CONL LIONIÐA IA{Ã

CL RIAC{ILNIA
IARSÃ ÎNTR-LN ACT
¡on-¡ucu CurugIuIe
PIRSOANILI
CONU¡ ¡EON¡DA, pensIonur - 6o de unI
COANA E¡¡M¡|A, consourLu IuI - ¸6 de unI
SA¡TA, sIujnIcu Ior
¡n BucureçLI, Iu ¡eonIdu
VersIune eIecLronIcù de ScrIpLorIum.ro
ILLp:JJwww.scrIpLorIum.ro
Actol I
(D odcie modestc de mchclc. În jund, lc drecptc, o
u¡c, lc stcnçc o jerecstrc. De-o pcrte ¡i de cltc c scenii
ccte un pct de culccre. În mijlocul odcii o mcsc
ìmprejurul ccreic sunt c¡ezcte sccune de pcie. Pe mcsc, o
lcmpc cu çcz, pe çlobul lcmpii un cbct-jour cusut pe
ccnctc. În plcnul ìntci, lc stcnçc, o sobc cu u¡c deschisc
¡i cu cc(itc tcciuni pclpcind. - Leonidc e ìn hclct, ìn
pcpuci ¡i cu scujic de nocpte, Ejimi(c ìn ccmizol, justc de
jlcnelc ro¡ie ¡i leçctc lc ccp cu tulpcn clb. Amcndoi de
torbc lc mcsc.)
SCINA I
LEDNIDA Açu, cum î(I spuseI, mù scoI înLr-o dImIneuzù, çI,
çLII obIceIuI meu, puI munu înLuI çI-nLuI pe 'Auroru
DemocruLIcù', sù vùz cum muI merge (uru. O descIIz... çI
ce cILesc? UILe, (Iu mInLe cu ucumu: '11Jz¸ ¡ùurur... u
cùzuL LIrunIu! VIvuL RepubIIcu!'
EIIMI)A AuzI coIo!
LEDNIDA RùposuLu dumneueI - nevusLù-meu u d-înLuI - nu
se scuIuse încù. Sur jos dIn puL çI-I sLrIg: 'ScouIù,
cocounù, çI Le bucurù, cù eçLI çI dumneuLu mumù dIn
popor; scouIù, c-u venIL IIberLuLeu Iu puLere!'
EIIMI)A
(cjirmctit)
EI!
LEDNIDA Cund uude de IIberLuLe, suIe çI dumneeI
rùposuLu dIn puL... cù eru repubIIcunù! ZIc: gùLeçLe-Le de-
grub', MI(uIe, çI... IuI çI noI pe Iu revuIu(Ie. Ne
îmbrùcùm, domnuIe, Irumos, çI o Iuùm repede pe jos
pun' Iu LeuLru... (Cu çrctitcte:) EI, cund um vùzuL... çLII
cù eu nu InLru Iu Idee cu unu cu douù...
EIIMI)A |I-uI gùsIL!... dumneuLu nu eçLI d-ùIu. EIeI! Cu
dumneuLu, bobocuIe, muI rur cInevu.
LEDNIDA OrI sù zIcI nu çLIu ce çI nu çLIu cum, cù udIcùLeIe
'ucu, unde eçLI Lu repubIIcun, (II purLe nu(IunII...'
EIIMI)A Aç!
LEDNIDA Dur, cund um vùzuL, um zIs çI eu: sù Le Iereuscù
Dumnezeu de IurIu poporuIuI!... Ce sù vezI, domnuIe?
SLeugurI, muzIcI, cIIoLe, LùmbùIùu, Iucru mure, çI Iume,
Iume,... de-(I veneu ume(euIù nu uILcevu.
EIIMI)A BIne cù n-um IosL în BucureçLI pe vremeu uIu!
Cum sunL eu nevrIcousù, Doumne IereçLe! Pù(eum uILe
uIeu...
LEDNIDA Bu nu zI usLu; puLeuI Lruge un ce proIIL.
(Schimbcnd tonul:) EI, cuL gundeçLI c-u (InuL LoIuI
revuIu(IeI?
EIIMI)A Punù seuru.
LEDNIDA
(zcmbind de c¡c ncititcte, cpoi cu seriozitcte)
TreI sùpLùmunI de zIIe, domnuIe.
EIIMI)A
(minuncndu-se)
Nu mù-nnebunI, soro!
LEDNIDA Ce Le gundeçLI dumneuLu, cù u IosL uçu un
bugudeI Iucru? ¡ù-(I Idee: ducù cIIur GuIIburdI, de-
ucoIo, de unde esLe eI, u scrIs uLuncI o scrIsoure cùLrù
nu(Iuneu romunù.
EIIMI)A
(cu interes)
Zùu?
LEDNIDA MuI e vorbù!
EIIMI)A AdIcù cum?
LEDNIDA VezI dumneuLu, I-u pIùcuL çI IuI cum um udus
noI IucruI cu un suI sub(Ire cu sù dùm exempIu EvropII,
çI s-u crezuL omuI duLor, cu un ce de poIILIcù, penLru cu
sù ne IIrILIseuscù...
EIIMI)A
(curiocsc)
Du'... ce spuneu în scrIsoure?
LEDNIDA
(cu importcn(c)
PuLru vorbe, numuI puLru, du' vorbe, ce-I drepL! UILe, (Iu
mInLe cu ucumu: 'Bruvos nu(Iune! HuIuI sù-(I IIe! Sù
LrùIuscù RepubIIcu! VIvuL PrIn(IpuLeIe UnILe!' $I jos
IscùIIL în orIgInuI 'GuIIburdI'.
EIIMI)A
(sctisjccutc)
ApoI, uLuncI ducù-I uçu, u vorbIL desLuI de Irumos omuI!
LEDNIDA HeIeI! UnuI e GuIIburdI: om, o duLù çI jumùLuLe!
(Cu mcndrie ¡i siçurcn(c:) EI! GIunLù IuLInù, domnuIe,
n-uI ce-I muI zIce. De ce u bùguL eI în rùcorI, gundeçLI, pe
Lo(I împùru(II çI pe Pupu de Iu Romu?
EIIMI)A
(mirctc)
$I pe Pupu de Iu Romu? AuzI, soro?
LEDNIDA Bu încù ce! ¡-u Lrus un LIgIeI, de I-u pIùcuL çI IuI.
Ce-u zIs Pupu - IezuIL, umInLerI nu-I prosL! - cund u vùzuL
cù n-o scouLe Iu cùpùLuI cu eI?... 'Mù, nene, ùsLu nu-I
gIumù; cu ùsLu, cum vùz eu, nu merge cu de cu IILecIne;
Iu muI bIne sù mù Iuu eu cu poIILIcù pe Iungù eI, sù mI-I
Iuc cumùLru.' $I de coIeu punù coIeu, Luru vuru, c-o II
Lunsù, c-o II rusù, I-u pus pe GuIIburdI de I-u boLezuL un
copII.
EIIMI)A
(cu ironie)
$I-u cunoscuL omuI nuçuI!
LEDNIDA VezI bIne!... Acu Iu spune, cum cu(I oumenI Le
buLe gunduI cù sù uIbù GuIIburdI?
EIIMI)A SumedenIe!
LEDNIDA O mIe, domnuIe, numu' o mIe.
EIIMI)A EI! ¡ugI cù mor! $I udIcù numu' cu o mIe sù...
LEDNIDA
(ìntrerupcnd-o)
Du, du' înLreubù-mù sù-(I spun ce IeI de oumenI sunL.
EIIMI)A Cevu LoL unuI çI unuI.
LEDNIDA ÁI muI prImu, domnuIe, uIeçI pe sprInceunù,
cure muI de cure, dù cu puçcu-n Dumnezeu; voIInLIrI,
mù rog: uzI uIcI, muIne-n ¡ocçunI, ce-um uvuL çI ce-um
pIerduL!
EIIMI)A EI! Açu du.
LEDNIDA $I Lo(I se-ncIInù Iu eI cu Iu CIrIsLos; de IuLuruI
IuI, sunL în sLure, LreI zIIe d-u runduI, sù nu mùnunce çI
sù nu beu, ducù n-or uveu ce.
EIIMI)A Ce spuI, soro?
LEDNIDA Ce-(I spuI eu, çI cuLe çI muI cuLe uILeIe çI muI çI.
EIIMI)A Bruvos!
(D micc pcuzc ¡i ccsccturi de cmcndouc pcr(ile.)
LEDNIDA TrebuIe sù IIe LurzIu, MI(uIe; ne cuIcùm?
EIIMI)A
(se scoclc ¡i se uitc lc cecs)
Douùspce LrecuLe, bobocuIe.
LEDNIDA
(sculcndu-se ¡i el ¡i merçcnd spre pctul din stcnçc)
VezI dumneuLu cum Lrece vremeu cu vorbu...
EIIMI)A
(dreçcndu-¡i pctul)
EI! Cum Ie spuI dumneuLu, sù LoL sLuI s-uscuI(I; cu dum-
neuLu, bobocuIe, muI rur cInevu.
LEDNIDA
(lc pct ¡i intrcnd sub plcpumc)
MI(o, uI zIs muLuIe IeLII sù vIe muIne muI de dImIneu(ù cu
sù Iucù IocuI?
EIIMI)A
(stinçcnd lcmpc)
Du. (Se-nchinc ¡i se c¡czc ìn pct lc drecptc.)
(Ddcic rcmcne luminctc numci de jlcccrc tcciunilor
din sobc.)
LEDNIDA
(dupc ce s-c ìntcrtit ìn pct pcnc sc-¡i jccc culcu¡ul, cu
sctisjcc(ie)
A! Auçu!
(Un moment pcuzc, ìn timp ce jieccre se c¡czc bine ìn
c¡ternutul scu.)
EIIMI)A
(din c¡ternut)
$I zI uçu cu GuIIburdI, 'uI?
LEDNIDA
(csemenec)
Açu zùu!... EI! muI dù-mI încù unuI cu eI, çI punù muIne
seuru, - nu-mI LrebuIe muI muIL, - sù-(I Iuc repubIIcù...
(Cu reçret:) Du' nu e! Du' o sù-mI zIcI cù cu înceLuI se
Iuce o(eLuI, orI cù muI rubdù, cù n-u InLruL zIIeIe-n suc.
(Cu tcrie:) D-upoI bIne, IruLe, punù cund LoL rubdù uzI,
rubdù muIne? Cù nu muI merge, domnuIe, s-u sùLuruL
poporuI de LIrunIe, LrebuIe repubIIcù!
EIIMI)A AdIcù, zùu, bobocuIe, de! Eu, cu mInLeu cu de Ie-
