Fuziuni si achiziţii: Vol I: Fuziuni şi divizari Cap I. Noţiuni introductive 1.1. Cadrul general economic 1.2.

Principalele dispoziţii legale aplicabile A. Dispoziţii interne B. Dispoziţii comunitare B. 1. Fuziunea şi societatea europeană B.2. Fuziunile transfrontaliere B.3. Transpunerea Directivei 2005/56/CE în dreptul francez B.4. Transpunerea Directivei 2005/56/CE în dreptul român 1.3. Definiţii şi clasificări Cap II. Etapele procesului de fuziune 2.1. Perioada prealabilă fuziunii 2.1.1. Faza I Apropierea societăţilor 2.1.2. Faza II Negocierile între societăţi 2.1.3. Prelungirea fazei de apropiere 2.1.4.Recursul la o înţelegere 2.2. Alegerea sensului fuziunii 2.3. Evaluarea societăţilor implicate A. Reguli şi elemente de calcul B. Determinarea parităţilor pentru realizarea fuziunii C. Situaţia în dreptul comparat (francez) a) Evaluare, valoare de aport şi paritate b) Situaţia în Franţa până în 2004 c) Situaţia în Franţa după 2004 2.4. Deciziile de principiu ale fiecărei societăţi 2.5. Proiectul de fuziune (P.F) 2.5.1) Conţinutul P.F 2.5.2) Adoptarea P.F

1

2.5.3) Publicitatea P.F I. Dreptul Român A. În cazul unei fuziuni prin absorbţie B. În situaţia unei fuziuni prin contopire II. Dreptul francez 1. Dispoziţii comune 2. Măsurile de publicitate în cadrul unei fuziuni prin absorbţie 3. Măsurile de publicitate în cadrul unei fuziuni prin contopire 2.5.4) Opoziţia la proiectul de fuziune 2.5.5) Consecinţele (efectele) P.F A. Dispoziţiile legii române B. Dispoziţiile legii franceze 2.6. Aprobarea fuziunii de către societăţile participante A. Situaţia în dreptul român B. Situaţia în dreptul francez a) Aprobarea fuziunii în cadrul unei fuziuni prin absorbţie Cazuri speciale A. Absorbanta deţine în integralitate titlurile societăţii absorbite B. Dizolvarea-confuziune b) Aprobarea în cazul unei fuziuni prin crearea unei noi societăţi c) Anularea hotărârii de fuziune Cap III: Efectele fuziunii 3.1. Data la care fuziunea produce efecte A. Drepul românesc B. Dreptul francez 3.2. Efectele fuziunii cu privire la conducătorii societăţilor 3.3. Efectele fuziunii cu privire la asociaţi 3.3.1. Principiul general 3.3.2. Probleme specifice A. Probleme ridicate de existenta unei legaturi între societăţile care fuzionează

2

a) Absorbanta deţine titluri la absorbită a.1. Fuziunea-renunţare a.2. Fuziunea-atribuire b) Absorbita deţine titluri la absorbantă c) Participaţii reciproce d) Deţinerea propriilor acţiuni B. Probleme ridicate de existenţa titlurilor ce conferă drepturi speciale 3.3.3. Boni şi mali de fuziune 3.4. Efectele fuziunii în privinţa salariaţilor A. Efectele privind contractele individuale de muncă B. Efecte privind contractele colective C. Fuziunile transfrontaliere şi reprezentarea salariaţilor 3.5. Efectele fuziunii asupra terţilor A. Efectele în privinţa creditorilor A.1. Efectele privind creditorii neobligatari A.2. Efectele privind creditorii obligatari în dreptul francez a) Consultarea obligatarilor b) Neconsultarea obligatarilor B Efectele fuziunii în privinţa contractelor de închiriere C. Efectele fuziunii asupra debitorilor 3.6. Efectele fuziunii în materia concurenţei A. Dispoziţiile care se aplică controlului concentrărilor în Franţa B. Controlul concentrărilor la nivel comunitar C. Controlul concentrărilor în România 3.7. Soarta anumitor convenţii 3.8. Responsabilitatea penală Cap. IV. Regimuri speciale. Tipuri speciale de fuziune 4.1. Dizolvarea -confuziune A. Regimul juridic B. Derularea operaţiunii de dizolvare-confuziune

3

Aportul parţial de activ şi abuzul de majoritate 4 .4.1.2. Efectele divizării C.6. Desemnarea comisarilor pentru divizare A.5. Simulaţia prin aport parţial de activ C.2. Absenţa comisarilor pentru aporturi A.2. Reglementarea franceză A.1 Derularea operaţiunilor de divizare A. Frauda în aportul parţial de activ D.3.8. Consultarea adunărilor speciale A. Faza premergătoare divizării A. Regimul juridic al divizării (sciziunii) A.Efectele divizării referitoare la creditori C.7.a) Declaraţia de dizolvare b) Dreptul de opoziţie al creditorilor organizat pentru protecţia acestora c) Finalizarea operaţiunii de dizolvare-confuziune d) Data de realizare a dizolvării-confuziune e) Celelalte efecte ale dizolvării-confuziune 4. Probeleme specifice divizării în dreptul român a) În cazul divizării parţiale b) În cazul divizării totale C. Regimul juridic al aporturilor parţiale de activ A Procedura B. Proiectul de divizare A. Efectele divizării faţă de salariaţi 4.3. Hotărârea asociaţilor A. Publicitatea Hotărârii de divizare B.

respectiv ale unor industrii. 9. fie că vorbim de procese de fuziune între companii transfrontaliere / naţionale. 8. Globalizarea şi liberul schimb. Mark L. 5. 3.alături de procese percepute ca fiind mai puţin benefice societăţilor comerciale (lichidări voluntare ori reorganizări judiciare / faliment) – o soluţie reală în depăşirea problemelor. Cadrul general economic Fenomenul de globalizare şi structurare a pieţelor a generat în ultimii ani o tendinţă de concentrare a întreprinderilor. Din punctul de vedere al factorilor care influenţează procesele de achiziţii şi fuziuni de societăţi. majorări de capital. 4. concentrarea pe baza fuziunilor ori achiziţiilor poate reprezenta .Vol I. Condiţiile economice şi financiare. Fuziuni si divizari Cap I. autorii J.1. Mitchell şi J. Harold Mulheim în cea de-a patra ediţie a Takeovers. Efectul economiilor de scară. În actualul context economic şi de piaţă. Polarizarea extremă a veniturilor şi a averilor. Schimbările din tehnologie. Cadrul de reglementare al activităţilor. Importanţa relativ mare a capitalurilor disponibile. Schimbările în organizarea industrială (ca efect al schimbărilor din tehnologie).urmate sau nu de procese de fuziune. Referitor la domeniile cele mai afectate de restructurare în baza unor procese de fuziuni şi achizitii. Apariţia unor noi industrii. Trendurile negative ale unor economii. Fred Weston. îi ierahizau pe urmatorii: 1. Restructuring and Corporate Governance. fie de achiziţii directe de societăţi (ex. Noţiuni introductive 1. 2. 10. 7. cesiuni de părţi sociale / acţiuni etc.) . Mergerstat – un important organism de analiză a fuziunilor şi achiziţiilor – publica la nivelul anului 2008 pentru Europa următorul clasament: 5 . 6. în care societăţile sunt supuse unor presiuni generate de criza economico-financiară globală.

75 miliarde euro – tranzacţii majore care au influenţat semnificativ nivelul pieţei locale. capitolele ce urmează se doresc a reprezenta un ghid real în parcurgerea cu succes a unui proces de fuziune.40 9.569.602.2007) in jurul valorii de 5-6 miliarde euro.493. primei de fuziune. aceasta s-a situat în ultimii ani (2005 . a tratamentului contabil al operaţiunilor. investitorii austrieci.90 5.Pozitia 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Industria IT Servicii diverse Distributie Brokeraj. sectorul petrolier. Din punctul de vedere al numărului tranzacţiilor pe piaţa locală.50 4. greci şi americani s-au aflat în top. 1. Cele mai vizate domenii au fost sectorul financiar-bancar.60 11. fără a „ataca” efectele fiscale ale acestor operaţiuni.70 5. respectiv preluarea BCR de către Erste Bank în 2006 la 3.30 57.2.90 6. sectorul farmaceutic etc. problemelor practice întâlnite în parcurgerea unui proces de fuziune etc. respectiv a majorării de capital social.429. tări ca Marea Britanie.731.892.5 miliarde euro. aceasta în condiţiile în care fiecare din ultimii ani a beneficiat de una sau mai multe tranzacţii majore.667. Investitii & Consultanta Constructii Farmaceutice & Echipamente medicale Chimicale & Vopsele Echipamente industriale si agricole Retail Electronice Tranzactii 275 198 112 110 89 85 66 60 50 43 Valoarea [$] 13. 2. prin prezentarea: principalelor etape necesar a fi parcurse. În contextul general avansat. construcţiile şi sectorul imobiliar. a modului de stabilire a raportului de schimb. Franţa ori Germania s-ar situa în frunte. însă dacă clasamentul ar viza sumele investite.70 6.00 13.861. Relativ la tranzacţiile majore din ultimii ani sunt de menţionat cel puţin preluarea Rompetrol de către KazMunaiGaz în anul 2007 la cca.501. Principalele dispoziţii legale aplicabile 6 .50 Referitor la piaţa romaneasca a fuziunilor şi achiziţiilor. a conţinutului proiectului de fuziune.116.

2003 4 Publicat în Monitorul Oficial. fuziunea şi divizarea societăţilor comerciale” care. respectiv a celor referitoare la tratamentul elementelor de capitaluri ale societăţii absorbite. documentele necesar a fi puse la dispoziţia acţionarilor în scopul aprobării procesului.2005. 454 din 18. Dispoziţii interne Cadrul legal minimal aplicabil proceselor de fuziune cuprinde următoarele acte normative:  Legea nr. 2004 3 Publicată în Monitorul Oficial Partea I nr.11.12. (art 27 si 271)  Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. Partea I nr. etc. în ceea ce priveşte fuziunea.11.11. 1376/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind reflectarea în contabilitate a principalelor operaţiuni de fuziune. 766 din 10.   Legea nr.2008 6 Publicat în Buletinul Oficial nr 8 din 30.01.  Legea nr. precum şi retragerea sau excluderea unor asociaţi din cadrul societăţilor comerciale şi tratamentul fiscal al acestora2. divizare. 927 din 23. – din erspectiva tratamentului contabil al operaţiunilor.A. 1012 din 3. 31/1990 privind societăţile comerciale1 – prin prisma dispoziţiilor din cadrul Titlului VI „Dizolvarea. 7 . 3055/2009 .11.pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene4.1954 7 Publicată în Jurnalul Oficial L 310. 82/1991 a contabilităţii5.7 1 2 Republicată în Monitorul Oficial Partea I nr. tratează principalele etape ale procesului. respectiv a modului de funcţionare a conturilor utilizate în cadrul procesului de fuziune. dizolvare şi lichidare a societăţilor comerciale. B: Dispoziţii comunitare 1. 571/2003 privind Codul fiscal3 – prin prisma dispoziţiilor referitoare la tratamentul fiscal al operaţiunii de fuziune. 2009 5 Republicată în Monitorul Oficial Partea I nr. Directiva 2005/56/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind fuziunile transfrontaliere ale societăţilor comerciale pe acţiuni. 2004 Publicat în Monitorul Oficial Partea I nr. conţinutul minimal al proiectului de fuziune etc. din 25. Decretul nr. 1066 din 17.. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice6.   Codul comercial Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr.06.

12 Publicat în Jurnalul Oficial L.03. privind fuziunile societăţilor comerciale pe acţiuni8.1990. divizărilor parţiale. Regulamentul 2157/2001 privind Societatea Europeană a oferit posibilitatea de realizare a unor fuziuni intracomunitare.1978 Publicată în Jurnalul Oficial L 378 din 31. deşi directiva privind efectele fiscale ale fuziunii dintre societăţi ale statelor membre a fost adoptată în 1990 (D 90/434/CEE). A Şasea Directivă a Consiliului (82/891/CEE) din 17 decembrie 1982 în temeiul articolului 54 alin. cesionării de active şi schimburilor de acţiuni între societăţi din diferite state membre şi transferul sediului social al unei SE sau SCE între state membre10. 4. acest text fiind transpus în legislaţia internă a statelor membre. 11 Publicată în Jurnalul Oficial L 58 din 4 . 3 litera g) din tratat. 5. 168 din 01. Societatea europeană poate rezulta: 8 9 ca societate nouă.1. divizărilor.2. Fuziunea şi societatea europeană Fuziunea dintre societăţi de naţionalităţi diferite întâmpină numeroase dificultăţi. scindărilor cesionării de active și schimburilor de acțiuni între societățile din diferite state membre11. Această reglementare prevede şi fuziunea printre modalităţile de constituire ale Societăţii Europeene cu condiţia ca cel puţin două societăţi pe actiuni ce intră în fuziune să aparţină unor state membre diferite (ex. 2005.12.: Allianz (Germania) cu RSA (Italia)). Regulamentul 2157/2001 al Consiliului din 8 octombrie 2001 privind statutul societăţii europene (SE)12 B.08. 3 litera g) din Tratat. În spaţiul UE.1982 10 Publicată în Jurnalul Oficial L 225. Publicată în Jurnalul Oficial L 295 din 20. prin transformarea societăţii absorbante în Societate Europeană.2004 8 . Directiva 90/434/CEE a Consiliului din 23 iulie 1990 privind regimul fiscal care se aplică fuziunilor. 3. din 20. modificată prin Directiva 2005/19/CE a Consiliului din 17 februarie 2005 de modificare a Directivei 90/434/CEE privind regimul fiscal comun care se aplică fuziunilor. Ca un paleativ la această întârziere sau ca o soluţie alternativă. A Treia Directivă a Consiliului (78/855/CEE) din 9 octombrie 1978 în temeiul articolului 54 alin. privind divizarea societăţilor comerciale pe acţiuni9. în cazul unei fuziuni prin contopire.10. propunerea Directivei a 10-a privind fuziunea societăţilor pe acţiuni a fost dezbătută mult timp şi adoptată abia în anul 2005 (Directiva 2005/56/CE).05.

în publicaţia indicată de legile naţionale respective. aspecte nereglementate la nivel comunitar. Organele de conducere ale societăţilor elaborează un proiect de fuziune care trebuie să prevadă în principal: denumirea. etc. Legalitatea fuziunii trebuie confirmată şi de autoritatea competentă a statului viitorului sediu statutar al Societăţii Europene Înmatricularea Societăţii Europene are ca efecte: 13 Prin titluri care conferă drepturi speciale se înţeleg acţiuni prioritare. În anumite state. Un anunţ privind proiectul de fuziune trebuie publicat în fiecare stat membru vizat de operaţiune. de notat că. etc. Proiectul de fuziune trebuie aprobat de către adunările generale ale societăţilor ce participă la operaţiune conform legii naţionale aplicabile a fiecăreia în condiţiile de cvorum şi majoritate prevăzute în acestea.Dispoziţiile Regulamentului prevăd principalele operaţiuni ce trebuie întreprinse pentru realizarea fuziunii. acţiuni cu drept de vot dublu. “resturile” (după virgulă) urmând a fi compensate în bani. raportul de schimb (paritatea) cu indicarea sultei. 9 . În fiecare stat membru. O condiţie importantă la nivel comunitar constă în precizarea expresă a modalităţilor de implicare a salariaţilor în Societatea Europeană. experţi contabili (România). o autoritate competentă eliberează un certificat ce atestă îndeplinirea actelor şi formalităţilor prealabile fuziunii (certificat de conformitate). statutul Societăţii Europene. drepturile acordate de către Societatea Europeană (rezultată din fuziune) deţinătorilor de titluri care conferă drepturi speciale13. deoarece protecţia drepturilor acestora poate conduce şi la anularea fuziunii. făcându-se retrimitere la dispoziţiile legii naţionale ale fiecărei societăţi implicate. data de la care operaţiunile societăţilor ce fuzionează vor fi considerate ca îndeplinite de către Societatea Europeană. sediul social al societăţilor participante. acţiuni cu dividend prioritar fără drept de vot. sulta rezultă din determinarea raportului de schimb sub forma unei fracţii cu zecimale care nu permite alocarea unui număr întreg de acţiuni ale absorbantei pentru fiecare acţiune a absorbitei. se poate cere desemnarea experţilor specializaţi cum sunt comisarii pentru fuziune (Franţa). certificate de investiţii sau certificate de drept de vot. de regulă.

4) vizează atât societăţile implicate cât si operaţiunile ce intră sub această reglementare. cum ar fi: efectele probabile ale fuziunii asupra utilizării forţei de muncă. fie trimit la dispoziţiile naţionale aplicabile din legislaţia naţională a statelor cărora le aparţin societăţile ce intră în fuziune. 5 prevede principalele menţiuni care trebuie să figureze (minimal) în proiectul de fuziune. 1 . Sfera de aplicare a Directivei (art. B.- transmisiunea universală a patrimoniului societăţii absorbite în favoarea societăţii absorbante sau a noii societăţi (la contopire). sub condiţia aprobării acestei măsuri cu unanimitatea voturilor asociaţilor acestor societăţi.. Art. avantajele acordate experţilor care analizează proiectul de fuziune transfrontalieră. de direcţie. fără a fi însă restrânsă doar la societăţile pe acţiuni Pentru realizarea fuziunii. cât şi membrilor organelor de administraţie. Fuziunile transfrontaliere (Directiva fuziunilor 2005/56/CE) Directiva de drept societar a fuziunilor a apărut la 15 ani de la directiva de drept fiscal. Modalităţile fuziunii sunt examinate de către un expert independent cu următoarele precizări: este posibil ca toate societăţile să cadă de acord în a solicita desemnarea unui singur expert pentru întreaga operaţiune se poate renunţa la expertiză. acţionarii societăţilor absorbite devin acţionari ai societăţii absorbante. de către o 10 . Cele 20 de articole ale Directivei prevăd fie aplicarea unor dispoziţii comune (armonizate). etc. de supraveghere sau de control ale societăţilor ce fuzionează. care atestă de manieră incontestabilă îndeplinirea corectă a actelor şi formalităţile prealabile fuziunii. Art. Directiva se aplică în special societăţilor de capitaluri. după lungi negocieri şi tratative între statele membre. fiecare societate va respecta cerinţele legii naţionale a statului său de înregistrare.2. 10 impune eliberarea unui certificat prealabil (de conformitate).

aşa cum se va arăta. Prin aceste dispoziţii fie se definesc regulile specifice în vederea realizării operaţiunilor transfrontaliere. Editura Groupe Revue Fiduciaire. aceasta deoarece. de asemenea. SAS. în anumite limite. Transpunerea Directivei 2005/56/CE în dreptul francez14 Transpunerea Directivei în dreptul naţional francez a avut ca efect introducerea în Codul comercial a unei noi secţiuni în Titlul III din Cartea a II-a dedicată fuziunilor transfrontaliere. Trimiterile din prezentul material la dreptul francez au la bază studiul menţionat. există posibilitatea a considera ca “dată de efect” a fuziunii o anumită dată convenită de părţi. fie se face o trimitere. régime juridique et fiscal. Data la care se consideră că fuziunea a avut loc se stabileşte în funcţie de dispoziţiile legislaţiei statului de care aparţine societatea rezultată din fuziunea transfrontalieră.3. SCPA şi SE. Art. pp. Les fusions de sociétés. în special pentru a stabili raportul de schimb. se are în vedere punerea la dispoziţia salariaţilor sau a Martial Chadefaux. În special. 16 stabileşte obligaţiile ce trebuie respectate cu privire la participarea salariaţilor. În general. Art. 15 prevede modalităţile de realizare simplificată a fuziunii. Ediţia a 6-a. înlesniri ce nu trebuie să contravină legislaţiilor naţionale.autoritate competentă. la prevederile care reglementează operaţiunile naţionale astfel încât să existe o transfrontaliere şi cele interne. aceeaşi autoritate controlează legalitatea operaţiunilor ce conduc la realizarea fuziunii. în cazul în care este posibil. 36-38. rezultă că pe acest teren se vor pronunţa experţii independenţi. prevede şi înlesnirile în cazurile în care societatea absorbantă deţine cel puţin 90% din capitalul societăţii absorbite. dispoziţiile nou introduse se referă la următoarele : • • • 14 coerenţă între operaţiunile Posibilitatea societăţilor înmatriculate în Franţa de a participa la fuziunile transfrontaliere. când societatea absorbantă deţine în integralitate titlurile (acţiunile) societăţii absorbite. şi nici o regulă referitoare la obligaţia de a recurge la metode omogene de evaluare. B. Posibilitatea realizării unui fuziuni transfronaliere prin stabilirea unei sulte mai mari de 10% aplicabilă fuziunilor franco-franceze. 2008. SRL. 11 . Directiva nu conţine nici o regulă referitoare la metodele de evaluare a societăţilor implicate. această posibilitate este prevăzută pentru SA. Modalităţile de informare a salariaţilor cu privire la consecinţele economice şi juridice ale fuziunii.

nr. 333 din 30. grefierul tribunalului.4. Notarul este cel însărciant cu controlul legalităţii modului în care se realizează operaţiunea de fuziune. 52/2008 pentru modificare şi completarea legii nr.04. 15 Publicată în Monitorul Oicial nr. a) Domeniul de aplicare al fuziunii transfrontaliere Aceste dispoziţii privind fuziunea transfrontalieră se aplică operaţiunilor de fuziune realizate pe de o parte. 31/199015. Ca urmare a acestor modificări un nou capitol III a fost dedicat fuziunii transfrontaliere în Legea nr. 1 din Directiva Consiliului 68/151/CEE din 9 martie 1968. 31/1990 privind societăţile comerciale. societăţi comerciale care au sediul social sau. B. între societăţi pe acţiuni. prin urmare. • Posibilitatea acordată asociaţilor societăţilor care fuzionează de a subordona realizarea definitivă a operaţiunii de fuziune aprobării de către ei a condiţiilor relative la implicarea angajaţilor.G. administraţia centrală sau sediul principal în alte state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând spaţiului economic european (denumite state membre) şi care funcţionează în una din formele juridice prevăzute la art.U. este competent să efectueze controlul formalităţilor prealabile şi să ateste conformitatea acestora cu reglementările în vigoare. 31/1990 prin O.reprezentaţilor acestora a raportului consiliului de administraţie sau a directoratului privind modalităţile de fuziune. Transpunerea Directivei 2005/56/CE în dreptul român Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2005/56/CE din 26 octombrie 2005 privind fuziune transfrontalieră a societăţilor de capitaluri a fost transpusă în dreptul naţional prin modificările aduse Legii nr. pe de altă parte.2008 12 . se prevede procedura de reexaminare a raportului de schimb sau a indemnizaţiilor acţionarilor minoritari. în comandită pe acţiuni şi cu răspundere limitată – persoane juridice române – precum şi societăţile europene cu sediul social în România şi. în raza teritorială a căruia societăţile participante îşi au sediul. De asemenea. • Se transpune obligaţia – prevăzută în Directiva 2005/56/CE – de a implementa un regim cu privire la participarea salariaţilor la societatea absorbantă sau cea nou creată prin fuziune. obligaţia de a adopta un statut juridic compatibil cu participarea salariaţilor. • Este reglementat controlul de legalitate al operaţiunilor transfrontaliere. ca noutate. societatea rezultată ca urmare a fuziunii are. după caz.

ori. b) Competenţa de verificare a legalităţii fuziunii În conformitate cu dispoziţiile art.Dispoziţiile privind fuziunea transfrontalieră se aplică şi operaţiunilor de fuziune realizate. eventual. administraţia centrală ori sediul principal în alte state membre şi care. dacă este cazul. societăţi comerciale care au sediul social sau. aceasta putând îmbrăca una dintre următoarele forme: a) Fuziunii prin absorbţie una sau mai multe societăţi. precum şi societăţi europene cu sediul în România şi. inclusiv societatea absorbantă. pe de altă parte. pe de o parte. după caz. între societăţi pe acţiuni. 31/1990. sunt dizolvate fără a intra în lichidare şi transferă totalitatea patrimoniului lor 13 . fără a se încadra în tipurile de entităţi menţionate. participante la fuziune. dintre care cel puţin două sunt guvernate de legislaţia a două state membre diferite. sub aspectul procedurii pe care o urmează societăţile participante la fuziune – persoane juridice române sau societăţile europene cu sediul social în România – şi. au personalitate juridică. 31/1990. sunt dizolvate fără a intra în lichidare şi transferă totalitatea patrimoniului lor unei alte societăţi în schimbul repartizării. în comandită pe acţiuni şi cu răspundere limitată – persoane juridice române. dacă este cazul societatea nou înfiinţată. societatea nou – înfiinţată – persoană juridică română sau societatea europeană cu sediul social în România – aparţine judecătorului delegat la oficiul registrului comerţului unde sunt înmatriculate societăţile persoane juridice române sau societăţile europene cu sediul în România. al unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a acţiunilor/părţilor sociale astfel repartizate b) Fuziunii prin contopire mai multe societăţi. dacă legea acelui stat permite astfel de fuziuni. competenţa de verificare a legalităţii fuziunii. către acţionarii/asociaţii societăţii sau societăţilor absorbite. de acţiuni/părţi sociale la societatea absorbantă şi. c) Tipuri de fuziuni Tipurile de fuziuni transfrontaliere sunt prevăzute la art. 251 indice 4 din Legea nr. 251 indice 3 din Legea nr. dintre care cel puţin două sunt guvernate de legislaţia a două state membre diferite. deţin un patrimoniu propriu ce reprezintă singura sursă care asigură garantarea obligaţiilor sociale şi sunt supuse unor formalităţi de publicitate similare celor prevăzute de Directiva 68/151/CEE din 9 martie 1968.

al unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a acţiunilor/părţilor sociale astfel repartizate c) Fuziunea prin absorbţia filialei de către societatea mamă o societate este dizolvată fără a intra în lichidare şi transferă totalitatea patrimoniului său unei alte societăţi care deţine totalitatea acţiunilor sale/părţilor sociale sau a altor titluri conferind drepturi de vot în adunarea generală. Astfel. în schimbul repartizării către acţionarii lor de acţiuni la societatea nou-constituită şi. Definirea din punct de vedere legal a procesului de fuziune constituie şi primul criteriu de clasificare a fuziunilor – argumentul legal. fuziunea este operaţiunea prin care:  una sau mai multe societăţi sunt dizolvate fără a intra în lichidare şi transferă totalitatea patrimoniului lor unei alte societăţi în schimbul repartizării către acţionarii societăţii sau societăţilor absorbite de acţiuni la societatea absorbantă şi.(fuziunea prin contopire) Sintetizând prevederile legale putem defini fuziunea ca fiind operaţiunea prin care două sau mai multe societăţi comerciale hotărăsc separat transmiterea elementelor de activ şi de pasiv la una dintre societăţi sau înfiinţarea unei noi societăţi comerciale în scopul comasării activităţilor.unei societăţi pe care o constituie. a unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a acţiunilor astfel repartizate (fuziunea prin absorbţie)  mai multe societăţi sunt dizolvate fără a intra în lichidare şi transferă totalitatea patrimoniului lor unei societăţi pe care o constituie. 238 din Legea nr. Similar transpunerii directivei în dreptul francez.3. 1. eventual. al unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a acţiunilor astfel repartizate. fuziunea societăţilor comerciale se realizează prin două modalităţi: 14 . eventual. în schimbul repartizării către acţionarii/asociaţii lor de acţiuni/părţi sociale la societatea nou-înfiinţată şi. 31/1990 privind societăţile comerciale. Definiţii şi clasificări Conform art. şi în cazul implementării acesteia în dreptul naţional sunt prevăzute dispoziţii cu privire la asigurarea dreptului de implicare a angajaţilor în activitatea societăţii europene. eventual.

Cap. economiştii au considerat relevant să grupeze fuziunile funcţie de nivelul de activitate economică la care acestea au loc – research & developement. cu scopul principal de eliminare a concurenţei şi de a beneficia de aşa-zisele “economii de scară”. negocierilor cu furnizorii. Pornind de la acest obiectiv. la nivelul societăţiilor comerciale. prin absorbirea (absorbţia) uneia sau mai multor societăţi comerciale de către o altă prin contopirea a două sau mai multe societăţi comerciale pentru a alcătui o societate Din punct de vedere economic. contractărilor etc. fuziune/achiziţie contribuie la atingerea ori menţinerea unor avantaje competitive pe anumite pieţe considerate relevante de către societăţiile absorbante/achizitoare. distribuţie. fuziuni efectuate in scopul extinderii pieţei ţintă. Avantajele unei asemenea integrări sunt multiple..operaţiune ce are loc între companii ce acţionează în stadii diferite ale unui proces de producţie. printre acestea regăsindu-se cu siguranţă:    posibilitatea unei mai bune programări a producţiei şi a stocurilor. retail până la consumatorul final:  fuziuni pe orizontală – operaţiune realizată între companii competitoare din aceeaşi industrie.între societăţi ce activează în domenii de activitate distincte şi care în principiu nu se află în competiţie ori într-o relaţie de tip client-furnizor. dintre fostele societăţi fuzionate).  fuziuni pe verticală . Totuşi în cadrul fuziunilor conglomerate putem distinge între:    fuziuni efectuate în scopul extinderii liniilor de business. procesele de societate comercială. aşa-zisele fuziuni conglomerate pure – realizate între companii a căror domenii de activitate sunt total distincte. II Etapele procesului de fuziune 15 . producţie.  fuziuni conglomerate . reducerea costurilor legate de achiziţii (eliminarea cererilor de ofertă.  comercială nouă. eliminarea intereselor potenţial divergente.

iar pe de altă parte. proiectul poate fi supus procedurii concentrărilor putând necesita un agrement (aprobare) din partea autorităţilor competente .  Regulamentul concentrărilor Consiliului economice. o cifra de afaceri mai mare decât 16 . În dreptul nostru. 2. şi fuziunea a două filiale în cadrul unei restructurări hotărâte de societatea mamă. de tatonare şi cunoaştere reciprocă.000 euro si exista cel putin 2 agenti economici implicati în operatiune care sa realizeze pe teritoriul României.este o etapă reglementată. Încă din această fază. 280/2004. concentrările economice care se realizează prin fuziunea a 2 sau mai multor agenţi economici trebuie notificate de fiecare dintre părţile implicate. Perioada prealabilă fuziunii Această perioadă poate fi analizată în două faze distincte: 1.Of.are o durată variabilă. nr. nr. analiza consecinţelor acestei negocieri şi pregătirea operaţiunii în cadrul fiecărei societăţi. Concurenţei impune din 200417 privind către autorizarea Consiliul necesitatea notificării Concurenţei de către participantii la fuziunea proiectata/preconizata în situaţia în care sunt depăşite pragurile valorice18 prevăzute de art. 21/1996. Prima etapă – aproprierea societăţilor . o fază de negociere între societăţi. de următoarele acte normative:  Legea Concurenţei nr. 742/2005.000. A doua etapă – negocierile între societăţi .Faza I: Apropierea societăţilor Această etapă variază atât ca durată cât şi în ceea ce priveşte conţinutul. 18 Pragurile valorice avute în vedere de Legea concurenţei nr.Of. 15 din Legea nr.1. procedura notificării concentrărilor este reglementată.1.2. 2. fiecare în parte. Publicat în M. Apropierea societăţilor comportă două aspecte: pe de o parte. 21/199616 republicată care dispune că. 16 17 Publicată în M. constituie şi ocazia de redactare şi semnare a proiectului de fuziune. liber organizată de către societăţile în cauză şi nu reprezintă altceva decât o etapă de apropiere. Nu există multe elemente în comun între fuziunea a două societăţi care activează pe aceiaşi piaţă sau pe pieţe complementare şi între care nu există niciun fel de relaţie. reprezintă un „preludiu” al fuziunii şi un mijloc pentru întreprinderi de a concretiza dorinţa de fuziune. „atunci când cifra de afaceri cumulata a agentilor economici implicati depaseste echivalentul în lei a 10.1. 21/1996 sunt. în principal.

Cel mai important obstacol este cel fiscal.1. Dreptul comercial român prevede posibilitatea fuziunii (nu şi cea a divizării!!) pentru societăţile aflate în insolvenţă. 95 alin. cu condiţia ca acestea să nu fi început încă distribuirea între asociaţi a activelor ce li s-ar cuveni în urma lichidării. de a nu fi început încă distribuirea activului net între asociaţi Textul legii nr. deoarece nici un stat nu acceptă „transferul”. art. structura. Există şi problema.2. 85/2006. şi nu în faza ultimă a falimentului. datorită decalajelor importante care există între legislaţiile naţionale astfel de fuziuni sunt foarte greu de realizat. în vederea stingerii pasivului.000 euro” 17 . în cadrul planului de reorganizare (Legea nr. dar din punct de vedere practic. lit. rentabilitatea sau obiectul lor de activitate. în faza reorganizării.2. deoarece în cazul acestora există o prezumţie legală puternică în sensul că pasivul lor întrece activul. Societăţile pot fi diferite şi în ceea ce priveşte mărimea. Conform dreptului francez poate fuziona şi o societate aflată în lichidare cu condiţia ca să nu fi fost începută repartizarea activelor societăţii între asociaţii acesteia. la fel cum acesta este transmis societăţii comerciale care este asociatul unic. 6. În dreptul nostru societăţile intrate în lichidare voluntară nu beneficiază de o reglementare expresă a posibilităţii de a intra în fuziune.Faza a II-a: Negocierile între societăţi Fuziunile între societăţi reprezintă operaţiuni cu o geometrie variabilă. prin fuziune. deoarece pot fi implicate mai multe societăţi sau doar două. dacă pot fuziona societăţi de naţionalitate diferită? Teoretic nimic nu se opune. în etapa falimentului nu mai poate avea loc decât vânzarea activului. În ceea ce priveşte societăţile intrate în lichidare. însă cu condiţia subînţeleasă. Nu există nici un impediment juridic între efectuarea unei fuziuni între societăţi care au forme diferite. al echivalentul în lei a 4. 238 alin 4 faptul că fuziunea poate fi efectuată chiar dacă societăţile dizolvate sunt în lichidare. D). 31/1990 dispune la art.000. trebuie făcută deosebirea între lichidarea voluntară şi cea judiciară (falimentul). Fiind deja dizolvate. chiar şi în bloc. În ce priveşte societăţile aflate în lichidare judiciară. logică. este posibil ca întreg patrimoniul lor să fie transmis altei societăţi. Încercarea de fuziune putea avea loc prin planul de reorganizare.

p. societăţile recurg la alte metode juridice pentru a obţine rezultate comparabile. de cele mai multe ori. nu este asigurată confuziunea patrimoniilor care caracterizează fuziunea. decât prin impozitarea tuturor rezervelor constituite de către acestea în toată perioada activităţii lor. op. Achiziţionarea de participaţii: Societatea care doreşte să absoarbă altă societate devine acţionar majoritar în cealaltă societate. Caracterul secret se justifică mai ales în cazul societăţilor cotate la bursă. iar anumite legislaţii supun dobândirea de participaţii de către o societate străină unui control foarte strict al autorităţilor naţionale. 34 18 . cel puţin la început. Datorită obstacolelor practice în calea fuziunilor transfrontaliere. gustul acesteia dar nu reprezintă o fuziune ca atare” ci este o specie de „confederaţie” Societăţile îşi păstrează autonomia. pentru a nu provoca perturbări ale pieţei financiare. deşi asigură dobândirea capitalului majoritar (şi a controlului).sediului unei societăţi în străinătate. există posibilitatea fuziunii fără impedimente fiscale. confidenţială. 2.cit. prin dobândirea unei majorităţi în capitalul social al celei din urmă. cesionării de active şi schimburilor de acţiuni între societăţi din diferite state membre şi transferul sediului sociel al unei SE sau SCE între state membre 20 Directiva 2005/56/CE a parlamentului European şi a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind fuziunile transfrontaliere ale societăţilor comerciale pe acţiuni. conform Directivei 90/434/CEE19 şi Directivei 2005/56/CE20. 19 Directiva 90/434/CEE a Consiliului din 23 iulie 1990 privind regimul fiscal care se aplică fuziunilor. Astfel. Însă. şi naţionalitatea dar hotărârile grupului sunt luate de către un comitet format din conducătorii diferitor societăţi. efectele sunt diferite faţă de cele care rezultă în urma fuziunii. Oricare ar fi diferenţele între societăţi. pentru că societăţile implicate nu doresc de cele mai multe ori să creeze o stare de îngrijorare în rândul personalului care se aşteaptă la concedieri datorită efectului de reducere a funcţiilor paralele pe care îl produce orice fuziune. Absorbţia unei societăţi cotate: alternativa ofertei publice de retragere. „Înfrăţirea”: (Le jumelage) reprezintă o tehnică „ care are culoarea fuziunii. de asemenea. divizărilor. divizărilor parţiale. această metodă comportă şi unele inconveniente deoarece. În ce priveşte fuziunile pe plan comunitar. Această etapă de negociere este. 21 Martial Chadefaux. Este vorba de o formă de comitet de direcţie supranaţional care funcţionează pe bază convenţională21.. acest caracter are şi un fundament social. Acestea sunt două: 1. faza de negociere nu este supusă niciunui formalism juridic sau unui termen special înăuntrul căruia ea ar trebui să se finalizeze.

Conţinutul etapei de apropiere variază de la o fuziune la alta. fixată . determinarea parităţii (raportului de schimb al acţiunilor). alegerea direcţiei (sensului) fuziunii – cine pe cine absoarbe (din raţiuni fiscale. încheierea de acorduri de cooperare/ contracte de colaborare în domenii diverse cum ar fi producţia. La finele acestei perioade de "apropiere". cercetarea.3. ori absorbanta. spre exemplu în Franţa. prealabil oricărei oficializări a fuziunii. Prelungirea fazei de apropiere În situaţia în care societăţile implicate nu se cunosc. 571 din 29. acţionarii societăţii care deţin controlul au obligaţia de a notifica autoritatea de supraveghere. şi anume: evaluarea societăţilor şi alegerea modalităţilor „tehnice” de apropiere.prin acordul părţilor. în această etapă se realizează diferite studii în vederea unei mai bune cunoaşteri a societăţii ţintă sau a ambelor: diagnostic comercial.societate cotată. În acest fel se permite acţionarilor minoritari din societatea absorbită de a se retrage din capitalul acesteia convenabile. conducătorii vor alege fie să definitiveze fuziunea. În această fază se hotărăşte de fapt dacă se va recurge la o fuziune. vânzările. ele pot încerca să coabiteze într-una din următoarele forme: o achiziţie de titluri de participare de către viitoarea absorbantă în capitalul viitoarei absorbite. etc. reprezentanţii societăţilor stabilesc condiţiile esenţiale ale operaţiunii.În cazul în care o societate cotată este absorbită de societatea care o controlează. evaluare. recurgere la "protocolul de acord" (înţelegerea prealabilă). posibila prelungire a fazei de apropiere cu o perioadă de colaborare. comerciale. ori absorbita 19 . În cazul în care se hotărâşte efectuarea fuziunii.ca durată . nemijlocit pentru conducătorii absorbantei de a cunoaşte societatea prevăzută a fi absorbită. închirierea viitoarei absorbite de către viitoarea absorbantă.2004 instituie o serie de perevderi în acest sens . 22 în condiţii financiare Legea nr. fie să stopeze procesul de apropiere sau să găsească o altă modalitate legală pentru apropierea vizată. Autoritatea Pieţelor Financiare (AMF). 297 din 28 iunie 2004 privind piaţa de capital publicată în Monitorul Oficial nr.)22. ca mijloc direct.06. În anumite cazuri. 2. analiză financiară etc.1. audit. care ar putea decide în acest caz efectuarea unei oferte publice de retragere.

Dacă pe plan fiscal considerentele fiscale conduc la o anumită soluţie.1. va fi absorbantă. atât în România.4.).Recursul la o înţelegere (protocol d’acord) Când operaţiunea este foarte complexă sau societăţile nu se cunosc. asupra cărora se pot face următoarele remarci: nu sunt obligatorii şi nici nu au un conţinut fixat expres.: recuperarea pierderilor din străinătate. părţile fiind libere în alegerea lor. Totuşi. 1 Cod fiscal român.) sau art. 26 alin. nu înseamnă că societăţile nu mai pot renunţa la fuziune. Cine pe cine absoarbe? Problema sensului fuziunii pare nepotrivită. se obişnuieşte încheierea unor minute/scrisori de intenţie. spre exemplu avantaje fiscale. conform teoriei abuzului de drept (fr. trebuie avut grijă la conţinut: spre exemplu. 2. nu se substituie proiectului de fuziune. chestiunea poate prezenta interes când sunt în joc anumite mize. autoritatea fiscală poate ataca operaţiunea. ca abateri de la reglementările asupra dreptului de vot. în scopuri fiscale – pentru a se compensa cu profituri 20 . nici dreptul societar nu impun o anumită regulă. etc. cât şi în statele de drept continental. restricţii comerciale.2. acţionarii minoritari care se consideră dezavantajaţi de paritatea stabilită ar putea invoca abuzul de majoritate. deoarece în majoritatea cazurilor logica economică. 2 Cod fiscal (român) dispune că pierderea fiscală a societăţii absorbite nu poate fi preluată. forţa economică a societăţilor implicate stabileşte cine pe cine absoarbe şi anume societatea mai mare. la finele acestei faze. autorizaţii administrative. constată acordul scris al întreprinderilor implicate asupra principiului şi caracteristicilor generale ale fuziunii. angajamentele de vot pentru a determina componenţa viitoare a organelor de conducere pot fi considerate ca abuzive. comisarilor de fuziune. art. greu de motivat şi în plan comercial. etc. Alegerea sensului fuziunii. De asemenea. totuşi o parte a doctrinei consideră că se pot solicita despăgubiri pentru ruperea brutală (abruptă) a negocierilor ulterior încheierii acestui document. Nici Codul civil. etc. etc. Spre exemplu. nu sunt supuse controlului experţilor. al logicii afacerilor. al cărui conţinut este foarte strict. 11 alin. (ex. mai puternică.2.

evaluarea prin capitalizarea profiturilor. pe textele legale de la data fuziunii. Metodele de evaluare a întreprinderilor aplicate pentru fuziune sunt multiple. Sub această rezervă.3.viitoare – de către societatea absorbantă. Evaluarea se va face pe baza situaţiilor financiare încheiate pentru aceleaşi date la toate societăţile pentru a asigura comparabilitatea lor. în ce priveşte evaluarea aporturilor. din punct de vedere legal. totuşi. sau o filială să absoarbă societatea sa mamă (ex. rezerve neimpozitate. printre care: evaluarea la valoarea contabilă. “normală” şi cea inversă (a se vedea pct. 2. În dreptul nostru se dă ca exemplu “şcoala” fuziunea băncilor Ţiriac. având imobile în proprietate. 21 . HVB şi Unicredit. care. evaluarea la valoarea bursieră. Evaluarea societăţilor implicate A. în final infra). avea rezerve importante din reevaluarea imobilelor. există riscul impozitării acestor rezerve. nimic nu împiedică o societate mică să absoarbă una mai mare. în care deşi brandul a rămas al Unicredit. deci o consolidare fiscală din care rezultă mai puţin impozit pe profit de plătit. absorbanta este Banca Ţiriac.3. 2. evaluarea la valoarea de lichidare. Dacă Banca Ţiriac “dispărea” prin fuziune. Inversarea sensului fuziunii are explicaţii diverse. pe lângă obiectivele fiscale: caracterul netransmisibil al anumitor contracte riscul de a pierde anumite autorizaţii administrative. deşi pare ilogic. dacă societatea cu pierderi o absoarbe pe cea profitabilă are loc de facto o compensare între profituri şi pierderi. problema evaluării este cea mai delicată din materia fuziunii deoarece evaluarea întreprinderilor (afacerilor) implicate trebuie să se apropie cât mai mult de “valoarea reprezentativă a realităţii lor economice” (valoarea reală). Din punct de vedere contabil.: fuziunea UTA-Air France) Un alt exemplu din dreptul francez este fuziunea Spie-Batignoles/Schneider. se face o diferenţiere între fuziunea directă. evaluarea pe bază de cash flows (fluxuri de numerar). Reguli şi elemente de calcul a) În vederea determinării valorii (ponderii) fiecărei societăţi. dar.

evaluarea la valoarea de asigurare. Elementele de activ şi de pasiv. raţiunea principală a reevaluării în această etapă este legată de reflectarea unei valori juste a aportului net cu care societăţile participante intră în procesul de fuziune. Referitor la tratamentul contabil al reevaluărilor efectuate cu ocazia procesului de fuziune apreciem că:  deşi Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. b) Pentru evaluare o faza pregătitoare o constituie inventarierea tuturor elementelor patrimoniului (de activ si de pasiv) societăţilor care vor fi implicate in fuziune. după caz. astfel încât raportul de schimb să fie real. astfel încât aceste elemente să fie reflectate în calculul aportului net în fuziune la valoarea justa ori la valoarea recuperabilă netă. evaluarea la valoarea de utilitate. pot suferi în urma evaluării ajustări semnificative faţă de valoarea contabilă. ori. Ajustările efectuate în urma evaluării vizează pe de-o parte imobilizările corporale ale societăţilor participante la fuziune – în baza unui demers de evaluare propiu-zisă a acestora. ori a unei lucrări de due diligence. deşi reevaluată. 1376/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind reflectarea în contabilitate a principalelor operaţiuni de fuziune. respectiv la o cotă de participare la capitalul social al societăţii absorbante (după fuziune) mai redusă. din perspectiva stabilirii aportului net la fuziune – în lipsa unei reevaluări. Referitor la impactul ajustărilor de valoare considerăm relevantă următorea situaţie (exemplu): o practică frecventă la nivelul societăţilor comerciale este să reflecte în contabilitate valoarea construcţiilor (în special a celor mai vechi) la costul de achiziţie istoric. evaluarea pe bază de activ net corectat. conduce automat la o subevaluare a participaţiei. Rezultatele inventarierii şi evaluării elementelor de activ şi de pasiv ale societăţilor participante la fuziune pot influenţa semnificativ raportul de schimb şi structura de capital în urma procesului de fuziune. odată inventariate. ori la o valoare. iar majorarea de capital social să fie corespunzătoare. sub valoarea justă la un moment dat – în special din raţiuni legate de optimizări fiscale (impozit pe clădiri).- evaluarea pe baza previziunilor de activitate sau a rezultatelor. această situaţie. Aşadar. fiind astfel afectat interesul acţionarilor. revizie ce poate îmbrăca chiar forma unui audit. 22 . iar pe de altă parte celelalte categorii de active şi pasive – în baza unei revizii a conturilor.

c) Principalele tipuri de ajustări care pot afecta elementele bilanţiere cu ocazia activele imobilizate – prin aplicarea metodologiilor specifice de evaluare a activelor proceselor de fuziune se referă la:  individuale (abordarea prin comparaţia vânzărilor. dizolvare şi lichidare a societăţilor comerciale. respectiv funcţie de vechimea soldurilor. aceste evaluări efectuându-se exclusiv în scopul stabilirii raportului de schimb. trebuie luate în considerare posibile corecţii bazate pe diferenţele dintre elementele de comparaţie. Premisa principală a abordării prin comparaţia vânzărilor este că între valoarea de piaţă a unui bun şi valoarea de vânzare a unor bunuri comparabile există o relaţie directa. divizări) nu constituie reevaluare (în sens contabil). Valoarea de piaţă poate fi deci calculată în urma studierii preţurilor de pe piaţă ale proprietăţilor competitive pe segmentul respectiv de piaţă. datoriile – în baza confirmărilor de solduri (certificate fiscale eliberate de către stat. etc.divizare. abordarea pe bază de venit). precum şi retragerea sau excluderea unor asociaţi din cadrul societăţilor comerciale şi tratamentul fiscal al acestora prevede înregistrarea contabilă a reevaluării în cazul societăţii absorbante.. care pot fi majorate cu penalităţi/ majorări de întârzieri. pentru toate elementele de bilanţ  .  stocurile – ajustarea valorii funcţie de perisabilitatea şi mişcarea acestora. deci depreciate.  către furnizori etc. Pentru a realiza o comparaţie directă.  Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 23 ..). Elementele de comparaţie reprezintă caracteristicile specifice ale proprietăţii şi tranzacţiilor care determină diferenţele dintre preţurile plătite pentru o proprietate. între o proprietate comparabilă vândută şi proprietatea evaluată.  creanţele cu vechime mai mare fiind considerate cu risc de încasare. de mişcare ori cu mişcare lentă fiind depreciate. abordarea prin cost. 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene prevede clar că evaluările efectuate cu ocazia reorganizărilor de întreprinderi (fuziuni.. Abordarea prin comparaţia vânzărilor este aplicabilă pentru estimarea valorii de piaţă a bunurilor tranzacţionate în mod curent pe piaţă. stocurile fără creanţele – în baza confirmărilor de solduri. d) Abordări în evaluarea activelor individuale ● Abordarea prin comparaţia vânzărilor consideră că preţurile proprietăţii sunt stabilite de piaţă.

condiţiile de vânzare. cu aceeaşi utilitate. externă. Elementele de comparaţie de bază sunt reprezentate de:          drepturile de proprietate transmise. În contextul proprietăţii imobiliare. condiţiile pieţei. utilizarea. riscul şi neadecvarea. costul şi valoarea de piaţă sunt de obicei apropiate. când aceasta ar fi nouă. Abordarea prin cost este importantă în estimarea valorii de piaţă a construcţiilor noi sau relativ noi deoarece. componentele non-imobiliare ale valorii. fără să fie implicate timpul. ● Abordarea prin cost estimează valoarea pe baza costurilor de achiziţie sau de construire a unei noi proprietăţi. condiţiile de finanţare. caracteristicile fizice.Corecţiile pot fluctua în funcţie de diferenţele între fiecare proprietate comparabilă şi proprietatea de evaluat. Abordarea este în special importantă când piaţa imobiliară este puţin activă (când utilizarea abordării prin comparaţia vânzărilor este limitată) sau când proprietatea evaluată nu este destinată a produce venituri. Abordarea este importantă în special în cazul proprietăţilor care sunt cumpărate şi vândute pe baza capacităţii şi caracteristicilor acestora de a genera câştiguri şi 24 . în aceste cazuri. funcţională. caracteristicile economice. ● Abordarea pe bază de venit consideră valoarea ca fiind creată de aşteptările cu privire la fluxurile viitoare de venituri. localizarea. în estimarea valorii în baza abordării prin cost trebuie avute în vedere şi tipurile de deprecieri (pierderile de valoare) incidente: fizică. sau de adaptare a unei proprietăţi vechi pentru aceeaşi utilizare. o persoana nu ar plăti mai mult pentru o proprietate decât costul pentru achiziţia terenului echivalent şi pentru construirea unei clădiri alternative. Desigur. fără costuri legate de timpul de construcţie/adaptare (dobânzi). Abordarea prin cost stabileşte astfel limita superioară până la care piaţa ar plăti în mod normal pentru o anumită proprietate.

dispune efectuarea unei expertize în acest scop. judecătorul. În acest caz. conducătorii întreprinderilor implicate trebuie să stabilească modalităţile tehnice ale fuziunii. criteriile reţinute trebuie să fie semnificative. Capitalizarea directă . criteriile utilizate. de coeficienţi de ponderare. o nu trebuie să implice dubla valorizare a aceloraşi factori.. rezultatele (financiare) previzionate pot fi utilizate în evaluare numai dacă evaluările au un caracter rezonabil. analizând respectarea obligaţiei de informare a acţionarilor poate: examina diversitatea şi aplicarea corectă a criteriilor de evaluare. etc. în lipsa unei justificări pertinente. Evaluarea societăţilor constituie deseori sursă de litigii între acţionarii majoritari şi cei minoritari. o depind de:   natura economică a operaţiunii. e) În materie de fuziuni nu există criterii sau metode specifice recomandate pentru evaluarea societăţilor. metodele de evaluare trebuie aplicate în aceeaşi manieră diferitelor societăţi implicate. utilizarea pe care părţile intenţionează s-o dea bunurilor aportate şi acţiunilor create astfel. spre exemplu: 25 . nu se recomandă utilizarea de discounturi. Transformarea se poate face fie prin divizarea venitului estimat printr-o rată de capitalizare. Autoritatea pentru pieţe financiare din Franţa (AMF) a făcut unele recomandări: se vor reţine mai multe criterii (metode) de evaluare dar nu excesiv de multe.în situaţiile în care există evidenţe de piaţă pentru susţinerea diverselor elemente încorporate în analiză. transformă nivelul estimat al venitului net aşteptat într-un indicator de valoare a proprietăţii. care pot cere amânarea unei AGA ce trebuie să voteze fuziunea.ca metodă în cadrul abordării pe bază de venit. fie prin multiplicarea venitului estimat printr-un factor corespunzător de multiplicare (inversul ratei de capitalizare). În afara evaluării societăţilor.

stabilirea condiţiilor generale de funcţionare a societăţii născute din fuziune (soarta conducătorilor societăţii absorbite. (auditori sau cenzori) Pe baza bilanţului întocmit înainte de fuziune se determină activul net contabil ca diferenţă între total activ si total datorii.500. g) Evaluarea globală a societăţilor. pe următoarele premise: Număr acţiuni (a) Alpha (α) Beta 20. Exemplu: Societatea Alpha (α) fuzionează cu societatea Beta (β). 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. etc. B. Valoarea globală a societăţii stabilită în urma corecţiilor asupra elementelor de activ şi de pasiv reprezintă baza de stabilire a aportului net (diferenţa între total activ corectat si total datorii corectate). opţiunea între crearea unei noi societăţi şi o absorbţie. potrivit legii.000 30.- pe plan juridic. metoda activului net contabil corectat este totuşi cea mai uzitată. a raportului de forţe existent între acestea.000 lei 7. Determinarea parităţilor pentru realizarea fuziunii Evaluarea întreprinderilor implicate în fuziune. Situaţia financiară de fuziune va fi certificată de către persoanele autorizate.000.000 Valoarea nominală 100 lei 150 lei Valoarea societăţii (b) 4. conduce la calcularea (fixarea) raportului de schimb al acţiunilor (parităţii). Determinarea aportului net Deşi normele legale prevăd posibilitatea utilizării şi altor metode în evaluarea globală a societăţilor. fiind mai uşor de pliat pe structura activului net contabil. iar în ultimul caz să stabilească şi sensul fuziunii (cine pe cine absoarbe).000 lei Valoarea unitară a acţiunii b:a 200 lei 250 lei 26 . pe plan economic.) f) Întocmirea situaţiilor financiare înainte de fuziune Societăţile comerciale care urmează să fuzioneze trebuie să întocmească situaţii financiare în conformitate cu dispoziţiile Ordinului Ministrului Finanţelor Publice nr.

000 lei Varianta 2 (pe baza aceloraşi calcule): Alpha şi Beta fuzionează prin contopire în noua societate. părţile fiind libere să se bazeze şi pe alţi parametri care să reflecte cât mai fidel raportul real de forţe dintre ele. . Beta face creştere de capital de 20. Acţionarii Alpha vor primi 1 acţiune Betalpha pentru fiecare acţiune Alpha. se poate recurge la alte soluţii.400. nu s-ar putea face comparaţia între acţiuni (titluri) de acelaşi fel. Determinarea parităţii impune următoarele remarci: .(β) Varianta 1: Beta (β) absoarbe pe Alpha (α) Acţiuni Beta (β) Acţiuni Alpha = 250 = 5 200 4 → pentru fiecare 5 acţiuni Alpha.000*150=2. Dacă însă aceştia nu vor putea primi un număr întreg de acţiuni la noua societate.paritatea stabileşte modalităţile prin care acţionarii societăţii absorbite devin acţionari la societatea nouă. Situaţia in dreptul comparat (francez) 27 . plata unei sulte. pentru evaluarea acţiunilor se va considera că toate drepturile de subscriere sau de conversie ataşate acestor valori vor fi exercitate efectiv.simpla evaluare a societăţilor nu conduce automat la stabilirea parităţii (raportului de schimb).000 noi acţiuni adică: 16. cum ar fi de exemplu obligaţiunile convertibile în acţiuni. sau la societatea absorbantă. în practică societăţile vor recurge la "negociation des rompus" (negocierea/ajustarea „resturilor” fracţiilor). Dacă există valori mobiliare emise care dau dreptul (au vocaţia) la acţiuni.000*4/5=16. care nu poate însă depăşi 10% din valoarea nominală a acţiunilor care sunt date în schimbul aporturilor. spre exemplu. acţionarii acesteia vor primi câte 4 acţiuni Beta. . Betalpha. în lipsa acestei prezumţii. Dacă aceste negocieri sunt lungi şi dificile. Acţionarii Beta vor primi 5 acţiuni Betalpha pentru fiecare 4 acţiuni Beta.paritatea fixată în acest moment poate suferi ajustări până la semnarea proiectului de fuziune. cum ar fi. C.

Pentru a observa diferitele ipoteze şi diferitele tipuri de valori pe care se poate face fuziunea. recent în această materie b) Situaţia în Franţa până în 2004 În practică se pune doar problema opţiunii între fuziunea pe baza valorilor contabile şi cea pe baza valorilor reale. Valoarea de aport. etc. identificarea celei mai echitabile parităţi care reflectă nu doar datele contabile ci şi cele extracontabile. este utilă o incursiune în dreptul francez.a) Evaluare. Dificultăţile proiectului de fuziune sunt înlăturate (surmontate) dacă se ţine seama de cele două abordări diferite: • • Pe de o parte. valoare de aport şi paritate Trebuie făcută distincţia între valoarea de aport şi paritatea de schimb: deşi. nu întotdeauna există o transpunere mecanică a acestora în paritate. etc. de dimensiunea fiscală (pentru calculul plus-valorilor de fuziune). paritatea este determinată de valoarea societăţilor. determinarea valorilor atribuibile elementelor de activ şi de pasiv transmise prin fuziune. care reprezintă valoarea pentru care bunurile sunt transmise de la societatea absorbită la cea absorbantă trebuie clar distinsă de evaluarea societăţilor făcută pentru stabilirea parităţii (raportului de schimb). cum ar fi compararea cifrelor de afaceri. valorii bursiere. Pe de altă parte. depinzând de prezentarea informaţiei contabile. Determinarea valorii de ansamblu a societăţilor nu se limitează la valoarea elementelor ce compun patrimoniul societăţilor aflate în fuziune. conform principiilor contabile. COB23 din Franţa recomandă criterii semnificative pentru determinarea finală a parităţii. contractele de leasing. de practicile internaţionale. datele consolidate. Determinarea valorii de aport depăşeşte şi ea cadrul strict al înregistrării contabile a acestor bunuri. de regulile comunitare. a rentabilităţii. ci şi la multe alte considerente. compararea dividendelor sau/şi a valorilor bursiere. cum ar fi: valoarea actuală (prezentă) a indicatorilor estimaţi pentru viitor. în majoritatea cazurilor. 23 Comisia Operaţiunilor de Bursă (fostă AMF– Autoritatea pieţelor financiare) 28 . putând fi cuantificaţi şi alţi factori.

fără a le putea modifica. acţionarii absorbitei şi-au văzut reevaluate veniturile. în sensul în care: • • societatea absorbantă preia în bilanţul său valorile bunurilor aşa cum figurează acestea în bilanţul societăţii absorbite. fuziunea trebuia să aibă loc pe baza valorilor reale. Acest regim era considerat restrictiv comparativ cu tratamentul fuziunilor realizate pa bază de valori reale. cel puţin în timp. cu amortizarea în special. Prin excepţie. regimul fiscal de neimpozitare condiţionează contabilizarea sa la absorbantă de reluare a aceloraşi sume (100 şi 90). Se rupe astfel echilibrul dintre venituri şi cheltuieli. cheltuielile se deduc imediat iar câştigurile se impozitează în viitor. adică nu conduce la neimpozitarea plusvalorilor (faţă de cele contabile) declarate (constatate) cu ocazia fuziunii. este că doar astfel operaţiunea este neutră din punct de vedere fiscal. Deci. Poziţia administraţiei fiscale este confirmată de regulile edictate prin Directiva fuziunilor (Directiva 90/434/CEE) care prevede că nu se impozitează plus-valorile rezultate (constatate) cu 29 . Această optică a administraţiei fiscale era extinsă la toate operaţiunile societare de restructurare. adus ca aport la valoarea netă de 10. prin amortizarea acestor valori. în cazul cărora administraţia permitea modificarea metodei de amortizare şi a duratelor de serviciu estimate. nefiind admisă înscrierea sa la valoarea de 10. deoarece. utilizarea valorilor contabile era permisă doar dacă acestea puteau fi considerate ca reprezentative ale valorilor reale. Dacă s-ar permite absorbantei înregistrarea bunurilor la valori mai mari. dar care nu sunt impozabile. Explicaţia acestei restricţii. Societatea absorbantă va fi obligată să continue amortizarea bunului conform metodei şi pe baza valorilor şi duratelor de serviciu preluate de la societatea absorbită. abia la înstrăinarea acţiunilor primite la absorbantă de către acţionarii absorbitei. reconstituindu-le valoarea istorică: pentru un bun cu valoare istorică de 100 şi amortizat la suma de 90. aceasta ar conduce. În cazul în care societăţile doresc să realizeze fuziunea pe baza datelor din contabilitate. spre exemplu. tratamentul contabil aplicabil acestei operaţiuni este special. primind în schimb acţiuni la absorbantă pe baza valorii reale. însă cresc cheltuielile deductibile ale absorbitei. ce figurează şi în Codul nostru fiscal. la contabilizarea şi deductibilitatea fiscală a unei amortizări superioare celei calculate la absorbită. divizările şi aportul parţial de activ. fără a impozita plusul de valoare. la art.Pentru administraţia fiscală. 27.

7 alin. fuziunea se face: . care ţin seama de existenţa sau inexistenţa unei legături de control între societăţi şi de sensul în care se realizează fuziunea: • • pentru operaţiunile între societăţi aflate sub control comun. însă bunurile se transferă între societăţi pe bază de valori fiscale. a majorităţii administratorilor. pentru operaţiuni între societăţi ce nu se află sub control comun. etc. la care se consideră că fuziunea a avut loc efectiv). normal (întreprinderea mare o absoarbe pe cea mică. Fuziunea directă (normala) este cea la finalul căreia acţionarul principal al absorbantei îşi menţine puterea de control. 1 pct. pentru două exerciţii succesive.pe bază de valori contabile dacă fuziunea se face în sens invers (societatea mică/ filiala absoarbe societatea mare/societatea mamă). c) Situaţia în Franţa după 2004 Consiliul Naţional al Contabilităţii a emis un aviz important şi foarte aşteptat care tratează atât problema valorilor de aport. 3. fuziunea se efectuează la valori contabile. regimul pierderilor intercalare (din perioada situată între data de referinţă a fuziunii. dar şi altele. 27 pentru a trage foloase din aceste activităţi şi care se poate manifesta prin: deţinerea directă sau indirectă a majorităţii drepturilor de vot. • dreptul de a exercita. cum ar fi boni şi mali de fuziune (a se vedea pct. la care se raportează evaluările..pe bază de valori reale. Noţiunea de control (a se vedea cea de societăţi afiliate – art. se presupune în dreptul francez că această desemnare a avut loc dacă societatea controlează peste 40% din drepturile de vot şi niciun alt acţionar nu deţine mai mult.3.ocazia fuziunii.). chiar şi diluată. asupra acestei societăţi: ţinta operaţiunii este societatea absorbită iar iniţiatoarea este societatea absorbantă sau una din filialele acesteia. desemnarea. . infra). o influenţă dominantă (în limitele legale). la fel de delicate. respectiv valori istorice. Noua reglementare conţine următoarele reguli de bază. Cod fiscal) înseamnă puterea de a direcţiona politicile financiare şi operaţionale ale unei întreprinderi 30 .3. în ipoteza că sensul fuziunii este cel direct. conform unor clauze contractuale. etc. şi data de efect a fuziunii. directorilor.

fuziunea se face pe baza valorilor contabile deoarece: există deja un raport de „control” între societăţi. La fuziunile în sens invers. acesta este cazul când fuziunea are loc între societăţi independente şi de aceea se vor lua în considerare valorile reale. determinate în urma operaţiunilor de (re)evaluare a societăţilor implicate. societatea „apporteuse” (contribuitoare) preia controlul asupra societăţii beneficiare a aporturilor (primitoare) sau îşi întăreşte controlul asupra acesteia.• Fuziunea inversă are loc dacă. Considerentele avizului CNC (Consiliul Naţional al Contabilităţii) au la bază şi regulile conturilor consolidate care: se întocmesc pe bază de valori contabile istorice la nivelul unui grup. estimându-se că oarecum se va ajunge la un vot favorabil. Dacă regulile prevăd evaluarea aporturilor la valori contabile nete. Pentru societăţile aflate deja sub control comun. ceea ce presupune inexistenţa unor conflicte între acţionari. nu trebuie făcute reevaluări. Acesta este cazul fuziunilor directe (normale). ţinta fiind societatea beneficiară a aportului iar iniţiatoarea fuziunii fiind societatea „apporteuse” sau societatea mamă a acesteia. la finalul ei. în cele două AGA extraordinare. nu s-ar putea explica preluarea unei societăţi mai mari de către una mai mică (ca şi valori) prin schimb de acţiuni. însă activul net este insuficient pentru a permite liberarea capitalului. se vor reţine totuşi valorile reale ale aporturilor. dacă acestea ar figura în proiectul de fuziune. Sinteza Controlul Operaţiuni ce implică entităţi sub controlul comun operaţiuni directe (normale) x Valori contabile Valori reale 31 . acţionarul principal al societăţii absorbite preia controlul societăţii absorbante. Deci. contabilizarea are la bază valori contabile deoarece valorile reale nu pot figura în proiectul de fuziune. au la bază valori reale când se preia controlul asupra unei societăţi. pe baza unor valori agreate.

-

operaţiuni inverse

x

Operaţiuni ce implică entităţi aflate sub control diferit operaţiuni directe (normale) operaţiuni inverse x x

2.4. Deciziile de principiu ale fiecărei societăţi În faza preparatorie, fuziunea constă într-o negociere între reprezentanţii diferitelor societăţi implicate, neavând consecinţe pe plan intern până la adoptarea unei decizii. După adoptarea de către conducerea unei societăţi a deciziei de fuziune, conducătorii trebuie să ia măsurile necesare pentru elaborarea proiectului de fuziune; în acest sens, în principal, este necesară convocarea organelor însărcinate cu redactarea proiectului de fuziune. În societăţile pe acţiuni aceasta este atribuţia consiliului de administraţie, respectiv a directoratului (comitetului director) în cele conduse dualist; în S.R.L., administratorul trebuie să redacteze proiectul. Singurele obligaţii ce revin conducătorilor în această etapă a fuziunii constau în convocarea şi funcţionarea în condiţii statutare a organismelor însărcinate cu redactarea proiectului de fuziune. Conform dispoziţiilor art. 239 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, fuziunea (de principiu) se hotărăşte de către fiecare societate în parte, în condiţiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al societăţii. Când acţiunile sunt de mai multe categorii, hotărârea asupra fuziunii este subordonată rezultatului votului pe categorii. Condiţiile de cvorum şi majoritate necesare pentru adoptarea hotărârilor de fuziune, prevăzute la art. 115 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, sunt următoarele:  pentru validitatea deliberărilor adunării generale extraordinare este necesară la prima convocare prezenţa acţionarilor deţinând cel puţin o pătrime din numărul total de drepturi de vot, iar la convocările următoare, prezenţa acţionarilor reprezentând cel puţin o cincime din numărul total de drepturi de vot;  hotărârile sunt luate cu majoritatea voturilor deţinute de acţionarii prezenţi sau reprezentaţi. Decizia de modificare a obiectului principal de activitate al societăţii, de reducere sau majorare a capitalului social, de schimbare a formei juridice, de fuziune,

32

divizare sau de dizolvare a societăţii se ia cu o majoritate de cel puţin două treimi din drepturile de vot deţinute de acţionarii prezenţi sau reprezentaţi;  în actul constitutiv se pot stipula cerinţe de cvorum şi de majoritate mai mari. Acţionarii care nu au votat în favoarea unei hotărâri a adunării generale ce vizează modificarea obiectului principal de activitate al societăţii, reducerea sau majorarea capitalului social, schimbarea formei juridice, fuziunea, divizarea sau dizolvarea societăţii au dreptul de a se retrage din societate şi de a solicita cumpărarea acţiunilor lor de către societate la o valoare stabilită utilizând două metode de evaluare necunoscute de către legislaţia în vigoare (art. 134) Prin hotărârea de principiu asupra fuziunii, adunarea generală extraordinară împuterniceşte administratorii societăţii să negocieze condiţiile economice, financiare şi juridice ale fuziunii şi să întocmească proiectul de fuziune 2.5. Proiectul de fuziune Proiectul de fuziune constituie punctul oficial de plecare al operaţiunilor ce au ca scop fuziunea a două sau mai multe societăţi şi care se analizează sub următoarele aspecte: 2.5.1) conţinutul proiectului de fuziune; 2.5.2) adoptarea proiectului de fuziune; 2.5.3) publicitatea proiectului de fuziune; 2.5.4) opoziţia la proiectul de fuziune 2.5.5) consecinţele (efectele) proiectului de fuziune.

2.5.1.) Conţinutul proiectului de fuziune Conţinutul proiectului de fuziune este determinat în Franţa, de către dispoziţiile Codului comercial francez (art. R 236-1) iar în România art. 241 din Legea societăţilor comerciale nr. 31/1990 după cum urmează: a) forma, denumirea şi sediul social al tuturor societăţilor participante; b) motivele, scopurile şi condiţiile fuziunii De regulă, în proiectele de fuziune această chestiune este tratată foarte sumar, într-o manieră care nu explică raţiunile economice/ comerciale ale fuziunii.

33

De aceea, există riscul ca organele fiscului să recalifice operaţiunile fuziunii ca având scop exclusiv, sau primordial fiscal şi nu comercial, utilizând, în dreptul român, dispoziţiile art. 11 alin 1 Cod fiscal, care dispune că: „La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în înţelesul prezentului cod, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unui tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei.” Acest risc este în mod justificat, destul de ridicat deoarece, în România au avut loc o serie de operaţiuni de fuziune care nu ar putea niciodată justifica urmărirea unui scop economic, cum ar fi economiile de scară (talie), creşterea puterii de negociere a noii societăţi, etc; dimpotrivă în urma acestor operaţiuni se obţineau efecte fiscale pozitive. Problema reală este că nici judecătorul delegat de la ORC, nici expertul contabil desemnat nu verifică existenţa unui scop economic al tranzacţiei, deci un aspect esenţial de legalitate, întreg „controlul” referindu-se la calcule, evaluări, etc, ce cad în misiunea expertului contabil. Redactorii proiectului de fuziune trebuie mai întâi să prezinte politica generală a societăţilor pentru a explica asociaţilor/acţionarilor raţiunile economice ale fuziunii şi justificarea acesteia raportat la obiectivele şi strategia întreprinderilor implicate. Descrierea condiţiilor fuziunii implică aspecte tehnice de genul tipul fuziunii, sensul fuziunii, etc. În acest stadiu există doar proiect de fuziune, deoarece el mai poate fi modificat: o conform solicitărilor experţilor desemnaţi; o de către adunările generale care trebuie să le adopte; o de către societăţile candidate care pot amâna sau chiar anula operaţiunea. c) prezentarea şi evaluarea activului şi pasivului prevăzute a fi transmise la societatea absorbantă (nou creată). Determinarea valorii contabile (valoarea evaluată pe baza activului net corectat) a acţiunilor sau a părţilor sociale ale societăţilor comerciale care fuzionează, se face prin raportarea aportului net la numărul de acţiuni sau de părţi sociale emise. Valoarea contabilă a unei acţiuni/părţi sociale se poate obţine şi prin raportarea activului net contabil la numărul de acţiuni/ părţi sociale.

34

de asemenea. compensându-se prin bani. considerate ca realizate de către societatea beneficiară a aporturilor. Situaţiile financiare trebuie (este indicat) să fie întocmite prin raportare la aceleaşi date. pentru a determina condiţiile fuziunii. de asemenea. datele de la care operaţiunile societăţii absorbite vor fi. Stabilirea raportului de schimb al acţiunilor sau al părţilor sociale. astfel că acestea nu conferă dreptul la un număr întreg de acţiuni. fie prin raportarea capitalului propriu (activului net) al societăţilor comerciale absorbite la valoarea contabilă a unei acţiuni sau părţi sociale a societăţii comerciale absorbante. Sulta rezultă de regulă. permiţând modificarea "listei" activelor şi pasivelor ce urmează a fi transmise. care prezintă zecimale. g) determinarea numărului de acţiuni sau de părţi sociale ce trebuie emise de către societatea comercială care absoarbe.Dispoziţiile legale sunt relativ suple. având în vedere diversele opinii pe această temă) că majorarea de capital social stabilită cu ocazia elaborării proiectului de fuziune. ca şi consecinţă a rezultatului stabilit pentru paritate. fie prin înmulţirea numărului de acţiuni ale societăţii comerciale absorbite cu raportul de schimb. reprezintă cuantumul cu 35 . Precizăm (credem noi un lucru important. pentru a fi comparabile. În cele mai frecvente cazuri. e) datele la care au fost stabilite situaţiile financiare ale societăţilor interesate. din punct de vedere contabil. de la data definitivării (realizării) fuziunii considerându-se că ele sunt realizate doar de către societatea absorbantă/noua societate/societatea beneficiară a aporturilor. f) raportul de schimb (paritatea) şi sulta (eventual). ele vor fi grupate în posturi sintetice. d) modalităţile de predare a părţilor sociale/acţiunilor şi data de la care acestea conferă dreptul la dividende. de la această dată utilizată pentru stabilirea valorilor societăţilor (data de referinţă) se vor realiza în continuare operaţiuni contabilizate distinct pe societăţile ce intră în fuziune. paritatea va fi cea stabilită după negocierile dintre întreprinderi. detalierea lor făcându-se în anexe. prin înmulţirea numărului de acţiuni care trebuie emise de societatea comercială care absoarbe cu valoarea nominală a unei acţiuni sau a unei părţi sociale de la această societate comercială. h) majorarea capitalului social la societatea comercială care absoarbe. are loc prin raportarea valorii contabile a unei acţiuni ori părţi sociale a societăţii absorbite la valoarea contabilă a unei acţiuni sau părţi sociale a societăţii absorbante.

200.000 de acţiuni.) şi. valoarea reală a acţiunilor absorbantei este superioară valorii lor nominale. De obicei. în creşterile de capital „clasice” prima de fuziune.care are şi efectiv loc majorarea de capital social la societatea absorbantă. etc. rezultă că valoarea reală este mai mare ca cea nominală. Cuantumul primei de fuziune se modifică între data de referinţă pentru stabilirea raportului de schimb şi data preluării efective a patrimoniului societăţii absorbite. în special când s-au constituit rezerve (din profit brut sau net) a căror existenţă majorează valoarea reală a titlurilor (acţiunilor): aceste rezerve îşi au contrapartida în activ. oriunde ar fi (stocuri mai mari. evidenţiată distinct. 36 . creanţe clienţi. chiar dacă între activul net la data de referinţă şi activul net la data preluării patrimoniului există diferenţe.000 lei . funcţie de rezultatele operaţiunilor efectuate de către societatea absorbită între aceste date. dar valorile reale sunt de: 600 lei pentru o acţiune A şi 300 lei pentru o acţiune B. îşi are echivalentul în prima de emisiune.000 acţiuni (capital) absoarbe societatea B care are capitalul format din 4. Societatea B aduce un aport (activ net) de 1. acţionarii absorbantei ar fi prejudiciaţi dacă ar remunera aportul absorbitei cu acţiuni la valoarea nominală. Raportul de schimb este de o acţiune A pentru două acţiuni B. împărţind un activ mai mare la acelaşi număr de acţiuni. De aceea. În acest caz. În contrapartida aportului net adus de către absorbită. Exemplu: Determinarea primei de fuziune Societatea A: 10. care este în fapt un drept la rezervele (lato sensu) constituite în timp de către absorbantă. echipamente. diferenţa dintre valoarea reală a acţiunii (sau părţii sociale) şi valoarea sa nominală. la absorbantă vom regăsi: creşterea de capital la valoarea nominală. Valoarea nominală a unei acţiuni A şi B este de 100 lei. acţionarii absorbitei vor plăti un "drept de intrare" în absorbantă (prima de fuziune). primă de fuziune. pentru fiecare acţiune emisă cu ocazia fuziunii. i) prima de fuziune: reprezintă. reglajul efectuându-se prin prima de fuziune.

k) în afara acestor elemente. O problemă apare când valoarea nominală a titlurilor (acţiunilor) absorbantei este inferioară valorii lor reale.000 lei Prima de fuziune = 1. Conducătorii societăţilor interesate trebuie să consulte.000 x 100= 200.Societatea A va trebui să creeze acţiuni suplimentare corespunzător valorii de 1. înainte de întâlnirea organelor de conducere prin care se decide asupra fuziunii. Emisiunea noilor acţiuni se face la valoarea nominală de 100 lei. de a elimina acest ecart înaintea fuziunii.2. comitetul de întreprindere (al salariaţilor).5.000 noi acţiuni.000. acţionarii absorbitei ar trebui să primească la schimb acţiuni ale absorbantei cu valoare sub cea reţinută pentru calculul parităţii Soluţii despăgubirea acţionarilor absorbitei printr-un mecanism de compensare pentru paguba suferită. unor bunuri sau unor anumite contracte.000 lei. proiectul de fuziune poate conţine clauze referitoare la reglementarea situaţiei unor persoane (asociaţi. se poate inversa sensul fuziunii.000 . administratori).) Adoptarea proiectului de fuziune Odată definitivat proiectul de fuziune.200.000 lei j) drepturile acordate asociaţilor care beneficiază de regim special şi deţinătorilor de titluri ce conferă anumite avantaje. Pentru eliminarea ecartului. deci.200. în Franţa. înaintea fuziunii: absorbanta îşi poate reduce capitalul pentru a aduce valoarea reală la valoarea nominală.100) = 1. 37 .000 lei sau 2000 x (600 .200. conducătorii societăţilor trebuie să delege un reprezentant al societăţii sau altă persoană abilitată în acest sens în vederea semnării proiectului.000 = 1. 2.000. În acest caz. În practică mecanismul de compensare se prezintă sub forma atribuirii de acţiuni prioritare (cu dividend prioritar). divizate în acţiuni de 600 lei = 2. un capital adiţional (creştere) de 2.

Proiectul de fuziune va fi elaborat de regulă sub forma înscrisului sub semnătură privată. vizat de judecătorul delegat.5. întrucât faţă de împrejurarea că aceleaşi persoane fizice cumulau calitatea de asociaţi în cele două societăţi comerciale. proiectul de fuziune. Îndeplinirea formalităţilor de publicitate a proiectului de fuziune are rolul de a asigura protejarea drepturilor creditorilor societăţilor care iau parte la fuziune şi care în condiţiile prevăzute de art. Publicarea în Monitorul Oficial trebuie făcută cu cel puţin 30 de zile înaintea şedinţelor în care adunările generale extraordinare urmează să hotărască asupra fuziunii. 2. Acest proiect trebuie însoţit de o declaraţie a societăţii care îşi încetează existenţa în urma fuziunii cu privire la modul de stingere a pasivului său. potrivit dispoziţiei judecătorului delegat sau cererii părţilor. precum şi cela ale art. integral sau în extras. se constată că acestea au fost îndeplinite. 153 din acestă lege. 31/1990 au dreptul de a face opoziţie la proiectul de fuziune în condiţiile art.3) Publicitatea proiectuluide fuziune I. 243 din Legea nr. însă în condiţiile speţei. 31/1990 privind societăţile comericale. În acest sens s-a pronunţat şi Curtea Supremă de Justiţie. 174 şi 175 din Legea nr. când va trebui întocmit în formă autentică. se depune la oficiul registrului comerţului unde este înmatriculată fiecare societate. se publică în Monitorul Oficial. 242 din Legea nr. Astfel. Secţia comercială. Proiectul de fuziune. întrucât dispoziţiile art. întocmirea formelor de publicitate privind modificarea actelor constitutive nu mai era necesară. 153 din legea nr. 62 în situaţia în care deţine o creanţă anterioară datei publicării proiectului de fuziune. cu excepţia cazului în care există aporturi de bunuri imobile. prin decizia nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. semnat de reprezentanţii societăţilor participante. Dreptul român Cadrul general care reglementează formalităţile de publicitate a fuziunii sunt prevăzute în cadrul art. 500 din 11 februarie 1998 precizând că: „ este adevărat că pentru fuzionarea societăţilor comerciale se cer îndeplinite cumulativ condiţiile art. 31/1900 au fost adoptate pentru proteguirea drepturilor creditorilor care sunt 38 .

Legea societăţilor comerciale nr.terţi faţă de societatea intrată în reorganizare şi care urmează a fi lichidată. Bucureşti. de asumare de către solicitant a responsabilităţii privitoare la legalitatea desfăşurării activităţilor declarate. 5. Dovada publicării proiectului de fuziune vizat de judecătorul delegat. 7. Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale B) urmează: 24 În situaţia unei fuziuni prin contopire actele ce trebuie depuse sunt după cum Simona Petrina Gavrilă. 2009. 566. în cazul unei operaţiuni de fuziune prin absorbţie. declaraţia-tip pe propria răspundere. în original. avocaţială sau delegaţie pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalităţile legale (original). 9. după caz. Hamangiu. formă juridică. care va avea aceeaşi dată pentru toate societăţile participante la fuziune (copie). 8. semnată de asociaţi sau administratori. 31/1990.avizele prealabile prevăzute de legile speciale (copie). Ed. la Registrul Comerţului se depun următoarele acte: 1.24 Din punctul de vedere al procedurii de parcurs pentru îndeplinirea formalităţilor de publicitate. Dacă este cazul. Practică judiciară. Actul constitutiv al societăţii absorbante actualizat conform modificărilor intervenite. 6. documentele ce trebuie depuse în relaţia cu Registrul Comerţului (care mijloceşte îndeplinirea procedurii de publicitate) sunt: În cazul unei fuziuni prin absorbţie În această etapă. şi nicidecum a persoanelor care au fost angrenate nemijlocit în realizarea fuziunii societăţilor comerciale. . sediu) şi certificatele de înregistrare şi anexa/anexele la acesta ale societăţilor comerciale care încetează a exista (original). anexa/anexele dacă intervin modificări ale elementelor cuprinse în acesta (activitate principală. Certificatul de înregistrare al societăţii absorbante şi. 2. Dacă este cazul: . denumire. Hotărârile adunărilor generale ale asociaţilor/acţionarilor fiecăreia din societăţile participante privind aprobarea fuziunii (original). 39 . 3. 4. Situaţia financiară de fuziune. Cerere de înregistrare întocmită de societatea absorbantă (original). Confirmarea publicării se efectuează de ORC. pag.împuternicire specială (în formă autentică).

Situaţia financiară de fuziune. Specimenele de semnătură ale reprezentanţilor societăţii comerciale rezultate din fuziune (original). Dacă este cazul. Dovezile privind sediul social/secundar al societăţii rezultate din fuziune (copie). respectiv membri consiliului de supraveghere şi ai directoratului sau persoane fizice reprezentante ale persoanei juridice numită administrator sau cenzor. 12. Hotărârile adunărilor generale extraordinare ale asociaţilor/acţionarilor fiecăreia din societăţile participante. Cerere de înregistrare întocmită de societatea rezultată din fuziune (original). 4. republicată. administratorilor. 13. privind aprobarea fuziunii conform art. care au această calitate şi sunt înregistrate fiscal în România (original) sau. 2. în original şi. Certificatele de cazier fiscal pentru asociaţii sau reprezentanţii legali ai societăţii comerciale rezultate din fuziune. avizul privind schimbarea destinaţiei imobilelor colective cu regim de locuinţă. prevăzut de Legea nr. după caz. de către fondatori/administratori/directori/cenzori. 230/2007 (completat pe formular-tip. care va avea aceeaşi dată pentru toate societăţile participante la fuziune (copie). 3. din care să rezulte că îndeplinesc condiţiile legale pentru deţinerea acestor calităţi (original). după caz. prevăzut de art. 9. Dovada verificării disponibilităţii şi a rezervării firmei şi/sau a emblemei (original). Declaraţiile date pe propria răspundere. Confirmarea publicării se efectuează de ORC. Dovada publicării proiectului de fuziune vizat de judecătorul delegat. acordul pentru utilizarea denumirii. Actele de identitate ale fondatorilor. după caz. 5. Actul constitutiv al societăţii rezultate din fuziune (original). 11. 6. (1) din Legea nr. 39 din Legea nr. 8.1. cu modificările şi completările ulterioare (original). original). 10. 26/1990. 40 . Dacă este cazul. 7. 31/1990 (original). cenzorilor sau auditorilor persoane fizice (copie). traducerea realizată de un traducător autorizat a cărui semnătură să fie legalizată de un notar public. care au domiciliul/reşedinţa/sediul în România sau pentru persoanele fizice sau juridice străine. declaraţia autentică pe proprie răspundere a persoanei fizice sau a reprezentantului persoanei juridice străine care nu este înregistrată fiscal în România din care să rezulte că nu are datorii fiscale. 246 alin.

Copiile de pe actele doveditoare vor fi certificate pentru conformitate cu originalele. Declaraţia . actele se depun în original sau copii certificate şi traducerea realizată de un traducător autorizat a cărui semnătură să fie legalizată de un notar public. din care să rezulte.14. că: . cu menţionarea în clar a numelui. de către persoanele care. Dacă este cazul: . prin acordul părţilor. avocaţială sau delegaţie pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalităţile legale (original). sanitar. Certificatele de înregistrare şi anexa/anexele la acesta ale societăţilor care încetează a exista (originale). 21/1996. În cazul persoanelor fizice sau juridice nerezidente. protecţiei mediului şi protecţiei muncii. după caz.persoana juridică îndeplineşte condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor (P. . Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale În cazul în care.I. sub semnătură.împuternicire specială (în formă autentică). 18. 17. .persoana juridică nu desfăşoară la sediul social/secundar activităţile declarate.). Alte acte doveditoare (acte de înregistrare ale asociaţilor/administratorilor/cenzorilor persoane juridice .original sau copie certificată). semnată de asociaţi sau administratori. pentru activităţile precizate în declaraţia-tip (model 2).tip pe propria răspundere. potrivit legii. sanitar-veterinar. 16. în original. încheierea judecătorului delegat va fi menţionată în registrul comerţului iar fuziunea va fi înregistrată la data stabilită de părţi pentru producerea efectelor acesteia. se stipulează ca operaţiunea de fuziune să îşi producă efecte la o dată ulterioară adoptării hotărârii. o perioadă de maximum 3 ani (model 1). 41 .dovada îndeplinirii procedurilor privind operaţiunile de concentrare economică prevăzute de Legea concurenţei nr. pot întocmi şi semna cererea. 15. Cererea de înregistrare se va depune după trecerea termenului de 30 zile de la data publicării proiectului de fuziune / extrasului în Monitorul Oficial. republicată.S. Prin aceeaşi cerere se va solicita şi radierea societăţii/societăţilor care încetează să existe. .avizele prealabile prevăzute de legile speciale (copie).

• Publicarea în jurnalul de anunţuri legale. care atestă înregistrarea în registrul comerţului. Proiectul se publică cel puţin cu o lună înainte de data primei adunări generale care trebuie să hotărască cu privire la operaţiunea de fuziune.Soluţionarea cererilor prevăzute în cele două etape revine în competenţa judecătorului delegat care poate dispune administrarea şi a altor acte doveditoare decât cele enumerate. proiectul de fuziune se publică prin mijloace de comunicare în masă. sau prin mijloace electronice. acordarea de îndrumări pentru completarea corectă a cererii de înregistrare pot fi efectuate. Publicarea presupune un număr de menţiuni obligatorii şi speciale. Măsurile de publicitate în cadrul unei fuziuni prin absorbţie Acestea se referă. ataşată sau logic asociată semnătura electronică extinsă. înscrisurile prevăzute de lege şi dovezile privind plata taxelor şi tarifelor legale. Dispoziţii comune Ca regulă generală. contra cost. Proiectul se depune cel puţin cu o lună înainte de data primei adunări generale care trebuie să hotărască cu privire la operaţiunea de fuziune. darea de dată certă. prin poştă. în acelaşi timp. prin poştă. 2. astfel încât să fie lizibile. obţinerea autentificării sau. îndosariate şi numerotate. 42 . la societatea absorbantă şi la cea absorbită. după caz. II. Cererea transmisă în formă electronică va avea încorporată. fără ştersături sau adăugări. prin serviciile de asistenţă din cadrul oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal. sub sancţiunea respingerii acestora. în acest caz urmând a se depune dovada achitării timbrului judiciar. Redactarea actelor. menţionare sau publicare se solicită la ORC trebuie tehnoredactate de către solicitant în limba română. Taxele legale pot fi achitate în numerar sau cu card bancar la casieriile ORC. Înscrisurile a căror înregistrare. măsurile de publicitate destinate a asigura informarea terţilor fiind următoarele • Depunerea proiectului la grefa tribunalului comercial de la locul unde îşi au sediul societăţile care participă la fuziune. ordin de plată etc. se depun de către solicitant la ORC direct. Dacă s-a optat pentru transmiterea documentelor. precum şi cu mandat poştal. se percepe un tarif aprobat prin ordin al ministrului justiţiei. precum şi timbrele judiciare corespunzătoare. ) Dreptul francez 1. Cererea de înregistrare. cu scrisoare cu valoare declarată şi confirmare de primire.

.raportul consiliului de administraţie cu privire la operaţiune. societăţile care au participat la operaţiunea de fuziune trebuie: să relateze cu privire la toate actele efectuate în vederea efectuării fuziunii. 3. să afirme că operaţiunea a fost realizată în conformitate cu legea şi regulamentele. Măsurile de publicitate în cadrul unei fuziuni prin contopire. Pentru societatea absorbantă.Pentru societatea absorbită. studiile şi calculele care au servit ca bază pentru parităţile stabilite. Dacă fuziunea presupune crearea unei noi societăţi. 236-6 din Codul comercial francez impune societăţilor care participă la o operaţiune de fuziune elaborarea. formalităţile care trebuie îndeplinite sunt cele impuse în cazul unei măriri de capital. În cazul societăţilor participante la operaţiunea de fuziune care sunt listate/cotate.). măsurile de publicitate aplicabile sunt cele prevăzute pentru constituirea societăţilor. Printre aceste informaţii trebuie reţinute: . Absenţa acestei declaraţii poate avea ca rezultat nulitatea operaţiunii de fuziune. În cuprinsul acestei declaraţii. Măsuri de publicitate speciale Articolul L. În cazul în care societatea absorbită este listată la bursă sau pe o piaţă reglementată (Rasdag.eventualele rapoarte de expertiză. semnarea şi depunerea la grefa tribunalului comercial a unei declaraţii de conformitate. regulile de publicitate aplicabile sunt cele prevăzute pentru dizolvarea societăţii. . etc. anunţul publicat Monitorul Oficial trebuie publicat şi în BALO (Bulletin des Annonces Légales Obligatoires – Buletinul de Anunţuri Legale Obligatorii). 43 . Această declaraţie trebuie depusă împreună cu cererea de efectuare a înregistrării de modificare la grefa tribunalului comercial de la sediul societăţii absorbante sau a celei nou create.textul proiectului de fuziune. AMF (Autoritatea Pieţelor Financiare) în Franţa şi CNVM (Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare) în România trebuie informate cu privire la condiţiile fuziunii.

2. în condiţiile art.5.Atât Directiva a treia cât şi legea societăţilor comerciale impune la art. 63.4) Opoziţia la proiectul de fuziune Formalităţile de publicitate ale proiectului de fuziune sunt instituite de lege pentru a asigura protecţia intereselor persoanelor ale căror interese ar putea fi prejudiciate prin operaţiunea de fuziune. întrucât se prezumă că aceştia au avut posibilitatea realizării creanţei. a cărui creanţă este anterioară datei publicării proiectului de fuziune şi care nu este scadentă la data publicării poate face opoziţie. Totodată. despre modul cum a hotărât să stingă pasivul său. 1. dar neexigibilă. Cu privire la respectarea acestei obligaţii trebuie remarcate următoarele: consultarea comitetului de întreprindere trebuie efectuată nu numai prealabil adoptării fuziunii de către adunarea asociaţilor celor două societăţi dar şi înaintea adoptării definitive a acestui proiect de către consiliul de administraţie. Astfel. trebuie să fie pus la dispoziţia comitetului de către întreprindere. creditorii cu o creanţă ulterioară publicării proiectului de fuziune pot formula opoziţie. Din interpretarea art. cu o creanţă anterioară datei publicării proiectului. în acest sens: • trebuie pus la dispoziţia acţionarilor în vederea ţinerii adunărilor extraordinare care vor hotărî cu privire la operaţiunea de fuziune. Modalitatea concretă prin care acest sop poate fi atins îl reprezintă procedura opoziţiei asupra proiectului de fuziune. întrucât se prezumă că la momentul publicării au luat cunoştinţă drespre fuziune. 242 alin. necesitatea unei declaraţii a societăţii care încetează a exista în urma fuziunii. 243. orice creditor al unei societăţi care participă la operaţiunea de fuziune. 243 din Legea societăţilor comerciale rezultă că numai creditorii societăţilor care participă la fuziune. • consultarea se face atât în cazul societăţii absorbite dar şi în cazul societăţii absorbante. pot face opoziţie la proiectul de fuziune. Dreptul francez prevede că proiectul de fuziune trebuie făcut cunoscut. în primul rând. Creditorii cu o creanţă anterioară publicării proiectului nu sunt protejaţi de text. reglementată de Legea societăţilor comerciale la art. 44 . persoanelor din cadrul societăţii.

62. Legea societăţilor comerciale nr. Bucureşti. Din cuprinsul înscrisurilor depuse de reclamantă nu rezultă care este scadenţa obligaţiilor de plată invocate. Secţia a VI-a comercială publicată în Simona Petrina Gavrilă. întrucât se prezumă că aceştia au avut posibilitatea realizării creanţei. 31/1990. Creditorii cu o creanţă anterioară exigibilă publicării proiectului nu sunt protejaţi de text. Hamangiu.C. 31/1990 nu prevăd un termen de exercitare a opoziţiei la fuziune se vor aplica dispoziţiile comune referitoare la opoziţie. 31/1990. cererea de opoziţie la fuziune trebuie formulată în termen de 30 de zile de la data publicării . Hamangiu. dar neexigibilă. 8942 din 16 mai 2008 a Tribunalului Bucureşti. lichidă şi exigibilă la data publicării proiectului de fuziune. reclamantul. cuprinse în art. în Monitorul Oficial al României. 8982 COM din 2 decembrie 2002 pronunţată de Tribunalul Constanţa. 1. întrucât se prezumă că la momentul publicării au luat cunoştinţă despre fuziune. 62 alin. (1) din Legea nr. Practică judiciară. 31/1990. Ed. V S. pag.2002. 8942 din 16 mai 200825 „în conformitate cu dispoziţiile art. 45 . În cuprinsul acţiunii reclamanta arată că deţine o creanţă certă. 2009. poate face opoziţie în condiţiile art.10. cu o creanţă anterioară datei publicării proiectului. creditorii au o creanţă ulterioară publicării proiectului de fuziune pot formula opoziţie. publicată în Simona Petrina Gavrilă.A. Ed. În aceste condiţii. Prin sentinţa civilă nr. 31/1990 creditorii societăţilor care iau parte la fuziune sau la divizare au dreptul la o protecţie adecvată a intereselor lor. 570-571.07. pot face opoziţie la proiectul de fuziune. a contestat prin opoziţie proiectul de fuziune la 28. Secţia comercială. 574-575. Bucureşti. În speţă. Legea societăţilor comerciale nr.A. B S. sentinţa comercială nr.C. 243 alin. Practică judiciară. Secţia comercială26 a fost analizată opoziţia la operaţiunea de fuziune prin absorbţie a societăţii la care este acţionar reclamantul (S. 243 din Legea nr. 243 din Legea nr. a cărui creanţă este anterioară datei publicării proiectului de fuziune sau de divizare şi care nu este scadentă la data publicării. Venus) de către S. Totodată. 2009. care este şi acţionar al societăţii pârâte. Orice astfel de creditor. a proiectului de fuziune. astfel încât nu se face dovada îndeplinirii condiţiilor impuse de art. Secţia a VI-a comercială. 26 Sentinţa civilă nr. 25 Sentinţa comercială nr. pag. ” În condiţiile în care dispoziţiile art.În acelaşi sens s-a pronunţat şi Tribunalul Bucureşti.2002. 8982 COM din 2 decembrie 2002 pronunţată de Tribunalul Constanţa. în condiţiile în care acesta fusese publicat în Monitorul Oficial la 10. Din interpretarea acestui articol rezultă că numai creditorii societăţilor care participă la fuziune.

persoane fizice ori juridice. 62 din Legea nr. Raportul experţilor va indica. Dispoziţiile art. a comisarilor de aport. Opoziţia se depune la Oficiul Registrului Comerţului care. În România. fiind aplicabile dispoziţiile art. va indica valorile obţinute prin aplicarea fiecăreia dintre aceste 46 . 2. opoziţia urmând a se judeca de către tribunal în camera de consiliu. 133 referitoare la suspendare se aplică în mod corespunzător. o va menţiona în registru şi o va înainta instanţei judecătoreşti competente. dar independent de acestea. (5) din Cod procedură civilă. trebuie ca operaţiunea să fie supusă prealabil unui control efectuat de experţi externi şi independenţi – intervenţia comisarului de fuziune. şi după caz. judecătorul-delegat desemnează unul sau mai mulţi experţi acţionând pentru toate societăţile implicate. 114 alin. La cererea comună a societăţilor care participă la fuziune. în termen de 3 zile de la data depunerii. opoziţia se face în termen de 30 de zile de la data publicării hotărârii. odată semnat de către reprezentanţii diferitelor societăţi. Efectul opoziţiei la proiectul de fuziune constă în suspendarea executării fuziunii până la data de care hotărârea judecătorească de soluţionare a acesteia devine irevocabilă. va preciza dacă metoda sau metodele folosite sunt adecvate pentru cazul respectiv.5. Acest raport va preciza dacă raportul de schimb a acţiunilor sau părţilor sociale este corect şi rezonabil. vor fi desemnaţi de către judecătoruldelegat pentru a examina proiectul de fuziune şi a întocmi un raport scris către acţionari. care trebuie să aprobe fuziunea. unul sau mai mulţi experţi. Efectul de suspendare a executării este însă înlăturat în situaţia în care societatea debitoare face dovada plăţii datoriilor sau oferă garanţii acceptate de creditori ori încheie cu aceştia un acord pentru plata datoriilor. metoda sau metodele folosite pentru a determina raportul de schimb propus. În fiecare stat există proceduri de verificare a proiectului de fuziune pe care le îndeplinesc experţii desemnaţi de regulă de către instanţă. dar independent de acestea. cu citarea părţilor. acţionând pe seama fiecăreia dintre societăţile care participă la fuziune. 31/1990. de asemenea. a respins acţiunea ca tardiv introdusă. Dispoziţiile legii române Proiectul de fuziune.5) Consecinţele (efectele) proiectului de fuziune A. Pentru ca fiecare asociat sau acţionar să se poată pronunţa în perfectă cunoştinţă de cauză. trebuie supus aprobării adunării asociaţilor/acţionarilor fiecărei societăţi implicate.Instanţa constatând că faţă de dispoziţiile art.

pentru raţiuni de economie. comisarii de conturi (cenzorii) nu pot fi desemnaţi ca şi comisari de fuziune. condiţiile desemnării comisarului de fuziune (instituţie apărută în Legea din 05. Examinarea proiectului de fuziune şi întocmirea raportului nu vor fi necesare dacă toţi acţionarii/asociaţii sau toţi deţinătorii altor valori mobiliare care conferă drepturi de vot la fiecare dintre societăţile participante la fuziune decid astfel. nu este necesară numirea unui comisar de fuziune. există şi comisari de fuziune a căror intervenţie în proces merită prezentată ca posibil model de urmat. poate fi numit. responsabilităţile acestora.L. a treia Directiva a Consiliului din 9 octombrie 1978 (78/855/CEE) prevede că este posibil să se renunţe la verificarea proiectului de fuziune de către un expert independent. Comisarii de fuziune şi rolul lor în dreptul francez Examinarea modalităţilor de intervenţie a comisarilor de fuziune presupune luarea în considerare a următoarelor aspecte: a) condiţiile de numire. etc. un singur comisar de fuziune pentru toate societăţile. dacă fuziunea se referă la absorbţia unei filiale deţinute 100%. chiar dacă acestea î-şi au sediul în tribunale de comerţ diferite.. şi S. Şi în aceste cazuri. este obligatorie.metode şi va conţine opinia experţilor privind ponderea atribuită metodelor în cauză pentru obţinerea valorii reţinute în final.R.. de asemenea. 47 . orice dificultăţi deosebite în realizarea evaluării.A. conducătorii societăţilor implicate ar putea prefera să aibă acest aviz emis de către un expert independent. care cunoaşte o diversificare accentuată a specializărilor expertizei. dacă se ia o decizie în unanimitate în fiecare AGA. desemnarea comisarilor de fuziune doar pentru S. 1988) sunt în principal următoarele: sunt numiţi de preşedintele tribunalului comercial de la sediul fiecărei societăţi participante la fuziune (tribunalele comerciale nu sunt instanţe judiciare). 01. întinderea misiunii lor. Raportul va descrie. B. În dreptul francez.

conform Codului comercial. de indicatori/variabile cum sunt: la 48 . Cod deontologic. o să fie asistaţi şi de alţi experţi. o criteriile/metodele sunt adecvate dacă ţin seama. ci de a verifica pertinenţa valorilor relative (comparabile) ale acţiunilor şi caracterul echitabil al parităţii. în determinarea valorii relative (comparabile) a societăţilor. aprobate de Consiliul naţional al comisarilor de conturi în 2000. Comisarii de fuziune pot : o cere toate documentele necesare. trebuie sa verifice dacă pot respecta regulile de bază în materie de: independenţă competenţă secret profesional b) întinderea (cadrul) misiunii comisarului de fuziune. Comisarii de fuziune vor verifica în special: o pertinenţa (adecvarea) metodelor şi criteriilor de evaluare utilizate.• • comisarii de fuziune se numesc dintre comisarii de conturi (cenzorii) activi. o respectarea principiului pluralităţii criteriilor şi metodelor utilizate în evaluare. 2) valorii aporturilor în natură şi a avantajelor speciale acordate participanţilor. Raportul asupra valorilor atribuite acţionarilor şi echităţii parităţii Rolul comisarului de fuziune nu este doar acela de a stabili paritatea.acelaşi efect de două ori). aceştia nu trebuie să fie incompatibili. o pot reintroduce un criteriu/metodă în analiza lor. daca-l consideră util. înaintea acceptării misiunii. cuprinde următoarele: emiterea unei opinii asupra: 1) determinării valorilor relative atribuite acţiunilor (părţilor sociale) participante fuziune şi asupra echităţii raportului de schimb (parităţii). comisarii de fuziune au la dispoziţie şi Norme profesionale. o criteriile/metodele – să nu facă "double emploi" (să nu aibă dublu efect. înscrişi în tablou. 1.

ci o analiză de poziţionare a parităţii propuse raportat la valorile pertinente.    rentabilitatea activităţii de exploatare. s-a introdus o dispoziţie care stipulează că comisarul de fuziune poate fi numit în calitate de comisar pentru aporturi. comparând situaţia acestora după fuziune ("cu sinergie") cu cea dinaintea fuziunii ("fără sinergie"). structura financiară." 2. să formuleze observaţiile necesare care pot afecta pertinenţa valorilor relative (comparabile).6. Aprobarea fuziunii de către societăţile participante 49 . o să verifice dacă raportul de schimb nu induce o pierdere (sărăcire) durabilă a unei categorii de acţionari . este identic cu cel al comisarilor de aport în natură la capitalul societăţilor comerciale: verifică ca "valoarea activului net adus de către societăţile absorbite să fie cel puţin egal valorii capitalului absorbantei sau al noii societăţi rezultate din fuziune. 2. În raportul său. să exprime o opinie asupra caracterului echitabil al raportului de schimb propus. Raportul asupra aporturilor în natură şi avantajelor speciale acordate participanţilor Prin Legea din 1994. corespunzătoare. politica de investiţii. comisarul de fuziune trebuie: să precizeze criteriile şi metodele de evaluare reţinute ca şi corecte pentru determinarea valorilor ce conduc la raportul de schimb. Rolul comisarului pentru aporturi: se menţine doar la absorbţia filialelor deţinute 100%. o comisarii de fuziune trebuie să efectueze o analiză calitativă a importanţei relative acordate valorilor considerate pertinente. aceasta nu este o simplă ponderare matematică a valorilor relative reţinute în proiectul de fuziune. să precizeze dacă aceste criterii sunt adecvate în cauză şi indică alte metode ce le consideră util a fi introduse. să semnaleze dificultăţile specifice de evaluare şi incidenţa acestora asupra valorilor relative prezentate. nivelul de risc.

proiectul de fuziune şi. prezenţa acţionarilor reprezentând cel puţin o cincime din numărul total de drepturi de vot). iar la convocările următoare. raportul expertului numit asupra fuziunii. Pentru adoptarea hotărârii privind fuziunea. hotărârea se ia cu o majoritate de cel puţin două treimi din drepturile de vot deţinute de acţionarii prezenţi sau 50 . situaţiile financiare anuale şi rapoartele de gestiune pentru ultimele 3 exerciţii financiare situaţiile financiare. Situaţia în dreptul român Aprobarea fuziunii de către societăţile participante reprezintă etapa finală a realizării operaţiunii de fuziune.000 lei fiecare şi aflate în curs de executare. În conformitate cu dispoziţiile art. actul constitutiv sau proiectul de act constitutiv al noii societăţi vor fi aprobate de către adunarea generală a fiecăreia dintre societăţile care urmează să îşi înceteze existenţa. evidenţa contractelor cu valori depăşind 10. după caz. întocmite nu mai devreme de prima zi a celei de-a treia luni ale societăţilor care iau parte la fuziune.A. 31/1990. În cazul unei fuziuni prin înfiinţarea unei noi societăţi. dacă este cazul. În cel mult două luni de la expirarea termenului de opoziţie a creditorilor. legea cere respectarea condiţiei de cvorum prevăzută pentru adunarea generală extraordinară (pentru validitatea deliberărilor adunării generale extraordinare este necesară la prima convocare prezenţa acţionarilor deţinând cel puţin o pătrime din numărul total de drepturi de vot. organele de conducere ale societăţilor care iau parte la fuziune vor pune la dispoziţia acţionarilor/asociaţilor. hotărârea privind fuziunea se ia în condiţiile stabilite de lege pentru modificarea actului constitutiv. dacă ultimele situaţii financiare anuale au fost întocmite pentru un exerciţiu financiar încheiat cu mai mult de 6 luni înainte de această dată.    raportul cenzorilor sau. raportul administratorilor asupra fuziunii. fiind reglementată de dispoziţiile art. Cu cel puţin o lună înainte de data adunării generale extraordinare care urmează să se pronunţe asupra proiectului de fuziune. 239 din Legea nr. raportul auditorului financiar. la sediul societăţii. 31/1990. următoarele documente:    proiectul de fuziune. dacă sunt conţinute într-un document separat.  anterioare datei proiectului de fuziune. 246 din Legea nr. adunarea generală a fiecărei societăţi participante va hotărî asupra fuziunii.

1942 din 21 martie 200528 „În conformitate cu prevederile art. Curtea de Apel Craiova. 247. de asemenea. Secţia comercială. 31/1990. prin aprobarea sau respingerea ulterioară a fuziunii. în cazul în care actul modificator este un act adiţional în formă autentică. Hamangiu. 28 Decizia nr. Oricum. 2009. conform art. conform dispoziţiilor legale sau statutare.reprezentaţi. 3. publicată în Simona Petrina Gavrilă. 27 Decizia nr. Aceste menţiuni se fac tocmai pentru ca cei interesaţi să ia cunoştinţă de intenţia de fuziune şi să-şi manifeste acceptul sau să se opună intenţiei. Practică judiciară. Secţia comercială.n în prezent art. pag. Bucureşti. Ed. menţiunile iniţiale făcute în baza proiectului devin lipsite de efecte. 2009. 115 alin. În acest sens. ceea ce produce efecte fiind numai fuziunea ca atare. 568-569. 145 (n. Potrivit art. publicată în Simona Petrina Gavrilă. Legea societăţilor comerciale nr. nu se va mai depune şi hotărârea adunării generale în baza căreia acesta a fost încheiat. precum şi îndeplinirea condiţiilor de validitate a hotărârii. Secţia comercială. s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Prin excepţie. atunci când fuziunea are ca efect mărirea obligaţiilor asociaţilor uneia dintre societăţile participante. aceste menţiuni fiind făcute numai pentru ca cei interesaţi să ia cunoştinţă de intenţia de fuziune şi să-şi manifeste acceptul sau să se opună intenţiei. ea va fi anulabilă dacă la adoptarea ei a participat administratorul care are interese contrare. Legea societăţilor comerciale nr. Hotărârea adunării generale privind fuziunea trebuie să îndeplinească condiţiile de validitate generale. prin decizia nr. în preambul se va preciza modul de convocare AGA.” Hotărârea AGA va cuprinde: antetul firmelor. semnăturile persoanelor abilitate. 31/1990. aşa cum prevede art. Practică judiciară. În acest sens. 31/1990. În acest sens. 115 din Legea nr. 1942 din 21 martie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justişie. O astfel de situaţie există în cazul în care administratorul este acţionar principal şi administrator la două societăţi care deţineau majoritatea acţiunilor la societatea absorbantă dar şi la cea absorbită. Bucureşti. Hamangiu. Acest aspect nu atrage radierea menţiunilor făcute în baza proiectului de fuziune. şi data. pag. 579-581. 23 din 19 ianuarie 2005 27 a statuat următoarele: „modificarea proiectului de fuziune prin hotărârile adunărilor generale ale asociaţilor societăţilor implicate în fuziune nu atrage radierea menţiunilor făcute în baza proiectului de fuziune. În cadrul adunării generale extraordinare asociaţii pot conveni modificarea proiectului de fuziune. Secţia comercială. nr. 23 din 19 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Craoiva. prin decizia nr. ori prin aprobarea acesteia cu modificări. hotărârea se ia cu unanimitate de voturi. 51 . prin actul constitutiv se pot stipula condiţii de cvorum şi majoritate mai mari. Ed.

la societăţile implicate în fuziune este de natură să creeze o situaţie dominantă a acestora în societatea rezultată. ” Actul modificator al actului constitutiv al societăţii absorbante poate fi autentificat de notarul public/poate fi atestat de avocat în condiţiile Legii nr. 31/1990. sau este necesară modificarea formei juridice a societăţii într-o societate în nume colectiv sau în comandită simplă 52 . Examinând structura acţionariatului de la S. iar dispoziţiile art.Ş. datorită calităţii sale precum şi datorită acţiunilor deţinute. Drobeta Turnu Severin. Prima critică formulată de pârât se referă la faptul că decizia recurată cuprinde motive străine de natura pricinii. Instanţa de apel a fost preocupată să analizeze condiţiile în care a fost luată hotărârea a cărei anulare s-a solicitat şi a ajuns la concluzia corectă că. pentru aprobarea fuziunii datorită faptului că era acţionar principal şi administrator la două societăţi care deţineau majoritatea acţiunilor la societatea absorbantă dar şi la cea absorbită. interese contrare intereselor societăţii. vizează activitatea administratorilor. În realitate. acţiunea în anulare are ca scop desfiinţarea hotărârilor ce aduc atingere interesului social. 51/1995. curtea de apel a ajuns la concluzia că a existat un interes major al administratorului R. pe de altă parte situarea dispoziţiilor art. administratorii care au într-o anumită operaţiune. nu trebuia să ia parte de deliberările referitoare la fuziune. 145 din lege într-un anumit capitol al acesteia nu este de natură să îngrădească analiza legalităţii hotărârii adoptate. Forma autentică a actului modificator adoptat de asociaţi este obligatorie atunci când printre bunurile reprezentând aport în natură se află un teren. direct sau indirect.A. modificată şi republicată.Ş. pe care s-a întemeiat soluţia curţii de apel. în sensul că anularea se poate face numai pentru încălcarea unor norme legate de convocarea. R S... 145 din legea societăţilor comerciale. trebuie să înştiinţeze despre aceasta pe ceilalţi administratori şi pe cenzori sau auditori financiari şi să nu ia parte la nicio deliberare privitoare la această operaţiune.144 indice 3) din Legea nr.Curte de apel a făcut o analiză amănunţită a probelor prezentate şi a ajuns la concluzia că deţinerea acţiunilor de către administratorul R.Ş. modificată/poate conţine dare de dată certă a notarului public sau a serviciului de asistenţă din cadrul ORC/ poate fi încheiat sub semnătură privată. organizarea şi desfăşurarea adunării generale. administratorul R.C. ..

în cadrul sediului social ori a unui punct de lucru al societăţii absorbite se va constitui o sucursală a societăţii absorbante. deoarece informaţiile de la care se porneşte în realizarea evaluării nu pot fi confruntate cu ultimul bilanţ. B. Există dificultăţi în cazurile în care situaţia financiară a ultimului an financiar nu a fost încă aprobată. reunirea propriu-zisă a adunării.Dacă în urma procesului de fuziune. Situaţia în dreptul francez În dreptul francez se face distincţie între aprobarea fuziunii în cadrul unei fuziuni prin absorbţie şi prin crearea unei societăţi noi (prin contopire). 53 . raportul (rapoartele) comisarilor de fuziune şi raportul consiliului de administraţie sau al directoratului. în cazul societăţii cu răspundere limitată. a) Aprobarea fuziunii în cadrul unei fuziuni prin absorbţie Situaţia societăţii absorbite Aprobarea fuziunii de către asociaţii sau acţionarii societăţii absorbite presupune: • • convocarea adunării. Convocarea adunării în cazul societăţii pe acţiuni. hotărârea adunării generale extraordinare va trebui să includă şi desemnarea unei persoane împuternicite să reprezinte sucursala. acţionarii trebuie să aibă posibilitatea de a consulta la sediul social următoarele documente: proiectul de fuziune. Punerea la dispoziţia asociaţilor sau acţionarilor a diferitor elemente de informare cu privire la operaţiune În cazul societăţilor anonime/pe acţiuni Cu 30 zile înainte de adunarea generală chemată să decidă cu privire la fuziune. punerea la dispoziţia asociaţilor sau acţionarilor a diferitor elemente şi documente de informare cu privire la operaţiune. trebuie să se respecte regulile de convocare a adunărilor chemate să se pronunţe cu privire la modificarea statutului societăţii. convocarea trebuie adresată şi cenzorilor societăţii. situaţiile financiare anuale aprobate de către adunarea generală şi rapoartele consiliului de administraţie (rapoarte de gestiune).

hotărârea asociaţilor nu este suficientă în cazul în care capitalul societăţii absorbite cuprinde acţiuni de diverse categorii. asociaţii trebuie să aprobe proiectul de fuziune. Această hotărâre va fi adoptată sub condiţia aprobării fuziunii de către adunarea acţionarilor sau asociaţilor societăţii absorbante. să constate dizolvarea anticipată. 54 .A. • Hotărârea asociaţilor Asociaţii societăţii absorbite hotărăsc asupra proiectului de fuziune cu majoritatea cerută pentru modificarea statutului. cu excepţia majorităţii de 2/3 prevăzută în cazul S. • Hotărârea asociaţilor Prin hotărârea lor. Ei au şi posibilitatea de a modifica termenii proiectului.În cazul societăţilor cu răspundere limitată Asociaţii absorbitei trebuie să aibă posibilitatea de consultare a raportului comisarului de fuziune. modificarea trebuie comunicată societăţii absorbante în măsura în care adunările care statuează asupra operaţiunii trebuie să adopte acelaşi text. fuziunea trebuie supusă aprobării adunărilor speciale care reunesc titularii fiecărei categorii de acţiuni sau certificate. În acest caz. şi S. în principiu. Fuziunea trebuie supusă. a societăţii absorbite şi transmiterea universală a patrimoniului către societatea absorbantă. Hotărârea adunării implică câteva remarci: asociaţii nu sunt ţinuţi să aprobe sau să respingă pur şi simplu proiectul de fuziune care le este înaintat. În cazul în care operaţiunea de fuziune are ca rezultat sporirea angajamentelor asociaţilor sau acţionarilor. hotărârea trebuie să fie luată în unanimitate.R. asociaţii trebuie să constate mărirea capitalului prin emiterea de acţiuni sau de părţi menite să remunereze aportul activului net al societăţii (societăţilor) absorbite şi să aprobe modificarea statutului. şi aprobării obligatarilor societăţii. dacă este cazul. fără lichidare. Cu ocazia deliberării. Situaţia societăţii absorbante Procedura care trebuie urmată în cazul societăţii absorbante este identică cu cea prevăzută în cazul societăţii absorbite.L.

Societăţile anonime au incluse în statutul lor clauze de agrement menite să asigure un control al mişcărilor care afectează capitalul. să modifice condiţiile operaţiunii.cit. Prin urmare. Ca şi în cazul societăţii absorbite. O altă problemă este dacă trebuie agreată societatea absorbantă de către societăţile la care societatea absorbită este asociată? Schema în acest caz este un pic diferită. şi în acelaşi timp. În plus. hotărârea de fuziune trebuie supusă aprobării adunărilor speciale. dacă clauza vizează nu numai cesiunile de acţiuni dar şi alte operaţiuni şi în special fuziunile. op. Ea poate decide altfel. aceasta este suverană. prin faptul fuziunii. Se punea întrebarea dacă o asemenea substituire operează în mod automat. p. Hotărârea finală aparţine adunării. Dimpotrivă. prin urmare. Asociaţii aprobă operaţiunea de fuziune şi nu se pot pronunţa cu privire la aporturile în natură. mai ales în cazul în care societatea absorbită este asociată societăţii absorbante. nu poate fi impusă nici o restricţie de vot. Doctrina dominantă din acest domeniu tinde să răspundă negativ la această întrebare.. se pot întreba dacă aceasta din urmă trebuie să pună în aplicare procedura de agrement în vederea controlării intrării noilor asociaţi în societate29. având în vedere informaţiile şi rapoartele prezentate. Societatea absorbantă dobândeşte proprietatea acestor titluri. asociaţii societăţii absorbite. Cazuri speciale 29 Martial Chadefaux. având vocaţia de a deveni. clauza de agrement se va aplica. sau poate decide de a nu lua în considerare rapoartele evaluatorilor aporturilor sau cenzorilor. Dacă clauza de agrement conţinută în statut nu vizează decât „cesiunea” acţiunilor. 75 55 . Singura condiţie este ca schimbările operate de societatea absorbantă să fie aprobate în mod egal şi de către societatea (societăţile) absorbită (e). În consecinţă. clauza nu se va aplica transferurilor de acţiuni ca efect al fuziunii.Condiţiile de majoritate sunt cele cerute pentru modificarea statutului. ea decide asupra operaţiunii pregătite. asociaţi ai societăţii absorbante. asociaţii sau acţionarii societăţii absorbante nu sunt obligaţi să aprobe sau să respingă pur şi simplu termenii proiectului de fuziune. calitatea de asociat în una sau mai multe societăţi terţe. Adunarea poate. Deseori. Este vorba de cazul în care titlurile de participare sunt cuprinse în aportul realizat în beneficiul societăţii absorbante.

c). c). data la care acestea dau dreptul la dividende sau rata de schimb a acţiunilor sau părţilor sociale şi cuantumul eventualelor plăţi în numerar. (1) lit. (1) lit. 249 comerciale prin Legea nr.proiectul de fuziune nu va mai trebui să cuprindă informaţiile prevăzute la art. 24-26 situaţia în care una sau mai multe societăţi sunt dizolvate fără a intra în lichidare şi transferă toate activele şi pasivele unei alte societăţi care deţine toate acţiunile sau alte titluri conferind drepturi de vot în adunarea generală. art. 250 alin. art. art. în considerarea legăturii de filiaţie între societăţi. art. 244 alin. Directiva reglementează în art. Similar reglementării franceze. Absorbanta deţine în integralitate titlurile societăţii absorbite Se oferă două căi întreprinderilor în cauză: 1. d) şi e). posibilitatea ca operaţiune să se realizeze de o manieră simplificată. d) şi e). 245 şi art. prin care una sau mai multe societăţi sunt dizolvate fără a intra în lichidare şi transferă toate activele şi pasivele lor unei alte societăţi care deţine toate acţiunile lor sau alte titluri conferind drepturi de vot în adunarea generală. 78/855/CEE din 9 octombrie 1970 ) privind fuziunea societăţilor anonime. 243 2. Transpunerea acestor prevederi s-a realizat în cadrul art. 2433. 243 2 din Legea societăţilor comerciale. 236-11 din Codul comercial prevede fuziunea simplificată. b).A. L. Legea societăţilor comerciale a implementat la articolul 249 1 dispoziţiile referitoare la fuziunea simplificată cuprinse în Directiva a Treia a Consiliului (nr. în care să explice 1 introdus în Legea societăţilor 56 .administratorii societăţii absorbante nu mai au obligaţia de a include în proiectul de fuziune condiţiile alocării de acţiuni la societatea absorbantă. fuziunea-absorbţie clasică dar totuşi simplificată. . Potrivit acestui articol „În cazul unei fuziuni prin absorbţie. următoarele articole nu se vor aplica: art.administratorii societăţilor care participă la fuziune nu vor mai trebui să întocmească raportul prevăzut la art. 241 lit. b) şi f). Forma simplificată a operaţiunii de fuziune se desfăşoară cu respectarea dispoziţiilor cuprinse în Legea societăţilor comerciale. ." Acest articol are în vedere ipoteza în care o societate deţine toate acţiunile sau alte titluri care conferă drepturi de vot în adunarea generală a unei alte societăţi comerciale stabilind. 441/2006. art. însă cu următoarele particularităţi: . 241 lit.

nu sunt aplicabile dispoziţiile art.U. în sensul prezentei legi. Capitolul III30. c) 31 2. 250 alin. Dispoziţii privind fuziunea simplificată sunt prevăzute în Lega societăţilor comerciale şi în cazul fuziunii transfrontaliere în cadrul Titlului VI. 251 indice 4 alin. . de altfel.G. b) din Legea societăţilor comerciale referitoare la dobândirea de către asociaţii societăţii absorbite a calităţii de asociaţi ai societăţii absorbante. în special cu privire la rata de schimb a acţiunilor. . asociatul unic al societăţii absorbite fiind societatea absorbantă. este operaţiunea prin care o societate este dizolvată fără a intra în lichidare şi transferă totalitatea patrimoniului său unei alte societăţi care deţine totalitatea acţiunilor sale/părţilor sociale sau a altor titluri conferind drepturi de vot în adunarea generală. 245 din Legea societăţilor comerciale care reglementează răspunderea administratorilor societăţii absorbite faţă de unicul asociat al societăţii absorbite (societatea absorbantă) pentru neregularităţi comise în pregătirea şi realizarea fuziunii. 1 lit. 31/1990 a fost introdus ca urmare a implementării Directivei Parlamentului European şi a Consiliului 2005/56/CE din 26 octombrie 2005 privind fuziune transfrontalieră a societăţilor de capitaluri în dreptul naţional prin O. 243 2 din Legea societăţilor comerciale. o regularizare. nu ar părea foarte util în aceste circumstanţe să fie impuse societăţii absorbite formalităţile sau dispoziţiile destinate protejării drepturilor acţionarilor. Este puţin probabil să apară conflicte între societăţile care fuzionează şi a fortiori între asociaţi.având în vedere faptul că în această situaţie particulară societatea absorbantă (care este singurul asociat al societăţii absorbite ) nu poate deveni propriul ei asociat. 1 lit. folosirea căii transmiterii universale a patrimoniului.” 57 .proiectul de fuziune nu mai este necesar a fi supus examinării experţilor desemnaţi potrivit art. Este justificată prin următoarele argumente: este. Procedura în dreptul francez se aplică în cazul în care societatea absorbantă deţine integral capitalul societăţii absorbite. . fuziunea fiind deja realizată pe plan economic. 31/1990 31 Potrivit acestui articol „Fuziunea transfrontalieră. la art. Această abordare este. de cele mai multe ori.proiectul de fuziune şi să precizeze fundamentul său juridic şi economic. nr.în cazul fuziunii simplificate nu se mai aplică dispoziţiile art. „Simplificarea” se traduce în felul următor: 30 Capitolul III al Legii nr. raţională având în vedere că fuziunea se realizează sunt controlul şi din iniţiativa societăţii absorbante. 52/1998 pentru modificare şi completarea legii nr.

măsuri aplicabile în special în cazul în care societatea nouă este constituită fără alte aporturi în afară de cele ale societăţilor care fuzionează.- nu este necesară intervenţia comisarului de fuziune. Este necesar ca societatea absorbantă să deţină în permanenţă. 32 Art. Contrar soluţiilor obişnuite. în cadrul societăţii absorbante.civ.francez devine un instrument de prim-plan în gestiunea juridică a restructurărilor. În vederea facilitării realizării operaţiunii de fuziune. oricare ar fi forma societăţii create. unui control al comisarilor de aport. dizolvarea acestei societăţi are ca rezultat transmiterea universală a patrimoniului societăţii cu asociat unic persoană juridică. Per a contrario.confuziune În cazul în care toate părţile sociale ale unei societăţi sunt deţinute de către o singură persoană. legiuitorul a instituit diferite măsuri de simplificare. 441/2006. 1844-5 C. Art. 58 . de la depunerea la grefă a proiectului de fuziune şi până la realizarea definitivă a operaţiunilor toate acţiunile reprezentând totalitatea capitalului societăţilor absorbite. fără lichidare. nu este necesar un raport privind operaţiunea de fuziune din partea consiliului de administraţie sau al directoratului. O doctrină constantă a arătat avantajele acestei tehnici ridicând în acelaşi timp întrebarea cu privire la incertitudinile pe care încă le presupune această operaţiune. trebuie urmate toate procedurile de constituire a societăţii. Operaţiunea trebuie în schimb: supusă. B. dizolvarea unei societăţi cu asociat unic nu este însoţită şi de lichidarea acesteia. aprobată de către adunarea generală extraordinară a societăţii absorbante. nu este necesară reunirea adunărilor generale extraordinare ale societăţii absorbite. dacă societatea nouă beneficiază de alte aporturi. legea societăţilor comerciale a prevăzut până în anul 200632. posibilitatea dizolvării fără lichidare cu consecinţa transmiterii universale a patrimoniului către asociatul unic al societăţii cu răspundere limitată. În dreptul nostru. 236 care reglementa transmiterea universală a patrimoniului SRL cu asociat unic dizolvată fără lichidare a fost abrogat cu începere de la 01 decembrie 2006 prin Legea nr. Dizolvarea. b) Aprobarea în cazul unei fuziuni prin crearea unei noi societăţi În acest caz trebuie respectate toate regulile şi formalităţile legate de constituirea societăţilor.

251 stipulează că nulitatea unei fuziuni poate fi declarată numai prin hotărâre judecătorească dacă: 59 . În dreptul român. după elaborarea raportului evaluatorilor aporturilor. etc. dar îndeplinirea acestora este transferată în mare parte societăţilor care dispar. Şi Legea nr. altele decât cele ale societăţilor care fuzionează. 31/1990 prevede expres cazurile de nulitate a fuziunii.Conţinutul măsurilor de simplificare succeptibile de a fi aplicate diferă în funcţie de faptul dacă este vorba de o societate pe acţiuni sau de o societate cu răspundere limitată. in cadrul capitolului dedicat fuziunii. dar totuşi această carenţă în reglementare nu face decât să trimită la condiţiile generale prevăzute pentru constituirea societăţii cu răspundere limitată. număr de acţionari. Sunt menţinute majoritatea celorlalte formalităţi de constituire. Astfel art.a unor alte aporturi decât ale societăţilor care fuzionează. Totuşi. legea societăţilor comerciale nu conţine nicio precizare. Societatea cu răspundere limitată: poate fi constituită în lipsa aporturilor. referitoare la necesitatea existenţei . legea societăţilor comerciale nu tratează distinct în cadrul capitolului dedicat fuziunii necesitatea existenţei unor alte aporturi decât cele ale societăţilor care fuzionează.pentru constituirea unei societăţi pe acţiuni . Asociaţii societăţilor care dispar pot acţiona în calitate de fondatori ai societăţii noi. în afara aprobării fuziunii şi aprobării statutelor noii societăţi. a obligaţiei de numire a primilor administratori sau membrilor consiliului de supravghere şi a primilor cenzori. la constituirea societăţii pe acţiuni prin fuziune trebuie respectate condiţiile legii referitoare la capitalul social minim. Societatea anonimă: poate fi constituită (în Franţa)fără alte aporturi în afara celor efectuate de către societăţile care fuzionează. către adunările generale ale societăţilor care fuzionează. Nu este necesar să se procedeze la reunirea adunării constitutive a societăţii noi. Statutele societăţii viitoare sunt aprobate de către fiecare adunare generală a societăţilor care dispar cu ocazia fuziunii. Similar cazului societăţii pe acţiuni nici în cazul societăţii cu răspundere limitată. c) Anularea hotărârii de fuziune Punerea în discuţie a validităţii hotărârii de fuziune are ca rezultat în principal exercitarea unei acţiuni în nulitate. Adunările acestora trebuie. Lipsa adunării constitutive are ca efect transmiterea. să decidă cu privire la aporturile în natură. Legea franceză din 1988 a încadrat foarte strict domeniul nulităţilor operaţiunii de fuziune.

de la 4. 31/1990. ulterior însă hotărârea de majorare a capitalului social al absorbantei a fost anulată.E. Unul din acţionarii societăţii absorbante. ci la 4. ROL cât a fost iniţial. operaţiune în urma căreia participaţia acţionarului reclamant scăzuse de la 39. motivându-şi soluţia după cum urmează: „Urmare hotărârii A. nr. Eforie Nord de către S. ceea ce a condus la revenirea la vechea structură a capitalului.A.C. Ed. după un parcurs anevoios (TMB.C. OE S.G. acţionar şi la una din societăţile absorbite a solicitat anularea hotărârii de fuziune a absorbantei invocând dispoziţiile art. 549-553 60 . anterior fuziunii. ROL. existentă înaintea hotărârii de majorare anulate.C. iar această valoare împreună cu modificările elementelor de activ ale societăţii absorbante a stat la baza stabilirii raportului de schimb între acţiunile celor trei societăţi participante la fuziune.115 mii ROL la 26.2 mld.G.T.G. . fiind astfel evident că la baza 33 Decizia nr.728.U.111 mii ROL. Neptun. cu un aport în numerar de 22.A. din 3 octombrie 2002.62% la 10. Hamangiu.A. Neptun şi CE S. Instanţa supremă. Bucureşti 2009. ratele de schimb. 246/COM/2004 a Curţii de Apel Constanţa prin care s-a anulat hotărârea A. Ulterior.A.capitalul social al absorbantei fusese modificat. 285/31 ianuarie 200833.A. prin Decizia nr. Motivele de fond invocate au fost: . 131 din Legea societăţilor comerciale şi ale O.928. datele care au stat la baza fuziunii au fost substanţial schimbate prin Decizia nr.E. pag. 28/1992.A.calculele de fuziune. 285/31 ianuarie 2008 a ÎCCJ. din 3 octombrie 2002 a fost stabilită o valoare a capitalului social şi a activului net al societăţii absorbante. CT S. Secţia comercială. ROL.Curte de Apel . în mod corect nu mai putea fi cuantificat la 22.99%. Speţa priveşte fuziunea prin absorbţie a S.2 mld. Asupra anulării hotărârii de fuziune s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie .- nu a fost supusă unui control judiciar de către judecătorul delegat hotărârea uneia dintre adunările generale care au votat proiectul de fuziune este nulă sau anulabilă. Legea societăţilor comerciale nr. Practică judiciară.Curte de ApelÎCCJ) a admis cererea reclamantei.ÎCCJ. procentele deţinute de către acţionari au fost calculate avându-se în vedere valoarea majorată a capitalului social al absorbantei şi nu cea reală. publicată în Simona Petrina Gavrilă.. Secţia Comercială. S. C.7 mld. condiţii în care capitalul social al S.

. În consecinţă. CT S. În principiu.A. proc.” Cauzele de nulitate ale fuziunii în dreptul francez.hotărârii de fuziune au stat date financiare a căror nulitate a fost consacrată în mod irevocabil printr-o hotărâre judecătorească. asupra raporturilor de schimb cât şi asupra procentelor deţinute de acţionari în noua societate rezultată din fuziune. aspect în raport de care activele nete ale societăţilor participante la fuziune. C. civ. Neptun. Înalta Curte. în temeiul art. derularea procesului de fuziune pornind de la o bază eronată. 61 . singura soluţie aplicabilă fiind anularea şi a hotărârii de fuziune. o astfel de soluţie nefiind posibilă în cazul fuziunii.C. toate raporturile de schimb au fost deformate. Or. S.G. Această sancţiune nu se aplică decât declaraţiei de conformitate specifice operaţiunilor de fuziune (şi divizare). urmează să admită recursul reclamantei. faţă de această situaţie nou creată este greu de stabilit respectarea condiţiilor legale ale fuziunii. prin comparabilitatea lor nu sunt stabilite şi calculate corect astfel că raportul de schimb al acţiunilor rezultat din proiectul de fuziune este şi el greşit. 312 C. Neptun şi art. acestea sunt în număr de două: nedeclararea conformităţii. Erorile existente la societatea absorbantă produc efecte asupra capitalurilor sociale ale celor 3 societăţi participante la fuziune asupra numărului de acţiuni existent.A. nulitatea deliberării uneia din adunările care s-au pronunţat asupra fuziunii. să modifice decizia din apel în sensul respingerii apelului pârâtei. structura acţionariatului fiind cu totul alta decât cea reală. din 16 iulie 2005 s-a modificat preambulul actului constitutiv al. Faţă de cele de mai sus se constată că şi al doilea motiv de recurs este întemeiat în condiţiile în care capitalul social al societăţii absorbante este diferit de cel luat în calcul şi avut în vedere în expertiza întocmită în cauză. Neluându-se în considerare valoarea reală a capitalului social al societăţii absorbante.E.C.A. Nedeclararea conformităţii Nedeclararea conformităţii poate antrena nulitatea fuziunii.T. ajungându-se la situaţia în care societăţile absorbite să aibă un capital social mai mare decât al societăţii S. S. Pe de altă parte. 6 din acesta. în sensul modificării capitalului social prin anularea acţiunilor subscrise prin majorare este greşită şi irelevantă. Şi reţinerea instanţei de apel prin care se consideră că pârâta s-a conformat dispoziţiilor Deciziei Curţii de Apel Constanţa prin care s-a anulat majorarea de capital social şi că prin A.

În fine. Efectele nulităţii Efectele hotărârii judecătoreşti prin care s-a pronunţat nulitatea unei operaţiuni de fuziune (sau de divizare) trebuie considerate sub două aspecte diferite. obligaţia de a acorda un termen pentru a remedia neregularitatea care afectează operaţiunea. de fiecare dată când este posibil. Nulitatea deliberării uneia din adunări În dreptul francez. Fără a fi exhaustive. 62 . Tribunalul căruia i s-a înaintat o acţiune de declarare a nulităţii unei fuziuni (sau divizări) acordă societăţilor interesate un termen pentru regularizarea situaţiei. se remarcă. În materia fuziunilor sau a opreraţiunilor asimilate. Acţiunea în nulitate Şi în acest caz. nerespectarea regulilor de cvorum şi majoritate. aceiaşi preocupare a legiuitorului de încadrare strictă a domeniului nulităţii în materia fuziunii. ilustrativ. spre exemplu. există trei cazuri esenţiale de nulitate a adunărilor care s-au pronunţat cu privire la operaţiunea de fuziune. Redactarea textului pare imperativă şi impune tribunalului. în dreptul francez. Exercitarea acţiunii în nulitate se prescrie în termen de 6 luni de la data ultimei înregistrări în registrul comerţului şi societăţilor. nulitatea poate rezulta ca urmare a încălcării unuia dintre principiile generale de drept. Prin legea franceză din 1988 s-a introdus posibilitatea remedierii neregularităţilor susceptibile de a antrena nulitatea operaţiunii de fuziune. viciile de consimţământ. acest ultim punct se aplică în materia abuzului de majoritate. • din punctul de vedere al formei. nerespectarea ordinii de zi sau neconsultarea prealabilă a deţinătorilor de obligaţii convertibile. putem cita. este vorba de cazurile de nulitate prevăzute expres de Codul comercial francez. Nulitatea poate rezulta şi din dispoziţiile generale care reglementează nulitatea contractelor. hotărârea judecătorească prin care se anulează operaţiunea de fuziune trebuie publicată. În primul rând.ea se referă strict la nedepunerea declaraţiei de conformitate şi nu vizează eventualele neregularităţi pe care le cuprinde declaraţia.

249 din Legea societăţilor comerciale conform cărora fuziunea antrenează dizolvarea fără lichidare a societăţilor care dispar şi transmisiunea universală a patrimoniilor lor la societatea beneficiară în starea în care se găsesc la data realizării definitive a operaţiunii. Efectele fuziunii Efectele operaţiunii de fuziune sunt descrise în termeni foarte generali de art. Prin această măsură se asigură protejarea terţilor. în special. salariaţilor. al creditorilor societăţilor care fuzionează. dar pentru a asigura o eficienţă sporită.1. al terţilor şi. la modul general. Acesta va fi cazul directorilor. 3. în conformitate cu condiţiile stipulate prin actul de fuziune. ea nu produce efecte decât pentru viitor. Prin urmare. asociaţii societăţilor care dispar dobândesc calitatea de asociaţi în societatea absorbantă sau în noua societate. Societatea absorbantă nu poate astfel să se prevaleze de nulitatea operaţiunii pentru a refuza executarea obligaţiilor născute ca urmare a fuziunii şi care îşi au originea în patrimoniul care i-a fost transmis. legea franceză privind societăţile comerciale.• din punctul de vedere al fondului. Fuziunea antrenează consecinţe şi asupra situaţiei partenerilor diferitelor societăţi care participă la operaţiunea de fuziune. şi. L 236-3 din Codul comercial francez şi art. Simultan. legea franceză a societăţilor comerciale adaugă că societăţile care au participat la fuziune sunt responsabile în solidar de executarea obligaţiilor care revin societăţii absorbante. precizează că hotărârea judecătorească prin care se pronunţă nulitatea fuziunii nu are niciun efect asupra obligaţiilor născute în sarcina sau în beneficiul societăţilor cărora le este transmis patrimoniul între data de la care fuziunea produce efecte şi data publicării hotărârii de anulare a operaţiunii. Data la care fuziunea produce efecte („Data de efect” a fuziunii”) 63 . asociaţilor. hotărârea judecătorească nu are ca efect anihilarea retroactivă a operaţuiunii de fuziune. Cap III.

de la data înmatriculării în registrul comerţului a în alte cazuri. respectiv după efectuarea acestor note. în condiţiile în care societăţile nu prevăd alte termene legale exprese. Se impune aşadar stabilirea momentului la care fuziunea dintre cele două/mai multe societăţi este considerată realizată. care nu poate fi însă ulterioară încheierii exerciţiului financiar curent al societăţii absorbante. toate operaţiunile societăţii absorbite trebuiesc preluate de către societatea absorbantă. de la data înregistrării hotărârii ultimei adunări generale care a aprobat noii societăţi. se stipulează că operaţiunea va avea efect la o altă dată.  64 . Faptul că preluarea efectivă a operaţiunilor (susţinută din punct de vedere juridic) are loc la o dată anterioară nu are efecte din punct de vedere fiscal – obligaţiile de plată ale societăţii la data radierii fiscale. acestea vizează predarea cel puţin a următoarelor documente (din păcate nici în această direcţie nu există o practică unitară):  balanţele de verificare înainte de înregistrarea notelor contabile de predare-preluare şi situaţiile financiare ale societăţilor participante înainte şi după modificare. Începând cu această dată. A. sunt aceleaşi cu cele de la data radierii al Registrul Comerţului. jalonat de o serie de etape importante. cu excepţia cazului în care. respectiv radierea fiscală a societăţii absorbite. certificatul de radiere de la Registrul Comerţului fiind unul din documentele solicitate în vederea radierii fiscale. acestea fiind preluate de către societatea absorbantă. Referitor la demersurile necesare la nivelul administraţiilor financiare. are loc ulterior radierii la Registrul Comerţului. Dreptul românesc: Fuziunea produce efecte:  în cazul constituirii unei societăţi noi. prin acordul părţilor. în condiţiile în care societatea absorbită nu a mai derulat operaţiuni. Totuşi niciodată nu s-a precizat că o anumită decizie sau o anumită formalitate ar marca momentul/punctul realizării definitive a operaţiunii de fuziune. nici anterioară încheierii ultimului exerciţiu financiar încheiat al societăţii sau societăţilor ce îşi transferă patrimoniul.  operaţiunea. data de la care fuziunea produce efecte din punct de vedere juridic este data radierii la Registrul Comerţului a societăţii absorbite. În practică. Din punct de vedere fiscal.Fuziunea reprezintă cu proces de lungă durată. unificarea fişelor de plătitor ale societăţilor participante la fuziune.

Dar. fuziunea produce efecte la data ultimei adunări generale prin care s-a aprobat operaţiunea. prin raportare la data stabilită ca principiu (data ultimei adunări generale) societăţile pot. codul comercial francez enunţă un principiu dar acordă. În cazul fuziunii prin absorbţie. în acelaşi timp. proiectul de fuziune. chiar şi în cadrul fuziunii prin absorbţie. de la principiul enunţat. Astfel. în anumite condiţii. B. Data la care fuziunea produce efecte este determinată de art. hotărârile adunărilor generale extraordinare de aprobare a fuziunii. societăţilor care participă la operaţiunea de fuziune posibilitatea de a deroga. libertatea de alegere lăsată societăţilor nu este totală. L 236-4 din Codul comercial francez. această posibilitate este dublu limitată. Textul distinge între fuziunea prin crearea unei noi societăţi (prin contopire) şi fuziunea prin absorbţie. data convenită trebuie să se încadreze într-un interval de timp care începe să curgă de la data închiderii ultimului exerciţiu financiar al societăţilor care transmit patrimoniul până la data de închidere a exerciţiului în curs al societăţii beneficiare. Soluţia de compromis constă în alegerea convenţională a datei de producere a efectelor fuziunii. Dreptul francez Înainte de a determina acest aspect. De cealaltă parte. Pe de-o parte. în acest caz.    certificatul de radiere de la Registrul Comerţului a societăţii absorbite. fuziunea produce efecte la data înmatriculării la registrul comerţului a noii societăţi. prin actul/contractul de fuziune: 65 . societăţile implicate au posibilitatea de a deroga de la principiul enunţat şi de a conveni asupra unei alte date de producere a efectelor fuziunii. Dacă societăţile care fuzionează beneficiază de posibilitatea de alegere pentru determinarea datei de producere a efectelor fuziunii. În cazul fuziunii prin crearea unei noi societăţi. raportul expertului numit asupra proiectului de fuziune. posibilitatea de a determina în mod liber prin actul de fuziune data de producere a efectelor fuziunii nu vizează decât fuziunea prin absorbţie şi nu se întinde asupra fuziunii prin contopire.

Atunci când operaţiunea de 66 . întradevăr. Pentru a elimina acest risc. s-a introdus în contractul de aport o convenţie de garanţie prin care societatea care efectuează aportul se angajează. În schimb. evaluările iniţiale îşi pierd conţinutul având în vedere că ele nu mai corespund cu situaţia reală a societăţilor. nu sunt în mod general determinate decât după lungi negocieri şi tratative între societăţi. Pe cale de consecinţă. acţiuni sau părţi sociale la societatea absorbantă. Aceste valori. Ori. Clauza de retroactivitate nu produce efecte asupra terţilor. Clauza prin care se amână efectul fuziunii poate fi în schimb frecvent întâlnită în cazul operaţiunii de aport parţial de activ. dar o asemenea soluţie nu poate rezista în practică. cel mai adesea societăţile convin asupra unei date care va servi drept referinţă comună pentru evaluarea societăţilor şi determinarea parităţii. rata de schimb (paritatea) depinde în mod firesc de valoarea societăţilor în cauză. rezultă că valorile respective ale societăţilor se modifică. Astfel.. în schimbul titlurilor pe care le posedă. Este puţin probabil ca în practică societăţile să amâne la o dată ulterioară data de producere a efectelor operaţiunii de fuziune.fie să amâne efectul operaţiunii de fuziune până la data de închidere a exerciţiului în curs la societatea absorbantă. avantaje incontestabile. se întâmplă frecvent ca societăţile să aleagă ca operaţiunea să producă efecte retroactive. Pe parcursul acestei perioade de negocieri. . societatea nu-şi încetează activitatea. În special. asociaţii societăţii/societăţilor absorbite au vocaţia de a deveni asociaţi ai societăţii absorbante. ar trebui realizată o reevaluare periodică a societăţilor care fuzionează. Aceşti asociaţi vor primi. Astfel. dacă este cazul. care este dificil de conciliat cu necesitatea de a libera capitalul. să plătească o sumă corespunzătoare diferenţei constatate între data de încheiere a conturilor şi data la care operaţiunea produce efecte. Inserarea în actul/contractul de fuziune a unei clauze de retroactivitate prezintă. în momentul fuziunii. aceştia din urmă neputând să se prevaleze de aceasta. şi această paritate. şi aceasta în virtutea insecurităţii pe care o asemenea decizie riscă să o producă asupra rezultatului operaţiunii.fie să „retroactiveze” operaţiunea până la data de închidere a ultimului exerciţiu închis al societăţilor absorbite. o operaţiune de asemenea natură induce nesiguranţă asupra valorii aporturilor. În vederea reducerii posibilităţii de modificare a valorii aporturilor la data de efectuare a operaţiunii.

este necesar a se menţiona că proiectul de fuziune trebuie „să indice data de la care operaţiunile societăţii absorbite vor fi din punct de vedere contabil. În acest sens. efecte care pot fi atât în avantajul cât şi în dezavantajul părţilor. „nu există niciun efect în trecut (retroactiv) de la realizarea definitivă a fuziunii care rămâne. operaţiunile care vor fi efectuate în timpul perioadei care curge de la această dată până la data de realizare definitivă („perioada intercalară”) vor fi considerate efectuate de către societatea absorbantă. Punerea în practică a mecanismului clauzei de retroactivitate ridică totuşi diverse dificultăţi de aplicare.” Autorul continuă în a indica că „Departe de a fi o retroactivitate care ar afecta drepturile dobândite şi ar fi opozabilă terţilor. antedatarea datei de producere a efectelor fuziunii prevăzută de art. stabilită la data ultimei adunări generale a asociaţilor. În acest fel. este de menţionat analiza fină realizată asupra retroactivităţii fuziunilor de către A. în principiu. 372-2 antemenţionat nu are nicio incidenţă contabilă. ea îşi va produce efectele începând cu data convenită iniţial. De asemenea. De asemenea. însă clauza de retroactivitate nu trebuie să fie inspirată doar de considerente de ordin pur fiscal şi în special de voinţa de a lipsi de efecte interdicţia de a transfera deficitul (pierderea) societăţii absorbite la societatea absorbantă. Analiza juridică a clauzei de retroactivitate a generat o doctrină şi dezbateri consistente. Pe plan contabil. administraţia franceză admite validitatea clauzei de retroactivitate. Viandier. Aceste dezbateri sunt generate în general cu ocazia dificultăţilor survenite în determinarea efectelor pe care s-a convenit a le conferi clauzei de retroactivitate.fuziune nu va fi finalizată decât după câteva luni. Potrivit acestui autor. lucrările care trebuie să conducă la definirea condiţiilor fuziunii sunt realizate pe baze fixe. mai ales problema de a şti dacă este necesar ca la societatea/societăţile absorbite să se procedeze la aprobarea conturilor (situaţiei contabile) pentru perioada intercalară. fuziunea fiind astfel realizată în temeiul unei clauze de „retroactivitate”. punându-se pe plan juridic. autorul apreciază că retroactivitatea datei de producere a efectelor fuziunii este un abuz lingvistic şi nu „tentativa zadarnică de a reface istoria celor două societăţi implicate”. pe plan fiscal. în măsura în care fuziunea îşi produce efectele la data astfel arătată.” În concluzie. nu ar putea fi vorba de o asemenea retroactivitate fără a afecta actele îndeplinite şi deciziile luate în cursul perioadei numită intercalară. considerate ca 67 . Ea nu aduce atingere substanţei drepturilor: este o simplă convenţie contabilă.

sub aspectul determinării numărului de administratori care vor avea dreptul să semneze în numele acesteia34. Legea prevede de asemenea o excepţie de la numărul maxim de administratori care au dreptul să semneze în cadrul consiliului de administraţie sau al consiliului de supraveghere din 34 Martial Chadefaux. poate depăşi numărul de 18 prevăzut de art. problema soartei conducătorilor se rezolvă de la sine. 1 din Legea nr. În cadrul unei fuziuni prin absorbţie într-adevăr discutăm despre dispariţia societăţii/lor absorbită/e.2. în cazul fuziunii societăţilor pe acţiuni. De altfel. Această problemă este reglementată de art. L 225-17 şi art. 95 68 . una din temele importante în faza de negociere a fuziunii societăţilor.îndeplinite de către societatea beneficiară a aportului”. Repartizarea atribuţiilor în cadrul societăţii absorbante sau a noii societăţi a constituit. 73 alin. Codul comercial francez nu acordă mare importanţă acestui aspect. 225-69. societatea absorbantă are obligaţia de a relua în evidenţele sale operaţiunile realizate de societatea absorbită pe întreaga durată a perioadei intercalare. p. 31/1990). după caz. în general. că membrii consiliului de administraţie sau de supraveghere. Această dispoziţie nu exclude însă aplicarea dispoziţiilor de drept comun cuprinse în legea societăţilor comerciale referitoare la răspunderea administratorilor. pe cale de consecinţă. în special. Legea română a societăţilor comerciale tratează în cadrul capitolului referitor la fuziune (art. 1) doar răspunderea civilă a administratorilor în cazul fuziunii prin absorbţie pentru neregularităţile comise în pregătirea şi realizarea fuziunii. să fie urmăriţi/să răspundă pentru actele comise înainte de fuziune în dauna societăţii absorbite. Conducătorii societăţii absorbite pot totuşi. a organelor colective.. aceştia răspunzând faţă de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele sale patrimoniului societăţii (art. Efectele fuziunii cu privire la conducători Situaţia conducătorilor în cadrul unei operaţiuni de fuziune nu ridică dificultăţi. 3. 245 alin. op.cit. Legea franceză a societăţilor comerciale a reglementat soarta organelor de conducere şi. L 225-95 din Codul comercial francez care prevede. dacă este cazul. Singurele dificultăţi susceptibile să apară se regăsesc la societatea absorbantă sau la noua societate rezultată în urma fuziunii.

Rezultă că în situaţia. în caz de fuziune.3.cadrul unei societăţi anonime. În cazul fuziunii prin crearea unei noi societăţi. 35 O situaţie particulară poate interveni atunci când capitalul social al societăţii absorbite nu a fost integral liberat. Trebuie remarcat faptul că textul nu vizează decât societăţile anonime. 69 .3. Nici o dispoziţie specială nu există în ceea ce priveşte numărul membrilor directoratului. Excepţia acordată relevă totuşi un caracter temporar şi societatea absorbantă trebuie să reducă numărul administratorilor săi sau ai membrilor consiliului de supraveghere în limita a 18 membri într-un termen de 3 ani. numărul membrilor administratorilor rămâne superior celui de 24. asociaţii societăţilor care îşi încetează existenţa dobândesc calitatea de asociaţi în societatea absorbantă sau în noua societate astfel creată35. excepţie care este totuşi temporară. În schimb. a absorbţiei unei societăţi cu răspundere limitată de către o societate anonimă. Simplitatea principiului astfel enunţat trebuie totuşi corelată cu anumite situaţii particulare care vizează în special fie natura participaţiilor deţinute de către asociaţi. Fuziunea nu aduce nici o consecinţă semnificativă asupra statutului administratorilor salariaţi. depăşirea numărului administratorilor aleşi de către salariaţi. codul comercial nu prevede nici o restricţie în ceea ce priveşte structura consiliului de supraveghere sau a celui de administraţie „în exces”. În principiu. fie natura titlurilor deţinute de aceştia. Efectele fuziunii cu privire la asociaţi În cazul fuziunii prin absorbţie. Nicio dispoziţie legală specială nu autorizează. societatea trebuie să regularizeze situaţia în cel mai scurt termen posibil. în această situaţie. Desemnarea unor administratori în locul vechilor administratori ai societăţii absorbite este deci de luat în considerare/posibilă. situaţia trebuind să fie regularizată în cadrul unui termen de trei ani de la data realizării operaţiunii de fuziune.1. regimul de excepţie nu se poate aplica. Se impune concluzia că directoratul societăţii rezultate din fuziune (sau al societăţii absorbante) nu va putea avea decât cinci sau şapte membri. asociaţii societăţii care dispare devin asociaţii noii societăţi. 3. asociaţii societăţii/lor absorbită/e au vocaţia de a deveni asociaţi ai societăţii absorbante. 3. de exemplu. Dacă la împlinirea termenului de 3 ani. Principiul general Cu ocazia unei operaţiuni de fuziune. societatea absorbantă devine creditoarea sumelor care însă nu au fost vărsate.

Se pune întrebarea care ar fi soarta acestor titluri emise dar niciodată pretinse. 228-6 din Codul comercial francez să vândă drepturile sociale care nu au fost pretinse. Societatea trebuie să publice un anunţ într-un ziar financiar de mare tiraj prin care persoanele în cauză sunt atenţionate să-şi exercite drepturile în curs de doi ani. prin intermediul unei proceduri stabilite prin decret. fie în deţinerea titlurilor care le conferă titularilor drepturi specifice. iar în cazul în Dificultatea poate fi de asemenea reglementată prin reducerea capitalului social. prost informaţi sau chiar neglijenţi nu prezintă niciodată titlurile lor spre a fi schimbate. Dacă. Trebuie. operaţiunea şiar pierde natura de fuziune. prealabilă fuziunii. 70 . Dacă plafonul astfel stabilit ar fi depăşit. inclusiv al divizării.2. Această decizie este de competenţa consiliului de administraţie. urmare a fuziunii. Probleme specifice În realizarea operaţiunii de fuziune. Schimbul titlurilor: determinarea asociaţilor beneficiari ai titlurilor Principiul operaţiunii de fuziune.3. Dacă această posibilitate este utilizată. numărul asociaţilor societăţii absorbante va depăşi acest plafon. L. sulta trebuie să fie limitată la 10% din valoarea nominală a părţilor sociale sau a acţiunilor atribuite. aporturile efectuate la societatea absorbantă sau la societatea nou creată pot fi remunerate cu o sultă în natură. numărul asociaţilor nu poate depăşi 100 în Franţa şi 50 în România. a participaţiilor între societăţile în cauză. fără de care s-ar expune la riscul dizolvării automate. Dar această modalitate poate fi greu de pus în practică dacă în capitalul social al societăţii absorbite există atât acţiuni parţial liberate cât şi acţiuni integral plătite. a directoratului sau a managerului. cu toate acestea menţionat faptul că micii deţinători. particularităţile sunt susceptibile să apară în reglementarea situaţiei anumitor asociaţi ai societăţilor care fuzionează. 3. societatea trebuie să se angajeze într-un proces de regularizare. să efectueze măsurile de publicitate necesare. în scopul facilitării realizării operaţiunii de fuziune. au posibilitatea ca în baza art. constă în a remite asociaţilor societăţii absorbite sau divizate titluri la societatea absorbantă sau la societăţile rezultate în urma divizării. În cadrul societăţii cu răspundere limitată. cu condiţia ca.Totuşi. cu cel puţiun doi ani înainte. În dreptul francez. Aceste particularităţi îşi găsesc originea fie în existenţa. conducătorii societăţii absorbante.

apropiere care poate lua forma unei participaţii a unei societăţi în capitalul unei alte societăţi. În consecinţă. Legea consacră de asemenea tehnica fuziunii-renunţare. Prin acelaşi anunţ. 36 Textul vizează nu numai participaţiile deţinute direct dar şi participaţiile pe care societatea absorbantă le deţine în capitalul societăţii absorbite prin intermediul unei persoane care acţionază în nume propriu dar în contul societăţii absorbante. societatea va vinde aceste titluri la expirarea acestei perioade. Pot exista. societatea absorbantă poate deţine o participaţie în capitalul societăţii absorbite. prin efectuarea fuziunii. acestea vor fi vărsate la Casa de depozite şi consemnaţiuni unde rămân timp de douăzeci de ani. în cazul în care societatea absorbantă figurează printre asociaţii societăţii absorbite. de a primi propriile titluri în schimb. Dacă în termenul de zece ani fondurile nu sunt reclamate.care nu vor proceda astfel. societatea îi va informa pe deţinătorii drepturilor că va menţine valoarea netă rezultată din vânzarea titlurilor la dispoziţia acestora timp de zece ani într-un cont deschis la o instituţie de credit. adică după trecerea unei perioade de treizeci de ani de la vânzarea titlurilor. de asemenea. în principiu. şi deţineri de participaţii reciproce. societatea absorbită poate deţine o participaţie în capitalul societăţii absorbante. Ca urmare a adoptării legii franceze din 1988 privind fuziunile. După trecerea acestui termen. asociaţii societăţii absorbite au vocaţia. a) Societatea absorbantă deţine o participaţie în capitalul societăţii absorbite. aceste sume de bani vor intra în proprietatea statului. în Franţa un asemenea rezultat nu mai este posibil. ea are vocaţia. vânzarea se face prin licitaţie publică de către un agent însărcinat sau de către un notar. Vânzarea titlurilor se face la Bursa la care sunt cotate. Probleme ridicate de existenţa unei legături între societăţile care fuzionează Fuziunea este de cele mai multe ori faza finală a unei apropieri care există deja între societăţi. A. 71 . Astfel. Legea societăţilor comerciale precizează că nu se poate proceda la schimbul titlurilor societăţii absorbante contra părţilor sau acţiunilor societăţii care dispare. în cazul în care aceste părţi sau acţiuni sunt deţinute de către societatea absorbantă 36. de a deveni asociaţi ai societăţii absorbante. sau invers. În cadrul unei operaţiuni de fuziune.

000 lei. societăţile pot proceda şi altfel. îndeosebi datorită implicaţiilor fiscale pe care le presupune. Societatea A îşi va mări capitalul cu : 1.800 × 100 = 180. 1. societăţii A.000 lei Adică în total: 180. Valoarea evaluată a unei acţiuni A este apreciată la 280 lei. societatea A trebuie să-şi mărească capitalul cu 3. Societatea A deţine 40% din capitalul societăţii B. la care se recurge mai rar în practică. i-ar reveni în calitatea sa de asociat al societăţii absorbite.000 = 504. Din aceste 3. Studiu de caz: Societatea A absoarbe societatea B. Capitalul lui A este divizat în 10. Aceasta reprezintă tehnica fuziunii-renunţare. Capitalul lui B este divizat în 6. a. este: 72 .800. prin schimbul de titluri. altele decât cele pe care le deţine ea.Dar.400 × 120 = 288.000 de acţiuni. Ele pot recurge la fuziunea-atribuire. Datorită acestui fapt. Această participaţie a fost dobândită la preţul de 2.800 × (280 – 100) = 324.000 de acţiuni cu valoarea nominală unitară de 100 lei fiecare. societatea A nu-şi va mări capitalul cu 3. să facă ca participaţiile absorbantei în cadrul absorbitei să dispară chiar înainte de realizarea fuziunii.1) Fuziunea. Recurgerea la această operaţiune se justifică în cazurile în care societatea absorbantă renunţă la emiterea drepturilor sociale care.200 trebuie să-i revină. Ca urmare a fuziunii.000 de acţiuni cu valoarea nominală unitară de 100 lei. în principiu.000 + 324.000 lei Împreună cu o primă de fuziune de: 1.000 de acţiuni. Valoarea evaluată a unei acţiuni B este estimată la 140 lei.renunţare Fuziunea-renunţare este operaţiunea prin care societatea absorbantă limiteză creşterea capitalului său şi pur şi simplu emite numărul de titluri strict necesar remunerării asociaţilor societăţii absorbite.000 de acţiuni ci cu 1.000 lei Valoarea aportului care corespunde drepturilor absorbantei în capitalul societăţii absorbite. Rezultă că. urmare a fuziunii. paritatea (fixată în funcţie de la valoarea respectivă a acţiunilor) este de: Acţiune A = 280 = 2 Acţiune B 140 1 Adică o acţiune A pentru 2 acţiuni B.

rezultă din transmisiunea universală a patrimoniului care are loc cu ocazia fuziunii că absorbanta are vocaţia de a primi ca aport propriile sale titluri. Prin acest mecanism. Societatea absorbită poate. b) Societatea absorbită deţine o participaţie în capitalul societăţii absorbante În ipoteza în care societatea absorbită deţine participaţii în societatea absorbantă.000 lei. 225-213 din Codul comercial francez.000 lei şi va avea ca rezultat. pct. în contrapartidă: • • Anularea titulurilor din portofoliu. societatea absorbită nu va mai avea calitatea de asociat al societăţii absorbante. din nou.280 × 1. se consideră că societatea absorbantă renunţă la capitalul societăţii absorbite înainte de realizarea operaţiunii de fuziune. (infra. să procedeze la distribuirea titlurilor pe care le are în portofoliu şi care corespund participaţiei sale în capitalul societăţii absorbante. Dar societatea absorbită poate să nu recurgă la această tehnică şi să procedeze la efectuarea aportului. în condiţii normale. stabilindu-se partea pe care o deţine societatea absorbantă.) a.3. Este vorba. a întregului său activ astfel cum este reflectat în portofoliul de titluri al societăţii absorbante. societatea absorbantă poate să nu recurgă la anularea propriilor acţiuni. din perspectiva dreptului societăţilor comerciale. natura partajului parţial sau a lichidării parţiale a societăţii. primind propriile titluri. în temeiul art. Fuziunea-atribuire are. Constatarea unei „prime” de fuziune complementare ( boni de fusion) de 48. prealabil fuziunii. Prin realizarea propriu-zisă a fuziunii. înscrise în contabilitate la valoarea de 288. În consecinţă. o societate pe acţiuni poate 73 .200 = 336.2) Fuziunea-atribuire Mecanismul fuziunii-atribuire utilizat în dreptul francez este sensibil diferit.000 lei. L. Această din urmă societate. de o operaţiune de partaj parţial de active.3. 3. Aceasta presupune un partaj parţial al patrimoniului societăţii absorbite. Societăţile în cauză au la îndemână două posibilităţi de a soluţiona dificultăţile pe care le presupune această situaţie. în cazul unei societăţi pe acţiuni. 37 Trebuie remarcat faptul că. cuprinse în portofoliul de titluri al societăţii absorbite. va proceda la anularea acestora37.

Ca urmare. Regimul aplicabil acestor titluri a fost reformat profund în Franţa prin ordonanţa 2004-604 din 24 iunie 2004 privind reforma valorilor mobilare. care se pot traduce fie prin avantaje financiare. ordonanţa a substituit acţiunile preferenţiale. B. aceasta va proceda la o reducere de capial pentru a neutraliza efectele participaţiei pe care o deţine societate absorbită în capitalul său. se admite că societatea absorbantă poate atribui asociaţilor societăţii absorbite titlurile proprii deţinute anterior operaţiunii de fuziune. d) Societatea deţine propriile sale acţiuni O societate poate. anumite titluri conferă deţinătorilor acestora drepturi speciale. dreptul de vot dublu. Prin urmare. certificatele să-şi păstreze propriile sale acţiuni cu condiţia să nu deţină mai mult de 10% din capitalul său. trebuie să se stabilească dacă acţiunile astfel deţinute trebuie să fie cuprinse în schimbul de tiluri cu societatea absorbantă sau cu cea nou creată. este preferat cel de al doilea procedeu. Apoi. fie prin avantaje „politice” prin raportare la acţiunile obişnuite. să deţină propriile sale acţiuni. Societatea absorbantă va proceda. acţiunile cu dividend prioritar fără drept de vot. precizând că nu trebuie să se recurgă la un schimb de părţi sociale sau acţiuni ale societăţilor care dispar în cazul în care părţile sau acţiunile sunt deţinute de societatea care dispare sau de către o persoană care acţionează în nume propriu dar în contul acestei societăţi. În cazul în care o asemenea societate este pe cale de a fi absorbită. c) Societăţile absorbită şi absorbantă deţin participaţii reciproce Acest caz reprezintă o combinare a cazurilor prezentate mai sus. 74 . dacă societatea doreşte să atribuie acţiuni salariaţilor săi sau dacă societatea are intenţia de a-şi reduce capitalul propriu. soluţia acestei situaţii va fi reflectată prin suprapunerea soluţiilor de la situaţiile menţionate mai sus. Această problemă trebuie luată în considerare şi în ipoteza în care societatea absorbantă este cea care deţine propriile acţiuni anterior operaţiunii de fuziune. la fuziunea-renunţare pentru a neutraliza efectele participaţiei sale în capitalul societăţii absorbite.Din punct de vedere fiscal. Acesta este cazul în care societatea este cotată şi doreşte să procedeze la regularizarea cursului. Codul comercial francez dă un răspuns negativ acestei întrebări. Problemele ridicate de existenţa titlurilor care conferă drepturi speciale În cadrul societăţilor pe acţiuni. într-o primă fază. în anumite condiţii. În acest caz.

C. Aceasta înseamnă că adunarea specială a acţionarilor care deţin acţiuni cu dividend prioritar fără drept de vot se poate opune proiectului de fuziune astfel cum îi este înaintat. (raportul de schimb) trebuie să ia în considerare renunţarea sau reducerea acestor drepturi pentru 75 . paritatea drepturile particulare la care s-a renunţat. regulile relative la proporţionalitatea dreptului de vot ataşate acţiunilor aferente cotităţii capitalului deţinut şi regulile relative la limitarea drepturilor de vot. transferul patrimoniului comportând drepturi speciale echivalente. • Acţiunile cu drept de vot dublu În cazul în care. Acţiunile preferenţiale Acţiunile preferenţiale pot fi create cu sau fără drept de vot. cu condiţia ca statutul acestei din urmă societăţi să prevadă un astfel de drept de vot dublu. acţionarii societăţii absorbite deţin acţiuni cu drept de vot dublu. între timp. com. cu titlu temporar sau permanent. în cazul fuziunii. În cazul fuziunii sau divizării. Drepturile ataşate acestor acţiuni trebuie să respecte procedura avantajelor speciale în conformitate cu care acţiunile beneficiarului sunt lipsite de drept de vot. sunt pe cale de dispariţie iar dispoziţiile legale care le reglementează au fost izolate în cadrul unei secţiuni speciale din codul comercial. francez prevede că acţiunile preferenţiale pot fi schimbate cu acţiuni ale societăţii beneficiare. Rolul acestei adunări nu trebuie subestimat. de o protecţie specială în măsura în care titularii acestora trebuie să se reunească în cadrul unei adunări speciale la sfârşitul ratificării operaţiunii. împreună cu drepturi speciale de orice natură.de investiţii şi certificatele cu drept de vot cu o singură categorie de titluri: acţiunile preferenţiale. Titlurile vechi. Reunirea adunării speciale nu se referă exclusiv doar la asociaţii societăţii absorbite. dar trebuie să aibă loc în cadrul fiecărei societăţi care participă la operaţiune. În mod normal. sau în conformitate cu o paritate de schimb specială ţinând cont de drepturi speciale echivalente. acest drept este menţinut în cadrul societăţii absorbante sau a celei nou create. în lipsa acţiunilor care conferă a se evalua şi compara acţiuni de acelaşi fel. Codul comercial prevede în favoarea adunării speciale o putere de ratificare. • Acţiunile cu dividend prioritar fără drept de vot Titularii acţiunilor cu dividend prioritar fără drept de vot beneficiază.

Aceste sume.3. 76 . pe lângă capitalul social (la valoarea nominală a acţiunilor). sau în disponibilităţi băneşti. ştiu că vor beneficia împreună cu vechii acţionari . Deci. conturile de capitaluri proprii sunt. de regulă performantă în plan economic. reprezentând „capitaluri proprii”. iar în pasiv se înscrie într-un cont de „rezerve” lato sensu. din profitul net nerepartizat la dividende („investit” pentru dezvoltarea afacerii) conturile de rezerve create (constituite) din facilităţi fiscale.3. (aşa zisul „pasiv”) ce figurează în pasivul bilanţier. a oricărui necesar de stocuri. din reevaluarea unor imobilizări. societatea „valorează” mai mult decât capitalul ei social: din activitatea sa anterioară au rezultat beneficii nedistribuite integral acţionarilor. şi care se găsesc: în activul patrimoniului (bilanţier) investite în fapt în imobilizări. de investiţii. contul de profit şi pierdere al exerciţiului financiar în curs. corespund matematic noţiunii de activ net.. calculat ca diferenţă între activul bilanţier şi obligaţiile faţă de terţi. Diferenţa de valoare dintre preţul de cumpărare. etc. emite noi acţiuni care le oferă unor terţi. noii acţionari sunt dispuşi să plătească o sumă peste valoarea nominală pentru că. În pasiv. în vederea subscrierii la un preţ superior valorii lor nominale. Boni şi mali de fuziune Pentru înţelegerea noţiunii de primă de fuziune. deoarece aparţin societăţii (şi în ultimă instanţă acţionarilor) conduc la fundamentarea (justificarea) primei de emisiune ca diferenţă între preţul de vânzare al noilor acţiuni şi valoarea lor nominală. În aceste cazuri. în stocuri. etc. plătit de noii acţionari şi valoarea nominală a noilor acţiuni nu profită doar vechilor acţionari: suma respectivă de bani intră în conturile societăţii emitente şi se foloseşte pentru finanţarea activităţii. Explicaţia acestui ecart este că. Capitalurile proprii. spre exemplu la 150 RON faţă de valoarea nominală de 100 RON. conturile de rezerve-constituite din profitul brut. ca total sumă. ele figurează ca „surse” ale acestor active suplimentare: în conturile de capitaluri proprii.de o cotă parte din aceste „rezerve” (capitaluri proprii) – constituite înainte de intrarea lor în societate. o societate. în creanţe clienţi. utilizată în cazul creşterilor de capital ale societăţilor comerciale. se poate apela la prima de emisiune.3. Prima de fuziune.

000 lei. cum se întâmplă în multe cazuri.de diferenţa dintre valoarea reală a societăţii absorbante şi valoarea sa de activ net.mai mică şi valoarea reală de aport a unei acţiuni a societăţii absorbite (mai mare) boni de fuziune prima de emisiune. acţionarii absorbantei renunţă la o parte din valoarea reală de aport a propriei lor societăţi (absorbite). În cazul în care. respectiv ca diferenţă între aportul real al societăţii absorbite şi valoarea nominală a capitalului social primit în schimb de acţionarii absorbitei (egal cu majorarea de capital a absorbantei) Pentru ilustrarea modului de calcul prezentăm următorul exemplu: Determinarea primei de fuziune.728.000 lei. pentru a beneficia de acces la rezervele absorbantei. calculată ca şi prima de fuziune dintre societăţi independente.000. de aport.parte) este denumită boni de fuziune (excedent de fuziune/ plusvaloare de fuziune).în viitor . în situaţia în care societatea absorbantă deţine acţiuni ale societăţii absorbite. prima de fuziune reprezintă sacrificiul făcut de către acţionarii absorbitei. Societatea absorbantă A deţine un activ real de 2. Această sumă (cotă. iar datoriile societăţii A se ridică la suma de 296. la preţul de 48.000.400 lei/acţiune. inclusiv 10. societatea absorbantă deţine deja titluri (acţiuni) ale absorbitei.La fel cu prima de emisiune şi prima de fuziune reprezintă „preţul” plătit (acceptat) de către acţionarii societăţii absorbite – terţi faţă de absorbantă .000 acţiuni achiziţionate de la societatea absorbită B. prima de fuziune.pentru a intra în capitalul absorbantei şi a beneficia . se calculează înmulţind numărul de acţiuni ale absorbitei deţinute de către absorbantă cu diferenţa dintre: valoarea (preţul) cu care absorbanta a cumpărat aceste acţiuni (valoarea nominală/istorică de achiziţie)). Capitalul social al societăţii A este format dintr-un număr În acest caz. respectiv diferenţa dintre valoarea reală de aport a absorbitei şi capitalul social „primit” de la absorbantă (cu ocazia fuziunii) de către acţionarii absorbitei include şi o cotă parte aferentă titlurilor deţinute de către absorbantă în absorbită. În cazul fuziunilor. prima de fuziune include: 77 . Cu aceste cuvinte. adică diferenţă dintre valoarea reală. a absorbitei şi suma care li se acordă prin majorarea capitalului absorbantei.

000+10.000-48.000 Prima de emisiune= 960. Folosind datele exemplului precedent. Prima de emisiune se determină prin scăderea din fracţiunea de aport.400)= 156. în cazul invers.750 acţiuni 51.000 lei/acţiune.000.000 25.000 acţiuni.000. deţinute în absorbită.000 lei Boni de fuziune= 10.000 lei Aportul de capital al lui B= (1.000 =18.000 lei.000 lei/acţiune. în care preţul de achiziţie (istoric) al participaţiei deţinute de către absorbantă la absorbita este mai mare decât valoarea reală de aport a unei acţiuni a absorbitei.000.000.400lei/acţiune.750*20.000. denumită şi boni de fuziune.000= 15. Mali de fuziune apare.200 Majorarea capitalului social= 18.000.000= 741. ce trebuie remunerată prin acţiuni noi.950.000* (64.000= 375.000 lei/acţiune.000 lei şi datorii de 350. ci la 75. iar boni de fuziune se determină prin înmulţirea numărului de acţiuni.000. a sumei ce reprezintă majorarea de capital. prima de fuziune este constituită din două elemente: prima de emisiune şi diferenţa pozitivă.000+156.000 = 64.000. cu o valoare nominală de 20.950.950.000.000 lei Întrucât absorbanta deţine acţiuni în societatea absorbită. cu diferenţa de valoare a titlurilor respective.000-375.728.000 lei Prima de fuziune= 585. atunci s-ar fi înregistrat un mali de fuziune astfel: 78 .000=585.000 acţiuni Na= 15. VCB= 1. Mali de fuziune Doctrina distinge o „mali de fuziune” ca mali real şi mali fals (aparent).000 acţiuni.000 lei/acţiune 25.000-296.000-350.000.000*64. dacă cele 10.000-10.000.000. Societatea absorbită B are un capital social format din 25.de 60.000. cu valoare nominală de 20.000 VCA= 2.000 acţiuni deţinute la absorbita B ar fi fost achiziţionate nu la 48.200 lei/acţiune 60.000 = 51. un activ real de 1.000* 64.000 Număr acţiuni remunerate de A= 25.000.000.000)* 15.000.000-350. din evaluarea titlurilor de participare.

în special prin succesiune. Efectele fuziunii în privinţa salariaţilor A.000 lei valoare de aport acţiuni B= 64. de la data de 79 . În cazul în care survine o modificare în situaţia juridică a angajatorului. operaţiunea de fuziune relevă un caracter intermediar. prima pentru vechime). vânzare.4. doar astfel – susţine administraţia fiscală franceză – se poate explica preţul în exces plătit la achiziţia titlurilor. şi nu ar fi fost aceeptat de alt posibil acţionar. 3. Este evident că preţul superior plătit de către absorbantă este justificat doar pentru aceasta. practic prin creşterea valorii sale de afacere. care nu a investit în sectorul respectiv. Deoarece se pune problema impozitării acestei sume. prin ricoşeu. din considerentele arătate. în special ţinând seama de avantajele pe care absorbanta le estimează în viitor pentru ansamblul operaţiunilor sale. Contractele de muncă sunt menţinute. În mod egal.75. toate contractele de muncă aflate în curs la momentul modificării subzistă între noul angajator şi personalul societăţii. salariaţii societăţii absorbite devenind salariaţii societăţii absorbante sau a societăţii nou create prin operaţiunea de fuziune. Efectele privind contractele individuale de muncă În privinţa acestor contracte. a plătit un preţ ridicat ce i-a permis însă accesul la o reţea largă de clienţi. a tuturor drepturilor ce derivă din vechimea în muncă (salarii. transformare de fonduri.- preţ unitar de achiziţie. fuziune. profitând de criza de lichidităţi a absorbitei. indemnizaţii.000= 110 milioane lei Această aparentă pierdere se explică prin faptul că societatea absorbantă a plătit un preţ de 75. iar creşterea valorii fondului de comerţ (afacerii) absorbantei nu poate dispare ca şi consecinţă a fuziunii. trebuie demonstrată creşterea valorii fondului de comerţ al absorbantei.000 lei/acţiune în considerarea utilităţii pentru ea a acelei achiziţii de acţiuni. Acest „mali” real de fuziune se consideră însă că este compensat în patrimoniul societăţii absorbante prin creşterea fondului de comerţ al acesteia. spre exemplu.000 lei mali de fuziune („pierdere”)= 11.000 lei/acţiune mali de fuziune total= 10. într-un sector strategic sau i-a dat ocazia să preia rezultatele cercetărilor acesteia într-un domeniu de vârf (telecomunicaţii spre exemplu) pe care absorbita nu le-a putut finaliza din cauza lipsei fondurilor.000 acţ * 11. Consecinţa acestui principiu este menţinerea în societatea absorbantă a beneficiilor de vechime dobândite în cadrul societăţii absorbite şi.

Of. existente la data transferului. Efecte privind contractele colective Efectele fuziunii asupra contractelor colective în vigoare în cadrul societăţii absorbite diferă în funcţie de faptul dacă societatea absorbantă este supusă unui contract sau acord colectiv mai mult sau mai puţin favorabil decât cel care era în vigoare în cadrul societăţii absorbante. Invers. dar acestea trebuie să aibă o cauză legitimă. prevazute în contractele individuale de munca si în contractul colectiv de munca aplicabil. ca rezultat al unei cesiuni sau fuziuni. salariaţii societăţii absorbite beneficiază de menţinerea avantajelor de care se bucurau înainte de efectuarea fuziunii dar numai timp de un an. care decurg din contractele individuale de munca si din contractul colectiv de munca aplicabil. Suspendarea unui contract de muncă nu împiedică aplicarea acestei dispoziţii. în cazul transferului întreprinderii. 276/2006 80 . se aplică dispoziţiile Legii nr. În legislaţia românească. în cazul în care acordul în vigoare în cadrul societăţii absorbante este mai puţin favorabil. 38 Publicată în M. În orice caz. lege care reglementeaza conditiile în care se realizeaza protectia drepturilor de care beneficiaza salariatii. 1224-1 din Codul muncii se referă la contractele de muncă în curs de executare la data fuziunii. dar şi a celor pe perioadă determinată. Nr. al unitatii sau al unor parti ale acestora catre un alt angajator. Reglementarea din dreptul român este similară cu cea cuprinsă în legea franceză: . acest acord se substituie pur şi simplu celui care era în vigoare la societatea absorbită. tot personalul va trebui să respecte regulamentul interior al societăţii absorbante.n). n. B. În general. Menţinerea contractelor de muncă are în vedere nu numai menţinerea contractelor pe perioadă nedeterminată. L. a celor de ucenicie. a celor de calificare etc. potrivit legii. 67/2006 privind protectia drepturilor salariaţilor în cazul transferului întreprinderii. În Franţa art.drepturile si obligaţiile cedentului (societăţii absorbite. Principiul menţinerii contractelor de muncă nu este complet incompatibil cu posibilitatea de a proceda la concedieri cu ocazia efectuării operaţiunii de fuziune. În cazul în care contractul sau acordul aplicabil societăţii absorbante este mai favorabil. sunt vizate toate contractele de muncă. societatea absorbită trebuie să respecte obligaţiile legale relative la elaborarea planurilor sociale care trebuie depuse la departamentul de muncă şi angajare.la care fuziunea produce efecte. al unităţii sau al unor parti ale acestora 38.

5. 9 alin.societatea absorbantă (cesionarul) are obligatia respectarii prevederilor contractului colectiv de munca aplicabil la data transferului. modificând. n. C. întreprinderea. în beneficiul acestora. Efectele în privinţa creditorilor Legea prevede diferite măsuri de protecţie în funcţie de faptul dacă este vorba de creditori obligatari sau nu. în cazul în care participarea a fost deja instaurată în cadrul uneia dintre societăţile care participă la operaţiunea de fuziune. reprezentanţii societăţii absorbante vor organiza. Ea stabileşte în unele cazuri. pâna la data rezilierii sau expirarii acestuia. În practică. Capitolul II „Drepturile salariaţilor” din Legea 67/2006]. A. totuşi. Legea franceză a societăţilor comerciale prevede în favoarea acestora un drept de informare cu privire la operaţiunea de fuziune. drepturile. în urma transferului. reprezentanţii salariaţilor în vederea 81 . 1 şi 3. negocieri cu încheierii unui nou contract pentru societate. Fuziunile transfrontaliere şi reprezentarea salariaţilor Directiva privind fuziunile transfrontaliere 2005/56/CEE cuprinde o serie de dispoziţii relative la participarea salariaţilor în organele administrative ale societăţii absorbante sau a societăţii noi. Capitolul II „Drepturile salariaţilor” din Legea 67/2006] . legea prevede că participarea salariaţilor trebuie instituită în cadrul acelei societăţi care rezultă în urma fuziunii şi al cărui sediu este în Franţa. salariatilor transferati li se va aplica contractul colectiv de munca mai favorabil [art. după caz. 3. Efectele fuziunii asupra terţilor Fuziunea poate avea efecte în privinţa partenerilor de afaceri. unitatea sau parti ale acestora nu îsi pastreaza autonomia. în cazul în care există discrepanţe foarte marcante între contractele colective la care sunt supuse societăţile care fuzionează.n. ) [art. În situatia în care. prerogativele sau obligaţiile acestora.5.vor fi transferate integral cesionarului (societăţii absorbante. dispoziţii menite să îi protejeze de efectele negative pe care le poate avea fuziunea în privinţa lor. iar contractul colectiv de munca aplicabil la nivelul cesionarului este mai favorabil. ulterior operaţiunii de fuziune. În cadrul transpunerii directivei în codul comercial francez.

dacă societatea absorbantă poate oferi asemenea garanţii şi acestea sunt considerate a fi suficiente. Exercitarea dreptului de opoziţie nu are ca efect suspendarea procesului de fuziune care va continua să se desfăşoare în mod normal. Efectele privind creditorii neobligatari Ca principiu. Tipurile de garanţii în caz de fuziune Problema care se pune este dacă operaţiunea de fuziune are ca efect şi transmiterea garanţiilor? În principiu garanţiile trebuie să urmeze soarta datoriei garantate. şi garanţia revine societăţii absorbante. preşedintele tribunalului comercial se va pronunţa cu privire la această opoziţie şi poate: să respingă opoziţia. Nu ar putea fi altfel decât în cazul în care este încheiată o convenţie între societăţile implicate şi creditori prevăd dreptul de rambursare imediată a creanţei în caz de fuziune. În sistemul francez. lichide şi exigibile înainte de publicarea proiectului de fuziune. Hotărârea de fuziune nu are ca efect naşterea în beneficiul creditorilor a unui drept de rambursare imediată a creanţelor lor. Garanţia care a fost contractată în considerarea datoriilor societăţii absorbite nu dispare odată cu operarea fuziunii. să dispună rambursarea imediată a creanţei. în locul acesteia. Acest drept de opoziţie îl au toţi creditorii neobligatari ai tuturor societăţilor care participă la fuziune şi ale căror creanţe sunt anterioare publicării proiectului de fuziune. Garanţia nu se referă la datoriile ulterioare fuziunii.A.care nu implică novaţia creanţei . prin faptul fuziunii. Fuziunea are ca efect doar substituirea debitorului şi nu antrenează novaţia creanţei. Dreptul de opoziţie. De asemenea sunt avute în vedere doar creanţele care constau într-o sumă de bani şi care erau certe.are loc în acelaşi mod atât în cazul fuziunii prin absorbţie cât şi în cazul fuziunii prin crearea unei societăţi noi. societatea absorbantă devine debitoarea creditorilor neobligatari ai societăţii absorbite.1. care nu este rezervat doar creditorilor societăţii absorbite. Creditorii neobligatari beneficiază de un drept de opoziţie. Această substituire . să dispună constituirea de garanţii în favoarea creditorilor. trebuie exercitat în termen de 30 de zile (termen imperativ) de la data ultimei publicări a anunţului privind proiectul de fuziune. 82 .

Protecţia obligatarilor în cazul societăţii absorbite Societatea absorbită dispune. calitatea în societatea absorbantă. criteriul determinant fiind data naşterii datoriei. 83 . În cazul în care conducătorii societăţii au hotărât să nu ia în considerare hotărârea obligatarilor. A. dar condiţionat de propunerea înaintată acestora de a le rambursa obligaţiile. Ea poate da un mandat reprezentanţilor masei de a face opoziţie la operaţiunea de fuziune. în privinţa obligatarilor. Garanţiile de care beneficiază creditorii societăţii absorbite nu pot fi extinse şi în favoarea creditorilor societăţii absorbante. Efectele privind creditorii obligatari în dreptul francez Regulile aplicabile în prezenţa obligaţiunilor obişnuite Regulile destinate a-i proteja pe obligatari nu sunt aceleaşi pentru societatea absorbită şi cea absorbantă. de o opţiune în caz de fuziune. Această hotărâre a reprezentanţilor societăţii trebuie să fie publicată în jurnalul anunţurilor legale în care a fost publicat anterior avizul de convocare a adunării generale a obligatarilor. Consultarea obligatarilor se efectuează în conformitate cu regulile care se aplică adunărilor ordinare ale acţionarilor în ceea ce priveşte dispoziţiile relative la cvorum şi majoritate. de asemenea ei pot să nu ia în considerare această hotărâre şi să procedeze la realizarea fuziunii.2. în principiu. aceştia din urmă îşi păstrează. numai cele din urmă fiind stinse. Rămân garantate. În acelaşi timp. Dacă obligatarii nu aprobă proiectul de fuziune. În cazul în care creditorii obligatari aprobă operaţiunea de fuziune. a) Consultarea obligatarilor. Societatea absorbită poate prin urmare fie să consulte obligatarii în privinţa proiectului. ei vor deveni creditori obligatari ai societăţii absorbante incluzând şi creditorii care au votat împotriva proiectului de fuziune. adunarea generală a obligatarilor nu este lipsită de orice cale de atac.Trebuie să se facă o delimitare între datoriile anterioare fuziunii şi cele ulterioare fuziunii ale societăţii absorbite. reprezentanţii societăţii absorbite dispun de două soluţii: ei se pot conforma hotărârii obligatarilor şi să renunţe la finalizarea fuziunii. prin urmare doar datoriile născute anterior fuziunii chiar dacă dreptul de recurgere la garanţie se naşte ulterior acestui moment. fie să nu îi consulte.

B. Societatea care ia naştere în urma fuziunii sau societatea care beneficiază de aport. să dispună rambursarea obligaţiilor. să dispună constituirea de garanţii dacă societatea debitoare le oferă. prin faptul fuziunii. societatea absorbantă devine locatar în locul societăţii absorbite.Dreptul de opoziţie se exercită în aceleaşi condiţii ca şi cele prevăzute pentru creanţele obişnuite (30 de zile). şi dacă acestea sunt considerate a fi suficiente de către tribunal. Tribunalul comercial poate: b) să respingă opoziţia. Neconsultarea obligatarilor. Protecţia obligatarilor în cadrul societăţii absorbante Aceasta este mult mai simplă decât în cazul societăţii absorbite. cu privire la toate drepturile şi obligaţiile care rezultă din acest contract. se substituie celei în favoarea căreia a fost consimţită închirierea. Oferta de rambursare publică. 84 . În schimb. Societatea absorbantă devine debitoarea obligatarilor societăţii absorbite. În cazul societăţii absorbante situaţia nu se schimbă. Aceasta însemnă că tribunalul comercial poate ordona rambursarea împrumutului obligatar. ca societatea să ofere obligatarilor rambursarea participaţiilor acestora la simpla lor cerere. Renunţarea la o asemenea consultare trebuie să fie presupune în acelaşi timp. Proiectul de fuziune nu trebuie înaintat adunării obligatarilor societăţii absorbante. Efectele fuziunii în privinţa contractelor de închiriere Efectele unei operaţiuni de fuziune asupra situaţiei locatorilor de spaţii nu necesită remarci speciale în privinţa locaţiunilor consimţite în favoarea societăţii absorbite. Societatea absorbită nu este ţinută să consulte adunarea obligatarilor prealabil realizării operaţiei. Obligatarii au la dispoziţie un termen de 3 luni pentru a-şi prezenta cererile de rambursare. Obligatarii pot da un mandat reprezentanţilor masei de a face opoziţie la operaţiunea de fuziune în aceleaşi condiţii ca şi cele prevăzute pentru creditorii neobligatari. în absenţa unei stipulaţii contrare. în cazul societăţii absorbite.

Prin urmare. în plan economic. dar nu mai mult. Dispoziţii care reglementează controlul concentrărilor în cadrul comunităţii europene. Societatea absorbantă poate de asemenea. fără a îndeplini formalităţi speciale. dacă obligaţia de garanţie nu mai poate fi asigurată în termenii conveniţi. fuziune sau aport. Locatorul societăţii absorbite dispune de aceleaşi drepturi prevăzute şi pentru ceilalţi creditori. în acelaşi timp să iniţieze sau să continue procedurile împotriva debitorilor societăţii absorbite. Aceste dispoziţii sunt de două feluri: • • Dispoziţii care reglementează controlul concentrărilor pe plan naţional. datorită faptului că are loc o transmitere cu titlu universal aceste formalităţi nu trebuie îndeplinite. Fuziunea se impune locatorului chiar dacă contractul de locaţiune conţine o clauză care prevede rezilierea în caz de fuziune. tribunalul poate decide să instituie toate garanţiile pe care le crede suficiente. În acest caz. în special exercitarea dreptului de opoziţie. trebuie să se asigure că prin operaţiunea de fuziune nu se aduce atingere dispoziţiilor care reglementează libera concurenţă.6. societatea absorbantă este cea care va avea obligaţia recuperării creanţelor. o concentrare a activităţii. S-ar putea obiecta că fuziunea are ca efect transmiterea creanţelor. aceasta nefiind opozabilă terţilor decât după îndeplinirea prevederilor art. Efectele fuziunii asupra debitorilor Tipurile de debitori în caz de fuziune Operaţiunea de fuziune nu trebuie să aibă ca efect alterarea sau compromiterea recuperării creanţelor pe care le deţine societatea absorbită la data fuziunii. debitorii absorbitei vor trebui să-şi achite datoriile faţă de societatea absorbantă. în materia fuziunilor. Efectele fuziunii în materia concurenţei Operaţiunile de fuziune presupun în mod necesar o reducere a numărului de societăţi şi realizează. la îndemână. toate măsurile de protecţie prevăzute în favoarea creditorilor. prin urmare. C. 85 . poate fi afectat principiul liberei concurenţe. În fapt. În cazul în care o asemenea concentrare are loc între societăţile care activează pe aceiaşi piaţă. să asigure recuperarea creanţelor: ea poate. 3. 1690 din codul civil francez. Locatorul dispune de o creanţă obişnuită şi are.În caz de cesiune.

Ministrul economiei dispune de trei posibilităţi. iar tăcerea are valoarea unei autorizaţii: • • • el poate estima că operaţiunea care i-a fost notificată nu intră în sfera operaţiunilor de concentrare. cifra de afaceri totală. controlul asupra ansamblului sau asupra părţilor sociale ale uneia sau mai multor societăţi. Această notificare trebuie efectuată în cazul în care părţile îşi iau un angajament irevocabil sau este sesizată Comisia Europeană. care trebuie să efectueze notificarea în comun. această sesizare având valoarea unei notificări. obligaţia de notificare incumbă tuturor părţilor implicate. care deţin deja controlul asupra unei societăţi. operaţiunea nu intră în sfera de aplicare a regulamentului CEE din 21 decembrie 1989 privind controlul concentrărilor economice. în Franţa. Operaţiunea nu poate fi realizată definitiv fără acordul prealabil al ministrului economiei şi. al ministrului însărcinat cu sectorul economic în cauză. subordonând acordarea acestei autorizaţii de îndeplinirea de către părţi a obligaţiilor la care s-au angajat. în fine. prin dobândirea de participaţii la capital sau cumpărarea de active. În cazul unei operaţiuni de fuziune. Modalităţile de control ale concentrărilor Operaţiunile de concentrări ce intră în cadrul acestor dispoziţii trebuie notificate Ministerului Economiei. prin contract sau alt mijloc. în special prin crearea sau întărirea unei poziţii dominante.A. 86 . el poate hotărî autorizarea operaţiunii. În cazul în care este sesizat Consiliul concurenţei. acesta trebuie să examineze dacă operaţiunea denaturează concurenţa. depăşeşte 50 de milioane de euro. după caz. Dispoziţiile privind concentrările se aplică atunci când sunt îndeplinite trei condiţii: • • • cifra de afaceri globală depăşeşte 150 milioane de euro. în cazul în care una sau mai multe persoane. Dispoziţii care se aplică controlului concentrărilor în Franţa Operaţiunea de concentrare este definită ca fiind realizată: • • în cazul în care două sau mai multe societăţi care erau independente fuzionează. cel puţin una sau mai multe societăţi dobândesc direct sau indirect. el poate hotărî că operaţiunea este susceptibilă să aducă atingere concurenţei şi să sesizeze Consiliul concurenţei.

dacă societatea absorbantă a efectuat înregistrările necesare. să completeze sau să rezilieze. al celui însărcinat cu economic în cauză. Dacă nu se efectuează această înregistrare. într-un anumit termen. chiar dacă actele care au făcut obiectul procedurii au fost notificate. Ulterior primirii acestui aviz ministrul trimite. se pot decide: • • fie interzicerea operaţiunii de concentrare şi să îndrume părţile să ia toate măsurile necesare pentru a restabili concurenţa. după caz. să ceară ministrului economiei. societăţii sau grupului de societăţi în cauză să modifice. în caz de folosire abuzivă a unei poziţii dominante sau a unei poziţii de dependenţă economică.sau prin crearea sau întărirea unei puteri de cumpărare care are ca rezultat crearea pentru furnizori a unei situaţii de dependenţă economică. L. împreună cu ministrul însărcinat cu sectorul economic în cauză. fie să autorizeze operaţiunea şi să îndrume părţile să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a asigura o concurenţă loială. Consiliul trebuie să aprecieze dacă operaţiunea ar contribui în mod considerabil la progresul economic astfel încât să fie compensat dezechilibrul concurenţial. aceasta se poate prevala de drepturile aferente mărcii şi în special să opună terţilor anterioritatea dobândită de către societatea absorbită. Consiliul are posibilitatea de a-i audia pe terţi. Aportul de mărci (în Franţa) În cazul aportului de mărci. în afara formalităţilor specifice operaţiunii de fuziune. Aportul de brevete sectorul aviz părţilor care i-au trimis 87 . 430-9 din Codul comercial francez prevede că Consiliul concurenţei poate. toate acordurile şi toate actele care stau la baza concentrării economice care a permis abuzul. în absenţa parţilor care au efectuat notificarea. Înainte de a pronunţa o hotărâre. Consiliul trimite avizul său ministrului economiei într-un termen de trei luni. trebuie să se facă o înregistrare în registrul naţional de mărci. În schimb. Prin hotărârea ministrului economiei sau. prin aviz motivat. societatea absorbantă nu se poate prevala de drepturile aferente mărcii. fără întârziere. Art. un notificarea.

dacă sunt atinse următoarele praguri cumulative: • • • • cifra de afaceri totală globală depăşeşte 2. în cel puţin trei state cifra de afaceri totală realizată de toate societăţile vizate depăşeşte 100 milioane de euro. cifra de afaceri realizată individual în cadrul CE de către cel puţin două societăţi din cele vizate depăşeşte 250 milioane de euro. trebuie să se ia în considerare că o operaţiune de concentrare este de dimensiune comunitară şi trebuie supusă Comisiei. Operaţiunile de fuziune sunt supuse controlului concentrărilor în cazul în care: • • cifra de afaceri globală realizată de către toate societăţile în cauză depăşeşte 5 miliarde de euro. B. această notificare trebuie efectuată de către toate societăţile participante.Regimul care se aplică în cazul brevetelor este identic cu cel care se aplică mărcilor. operaţiunea de concentrare este suspendată pentru o perioadă de minim trei săptămâni. controlul efectuat este un control a priori. Comisia are următoarele opţiuni: 88 . Rezultă că. dar a intrat în vigoare la 21 septembrie 1990. Scopul controlului este de a verifica dacă operaţiunea nu are ca efect crearea sau întărirea unei poziţii dominante pe plan comunitar sau denaturarea concurenţei. în cazul în care un brevet este cuprins într-un aport la fuziune. În cazul unei fuziuni. Chiar dacă aceste praguri nu sunt depăşite. în cel puţin trei state cifra de afaceri totală realizată de cel puţin două din societăţile vizate depăşeşte 25 milioane de euro. Controlul concentrărilor la nivel comunitar Reglementarea economică europeană privind controlul concentrărilor a fost adoptată la 21 decembrie 1989. Operaţiunea de concentrare trebuie notificată Comisiei în termen de o săptămână de la încheierea acordului. cifra de afaceri totală realizată individual în Comunitate de cel puţin două dintre societăţile vizate depăşeşte suma de 100 milioane de euro.5 miliarde de euro. Ca urmare a notificării. Pe plan practic. transmisiunea acestui brevet în favoarea societăţii absorbante trebuie să facă obiectul unei înregistrări în registrul naţional al brevetelor.

Of. 89 . dar nu ridică dificultăţi privind controlul concentrărilor. 21/1996. C.Of.000 euro 3. Aceasta nu ar trebui.  Regulamentul concentrărilor Consiliului economice. nr.7. Soarta anumitor convenţii În principiu. Concurenţei impune din 200440 privind către autorizarea Consiliul necesitatea notificării Concurenţei de către participantii la fuziunea proiectata/preconizata în situaţia în care sunt depăşite pragurile valorice prevăzute de art. în special cele 39 40 Publicată în M. operaţiunea este supusă regulamentului.să existe cel putin 2 agenti economici implicati în operatiune care sa realizeze pe teritoriul României. 280/2004. Prin această hotărâre Comisia va stabili dacă operaţiunea este sau nu compatibilă cu Piaţa Comună. 15 din Legea nr. Comisia dispune de un termen de 90 de zile pentru a pronunţa o hotărâre.000. o cifra de afaceri mai mare decât echivalentul în lei a 4.000 euro . fiecare în parte. Controlul concentrărilor în România Dispoziţiile privind controlul concentrărilor în România sunt cuprinse în principal în următoarele dispoziţii normative:  Legea Concurenţei nr. se pare. să se aplice unui anumit număr de convenţii.000. 742/2005. 21/199639 republicată care dispune că.cifra de afaceri cumulată a agentilor economici implicati să depăşească echivalentul în lei a 10. operaţiunea este supusă controlului concentrărilor şi trebuie să facă obiectul unei proceduri menite să verifice dacă operaţiunea denaturează sau nu concurenţa sau crează sau întăreşte o poziţie dominantă. Publicat în M.• • • operaţiunea nu este supusă regulamentului. nr. 21/1996 sunt: . concentrările economice care se realizează prin fuziunea a 2 sau mai multor agenţi economici trebuie notificate de fiecare dintre părţile implicate. În acest ultim caz. operaţiunea de fuziune presupune transmisiunea universală a patrimoniului. Pragurile valorice avute în vedere de Legea concurenţei nr.

IV. Prin faptul operării fuziunii. Aceste reguli trebuie comparate cu cele de la fuziunea simplificată pentru a determina. absorbţia reprezentând o clauză de caducitate. 1844-5 C. francez dispune că reunirea tuturor părţilor într-o singură mână nu conduce la dizolvarea de plin drept a societăţii.civ.confuziune confuziunea de patrimoniu T. Civil include.P = transmisiune universală a patrimoniului societate „ confondue” = cea care are un singur asociat şi este dizolvată societate „confondante” = persoană juridică asociat unic Sfera de aplicare a dizolvării . Cap. În privinţa regimului fiscal. 3. Dizolvarea. art.încheiate intuitu personae. Potrivit jurisprudenţei Curţii de casaţie franceze. în ipoteza în care societatea care a comis infracţiunea este absorbită. următoarele noţiuni: dizolvarea . de la caz la caz care. Responsabilitatea penală Se pune întrebarea care este soarta responsabilităţii penale a persoanelor juridice în cadrul unei operaţiuni de fuziune.Confuziune A. în principal. este suportul juridic adecvat: dizolvarea-confuziune sau fuziunea simplificată. Preluarea acestor convenţii de către societatea absorbantă nu poate fi efectuată decât cu acordul cocontractantului. responsabilitatea penală are un caracter personal şi astfel societatea absorbantă nu poate fi condamnată pentru o infracţiune comisă de societatea absorbită. societatea absorbită îşi pierde personalitatea juridică şi aceasta împiedică condamnarea sa. calitatea cocontractantului ca fiind un element esenţial. civ. în pofida unor dificultăţi ce ţin de specificul operaţiunii. Teoria transmisiunii universale a patrimoniului pe care o presupune operaţiunea de fuziune nu se aplică responsabilităţii penale.8.U. francez. acesta se bazează pe transpunerea regimului de favoare al fuziunilor. aceasta poate fi cerută de orice persoană interesată dacă nu 90 . Terminologia utilizată pentru operaţiunea de la art 1844-5 C. Jurisprudenţa a considerat. Regimul juridic (C.1.confuziune Art. 1844-5) Regulile regimului juridic sunt destul de simple şi se delimitează clar de operaţiunea de fuziune. Regimuri speciale/Tipuri speciale de fuziune 4.

Raţiunea acestei soluţii este de a evita formalităţile de lichidare ale unei societăţi al cărei patrimoniu va reveni oricum asociatului unic. decizia asociatului unic. in beneficiul asociatului unic cu următoarele precizări: dizolvarea-confuziune este prezentată de C. asociatul unic decide transformarea societăţii într-una care se pretează situaţiei cu asociat unic (întreprindere unipersonală cu răspundere limitată). ce implică transmiterea universală a patrimoniului. O altă problemă este dacă mecanismul prezentat este aplicabil tuturor tipurilor de societăţi.C. asociatul unic se expune riscului solicitării dizolvării judiciare de către orice persoană interesată. 1844-5 Cod civil. atunci este aplicabilă. aceasta putându-se efectua chiar până în ziua judecării fondului. Dacă toate părţile sociale se găsesc în mâna aceluiaşi asociat. dacă asociatul unic este persoană fizică. este irevocabilă şi deci ireversibilă. . 91 . prevăzută de Codul comercial francez aplicabilă doar pentru societăţile anonime (pe acţiuni). Tribunalul poate acorda societăţii 6 luni pentru regularizare.N.dacă calitatea de asociat unic s-a dobândit prin cesiune şi nu prin decesul la societatea de fapt nu se aplică. pentru a face posibilă intrarea de noi asociaţi în societate. civil francez. Condiţia necesară şi suficientă o constituie instaurarea unui mecanism de protecţie a creditorilor. soluţia fiind lichidarea. se va aplica principiul dizolvării confuziune. aplicându-se deci la toate formele de societate. asociatul unic hotărăşte să pună capăt societăţii şi procedează el însuşi la dizolvarea societăţii.s-a efectuat regularizarea într-o perioadă de 1 an. Dizolvarea are ca efect transmisiunea universală a patrimoniului către asociatul unic. spre deosebire de fuziunea simplificată. nu se poate efectua transferul patrimonial al întregului activ şi pasiv în mâinile acestuia. fără lichidare. • În ultimele două cazuri. odată luată. după cum urmează: la S. celorlalţi asociaţi. în dreptul francez există 4 soluţii posibile: asociatul unic decide cesiunea de părţi sociale sau creşterea de capital. Răspunsul este diferit. nu se poate deroga sau renunţa la aplicarea dispoziţiilor art.

organizat pentru protecţia acestora Creditorii pot formula opoziţie în termen de 30 de zile de la publicarea. a deciziei de dizolvare. Pot formula opoziţie doar creditorii titulari ai unei creanţe anterioare deciziei de dizolvare. aprobarea acestuia. dar semnalează următoarele argumente: textul nu face nicio distincţie. ar rezulta că şi aceşti creditori se pot opune. b) Dreptul de opoziţie al creditorilor. fiind suficientă forma scrisă. desemnarea comisarului pentru aporturi. depunerea declaraţiei la grefă în două exemplare. ei nu mai pot formula opoziţie. înscrierea la BODACC. etc. Se pune problema dacă pot formula opoziţie atât creditorii societăţii dizolvate. pentru raţiuni fiscale. Termenul este de decădere: ulterior împlinirii acestuia. dată la care va dispare personalitatea juridică a societăţii. aceasta nu are nici o exigenţă de conţinut.- nu este aplicabil la societatea în insolvenţă/faliment. Doctrina este neunitară. cât şi cei ai absorbantei. înscrierea menţiunii la registrul comerţului şi societăţilor. într-un jurnal de anunţuri legale. 92 . Soluţionarea opoziţiilor formulate în interiorul termenului de 30 de zile se face de către tribunalul de comerţ în aceleaşi condiţii ca şi la fuziunea societăţilor. se justifică şi dreptul de opoziţie pentru creditorii asociatului unic. Efectele cererii se produc doar după împlinirea termenului de opoziţie al creditorilor sociali. prin analogie cu dispoziţiile legale de la fuziuni. Măsurile de publicitate ale acestei declaraţii sunt următoarele: într-un jurnal de anunţuri legale. deoarece s-a pronunţat o hotărâre de deschidere a procedurii şi apoi una de dizolvare. Dizolvarea-confuziune este mai rapidă/simplă decât procedura fuziunii simplificate deoarece nu este necesar un „raport de retragere” a aporturilor. B. care ar putea fi obligaţi să garanteze pentru preluarea unui pasiv destul de important. la care pot face opoziţie atât creditorii absorbitei. Derularea operaţiunii de dizolvare-confuziune a) Declaraţia de dizolvare Decizia (hotărârea) de dizolvare-confuziune rezultă din simpla depunere a unei declaraţii de dizolvare la grefa tribunalul de comerţ. care este asociat unic. cât şi cei ai societăţii.

În dreptul român. chiar dacă transferul efectiv între patrimonii nu s-a efectuat documentul necesar transmiterii proprietăţii asupra imobilelor pentru înscrierea lor la Cartea Funciară. se operează transmisiunea universală a patrimoniului în mâinile asociatului unic. se acceptă. În ce priveşte posibilitatea de a fixa data de efect în viitor: nu există un text. 236-4 Cod. societatea dizolvată subzistă. în practică. care să permită fixarea în viitor a datei de realizare efectivă a fuziunii. similar celui de la fuziune/dizolvare. s-a pus şi se mai pune problema concretizării „transmisiunii universale a patrimoniului” sub următoarele aspecte: data la care aceasta operează. În prezent. deoarece din dispoziţiile Legii nr. Răspunsul este negativ: nu se aplică regulile de la fuziune/divizare (art. rezultatul său fiscal este preluat de către societatea asociat unic. între anumite limite această dată. dispariţia personalităţii juridice intervine la data executării acestor măsuri.. societatea trebuie radiată în termen de o lună. deşi pe plan juridic. apelul nu suspendă executarea. iar retroactivitatea în dreptul francez este de excepţie şi trebuie să se bazeze pe un text strict. d) Data de realizare a dizolvării-confuziune În dreptul francez s-a pus problema dacă se poate considera că operaţiunea are efect retroactiv de la data hotărârii de dizolvare. preşedintele tribunalului poate decide constituirea de garanţii în favoarea creditorilor sau rambursarea creanţelor: în acest caz. • Dacă s-a formulat opoziţie: hotărârea tribunalului de comerţ de respingere a opoziţiei conduce la dispariţia persoanei juridice. În această ipoteză (neretroactivitatea) dreptul fiscal are o poziţie proprie: apar probleme de drept fiscal deoarece. transcrierea pe baza hotărârii judecătorului delegat de la ORC care a aprobat operaţiunea.c) Finalizarea operaţiunii de dizolvare-confuziune • Dacă nu s-a formulat opoziţie în termen: persoana juridică a societăţii dispare după împlinirea termenului. e) Celelalte efecte ale dizolvării-confuziune 93 . L.com francez) cazuri în care societăţile pot fixa liber. 31/1990 se poate înţelege că ea operează de jure.

titlurile de participare deţinute de societatea dizolvată se vor transfera către societatea asociat unic. prealabilă oricărei operaţiuni care efectuează structura unei întreprinderi. consultarea obligatorie. Dacă asimilăm acest transfer unei cesiuni.În dreptul social (al muncii) sunt învederate următoarele efecte principale: transferul integralităţii – contractelor de la societatea dispărută prin confuziune la societatea asociat unic. a comitetului întreprinderii. nu este necesar nici un formalism juridic. atunci notificarea este necesară. nu se aplică formalităţile inerente cesiunii fondului de comerţ (este identic cu fuziunea). trebuie făcute formalităţile necesare la registrul naţional al brevetelor şi mărcilor contractele intuitu personae o nu se transmit în principiu. dacă însă îl asimilăm cu o transmisiune universală. . transferul fondului de comerţ În acest caz. o vor lua sfârşit cel târziu la data dizolvării societăţii „confondue”. Alte probleme juridice ale dizolvării-confuziune transferul contractelor de leasing şi de închiriere: Problema este dacă se cere sau nu acordul cocontractantului. asociatului unic. Totuşi. transferul creanţelor se produce fără nici un formalism (notificare) transferul brevetelor şi mărcilor În această materie.pot interveni clauzele de agrement pentru această transmisiune (din partea celorlalţi asociaţi din societăţile în care sunt deţinute aceste titluri). deşi rezultatele sunt identice. În dreptul concurenţei. Dizolvarea-confuziune şi soarta participaţiilor sunt legate prin următoarele efecte: . ea se apropie de fuziunea simplificată dintre o societate şi filiala acesteia deţinută 100%. aceeaşi ca şi în materia fuziunii societăţilor. această operaţiune intră indiscutabil sub incidenţa procedurii de control al concentrărilor. există deosebiri puternice între cele două proceduri 94 . Dizolvarea – confuziune – constituie o formă a fuziunii? Pe de o parte.

Şi în practica românească a divizărilor s-a pus problema dacă divizările pot conduce la apariţia mai multor societăţi în care să se regăsească – în toate – toţi acţionarii societăţii divizate. 1844 . schimbul de drepturi sociale. Răspunsul este pozitiv.sub raportul etapelor documentelor necesare. deoarece intră în definiţia legală a fuziunii şi au aceleaşi efecte în materia impozitului pe societăţi. minoritar în societatea supusă divizării. de regulă. în prezentarea divizării se evidenţiază doar punctele/problemele specifice. nu este necesar la dizolvareaconfuziune proiectul de fuziune Fiscaliştii consideră cele două operaţiuni ca identice. 4. 236-1 astfel: „o societate poate . în materia impozitelor directe. Elementele ce caracterizează divizarea sunt.: spre exemplu.. instituţia divizării este prezentată în paralel cu cea a fuziunii. deşi interesele în prezenţă conduc.. De aceea.4 Codul civil francez).2. subliniindu-se că regula constă în asemănarea dintre ele.. se preiau fără impozitare rezervele şi provizioanele societăţii „dispărute”. doreşte să se retragă din societate şi să devină asociat unic sau majoritar pe o fracţiune a patrimoniului social. deosebirile constituind excepţia. pe calea divizării. în principal. Reglementarea franceză În dreptul francez. Regimul juridic al divizării (sciziunii) A. la o altă configuraţie a operaţiunii. transmisiunea universală a patrimoniului societăţii divizate. iar operaţiunile sunt fără TVA. care se va desprinde şi va constitui o nouă societate. următoarele: dizolvarea fără lichidare a societăţii divizate. Codul comercial francez defineşte divizarea în art L. Spre exemplu. etc. 95 . unul din asociaţi. transmite patrimoniul său unor societăţi existente sau noi create” (definiţie apropiată de cea din art. asociaţii societăţii divizate primind titluri de participare la societăţile beneficiare ale aporturilor.. în majoritatea cazurilor.

acesta este identic cu cel al proiectului de fuziune. o redactarea proiectului de divizare A. proiectul se comunică şi reprezentanţilor comitetului de întreprindere (salariaţilor). fiind semnat de către conducătorii societăţilor participante la fuziune. în cazul în care beneficiarii sunt societăţi existente.Derularea operaţiunilor de divizare Procesul are numeroase puncte comune cu procesul aplicabil în materie de fuziuni. În acest sens. În ceea ce priveşte conţinutul proiectului. Proiectul de divizare Redactarea proiectului de divizare este în sarcina consiliului de administraţie. De asemenea. sau a administratorilor fiecăreia dintre societăţile ce participă la divizare. A. desemnarea comisarilor de divizare are loc în cadrul S. Proiectul de divizare se depune la grefa tribunalului de comerţ cu cel puţin o lună înaintea primei adunări generale care decide în privinţa divizării. nu şi în cazul în care din divizare se constituie societăţi noi.. S.R. iar formalităţile de publicitate sunt şi ele asemănătoare celor de la fuziune.R. lucrările principale din această fază sunt: o evaluarea societăţilor implicate. se apreciază că o divizare se poate efectua în beneficiul unor societăţi de formă diferită faţă de cea divizată (S. atât în ce priveşte desemnarea. A.Faza premergătoare divizării presupune o etapă de apropiere între societăţile ce participă la operaţiune. după cum se arată în continuare.3.). etc. şi S. cu condiţia să nu se fi făcut nici o repartiţie de active între asociaţi. cât şi raportul ce trebuie întocmit de către aceştia. o analize în vederea repartizării patrimoniului între societăţile beneficiare ale aporturilor. a comitetului director.1. Se poate renunţa la comisarii de divizare în cazul în care: 96 .În doctrină se consideră că şi o societate în lichidare poate fi supusă divizării.A. A.L. Desemnarea comisarilor pentru divizare Legea societăţilor comerciale se mulţumeşte să facă o trimitere la procedura de la fuziune.A. atribuţiile.2..4.L. o negocierea în vederea stabilirii parităţilor (raportului de schimb).

dacă nu aprobă divizarea. în locul acesteia. o cea a titularilor de certificate de investitor. Riscul este ca masa obligatarilor. prin reprezentanţi să facă opoziţie la divizare în termenul de 30 zile de la publicarea deciziei conducătorilor de a trece peste opoziţia obligatarilor. şi în special: o cea a obligatarilor. dar la societăţile nou create sau la cele beneficiare ale aporturilor. L. a) Consultarea obligatarilor  Situaţia la societatea divizată: În cazul societăţii divizate. în măsura în care la societatea beneficiară avea loc o creştere de capital cu aport în natură În prezent. oferta de rambursare trebuie să fie făcută în condiţiile de publicitate aplicabile pentru fuziuni. care putea cumula şi atribuţiile comisar pentru divizare. dacă aprobă divizarea. îşi păstrează calitatea de obligatar.o se aduc (din divizare) aporturi la societăţi nou create (S. Pe de altă parte.) fără alte aporturi. 236-10). Pe aceste baze există două ipoteze: În prima ipoteză obligatarii sunt consultaţi şi.L. la simpla cerere. 02. trebuie consultate adunările speciale.5.R. o acţiunile (părţile sociale) societăţilor nou create sunt atribuite acţionarilor societăţii divizate proporţional cu participarea lor în societatea divizată. proiectul de divizare trebuie supus adunării obligatarilor în aceleaşi condiţii ca la fuziune. 236-16 Codul comercial trimite la art. cu excepţia cazului în care societatea divizată se obligă să ramburseze obligatarilor titlurile deţinute. A. aprecierea valorii atribuite aporturilor o face comisarul pentru divizare (art. Numirea lor era necesară îndeosebi când aporturile se transmiteau către societăţi existente. Consultarea adunărilor speciale Ca şi în cazul fuziunii.A. 1994. Absenţa comisarilor pentru aporturi Până la adoptarea Legii „Madelin” din 11. A. 97 . sau nu pot delibera în mod valabil (lipsă de cvorum) conducătorii societăţii divizate pot continua operaţiunea. majoritatea operaţiunilor de divizare solicitau numirea unui comisar pentru aporturi. sau S. care devin debitoare în solidar ai obligatarilor societăţii divizate. L.6. pe de o parte.

titularii acţiunilor cu dividend prioritar fără drept de vot.7. conducerea societăţii divizate poate suspenda exercitarea dreptului de subscriere pe cel mult 3 luni. se susţine că ar trebuie să se raţioneze prin analogie. invers ca la fuziuni. 194-3). pentru: . În acest caz.  La societatea divizată: Hotărârea se ia în condiţiile necesare pentru modificarea actelor constitutive. legea nu impune obligatarilor să îşi formuleze cererile de rambursare într-un anumit interval. A. art.  Situaţia la societăţile beneficiare ale aporturilor. ele nu sunt reglementate în materia divizărilor de societăţi: În considerarea acestui aspect. părerile sunt împărţite. Astfel. şi anume. . Pe de altă parte. pocedură care spre deosebire de fuziune (pe care o „copiază”) are şi câteva particularităţi. prezentare. dacă obligatarii nu sunt consultaţi. cât şi la societăţile nou create. este cerută unanimitatea. 197 şi 207 din legea societăţilor (1966) nu prevede această procedură. societatea divizată trebuie să le ramburseze titlurile la simpla cerere. Hotărârea asociaţilor Se ia în mod diferit la societatea divizată şi la societăţile beneficiare. pentru aceste rambursări (răscumpărări) societăţile beneficiare ale aporturilor devin codebitoare solidare faţă de obligatarii care solicită răscumprarea. iar pe de altă parte. Pe de o parte.purtătorii de certificate de investiţii. Deşi aceste aspecte sunt reglementate de legea societăţilor comerciale în materia fuziunii. societatea 98 . proiectul de divizare nu trebuie supus adunării obligatarilor. se consideră că nu este posibilă divizarea în prezenţa unor astfel de categorii de titluri deoarece art. În ceea ce priveşte problema bonurilor de subscripţie Legea din 1983 precizează că.În a doua ipoteză. În acelaşi timp. operaţiunea are ca rezultat creşterea obligaţiilor (angajamentelor) asociaţilor/acţionailor. dar adunarea obligatarilor poate împuternici reprezentanţii masei obligatarilor pentru a face opoziţie la divizare. 194-7 din Legea prevede că titularii bonurilor de subscriere îşi pot exercita drepturile atât la absorbantă. dacă este în curs o emisiune de acţiuni (art. În cazul în care. 2) Consultarea celorlalte adunări speciale se face în condiţiile fuziunii.

 La societăţile beneficiare ale aporturilor.  La societăţile cu răspundere limitată nou create. proiectele de statut ale noilor societăţi vor fi aprobate de adunarea generală a societăţii divizate. după caz. Publicitatea hotărârii de divizare B. adunarea generală a acţionarilor trebuie să aprobe divizarea şi să constate dizolvarea fără lichidare a acesteia. 236-23 alin. iar în situaţia societăţile beneficiare ale aporturilor se vor aplica.La societatea pe acţiuni decizia se ia în urma prezentării.. a unui raport întocmit de către consiliul de administraţie sau comitetul director în aceleaşi condiţii ca şi la fuziune. se procedează la formalităţile prevăzute în caz de dizolvare. în principiu. dacă divizarea este realizată în beneficiul unor societăţi nou create. atunci când nu există şi alte aporturi. există două ipoteze: Prima vizează societate beneficiară preexistentă caz în care. ca şi în dreptul francez. pe baza analizei rapoartelor întocmite de către comitetul director şi comisarii de aporturi.com. 3 din C. Art. A doua se referă la societate beneficiară nou creată unde. se aplică regulile proprii constituirii unor societăţi cu răspundere limitată noi. iar în cazul în care sunt şi alte aporturi. dacă divizarea este în beneficiul unor societăţi preexistente. adunarea generală a acţionarilor trebuie să aprobe creşterea de capital.8. La societatea divizată. fie formalităţile pentru constituirea de societăţi. cu următoarele particularităţi:  La societăţi pe acţiuni nou create. în principiu. deci nu de către adunarea generală a societăţilor nou create. L. de către fiecare societate în parte. că măsurile de publicitate sunt comparabile cu cele care se iau în cazul fuziunii. se aplică condiţiile şi formalităţile utilizate la constituirea societăţii pe acţiuni. Probleme specifice divizării în dreptul român În cele ce urmează ne vom limita în a prezenta măsurile procedurale şi de publicitate necesare realizării unei divizări. asociaţii societăţii divizate pot acţiona de plin drept ca fondatori ai noilor societăţi. cu formalităţile şi în condiţiile necesare. 99 . A. francez aduce unele precizări pentru cazul în care noile societăţi cu răspundere limitată se constituie exclusiv cu aporturi din divizarea unei alte societăţi: şi în acest caz. Astfel. în cazul societăţii divizate. Regula generală este. se aplică dispoziţiile referitoare la constituirea societăţilor. fie formalităţile prevăzute pentru creşterile de capital. în adunarea generală a acţionarilor.

Potrivit art. 242 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, proiectul de divizare, semnat de reprezentanţii societăţilor participante, se depune la oficiul registrului comerţului unde este înmatriculată fiecare societate. Într-o primă etapă, atât în cazul divizării parţiale cât şi a celei totale, la Registrul Comerţului se vor depune următoarele acte: 1. Cerere de depunere şi menţionare acte pentru desemnarea experţilor/expertului conform art. 2431 din Legea nr. 31/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare sau hotărârea adunării generale prin care se renunţă la expertiză şi depunerea proiectului de fuziune întocmit de fiecare din societăţile participante la fuziune, semnată de reprezentanţii acestora (original); 2. Proiectul de divizare semnat de reprezentanţii societăţilor participante la divizare (original); 3. Dacă este cazul, împuternicire specială (în formă autentică), avocaţială sau delegaţie pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalităţile legale (original); 4. Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale: - taxa judiciară de timbru, în original; - timbre judiciare; - taxa de registru; - tariful de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a. La divizarea totală, în plus faţă de actele menţionate mai sus se va depune şi declaraţia societăţii care încetează să existe, despre modul cum a hotărât să stingă pasivul său; Într-o a doua etapă, la Registrul Comerţului se vor depune următoarele acte: a) În cazul divizării parţiale: 1. Cererea de înregistrare întocmită de societatea supusă divizării (original); 2. Hotărârile adunărilor generale ale asociaţilor/acţionarilor fiecăreia din societăţile participante la divizare privind aprobarea divizării, conform art. 246 alin. (1) din lege (original); 3. Dacă este cazul: - actul modificator, privind diminuarea capitalului social al societăţii supuse divizării parţiale prin desprinderea unei părţi din patrimoniu; - actul modificator privind majorarea capitalului societăţii/societăţilor existente la care se face transmiterea (original). 4. Actul constitutiv actualizat al societăţilor care participă la divizare;

100

5. Dovada publicării proiectului de divizare vizat de judecătorul delegat. Confirmarea publicării se efectuează de ORCT. 6. Situaţia financiară de divizare; 7. Certificatul de înregistrare şi, după caz, anexa/anexele (originale), dacă intervin modificări ale elementelor cuprinse în acesta (activitate principală, denumire, formă juridică, sediu, atribut fiscal de plătitor de TVA); 8. Dacă este cazul: - avizele prealabile prevăzute de legile speciale (copie); - împuternicire specială (în formă autentică), avocaţială sau delegaţie pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalităţile legale (original); - alte acte doveditoare (ex.: acte de înregistrare a noilor asociaţi/administratori/cenzori - persoane juridice - copii certificate). 9. Dacă este cazul, declaraţia-tip pe propria răspundere, în original, semnată de asociaţi sau de administratori din care să rezulte asumarea de către solicitant a responsabilităţii privitoare la legalitatea desfăşurării activităţilor declarate; 10. Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale: - taxa judiciară de timbru, în original; - timbre judiciare; - taxa de registru; - tariful de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a. b)În cazul divizării totale: 1. Cererea de înregistrare întocmită de fiecare dintre societăţile beneficiare sau rezultate din divizare (original); 2. Hotărârea adunării generale a asociaţilor/acţionarilor societăţii supuse divizării totale, privind aprobarea divizării conform art. 246 alin. (1) din lege (original); 3. Situaţia financiară de divizare; 4. Actele constitutive ale societăţilor rezultate prin divizare, în cazul societăţilor comerciale nou constituite sau, dacă este cazul, actul modificator şi actul constitutiv actualizat al societăţilor beneficiare (original);

101

Forma autentică a actului modificator adoptat de asociaţi este obligatorie atunci când printre bunurile reprezentând aport în natură se află un teren; modificarea formei juridice a societăţii într-o societate în nume colectiv sau în comandită simplă; Actele constitutive trebuie să conţină clauzele prevăzute la art. 7 sau art. 8 din Legea nr. 31/1990, republicată inclusiv precizarea domeniului şi a activităţii principale. Toate activităţile cuprinse în actele constitutive vor fi codificate conform Ordinului nr. 337/2007 privind actualizarea clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, obiectul de activitate exprimându-se prin clase CAEN de patru cifre, pentru activităţi; 5. Dovada publicării proiectului de divizare vizat de judecătorul delegat. Confirmarea publicării se efectuează de ORC. 6. Dacă este cazul, dovada verificării disponibilităţii şi a rezervării firmei şi/sau a emblemei (original); 7. Dacă este cazul, acordul pentru utilizarea denumirii, prevăzut de art. 39 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (original); 8. Dovezile privind sediile sociale/secundare ale societăţilor rezultate prin divizare (copii); Documentele care atestă drepturile de folosinţă asupra spaţiilor cu destinaţie de sediu social şi/sau de sedii secundare pot fi: extras de carte funciară, în termen de valabilitate la depunere, dar nu mai vechi de 30 de zile, contract de vânzare-cumpărare, contract de donaţie în formă autentică, certificat de moştenitor, act notarial de ieşire din indiviziune sau de delimitare a proprietăţii, hotărâre judecătorească definitivă privind proprietatea sau folosinţa/uzufructul, hotărârea judecătorească definitivă de ieşire din indiviziune, proces verbal de recepţie a construcţiei, act de adjudecare a imobilului vândut în cadrul executării silite, contract de schimb, contract de închiriere (înregistrat la Administraţia Finanţelor Publice, pentru cel încheiat între persoane fizice şi persoane juridice; neînregistrat la Administraţia Finanţelor Publice, pentru cel încheiat între persoane juridice), contract de subînchiriere, contract de concesiune, contract de leasing imobiliar, contract de comodat, contract de uz, contract de uzufruct, certificat de rol fiscal/rol agricol în termen de valabilitate sau orice alt act juridic care conferă dreptul de folosinţă, la alegerea solicitantului. Extrasul de carte funciară şi certificatul de rol fiscal/rol agricol se depun în original, celelalte documente urmând a fi depuse în copie certificată de parte sau în copie legalizată.

102

9. Dacă este cazul, avizul privind schimbarea destinaţiei imobilelor colective cu regim de locuinţă, prevăzut de Legea nr. 230/2007 (completat pe formular-tip, original); 10. Declaraţiile date pe propria răspundere, ai consiliului după de caz, de către şi ai fondatori/administratori/directori/cenzori/membri supraveghere

directoratului sau persoane fizice reprezentante ale persoanei juridice numită administrator sau cenzor, din care să rezulte că îndeplinesc condiţiile legale pentru deţinerea acestor calităţi (original); Declaraţiile date pe propria răspundere pot fi făcute în formă autentică de notarul public, în formă atestată de avocat în condiţiile Legii nr. 51/1995, modificată, sau cu darea de dată certă prin serviciile de asistenţă din cadrul ORC; 11. Specimenele de semnătură ale reprezentanţilor societăţilor rezultate prin divizare (original); Specimenele de semnătură ale reprezentanţilor societăţii se depun la oficiul registrului comerţului odată cu cererea de înregistrare, dacă au fost numiţi prin actul constitutiv şi pot fi date în formă autentică la notarul public, în faţa judecătorului delegat, a directorului ORC sau a înlocuitorului acestuia care va certifica semnătura; 12. Certificatele de cazier fiscal pentru asociaţii, acţionarii sau reprezentanţii legali ai societăţilor comerciale rezultate prin divizare, care au domiciliul/reşedinţa/sediul în România sau pentru persoanele fizice sau juridice străine, care au această calitate şi sunt înregistrate fiscal în România sau, după caz, declaraţia autentică pe proprie răspundere a persoanei fizice sau a reprezentantului persoanei juridice străine care nu este înregistrată fiscal în România din care să rezulte că nu are datorii fiscale, în original, şi, după caz, traducerea realizată de un traducător autorizat a cărui semnătură să fie legalizată de un notar public; 13. Actele de identitate ale fondatorilor, administratorilor, cenzorilor sau auditorilor persoane fizice (copie); 14. Dacă este cazul: - alte acte doveditoare (acte de înregistrare ale asociaţilor/administratorilor/cenzorilor persoane juridice (original sau copie certificată); - avizele prealabile prevăzute de legile speciale (copie); - împuternicire specială (în formă autentică), avocaţială sau delegaţie pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalităţile legale (original).

103

15. Declaraţia-tip pe propria răspundere (original), semnată de asociaţi sau de administratori din care să rezulte, după caz, că: - persoana juridică nu desfăşoară, la sediul social sau la sediile secundare, activităţile declarate, o perioadă de maximum 3 ani ; - persoana juridică îndeplineşte condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii, pentru activităţile precizate în declaraţia-tip. 16. Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale: - taxa judiciară de timbru, în original; - timbre judiciare; - taxa de registru; - tariful de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV -a. Hotărârea AGA va cuprinde: antetul firmei, numărul şi data, semnăturile persoanelor abilitate; de asemenea, în preambul se va preciza modul de convocare AGA, precum şi îndeplinirea condiţiilor de validitate a hotărârii, conform dispoziţiilor legale sau statutare; în cazul în care actul modificator este un act adiţional în formă autentică, nu se va mai depune şi hotărârea adunării generale în baza căreia acesta a fost încheiat. Condiţiile de cvorum şi majoritate sunt identice cu cele prevăzute pentru adoptarea hotărârii de fuziune (a se vedea pct. 2.4) Situaţiile financiare vor fi certificate de către persoanele autorizate, potrivit legii; La cererea comună a societăţilor care participă la divizare, judecătorul delegat desemnează unul sau mai mulţi experţi care acţionează pentru toate societăţile implicate, dar independent de acestea. Examinarea proiectului de divizare şi întocmirea raportului scris către acţionari nu vor fi necesare dacă toţi acţionarii/asociaţii sau toţi deţinătorii altor valori mobiliare care conferă dreptul de vot la fiecare dintre societăţile participante la divizare decid astfel. În cazul în care, prin acordul părţilor, se stipulează ca operaţiunea de divizare să îşi producă efecte la o dată ulterioară adoptării hotărârii, încheierea judecătorului delegat va fi menţionată în registrul comerţului iar divizarea va fi înregistrată la data stabilită de părţi pentru producerea efectelor acesteia. Atunci când – în cazul divizării totale - , prin acordul părţilor, se stipulează că operaţiunea de divizare va avea loc la o altă dată decât data înregistrării hotărârii adunării

104

se va depune şi extrasul (original). C. sau prin mijloace electronice. de către persoanele care.generale care a aprobat operaţiunea (art. prin poştă. societăţile beneficiare ale aporturilor rezultate din divizare sunt codebitoare solidare. Copiile de pe actele doveditoare vor fi certificate pentru conformitate cu originalele. Judecătorul delegat poate dispune administrarea şi a altor acte doveditoare decât cele enumerate. în locul acesteia. 105 . În cazul persoanelor fizice sau juridice nerezidente. b) teza a II-a). C. pot întocmi şi semna cererea. Efectele divizării Efectele faţă de asociaţii sau partenerii societăţilor ce participă la operaţiune sunt similare celor de la fuziune. fără ca această substituire să comporte o novaţie în privinţa lor. în acest caz urmând a se depune dovada achitării timbrului judiciar. îndosariate şi numerotate. ca aceştia să nu fie expuşi riscului fărâmiţării societăţii divizate. potrivit legii. înscrisurile prevăzute de lege şi dovezile privind plata taxelor şi tarifelor legale. Cererea transmisă în formă electronică va avea încorporată. Efectele divizării referitoare la creditori Faţă de creditorii ordinari ai societăţii divizate (nu cei obligatari). Cererea de înregistrare se va depune după trecerea termenului de 30 de zile de la data publicării proiectului de divizare/extrasului în Monitorul Oficial. precum şi timbrele judiciare corespunzătoare. radierea societăţii care se divide are loc la data la care hotărârea îşi produce efectele. 249 lit. ataşată sau logic asociată semnătura electronică extinsă. cu menţionarea în clar a numelui. Solidaritatea creată între diferitele societăţi beneficiare este rezultatul preocupării de protejare a creditorilor ordinari. se depun de către solicitant la ORC direct.1. sub semnături. cu scrisoare cu valoare declarată şi confirmare de primire. Dacă se solicită publicarea în Monitorul Oficial a extrasului din proiectul de divizare. Cererea de înregistrare. actele se depun în original sau copii certificate şi traducerea realizată de un traducător autorizat a cărui semnătură să fie legalizată de un notar public. cu următoarele particularităţii referitoare la creditori şi la salariaţi.

În privinţa societăţilor cu răspundere limitată. va fi incident mecanismul prevăzut la fuziune pentru ipoteza de dispariţie a persoanei juridice a unei societăţi. 236-24 C.com.francez prevede că societatea ce aduce ca aport o parte din activul său unei alte societăţi şi societatea beneficiară a aportului pot decide de comun acord a supune operaţiunea dispoziţiilor aplicabile în caz de divizare prin aport de activ către societăţile cu răspundere limitată existente. Regimul juridic al aporturilor parţiale de activ A. „Explozia” societăţii divizate produce efecte inverse fuziunii în ce priveşte pragurile numerice de salariaţi implicaţi. Spre exemplu. instanţa poate obliga. în Franţa. De aceea. Procedura Art.existenţa unei „întreprinderi” ce cuprinde salariaţi din societăţi diferite (unite economique et sociale). în acest caz cea divizată. C. există mijloace de contracarare a unor divizări cu scop exclusiv de îndepărtare a participării salariaţilor de la conducere: .2. la inexistenţa obligaţiei de a avea un comitet de întreprindere. Totuşi efectele solidarităţii pot fi înlăturate. Opţiunile oferite societăţilor pe acţiuni şi societăţilor cu răspundere limitată sunt facultative. 4. în privinţa creării unor organisme de reprezentare ale salariaţilor.3. la crearea unui comitet de întreprindere . L. societăţile fiind libere să le exercite sau nu.dacă operaţiunea are acest scop exclusiv.Solidaritatea poate acţiona doar în limita obligaţiilor preluate de la societatea divizată. în acest caz creditorii pot face opoziţie. Efectele divizării faţă de salariaţi În ceea ce priveşte efectele divizării faţă de salariaţi. referitor la societăţile pe acţiuni (societăţi anonime) prevede că societatea care aportează altei societăţi o parte a activului său şi societatea care beneficiază de acest aport pot decide. 106 . însă. pa baza fictivităţii operaţiunii teoriei unităţii economice şi sociale reale a întreprinderii. dacă părţile doresc această opţiune. divizarea unei societăţi cu 80 de salariaţi în două societăţi cu mai puţin de 50 de salariaţi conduce. de comun acord să plaseze operaţiunea sub regimul divizării societăţilor. art. 236-22 din Codul comercial francez.

art. şi nu pentru elemente izolate de aport. deşi mai greoi comparativ cu simplul aport. asimilarea cu regimul fuziunii sau divizării fiind permisă când se transmit atât elemente de activ şi pasiv. Această soluţie este logică. În cazul celorlalte societăţi se vor aplica regulile creşterii de capital prin aport în natură sau a constituirii societăţilor (la societăţi nou create beneficiare ale aporturilor). pentru a avea loc o transmisiune universală a patrimoniului (a acestei fracţiuni de patrimoniu). care decid şi condiţiile pentru modificarea statutelor.). se numeşte un comisar pentru divizare. regimul divizării conduce la o mai bună protecţie a terţilor. În ce priveşte societatea cu răspundere limitată. cu excepţia divizării în beneficiul unor societăţi nou create special constituite pentru această operaţiune. 236-24 pare să indice. trebuie consultate comitetele de întreprindere. că regimul aportului parţial de activ nu se poate aplica la crearea unei noi societăţi. De asemenea. per a contrario. raport asupra remunerării 107 . în special a creditorilor şi acţionarilor (drept de opoziţie în termen de 30 de zile. Acest regim se aplică şi societăţilor pe acţiuni şi societăţilor cu răspundere limitată care au renunţat la opţiunea de a plasa operaţiunea sub regimul divizării. se va întocmi un proiect de aport parţial de activ care: se depune la grefa tribunalului de comerţ. Societăţile cu răspundere limitată şi societăţile pe acţiuni ce optează pentru regimul divizării trebuie să execute ansamblul formalităţilor impuse divizărilor de societăţi. se pune la dispoziţia acţionarilor. etc. se publică într-un jurnal de anunţuri legale. Astfel.Doctrina susţine că plasarea aportului de activ sub regimul divizării poate avea loc numai pentru elemente ce constituie o ramură de activitate completă. proiectul de aport parţial de activ trebuie supus aprobării adunării generale extraordinare a societăţilor participante la operaţiune. se poate aplica şi clauza de retroactivitate (a datei de la care se consideră că divizarea produce efecte). care întocmeşte un aporturilor. textul nu distinge între posibilitatea aportului parţial de activ în favoarea unei societăţi existente sau a uneia nou create. L.

cele două societăţi aveau acelaşi loc de funcţionare. care este ţinută solidar pentru pasivul transmis. Frauda în aportul parţial de activ În cadrul unei operaţiuni de aport parţial de activ privind o ramură completă de activitate. C. atât în ceea ce priveşte activul cât şi pasivul. Această solidaritate poate fi înlăturată prin proiectul de aport. Frauda se poate întâlni şi în cazul unui aport de activitate pentru care societatea care efectuează aportul a beneficiat de un împrumut fără dobândă din partea ANVAR. creditorii pot obţine plata creanţelor lor atât de la societatea beneficiară a aporturilor. responsabilitatea pentru fraudă a societăţii care efectuează aportul este angajată în cazul în care aceasta nu informează societatea beneficiară a aportului despre existenţa unui litigiu în curs la data efectuării aportului. cauţiunile depuse de către conducătorii societăţii divizate pot fi menţinute în limita pasivului existent la data aportului. aceiaşi emblemă şi şi-au informat clienţii că în cazul unei schimbări de structură. în ce priveşte transmisiunea creanţelor. dar dimpotrivă. cât şi de la cea contribuitoare. Oricum. societatea beneficiară se substituie şi în drepturile chiriaşului în contractul de închiriere. acelaşi sediu. ceea ce demonstrează lipsa autonomiei sale şi caracterizează responsabilitatea societăţii care a efectuat aportul pentru prejudiciul produs. Simulaţia prin aport parţial de activ O societate a efectuat ca aport o ramură completă şi autonomă de activitate la o societate nouă care a fost filiala sa. 108 . Societatea s-a opus acestei cereri indicând faptul că ea a aportat ramura de activitate în cauză. din punct de vedere practic. prin intermediul aportului parţial de activ supus regimului divizărilor. Judecătorii au înţeles altfel problema şi au considerat că societatea care a efectuat aportul a lăsat să se creadă că ea a participat la activităţile filialei sale. şi că cele două societăţi sunt distincte din punct de vedere juridic. Un client cere societăţii care efectuează aportul repararea unui bun viciat. B. interlocutorii vor rămâne aceiaşi. aceleaşi numere de telex şi de telefon.transmisiunea universală a patrimoniului se referă la patrimoniul ramurii de activitate ce face obiectul aportului. care nu a fost înştiinţată în legătură cu operaţiunea de aport parţial de activ a acestei activităţi. menţionează în actul de aport lipsa oricărui litigiu. acţiunea în anularea aportului parţial de activ se prescrie în termen de 6 luni.

respectiv a primei de fuziune: fuziunea prin absorbţie între societăţi independente. Prin operaţiunea de aport parţial de activ. Un asociat minoritar a încercat să invoce abuzul de majoritate pentru a ataca aportul parţial de activ. asociaţii majoritari ai societăţii care a efectuat aportul şi-au acordat calitatea de asociaţi comanditaţi ai societăţii beneficiare cu remuneraţii confortabile. absorbita [A] [B] Indicatori 109 .studii de caz În cele ce urmează ne propunem să abordăm mai multe studii de caz ce tratează modalitatea de calcul a raportului de schimb. ● Fuziune prin absorbţie între societăţi independente Soc. Aportul parţial de activ şi abuzul de majoritate Pentru cazul abuzului de majoritate poate fi menţionat exemplul unei societăţi care a aportat fondul de comerţ al vinurilor de şampanie precum şi participarea majoritară în cadrul unei societăţi de exploatare a şampaniei. aflat sub regimul divizărilor. absorbanta Soc.D. nu a văzut în această operaţiune un abuz de majoritate. curtea de apel de la Versailles. fuziunea prin contopire. acţionarii minoritari ai societăţii contribuitoare au constat scăderea cifrei de afaceri. fuziunea prin absorbţie în situaţia în care societatea absorbantă deţine titluri în societatea absorbită. În urma unui contencios maraton. Anexa 1 Anexa 1 Raportul de schimb (paritatea). După un timp de la realizarea operaţiunii. fuziunea prin absorbţie în situaţia în care societatea absorbită deţine titluri în societatea absorbantă. Prima de fuziune . Aportul. a fost efectuat în beneficiul unei societăţi în comandită pe acţiuni. a beneficiilor şi a titlurilor de valoarea societăţii care a efectuat aportul. societatea beneficiară a aportului a încetat să distribuie dividende. În acelaşi timp. a majorării de capital social.

00 200.00 100.00 375. absorbanta [A] Soc.000.000.00 4. / actiune (7 / 4.000.00 1.750.00 400.[A] x 10) 12. absorbita [B] Indicatori Ipoteze initiale: 110 .00 800.000.000.00 125.) 4.000.00 1.00 300. Nr.2.00 0.1.250.00 300.750.00 200.000.00 400.00 281. Val. Raport de schimb (8[B] / 8[A]) 10.200.000. Nr.000.1.[B] x 9) 11.00 ● Fuziune prin absorbţie: societatea absorbantă deţine titluri la societatea absorbită Soc. Total Datorii 3.000.2) 7. Total Activ 2. Activ net contabil (1 .2. Majorare capital social (4.00 800.000.Ipoteze initiale: 1.00 3. Prima de fuziune (7-11) 93.00 75. Capital Social (4.00 3/4 93. Capitaluri Proprii 4. Aport net (7 + 6) 8.00 1.00 125.1) 9.1. actiuni de emis (4. Ctb.2.000. Val.00 800.000. nominala Inventariere & Evaluare: 5. Plus Evaluare Rezultate: 6.000. actiuni 4. x 4.000.

[A] x 13) 16. Plus Evaluare Rezultate: 7.2.1) 11.00 144.900.500. Majorare capital social (4.000. actiuni 5. Nr. Capital Social (4. [A] / 4.2. actiuni 4. Nr. [B]) 5.00 128. Aport net (7 + 6 + 8) 10.00 143.00 0. Nr.000.1.500.00 313. Detinere [A] la [B] = % [5.000. x 4.2) 8. [A])) 9.000.100. nominala 5.00 60.1. Raport de schimb (10[B] / 10[A]) 12.1.00 24.00 95. Nr.20 15.[A] x (10[B] .1.000. / actiune (9 / 4.1.1.00 11.00 2.5.000.000. Cost achizitie Inventariere & Evaluare: 6.[B] x 11) 13.00 10.00 1.2. actiuni de emis teoretic (4.00 72.2.1.000.00 143. Plus Detinere (5.000. Total Activ 2. Activ net contabil (1 .00 59.5)) 14.000.10 70. Capitaluri Proprii 4. actiuni anulate (12 x 5) 15. Nr.100.00% 9.00 111 .00 900.00 102. Ctb.00 1. Val. actiuni emise efectiv (12 x (100% .2. Val.200.000.000.00 1.00 2. Total Datorii 3.00 102.) 4.100.00 80.000.80 7/6 126.00 184.5) 15) 456.60 286.1.000. Prima de fuziune (9[B] x (100% .

112 .

000.1.1.000.000. actiuni 4.00 1.00 203.000. Capital Social (4.000.● Fuziune prin absorbţie: societatea absorbită deţine titluri la societatea absorbantă Indicatori Ipoteze initiale: 1.00 -19.00 24. Nr. Ctb.00 90.00 416. absorbanta [A] Soc.000. Plus Detinere (5.2. [A]) 5. [B] / 4.00 75.000.2.00 2.000. Nr. Capitaluri Proprii 4.[B] x 11) 13.00 1.000.000. Raport de schimb (10[B] / 10[A]) 12.2.00 200. Total Datorii 3.000. Cost achizitie Inventariere & Evaluare: 6.000.00 80.00% 8.00 216. Detinere [B] la [A] = % [5.[B] x (10[A] . actiuni 5.000.00 136. [B])) 9.70 293.2. Plus Evaluare Rezultate: 7.000. Prima de fuziune (9[B] .00 60. x 4.) 4.00 51. Nr.50 3/5 30.2.13) 200.000.000.1. Activ net contabil (1 .[A] x 12) 14.00 50.000.00 1.50 200.00 10.1. Total Activ 2.00 4. Val.00 0. Majorare capital social (4. / actiune (9 / 4.1) 11.2) 8.1.000.00 90. actiuni de emis (4. nominala 5.1. absorbita [B] 113 . Val.000.5. Aport net (7 + 6 + 8) 10.20 Soc.00 2.000.2.

00 0 362.000. Total Activ 388. Capitaluri Proprii 144.0 8.000.00 0 160.000.) 9.000. In contul aportului net [A] (8[A] / 160.000.000. Plus Evaluare Rezultate: 272.00 100.000. Indicatori absorbanta [A] Ipoteze initiale: 640.) 4. nominala soc. absorbita [B] Soc.000.2) 144.0 2.0 3. Val. nominala 5. Nr.000.000.000. Activ net contabil (1 .0 1.0 0 0. nou-infiintata Inventariere & Evaluare: 6.1.00 1.0 7. Aport net ( 6 + 7) 9.1.000. actiuni de emis (9. x 4.00 0 261.00 0 272.000.50 2. actiuni 4.000.00 100. Val.000.00 0 368.0 4.00 80. Capital Social (4.000.1. + 9.2.00 Soc.00 0 320.1.2.2. Nr. Total Datorii 244.000.000.00 90.● Fuziune prin contopire Soc. nouinfiintata [C] 114 .00 16.

5[C]) 9. respectiv la 4. 115 ..3. el rezumându-se în principiu la o combinaţie între studiile de caz tratate la 4. In contul aportului net [B] (8[B] / 5[C]) 181..00 Observaţie: cazul fuziunii prin absorbţie între societăţi ce deţin participaţii reciporce nu a fost tratat.2.2.000.

În contabilitatea societăţii absorbite scăderea din evidenţă a elementelor de activ transferate către societatea absorbantă (la  nivelul costului istoric): 6583 / Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital = % Grupa 20 Imobilizări corporale Grupa 21 Imobilizări necorporale Grupa 23 Imobilizări în curs .  evidenţierea valorii activului transferat: 461 / Debitori diverşi = 7583 / Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital  închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli: 7583 / Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 116 = 121 / Profit sau pierdere ...1.Anexa 2 Tratamentul contabil al operaţiunilor 5. Grupa 41 Clienţi şi conturi asimilate ... Grupa 30 Stocuri ...

...... Grupa 40 Furnizori şi conturi asimilate .= 121 / Profit sau pierdere 6583 / Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital  transferul elementelor de datorii şi capitaluri proprii: % Grupa 10 Capital şi rezerve Grupa 11 Rezultatul reportat Grupa 12 Rezultatul exerciţiului . Grupa 45 Grup şi conturi asimilate . = 456 / Decontări cu acţionarii privind capitalul  regularizarea conturilor: 456 / Decontări cu acţionarii privind capitalul = 461 / Debitori diverşi În contabilitatea societăţii absorbante înregistrarea majorării capitalului social şi a primei de fuziune: 456 / Decontări cu acţionarii privind capitalul = % 1012 Capital subscris vărsat  117 .

Grupa 41 Clienţi şi conturi asimilate ..1042* Prime de fuziune * În cadrul contului 1042 se vor evidenţia analitice distincte cu sumele reprezentând rezerva legală şi alte rezerve formate din facilităţi fiscale (practic rezerve constituite din profitul brut – anterior deduse)  preluarea elementelor de activ de la societatea absorbita: % Grupa 20 Imobilizări corporale Grupa 21 Imobilizări necorporale Grupa 23 Imobilizări în curs .. Grupa 30 Stocuri .  preluarea elementelor de pasiv (de natura datoriilor) de la societatea absorbita: 456 / Decontări cu acţionarii privind capitalul = % Grupa 40 Furnizori şi conturi asimilate . Grupa 45 Grup şi conturi asimilate .........  reconstituirea rezervelor legale şi a altor rezerve reprezentând facilităţi (alte elemente de = 456 / Decontări cu acţionarii privind capitalul capital propriu): 118 .

provizioanelor anterior deduse etc. „Z” S.C. Referitor la tratamentul fiscal al operaţiunilor.1042 / Prime de fuziune 1042 / Prime de fuziune = = 1061 / Rezerve legale 1068 / Alte rezerve Observaţie: în cazul în care prima de fuziune nu acoperă rezerva legală şi rezerva reprezentând facilităţi. prezentele analize şi recomandări se completează cu prevederile Codului fiscal – în special în ceea ce priveşte tratamentul rezervelor.L. Anexa 3 Proiect de divizare parţială DIVIZARE PARŢIALĂ A S. 119 . rezervelor din reevaluare.R.. iar diferenţa până la nivelul rezervei respective se impozitează. transferul se va face în limita primei de fuziune.

corespunzător unui număr de 120 . eventual. (2) din Legea nr.1. eventual.” Legea nr. în schimbul repartizării.. este constituită ca societate cu raspundere limitată. Descrierea societăţii S.ramură de activitate – totalitatea activului şi pasivului unei diviziuni dintr-o societate care. mai multor societăţi nou-constituite. după ce este dizolvată fără a intra în lichidare. b) o societate. adică o entitate capabilă să funcţioneze prin propriile mijloace. astfel: „3.L cu sediul în localitatea Braşov.R. către una sau mai multe societăţi existente ori nou-înfiinţate.. constituie o activitate independentă. al unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a acţiunilor astfel repartizate. după ce este dizolvată fără a intra în lichidare. una sau mai multe ramuri de activitate.2. lăsând cel puţin o ramură de activitate în compania cedentă . 31/1990 privind societăţile comerciale: „(2)Divizarea este operaţiunea prin care: a) o societate. .. în schimbul repartizării către acţionarii societăţii divizate de acţiuni la societăţile beneficiare şi. 11. fără a fi dizolvată. având un capital social subscris şi vărsat de 2000 RON. transferă mai multor societăţi totalitatea patrimoniului său. de acţiuni la societăţile nou-constituite şi. „Z” S.. al unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a acţiunilor astfel repartizate.1.” 1.. transferă mai multor societăţi totalitatea patrimoniului său. 238 alin.divizare parţială – operaţiunea prin care o societate transferă. 571/2003 privind codul fiscal vine şi delimitează mai clar condiţiile în care poate avea loc un proces de divizare parţială.C. din punct de vedere organizatoric. către acţionarii societăţii divizate. Fundamentarea procesului de divizare parţială 1. Cadrul legal Conform dispoziţiilor art. definind procesul în art 271 alin (3) punctul 3.

3. echilibrul dintre asociaţi. De găsit soluţia care asigură: • • • rambursarea creditului.B: aport la capital: 1000 RON. cota de participare la beneficii şi pierderi: 50%.R.D: aport la capital: 1000 RON. cota de participare la beneficii şi pierderi: 50%. În astfel de posibile 121 . S. 1. Societatea a achiziţionat în anul 2008 un teren forestier şi o păşune cu livadă. Corelativ obiectului principal de activitate.L.200 părţi sociale cu o valoare nominală de 10 RON fiecare.C. Această ipoteză presupune însă a aduce în joc alţi bani în plus faţă de cei deja investiţi. având în vedere sumele cu care deja CD a participat la finanţarea societăţii. Structura capitalului social de 2000 RON este următoarea:  A. „Z” S.L. obiectul principal de activitate al S. în localitatea F. O astfel de operaţiune ar avea în vedere. îl reprezintă cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii. în primul rând vânzarea de către asociatul AB a participării sale.C.R. cu sumele avansate sub formă de creditare de către unul din asociaţi (C. a dezvoltat şi activitatea de exploatare forestieră.  C. Totuşi trebuie avută în vedere şi posibilitatea vânzării participaţiei CD către AB. „Z” S. Propuneri: a) Achiziţia de către unul din investitori a participaţiei deţinute de către celălalt. Cazul specific În conformitate cu actul constitutiv actualizat. evident.D). cheltuieli minime (cu implementarea soluţiei).

L. b) Vânzarea părţilor sociale de către ambii asociaţi unui terţ interesat şi recuperarea tuturor sumelor investite. 122 . care au fost de asemenea achiziţionate din creditarea asociatului CD. regula ar trebui să fie aceea conform căreia dacă unul dintre asociaţi cere un anumit nivel de preţ.L. S. Pe activitatea din Braşov. cât şi cu costuri minime printr-o divizare (se evită cheltuielile notariale).R.C.R. 571/2003 privind codul fiscal. cea mai bună soluţie o reprezintă divizarea societăţii. activitatea de exploatare forestieră. cei 2 asociaţi rămân în proporţia iniţială (50%-50%). în schimbul creditului său. paza. care va avea ca şi asociat unic pe CD. c) Divizare parţială .C. iar celălalt refuză. etc).C. CD preia terenul forestier F.discuţii.R. Având în vedere că interesul societăţii nu este exploatarea forestieră. activele aferente activităţii de exploatare forestieră. adică preluarea de către CD. „Z” S.R. regenerarea pădurilor exploatate.L. dorindu-se separarea acestei ramuri de activitate faţă de restul societăţii. prin divizarea partială a S. asigurarea serviciilor de pază. Pentru desfăşurarea activităţii forestiere a fost necesară şi realizarea unor investiţii sub formă de utilaje şi stocuri. Asociaţii îşi fundamentează decizia prin faptul că activitatea de exploatare forestieră este greu de administrat (gestionarea resurselor implicate. doar a bunului creditat de el. „Z” S. suportând pierderile de funcţionare ale acesteia şi recuperându-şi astfel cea mai mare parte din creditare.L. documentaţii tehnice cadastrale şi topografice pentru efectuarea studiului geologic. Această operaţiune se poate face atât printr-o dare în plată a activelor de la F creditorului CD. şi constituirea unei societăţi noi S. inclusiv creditări ale asociaţilor. derulează ca şi activitate secundară – de sine stătătoare. Societatea a trebuit să efectueze cheltuieli cu conservarea. Această ipoteză nu este cea mai convenabilă în prezent (2009) datorită situaţiei nefavorabile de pe piaţa imobiliară. asociatul AB nedorind să se implice în această activitate. Societatea S. va rămâne doar cu activitatea principală (imobiliară) putând funcţiona prin propriile mijloace şi prin surse atrase. activele (imobile) şi pasivele (datorii) aferente ei fiind independente (chiar şi spaţial).C. „Z” S. în cazul în care el va cumpăra. Ramura de activitate „forestieră” îndeplineşte condiţiile menţionate în Legea nr. „Z Plus” S. Soluţia aleasă: În condiţiile deţinerii acestor active cu potenţial de exploatare. cel care a cerut o anumită sumă pentru a vinde nu poate refuza s-o plătească.

2. a fost chiar depăşit). Condiţiile procesului de divizare parţială 2. etc. proiectul de divizare parţială.. servicii notariale.C. 249 din Legea 31/1990 privind societăţile comerciale. documentele.. 2. în condiţiile dispoziţiilor legale în vigoare aplicabile. atât pentru achiziţia pădurii cât şi pentru conservarea ei.) pentru care a fost necesară finanţarea prin creditare din partea CD. sumele au fost avansate prin creditarea societăţii de către asociatul CD.2. „Z Plus” S. Partea a IV-a. asociaţii au convenit ca pentru compensarea valorică a contractelor de împrumut.C.Din momentul achiziţionării pădurii. cheltuieli care nu pot fi acoperite din fondurile proprii ale societăţii. etc. cu condiţia ca după realizarea divizării. Proiectul de divizare parţială a fost întocmit de către Administratorul S. iar societatea nu dispune de resursele necesare acoperirii acestor datorii. În această situaţie. divizarea va produce efecte de la data înmatriculării în Registrul Comerţului a noii societăţi. bunurile.L. prin contracte de creditare al căror termen de rambursare se apropie (pentru unele sume creditate. „Z” S. utilajele.L. această activitate a înregistrat cheltuieli substanţiale (cu serviciile aferente achiziţiei – impozite.R.C. însoţit cel putin de documentele 123 . să-i cedeze asociatului CD în calitate de creditor. Momentul divizării Potrivit art. – ramura de activitate „forestieră” – către o societate nou-înfiinţată S. „Z” S. societatea supusă procesului de divizare parţială continuându-şi activitatea.L. prin desprinderea / transferarea unei părţi a patrimoniului S. Modalitatea de divizare Procesul de divizare parţială va avea loc. asociaţii AB şi CD să ramână în SC „Z” SRL tot cu o cotă de 50 % fiecare din capitalul social. (activele şi pasivele) din punctul de lucru F. După avizarea de către judecătorul delegat de la Oficiul Registrului Comerţului şi publicarea în Monitorul Oficial. Pentru acoperirea acestor nevoi de finantare.1. însă cu diminuarea patrimoniului iniţial deţinut. cu asigurarea serviciilor de pază. cheltuieli salariale.R.R. prin operaţiunea de divizare parţială.

C.R. conform Anexei A 124 . „Z 2009” S. constând în 2 terenuri la valoare contabila de 3. divizarea făcându-se la valoarea activului net contabil. stabilite pe baza activului net contabil al S.000.L.Evaluarea activelor şi pasivelor S. o Disponibil în banca în suma de 60.000 RON.06. nu este necesară realizarea unei evaluări a patrimoniului societăţii supuse divizării de către un evaluator autorizat. corespunzător condiţiilor valabile la data de 30. 31/1990 privind societăţile comerciale.. va fi prezentat spre aprobare Adunării Generale Extraordinare a Asociaţilor S. Active circulante.Active şi pasive transferate către S. constand în: o Materiale consumabile şi obiecte de inventar în suma de 3.000 RON. „Z” S. în sumă de 20.000 RON situate în localitatea F şi utilaje în valoare de 50.C. inclusiv cotă parte din capitalul social.R.000 RON. 2. 244 din Legea nr.L. ca urmare a unui avans acordat. conform Anexei A o Creanţe: asupra furnizorilor.L. conform Anexei A o Disponibil în caserie în suma de 7. va prelua următoarele active şi pasive.1. „Z Plus” S. S. conform Anexei A. 2. conform Anexei A. Întrucât asociaţii au căzut de comun acord cu condiţiile divizării.000 RON.000 RON.C. după cum urmează: Active imobilizate. „Z” S.R.000 RON (net).R.L. Această divizare va presupune ca să se să transfere în noua societate toate activele şi pasivele ce ţin de activitatea forestieră.menţionate la art.C.R.2009: 1) • • TOTAL ACTIV în valoare de 3.2.000 RON.C.000 RON şi cotă parte din TVA de recuperat aferentă achiziţiilor făcute pentru activitatea forestieră desfăşurată în localitatea F.L. în valoare de 40.360. creanţe asupra clienţilor în sumă de 180.2.2. „Z” S.

000 RON.000 RON.000 RON.plati pentru Braşov (facturi de la furnizori. etc) . iar obiectele de inventar. aflate în sold.000 RON. facturiere.800 RON. creanţa rămănând de 20. dobanzi bancare. conform Anexei B ce prezintă situaţia datoriilor aferente activelor transferate. pe tipuri de creditori (asociaţi. salarii. Datoriile cuprind: 125 .„Materialele consumabile” cuprind registre. incasare clienti. Rezultatul (pierdere): . TVA de recuperat s-a stabilit pornind de la cota parte din TVA deductibilă şi colectată care a fost aferentă activităţii de exploatare forestieră. etc)  disponibil F = incasari F (din creditare.000 RON din care s-a incasat o parte si anume 20. în valoare netă de 20.000.plati pentru F (facturi de la furnizori. etc) . Din suma totală a creanţei. dobanzi bancare.800 RON.589. după cum urmează: Datorii în sumă totală de 3. comisioane bancare.230. incasare clienti.000 RON.000 RON. contributii. furnizori).000 RON. • Capitaluri proprii în sumă totală de -229. avize pentru material lemnos achiziţionate pentru activitatea forestieră desfăşurată în localitatea F. furnizorul a restiuit o parte din avans 10. identificată de pe fiecare factură în parte. stat. impozite teren si casa. Creanţa faţă de furnizori. din care: Capital social: 200 RON.000 RON este aferentă unui avans acordat unui furnizor („avans prestări servicii”) în legătură cu activitatea forestieră din localitatea F. etc) 2) • TOTAL PASIV în valoare de 5. angajaţi. Disponibilităţile din banca si caserie s-au calculat prin diferenţă între incasările şi plăţile împărţite pe cele 2 destinaţii:  disponibil Braşov = incasari Braşov (din creditare. rămănând un sold de 180. comisioane bancare. de 30. sunt specifice activităţii de exploatare forestieră. Creanţa faţă de client initial in valoare de 200.

după divizare: a) Structura capitalului social al S. „Z Plus” S. Avand in vedere ca cei doi asociati detin procente egale din capitalul social. de 200 RON. 2.900 RON. Astfel. divizarea se face fără primă de divizare. În condiţiile în care tranferul de capital propriu se face către o societate nou-înfiinţată.L. CD.481. în valoare de 50. pentru serviciile achiziţionate de la furnizorul Romsilva. Din totalul creditării din partea dlui CD (de 4.C. suma aferentă activităţii forestiere desfăşurate în localitatea F este de 3.3.500 RON. Rezultatul financiar care se transferă este format din rezultatul reportat al anului 2008 (pierdere în valoare de 150. raportate la creditările făcute de cei doi asociaţi. care a fost împărţită între activitatea imobiliară desfăşurată în localitatea Braşov şi activitatea forestieră desfăşurată în localitatea F.000 RON).000 RON) şi rezultatul curent al exerciţiului 2009 (pierdere în valoare de 80.R. care este aferentă activităţii forestiere desfăşurate în localitatea F şi care va fi transferată în noua societate. Capitalul social transferat. sume care au fost stabilite prin repartizarea cheltuielilor şi veniturilor între cele 2 destinaţii: activitatea imobiliară desfăşurată în localitatea Braşov şi activitatea forestieră desfăşurată în localitatea F. au fost avute în vedere plăţile realizate. constând în creditarea din partea acestuia.950 RON). pentru activitatea forestieră desfăşurată în localitatea F b) datorii faţă de angajaţi.2. Structura capitalului social al celor 2 societăţi. Pentru determinarea părţii din creditarea dlui.314. creditarea aferenta activitătii forestiere s-a calculat prin diferentă între total creditare din partea dlui CD şi creditarea aferenta Braşov din partea dlui AB. 126 . în valoare de 59. prin divizare este cel minim pentru infiintarea unei S.R.000 RON. care cuprind salariile neplătite ale angajaţilor şi contribuţiile aferente acestora c) datorii faţă de asociat (CD).050 RON).a) datorii fata de furnizori..L. creditarea pentru Braşov a dlui CD s-a considerat a fi la nivelul creditarii facute de dl AB (833.

R.000 RON.800 RON.00% din capitalul societăţii nou constituite.L.C. CD va deţine 100.C. „Z” S..C.C. cota de participare la beneficii şi pierderi: 44.R. cota de participare la beneficii şi pierderi: 100.R. : aport la capital: 200 RON. să rămână nemodificat în urma procesului de divizare parţială. Raportul de schimb va fi 1:1. printr-o reducere de 200 RON (adică anularea a 20 părţi sociale la o valoare nominală de 10 RON).55 %.C. de la un capital social iniţial de 2. În urma procesului de divizare parţială. se va reduce corespunzător capitalului social (transferat) al S.C.L.L. cu 200 RON să se facă concomitent cu divizarea.R.R. urmează a fi anulată câte 1 parte socială a S. astfel încât. CD: aport la capital: 800 RON. „Z” S.45 %. „Z” S. ci doar ulterior.D. după divizarea parţială se va reduce corespunzător. „Z” S.L. „Z” S. „Z” S. 127 .00%.C.L. era de 50 %. cota de participare la beneficii şi pierderi: 55. „Z Plus” S.R. după divizare de 1. ajungem la un capital social al S.Structura capitalului social de 200 RON: Dl C.C.L.R. adică pentru fiecare parte socială a S. structurat după cum urmează: AB: aport la capital: 1000 RON. după divizare. Cota de participare a dlui CD în S.L.R. cu o valoare nominală de 10 RON.L. b) Structura capitalului social al S. cu o valoare nominală de 10 RON.L. „Z Plus” S. astfel încât capitalul social deţinut de către celălalt asociat al S.R.C. Nota: Desi s-a convenit ca după divizare cei doi asociaţi să rămână în SC „Z” SRL fiecare cu câte 50%. capitalul social al S. Registrul Comerţului nu a acceptat ca mărirea de capital din partea dlui CD. Astfel. în condiţiile în care cota de participare înainte de divizarea parţială a CD în S. „Z” S. Divizarea va fi asimetrică.

C. crt. „Z Plus” S. majorarea de capital social din partea dlui C D nu se poate realiza concomitent cu divizarea societăţii. S. Cu ocazia divizării. astfel că înregistrarea acesteia se va face la o dată ulterioară. „Z” S. îşi va continua existenţa. iar S. Efectele divizării Ca şi efect al procesului de divizare parţială.R.C. însă cu un capital social diminuat şi numai cu o parte a patrimoniului iniţial deţinut.R. partea a IV-a există o perioadă de opoziţie din partea celorlalţi asociaţi.L. de 128 . în 3 judecătorul - Monitorul Oficial.1. el rămănând astfel asociat şi în vechea societate alături de AB şi asociat unic în societatea nou constituită cu ocazia divizării. 1. va prelua activele şi pasivele aferente ramurii de activitate „forestiere”.C.L. va fi necesară realizarea unei majorări de capital social din partea dlui CD. 3. Documente necesare pentru înregistrarea divizării Nr. Document Hotărâre AGA de principiu Proiectul de divizare parţială a societăţii SC „Z” SRL - Explicaţii prin care se hotărăşte iniţierea procesului de divizare întocmit exemplare se depune la ONRC după ce este se vizat publică de în delegat. numirea acestuia în noua funcţie putându-se realiza o data cu aprobarea divizării. de la Momentul divizăriii. de către administratorul SC „Z” SRL. 2.L.R. dl BR.3. asociaţii au hotărât şi numirea unui nou administrator pentru SC „Z” SRL. prin hotărâre AGA. creditori. „Z” S. Întrucât asociaţii au hotărât ca după divizare. La Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. să ramână egale. procentele deţinute de aceştia în capitalul social al S.

62 din L 31/1990) 3.800 RON societate nou constituită prin transferul unui cap soc de 200 RON pentru reechilibrarea procentelor deţinute în capitalul social al SC „Z” SRL de cei 2 asociaţi pentru cuprinderea majorării capitalului social (revenirea la cap soc iniţial de 2. Cerere de renunţare la expertul evaluator 4.000 RON) privind legalitatea desfăşurării activităţilor declarate care se publică în Monitorul Oficial pentru finalizarea transferului activelor. 8. 10. Act constitutiv actualizat al SC „Z” SRL 12. 7. Hotărâre AGA de numire a noului administrator Declaraţie din partea noului administrator Împuternicire cuprinde bilanţuri contabile înainte şi după divizare în cazul în care asociaţii au căzut de comun acord să nu beneficieze de o expertiză în evaluarea bunurilor prin care asociaţii îşi exprimă acordul în ceea ce priveşte modalitatea de realizare a procesului de divizare parţială pentru numirea noului administrator în vechea societate pentru numirea noului administrator în vechea societate pentru persoana desemnată să realizeze toate formalităţile legale cu capital social diminuat ca urmare a divizării. la un nivel de 1. 14. Declaraţie pe proprie răspundere (declaraţia de conformitate) Situaţia financiară de divizare Protocol de predare-primire (proces-verbal primire) de predare- . 13.30 de zile de la data publicării în MO (art. 9. datoriilor şi capitalurilor proprii de pe SC „Z” SRL pe noua societate SC „Z Plus” SRL (pt înregistrarea în Cartea Funciară a terenurilor transferate) serveşte ca document justificativ pentru 129 Act constitutiv actualizat al SC „Z” SRL Act constitutiv al SC „Z Plus” SRL Hotărâre AGA de majorare a cap social al SC „Z” SRL 11. Hotărâre AGA de aprobare a divizării parţiale 5. 6.

din care. datorii şi capitaluri proprii apărute în acest interval de timp. întrucât societatea a înregistrat pierdere în anii 2005-2008 şi în primele două trimestre din anul 2009 (neavând nici profit reportat). etc.3. părţile sociale corespunzătoare capitalului social subscris vor da dreptul la dividende numai după data la care divizarea îşi produce integral efectele potrivit Legii nr. ca urmare a desfăşurării activităţii. să fie repartizate conform celor 2 destinaţii.000 RON.2.. din care aferentă activităţii imobiliare: 50. va hotărî în acest sens. utilizând aceleaşi principii cu cele prezentate în prezentul proiect de divizare. În situaţia de faţă nu se pune problema dividendelor. CD. astfel: pierdere reportată în valoare totala de 200. documentelor.preluarea terenurilor. 3. utilajelor.000 RON şi aferentă activităţii forestiere: 150.R.L. iar asociatul unic al S.000 RON şi aferentă activităţii forestiere: 80. 3. Pierderea se împarte între cele 2 activităţi: cea imobiliară (desfăşurată în Braşov) şi cea forestieră (desfăşurată în localitatea F). aferentă activităţii imobiliare: 20.000 RON. Orice alte date care prezintă interes pentru divizare Asociaţii au decis că toate schimbările ce vor interveni între data întocmirii proiectului de divizare şi data aprobării şi înregistrării divizării. obiectelor de inventar.C. autorizaţiilor. se vor repartiza şi elementele de active. 130 .000 RON şi pierdere curentă totală în valoare de 100. 31/1990 privind societăţile comerciale şi numai dacă societatea va înregistra profit. dosarelor de personal. „Z Plus” S. şi anume: activitatea imobiliară desfăşurată în localitatea Braşov şi activitatea de exploatare forestieră desfăşurată în localitatea F.000 RON. Dreptul la dividende şi alte drepturi speciale acordate În urma divizării. Astfel.

dosarele de personal. etc. utilaje. documentele referitoare la activitatea de exploatare. capitaluri. disponibil bancar cu specificarea clară a denumirii fiecărei banci. 131 . autorizaţii pentru desfăşurarea activităţii de exploatare forestieră. inclusiv state de plată si declaraţii. datorii. materiale consumabile şi obiecte de inventar care au fost date în consum.Finalizarea divizării va consta în întocmirea unui protocol de predare-primire (procesverbal de predare-primire) care va detalia toate bunurile ce urmează a se transfera către noua societate SC „Z Plus” SRL: terenuri cu toate datele lor de identificare pentru înregistrarea lor în CF pe numele noii societăţi.

000.00 10.00 30.00 4.00 180.000.0 0 val neta = val de intrare .00 50.00 10. fact … plata N P 4424 TVA de recuperat 20.00 1.0 0 1.00 500.00 .00 132 balanta 303 obiecte de inventar acumulator… clupa forestiera… freza maschio+plug… 4092 furnizori debitori avans prest serv restituire avans 4111 clienti N P.000.000.000.000.000.00 1.06.000.000.050.000.000.00 500.000.00 10.597.000.00 20.2009 4.000.000.00 Brasov 0.00 0.000.0 0 Brasov 1.00 1.000.06.000.000.0 0 2.00 0.00 50.000.Modul de calcul al activelor şi pasivelor transferate către noua societate ANEXA A .00 50.000.000.000.000.000.2009 3.000.00 -10.000.000.000.00 0.00 200.00 597.000.00 F 3.000.500.000.00 597.00 180.00 -20.00 5.0 3.00 0 F 3.647.000.000.00 0.500.00 25.000.SITUATIA ACTIVELOR IMOBILIZATE SI CIRCULANTE Cont balanta 2111 terenuri teren cu casa Brasov teren forestier F pasune cu livada F 2121 cladiri casa Brasov 2133 mijloace transport (utilaje) valoare neta autotractor IVECO+semiremorca tractor Messey+platforma+tractor incarcator frontal casse autocamion Mercedes Benz TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE Denumire Total 30.amortizare cumulata pana la acea data Cont Denumire Total 30.000.00 40.00 597.

000.000.00 500.000.000.360.640.000.00 150.00 1.00 50.00 0.000.00 100.000.00 1.00 Brasov 40.00 0.000.000.000.000.00 5.000.00 Brasov 1.000.06.00 3.000.2009 100.000.2009 TVA deductibila Rulaj 4427 .0 0 30.06.00 -10.00 0.500.00 310.000.00 80.00 20.000.000.00 -500.00 F 59.00 -298.00 1.00 50.000.00 0.00 6.000.00 50.000.00 -9.00 50.00 20.500.000.2008 TVA deductibila Rulaj 4427 .00 60.000.00 10.000.00 30.000.000.00 180.000.000.00 0.3 25.0 0 50.00 10.00 F 200.2008 TVA colectata Rulaj 4426 .000.500.200.00 0.00 50.2 4311.00 43.000.00 Total 30.000.000.1 4311.2009 TVA colectata 512 conturi banci 5311 casa TOTAL ACTIVE CIRCULANTE TOTAL ACTIVE 90.000.800.00 ANEXA B .000.00 balanta 1012 capital social 117 pierdere 2008 TOTAL CHELTUIELI 2008 TOTAL VENITURI 2008 121 pierdere 2009 TOTAL CHELTUIELI 2009 TOTAL VENITURI 2009 TOTAL CAPITALURI PROPRII Cont Denumire balanta 401 furnizori neachitati Uzina Mecanica SA .00 250.000.000.000.00 70.00 6.00 200.00 0.000.00 133 .2009 2.00 3.000.00 7.000.00 200.00 200.00 80.00 353.000.800.000.00 100.000.00 500.Rulaj 4426 .00 100.00 0.00 -68.00 -229.SITUATIA CAPITALURILOR PROPRII SI DATORIILOR Cont Denumire Total 30.000.00 50.(dispozitiv de marcat) romsilva F fact platit romsilva cab avocat facturi platit cab avocat salarii contributii CAS angajator contribuii accidente munca contributii concedii si indemnizatii 421 4311.000.00 20.00 25.000.000.

666.00 300.00 1.400.00 500.360.900.00 ANEXA C .SITUATIA UTILIZARII CREDITARILOR PT BRASOV PLATI PENTRU BRASOV pana la 30.00 120.00 100.050.000.00 0.000.00 300.000.050.0 0 1.000.00 3.000.481.000.2 4372 444 447.000.00 6.000.708.00 500.00 4.2009 PRIN BANCA Plata notar pt F Taxa cumparare teren Brasov Plata notar pt F Onorariu ctr vanz-cump -notar Fact serv furnizor Impozit teren Brasov Fact Cab avocat Fact serv consultanta Taxa ANCPI 202.00 0.00 0.481.00 TOTAL PASIVE 3.000.00 1.00 500.00 0.298.00 8.00 0.4312 4313 4314 4371.00 3.100.589.000.0 0 833.3 contributii CAS angajati contributii CASS angajator contributii CASS angajati contributii Somaj angajator contributii fond garantare contributii Somaj angajati contributii impoz salar contributii ITM impozit teren Brasov impozit cladire Brasov 4551 creditare asociati AB CD TOTAL DATORII 3.0 0 0.000.0 0 5.000.200.900.00 1.00 500.00 650.06.1 4371.00 5.000.800.640.050.00 207.000.000.00 600.00 833.00 350.00 2.000.0 0 3.00 4.2 446.00 0.00 100.00 2.00 8.00 0.1 446.500.950.00 134 .00 1.800.00 0.148.314.0 0 833.00 500.00 0.00 3.000.500.000.0 0 5.00 0.00 3.000.00 1.00 600.900.00 1.

100.00 3.000.00 833.00 18.00 33.584.200.666.00 500.stampila ONRC certif constat BNP Chitanta Primaria Brasov pt taxa timbru fiscal Plata impozit teren Brasov Plata impozit cladire Brasov TOTAL TOTAL PLATI PT Brasov Creditare totala pana la 30.00 753.00 2.00 1.00 3.00 400.00 2.00 1.00 0.800.600.000.00 100.00 735.Fact cab avocat Majorare impozit cladire Brasov Impozit cladire Brasov Impozit teren Brasov Majorare impozit teren Brasov TOTAL PRIN CASERIE ONRC BNP Imprimate DGFP Brasov -reg unic ONRC -dep bilant Gall print .250.00 1.00 2.00 12.00 97.06.000.100.100.00 300.050.000.00 9.00 48.850.633.00 833.633.00 7.000.000.00 700.050.000.00 C D 135 .00 1.000.00 79.00 5.000.2009 pt Brasov A B prin banca prin casa Total prin banca prin casa Total incas creditare Brasov incas Brasov alte surse plati Brasov (prin banca si casa) disponibil ramas in Brasov (banca + casa) 23.000.000.500.500.

.] Societatea Comercială [B] S...A.C.].. Atribut fiscal [..]. [.].] din data de [..]. Cod de identificare fiscală [. [. nr.A..Anexa 4 Model proiect de fuziune prin absorbţie PROIECT DE FUZIUNE PRIN ABSORBŢIE A SOCIETĂŢILOR Societatea Comercială [A] S. înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul [.A... [A] S.].] sub numărul [....] sub numărul [.].]. [... S. – Jud..A nr. 2...] din data de [. Atribut fiscal [.]..C.] [data proiectului de fuziune] Acest PROIECT DE FUZIUNE a fost redactat la data de [data proiectului de fuziune] de către: 1.A.. cu sediul în [. – Jud.C.... În temeiul dispoziţiilor: 136 ..... [B] S... Cod de identificare fiscală [.... [A] S. cu sediul în [...A. Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor S.]. [B] S. [. S.. înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul [.].C. Având în vedere: (i) (ii) Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor S.

republicată în Monitorul Oficial nr.03.C. 22/2003 cu modificările şi completările ulterioare. După avizarea de către judecătorul delegat de la Oficiul Registrului Comerţului şi publicarea în Monitorul Oficial. 297/2004 privind piaţa de capital. modificată prin Legea nr. Ordonanţei de Urgenţă nr.A.2004.A. fuziunea prin absorbţie a S. republicată şi modificată prin Legea nr. Actionarii fiecareia dintre societăţile implicate în fuziune au hotărât şi aprobat. numit în cele ce urmează Ordinul nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. 259/2007. Ordinului Ministrului Finanţelor Publice nr. 571/29.06. Codului Muncii. 927/2003 cu modificările şi completările ulterioare. în calitate de societate absorbita. Partea I nr. [A] S. Partea a IV-a. publicată în Monitorul Oficial. cu modificările şi completările ulterioare. divizare.(i) (ii) (iii) Legii nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar. 82/2007.2006 privind emitenţii şi operaţiunile cu valori mobiliare. de principiu. (iv) (v) (vi) (vii) (viii) Legii nr. 1376/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind reflectarea în contabilitate a principalelor operaţiuni de fuziune.2004 Regulamentul nr. 1012/03. [B] S. Legii contabilităţii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal. Partea I nr. proiectul de fuziune va fi prezentat Adunărilor Generale Extraordinare ale societăţilor implicate în fuziune spre aprobare. în calitate de societate absorbantă şi au mandatat administratorii cu întocmirea prezentului proiect de fuziune. 441/2006 şi Ordonanţa de Urgenţă nr. dizolvare şi lichidare a societăţilor comerciale.11. publicat în Monitorul Oficial. publicată în Monitorul Oficial. Partea I nr.. de către S. Legii nr. precum şi retragerea sau excluderea unor asociaţi din cadrul societăţilor comerciale şi tratamentul fiscal al acestora. 1/09.C. 1376/2004. Fundamentarea fuziunii 137 . 82/1991.

având contractată întreaga capacitate de producţie. rezultând o depasire a capacităţii proprii de producţie de cca. Societatea comercială [B] deţine o bază de reparaţii navale. 25%. 138 . iar coordonarea şi administrarea întregii afaceri vor fi uşurate. Prin fuziune se urmăreste punerea în valoare a punctelor tari de care beneficiază cele 2 societăţi comerciale. cu implicaţii asupra profitabilităţii societăţii. Pentru a face faţă acestor solicitari. experienţa şi cunostinţele dobândite prin modernizarea proprie care a avut loc în ultimii ani. structura administrativă va fi simplificată. [A] a recurs în ultimii ani la o serie de colaborări ce constau în realizarea unor parţi ale corpului de navă de către firme specializate în prelucrarea metalului. ceea ce va conduce la majorarea surselor proprii de finanţare a investiţiilor absolut necesare pentru modernizarea bazei materiale. de directori executivi şi reducerea personalului administrativ. în special pentru repararea propriilor nave şi servicii pentru terţi.Societatea comercială [A] acţioneaza pe o piaţă concurenţială în continuă expansiune. prin reducerea numărului de administratori. care sunt ulterior asamblate în santier. iar în ceea ce priveşte [A]: piaţa deţinuta. rezultă în mod evident. Având în vedere cererea mare de construcţii de nave. existând cereri înregistrate ce depasesc de 3-4 ori capacitatea proprie. Ca rezultat. 60 km. Prin reducerea costurilor administrative se întelege reducerea costurilor privind managementul. Aceasta alternativă este limitată însa la capacitatea zonei de asamblare şi a calei de lansare la apă. situate geografic pe o rază de cca. Operaţiunea de fuziune va avea ca efect reducerea considerabilă a costurilor administrative şi operationale. dotată cu o cală de construcţie şi lansare de nave. puterea financiară. utilizată sub capacitate. calitatea forţei de muncă şi a managementului. respectiv poziţia geografică deosebită şi cala de lansare la apa detinută de către [B]. necesitatea găsirii altor soluţii care sa conducă la extinderea capacităţii de producţie.

657.5 lei fiecare.C. repartizate astfel pe acţionari: Acţionari X Y Z V TOTAL 1. S. termenele şi efectele fuziunii 1. [A] S.C.1.1. este de natură să asigure: (i) (ii) existenţa unei societăţi comerciale mai puternice şi mai eficiente din punct de vedere economic şi financiar. [B] S.419.500 8. înlăturându-se situaţia existentă când aceşti manageri sunt obligaţi să se ocupe de activitatea a doua societăţi diferite.2. Nr.În consecinţă. 1.000 859.. S.12855% 9.260 Procent din capital 49.A. în calitate de societate care participă la fuziunea prin aborbţie. spre conducerea unei singure societăţi. [A] S. aduce ca aport de capital un număr total de 8. care datorită fuziunii poate deveni mai dinamic.180 1.94395% 12. orientat spre viitor.1 Situatia acţionariatului şi a capitalului social 1.A.A.C. îmbunătăţirea managementului societăţii.92808% 100% 139 .1. S.328.657. de acţiuni 4.580 2. fuziunea prin absorbţie de catre [A] SA a [B] SA.99942% 27. Condiţiile.050.260 acţiuni în valoare de 2.

81377% 1.A. a S.C. De asemenea. 31/1990.A.18623% 100% 140 . urmand ca aceasta sa fie radiată din registrul comerţului unde este înmatriculată.830 acţiuni în valoare de 2. moment la care existenţa separată a societăţii absorbite va înceta. S.A..830 Procent din capital 98. [B] S. de acţiuni 7.C.2 Modalitatea de fuzionare Fuziunea se va realiza prin absorbţia de către S.A. în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.129 7. Ca urmare.(1) din Legea nr. aduce ca aport de capital un număr total de 7. 1.S. 1.. la Momentul realizării fuziunii. – societatea absorbită. 31/1990 şi transferă totalitatea patrimoniului său societăţii absorbante.701 93.C. Nr.850. [A] S. – societatea absorbantă. [B] S. în calitate de societate care participă la fuziunea prin absorbţie.3 Momentul realizării fuziunii Fuziunea se va produce la data înregistrări în Registrul Comertului a hotărârii ultimei adunări generale care a aprobat operaţiunea de fuziune.4 Efectele fuziunii Conform prezentului proiect de fuziune. va fuziona cu S. [A] S.C. aceasta este şi data de referinţă pentru care. societatea absorbită se dizolvă fără a intra în lichidare conform 238 alin.850. tranzacţiile societăţii absorbite sunt considerate din punct de vedere contabil ca apartinând societăţii absorbante.757.C.A. repartizate astfel pe acţionari : Acţionari X W TOTAL 1.5 lei fiecare. [B] S.

[A] S. intră în patrimoniul societăţii absorbante toate obligaţiile personale propter rem şi scriptae in rem ale societăţii absorbite..] în urma reevaluării este următoarea : . 1.A. la [. după cum urmează: Situaţia patrimonială a S.A. actul modificator al actului constitutiv precum şi actul constitutiv actualizat al societăţii absorbante vor trebui încheiate în formă autentică.Toate drepturile reale şi de creanţă. Transmisiunea are loc de drept prin simplul efect al fuziunii.. În mod corelativ... De acţiunile nou emise vor beneficia persoanele care au calitatea de actionar la data de înregistrare.6 Condiţiile fuziunii În urma fuziunii. acţionarii S. 141 . conform art.238 din Legea nr. după cum va fi stabilită de către adunarea generală extraordinară care aprobă proiectul de fuziune.] şi având în vedere corecţiile realizate în Rapoartele de evaluare întocmite cu această ocazie. 2. devin acţionari ai S. 1.] pentru cele două părţi.C. [B] S....C. 297/2004.A conform condiţiilor expuse în secţiunile urmatoare. de proprietate intelectuală şi industrială şi întregul fond de comerţ al societăţii absorbite vor trece asupra societăţii absorbante.5 Actele constitutive ale societăţii absorbante Având în vedere faptul că fuziunea implică şi modificarea actelor constitutive ale societăţilor participante.. Bilanţurile contabile de fuziune au fost întocmite pe baza balanţelor de verificare la data de [. [A] S.C. Situaţiile financiare de fuziune Bilanţurile contabile de fuziune Data bilantului contabil de fuziune este [.

[B] S. Conform valorilor din Raportul de evaluare şi din Situaţia patrimonială rezultă următoarele valori ale unei acţiuni S..0094 lei / acţiune = 3..586. Conform valorilor din Raportul de evaluare şi din Situaţia patrimonială rezultă urmatoarele valori ale unei acţiuni S. . la [.. [A] S.C.5.0094 lei / acţiune = 2.: • • • Valoarea nominală Valoarea unei acţiuni – conform Raportului de evaluare Valoarea unei acţiuni – conform Capitalurilor proprii = 3..660 Lei 142 .18.C.A.A.: • • • Valoarea nominală Valoarea unei acţiuni – conform Raportului de evaluare Valoarea unei acţiuni – conform Capitalurilor proprii = 8. S.C..: ..C..5428 lei / acţiune = 8. .aportează S. [A] S.C.A.5 lei / acţiune În urma efectuării fuziunii prin absorbţie rezultă următoarea reprezentare a situaţiei patrimoniale a S.5 lei / acţiune Situaţia patrimonială a S..A. [B] S.781 Lei .] în urma reevaluării este următoarea: .5428 lei / acţiune = 2.. [A] S. [B] S.A...409. întregul său activ constituit din : • • Active imobilizate Active curente ..C.A..

cu valoarea nominală de 2. S.A datoriile sale în sumă de 1.A.A.659 acţiuni ale S. [A] S. [B] S.765.914. [B] S. [A] S.148 lei.850.765.• Cheltuieli în avans . Fuziunea se face cu transmiterea integrală a patrimoniului societăţii absorbite către societatea absorbantă. cu valoare nominală de 2.489 Lei. 4.C.A.C.067.5 lei. s-a realizat prin înmultirea numărului de acţiuni noi care vor fi emise de către aceasta cu valoarea nominală a unei acţiuni de la această societate. Majorarea capitalului social la S. [B] S. [A] S. în vederea efectuării fuziunii prin absorbţie şi se va proceda la majorarea capitalului său cu suma de 6. [A] S. Conversia şi schimbul de acţiuni Cele 2.C.662 Lei De asemenea.A este de 23. 3. [A] S. în baza unui Proces verbal întocmit de către reprezentanţii celor doua societăţi cu aceasta ocazie. valori determinate prin împartirea Capitalurilor proprii la numărul de acţiuni apartinând fiecarei societăţi. Numărul de acţiuni nou emise a fost determinat prin înmultirea numărului de acţiuni ale societăţii absorbite cu raportul de schimb. cu toate drepturile şi obligaţiile pe care le are la data fuziunii.C. Raportul de schimb Pentru determinarea raportului de schimb au fost prezentate valorile acţiunilor deţinute la nivelul celor doua societăţi implicate în fuziunea prin absorbţie.A.C..659 acţiuni noi cu valoare nominală de 2.C. către S.5 lei.C. respectiv vor fi transformate cele 7. aportează S.A. Raportul de schimb a fost stabilit la aproximativ 3/8 (0. Raportul de schimb a fost determinat prin raportarea valorii unei acţiuni determinate în urma evaluării societăţii absorbite la valoarea unei acţiuni rezultate în urma evaluării societăţii absorbante.C.3522). În aceste condiţii aportul net al S.5 lei în 2.1.A. vor fi emise de către S.613 Lei. 143 .830 acţiuni ale S.437.626.

192046% 7.A. şi valoarea nominală a acţiunilor de emis la S.432 1. Prima de fuziune Cuantumul primei de fuziune este de 8.919 Procent din capital 61.C. potrivit Legii nr.862. Drepturile care se acorda acţionarilor Acţionarilor din societăţile participante la fuziune nu li se acordă drepturi speciale.061. împărţit în 11.500 2. 144 .919 acţiuni în valoare de 2.557. iar adunarea generală va hotărî în acest sens.419.C.298 lei.5 lei fiecare.422.422. Dreptul la dividende În urma fuziunii.807 11.180 32. 6.A. [B] S.843 lei şi este determinat ca diferenţă între valoarea determinată în urma evaluării acţiunilor S.5.178299% 0. va avea după fuziunea prin absorbţie un capital social de 28. [A] S. de acţiuni 7.C. acţiunile corespunzatoare capitalului social subscris vor da dreptul la dividende numai după data la care fuziunea îsi produce integral efectele.287204% 100% 7.818104% 9.A. Noua structură a capitalului social se va prezenta astfel : Acţionari X Y Z V W TOTAL Nr. mai puţin rezerva din reevaluare.. adică. 8. 31/1990 odată cu înscrierea noilor acţionari în Registrul Acţionarilor şi numai dacă societatea va înregistra profit.524346% 21. [A] S. Capitalul social al societăţii absorbante S.050.000 859.

[B] S. Orice alte date care prezintă interes pentru fuziune Creditorii societăţilor fuzionate ale căror creanţe sunt anterioare publicării prezentului proiect vor putea face opoziţie fuziunii în condiţiile şi termenele prevăzute în Legea nr. [A] S. proiectul de fuziune a fost întocmit in data de [data proiectului de fuziune] şi semnat de către: S.A. Prezentul proiect de fuziune este supus spre aprobare adunărilor generale extraordinare ale celor două societăţi comerciale. republicată.. 31/1990. potrivit mandatului dat de fiecare dintre parţile implicate în fuziune propriului Consiliu de Administraţie. [A] S.C. acţionarii pierd dreptul la dividende în societatea absorbită şi dobândesc dreptul la dividende în societatea absorbantă. [B] S. Toate cauzele aflate pe rolul instanţelor. [A] S.C. Drepturile şi obligatiile izvorate din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din contractele individuale de muncă ale salariaţilor S. prin hotărârea acţionarilor şi este semnat de către reprezentanţii desemnaţi.C. 9.A. în care S. proporţionl cu participarea fiecăruia la capitalul social al societăţii absorbante. PE CALE DE CONSECINŢĂ. vor fi transferate la S.A. conform Legii nr.C. vor continua şi vor fi preluate de către S.C.C. Reprezentată legal prin: 145 . Reprezentată legal prin: S.A. [B] S.A. este parte.La momentul realizării fuziunii.A.67/2006.

146 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful