Logopedia prin jocuri si exercitii.

Activitatea logopedica studiaza limbajul,previne tulburarea acestuia,creeaza conditii pentru o mai buna adaptare a copilului la mediu in vederea integrarii acestuia in colectivitate. In urma evaluarii preliminare se constata care sunt cauzele care provoaca tulburarea de limbaj, care sunt pasii care trebuie urmati in vederea unei recuperari. Terapia tulburarilor de limbaj are ca activitati urmatoarele planuri care impun dezvoltarea armonioasa a copilului: 1. 2. 3. 4. Educarea respiratiei si a echilibrului inspir-expir. Educarea auzului fonematic. Exercitii speciale pentru muschii obrajilor,a limbii, a buzelor. Fise de lucru si jocuri pentru dezvoltarea orientarii spatio-temporare, pentru cunoasterea schemei corporale. 5. Dezvoltarea muschilor fini ai mainii,optimizarea coordonarii oculo-motorii in vederea realizarii unui scris caligrafic. 6. Dezvoltarea planului cognitiv si a procesului imaginativ. 7. Dezvoltarea vocabularului pasiv si activ,a limbajului impresiv si expresiv. 8. Terapie specifica in vederea rezolvarii dificultatilor in realizarea calculului matematic. 9. Terapie specifica recuperatorie in vederea rezolvarii balbaielii. 10. Intocmirea unui plan de recuperare individualizat in functie de nevoia fiecarui copil. 11. Consilierea familiei copilului. Planul de recuperare cuprinde fise de lucru , exercitii complexe care se aplica individualizat in functie de tulburare si de gravitatea ei. Tulburarile de limbaj au un caracter tranzitoriu si sunt corectabile prin metode specifice logopedice. Acestea au o frecventa mai mare in perioada de constituire a limbajului ca urmare a fragilitatii aparatului fono-articulator si a sistemelor cerebrale implicate in vorbire. Tulburarile de limbaj au tendinta de a se consolida si agrava in timp, ca deprindere negativa, producand efecte negative asupra personalitatii si comportamentului copilului , putand fiind traite dramatic de catre acesta pe fondul frustrarii si anxietatii.
ANEXA 8 la Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr.5235 / 01.09.2008

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

CENTRUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM ŞI EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

ARIA CURRICULARĂ: „TERAPII SPECIFICE ŞI DE COMPENSARE”

TERAPIA TULBURĂRILOR DE LIMBAJ

îşi exprimă intenţia de comunicare prin mimică. constituie un adevarat instrument de lucru pentru terapeut. . . având libertatea de a-şi alege acele activităţi de învăţare care corespund cel mai bine potenţialului psihologic al copiilor cu care lucrează sau de a folosi alte exemple care i se par mai potrivite pentru atingerea obiectivului propus. Datorită complexităţii structurii limbajului şi rolului esenţial atât al procesului de comunicare.respectarea individualităţii fiecărui copil/elev implicat în activităţile de terapie. cât şi a expresivităţii limbajului.PROGRAMĂ ŞCOLARĂ Clasele I – a X-a Curriculum DEFICIENŢE MINTALE SEVERE.operează cu structuri sintactice simple şi esenţiale.oferă răspunsuri logice la întrebările puse. Programa de TTL. profunde şi/ sau asociate. 2008 Terapia tulburărilor de limbaj Clasele I – a X-a 1 NOTA DE PREZENTARE Copiii cu deficienţe mintale severe. va determina progrese în dezvoltarea vocabularului şi în diminuarea frecvenţei tulburărilor de limbaj şi va influenţa pozitiv întreaga evoluţie personală.recuperatorii printr-o strategie educaţională adecvată particularităţilor individuale şi de vârstă. în general. 5235 / 01. profunde şi/ sau asociate.crearea unui mediu educaţional deschis tuturor copiilor cu deficienţe mintale severe. ei au nevoie adesea de mijloace alternative de exprimare şi comunicare. .terapie. urmărite în activitatea terapeutică. intervenţia de natură logopedică este complexă. profunde şi/ sau asociate. se precizează şi se dezvoltă vocabularul (introducerea noţiunilor integratoare/ vocabularului tematic) până la dezvoltarea capacităţii de integrare propoziţională (cu sprijin obiectual/ imagistic şi verbal). psihic şi social.realizarea parteneriatului socio-educaţional cu familia. .09.2008 Bucureşti. cu sprijin psihopedagogic. Intervenţia compensatorie. . Ca urmare. . În cazul copilului cu deficienţe mintale severe. imagine. Terapeutul nu e obligat să le parcurgă în întregime. acoperind sfera achiziţiilor limbajului primar şi pe cea a corectării sunetelor deficitare şi a disfoniei. .cadru. se urmăreşte: . . pregătind elevul pentru viitoarea integrare socială. Prin conţinuturile structurate în această programă. Elevul cu deficienţă mintală severă poate să comunice cu alte persoane atunci când: . exersarea şi dezvoltarea comunicării. integraţi în şcoala specială. apare necesară terapia tulburărilor de limbaj ca domeniu de intervenţie distinct. se formează.exprimă un comportament nonverbal adecvat contextului. prin cuvinte proprii. acesta raportandu-se în permanenţă la zona proximei dezvoltări a fiecărui copil în parte. Activităţile de învăţare propuse în aceasta programă au un statut orientativ.adresează enunţuri/ întrebări inteligibile.redă.asigurarea flexibilităţii activităţilor educaţionale şi de învăţare. În etapa ulterioară. Eficienţa acesteia este condiţionată de realizarea programelor terapeutic .asigurarea unui mediu comunicaţional care să determine manifestarea liberă a elevului în diverse contexte. ştiinţific proiectată şi desfăşurată sistematic. profunde şi/ sau asociate se caracterizează printr-o diversitate de forme de manifestare la nivel anatomo-fiziologic. acestea din urmă pot afecta structura personalităţii. PROFUNDE ŞI/ SAU ASOCIATE Aprobat prin ordin al ministrului nr. Activităţile de terapia tulburărilor de limbaj debutează cu activităţi centrate pe formarea abilităţilor prelingvistice. Prezenta programă se dovedeşte a fi un ansamblu informaţional unitar de modele de intervenţie şi structuri operaţionale subordonate obiectivelor . astfel încât să se găsească soluţii profesionale pentru nevoile de şcolarizare impuse de diferenţele de dezvoltare psihologică şi emoţională ale tuturor elevilor cu dizabilităţi mentale severe. cognitiv. . comportamental. având implicaţii negative în planul randamentului şcolar şi al relaţiilor interpersonale. gestică şi pantomimă) şi imagistică. Pentru a relaţiona cu lumea înconjurătoare.îşi exprimă opiniile în legătură cu fapte şi întâmplări cunoscute etc.gest. potenţialului psihofizic al fiecărui copil. desen. elaborată pentru copiii cu deficienţe mintale severe. cu accent pe dezvoltarea abilităţii de ascultare şi pe comunicarea nonverbală (mimică. . Terapia tulburărilor de limbaj Clasele I – a X-a 2 . conţinutul unor texte scurte şi accesibile. Se recomandă individualizarea demersului terapeutic. dar centrându-se pe formarea.

persoane. forme geometrice prin pipait.recunoaşterea obiectelor (mulaje fructe. cu localizarea fonemelor în  cuvânt 1. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE TERAPIE/ ÎNVĂŢARE 1. se manifestă prin vocalize. mărime). sunete. Să privim !. Să pipăim!” 1.exerciţii de identificare obiectuală şi imagistică. onomatopee) . Exersarea abilităţii de receptare a mesajului verbal şi nonverbal OBIECTIVE DE REFERINŢĂ EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE TERAPIE/ ÎNVĂŢARE 1. in prezenta/absenta vazului)  Exerciţii de antrenare asociată a analizatorilor   Exerciţii de receptare a unor mesaje vizând comportamentul de  ascultător / privitor : “Să ascultăm !. exersarea abilităţii de structurare a mesajului oral 3.  Exerciţii de recunoaştere a stimulilor olfactivi şi gustativi  . Formarea. structuri euritmice)  Exerciţii de diferenţiere auditivă   Exerciţii de diferenţiere a sunetelor surdă-sonoră   Exerciţii -joc de rostire a perechilor paronimice   Exerciţii-joc de analiză fonetică.joc didactic. I-X) OBIECTIVE CADRU: 1.  Exerciţii de identificare a stimulilor vizuali  .exerciţii de identificare şi reproducere a sunetelor emise de animale (onomatopee). sortare după un criteriu (culoare. animale ca surse sonore prin: întoarcerea capului. formă. Exersarea abilităţii de receptare a mesajului verbal şi nonverbal 2.exerciţii-joc de clasificare.exerciţii de diferenţiere a sunetelor emise de diverse instrumente muzicale.exercitii de identificare a diferitelor fructe si alimente după miros / gust. .reacţionează la prezenţa unor obiecte. grupare. Formarea abilităţilor în plan lexico-grafic 4. Dezvoltarea comunicării în context social-integrator Terapia tulburărilor de limbaj Clasele I – a X-a 3 A. menţinerea contactului vizual şi auditiv. cuvinte   Exersarea simţului ritmic (bătăi din palme.1 Receptarea semnalelor/stimulilor din mediul apropiat.exerciţii de recunoaştere a vocii persoanelor familiare.  Exerciţii de discriminare tactilă  . jocuri cu ritm şi  mişcare. se întinde/ atinge/ arată cu degetul sursa sonoră. . cu acordarea de semnificaţii corespunzătoare  Exerciţii de ascultare şi identificare a unor semnale sonore  (zgomote.2 Educarea şi exersarea auzului fonematic  Exerciţii de emitere independentă a fonemelor   Exerciţii de rostire de silabe. seriere. . Să mirosim !. .3 Ascultarea şi înţelegerea mesajelor orale scurte exprimate de terapeut  Exerciţii de ascultare şi reacţie:  . fixarea privirii. .exerciţii de localizare şi de denumire a zgomotelor specifice mediului ambiant sau provocate.CICLUL PRIMAR ŞI SECUNDAR (CLS.

tristeţe. schimbând rolurile copiilor (jocuri  de-a v-aţi ascunselea.abordând o mimică adecvată) şi invers  Organizarea de jocuri de grup.menţine suficient contactul vizual şi auditiv în timpul comunicării. râde . „Adună jucăriile în coş!”)  Exerciţii de ascultare şi înţelegere a unor mesaje accesibile. exprimate mimico-gestual (plăcere. supărare. la pronunţarea numelui său prin: fixarea privirii cu menţinerea contactului vizual şi auditiv.reacţionează la denumirea unor obiecte familiare/ părţi ale corpului.   Jocuri cu marionete   Jocuri de rol  1. Terapia tulburărilor de limbaj Clasele I – a X-a 4 OBIECTIVE DE REFERINŢĂ EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE TERAPIE/ ÎNVĂŢARE 1.3 Ascultarea şi înţelegerea mesajelor orale scurte exprimate de terapeut  Exerciţii aplicative de executare de comenzi verbale simple  („Pune mâna pe masa!” Aşază mingea pe raft!” etc.5 Dezvoltarea abilităţii de imitare a unor activităţi/ modele acţionale oferite de terapeut (alternarea rolului şi imitare)  Exerciţii de imitare a unor sunete. exersarea abilităţii de structurare a mesajului oral . etc)  Exerciţii de asociere suport imagistic – expresie mimico-facială. cu mingea. gesturi.  Exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de a elabora răspunsuri  emoţionale. cuvinte din repertoriul terapeutului  Joc de alternare a rolurilor în comunicare (alternarea rolurilor de  ascultător/ vorbitor): terapeutul imită tot ceea ce face copilul (zâmbeşte. atingerea/ indicarea/ denumirea acestora. reacţinează prin vocalize.intuitiv (obiectual/ imagistic)  Exerciţii de formare a comportamentului de ascultător (exerciţii –  tip postaudiţie privind punerea în corespondenţă cuvânt – obiect / imagine şi enunţ scurt – imagine / acţiune)  Joc de rol cu imitarea unor acţiuni/ simularea unei convorbiri  telefonice (roluri situaţionale) 1.…)  Joc de rol pe teme diferite. gesturi)  Exerciţii de identificare a unor modele de exprimare nonverbală:  . de-a prinselea. .)  Exersarea unor comenzi verbale potrivite la mediu ambiant  („Închide uşa!”. cu oferirea de modele  comportamentale nonverbale 2. se întinde spre adult.  însoţite de suport concret. reacţii verbale simple. . . .perceperea şi preluarea unui model gestual/ mimico-gestual. preluarea de la adult sau aducerea obiectelor denumite. ia!. dă-mi!) prin: îndreptarea privirii către obiectele/ părţile corpului denumite.onomatopee. mişcarea părţilor corporale indicate de adult. zâmbeşte. reacţii verbale simple. etc. Formarea. se încruntă. tristeţe. bucurie.) de pe faţa terapeutului/ în imagini sugestive.4 Utilizarea în comunicare a modelelor de exprimare nonverbală (mimică. la comenzile simple ale adultului (uite!.reacţionează la atingerea/ zâmbetul adultului.citirea expresiilor mimico-faciale (bucurie.  acţiuni. expresii mimicofaciale.

telefonul: ţrr. este..exerciţii de articulare vocalică (vocala deschisă „a”..3 Exersarea vocii (întindere. . „î”). „ce”-„ci”-„ge”-„gi”). obişnuit. hai). rezistenţă)  Exerciţii de vocalizare în registru mediu.recurenţa: repetă verbal şi acţional (încă.  Exerciţii de reproducere de sunete onomatopeice produse de  diferite obiecte şi animale (copilul va imita cum face câinele: hamham. moderat.iiii . lingo-dentale („s”-„z”). „ă”..prezenţa: salută sau atrage atenţia asupra unei persoane/ obiect aflat în raza sa vizuală (da. pa-pa. a!.. iată.: „Ce frumos miroase floarea!”) 2.la nivel de cuvânt. nelabiale „e” „i”. văl palatin etc.precizarea  repertoriului personal prin însuşirea cuvintelor care semnalează: .  Exerciţii de exprimare la nivelul cuvântului . )  Exerciţii-joc de respiraţie cu emiterea vocalelor/ silabelor deschise  (aaa. prepalatale („ş”-„j”. d) sunetele alveolare („t”-”d”-„n”). pisica: miau. .. da.dispariţia: comentează dispariţia unei persoane/ lucru din . bu . nerotunjite. tare)  Reproducerea unei linii melodice simple (emitere vocalică)  Terapia tulburărilor de limbaj Clasele I – a X-a 5 OBIECTIVE DE REFERINŢĂ EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE TERAPIE/ ÎNVĂŢARE 2.eeee . nici unul. din nou. intensitate. bună!. .) 2. duble (ma-me-mi-mo-mu. .la nivel fonematic.exerciţii de articulare a consoanelor: a) sunetele „l” (laterală) şi „r” (vibrantă). aici. logatomi. – miii. – meee. b) sunetele labio-dentale („f”-„v”). f) sunetele guturale („c”.1 Exersarea aparatului fonoarticulator  Exerciţii de coordonare generală   Antrenamente ludice de exersare a aparatului fono-articulator  (gimnastică maxilară.)  Exerciţii şi jocuri cu silabe deschise. „g” şi” h”).. obraji. aha!. acut şi grav   Exerciţii de vocalizare în ritm lent. pentru buze.. ploaia: pic-pic. altul. uite. propoziţii ex.  umflarea balonului.. …).  ma-ma. linguală.2 Exersarea inspir-expirului  Exerciţii-joc de respiraţie nonverbală (suflatul în lumânare.pu. .OBIECTIVE DE REFERINŢĂ EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE TERAPIE/ ÎNVĂŢARE 2. pu .bu.)  Exerciţii pentru reglarea ritmului respirator şi pentru realizarea  echilibrului inspir-expir  Exerciţii de expir prelungit cu rostirea unui material verbal gradat  ca dificultate (cuvinte. albina: zzz etc. e) sunetele palatale („che-chi-ghe-ghi”). utilizarea jucăriilor de suflat etc. colo. ta-ta.  Întărirea sunetelor existente deja în repertoriu   Emiterea de sunete noi prin imitaţie (vorbire reflectată)  .4 Formarea abilităţii de vorbire reflectată şi independentă: . oh!).maaa.la nivel propoziţional.. . c) sunetele bilabiale („p”-„b”-„m”).formarea. rotunjite labiale „o”. rapid şi cu intensitate  diferită (în şoaptă. mai. . „u”.

.exerciţii de alcătuire de propoziţii enunţiative. „Lapte gata!”. „stă”. „pâine” etc) . fructe. „tata”. „cuţu”. „fata (e) bună”.4 Formarea abilităţii de vorbire reflectată şi independentă: . „mâna”.entitate . „Tata plecat”. „cade”. „eu”. „murdar”. .subiect + verb + complement: „Ana bea apă”. legume. „roşu”. însoţit de verbele  „a vrea”. „bea apă”. . . „face”. . „cald”. animale sau lucruri cunoscute („mama”. „pupă copilul” etc.beneficiar: „arată-mi!” . „rotund”. . „Nu (e) păpuşa!” .posesia: „mama copilului”.subiect + nume predicativ: „Păpuşa este mică.subiect + verb + adverb: „Maşina merge repede. „se sparge”. „pa!”.respingerea/ refuzul: exprimă respingerea faţă de ceva care se apropie de el / ce îi este oferit („nu”. „plecat”.noţiuni integratoare/ vocabular tematic (schema corporală.atribute/ senzaţii / stări emoţionale: utilizează cuvinte care descriu o persoană. „pisi (e) jos”. „rece”.non-prezenţa (comentează despre ceva/cineva care nu mai este prezent): „Nu (e) mama”.exerciţii-joc de antonimie.”vesel” etc). . „tare”. . . animale. „moale”. . „doarme”. asociere funcţie/utilitate–„organ/obiect”. „dus”. „ia”. „a vedea”. „la revedere!”).unelte” etc. .solicitarea (cere un obiect):”Vreau apă/ Dă-mi cana!”etc .obiect”. inclusiv propriile senzaţii sau stări emoţionale („frumos”.câmpul său vizual („nu-i”.respingerea/ refuzul („nu papa”/ „nu doarme”.) . omonimie (ex: „Dacă nu-i aşa. „patul păpuşii” .  Exerciţii de integrare propoziţională simplă care exprimă:  .acţiune .exerciţii de completare a propoziţiilor lacunare (suport imagistic/ sprijin verbal).dispariţia (comentează dispariţia unei persoane/lucru pe care nu-l mai vede): „Tata pa!”..localizare (fără utilizarea prepoziţiei): „pisi coş” etc.”. .la nivel propoziţional.acţiune -localizare: „mergi acolo!” .atribut: „mingea roşie”. Terapia tulburărilor de limbaj Clasele I – a X-a 6 OBIECTIVE DE REFERINŢĂ EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE TERAPIE/ ÎNVĂŢARE 2. „pisi”.entitate (fiinţe/ lucruri): foloseşte cuvinte care denumesc persoane. animal sau lucru. . sinonimie. „meserii.”/ „Mama vine acasă”. etc)..acţiune-obiect direct al acţiunii: „bate toba”. „se loveşte” etc). cum e?”).agent –acţiune/ rezultatul acţiunii: „mama spală”.exerciţii de asociere imagistică – „parte-întreg”. . cu o anumită structură: . „a a avea”  Exerciţii de integrare propoziţională. culori etc. interogative. . „Mama la revedere. după suport obiectual şi/sau  imagistic.entitate .  Exerciţii de utilizare a pronumelui personal „eu”. asociere „material. „nu-nu”). „eu ud” etc.acţiunea şi rezultatul ei: foloseşte cuvinte care denumesc acţiuni sau care exprimă rezultatul acţiunii efectuate („pune”.

1. haşurări în spaţii determinate (tăbliţa de scris.emiterea prin imitaţie/ pronunţie reflectată (după terapeut/ coleg) şi concomintentă.5 Corectarea pronunţiei sunetelor deficitare şi a tulburărilor de voce  Exerciţii de impostare corectă a fonemelor pronunţate deficitar:  . simulare cusături pe planşa cu găurele.demonstraţia articulatorie.  Exerciţii de prehensiune (prindere corectă a instrumentelor de  scris): efectuarea de mâzgălituri.. cuvintelor nepotrivite   Exerciţii de reglare a discursului (ca lungime.punerea aparatului fono-articulator în poziţie corectă de articulare. cuvinte.). .  Exerciţii de antrenare-stimulare a musculaturii fine a mâinilor/  degetelor (fineţe. linii frânte. „cântăm la pian” etc. cercuri – spirale. . incastrare etc. 2. .exerciţii de apucare. .exerciţii . coordonare oculo-motorie şi control motric): . linii curbe..exerciţii de completare a unui enunţ cu început dat. „batem toba”. modelare a plastilinei.joc în plan acţional: aşezarea pionilor pe tabla cu găurele. verticală.b) formarea abilităţii de a urmări cu privirea în sensul convenţional al actului citirii (stânga-dreapta)  Exerciţii de relaxare musculară   Exerciţii de coordonare motrică generală   Exerciţii-joc pentru motricitatea fină la nivelul mâinilor şi a  degetelor: . a mărgelelor pe aţă.exerciţii de selectare şi reproducere a unei propoziţii enunţiative/interogative/ exclamative dintr-un enunţ audiat.  interlocutor) Terapia tulburărilor de limbaj Clasele I – a X-a 7 3. fixare şi consolidare a sunetului   Exerciţii de introducere a sunetului în silabe. zigzaguri în formă de linii.divertisment grafic exprimat in mâzgălituri în diverse direcţii şi planuri (vertical. orizontal).exclamative cu suport imagistic/cuvinte date. frământare. oblică. . „ghemuleţe”. .exerciţii de imitare cu mâna/degetul/ creionul a poziţiilor orizontală.1. . Formarea abilităţilor în plan lexico-grafic OBIECTIVE DE REFERINŢĂ EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE TERAPIE/ ÎNVĂŢARE 3.1 Pregătirea actului grafic 3.  Exerciţii de emitere. adecvare. precizie. propoziţii   Automatizarea sunetului în cuvinte şi propoziţii   Exerciţii pentru exersarea ritmului corect al vorbirii   Exerciţii pentru controlul intensităţii vocii   Exerciţii pentru controlul înalţimii vocii   Exerciţii pentru controlul timbrului vocii   Exerciţii pentru controlul rezonanţei sunetului   Exerciţii pentru realizarea controlului emoţional   Exerciţii de control al calamburului.a) antrenament psihomotor 3.exerciţii-joc de flexie-extensie a degetelor (ex: „ploaia”. de pliere a hârtiei etc. zigzag-uri  Exerciţii antepregrafice:  .

elaborarea modelului mintal. un simplu proces de antrenament miofunctional pentru dezvoltarea motricitatii organelor periferice de articulare a sunetelor.joc didactic cu vocabular imagistic – noţiuni corporale (Loto imagistic „schemă corporală”). sunt cu mult mai complexe si mai dificile.  Exerciţii-joc de aliniere a obiectelor într-o anumită succesiune şi de  denumire a lor de la stânga la dreapta  Exerciţii-joc de mutare/ translare a obiectelor/ jucăriilor de la  stânga la dreapta („Pune merele în coş!”)  Exerciţii. la prima vedere. pe plan psihic.. cu antrenarea diferitelor părţi ale corpului. de inlaturare a unor lanturi de deprinderi defectuoase de pronuntie. neuro -. motrice ale sunetelor. desfiintare. de la stânga la dreapta. siluetă etc. casă. prin modelarea. Limitele metodei fonologice sunt: prin aceasta metoda se realizeaza o corectare de suprafata. prin antrenarea miscarilor articulatorii corecte.exerciţii de folosire a fiecărui segment al corpului. prin haşurare de linii). caiet tip). nedurabila pentru ca ea nu schimba modelele vechi de vorbire. decat am fi tentati sa credem pe baza usurintei cu care le folosim in actul vorbirii. corect. la care aspectul fonetic al pronuntiei sunetelor difera de cel din sistemul fonologic al limbii materne.. .2 Însuşirea schemei corporale şi fixarea lateralităţii 1. h1r20rb Dificultatile de formare a unor deprinderi de pronuntare corecta se pot asemana cu greutatile intampinate in invatarea unei limbi straine.desen figurativ: desen dupa şablon (trasare de contururi şi umplerea spaţiului – cu fond. bilă. Aceasta metoda acorda prioritate exercitiilor de articulatie realizate pe baza perceptiei vizuale a miscarilor . Realizarea acestui proces nu se poate face numai prin metoda fonologica sau articulatorie prin care se insusesc unele cunostinte de ortofonie si prin care se pune in miscare tehnica vorbirii si se declanseaza educatia vorbirii. caiet de geografie/ biologie. focalizarea unui obiect în mişcare – minge. Miscarile foarte fine ale aparatului fonoarticulator.... scară etc). Munca logopedica este grea si dificila pentru ca este un proces psihopedagogic de destramare.) 3. a formelor de realizare periferica a articularii sunetelor 2 . si de restructurare a vorbirii. desen lacunar şi desen după obiecte familiare prin asociere/redare de figuri geometrice (ou. Continutul muncii logopedice Activitatea logopedica pare a fi. mai mult sau mai putin batatorite.foaie bloc mare/ mică de desen. de vorbire. la nivelul organelor periferice ale vorbirii prin antrenarea proceselor psihice in analiza si sinteza fonematica pentru formarea perceptiilor si reprezentarilor auditiv -.eliminarea modelor gresite de vorbire. interioare. Exerciţii de cunoaştere a schemei corporale proprii/ a partenerului  Exerciţii-joc de identificare şi numire a elementelor principale şi  de detaliu ale schemei corporale proprii şi ale partenerului: în oglindă / pe un coleg sau pe o păpuşă / în imagini  Exerciţii de observare a alcătuirii corpului:  . musculare.exerciţii de motricitate generală.EFICIENTA ACTIVITATII LOGOPEDICE 1.joc de aşezare de jetoane de la stânga la dreapta   Exerciţii de formare a progresiei stânga-dreapta fără mişcarea  capului (de ex. 1. In . in lipsa unor cunostinte teoretice. o corectare exterioara. implicate in pronuntarea sunetelor. Aceasta metoda este completata de metoda psihopedagogica care are drept obiective: 1 -.. fără mişcarea capului)  Exerciţii de focalizare a unei mişcări de la stânga la dreapta (vom  desena cu o creta linii grafice alternative – llllllll mmmmmmm uuuuuuuuuu. . . in fata oglinzii.

activarea vocabularului . Corectarea dislaliei urmareste : . Privita din aceasta perspectiva moderna . atragand dupa sine un intreg cortegiu de complicatii neuro-psihice. Iata de ce atunci cand se face educatia vorbirii trebuie sa se aiba in vedere atat vorbirea cat si vorbitorul de o numita factura psihica. ci miscari si sunete purtatoare de sens. 2. aceasta avan atat un rol declansator cat si unul reglator in actul vorbirii. economica a) Motivatia psihoterapeutica este data de 1. a comportamentului. de reflectare pe plan psihic a acestor forme exterioare. a consecintelor negative a tulburarilor de limbaj asupra dezvoltarii psihice si asupra intregii personalitati. Activitatea aparatului fonoarticulator se desfasoara in intregime sub controlul scoartei cerebrale.reechilibrarea personalitatii logopatului prin lichidarea . Rolul predominant al mecanismelor cerebrale in pronuntie este demonstrat practic prin posibilitati largi de compensare a emisiei sunetelor prin utilizarea functiei altor organe din aparatul. deci foneme (Fonemul este sunetul cu sens). prin masuri psihopedagogice . ci de modul cum sunt solicitate si sistematizate posibilitatile lor functionale de catre anumite mecanisme cerebrale. acustico-articulatoriu si cel interior. pareze. Motivatia educatiei timpurii Orientarea in logopedie spre o corectare a pronuntiei la o varsta cat mai frageda are o motivatie : a) psihoterapeutica b) social -. un echivalent psihic. Educatia logopedica bazata pe principii nepedagogice atenteaza la sanatatea mintala a logopatului. Prin imbinarea celor doua aspecte ale actului de vorbire. la varstele mici. ca de altfel corectarea oricarei tulburari de limbaj. sau a lipsei totale a unor structuri anatomice din traiectul faringo-bucal de articulare a sunetelor stau la baza procesului psihopedagogic de elaborare a pronuntiei la persoanele cu dislalie de tip mecanic. Aceste posibilitati de compensare a unor malformatii. corectarea dislaliei. sunete fizice. complicatiile neuro-psihice. fonoarticulator. uneori pentru toata viata) Deci eficienta educatiei vorbirii este asigurata prin interventia timpurie. prin care sunetele sunt interpretate cerebral si se pregateste actul de comunicare. se realizeaza educatia pronuntiei corecte la dislalici. corecte 3.imbunatatirea pronuntiei . este un mijloc de realizare a unui scop suprem acela al dezvoltarii normale a personalitatii pentru a se putea adapta nevoilor scolare si sociale. In aceasta consta continutul muncii logopedice cu dislalicii.pregatirea psihologica pentru scoala . 3 . b)Motivatia social-economica are urmatoarea explicatie: corectarea vorbirii la varstele mici se face mai rapid si evita un tratament logopedic de lunga durata si deci costisitor (nu atat material cat psihic . Pronuntarea nu este determinata de actiunea organelor periferice.prin urmele pe care le lasa.activarea cunostintelor . Dislalicul poate deveni un inhibat in comportament si in vorbire. in perioada de achizitie a vorbirii (varsta 4-5 ani) Terapia dislaliei inchide. Inlaturarea modelelor defectuoase de vorbire si dobandirea unei experiente corecte nu este simpla. cel exterior.vorbire noi nu percepem miscari fiziologice.stimularea gandirii . 1. plasticitatea mare a proceselor corticale care pot asigura mai usor modelarea pronuntiei 2. Fonemele sunt o realitate psihologica. susceptibil si nervos. pe langa terapiei limbajului expresiv si o psihoterapie. inca nu au aparut. modelele defectuoase de vorbire nu sunt consolidate si pot fi usor inlaturate si inlocuite cu deprinderi noi.

O imbunatatire la nivelul perceptiei auditive a sunetelor prin exercitii de dezvoltare a auzului fonematic atrage dupa sine. asigurata de zona verbo -. senzoriala se rasfrange intr-o anumita masura asupra intregului proces de pronuntie. Orice schimbare intr-una din verigile sale: motorie. . dezvoltarea auzului fonematic asigurata de zona verbo -. 3. Componentele muncii logopedice de educare a tulburarilor de limbaj Actul de pronuntie are o natura motrica si una senzoriala. care vor fi receptionate. In cazul dislaliei functionale de natura motorie de ex. Intre emisia sonora a sunetului articulat si perceptia lui sonora se stabileste un circuit care se integreaza intr-o unitate complexa senzorialmotorie cu o semnificatie fonematica. ca urmare a exercitiilor de dezvoltare a motricitatii organelor articulatorii. Material verbal parcurs la lectii trebuie prelucrat atat sub aspectul pronuntiei cat si al continutului. auditiva Prin imbinarea celor doua componente se realizeaza perfectionarea progresiva a capacitatii reglatoare a proceselor corticale asupra informatiilor motrico-kinestezice si auditive venite de la periferia mecanismelor de pronuntie a sunetelor. al organelor de emisie si receptie sonora pentru insusirea mecanismelor de pronuntie corecta a sunetelor. pe antrenamentul auditiv. motric automatizat. o dirijare mai precisa a miscarilor articulatorii sau ameliorarea preciziei miscarilor de articulatie. Dislalia organica -. audiogena. dobandite in mod diferit in raport de: a) dezvoltarea auzului b) dezvoltarea motricitatii organelor respiratorii c) dezvoltarea motricitatii organelor fonatorii d) dezvoltarea motricitatii organelor articulatorii e) de capacitatea de simbolizare si intelegere a sensului structurilor sonore in ansamblul lor si a fiecarui sunt izolat ca unitate fonetica distincta. Corectarea se face in primul rand prin antrenamentul auditiv. motorie b.ridicarea eficientei la invatatura Prin urmare se realizeaza o coeziune cat se poate de buna intre exigentele tehnicii logopedice si cunostintele generale ale logopatilor. Iata de ce orientarea in tratamentul logopedic este atat de complexa.. pentru a deveni capabile sa realizeze miscari articulatorii necesare pronuntiei corecte a sunetelor. Atunci cand recuperarea functionala a defectelor organice nu se poate obtine are loc fenomenul compensator de formare a unor functii (Asa cum am aminti in prima parte). la dezvoltarea capacitatii de diferentiere acustica a sunetelor deci la perfectionarea auzului fonematic. la imbunatatirea pronuntiei . fara a neglija factorii fonetico-fonologici.incadrarea armonioasa in colectiv . potrivit naturii actului de pronuntie : a. Prin procesele psihice de invatare si memorare a miscarilor articulatorii si a efectului lor acustic se imprima modele de pronuntare corecta a sunetelor in sistemele neuronale verbo -. dezvoltarea motricitatii organelor de vorbire. in functie de formele de dislalie. accentul cazand mai mult pe una dintre laturi. accentul cade pe exercitii de dezvoltare a capacitatii de identificare si de diferentiere a sunetelor deficitare.participarea activa la lectii . pe baza efectului lor acustic. pe cand in cazul dislaliei functionale. Atat pentru persoanele cu o vorbire normala. Pentru pronuntarea fiecarui sunet sunt necesare variate conexiuni senzorial motrice . accentul se pune pe miogimnastica organelor fonoarticulatorii. corectarea se face predominant prin aplicarea unor exercitii de dezvoltare a motricitatii organelor deficitare. Corectarea pronuntiei se desfasoara pe doua coordonate. Pronuntarea este un sistem senzorial -. Exercitiile de dezvoltare a motricitatii articulatorii si a auzului fonematic se recomanda in terapia logopedica a tuturor cazurilor de dislalie. Deosebirea esentiala fata de orientarea anterioara consta in sublinierea factorilor psihopedagogici in educatia vorbirii. contribuie pe cale kinestezica . cat si pentru cei cu tulburari de limbaj se impune un antrenament. al accesibilitatii. motorii. In cazul dislaliei organice. de durata. 1. de tip mecanic. de tip senzorial. cu dispozitie bilaterale de reglare in care emisia si receptia sonora se acomodeaza reciproc. pentru dezvoltarea capacitatii de diferentiere auditiva a .

In acest mecanism e de retinut faptul ca. De exemplu logopatul percepe din vorbirea adulta sunetul “ s ”. Daca nu va fi atentionat asupra greselii pe care o face in vorbire. Daca analizatorul senzorial. se amuza de vorbirea imperfecta a copilului. anumite imprecizii in functionarea acestei componente la urmare. treptat . pronuntia sa se realizeaza deficitar. senzorial. Adeseori insa .sunetelor. realizat din partea analizatorului verbo -. Ex. pe langa antrenamentul auditiv si la exercitii pentru dezvoltarea mecanismelor compensatorii prin antrenarea altor analizatori valizi. vizual. atunci se vor fixa deprinderi gresite de vorbire. datorita unui insuficient control. Daca sincronizarea dintre cele doua componente lipseste atunci e posibil ca in cazul unui model auditiv corect. care pe plan auditiv vor fi identificate de logopat cu modelele auditive corect formate. : tactil . iar in alte situatii poate fi gresit. copilul va sesiza in vorbirea altora pronuntarea alterata. daca controlul auditiv nu se instituie din timp. verbo-auditiv si analizatorul verbo-motor. Daca cei din mediul apropiat copilului. se fixeaza miscarea intr-o deprindere articulatorie gresita. in reproducerea modelului verbal . copilul logopat va incerca sa reproduca modelul sonor care in unele situatii poate fi corect. dorita complexitatii si a unor dificultati la nivelul mecanismelor neuronale ale analizatorului verbo-auditiv se produc anumite intarzieri in dezvoltarea acestei componente . dar nu o sesizeaza in propria lui vorbire. sunt perfect sincronizati si functioneaza in conditii bune. atunci . vorbirea copilului logopat va ajunge sa depaseasca dificultatile inerente articulatiei si sa realizeze o pronuntie corecta. fie ca nu sunt suficient avertizati asupra mecanismelor dezvoltarii limbajului. pentru ca ii lipseste educatia in acest sens . pentru a trezi motivatia interna a copilului pentru o vorbire corecta si frumoasa. Pentru a suplini deficientele de auz se recurge. fie ca manifesta o atitudine de indiferenta sau mai grav.

3/-079. %07.0..g80./0.30 /0803 45070.9.9:3.xL3 .90.89.g8.::389.9gx/0L3.:/0.4-0.08250 0803x./:.9gx0/0L3.42:3.0 .:897:.98g80g80.2g.g.:/01.7.gx.9000250..70573 22.70.09:9:74700..050397:30.70.9..02.9.::5745:8 $070.72.00.gx..00.9050397:.705745:80L3. .g 024x43.42.425479.9:947039.:./02078::907. 5497..:/.g03:3x:7.4..080.03xg239.70.070 3907./0.9 8g05.g  089 2.8.::5844. .  .g  0.7025:80/0/10703x00/0/0.2.3/ 0572g:3.9.07-.908g..0.93070.42:3.89.:7gL3L397020 ..40/0 ..5747.49.50:9:3:04-.07-. -3054903x.3/g3/.9.:.07g54..70 5844.4..70:.1448..70.30.47085:3/..9:7839.g84:x57410843..... .2039343.:.4547./0.850.9050784.47.8910 L3.g.-9gx2039.50:9.70805.43909::L 0572g3903x.7./7080.9.

.L3970-g705:80 70/g 573.08-0 L 0572g4530L30g9:7g.4.43x3:9::34790908.  .:790 .:.:9009.590 L3925g7.L3970-g7390-0 4107g7g85:38:74.39057457 .:348. .:857358450/..0.:1.

208..947   %'## f !%'%f %#!.9:7..70.30.70. 0078.  472.-9gx47L35.-9gx/0897:.-9gx/070..4390984.1..70. 343.  472.49.  0.70.g7L3.70.70. 3907.4 7.07-.42:3.208..07-.059.::47.&!## $&# $    %'#&  078.70.::.

 %' ## f !%'%f %#!.70.::. 343. 'f #  078.059.208.07-.-9gx/070.70..07-.

059.8023.047.70. 'f #  #0.

x/070. 007.020/::.x/0/0391. 9070.4.070.20390 /:5g2748.398.x.70 8479.47/.70 807070 7:5.70 07./107904717:.8.50784...32.89.1.30471.x/0/0391.7907: ..892:47 /320/:...x/0.70. 007.5745.x/04./0.70/:5g :3.x/070.x/0/10703x070.:34.9. 9070.0 007.70 70574/:.81.2-.70 /0391.892:4741..908.70 /0/03:270.9:.:.70.704-0..9 ./0 80231.g 2.892:47.9/0/0391..2..0780 3897:203902:.70.0 4342.8:3090470280/0/..8:3090470280 /0..:9.:4.x 4.0843470 42490 8:3090 4342.90 007.:34.g 007.:3478023.70 07..:.9.70. :89..47085:3g94.94500  007.4249047 850.x/0/0391.4.:574.94500  007...70 1472g 2g720  07.

9.:34.4-0.709.x/0/8.9 3570039. 9070.057355.9047 2:.90  14720042097. 70..723.//.:89 07.9g 4.017:..

9g..2039:/0 ..94747 07.0.-8039.3.70.425479.3/.:9g947.059.39703.:347208.x/070.8..84..70.x/0.::  07...

5:: 1.8.g .:9.:3474-0.x/0/10703x070..9:70:792.70..8.90/0907. .08.947 $g.70 70.:9g2$g57.439.x 4.070.30 .7.:792  2 ..80L393/0.047 47..x0 70.x430.x/0.7  203x3070.:.0. 0078.5070.57003x..90 50784.14302047L3 .57.39  8.70..14302047 07.57. 8:780843470573L394./0..g14309.:/9.:9.8:3090478:7/g 84347g 07.:.7432.2$g27482$g 55g2   /:..x/0748970/08.x 4.::: 14302.9::.:4.3.x/00290703/0503/039g.:.70.70..0 07. -g9g/35.:7.390 078.g.g 07.70 897:.82x::792.-0 .:/9.x/0/10703x070.20 4.70.475.208..50:9 07.70.:7900572..9.0  07.32. L3x00070.. 07./0748970.

.930.

800 . .7.5.9:-:7g747/02-.0  %07. ..31089g573.9g.4..84347g802.:/009:8:78. .

07-.g.4342.08250 70..x.x430.94500 70.93070...

07-....g 573.:.57. . 3:20:8g:5731./03:270.901./:9:: .g.x430...0 70.x../:9 2-0 90 70.2-09:.2.5743:3x.439.7.:/9.9:: .:3474-0.70.x30.4.70.70.:203x3070. 80L393/08570.08250 70.

g9704-0.475:: ..5g7x.70.7.420308250./:9:: :90 .0.57. /g 2  573L3/7059.900.0 .

475:: /03:290.5g7x0.93070.

3/..70.

5g7x47. ..90/0.439.47547.70.4-0.9:.:.:/9./0./:98.L3925: ./03:270.g7 %' ## f !%'%f %#!./:..42:3..039../:9 203x308:1.08947...9047/03:290  2 .  570:.:.070.70.03/.

2-..  /:3g:.g70L3.8.  078.507.90.x/0.8.  .90/0907.709 39:9.047 47.08250 !:3023.19 09.:347208..70..5.70/0.:9.9:.:347.70.05497.:7900572.07-.39 3. L3x00070.43.:9./0: .4203.208.x.4   07.08.0..20/:.4203.0/000.08-0  L384x90/08:5479.g230.9.07-.70 L3x00070.502.50:9 07.:9. 4-0. 'f #  8.

2039::/0.:9g947 007..9.x  955489.8.89.:.4708543/03xg.2.x/01472.L3.70.:/x057.39 4-0.3/5:3070.  07.425479.

 2.:79 2.30 03:3x8.30.

/074...:347.:29..x:3.x:30  4.70.

0 -:.0   &9.50:9::.907.07-.x.g 22.70.70.42:3..70343.L3.057084722.82:.70. 24/0047/00572..970.70  09.:34724/00/00572..70.:30.x43.43.g 089:7  07.:70 97890x0 8:5g7.47-7 900143.0 74:789:.x/0/0391.g . /0501..70343.07-.4 1.

L32.38:089. 570:.:3:24/0089:.0 507.70..05070.

 5g.7g85:38:7 024x43.9..49. 05708022.9022.4 1.22..070 -:.0 0572. :347..49.:70 97890x0  09.x/0.:2..:7/074  0.4 089:.0.:7.89.0708:54792.x50397:/0.70.743090 4.  07.70.84..g 4.-47. 07.-9gx/029.4 089:.-9gx/0.70.9gx.

x43.9073.x:3 .50:9 .0 410790/0907..:9g947..24/00.74:747L3.74:747/0 .:3478:3090 089:7 0570822..390/370507947:907.:./0..41.8.70..70  07.x/029.9073.70 .9073.50:9:: 4.0  .70.42:3.70.70.74::  29.

/074509020/10790 .4547 4.. .9:-:7g747/02-.8.:410770.x.70.-9gx/0897:.45: 2-0 90 80L3.0 %07.::47.07-.g.5..:3800.0343.425479. .2039.01./024/00 ..:7/07:5 8.70.70.50:9:29g949.  4.70.3.9g   3. /0 . ./0..00. .:7 /0 .208.800 ..9:7.-47/3/422.573800.:230.078  7./04..2-3/74:70.47-947 907..  472.7:39g 7/0 .0.. 0078.

%' ## f !%'%f %#!.

5.9309.9:L3:23.7g 3:.:.   07.5.x 4.   078.3857 057:: 07..4.79.20390:/.43:: :9.x0343.g 50397:-:0 4-7...7.g5./070857..909.:029070.7.70.70. .:..047.70.9::1434 .g 8:1.x 4.07-.g2.70.70  :21.89.g747/08:1./070857.:.79.947 23.700307..0/00078.g 39703.x0. 'f #  078.-.x/0.947 07.70.9::1434.447/43.

7.x/0057570:39..:9 7.08250 029070..947 50397:70. 07.80 .90 .  0000   2.9 7.8.07-.:303204/.70  #0574/:...70.90 708903xg  07.792::70857.4...:3:2..070.9 .70.  2000  2  07.70.59g 4- 3:9 9.. L393/070 390389.-7::3857 057 07.90 /1079g L3 4.x/0.70L3792039 24/07.x/0.4..:.4./1..g  %' ## f !%'%f %#!.   078....70.80 14./..390 57454x0  017:248274..4.:748970.:9.907.70L370897:20/: .-047/08.5/ .x50397:70.:390389. 0..

 .97.8.39:: 1472.-. 5. .903x..       07./08..9..90 ./08:30903457329.29.-7.x/0.x 4. 5.:.:3050784. 70507947::507843.708023.79.47-70 7010. 9.:900143:x77 54.:. 'f #  472.942 07.:.-4 /039.014302.8g . 8:30900-.30.:703x..0/0.g   7  .70.  57003x.0 5 ..-3.70 9 / 3  0 8:309005.g ..573L38: 70...8:30900.70509g.0 1 .4384. .0.x/0.3.x43.3.. 570. 9. 8:30900   .0 .45:.  07.0 . 34 /039.x0 .0 0    g  L  007.0 .9450.057454x43.0..9.g 70.70.09.39g  . L3.79.8:3090470890390/0.9g 3/0503/039g .-.70. -: -: 5: 5:  4. 20 2 24 2:  2.2. 0   1 8:30900:9:7.3.070/08:30904342.:9g8..9g  007.9.:. 2.0 4  : 30749:390 30.-..4.70.. .300..-0/08.80 /:-0 2.39 .:.:21.:7.39047..70.8:57. 749:390 .3.x/070574/:.32.3047 .9.0 .9:  3.0   .07-.. 5.L370507947: 29070.4..:3: /.0 8   5705..x/00572. 0   ..:8.g /334: 2.  39g770.47-707010.9. 2  / 8:30900.5.0.2 58.0574/:80/0 /107904-0.:.0 .70.04..907.-9gx/0.0:.2.

9 ..30.9g -:3g .g/85.. 0890 .7x.420390. 4  /85.1.8...:3050784. :90 .:.7x.4-0.44 .g /.9L37.  ..

5. .7:/3 %07. .9:-:7g747/02-.:.800 ..

 70.0/070  70853070..25:8g:..  50. 3:   5.9  /:8  .:.

701::0572g70853070.57450/00..7080 ..xg/0.0.1..

0 90  09.:..9:.  1.9:014480 90..70/03:208.700572g70:9.  0399.:.x:38...390.. ...9:.0L089041079 3:  3: 3:  .90 5:30  .70  /4.x:3010. 70:9.0  89g  8085.90 13x0.x:30.720  ../0  804.

:348.7:7.  .:x:  23.9.  530 09.. 50784.:.:.::.08.7:7 14480 90.70/03:208.  9.:90 2.  0:  58  .390.32.2.30 .97-:90.

x.803.

g..70..0:90.32.080 09.0 17:248  2:7/./  70.:.0  9.574570803.7  74 :  749:3/  24.8.:8.390.0 .x 8.7:450784.89g7024x43.94.::.70  .3g .70 /08.:89g7024x43.7: 3.  34x:33907.

90 .89.070 1:3.7902.84.02....32.x0.g  0:20 17:.4.-:.47547.g  5.9.x/0.84.  007. 8.0 .0702.790 L3970 .:4709.

:99.3.90 47.

84.x/03907.9..907./0.9 .5g.700572g 84.x 4.4-0. 4-0.9  20807 :3090 09.:.70.070 2.7057454x43. .  007.394320 834320 424320 0 .. .g825g.9  '70. .:20  07.070:34-0.g 3: .

420390. 343 57003x..3.g/08570. 09. .0.g 2.

0890 570039  : 0 2.g/85.703:2..7x.7x. .  /85.2...  : 0 5g5: .:3050784..30.30.420390.

9.9  .7:50.  %' ## f !%'%f %#!..50.5.70 3: 2.590.:.9..0/0  %..  %.9.

 .0/070 70853070..2.9.057454x43. 'f #  472.-9gx/0.70.9g 3/0503/039g .3.47-70 7010..70.

5. .701:: 3:5.

 .039 . 3:/4.720 09.x:30..

 .85.70:9..7 ..9g 2  0399.  07.g  58 0  48  .x/0:9.5g  5:5g .9:.9.2.70.07-00 .9:5g5:   0399..74 0  1.0.x:3 2.70 1g7g:9.70 207... .90 4.  07.7057454x43.x:3 -..x:30 4-0..70.7.x/03907..9/70..9..90 .  .g /:5g8:54794-0. 54808..... 2.57054x0  58. 0: L384x9/0.45::  5.. ..x:30 -0301..70.2.97-:9 230.45: 09.  -0. 0 -:3g  0::/  09.44  .9:.5743:20:507843.9094-.4 09...0/0.x:30 4.

07- .9.: 2.08902. 3.89.:4.20707050/0 . ./.07- .3:29g897:.9 . !g5: .g  8:-0..9:7g 8:-0.9 3:20570/.8.

 . .8g  8:-0.57454x47.42502039 3.2..42509.-0..:3.70.5g  007.x/0.07- .9 ...89.30.70 8:5479 2.

0 39074..9. .5.9. .07-.g9:70/057454x03:3x.  007.800 .x/0.9:-:7g747/02-.0  %07..8573.

2.0..0.9.:8:54792.89.

70 70574/:.390/.9.070.:3057454x 03:3x.:.0.9.x/0800..90 007.

39074.9.0.

9  470.:.9.2.0 07.0/397 :303:3x.7 5:3070..70.05:9/.42509.70.79.:.:.470.9.5743:3x08:309047 /01.470.9::1434 .57329.90/01.79.0.:/.9g/0 .4.143020475743:3x.:L3.9.70 .x/025489.x0.:3:03:3x.7.947L354x0.x.x/0.9:-:7g747/0.5.9 007.70 /0243897.70.9470 029070.9g.9...79.

5743:3x07010.9.50:9.9g /:5g907.

9.90 07.43974....:.8:309:: 07.8:309::L3..x50397:0078.4.70  39074.43974:92-7::.2-:7:: .9./8.70.070.x50397:70.1.70.792::.43974:7043.43.40  .47-7 07.43974:390389gx. %' ## f !%'%f %#!.-9gx47L35.4239039g 07.70.43974:L3..43974::024x43.x50397:. 07..x/0.390 57454x :942.3x08:309:: 07.8:309::L38. 07../0.x/0029070 1.x50397:.70.4384/.70 .:947   472. 07.x/070.:.x50397:.70.x2.x50397:.39047305497. ..4 7.4.x/03974/:.470. 07.:..390 57454x 07.70..:78:: .-0 .:320 .30.4.

..x43.3. /70.3.-.3 09.  -.54347509.x/0..1.43.39703.59.50397:2497.g0307.   .L35.x 4.897..9.3 .702497. .  007.5..x/070.:.70.13g.39703.70.: g:7003.x 4.9::7.9::.../0100 090380.. . 0.203958424947   .g 07.39g2.L38038:.7g 07.x 4.x/0.90294-.  07.  07.:72g7 .-9gx/0.702:8.03x43..90.70 892:.97 893.:57.9:7130..70.70.. /009047 007.: g:700 .2g7004750.2347. 'f #  !70g970.:.2:8.xg82:.7009./009047 0 54.  .0:2347 .:8g9:7505.70.1472.447/43..

 /009047 130x0 570.43974 2497.:23.8930  /05070.70.79009.70 24/0.447/43.0 .5:.70 17g239.704.:4 249470 .x/029.x/0.  007.70..  007.5.

/009:.

9:-:7g747/02-.7043:.g .932g9:7L3/..079820397.x. 47439.x  5.470.0780/70.0  02:0x0  .. .0572.3905707./08.9:. . . :7 07..:7 857.800 ..70. :7g7L385.:7-0 .g 4-.0 /.1.079.g 07.3:7 .9g.3897:2039047/0 8.78 010.5.90 9g-x.1.079.07.:7L31472g/03 3 17390 3.x/0570038:30 573/070./02g9:7 .x/090723.54x47 47439.78  %07.

14.0-4.2.70.

.2.g/0/0803.10.09/0047.

8.2.70573.70/03 /0803 .:143/ 573. :7.7 /0803/:5g4-0.:3.070.901.9.x:: .-440 .84.-43 97. .70/0..439:7:7  :25070.85..09 95  /08031:7./0803/:5.

70/.3070.70.7g09.47/0.x 4. 07.0 4: ..4-0.8g 8.3:29g8:./02:9.9047L397 4../70.  07..70/0 1:7042097.893.59.x 4./0..08:30 /0 /03:270.

70.97.38.9047.4-0.

x/014....42 /0803.70.70/0094. 07.5:: /00 14.70.0  2222222::::::::::    38: 70.1g7g2 ..9. .5747080893.907.4   07.893.59.x 4.893..x/0.0.70.70.9073. /70. !:3020700L3.0  1.8.59./70..47547.59.5::  07.x/01472. 9070.. /0.59..:302 ./70.37. 0./0..1.8.:4.057457...020...893.020..g747/0. 893.70.59.30/0. .70.:3:4-0.:./70.47547.:34.g7/0.709. 1g7g2 ...9gx  07.9L32 ./70.70 230 -g  8:09g09.

790307::L3 43/g.08.x 4.05.5.70 3:270.057457 .0  /0/09..790307:: 07.002039047573./0/0391..:.47547.020.5.

:5045g5: g.50:3.408.

..89.50397:...:347.90007.70.47-7573.70.507..L32.70.:347.70. 34x:3.0/070 :3825:574.-.747.42509..:70:9. .:.947/0.253.9.88390..3.70  /08139.9033..70507107.70..0 .475:: 4.900307.:300..39703../10790475g7x.3:8..8:309047 8:39./02094/.9.475:: 007.747 31..358.47-70 39074.475:: 007.47547.79.08:309047 3 ..:.0.0 /0.70.9.:3489390904709.850.79.7.9:14309.802.2497.70..1.:/9.14344.:..03:2.0/0.470.425008 2.9.:8:7390...708038:808.7009074.:.0...470.0 8:39573..g  %%'%%  !     4393:9:2:3.70.7014..9:7..24/000.//.49.70.70 30:74 2:8.70.90 70.70.9:4.70.0.4..0 494 2.0 7 7- 1.70805:30328.4450/./1..g9:7.9..4450/.943..9.39703..9:7.9::1434.8.3 07.9035743:39.089:574.28..47-7880 /0.700144823..:.2094/.0..70.9.94790 8/070897:.57479.7.9..9.0 .47-70 573...0804758.79.2094/.80/05743:390 2.8:309047 8.0/:.9.39:7/0/0573/07/010.4..:3489390/0479414308573.470.380.9.47/.. 4..0..574.3047507107.0..947 25.43 29002094/014344.0.70.0890.x/04-807.0.3047507107..58450/.x/02497.8070.03.47-7 .80549..470..79.9.47547.x/0144870.47-7  #0.g .9470573 .572. 8.9050-.. 2497.:347/0573/07/05743:39.70  .70.0858450/.790130 .219039.50397:1472.:.72..:.-:..0.50397:.24/04770890/0.089070.0/388902:14344.g7:802039.39703.. 50397:/0.70 /03.70. 3.70.507..39703.9 /0.470.5732094/.9.2-.0590.70/0250-..70/08:57.:2:92.947./0.. 5:93-.:.78:309047  023.947..2:98. 505.47-7 3 58.1 .89.747../0/0897..2094/.2039241:3.2-2.90 .28. 14302.30 .79..89.70..98. .90730  :3.70.24/0::239. /0.9.70903.2.0890:3574.:.9:.89.:9.083:8054.90 39.5.70/70594-0.47-70 57324/0.9.89.3.90/01472.:2.0.5.1472047/0 70.5743:3908:309047/107..-47.0  0.90.10.79.9.:..  30/:7..901.8/1.70.4.:.4.0:47.05947870570039.02g..4450/.08/0.:302-897..0.:.9..

70...4.0 .947./.9. .3/7 .:348939047 570.20394450/.70.3.704249.358.039.9.958...70.9:7.1472.84.574.2.930:74 58.92..47-70 8:8.70884.:89.9.458:5702.93.907.425.4.0090747 .8:758450/.035743:3900890/0243897..070-7.4450/..47-70.70.789002.94747.9030:74 58.9  3....382047.805:90.:347897:..9..203983.70505.70.70.880570..:54.9.070-7.9...9:: .970.70.9..-7.4393:9:2:3.507843. 5732..9::/0.239..50:9.970.:/8.28.38.4389.:.0./...5...:.-..89.:..3  %07./8. 3... 445...80..1.9/0....:.8:57.0/:.89.90.9.3.0/:.0.:3005070390......0/397.7.39./024/:.070-7.5/80.49.573548-9..7:9  .:84724/0.425479./0.700 8.830:33970.70.90/0.3/70..9: 1434.3904730.90.0.9.9.5844.70./0.-.0/0.90548-9..0.9... .5743:390.9.9:..9.947  ..9..0890548-9..::05708../0 50.4.425038.8:7.70..9:/0..903:0890 825.9:3.0.4898947 3:../8. .9.957.    49.9085491:8473.94..03.9.4.:90.. .747/02-.788:30905:79.925:70 35074.90  .4478.0.0../0:3.5..907.942.-.9.470.97..90 . 0890:324.. 20.70.  0./0.70.0 ..02808:309047573:9.73472. 3.:.4..9..0 .9.90.4. . 8.84584907./0  5.470./:7.425038.24/073..9.90390.70./3.47-947:/043:29.9445.90.49./0.9::1434.5.0..947:8./0.8/0.1:3...4.84..70.98 .425.9...708:309008:3939075709.50:9....49.943.47-70 .3//:5.2039:: !7.84.:8038  4302008:39470...7:: . .70.   700.-:.8:7.709:-:7.3:0890/090723.789002.90890..143020 4302:08908:309:.43974:8.:3:8....8:57..70 8070.89.9.9.90925:7 7039.789.90.90.0.059-8307.5743:390.79.5.58.. .9.47-7 #4:570/423..92.9.4342.089471472009074.47.79.0  470.3970 507843.3/801..9.01.4380.08.470.300.24/0047/010.580949.9:7.950397:./070.470.53050/.47.9:4.3..90 .905844.507843.90834..7.0.47-70343:507.70.9:4...05.80/0..70.574.850...47-7.9.7./8.734 -:.:397.470..9.17../8.9.50784..9.4 .9 5..9:-:7.9.79. 0.4342.. :30.34450/085704.7144.9:7 .3820..0 .3.910 .5743:390 892:.42:3. 49.0.50397:8.30/3.0 .0.9.470.47-708/4-..70  !743:39.90.70:72.80 1.03:33-.425479.0.70. 573:720050.4.9::573.502-.94.70.70.479.79.9:374/0.00/:..9.9.970. 0.7/02-.9473.0 .70 .90.50 . 573.9.98:3:70..0:72. /0.50573.3:29020.047/4:.9...59.47-70890../0.02..:./00.9..5743:390 ..9.: /0573/0734 .3:.050228.0 8:30901.90 888902..9:1. .94780/081..:3472.8.08047.3047507107..4790:/0..7.9.0 390747 /07010.3.9.9.8:30904789./.4450/.0/:.70/08038  /0.70890 2-:3.33970208:-.4384/. 584907.790. .070-7.9.90471:3. ..08:: 58450/.90.9.89. :304750397:94.:.9:7.0 .5733907.0/070.3.80/0.47-703:8:39.758.0/.47-7 ..7/0.48  /:.584907..0890/.30.507850.9..  !732-3.0..039..:28:3984.70.470.9:30.700.5743:390  24/000/010.70549.0  .8.70.-47.:/8.0/09520.2.47-7970-:08..03958.789.

8070...:507.:480231.:...059.49.31472.3047...8.9/0/107039070.9..0445.0/070.:89..2-..9:/05743:390.8..70.9.9.84.907.9478..70.70.2497.0 .3.030890.:.947.94.708039070.49.2.40:30.9:7478434703.059084347. .039:.8:309047  7.05943. !73:72..4250.79.574.9/0/0391.3. 50397:/0.9014302.:89.::: 14302.-08. 0480-70.947...8:309::.70.9014309.9.70.397.8:57.3047143.2393572...3/90324//107937./0.49.70.00 28.30471434./010./3970.5.38.70820247.7.7.50 /4:.  3.9/0/0...:::.0390. 5743:390 .9:7.70..0/03.0/03.747/02-.3/2..:942.70.70..:..9::47. 4450/.8:7.90/0-:3.7/02-.708070.9/0/0.70..5.70.703 .39703.:/85490-.382047/05743:390.70. 507107.5743:39080/081... 5.7:8:394./0 47039.90 .947...79.039:.9.947/ /0..9.:39.70./0.39703.047039.... .5..7083900070.080058.9::/05743:390.5.9:7./0. .3047/00280870.9.0..947.3907.70.70.9.5.9.49.470. .47..943..:.:/9.9..2..7.90./082-4.90.90 5497..574708.397 4:39.907...9:-:7..47..943.9../7..947 50...    42543039002:3.904747...9/0.9:9:747.2497. 2497. 3970028.:. .7:8:3098:3930.9.70.574.9.70..:::14302.9.40.:347 007.3.8089. 470.79.9.9.3970::574.830 50-.28.0249470 80347.. 3.9/0/0..9478.9.24/00/05743:39.9..747. /0..:348939000307. .84347.0390/0.7. .947.4 14344.9.0590.0890.:...4389.49..79.0.047/4:.3047.870...2039:.50710.1:3.4.943.49..84347.70397 :3.79..570.94714309.9::47.98 507.9. .:9.:/9..4450/..9:7.4393:9:: .801.9.5479/0..70.947/0 /0.0:507.7.0/:5.801.08.9.8:3090473889020030:743.:3471:3.9 70.9.1.705743:390.300.70./3.9.425038.03.70028.950397:50784.79.07-4 24947  !743:39.1.9470 /0.  07.047.03:8054.70.80..702... 30.:/8..28.3/70.20. .79..:89.98054.9 8.08039.9.70.947.9.07-4 .3970003900903.70.1034203:...943..49.80347..50710.5...2039:.9.7.2497.747/0.10.:9:-:7.0570/423.79. 807.9.:::14302.904-930.49.2039:4450/.93.943.89.704.0./043.5.947 .3.  !0397:5743:39.72434.2039 /0/:7..98.:2.08.8:57.0 /095 80347.10.47./893.3047/01.850.:/9.07-.42.7043.70 50. 249470.4397-:050.1.817..8:309047573007.8038:: 897:.:.:::14302.:.010.39573.0...2497..9.49.8:309047  !73574.0.2497.97.4.4450/.9  .3:29.9 .70.90 /4-.0890:38890280347.9..08.79.:/8.3047/0 ..01.90.70. /0.8:309047/0.30/:.4254303908070. !732-3..9:7. 470.90/0147200/0/8..47-70 ..471 70.947/01472.9..9.430:380347./043.9.-0890:3.70.9..70.:/403.947.30397 4.4 30890.2497.0 ..007..970.0 3.9.70 50397:.9..9.2047. 4/7. /0.47-7 1.9472497.470.5.790 8.50397:38:870.028...9478.70.0708.570.470.5.5.08 .9:7 3 1:3.9..07-4 249470- /0.2497.8:3.49.3/3... 802572..059.. .9.447/43.08/05743:390  2-:3.5...70. 2497.:4..9.90.479.249470/00  .947 ..8025:30:3 .3.9.0 /09520.:72.9850397:..08..:747/0/8.38:-3070.970.49.2-:3.0..3.98:- .01:3.  9.:84347.9:5743:390.7.70.70.80347./050007.9474758450/.90/0/0...:/9.70.0.3/573...:78.747 .01:3.70..8:309047 9:3.424/0.47-703472. 2497.2-:478.39074.70.9970-:0570:.39703.3..304770857.94730. 8:309047/01.:/9..0.4250.708/0/107039070.470...:/9.49..9..08-9..2:950:3.039:80 5:30502423..70.70. .8:7.0.:.3/...9..9.70.:.9/0/107039070.010.7./0.70.49.382047 /05743:390.8:7.70..9 7/.20.:/8....0.08047..79...03572: 7.70..0/00/:.

.24/0::......8:57.425038.907.49.:308.947.:2.98 1:3.70....2:.3.8..24/0:84347.943. .70.9:3.9.:.90/0445.3.. 5743:39.9.947.9 8010.7 .45:: .47-70.470.039.790.. .45:445.47-70 50397:.8..8:53/01.:/9.45:: 10..0..70.079.. /.70505.947573.79.47-70 .3.:/9.43/9-:30 .0.2.91472.:/9.954.9./01.83. .39703...03900/0.983.703:300 89:./05.2039:.9:3..425430390 .250710.9/3 5.9088.425430390.0.7073/0.:72.:9..90 3070390.425430390580890.45::445.07-4 .70...8070.38204730:743.947::.3 ...0/320/: .00/4:.70.9479.47-70.7..8.9.0890.0548-...9..950397:/0.8:309: 8 . 5743:39..3.397 4/0573/070..99:/30/03/107039.70..72-.3:29039./:9.47-70.954.:/9.::3:24/0 ..9.47-70.050/3..47-70 .901. :347/1.9. /479.03.70574/:.9.743.8:57.9.471.70.. /...3:2902570.:70 50.:/9.070.9089:.49..3.470.:8070.708050.382047/0.28.8.49..8:309047 !0397:..90 00025:445.70.45::50397:4..:/9. /0804738.0898038  ... /0573/0770890/0.43974 70.9..07-4 .80..9...9 .9:507.:.3: .1.9.39703.0890 ..   9.70 .743.0045743:390.:9.45:..3820/07093:91.8. 97059.382047.7041.9017089  ..5808900/:.947:./3970.470.. 007.07-4 80347..  3...07-.947:80347. ../1.  ..8.4..73.07.3.20.39073..31089.3:803899:0/3925 50397:..9430.3:8:398:1.903943. /.59:..947::.471/0391.3...07-4 24947 8:3950710.0:20.8..470.73:48080.80.80574/:..3.94707089.. 970249.79. 80.:.3..08920..42509.43974:...:/9.9:3.808.::  10.:.9 370574/:.:3:38:1.947....31:3.3.3.9 .817:24.:24/000 ../0.3.98.039.357457.47-70.5745.9.0..470.20.9.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful