BILANTUL CONTABIL - DOCUMENT DE SINTEZA IN TEORIA SI PRACTICA INTERNATIONALA

1.1 Dimensiuni istorice privind bilantul contabil 1.2 Abordari contemporane privind bilantul contabil 1.2.1 Bilantul contabil in sistemul anglo-saxon (SUA) 1.2.2 Bilantul contabil in Uniunea Europeana 1.2.3 noastra 1.3 Standarde Internationale de Contabilitate (IAS 1) – Prezentarea Situatiilor Financiare 1.4 Norme privind bilantul contabil in sistemul international 1.5 Componentele bilantului contabil 1.5.1 Bilantul 1.5.2 Contul de profit si pierdere 1.5.3 Anexa 1.5.4 Raportul de gestiune Bilantul contabil in tara

BILANTUL CONTABIL DOCUMENT DE SINTEZA IN TEORIA SI PRACTICA INTERNATIONALA

1.1 Dimensiuni istorice privind bilantul contabil
Desi contabilitatea in partida dubla are o existenta de mai bine de o jumatate de mileniu, abia in secolul al XIX-lea, prin marile intreprinderi industriale si comerciale, incepe sa se realizeze si sa se masoare periodic patrimoniul, cu ajutorul bilantului, si rezultatul, cu ajutorul contului de profit si pierdere, deci, sa se faca distinctia care deriva de aici intre capital si venit. O astfel de practica, remarca Bernard Colasse1), isi gaseste explicatia prin cateva fenomene: numarul societatilor pe actiuni se multiplica, se separa conducerea intreprinderilor de proprietari, conducatorii fiind obligati sa informeze periodic asupra modului in care au gestionat patrimoniul si activitatea; contabilul apare ca mediator intre proprietari si conducatori, ramanand subordonatul acestora din urma; cateva dintre principiile actuale isi au obarsia in practica de intocmire a documentelor de sinteza, din secolul trecut (continuitatea activitatii si interdependenta exercitiilor, in special). Pana in secolul al XIX-lea, conform lui Basil Yamey, lui Pollard, lui Pollard si lui Richard Brief2), exista adesea tendinta de a confunda, in procesul contabil, bunurile intreprinderii cu cele ale proprietarilor sai. Incepand cu acest secol, se poate vorbi de actiunea principiului entitatii in contabilitate. Intr-o formula generala, deci simplificatoare, bilantul a fost si este considerat ca un document care permite sa se cunoasca, la un moment dat, patrimoniul unui comerciant, persoana fizica sau juridica, patrimoniul definit ca ansamblul drepturilor si obligatiilor acestui comerciant.

De asemenea, bilantul a fost, si mai este inca, recunoscut ca un instrument static. Viziunii statice despre bilant i s-a opus, o data cu opera genialului profesor german Eugen Schmalenbach (Dynamische Bilanz, 1920), o viziune diametral opusa. Viziunii traditionale despre bilant, asmilat unui inventar patrimonial condensat, Schmalenbach i-a opus conceptia sa referitoare la un bilant ca reprezentare a fortelor intreprinderii. El a constatat ca este mult mai important pentru conducatorul intreprinderii sa masoare sanatatea intrepinderii lor decat sa cunoasca valoarea intrinseca a elementelor care compun activul si pasivul. Iata ce scria Schmalenbach1) in acest sens: „pentru a lua decizii utile, seful unei intreprinderi trebuie sa stie daca afacerea sa prospera, daca bate pasul pe loc sau daca ea este in declin… Cu ocazia fiecarei mari crize, economistii au putut observa ca foarte multe falimente sunt datorate pur si simplu unei cunoasteri prea tardive a declinului afacerilor lor… Dar noi nu avem nevoie numai de a determina rezultatul, atunci cand o întreprindere incepe sa fie in primejdie; este indispensabil sa luam cunostinta de prosperitatea sa. Un sef capabil trebuie sa profite de o astfel de perioada de inflorire, indiferent ca ea este provocata de conjunctura sau de structura economica. Nu putem lasa sa treaca vanturile favorabile fara sa ridicam panzele, caci ele (vanturile) nu vor sufla totdeauna”, citat regasit si in Controverse contabile ( Niculae Feleaga, Editura Economica, 1996, paginile 114-115). Admirator al lui Schmalenbach, Jacques Richard (Comptabilites et practiques comptables, Dalloz, 1996) contrapune cele doua tipuri de contabilitati: (i) o

contabilitate care, pentru a construi bilantul, nu tine decat valorile corespunzatoare lichidarii intreprinderii: contabilitate statica; (ii) o contabilitate care tine cont de valorile in miscare, independent de ce se intampla cu ele in caz de lichidare a intreprinderii: contabilitatea dinamica, si pledeaza pentru o contabilitate de tip dinamic. Lucrarea „Bilantul dinamic” a generat un alt mod de a gandi contabilitatea. Multe dintre ideile lui Schmalenbach au constituit puncte de plecare pentru reflectii ulterioare. In definitiile date astazi elementelor care compun bilantul este prezenta sintagma „ avantaje economice viitoare”.

1.2 Abordari contemporane privind bilantul contabil
In literatura de specialitate contemporana si in practica se intalnesc trei grupe de abordari privind bilantul contabil si anume: 1. O prima grupa de abordari sunt centrate pe conceptul de patrimoniu, unde „patrimoniul este format din ansamblul bunurilor (corporale si necorporale), al drepturilor si obligatiilor ce caracterizeaza situatia unei entitati patrimoniale la un moment dat”1). 2. O a doua grupa de abordari sunt centrate pe finalitatea bilantului, de a raspunde nevoilor analizei economico-financiare. 3. O a treia grupa de abordari sunt de origine anglosaxona.

1.2.1 Bilantul contabil in sistemul anglosaxon (SUA)

fie in formatul vertical. aceasta are o natura accentuat juridica. Aceasta clasificare denota un element al culturii contabile de tip american. In ceea ce priveste prezentarea verticala.Shareholders equity (capitaluri proprii) – prezentate fie in formatul orizontal. accentul pus pe elementele pe termen scurt: lichiditatile si exigibilitatile imediate. Spre deosebire de multe tari europene. in care activul bilantier este prezentat in ordinea crescatoare a lichiditatilor lor. o parte reziduala. Conform acestei forme (verticale). se constata ca pot fi definite trei mase valorice: (i) . (iii) .Liabilities (datorii). Ea pune in evidenta partea creditelor intreprinderii: tertii care au o prioritate legala in fata proprietarilor. respectiv exigibilitatii lor.In modelul anglo-saxon bilantul este document de sinteza care prezinta situatia financiara a intreprinderii. ecuatia de baza a bilantului este: Active . prezentate ca prime elemente ale structurilor bilantiere. firmele isi prezinta activele si pasivele in ordinea descrescatoare a lichiditatii.Datorii .Assets (bunurile sau activele). Aici sunt excluse judecatile patrimoniale. in ordinea crescatoare a exigibilitatilor lor. deci. (ii) . Luat drept exemplu bilantul practicat de majoritatea firmelor americane. = Situatia neta (capitaluri proprii) . iar pasivele. Situatia neta (capitalurile proprii) este considerata. in Statele Unite.

In general. activele si pasivele sunt prezentate in ordinea descrescatoare a lichiditatii lor. la intervalul de timp necesar pentru ca o datorie sa fie achitata. spre deosebire de multe tari ale Europei continentale. acesta este prezentat in format lista. pentru o intreprindere. in vederea modificarii valorilor si calendarului miscarilor de trezorerie. Lichiditatea se refera la intervalul de timp necesar pentru ca un element de activ sa fie realizat sau convertit in disponibilitati. Cat priveste bilantul consolidat. In general. respectiv exigibilitatii lor.Bilantul permite formularea de judecati de valoare privind riscul pe care si-l asuma o intreprindere si evaluarea miscarilor viitoare de trezorerie. pentru o intreprindere. Pentru aceasta. cu cat lichiditatea si exigibilitatea sunt mai mari. cu atat aceasta risca mai putin sa dea faliment. iar exigibilitatea. Spre deosebire de modelele europene. . care prefera ordonarea dupa criteriul naturii economice si al surselor de provenienta. se afirma ca. astfel incat sa se poata face fata nevoilor si situatiilor neprevazute. se afirma ca. se poate proceda la o analiza a bilantului prin prisma lichiditatii/exigibilitatii si flexibilitatii financiare cu care se confrunta intreprinderea. Flexibilitatea financiara reprezinta capacitatea unei intreprinderi de a lua masuri necesare. criteriile de clasificare a activelor si pasivelor sunt lichiditatea si exigibilitatea. cu atat aceasta risca mai putin sa dea faliment. cu cat flexibilitatea financiara este mai mare. regizate prin Directiva a IV-a. Totodata.

in millions Assets (active) Current assets (Activ circulant) (in milioane) 1995 1996 Cash and cash equivalents (Disponibilitati) Short – term investments (Plasamente pe termen scurt) Accounts and notes receivable (Creante) Inventories (Stocuri) Finished goods (Produse finite) Purchesed parts and fabricated assemblies (Materii prime si productie neterminate) Other current assets (Alte active circulante) Total currents (Activ circulant – TOTAL) Property. instalatii de lucru) Total property. equipment(Imobilizari corporaletotal) . & Machinery and equipment(Masini. plant. plant and equipment (Imobilizari corporale) Land (Terenuri) Buildings amenajari) and leasehold improvements(Constr. utilaje.

000. emise:zero) .TOTAL) Liabilities and shareholders’equity (Pasiv) Current liabilities (Datorii pe termen scurt) Notes payable and short term borrowings (Efecte de platit si imprumuturi pe termen scurt) Accounts payable (Furnizori) Employee compensation and benefits (Sume cuvenite salariatilor) Taxes on earnings (Impozite asupra beneficiilor) Deferred revenues (Venituri constatate in avans) Other accrued liabilities (cheltuieli de platit) Total current liabilities (Datorii pe termen scurt – total) Long term debt (Datorii pe termen lung) Other liabilities (Alte obligatii) Shareholders’equity (Capital) Preferred stock $1 par value (authorized:300.Accumulated depreciation (Amortizari cumulate) Long-term receivables and other assets(Creante pe termen lung si alte active) Total assets (Activ. valoare nominala de 1$ (autorizate: 300.000.000.000. issued: none) (Actiuni preferentiale.

Odata cu finalitatea lucrarilor directivelor. cat si la publicarea acestor documente.Common stock and capital in excess of $1 par value (authorized: 600. in special pentru societatile cu raspundere limitata si societatile pe actiuni.000 in 1996) (Actiuni ordinare si prime de emisiune (autorizate:600. modurile de evaluare.2 Bilantul Europeana contabil in Uniunea Eforturile facute de Uniunea Europeana pe linia armonizarii sistemelor de contabilitate si a intocmirii rapoartelor societatilor comerciale s-au concretizat in directivele la care sunt supuse statele membre.000 in 1997 and 252.000.827.000. nu au condus la o prezentare identica a conturilor anuale ale societatilor statelor membre. emise 254. si mai ales prima dintre ele. directivele a IV-a si a VII-a.000. Directiva a IV-a din 25 iulie 1998 a vizat coordonarea dispozitiilor nationale cu privire la structura si continutul conturilor anuale si ale raportului de gestiune.000 shares. Directiva a VII-a din 13 iunie 1983 a avut ca obiect armonizarea intocmirii conturilor consolidate. mai intai. pentru ca. issued and outstading: 254.713.2.000 in1997 si 252. +i aceasta. fiecarui stat membru ii revine obligatia de a le incorpora in legislatia nationala. directivele nu sunt legi care sa aiba un impact direct asupra societatilor .000 in 1996) Retained earnings (Rezerve) Total liabilities and shareholders’equity (Pasiv – TOTAL) 1.827.713. In pofida naturii prescriptive a textelor lor.

apoi. Cheltuiri de constituire C. care prezinta bilantul sub forma de lista si permite calculul fondului de rulment. notate de la A la F. ACTIV A. Directiva a prevazut doua scheme pentru bilant: Schema descrisa de articolul 9. Conturi de regularizare E. pentru ca ele lasa statelor membre un numar mare de optiuni si de dispozitii. in 5 rubrici. Datorii pentru riscuri si D. nevarsat B. Cheltuieli de constituire C. Beneficiul exercitiului Schema descrisa de articolul 10. Conturi de regularizare F. activul putand fi descompus in 6 rubrici. Capitaluri proprii . Activ imobilizat . Activ imobilizat D. care prezinta bilantul sub forma bilaterala (de cont). PASIV A.interesate si. Activ circulant E. ansamblul rubricilor este notat de la A la L. notate de la A la E.Capital subscris nevarsat B. prezentarea conturilor este tratata in articolele 3-30. Capital subscris … A. In cadrul directivei a IV-a. Pierderea exercitiului - B. Provizioane cheltueli C. care incep cu expresia „statele membre vor putea autoriza…”. iar pasivul.

ca prima rubrica a activului (asa cum rezulta din schema descrisa de articolul 9) sau ca un element component al activului circulant (explicit in structura detaliata). in bilantul romanesc nu este prevazuta decat a doua solutie.formand un singur post. Datorii a caror valoare reziduala este superioara unui an J.D. inaintea activului imobilizat. Activ circulant E. Cheltuielile de constituire sunt inscrise distinct. Datorii a caror valoare reziduala nu este superioara unui an G. In modelul romanesc de bilant. in timp ce. Conturi de regularizare L. Activul circulant (inclusiv E) care depaseste datoriile cu durata reziduala ami mica sau egala cu un an H. Aceasta solutie poate crea unele . Provizioane pentru riscuri si cheltuieli K. cheltuielile de constituire sunt cumulate cu cheltuielile de cercetaredezvoltare. Capitaluri proprii In comparatie cu structura bilantiera acceptata in tara noastra: Directiva lasa posibilitatea inscrierii creantei privind capitalul subscris nevarsat. Marimea totala a elementelor de activ dupa deducerea datoriilor a caror valoare reziduala nu este reziduala unui an I. dar directiva lasa si posibilitatea inscrierii lor ca un element component al imobilizarilor necorporale. Conturi de regularizare F.

in structurile rubricii A din pasiv. cu semne diferite. respectiv. deoarece excedentul sau insuficienta resurselor pe termen lung influenteaza solvabilitatea. Directiva prezinta beneficiul sau pierderea ca ultima rubrica a pasivului.2. aceste elemente. Se constata superioritatea formei liste. optiune retinuta de normalizatorii romani. ea lasa posibilitatea legislatiilor nationale de a inscrie. a activului bilantier. De asemenea. lichiditatea si rentabilitatea. Determinarea optimala a capitalurilor permanente este o problema de prima importanta. prin deschiderea mai pronuntata a modelului respectiv. prezenta unor indicatori precum „necesarul in fond de rulment” (rubrica G) si „capitalurile permanente” (rubrica E). deoarece cheltuielile de constituire sunt considerate.dificultati in analizele financiare. totdeauna. bancile pot calcula gradul de acoperire a capitalurilor investite. prin rata: Capitaluri permanente Capitaluri investite 1. elemente de activ fictiv. Schema lista nu este prevazuta ca altenativa in sistemul contabil romanesc. Totusi. spre analiza financiara: prezentarea datoriilor pe doua categorii de exigibilitate.3 Bilantul contabil in tara noastra .

normalizatorii romani au optat pentru o schema de bilant sub forma de tablou cu doua parti – partea stanga numita activ. activele sunt clasificate in ordinea crescatoare a lichiditatii lor. in acord cu dispozitiile Directivei a IV-a europene. s-ar fi permis sa se urmareasca. a avut ca scop initial sa orienteze informatia bilantiera spre cerintele nationale si ale analizei financiare externe. de la un an la altul. respectiv dupa provenienta (natura juridica). aspect realizat cu ajutorul celui de-al treilea cont anual: anexa. Pentru o analiza financiara riguroasa.Procedand la o reforma inspirata de experienta franceza. se impun reclasificari pe termene. fluxurile de resurse si de utilizari. . iar pasivele.natura juridica. Prin aceasta conceptie. ci o baza de date pe care fiecare poate sa o prelucreze conform opticii si necesitatilor sale (juridice. Criteriile de lichiditateexigibilitate sunt numai criterii secundare de clasificare: in interiorul structurilor definite de primul criteriu. Elementele patrimoniului intreprinderii sunt clasificate in activ si in pasiv. In acest mod. bilantul (si anexa) este mai putin traducerea unica si generala a situatiei intreprinderii. si partea dreapta. ca principale criterii de clasificare. conform destinatiei economice. pe baza criteriilor de lichiditate-exigibilitate. Apelul la criteriile destinatie economica . financiare). Viziunea generala asupra bilantului este una functionala. de gestiune. in ordinea crescatoare a exigibilitatii lor. numita pasiv. deci sa se determine si sa se valorifice informatiile aferente unui tablou de finantare de tipul tabloului de utilizari si de resurse.

la practica diferentierii sistemelor documentare in functie de marimea intreprinderilor. in functie de marimea intreprinderii. Ele se refereau la: (i) totalul bilantier. au determinat o renuntare (sau o amanare). hiperinflatie) atinse de economia tarii noastre. iar cele mari. restructurarea permanenta a tesutului economic romanesc si. Starea de tranzitie. Normele contabile din tara noastra lasau agentilor economici posibilitatea sa intocmeasca bilantul contabil (si. in conditiile cotelor inalte de inflatie (in fapt. caracterul discutabil al pragurilor primilor doi indicatori (criterii).Totusi. in general. unitatile patrimoniale mici si mijlocii urmau sa intocmeasca conturile anuale in sistem simplificat. Intr-o forma rezumativa. mai ales. (ii) cifra de afaceri. in sistem de baza. in fapt. (iii) numarul mediu de salariati permanenti. intregul ansamblu al documentelor de sinteza) cu un grad diferentiat de detaliere. Astfel. Criteriile de delimitare intre cele doua categorii de intreprinderi respectau dispozitiile Directivei a IV-a europene. acest avantaj al modului de clasificare a structurilor bilantiere nu pare sa fi avut ecoul scontat in contabilitatea romaneasca. bilantul romanesti prezinta urmatoarele structuri: intreprinderilor Bilant la… incheiat Exercitiul financiar ACTIV N-1 N PASIV Exercitiul financiar N-1 N .

ACTIVE IMOBILIZATE Imobilizari necorporale CAPITALURI PROPRII Capital social Prime legate de capital Imobilizari corporale Diferente din Imobilizari financiare I Active imobilizate Total Rezultatul reportat Rezultatul ezercitiului Fonduri Subventii pentru investitii Provizioane reglementate I Capitaluri proprii .Total ACTIVE CIRCULANTE Stocuri RISCURI Alte active circulante II Active circulante CHELTUIELI SI II PENTRU PROVIZIOANE reevaluare Rezerve Total DATORII .

Total Imprumuturi si datorii asimilate Furnizori si conturi asimilate Clienti – creditori Alte datorii III Datorii – Total CONTURI REGULARIIV PRIME DE RAMBURSAREA OBLIGATIUNILOR IV Conturi de regularizare si Asimilate – Total TOTAL (I+II+III+IV ACTIV TOTAL (I+II+III+IV) PASIV ZARE SI ASIMILATE DE Dupa cate se poate constata. deprecierea si valoarea neta . In privinta activului. Valorile brute se dovedesc extrem de utile in cazul intocmirii unui tablou de finantare de tipul tabloului de .la nivelul exercitiului recent incheiat. modelul bilantier practicat in Franta conserva cele trei informatii – valoarea bruta. Dimpotriva. elementele sunt prezentate la valoare neta.CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE III Conturi de regularizare si Asimilate . Apelul in exclusivitate la valorile nete micsoreaza valentele bilantului. rezultata din valoarea bruta corectata cu deprecierile constatate pe parcursul exercitiului. mai ales pe linia analizelor financiare. informatiile bilantiere se refera la doua exercitii consecutive: sfarsitul exercitiului precedent si sfarsitul exercitiului recent incheiat.

pentru a asigura comparabilitatea. situatiile financiare ofera informatii despre: activele. Prezentarea politicilor contabile. 1. Obiectivul acestui Standard este de a stabili baza pentru prezentarea situatiilor financiare cu scop general. utilizarea valorilor brute implica recursul la informatiile din anexa. si IAS 13. de asemenea. pentru sistemul romanesc. cat si situatiile financiare ale altor intreprinderi.3 Standarde Contabilitate (IAS 1) Financiare Internationale Prezentarea de Situatiilor Acest Standard International de Contabilitate revizuit inlocuieste IAS 1.utilizari si de resurse. care au fost aprobate de Consiliul IASC in iulie 1997. Prezentatre activelor curente si a datoriilor curente. atat cu situatiile financiare ale intreprinderii pentru perioadele precedente. Obiectivul situatiilor financiare cu scop general este de a oferi informatii despre pozitia financiara. performanta si fluxurile de numerar ale unei intreprinderii. . rezultateale gestiunii resurselor incredintate conducerii intreprinderilor. In schimb. Este si aceasta o proba suplimentara a concluziei ca in proiectarea modelelor de documente de sinteza nu s-au avut in vedere aspectele legate de valorificarea informatiilor contabile. Informatiile ce trebuie prezentate in situatiile financiare. Situatiile financiare prezinta. Pentru a atinge acest obiectiv. IAS 5.

Bilantul trebuie sa cuprinda elementele-randuri care prezinta. toate modificarile capitalului propriu. politicile contabile si notele explicative. contul de prfit si pierdere. (b) active necorporale. altele decat acelea provenind din tranzactiile de capital cu proprietarii si distribuirii catre proprietari. Un set complet de situatii financiare include urmatoarele componente: bilantul. - fluxurile de numerar ale intreprinderii. capitalul propriu. modificarile capitalului propriu. fie 2. . si cheltuielile. inclusiv castigurile si .veniturile pierderile. Responsabilitatea intocmirii si prezentarii situatiilor financiare revine consiliului de administratie si/sau altui organ de conducere a intreprinderii. situatia fluxurilor de numerar.- datoriile. osituatie care sa reflecte fie: 1. cel putin. urmatoarele valori: (a) terenuri si mijloace fixe.

atunci cand este cazul. (d) investitii financiare contabilizate prin metoda punerii in echivalenta. fie in bilant.(c) active financiare (fara valorile de la d). (m) capital emis si rezerve. (e) stocuri. (g) numerar si echivalente de numerar. titluri si subtotaluri trebuie prezentate in bilant atunci cand un Standard International de Contabilitate o cere sau cand o astfel de prezentare este necesara pentru a prezenta fidel pozitia financiaraa intreprinderii. O intreprindere trebuie sa prezinte. (k) datorii pe termen lung purtatoare de dobanda. (h) datorii comerciale si de alta natura. f) sig)). dupa natura sa. fie in notele la acesta alte subclasificari ale elementelor-randuri prezentate. Alte elemente-randuri. (i) datorii si active fiscale asa cum sunt cele cerute de IAS 12. (l) interes minoritar. Fiecare element trebuie subclasificat. . clasificate intr-o maniera corespunzatoare activitatii intreprinderii. Impozit pe profit. iar sumele de platit sau de incasat da la intreprinderea mama. (f) creante comerciale si de alta natura. (j) provizioane.

• actiunile in intreprindere detinute de intreprinderea insasi sau de filiale sau societati asociate ale intreprinderii. si emise dar nevarsate integral. si • actiuni rezervate pentru emisiune in baza optiunilor de conversie si contrectelor de vanzare. • valoarea nominala pe actiune sau faptul ca actiunile nu au valoare nominala. - . valoarea dividendelor care au fost propuse sau declarate dupa data bilantului. inclusiv termenele si sumele. preferintele si restrictiile atasate clasei respective inclusiv restrictiile aspra repartizarii dividendelor si repeartizarii capitalului. dar inaite ca situatiile financiare sa fie autorizate pentru depunere. • o reconciliere a numarului actiunilor existente la inceputul si la sfarsitul anului. descrierea naturii si scopului fiecarei rezerve din cadrul capitalului propriu. • numarul actiunilor emise si pastrate integral. • drepturile.filiale si intreprinderi asociate si alte parti afiliate trebuie prezentate separat. • numarul de actiuni autorizat. Intreprinderile trebuie sa prezinte in bilant sau in note urmatoarele informatii: pentru fiecare clasa de capital social.

o analiza a cheltuielilor utilizand o clasificare bazata fie pe natura chetuielilor. cum ar fi societatile de persoane. preferintele si restrictiile atasate fiecarei categorii de interes de capital. trebuie sa prezinte informatii achivalente celor cerute mai sus. .- valoarea dividendelor nerecunoscute. (h) interesul minoritar. (b) rezultatele activitatii de exploatare. Contul de profit si pierdere trebuie sa includa. (c) costurile de finantare. evidentiindu-se miscarile pe parcursul perioadei pentru fiecare categorie de participatie la capitalul propriu. fie pe functia lor in cadrul intreprinderii. (g) elementele extraordinare. (e) cheltuielile cu impozitul pe profit. Intreprinderile trebuie sa prezinte. fie in contul deprofit si pierdre. (f) profitul sau pierdrea din activitatile curente. fie in notele la contul de profit si pierdere. cel putin. preferentiale cumulative O intreprinder fara capital social. si (i) profitul net sau pierdera neta a perioadei. precum si drepturile. elemente-randuri care sa prezinte alte valori: (a) venituri. (d) partea din profituri si pierderi aferenta intreprinderilor asociate si in perticipatie contabilizata prin metode punerii in echivalenta.

Fiecare element din bilant. trebuie sa faca trimitere la toate informatiile aferente din note. 1. contul de profit si pierdere si anexa.Notele la situatiile financiare ale unei intreprinderi trebuie: (a) Sa prezinte informatii despre bazele de intocmire a situatiilor financiare si despre politicile contabile specifice selactionate si aplicate pentru tranzactii si evenimente semnificative. contul de profit si pierdere si situatia fluxurilor de numerar. Toate trei au devenit partial desuete. apoi. prezentarea si comunicarea informatiilor. (b) Sa prezinte informatiile cerute de Standardele Internationale de Contabilitate care nu sunt prezentate in alta parte in situatiile financiare. si Sa ofere informatii suplimentare care nu prezentate in situatiile financiare. dar care necesare pentru o prezentare fidela. mai intai odata cu elaborarea cadrului contabil conceptual al IASC (1989) si.4 Norme privind bilantul contabil in sistemul international Normele contabile internationale se refera. in general. Trei dintre ele au avut o implicare directa asupra structurilor informationale prezentate de situatiile financiare traditionale: bilantul. sunt sunt (c) Notele la situatiile financiare trebuie prezentate intr-un mod sistematic. la evaluarea. prin lansarea . relative la situatiile financiare ale intreprinderii.

„Prezentarea activului pe termen scurt si a pasivului pe termen scurt”: data de aplicare. Referirile pentru acest subparagraf se vor opri la bilant.proiectului de norma „ Prezentarea situatiilor financiare” (1995). incepand cu 1 ianuarie 1977. Grupul de lucru insarcinat cu aceasta misiune a publicat in 1995 un proiect de enunt de principii pentru care se rezerva un spatiu destinat marilor sale orientari. un tablou al fluxurilor de trezorerie si notele explicative. Situatiile financiare se vor referi. continutul celor trei norme este repus partial in cauza prin publicarea cadrului conceptual si prin recenta revizuire a normelor care a condus la cresterea considerabila a listei informatiilor de furnizat de catre intreprinderile care aplica normele internationale. „Publicarea normelor contabile”: data de aplicare. o data cu aceasta norma. . norma 5 (IAS 5). norma 13 (IAS 13). Cele trei norme. In fata proliferarii volumului de informatii de publicat de catre marile intreprinderi deschise fluxurilor financiare internationale. la: un bilant. incepand cu 1 ianuarie 1975. un cont de profit si pierdere. IASC a intreprins un proiect privind elaborarea unei noi norme referitoare la prezentarea situatiilor financiare. „Informatiile pe care intreprinderea trebuie sa le furnizeze in situatiile sale financiare”: data de aplicare. incepand cu 1 ianuarie 1981. se refereau la: norma 1 (IAS 1). devenite mai mult sau mai putin istorice. Deci.

Caracteristicile activelor . a) Activele Definitie (paragraful 49a): un activ este o resursa controlata de intreprindere care provine din elemente trecute si este purtatoare de avantaje economice viitoare ce trebuie sa fie benefice intreprinderii. echipamente etc. la un flux de lichiditati sau de echivalente de lichiditati benefice intreprinderii (paragraful 53).) ( paragraful 56) ele pot fi asociate drepturilor legale (cel mai adesea. Elementele constitutive legate direct de evaluarea situatiei financiare (deci de bilant) se regasesc in paragraful 47. datorii si capitaluri proprii. acesta isi propune in paragraful 47-81 sa defineasca si sa caracterizeze elementele care compun situatiile financiare.dupa natura lor : (i) activele pot avea o forma fizica (terenuri.) sau necorporala (brevete. El de refera la active. licente etc. direct sau indirect. drepturile de proprietate) sau pot rezulta dintr-o situatie de fapt ( paragraful 57) ele au fost achizitionate in mod oneros sau gratuit (paragraful 59) (ii) (iii) b) Datoriile . Notiunea de avantaje economice : avantajul economic legat de un activ corespunde potentialului prin care acest activ contribuie.Cat priveste cadrul contabil conceptual. cladiri.

dupa deducerea tuturor datoriilor. Dincolo de criteriile generale. cadrul analizeaza criteriile specifice diferitelor elemente. de cel aplicabil societatilor pe actiuni. indiferent care este forma sau natura activitatii lor (paragraful 68). Aceasta definitie se aplica tuturor categoriilor de intreprinderi. statutara sau legala. industriale si economice sunt exercitate adesea sub forma de intreprinderi individuale. Cadrul conceptual al IASC defineste si caracterizeaza.sa rezulte din practici comerciale curente sau din vointa intreprinderii de a conserva bune relatii de afaceri sau de a actiona de maniera echitabila.Definitie (paragraful 49b) : o datorie este o obligatie actuala a intreprinderii care provine din evenimente trecute si care trebuie sa antreneze. de o anumita maniera. Notiunea de obligatie : Obligatia este datoria sau responsabilitatea de a actiona sau de a face ceva. Cadrul legal si reglementar al acestor intreprinderi difera. de societati in nume colectiv si de diverse tipuri de intreprinderi cu caracter public. Astfel: (i) un activ este constatat in bilant. c) Capitalurile proprii Definitie (paragraful 49C) : Capitalurile proprii reprezinta interesul rezidual in activele intreprinderii. criteriile de recunoastere a elementelor situatiilor financiare. adesea. totodata. Activitatile comerciale. o iesire de resurse (active) generatoare de avantaje economice. Ea poate sa aiba o baza contractuala. atunci cand este probabil ca avantaje economice viitoare sa fie . cu ocazia platii sale.

Desi refuza sa privilegieze vreuna din bazele de evaluare. cadrul analizeaza sistemele de masurare utilizate in evaluarea elementelor situatiilor financiare. costul istoric este combinat cu alte baze de evaluare. Cat priveste proiectul de norma referitor la prezentarea situatiilor financiare (1995). costul actual. El recomanda costul istoric. in vederea intocmirii situatiilor financire. Active circulante (Current assets): (i) Stocuri (Inventories) . cadrul releva ca baza cel mai des adoptata de intreprinderi. In mod obisnuit. (ii) o datorie este constatata in bilant. acesta prevede urmatoarea structura minimala a bilantului: 1.benefice intreprinderii. valoarea realizabila (de decontare) si valoarea actuala. este costul istoric. dincolo de perioada contabila in curs si costul acestui activ sa fie masurat de maniera fiabila. atunci cand este probabil ca o pierdere de resurse ce reprezinta avantaje economice sa rezulte din plata obligatiei actuale si marimea acestei plati sa fie masurata de o maniera fiabila. De asemenea. Active imobilizate (Fixed assets): (i) Active corporale (Tangible assets) (ii) Active necorporale (Intangible assets) (iii)Active financiare (Financial assets) 2.

(ii) Creante (Receivables) (iii)Lichiditati si echivalente de lichiditati (Cash and cash equivalents) (iv)Alte active financiare (Other financial assets) (v) Conturi de regularizare-activ si alte active circulante (Accruals and other current assets) 3. Interese minoritare (Minority interest)1) 5. . Datorii (Liabilities) (i) Imprumuturi bearing loans) purtatoare de dobanzi (Interest- (ii) Creditori (Creditors) (iii)Provizioane (Provisions) (iv)Credite pe termen scurt (Cash equivalents) (v) Conturi de regularizare-pasiv si alte datorii (Accruals and other liabilities) Detaliile privind aceste posturi pot sa fie furnizate fie in bilant. fie in anexa. Capital-actiuni si rezerve (Share capital and reserves): (i) Capital (actiuni ordinare) (Ordinary equity capital) (ii) Rezerve (Reserves) (iii)Capital (actiuni privilegiate) (Preference capital) 4.

Contul de Profit si pierdere.Pentru bilant. Grupul de lucru al IASC prefera ca bilantul sa distinga activele cvasipermanente ale intreprinderii (constructii. asa cum se procedeaza in contabilitatile anglo-saxone. Anexa la bilant si Raportul de gestiune. Cu toate ca in contabilitatile anglo-saxone se separa datoriile pe termen scurt de cele pe termen lung.) de celelalte elemente care pot sa fie mai mult sau mai putin considerate ca apartinand fondului de rulment. proiectul de norma propune un model care distinge activele imobilizate. capitalurile proprii si datoriile. plasamente pe termen lung etc. pe functia reala a activelor respective. . Rezulta ca separarea activelor imobilizate de activele circulante este bazata. in mod clar. activele circulante. interese minoritare si datorii. De asemenea. 1. nu putem sa le deducem din activele circulante. si nu pe scadenta lor. proiectul de norma respinge aceasta uzanta. daca datoriile curente (pe termen scurt) nu sunt separate. instalatii tehnice.5 Componentele bilantului contabil Documentele contabile de sinteza se compun din Bilant sau Contul situatiei patrimoniului. Pasivul bilantului trebuie sa fie impartit intre capitaluri proprii. se constata ca. Se constata ca prezentarea este apropiata de cea din bilantul frantuzesc sau romanesc si ca el nu este bazat pe formula „active-datoriiscapitaluri proprii”. Grupul de lucru privind proiectul de norma nu propune nici clasificarea elementelor activului circulant dupa lichiditatea lor. prezentat sub forma de cont.

Fiecare element patrimonial trebuie sa fie exprimat în bani. in special. precum si în situatia fuziunii sau încetariiactivitatii agentilor economici.5. la datorii si la efectele tranzactiilor. Patrimoniul. Patrimoniul pe care îl detine agentul economic se prezinta pentru informare si analiza.1 Bilantul Bilantul furnizeaza informatii despre situatia financiara a intreprinderii si.Bilantul contabil se întocmeste obligatoriu anual. în totalitatea si structuralitatea sa ii împreuna cu rezultatul exercitiului. elemente patrimoniale. se regaseste în obiectul contabilitatiifinanciare. este constituit din totalitatea bunurilor corporale si necorporale. ceea ce îi confera valoare pecuniara. în spiritul conceptiei economico-juridice. evenimentelor si circumstantelor susceptibile sa modifice resursele si datoriile. a drepturilor si obligatiilor ce caracterizeaza situatia unitatii patrimoniale la un moment dat. El se compune din: Bilant Contul de profit si pierdere Anexe la bilant 1. de asemenea. în totalitatea si . Aceste componente sunt denumite în mod firesc elemente patrimoniale. referitoare la resursele economice pe care ea le controleaza. iar fiecare dintre ele are o anumita structura sau mai multe diviziuni care sunt denumite. Orice întreprindere sau agent economic dispune de un anumit patrimoniu care.

care constituie lucrarea contabila de închidere a exercitiului financiar. Cheltuielile de cercetare- . totodata. ceea ce se realizeaza prin intermediul activului si respectiv pasivului sau. sunt delimitate urmatoarele subgrupe: a) Imobilizari necorporale. este structurata sau divizata avându-se in vedere cate doua criterii si anume: pentru activ: modul de utilizare sau natura economica si lichiditatea (crescatoare).structuralitatea sa. activ si pasiv. prin intermediul bilantului contabil. o reprezentare a utilizarilor si resurselor unitatii patrimoniale. In functie de criteriile de mai sus elementele patrimoniale de activ se divizeaza in doua grupe si anume: Active imobilizate Active circulante In grupa activelor imobilizate. unde se incadreaza: Cheltuielile de constituire. pentru pasiv: modul de finantare sau natura juridica si exigibilitatea (crescatoare). Bilantul contabil constituie. sub forma unei egalitati permanente ce se exprima astfel: UTILIZARI = RESURSE ACTIV = PASIV Fiecare dintre cele doua parti ale bilantului contabil. a caror lichiditate se extinde la o perioada mai mare de un an.

Actionari-capital subscris si nevarsat. (II) Provizioane pentru riscuri si cheltuieli. Obiecte de inventar. Productia in curs de executie si produse. de In grupa activelor circulante. Masini si utilaje. (III) Datorii. respectiv:Titluri participare.dezvoltare. Alte creante. Titluri de plasament. Baracamente. Alte imobilizari necorporale in curs. unde se incadreaza: Stocurile de materii prime. elementele patrimoniale de pasiv se divizeaza in trei grupe. (ii) Prime privind rambursarea obligatiunilor. care cuprind: constructii speciale. dupa cum urmeaza: (I)Capitaluri proprii. . Materialele consumabile. Animale. La randul lor. care sunt constituite din: Avansuri acordate furnizorilor. Casa si Acreditive. necorporale si Imobilizari b) Imobilizari corporale. Marfuri si ambalaje. sunt delimitate doua subgrupe si anume: a) Stocuri. Cladiri si imobilizari c) Imobilizari financiare. Clienti si conturi asimilate. Alte corporale si Imobilizari corporale in curs. b) Alte active circulante. care se refera la valorile economice de consum si circulatie a caror lichiditate este mai mica sau cel mult egala cu un an. In cadrul activului bilantier sunt delimitate inca doua grupe si anume: (i) Conturi de regularizare si asimilate. Conturi la banci. Alte titluri imobilizate si Creante imobilizate. care se refera la cheltuielile inregistrate in avans si la diferentele de activ generate de conversia creantelor si datoriilor in devize.

5. Provizioane reglementate. care se refera la finantarea sau resursele asigurate de terti. Rezultatul raportat.In grupa capitalurilor proprii. Grupa datoriilor. denumita „Conturi de regularizare si asimilate” in structura careia se regasesc veniturile inregistrate in avans si diferentele de pasiv provenite din conversia creantelor si datoriilor in devize.2 Contul de profit si pierdere Contul de profit si pierdere este o alta componenta a bilantului contabil. are in componenta sa patru elemente patrimonale si anume: Imprumuturi si datorii asimilate: Furnizori si conturi asimilate. administrator. Contul de profit si pierdere s-a introdus ca o necesitate a controlului respectarii interesului fiscal al statului si in acelasi timp. Avansuri primite de la clienti. Alte datorii. Rezultatul exercitiului (profit sau pierdere). ca o necesitate a informarii oricarui manager. sunt incadrate urmatoarele elemente patrimoniale: Capitalul social sau individual. Diferente din reevaluare. Fonduri. In pasivul bilantului este delimitata in plus cea de a IV-a grupa. . Prime legate de capital. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se refera la urmatoarele doua elemente patrimoniale: Provizioane pentru riscuri si Provizioane pentru cheltuieli. 1. care reprezinta finantarea proprie sau resursele proprii. Rezerve. din care: Capitalul subscris varsat. al organelor de decizie privind sursele de profit si structura cheltuielilor unitatii patrimoniale pentru exercitiul financiar incheiat. Subventii pentru investitii.

Contul prezenta: de „Profit si pierdere” se poate . in bilant sau contul de profit si pierdere. cheltuieli si venituri financiare. In ambele cazuri. cheltuieli si venituri exceptionale. cheltuielile si veniturile sunt grupate in trei categorii: cheltuieli si venituri din exploatare. asigura detalierea sau cunoasterea modalitatii de constituire a rezultatului obtinut prin compararea valorilor privind vanzarile – denumite generic venituri – cu cele referitoare la consumurile sau utilizarile de resurse aferente veniturilor obtinute – denumite cheltuieli – dupa ecuatia: VENITURI – CHELTUIELI=REZULTAT SAU VENITURI=CHELTUIELI ± REZULTAT Ca forma.sub forma de lista (schema verticala). cu grad mare de anormalitate fata de activitatile ordinare.Prin structura pe care o are. .sub forma de tablou cont (schema orizontala). bilateral sau forma de . Contul de profit si pierdere. Separarea cheltuieli si venituri exceptionale de cele curente este necesara pentru ca utilizatorii conturilor sa poata cunoaste incidenta regulilor fiscale derogatorii de regulile contabile sau a unor operatii de natura neobisnuita.

pentru cheltuieli: natura activitatii si natura resurselor utilizate. Totodata. exceptionale. Veniturile obtinute. alte cheltuieli financiare. venituri din amortizari si provizioane. atat veniturile cat si cheltuielile. dupa cum veniturile sunt mai mari decat cheltuielile si respectiv cheltuielile mai mari decat veniturile. financiare. materialele si marfurile. rezultatul cumulat al activitatilor de exploatare si financiare constituie rezultatul curent al exercitiului. cheltuielile cu lucrarile si serviciile primite. se delimiteaza in trei grupe si anume: dintde exploatare. alte venituri din exploatare. cheltuieli exceptionale privind operatiile . La randul lor. venituri din productia stocata. In raport cu natura activitatii. cheltuielile efectuate in raport cu natura resurselor utilizate sunt structurate astfel: cheltuieli cu materiile prime. venituri din dobanzi. in functie de natura rezultatelor se delimiteaza in: venituri din vanzari. precum si rezultatul exercitiului. venituri exceptionale din operatiuni de gestiune si de capital.Rezultatul exercitiului poate fi favorabil. cheltuieli cu dobanzile. cheltuieli cu personalul. veniturile si cheltuielile sunt prezentate in functie de cate doua criterii si anume: pentru venituri: natura activitatii si natura rezultatelor. ca de altfel in ansamblul contabilitatii financiare. fiind denumit profit sau nefavorabil si denumit pierdere. alte venituri financiare. cheltuieli cu impozitele si taxele. In cadrul Contului de profit si piedere. venituri din productia de imobilizari.

si risturnele acordate risturnele acordate Productia exercitiului = Productia + Productia + Productia vanduta bilizata stocata imo . cat si pentru toate cele trei grupe. Pentru modelul Contului de profit si pierdere adoptat in actualul Sistem contabil din Romania prezinta interes redarea modului de calcul a indicatorilor privind activitatea de exploatare. in vederea obtinerii rezultatului final al exercitiului. inclusiv grupa privind impozitul pe profit. Cifra mai + de afaceri = Vanzarile de marfuri Productia vanduta mai putin rabaturile. financiare si exceptionale. Contul de profit si pierdere este structurat in cate doua grupe pentru fiecare dintre acestea – o grupa de venituri si o alta grupa pentru cheltuieli. cheltuieli cu amortizarile si provizioanele. remisele putin rabaturile.de gestiune si de capital. Avandu-se in vedere faptul ca se face o delimitare riguroasa intre activitatile de exploatare curenta. Rezultatul obtinut (profit sau pierdere) se determina in mod distinct pentru fiecare din cele trei grupe de activitati si in mod cumulat atat pentru primele doua grupe (rezultatul curent).

.Cheltuieli pentru exploatare exploatare exploatare 1.3 Anexa A treia componenta a bilantului anual.5. dupa bilantul propriu-zis si contul de profit si pierdere este anexa la bilant.Venituri din = Productia + Subventii de + Alte venituri + Venituri din exploatare exploatare exercitiului exploatare din provizioane privind exploatarea Cheltuieli = Costul + Cheltuieli + Lucrari si + Impozite + Cheltuieli + pentru si cu marfurilor materiale servicii taxe exploatare minte personalul vandute executate varsa de terti asimilate + Alte cheltuieli + Amortizari de exploatare si provizioane Rezultatul din = Venituri din .

sa furnizeze toate datele semnificative importanta relativa pentru unitate sau terti. informatii privind rezultatul exercitiului. Anexa la bilant reprezinta un set de situatii financiare care cuprind informatii complementare si explicative in raport cu bilantul si contul de profit si pierdere. in acelasi timp. alte informatii privind regulile si metodele contabile si date complementare. pentru a putea fi inteleasa. trebuie sa fie sintetica si limitata la aspecte importante. Primele doua tipuri de informatii sunt concretizate in diverse situatii cu caracter obligatoriu. Informatia financiara cuprinsa in anexa la bilant. prezentate sub forma ce au . Sub aspectul structurii sale.considerata deci parte integranta a lucrarilor de sinteza si raportare contabila anuale. precum si o prezentare sub forma de text privind regulile si metodele contabile si de date complementare. succinta. anexa la bilant trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte: sa fie la indemana unui numar mare de utilizatori si de aceea informatiile furnizate nu trebuie sa fie abundente sau excesiv de tehnice. sa fie clara si. Prin urmare. informatiile cuprinse in anexa la bilant se grupeaza astfel: informatii despre anumite posturi de bilant.

regularizarile cu bugetul statului si investitiile straine in Romania. Situatia altor provizioane (cod24) care reda situatia provizioanelor la inceputul si sfarsitul anului ca si constituirea si anularea lor in cursul anului. grupate in functie de termenele de lichidare al creantelor si termenele de exigibilitate a datoriilor. intr-o anumita structura. varsamintele. Formularele ce cuprind informatii din prima categorie. Celelalte informatii furnizate pot fi obligatorii sau nu si sunt prezentate sub forma de lista. creditelor bancare si a obligatiilor fata de buget. obiecte de inventar. Platile restante (cod 26). situatia unor indicatori. productie in curs de executie. sumele . evolutia creditelor. sunt: Situatia stocurilor si productiei in curs de executie (cod 22) care prezinta valorile brute de la finele si inceputul anului ale existentelor de stocuri ca: materii prime. marfuri si ambalaje etc. creditorilor. produse. respectiv despre anumite posturi de bilant.de tablouri. materiale consumabile. Date informative (cod 25) ce se refera la rezultatele inregistrate. Situatia creantelor si datoriilor (cod 23) care cuprinde soldul la sfarsitul anului al creantelor si datoriilor. taxe si obligatii datorate si varsate (cod 27) – o situatie ce cuprinde datoriile. situatie ce cuprinde referiri la platile restante provenite din neachitarea la timp a furnizorilor. Impozite. grupate pe feluri de provizioane si elemente patrimoniale la care se refera.

Situatia activelor imobilizate (cod 28) care ofera informatii privind soldurile si miscarile anuale ale imobilizarilor necorporale. Informatiile privind rezultatele exercitiului. dividende etc. corporale si financiare cu referire la valoarea lor bruta. fond de investitii. a amortizmentelor si provizioanelor. Raportul de gestiune . deci cele din a doua grupare a indicatorilor din anexa la bilant.5. fondurile speciale si TVA de recuperat. cota managerului. In sfarsit in a treia categorie de informatii ce fac parte din anexa la bilant este cuprinsa anexa „Alte informatii privnd regulile si metodele contabile si date complementare” (fara cod) ce ofera informatii privind metodele utilizate in evaluarea elementelor patrimoniale. derogari de la principiile generale ale contabilitatii. fond de participare la profit.ramase de varsat ori varsate in plus aferente unor obligatii fiscale sau fondurilor speciale. acoperirea pierderilor din anii precedenti. grupate pe urmatoarea structura: bugetul de stat.4. 1. bugetele locale. angajamente financiare reflectate in conturi in afara bilantului si alte informatii semnificative. ce cuprinde destinatiile date profitului unitatii economice obtinut in exercitiul financiar cum sunt: rezerve legale. sunt cuprinse in formularul Repartizarea profitului (cod 21). amortizari si provizioane pentru depreciere.

in principal. necuprinse in Bilant sau Contul de profit si pierdere.Raportul de gestiune insoteste lucrarile de sinteza si raportare contabila anuala. Raportul de gestiune contine. fiind intocmit de administratorii unitatii. activitatea si rezultatele de ansamblu ale sucursalelor si ale altor subunitati proprii. alte referiri cu privire la activitatea desfasurata care sunt considerate necesare a fi inscrise in raportul de gestiune. si contine la fel ca si anexa la bilant. informatii relevante privitoare la activitatea unitatii. participatie de capital la alte unitati. . urmatoarele: prezentarea situatiei unitatii patrimoniale si evolutia sa previzibila. elementele deosebite intervenite in activitatea unitatii patrimoniale dupa incheierea exercitiului. activitate de cercetare-dezvoltare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful