatiile: M’ =
sj

= M’’ =
sj

(2.1)

în care: S’ ; S’’ sunt suprafetele opuse, normale pe directia j si egale între ele, în m
j j 2

V volumul elementului de constructie, în m .

3

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

1

Page 98 of 160

b. Schimbul de căldură între elementul de constructie si mediu se poate efectua :

pe ambele fete S’ ; S’’ normale pe directia j, rezultând două fluxuri termice de sens contrar, nj = 2 ;
j j

numai pe una din fete S j, deoarece cealaltă S’’ se află în contact cu un corp cu rezistentă termică infinită cum este considerat
j j

terenul de fundare dezghetat; rezultă n = 1;
j

pe nici una din fete, în cazul în care suprafetele S’ ; S’’ separă o portiune din elementul de constructie de restul acestuia, având
j j

aceeasi temperatura ; rezultă n = 0.
j

Corespunzător directiei j, modulul de suprafata este: M =
sj

(2.2)

în care: n este numărul de suprafete normale pe directia j, pe care se face schimb de căldură, respectiv numărul de fluxuri termice pe directia j;
j

(n = 2; 1 sau 0)
j

Modulul de suprafată total se determină cu expresia: Ms = ΣM = M
sj

sx

+M

sy

+M

sz

(2.3)

Rezistente termice de bază si optimizarea lor 2.2. Rezistenta termică de bază suprafata S se evaluează cu relatia:
j

a solutiei prin care este protejat betonul din elementul de constructie, sau sursa de căldură, pe

=

(2.4)

în care: d este grosimea stratului, k, în m;
k

 coeficientul de conductivitate termică a materialului din stratul k, în W/mK;
k

b coeficientul de calitate al izolatiei termice din stratul k.
k

În unele cazuri în care rezistenta termică pe o suprafată S este variabila pe portiunile S , este necesar să se calculeze o rezistentă
j jl

termică medie:

=

(2.5)

în care : sunt rezistentele termice calculate cu (2.4) pe portiunile de suprafete S
j j jl

2.3. Suprafetele S’ ; S’’ ce mărginesc un element de constructie îndeplinesc functiuni diferite, în functie de metoda folosită pentru maturizarea critică a betonului; în vederea evidentierii acestor functiuni se notează (fig. 2.2): S - suprafetele ce separă elementul de constructie de o sursă de căldură exterioară (dacă exista), în m ;
o 2

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

.suprafetele ce separă sursa de căldură (dacă există) de aerul exterior.. în m K/W. în m .. Fiecărei suprafete de tip S . R s2 sunt rezistentele termice ale protectiei pe suprafetele S . S . S evaluate cu relatia (2. 3 2 2. e 2 Rezistentele termice . S definite la pct. θ . 04. în m . 1 2 S . e s 2. exprimată în m K/W.3. rezistenta termică ce corespunde consumului minim de energie. în lei/m . R . S .11) unde: R R este valoarea rezistentei termice pentru care suma costurilor izolatiilor termice si energiei consumate este minima. R .2011 . 0 1 2 3 0 1 2 3 2 sunt rezistentele termice de bază ale protectiei de pe suprafetele S . R R pentru unele cazuri uzuale sunt date în Anexa D i.08. S îi corespunde o rezistentă termică care se evaluează cu relatiile: 0 3 R R R R s0 s1 s2 s3 = = =∞ =R + i s0 +R +R i i +R s1 e s3 unde: R . R rezistenta la transfer termic pe suprafetele în contact cu mediul încălzitor..5. 2 2 S .1 Page 99 of 160 S . e p . în m .. în ° C. în m K/W.4) sau eventual (2.5). În vederea realizării unor regimuri termice optime rezistentele de bază R trebuie să îndeplinească conditii diferentiate corelate cu functiunile suprafetelor respective si anume: R R = minim (2. 2.1. θ . se evaluează cu relatiile: (2.temperatura aerului. c .0. i 2 2 R rezistenta la transfer termic pe suprafetele în contact cu aerul exterior. S . 2.costul unitar al izolatiei termice. în m K/W. în W/mK.0.4.coeficientul de conductivitate al izolatiei termice. S . în m K/W.10) ≤ si ≤R max so min (2.suprafetele ce separă elementul de constructie de aerul exterior. λ . în ° C.suprafetele pe care nu se face schimb de căldură. 3 ae file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.costul unitătii energetice consumate.0\MATRIXConstr. în lei/Wh.12) 2 min max Valoarea R R = min min N = (θ – θ ) t (2.temperatura betonului.13) se unde: n este numărul de reutilizări ale izolatiei termice.

evaluată cu relatia (2. 2.grosimea elementului de beton pe directia j. Fluxurile termice ce traversează un element de constructie întâmpină si rezistenta termică a betonului a cărei valoare totală. 0. R’’ rezistentele termice de tip R sj sj S1 (pct.08. 04.14) unde: . Rezistenta termică a betonului min folosind graficul din Anexa D 3.2 . λ. M /R în metoda conservatii căldurii b s s 2 2.7. j Rezistentele termice totale întîmpinate de fluxurile termic^ între zona în care temperatura în beton are o valoare medie.este rezistenta termică totala a unui element de beton. Pentru alte materiale caracterizate prin valori variabile ale tuturor parametrilor p. S’’ . e 2.) sj sj sj rezulta: R’ = bj R (2. 2 min max Materialele optime pentru a fi utilizate la izolarea termică a elementelor de constructie se recunosc prin valori reduse ale intervalului R max –R min .3 . în m. pe o directie j.74 m K/W .1.0\MATRIXConstr.1 Page 100 of 160 t . Valoarea R = 1. Rezistentele termice totale si parametrii K . cu valori particulare N = 1800 h° c = 250 Iei/Gcal si valori C. ale unor materiale termoizolatoare uzuale. normală pe suprafetele S’ .1).9 m K/W corespunzătoare consumului de energie minim este constantă si rezultă din conditia că sporirea izolatiei 2 max termice este nesemnificativă pentru reducerea consumului de energie.0.durata pe care este mentinută izolatia termică. se poate evalua rezistenta termică R C. în h. se evaluează cu relatia: j j R = bj (2. b .15. si aerul file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. În metoda conservării căldurii iau nastere pe fiecare din directiile. 2. Parametrii R si R rezultă în m h° C/Kcal dacă  se exprimă în Kcal/ /mh° C.16) bj unde: R este rezistenta termică totală în beton. ce-l limitează.2011 . c si d (grosimea stratului) cu exceptia valorii N = e 1800 h° care rămâne constantă. 2. fluxuri termice egale si de sens contrar care întâmpină în beton rezistente termice a căror valoare depinde de nivelurile de protectie R’ = R’ sj s1j . R’’ = R’’ sj s1j de pe cele două fete opuse (fig.0.14) bj R’ .4) pe suprafetele opuse S’ S’’ normale pe directia dj.coeficient de sporire a conductivitătii termice datorită umiditătii mărite a betonului proaspăt. Dacă se notează: ∆R = R’’ – R ≥ 0 (2.6. j λb ..2 Rezistentele termice R min variabile ale numărului n de folosiri sunt date în Anexa D . j.conductivitatea termică a betonului.. d . pe directia j.1.

0.5 .19) (R )’’ = R’’ + s j sj 2. sunt: (R )’ = R’ + s j sj (2. necesar pentru evaluarea temperaturii betonului pe suprafata cea mai rece se determină separat pentru fiecare b directie j si portiune a elementului de constructie pe care dimensiunea transversală a elementului d este constantă.9.08. 3 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. Parametrii K si M /R se determină în acelasi mod ca si pentru metoda conservării căldurii (pct.6 .21)..24) unde: S reprezintă suprafata totală a elementului sau elementelor încălzite de la aceeasi sursă de căldură.a si b). ce separă sursa de căldură de aerul exterior. y.8 si 2.8. în W/m K s s j s s 3 (M / R ). 2.16) pentru fiecare portiune din elementul de constructie pentru care ji bj dimensiunea transversală d este constantă. (M R )’' în functie de d si R se pot obtine direct din Anexele C s/ s s s/ s s/ s j sj 2.15).0..D 2. Coeficientul K . R’ = R’ sj s1j si R’’ = R’ sj s0j +R s3j (2. z.4 . 2.2011 . s s s s Valori (M R ) sau (M R )’.9) cu mentiunea că b s s parametrii R’ si R’’ se stabilesc în modul următor: sj sj a.1 Page 101 of 160 exterior pe cele două sensuri ale directiei j. se notează tin\nd seama de (2. s s în care: (M / R ) este raportul M /R pe directia j ‚ x. C 2.18) (2. Coeficientul K este cea mai mică dintre valorile calculate cu (2.21) în care: R’ este rezistenta termică a betonului determinată cu (2. 2.4 .. Raportul M /R se determină prin însumarea rapoartelor partiale determinate pentru fiecare directie si sens a fluxurilor tehnologice. folosind relatia: j K = bj (2.10. în m . o 3 S suprafata totală.2. Rezistentele termice totale si parametrii K M / R si K în metoda încălzirii după turnare b s s s 2. în functie de dimensiunile transversale rezistentele termice R’ sunt date în anexele D bj sj 2. adică : b K = min K b bj Valorile coeficientilor K . (M / R ) rapoartele determinate pentru fiecare din cele două sensuri opuse ale fluxurilor termice pe directia j.7. 04.23) sau: R’ = R sj s0j +R s3j si R’’ = R sj s1j (2.. 2.0\MATRIXConstr. Dacă elementul de constructie este încălzit pe o singura parte (fig.

0\MATRIXConstr. pct. contându-se numai pe izolarea termică a lor.. 10 rezultă pentru protectia sursei de căldură o rezistentă termică de bază R = 0.2) si (2.4) cu sectiunea 0.1 Page 102 of 160 b.23) si (2.1 . 04. R’ = R’’ = R’ sj sj s0j +R s3j (2.0. 2) ce închide între ea si cofraj un strat de aer vertical. 2. Parametrul K .24). d si e).017 m K/W 2 pct. 7).. rezultă: s1x s1x s1y s1y = 0. 2. necesar pentru evaluarea puterii si consumului specific se evaluează cu relatia: s K’ = 1 + s (2.11. c. raportului M /R se separă în zona centrală a diafragmei o portiune de 1 m . Diafragmă încălzită pe două fete în cofraje încălzitoare: a – sectiune verticală prin tronsonul de 1.1 a cofrajului rezultă că între protectie si plinul acestuia. izolate termic cu 5 cm de pâslă minerală tabel D 2. o 3 2. 11 b).060 m K/W i 2 s1 s1 s1 s1 R =R = b bj m K/W = 0. Din tabelul D 2.6. Exemple de calcul: a.45m cofrat cu panouri din placaj F. pct. b – vedere laterală 2.20) se determină: Cu relatia (2.036 m K/W 2 2 2 R’ = R’’ = b b Pentru evaluarea.40x0..7) si (2. Ansamblul este acoperit cu o prelată de pânză de 3 mm (tabel D 2.1 ..1 .1 2.017 + 0. este inclus un strat de aer neventilat (tabel D rezistenta termică de bază: R’ = 0.160 = 1.3. Element de constructie diafragmă cu grosimea constantă d = 0.12. 2 Tinând seama de relatiile (2. prin care nu se face schimb de căldură (nu există diferentă de temperatură). din tablă. 2. 2.15 m.17): R = R’ = R’’ =R + R = 1.25) Valori K în functie de (R s s0 + R’ b/2 ) si R s3 S / S se pot obtine din Anexa D 0 3 2. cofrată cu cofraje încălzitoare (fig.2. Din alcătuirea s 2.857 m K/W. neventilat. (2.3) b care nu sunt racordate la o sursă de caldură exterioară. dacă elementul de constructie este încălzit pe două fete (fig.906 m K/W file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. de minimum 5 cm (tabel D R’ = R’’ = R’ = R’’ 2 .043 = 1.14) . Fig. element de constructie stâlp (fig. pct.00 m.043 = 0. 11 c). mărginită pe contur cu suprafetele de tip s s S . Se obtine: s1 Tinând seama de relatiile (2. (2.0.08.25) unde: S si S au aceeasi semnificatie ca la pct..857 + 0.21) se determină: K = b b. pct. relatiile (2.18) .2011 .863 + 0. a..

izolat termic Fig. Fundatie tratată termic prin metoda conservării căldurii..20): Cu relatiile (2.14) . 2.5).160 = 0.1 . b – vedere în plan.40 = 0. Acest tip de panouri sunt utilizate si pentru protejarea betonului la partea superioară. 2. nu se face schimb de căldură) Suprafetele corespunzătoare si volumul .00 x 0.21)..1 . pct.843+ 0.. (2. cofrată.72 m 2.2011 . 2.40 = 0.1 2.0.30 x 0.80 x 0.sectiune orizontală.18) ...886 m K/W 2 s1x s1x s1y s1z s1 R’' s1z = ∞ (teren dezghetat. a – vedere laterală.043 = 0. Stâlp tratat prin metoda conservării căldurii: a .5. 2) ce închide între ea si cofraj un spatiu de aer neventilat orizontal de 5 cm (tabel D 2.40 = 0. element de constructie: fundatie (fig. b – sectiune orizontală prin stâlpul izolat termic.fundatiei: Normale pe directia x: 1. pct. cu panouri din placaj F.0\MATRIXConstr.4.30 x 0.2) si (2.50 x 0.92 m 2 2 2 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. izolate termic cu 5 cm de pâslă minerală (tabel D 2. Fig.17): R’ R’ = R’’ = R’’ = = = 0.1 .00 m înăltime.80 m 2 2 2 Normale pe directia y: 1.096 m K/W 2 2 bx bx by by Cu relatiile (2.7): R’ = R’ = R’' = R’ =R = 0.52 m 1. z: R =R =R = 0.08.050 b c. Cu relatiile (2. y.22): K = ..108 m K/W = 0.843 m K/W 2 s1x s1y s1z Relatia (2. (2. (2. pe cele trei directii j = x. 12 c).K = bx by K = 0. Ansamblul este acoperit cu prelată de 3 mm (tabel D 2.60 m 2.40 m 1. 04.653 + 0.40 = 0..40 = 0. 11 e). 7).030 + 0.00 x 0. iar vertical variind între 5 si 15 cm (tabel D pct. c – d – protejarea fundatiei Rezistentele termice de bază.0. pct.40 = 0.1 Page 103 of 160 Pentru evaluarea raportului M /R se separă în zona centrală a-stâlpului un tronson de 1 m înăltime limitat de suprafete de tip S prin s s 2 care nu se face schimb de căldură (deoarece nu există diferentă de temperatură). c – sectiune verticală prin tronsonul de 1.

479 0.162 1.311 1.00 = 1.0.102 0.30 - 0.08. 2.00 0.517 0.40 m 2.1.575 0.431 1.575 - 1.1.688 0.40 0.30 x 1.30 0.005 0.92 0.80 0.1 Page 104 of 160 Normale pe directia z: 1.40 - 0. în tabel.60 0.359 1.00 0.90 - 0.60 0.30 m 1. file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. a).100 b bj d.80 1.383 0.2.00 .169 2.551 0.102 0.299 - 0.544 0.078  1..3 x 1.958 0.675 0.384 0.0.104 0.675 0.1.982  1.098 Σ 7.622 0.3).52 0.935 - 0.625 K = min K = 0.80 x 1.383 - 1.239 1. 04.817 0.5 + 2. dintre care numai una se racordează Ia sursa de căldură având ca agent încălzitor abur (fig.817 0..041 1.479 0.30 x 2.30 0.119 y 1.213 1. Conform datelor de la exemplul a: Pe fata neracordată la sursa de căldură.80 x 1.102 1.90 m 2 2 2 V = (1.862 0.162 0.173  1.544 0.126 1.72 0.384 1.0\MATRIXConstr.066 1.178 0.245 z 0.44 m În continuare calculele se organizează.005 1.688 0.108 - 0.479 1.72 0.52 0.40 1.50 0.066 0.0) 0. 2. Elementul de constructie diafragmă cofrată cu cofraje încâlzitoare pe doua fiete (fig.92 0.431 0.192 - 0.40 0.196 2.80 1.00 = 1.30 x 1.2011 .0 + 1.517 0.50 .967 3.50 = 1.150 x 1.20 1.8 x 1. 2 Directia j d bj R’ S’ 1j s1j + R’’ + s1j + K S’’ m 1j R bj R’ bj R’’ bj bj + 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1.192 0.237 1.311 0.40 = 3.80 0.239 0.551 1.178 0.359 0.3 x 2.126 0.

1) 2 M s1 Pe fata încălzitoare (relatiile 2.036 m K/W 2 K = b K = s file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. (2. 2.904 = 0.25). 2.043) = 0.072 m K/W b R’ = R’’ = b b = 0. 04.004 + 0. R = b K/W R’ = b = 0.060 m K/W = (relatia 2. R’’ = 0 b b M’ = M s s0 = 6.060 m K/W 2 Relatiile (2.072 R’ = 0.908 m K/W 3 2 R’’ = R s s1 = 1..67 M’’ = M s s1 K = b K = s e..004 m K/W i s3 2 s0 s0 s3 = (R + R i + R ) = (0. relatiile (2..8) R R =R + R = 0.6. Elementul de constructie de la pct.22) si (2.0\MATRIXConstr.a).0.67 m -1 R' = R’’ = R s s so 2 +R S3 = 0.004 + 0.904 = 0. 2.1 Page 105 of 160 R s1 = 1.15) si (2..14) .004 = 0.904 e M s0 = Se notează (conform pct.2 c.67 = 6.908 R = 0.08.857 + 0. d): M' = M'’ = M' s s s0 = M’' s0 = 6.24) R’ = R s s0 + R = 0. d .0. 2.04 + 0.3 având racordate la sursa de căldură cofrajele de pe ambele fete (fig.072.00 + 0.9.2011 . fig.

3.29 W h/kg si densitatea lui aparentă b ρb = 2500 … 2400 kg/m3 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. în general. se pot utiliza la evaluarea duratelor t si a temperaturilor θ următoarele date ajutătoare: k b pentru regimul CC . cu durata t .. corelarea temperaturii θ = θ . fig.1) = [ θ – (θ – θ ) K + 10] K i i ae b m’ = ( θ + ∆ θ /2 + 10) K i i i θi θi (4. graficele D k b 3. i m’ gradul unitar de maturizare la temperatura de +20° echivalent gradului efectiv de maturizare pe suprafata cea mai rece având C i temperatura într-o durată t = 1 h. b l k 3. pentru o i i c durata t = 1 h. consumurile specifice minime de energie corespund temperaturilor minime θ . Proiectarea regimurilor termice CC în perioada de maturizare critică... corelarea temperaturii θ .9 . k 4. Evaluarea nivelului de asigurare si a duratelor critice de maturizare 3. Pentru orientare. în actiunea de proiectare a regimului termic tinând seama de faptul că. graficele D folosite. la terminarea punerii în opera cu durata t . din graficele. la terminarea punerii în operă a betonului.8 din care rezultă.din care rezultă: pentru tipurile de betoane ce pot fi 4. temperaturii θ .( θ + 0. Anexa D1... pentru regimurile specifice încălzirii după turnare. D 3.29…0. iar acestea duratelor maxime.1 Page 106 of 160 3.. Pentru proiectarea k acestuia se discretizează variatia. conform Anexa B pct.1l. pentru tipurile de betoane k semnificative ce pot fi folosite.5) .4.3) în care: c  = 700 W h/m este produsul între căldura masică a betonului proaspăt b b 3 c = 0.2011 . echivalent gradului efectiv de maturizare la temperatura medie θ . din grad în grad si se notează: i m = ( θ + 10 ) K i i θi (4.1). specific metodei conservării căldurii. i Durata t în care temperatura betonului variază în mod natural în intervalul (θ .0\MATRIXConstr.1 . Nivelul de asigurare se determină conform prevederilor din Anexa A. de executie.0. 2.3. dacă există în acestea asemenea prevederi. Durata critică de maturizare t se evaluează: k 1. 1. Regimul termic al betonului în cazul aplicării metodei conservării căldurii este de tipul CC (Anexa b.5)° se calculează cu relatia: C i i i (4.2. Metoda conservării căldurii.2.0.1.0.08.2) în care: m este gradul unitar de maturizare la temperatura de +20 C. 04. b 3. 3.

0. i functie de acesta se stabilesc si valorile temperaturilor θ .5) Durata t are întotdeauna valori pozitive astfel încât în relatia (4. m’ se extrag din anexa D.1. 04.2011 .2) se scriu pentru duratele t calculate cu relatia (4...5) .5). Se procedează astfel: : 1.. Cumulările prevăzute de relatiile (4. pentru o gamă mai largă de temperaturi si niveluri de asigurare ( i i ae = 00.5 … 29. -50. 1.. -100C). relatiile (1.3. t = c Valorile m . pentru alte valori K decât i b b cele din tabel se poate interpola sau extrapola liniar.4) (4. sub forma: M = c i (4.0.7) si se cumulează primele "n" valori M' si t pentru care este îndeplinită conditia (4. astfel încât valorile duratelor să fie întotdeauna pozitive (t > 0).. δθi = -1°C.4). Calculele se organizează într-un tabel (pct. intervalul δθ = ± 10C are semnul numitorului. Conditiile de realizare a gradului critic de maturizare. indică: i i δθi = +1°C.2.5) i i 4. Anexa B.50C din grad în grad si K variabil.50C.3. i i 4.9) n cu care se determină: file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.5). din Anexa B. Dacă δθi = ±1°C. tabelul D pentru θ = 1.4) si (4. (θ + 0. i Regimul termic se poate încadra în una din cele trei variante din fig. rezultă: θc > θt = b (4.3) începând de la θ = 1.6) Se adoptă în acest caz: θt = θ1 (4.5)°C. Valorile t se determină cu relatia (4.1) si (1.cresterea sau scăderea temperaturii în intervalul (θi – 0. la i c c terminarea perioadei.5) se fac în ordine crescătoare a valorilor  înscrise în tabelul auxiliar. după semnul parametrului δθ = ±1° În C. 4.3). ca si temperatura  .3).. valoarea exactă a acesteia.0. la începutul perioadei t .4).0\MATRIXConstr.1.4) simultan cu conditia privind durata t ..5)°C.8) Se calculează în acest caz: 0 < θt = n < t (4. 4. exprimată prin i i c relatia: t' = c (4.08. (θi + 0.0. scăderea temperaturii în perioada ti de la (θi + 0. i începând cu cele mai mici si se continua pe n valori  până este îndeplinită conditia (4.. pct. (θ .. Semnul ± rezultat pentru intervalul δθ .1 Page 107 of 160 δθi = ± 1ºC .1. cresterea temperaturii în perioada ti de la (θi ..

1

Page 108 of 160

t = t' - θt ≤ t (4.10)
c c n k

θc = θn – 0.5 +

(4.11)

Relatiile (4.7) … (4.11) se aplică si în cazul particular: M < M' = M' ;
k 1 n

t' = 0 (4.12)
c

b. Dacă δθ = -10C rezultă:
i

θc < θt = θb (4.13)
Se cumulează o serie de valori succesive M' si t până este îndeplinită conditia (4.1). Cea mai mare dintre valorile θ ; pentru
i i i

care s-a verificat conditia (4.4) se notează θ si se determină:
1

θi = θ1 + 0,5 (4.14)
Se cumulează din nou valorile θ , în ordine descrescătoare ale acestora, începând cu θ = θ - 0,5 până la i = n, pentru care este
i 1 t

îndeplinită conditia (4.4). Regimul termic se definitivează folosind în continuare relatiile (4.8) ; (4.9) ; (4.11) si (4.12). Temperatura θ se determină cu relatia:
c

θc = θn + 0,5 -

(4.15)

Dacă se începe cumularea cu θ = 1,5° se obtin regimurile termice cu consum minim, de energie, dar cu durată maximă. C
1

În măsura în care se începe cumularea cu valori θ > 1,5° se obtin regimuri termice cu durate mai mici, dar cu consumuri C
1

specifice mai mari. 4. Exemplu de calcul a. Se determină datele preliminare: Beton B 250 - L - Pa 35-31
3

M = 1310 h° C
k

sex

= 4,886 W/m K
3

3

M /R = 10,1 W/m K
s s

K = 0,039
b

K = 1,076
s

θae = 0°; -5°; - 10°C
t = 160 h si t = 64 h
k k:

b. Se alcătuieste tabelul cu valorile auxiliare de calcul si se proiectează regimurile termice astfel încât să fie îndeplinite simultan conditiile (4.4) ; (4.8) si (4.10). c. Rezultatele obtinute, comparate cu cele extrase din anexa C se prezintă în tabelul următor, pentru M R = 10 si K = 0,05
s/ s b

4.6

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

1

Page 109 of 160

Durata Nivel de t asigurare

Regim termic proiectat conf. pct. D 4.4

Regim termic conf. anexa C4.6

k

ore 0

θi

θc

tc

θi

θc

tc

3,5

4,1 157

3,5

5

160 126

160

-5

10

1,6

118 75

10

1

-10 0

17 14

4,6 11,8 63

16 15

3 12

83

62

64

-5

17

10,2

62

17

9

61

-10

-

-

-

19

8

62

Se observă că, regimurile termice din anexa C pot fi folosite în locul celor calculate mai exact la acest punct. În unele cazuri, când valorile Ms/Rs diferă în măsură mai mare, se poate interpola liniar sau să se adopte o solutie acoperitoare (Ms/Rs mai mare). 4.5. Pentru simplificarea proiectării regimurilor termice CC se pot utiliza graficele D.3.1 ... D. 3.8 din care rezultă corelarea
k

temperaturii θ la terminarea punerii în operă, cu durata de maturizare t , prin care se asigură realizarea gradului critic de maturizare M
b k

k

pentru valori variabile MS/RS; Kb si θ , fără ca temperatura betonului să coboare sub + 1° C.
ae

Prin cei doi parametri θ si t regimul termic CC este determinat suficient, fără să fie obligatorie explicitarea temperaturii θ .
b k k c

Desi construite pentru betoanele tipizate în Anexa C, graficele dau indicatii valabile si pentru alte betoane, similare, astfel încât proiectarea regimului termic se poate limita Ia verificarea celui obtinut din graficele D. 3.1 ... D. 3.8. 5. Proiectarea regimurilor termice în perioade de maturizare critică. Metoda încălzirii betonului după punerea în operă. 5.1. Regimul termic al betonului în cazul încălzirii lui după punerea în opera se poiectează în mai multe variante simbolizate TT ; TC (fig. 3.1) RT ; RC RTC (fig. 3.2) Anexa B
k k k k k 3

Pentru temperatura maxima  ce caracterizează fiecare din aceste regimuri se calculează:
t

m = (θ + 10) K
t t

θt

(5.1) ) K + 10] K (5.2) b θi
t i t

m' = [θ – ( - θ
t t t

ae

unde: m ; m' sunt gradele unitare de maturizare similare gradelor m ; m' , evaluate însă pentru temperaturile  .
t t

Gradele unitare de maturizare m ; m' sunt date în anexa. D, tabelul D. 5.1 pentru θ = 1 ... 30° din grad în grad si K C,
t t t

o

b

variabil; pentru alte valori K , decât cele din tabel se interpolează sau se extrapolează liniar.
b

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

1

Page 110 of 160

5.2. Regimul TT , ca regim de referinta (fig. 3.2 a. - Anexa B) se proiectează în vederea reducerii temperaturii θ = θ si implicit
k b t

a consumului specific de energie la preparare, Qsp, fată de regimurile tip CC ; în acest sens:
k

a) Se calculează: m' = (5.3)

t.nec

iar din tabelul D. 5.1 se extrage o temperatură  căreia îi corespunde cea mai apropiată valoare m' ce îndeplineste conditia:
t

m' ≥ m'
t.

t.nec

(5.4)

b) Se definitivează regimul de referintă TT caracterizat prin:
k

θt = θ (5.5)
t =
k

(5.6)

unde  si m' ; sunt valorile determinate cu conditia (5.4).
t

Regimul termic TT se poate obtine direct din graficele D. 3.9 din care rezultă θ in functie de t sau din tabelele D. 3.10 si D.
k k k

3.11. c) Se verifică pentru θ = θ = θ ± 0,5 semnul si mărimea parametrului δθ ; din relatia (4.3) pentru ca t > 0. În functie de
i 1 t i i

rezultatul obtinut pentru fiecare nivel de asigurare se separă domeniile de aplicare ale regimurilor termic CC , si TT , sau TC pe baza
k k k

indicatiilor de la pct. d. si e. Se adoptă regimul CC , caracterizat prin consum total minim de energie, pentru nivelurile de asigurare si valorile M R pentru
k s/ s

care este îndeplinită sursa din conditiile:

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Anexa B) este tot un regim de referintă ce se proiectează în vederea reducerii. respectiv (4. t1 > 0 dacă δθi = +1°C (5.3 a.5) până la o valoare θ = θ i i 1 t i (n-1) pentru care: t' = c (5. urmează valorii θ = θ n i n i n-1 .9): a) Se cumulează valorile t corespunzătoare temperaturilor θ = θ = (θ – 0...14) iar durata t se obtine din expresia:' k t =t +t =t + k t c t (5. a.prin introducerea unei perioade t . n foloseste pentru evaluarea duratei t relatia: t t = t (5.2. se aplică pentru nivelurile de asigurare si valorile M R pentru care: k k s/ s θ1 = (θt . (fig. 4.0.13) n c c n c) Daca prin cumularea mentionată la pct.2 b .08.5) .3.2011 . respectiv RC sau RTC . Regimul TC .9) 5. ca regim termic destinat a fi aplicat efectiv. TC .2. i i b) Se calculează parametrii t si t .2.0\MATRIXConstr.. fată de k regimurile TT si TC .10) Pentru aceleasi valori θ = θ …θ = θ i 1 i (n-1) .11) t = t – t > t' (5..13) se C. B). Parametrii t .15) în care θt se obtine din conditia: c n 0 < θt = t – t' < t (5. se proiectează pentru a se reduce k consumul specific de energie pe santier Q .7) . a . dacă este îndeplinită conditia (5. Temperatura  se determină cu relatiile (4. prin diminuarea temperaturii  în conditiile de la k k 5p b pct. t1 > tk dacă δθi = -1°C (5.1 si 4.8) Regimul termic CC se proiectează ca la pct. 3.7) θ1 = (θt ..1 Page 111 of 160 θ1 = (θt + 0. se cumulează si valorile M' = m' . Regimul termic RT .5) . k e) Regimul TT si cel derivat din acesta.0. 0 < t1 < tk dacă δθi = -1°C (5. 04. fată de TT . 4. În acest ss k c scop. a se atinge temperatura θ = = 1.0.4. a consumului specific de energie la prepararea betonului (Q . (fig. în care nu se consumă energie.15) 5. (4.0. folosind relatiile: t c t = t (5. au aceleasi semnificatii si se determină în acelasi mod ca la pct. k k k k Se porneste de la regimul TT si în functie de caracteristicile acestuia: k a) Se stabileste valoarea temperaturilor θ si θ astfel încât să satisfacă conditiile: b t file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.12) c k t c unde m' este gradul unitar de maturizare corespunzător valorii θ = θ ce.5) .12). 5. rezultând i ti . M .5° fără a fi îndeplinită conditia (5. folosind relatiile (4.11).Anexa. dacă nu există regim TT nu se poate proiecta nici regim RT . 3. .

0. În acest k k k sens se verifică pentru θ = θ = θ ± 0. iar θ cu relatia: n c θc = θn – 0. 5.2.3. în limitele conditiilor (5. r r b t Parametrul θt se determină cu relatia (5.16) b θb < θt < θb + (5.22) k Unde: m' – este gradul unitar de maturizare în perioada t în care temperatura se ridică de la θ la θ .a.. se reduce temperatura θ sau se măreste θ .3 — Anexa B) se proiectează pe baza verificării de la pct.13) regimul termic va fi de tip RTC .17) sau t b se măreste durata t impusă initial. k Regimurile termice cu consum minim de energie.18) Gradele unitare de maturizare m pentru θ = 1. respectiv θ = 3 valori variabile  sunt evaluate în tabelele D.2 a.5. pentru care t > 0. procedându-se ca la pct. t b) Se evaluează gradul unitar de maturizare m' r m' = r (5.21) Dacă această conditie nu este îndeplinit[.c. atât la preparare (Q ) cât si pe santier (Q ) se obtin pentru valori minime θ sp ss b si θ .1 Page 112 of 160 1 < θ < θ (5.3.20) r k t d) Regimul termic rezultat se verifică din punct de vedere al vitezei v de ridicare a temperaturii care trebuie să îndeplinească r conditia: v = r (5.24) Dacă nu este îmdeplinită conditia (5. k file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.08.5.7) se procedează ca la pct.4 e astfel: k a) dacă este îndeplinită conditia (5.19) t = t – t (5.17) unde θ este valoarea determinată pentru regimul TT ..5 semnul parametrului δθ .5.13). Regimul RC (fig. modificându-se în mod corespunzător regimul RT .0. evaluându-se t' si c pe baza relatiei (5.0\MATRIXConstr.10).2 si D. Durata t se calculează cu relatia: r 0≤t = r ≤ t (5.5 + (5.2011 . 5. 5. k. i 1 t i i În functie de rezultatul obtinut se adoptă regimul RC sau RTC . k k 5. 3. pct. r b b t c) Se calculează. k e) Regimul de referintă RT permite separarea domeniilor de aplicare ale regimurilor termice efective RC si RTC . 04. pe aceste baze: t = t (5.16) si (5. 5.

(5.10) si valoarea corespunzătoare c . 5.29) 0 < θt = t – t – t' – t < t (5. c d) Dacă prin cumularea. mai mare decât viteza corespunzătoare din regimul de referintă RT si se r k calculează durata t cu relatia: r t = r (5.3.0\MATRIXConstr.15).29) si (5. b se include si valoarea θ = 1.1 Page 113 of 160 b) Dacă sunt îndeplinite conditiile (5.8) se obtin pentru viteza de k ridicare valori care cresc rapid si determină o sporire corespunzătoare si a puterii specifice.6.26) b) Se procedează ca la pct.32) Durata totală t va rezulta în acest caz prin sumarea duratelor caracteristice: k t =t +t +t =t +t + k r t c r t (5. 04.30) n k r c t n t = t' + θt (5. k 5. (5..08.31) c c n Temperatura θ se evaluează cu relatie (4. 3. astfel încât să fie îndeplinită conditia: t' = c (5.27) c) Se evalueaza parametrii: M' = m' t (5.0.a) pentru a determina durata t' (relatia 5.5.3.5° fără a fi îndeplinite conditiile (5.30) se C n va evalua durata t cu relatia: t t = t (5.25) c) Regimul termic rezultat se verifică din punct de vedere al vitezei de ridicare a temperaturii care trebuie să îndeplinească conditia (5.5 - (5.28) r r r T = t > 0 (5.9) sau (5.8) se procedează ca si la pct.a.21).33) e) Consumul minim de energie se obtine pentru aceeasi durată t si aceeasi temperatură θ pentru varianta în care suma (t + k t r t ) este minimă.e) dacă sunt îndeplinite conditiile (5. t file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. Această situatie poate fi evitată prin proiectarea unui regim RTC .2011 .Anexa B) se aplică în conditiile de la pct. Este important de retinut că dacă regimul RC se proiectează pe baza conditiei (5. cu deosebirea că temperatura θ va fi: c θc = θn + 0.8): a) Se impune o viteză de ridicare a temperaturii v . mentionată la pct.9) sau k (5.c . Regimul termic RTC (fig.4.9) sau (5..0.

în h° C/h.coeficientul prin care se ia în considerare corelatia între sursa exterioara si beton. tehnică.0. s Parametrii necesari pentru evaluarea puterilor specifice se extrag din anexele D.4.este puterea specifică furnizată de exotermie în perioada t .este puterea specifică furnizată de exotermie în perioada t .38) t P = st (5.2.0.39) unde: m . astfel: .este gradul unitar de maturizare în perioada de ridicare a temperaturii. t 3 K . sr 3 θr — este temperatura medie a betonului în perioada tr. t . pe santier. Puterea specifică instalată pentru încălzirea pe santier a betonului pus în operă pe timp friguros se evaluează în functie de puterea specifică necesară în cele două perioade caracteristice t si t .40) sr 5. s b) Pentru perioada t se evaluează: t P sex.gradele unitare de maturizare m tabelul D.t .coeficientul K tabelul D.3.este gradul unitar de maturizare în perioada de tratare izotermă.1 Page 114 of 160 Puterea specifică instalată si consumul specific de energie pe santier 5. în °C.37) unde: m .6. Consumul specific de energic. r t a) Pentru perioada t se evaluează: r m = r ) (5.1. Q S$J se evaluează cu relatia: file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1..35) sr t b P sex. t θt — este temperatura medie a betonului în perioada tt..2011 . in W/m .36) r P = sr (5.r .t = sex x m (5. P sex. în °C. P P" ≤ P st ss rezultă din conditia: ss ≥ P (5.8. r Q .gradele unitare de maturizare m tabelele D. si D.5.este cantitatea specifică de căldură înmagazinată în beton în Wh/m . instalată pe santier. r 3 K . 04.34) Q = 700 ( .5.2.gradele unitare de maturizare m tabelul D.1 i . P sex. s .0\MATRIXConstr. tehnic. in W/m .r =P sex x m (5. (5.08.7. r c) Puterea specifică.5.coeficientul prin care se ia în considerare transmisia căldurii între sursa exterioara si beton.

k file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. 5.08..1 Page 115 of 160 Q ss = P · t + P · t (5. Calculele pentru proiectarea regimurilor termice TT . Se adoptă aceleasi date ca pentru exemplul de la punctul D. k k k k k 3 3 respectiv a consumurilor specifice.. RTC si pentru evaluarea puterilor specifice instalate.4. tehnice. Exemple de calcul a) Se determină datele preliminare. regimul termic TC conform pct.0.41) sr r st t În anexele C5 sunt prezentate pentru aceleasi tipuri de regimuri termice solutii proiectate pentru a fi utilizate ca atare. k e)Se proiectează regimul termic ele referintă RT . k Proiectarea regimului termic TT k δθ pentru: i Regim termic recomandat t k θae θb=θt=θc t t θt – 0. asa cum se exemplifică la pct.0.9 si indicatiile de la pct. c) Se proiectează regimul termic TT folosind graficele D.4 . în măsura în s care nu sunt diferende semnificative între situatiile reale si ipotezele avute în vedere Ia proiectarea lor. TC . de energie se organizează în tabele. 5.2011 . RC .5 0 CC K 160 -5 4 141. 5. calculele se organizează ca în tabelul următor.6 -1 -1 TC K RTC K -10 -1 -1 TC K RTC K d) Se proiectează.0\MATRIXConstr.5 0 +1 θt + 0.8 -1 -1 TC K RTC K -10 -1 -1 TC K RTC K 0 -1 -1 TC K RC K 64 -5 14 57. Se alcătuieste tabelul cu valorile auxiliare de calcul necesare la proiectarea regimurilor termice prin încălzirea betonului.3.9. b. calculele se organizează într-un tabel. RT . conform punctului 5. 5. Consumul specific exprimat în Kwh/m se transformă în Kcal/m prin multiplicare cu 860 Kcal/Kwh.3.2.4. calculul se organizează într-un tabel. 04.9.

75 14.48 17.87 17 26.08 123 76 84 24.75 24.81 13.76 13.88 13.28 5.83 111 69 77 22.77 21.37 15.83 16.36 16.88 4.69 12.51 15.69 8 15.04 9.11 17.04 11..28 9.33 13 21.24 45 30 40 9.05 - 36 25 - 7.16 9.94 12.20 105 66 74 21.58 11.54 12.03 24.04 14.65 25.98 14 22.97 9.68 12.46 117 73 81 23.15 10.01 10.56 99 63 71 19.15 23.06 14.05 13.47 19.97 8.91 94 59 68 18.2011 .70 17.45 11.98 11 19.42 13.88 6 12.90 6.53 13.02 4.63 14.89 11.93 20.40 23.63 13.31 19.12 - 7.61 15 24.93 6.25 16 25.83 14.87 13.90 14.01 4.14 13.83 7 14.97 25 19 5.16 8.56 16.04 5.18 14.17 15.t r r r θb=1 θb=3 θb=1 m' t m' t θb=3 2 5.81 18.24 15.1 Page 116 of 160 TABEL CU VALORI AUXILIARE DE CALCUL PENTRU PROIECTAREA REGIMURILOR TERMICE LA ÎNCĂLZIREA BETONULUI DUPĂ TURNARE m r P sex.31 10.13 20.90 4.70 129 79 87 25.31 7.11 8.40 11.0.80 10.23 14.76 6.08 17.00 14.81 3 7.46 7.49 12.04 70 44 54 14.21 63 40 50 12.00 11.12 17.62 10.0.40 7.14 10.87 5 11.31 11.48 25.68 18.33 12. 04.68 8.16 9.0\MATRIXConstr.24 88 56 65 17.93 θb=1 3..27 56 35 45 11.08 12.35 16.84 8.91 5.27 10.49 PROIECTAREA REGIMULUI TERMIC TC k file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.55 82 52 61 16.26 10 18.04 3.50 15.50 9 16.24 6.08.85 4 9.42 16.80 8.89 13.17 15.65 15.99 10.62 9.85 θb=1 3.39 16.66 12 20.14 9.54 22.16 10.72 12.t θae = 00C m' θae = -50C m' m' t θae = -100C m' m' t θt m t P sex.32 15.15 12.82 76 48 58 15.

2 (128*) - 21.3.5 8.0.2011 .13) (5.1 Page 117 of 160 Nivel de asig θ b t’ θ 1 = θ c θ n m’ t m’ n t c t t t c ∆t n t t θ c t k n (5.5 21..10) (5.9 0.3 600 22.3 12. i I file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.81 7.5 - 1 160 1. 04.33 35.7 19.5 10.1 11..5 1.4 383 43.0 11.5 - 10.c.00 10.5 Durata t = 64 h k 0 11.5 20.9 64 (*) Cumularea se face pentru t si m’ până la i = n în loc de i = (n-1) si se aplică relatia (5.14) în loc de relatia (5.4 223 52.14) (4.1 30.7 216 114.84 6.8* - 132.5 - 10.7 1 154.88 18.8 45. 5.0 - 11.2 14.0.06 19.7 64 -5 13 12.12) (5.7 41.15) (5.1 20.5 9.15) Durata t = 160 h k -5 4 -10 3.11) (5.0\MATRIXConstr.11) – pct.04 3.7 29.91 3.5 20.89 15.69 17.9 64 -10 10.9 1.08.

9 59.2.87 13.7 C k si exemplul de la pct.0.5 11.1 Page 118 of 160 PROIECTAREA REGIMULUI TERMIC RT k Nivel θ de asig b θ t m’ t m’ r t t t r v r Durata t = 160 h k -5 1 5 10.22) (5. 5.76 6.7 1141 4.13) n θ (5.c.0 0. C.1 0. pct.1 10. C b Se observă că în cazul duratei t = 160 h si nivelului de asigurare θ k ae = 0° regimul termic este de tipul CC (conf.99 49. pct. k k k file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.23) c t = 64 h 0 3 14 13.5 15. 5.05 13.d. relatia 5. 5.88 53.7 11.07 -10 1 21.3 35.24 15. rezultând θ = 1ºC. b ae = 0° betonul se pune în operă la θ’ C ae = 0° astfel încât tinând seama de conditia ca θ ≥ +5° rezultă C C p Pentru celelalte niveluri de asigurare (θ ae = -5° θ C.54 19.8< <5. 5.1 16.65 -5 1 14 22. 04.8 12.90 6.9 106.08.9 Pentru nivelele de asigurare θ ae = -5° si θ C ae = -10° duratele t =160 h si t =64 h rezultă conf.9 1.c).. regimuri RTC .19 Pentru nivelul de asigurare θ θ = 3° C. pct. f) Se proiectează regimul termic RC conf.. ae = -10° betonul se pune în operă la θ C) ae = -5° .33 54.2011 .5.04 -10 1 10.0 111. calculul se organizează într-un tabel.9.2 1.0.0\MATRIXConstr.61 53.9 0.54 47. k PROIECTAREA REGIMULUI TERMIC RC k Nivel t de asig θ b θ t θ 1 θ n m’ r m’ n t’ c t r t c n ∆t (5.77 51.9.04 Durata t = 64 h k 0 3 22.1 4.

04..0.08.0\MATRIXConstr.2011 .0.1 Page 119 of 160 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1..

0.0\MATRIXConstr. 04.08. k h) Puterile specifice si consumurile specifice se evaluează conf.8. pct.7 si 5. dacă se adoptă o viteză de ridicare a temperaturii v cuprinsă între C. calculul se organizează într-un tabel. si pentru θ k ae = 0° t = 64 h.0..2011 .6. k r valorile caracteristice regimurilor RT si RC : k k g) Se proiectează regimul termic RTC conform pct.1 Page 120 of 160 Se poate proiecta un regim RTC . 5. în care s-au file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.. 5. calculele se organizează într-un tabel.

2 ) si a punerii lui în operă într-o diafragmă (Anexa D .3. Exemplu de calcul.10 si D.0\MATRIXConstr. tabelele D. 4. Pentru situatiile uzuale valorile coeficientului K’ sunt date în anexa D t 6. Proiectarea regimului termic în timpul transportului si punerii în operă a betonului Proiectarea regimului termic în timpul transportului betonului consta (Anexa B. în functie de temperatura θ .4. 04.1 . solutia 2a) din care betonul se descarcă în bene de 1 m .08. Ia livrare.3. si respectiv θ .1 Page 121 of 160 inscris pentru comparatie si regimurile termice CC .11 regimurile termice de referintă TT si RT în cazul tipurilor uzuale de betoane tipizate în Anexa C pentru diferite durate t si niveluri de-asigurare k k k θ . a betonului din ultima benă se determină cu relatia: a t = 10 a (6.5 km distantă cu viteza de 15 km/h folosind un autoagit[tor de 5 m t t 3 capacitate..1) si (4. la preparare si θ .1 în care se poate interpola liniar pentru durate intermediare. de solutia de protejare a benelor în perioada de asteptare si de durata acesteia pentru ultima ben[.1. pct. folosind relatiile (4. a) Coeficientii K '. 6.2.10.1) în care: 10 reprezintă durata maximă de punere în operă a betonului dintr-o benă. împreună cu limitele parametrului M R pentru aplicarea regimurilor termice CC si RC în conditii de consum minim de energie. rezultă în functie de duratele caracteristice astfel: file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.11 dau indicatii valabile si pentru alte betoane.3.3 . Durata de asteptare. Coeficientul unitar K’ de scădere a temperaturii betonului în timpul transportului Ia obiect depinde de mijlocul folosit. ae s/ s k k Desi proiectate pentru tipurile de betoane tipizate în Anexa C. k 5. la preparare (descărcarea din malaxor) cu evidentierea mijloacelor folosite si p a conditiilor de protejare termică a lor. Temperaturile caracteristice: θ . Coeficientul unitar K’ de scădere a temperaturii betonului în timpul transportului pe obiect si punerii lui în operă depinde de forma si t dimensiunile elementului de constructie în care se toarnă. la livrarea betonului t (descărcarea din mijlocul de transport) si a temperaturii θ .10 st D.0.3 se pot obtine direct valorile (θ – θ ) în functie de (θ – θ’ ) si K’’ . t v volumul (capacitatea) unei bene. din care se determină θ . neprotejat (Anexa D 6. b 6.0. solutia 2c). În graficul din anexa D t 6. 6. Pentru simplificarea departajării domeniilor de aplicare a diferitelor regimuri termice se dau în tabelele D.2011 . de conditiile t de protejare ale acestuia si de durata transportului. de durata procesului. astfel încât să se treacă direct la proiectarea regimului termic cel mai eficient. respectiv (θ – θ’ )în functie de (θ – θ’ ) l ae b ae t p ae l ae l p si K’ . 6.. 6.3.2). t . V volumul betonului transportat într-un ciclu.2 3 6. în care se poate interpola liniar pentru durate intermediare. 4) în precizarea temperaturii θ . Pentru solutiile uzuale valorile coeficientului K’’ sunt date în anexa D t 6. K’’ în ipoteza transportului betonului la 2. protejate conform solutiei c (Anexa D 6. la terminarea punerii în operă se p l b determină conform indicatiilor din Anexa B. pct.3.

6.6. b2 Din aceste motive încălzirea betonului după punerea lui în operă.K’’.1 θ = -5 + p (14. 04. θ si θ .6. pentru randamente r = r .3 ≅ 19 d) Temperaturile θ .122 + (0.3 .2011 .242.168 + (0.6. l p θ = -5 + l (10+5) = 14.2) din Anexa E.K’’.1. Regimul termic la prepararea betonului constă în evidentierea următorilor parametri: file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. b) proiectarea unei solutii specifice de organizare a procesului si evaluarea coeficientilor K’ . θ – θ = 19ºC t l b θ = 19 – 5 = 14ºC l . transportul si punerea în operă a betonului pe timp friguros se poate determina prin: a) alegerea unei solutii tip de organizare a procesului dintre cele prezentate în anexa C.200 θ – θ = 24 t p b θ = 24 – 5 = 19ºC p 6.08. Diferenta între temperaturile (θ – θ ) este cu atât mai mare cu cât creste temperatura θ ceilalti parametri K’ . rămânând p b b ae constanti (Anexa C. Din aceeasi figură rezultă că diferentele (θ p1 – θ ) sunt întotdeauna mai mari decât (θ p2 b1 – θ ). (tabelele C.282 – 0.. θ si θ se face în acest caz folosind graficul D.360 – 0.1.2). fig. pe baza prevederilor din această anexă. 6 si corelarea temperaturilor θ .0.1) si (4. (Anexele D. 6. θ folosind graficul din anexa D l p 6. θ’ .1.5. 6.pentru K’ = 0.0. conduce. la consumuri specifice de p s energie mai reduse decât metoda conservării căldurii. p l b 7.168) t Durata de punere în operă a betonului dintr-o benă: 10' Durata de asteptare a ultimei bene: t = 10 a K’’ = 0. θ folosind relatiile (4.K’’.nivelul de asigurare θ’ =-5C b º ae . corelarea temperaturilor θ .0\MATRIXConstr. Proiectarea regimului termic la prepararea betonului 7.4.1 Page 122 of 160 Durata de transport: K’ = 0. pct.6. D.2).3.temperatura betonului la terminarea punerii in operă: θ = 10ºC c) Temperaturile θ . Regimul termic Ia prepararea.. C.pentru K’’ = 0.6.1). pct.122) t b) Temperaturile caracteristice: . pe p l b baza valorilor tipizate ale coeficientilor K’ .1+5) = 18.

D.7. în ° stabilită conform prevederilor din anexa D.8) 7..0.. p compozitia betonului: apă.6.2) iag ae c) temperatura initială a cimentului θ = θ’ ic ae (7. θ . Ia prepararea betonului. temperaturile initiale ale apei θ . In vederea determinării temperaturilor finale ale componentilor betonului se adoptă. ic temperaturile finale ale apei.0. în procente. stabilit conform anexei A. sp 7.5) fc ic c unde: ∆θ = 0 .10ºC c c) apa se încălzeste la temperatura necesară pentru ca să rezulte prin amestecare beton la temperatura θ . C.3. ciment. dar nu mai mare decât o p valoare maximă θ’ specifică fiecărui tip de ciment: fa θ ≤ θ’ = 80ºC pentru Pa 35 fa fa θ ≤ θ’ = 70ºC pentru P 40 (7.2011 .4. în lipsa unor date efective privind caracterul depozitului si variatia temperaturii aerului în zilele precedente se adoptă relatia: θ = θ’ (7. Ag. θ .3) 7. temperatura initială a apei se estimează Ia valoarea θ = + 10° dacă nu există date reale. fa a consumul specific tehnic de energie.0\MATRIXConstr. Temperaturile finale ale apei si agregatelor se evaluează folosind graficele D. adică se încălzesc până la o temperatură minimă: θ = +5ºC (7. θf si cimentului.7) fa fa θ fag > +5ºC (7. Q . în kg/m . agregatelor θ ia iag 3 si cimentului θ .1) C. ae temperatura betonului la descărcarea din malaxor. umiditatea agregatelor u. agregatelor...4.08. însă prin frecarea ce se produce în timpul transportului pe snecul dozatorului.. următoarele ipoteze de lucru: a) agregatele se dezgheată în mod obligatoriu.4) fag b) cimentul nu se încălzeste. ia b.2.6) fa fa d) dacă pentru realizarea temperaturii θ a betonului rezultă că apa trebuie încălzită la o temperatură superioara valorii θ’ . C. se adoptă: p fa θ = θ’ (7.7. 04.7. (7.2. astfel: file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.1. temperatura sa poate creste cu o valoare θ astfel încât rezultă: c θ = θ + ∆θ (7. A. Temperaturile initiale ale componentilor se stabilesc astfel: a..1 Page 123 of 160 nivelul de asigurare θ . agregate. temperatura initială a agregatelor θ iag se estimează pe baza datelor din tabelul D.

10) = + 50 si apă la temperatura θ = θ’ . în graficul D.2011 . Se evaluează în graficul D. ∆A si θ = θ . Q sp file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.7. ∆A si θ = θ g fag >0 Dacă θ iag =  0 rezultă Q’’ sag = 0.12) si se calculează valoarea auxiliară: θ =θ –θ p ba bc – θ’ bag (7..0. Se evaluează în graficul D. 04. ia cu care se 'determină. A .3 valorile: Q’ în functie de A .5. (7.7.7.2 în functie de dozajul de ciment. necesară.17) este: sag sag sag sag c) Consumul specific tehnic de energie la prepararea betonului. Q = Q’ – Q’’ sa sa sa b) Consumul specific pentru încălzirea agregatelor. se intră pe abscisă cu cantitatea totală de agregate uscate. în functie de A si ∆A. rezultă Q ≤0 sag iag Dacă θ iag sag = 0 (7. a) Consumul specific pentru încălzirea apei.15) Se evaluează în graficul D.13) ..11) p p se adoptă: θ fag =θ fag.0\MATRIXConstr. bc fc θ’ . în functie de parametrii ∆A si θ fag = + 50. ba fa fa θ’ bag .4.0. Consumul specific tehnic de energie la prepararea betonului. fa sa Q’’ sa în functie de A . se intră pe ordonată cu valoarea θ .3 în functie de parametrii ∆A si θ = θ’ .7. temperatura θ = θ fag 7. g b) Se calculează: θ’ = θ p bc + θ’ ba + θ’ bag (7.7. în graficul D.3. în functie de A . se intră pe abscisă cu cantitatea totală de apă A. în graficul D.7.08. fa fa unde θ’ este temperatura betonului preparat cu agregate la temperatura θ p fag c) Pentru betoanele a căror temperatură θ este inferioară valorii θ’ adică: p p θ ≤ θ’ (7.16) Consumul specific tehnic la încălzirea agregatelor este: Q = Q’ = Q’’ +Q (7. ∆A si θ = θ g sag fag Q’’ sag .7. cu care se determină în graficul D. în functie de A .5 valoarea: Q în functie de ∆A si θ > 0.1 Page 124 of 160 a) Se determină valorile auxiliare: ∆A = 10 a A (7. ∆A si θ = θ .min = + 5ºC (7.9) g -2 θ .4 valorile: Q’ . se evaluează distinct pentru încălzirea apei si agregatelor.

08.1 Page 125 of 160 Q sp =Q sa +Q sag (7. 04. (7..18) 7.7.0.Caracteristicile betonului: B 250 – L3 ...4.3 proiectarea regimului termic se face conform punctului 7 din Anexa D.Caracteristicile componentilor: agregate: umiditate u = 1. Parametrul θ se obtine din Anexele C. acelasi nivel de asigurare.7) a unui regim termic specific compozitiei betonului si conditiilor organizatorice reale. Exemplu de calcul. so 7.7. 7.max = 65° C Deoarece conditiile initiale sunt sensibil diferite de cele avute în vedere Ia întocmirea Anexei C. Ag = 1854 kg/m Temperatura la descărcarea din betonieră: θ = 12° C p 3 2 3 . Consumul specific tehnic de energie la prepararea betonului se poate evalua si cu relatia simplificată: Q =Q + 0.0\MATRIXConstr.5) θ = θ’ c ac + ∆θ = -5 + 9 = +4° C c c) Temperaturile componentilor file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. b) proiectarea pe baza indicatiilor din această anexă (anexa D.9) ∆A = 10 uA = 10 x 1. aceeasi umiditate a agregatelor. b) Se calculează conf.18) p sp so unele: Q so este o valoare constantă pentru acelasi beton. măsurată în depozit θ = -3° C iag ciment: cresterea temperaturii în timpul transportului pe snec ∆θ = + 9° C c apă: temperatura initială măsurată la conductă θ = 12° C ia temperatura maximă a apei (caracteristica instalatiei) θ .5° C fa.7% temperatura initială.1 .7.Pa 35 — 31 Compozitia: A = 185 l/m .0.8.6..5.7.77 θ (7.Nivel de asigurare = . în măsura în care compozitia efectivă a betonului si parametrii ce caracterizează conditiile organizatorice reale sunt similare cu cele avute în vedere Ia proiectarea regimurilor termice tip din anexa C.2011 .3 si 7. C = 325 kg/m . pct. Regimul termic Ia prepararea betonului pe timp friguros se poate determina prin: a) alegerea unui regim termic tip dintre cele prezentate în Anexa C. si aceeasi ipoteză iag organizatorică θ = θ = θ’ . C.7 x 1854 = 32 l g -2 -2 (7. fc ae 7. a) Este necesară cunoasterea următorilor parametri: .

θ iag = θ’ ae = -5° si u = 2%.35 + 0. neluându-se în considerare conditiile locale. θ = θ g fa. = 15° C.19): C 3 Q sp = 4. = . temperaturile componentilor la C.77 x 12 = 13. Q = 4. C.max = 65° C.4° C. Din graficul Anexa D.7. = 3° C.4ºC p Deoarece θ = 12 < θ’ = 18. ∆A = 32 l .6° se determină θ = θ = 37° Deci.3 pentru A = 185 l. pentru A = 1854 kg. ∆A = 32 l si θ = θ fa.max = 65ºC.1 Page 126 of 160 Din graficul Anexa D. ∆A = 32 l si 3 θ = θ = 12° se determină Q’’ C ia sa = 2.18). Conform relatiei (7. apa la o temperatură θ < θ fa fa. conform (7.95 KWh/m beton.2 = 4.4° pentru obtinerea betonului la temperatura θ = 12° este suficient să se dezghete agregatele (θ C.85 = 9.85 KWh/m 3 iag sag sag Deci consumul specific de energie la prepararea betonului este conform relatiei (7.7.5 pentru A = 32 l si θ Q = 1.6 KWh/m . fa ba Din graficul Anexa D.7..0 + 2.4. 3 Conform relatiei (7.4 KWh/m 3 sa Pentru ridicarea temperaturii agregatelor Din graficul Anexa D..5° C.3.6° C = 8. cu relatia (7.15) rezultă Q’’ sag = 0. ia c ae = . rezultă (relatia 7.min = +5ºC.3° se determină Q C = 2.2011 . ∆A = 32 l si θ amestecare sunt: θ = 37° C fa ba θ fag = 5° C d) Consumurile specifice Pentru ridicarea temperaturii apei Din graficul Anexa D.08. Se calculează. θ' = 0. ∆A = 32 l si θ = θ g fdg = 5° se determină Q' C sag = 1.0. ∆A = 32 l.3 pentru A = 185 l.6 KWh/m file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.6 .7.95 .7.17): 3 Din graficul Anexa D.4 pentru A = 1854 kg. C p p p fag = +5ºC) si să se încălzească.7.0.4 + 15 + 3 = 18. adică pentru: θ = 10° θ = θ’ C. 04. se determină θ’ ba Din graficul Anexa D.25 KWh/m beton 3 sp Dacă evaluarea consumului specific la preparare se face în mod acoperitor din tabelul C. iar pentru A = 185 l.2 pentru θ = +4ºC si C = 325 kg se determina θ c bc = 0.2.9 KWh/m beton.13): θ = 12 .3 pentru A = 185 l. Deoarece θ 3 iag = .3 = 8.3° C < 0.9 = 4.1 4): Q = 6. se determină θ’ bag Conform relatiei (7.0\MATRIXConstr.7.0.si θ = θ = 37° se determină Q’ C fa sa = 6.2 KWh/m .4 + 4.4 .10).7.

. Exemplul din tabelul intitulat .1 Page 127 of 160 Comparând cele două consumuri. respectiv r (anexa B. 4. se constată că.. 6. Anexa D) si completarea lor cu proiectarea regimurilor termice la transport si punere în operă. 4. 8. corespunzătoare consumurilor specifice tehnice.4 si 5.. Anexa D) sau prin îmbunătătirea conditiilor de protectie (Anexa C.1.35 KWh/m .7).6 folosind relatia (7.0.3).19) si valorile Q din Anexa C. Pentru obtinerea consumurilor efective. Bilantul energetic 8. acestea trebuiesc majorate prin s p raportare la r . s p Consumurile specifice din tabelul „Bilant energetic" sunt în general minime pentru varianta RTC (sau RC ) care necesita însă si k k puterea instalată maximă la ridicarea temperaturii (P ). din tabel.13 x 6 = -4.3. pct. Acestea din k urmă pot fi însă reduse prin luarea în considerare a situatiilor favorabile ce pot să apară la prepararea betonului (exemplul de la pct.4 si 5. relatia 4. adică 32%. se stabilesc în acest fel valorile θ si θ . pct.2.242). so 8.0\MATRIXConstr. Bilantul energetic constă în sintetizarea rezultatelor obtinute la proiectarea diferitelor regimuri termice (pct.3 .200.7. adoptând aceeasi ipoteză organizatorică (K’ = 0.08. caracterizate însă prin consumuri specifice mai ridicate.9 din Anexa D în ipoteza r = r = 1. 9. 7. luarea în considerare a conditiilor locale conduce la o economie de energie de: Q = 9. respectiv la preparare. t t l p 3 Pentru proiectarea regimurilor termice la preparare se procedează conform indicatiilor de la pct.25 . BILANT ENERGETIC (EXEMPLU) file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.8.Bilant energetic" prezintă rezultatele obtinute la exemplele de la pct.4.0. 04. sr Se pot reduce puterile specifice prin adoptarea variantelor TC .2011 . K’’ = 0. 7.9. Pentru proiectarea regimurilor termice la transport si punere în operă se procedează ca la exemplul de la pct. 4.

60 1400 31.2 0.9 0.50 1100 25.6 0.60 1270 32.7 E Marcă 28 M h A/C k  K M A/C k  K M h A/C k  K Wh/kg C % h0C % C % 0.60 1400 31.70 1620 35..1.9 0.0\MATRIXConstr.4 0.68 1576 34. 04.52 1160 26.2.64 1488 33.58 1340 30.66 1532 34.5 cimentului A/C = 0.2011 .7 0.8 0.3 0. CORELATREA DURATELOR DE MATURIZARE t (în h) CU DURATELE z (în zile) k k z (*) k Durata critică de maturizare t (**) în ore.40 750 19.50 1100 25.42 800 20.62 1444 32.54 1108 28.46 1000 22.8 0.8 0.6…0.9 0.4…0.1 0.5…0.50 1000 26.1 Page 128 of 160 ANEXA D.2 0.42 900 20.56 1280 29.8 0.68 1454 35..0.9 0.4 0.60 1270 32.40 850 18.0.64 1362 33.50 1000 26.62 1316 33.08.9 900 23. GRADUL CRITIC DE MATURIZARE M .6 A/C=0.2 0.1 0.6 0.9 0.4 0.70 1500 36.1 0.8 0.44 P 40 70 0.2 0.0 0.2 0.58 1216 31.1.0 0.6 Pa 65 35 0.56 1162 30.5 0.66 1408 34.7 0.48 1050 24.1.48 950 24.52 1054 27.44 950 21.1 0.5 ANEXA D.8 0.54 1220 28.5 0. CORELAREA LUI CU NIVELUL CRITIC DE INTĂRIRE  SI VALORILE EXOTERMIEI K K Felul A/C = 0.4 0.46 850 22. pentru betonul turnat în k (zile) schimbul I II III file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.

.1 Page 129 of 160 8 h/sch 10 h/sch 8 h/sch 10 h/sch 8 h/sch 1 2 3 4 5 6 7 40 64 88 112 136 160 184 38 62 86 110 134 158 182 32 56 80 104 128 152 176 28 52 76 100 124 148 172 24 48 72 96 120 144 168 (*) exclusiv zilele de turnare si de îndepărtare a protectiei.0.2011 .0\MATRIXConstr.007 vânt a protectiei Impermeabilizarea la Prelată din pânză impermeabilă 2 de 3 mm grosime termice 0.030 0. REZISTENTELE TERMICE R ALE UNOR SOLUTII RECOMANDATE PENTRU PROTEJAREA SUPRAFETELOR ELEMENTELOR S DE CONSTRUCTIE DIN BETON Nr. (**) inclusiv durata t din ziua de turnare din momentul terminării schimbului în care betonul a fost pus în operă.1. 04.. crt. ANEXA D. cuplată cu Impermeabilizarea la file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.2. m R 2 Solutia de protejare R s Domeniul de utilizare m  Ch 2 W Kcal 0 1 2 3 4 Impermeabilizarea la Folie de polietilenă de 1 mm 1 grosime termice 0.08.0.006 0.035 vânt a protectiei Prelată din pânză impermeabilă de 3 mm grosime.

 =0. 04. tipizate cofrate) 0.042 vânt a protectiei termice Plapumă de poliuretan de 3 cm 4 grosime între două folii de polietilenă 0.759 fetelor cofrate Strat de separatie Cofraje metalice neprotejate 8 termic si beton (fete cofrate) 0 0 între mediul încălzitor Idem.2011 .3% punti termice 3 0.653 0..0\MATRIXConstr.08.707 Protectie termică a suprafetelor libere ale betonului Protectie termică a 5 Idem cu 4 cm poliuretan suprafetelor libere ale betonului Strat de separatie Panouri de cofraj din placaj F de între mediul încălzitor 6 10 mm grosime.0.083 0. izolate termic cu 5 cm Protectie termică a 7 pâslă minerală (=250 kg/m . neizolate termic.679 0..997 sursei de căldură file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. izolate termic cu 6 cm Protectie termică a 9 pâslă minerală având 9.1 Page 130 of 160 folie de polietilenă de 3 mm 3 grosime 0.08) 2 0.098 si beton (suprafete Idem.036 0.0.857 0.5% punti termice 0.790 fetelor cofrate 0 1 2 3 4 Cofraje metalice încălzitoare protejate la exterior cu 6 cm vată Protectie termică a 10 minerală de sticlă (100 kg/m ) sau 8 cm pâslă minerală cu 14.608 0.

5 cm Strat orizontal la fluxul termic de sus în jos.0\MATRIXConstr. 2 cm 0.. 5 cm d.198 (neventilat) a.08.209 c.180 0.160 0..163 Îmbunătătirea caracteristicilor de 11 b.180 0. 10 cm 0. 15 cm Strat de aer orizontal la flux termic de jos în sus grosimea: 0.163 Îmbunătătirea caracteristicilor de 12 a.174 13 a.170 0.209 izolare termică dacă este stationar 0.140 0.005 m hC/Kcal i 2 2 .agent încălzitor aer cald file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.170 0.186 (neventilat) b. 04.0. 1 cm 0.186 e.1 Page 131 of 160 Strat de aer vertical în grosime de: 0.2011 . 0.150 0.0. 5 cm Rezistente la transfer termic: . 2 cm 0.186 c.pe suprafata interioară: . 1 cm 0.004 m K/W.198 Idem b.160 0. grosimea: 0.150 0.174 izolare termică dacă este stationar 0. 2 cm c.160 0. 1 cm 0.140 0.agent încălzitor abur R = 0.

08.2011 .0\MATRIXConstr.043 m K/W..0.050 m hC/Kcal i 2 2 Pe suprafata exterioară: R = .1 Page 132 of 160 R = 0. 0..0.043 m K/W. 0.050 m hC/Kcal e 2 2 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. 04.

1

Page 133 of 160

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

1

Page 134 of 160

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

1

Page 135 of 160

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

0\MATRIXConstr.1 Page 136 of 160 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.08.0..2011 . 04..

.2011 .1 Page 137 of 160 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. 04.0\MATRIXConstr.0..0.08.

0\MATRIXConstr.1 Page 138 of 160 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0. 04.0...2011 .08.

04.2011 .1 Page 139 of 160 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.08..0..0.0\MATRIXConstr.

.0.0\MATRIXConstr..08.2011 . 04.0.1 Page 140 of 160 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.

0\MATRIXConstr..0.1 Page 141 of 160 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1..2011 .08.0. 04.

08.2011 .0.. 04.0\MATRIXConstr..0.1 Page 142 of 160 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.

1 Page 143 of 160 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0. 04.0.0\MATRIXConstr.08.2011 ...

2011 .1 Page 144 of 160 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1...0.08.0.0\MATRIXConstr. 04.

0.2011 .0\MATRIXConstr. 04.1 Page 145 of 160 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1..08..0.

0\MATRIXConstr.0.2011 .0.1 Page 146 of 160 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.08. 04...

0. 04.08.1 Page 147 of 160 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1..0.0\MATRIXConstr..2011 .

.0.0\MATRIXConstr..0.08.1 Page 148 of 160 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.2011 . 04.

.08.0\MATRIXConstr.2011 ..0.0. 04.1 Page 149 of 160 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.

2011 .0.1 Page 150 of 160 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0\MATRIXConstr..08.0.. 04.

2011 ...0.1 Page 151 of 160 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.08.0\MATRIXConstr. 04.

1 Page 152 of 160 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0\MATRIXConstr.08. 04...2011 .0.0.

04.0\MATRIXConstr.0.0.1 Page 153 of 160 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.2011 ..08..

0.2011 .. 04.0.1 Page 154 of 160 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.08.0\MATRIXConstr..

2011 .0\MATRIXConstr.1 Page 155 of 160 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. 04...0.0.08.

.0.08.0\MATRIXConstr.0.1 Page 156 of 160 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. 04..2011 .

temperatura medie a betonului. în h° C. β .gradul unitar de maturizare în intervalul de timp t = 1 h. în ºC.0.gradul de maturizare în intervalul de timp t . c θ . c c o 2. C β M .gradul de maturizare.temperatura medie a betonului în perioada de ridicare a temperaturii. b θ . evaluat pentru temperatura medie θ’ . Temperaturi. corespunzător nivelului de întărire β în h° . M ..idem în perioada t . la terminarea celei de ridicare a t temperaturii. i  θ . r file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. 2 M . de tratare izotermă. l θ . în ° C.0\MATRIXConstr.08. C p θ . în ° C. în ° C.gradul critic de maturizare. k M .0.rezistenta la compresiune a betonului la un moment dat. în conditii normale de întărire. θi i M’ . Niveluri de întărire.idem în perioada t .rezistenta medie la compresiune a betonului la 28 zile. la obiect).gradul de maturizare la temperatura normală de +20° echivalent gradului de maturizare electiv realizat în perioada t . i i i M .2011 . în intervalul de timp t = 1 h. în ° C. i i ∆θ . în procente.temperatura maximă a betonului în perioada de maturizare (în perioada de tratare izotermă. în daN/cm .1 Page 157 of 160 [top] SEMNIFICATIA SIMBOLURILOR FOLOSITE ÎN ANEXE 1. (descărcarea din mijlocul de transport. 04. în conditii normale de întărire. în h C. în h° C. i θ’ . într-un interval de timp t. în procente din rezistenta R28.temperatura betonului la preparare (descărcarea din malaxor) în ° . în acelasi interval de timp t . în ° C. în ° C. θ . t t M . în h° C.temperatura betonului la terminarea perioadei de maturizare (în momentul îndepărtării protectiei sau decofrării). în h° C. în care temperatura medie în sectiune este θi. pe suprafata cea mai rece. i i m’ .gradul unitar de maturizare pe suprafata cea mai rece a ele. în ° C. corelat cu m .temperatura medie a betonului în sectiunea unui element de constructie. în h° C.diferenta între temperaturile maximă si minimă din sectiunea unui element de constructie la un moment dat.temperatura betonului la livrare. în h° C/h . măsurată pe suprafata cea mai rece. de ridicare a C r r temperaturii.gradul de maturizare în intervalul de timp t .mentului.mărimea intervalului de temperatură pentru care aceasta are valoare medie θ (sau θ’ .nivel de întărire critic. Ia începerea celei de variatie naturală). i i i θ . de variatie naturală a temperaturii.. k R . în daN/cm . în ° C. în h° C/h. niveluri de asigurare θ .nivelul de întărire al betonului. θi i i m .temperatura betonului Ia terminarea procesului de punere în operă (începerea maturizării). β a R 28 . grade de maturizare β .

în zile.temperatura efectivă a aerului exterior în perioada de pre parare.coeficientul K pe directia j. în h. t 5.coeficient pentru evidentierea scăderii temperaturii betonului în timpul transportului pe obiect si punerii în operă.regim termic pentru obtinerea gradului de maturizare M . k β θ’ ae .2011 . t t .durata de tratare izotermă a betonului. t’’ ). k t TC .0\MATRIXConstr.. t’ .1 Page 158 of 160 θ ae . în ° C. în ° C.durata intervalului de timp în care temperatura variază liniar fată de temperatura medie a betonului. transport si punere în operă a betonului (t’ . t’’ ). k k TT .0. k β . k k z .idem. t )..coeficient pentru evidentierea scăderii temperaturii betonului pe suprafata cea mai rece (θ’ ) în comparatie cu temperatura medie b i i (θ ) în sectiune (evidentiază realizarea gradului de maturizare necesar pe suprafata cea mai rece). C. t t’’ . θ . în h. k k t .durata de obtinere a gradului critic de maturizare M . t p l t K’’ . transport si punere în operă a betonului (t’ . (de la θ . în ° C. K .durata de ridicare artificială a temperaturii în timpul maturizării betonului.0. partial prin încălzire izotermă si restul prin conservarea. numai prin metoda conservării căldurii. t t . Tipuri de regimuri termice CC . căldurii.durata de transport a betonului la obiect.nivelul de asigurare în perioada de maturizare (t .durata în care se obtine la temperatură variabilă θ un nivel de întărire β. în ° C. în h.temperatura efectivă a aerului exterior în perioada de maturizare (t . în h.durata de transport a betonului pe obiect si de punere în opera. cu gradul de maturizare la temperatura i i θi normală de +20ºC. K . numai prin mentinerea temperaturii betonului la o valoare constantă. β 4. t t . i t . s K’ . r t . bj b K . în perioada t’ .coeficient pentru evidentierea scăderii temperaturii betonului în timpul transportului (de la θ la θ ). t ). Coeficienti K .coeficient de echivalare a gradului de maturizare la o temperatură oarecare θ .08.durata de obtinere a gradului de maturizare Mβ. (θ’ ).nivelul de asigurare în perioada de preparare. la temperatura β β de +20° în h.durata în care se obtine la temperatura variabilă θ un grad de maturizare echivalent gradului critic M de maturizare la +20° în h. c z . corespunzător gradului de maturizare M .durata de variatie naturală a temperaturii betonului (ridicare sau coborâre). în zile. h. la θ ) în t l b perioada t’’ . Intervale de timp t .coeficient pentru luarea în considerare a pierderilor de căldură directe ale sursei de căldură. C. în h. t t 3. (încălzire izotermă). k file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.idem. 04.

modulul intensitătii de degajare a exotermiei cimentului.k . normal pe suprafata S’ . k RTC . .puterea specifică tehnică. 3 28 .puterea specifică datorată exotermiei cimentului. în W/m .rezistentele termice ale protectiei betonului pe suprafetele S’ .y.puterea specifică P în perioadele t .1 Page 159 of 160 RT . pentru încălzirea betonului pe santier. 3). so r t 3 3 sor sot s1 . KWh/m sau Kcal/m .puterea specifică corespunzătoare cantitătii de căldură pierdută de elementul de constructie prin suprafetele de tip S .fluxul termic pe directia j. .idem. respectiv t . în Wh/m . partial prin ridicarea temperaturii betonului si restul prin conservarea căldurii. J J (M /R ) . sr st r t P ss . normal pe suprafata S’’ .raportul (M /R ) pe directia j = x.P s1 s1i . în W/m . în W/° Cm .r sex. sau Kcal/m . în Wh/m . t . d .rapoartele (M /R ) determinate pentru fiecare din cele două sensuri opuse ale fluxurilor termice. în W/m K. respectiv pe santier după turnare.randamentele instalatiilor de încălzire la preparare.0. în W/m . S’ .0. Ia încălzirea după turnare (anexa B.consum specific tehnic de energie. k 6. t .P . KWh/m . partial prin ridicarea temperaturii betonului si restul prin mentinerea ei la o valoare constantă θ (încălzire izotermă) . J J 2 (R )’. j 3 q’ . r . P .0\MATRIXConstr. pct. în W/m . instalata. în Wh/m .consumul specific total. a cimentului (28 zile la temperatură normală de +20ºC).P . în m .puteri specifice necesare pentru încălzirea unui element în perioadele t .exotermia totală. k t RC . 3). s1 r t c 3 3 P . pe directia j. în W/m . în m K/W. KWh/m sau Kcal/m . în W/m K.08.. sJ file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. . S’’ . s 3 3 3 3 3 3 ss r . în W/m .raportul între modulul de suprafată si rezistenta termică la transmisia căldurii prin beton si protectia sa pentru întregul element s s de constructie. normale pe directia j.. 04. partial prin ridicarea temperaturii betonului.puterea specifică corespunzătoare cantitătii de căldură primită de un element de constructie de la o sursă exterioară. r t 3 3 3 sex sex. respectiv t . R’’ sJ sJ sJ .idem. pe santier. s 3 3 3 P E P P P P P sex. J j q’’ . partial prin încălzire izotermă si restul prin conservarea căldurii. pe care se face schimb de căldură. respectiv t .puterile specifice P . (R )’’ . (M /R )’’ . în Wh/Kg.dimensiunea transversală a unui element de constructie pe directia j. 3 7. în W/m .idem. după turnare.fluxul termic pe directia j.consum specific tehnic de energie. Puteri si consumuri specifice Q Q p sp . la prepararea betonului (anexa B. S’’ . în m. Caracteristicile elementului de constructie M /R .rezistentele termice totale (proiectie + beton) pe directia j în cele două sensuri ale fluxurilor termice. .2011 .puterea specifică P . în s s J s s J s s W/m K. 1 P . în perioadele t . în perioada de maturizare critică. în perioadele caracteristice t . în W/m . s s J s s 3 (M /R )’ .z. J J 2 3 R’ . pct. Q .P s1c .t sex so .suprafetele opuse.

0 1 3 2 R . R’’ s1j .suprafetele pe care elementul de constructie face schimb de căldură cu aerul exterior. în W/mK b b . R’’ . R’ s1j . în m . S’ . S în 0 1 3 m K/W .volumele partiale ale unui element de constructie de formă complexă (volumele treptelor unei fundatii. jl j 2 . în W/mK.. în m K/W. în m K/W.modulul de suprafată partial. în m . S . pe directia j.coeficientul de conductivitate termică al betonului întărit. S .0. R s0 3 s1 s0j .suprafetele de tip S .. 04. în m .. q’’ . S . 0 1 3 j respectiv q’’ .rezistentele termice de bază pe suprafetele de tip S . j R . d .V’ . de constructie primeste căldură de la o sursă exterioară. R s1j . S’’ . pe directia j.coeficientul de calitate al izolatiei termice din stratul k.suprafata partială în portiunea l a suprafetei S . 2 3 S . k 2 λk . 2 2 S .coeficient pentru evidentierea sporirii conductivitătii termice a betonului în curs de maturizare fată de cel întărit. V’ . S normale pe directia j 0j 1j 3j 0 1 3 S’ . corespunzător suprafetelor normale pe directia j. sj sj j j -1 V . 3 2 S . în m . în m . în m .volumele partiale ale unui element de constructie.rezistenta termică de bază a protectiei elementului de constructie în portiunea l a suprafetei S . în m K/W.. în m K/W. k S .zătoare unei portiuni pe care dimensiunea transversală d este 1 n z constantă. sj -1 M’ . în m . S . i 2 R . o S . R’’ s0j .08.volumul total al elementului de constructie.. j 2 . de sens contrar.. M’’ . în m. V . pe directia j.1 Page 160 of 160 R . s -1 M . corespun.rezistentele termice întâmpinate de fluxurile q’ . bj 3 R’ . în m .suprafetele pe care elementul. R s3j . b M .3 3 ).suprafetele de tip S . R’ s3j .V . în m K/W.suprafetele prin care elementul de constructie nu face schimb de căldură. S normale pe directia j în sensul fluxului termic de sens contrar q’ . S’ 0j 1j 3j sau S’’ .rezistentele termice ale protectiei pe suprafetele de tip S .module de suprafată partiale aferente suprafetelor S’ . a materialului din stratul k . b . e 2 file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1. în m K/W.grosimea unui strat h al protectiei. . . bj bj j j 2  .2011 .3 . în m . anexa C 1 n 2.rezistenta termică de bază a protectiei elementului de constructie.coeficientul de conductivitate termică.rezistenta la transfer termic pe suprafetele în contact cu aerul exterior. 1 2 S -. R . în m .0\MATRIXConstr. în m K/W.modulul de suprafată total al unui element de constructie. anexa C 2.rezistenta Ia transfer termic pe suprafetele în contact cu mediul încălzitor. S .suprafetele ce separă sursa de căldură de aerul exterior. S . R’ s0j . S’’ 0j 1j 2 3j .. S .0. S’’ . în m . R’’ s3j .rezistenta termică totală a betonului în curs de maturizare.