1.

Structuri cu deschideri mari. Principii generale de alcătuire. Exemple

-cladiri cu un nivel si deschideri mari. -grinzi longitudinale, transversale si mixte Alcatuire generala: A.Sisteme separate * Structura acoperisului * Structura verticala

α < 30° ..... c = 1.0 α > 60°...... c = 0.0

Caracteristici generale: • Structuri cu simpla curbura si un singur rand de cabluri. - au deformabilitate ridicata sub efectul zapezii si al vantului. Necesita lestare; Acoperis GREU • Structuri cu dubla curbura si ferme de cabluri - prin alcatuire sunt putin deformabile. Nu necesita lestare. Acoperis USOR 0 < α (med) < 30° ⇓ c1=1 ; c2 = (30+α )/30

6.

Structuri cu cabluri cu simplă curbură. Principii de alcătuire de ansamblu.

B. Sistem integrat C. Infrastructura

α

(med) > 60°

1. Structura cu cabluri paralele • Eforturi cu valori mari in elementele prindere ale cablurilor

c1 = 0 c2 = 2

Exemple: Circul din Bucuresti, Piata acoperita din Royan 2.Care sunt încărcările pentru care se proiectează acoperişurile sălilor? Clasificarea acoperişurilor din punct de vedere al greutăţii proprii.

3.Greutatea proprie a acoperisului Acoperisuri usoare Incarcarea de referinta din zapada se majoreaza cu coeficientul de siguranta de γ ≅ 1.8 - 2.0 Acoperisuri grele Incarcarea de referinta din zapada se majoreaza cu coeficientul de siguranta de γ ≅ 1.2 – 1.5 Incarcarea din vant. Depinde de: 1. Conditiile de amplasament • zona climatica (Bucuresti, zona B, gv = 42 kg/mp) conditii de microrelief (amplasamente adapostite/ expuse) mediu construit Forma cladirii/ acoperisului 4. Elemente structurale fundamentale pentru acoperişurile sălilor cu deschideri mari 1. Cablu - intindere axiala 2. Grinda - incovoiere 3. Arc - compresiune

- cablu ancorare- ca sa nu se rastoarne; sa trimita F la pamant - masiv imp. de beton care sa compenseze intinderea - piloti in adancime de care se trag cablurile 2. Structuri pe plan circular Plan complet liber - deschidere cabluri= diametru sala • Plan cu un stalp central

• •

Acoperisuri grele- din ba/ precomprimat 200- 400 kg/mp Acoperisuri usoare- otel, lemn, mat. Plastice 50- 100 kg/mp Incarcari: Greutate proprie 2. Zapada Vant Cutremur vertical Incarcari din instalatii/ tehnologice

3.

Încărcări de proiectare pentru acoperişurile sălilor: încărcarea din zăpadă şi din acţiunea vântului. Factori de care depind aceste încărcări.

Incarcarea din zapada. Depinde de: Conditiile de amplasament

7. Ferme de cabluri. Forme geometrice • Stabilitatea la actiune vantului si zapezii este asigurata prin cabluri de intindere (de stabilizare) • Eforturile din elementele grinzii depind de geometria fermei • Permit folosirea acoperisurilor de tip “usor” Forme geometrice Ferme concave - Cablu portant - Cablu de intindere (stabilizare) - Diagonale/montanti intinsi

Zona climatica : patru zone climatice cu incarcare de referinta intre 90-180 kg/mp; pentru Bucuresti incarcarea de referinta 150kg/mp.

• Efectul de adapostire: * reducere 20% pentru conditii normale de expunere si acoperis plat; * crestere de 10% pentru forme de acoperis care impiedica spulberarea
Geometria acoperisului- daca favorizeaza sau nu aglomerarile de zapada

5. Structuri cu cabluri pentru acoperişuri cu dechideri mari. Clasificări. Caracterisitici generale. Clasificare: A. In functie de geometria supr. reale de cabluri: cu simpla curbura cu dubla curbura - portante+ stabilizatoare - sunt asezate pe doua directii dar cu curburi inverse - cele stabilizatoare apasa si le impiedica sa fuga la vant - sunt rigide B. In functie de numarul de straturi de cabluri 1. un strat 2. ferme din cabluri

.

Ferme convexe -

Cablu portant - Cablu de intindere (stabilizare) Diagonale/montanti comprimati

arc masiv piatra. lemn lamelar lipit. Reţele de ferme de cabluri. Zapada aduce incovoieri Tasarile diferentiate sporesc eforturile in arc • • Impingeri le laterale depind de sageata . Ferme mixte . Grinzi plane B. Transmiterea eforturilor Grinzi cu zăbrele şi cadre cu zăbrele din oţel.Cablu portant . Cadre cu zabrele: Principii de alcatuire: • Grinzi cu inima plina • Grinzi cu zabrele Clasificare dpv sectiune transversala: A. Caracterizare generală.Cablu de intindere (stabilizare) -Montanti comprimati . Materiale folosite.3.arc usor metalic. • Forma axei arcului depinde de modul de incarcare (compresiune pentru incarcarea dominanta) Incarcarile nesimetrice provoaca incovoiere in arc .C. Clasificarea grinzilor din punct de vedere al secţiunii transversale. Structuri cu grinzi din oţel pentru acoperişuri cu deschideri mari. Grinzi cu zabrele: 11.inc. Exemple. Principii de alcătuire. Scheme generale de alcătuire. S Materiale: piatra/ zidarie. 10. metalice. lemn. Secţiuni caracteristice ale barelor. 9. Structuri cu ferme de cabluri pe plan dreptunghiular şi circular.Montanti intinsi 8.inc. tructuri cu arce pentru săli cu deschideri mari. Transmiterea eforturilor la structurile verticale. zapada nu produce mai nimic . Grinzi spatiale 12. ba. Scheme geometrice de alcătuire.

ca sa nu am pierderi de stabilitate .la cheie 6-8cm.apa+clor= vapori de clorataca otelul 16.20m cilindru Rigidizari si elemente de margine: . Forme în plan şi în elevaţie. Forme geometrice.arcului (sunt cu atat mai M cu cat arcul e mai turti si invers M:F) 13. Cupole din beton armat. Scheme statice de preluare a încărcărilor verticale. Structuri cu arce pentru săli cu deschideri mari. rolul/solicitările cablurilor. oţel). Avantaje în raport cu acoperişurile din plăci pline. Alcătuirea secţiunii transversale arcele din oţel.ca la cilindrii. Arce cu două şi trei articulaţii. Arce cu 2 articulatii (sistem cu impingeri): • Arcele cu articulatii nu transmit momente la fundatii • Arcele cu tirant nu transmit impingeri laterale 15. Structuri cu arce şi cabluri. daca sunt placi mai grele mai apar si mom incovoietoare articulatii: • Sunt sisteme static determinate (eforturile interioare nu depind de rigiditatea arcului) • Nu sunt sensibile la tasari diferentiate 17. Principii generale de alcătuire (rolul/solicitările arcelor. Acoperisuri cu dublă curbură din beton armat/precomprimat. Ex: bazin de inot. Sisteme de contravântuire. Scheme statice: Eforturi in placa: Arce cu 3 . Eforturi în placă. . Structuri cu arce din lemn lamelar lipit (LLL) pentru săli cu deschideri mari. Acoperişuri cilindrice din beton armat. Caracteristici geometrice. Alcătuire generală. Avantajele structurilor din LLL în raport cu cele din alte materiale (beton armat.arce de rigidizare pe exterior 19. Alcatuire generala: pentru 20. Rigidizări şi elemente de margine.grosimi foarte mici in raport cu deschiderile . 14. Structuri cu arce pentru săli cu deschideri mari.nervuri de rigidizare la interax de 3. Acoperişuri reticulate cu dublă curbură din beton armat. Caracteristici geometrice: .placa incastrata in el de reazem .5m . Sisteme de contravantuire: 18. Dispunerea arcelor în structură.

Acoperişuri reticulate plane din oţel.i. Dispunerea reţelelor de bare. Forme de bază. Acoperişuri reticulate plane din oţel.cele 2 raze de curbura trebuie discretizate prin noduri foarte dese si cat mai apropiate de geometria suprafetei ..lungimea barei este data de riscul de flambaj. ---------------------------------------------------------- 22.modificarea deformarii generale a acoperisului a. pierderea stabilitatii 21. Grinda cu zabrele din otel detalii rezemare .nu sunt necesare noduri la fel de dese ca la beton 23. Efectul pretensionării. . Forme geometrice (cilindri şi cupole). sa se creeze o deformatie inverse decat cea produsa de sarcina utila. . Acoperişuri reticulate cu dublă curbură din oţel.