meIe, purdon sù Le-nLreb çI eu un Iucru: ce procopseuIù
ur II çI cu repubIIcu?
LEDNIDA
(minunct de-c¡c ìntrebcre)
EI! Bruvos! $-usLu-I bunù! Cum, ce procopseuIù? VezI usLu-I
vorbu: cup eI, mInLe ce-(I muI LrebuIe? ApoI,
încIIpuIeçLe-(I dumneuLu numuI un condeI, sLùI sù-(I
spuI: muI înLuI çI-nLuI cù ducù e repubIIcù, nu muI
pIùLeçLe nImIneu bIr...
EIIMI)A Zùu?
LEDNIDA Zùu... AI doIIeu cù IIeçLecure ceLù(eun Iu cuLe o
IeuIù bunù pe Iunù, Lo(I înLr-o eguIILuLe.
EIIMI)A PuroI?
LEDNIDA PuroI... Pur egzumpIu, eu...
EIIMI)A Pe Iungù pensIe?
LEDNIDA VezI bIne; pensIu e buçcu, o um dupù Iegeu u
vecIe, e drepLuI meu; muI uIes cund e repubIIcù, drepLuI
e sIunL: repubIIcu esLe gurun(Iuneu LuLuror drepLurIIor.
EIIMI)A
(cu toctc cprobcrec)
Açu du.
LEDNIDA $I uI LreIIeu, cù se Iuce çI Iege de murùLurI.
EIIMI)A Cum Iege de murùLurI?
LEDNIDA AdIcùLeIe cù nImInI sù nu muI uIbù drepL sù-çI
pIùLeuscù duLorIIIe.
EIIMI)A
(crucindu-se de mircre)
MuIcù PrecIsLù, Doumne! ApoI ducù-I uçu, de ce nu se Iuce
muI curund repubIIcù, soro?
LEDNIDA HeI! Te Iusù reuc(IonurII, domnuIe? ¡IreçLe, nu
Ie vIne Ior Iu socoLeuzù sù nu muI pIùLeuscù nImIneu bIr!
E uproupe de mInLeu omuIuI: de unde ur muI muncu eI
IeIurIIe cu IInguru?
EIIMI)A Açu e... du'... (Rejlectcnd mci cdcnc:) un Iucru
nu-n(eIeg eu.
LEDNIDA Ce Iucru?
EIIMI)A Ducù n-o muI pIùLI nImIneu bIr, soro, de unde or
sù uIbù ceLù(enII IeuIù?
LEDNIDA
(ìn luptc cu somnul)
Treubu sLuLuIuI, domnuIe, eI ce grIje ure? PenLru ce-I uvem
pe eI? E duLorIu IuI sù-ngrIjeuscù sù uIbù oumenII IeIurIIe
Iu vreme...
EIIMI)A Açu du... vezI, mIe nu-mI dùdeu-n gund. (Dupc o
pcuzc de rejlec(ie:) Ce bIne ur II! Unde dù Dumnezeu
oduLù sù o muI vedem ç-usLu, repubIIcù! (Leonidc ìncepe
sc sjorcie:) DormI, soro?... (Leonidc sjorcie-ncinte.) A
udormIL.
(Cocnc Ejimi(c se c¡czc pe o ureche ¡i cdocrme ¡i ec. -
Unul dupc miezul nop(ii sunc rcr ìn tecinctcte: pctru
bctci pentru sjerturi, cpoi o bctcie mci çrctc pentru
cecs. În orchestrc melodrcmc 'misterioso'. Cctetc mo-
mente pcuzc, dupc ccre s-cud ìn depcrtcre douc-trei
detuncturi de pu¡cc ¡i chiote surde, cpoi, cltele mci
multe ¡i striçcte mci distincte, ¡i ìncc o dctc.)
SCINA II
(Cocnc Ejimi(c se c¡czc pe o ureche ¡i cdocrme ¡i ec. -
Unul dupc miezul nop(ii sunc rcr ìn tecinctcte: pctru
bctci pentru sjerturi, cpoi o bctcie mci çrctc pentru
cecs. În orchestrc melodrcmc 'misterioso'. Cctetc mo-
mente pcuzc, dupc ccre s-cud ìn depcrtcre douc-trei
detuncturi de pu¡cc ¡i chiote surde, cpoi, cltele mci multe
¡i striçcte mci distincte, ¡i ìncc o dctc.)
EIIMI)A
(Se de¡tecptc ¡i se ridicc-n pct, pritind cu nedomirire
cctre u¡e ¡i ìntrebcnd cu necstcmpcr.)
CIne e? (Pcuzc.) CIne e? (Pcuzc, scre din pct, clecrçc re-
pede lc u¡c ¡i o ìncecrcc dccc e bine ìncuictc, cse-
menec lc jerecstrc, ¡i se-ntocrce mci pu(in ìnçrijctc sc
se c¡eze icr lc loc, jcccndu-¡i o cruce.) CIne çLIe ce-oI II
vIsuL!... (Se culcc ¡i c(ipe¡te icr, ìn orchestrc
melodrcmc, pcuzc, o scltc de detuncturi ¡i striçcte
ìnmul(ite, cococnc scre din pct cct colo.)... CIne e?...
(D pcuzc, merçe tremurcnd lc mcsc, ccutc p-
ìntunerec chibriturile ¡i cprinde lcmpc, jocrte
emo(ionctc, ìncecrcc ìncc o dctc u¡c, merçe ìn tcrjul
deçetelor lc dulcpul de hcine, ìl ìncuie repede, cc ¡i
cum cr ji prins pe cinetc ìn el, ¡i cscultc cu pclpitc(ie
ce se petrece ìncuntru, se uitc cpoi pe sub pcturi ¡i
prin tocte col(urile, stinçe lcmpc, se-nchinc ¡i se urcc
icr ìn pct.) Ce-o II ç-usLu? (Deodctc, s-cud o nouc scltc
¡i chiote prelunçite, cocnc Ejimi(c scre jos ¡i rcmcne
ìnmcrmuritc ìn piciocre cscultcnd, o cltc scltc ¡i
striçcte.) ¡eonIdo! (Zçomotul se repetc.) ¡eonIdo!
(Pcuzc, zçomotul se repetc cu putere, cococnc se re-
pede peste un sccun cu excspercre, se ìmpiedecc ¡i cc-
de peste pctul lui Leonidc.) ¡eonIdo!!!
SCINA III
LEDNIDA
(sculcndu-se din somn spcimcntct)
AI! Ce e?
EIIMI)A ¡eonIdo! ScouI' cù-I Ioc, ¡eonIdo!
LEDNIDA
(sperict)
Unde-I Ioc?
EIIMI)A ScouI' cù-I revuIu(Ie, bùLùIIe mure uIurù!
LEDNIDA Aç! Vorbù sù IIe! Ce Le pomeneçLI vorbInd, dom-
nuIe?
EIIMI)A BùLùIIe Iu pourLù, soro: pIsLouIe, puçLI, LunurI,
¡eonIdo, (IpeLe, cIIoLe, Iucru mure, de um sùrIL dIn
somn!
LEDNIDA
(lucnd-o cu bini¡orul)
MI(uIe, nu-I nImIcu; çLII cum esLe dumneuLu nevrIcousù,
unde um vorbIL LouLù seuru de poIILIcù, L-eI II cuIcuL çI cu
Iu(u-n sus çI uI vIsuL cIne çLIe ce.
EIIMI)A
(impccientctc)
¡eonIdo, deçLeupLù sunL eu ucumu?
LEDNIDA ApoI de! MI(uIe, usLu dumneuLu çLII.
EIIMI)A
(ctinsc)
Bruvos, bobocuIe! Nu m-uçLepLum cu LocmuI dumneuLu sù
Le pronun(I cu uçu IIuzII în conLru meu; Le credeum muI
uILIeI... îmI pure rùu!... Cocoune ¡eonIdo, sunL
deçLeupLù; um uuzIL cum Le-uuz çI m-uuzI... revuIu(Ie,
bùLùIIe mure!
LEDNIDA BIne, MI(uIe, sLùI, nu Le ImporLu degeubu. De
cund m-uI deçLepLuL pe mIne, uI muI uuzIL cevu?
EIIMI)A Nu.
LEDNIDA ApoI de! Cum vIne Lreubu usLu. Spune muLuIe...
EIIMI)A
(ccm ìn nedomirire)
De, soro, çLIu çI eu?
LEDNIDA ApoI, vezI? Dur... s-o muI Iuùm çI pe purLeu
uIIuILù, sù vedem ce-uI sù muI zIcI. BIne, cIIur revuIu(Ie
sù II IosL, sù zIcem;... nu çLII dumneuLu cù n-ure nImInI
voIe sù descurce IocurI în oruç? E ordIn de Iu poII(Ie...
EIIMI)A
(cprocpe rcscontinsc)
De! BobocuIe, sù zIc çI eu cum zIcI, cù dupù cum Ie spuI
dumneuLu, unu çI cu unu Iuc douù, n-ure de unde sù Le
muI upuce omuI... (Stcnd lc çcnduri ¡i icr ìndoindu-
se:) Du' bIne, soro, um uuzIL, um u-u-zIL; cum s-uuz ce
nu eru? Ce-um uuzIL ducù nu eru nImIcu?
LEDNIDA EI! DomnuIe, cuLe d-usLeu n-um cILIL eu, n-um
pùr în cup! GIumeçLI cu omuI! Se-nLumpIù... (cu tonul
unei teorii siçure:) cù IIIncù de ce? O sù mù-nLrebI...
OmuI, bunIourù, de pur egzumpIu, dInLr-un nu-çLIu-ce
orI cevu, cum e nevrIcos, de curIozILuLe, InLrù Iu o Idee; u
InLruL Iu o Idee? ¡unducsIu guLu; eI! çI dupù uIu, dIn Iun-
ducsIe cude în IpoIondrIe. Pe urmù, IIreçLe, çI nImIcu
mIçcù.
EIIMI)A ComedIe, soro! (Minuncndu-se:) Açu o II!
LEDNIDA BunIourù çI Iu dumneuLu ucumu, o IpoIondrIe
LrecùLoure; nu-I nImIcu... HuI sù ne cuIcùm: noupLe
bunù, MI(uIe.
EIIMI)A NoupLe bunù. (Încc nedomiritc ocrecum, stinçe
lcmpc ¡i se tcrc ìn pct.)
LEDNIDA
(dupc o pcuzc)
Nu Le muI cuIcu cu Iu(u-n sus, MI(uIe, cù Iur vIsezI.
(Cococnc s-c¡czc p-o ureche, ìn odcie ìntunerec, ìn
orchestrc melodrcmc, o pcuzc, dupc ccre d-odctc se
cud ìn depcrtcre chiote, striçcte ¡i detuncturi.)
SCINA IV
EIIMI)A AI uuzIL?
LEDNIDA AI uuzIL?
(Amcndoi, d-odctc, se ridicc ìnjiorc(i. Zçomotul s-
cpropie.)
EIIMI)A
(scrind din pct)
E Idee, ¡eonIdo?
LEDNIDA
(cu spcimc)
AprInde Iumpu... (Scre ¡i el din pct.)
(Zçomotul mci cprocpe.)
EIIMI)A
(cprinzcnd lcmpc)
E IunducsIe, bobocuIe?
LEDNIDA
(tremurcnd)
Nu-I Iucru curuL, MI(uIe!
(Zçomotul tot mci tcre.)
EIIMI)A E IpoIondrIe, soro?
(Zçomotul cre¡te mereu.)
LEDNIDA E prImejdIe mure, domnuIe! Ce sù IIe?
EIIMI)A Ce sù IIe? DumneuLu nu vezI, ce sù IIe?
RevuIu(Ie, bùLùIIe mure, ¡eonIdo!
LEDNIDA BIne, IruLe, revuIu(Ie cu revuIu(Ie, du' nu-(I spu-
seI cù nu-I voIe de Iu poII(Ie sù duI IocurI în oruç?
(Zçomotul cre¡te ìncinte.)
EIIMI)A
(tremurcnd)
VoIe, ne-voIe, uuzI?
LEDNIDA
(csemenec)
Auz; du' nu e, nu se pouLe sù IIe revuIu(Ie... CuLù vreme
sunL uI noçLrI Iu puLere, cIne sù sLeu sù Iucù revuIu(Ie?
EIIMI)A De! ¡nLreubù-mù sù Le-nLreb... (Zçomot mcre.)
AuzI?
LEDNIDA Unde mI-esLe guzeLu? (nertos:) cù ducù o II sù
IIe revuIu(Ie, LrebuIe sù spuIe Iu 'UILIme çLIrI'. Unde mI-e
guzeLu? (Merçe lc mcsc, ic çczetc, ì¡i cruncc ochii pe
pcçinc c treic ¡i dc un (ipct.) A!
EIIMI)A EI!
LEDNIDA
(pierdut)
Nu e revuIu(Ie, domnuIe, e reuc(Iune; uscuILù: (cite¡te
tremurcnd:) 'Reuc(Iuneu u prIns Iur Iu IImbù. Cu un
sLrIgoI în înLunere, eu sLù Iu pundù uscu(Indu-çI gIeureIe
çI uçLepLund momenLuI oporLun penLru poILeIe eI
unLInu(IonuIe... Nu(Iune, III deçLeupLù!' (cu dezolcre:) $I
noI dormIm, domnuIe!
EIIMI)A
(csemenec)
CIne sLrIcù, soro, ducù nu mI-uI cILIL guzeLu de cu seuru!
(Zçomot tcre.)
LEDNIDA
(prcpcdit)
$I pe mIne mù çLIu Lo(I reuc(IonurII cù sunL repubIIcun, cù
sunL penLru nu(Iune.
EIIMI)A
(tremurcnd ¡i ìncepcnd sc plcnçc)
Ce-I de IùcuL, soro?
LEDNIDA
(stcpcnindu-se cc sc-i jccc curcj)
Nu Le sperIu, MI(uIe, nu Le sperIu...
(Sclte ¡i chiote jocrte cpropicte.)
EIIMI)A ¡uLe, soro, pune munu.
(Amcndoi trcç cecr¡cjurile din pcturi ìn mijlocul ccsii,
çolesc dulcpul, scrinul, ¡i jcc douc leçcturi mcri, cpoi
bcriccdeczc u¡c cu pcturile ¡i cu mobilele.)
LEDNIDA
(lucrcnd)
Mergem Iu gurù prIn dosuI CIçmegIuIuI, çI pIecùm punù-n
zIuù cu LrenuI Iu PIoIeçLI... AcoIo nu muI mI-e IrIcù: sunL
înLre uI meI! RepubIIcunI Lo(I, sùrucII!
(Zçomot ¡i mci cprocpe.)
EIIMI)A
(ìnçrozitc, oprindu-se din lucru ¡i cscultcnd)
Soro! Soro! AuzI dumneuLu? ZuvrugIII vIn încouce!
LEDNIDA
(csemenec)
Auz... (Tremurc.) $I cum sunL eu deocIIuL, drepL uIceu vIn,
sù ne dùrume cusu.
EIIMI)A
(ìndoindu-se de çenunchi ¡i ìneccndu-se)
Nu-mI spune, soro, cù mor!
LEDNIDA ¡ù IuLe, IuLe!
(Zçomotul ¡i mci cprocpe, Leonidc ccde-n çenunchi.)
EIIMI)A Soro, mor! A InLruL în uII(u nousLrù...
LEDNIDA SLInge Iumpu!
(Cococnc sujlc iute ìn lcmpc, zçomotul este sub jeres-
tre. Amcndoi sunt trcsni(i. D pcuzc, zçomot ¡i cpoi
cctetc bctci ìn u¡c d-cjcrc.)
EIIMI)A
(¡optind)
SunL Iu uçù.
LEDNIDA ALuL mI-u IosL!... Nu Le mIçcu. (ßctcile se repetc
mci tcre, zçomotul s-c ccm depcrtct.) Sù ne uscundem
în duIup...
EIIMI)A Sù Iùsùm cuIubuIucuI çI sù sùrIm pe IereusLrù...
LEDNIDA Dur ducù or II InLruL în curLe?
(ßctcile ìn u¡c se ìndesesc cu nercbdcre, zçomotul se
depcrteczc mereu.)
UN GLAS DE IEMEIE
(d-cjcrc)
Dur usLu, comedIe!
EIIMI)A
(cu uimire, pleccndu-se spre u¡c s-csculte)
'AI?
LEDNIDA
(oprind-o)
SL! Nu Le mIçcu!
(Pumni tcri ìn u¡c, zçomotul ¡i mci depcrte.)
GLASUL
(d-cjcrc)
EI! Doumne! (Striçcnd:) ConI(ù!
EIIMI)A
(uimitc)
E sIujnIcu, ¡eonIdo, SuILu.
(Chiotele ¡i ìmpu¡ccturile d-cbic se mci cud jocrte de-
pcrte.)
LEDNIDA SL! Purcù s-u muI depùrLuL zuveru!
(ßctci despercte ìn u¡c.)
GLASUL
(d-cjcrc)
DescIIde, cocounù, sù Iuc IocuI. (D pcuzc. Leonidc ¡i
Ejimi(c cscultc uimi(i, ne¡tiind ce sc creczc.) VuI de
mIne! Nu-I bunù usLu! A pù(IL boIerII cevu!
EIIMI)A E SuILu... (Vrec sc mecrçc lc u¡c.)
LEDNIDA
(oprind-o)
SL! Nu descIIde o duLù cu cupuI!
EIIMI)A
(nemciputcnd rcbdc ¡i zmucindu-se)
TrebuIe sù descIIz, soro, cù-ncepe dobILoucu sù (Ipe çI-I
muI rùu: ne dù de goI Iu zuvrugII!
(ßctci din tocte puterile ìn u¡c.)
LEDNIDA
(comprimcndu-¡i inimc ¡i cu un ton de supremc resiç-
ncre)
DescIIde!
EIIMI)A
(merçcnd ìn tcrjul deçetelor lc u¡c, ìntrecbc cu çurc
jumctcte)
CIne e?
GLASUL
(d-cjcrc)
Eu, cocounù; um venIL sù Iuc IocuI.
EIIMI)A
(stc un minut lc ìndoiclc, cpoi se hotcrc¡te ¡i, dcnd ìn
lcturi bcriccdc, deschide, ¡i cu çlcsul clterct)
HuIde, InLrù.
(În odcie e ìntunerec. Cocnc Ejimi(c (ine piept Scjtii lc
u¡c.)
SCINA V
EIIMI)A
(mi¡cctc, cu tonul misterios)
Ce-I uIurù, SuILo?
SAITA
(ccre c intrct cu un brc( de lemne)
BIne, cocounù, ce sù IIe! Du' pun-ucumu n-um puLuL
încIIde ocIII: LouLù noupLeu u IosL musù mure Iu bùcunuI
dIn coI(; ucu d-ubIu s-u spurL cIeIuI. AdIneuorI u LrecuL
p-uIcI vreo cu(Ivu, se duceuu ucusù pe douù cùrùrI; eru çI
Nue ¡pIngescu, IpIsLuLuI, beuL IrunL; cIIuIu çI Lrùgeu Iu
pIsLouIe... obIceI mILocùnesc.
LEDNIDA
(nedomirit)
Ce obIceI?
SAITA $LII, u IùcuL oumenII cIeI, c-useurù u IosL IùsuLu sec-
uIuI.
EIIMI)A
(ìnsenincndu-se ¡i prinzcnd limbc, cctrc Leonidc cu
umor)
A IosL IùsuLu, secuIe!
LEDNIDA
(ìmbcrbctct)
EI vezI? (Plin de triumjul teoriei:) ToL vorbu meu, dom-
nuIe! OmuI, bunIourù, de pur egzumpIu, dInLr-un nu-
çLIu-ce orI cevu, cum e nevrIcos, de curIozILuLe, InLrù Iu o
Idee; u InLruL Iu o Idee? ¡unducsIu e guLu; eI! $I dupù uIu,
dIn IunducsIe cude în IpoIondrIe. (Cctre cococnc:)
VùzuçI?
EIIMI)A
(cu chej)
EI! Soro! Purcù zIceuI cù nu e voIe de Iu poII(Ie sù se deu cu
pIsLouIe în oruç?
LEDNIDA
(siçur)
ApoI bIne, nu vezI dumneuLu cù uIcI u IosL cIIur poII(Iu în
persounù...
EIIMI)A EI, bobocuIe, upùI cum Ie çLII dumneuLu LouLe,
muI rur cInevu! (Aprinde lcmpc.)
(Amcndoi sunt jocrte teseli. Scjtc rcmcne ìncremenitc
tczcnd rcsturncrec odcii.)
(Cortinc)

'in papuci ~i cu scufia de noapte. scoala. De-o parte si de alta a scenii cote un pat de culcare. sale si dumneei raposata din pat . si te bucura..nu se sculase inca. . ca esti si dumneata mum a din popor. in planui intiii. stii obiceiul meu. in mijlocul odiiii 0 masa imprejurul careia sunt asezaie scaune de paie. E1. la sttuiqa. 0 deschiz si ce citesc? Uite.nevasta-mea a d-intai . Sar jos din pat si-i strig: 'Scoala. c-a venit libertatea la putere!' EFIMITA (afirmativ) ·. Amiindoi de uorbii la masa. 0 lampii cu gaz. cum iti spusei. pe globul liimpii un abat-jour cusut pe canava. Efimiia 'in camizol. cocoana.Actul I (0 odaie modestii de mahala. pui mana lntai si-ntai pe 'Aurora Democratica'.fusta de flanelii rosie si leqaiii la cap cu tulpan alb.. Pe masa. 0 u~a. 0 sobii cu usa deschisii ~i cu c/uiua tiiciuni palpaind. sa vaz cum mai merge tara. si. ca era republicana! Zic: gateste-te de- . in fund. tiu minte ca acuma: '11/23 Faurar a cazut tirania! Vivat Republica!' EFIMITA Auzi colo! LEONIDA Raposata dumneaei . la stimqa 0 fereastra.) SCENAI LEONIDA Asa. la dreapta. LEONIDA Cand aude de lib ertate . rna scol intr-o dimineaza.Leonida e 'in halat.

dumneata nu esti d-aia. stii ca eu nu intru Ia idee cu una cu doua . (Cu gravitate:) Ei. apoi eu seriozitate) Trei saptamani de zile. cand am vazut.. bobocule...... cat gfmdesti c-a tinut toiul revulutiei? EFIMITA Pana seara. chiote.' EFIMITAA§! LEONIDA Dar. tambalau. si Iume.. Iucru mare. Mitule. deacolo. Ce sa vezi.. soro! LEONIDA Ce te gandesti dumneata. Doamne fereste! Pateam alte aIea . EFIMITA Ti-ai gasitl..grab'. tii parte natiunii . ca adicatele 'acu. si. domnule. (Schimbtind tonul:) Ei. LEONIDA Ba nu zi asta. .. .. domnule. Ne imbracam.. ca a fost asa un bagadel Iucru? Fa-ti idee: daca chiar Galibardi. . Ehei! Ca dumneata. LEONIDA Ori sa zici nu stiu ce si nu stiu cum. de-ti venea ameteala nu altceva.. frumos. a scris atunci 0 scrisoare catra .. domnule? Steaguri. puteai trage un ce profit. am zis si eu: sa te fereasca Dumnezeu de furia poporului!. Iume. de unde este el. EFIMITA Bine ca n-am fost In Bucuresti pe vremea aia! Cum sunt eu nevricoasa. LEONIDA (zambind de asa naivitate. unde esti tu republican. muzici. cand am vazut . hai si noi pe Ia revulutie. mai rar cineva. EFIMITA (minunimdu-se) Nu ma-nnebuni.. si 0 luam repede pe jos pan' Ia teatru .

da' vorbe. domnule. pe toti imparatii si pe Papa de la Roma? EFIMITA (miratti) Si pe Papa de la Roma? Auzi. ce spunea In scrisoare? LEONIDA (eu importantii) Patru vorbe. EFIMITA (satisfacuta) Apoi. soro? . De ce a bagat el in racori. EFIMITA (curioasii) Da' .. n-ai ce-i mai zice. EFIMITA (eu in teres) Zau? LEONIDA Mai e yorba! EFIMITA Adica cum? LEONIDA Vezi dumneata. a vorbit destul de frumos omul! LEONIDA Hehei! Unul e Galibardi: om. si s-a crezut omul dator... 0 data si jumatate! (Cu mitndrie si siqurantiu ) Ei! Gianta latina.natiunea romana. gandesti.. tiu minte ca acuma: 'Bravos natiunel Halal sa-ti fie! Sa traiasca Republica! Vivat Printipatele Unite!' Si jos iscalit In original 'Galibardi'. i-a placut si lui cum am adus noi lucrul cu un suI subtire ca sa dam exemplu Evropii. pentru ca sa ne firitiseasca . ca un ce de politica. numai patru. atunci daca-i asa. ce-i drept! Uite.

Ce-a zis Papa . da cu pusca-n Dumnezeu. maine-n Focsani. alesi pe sprinceana.LEONIDA Ba inca ce! I-a tras un tighel. ce-am avut si ce-am pierdut! EFIMITA Ei! Asa da. tura vura. I-a pus pe Galibardi de i-a botezat un copil.. LEONIDA (intreruptind-o) Da. domnule. nu merge ca de cu fitecine. LEONIDA Ai mai prima. ia mai bine sa rna iau eu cu politica pe langa el. sa mi-l fac cumatru. cum vaz eu. sa nu manance si sa nu bea. nene. rna rog: azi aici. care mai de care. EFIMITA Ceva tot unul si unul. de i-a placut si lui.iezuit. aminteri nu-i prost! . volintiri. cam cati oameni te bate gandul ca sa aiba Galibardi? EFIMITA Sumedenie! LEONIDA 0 mie. soro? .. daca n-or avea ceo EFIMITA Ce spui. da' intreaba-ma sa-ti spun ce fel de oameni sunt..cand a vazut ca n-o scoate la capatai cu el? . sunt in stare. de hatarul lui.. asta nu-i gluma: cu asta. c-o fi tunsa. trei zile d-a randul. 0 EFIMITA Ei! Fugi ca mor! Si adica numa' cu mie sa . 'Ma. EFIMITA (eu ironie) ~i-a cunoscut omul nasul! LEONIDA Vezi binel. domnule. Acu ia spune. c-o fi rasa. . LEONIDA Si toti se-nchina la el ca la Christos. numa' 0 mie.' Si de colea pana colea.

EFIMITA Bravos! (0 mica paurii si cascaturi de amimdouii piirtile. LEONIDA (sculimdu-se si el ~i merqtind spre patul din stiinqa) Vezi dumneata cum trece vremea cu vorba .. cu sa tisfac tie) A! Aasal (Un moment pauzii. ca dumneata. ai zis matale fetii sa vie maine mai de dimineata ca sa faca focuI? EFIMITA (stinqttnd lamp a) Da. bobocule. si cate si mai cate altele si mai si.LEONIDA Ce-ti spui eu. 'in timp ce fiecare se asaza bine 'in asternutul sau.) (Odaia riimime luminatii numai de flacara tiiciunilor din sobii. EFIMITA (dreqiuuiu-si patul) Ei! Cum Ie spui dumneata. sa tot stai s-asculti.) LEONIDA (dupii ce s-a inoartit 'inpat ptmii sa-~ifaca culcusul. mai rar cineva.. (Se-nchinii ~i se asaza 'inpat la dreapta. LEONIDA (la pat ~i intrtind sub plapumii) Mito.) . ne culcam? EFIMITA (se scoalii si se uita la ceas) Douaspce trecute.) LEONIDA Trebuie sa fie tarziu. bobocuIe. Mitule.

stai sa-ti spui: mai intai si-ntai ca daca e republica.. s-a saturat poporul de tiranie. toti intr-o egalitate. .. (Cu regret:) Da' nu e! Da' 0 sa-mi zici ca cu incetul se face otetul. 'ai? LEONIDA (asemenea) Asa zaul.. domnule. ori ca mai rabda. si pana maine seara. zau. eu .. . pardon sa te-ntreb si eu un lucru: ce procopseala ar fi si cu republica? LEONIDA (minunat de-usa intrebare) Ei! Bravos! ~-asta-i bunal Cum. Ei! mai da-mi inca unul ca el. 0 0 am dupa legea a . EFIMITA Pe langa pensie? LEONIDA Vezi bine. rabda maine? Ca nu mai merge. . cu mintea ca de femeie.nu-mi trebuie mai mult. de! Eu. pana cand tot rabda azi.EFIMITA (din asternut) Si zi asa cu Galibardi. inchipuieste-ti dumneata numai un condei. EFIMITA Zau? LEONIDA Zau ... bobocule.. ca n-a intrat zilele-n sac. nu mai plateste niminea bir .. AI doilea ca fiestecare cetatean ia cate leafa buna pe luna. Par egzamplu.) D-apoi bine. minte ce-ti mai trebuie? Apoi. ce procopseala? Vezi asta-i vorba: cap ei. pensia e basca. (Cu tarie. trebuie republica! EFIMITA Adica. frate..sa-ti fac republica . EFIMITA Parol? LEONIDA ParoL.

veche. dreptul e sfant: republica este garantiunea tuturor drepturilor... Doamne! Apoi daca-i asa. soro. nu Ie vine lor la socoteaza sa nu mai plateasca niminea bir! E aproape de mintea omului: de unde ar mai manca ei lefurile cu lingura? EFIMITA Asa e.. vezi. de unde or sa aiba cetatenii leafa? LEONIDA (in luptii eu somnul) Treaba statului. EFIMITA Cum lege de muraturi? LEONIDA Adicatele ca nimini sa nu mai aiba drept sa-si plateasca datoriile. de ce nu se face mai curand republica. (Reflectand mai ad/met) un lucru nu-nteleg eu. e dreptul meu.. EFIMITA (eu toata aprobarea) Asa da.. el ce grije are? Pentru ee-l avem pe el? E datoria lui sa-ngrijeasca sa aiba oamenii lefurile la vreme . LEONIDA Ce lucru? EFIMITA Daca n-o mai plati niminea bir. soro? LEONIDA Hei! Te lasa reactionarii. domnule.. mai ales cand e republica. domnule? Fireste. ca se face si lege de muraturi. LEONIDA Si al treilea. mie nu-mi dadea-n gand.. da' . (Dupii 0 pauzii de reflectiet) Ce bine ar fi! Unde da Dumnezeu .. EFIMITA Asa da . EFIMITA (erueindu-se de mirare) Maica Precista.

apoi.) . si 'inca 0 data. 0 saliiii de detuniituri ~i striqate inmuliiie. altele mai multe ~i striqate mai distincte. apoi. dupii care s-aud 'in departure douii-trei detuniituri de pusca si chiote surde. privind cu nedomirire catre use si intrebtind cu neastiimpiir..) SCENAII (Coana Efimiia se asaza pe 0 ureche si adoarme ~i ea. alearqii repede la u~a si 0 incearcii dacii e bine incuiatii. apoi 0 bataie mai grava pentru ceas.. ~i 'inca 0 datii. foarte . cauta pintunerec chibriturile si aprinde lamp a. sare din pat. (0 pauza. in orchestra melodrama 'misterioso'. (Coana Efimiia se asaza pe 0 ureche ~i adoarme si ea. pauza.) EFIMITA (Se desteaptii ~i se ridica-n pat. (Se culcii si aiipeste iar. apoi 0 bataie mai grava pentru ceas.) A adormit. (Leonida sforiiie-nainte.. in orchestra melodrama 'misterioso'. Unul dupii miezul noptii sunii rar 'in oecinatate: patru biitiii pentru sferturi.) Cine stie ce-oi fi visatL. republica! (Leonida incepe sa sforiiiei) Dormi. Unul dupii miezul noptii suna rar 'in vecinatate: patru biitii! pentru sferturi. merge tremurtind la masa. Cateoa momente pauzd.. altele mai multe ~i striqate mai distincte. dupii care s-aud 'in departure douii-trei detuniituri de pusca ~i chiote surde.) Cine e? (Pausii.odata sa 0 mai vedem s-asta. 'in orchestra melodrama. Cateoa momente pauza.facandu-~i 0 cruce.. cocoana sare din pat cat colo. asemenea la fereastrii.) Cine e? (Pauza. ~i se-ntoarce mai putin 'ingrijata sa se aseze iar la loc. Cine e? . soro? .

se-nchinii si se urea iar 'inpat. domnule? EFIMITA Batalie la poarta. si chiote prelungite. ca ~i cum ar fi prins pe cine va 'in el. . de am sarit din somn! LEONIDA (luand-a cu binisorul) Mitule. 0 alta salua ~i striqiite. ehiote. Leonido. nu-i nimiea. cocoana se repede peste un scaun cu exasperare. s-aud 0 noua salud. incearca 'inca 0 data usa. batalie mare afaral LEONIDA A§! Verba sa fie! Ce te pomenesti vorbind. se impiedeca si cade peste patullui Leonida. merge 'in uarjul degetelor la dulapul de haine.) Leonido! (Zgomotul se repeta. lueru mare.) Ce-o fi s-asta? (Deodatii. tunuri. tipete. co ana Efimiia sare jos ~i riimtine inmarmuritii 'in picioare ascultiind. pusti. stinge lampa.emotionata. se uitii apoi pe sub paturi ~i prin toate colturile. II incuie repede. stii eum este dumneata nevricoasa. soro: pistoale. zgomotul se repeta cu putere.) Leonido! (Pauza. Leonido! LEONIDA (speriat) Unde-i foe? EFIMITA Seoal' ca-i revulutie.) Leonido!!! SCENAIII LEONIDA (sculimdu-se din somn spiiimiintat) Ai! Ce e? EFIMITA Leonido! Seoal' ca-i foe. si ascultii cu palpiiaiie ce se petrece iniiuntru.

Spune mataIe . chiar revulutie sa fi fost.. sa zic si eu cum zici... ca dupa cum Ie spui dumneata... sa vedem ce-ai sa mai zici. una si cu una fac doua. nu stii dumneata ca n-are nimini voie sa descarce focuri In oras? E ordin de Ia politie . revulutie. LEONIDA Apoi de! Cum vine treaba asta. vezi? Dar . EFIMITA (cam 'in nedomirire) De. soro.. te credeam mai altfel. stai.. batalie mare! LEONIDA Bine. am auzit cum te-auz si m-auzi . De cand m-ai desteptat pe mine.. n-are de unde sa te mai apuce omul.. ai mai auzit ceva? EFIMITANu..unde am vorbit toata seara de politica. Mitule. t -ei fi culcat si cu fata-n sus si ai visat cine stie ceo EFIMITA (impacientaiii) Leonido. nu te importa degeaba. EFIMITA (aproape riisconuinsa) De! BobocuIe.... . EFIMITA (a tins a) Bravos. Cocoane Leonido. sunt desteapta. (Stand la qtinduri si iar indoindu- . asta dumneata stii.. sa zicem. s-o mai luam si pe partea ailalta. imi pare raul. desteapta sunt eu acuma? LEONIDA Apoi de! Mitule.. Bine. bobocuIe! Nu m-asteptam ca tocmai dumneata sa te pronunti cu asa iluzii In contra mea. stiu si eu? LEONIDA Apoi.

(cu tonul unei teorii sigure:) ca fiinca de ce? 0 sa ma-ntrebi . striqate ~i detuniituri. 0 pauzii.) s- . EFIMITA Noapte buna. bunioara. n-am par In cap! Glumesti cu omul! Se-ntampla . de par egzamplu. EFIMITA Comedie. Mitule. a intrat la 0 idee? Fandacsia gata.) Asa 0 fi! LEONIDA Bunioara si la dumneata acuma.se:) Da' bine. 'in odaie intunerec. intra la 0 idee. si nimica misca. soro! (Minuniuuiu-se.) SCENAIV EFIMITA Ai auzit? LEONIDA Ai auzit? (Amtindoi. dupii care d-odatii se aud 'in departure chiote... se ridica infiorati. 0 ipohondrie trecatoare. soro. Hai sa ne culcam: noapte buna. ei! si dupa aia. din fandacsie cade In ipohondrie. (Cocoana s-asaza p-o ureche.. Omul. nu-i nimica .. (inca nedomiritii oarecum. de curiozitate.. 'in orchestra melodrama. cate d-astea n-am citit eu. dintr-un nu-stiu-ce ori ceva. cum e nevricos. Pe urrna. Zgomotul apropie.) LEONIDA (dupii 0 pauzii) Nu te mai culca cu fata-n sus. ca iar visezi.. d-odata. fireste. cum s-auz ce nu era? Ce-am auzit daca nu era nimica? LEONIDA Ei! Domnule. am auzit. am a-u-zit. Mitule. stinge lamp a si se vara 'inpat.

soro? (Zgomotul creste mereu.EFIMITA (sarind din pat) E idee. cine sa stea sa faca revulutie? ..) EFIMITA (tremurtind) Voie. Leonido? LEONIDA (eu spaima) Aprinde lampa .. Cata vreme sunt ai nostri la putere. Leonido! LEONIDA Bine.) LEONIDA E primejdie mare. revulutie ca revulutie. bobocule? LEONIDA (tremurtind) Nu-i lucru curat. auzi? LEONIDA (asemenea) Auz. (Sare ~i el din pat. batalie mare.) (Zgomotul mai aproape. da' nu e.) EFIMITA (aprinzand lamp a) E fandacsie. ne-voie. frate. domnule! Ce sa fie? EFIMITA Ce sa fie? Dumneata nu vezi. da' nu-ti spusei ca nu-i voie de la politie sa dai focuri In oras? (Zgomotul creste inainte. Mitulel (Zgomotul tot mai tare... nu se poate sa fie revulutie .) EFIMITA E ipohondrie. ce sa fie? Revulutie.

Mitule. fii desteapta!' (eu dezolare:) Si noi dormim. EFIMITA (tremurtind si inceptuui sa pl/tnq«) Ce-i de facut. 'i~iarunca oehii pe pagina a treia si dii un tipat.. e reactiune.) 'Reactiunea a prins iar la limba. (Zgomot mare. daca nu mi-ai citit gazeta de cu seara! (Zgomot tare.) LEONIDA (prapadit) Si pe mine rna stiu toti reactionarii ca sunt republican. Unde mi-e gazeta? (Merge la masa. ea sta la panda ascutindu-si ghearele si asteptand momentul oportun pentru poftele ei antinationale ..) LEONIDA Unde mi-este gazeta? (nervos:) ca daca 0 fi sa fie revulutie. Ca un strigoi In intunere.. trebuie sa spuie la 'Ultime stiri'. domnule! EFIMITA (asemenea) Cine strica. domnule. asculta: (citeste tremurtind. . soro? LEONIDA (stiiptinindu-se ea sa-ifaea euraj) Nu te speria.) A! EFIMITAEi! LEONIDA (pierdut) Nu e revulutie. Natiune.. nu te speria ..EFIMITA De! Intreaba-ma Auzi? sa te-ntreb . ia gazeta.. soro. ca sunt pentru natiune.

) EFIMITA (lngrozita.. Acolo nu mai mi-e frica: sunt intre ai mei! Republicani toti. pune mana. 0 pauza.. scrinul. EFIMITA (indoindu-se de genunchi si inecandu-se) Nu-mi spune..) EFIMITA . zgomotul este sub ferestre. ~ifac douii Ieqiituri mari. mor! A intrat In ulita noastra . drept aicea vin. apoi baricadeaza usa cu paturile ~i cu mobilele. soro.) EFIMITA Soro. golesc dulapul. saraciil (Zgomot si mai aproape. Amitndoi sunt trasniti. zgomot si apoi cateoa biitiii 'in usa d-afara. Leonida cade-n genunchi. (Amimdoi trag cearsafurile din paturi 'in mijlocul casii. sa ne darame casa. iute! (Zgomotul si mai aproape. soro. ca mor! LEONIDA Fa iute.) EFIMITA lute...) LEONIDA (lucrtind) Mergem la gara prin dosul Cismegiului. oprindu-se din lucru ~i ascultitnd) Soro! Soro! Auzi dumneata? Zavragiii vin incoacel LEONIDA (asemenea) Auz. LEONIDA Stinge lampa! (Cocoana sufli: iute 'in lamp a. si plecam pana-n ziua cu trenulla Ploiesti .(Salve si chiotefoarte apropiate. (Tremurii.) Si cum sunt eu deochiat..

.(soptind) Sunt la u§a. plectmdu-se spre u~a s-aseulte) 'Ai? LEONIDA (oprind-o) St! Nu te misca! (Pumni tari 'in u~a.. EFIMITA Sa lasam calabalacul si sa sarim pe fereastra . Nu te misca. Safta..) d-abia se mai audfoarte de- LEONIDA St! Parca s-a mai departat zavera! (Biitii! desperate 'in usa.) GLASUL (d-afarii) Ei! Doamne! (Striqtmd:) Conita! EFIMITA (uimitii) E slujnica.. zgomotul si mai departe.) . zgomotul s-a cam departat.) Sa ne ascundem In dulap .) UN GLAS DE FEMEIE (d-afarii) Dar asta.. (Chiotele si impuscaturile parte. LEONIDA Dar daca or fi intrat In curte? (Batiiile 'in u~a se indesesc eu neriibdare. zgomotul se departeaza mereu. (Biitiiik: se repeta mai tare. comedie! EFIMITA (eu uimire. . LEONIDA Atat mi-a fost!. Leonido.

.) LEONIDA (comprimitndu-si nare) Desehide! inima si eu un ton de suprema resig- EFIMITA (merqttnd 'in oarful degetelor la u~a.GLASUL (d-afarii) Desehide. (0 pauza.) LEONIDA (oprind-o) St! Nu desehide 0 data eu eapul! EFIMITA (nemaipuitind riibda ~i zmueindu-se) Trebuie sa desehiz. (Vrea sa mearqa la usa. desehide. si eu glasul alterat) Haide. EFIMITA (stii un minut la indoiala. intreabii eu gura jumatate) Cine e? GLASUL (d-afarii) Eu. cocoana. ca-ncepe dobitoaea sa tipe si-i mai rau: ne da de golla zavragii! (Biitii! din toate puterile 'in usa. sa fae foeuI. cocoana. nestiind ee sa creaza. dtind 'in liituri barieada.) Vai de mine! Nu-i buna asta! A patit boierii eeva! EFIMITA E Safta . Leonida si Efimiia ascultii uimiii. am venit sa fae foeuI. intra. apoi se hotiiriiste ei. soro. ..

chiuia si tragea la pistoale . catra Leonida eu LEONIDA (imbarbiitat) Ei vezi? (Plin de triumful teoriei:) Tot yorba mea.. ei! Si dupa aia.. LEONIDA (nedomirit) Ce obicei? SAFFA Stii. domnule! Omul. cocoana. de par egzamplu. acu d-abia s-a spart cheful. bunioara. intra la 0 idee. Safto? SAFFA (care a intrat eu un brat de lemne) Bine. a intrat la 0 idee? Fandacsia e gata. eu tonul misterios) Ce-i afara. .) SCENAV EFIMITA (miscata. obicei mitocanesc. Coana Efimiia tine piept Saftii la usa. de curiozitate.(in odaie e intunerec. Adineaori a trecut p-aici vreo cativa. beat frant. cum e nevricos. era si Nae Ipingescu. ipistatul. EFIMITA (insenintmdu-se si prinzttnd umor) A fost lasata. a facut oamenii chef. dintr-un nustiu-ce ori ceva. ce sa fie! Da' pan-acuma n-am putut inchide ochii: toata noaptea a fost masa mare la bacanul din colt. se duceau acasa pe doua carari. c-ascara a fost lasata secului. secule! limba.

mai rar cineva! (Aprinde lampa. apai cum Ie stii dumneata toate. bobocuIe... EFIMITA Ei. nu vezi dumneata ca aici a fost chiar politia In persoana .) (Amimdoi sunt foarte veseli. (Caire cocoana:) EFIMITA (cu chef) Ei! Soro! Parca ziceai ca nu e voie de Ia politie sa se dea cu pistoale In oras? LEONIDA (sigur) Apoi bine. Safta riimime incremenitii vazand rasturnarea odaii.) (Cortina) .din fandacsie Vazusi? cade In ipohondrie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful