CONL LIONIÐA IA{Ã

CL RIAC{ILNIA
IARSÃ ÎNTR-LN ACT
¡on-¡ucu CurugIuIe
PIRSOANILI
CONU¡ ¡EON¡DA, pensIonur - 6o de unI
COANA E¡¡M¡|A, consourLu IuI - ¸6 de unI
SA¡TA, sIujnIcu Ior
¡n BucureçLI, Iu ¡eonIdu
VersIune eIecLronIcù de ScrIpLorIum.ro
ILLp:JJwww.scrIpLorIum.ro
Actol I
(D odcie modestc de mchclc. În jund, lc drecptc, o
u¡c, lc stcnçc o jerecstrc. De-o pcrte ¡i de cltc c scenii
ccte un pct de culccre. În mijlocul odcii o mcsc
ìmprejurul ccreic sunt c¡ezcte sccune de pcie. Pe mcsc, o
lcmpc cu çcz, pe çlobul lcmpii un cbct-jour cusut pe
ccnctc. În plcnul ìntci, lc stcnçc, o sobc cu u¡c deschisc
¡i cu cc(itc tcciuni pclpcind. - Leonidc e ìn hclct, ìn
pcpuci ¡i cu scujic de nocpte, Ejimi(c ìn ccmizol, justc de
jlcnelc ro¡ie ¡i leçctc lc ccp cu tulpcn clb. Amcndoi de
torbc lc mcsc.)
SCINA I
LEDNIDA Açu, cum î(I spuseI, mù scoI înLr-o dImIneuzù, çI,
çLII obIceIuI meu, puI munu înLuI çI-nLuI pe 'Auroru
DemocruLIcù', sù vùz cum muI merge (uru. O descIIz... çI
ce cILesc? UILe, (Iu mInLe cu ucumu: '11Jz¸ ¡ùurur... u
cùzuL LIrunIu! VIvuL RepubIIcu!'
EIIMI)A AuzI coIo!
LEDNIDA RùposuLu dumneueI - nevusLù-meu u d-înLuI - nu
se scuIuse încù. Sur jos dIn puL çI-I sLrIg: 'ScouIù,
cocounù, çI Le bucurù, cù eçLI çI dumneuLu mumù dIn
popor; scouIù, c-u venIL IIberLuLeu Iu puLere!'
EIIMI)A
(cjirmctit)
EI!
LEDNIDA Cund uude de IIberLuLe, suIe çI dumneeI
rùposuLu dIn puL... cù eru repubIIcunù! ZIc: gùLeçLe-Le de-
grub', MI(uIe, çI... IuI çI noI pe Iu revuIu(Ie. Ne
îmbrùcùm, domnuIe, Irumos, çI o Iuùm repede pe jos
pun' Iu LeuLru... (Cu çrctitcte:) EI, cund um vùzuL... çLII
cù eu nu InLru Iu Idee cu unu cu douù...
EIIMI)A |I-uI gùsIL!... dumneuLu nu eçLI d-ùIu. EIeI! Cu
dumneuLu, bobocuIe, muI rur cInevu.
LEDNIDA OrI sù zIcI nu çLIu ce çI nu çLIu cum, cù udIcùLeIe
'ucu, unde eçLI Lu repubIIcun, (II purLe nu(IunII...'
EIIMI)A Aç!
LEDNIDA Dur, cund um vùzuL, um zIs çI eu: sù Le Iereuscù
Dumnezeu de IurIu poporuIuI!... Ce sù vezI, domnuIe?
SLeugurI, muzIcI, cIIoLe, LùmbùIùu, Iucru mure, çI Iume,
Iume,... de-(I veneu ume(euIù nu uILcevu.
EIIMI)A BIne cù n-um IosL în BucureçLI pe vremeu uIu!
Cum sunL eu nevrIcousù, Doumne IereçLe! Pù(eum uILe
uIeu...
LEDNIDA Bu nu zI usLu; puLeuI Lruge un ce proIIL.
(Schimbcnd tonul:) EI, cuL gundeçLI c-u (InuL LoIuI
revuIu(IeI?
EIIMI)A Punù seuru.
LEDNIDA
(zcmbind de c¡c ncititcte, cpoi cu seriozitcte)
TreI sùpLùmunI de zIIe, domnuIe.
EIIMI)A
(minuncndu-se)
Nu mù-nnebunI, soro!
LEDNIDA Ce Le gundeçLI dumneuLu, cù u IosL uçu un
bugudeI Iucru? ¡ù-(I Idee: ducù cIIur GuIIburdI, de-
ucoIo, de unde esLe eI, u scrIs uLuncI o scrIsoure cùLrù
nu(Iuneu romunù.
EIIMI)A
(cu interes)
Zùu?
LEDNIDA MuI e vorbù!
EIIMI)A AdIcù cum?
LEDNIDA VezI dumneuLu, I-u pIùcuL çI IuI cum um udus
noI IucruI cu un suI sub(Ire cu sù dùm exempIu EvropII,
çI s-u crezuL omuI duLor, cu un ce de poIILIcù, penLru cu
sù ne IIrILIseuscù...
EIIMI)A
(curiocsc)
Du'... ce spuneu în scrIsoure?
LEDNIDA
(cu importcn(c)
PuLru vorbe, numuI puLru, du' vorbe, ce-I drepL! UILe, (Iu
mInLe cu ucumu: 'Bruvos nu(Iune! HuIuI sù-(I IIe! Sù
LrùIuscù RepubIIcu! VIvuL PrIn(IpuLeIe UnILe!' $I jos
IscùIIL în orIgInuI 'GuIIburdI'.
EIIMI)A
(sctisjccutc)
ApoI, uLuncI ducù-I uçu, u vorbIL desLuI de Irumos omuI!
LEDNIDA HeIeI! UnuI e GuIIburdI: om, o duLù çI jumùLuLe!
(Cu mcndrie ¡i siçurcn(c:) EI! GIunLù IuLInù, domnuIe,
n-uI ce-I muI zIce. De ce u bùguL eI în rùcorI, gundeçLI, pe
Lo(I împùru(II çI pe Pupu de Iu Romu?
EIIMI)A
(mirctc)
$I pe Pupu de Iu Romu? AuzI, soro?
LEDNIDA Bu încù ce! ¡-u Lrus un LIgIeI, de I-u pIùcuL çI IuI.
Ce-u zIs Pupu - IezuIL, umInLerI nu-I prosL! - cund u vùzuL
cù n-o scouLe Iu cùpùLuI cu eI?... 'Mù, nene, ùsLu nu-I
gIumù; cu ùsLu, cum vùz eu, nu merge cu de cu IILecIne;
Iu muI bIne sù mù Iuu eu cu poIILIcù pe Iungù eI, sù mI-I
Iuc cumùLru.' $I de coIeu punù coIeu, Luru vuru, c-o II
Lunsù, c-o II rusù, I-u pus pe GuIIburdI de I-u boLezuL un
copII.
EIIMI)A
(cu ironie)
$I-u cunoscuL omuI nuçuI!
LEDNIDA VezI bIne!... Acu Iu spune, cum cu(I oumenI Le
buLe gunduI cù sù uIbù GuIIburdI?
EIIMI)A SumedenIe!
LEDNIDA O mIe, domnuIe, numu' o mIe.
EIIMI)A EI! ¡ugI cù mor! $I udIcù numu' cu o mIe sù...
LEDNIDA
(ìntrerupcnd-o)
Du, du' înLreubù-mù sù-(I spun ce IeI de oumenI sunL.
EIIMI)A Cevu LoL unuI çI unuI.
LEDNIDA ÁI muI prImu, domnuIe, uIeçI pe sprInceunù,
cure muI de cure, dù cu puçcu-n Dumnezeu; voIInLIrI,
mù rog: uzI uIcI, muIne-n ¡ocçunI, ce-um uvuL çI ce-um
pIerduL!
EIIMI)A EI! Açu du.
LEDNIDA $I Lo(I se-ncIInù Iu eI cu Iu CIrIsLos; de IuLuruI
IuI, sunL în sLure, LreI zIIe d-u runduI, sù nu mùnunce çI
sù nu beu, ducù n-or uveu ce.
EIIMI)A Ce spuI, soro?
LEDNIDA Ce-(I spuI eu, çI cuLe çI muI cuLe uILeIe çI muI çI.
EIIMI)A Bruvos!
(D micc pcuzc ¡i ccsccturi de cmcndouc pcr(ile.)
LEDNIDA TrebuIe sù IIe LurzIu, MI(uIe; ne cuIcùm?
EIIMI)A
(se scoclc ¡i se uitc lc cecs)
Douùspce LrecuLe, bobocuIe.
LEDNIDA
(sculcndu-se ¡i el ¡i merçcnd spre pctul din stcnçc)
VezI dumneuLu cum Lrece vremeu cu vorbu...
EIIMI)A
(dreçcndu-¡i pctul)
EI! Cum Ie spuI dumneuLu, sù LoL sLuI s-uscuI(I; cu dum-
neuLu, bobocuIe, muI rur cInevu.
LEDNIDA
(lc pct ¡i intrcnd sub plcpumc)
MI(o, uI zIs muLuIe IeLII sù vIe muIne muI de dImIneu(ù cu
sù Iucù IocuI?
EIIMI)A
(stinçcnd lcmpc)
Du. (Se-nchinc ¡i se c¡czc ìn pct lc drecptc.)
(Ddcic rcmcne luminctc numci de jlcccrc tcciunilor
din sobc.)
LEDNIDA
(dupc ce s-c ìntcrtit ìn pct pcnc sc-¡i jccc culcu¡ul, cu
sctisjcc(ie)
A! Auçu!
(Un moment pcuzc, ìn timp ce jieccre se c¡czc bine ìn
c¡ternutul scu.)
EIIMI)A
(din c¡ternut)
$I zI uçu cu GuIIburdI, 'uI?
LEDNIDA
(csemenec)
Açu zùu!... EI! muI dù-mI încù unuI cu eI, çI punù muIne
seuru, - nu-mI LrebuIe muI muIL, - sù-(I Iuc repubIIcù...
(Cu reçret:) Du' nu e! Du' o sù-mI zIcI cù cu înceLuI se
Iuce o(eLuI, orI cù muI rubdù, cù n-u InLruL zIIeIe-n suc.
(Cu tcrie:) D-upoI bIne, IruLe, punù cund LoL rubdù uzI,
rubdù muIne? Cù nu muI merge, domnuIe, s-u sùLuruL
poporuI de LIrunIe, LrebuIe repubIIcù!
EIIMI)A AdIcù, zùu, bobocuIe, de! Eu, cu mInLeu cu de Ie-
meIe, purdon sù Le-nLreb çI eu un Iucru: ce procopseuIù
ur II çI cu repubIIcu?
LEDNIDA
(minunct de-c¡c ìntrebcre)
EI! Bruvos! $-usLu-I bunù! Cum, ce procopseuIù? VezI usLu-I
vorbu: cup eI, mInLe ce-(I muI LrebuIe? ApoI,
încIIpuIeçLe-(I dumneuLu numuI un condeI, sLùI sù-(I
spuI: muI înLuI çI-nLuI cù ducù e repubIIcù, nu muI
pIùLeçLe nImIneu bIr...
EIIMI)A Zùu?
LEDNIDA Zùu... AI doIIeu cù IIeçLecure ceLù(eun Iu cuLe o
IeuIù bunù pe Iunù, Lo(I înLr-o eguIILuLe.
EIIMI)A PuroI?
LEDNIDA PuroI... Pur egzumpIu, eu...
EIIMI)A Pe Iungù pensIe?
LEDNIDA VezI bIne; pensIu e buçcu, o um dupù Iegeu u
vecIe, e drepLuI meu; muI uIes cund e repubIIcù, drepLuI
e sIunL: repubIIcu esLe gurun(Iuneu LuLuror drepLurIIor.
EIIMI)A
(cu toctc cprobcrec)
Açu du.
LEDNIDA $I uI LreIIeu, cù se Iuce çI Iege de murùLurI.
EIIMI)A Cum Iege de murùLurI?
LEDNIDA AdIcùLeIe cù nImInI sù nu muI uIbù drepL sù-çI
pIùLeuscù duLorIIIe.
EIIMI)A
(crucindu-se de mircre)
MuIcù PrecIsLù, Doumne! ApoI ducù-I uçu, de ce nu se Iuce
muI curund repubIIcù, soro?
LEDNIDA HeI! Te Iusù reuc(IonurII, domnuIe? ¡IreçLe, nu
Ie vIne Ior Iu socoLeuzù sù nu muI pIùLeuscù nImIneu bIr!
E uproupe de mInLeu omuIuI: de unde ur muI muncu eI
IeIurIIe cu IInguru?
EIIMI)A Açu e... du'... (Rejlectcnd mci cdcnc:) un Iucru
nu-n(eIeg eu.
LEDNIDA Ce Iucru?
EIIMI)A Ducù n-o muI pIùLI nImIneu bIr, soro, de unde or
sù uIbù ceLù(enII IeuIù?
LEDNIDA
(ìn luptc cu somnul)
Treubu sLuLuIuI, domnuIe, eI ce grIje ure? PenLru ce-I uvem
pe eI? E duLorIu IuI sù-ngrIjeuscù sù uIbù oumenII IeIurIIe
Iu vreme...
EIIMI)A Açu du... vezI, mIe nu-mI dùdeu-n gund. (Dupc o
pcuzc de rejlec(ie:) Ce bIne ur II! Unde dù Dumnezeu
oduLù sù o muI vedem ç-usLu, repubIIcù! (Leonidc ìncepe
sc sjorcie:) DormI, soro?... (Leonidc sjorcie-ncinte.) A
udormIL.
(Cocnc Ejimi(c se c¡czc pe o ureche ¡i cdocrme ¡i ec. -
Unul dupc miezul nop(ii sunc rcr ìn tecinctcte: pctru
bctci pentru sjerturi, cpoi o bctcie mci çrctc pentru
cecs. În orchestrc melodrcmc 'misterioso'. Cctetc mo-
mente pcuzc, dupc ccre s-cud ìn depcrtcre douc-trei
detuncturi de pu¡cc ¡i chiote surde, cpoi, cltele mci
multe ¡i striçcte mci distincte, ¡i ìncc o dctc.)
SCINA II
(Cocnc Ejimi(c se c¡czc pe o ureche ¡i cdocrme ¡i ec. -
Unul dupc miezul nop(ii sunc rcr ìn tecinctcte: pctru
bctci pentru sjerturi, cpoi o bctcie mci çrctc pentru
cecs. În orchestrc melodrcmc 'misterioso'. Cctetc mo-
mente pcuzc, dupc ccre s-cud ìn depcrtcre douc-trei
detuncturi de pu¡cc ¡i chiote surde, cpoi, cltele mci multe
¡i striçcte mci distincte, ¡i ìncc o dctc.)
EIIMI)A
(Se de¡tecptc ¡i se ridicc-n pct, pritind cu nedomirire
cctre u¡e ¡i ìntrebcnd cu necstcmpcr.)
CIne e? (Pcuzc.) CIne e? (Pcuzc, scre din pct, clecrçc re-
pede lc u¡c ¡i o ìncecrcc dccc e bine ìncuictc, cse-
menec lc jerecstrc, ¡i se-ntocrce mci pu(in ìnçrijctc sc
se c¡eze icr lc loc, jcccndu-¡i o cruce.) CIne çLIe ce-oI II
vIsuL!... (Se culcc ¡i c(ipe¡te icr, ìn orchestrc
melodrcmc, pcuzc, o scltc de detuncturi ¡i striçcte
ìnmul(ite, cococnc scre din pct cct colo.)... CIne e?...
(D pcuzc, merçe tremurcnd lc mcsc, ccutc p-
ìntunerec chibriturile ¡i cprinde lcmpc, jocrte
emo(ionctc, ìncecrcc ìncc o dctc u¡c, merçe ìn tcrjul
deçetelor lc dulcpul de hcine, ìl ìncuie repede, cc ¡i
cum cr ji prins pe cinetc ìn el, ¡i cscultc cu pclpitc(ie
ce se petrece ìncuntru, se uitc cpoi pe sub pcturi ¡i
prin tocte col(urile, stinçe lcmpc, se-nchinc ¡i se urcc
icr ìn pct.) Ce-o II ç-usLu? (Deodctc, s-cud o nouc scltc
¡i chiote prelunçite, cocnc Ejimi(c scre jos ¡i rcmcne
ìnmcrmuritc ìn piciocre cscultcnd, o cltc scltc ¡i
striçcte.) ¡eonIdo! (Zçomotul se repetc.) ¡eonIdo!
(Pcuzc, zçomotul se repetc cu putere, cococnc se re-
pede peste un sccun cu excspercre, se ìmpiedecc ¡i cc-
de peste pctul lui Leonidc.) ¡eonIdo!!!
SCINA III
LEDNIDA
(sculcndu-se din somn spcimcntct)
AI! Ce e?
EIIMI)A ¡eonIdo! ScouI' cù-I Ioc, ¡eonIdo!
LEDNIDA
(sperict)
Unde-I Ioc?
EIIMI)A ScouI' cù-I revuIu(Ie, bùLùIIe mure uIurù!
LEDNIDA Aç! Vorbù sù IIe! Ce Le pomeneçLI vorbInd, dom-
nuIe?
EIIMI)A BùLùIIe Iu pourLù, soro: pIsLouIe, puçLI, LunurI,
¡eonIdo, (IpeLe, cIIoLe, Iucru mure, de um sùrIL dIn
somn!
LEDNIDA
(lucnd-o cu bini¡orul)
MI(uIe, nu-I nImIcu; çLII cum esLe dumneuLu nevrIcousù,
unde um vorbIL LouLù seuru de poIILIcù, L-eI II cuIcuL çI cu
Iu(u-n sus çI uI vIsuL cIne çLIe ce.
EIIMI)A
(impccientctc)
¡eonIdo, deçLeupLù sunL eu ucumu?
LEDNIDA ApoI de! MI(uIe, usLu dumneuLu çLII.
EIIMI)A
(ctinsc)
Bruvos, bobocuIe! Nu m-uçLepLum cu LocmuI dumneuLu sù
Le pronun(I cu uçu IIuzII în conLru meu; Le credeum muI
uILIeI... îmI pure rùu!... Cocoune ¡eonIdo, sunL
deçLeupLù; um uuzIL cum Le-uuz çI m-uuzI... revuIu(Ie,
bùLùIIe mure!
LEDNIDA BIne, MI(uIe, sLùI, nu Le ImporLu degeubu. De
cund m-uI deçLepLuL pe mIne, uI muI uuzIL cevu?
EIIMI)A Nu.
LEDNIDA ApoI de! Cum vIne Lreubu usLu. Spune muLuIe...
EIIMI)A
(ccm ìn nedomirire)
De, soro, çLIu çI eu?
LEDNIDA ApoI, vezI? Dur... s-o muI Iuùm çI pe purLeu
uIIuILù, sù vedem ce-uI sù muI zIcI. BIne, cIIur revuIu(Ie
sù II IosL, sù zIcem;... nu çLII dumneuLu cù n-ure nImInI
voIe sù descurce IocurI în oruç? E ordIn de Iu poII(Ie...
EIIMI)A
(cprocpe rcscontinsc)
De! BobocuIe, sù zIc çI eu cum zIcI, cù dupù cum Ie spuI
dumneuLu, unu çI cu unu Iuc douù, n-ure de unde sù Le
muI upuce omuI... (Stcnd lc çcnduri ¡i icr ìndoindu-
se:) Du' bIne, soro, um uuzIL, um u-u-zIL; cum s-uuz ce
nu eru? Ce-um uuzIL ducù nu eru nImIcu?
LEDNIDA EI! DomnuIe, cuLe d-usLeu n-um cILIL eu, n-um
pùr în cup! GIumeçLI cu omuI! Se-nLumpIù... (cu tonul
unei teorii siçure:) cù IIIncù de ce? O sù mù-nLrebI...
OmuI, bunIourù, de pur egzumpIu, dInLr-un nu-çLIu-ce
orI cevu, cum e nevrIcos, de curIozILuLe, InLrù Iu o Idee; u
InLruL Iu o Idee? ¡unducsIu guLu; eI! çI dupù uIu, dIn Iun-
ducsIe cude în IpoIondrIe. Pe urmù, IIreçLe, çI nImIcu
mIçcù.
EIIMI)A ComedIe, soro! (Minuncndu-se:) Açu o II!
LEDNIDA BunIourù çI Iu dumneuLu ucumu, o IpoIondrIe
LrecùLoure; nu-I nImIcu... HuI sù ne cuIcùm: noupLe
bunù, MI(uIe.
EIIMI)A NoupLe bunù. (Încc nedomiritc ocrecum, stinçe
lcmpc ¡i se tcrc ìn pct.)
LEDNIDA
(dupc o pcuzc)
Nu Le muI cuIcu cu Iu(u-n sus, MI(uIe, cù Iur vIsezI.
(Cococnc s-c¡czc p-o ureche, ìn odcie ìntunerec, ìn
orchestrc melodrcmc, o pcuzc, dupc ccre d-odctc se
cud ìn depcrtcre chiote, striçcte ¡i detuncturi.)
SCINA IV
EIIMI)A AI uuzIL?
LEDNIDA AI uuzIL?
(Amcndoi, d-odctc, se ridicc ìnjiorc(i. Zçomotul s-
cpropie.)
EIIMI)A
(scrind din pct)
E Idee, ¡eonIdo?
LEDNIDA
(cu spcimc)
AprInde Iumpu... (Scre ¡i el din pct.)
(Zçomotul mci cprocpe.)
EIIMI)A
(cprinzcnd lcmpc)
E IunducsIe, bobocuIe?
LEDNIDA
(tremurcnd)
Nu-I Iucru curuL, MI(uIe!
(Zçomotul tot mci tcre.)
EIIMI)A E IpoIondrIe, soro?
(Zçomotul cre¡te mereu.)
LEDNIDA E prImejdIe mure, domnuIe! Ce sù IIe?
EIIMI)A Ce sù IIe? DumneuLu nu vezI, ce sù IIe?
RevuIu(Ie, bùLùIIe mure, ¡eonIdo!
LEDNIDA BIne, IruLe, revuIu(Ie cu revuIu(Ie, du' nu-(I spu-
seI cù nu-I voIe de Iu poII(Ie sù duI IocurI în oruç?
(Zçomotul cre¡te ìncinte.)
EIIMI)A
(tremurcnd)
VoIe, ne-voIe, uuzI?
LEDNIDA
(csemenec)
Auz; du' nu e, nu se pouLe sù IIe revuIu(Ie... CuLù vreme
sunL uI noçLrI Iu puLere, cIne sù sLeu sù Iucù revuIu(Ie?
EIIMI)A De! ¡nLreubù-mù sù Le-nLreb... (Zçomot mcre.)
AuzI?
LEDNIDA Unde mI-esLe guzeLu? (nertos:) cù ducù o II sù
IIe revuIu(Ie, LrebuIe sù spuIe Iu 'UILIme çLIrI'. Unde mI-e
guzeLu? (Merçe lc mcsc, ic çczetc, ì¡i cruncc ochii pe
pcçinc c treic ¡i dc un (ipct.) A!
EIIMI)A EI!
LEDNIDA
(pierdut)
Nu e revuIu(Ie, domnuIe, e reuc(Iune; uscuILù: (cite¡te
tremurcnd:) 'Reuc(Iuneu u prIns Iur Iu IImbù. Cu un
sLrIgoI în înLunere, eu sLù Iu pundù uscu(Indu-çI gIeureIe
çI uçLepLund momenLuI oporLun penLru poILeIe eI
unLInu(IonuIe... Nu(Iune, III deçLeupLù!' (cu dezolcre:) $I
noI dormIm, domnuIe!
EIIMI)A
(csemenec)
CIne sLrIcù, soro, ducù nu mI-uI cILIL guzeLu de cu seuru!
(Zçomot tcre.)
LEDNIDA
(prcpcdit)
$I pe mIne mù çLIu Lo(I reuc(IonurII cù sunL repubIIcun, cù
sunL penLru nu(Iune.
EIIMI)A
(tremurcnd ¡i ìncepcnd sc plcnçc)
Ce-I de IùcuL, soro?
LEDNIDA
(stcpcnindu-se cc sc-i jccc curcj)
Nu Le sperIu, MI(uIe, nu Le sperIu...
(Sclte ¡i chiote jocrte cpropicte.)
EIIMI)A ¡uLe, soro, pune munu.
(Amcndoi trcç cecr¡cjurile din pcturi ìn mijlocul ccsii,
çolesc dulcpul, scrinul, ¡i jcc douc leçcturi mcri, cpoi
bcriccdeczc u¡c cu pcturile ¡i cu mobilele.)
LEDNIDA
(lucrcnd)
Mergem Iu gurù prIn dosuI CIçmegIuIuI, çI pIecùm punù-n
zIuù cu LrenuI Iu PIoIeçLI... AcoIo nu muI mI-e IrIcù: sunL
înLre uI meI! RepubIIcunI Lo(I, sùrucII!
(Zçomot ¡i mci cprocpe.)
EIIMI)A
(ìnçrozitc, oprindu-se din lucru ¡i cscultcnd)
Soro! Soro! AuzI dumneuLu? ZuvrugIII vIn încouce!
LEDNIDA
(csemenec)
Auz... (Tremurc.) $I cum sunL eu deocIIuL, drepL uIceu vIn,
sù ne dùrume cusu.
EIIMI)A
(ìndoindu-se de çenunchi ¡i ìneccndu-se)
Nu-mI spune, soro, cù mor!
LEDNIDA ¡ù IuLe, IuLe!
(Zçomotul ¡i mci cprocpe, Leonidc ccde-n çenunchi.)
EIIMI)A Soro, mor! A InLruL în uII(u nousLrù...
LEDNIDA SLInge Iumpu!
(Cococnc sujlc iute ìn lcmpc, zçomotul este sub jeres-
tre. Amcndoi sunt trcsni(i. D pcuzc, zçomot ¡i cpoi
cctetc bctci ìn u¡c d-cjcrc.)
EIIMI)A
(¡optind)
SunL Iu uçù.
LEDNIDA ALuL mI-u IosL!... Nu Le mIçcu. (ßctcile se repetc
mci tcre, zçomotul s-c ccm depcrtct.) Sù ne uscundem
în duIup...
EIIMI)A Sù Iùsùm cuIubuIucuI çI sù sùrIm pe IereusLrù...
LEDNIDA Dur ducù or II InLruL în curLe?
(ßctcile ìn u¡c se ìndesesc cu nercbdcre, zçomotul se
depcrteczc mereu.)
UN GLAS DE IEMEIE
(d-cjcrc)
Dur usLu, comedIe!
EIIMI)A
(cu uimire, pleccndu-se spre u¡c s-csculte)
'AI?
LEDNIDA
(oprind-o)
SL! Nu Le mIçcu!
(Pumni tcri ìn u¡c, zçomotul ¡i mci depcrte.)
GLASUL
(d-cjcrc)
EI! Doumne! (Striçcnd:) ConI(ù!
EIIMI)A
(uimitc)
E sIujnIcu, ¡eonIdo, SuILu.
(Chiotele ¡i ìmpu¡ccturile d-cbic se mci cud jocrte de-
pcrte.)
LEDNIDA SL! Purcù s-u muI depùrLuL zuveru!
(ßctci despercte ìn u¡c.)
GLASUL
(d-cjcrc)
DescIIde, cocounù, sù Iuc IocuI. (D pcuzc. Leonidc ¡i
Ejimi(c cscultc uimi(i, ne¡tiind ce sc creczc.) VuI de
mIne! Nu-I bunù usLu! A pù(IL boIerII cevu!
EIIMI)A E SuILu... (Vrec sc mecrçc lc u¡c.)
LEDNIDA
(oprind-o)
SL! Nu descIIde o duLù cu cupuI!
EIIMI)A
(nemciputcnd rcbdc ¡i zmucindu-se)
TrebuIe sù descIIz, soro, cù-ncepe dobILoucu sù (Ipe çI-I
muI rùu: ne dù de goI Iu zuvrugII!
(ßctci din tocte puterile ìn u¡c.)
LEDNIDA
(comprimcndu-¡i inimc ¡i cu un ton de supremc resiç-
ncre)
DescIIde!
EIIMI)A
(merçcnd ìn tcrjul deçetelor lc u¡c, ìntrecbc cu çurc
jumctcte)
CIne e?
GLASUL
(d-cjcrc)
Eu, cocounù; um venIL sù Iuc IocuI.
EIIMI)A
(stc un minut lc ìndoiclc, cpoi se hotcrc¡te ¡i, dcnd ìn
lcturi bcriccdc, deschide, ¡i cu çlcsul clterct)
HuIde, InLrù.
(În odcie e ìntunerec. Cocnc Ejimi(c (ine piept Scjtii lc
u¡c.)
SCINA V
EIIMI)A
(mi¡cctc, cu tonul misterios)
Ce-I uIurù, SuILo?
SAITA
(ccre c intrct cu un brc( de lemne)
BIne, cocounù, ce sù IIe! Du' pun-ucumu n-um puLuL
încIIde ocIII: LouLù noupLeu u IosL musù mure Iu bùcunuI
dIn coI(; ucu d-ubIu s-u spurL cIeIuI. AdIneuorI u LrecuL
p-uIcI vreo cu(Ivu, se duceuu ucusù pe douù cùrùrI; eru çI
Nue ¡pIngescu, IpIsLuLuI, beuL IrunL; cIIuIu çI Lrùgeu Iu
pIsLouIe... obIceI mILocùnesc.
LEDNIDA
(nedomirit)
Ce obIceI?
SAITA $LII, u IùcuL oumenII cIeI, c-useurù u IosL IùsuLu sec-
uIuI.
EIIMI)A
(ìnsenincndu-se ¡i prinzcnd limbc, cctrc Leonidc cu
umor)
A IosL IùsuLu, secuIe!
LEDNIDA
(ìmbcrbctct)
EI vezI? (Plin de triumjul teoriei:) ToL vorbu meu, dom-
nuIe! OmuI, bunIourù, de pur egzumpIu, dInLr-un nu-
çLIu-ce orI cevu, cum e nevrIcos, de curIozILuLe, InLrù Iu o
Idee; u InLruL Iu o Idee? ¡unducsIu e guLu; eI! $I dupù uIu,
dIn IunducsIe cude în IpoIondrIe. (Cctre cococnc:)
VùzuçI?
EIIMI)A
(cu chej)
EI! Soro! Purcù zIceuI cù nu e voIe de Iu poII(Ie sù se deu cu
pIsLouIe în oruç?
LEDNIDA
(siçur)
ApoI bIne, nu vezI dumneuLu cù uIcI u IosL cIIur poII(Iu în
persounù...
EIIMI)A EI, bobocuIe, upùI cum Ie çLII dumneuLu LouLe,
muI rur cInevu! (Aprinde lcmpc.)
(Amcndoi sunt jocrte teseli. Scjtc rcmcne ìncremenitc
tczcnd rcsturncrec odcii.)
(Cortinc)

0 sobii cu usa deschisii ~i cu c/uiua tiiciuni palpaind. si. 0 u~a. ca era republicana! Zic: gateste-te de- ..fusta de flanelii rosie si leqaiii la cap cu tulpan alb.) SCENAI LEONIDA Asa. 'in papuci ~i cu scufia de noapte. rna scol intr-o dimineaza.Leonida e 'in halat. stii obiceiul meu. tiu minte ca acuma: '11/23 Faurar a cazut tirania! Vivat Republica!' EFIMITA Auzi colo! LEONIDA Raposata dumneaei . Amiindoi de uorbii la masa. 0 lampii cu gaz. la dreapta. LEONIDA Cand aude de lib ertate .nu se sculase inca.. in planui intiii.nevasta-mea a d-intai . si te bucura. la stimqa 0 fereastra. in fund. E1. ca esti si dumneata mum a din popor. Efimiia 'in camizol. Sar jos din pat si-i strig: 'Scoala.Actul I (0 odaie modestii de mahala. cocoana. cum iti spusei. c-a venit libertatea la putere!' EFIMITA (afirmativ) ·. la sttuiqa. De-o parte si de alta a scenii cote un pat de culcare. pe globul liimpii un abat-jour cusut pe canava. 0 deschiz si ce citesc? Uite. . scoala. sa vaz cum mai merge tara. Pe masa. pui mana lntai si-ntai pe 'Aurora Democratica'. in mijlocul odiiii 0 masa imprejurul careia sunt asezaie scaune de paie. sale si dumneei raposata din pat .

Ehei! Ca dumneata. domnule.. Iume. deacolo. ca adicatele 'acu. . de unde este el..grab'. chiote. LEONIDA (zambind de asa naivitate. am zis si eu: sa te fereasca Dumnezeu de furia poporului!.. a scris atunci 0 scrisoare catra ...' EFIMITAA§! LEONIDA Dar. Ne imbracam.. si Iume. Iucru mare. LEONIDA Ori sa zici nu stiu ce si nu stiu cum. ca a fost asa un bagadel Iucru? Fa-ti idee: daca chiar Galibardi. soro! LEONIDA Ce te gandesti dumneata. EFIMITA (minunimdu-se) Nu ma-nnebuni. .. bobocule.. domnule. si.... frumos. Ce sa vezi. cand am vazut. apoi eu seriozitate) Trei saptamani de zile.. dumneata nu esti d-aia. EFIMITA Ti-ai gasitl. cat gfmdesti c-a tinut toiul revulutiei? EFIMITA Pana seara. de-ti venea ameteala nu altceva. puteai trage un ce profit. si 0 luam repede pe jos pan' Ia teatru . hai si noi pe Ia revulutie. cand am vazut . unde esti tu republican. Doamne fereste! Pateam alte aIea .. stii ca eu nu intru Ia idee cu una cu doua . muzici. LEONIDA Ba nu zi asta. Mitule. (Cu gravitate:) Ei. tii parte natiunii . EFIMITA Bine ca n-am fost In Bucuresti pe vremea aia! Cum sunt eu nevricoasa. mai rar cineva. tambalau. domnule? Steaguri... (Schimbtind tonul:) Ei. .

atunci daca-i asa. ca un ce de politica. da' vorbe.. 0 data si jumatate! (Cu mitndrie si siqurantiu ) Ei! Gianta latina. numai patru. De ce a bagat el in racori. soro? . tiu minte ca acuma: 'Bravos natiunel Halal sa-ti fie! Sa traiasca Republica! Vivat Printipatele Unite!' Si jos iscalit In original 'Galibardi'. domnule. ce-i drept! Uite. EFIMITA (curioasii) Da' . i-a placut si lui cum am adus noi lucrul cu un suI subtire ca sa dam exemplu Evropii. EFIMITA (eu in teres) Zau? LEONIDA Mai e yorba! EFIMITA Adica cum? LEONIDA Vezi dumneata.. EFIMITA (satisfacuta) Apoi. gandesti. n-ai ce-i mai zice. ce spunea In scrisoare? LEONIDA (eu importantii) Patru vorbe. pe toti imparatii si pe Papa de la Roma? EFIMITA (miratti) Si pe Papa de la Roma? Auzi. si s-a crezut omul dator. pentru ca sa ne firitiseasca .natiunea romana.. a vorbit destul de frumos omul! LEONIDA Hehei! Unul e Galibardi: om..

ce-am avut si ce-am pierdut! EFIMITA Ei! Asa da.iezuit. trei zile d-a randul. volintiri. aminteri nu-i prost! . I-a pus pe Galibardi de i-a botezat un copil.. LEONIDA (intreruptind-o) Da. numa' 0 mie. EFIMITA (eu ironie) ~i-a cunoscut omul nasul! LEONIDA Vezi binel. ia mai bine sa rna iau eu cu politica pe langa el. de hatarul lui. da cu pusca-n Dumnezeu. domnule. soro? . . alesi pe sprinceana. nene. cum vaz eu. rna rog: azi aici. 0 EFIMITA Ei! Fugi ca mor! Si adica numa' cu mie sa . tura vura.cand a vazut ca n-o scoate la capatai cu el? . care mai de care. de i-a placut si lui. c-o fi rasa. LEONIDA Ai mai prima. Ce-a zis Papa . sunt in stare.. sa mi-l fac cumatru. daca n-or avea ceo EFIMITA Ce spui. asta nu-i gluma: cu asta. LEONIDA Si toti se-nchina la el ca la Christos. da' intreaba-ma sa-ti spun ce fel de oameni sunt. c-o fi tunsa. nu merge ca de cu fitecine. 'Ma. sa nu manance si sa nu bea.LEONIDA Ba inca ce! I-a tras un tighel. EFIMITA Ceva tot unul si unul...' Si de colea pana colea. cam cati oameni te bate gandul ca sa aiba Galibardi? EFIMITA Sumedenie! LEONIDA 0 mie. maine-n Focsani. Acu ia spune. domnule.

'in timp ce fiecare se asaza bine 'in asternutul sau.. LEONIDA (la pat ~i intrtind sub plapumii) Mito. ca dumneata. Mitule. (Se-nchinii ~i se asaza 'inpat la dreapta. LEONIDA (sculimdu-se si el ~i merqtind spre patul din stiinqa) Vezi dumneata cum trece vremea cu vorba . EFIMITA Bravos! (0 mica paurii si cascaturi de amimdouii piirtile.) . EFIMITA (dreqiuuiu-si patul) Ei! Cum Ie spui dumneata. ne culcam? EFIMITA (se scoalii si se uita la ceas) Douaspce trecute.) LEONIDA Trebuie sa fie tarziu. ai zis matale fetii sa vie maine mai de dimineata ca sa faca focuI? EFIMITA (stinqttnd lamp a) Da. mai rar cineva.LEONIDA Ce-ti spui eu. bobocuIe. sa tot stai s-asculti.) LEONIDA (dupii ce s-a inoartit 'inpat ptmii sa-~ifaca culcusul.. si cate si mai cate altele si mai si. bobocule.) (Odaia riimime luminatii numai de flacara tiiciunilor din sobii. cu sa tisfac tie) A! Aasal (Un moment pauzii.

EFIMITA Pe langa pensie? LEONIDA Vezi bine. pana cand tot rabda azi.. s-a saturat poporul de tiranie. frate. . ca n-a intrat zilele-n sac. Par egzamplu. si pana maine seara. inchipuieste-ti dumneata numai un condei. cu mintea ca de femeie. (Cu regret:) Da' nu e! Da' 0 sa-mi zici ca cu incetul se face otetul. EFIMITA Zau? LEONIDA Zau . pensia e basca.. Ei! mai da-mi inca unul ca el..) D-apoi bine. . AI doilea ca fiestecare cetatean ia cate leafa buna pe luna.EFIMITA (din asternut) Si zi asa cu Galibardi. 'ai? LEONIDA (asemenea) Asa zaul. ori ca mai rabda. .sa-ti fac republica . ce procopseala? Vezi asta-i vorba: cap ei. EFIMITA Parol? LEONIDA ParoL.. trebuie republica! EFIMITA Adica. 0 0 am dupa legea a . rabda maine? Ca nu mai merge. (Cu tarie.. domnule. bobocule.nu-mi trebuie mai mult.. zau. pardon sa te-ntreb si eu un lucru: ce procopseala ar fi si cu republica? LEONIDA (minunat de-usa intrebare) Ei! Bravos! ~-asta-i bunal Cum. eu . stai sa-ti spui: mai intai si-ntai ca daca e republica.. minte ce-ti mai trebuie? Apoi... toti intr-o egalitate. de! Eu. nu mai plateste niminea bir .

LEONIDA Si al treilea... (Dupii 0 pauzii de reflectiet) Ce bine ar fi! Unde da Dumnezeu .. EFIMITA (eu toata aprobarea) Asa da.. (Reflectand mai ad/met) un lucru nu-nteleg eu.. EFIMITA (erueindu-se de mirare) Maica Precista. Doamne! Apoi daca-i asa... da' . de ce nu se face mai curand republica. mai ales cand e republica. nu Ie vine lor la socoteaza sa nu mai plateasca niminea bir! E aproape de mintea omului: de unde ar mai manca ei lefurile cu lingura? EFIMITA Asa e. ca se face si lege de muraturi.veche. vezi. domnule. dreptul e sfant: republica este garantiunea tuturor drepturilor. domnule? Fireste. soro? LEONIDA Hei! Te lasa reactionarii. LEONIDA Ce lucru? EFIMITA Daca n-o mai plati niminea bir. EFIMITA Cum lege de muraturi? LEONIDA Adicatele ca nimini sa nu mai aiba drept sa-si plateasca datoriile. mie nu-mi dadea-n gand.. de unde or sa aiba cetatenii leafa? LEONIDA (in luptii eu somnul) Treaba statului. soro. EFIMITA Asa da . el ce grije are? Pentru ee-l avem pe el? E datoria lui sa-ngrijeasca sa aiba oamenii lefurile la vreme . e dreptul meu.

(0 pauza. dupii care s-aud 'in departure douii-trei detuniituri de pusca si chiote surde. ~i 'inca 0 datii. altele mai multe ~i striqate mai distincte. altele mai multe ~i striqate mai distincte. pauza. merge tremurtind la masa. (Leonida sforiiie-nainte. foarte .) Cine e? (Pausii. Cateoa momente pauza. apoi 0 bataie mai grava pentru ceas. cocoana sare din pat cat colo.) Cine e? (Pauza.. Unul dupii miezul noptii sunii rar 'in oecinatate: patru biitiii pentru sferturi.. (Coana Efimiia se asaza pe 0 ureche ~i adoarme si ea.) SCENAII (Coana Efimiia se asaza pe 0 ureche si adoarme ~i ea. republica! (Leonida incepe sa sforiiiei) Dormi. 0 saliiii de detuniituri ~i striqate inmuliiie. privind cu nedomirire catre use si intrebtind cu neastiimpiir.) Cine stie ce-oi fi visatL. soro? .) EFIMITA (Se desteaptii ~i se ridica-n pat..odata sa 0 mai vedem s-asta. asemenea la fereastrii.facandu-~i 0 cruce. Cateoa momente pauzd. apoi 0 bataie mai grava pentru ceas. si 'inca 0 data.) . in orchestra melodrama 'misterioso'. apoi. (Se culcii si aiipeste iar. ~i se-ntoarce mai putin 'ingrijata sa se aseze iar la loc. Unul dupii miezul noptii suna rar 'in vecinatate: patru biitii! pentru sferturi. sare din pat. in orchestra melodrama 'misterioso'... alearqii repede la u~a si 0 incearcii dacii e bine incuiatii.) A adormit. Cine e? . 'in orchestra melodrama. apoi. cauta pintunerec chibriturile si aprinde lamp a. dupii care s-aud 'in departure douii-trei detuniituri de pusca ~i chiote surde.

cocoana se repede peste un scaun cu exasperare. incearca 'inca 0 data usa. merge 'in uarjul degetelor la dulapul de haine.) Leonido! (Zgomotul se repeta. co ana Efimiia sare jos ~i riimtine inmarmuritii 'in picioare ascultiind. domnule? EFIMITA Batalie la poarta. de am sarit din somn! LEONIDA (luand-a cu binisorul) Mitule.) Leonido! (Pauza. soro: pistoale. ehiote. nu-i nimiea.emotionata. stii eum este dumneata nevricoasa. se uitii apoi pe sub paturi ~i prin toate colturile. pusti.) Leonido!!! SCENAIII LEONIDA (sculimdu-se din somn spiiimiintat) Ai! Ce e? EFIMITA Leonido! Seoal' ca-i foe. s-aud 0 noua salud. II incuie repede. stinge lampa. Leonido. si chiote prelungite. Leonido! LEONIDA (speriat) Unde-i foe? EFIMITA Seoal' ca-i revulutie. lueru mare. ca ~i cum ar fi prins pe cine va 'in el. tunuri.) Ce-o fi s-asta? (Deodatii. se impiedeca si cade peste patullui Leonida. si ascultii cu palpiiaiie ce se petrece iniiuntru. 0 alta salua ~i striqiite. . se-nchinii si se urea iar 'inpat. tipete. batalie mare afaral LEONIDA A§! Verba sa fie! Ce te pomenesti vorbind. zgomotul se repeta cu putere.

stai. sa zicem..... una si cu una fac doua. chiar revulutie sa fi fost. sa zic si eu cum zici.unde am vorbit toata seara de politica. ca dupa cum Ie spui dumneata. vezi? Dar . asta dumneata stii.. desteapta sunt eu acuma? LEONIDA Apoi de! Mitule. t -ei fi culcat si cu fata-n sus si ai visat cine stie ceo EFIMITA (impacientaiii) Leonido.. Cocoane Leonido.. batalie mare! LEONIDA Bine. .. Spune mataIe . imi pare raul.. te credeam mai altfel. Mitule. EFIMITA (aproape riisconuinsa) De! BobocuIe.. De cand m-ai desteptat pe mine. stiu si eu? LEONIDA Apoi.. s-o mai luam si pe partea ailalta. n-are de unde sa te mai apuce omul. sa vedem ce-ai sa mai zici. Bine. (Stand la qtinduri si iar indoindu- . am auzit cum te-auz si m-auzi . bobocuIe! Nu m-asteptam ca tocmai dumneata sa te pronunti cu asa iluzii In contra mea.. soro. revulutie. nu te importa degeaba. EFIMITA (a tins a) Bravos. ai mai auzit ceva? EFIMITANu.... LEONIDA Apoi de! Cum vine treaba asta. nu stii dumneata ca n-are nimini voie sa descarce focuri In oras? E ordin de Ia politie . EFIMITA (cam 'in nedomirire) De. sunt desteapta.

.) LEONIDA (dupii 0 pauzii) Nu te mai culca cu fata-n sus.se:) Da' bine.. 0 pauzii.) s- . am a-u-zit. (inca nedomiritii oarecum.) Asa 0 fi! LEONIDA Bunioara si la dumneata acuma. soro. Mitule. de curiozitate. fireste. a intrat la 0 idee? Fandacsia gata. 'in odaie intunerec. striqate ~i detuniituri..) SCENAIV EFIMITA Ai auzit? LEONIDA Ai auzit? (Amtindoi. dintr-un nu-stiu-ce ori ceva. EFIMITA Comedie. am auzit. Hai sa ne culcam: noapte buna. soro! (Minuniuuiu-se.. de par egzamplu. dupii care d-odatii se aud 'in departure chiote. ei! si dupa aia. se ridica infiorati. Zgomotul apropie. Omul. Pe urrna. bunioara. d-odata.. intra la 0 idee. (cu tonul unei teorii sigure:) ca fiinca de ce? 0 sa ma-ntrebi . ca iar visezi. (Cocoana s-asaza p-o ureche. cate d-astea n-am citit eu. Mitule. din fandacsie cade In ipohondrie. EFIMITA Noapte buna. nu-i nimica . cum e nevricos. n-am par In cap! Glumesti cu omul! Se-ntampla . 0 ipohondrie trecatoare. stinge lamp a si se vara 'inpat. si nimica misca. 'in orchestra melodrama. cum s-auz ce nu era? Ce-am auzit daca nu era nimica? LEONIDA Ei! Domnule..

frate. revulutie ca revulutie.EFIMITA (sarind din pat) E idee. auzi? LEONIDA (asemenea) Auz..) EFIMITA (aprinzand lamp a) E fandacsie.) (Zgomotul mai aproape.. nu se poate sa fie revulutie . Mitulel (Zgomotul tot mai tare. bobocule? LEONIDA (tremurtind) Nu-i lucru curat.) LEONIDA E primejdie mare. ce sa fie? Revulutie. ne-voie. Cata vreme sunt ai nostri la putere.) EFIMITA E ipohondrie. batalie mare. da' nu-ti spusei ca nu-i voie de la politie sa dai focuri In oras? (Zgomotul creste inainte. Leonido? LEONIDA (eu spaima) Aprinde lampa .) EFIMITA (tremurtind) Voie.. domnule! Ce sa fie? EFIMITA Ce sa fie? Dumneata nu vezi. Leonido! LEONIDA Bine. (Sare ~i el din pat. cine sa stea sa faca revulutie? . da' nu e.. soro? (Zgomotul creste mereu.

soro? LEONIDA (stiiptinindu-se ea sa-ifaea euraj) Nu te speria. daca nu mi-ai citit gazeta de cu seara! (Zgomot tare.) LEONIDA Unde mi-este gazeta? (nervos:) ca daca 0 fi sa fie revulutie.) A! EFIMITAEi! LEONIDA (pierdut) Nu e revulutie. 'i~iarunca oehii pe pagina a treia si dii un tipat.. domnule. nu te speria . ca sunt pentru natiune. ea sta la panda ascutindu-si ghearele si asteptand momentul oportun pentru poftele ei antinationale .EFIMITA De! Intreaba-ma Auzi? sa te-ntreb . soro. (Zgomot mare. Natiune. Unde mi-e gazeta? (Merge la masa. Mitule. asculta: (citeste tremurtind. e reactiune.) 'Reactiunea a prins iar la limba.) LEONIDA (prapadit) Si pe mine rna stiu toti reactionarii ca sunt republican.. trebuie sa spuie la 'Ultime stiri'. Ca un strigoi In intunere. ia gazeta. fii desteapta!' (eu dezolare:) Si noi dormim. EFIMITA (tremurtind si inceptuui sa pl/tnq«) Ce-i de facut. domnule! EFIMITA (asemenea) Cine strica.... ..

drept aicea vin. ~ifac douii Ieqiituri mari. Amitndoi sunt trasniti. sa ne darame casa. ca mor! LEONIDA Fa iute. si plecam pana-n ziua cu trenulla Ploiesti .(Salve si chiotefoarte apropiate. (Amimdoi trag cearsafurile din paturi 'in mijlocul casii. soro. apoi baricadeaza usa cu paturile ~i cu mobilele. zgomotul este sub ferestre.. oprindu-se din lucru ~i ascultitnd) Soro! Soro! Auzi dumneata? Zavragiii vin incoacel LEONIDA (asemenea) Auz.) EFIMITA Soro. mor! A intrat In ulita noastra .) LEONIDA (lucrtind) Mergem la gara prin dosul Cismegiului. Leonida cade-n genunchi.. (Tremurii. golesc dulapul.) EFIMITA (lngrozita. soro.. iute! (Zgomotul si mai aproape. zgomot si apoi cateoa biitiii 'in usa d-afara.. EFIMITA (indoindu-se de genunchi si inecandu-se) Nu-mi spune. LEONIDA Stinge lampa! (Cocoana sufli: iute 'in lamp a. 0 pauza.) Si cum sunt eu deochiat.) EFIMITA lute. scrinul.) EFIMITA . saraciil (Zgomot si mai aproape. Acolo nu mai mi-e frica: sunt intre ai mei! Republicani toti. pune mana...

plectmdu-se spre u~a s-aseulte) 'Ai? LEONIDA (oprind-o) St! Nu te misca! (Pumni tari 'in u~a.) d-abia se mai audfoarte de- LEONIDA St! Parca s-a mai departat zavera! (Biitii! desperate 'in usa. EFIMITA Sa lasam calabalacul si sa sarim pe fereastra . zgomotul si mai departe. comedie! EFIMITA (eu uimire.) . (Biitiiik: se repeta mai tare.) Sa ne ascundem In dulap . Nu te misca. LEONIDA Dar daca or fi intrat In curte? (Batiiile 'in u~a se indesesc eu neriibdare. zgomotul s-a cam departat.) UN GLAS DE FEMEIE (d-afarii) Dar asta. (Chiotele si impuscaturile parte.) GLASUL (d-afarii) Ei! Doamne! (Striqtmd:) Conita! EFIMITA (uimitii) E slujnica.. LEONIDA Atat mi-a fost!.. Leonido.(soptind) Sunt la u§a... zgomotul se departeaza mereu.. Safta. .

EFIMITA (stii un minut la indoiala. . si eu glasul alterat) Haide. Leonida si Efimiia ascultii uimiii.) LEONIDA (comprimitndu-si nare) Desehide! inima si eu un ton de suprema resig- EFIMITA (merqttnd 'in oarful degetelor la u~a. soro. nestiind ee sa creaza. cocoana.GLASUL (d-afarii) Desehide.. intreabii eu gura jumatate) Cine e? GLASUL (d-afarii) Eu.) Vai de mine! Nu-i buna asta! A patit boierii eeva! EFIMITA E Safta . dtind 'in liituri barieada. (0 pauza. (Vrea sa mearqa la usa. am venit sa fae foeuI. apoi se hotiiriiste ei. sa fae foeuI. ca-ncepe dobitoaea sa tipe si-i mai rau: ne da de golla zavragii! (Biitii! din toate puterile 'in usa. intra. desehide.) LEONIDA (oprind-o) St! Nu desehide 0 data eu eapul! EFIMITA (nemaipuitind riibda ~i zmueindu-se) Trebuie sa desehiz. cocoana..

acu d-abia s-a spart cheful. intra la 0 idee. cocoana.. cum e nevricos. a facut oamenii chef..(in odaie e intunerec. c-ascara a fost lasata secului. chiuia si tragea la pistoale . domnule! Omul. beat frant. se duceau acasa pe doua carari. Adineaori a trecut p-aici vreo cativa. obicei mitocanesc. catra Leonida eu LEONIDA (imbarbiitat) Ei vezi? (Plin de triumful teoriei:) Tot yorba mea. secule! limba. Safto? SAFFA (care a intrat eu un brat de lemne) Bine. ce sa fie! Da' pan-acuma n-am putut inchide ochii: toata noaptea a fost masa mare la bacanul din colt. . ipistatul. LEONIDA (nedomirit) Ce obicei? SAFFA Stii. bunioara. EFIMITA (insenintmdu-se si prinzttnd umor) A fost lasata. Coana Efimiia tine piept Saftii la usa. de par egzamplu.) SCENAV EFIMITA (miscata. dintr-un nustiu-ce ori ceva. de curiozitate. a intrat la 0 idee? Fandacsia e gata. eu tonul misterios) Ce-i afara. ei! Si dupa aia. era si Nae Ipingescu.

Safta riimime incremenitii vazand rasturnarea odaii. nu vezi dumneata ca aici a fost chiar politia In persoana .) (Amimdoi sunt foarte veseli. mai rar cineva! (Aprinde lampa. EFIMITA Ei.din fandacsie Vazusi? cade In ipohondrie... apai cum Ie stii dumneata toate.) (Cortina) . (Caire cocoana:) EFIMITA (cu chef) Ei! Soro! Parca ziceai ca nu e voie de Ia politie sa se dea cu pistoale In oras? LEONIDA (sigur) Apoi bine. bobocuIe.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful