Forme de energie folosite în termodinamica

TERMOTEHNICA

1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9)

SISTEME TERMODINAMICE PARAMETRI DE STARE (marimi de stare) POSTULATELE TERMODINAMICE TEMPERATURA TERMOMETRE MANOMETRE CALDURA LUCRUL MECANIC ENERGIA INTERNA -(principiul 0 al termodinamicii)

10) FORMULARILE PRINCIPIULUI -I- AL TERMODINAMICII 11) EXPRIMAREA MATEMATICA AL PRINCIPIULUI- I- PT. SISTEMELE INCHISE 12) GAZELE IDEALE 13) LEGILE GAZELOR IDEALE -defininitie, proprietati -cele 4 proprietati

14) ECUATIA TERMICA DE STARE A GAZELOR IDEALE (CLAPEYRON) 15) CALDURILE -SPECIFICA (-la presiune constanta, la volum constant) ADIABATICA 16) AMESTECUL DE GAZE IDEALE 17) TRANSFORMARILE SIMPLE -izocora,izobara,adiabatica,izotropa ALE GAZELOR IDEALE SI

18) PROCESELE CICLICE 19) ENTROPIA

-direct,inversat,ciclul CARNOT -integrala lui CLAUSIUS

20) FORMULARILE PRINCIPIULUI -II-AL TERMODINAMICII

Page 1 of 61

Forme de energie folosite în termodinamica

21) FORMULARILE PRINCIPIULUI -III-AL TERMODINAMICII 22) CARACTERISTICILE GAZELOR REALE 23) ECUATIA VAN DER WAALS 24) CONDUCTIA TERMICA 25) CONVECTIA TERMICA 26) RADIATIA TERMICA 27) COMBUSTIBILI -definitie clasificare,compozitie

28) ASPECTUL CHIMIC AL ARDERII 29) ASPECTUL FIZIC AL ARDERII 1) SISTEME TERMODINAMICE Interactiunile unui sistem cu mediul ambiant se manifesta prin schimburi de energie si de substanta. Dupa natura acestei interactiuni, sistemele pot fi clasificate a) Sistemele termodinamice izolate care sunt sistemele precis delimitate, care nu schimba cu mediul ambiant nici substanta si nici energie sub forma de lucru mecanic sau caldura, cum ar fi de exemplu un recipient inchis, perfect izolat termic . b) Sistemele termodinamice inchise reprezinta sistemele care schimba cu mediul exterior numai energie. c) Sisteme termodinamice deschise sunt sistemele care pot schimba cu mediul exterior atat caldura cat si lucru mecanic, de exemplu camera de ardere de la motoarele cu ardere interna cu piston; Dupa forma de energie schimbata cu mediul exterior ele pot fi: a) Sistemele termodinamice adiabatice sunt sisteme perfect izolate termic, asfel incat nu are loc schimb de energie sub forma de caldura, dar in raport cu mediul ambiant sistemul poate efectua lucru mecanic. De exemplu un cilindru de lucru perfect izolat termic, in interiorul caruia se destinde un gaz care actioneaza un piston ; b) Sistemele termodinamice rigide care au cu mediul exterior schimb de energie sub forma de caldura, dar nu si de lucru mecanic cum ar fi cazul unui recipient inchis, prin peretii caruia se executa transfer de caldura ;

Page 2 of 61

Forme de energie folosite în termodinamica

2) PARAMETRI DE STARE (marimi de stare) Prin starea unui sistem se intelege totalitatea proprietatilor masurabile, independente de forma exterioara a acelui sistem. Starea energetica a unui sistem termodinamic este determinata, prin natura, masa si energia corpurilor componente, de conditiile sale interioare si exterioare. parametrii intensivi - sunt marimile de stare ale caror valori nu depind de masa sistemului: presiunea, temperatura, densitatea, concentratia. parametrii extensivi - sunt parametrii care depind de masa sistemului. De exemplu volumul si energia care sunt proportionale cu masa sistemului. parametri specifici - sunt parametrii intensivi care rezulta prin impartirea parametrilor extensivi la masa De exemplu: volumul specific ; energia

specifica ; entalpia specifica , etc. Prin conventie, parametrii extensivi se noteaza cu majuscule (V, E, U, I), in timp ce parametrii intensivi se noteaza cu litere mici (p, ρ , v, e). Exceptie de la aceasta regula face temperatura, care se noteaza cu majuscula T. parametri termici de stare - sunt parametrii care definesc sistemul din punct de vedere termic: presiunea, temperatura si volumul; parametri calorici de stare - parametri care variaza prin intermediul schimbului de energie sub forma de caldura: energia interna, entalpia, entropia. 3) POSTULATELE TERMODINAMICII Studiul termodinamicii se bazeaza pe doua postulate. Postulatul I Un sistem izolat ajunge intotdeauna, dupa un interval de timp, in stare de echilibru termodinamic intern si nu poate iesi niciodata de la sine din aceasta stare. Aceasta presupune ca intre corpurile din cadrul sistemului termodinamic izolat are loc un schimb de energie pana cand se ajunge la o stare de echilibru. Deoarece termodinamica se ocupa numai de sisteme aflate in stare de echilibru intern, postulatul I sta la baza tuturor legilor si aplicatiilor termodinamicii. Postulatul II Sistemele termodinamice, care desi aflate in contact, nu schimba caldura intre ele, sunt in echilibru termic.

Page 3 of 61

Aceasta proprietate (fenomen termic) poate fi: dilatarea unui corp. 4) TEMPERATURA. scara centisimala. variatia rezistentei electrice a unui conductor. usor si sigur reproductibile. Acest principiu sta la baza metodelor de masurare a temperaturii.Forme de energie folosite în termodinamica Acest postulat este cunoscut sub denumirea de postulatul tranzitivitatii echilibrului termic. Acest parametru intern a fost denumit temperatura empirica t. punctul de fierbere a apei la aceeasi presiune. 5) TERMOMETRE Masurarea temperaturii se face pe cale indirecta cu ajutorul termometrelor aduse in stare de echilibru termic prin contact direct cu sistemul termodinamic si care au o proprietate care se modifica in mod univoc cu temperatura si poate fi masurata usor si precis.I. Cea mai cunoscuta scara empirica de temperatura. trebuie sa fie caracterizate de un parametru intern de stare. etc. Aceasta scara are ca punct zero. temperatura face parte din parametrii fundamentali sau parametrii termici de stare. Variatia de temperatura in aceasta scara. Experimental J. care va trebui sa aiba aceeasi valoare pentru toate sistemele termodinamice aflate in echilibru. 313b16d gradul centisimal Page 4 of 61 . Acestea se stabilesc cu ajutorul termometrelor. a fost propusa de Celsius in secolul XVIII si este utilizata si in prezent tolerata in S. daca fiecare valoare a proprietatii alese pentru termometre este corelata cu o anumita valoare a temperaturii. enuntand principiul zero al termodinamicii astfel: "Doua sisteme aflate in echilibru termic cu un al treilea simultan sau succesiv. punctul de inghetare a apei la presiunea de 760 torr. Principiul zero al termodinamicii Temperatura este parametrul ce caracterizeaza starea interna a sistemului. Pentru masurarea temperaturilor se folosesc scari empirice de temperatura. iar ca punct de 100o C. Sistemele aflate in echilibru termic. Alaturi de presiune si volum. variatia presiunii unui gaz. Se poate deci alege arbitrar punctul de zero si marimea diviziunilor in care se imparte intervalul dintre doua temperaturi bine determinate. cel care arata daca el este in echilibru termic cu un alt sistem. se afla in echilibru termic si intre ele". fenomenul termoelectric. Maxwell in 1891 a extins posibilitatea realizarii echilibrului termic intre mai mult de doua sisteme. Scarile empirice de temperatura prezinta dezavantajul ca nu coincid intre ele in intervalul dintre punctele de etalonare.

medical. respectiv 212o F. Principiul lor de functionare se bazeaza pe dilatarea unui lichid inchis intrun tub capilar de sticla... Termometre bazate pe dilatarea corpurilor al caror principiu de functionare se bazeaza pe proprietatea corpurilor solide si lichide de a-si modifica volumul la variatia temperaturii.. la care pentru aceleasi puncte fixe adoptate la scara Celsius corespund valorile de 32o F. folosita mai ales in tarile anglosaxone. Nu pot fi utilizate ca aparate cu indicatie indirecta.. alcoolul etilic sau toluenul Lichide utilizate pentru masurarea temperaturii Lichidul termometric Mercur Pentan tehnic Alcool etilic Toluen -de sticla.100o C Page 5 of 61 .cele mai utilizate aparate pentru masurarea temperaturilor. pentanul.. O alta scara empirica de temperatura.50o C -70. usor de manevrat si au o precizie de masurare ridicata.3000 C (750 0 C)* -200. In functie de domeniul in care se masoara temperatura..metalice si bimetalice -care se bazeaza pe variatia de presiune -care se bazeaza pe efectule seebek -care se bazeaza pe variatia rezistentei electrice: -cu rezistenta electrica si cu termistori -pirometre: optice si de radiatie Domeniul de utilizare -35. permit masurarea temperaturilor pe un domeniu larg cuprins intre -200+750o C. etc. putand fi folosite atat pentru masurari de precizie in laboratoare cat si pentru masurarea temperaturilor in domeniul industrial.. De asemenea. aceste termometre pot fi: a. Aparatele utilizate pentru masurarea temperaturii se nimesc termometre. este scara Fahrenheit. deoarece sunt simple. se obtine impartind in 100 de parti egale alungirea prin dilatare corespunzatoare intervalului de temperatura 0 -100o C. Dupa solutia constructiva si materialul utilizat ca agent de lucru. Tipuri de termometre: 1. lichidul termometrului poate fi: mercurul.Forme de energie folosite în termodinamica sau Celsius. Termometre de sticla cu lichid.20 o C -110...

800 14. relatie in care a [K-1] se numeste coeficient de dilatare liniara si pentru principalele materiale utilizate are valorile din tabelul urmator: Valorile coeficientilor de dilatare liniara pentru unele metale si aliaje Materialul Alama (60% Cu. Tubul de sticla pentru termometrele care masoara temperaturi mai mici de 600o C se confectioneaza din sticla termometrica care are un coeficient de dilatare mic.20 24 0.. Termometre bimetalice care folosesc pentru masurarea temperaturii deplasarea capatului liber al unei lamele bimetalice... b.... legat printr-un tub flexibil la un manometru 3.. formata din materiale cu coeficienti de dilatare diferiti.1000 27 20.. 38% Zn) Aluminiu Constantan (40% Ni) Cupru Otel Molibden Platina Staniu Coeficientul de dilatare liniara a La temperatura t [o a⋅ 106[K-1] C] 16.8 0. Aceste termometre au aceleasi utilizari ca si termometrele metalice .500 15.500 5. in spatiul liber din tubul capilar se introduce un gaz inert (azot.100 14.Forme de energie folosite în termodinamica *Pentru masurarea temperaturilor mai mari de 300o C. Principiul de functionare are la baza dilatarea liniara a corpurilor solide la cresterea temperaturii conform relatiei:L = L0 ( 1 + aT ) ... 2 .. se poate detensiona prin tratament termic si are punctul de inmuiere ridicat. argon.100 c.5 400..65 -190.. Se utilizeaza de regula ca aparat semnalizator la atingerea unei anumite temperaturi... hidrogen.5 0.Termometre bazate pe variatia cu temperatura a presiunii corpurilor mentinute la volum constant (gaze. Termometre bazate pe variatia cu temperatura a rezistentei electrice a corpurilor metalice.. La termometrele folosite in domeniul 600750o C tubul este confectionat din cuart. Termometre metalice care folosesc pentru masurarea temperaturii deplasarea produsa de dilatarea unei tije metalice. vapori sau lichide). Page 6 of 61 .9 20.7 0.500 8. Aceste termometre se compun dintr-un rezervor care se introduce in sistemul a carui temperatura se masoara. bioxid de carbon) care prin marirea presiunii ridica temperatura de vaporizare a mercurului.

rezistenta totala sa nu depaseasca 100 ohmi Pentru confectionarea acestui tip de termometre se utilizeaza materialele prezentate in tabelul urmator Materiale utilizate ca rezistente electrice Materialul termorezistentei Platina Cupru Nichel Domeniu de utilizare -200. acestea pot fi: a. Ei au proprietatea de a-si modifica mult rezistenta electrica in raport cu temperatura. rezistenta de reglaj termic Rt. Acest tip de termometru prezinta urmatoarele avantaje: 4. 6) MANOMETRE tipuri de manometre: -de presiune (vacumetre: p mai mic ca p zero -barometrice (barometre): p=0 -suprapresiune (manometre): p mai mare ca p zero Page 7 of 61 . Termometre bazate pe aparitia unei tensiuni electromotoare intr-un circuit format din doua conductoare din materiale diferite atunci cand punctele lor de legatura se afla la temperaturi diferite (efectul Seebeck). Termometre cu termistori care sunt utilizate pe o scara tot mai larga in ultimul timp.180o C -50.850o C -50. Termometre cu rezistenta electrica : rezistenta potentiometrica Rp.180o C b.Forme de energie folosite în termodinamica Dupa materialul folosit pentru masurarea rezistentei electrice.rezistenta de echilibrare R. in special in domeniul temperaturilor negative. Termistorii sunt materiale semiconductoare confectionate din amestecuri bine dozate de oxizi metalici sinterizati intr-un regim termic definit riguros si in atmosfera controlata.

Ea se transmite intre doua corpuri cu temperaturi diferite. atunci cand acestea sunt diferite. fiind o forma de transfer de energie care se poate manifesta fara modificarea granitelor sistemului deci fara prezenta lucrului mecanic. iar la recerea acesteia de la un corp la altul se realizeaza echilibrul termic. Pana in secolul XIX se credea ca in corpuri exista o substanta fluida purtatoare de caldura. Uniformizarea are loc pe baza unui schimb energetic intre acestea. numita caloric.Forme de energie folosite în termodinamica 7) CALDURA Caldura este conceptul de baza in termodinamica. ajungand la concluzia ca exista o Page 8 of 61 . schimb care inceteaza numai cand intre sisteme se atinge echilibrul termic. Carnot si apoi Joule. au aratat experimental ca lucrul mechanic poate determina incalzirea unei substante. Schimbul energetic sub forma de caldura se datoreste tendintei naturale a sistemelor de a-si uniformiza nivelele energetice.

Caldura se poate transfera prin: conductie.3. Un proces in decursul caruia. Caldura schimbata de un sistem cu mediul ambiant intr-un proces termodinamic elementar poate fi exprimata prin relatia: unde factorul de proportionalitate C se numeste capacitate termica si este definit ca fiind caldura transferata la sau de la un corp corespunzatoare unei variatii a temperaturii acestuia cu un grad (Celsius sau Kelvin). avand loc doar o deplasare mecanica a intregului Page 9 of 61 . Conventional caldura cedata de sistem se considera negativa. Aceste forte provoaca actiuni mecanice in urma carora starea de echilibru a sistemului nu se modifica. asfel incat: dU = dQ . in conditiile in care acesta nu-si schimba starea de agregare. In practica se utilizeaza capacitatea termica masica c = C/m si relatia devine: Valorile capacitatilor termice masice ale gazelor perfecte pentru diferite temperaturi sunt prezentate in Anexa nr.dL 8) LUCRUL MECANIC Intre sistem si mediul exterior exista forte de interactiune mecanica. Schimbul de energie sub forma de caldura sau lucru mecanic implica variatii ale energiei interne a sistemului. convectie si radiatie termica. ca forme de energie care se transforma reciproc. Sistemul nu poseda caldura.Forme de energie folosite în termodinamica echivalenta intre lucrul mechanic si caldura. un sistem marginit de un invelis nu permite trecerea caldurii se numeste proces adiabatic (dQ = 0). respectand principiul transformarii si conservarii energiei. dar aceasta strabate limitele sistemului cand el evolueaza intre doua stari. Caldura nu este o marime de stare ci o marime de proces si are sens numai cand sistemul evolueaza intre doua stari: Caldura masoara energia transmisa de la un corp la altul prin procese microscopice.

sunt valabile numai pentru transformarile reversibile. cand transformarea este izocora (V = ct. care functioneaza ciclic.Forme de energie folosite în termodinamica sistem. producand sau Page 10 of 61 . dV = 0). o parte din energia gazului se consuma in unul din procesele secundare care au determinat caracterul ireversibil: frecarea. Deoarece lucrul mecanic exterior depinde de drumul parcurs. Lucrul mecanic corespunzator trecerii unui sistem dintr-o stare 1 in alta stare 2 va fi: Relatiile de mai sus. reversibile si fara frecari). suferind o transformare in urma careia parametrii se modifica. Lucrul mecanic exterior poate fi nul in urmatoarele cazuri: cand presiunea agentului de lucru este nula (p = 0). lucrul mecanic exterior este dat de relatia: Deoarece lucrul mecanic exterior se refera la o modificare a starii gazului. Dupa tipul sistemului si modul in care are loc aceasta interactiune. neomogenitatea gazului. caz in care nu se efectueaza schimb de substanta ci numai o transformare energetica concretizata prin modificarea energiei interne a sistemului si modificarea granitelor lui ca urmare a variatiei volumului. Lucrul mecanic reprezinta interactiunea mecanica dintre un sistem si mediul ambiant. etc. lucrul mecanic cedat de sistem in exterior este considerat pozitiv. In cazul proceselor termodinamice elementare reversibile (considerate etanse. distingem mai multe cazuri de lucru mecanic: a) Lucrul mecanic exterior se manifesta in cazul interactiunii dintre un sistem inchis si mediul ambiant. iar lucrul mecanic efectuat asupra sistemului este considerat negativ. acesta se mai numeste si lucrul mecanic al transformarii. In cazul transformarilor ireversibile. sau sistemul paraseste starea de echilibru. el nu este o marime de stare ci o marime de proces. Aceasta concluzie sta la baza functionarii masinilor termice. Prin conventie.

9) ENERGIA INTERNA Prin energie se intelege capacitatea unui sistem fizic. ceea ce permite clasificarea lor in doua mari categorii: 1) 2) masini termice de forta .care functioneaza dupa cicluri pozitive. lucrul mecanic tehnic este produs continuu si are valoarea: Valoarea lucrului mecanic reprezentat in diagrama p-V este data de marimea ariei cuprinsa intre graficul transformarii respective si axa absciselor (axa volumelor). consumatoare de lucru mecanic.care functioneaza dupa cicluri negative. energia miscarii oscilatorii a atomilor si energia interatomica la nivelul invelisului electroatomic. Spre deosebire de lucrul mecanic exterior. b) Lucrul mecanic de dislocare apare in cazul sistemelor deschise si reprezinta lucrul mecanic necesar pentru vehicularea unui volum de fluid intr-un sistem. in conditii de presiune constanta.). masini termice de lucru . Valoarea acestui lucru mecanic este data de relatia: Acest lucru mecanic este cedat fiecarei transe de gaz de catre masa de gaz din amonte care actioneaza ca un piston. un sistem poseda o energie formata din energia cinetica (Ec) a sistemului luat in ansamblu. El este o marime de stare. cu alte cuvinte energia conservata intr-un sistem intr-o stare termodinamica oarecare. producatoare de lucru mecanic.etc. dintr-o pozitie data pana in alta pozitie. de a efectua lucru mecanic. In general. Page 11 of 61 .Forme de energie folosite în termodinamica consumand lucru mecanic. corp sau camp. din energia potentiala (Ep) cand sistemul se afla intr-un camp de forte si o energie interna U datorata formelor de energie ale particulelor sistemului (energia cinetica si energia de interactiune a moleculelor. spre deosebire de lucrul mecanic exterior care este o marime de proces si in consecinta va avea valoarea: c) Lucrul mecanic tehnic reprezinta lucrul mecanic total pe care il dezvolta agentul de lucru in masina termica si include atat lucrul mecanic al transformarii intre doua stari cat si lucrul mecanic de dislocare pentru admisia si evacuarea agentului termic.

ceea ce face ca si ea sa fie o marime de stare. pentru un gaz ideal monoatomic. variatia energiei interne va fi: Daca dupa un sir de transformari.38054. pentru gazele ideale.N. fiind independenta de starile intermediare. Variatia energiei interne pune in evidenta modificarile energetice ale sistemului. Intr-un proces termodinamic.n. cand compozitia chimica a acestuia nu se schimba. k= Energia interna a unui sistem termodinamic depinde numai de parametrii de stare. gazul ideal revine la starea initiala (proces ciclic). suma energiilor potentiale este neglijabila in raport cu suma energiilor cinetice.T Practic nu intereseaza valoarea absoluta a energiei interne ci numai variatia sa atunci cand sistemul trece dintr-o stare in alta. astfel incat se poate aproxima: E = S Ec In teoria cinetico-moleculara se face o legatura directa intre energia cinetica medie de translatie a moleculelor si temperatura:Ec med = (3/2).T si cum: N = n. DU = 0 Page 12 of 61 . adica schimbul de energie dintre sistem si mediul ambiant.10-23 J/K. rezulta: U = (3/2). De obicei. iar: NA.K).33J/(kmol. In consecinta. in orice proces termodinamic.T relatie in care k reprezinta constanta lui Boltzmann si are valoarea: 1.Forme de energie folosite în termodinamica Deci: sau: In termodinamica se neglijeaza in general energia exterioara si se considera ca energie a sistemului energia interna a acestuia compusa din suma algebrica a energiilor cinetice si potentiale ale particulelor la nivelul moleculelor.k. unde R este constanta gazului ideal avand valoarea: R = 8314.k.k = R. variatia energiei interne depinde numai de starea initiala si starea finala. se poate scrie expresia: U = (3/2).R. variatia energiei interne este nula.NA . iar n este egal cu numarul de moli. Luand in considerare cele aratate mai sus. se poate trage concluzia ca energia interna a unui gaz ideal monoatomic este o marime de stare care depinde numai de temperatura: U = f(T) Conform teoriei cinetico-moleculara.

in general. Au existat doua tipuri de formulari ale principiului I al termodinamicii. Legatura dintre cele trei forme de energie care pot fi intalnite la schimburile dintre sistem si mediul inconjurator poate fi exprimata prin relatia: Pentru o transformare finita. intre doua stari extreme 1 si 2: Aceasta relatie reprezinta ecuatia de definitie a caldurii si ea arata ca intrun sistem inchis. Primul tip de formulari stabileste posibilitatea transformarii caldurii in si din alte forme de energie. desi dL si dQ nu sunt. deci energia interna este o marime de stare extensiva 10) FORMULARILE PRINCIPIULUI -I." Page 13 of 61 . specifica sistemului tehnic de unitati de masura este urmatoarea: "Caldura are intotdeauna un echivalent unic in lucru mecanic.AL TERMODINAMICII Esenta principiului I al termodinamicii consta in urmatorul enunt : Cantitatea de caldura (infinitezimala sau finita) absorbita de un sistem termodinamic este egala cu cresterea (infinitezimala sau finita) a energiei interne a sistemului si a lucrului mecanic (infinitezimal sau finit) efectuat de sistem asupra mediului ambiant. variatia energiei interne a sistemului depinde numai de starea initiala si starea finala a lui. primul principiu s-a formulat mai intai plecandu-se de la caldura si lucru mecanic. Pe baza rezultatelor teoretice si experimentale. fiind independenta de drumul parcurs. diferentiale totale exacte. In relatia: dU = dQ + dL dU este o diferentiala totala exacta. Ea poate fi produsa din lucru mecanic si se poate transforma in lucru mecanic. caldura introdusa pe durata desfasurarii unui proces oarecare este egala cu suma dintre variatia energiei interne si a lucrului mecanic care se schimba cu mediul ambiant. Daca un sistem sufera o transformare. pentru a se defini si trata apoi notiunile de energie interna si entalpie. in baza aceluiasi raport de echivalenta. O prima formulare restransa.Forme de energie folosite în termodinamica Schimburile de energie dintre un sistem termodinamic si mediul ambiant se poate face prin intermediul lucrului mecanic sau a caldurii.

" Al doilea tip de formulari ale principiului I al termodinamicii se refera la imposibilitatea construirii unui perpetuum mobile de speta I. echivalenta intre caldura si lucru mecanic se exprima prin relatia: 1Kcal = 4185. reciproc. impune ca sistemul sa primeasca caldura din mediul exterior pentru a-i putea furniza acestuia lucru mecanic.5 J A doua formulare a rezultat prin extinderea la alte forme de energie din cadrul sistemului: "Caldura se poate transforma sau deriva din alte forme de energie. Energia interna fiind o marime de stare. orice masina care consuma energie poate produce o alta energie echivalenta.DQ ceea ce in conformitate cu conventia de semne pentru cele doua forme de energie.Forme de energie folosite în termodinamica Folosind unitatile de masura ale sistemului tehnic. Astfel. Imposibilitatea realizarii unui perpetuum mobile de speta I poate fi demonstrata folosind relatia variatiei energiei interne. aplicabile in tehnica a rezultat ca: "Nu se poate realiza o masina care sa produca in mod continuu un lucru mecanic fara a consuma continuu un echivalent de energie de alta forma sau. Acesta s-a presupus a fi o masina care ar produce lucru mecanic continuu fara a consuma continuu un echivalent de energie de alta forma care. Q12 = 0). consideram un sistem termodinamic inchis ce sufera o transformare ciclica. nu este realizabila. astfel incat energia interna ramane constanta" Din concluziile desprinse. este egala cu suma algebrica a energiilor schimbate cu mediul exterior" respectiv : "Pentru un sistem izolat nu exista schimb energetic cu exteriorul (L12 = 0 . la trecerea lui dintr-o stare termodinamica in alta. variatia ei este nula si din relatia : DU = DQ + D : rezulta : DQ + DL = 0 : sau : DL = ." Alte formulari ale primului principiu al termodinamicii. In toate aceste procese cantitatea de caldura este echivalenta cu cantitatea de energie nou aparuta sau invers. Page 14 of 61 . care precizeaza conservarea si transformarea energiei in procesele termodinamice sunt: "Variatia energiei interne a unui sistem neizolat. ca o concluzie a celor de mai sus.

schimbul de energie sub forma de caldura si lucru mecanic are ca rezultat variatia energiei interne a sistemului. atunci cresterea de energie interna de la cea initiala U1 la cea finala U2 trebuie sa fie egala cu lucrul mecanic primit. Page 15 of 61 . in cazul unei transformari adiabatice. nu schimba energie sub nici o forma cu mediul ambiant. Daca consideram un sistem termodinamic inchis. presupus initial izolat de mediul inconjurator In starea initiala 1. sau dU = dQ + p. Aceasta relatie evidentiaza faptul ca la interactiunea unui sistem termodinamic inchis cu mediul exterior. si se obtine : DU = DL ceea ce arata ca in aceasta situatie. pentru un proces termodinamic elementar : dU = dL = p. in sensul ca primeste energie sub aceste forme. Din relatiile de mai sus se observa ca efectul interactiunii dintre sistemele inchise si mediul ambiant consta in variatia energiei interne a sistemului. sistemul poseda energie interna U1.Forme de energie folosite în termodinamica De remarcat faptul ca. acesta ajunge intr-o alta stare 2 cu energia interna U2. Conform legii conservarii energiei se poate scrie: sau: deoarece sistemul fiind izolat. In urma unor transformari petrecute in interiorul sistemului. adiabatic.dV.dV Relatia dU = dQ + p. cresterea energiei interne a sistemului este egala cu energia totala primita de sistem: U2 -U1 = Q12 + L12 . ele vor produce o variatie a energiei interne: U2 . Q12 = 0. un sistem termodinamic care furnizeaza lucru mecanic in exterior isi micsoreaza energia interna pana la epuizare.U1 = L12 iar.dV reprezinta expresia matematica a principiului I al termodinamicii pentru sisteme inchise. care primeste energie sub forma de lucru mecanic din exterior. adica: U2 . aflate in repaus.U1 = Q12 + L12 + SEi unde S Ei este suma cantitatilor de energie schimbate. aflat in repaus. confirmand imposibilitatea realizarii unui perpetuum mobile de speta I. 11)EXPRIMAREA MATEMATICA A PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII PENTRU SISTEME INCHISE Luam in considerare un sistem termodinamic inchis. deci energia lui interna nu variaza. Daca sistemul termodinamic inchis schimba si alte forme de energie cu mediul inconjurator. In cazul sistemului termodinamic inchis care schimba energie atat sub forma de lucru mecanic cat si de caldura cu mediul ambiant intre starile 1 si 2.

Page 16 of 61 . Deoarece. clasice. TRANSFORMARILE SIMPLE ALE GAZULUI IDEAL. aflate intr-o miscare permanenta. Gazul ideal se considera a fi constituit din molecule de forma sferica. miscarea moleculelor este inertiala si se supune legilor mecanicii . care aproape intotdeauna constituie agentul de lucru al masinii sau instalatiei termice.ciocnirea dintre molecule si de peretii vasului sunt perfect elastice. AMESTECURI DE GAZE IDEALE DEFINIRE Una dintre problemele de baza ale termodinamicii o constituie studiul comportarii gazelor.contine un numar foarte mare de molecule considerate punctiforme. acest studiu este foarte complex datorita actiunii fortelor intermoleculare. in cazul gazelor reale. de volum neglijabil. perfect elastice.dp 12) GAZUL IDEAL.Forme de energie folosite în termodinamica La procesele termodinamice reale datorita aparitiei lucrului mecanic Lf necesar pentru invingerea frecarilor se va scrie : dU = dQ + dL + dLf Daca diferentiem relatia de definire a entalpiei: obtinem : Acesta relatie permite exprimarea energiei interne sub forma: din care se obtine o alta expresie a principiului I al termodinamicii : Cele mai utilizate expresii matematice pentru principiul I sunt : respectiv: dQ = dI + dLt = dI + v. dezordonata. Pe baza teoriei cinetico-moleculare se considera ca are urmatoarele proprietati: . a fost conceput un gaz ipotetic numit gaz ideal.

iar energia cinetica este cea a miscarii de translatie.fortele de interactiune moleculara sunt neglijabile. Este cazul gazelor permanente. Gazele care se comporta ca si gazul ideal.pentru gazul ideal caldurile specifice sunt constante si independente de temperatura si presiune. relatia (3. legea Gay-Lussac se poate exprima matematic sub forma: sau: care mai poate fi scris: Page 17 of 61 . Acesta a facut posibila stabilirea pe cale (3. proprietatile gazelor reale se apropie foarte mult de proprietatile gazelor ideale. . adica gazelor care se pot lichefia numai la temperaturi extrem de coborate: oxigenul.3) se mai poate scrie: Daca se noteaza cu VN si TN volumul si temperatura la starea normala fizica. azotul si heliul. La presiuni mici si temperaturi relativ mari.gazul ideal nu are vascozitate si nu se lichefiaza datorita starii de rarefiere pronuntata.Forme de energie folosite în termodinamica . deci energia potentiala a moleculelor este neglijabila.presiunea exercitata de gazul ideal moleculelor. cand distantele dintre moleculele gazelor reale devin foarte mari si fortele intermoleculare se reduc foarte mult. se numesc gaze semiideale. depinde de energia medie a . hidrogenul. dar la care caldurile specifice sunt dependente de temperatura.5) Dilatarea specifica de temperatura si presiune: pentru gazul perfect este o constanta idependenta Deoarece . .

Aceasta observatie i-a permis formularea legii transformarii izobare: "La aceeasi presiune. rezulta: Page 18 of 61 . Pe baza unor masuratori efectuate la diferite gaze (aer. cu un grad. volumele aceleiasi cantitati de gaz ideal sunt direct proportionale cu temperaturile absolute ale gazului": sau pentru doua stari oarecare ale gazului (1.2): Notand .Lussac.Mariotte a fost formulata de Boyle (1662) si confirmata de cercetarile experimentale ale lui Mariotte in 1676.Lussac a constatat in anul 1802 ca volumul acestor gaze creste cu aceeasi fractinune din volumul lor la 0 0 C. formularea transformarii Pentru doua stari oarecare ale gazului rezulta: Legea lui Gay .12).Forme de energie folosite în termodinamica Tinand seama de relatia (1. produsul dintre presiunea si volumul uni gaz este si el constant". exprima izoterme. 13) LEGILE GAZELOR IDEALE -cele 4 proprietati Legea Boyle . oxigen si azot). rezulta ca in cazul gazului ideal: b fiind coeficientul de elasticitate termica . hidrogen. daca temperatura se mentine constanta. in timpul incalziri la presiune constanta. variatia de volum intre doua starii. Gay . "Pentru o masa constanta de gaz.

relatia (3. cunoscuta si sub denumirea de legea transformari izocore. "La acelasi volum.2): La volum constant: in care este coeficient care pentru gazul ideal are valoarea: Legea lui Avogadro (1811) Page 19 of 61 . presiunile sunt proportionale cu temperaturile absolute": . a descoperit experimental legea care ii poarta numele. sau pentru doua stari (1. fizicianul englez Charles. pastrand volumul gazului constant.Forme de energie folosite în termodinamica Dilatarea specifica de temperatura si presiune: pentru gazul perfect este o constanta idependenta Deoarece .Lussac. legea Gay-Lussac se poate exprima matematic sub forma: sau: care mai poate fi scris: rezulta ca in cazul gazului ideal: elasticitate termica b fiind coeficientul de Legea lui Charles In mod similar cu Gay . pentru gazul ideal.3) se mai poate scrie: Daca se noteaza cu VN si TN volumul si temperatura la starea normala fizica.

adica cu masa moleculara a gazului respectiv. Cantitatea de gaz exprimat in kilograme prin cifra care reprezinta chiar masa sa moleculara M se numeste kilomol. ca unitate de masura a cantitatii unei substante se mai foloseste si o a treia unitate de masura determinata metru cub normal [Nm3]. este acelasi in aceleasi conditii de presiune si temperatura oricare ar fi natura gazului respectiv". Un kilomol conform legii lui Avogadro contine un numar bine determinat de molecule acelasi pentru toate gazele. ea reprezentind raportul dintre densitatea acelui corp si densitatea oxigenului inmultita cu masa moleculara a oxigenului adoptata aleator ca fiind 32 : Daca: rezulta ca: ceea ce permite formularea reciprocei legii lui Avogadro: "Volumul unei cantitati dintr-un gaz. care la aceeasi presiune si temperatura ocupa acelasi volum. Masa moleculara M a unei substante este un numar fara dimensiuni. Masa gazului din volumul considerat este proportionala cu masa moleculelor. Page 20 of 61 . egala cu masa moleculara. au si acelasi numar de molecule". numit numarul lui Avogadro-Loschmidt: In conformitate cu legea lui Avogadro la starile termice identice (in aceleasi conditii de presiune si temperatura) volumul unui kilomol are aceeasi marime pentru toate gazele. Acesta reprezinta cantitatea de gaz cuprinsa in volumul unui metru cub in conditii normale fizice. Pe langa kilomol si kilogram.Forme de energie folosite în termodinamica "Doua sau mai multe gaze diferite.

in conditiile adiabatice ale procesului. prin urmarirea transformarii izoterm-adiabatica a unui gaz presupus ideal. Deci gazul nu a schimbat Page 21 of 61 .4 Nm3=M kg Legea lui Joule a fost stabilita pe cale experimentala. Intre cele trei unitati de masura ale cantitatii de substanta: kilomol. de catre Gay Lussac si apoi Joule. legate intre ele printr-un tub de legatura cu robinet. se constata ca temperatura in ambele rezervoare a revenit la valoarea initiala. in primul recipient se introduce gaz iar in cel de-al doilea se face vid. adica gazul cu noul volum isi reia temperatura avuta cand se gasea comprimat intr-un singur vas. 3. Dispozitivul experimental consta din doua recipiente. metru cub normal si kilogram exista urmatoarea legatura: 1kilomol=22. Dupa masurarea temperaturii apei din calorimetru se deschide robinetul. rezulta ca un metru cub normal reprezinta a 22.Forme de energie folosite în termodinamica Deoarece un kilomol de gaz ideal ocupa in conditii normale fizice un volum de 22. Dupa refacerea noului echilibru termic prin transfer de caldura intre cele doua recipiente prin apa calorimetrului.4 m3. Gazul din primul rezervor curge in cel de-al doilea. instalate intr-un calorimetru izolat fata de mediul exterior Fig.1 Schemainstalatiei pentru experienta GayLussac-Joule Robinetul fiind inchis. racindu-se in primul recipient si incalzindu-se in cel de-al doilea.4-a parte dintr-un kilomol.

14) ECUATIA TERMICA DE STARE A GAZELOR IDEALE. Din relatia: rezulta dU=0. abateri care stau la baza tehnicii lichefierii gazelor. se obtine o a treia stare caracterizata prin . VI. Joule a formulat urmatoarea lege: "Energia interna a unui gaz ideal nu depinde nici de volumul sau. nici cu apa din calorimetru si nu a efectuat lucru mecanic deoarece in recipientul cu vid nu s-a opus nici o rezistenta exterioara dilatarii gazului din recipientul 1. numai temperatura a ramas constanta.Forme de energie folosite în termodinamica caldura nici cu mediul exterior. Gazele reale prezinta abateri de la legea lui Joule. presiunea s-a micsorat. T1. ea depinde numai de temperatura". (Ecuatia lui Clapeyron) In anul 1834 Clapeyron a reusit sa reuneasca legile Boyle Mariotte si Gay-Lussac intr-o singura lege generala. In baza acestor observatii.Lussac: Prin eliminarea lui relatii rezulta: din cele doua Page 22 of 61 . Intre presiunile si volumele celor doua stari exista relatia lui Boyle: P1V1 = p 2Vi Daca se modifica temperatura gazului la presiune constanta. Conform legii Gay . Daca acest gaz este supus unei transformari la temperatura constanta. el va ajunge intr-o alta stare caracterizata prin marimile de stare p2. nici de presiunea sa. Volumul gazului a crescut. Se considera o cantitate de un kilogram de gaz ideal aflat in echilibru intrun punct caracterizat prin marimile termice .

de unde: ceea ce arata ca Ri este egal cu lucrul mecanic produs de 1 kg de gaz intr-o transformare la presiune constanta. Pentru procesele cu schimbare de faza sau stare de agregare transformarea fiind izoterm-izobara. de valoarea temperaturii. Aceasta caldura specifica depinde de natura substantei. Cu ajutorul ecuatiei termice de stare se poate calcula densitatea unui gaz pentru o stare p si T data in functie de constanta gazului: 15) CALDURI SPECIFICE Pentru a incalzi unitatea de masa din diferite corpuri cu un grad este necesara o cantitate de caldura diferita de la corp la corp. Caldura specifica a unei substante omogene reprezinta energia termica necesara unitatii de cantitate din acea substanta pentru a-si mari temperatura cu un grad. Caldura specifica variaza cu temperatura si in mai mica masura si cu presiunea. notiunea de caldura specifica si capacitate calorica sunt lipsite de sens. se poate si . caldura specifica pentru gazele ideale este: Page 23 of 61 . Pornind de la expresia principiului I. de presiune si de conditiile in care are loc o incalzirea. fara ca procesul sa produca o schimbare de faza sau de stare de agregare. care depinde numai de natura : gazului. astfel incat temperatura sa creste de la scrie: la si volumul creste de la V1 la V2. numita constanta caracteristica a gazului ideal Aceasta ecuatie a fost denumita ecuatia lui Clapeyron.Forme de energie folosite în termodinamica Raportul este o constanta fizica. Pentru o cantitate de m kilograme de gaz ideal se obtine: Daca se incalzeste un gaz ideal la presiunea constanta. cand temperatura creste cu un grad.

cv) este utilizata pentru efectuarea de lucru mecanic pentru destinderea gazului. Page 24 of 61 . la presiunea constanta. in conditii de presiune constanta. este necesara cantitatea de caldura cp. Luand in considerare relatia: expresia primului principiu al termodinamicii devine: iar din relatia rezulta caldura specifica. deci: Inlocuind in relatie obtinem: relatia cunoscuta sub numele de relatia lui Robert Mayer. Deci pentru a mari temperatura unui kilogram de gaz ideal cu un grad. Daca p = constant rezulta: unde h se determina diferentiind ecuatia termica de stare h. Notand: relatia devine: In practica o importanta deosebita o prezinta caldurile specifice la volum constant cv si la presiune constanta cp. din care o parte cv este utilizata la cresterea energiei interne a gazului iar diferenta (cp . Deoarece R>0 se observa ca intodeauna cp >cv.Forme de energie folosite în termodinamica Termenul al doilea din aceasta relatie are semnificatia unui lucru mecanic specific in raport cu variatia de temperatura.

la temperaturi si presiuni obisnuite. Gazele componente nu reationeaza chimic intre ele. Aceste gaze se numesc gaze ideale perfecte. cu cu comportarea unui amestec de gaze considerate ideale. Ar. dar depind de temperatura gazului. se pot exprima cele doua capacitati termice masice in functie de R. constanta caracteristica a gazului R capata semnificatia fizica de lucru mecanic specific la presiune constanta (J/Kg⋅ K). Numai gazele ideale monoatomice (He. Raportul capacitatilor termice masice se noteaza in mod conventional k si este denumit exponent adiabatic. in cuprinsul aceleasi stari de agregare. si respectiv Capacitatea calorica reprezinta energia termica absorbita de un corp de masa m pentru a-si ridica temperatura cu un grad. iar in urma amestecului rezulta un gaz ideal care respecta legile specifice acestuia. In studiul Page 25 of 61 . avand in plus si legi caracteristice.Forme de energie folosite în termodinamica Astfel. Produsul dintre caldura specifica c a unui corp si masa sa moleculara M se numeste caldura molara sau moleculara egala cu: Deoarece energia interna si entalpia gazelor ideale nu depind de presiune. 16) AMESTECUL DE GAZE IDEALE In tehnica se utilizeza frecvent amestecul de gaze a caror comportare poate fi aproximata. Aceste gaze se numesc gaze ideale semiperfecte (ex: aerul la presiunea apropiata de presiunea atmosferica la temperaturi ridicate).) au capacitatile termice masice constante independente de temperatura. cand si exponentul adiabatic este constant. si capacitatile termice masice ale gazelor ideale sunt independente de presiune. etc. Pentru toate celelalte gaze ideale capacitatile termice masice cresc cu temperatura iar exponentul adiabatic se reduce cu cresterea temperaturii.

Forme de energie folosite în termodinamica amestecurilor de gaze ideale se urmareste determinarea marimilor termodinamice ale acestora in functie de proprietatile componentilor. Parametri termodinamici ai amestecului de gaze ideale a) Temperatura amestecului. Amestecul de gaze introdus intr-un vas se omogenizeaza datorita miscarii moleculelor. Fiecare gaz din amestec exercita pe peretii vasului o anumita presiune pe care ar trebui sa o aiba fiecare Pentru n componente prin insumare rezulta: deoarece c) Participarea volumica ri reprezinta raportul dintre volumul redus al unui component oarecare si volumul amestecului: . fiecare gaz extinzandu-se in tot volumul si capatand aceeasi temperatura ca si amestecul.respectiv: Prin impartirea celor doua relatii rezulta: Page 26 of 61 . de unde rezulta: Relatia intre participatia volumica si cea masica se determina scriind ecuatia termica de stare pentru un component oarecare i aflat in conditiile legii lui Amagat si pentru intreg amestecul: . Daca amestecul contine i componenti rezulta: unde Tam este temperatura amestecului iar Ti reprezinta temperatura componentului oarecare i. b) Presiunea amestecului.

Acesta este lucrul mecanic de dislocare corespunzator maririi saumicsorarii volumului gazului. (figura ) In acest caz. astfel incat presiunea gazului din cilindru ramane egala cu presiunea mediului ambiant. izocora.Forme de energie folosite în termodinamica 17) TRANSFORMARILE SIMPLE ALE GAZELOR IDEALE izobara. se obtine: sau Reprezentarea in diagrama p-V a transformarii izobare consta intr-un segment de dreapta orizontala. P Q12 Page 27 of 61 . adiabatica. Transformarea izobara (la presiune constanta) Transformarea izobara reprezinta procesul in care sistemul isi modifica starea la presiune constanta. cum ar fi cazul unui piston care se deplaseaza etans si fara frecari intr-un cilindru.Ecuatia caracteristica a acestei transformari este: sau Considerand ecuatia termica de stare a gazului ideal pentru doua stari oarecare ale transformarii: respectiv si tinand seama ca p1=p2 . expresia lucrului mecanic exterior este: sieste pozitiv daca gazul se incalzeste si negativ la racireagazului. izotropa.

4.Forme de energie folosite în termodinamica 1 p1=p2 V1 2 V2 V Fig 3.V⋅ dp): Din relatie se obseva ca ea este egala cu entalpia gazului. Transformarea izocora (la volum constant) Aceasta transformare de stare poate fi efectuata de agentul de lucru aflat intr-un recipient cu pereti rigizi (figura 3. 2a) Page 28 of 61 . de aceea este indicat ca aceasta transformare sa fie urmata de o transformare adiabatica. Transformari izobare se produc in camerele de ardere ale motoarelor Diesel si ale turbinelor cu gaze si de asemenea la incalzirea si racirea gazelor in schimbatoarele de caldura. Transformarea izobara nu este avantajoasa deoarece la sfarsitul transformarii energia interna creste. Reprezentarea transformarii izobare in diagrama p-V Lucrul mecanic (tehnic) este nul: Caldura shimbata pe timpul transformarii se deduce cu ajutorul primului principiu al termodinamici (dQ = dI . Deoarece expresia entalpiei este: rezulta ca energia cedata gazului sub forma de caldura serveste partial la marirea energiei interne si restul pentru producerea lucrului mecanic de dislocare. prin care energia interna a gazului se transforma in lucru mecanic.

c-transformare izoterma Transformarea izocora este caracterizata prin mentinerea constanta a volumului corpului. Modele de transformari simple ale gazelor ideale: a-transformare izocora. b. care este chiar legea Charles. Lucrul mecanic exterior este nul: Lucrul mecanic tehnic (interior) va fi: p Page 29 of 61 . ecuatia caracteristica fiind: sau V=const Scriind ecuatia termica de stare pentru doua stari oarecare ale transformarii: .Forme de energie folosite în termodinamica a. respectiv: . In diagrama p-V transformarea izocora este reprezentata de un segment de linie verticala orientata in sensul cresterii presiunii cand gazul este incalzit si invers daca gazul este racit. b-transformare izobara. c. se obtine: sau si tinand seama ca .

Caldura schimbata cu mediul exterior rezulta din expresia principiului I al termodinamicii: Cum dV=0 obtinem: Aceasta este pozitiva in cazul incalzirii si negativa in cazul racirii gazului. fiind egala cu variatia energiei interne a gazului.Forme de energie folosite în termodinamica p2 1 Q12 -L2 p1 2 V1=V2 V Fig. 3. deci toata caldura primita sau cedata de agentul de lucru se cheltuie pentru variatia energiei interne. care Page 30 of 61 . Variatia entalpiei se poate determina pe baza relatiei: diferentiat devine: . El reprezinta lucrul mecanic de dilatare necesar realizarii tehnice a procesului.3 Reprezentarea transformarii izocore in diagrama p-V si va fi negativ in cazul incalzirii si pozitiv in cazul racirii gazului.

Transformarea izoterma (la temperatura constanta) Acesta transformare poate fi considerata ca fiind procesul din cilindrul unei masini cu piston in care gazul primeste energie sub forma de lucru mecanic in urma careia temperatura tinde sa creasca. si luand in considerare faptul care este chiar expresia legii lui Boyle - Page 31 of 61 . dar este mentinuta constanta prin cedare de caldura in exterior. Ecuatia caracteristica a transformarii este: sau Scriind ecuatia termica de stare pentru doua stari oarecare ale transformarii: respectiv ca T1= T2 . obtinem: sau Mariotte In diagrama p-V de mai jos. iar dedesubt zona cuprinde puncte cu o temperatura inferioara izotermei. reprezentarea acestui tip de transformare apare ca o hiperbola echilatera.Forme de energie folosite în termodinamica relatie care integrata: Deci variatia entalpiei reprezinta in cazul transformari izocore suma energiilor schimate pe timpul transformarii sub forma de caldura si lucru mecanic de dislocare. Graficul imparte planul p-V in doua zone: deasupra curbei se gasesc puncte cu o temperatura mai mare ca a izotermei date.

se considera o transformare ca fiind adiabatica atunci cand timpul de contact intre fluid si peretii recipientului este mic. Deoarece incinta perfect etansa termic se realizeaza mai greu.de lucru mecanic exterior si de lucru mecanic tehnic: Datorita faptului ca energia transmisa unui gaz sub forma de caldura in timpul unei destinderi izoterme se transforma integral in lucru mecanic. interactiunea sa cu mediul exterior fiind numai de natura mecanica.Forme de energie folosite în termodinamica Lucrul mecanic realizat la o transformare izoterma este: Fig. 3. transformarea izoterma este cea mai avantajoasa transformare. deoarece prin cedare sau primire de caldura temperatura gazului variaza. Transformarea izoterma a unui gaz ideal nu poate fi realizata practic.5Reprezentarea transformariiizoterme Tinand seama ca in cazul transformarii izoterme energia interna si entalpia gazului ideal raman constante. iar in cazul comprimarii unui gaz transformarea poate fi izoterma numai atunci cand intreaga energie introdusa in gaz sub forma de lucru mecanic de comprimare se evacueaza sub forma de caldura. deci cantitatea de caldura schimbata cu exteriorului poate fi neglijata. rezulta egalitatea dintre energiile schimbate sub forma de caldura. Transformarea adiabatica (fara schimb de caldura) In cadrul acestei transformari sistemul nu are schimb de caldura cu exteriorul. Page 32 of 61 . Numai la schimbarea de faza (vaporizarea sau condensarea unui fluid) se poate obtine in practica o transformare izoterma.

. din expresia diferentiala a primului principiu rezulta: si Admitand ca raportul obtine: este cunoscut de-a lungul transformarii. de unde: relatie care reprezinta o alta forma a ecuatiei transformarii adiabatice.Forme de energie folosite în termodinamica De asemenaea se pot considera adiabatice transformarile cu o durata scurta de efectuare (exemplu: curgerea aburului printre paletele unei turbine). aceasta. In diagramele p-V transformarea adiabatica apare ca o hiperbola cu unghiul tangentei mai mare decat in cazul izotermei : Page 33 of 61 .relatia.in.p⋅ dV.devine: . se adica: sau Aceasta expresie se numeste ecuatia adiabatei lui Poisson iar k poarta numele de exponent adiabatic.sau. Transformarea are ecuatia: Pentru gasirea relatiei de legatura intre marimile termice de stare p si V folosim ecuatia calorica de stare: Cum m⋅ R⋅ dT = p⋅ dV + V⋅ dp (din ecuatia lui Clapeyron) si dU = . Utilizand ecuatia termica de stare a gazului ideal : Inlocuind.sau: .

Forme de energie folosite în termodinamica a b Reprezentarea transformarii adiabatice in diagrama p-V. nevand nici un fel de pierderi si functionand ca un gaz ideal. Ciclul Carnot este un ciclu ideal reversibil. editata la Paris in 1824.ciclul CARNOT La inceputul secolului al XIX-lea. Sadi Carnot a conceput ciclul reversibil al unei masini cu randament termic maxim. b) Pozitia reciproca a izotermei fata de adiabata in diagrama p-V 18) PROCESELE CICLICE -direct. analizand functionarea masinilor termice. care este agentul motor termic optim de folosit si care sunt factorii care conditioneaza randamentul acestor transformari. Sadi Carnot a cautat sa determine ce cantitate de lucru mecanic se poate produce din caldura cu o masina termica in care se reproduc cicluri.inversat. In lucrarea "Cugetari asupra fortei motoare a focului si asupra masinilor capabile sa dezvolte aceasta forta". Acest ciclu Page 34 of 61 . care se aplica unei masini termice ideale. functionand intre doua temperaturi extreme TM si Tm.

Forme de energie folosite în termodinamica nu poate fi realizat practic. (2-3) .destinderea adiabata pana la temperatura Tm a sursei reci cu producere de lucru mecanic transferat mediului inconjurator. Ciclul Carnot este constituit dintr-o succesiune de patru procese reversibile. (4-1) . fiind independent de natura fluidului de lucru ca in figura de mai jos: a.comprimarea izoterma la temperatura Tm cu consum de lucru mecanic preluat de la mediul inconjurator si cedarea caldurii Qm printr-un proces reversibil de transfer de caldura de la gaz la sursa rece. Lucrul mecanic al ciclului este reprezentat de suprafata cuprinsa in interiorul ciclului si poate fi calculat ca suma lucrurilor maxime termice ale celor patru transformari (se neglijaza variatiile energiei cinetice si energiei potentiale ale gazului considerat ideal perfect): Pentru transformarile adiabatice rezulta: Page 35 of 61 . (3-4) .comprimarea adiabata pana la starea initiala. dar este folosit drept criteriu de comparatie pentru ciclurile masinilor termice reale. Pentru ciclul direct (normal). a) normal b) inversat b. curbele au urmatoarea semnificatie: (1-2) . cu consum de lucru mecanic preluat din exterior.destindere izoterma a gazului la temperatura TM cu producere de lucru mecanic transferat in exterior si preluarea caldurii QM de la sursa calda.

valorile absolute ale cantitatilor de caldura absorbite.Ciclul Carnot fiind reversibil. Acestea prezinta avantajul ca sunt economice si in acelasi timp sunt fluidele cele mai studiate sub toate aspectele. respectiv cedate de catre o masina termica reversibila. conform teoriei lui Lorentz. Deoarece. sau: Se observa ca randamentul ciclului Carnot depinde exclusiv de temperaturile surselor. Acest fapt a permis alegerea apei drept agent de lucru in masinile cu ardere externa si a aerului in masinile cu ardere interna.Forme de energie folosite în termodinamica respectiv deci: Energia consumata sub forma de caldura pentru obtinerea acestui lucru mecanic este: Din relatiile de mai sus rezulta randamentul termic al ciclului. indiferent de natura agentului de lucru. poate fi parcurs in sens invers Page 36 of 61 . sunt proportionale cu temperaturile absolute ale celor doua surse de caldura: rezulta valabilitatea in cazul ciclului Carnot a relatiei Ciclul Carnot nu poate fi realizat practic datorita imposibilitatii realizarii transformarilor izoterme si datorita raportului de presiune extrem de ridicat caracteristic acestui ciclu.

pe care in baza teoriei imponderabilelor o considera ca fiind un fluid fara greutate (flogistic) care se gaseste in toate corpurile intr-o anumita proportie si care. in procesele termice poate trece de la un corp la altul. concluziile lui Sadi Carnot referitoare la randamentul maxim al ciclului termic si a cantitatii de caldura ce se poate transforma in lucru mecanic au ramas perfect valabile si in zilele noastre. Desi a plecat de la o interpretare gresita a caldurii. numita si eficienta frigorifica este: iar ciclul Carnot al pompei de caldura are eficienta maxima (eficienta calorica): Din compararea ciclului Carnot cu ciclurile reale a rezultat urmatoarea concluzie: "Pentru un interval de temperaturi date. In cazul masini frigorifice. eficienta maxima. 19) ENTROPIA -integrala lui CLAUSIUS Pornind de la constatarea ca toate procesele reale sunt ireversibile si ca transformarile de energie au loc in sensul caderii de potential s-a pus problema ca proprietatea de reversibilitate a proceselor reale ar trebui sa fie exprimabila cu ajutorul unei marimi fizice masurabile.Forme de energie folosite în termodinamica obtinandu-se ciclul ideal de functionare al unei masini frigorifice sau al unei pompe termice. ciclurile ireversibile presupunand pierderi de caldura cedata mediului exterior". ciclul Carnot are randamentul maxim deoarece este ciclu reversibil. Page 37 of 61 . care sa inregistreze si ea modificari numai intr-o singura directie si sa caracterizeze starea sistemului.

se obtin cicluri elementare Carnot pentru care: Page 38 of 61 . prin transformari adiabatice: Un ciclu elementar absoarbe cantitatea de caldura respectiv cedeaza caldura . ireversibilitatea unui proces termodinamic si stabilitatea sistemului termodinamic.3) intr-o infinitate de cicluri elementare.4. Ea este o masura de stare extensiva si poate fi definita ca fiind energia schimbata la temperatura la care se produce acest schimb.Pornind de la expresia randamentului ciclului Carnot: ca Qm reprezinta caldura cedata si este negativa rezulta: si tinand seama Pentru generalizare se imparte o transformare ciclica reversibila (fig.Forme de energie folosite în termodinamica Aceasta marime fizica a fost introdusa in anul 1865 de catre Clausius sub denumirea de entropie si masoara sensul preferential al transformarilor termice. Daca portiunile din ciclul real se inlocuiesc cu portiunile elementare de izoterme la temperaturile medii T1 si T2.

Forme de energie folosite în termodinamica

Fig.4.3 Ciclu reversibil constituit dintr-unnumar mare de cicluriCarnot

Integrand aceasta relatie intre punctele A si C unde adiabatele limita sunt tangente la conturul dat, rezulta:

Suma acestor integrale, luate de-a lungul ciclului reprezinta integrala de contur:

Aceasta integrala este cunoscuta sub denumirea de integrala lui Clausius. Intr-un ciclu reversibil integrala lui Clausius este nula, de unde rezulta ca expresia de sub integrala este diferentiala unei functii de stare care este entropia.

Deci entropia:

sau explicit:

relatie care reprezinta expresia matematica a principiului al doilea al termodinamicii pentru schimbari de stare reversibile ale sistemului.

Intr-un proces reversibil deschis variatia de entropie va fi: aceasta nu permite determinarea valorii absolute a entropiei, ci exprima numai variatia de entropie. Pentru rezolvarea problemelor practice, originea pentru entropie se alege convenabil (ex: pentru abur este avantajos sa se aleaga S = 0 la T = 0oC).

Pentru un kilogram de gaz entropia specifica s este: Dimensiunile entropiei specifice sunt aceleasi ca si ale caldurii specifice, desi sensul sau fizic este altul.

Page 39 of 61

Forme de energie folosite în termodinamica

Din relatia: tinind seama ca in cazul transformarilor adiabatice dQ=0 rezulta ca si dS=0, deci transformarile adiabatice sunt in acelasi timp si transformari izentropice. In natura toate fenomenele sunt mai mult sau mai putin ireversibile. In cazul unui ciclu ireversibil, egalitatea lui Clausius nu este valabila, relatia devenind:

Pentru intregul contur, integrand rezulta: Deoarece la fenomenele ireversibile entropia creste, relatia

devine:

Relatia matematica a principiului al doilea al termodinamici se va scrie:

sau: Daca transformarea reala este adiabatica, adica In aceste conditii, entropie mai mare. , atunci .

deci corpul termodinamic ajunge in stare de

Toate fenomennele spontane au loc cu cresterea entropiei. aceasta reprezinta o forma matematica de exprimare a principiului al doilea al termodinamicii:

Page 40 of 61

Forme de energie folosite în termodinamica

"Entropia unui sistem izolat creste sau ramane constanta si nu scade niciodata" Aceasta formulare este cunoscuta sub denumirea de principiul cresterii entropiei. Deci procesele reale din natura au loc de la sine in sensul cresterii entropiei unui sistem izolat.

Din relatia de mai sus se pot trage concluzii privind legatura dintre variatia entropiei si schimbul de caldura al agentului termic cu mediul ambiant. Astfel: daca variatia entropei este mai mare decat zero, atunci si variatia de caldura este pozitiva, deci sistemul primeste caldura; daca variatia entropiei este negativa si variatia de caldura este mai mica decat zero si deci sistemul cedeaza caldura. In cazul in care variatia entropiei este nula, sistemul nu efectueaza schimb de caldura cu exteriorul, deci procesul este adiabatic reversibil sau izentrop. Entropia joaca un rol important in studiul proceselor termice, deoarece permite evidentierea, in mod detaliat, a pierderilor care insotesc transformarile si da indicatii referitoare la masurile care trebuiesc luate pentru imbunatatirea randamentului masinilor termice si pentru marirea eficientei cu care se foloseste energia disponibila. 20) FORMULARILE PRINCIPIULUI -II-AL TERMODINAMICII Pentru principiul al doilea s-au emis o varietate de formulari care acopera multiplele aspecte calitative ale proceselor termice completandu-se reciproc. O prima formulare ii apartine lui S.Carnot: "Nu exista masina termica care sa produca cicluri fara a fi in legatura cu doua surse de caldura: una cu temperatura mai inalta si una cu temperatura mai scazuta". Experimental s-a dovedit trecerea de la sine, fara interventie straina, a caldurii de pe un corp mai cald pe un corp mai rece; fenomenul fiind ireversibil, trecerea inversa este conditionata de consumul de lucru mecanic. Imposibilitatea trecerii spontane a caldurii de la un corp mai rece la un corp mai cald i-a permis lui Clausius sa exprime in anul 1850 urmatoarea formulare: "Caldura nu trece niciodata de la sine de la un corp, la altul cu temperatura mai ridicata".

Page 41 of 61

Au fost formulate o serie de idei pentru folosirea acestor surse de energie. o instalatie de forta care ar produce energie extragand caldura din aerul inconjurator. O alta formulare a principiului al principiului al doilea se deduce din proprietatile ciclului Carnot inversat: "Este imposibil de a se realiza o transformare ciclica prin care sa se provoace trecerea de caldura de pe un corp rece asupra corpului mai cald. Toate aceste formulari conduc la conculzia ca in timp ce lucrul meacanic ca forma de energie ordonata. Deci nu exista posibilitatea construirii unei masini termice care sa utilizeze numai o sursa de caldura. Planck a aratat ca: "Toate procesele in care intervine frecarea sunt ireversibile" sau prin generalizare "Toate procesele naturale sunt ireversibile". In aceasta situatie sursele de caldura ar fi practic inepuizabile. dar din cauza unor probleme tehnologice insurmontabile nu pot fi aplicate (de exemplu folosirea unor surse termice diferite: apa oceanului la suprafata si la fund. M. fara ca o anumita cantitate de lucru mecanic sa se transforme in caldura". Page 42 of 61 . In aceasta idee W. O astfel de masina ce ar produce lucru mecanic prin absorbire de caldura de la un singur izvor. constituie un perpetuum mobile de genul al doilea. Ar fi exemplul unei nave actionata de un motor ce ar putea circula pe seama caldurii extrase din apa marii sau. denumire formulata de W Ostwald. producand numai racirea acestuia. ar rezolva pentru intotdeauna problemele energetice ale omenirii. Construirea unor asfel de masini. De exemplu daca s-ar putea raci numai cu un grad masa Pamantului am obtine o energie de 1012 ori mai mare decat energia tuturor instalatiilor de forta din lume.). In baza observatiilor experimentale. daca ar fi realizabile. sunt imposibile". poate fi transformat integral in energie interna.Forme de energie folosite în termodinamica Din aceasta enuntare rezulta ca transformarea lucrului mecanic in caldura se poate face fara nici o restrictie pe cand transformarea inversa este conditionata de existenta unor corpuri calde si reci. folosirea diferentelor de temperatura ale Pamantului intre poli si ecuator. etc. Thompson a enuntat in anul 1851: "In natura transformarile ciclice ale caror efect consta in producerea de lucru mecanic echivalent cu cantitatea de caldura luata de la o singura sursa de caldura.

aflate la orice temperatura.Forme de energie folosite în termodinamica aceasta se poate transforma numai partial in lucru mecanic sau alta forma de energie ordonata. Intrucat in formularea principiului al doilea al termodinamicii notiunea de entropie intervine ca marimea cea mai importanta relatia: este considerata ca a doua expresie matematica a principiului al doilea. in anul 1906 W. "In reactiile chimice printre faze condensate. Implicit din aceasta afirmatie rezulta ca si variatia entropiei tinde catre zero in apropierea punctului de zero absolut. Nerst a enuntat o teorema care practic. Din concluzile reiesite in urma analizari rezultatelor experimentale au fost enuntate mai multe formulari al celui de-al treilea principiu al termodinamicii: a) Analizand fenomenele electrochimice care se desfasoara intre diferite substante lichide si solide. lichide sau solide. lichide si gazoase. cristalizat. in apropiere de zero absolut". format din particule cu aceeasi orientare in reteaua cristalina tinde catre zero. 21) FORMULARILE PRINCIPIULUI -III-AL TERMODINAMICII Formularile principiului al treilea Spre deosebire de primele doua principii ale termodinamicii care au valabilitate absoluta in domeniul fenomenologic. Aceasta formulare se refera la toate substantele aflate in stare de echilibru si face posibila determinarea valorii reale a entropiei pentru substantele solide. restul ramanand netransformabila in sistemul dat. la aplicarea principiului al treilea trebuie sa se tina seama de existenta unor substante care prin comportarile lor statice contrazic principiul chiar la temperaturi foarte coborate. c) O alta formulare care reprezinta extinderea enuntului lui Planck este: "Entropia tuturor substantelor ajunse in echilibru termodinamic intern. adica in domeniul lui de valabilitate. Page 43 of 61 . este o formulare incompleta a principiului al treilea. b) La randul sau M Planck a enuntat o alta formulare a principiului trei: "Entropia oricarui corp solid. tinde spre zero. in apropierea temperaturii de zero absolut ". lucrul mecanic reversibil si entalpia de reactie sunt egale la punctul de zero absolut si in vecinatatea lui".

acestea au entropia de nul mai mare decat zero. teorema lui Nernst nu este satisfacuta. Page 44 of 61 .19)): respectiv Cum: rezulta ca desi . la fel ca si in cazul primelor doua principii. Deci. ceea ce este totuna cu preciza ca este imposibil ca punctul de zero absolut sa fie atins. acest punct nu poate fi atins experimental de nici o substanta. in vecinatatea punctului de zero absolut gazul perfect nu se mai supune legilor clasice. Deoarece exista substante ca glicerina si oxidul de carbon care nu se pot sa se gaseasca in echilibru termodinamic intern nici la temperatura de zero absolut. Aplicatiile principiului al treilea al teromdinamicii 1. Rezulta ca. la zero absolut entropia se anuleaza.Forme de energie folosite în termodinamica Deci. 2. indifernt daca entropia se anuleaza sau nu la starea de zero absolut. de unde reiese concluzia ca nu se poate cobora pe izoterma de zero absolut. Degenerare gazului ideal Una din expresiile entropiei gazul perfect este: care arata ca pentru gazul ideal. la T→0. Imposibilitatea atingeri punctului de zero absolut Principiul al treilea al terodinamici aplicat ciclului Carnot (relatile (4. Aceste substante nu infirma precizarile principiului al treilea al terodinamicii. ci doar restrang sfera de valabilitate a legii conform careia. A doua afirmatie de baza a principiului al treilea: "Punctul de zero absolut este imposibil de atins pe cale experimentala" este cunoscuta sub denumirea de Principiul de imposibilitatii atingerii experimentale a punctului de zero absolut enuntat de Nerst. S→∞.15) si (4. principiul al treilea este valabil numai in conditii de echilibru termodinamic.

apropiata de zero absolut. variatia caldurii specifice devine complexa.Forme de energie folosite în termodinamica Abaterile gazului ideal de la legile gazelor. denumita factor de compresibilitate. existenta fortelor de interactiune moleculara. Temperatura de degenerare a gazului ideal este 1 K. Pentru gazele reale. Pentru calculele practice ale parametrilor gazelor reale. Astfel. pentru cateva gaze. Deoarece pentru gazul ideal si z=1. Factorii care determina diferentierea pronuntata intre comportarea gazelor reale si cea a gazelor ideale sunt: cresterea presiunii. este numita degenerare. Factorul de compresibilitate depinde de presiune si temperatura si poate primi atat valori supraunitare cat si subunitare si numai pentru presiuni extrem de mici si temperaturi foarte mari este practic egal cu unitatea. in cazul aerului se constata ca pentru presiuni mai mici decat presiunea critica. la temperatura foarte coborata. prezentand anomalii chiar si fata de legea stabilita de Linde privind cresterea caldurii specifice cu presiunea. cresterea concentratiei moleculelor gazului si scaderea distantei dintre molecule. existenta miscarii de rotatie si oscilatie a moleculelor in jurul pozitiei medii de echilibru. Pentru gazele ideale. la temperatura 0 0 C. scaderea termperaturii. se utilizeaza marimea .3 se prezinta variatia acestui factor in functie de presiune. aceasta marime exprima abaterile proprietatilor gazului real de la cele ale gazului ideal. in apropierea punctului de zero absolut. volum propriu al moleculelor. Astfel teorema lui Nernst evidentiaza degenerarea gazului ideal. caldurile specifice cp si cv depind numai de temperatura si presiune. variatia caldurilor specifice cu temperatura si presiunea. In figura 5. la temperatura constanta caldura specifica cp creste cu Page 45 of 61 . Comportarea diferita a gazelor reale in comparatie cu gazele ideale se manifesta si in ceea ce priveste caldurile specifice. 22) CARACTERISTICILE GAZELOR REALE Gazele reale se caracterizeaza in principal prin: compresibilitate si vascozitate.

4 Dependenta z = f(p) la temperatura t = 0oC Pentru exprimarea proprietatilor gazelor reale sub forma unor ecuatii caracteristice de stare s-au formulat pana in prezent peste 150 de variante. Van der Waals a facut urmatoarele corectii: 1) Scriind ecuatia de stare a gazului ideal sub forma se observa ca la cresterea presiunii. deduse din interpretarea statistica a datelor experimentale. dintre care o parte se bazeaza pe anumite ipoteze teoretice simplificatoare. atunci v 0. 5. pentru o umplere completa. 5. volumul tebuie sa scada iar daca p . Dintre toate aceste propuneri. De asemenea.Forme de energie folosite în termodinamica presiunea in concordanta cu legea lui Linde (figura presiuni supracritice ea scade cu presiunea. in timp ce altele sunt ecuatii pur empirice. 5. situatie corespunzatoare gazului ideal pentru care volumul propriu al moleculelor este neglijabil. In cazul real. Cautand sa determine dependenta parametrilor fundamentali p. moleculele au volum finit propriu la care se adauga spatiul dintre molecule. In aceste conditii se obtine: Page 46 of 61 . o pozitie deosebita o ocupa ecuatia propusa de Van der Waals care se bazeaza pe aplicarea teoriei cinetico-moleculare la gazele ideale. v si T.2) in timp ce pentru Fig. unele se refera numai la starea gazoasa in timp ce altele incearca sa cuprinda si faza lichida.3 Variatia caldurii specifice cp in raport cu presiunea 23) ECUATIA VAN der WAALS Fig. rezultand vm adica volumul minim pana la care se poate comprima gazul.

pentru fiecare gaz real existand o valoare determinata vm = b.Forme de energie folosite în termodinamica Daca . in comparatie cu cel ideal. variabil cu natura gazului Deci: sau care se poate scrie: relatie cunoscuta sub denumirea de "ecuatia de stare Van der Wals". moleculele sunt libere in miscare si ciocnirea lor cu peretii vasului nu este afectata. Corespunzator si presiunea din gazul real. ecuatia ordonata dupa puterile volumului specific va fi: (5. datorita existentei acestor forte. Termenul se numeste presiune interna. adica . Pentru lichide el are valori foarte mari (de exemplu pentru apa la 293 K. presiunea in gazul real este mai mare: 2) In gazul ideal. Considerand temperatura T un parametru. deoarece fortele de interactiune sunt nule. va fi mai mica cu ∆ p. bar). ciocnirea moleculelor cu peretii este mai redusa. pentru aceeasi temperatura. pentru gaze presiunea interna este mica si depinde de presiune si temperatura. In cazul gazului real.6) Page 47 of 61 . deci direct proportionala cu patratul densitati gazului sub forma : unde a este factorul de proportionalitate. Aceasta corectie va fi direct proportionala atat cu numarul de ciocniri cat si cu cel de respingeri ale moleculelor.

curbele. astfel ca aceasta portiune de izoterma este instabila si imaginara.ale. In cazul T=Tcr pentru o anumita valoare a presiunii ecuatia admite o radacina tripla pentu v in punctul critic care este punct de inflexiune cu tangenta orizontala.mai. izotermele corespunzatoare au forma unor curbe descrescatoare care la temperaturi mari se apropie de forma hiperbolelor echilatere caracteristice izotermelor gazului perfect.izoterme. pentru orice valoare a presiunii.Forme de energie folosite în termodinamica valori Din reprezentarea grafica a ecuatiei in coordonate p-v se obtin la diferite constante.jos Se observa ca la valorile T>Tcr ecuatia admite o singura radacina reala.de.temperaturii. La temperaturi T<Tcr si pentru anumite valori ale presiunii ecuatia admite trei radacini reale. iar intre punctele B si F doua puncte de extrem local zona respectiva fiind de echilibru termic instabil astfel: zona BC corespunde starilor de lichid supraincalzit (lichid la temperatura mai mare decat temperatura de vaporizare) iar zona EF corespunde starilor de vapori aflati la temperatura inferioara temperaturii de vaporizare (vapori subraciti). starile punctelor de pe acest segment nu pot fi realizate fizic. In celelate puncte ale izotermei. Page 48 of 61 . Izoterma prezinta doua ramuri AB si FG care reprezinta stari de echilibru stabil in zona lichidului respectiv in zona vaporilor. in sectorul de curba CDE nu sunt indeplinite conditiile de echilibru termic.figura. ecuatia admite o singura radpcina v reala.din.

De asemenea coeficientul a poate avea valori diferite. in caz contrar ar rezulta un lucru mecanic ceea ce ar contrazice principiul al doilea al termodinamicii. ci a unuia ipotetic. Cu aceasta restrictie. 24) CONDUCTIA TERMICA Page 49 of 61 . se admite ca aceasta relatie nu mai reprezinta ecuatia caracteristica a unui gaz real. Ecuatia caracteristica Van der Waals reda cu suficienta exactitate din punct de vedere calitativ comportarea gazelor reale. in special de asocierea moleculelor. In ecuatie coeficientul b nu este constant ci depinde de volum.5 Reprezentarea curbelor izoterme Van der Waals in diagrama p-v Pe aceasta baza Maxwell a enuntat o teorema conform careia ariile BCD si DEF trebuie sa fie egale intre ele deoarece. Daca consideram pentru simplificare coeficientii a si b constanti. chiar daca rezultatele cantitative care decurg din aplicarea ei difera de valorile determinate experimental. Abaterile cantitative se datoresc ipotezelor moleculare simple introduse. ale carui proprietati se apropie de acelea ale unui gaz real. neexistand diferenta de temperatura. care se numeste gaz Van der Waals. 5. putand insa prezenta abateri cantitative fata de acesta. care depind de parametrii starilor pe baza carora se determina prin aplicarea ecuatiei Van der Waals. ecuatia caracteristica a gazului Van der Waals constituie un mijloc comod pentru analiza comportarii calitative a gazelor reale.Forme de energie folosite în termodinamica Fig. Din aceasta cauza relatia nu este valabila pentru toate gazele reale. dar prezinta importante abateri cantitative ceea ce impiedica folosirea ei pentru determinarea prin calcul a proprietatilor termodinamice ale gazelor reale. care nu tin seama de toate particularitatile interactiunilor moleculare.

Fenomenul se bazeaza pe proprietatea corpurilor de a conduce caldura numita conductivitate termica.2) devine : Page 50 of 61 . Intensitatea conductiei termice este maxima la metale unde sunt posibile toate cele trei moduri de transport si minima la gazele ionizate unde se transmite caldura numai prin oscilatiile moleculelor. Locul geometric al punctelor cu aceeasi temperatura reprezinta o suprafata izoterma. Cea mai mare variatie de temperatura pe unitatea de lungime intre cele doua suprafete izoterme se produce dupa directia normala.t) Daca temeratura variaza in timp in punctele sistemului.Temperatura este in functie de coordonate si de timp: T=T(x. la lichide si gaze intervenind doar numai in stratul limita sau in straturile de grosime foarte mica. Conductia termica este conditionata de distributia temperaturii in sistemul considerat. Distanta dupa normala comuna dintre cele doua suprafete este .z. in cazul unei densitati suficient de mari a particulelor.Forme de energie folosite în termodinamica Conductia termica reprezinta modul de transmitere a caldurii din aproape in aproape prin contactul direct dintre microparticulele corpului. Consideram un camp tridimensional de temperaturi din care reprezentam doua suprafete izoterme de termperaturi T respectiv T+ DT infinit apropiate. formeaza un camp de temperaturi.y. Acest mod de transmitere al caldurii este caracteristic corpurilor solide. Transmiterea caldurii prin conductie se realizeaza prin transportul efectuat de electroni prin miscari oscilatorii ale particulelor si prin schimbul de radiatii intre particulele elementare in vecinatate. De remarcat ca suprafetele izoterme de temperaturi diferite nu se intersercteaza. Expresia lui matematica este: Unde no este versorul normalei comune a celor doua suprafete avand sensul pozitiv in directia cresterii temperaturii. Totalitatea valorilor temperaturii din punctele unui spatiu. in caz contrar este camp stationar. Gradientul de temperatura reprezinta un vector normal la suprafata izoterma a carui marime determina variatia temperaturii. Raportata la sistemul cartezian tridimenional relatia (6. campul de temperatura este camp nestationar.

umiditatea. In cazul metalelor aliate." Semnul minus arata ca sensurile celor doi vectori sunt diferite. Se observa ca fizic. gradientul este orientat in sens crescator al temperaturii. coeficientul de conductibilitate termica reprezinta cantitatea de caldura transferata prin unitatea de suprafata izoterma in unitatea de timp. Daca densitatea de flux termic este uniforma pe suprafata de transfer de caldura: In anul 1822 Fourier a stabilit experimental legea fundamentala a transmiterii caldurii prin conductie cunoscuta si sub denumirea de legea lui Fourier. la un gradient de temperatura unitar.Forme de energie folosite în termodinamica Fluxul de caldura Legea lui Fourier (Legea fundamentala a conductiei) Studiind conductia termica Fourier a ajuns la concluzia ca se poate calcula caldura transmisa prin conductie. Fluxul de caldura transmis prin unitatea de suprafata se numeste flux de caldura unitar sau densitate de flux de caldura. fluxul de caldura mai este denumit si putere termica. Factorul de proportionalitate se numeste coeficient de conductivitate termica si defineste capacitatea substantelor de a conduce caldura. impuritatile micsoreaza foarte mult conductibilitatea termica datorita deformarii retelei cristaline a Page 51 of 61 . Aceasta lege se enunta astfel: "Fluxul de caldura unitar este proportional cu gradientul de caldura. etc. Datorita faptului ca se masoara in W. Relatia de definitie a fluxului de caldura este: . Pentru corpurile solide exista o proportionalitate directa intre valorile coeficientului de conductibilitate termica si cea a coeficientului de conductibilitate electrica. El este o proprietate fizica a corpurilor si se determina experimental. deoarece depinde de o serie de factori chiar pentru acelasi corp: temperatura.Daca fluxul termic este constant in timp: . in timp ce fluxul se transmite in sensul descrescator al acestuia. starea de agregare. In acest sens el a introdus notiunea de flux de caldura care reprezinta energia termica transferata printr-o suprafata data in unitatea de timp. presiunea.

se produce o dilatare conform relatiei generale l = l0 (1 + aT) Deoarece temperatura variaza in interiorul corpului. Miscarea fluidului se poate produce liber datorita diferentelor de temperatura. curentul deplasandu-se pe verticala sau sub actiunea unor forte de presiune create artificial cand curentul poate avea orice directie. temperatura variaza de la temperatura peretelui pana la cea din masa fluidului. Page 52 of 61 . rezulta ca si variatiile dimensionale vor fi diferite. Curgerea fluidului poate fi laminara cand straturile lichidului nu se amesteca intre ele sau turbulenta cand se amesteca. Pe timpul transferului de caldura prin conductie. variatia vitezei de la zero in zona peretelui pana la viteza din masa fluidului. la perete se formeasza un strat aderent de fluid. 25)CONVECTIA TERMICA Procesul de convectie termica reprezinta schimbul termic dintre un fluid si un corp solid. tensiunile generate de acestea se numesc termoelastice. numit strat limita hidrodinamic. ceea ce va conduce la aparitia unor tensiuni interne de natura termica. de grosimea stratului limita si mai ales de caracterul hidrodinamic al curgerii. cand acestea sunt puse in contact.Forme de energie folosite în termodinamica acestora.A reprezinta suprafata de contact dintre fluid si perete. in cazul curgerii laminare fiind mult mai gros decat in cazul curgeri turbulente. Grosimea stratului limita depinde de proprietatile fizice ale fluidului si de caracterul hidrodinamic al curgerii. Acest strat se caracterizeaza prin: curgere laminara. Daca deformatiile care apar ca urmare a variatiei termice raman in domeniul elastic. de temperaturi diferite. in corpurile solide apar si solicitari elastotermice. Prin stratul limita. Indiferent de aceste situatii datorita fortelor de atractie moleculara. Convectia termica depinde de valoarea conductivitatii termice a fluidului . deci convectia termica este de fapt o conductie prin stratul limita. transmiterea calduri se poate face numai prin conductie. Caldura transmisa prin convectie poate fi calculata cu ajutorul formulei lui Newton: relatie in care: .Datorita cresterii temperaturii in straturile interioare ale corpului. In cazul curgerii turbulente schimbul de caldura intre fluid si perete este mult mai mare decat in cazul curgerii laminare.

α coeficientul de convectie termica.forma. c. reflectat iar trece prin corp. Tp. Pentru rezolvarea problemelor complexe ale transmiteri caldurii prin convectie trebuiesc luati in calcul o serie de factori care au un efect major asupra acestui proces: . λ . Din aceasta cauza este dificila determinarea lui pe cale analitica preferandu-se evaluarea prin metode empirice deductive. ρ . . Legea I a lui Kirchoff. σ ) care variaza in lungul curentului datorita modificarii temperaturii fluidului in urma schimbului de caldura cu peretele. 26) RADIATIA TERMICA Transmisia energiei radiante infrarosii avand aceiasi natura cu radiatiile luminoase se supune acelorasi legi de propagare 1).factorul de absorbtie . In formula lui Newton s-a luat in consideratie Tf ca fiind temperatura medie a fluidului.cauza aparitiei miscarii fluidelor si regimul de curgere al acestora. Coeficientul de convectie termica este o functie complexa de un numar mare de parametri: =f(w. Fie intalneste un corp oarecare.factorul de transparenta - Page 53 of 61 . . dimensiunile si starea suprafetelor de separatie. deoarece temperatura acestuia variaza atat in sectiune cat si in lungul suprafetei de contact. [W/m2K] Din relatia (6. Din acest flux. fluxul de energie radianta care este absorbit de corp este sau Atunci: Notand factorii energetici: factorul de reflexie .Tf temperatura medie a fluidului. η . Tf. . .Forme de energie folosite în termodinamica .Tp temperatura peretelui.natura si proprietatile fizice ale fluidelor.24) rezulta ca α reprezinta fluxul de caldura care se transmite prin unitatea de suprafata pentru o diferenta de temperatura dintre fluid si perete de un grad. l.

Cele mai raspandite procedee de realizare a surselor calde se bazeaza pe eliberarea sub forma de caldura a energiei pe care o contin combustibilii clasici.Tl = 0. . c. R=0. nici un corp nu indeplineste integral aceste pozitii. . reprezinta cazul corpului alb (aterm). Al = 1. cand energia este pe o anumita portiune din toate radiatiile incidente. a. R=0.A=1. cum este in cazul corpurilor colorate.A=0. Page 54 of 61 . este cazul corpurilor transparente (diaterme). este cazul corpurilor cenusii.Forme de energie folosite în termodinamica Obtinem: A+R+T=1 relatie care reprezinta legea intaia a lui Kirckoff. c-corp transparent In realitate. T=0 cand intreaga energie este absorbita. cand energia emisa este absorbita complet pe anumite lungimi de unda l. Pot exista urmatoarele situatii limita: . acesta este cazul corpului negru. Rl = 0. . b-corp alb. Radiatia termica b. T=0 cand intreaga energie este reflectata.compozitie Pentru functionarea masinilor termice este necesara prezenta unor surse de energie termica. T=1 cand intreaga energie trece prin corp fara a produce efecte termice. 27) COMBUSTIBILI -definitie clasificare.A = const.A=0. R=1. pe toate lungimile de unda. a-corp negru. in general corpurile comportandu-se selectiv in functie de lungimea de unda a radiatiei si intalnim cazurile: .

oxid de carbon (CO). Suma acestor participanti trebuie sa indeplineasca conditia: sau procesul: Sub denumirea de cenusa sunt cuprinse toate materiile minerale solide care se mai afla in compozitia combustibilului la temperaturi mai mari de 800 0 C (carbonati. sulfati. De asemenea. sa nu aiba alte intrebuintari superioare. In general combustibili trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa se poata combina cu oxigenul din aer cu viteza suficient de mare degajand energie termica. in multe cazuri cenusa provoaca coroziuni chimice ale instalatilor. de regula de provenienta organica. De remarcat rolul azotului care nu intervine in procesul de ardere dar trece in starea gazoasa in gazele de ardere. bioxidul de carbon (CO2). silicati. In plus cenusa antrenata de gazele de ardere se depune pe suprafata de schimb de caldura formand straturi izolatoare ceea ce reduce transferul termic. fosfatati si oxizi ai diferitelor metale). iar balastul se compune din: azot (N). COMPOZITIA CHIMICA a combustibililor precizeaza cantitatile de elemente active care iau parte la procesul de ardere (masa combustibila) precum si cantitatile de compusi care nu participa la ardere (balast). Aceste substante micsoreaza cantitatea de energie cedata de unitatea de combustibil scumpesc si ingreuneaza transportul. oxigenul (O) si sulful (S). etc. oxigen (O2). sa fie ieftini. componente stabile din punct de vedere chimic al caror ameste formeza comustibilul: hidrogen (H2). care pe timpul arderii degaja caldura si pot sevi drept surse economice de energie termica.Forme de energie folosite în termodinamica DEFINITIE Combustibilii sunt substante. Analiza elementara a combustibililor gazosi indica participatiile volumice ale gazelor simple. umiditate (W). hidrogenul (H). cenusa (A). metan (CH4). Din prima categorie fac parte: carbonul (C). CLASIFICAREA COMBUSTIBILILOR naturali si artificiali se face in principal dupa starea lor de agregare Page 55 of 61 . produsele arderii sa nu contina componente toxice. hidrocarburi (CmHn).

antracit. gaze lichefiate Combustibilii solizi cuprind in compozitia lor pe langa masa organica si o cantitate mare de "balast". lemn. gaze de furnal. ca efect termic al reactie. brichete de carbune. rezultand gaze de ardere si o cantitate de caldura. consuma o importanta cantitate de caldura pentru vaporizarea apei si. gaze de sonda. procesul de ardere se poate prezenta sub forma de: . huila. 28) ASPECTUL CHIMIC AL ARDERII Procesul de ardere este un fenomen fizico-chimic prin care substantele combustibile se combina cu oxigenul existent in aerul de ardere. sisturi Titei Gaze naturale. lignit. deseuri combustibile Benzina. Calculul procesului de ardere urmareste stabilirea cantitatii de aer necesar desfasurarii reactiilor chimice de ardere. cocs. Dupa cantitatea de oxigen pusa la dispozitie de elemetele combustibile.ardere completa. a volumului gazelor de ardere rezultate si a temperaturii de ardere. petrol.Forme de energie folosite în termodinamica Starea fizica Combustibili solizi Combustibili lichizi Combustibili gazosi Combustibili naturali Paie. Page 56 of 61 . care in cazul lignitului poate ajunge pana la 60% si are efect negativ asupra procesului de ardere. Combustibili gazosi pot fi obtinuti pe cale naturala prin extractie sau pe cale artificiala. Combustibili lichizi sunt mai avantajosi din punctul de vedere al transportului. Pe langa efectele cenusei aratate mai inainte si umiditatea la randul sau mareste timpul de ardere cu timpul necesar uscari combustibilului. depozitari si arderi. in prezenta oxizilor de sulf rezultati din procesul de ardere. combustibil pentru calorifer. Ei se obtin din procesul de cracare a titeiului. dupa a carei desfasurare produsele rezultate nu mai poseda energie chimica. gaz de cocserie Combustibili artificiali Mangan. pacura. vaporii de apa contribuie la formarea acidului sulfuric care produce coroziuni puternice ale suprafetelor utilizatoare. turba.

numit "coeficient de exces de aer". Daca arderea are loc in prezenta unei cantitati de aer mai mare decat cantitatea minima necesara. acesta fiind cantitatea reala de aer necesara arderii care se determina cu relatia: in care coeficientul . oxigenul teoretic necesar arderii perfecte se determina din reactiile de ardere prin insumarea cantitatilor de oxigen reclamate pentru desfasurarea reactiilor de oxidare din care se scade oxigenul propriu continut de combustibil: Exprimat in m3N.Forme de energie folosite în termodinamica . in spatiile de ardere se introduce o cantitate mai mare de aer decat cea teoretica. la care substantele combustibile nu dispun de cantitate suficienta de oxigen.325 Pa (760 mm Hg ). Se admite in mod conventional ca arderea unitatii de combustibil are loc in conditii fizice normale. H2O. pentru asigurarea unei arderi complete. dupa proces rezultand si produse ale arderii care contin energie chimica. Reactiile chimice de ardere Intr-o ardere completa elementele combustibile (C. adica la p=101. S si compusi ai acestora) din compozitia combustibilului se transforma prin ardere in CO2. arderea completa este cu exces de aer. SO2.arderea incompleta.15 K (0°C). T=273. depinzand de natura combustibilului si de organizarea Page 57 of 61 . Oxigenul si aerul necesar arderii Volumul de oxigen necesar arderii complete a unitatii de combustibil se numeste oxigen minim necesar sau oxigen teoretic necesar. are valori supraunitare.414 m3⋅ N. Cum participatia volumica a oxigenului in aerul atmosferic este de 0. oxigenul minim necesar va fi: Arderea completa cu aerul minim necesar presupune realizarea unui amestec perfect omogen intre combustibil si aer. Deoarece acesta nu se poate realiza practic. volumul de aer minim necesar pentru arderea completa a cantitatii unitare de combustibil este: Pentru combustibilii solizi si lichizi. In aceste conditii un kilomol de gaz perfect are volumul V=22.21 . H.

N2 si aer in exces.05.325 Pa (760 mm Hg ).30.1. azot si aer in exces. =1. o ardere completa. La arderea incompleta se mai gasesc CO. exista o valoare optima a coeficientului de exces de aer ( op). in gazele de ardere se gasesc CO2. CH4. Daca < op arderea este incompleta. SO2. la care se asigura inca.30. H2. creste volumul de gaze evacuat din instalatie si deci cresc pierderile de energie consumata pentru evacuarea gazelor. etc. astfel un kilomol de gaz perfect are volumul V=22. in situatia > op. Relatia arata ca volumul total al gazelor de ardere prezinta o crestere fata de volumul real de aer de ardere. Analiza gazelor de ardere se face cu ajutorul analizatorului chimic sau electric si se refera la gazele de ardere uscate. arderea combustibilor presupune: admisia. T=273. adica gazele care nu contin vapori de apa. Pentru combustibilii lichizi combustibilii gazosi =1.15 K (0°C). Aprinderea combustibililor Pentru ca un combustibil sa se poata aprinde trebuie indeplinite urmatoarele conditii: Page 58 of 61 . vaporii de apa continuti in gaze se condenseaza. Volumul gazelor de ardere se obtine prin insumarea volumelor partiale de bioxid de carbon. prin urmare. Produsele arderii Reactiile chimice (p=101. In timpul captarii gazelor de ardere in vederea analizarii lor.15. precum si evacuarea gazelor arse.414 m3⋅ N) permit sa se determine cantitatile de produsi care rezulta in urma arderii. iar pentru Pentru fiecare combustibil care arde in anumite conditii date. bioxid de sulf. vapori de apa. ele constituind o pierdere in cadrul procesului de ardere deoarece nu s-a utilizat caldura lor de oxidare. gazele sunt racite pana la temperatura mediului ambiant si. 29) ASPECTUL FIZIC AL ARDERII Din punct de vedere fizic.1. adica se gasesc in gazele de ardere.Forme de energie folosite în termodinamica procesului de ardere. elemente combustibile care nu au ars in totalitate. analizorul determinand numai analiza gazelor uscate. La arderea completa a combustibilului. aprinderea si arderea amestecului combustibil.

A. Practic. Aprinderea combustibililor solizi si lichizi este precedata de o gazificare locala. deci mediul respectiv echivaleaza cu o incinta adiabatica care permite cresterea treptata a temperaturii. grau. temperatura de aprindere a combustibilului. determinarea ei facandu-se experimental. precum si de prereactii chimice care dau nastere la produsi stabili. pot conduce la fenomenul de aprindere spontana (ex: amestecul aer benzina din M. Pentru a mari suprafata de contact. Arderea amestecului Viteza de ardere Page 59 of 61 . combustibilii solizi se macina si apoi se pulverizeza. Pentru aprindere. daca caldura produsa prin oxidare nu se evacueaza din masa combustibilor (ex. cand se depasesete o anumita presiune). stabile la temperatura mediului ambiant dar avide de oxigen la temperaturi ridicate.Forme de energie folosite în termodinamica - realizarea unor anumite proportii de combustibil si oxigen in amestec. Autoaprinderea poate avea loc chiar si la temperatura si presiunea mediului ambiant. carbune. principala caracteristica a combustibililor o constitue temperatura de aprindere sau punctul de inflamabilitate care este temperatura la care apare prima flacara la suprafata combustibilului. Aprinderea combustibililor este dependenta de urmatorii factori: suprafata de contact dintre combustibil si oxigenul din aer. faina). In cazul combustibilor solizi si lichizi aprinderea este facilitata de existenta in compozitie a combinatiilor cu oxigenul. autoaprinderea se produce daca in jurul fiecarei particule din interiorul gramezii exista suficient oxigen si daca ele nu pot schimba caldura cu mediul ambiant. iar combustibilii lichizi se pulverizeaza cat mai fin.S. presiunea partiala a oxigenului in aer. cu cedare de caldura si cresterea temperaturii produselor de ardere. chiar daca aceasta nu persista. existenta unei surse termice care sa initieze aprinderea. Prereactiile chimice de ardere in anumite conditii de presiune sau temperatura ridicata. Daca in acelasi timp creste si viteza de oxidare. existenta in combustibil a unor combinati cu oxigenul. in cazul combustibililor solizi care contin putine materii volatile fiind necesara stropirea lor cu astfel de substante. fenomenul poate lua un caracter exploziv. Combustibilii care se volatilizeaza usor se aprind repede.

Cand propagarea flacarii. Accelerarea arderii. Deoarece se produce la volum constant. Aceste instalatii de ardere. In situatia in care sensul de propagare a flacarii este opus sensului de inaintare a amestecului de gaze. flacara se numeste laminara. are loc o crestere a vitezei de propagare si o scurtare a flacari. ceea ce duce la instabilitatea arderi (ruperea flacari sau stingerea ei). Pentru temperaturi de ardere mai mari de 2000o C. sunt si mai economice in exploatare. se face prin transferuri intermoleculare. Din aproape in aproape flacara se extinde si cuprinde intreaga masa de amestec combustibil capabil de ardere. la temperaturi sub 2000o C. Pentru ardere normala. Temperatura de ardere Caracterul exotermic al procesului de ardere face ca temperatura gazelor arse sa creasca pana cand bilantul termic se stabilizeaza. detonatia se propaga cu presiuni foarte mari. scurtarea si concentrarea flacari prin turbulenta duc la executia unor focare mai putin voluminoase si deci. Neuniformitatea temperaturilor din incinta de ardere nu face posibila determinarea unei temperaturi pentru intreg ansamblul procesului de ardere. Viteza maxima de ardere laminara se obtine la amestecul stoichiometic. cu efecte distructive asupra camerei de ardere. la viteze egale se obtine o ardere stationara. Intr-un curent turbulent de amestec combustibil arderea se desfasoara mai rapid. cu viteza apropiata de cea a propagarii flacarilor. arderea avand caracter exploziv. In schimb ea depinde de proportia de amestec aer combustibil si de temperatura (figura 7. avand ca efect aparitia unei unde de soc. viteza de propagare a flacarii este de 110 m/s. mai ieftine.Forme de energie folosite în termodinamica In urma aprinderii combustibilui ia nastere un centru local de reactii de oxidare intensa. denumit centru de flacara. Page 60 of 61 . se obtine o ardere detonanta care este o ardere rapida cu viteza de propagare a flacarilor de 10004000 m/s. Aceasta este o constanta fizica a amestecului si nu depinde de viteza amestecului sau de geometria arzatorului. de la un strat la altul. pentru rezolvare problemei stabilindu-se conventional ca temperatura de ardere reprezinta temperatura gazelor arse la evacuarea din spatiul in care are loc arderea. datorita pierderilor de caldura mai reduse spre exterior. Se observa ca odata cu cresterea excesului de aer sau in cazul arderii cu aer insuficient. cand l = 1.1). Viteza de propagare a fiecarui element din suprafata totala frontala a frontului de flacara are directia razei normale pe suprafata elementara si se numeste viteza normala de ardere uo. in conditii de exces de aer cu >1. viteza de ardere scade foarte rapid.

suprafetei reci din spatiul de ardere. de regula se situeaza intre limitele 1600 . in functie de tipul combustibilului. Pentru calculul temperaturii reale se tine seama de randamentul arderii. de pierderile din procesul de ardere inclusiv de energia termica transmisa prin radiatie.19000C si poate fi determinata analitic in functie de debitul de combustibil si capacitatile termice medii ale aerului si combustibilului.Forme de energie folosite în termodinamica Temperatura teoretica de ardere. Page 61 of 61 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful