1) Astmul bronşic este definit ca o afecţiune a căilor respiratorii caracterizată prin: A) reactivitate crescută a arborelui traheobronşic la stimuli; B) boală

cu evolutie lenta, progresiva, ireversibila C) îngustare generalizată a căilor aeriene, ce poate ceda spontan sau la tratament; D) inflamaţia bronşică este rezultatul acţiunii interleukinei; E) epiteliul alveolar este ţinta şi sediul iniţierii inflamaţiei Răspuns : A C (pag) 1566)) 2) Emfizemul pulmonar se defineşte prin: A) Modificarea ţesutului interstiţial pulmonar B) Distensia permanentă, anormală a spaţiilor aeriene distal de bronşiolele terminale C) Distensia permanentă, anormală a spaţiilor aeriene proximal de bronşiolele terminale D) Regenerarea epiteliului alveolar E) Distrugerea septurilor alveolare Răspuns: B E (pag 1601) 2) Astmul idiosincrazic prezintă următoarele caracteristici: A) valori de IgE normale; B) simptomatologia tipică apare după o afecţiune de tract respirator superior; C) după o răceală pacientul începe să dezvolte paroxisme de wheezing şi dispnee D) are antecedente heredocolaterale sau personnale de teren alergic; E) teste cutanate pozitive; Răspuns: A B C) (pag) 1567) 3) Astmul alergic se asociaza frecvent cu: A) un istoric personal si/sau familial de boli alergice B) remisie totala sub tratament bronhodilatator C) se amelioreaza cu inaintarea in virsta D) niveluri crescute de IgE in ser E) teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specific Raspuns: A D E (pag) 1567) 4) În patogeneza astmului bronşic sunt implicate mai multe mecanisme, dintre care cele mai frecvente sunt: A) inflamaţia căilor aeriene, edemaţiate şi infiltrate cu eozinofile, neutrofile şi limfocite, cu sau fără îngroşarea membranei bazale epiteliale; B) hiperplazia celulelor secretorii stimulată de enzimele neutrofilelor, elastaze şi catepsina; C) hipertrofia glandulară; D) creşterea generalizată în celularitate, asociată cu o densitate capilară mărită; E) expresia genei mucinei stimulată de factorul  de necroză tisulară) Răspuns: A C D (pag 1567) 5*) Cea mai importanta cauza pentru cresterea reactivitatii cailor respiratorii din astm, este: A) ingrosarea peretelui alveolar

B) inflamatia cailor aeriene C) cresterea purulentei secretiilor D) disfunctia epiteliului bronsioloalveolar E) spasmul cailor aeriene periferice Raspuns: B (pag 1567) 6) Infecţiile respiratorii din bronşita cronică se caracterizeză prin : A) Creşterea caracterului purulent, a vâscozităţii sau a volumului secreţiilor B) Prezenţa bacteriilor Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae şi Moraxella catarrhalis C) Inexistenţa dovezii că virusurile stau la originea recurenţelor mucopurulente D) Necesitatea unui tratament antibiotic mai mult de 10 zile E) Necesitatea culturilor din spută la pacienţii cu frison, febră sau durere toracică Răspuns: A B E (pag 1606) 7) Celulele care joacă un rol important în patogenia astmului bronşic sunt: A) mastocitele; B) eozinofilele; C) macrofagele; D) PMN; E) limfocitele; Răspuns: A, B, C, E (pag 1567) 8) Mediatorii care produc reactia inflamatorie imediata sunt: A) histamina, bradikinina B) leucotrienele C, D, E C) lecitinele D) factorul de activare plachetara E) prostaglandinele E2, F2α , D2 Raspuns: A, B, D, E (pag 1567) 9*) Bronşiolita obliterantă se caracterizează prin, cu excepţia: A) Obstrucţie extinsă de origine inflamatorie şi fibrotică a căilor respiratorii mici B) Răspuns slab la tratamentul bronhodilatator C) Apare la pacienţi cu infecţii virale severe în copilărie D) Nu apare la pacienţi cu artrită reumatoidă E) Insuficienţa respiratorie fatală apare de obicei în interval de doi ani Răspuns: D (pag 1610) 10) Reactia inflamatorie imediata se manifesta prin: A) ruptura peretelui epitelial B) bronhoconstrictie, C) congestie vasculara D) ingrosarea musculaturii netede E) edemul local Raspuns: B, C, E pag (1567)

11) Medicamentele mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade acute de astm sunt: A) antiinflamatoare steroidiene orale; B) aspirina; C) antagonişti beta adrenergici; D) agenţi de sulfitare; E) antiinflamatoare nesteroidiene) Răspuns: B, C, D, E (pag)1568)) 12) Dintre stimulii care interactioneaza cu reactivitatea cailor aeriene producind episoade acute de astm se numara: A) alergenii B) agentii farmacologici C) infectiosi D) de situatie E) ocupationali Raspuns: A, B, C, E (pag 1567) 13) Sindromul respirator tipic declansat de aspirina are urmatoarele caracteristici: A) afecteaza in principal adultii, dar poate fi intilnit si la copii B) debuteaza prin rinita vasomotorie C) in evolutie apare astmul D) exista reactivitate incrucisata intre aspirina si alte antiinflamatorii nonsteroidiene E) cedeaza la administrarea de antagonisti beta – adrenergici Raspuns: A, B, C, D (pag) 1568) 14) Care dintre afirmaţiile de mai jos este adevărată: A) efortul fizic provoacă bronhospasm într-o oarecare măsură la toţi pacienţii astmatici B) efortul fizic modifică reactivitatea căilor aerine în astmul la aspirina C) există o interacţiune semnificativă între ventilaţie, temperatură şi umiditatea aerului inspirat şi magnitudinea obstrucţiei după efort D) indiferennt de tipul de efort depus criza apare cu aceeaşi intensitate E) mecanismul în astmul de efort pare să presupună contracţia musculaturii netede Răspuns corect: A, C (pag)1569)) 15*) Morfopatologic, in plaminul pacientului cu astm bronsic se descriu urmatoarele aspecte, cu exceptia: A) dopuri gelatinoase de exudat in ramificatiile bronsice B) hipertrofia muschiului neted C) infiltrarea cu monocite si polimorfonucleare a peretelui bronsic D) hiperplazia vaselor mucoase si submucoase E) denudarea epiteliului de suprafata Raspuns corect : C (pag) 1569) 16) Manifestarile clinice ale pacientului astmatic: A) la sfirsitul unei crize apare frecvent tuse seaca, chinuitoare

B) dispnee. C) capacitatea reziduală funcţională se dubleză. E (pag)1570)) 20*) Severitatea obstructiei cailor aeriene in criza prelungita de astm este indicata prin urmatoarele. reducerea diametrului cailor aeriene. D) expectoraţie mucopurulentă vâscoasă. D.B. C (pag 1569)) 18) Fiziopatologic. C) wheezing. B. B) volumul rezidual se apropie frecvent de 400%. E) tahicardie şi uşoară hipertensiune sistolică) Răspuns corect: A. D) volumul rezidual mai mic de 200%. E) FEV1 mai mare de 50% din prezis) Răspuns corect: A. C. cu exceptia: A) disparitia murmurului vezicular -a zgomotelor respiratorii B) wheezing-ul are o tonalitate inalta C) intrarea in actiune a muschilor accesorii respiratori D) aparitia pulsului paradoxal E) dispneea la eforturi moderate Raspuns corect : E (pag) 1570) 21) Tratamentul astmului bronsic: A) metilxantinele sunt agenti bronhodilatatori puternici B) riscul convulsiilor si aritmiilor cardiace apare incepind de la doze peste 100 mg/ml de teofilina . E (pag) 1569) 19) Simptomele astmului bronşic sunt: A) tuse. B. in astmul bronsic.B) uneori pot aparea atelectazii in criza astmatica C) episoadele intermitente de tuse seaca sunt manifestari tipice D) pulsul paradoxal indica severitatea obstructiei E) pneumotoraxul spontan apare frecvent ca si complicatie Răspuns: B D (pag 1570) 17) Probele funcţionale ce caractizeaza criza de astm acută sunt: A) volum expirator forţat în prima secundă (FEV1= VEMS1 ) este în medie 30% sau mai puţin din cel prezis. se realizeaza prin: A) congestie vasculara B) edemul peretelui bronsic C) hipersecretia de PMN si monocite D) secretii viscoase trenante E) contractia musculaturii netede) Raspuns corect : A.

Răspuns: D E (pag 1571) 22) Diagnosticul în astmul bronşic se bazeaza pe : A) teste alergice cutanate negative. D) puls paradoxal. C) să administreze prednison per os la toţi simptomaticii. nu mai mult de 30mg/zi. D) teste de provocare bronşică cu histamină sau metacolină pozitive. E) demonstrarea obstructiei reversibile a cailor aeriene Răspuns corect: B. B) eozinofilia din spută şi sânge şi dozarea IgE seric sunt utile dar nu sunt specifice. B) folosirea muşchilor accesorii. D. B (pag 1573)) 25) Medicamentele care inhibă contracţia musculaturii netede sunt: A) Agoniştii beta adrenergici B) Glucocorticoizii C) Agenţi stabilizatori ai mastocitelor D) Metilxantinele E) Anticolonergicele Răspuns corect: A. E (pag 1572) 24) Tratamentul cronic al astmului bronşic trebuie : A) să asigure un status stabil. E) să asigure ajustarea dozelor pe baza modificărilor obiective ale funcţiei pulmonare bca şi a simptomelor pacientului) Raspuns: A. D) să administreze tratamet cu steroizi inhalatori la doze maximale de 2mg/zi. D. D. E (pag 1571)) 26) Medicamentele care previn si/sau diminua inflamatia din astmul bronsic sunt: A) glucocorticoizii B) agonistii beta-adrenergici . asimptomatic. E) lipsa de ameliorare a acestor semne în interval scurt în urma terapiei energice) Raspuns: B. C) reversibilitatea este definită convenţional ca o creştere de de 10% a FEV1după pufuri de beta agonişti. B) cu cea mai buna functie pulmonara posilibila. E (pag) 1570) 23) Episoadele acute de astm bronşic reprezintă una dintre cele mai comune urgenţe respiratorii şi se recunoaşte prin: A) FEV1 = 50% din prezis.C) bronhodilatatia maxima cu minim de efecte secundare se obtine la administrarea beta adrenergicelor pe cale intravenoasa D) glucocorticoizii nu au efecte bronhodilatatoare E) compusii cuaternari de amoniu neabsorbabili nu au efecte secundare semnificative. C) hiperinflaţia marcată a toracelui. C.

Răspuns: D E (pag 1570) 28) Care dintre afirmatiile referitoare la mecanismele de aparare ale plamanului sunt corecte? A) Macrofagele alveolare sunt fagocitele de prima importanta in tractul respirator inferior B) Cilii au o miscare anterograda rapida C) In bronhiole celulele ciliate se invecineaza cu celulele secretoare de mucus) D) Pneumocitele rotunde de tip II produc surfactant E) Polimorfonuclearele se gasesc in numar mare in alveole) Raspuns corect A.C) metilxantinele D) anticolinergicele E) agentii stabilizatori ai mastocitelor Raspuns corect: A. B. examinarea glotei in perioada asimptomatica transind diagnosticul B) stridorul apare caracteristic la pacientii cu astm. E (pag 1587-1588) 30*) Cauze de cavitatie pulmonara sunt urmatoarele cu exceptia: A) Pneumonia cu Staphylococcus aureus B) Pneumonia cu Chlamydia pneumoniae C) Granulomatoza Wegener D) Infectiile cu subspecii de Nocardia E)Pneumoniile fungice cu Histoplasma capsulatum Raspuns corect B (pag 1588) 31) Afirmatii adevarate pentru diagnosticul etiologic al pneumoniilor: . D. virusul sincitial respirator sau virusul rujeolei Raspuns corect B. tuse productiva. wheezingul nefiind niciodata prezent D) aparitia crizelor de dispnee nocturne este caracteristica astmului bronsic E) tumorile carcinoide pot evolua cu episoade de bronhospasm. E (pag 1571) 27) Diagnosticul diferential al astmului bronsic: A) se face cu disfunctia glotica. necesitind efectuarea diagnosticului diferential cu astmul bronsic. D (pag 1585) 29) Sindromul pneumonic atipic: A) Este de regula produs de Streptococcus pneumoniae B) Apare in infectia cu Mycoplasma pneumoniae care se poate complica cu manifectari nervoase sau hematologice C) Se manifesta prin febra. deosebindu-se astfel de cazurile cu obstructia cailor aeriene superioare C) embolia recurenta se poate exclude usor. junghi toracic si semne de condensare pulmonara la examenul obiectiv D) Este datorat frecvent infectiei cu Pneumocystis la pacientii HIV E) Apare in unele infectii virale cum ar fi gripa.

A) Aspiratia transtraheala se utilizeaza pe scara larga in scopul diagnosticului pentru ca are o specificitate mare B) Examinarea sputei prin coloratie Giemsa poate ajuta diagnosticul etiologic in infectia cu Pneumocystis C) Legionella poate fi cultivata prin metode de rutina D) La pacientii imunocompromisi nu se poate utiliza bronhoscopia cu fibre optice in scop diagnostic E) Biopsia pulmonara deschisa are aport diagnostic maxim pentru leziunile focale) Raspuns corect B. urmatoarele afirmatii despre tratament sunt adevarate A) In infectia cu pneumococi drogul de electie ramine Penicilina B) Toate tulpinile penicilin-rezistente de pneumococi sunt sensibile la amoxicilina/acid clavulamic C) Pneumonia cu Legionella se trateaza cu 1 g Eritromicina timp de 3 saptamini D) Este indicat tratmentul chirurgical in toate abcesele pulmonare care complica o pneumonie E) In formele grave de pneumonie cu Pneumocystis c) adaugarea corticoizilor in tratment are uneori un efect favorabil Raspuns corect A. D. E (pag 1590 – 1591) 33) In cazul pacientilor cu pneumonie “de comunitate” si cu o stare generala severa. C.1593) 34*) Referitor la profilaxia pneumoniilor. cu exceptia: A) Se utilizeaza trimetroprim-sulfametoxazol in scop profilactic la pacientii cu HIV in scopul prevenirii recurentelor pneumocistozelor B) Vaccinurie se folosesc pentru imunizare impotriva tuberculozei C) Vaccinul pneumococic se recomanda pacientilor cu HIV si varstnicilor peste 65 de ani D) Amantadina este indicata in cazul epidemiei de Gripa A la pacienti care au venit in contact cu persoane bolnave E) Necesita utilizarea judicioasa a antibioticelor cu spectru larg si mentinerea aciditatii gastrice a pacientilor Raspuns corect: B (pag 1594) 35) Pneumonia nozocomiala: A) Este frecvent data de bacili enterici Gram negativi B) Determinata de stafilococul aureu care raspunde in general la terapia cu Vancomicina . E (pag 1592 . E (pag 1589-1590) 32) Urmatoarele afirmatii despre tratamentul ambulator empiric al pneumoniei comunitare sunt adevarate: A) Doxicilina este utila in tratamentul pneumoniei cu Mycoplasma pneumoniae B) In pneumonia cu anaerobi tratamentul de electie este cu Penicilina G C) Pneumonia cu Chlamydia se trateaza empiric cu Cefuroxim D) Ciprofloxacina nu este activa in mod adecvat impotriva pneumococului) E) Eritromicina are o activitate slaba asupra H) influenzae Raspuns corect A. urmatoarele afirmatii sunt adevarate.

artrită. endocardită. pulmonare. B. bazat pe circumstantele aparitiei infectiei. D) Complicaţiile supurative. de ex. E) Posibilitatea tratării ambulatorii. de ex. B. cardiace.C) Determinata de Pseudomonas aeruginosa se trateaza cu fluorochinolone oral D) Cu Klebsiellla pneumoniae este foarte rar rar intalnita E) Cu Acinetobacter calcoaceticus se trateaza cu fluorchinolone in asociere cu aminglicozide sau betalacatmine Raspuns corect A. D 1592 38) Principalii agenţi patogeni microbieni care produc pneumonie în mediul spitalicesc sunt: A) Anaerobii orali.: renale. meningită. E 1593 36*) In infectiile nozocomiale: A) Amantadina se foloseste in prevenirea infectiei cu citomegalovirus B) Acyclovirul e folosit in prevenirea infectiei cu virus gripal A C) Ribavirinul e eficient in infectia cu virus sincitial respirator D) Ampicilina parenteral e activa in multe pneumonii nozocomiale E) Pneumonia cu Pseudomonas aeruginosa se trateaza cu claritromicine oral in monoterapie Raspuns corect C 1593 37) Pneumonia cu anaerobi la pacientii ambulatorii se poate trata cu: A) clindamicina B) amoxicilina/acid clavulamic C) penicilina D) amoxicilina+ metronidazol E) metronidazol Raspuns corect A. empiem. B) Vârsta < 65 ani. B) Pneumocystis carinii C) Mycobacterium tuberculosis D) Pseudomonas aeruginosa E) Bacilii enterici aerobi gram-pozitivi Răspuns: A D 1586 39) Printre criteriile de spitalizare ale pacienţilor cu pneumonie se află: A) Leucopenia (<5000 globule albe/mm3 ) neatribuibilă unei afecţiuni cunoscute. C) Prezenţa bolilor asociate semnificate. pe tabloul clinico-radiologic D) mediul de provenienta al pacientului E) virsta pacientului) . Răspuns: A C D 1589 40*) Alegerea initiala a terapiei antimicrobiene este in fuctie de A) gazometria arteriala B) statusul social al pacientului C) empiric .

raluri) E) Este cauzat de M. Raspuns: E 1594 42*) Patogenii microbieni pot patrunde in plamini prin mai multe cai.Raspuna corect: C (pag 1585) 41*) Dintre măsurile de prevenire a pneumoniei fac parte următoarele. C. D) Imunizarea pacienţilor cu risc. B) Instituirea promptă a chimioterapiei eficiente pentru bolnavii contagioşi. 1588) . urmatoarele afirmatii sunt corecte cu exceptia: A) indica cu certitudine agentul etiologic B) pot confirma prezenta si localizarea infiltratelor pulmonare C) evalueaza extinderea infectiei pulmonare D) determina gradul interesarii pleurale E) cuantifica raspunsul la terapia antimicrobiana Raspuns corect A (pag 1588) 45) Caracteristicile radiologice ale abceselor anaerobe sunt: A) localizarea in segmentele pulmonare slab ventilate B) evolueaza frecvent spre empiem pleural C) in teritorii pulmonare insuficient drenate D) la nivelul lobilor superiori E) prezinta niveluri hidro aerice Raspuns corect : A. cu excepţia: A) Utilizarea măştilor de protecţie a feţei la persoanele care manipulează pacienţii deja infectaţi. pneumoniae Raspuns corect: A. E) Folosirea unor camere de presiune pozitivă pentru izolarea pacienţilor cu pneumonie care se poate răspândi prin aerosoli. C) Chimioprofilaxia pacienţilor cu risc. cu exceptia: A) prin injectii intradermice B) aspirarea organismelor care colonizeaza orofaringele C) inhalarea agentilor infectiosi D) diseminarea hematogena a infectiei de la un focar extrapulmonar E) inocularea directa si diseminarea contigua Raspuns corect A (pag 1586) 43) Sindromul de pneumonie „tipica” se caracterizeaza prin: A debut brusc al febrei B) tuse productiva cu sputa purulenta C) durere toracica de tip pleural D) semne de condensare pulmonara (matitate. D (pag 1587) 44*) Despre importanta radiografiilor pulmonare in diagnosticul pneumoniilor. B. C. E (pag.

D. C. E 1111 47*) Referitor la patogeneza tuberculozei. sunt adevarate urmatoarele afirmatii. B. vindecarea spontana. sunt alcatuite din : A) eozinofile activate . C (pagina 1112) 49) Stadiul initial al interactiunii gazda – bacterie este caracterizat prin : A) eozinofilele gazdei limiteaza multiplicarea bacilara B) bacilii se multiplica. D (pag 1111) 50) Tuberculoza pulmonară secundară (postprimară): A) este cunoscută şi sub denumirea de tuberculoză de tip adult. E) diabetul zaharat insulino-dependent) Raspuns: A. E) se întâlneşte frecvent la vârstnici) Raspuns corect: A. C) insuficienţa respiratorie cronică. B) este localizată frecvent în lobii mijlocii. D) prezintă la începutul evoluţiei bolii. D) gastrectomia. B. cu exceptia: A) intercatiunea M) tuberculosis cu gazda umana incepe cind sunt inhalate particulele infectante B) numarul de bacili invadanti nu este important in patogeneza C) particulele infectante contin microorganisme provenite de la pacientul contagios D) o parte din bacilii inhalati ajung in alveole E) macrofagele alveolare activate nespecific fagociteaza bacilii Raspuns corect B (pag 1111) 48) Tuberculoza primară pulmonară: A) rezultă în urma unei infecţii iniţiale cu bacili tuberculoşi. C) are drept consecinta. C) se vindecă întotdeauna spontan. D. D) la copiii mici nu este însoţită niciodată de limfadenopatie hilară sau mediastinală. B) poate progresa rapid spre boală manifestă clinic la copiii cu infecţie HIV. E) rezulta din reactivarea endogena a unei infectii latente) Raspuns: A. E (pagina 1112) 51) Leziunile granulomatoase – tuberculii. B) coinfecţia cu HIV.46) Afecţiuni care cresc riscul de apariţie a tuberculozei active la persoanele infectate cu bacili tuberculoşi sunt: A) silicoza. iar cresterea lor determina distrugerea macrofagului C) urmeaza liza macrofagului D) monocitele fagociteaza bacilii eliberati din macrofagele lizate E) apare reactia de distrugere bronsica Raspuns corect B. simptome şi semne nespecifice şi insidioase.

C. sunt corecte urmatoarele afirmatii. D. cu multe limfocite E) Poate duce la fibroza pleurala severa si la pneumopatie restrictiva Răspuns: B D E pagina 1113 55) Monitorizarea raspunsului la tratament: A) Evaluarea bacteriologica este metoda preferata de monitorizare a raspunsului la tratament B) Monitorizarea raspunsului la tratament prin radiografii toracice seriate este recomandata C) Dupa incheierea tratamentului se recomanda urmarirea in continuare prin examenul sputei si prin radiografii toracice D) In tuberculoza extrapulmonara raspunsul la tratament este monitorizat bacteriologic E) In tuberculoza extrapulmonara raspunsul trebuie evaluat clinic Răspuns: A E pagina 1118 . E (pag 1111) 52) Factorii determinanti in transmiterea infectiei cu M. gros. uneori hemoragic B) Frotiu frecvent pozitiv la examenul microscopic C) BAAR arareori identificati pe frotiu direct D) Revarsat purulent. tuberculosis in cazul unui contact cu un caz sursa sunt: A) Intimitatea contactului B) Durata contactului C) Gradul de infectiozitate al cazului D) Mediul in care are loc contactul E) Varsta persoanei contagioase Răspuns: A B C D (pag 1110) 53*) Referitor la tuberculoza postprimara -de tip adult. cu exceptia: A) afectarea parenchimului pulmonar variaza de la mici infiltrate la boala cavitara B) majoritatea pacientilor nu raspund la tratament C) continutul necrotic lichefiat este descarcat in caile respiratorii D) confluarea masiva a leziunilor la nivelul lobilor pulmonari duce la pneumonia tuberculoasa E) persoanele cu boala cronica continua sa elimine bacili tuberc ulosi in mediul inconjurator Raspuns corect : B (pag 1112) 54) Caracteristicile empiemului pleural tuberculos sunt : A) Revarsat galbui.B) limfocite activate C) celule epiteliode D) celule gigante E) necroza solida precoce in centru Raspuns corect B.

C) evaluarea intradermoreactiei la PPD D) întotdeauna frotiurile BAAR se negativează înaintea culturilor. cu excepţia: A) diagnosticul serologic. B) reacţia de polimerizare în lanţ (PCR). D (pag 1119) 61) Semnele si simptomele secundare in dezvoltarea endobronsica a tumorii pulmonare primare. B (pag 1116) 60) Tuberculoza chimiorezistenta poate fi: A) indusa de fumat B) primara la medicamente. C) cultura microbiană. la tratament D) virsta pacientutlui E) nivelul socio cultural al pacientului Raspuns corect: A. E) evaluarea endoscopica a bronsiilor Raspuna corect: A. D) examenul microscopic al BAAR. dezvoltata in timpul in curei de tratament cu un regim inadecvat E) dependenta de statusul socio-economic al individului Raspuns corect: B. B) evaluarea radiologică obligatorie. E (pagina 1116) 57*) Monitorizarea răspunsului la tratamentul antituberculos presupune: A) evaluarea bacteriologică este metoda preferata. D. E) intradermoreacţia la PPD) Raspuns corect: C. diagnosticul de tuberculoza este sustinut de : A) argumente epidemiologice B) tese cutanat la PPD pozitiv C) raspuns clinic si radiologic. C (pag 1116) 59) Urmatoarele afirmatii despre intradermoreactia la PPD sun corecte: A) este cel mai larg utilizata in screening-ul infectiei cu M tuberculosis B) are o valoare limitata in diagnosticul tuberculozei active C) testul cutanat se efectueaza la solicitarea pacientului D) reactiile fals pozitive sunt frecvente la pacientii imunodeprimati E) emigrantii au testul cutanat negativ Raspuns corect:A.56) Dintre testele adjuvante de diagnostic de laborator ale infecţiei tuberculoase fac parte următoarele. sunt: . cind apare la o tulpina ce infecteaza un pacient care nu a fost tratat anterior C) cu evolutie clinico-radiologica rapid favorabila D) dobindita. (pagina 1118) 58) Cind culturile micobacteriene sunt negative. B.

cu anatomie si functie cardiopulmonara favorabile D) stadiul IIIB E) stadiul IV Răspuns: A B C pagina – 608 62) Cel mai frecvent tip histologic de cancer pulmonar este : A) Adenocarcinomul B) Carcinomul cu celule scuamoase C) Carcinomul cu celule mici D) Carcinoidul bronsic E) Carcinomul bronhioloalveolar Raspuns:A (pag 603) 63*) Pneumectomia este permisa de la o valoare a VEMS de peste: A) 1l B) 1. la varsta acceptabila. se afla in stadiul : A) I B) II C) IIIA D) IIIB E) IV Raspuns: C (pag 608) 65*) Carcinomul cu celule mici mai este denumit: A) Carcinom cu celule scuamoase B) Carcinom bronhioloalveolar C) Carcinom cu celule in bob de orez .A) tusea B) hemoptizia C) wheezing si stridor D) durere parietala toracica E) dispnee si pneumonita de obstructie Răspuns: A B C E pagina 605 62) Care sunt stadiile de cancer pulmonar cu alte tipuri de celule decit cele mici localizat.cu metastaze in ganglionii mediastinali ipsilaterali si fara metastaze la distanta .5 l C) 2 l D) 2.5 l E) 3 l Raspuns: D (pag 608) 64*) Un pacient cu tumora pulmonara sub 3 cm diametru. la care se indica tratamentul chirurgical prin rezectie pulmonara? A) stadiul I B) stadiul II C) stadiul IIIA.

B.Lambert C) Degenerare cerebeloasa subacuta D) Cecitate retiniana E) Neuropatii periferice Raspuns: B. E ( pag 608) 69) Risc major pentru cancer pulmonar prezinta : A) Persoanele cu sindrom Li-Fraumeni B) Pacientii cu BPOC C) Copiii cu retinoblastom D) Adultii cu retinoblastom E) Rude de gradul II ale persoanelor cu cancer pulmonar Raspuns: A. D ( pag 604 ) 70.2. Manifestarile secundare cresterii periferice a unei tumori pulmonare sunt: A) Dispneea de tip restrictiv B) Raguseala C) Wheezing D) Durere toracica E) Tuse hemoptoica Raspuns: A.2. D (pag 610 ) 68) Contraindicatii absolute pentru interventia chirurgicala in neoplasmul pulmonar sunt: A) VEMS= 1.4 l B) Infarct miocardic acut in antecedente C) CV=50% din valoarea teoretica D) Hipertensiune arteriala pulmonara severa E) VEMS <1 l Raspuns: D. D ( pag 605) 67)Tratamenul sindromului Pancoast cu mediastinoscopie negativa presupune: A) Radioterapie paliativa B) Radioterapie curativa preoperatorie C) Terapie homeopata D) Interventie chirurgicala E) Chimioterapie Raspuns: B. D ( pag 605) 71) Sindromul Horner se defineste prin : A) Enoftalmie .D) Carcinom epidermoid E) Chistadenocarcinom Raspuns: C ( pag 603) 66) Sindroamele neuromiopatice caracteristice neoplasmului cu celule mici sunt: A) Polimiozita B) Sindromul Eaton.

E ( pag 605) 74) Diagnosticul histopatologic de cancer pulmonar se face pe urmatoarele materiale recoltate de la pacienti: A) Sputa B) Tesut tumoral obtinut bronhoscopic C) Tesut tumoral obtinut prin rezectia chirurgicala a tumorii D) Excizia unui ganglion marit E) Bloc celular obtinut din revarsat pleural cu citologie pozitiva Raspuns: B. D.B) Exoftalmie C) Mioza ipsilaterala D) Ptoza palpebrala E) Anhidroza ipsilaterala Raspuns: A.C. B. E ( pag 605) 72) Stadializarea preterapeutica a pacientilor cu cancer pulmonar cu celule mici cuprinde: A) bronhoscopie cu biopsie B) TC cerebrala C) Biopsie de maduva osoasa D) Ultrasonografie toracica E) TC toracica si abdominala Raspuns: A. C.E ( pag 606 ) 73) Manifestari paraneoplazice caracteristice cancerului pulmonar cu celule mici sunt: A) Secretia inadecvata de hormon antidiuretic B) Secretia patologica de parathormon C) Secretia patologica de ACTH D) Hipocratismul digital E) Sindromul Eaton-Lambert (miastenic) Raspuns: A. E ( pag 606 ) 75*) Rata de supravietuire a pacientilor cu cancer pulmonar cu celule mici tratati prin chimioterapie este in medie de : A) 40 – 70 zile B) 4 – 6 saptamini C) 40 – 70 saptamini D) 4 – 8 luni E) 4 – 6 ani Răspuns: C pagina – 611 76) Angina pectorala instabila poate fi precipitata de: A) anemia B) tahiaritmie C) tratament β-blocant D) hipoxemie E) infectie . C. C.

E ( pag 1508 ) 79) Caracterul durerii in criza de angina pectorala este descrisa de pacient ca: A) greutate B) presiune C) intepatura D) strivire E) rareori ca durere franca Raspuns: A.Raspuns : A. B. D. largita D) subdenivelare ST E) semne de infarct miocardic vechi Raspuns: A. C. C. E ( pag 1508 ) 82) Ecocardiografia de stres poate vizualiza : A) regiuni de diskinezie B) prolaps al valvei mitrale C) galop ventricular stang . D. B. C ( pag 1507 ) 81) Examenul fizic la pacientii cu angina pectorala stabila : A) este adesea normal B) evidentiaza cianoza C) poate evidentia xantelasma D) evidentiaza splenomegalie E) poate evidentia leziuni cutanate diabetice Raspuns : A. E ( 1508 ) 80) Factorii de risc majori ai aterosclerozei sunt: A) fumatul B) diabetul zaharat C) hipertensiunea arteriala D) LDL-colesterolul plasmatic scazut E) HDL-colesterolul plasmatic crescut Raspuns : A. B. E ( pag 1509 ) 78) In timpul unei crize anginoase auscultatia cordului poate evidentia: A) zgomotul I de intensitate crescuta B) zgomot III C) zgomot IV D) clacment de deschidere al mitralei E) suflu sistolic apical Raspuns : B. D ( pag 1514 ) 77) In angina pectorala ECG de repaus evidentiaza: A) anomalii de repolarizare B) supradenivelare a segmentului PR C) unda P bifazica.

C. D. E ( pag 1512 ) 86) Investigarea imagistică a infarctului miocardic are următoarele particularităţi: A) Ecocardiografic.D) regiuni de akinezie E) tulburari minore de conducere intraventriculare Raspuns : A. fără efectuarea trombolizei C) Angioplastia primară este mai eficientă decât tromboliza în deschiderea arterelor coronare ocluzionate . E ( pag 1510 ) 85) Reactiile adverse mai frecvente ale β-blocantelor sunt: A) diarea B) impotenta C) depresia D) bradicardie E) bronhospasmul Raspuns : B. D ( pag 1510 ) 83) Clasele de medicamente utilizate in mod obisnuit in angina pectorala sunt: A) antiagregantele plachetare B) antiinflamatoarele nesteroidiene C) blocantele de calciu D) nitrati E) inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei Raspuns : A. D ( pag 1512-1513 ) 84) Indicatorii principali de prognostic la pacientii cu cardiopatie ischemica sunt: A) starea functionala a ventriculului stang B) severitatea sau evolutia ischemiei miocardice C) sediul durerii D) asocierea patologiei digestive E) localizarea si severitatea stenozarii arterelor coronare Raspuns : A. infarctul miocardic acut poate fi diferenţiat de o cicatrice miocardică mai veche B) Ecocardiografia poate identifica prezenţa infarctului ventriculului drept C) Ventriculografia izotopică este o tehnică cu specificitate înaltă pentru investigarea infarctului miocardic D) Examinarea perfuziei miocardice prin scintigrafie este extrem de sensibilă E) Scintigrafia este specifică pentru diagnosticul de infarct miocardic acut Răspuns: B D pagina – 1495 87) Care dintre afirmaţiile referitoare la angioplastia coronariană percutană în infarctul miocardic este adevărată : A) Angioplastia de salvare desemnează angioplastia efectuată după o tromboliză cu semne de reperfuzie la 90min B) Angioplastia primară reprezintă angioplastia efectuată în primele ore de infarct. B. C.

D) Pacienţii aflaţi la risc înalt datorită vârstei avansate (>70 de ani) pot avea un beneficiu special de pe urma angioplastiei primare faţă de terapia trombolitică E) Pacienţii cu compromitere hemodinamică beneficiază mai mult de pe urma trombolizei comparative cu angioplastia primară. E) contraceptivele orale) Raspuns: B (pag. B) tireotoxicoza. C) glomerulonefritele cronice. D) hiperaldosteronismul primar. B. Răspuns: B C D pagina – 1498 88) Efectele asupra mortalităţii ale terapiei medicamentoase postinfarct sunt următoarele: A) Beta blocantele produc o reducere relativă cu 15% a mortalităţii B) inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei reduc mortalitatea secundară infarctului miocardic C) nitraţii au un impact crescut asupra reducerii mortalităţii D) Antagoniştii de calciu reduc mortalitatea E) Aspirina reduce rata mortalitaţii postinfarct Răspuns: A B E pagina 1499-1500 89) Durerea anginoasa in absenta bolii coronariene poate aparea in urmatoarele situatii: A) insuficienta mitrala B) stenoza aortica C) stenoza mitrala D) defectul septal atrial E) cardiomiopatia hipertrofica Raspuns : B. E ( pag 1510 ) 91*) Intre cauzele de HTA sistolica (cu presiune a pulsului marita) se numara: A) feocromocitomul. E ( pag 1509 ) 90) Arteriografía coronariana este indicata la: A) pacientii cu angina pectorala stabila sau instabila cu simptomatologie severa in ciuda tratamentului medical B) pacientii cu simptome severe care prezinta dificultati de diagnostic C) la toti pacientii cu hipercolesterolemie D) pacientii cu stenoza aortica si angina E) pacientii cu cardiomiopatie hipertrofica si angina Raspuns: A. 1523) 92) Hiperinsulinemia poate duce la cresterea valorilor tensiunii prin : A) retentie de K B) retentie de Na C) reducerea activitatii simpatice D) hiperplazia muschiului neted vascular . D.

D) necroza fibrinoida. E) necroza fibrelor miocardice) Raspuns: D (pag) 1537) 96) Intre factorii patogenetici ai HTA esentiala se numara: A) sensibilitatea la sare. E) diureticele) Raspuns: D (pag) 1530-1534) 95*) Leziunea caracteristica HTA maligne este: A) necroza cazeoasa. E (pag) 1524-1525)) 97) Urmatorii factori cresc riscul evenimentelor cardiovasculare la hipertensivi: A) rasa alba. C. D) aminele simpatomimetice (dopamina. D) sexul feminin premenopauza. E) rezistenta la insulina Raspuns: A. C) Helicobacter pylori. B) rasa neagra. C) gangrena umeda. E) consumul exagerat de alcool) Raspuns: B. dobutamina). C) antagonistii canalelor de Ca2+. E (pag) 1526)) . C) diabetul zaharat. B. B) ereditatea.E) cresterea intracelulara de Ca la nivelul tesuturilor renale sau vasculare sensibile la insulina Răspuns: B E pagina – 1525 93*) In cazul pacientelor gravide si hipertensive sunt contraindicate administrarea urmatoarelor medicamente/ clase de medicamente: A) antagonisti ai canalelor de Ca B) inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei C) agenti adrenergici cu actiune centrala D) nitroprusiatul de Na E) antagonisti ai receptorilor angiotensinei Răspuns: B D E pagina – 1533 94*) Urmatoarele medicamente NU sunt utilizate in tratamentul HTA: A) IECA. B) necroza tubulara acuta. B) agentii antiadrenergici. D) BPCO.

D (pag) 1529)) 103) Printre masurile generale de tratament al HTA se numara: A) restrictia de NaCl la 5 g/zi. C) suplimentarea de K+. D) examenul oftalmoscopic este inutil. mai ales la obezi. C. B) suplimentarea calorica. B) cauza poate fi o tumora suprarenaliana. B. B) prevalenta acestei forme de HTA secundara nu depinde de varsta pacientelor. E (pag) 1527)) 100) La pacientii cu HTA: A) ECG poate arata HVS. D) TA sistolica > 165 mmHg. E) activitatea reninei plasmatice este crescuta) Raspuns: A. E) multe paciente au un istoric familial pozitiv pentru HTA) Raspuns: A. D) activitatea reninei plasmatice este diminuata. B) TA diastolica > 90 mmHg. E) TA sistolica > 165 mmHg.98) Urmatoarele afirmatii privind hiperaldosteronismul primar sunt adevarate: A) acesti pacienti prezinta hipokaliemie. C) ecocardiografia poate arata HVS. Raspuns: B. D (pag) 1526-1527)) 99) HTA indusa de contraceptivele orale se caracterizeaza prin: A) estrogenul stimuleaza sinteza hepatica a angiotensinogenului. C) apare mai frecvent la femeile peste 35 ani. C. B (pag) 1528)) 102) Se va incepe tratamentul hipotensor in urmatoarele situatii: A) TA diastolica = 70 mmHg. varsta > 65 ani. C) TA diastolica <90 mmHg. varsta < 65 ani. C. E) ischemia miocardica poate aparea in evolutia bolii) Raspuns: A. B) zgomotul cardiac IV poate fi prezent. B) infarctul cerebral este cauzat de ateroscleroza mai intensa decat la pacientii normotensivi) C) in encefalopatia hipertensiva apar intotdeauna semne neurologice de focar. D) este mai frecventa la pacientele obeze. C) cauza poate fi hiperplazia suprarenaliana bilaterala. D) HVS nu apare niciodata in HTA. . D. B. E) cefaleea occipitala matinala este exceptionala in HTA) Raspuns: A. E (pag) 1527)) 101) Urmatoarele afirmatii privind efectele HTA asupra SNC sunt adevarate: A) hemoragia cerebrala poate fi consecinta anevrismelor Charcot-Bouchard.

administrarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei: A) Nu are indicatii) B) Este indicata numai in clasa NYHA IV) C) Este contraindicata in clasele NYHA I si IV) D) Se administreaza numai in clasele NYHA II si III) E) Este indicata in toate clasele NYHA.D) exercitiile fizice izometrice. daca tensiunea arteriala sistolica este ≥ 100 mmHg Raspuns: E ( pag 1425 ) 108*) Care dintre masurile terapeutice de mai jos nu se aplica in edemul pulmonar acut? A) Oxigenoterapie) B) Administrarea intravenoasa de morfina) C) Administrarea intravenoasa de furosemid) D) Administrarea orala de spironolactona. E (pag) 1530)) 104) In care dintre urmatoarele situatii. B) reduc degradarea bradikininei. C. E) cresc nivelul K+ seric Raspuns: B. C) pot produce tuse. E (pag. 1530-1534) 106*) La pacientii cu insuficienta cardiaca congestiva foarte severa (anasarca) schema tratamentului diuretic cuprinde: A) Asocierea hidroclorotiazidei cu doze mari de spironolactona) B) Numai spironolactona in doze mari) C) Asocierea unui diuretic de ansa cu un diuretic tiazidic si cu spironolactona) D) Asocierea de spironolactona cu triamteren) E) Asocierea de triamteren cu amilorid) Raspuns: C ( pag 1427 ) 107*) La pacientii cu insuficienta cardiaca prin disfunctie sistolica. 200 mg) E) Administrarea intravenoasa a nitroprusiatului de sodium . se intalneste hipertensiune arteriala cu presiune a pulsului marita: A) arterioscleroza B) febra C) tireotoxicoza D) stenoza mitrala E) insuficienta aortica Răspuns: A B C E pagina – 1523 105) Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind IECA: A) sunt indicate la pacientii cu stenoza ambelor artere renale. E) exercitiile fizice izotonice) Raspuns: A. C. D) scad nivelul K+ seric.

5 l/min/m2 D) 2.5-3.5 l/min/m2 Raspuns: E (pag 1421) 110*) Care din urmatoarele medicamente se folosesc in managementul insuficientei cardiace diastolice pentru prevenirea sau regresia fibrozei miocardice: A) amiodarona B) furosemidul C) amrinona D) captoprilul E) digoxinul Raspuns: D (pag 1430) 111*) In care din urmatoarele afectiuni care au condus la instalarea insuficientei cardiace ascita masiva apare mai frecvent? A) hipertensiunea arteriala B) infarctul miocardic acut C) endocardita infectioasa D) cardiomiopatia hipertrofica E) pericardita constrictiva Raspuns: E (pag 1424) 112*) La pacientii cu insuficienta ventriculara stanga severa cu evolutie indelungata.2-3. ortopneea si congestia pulmonara pot diminua intr-una din situatiile urmatoare: A) aparitia insuficientei ventriculului drept B) producerea unui infarct miocardic acut al ventriculului stang C) instalarea fibrilatiei atriale D) cresterea brusca a tensiunii arteriale E) ruptura unui cordaj al valvei mitrale Raspuns: A ( pag 1423) 113*) Tabloul clinic al insuficientei cardiace drepte include urmatoarele simptome si semne. cu EXCEPTIA: A) Hepatomegalie B) Distensia venoasa periferica C) Dispneea paroxistica nocturna D) Edeme periferice E) Ascita Raspuns : C ( pag 1422 ) .2-3 l/min/m2 E) 2.4-2.Raspuns: D ( pag 1431) 109*) Care sunt limitele intre care variaza in mod normal debitul cardiac: A) 2.5 l/min/m2 B) 2-3 l/min/m2 C) 2.

C. B. E ( pag 1421 ) 120) Factori asociati cu un prognostic nefavorabil in insuficienta cardiaca sunt: A) fractia de ejectie mult scazuta (< 25%) B) cresterea concentratiei sanghine a sodiului ( >135 mEq/l) .115*) Care este semnul dominant in insuficienta cardiaca acuta: A) hipotensiunea arteriala B) cresterea tensiunii arteriale diastolice C) cresterea tensiunii arteriale sistolice D) cresterea amplitudinii pulsului periferic E) cianoza buzelor) Raspuns : A ( pag 1423) 116*) Administrarea potasiului in intoxicatia digitalica este contraindicata in: A) extrasistolia ventriculara B) bigeminismul ventricular C) blocul atrioventricular D) prezenta varsaturilor E) tahicardia sinusala Raspuns : C ( pag 1429 ) 117*) Combaterea depresiei respiratorii induse de morfina administrata in edemul pulmonar acut se face cu: A) betaxolol B) naloxon C) miofilin D) flumazemil E) fenitoin Raspuns: B ( pag 1431 ) 118) Criteriile majore Framingham pentru diagnosticul insuficientei cardiace congestive includ: A) Cardiomegalie B) Dispnee de efort C) Dispnee paroxistica nocturna D) Pleurezie E) Galop (zgomot 3) Raspuns: A.E (pag 1424 ) 119) Insuficienta cardiaca cu debit scazut apare secundar: A) bolii cardiace ischemice B) bolilor pericardului C) fistulei arteriovenoase D) bolii Paget E) hipertensiunii Raspuns: A.

E pagina – 1424 124) Indicaţiile de clasă I ale cardiostimulării permanente sunt următoarele: A) bloc atrioventricular complet permanent sau intermitent asociat cu bradicardie simptomatică B) bloc atrioventricular complet apărut după un infarct miocardic acut C) bloc bi sau trifascicular cu sincope D) boala de nod sinusal aparută ca urmare a unui tratament medicamentos E) sincope recurente în absenţa unui răspuns cardioinhibitor Răspuns: A.C. este reprezentat de: A) cardioversia electrică B) administrarea de mexiletina C) administrarea de lidocaină .E pagina – 1424 123) Substratul fiziopatologic al icterului instalat tardiv in evolutia insuficientei cardiace congestive este: A) staza hepatica prelungita B) alterarea functionala hepatica C) hipoxia hepatocitului D) hipertrofia lobulara centrala E) atrofia lobulara centrala Răspuns: A. D ( pag 1432) 121*) La pacientii cu insuficienta cardiaca congestiva de severitate extrema schema tratamentului diuretic cuprinde: A) Asocierea hidroclorotiazidei cu doze mari de spironolactona) B) Numai spironolactona in doze mari) C) Asocierea unui diuretic de ansa cu un diuretic tiazidic si cu spironolactona) D) Asocierea de spironolactona cu triamteren) E) Asocierea de triamteren cu amilorid) Răspuns: C pagina – 1427 122) Criteriile majore Framingham pentru diagnosticul insuficientei cardiace congestive includ: A) Cardiomegalie B) Dispnee de efort C) Dispnee paroxistica nocturna D) Pleurezie E) Galop (Z 3) Răspuns: A.B pagina 1390 125) Tratamentul de elecţie pentru prevenirea tahicardiei paroxistice supraventriculare simptomatice din sindromul de preexcitaţie WPW.C.C) incapacitatea de a merge pe plan orizontal in pas normal 10 minute D) scaderea concentratiei sanghine a potasiului (< 2)9mEq/l) E) extrasistole supraventriculare frecvente la monitorizarea Holter Raspuns: A.B.

dar nu sub 95 mmHg. E pagina 1386 127) Intre cauzele de raspuns slab la medicatia hipotensoare se numara: A) dozele inadecvate de medicamente. D.D) cardiostimularea permanenta E) ablaţia pe cateter prin tehnica de radiofrecvenţă a fasciculelor accesorii Răspuns: E pagina 1402 126) Diagnosticul electrocardiografic al bolii de nod sinusal se caracterizează prin prezenţa de: A) asistolie B) bloc sinoatrial C) bloc atrioventricular D) oprire sinusală E) sindrom bradicardie-tahicardie Răspuns: A. E) beta-blocante) Raspuns: A. B) insulinoterapia. C. C) boala cardiaca. E) HTA secundara) Raspuns: A. C. C) medicamentele se impart in cele cu actiune imediata si cele cu actiune intarziata. B. B. C) blocantele canalelor de Ca2+. D. D) diuretice. D) contraceptivele orale. E (pag) 1537-1538)) 129) Printre cauzele de deces al pacientilor cu HTA se numara: A) hemoragia digestiva superioara. E) daca pacientul prezinta convulsii. C) excesul de sedative. Raspuns: A. nu se incepe tratamentul. D) daca pacientul prezinta convulsii. B) hidralazina. se incepe tratamentul de urgenta. B) TA diastolica se scade pana sub 50 mmHg. D) AVC. E (pag) 1536)) 128) In HTA maligna: A) TA diastolica se va scadea cu o treime. C (pag) 1536)) . B) insuficienta renala. D (pag) 1527)) 130) In HTA din sarcina sunt indicate: A) metil-dopa. E) socul septic) Raspuns: B.

131) Urmatoarele elemente sugereaza HTA secundara: A) debutul acut; B) debutul intre 25 si 50 ani; C) debutul sub 25 ani; D) auscultarea unui suflu abdominal; E) creatinina crescuta) Raspuns: A, C, D, E (pag) 1528)) 132) Urmatoarele medicamente antihipertensive sunt vasodilatatoare directe (actioneaza asupra muschiului neted vascular): A) Captoprilul; B) Diazoxidul; C) Hidralazina; D) Nifedipina; E) Nitroprusiatul) Raspuns: B, C, E (pag) 1530- 1534)) 133) Constituie contraindicatii ale beta-blocantelor: A) BAV gradul II si III; B) HTA; C) astmul bronsic; D) DZ sub medicatie hipoglicemianta; E) fibrilatia atriala) Raspuns: A, C, D (pag) 1530-1534)) 134) Agentii antiadrenergici utilizati ca hipotensoare pot actiona la urmatoarele niveluri: A) receptorii opioizi; B) beta-receptorii; C) ganglionii autonomi; D) alfa-receptorii; E) receptorii limfocitelor T) Raspuns: B, C, D (pag) 1530-1534)) 135) Antagonistii canalelor de Ca2+: A) au ca reprezentanti Felodipina, Nicardipina, Verapamilul si Diltiazemul; B) sunt contraindicati formal in insuficienta cardiaca si in BAV de gradul II si III; C) nu produc niciodata edem; D) Nifedipinul produce uneori eritem; E) Verapamilul poate accelera conducerea atrio-ventriculara) Raspuns: A, B, D, E (pag. 1530-1534) 136) Factorii predispozanţi descrişi în triada Rudolf Virchow sunt: A) hipocoagulabilitatea B) traumatismul local al peretelui vaselor

C) obezitatea D) hipercoagulabilitatea E) staza Răspuns: B D E pagina – 1620 137) Cea mai frecventă predispoziţie ereditară la hipercoagulabilitate este: A) obezitatea B) sarcina C) cateter venos central permanent D) rezistenţa la proteina endogenă anticoagulantă, proteina C activată E) chimioterapie Răspuns: D pagina – 1620 138) În trombembolismul pulmonar întâlnim: A) valori crescute ale D-dimerilor B) radiografia toracică normală sau aproape normală C) disfuncţie ventriculară dreaptă în trombembolismul pulmonar masiv D) scintigrafia de ventilaţie anormală E) scintigrafia de perfuzie normală Răspuns: A B C pagina – 1621 139) Scintigrafia pulmonara în tromboembolismul pulmonar : A) este principala explorare imagistică B) scintigrafia de ventilatie este normală si cea de perfuzie anormală C) scintigrafia de ventilatie este anormală si cea de perfuzie normală D) întotdeauna este urmată de angiografie E) uneori este urmată de angiografie Răspuns: A B E pagina – 1621 140*) Cea mai specifică explorare invazivă în tromboembolismul pulmonar este: A) nivelul D - dimerilor B) ultrasonografia venoasă C) scintigrafia pulmonară D) ecocardiografia E) angiografia pulmonară selectivă Răspuns: E pagina – 1621 141) Terapia primară medicală a tromboembolismului pulmonar este: A) embolectomie de aspiraţie B) tromboliza (venoasă periferică) C) tromboliza locală direct prin cateter D) embolectomia (acută) E) agenţi inotropi (ex. Dobutamina) Răspuns: B E pagina – 1622

142) Tromboliza are urmatoarele efecte: A) dizolvă în totalitate trombusul arterial pulmonar obstruant anatomic B) dizolvă o mare parte din trombusul arterial pulmonar obstruant anatomic C) accentuează descărcarea de serotonină şi alţi factori neuroumorali putănd ameliora hipertensiunea pulmonară D) dizolvă o mare parte din sursa trombusului, din venele pelviene sau profunde ale membrelor inferioare E) nu dizolvă sursa trombusului Răspuns: B D pagina –1623 143) Contraindicaţiile trombolizei în tromboembolismul pulmonar includ: A) intervenţii chirurgicale B) litiaza biliară C) traumatisme D) tromboza venoasă profundă E) boală intracraniană Răspuns: A C E pagina – 1623 144) Terapia primară chirurgicală a tromboembolismului pulmonar este: A) tromboliza (venoasă periferică) B) embolectomie (acută) C) trombendarterectomie (cronică) D) agenţi inotropi (ex. Dopamina) E) fragmentarea şi dispersia distală Răspuns: B C pagina – 1622 145) Complicaţiile tratamentului cu heparină în tromboembolismul pulmonar sunt: A) tromboza B) hemoragia C) trombocitopenia D) osteoporoza E) creşterea transaminazelor Răspuns: B C D E pagina – 1622 146) Moartea subită cardiacă: A) moarte naturală datorată cauzelor cardiace; B) moarte anunţată de pierderea subită a conştienţei în decurs de 1h de la debutul simptomelor acute; C) poate fi spontan reversibilă; D) momentul şi felul morţii sunt neaşteptate la un individ care poate avea antecedente cardiace; E) evenimentul cheie a fost stopul cardiac. Răspuns: A, B, D, E (pag 245) 147) Stopul cardiac A) oprire brutală a funcţiei de pompă a inimii;

E)cardiomiopatia dilatativă. C. C) sindromul QT prelungit congenital. Răspuns: A. D. C) bradicardia severă persistentă.B) oprire a funcţiei cardiace reversibilă prin intervenţia de resuscitare. E) şoc hemoragic brutal instalat. E) oprirea ireversibilă a tuturor funcţiilor biologice. E) poate fi spontan reversibil. Răspuns: A. E (pag 247) 151) Care este cel mai obişnuit mecanism electric al stopului cardiac: A) tahicardia ventriculară. E) hipoxemie. D) dezechilibrul electrolitic. D) dezechilibre electrolitice. C) hipertrofia miocardică. Răspuns: A. D. D. B) stări cu debit cardiac scăzut. Răspuns: A. C) oprire cardiacă care în absenţa resuscitării duce la exitus. Răspuns: A. Răspuns: E (pag 247) 152) Scăderea acută a debitului cardiac ce poate duce la stop cardiac apare în: A) embolism pulmonar acut masiv. D) termen nespecific care include stopul cardiac şi consecinţele sale. Colapsul cardio-vascular: A) o pierdere subită a fluxului sanguin efectiv. B) asistolia. C) datorat factorilor cardiaci şi/sau vasculari periferici. E (pag 246) 150) Factori funcţionali ce contribuie la stop cardiac şi moarte subită cardiacă: A) alterări ale fluxului sanguin coronarian. C. D) aritmie fatală prin tulburări electrolitice. B) anomalii ale sistemului de conducere. D) o pierdere subită a fluxului sanguin efectiv prin sincopă vasodepresoare. C) şoc anafilactic. E) fibrilaţia ventriculară. C. C (pag 245) 148). B) datorat factorilor cardiaci şi/sau pulmonari. E (pag 247) . D) disociaţia electromecanică. E (pag 245) 149) Cauze structurale ce contribuie la stop cardiac şi moarte subită cardiacă: A) boală cardiacă coronariană. B. B) stare septică.

asistolie). C) nivelul seric ridicat de colesterol. TV.153) Reuşita resuscitării la un pacient în stop cardiac este: A) invers proporţională cu timpul scurs de la instituirea resuscitării. B. E) dependenţa de starea clinică a pacientului înainte de instalarea stopului. Răspuns: A. C. B) va confirma absenţa mişcărilor respiratorii C) va confirma absenţa pulsului la vasele mari. B. D. E (pag 247) 154) Care sunt cele mai frecvente cauze de deces după un stop cardiac resuscitat: A) aritmiile recurente. E) vârsta. E (pag 249) 158) Moartea subita cardiaca: A) are incidenta maxima intre nastere si varsta de 6 luni B) cauza cea mai obisnuita este reprezentata de tulburarile cardiace C) are incidenta cea mai mare in copilarie si adolescenta . D (pag 248) 156) Tratamentul colapsului cardiovascular cuprinde următoaele etape: A) intervenţia iniţială şi suportul vital bazal. C (pag 247) 155) Singura metodă practică de prevenire a morţii subite cardiace în marile segmente populaţionale este controlul factorilor de risc coronarian: A) hipertensiunea arterială. D) dependenţa de mecanismul de instalare (FV. D) întreţinerea pacientului în moarte cerebrală. B) direct proporţională cu timpul scurs de la momentul stopului şi începutul resuscitării. B. B) obezitatea. Răspuns: A. C. E (pag 249) 157) Intervenţia iniţială în colapsul vascular : A) va confirma dacă colapsul se datorează stopului cardiac. E) terapia pe termen lung. C) infecţiile nozocomiale legate de asistarea prelungită a respiraţiei. disociaţie electromecanică. E) hemoragia de stres. C) influenţată de condiţiile în care apare evenimentul. B) suportul vital avansat. E) presupune contactarea unui sistem de asistenţă în urgenţă. Răspuns: B. D) fumatul. B) encefalopatia anoxică. D) va confirma absenţa reflexelor. C. Răspuns: A. D) stările cu debit cardiac scăzut. C. C) terapia postresuscitare. Răspuns: A.

D pagina – 246 159) Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de: A) sincopa vasovagala B) bradicardia severa tranzitorie C) hipotensiunea posturala cu sincopa D) hipertensiunea arteriala E) sincopa neurocardiogena Răspuns: A. E) asigurarea unei linii venoase. E) asigurarea unei linii venoase. B. Răspuns: A. B) intubaţia endotraheală. C) ventilaţie artificială. C (pag 249) 162) Suportul vital avansat presupune: A) defibrilarea. D) stabilizarea statusului neurologic. B) 1 mg intravenos bolus.C.C. Răspuns:. C) ventilaţia cu oxigen.D.B. B) masaj cardiac. B. Răspuns: B. B. D) defibrilare cardiacă. pagina – 250 161) Suportul vital bazal presupune: A) menţinerea perfuziei organelor vitale. C) se repetă la un interval de 3-5 minute. Răspuns: A. D. B. E (pag 249) 163) Adrenalina în resuscitare: A) 2-3 mg intravenos bolus.E. E (pag 250) 164*) Care este primul marker viral detectabil in ser dupa infectia cu virusul hepatitic B (VHB)? . E pagina – 247 160) Tratamentul stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistoliei cuprinde : A) soc electric extern B) intubare prompta C) administrarea de adrenalina intravenos sau intracardiac D) administrarea de de atropina intravenos E) folosirea de dispozitive externe de electrostimulare.D) incidenta are un al doilea varf intre 45 si 75 de ani E) incidenta are un a doilea varf intre 55 si 75 de ani Răspuns: A. D) se utilizează în stopul cardiac prin asistolie. E) se utilizează după eşecul defibrilării. C. C.

C). . IgM anti-HAV. Rǎspuns: B. este un virus AND necapsulat. D. B). acid şi eter-rezistent. anticorpii IgG rǎmân detectabili pentru o perioadǎ nedefinitǎ. are o perioadǎ de incubaţie de aproximativ 4 sǎptǎmâni. viremia şi infectivitatea se intensificǎ o datǎ ce icterul devine manifest. B). existǎ un singur serotip viral. este clasificat ca hepadnavirus tip 1. E (1.A) Ag HBc B) Ag HBs C) Anticorpi anti-HBc (se tip IgM) D) Anticorpi anti-HBc (se tip IgG) E) Anticorpi anti-HBe Răspuns: B pagina – 1850 165*) Icterul este de obicei vizibil la nivelul sclerelor sau tegumentelor atunci cand bilirubina serica depaseste: A) 1 mg/dl B) 2. pag 1847) 169) Virusul hepatitic B: A). pag 1847) 168) Hepatita acutǎ viralǎ A: A). conţine o ARN-polimerazǎ proprie endogenǎ. în convalescenţa bolii. aparţine familiei picornavirus. este termo. conferind imunitate la reinfecţie. IgM-anti HBc este sugestiva pentru diagnosticul de: A) Hepatita acuta virala C B) Hepatita cronica virala B C) Hepatita acuta virala A si B D) Hepatita cronica virala C E) Hepatita acuta virala D Răspuns: C pagina – 1860 167)Virusul hepatitic A: A).1 mg/dl E) 1. D). D).5 mg/dl C) 0. E (1. C). virionul conţine 8 polipeptide în capsida viralǎ. în cursul bolii acute.25 mg/dl D) 0. replicarea viralǎ este limitatǎ la nivelul ficatului şi veziculei biliare. B). rǎspunsul imun este reprezentat de anticorpii de tip IgM. E). C.2 mg/dl Răspuns: B pagina – 1858 166*) Pozitivitatea serica a urmatorilor markeri diagnostici: AgHBs. Rǎspuns: A. E).

E). Rǎspuns: A. similar replicǎrii HBV. dar tipicǎ retrovirusurilor. cu evoluţie rapidǎ spre cirozǎ şi rǎspund slab la terapia antiviralǎ. E (pag 1851) 173) Virusul hepatitic D: A). C). pag 1850) 171) Localizǎrile extrahepatice ale antigenelor hepatitei B şi ADN-HBV sunt reprezentate de: A). E (1. Rǎspuns: A (1. este formalin-sensibil. AgHBe este un marker calitativ pentru replicarea viralǎ şi infectivitate. C). C. anticorpii anti-HBc reprezintǎ dovada serologicǎ de infecţie HBV recentǎ. D. B. ADN-polimerazǎ şi ADN-HBV în circulaţie. splina. anticorpii anti-HBs şi anti-HBc persistǎ nedefinit. replicarea viralǎ. rinichi. pag 1851) 172) Mutantele pre-core HBV: A). AgHBe negativ. AgHBc nu este detectabil cu metode de rutinǎ în serul pacienţilor infectaţi. apariţia AgHBe coincide cu o replicare viralǎ masivǎ şi reflectǎ prezenţa de virioni intacţi. în cazul vindecǎrii hepatitei acute B. ganglionii limfatici. D). sunt localizate cel mai frecvent la nivelul regiunii genei C. D (1. mǎduva osoasǎ. E). replicarea intracelularǎ a ARN-HDV poate avea loc fǎrǎ HBV. dupǎ infectarea cu HBV. E (1. D). Rǎspuns: A. pag 1852) . este un virus ARN defectiv. musculatura netedǎ biliarǎ. E). dublu capsulate. Rǎspuns: A. genomul viral este omolog ADN-ului HBV. E). virionul intact de HBV este reprezentat de particulele sferice mari de 22 nm. pe parcursul “ferestrei imunologice”. D). C). B.C). B). D). B). anticorpi anti-HBe pozitiv. favorizeazǎ evoluţia spre boalǎ hepaticǎ severǎ. se realizeazǎ prin intermediul unei reverstranscriptaze. strategia de replicare viralǎ este unicǎ printre virusurile ADN. B. corespund unui profil serologic reprezentat de ADN-HBV detectabil. primul marker viral detectabil în ser este AgHBe. C). E). D). Rǎspuns: A. B). B). determinǎ frecvente hepatite B fulminante în Israel şi Japonia. pag 1850) 170) Urmǎtoarea afirmaţie despre hepatita acutǎ viralǎ B este falsǎ: A). nu pot coexista cu tipul “sǎlbatic” al HBV la acelaşi pacient.

bǎrbaţii homosexuali si cei care utilizeaza droguri cu administrare intravenoasa. E). infecţia cu VHC se poate reproduce pe model biologic la cimpanzei. steatoza microveziculara. durata infecţiei HDV depǎşeşte durata infecţiei HBV. rǎspândirea intrafamilialǎ şi intrainstituţionalǎ este rarǎ . C.174) Urmǎtoarele afirmaţii despre hepatita cu VHD sunt adevǎrate: A). pe parcursul replicǎrii HDV. constituie propriul gen în familia Flaviviridae. infiltrarea panlobularǎ cu celule mononucleare. dupǎ hepatita A. Rǎspuns: B. B). unitǎţi de terapie intensivǎ pentru nou-nǎscuţi. se transmite aproape exclusiv pe cale fecal-oralǎ. incidenţa hepatitei A este în declin . Rǎspuns: A. D). ARN-VHC (prin PCR). D). în ţǎrile dezvoltate. anticorpilor C200. B). grade variabile de colestazǎ. rǎmânând intotdeauna detectabili mult timp dupǎ dispariţia AgHBs şi antigenului HDV. testarea RIBA. Rǎspuns: A. focarele epidemiologice recent identificate includ leagǎne de copii. în general. E). D (1. în infecţia autolimitatǎ. anticorpii anti-HDV au un titru scǎzut şi tranzitoriu. predominǎ anticorpii anti-HDV tip IgM care devin detectabili dupǎ 30-40 zile de la apariţia simptomelor. C). pag 1852) 175) Virusul hepatitic C: A). C). Rǎspuns: A. pot fi detectaţi atât IgM cat şi IgG anti-HDV. B). E). monocatenar. E (1. pag 1854) 178) Hepatita A: A). starea de purtǎtor de virus este frecventǎ . anticorpilor C22-3. C. anticorpilor anti C100-3. se integreazǎ în genomul gazdei. D. este un virus ADN liniar. vizualizarea sa în circulaţie este dificilǎ. D (1. pag 1856) . E). se pot detecta antigenul HDV din ficat şi ADN-ul HDV din ser şi ficat. D). fiind prezent în titruri joase. pag 1853) 177) Leziunile morfologice tipice tuturor tipurilor de hepatitǎ acutǎ sunt similare şi constau în: A). în infecţia cronicǎ. E (1. Rǎspuns: D (1. D). B). C). C). C). E). C. hiperplazia celulelor Kupffer. în infecţia acutǎ. necroza celulelor hepatice. pag 1852) 176*) Cel mai sensibil indicator al infecţiei cu VHC este detectarea: A). B. D). B).

D). personalul din domeniul asistenţei sanitare expuşi la contactul cu sânge . probabilitatea transmiterii perinatale se coreleazǎ cu prezenţa AgHBs şi absenţa AgHBe. pag 1853. 1857) 182*) În profilaxia peritonitei bacteriene spontane. nu existǎ o variabilitate a prevalentei infecţiei funcţie de zona geograficǎ. D). salivǎ şi lichid seminal. Rǎspuns: B. AgHBs se poate identifica doar în sânge. bila şi ficatul pacientilor infectaţi. pag 1856) 180) Grupuri cu risc înalt de infecţiei cu HBV includ: A). indivizii care trǎiesc în promiscuitate sexualǎ. politransfuzaţii (de exemplu hemofilici) . studiile recente au sugerat un beneficiu al terapiei de întreţinere cu: A) Propranolol B) Norfloxacin 400 mg/zi C) Omeprazol 40 mg/zi D) Oxacilină E) Izoniazidă Răspuns: B (pag 1890) 183) Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane se bazează pe: A) un număr de mai mult de 200 de leucocite pe microlitru B) un număr de mai mult de 500 de leucocite pe microlitru cu o proporţie  50% de polimorfonucleare neutrofile C) un număr de mai mult de 50 de eozinofile pe microlitru D) un număr de mai mult de 250 de polimorfonucleare neutrofile pe microlitru E) un număr de mai mult de 500 de leucocite pe microlitru cu o proporţie  50% de limfocite Răspuns: B D pagina – 1890 . B).179) Urmǎtoarele afirmaţii despre hepatita B sunt false: A). E (1. pag 1856) 181) Virusul hepatitic E: A). C. E). E (1. C. E). C). B). exceptand raritatea transmiterii secundare de la individ la individ. anticorpii IgM şi IgG anti-HEV scad rapid dupǎ infecţia acutǎ. infecţia acutǎ la nou-nǎscuţi este adeseori simptomaticǎ. B). o modalitate principalǎ de transmitere este cea percutanǎ. D (1. are transmitere parenteralǎ. C). toate izolatele de HEV par sa aparţina unui singur serotip. Rǎspuns: B. E). D). iar copilul devine foarte probabil purtǎtor de AgHBs. C. membrii de familie sau partenerii sexuali ai pacientilor infectaţi cronic. persoanele imunizate cu vaccin Engerix-B Rǎspuns: A. D. D. virusul se poate detecta în scaunul. C). caracteristicile epidemiologice sunt asemǎnǎtoare cu cele ale hepatitei A. B.

E 186) Ciroza alcoolică se caracterizează prin urmatoarele: A) pierderea neuniformă de celule hepatice B) existenţa unor cicatrici fine C) prezenţa nodulilor de regenerare de dimensiuni mari D) pierderea destul de uniformă de celule hepatice E) prezenţa nodulilor de regenerare de dimensiuni mici RASPUNS: B. C. B. D. D 188) Corpii Mallory pot apărea în următoarele afecţiuni: A) diabetul zaharat slab controlat B) boala Wilson C) ficatul gras alcoolic D) obezitatea morbidă E) hepatita alcoolică RASPUNS: A. D. E 189) Manifestările clinice ale cirozei alcoolice cuprind: A) icter B) splenomegalie C) hipertrofia masei musculare D) sangerări de la nivelul varicelor gastroesofagiene E) creştere ponderală . E 187) Ficatul gras alcoolic se caracterizează prin: A) ficatul de volum redus B) hepatocite destinse de mari vacuole citoplasmatice de lipide C) este un precursor inevitabil al hepatitei alcoolice D) apare la majoritatea marilor băutori E) este ireversibil la oprirea consumului de alcool RASPUNS: B.184) Abordarea pacientului cu encefalopatie hepatică presupune : A) excluderea altor cauze de afectare mentală B) identificarea factorilor precipitanţi şi corecţia lor C) aport crescut de proteine D) paracenteze evacuatorii repetate E) administrarea de Lactuloză 30-120 ml. de 1-4 ori pe zi Răspuns: A B E pagina – 1892 185) Pierderea funcţiei masei celulelor hepatice poate conduce la: A) splenomegalie B) icter C) edeme D) ascită E) coagulopatii RASPUNS: B. D.

E 194) Ciroza biliara primitivă se asociază frecvent cu următoarele afecţiuni: A) tiroidita autoimună B) sindromul CREST C) poliartrita reumatoidă D) boala Wilson E) sindrom sicca RASPUNS: A. B. B.RASPUNS: A. cu EXCEPŢIA: A) intoleranţa la glucoză B) acidoza respiratorie C) hiperfosfatemie D) hipomagnezemie E) azotemie prerenală RASPUNS: B. C 193) Cauzele probabile ale cirozei postnecrotice sunt: A) hepatita virala C B) hemocromatoza C) consumul de contraceptive orale D) ciroza biliara primitivă E) fibroza chistică RASPUNS: A. D 192) Tulburările metabolice din ciroza alcoolică sunt următoarele. D. B. D 190) Anemia în ciroza alcoolică se poate datora: A) pierderilor gastrointestinale acute de sânge B) hipersplenismului C) deficitului nutriţional de vitamina B6 D) efectului supresor direct al alcoolului asupra măduvei osoase E) hemolizei RASPUNS::: A. C. C. E 191) In ciroza alcoolică probele de laborator pot evidenţia: A) hiperbilirubinemie B) scăderea fosfatazei alcaline serice C) scăderea nivelului seric al ASAT D) prelungirea timpului de protrombină E) creşterea nivelului albuminei serice RASPUNS: A. B. E 195) In ciroza biliară primitivă pot apărea următoarele manifestări clinice: A) echimoze B) icter .

B. Prezentarea tipică include: A) durere abdominală superioară B) greaţă C) vărsături D) rectoragie E) febră joasă Răspuns: A B C E pagina – 1993 197) Clasificarea histopatologică a pancreatitei acute cuprinde următoarele forme: A) pancreatita edematoasă B) pancreatita gangrenoasă C) pancreatita necrotico-hemoragică D) pancreatita supurată E) pancreatita fibroasă Răspuns: A C D pagina – 1989 198) Complicaţiile evolutive propriu-zise ale pancreatitei acute sunt: A) sechestrul pancreatic B) hemoragia digestivă superioară C) pseudochistul pancreatic D) abcesele pancreatice E) infarctul entero-mezenteric Răspuns: A C D pagina – 1999 199*) Din punct de vedere etiologic. C. B) etiologia traumatică.C) prurit D) decolorarea zonelor expuse ale pielii E) fatigabilitate RASPUNS: A. E 196) Diagnosticul de pancreatită acută se stabileşte prin interpretarea informaţiilor clinice şi de laborator. E) infecţiile virale. C) boli endocrine. Cele mai frecvente cauze etiologice sunt: A) etiologia iatrogenă : pancreatitele secundare administrării unor medicamente sau explorări digestive invazive. D) consumul de alcool şi litiaza biliară. de la debut. atinge o intensitate maximă câteva ore mai târziu şi persistă cel puţin 1-2 zile . şi este localizată în hipogastru B) are un debut brusc. Răspuns: D pagina – 1989 200) Durerea din pancreatita acută: A) este de intensitate maximă. pancreatita acută poate fi produsă de cauze diverse pancreatice şi extrapancreatice.

durerea poate fi similară cu colica biliară D) are debut insidios şi intensitate redusă. Răspuns: A E pagina – 1994 203*) Clasificarea clinică a pancreatitei acute (Atlanta 1992) recunoaşte două forme clinice. şi anume: A) uşoară şi severă B) catarală şi flegmonoasă C) edematoasă şi supurată D) posttraumatică şi iatrogenă E) edematoasă şi necrotică Răspuns: A pagina – 1989 204) Care din următoarele afirmaţii. D) radiografia abdominală simplă în ortostatism poate să evidenţieze o ansă destinsă în vecinătatea lojei pancreatice (“ansa santinelă”). C) sfincterotomia endoscopică practicată în cazul confirmării litiazei biliare poate ameliora evoluţia şi facilita trecerea în duoden a unui calcul inclavat în papilă. cu prezenţa unor mari colecţii lichidiene. E) radiografia toracică poate evidenţia relativ frecvent un hidrotorax stâng. sunt adevărate? A) în pancreatita acută forma uşoară (benignă sau edematoasă) ecografia abdominală evidenţiază parenchimul pancreatic şi grăsimea peripancreatică heterogene. cu localizare în hipocondrul stâng E) severitatea durerii face ca bolnavii să fie agitaţi şi să îşi schimbe mereu poziţia cu scopul de a-şi diminua durerea Răspuns: B C E pagina – 1993-1994 201) La examenul clinic al unui pacient cu pancreatită acută se constată: A) printre manifestările incipiente se întâlnesc semnele şocului hipovolemic B) sensibilitate sau chiar apărare musculară epigastrică C) distensia abdominală D) icterul este rareori prezent E) “abdomen de lemn” Răspuns: B C D pagina – 1994 202) Diagnosticul biologic al pancreatitei acute pune în evidenţă: A) hiperamilazemie şi hiperamilazurie B) hipolipazemie C) raportul dintre clearance-ul amilazei şi cel al creatininei rămâne constant D) scăderea hematocritului.C) la bolnavii la care pancreatita acută are origine biliară. B) computer-tomografia zonei pancreatice oferă aspecte anatomice calitativ superioare ecografiei. Răspuns: B C D E pagina – 1995 . hipoglicemie şi hipercalcemie E) hiperamilazemia creşte între 2-12 ore după debut. însă nu este specifică pancreatitei acute şi poate fi observată şi în alte sindroame dureroase acute ale abdomenului. referitoare la diagnosticul imagistic din pancreatita acută.

examen histologic şi detectarea activităţii ureazei D) Rata de infecţie cu Helicobacter pylori scade în medii socioeconomice precare E) Eradicarea cu succes a Helicobacter pylori scade rata recidivelor duodenale Raspuns: A C E . D) Cafea cofeinizată cât şi decofeinizată E) Prezenţa acidului în stomac sau duoden Raspuns: A B E 208) Secreţia gastrică de bicarbonat este inhibată de: A) Etanol B) AINS C) Agenţi colinergici D) Agenţi ά-adrenergici E) Acetazolamida Raspuns: A B D E 209) Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A) Colonizarea gastrică cu Helicobacter pylori creşte odată cu vârsta B) Majoritatea pacienţilor colonizaţi cu Helicobacter pylori dezvoltă ulceraţii şi devin simptomatici C) Helicobacter pylori poate fi identificat în biopsiile de mucoasă gastrică prin cultură.205) Care din următorii parametrii fac parte din criteriile scorului Ranson la internare (ora ”zero”). la pacienţii cu pancreatită acută: A) vârsta B) glicemia C) deficitul de baze D) sechestrarea lichidiană E) leucocitele Răspuns: A B E pagina – 1997 206) Următoarele afirmaţii cu privire la gastrină sunt adevărate : A) Este cel mai puternic stimulant al secreţiei acide gastrice B) Este produsă de celulele D din antru C) Este inhibată de somatostatină D) Nu este secretată de mucoasa duodenală E) Stimuleaza eliberarea de histamină din celulele ECL ( entero-cromatine-like) Răspuns: A C E 207) Secreţia acidă gastrică poate fi inhibată de: A) Hiperglicemie B) Prezenţa grăsimilor în duoden C) Ca administrat i.v.

după ingestia de alimente D) Modificarea caracterului durerii poate atrage atenţia asupra apariţiei complicaţiilor E) Hemoragiile din ulcerele duodenale sunt cel mai frecvent discrete (pierderi oculte) Raspuns: A C E 211*) Dupa intreruperea tratamentului cu Omeprazol activitatea secretorie gastrica isi revine la normal in circa: A) 1-2 zile B) 3-5 zile C) 6-7 zile D) 9-10 zile E) 14 zile Răspuns: B 212) Ulcerul gastric: A) Are incidenţa maximă în cel de-al VI-lea deceniu de viaţă B) In patogeneza ulcerului gastric nu intervine Helicobacter pylori C) Durerea în hipocondrul drept este cel mai frecvent simptom D) Ulcere gastrice peste 3 cm sunt cel mai frecvent maligne E) Sunt suficiente 4 biopsii de la nivelul unui ulcer pentru excluderea malignităţii Raspuns: A D 213) Complicaţiile postoperatorii ale ulcerului peptic sunt: A) Diareea postantrectomie B) Ulcerul recurent C) Sindromul de ansa aferenta D) Sindrom Dawn E) Osteomalacia şi osteoporoza Raspuns: B C E 214) Sindromul Dumping tardiv: A) Apare la 90 minute până la 3 ore după mese B) Se manifestă prin palpitaţii. confuzie C) Este determinat de evacuarea rapidă a conţinutului gastric bogat în grăsimi în intestinul subţire proximal D) Este rezultatul hipoglicemiei secundare eliberării excesive de insulină E) Reintervenţia chirurgicală reprezintă principala metodă de tratament Raspuns: A B D 215) Care sunt adevărate dintre următoarele afirmaţii privind complicaţiile postoperatorii ale ulcerului peptic: . de regulă.210) Următoarele afirmaţii legate de ulcerul duodenal sunt false: A) Durerea în hipocondrul drept este principalul simptom B) Durerea apare la 90 minute până la 3 ore dupa masă C) Durerea nu se ameliorează . diaforeză.

cu iradiere posterioara. pylori cresc in conditii socioeconomice precare D) in diagnosticul infectiei cu H. neameliorată de antiacide. prin cultura si prin detectarea activitatii ureazei C) ratele de infectie cu H. neameliorată de antiacide. sugerează obstrucţie pilorică B) Durerea ulceroasă amplificată de ingestia de alimente şi accentuată de vărsături sugerează penetraţia C) Sângerările din ulcerul duodenal sunt cel mai frecvent discrete (oculte) D) Durerea ulceroasă care devine constantă. sugerează penetraţia . Pylori Răspuns: A D 218*) Care este doza de Lansoprazol utilizata in tratarea ulcerului peptic: A) 20mg/zi B) 30mg/zi C) 40mg/zi D) 60mg/zi E) 80mg/zi Răspuns: B 219) Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A) Durerea ulceroasă care devine constantă. Pylori prin metoda ureazei. cu iradiere posterioară. test pozitiv inseamna ca indicatorul rosu fenol vireaza de la portocaliu deschis la albastru E) testul respirator cu uree poate fi folosit pentru monitorizarea terapiei de eradicare a infectiei cu H. pylori poate fi identificat in biopsiile din mucoasa gastrica prin examinare histologica. pylori permite diferentierea intre infectia activa si cea vindecata B) H.A) Deficitul de vitamina B12 este mai frecvent la pacienţii cu gastrectomii parţiale B) Osteoporoza şi osteomalacia apar cel mai frecvent dupa vagotomie cu piloroplastie C) Steatoreea uşoară este comună la pacienţii cu intervenţii chirurgicale pentru ulcer D) Există o incidenţă crescută a adenocarcinomului gastric la 5 ani după gastrectomia partială pentru ulcer duodenal E) In gastropatia de reflux biliar administrarea colestiraminei este un tratament eficient Raspuns: A C 216) Dintre complicaţiile postoperatorii ale ulcerului peptic sindromul de ansă aferentă se caracterizează astfel: a) Apare după rezecţia gastrică cu gastroduodenoanastomoză (Bilroth I) b) Se manifestă prin distensie abdominală şi durere la 2-3 ore după ingestia de alimente c) Vărsăturile ameliorează distensia şi durerile abdominale d) Se datorează drenajului incomplet al ansei aferente e) Tratamentul adecvat este reprezentat de transformarea anastomozei Bilroth I în anastomoză gastrojejunală Bilroth II Raspuns: C D 217) Care din urmatoarele afirmatii NU sunt adevarate: A) testelul serologic de diagnostic al infectiei cu H.

E) Durerea ulceroasă amplificată de ingestia de alimente şi acompaniată de vărsături sugerează obstrucţie pilorică Raspuns: D E 220) Sucralfatul: A) Neutralizează şi inhibă secreţia gastrică acidă B) Impiedică difuziunea ionilor de H+ spre baza ulcerului C) Reduce efectele nocive ale acizilor biliari şi ale pepsinei D) Scade secreţia de prostaglandine tisulare endogene E) Se absoarbe în proporţie mare Raspuns: B C 221) Antagonistii receptorilor de H2: A) Sunt inhibitori puternici ai secreţiei acide bazale şi stimulate B) Ranitidina este de aproximativ 6 ori mai puternică in inhibarea secretiei acide gastrice C) Pot determina creşteri ale transaminazelor serice în cursul tratamentului D) Cimetidina reduce răspunsurile secretorii la histamină. cafeină. hipoglicemie E) Ranitidina are efect antiandrogenic. insuficienţă renală cronică E) Stresul psihic poate constitui factor de exacerbare a activităţii ulcerului Raspuns: B E 224) Supravietuirea pacientilor cu cancer colorectal depinde de urmatorii factori: A) stadiul evolutiv si gradul de diferentiere histologica B) localizarea tumorii pe cadrul colic C) extensia rezectiei chirurgicale D) durata interventiei chirurgicale E) administrarea de transfuzii de sange . hipoparatiroidism. astfel că apare ginecomastie dureroasă în urma tratamentului de lungă durată şi in doză mare Raspuns: A B C D 222) Testele diagnostice pentru Helicobacter Pylori sunt: A) Testul respirator cu uree B) Testele serologice C) Testul rapid al ureazei din material bioptic D) Vizualizarea endoscopică directă E) Culturile din secreţiile gastrice Raspuns: A B C 223) Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A) La pacienţii cu ulcer duodenal stomacul se goleste mai încet B) Ulcerul duodenal este mai frecvent la rudele de gradul I ale pacienţilor decât în populaţia generală C) Pacienţii cu ulcer duodenal au o frecvenţă crescută a grupului sanguin 0I secretor D) Incidenţa ulcerului duodenal este mai mare la pacienţii cu ciroză alcoolică.

Răspuns: A B C E (pag 1683) 225) Urmatoarele afirmatii asupra diseminarii limfatice a canccerului de colon sunt adevarate: A) diseminarea limfatica constituie modul obisnuit de extindere B) invazia ganglionara nu depinde de dimensiunea tumorii C) invazia ganglionara nu depinde de gradul de malignitate al tumorii primare D) invazia ganglionara depinde de extensia in profunzime a tumorii primare E) nu toti ganglionii mariti de volum sunt invadati tumoral Răspuns: A B D E (pag 1668) 226) Care dintre factorii de mai jos sunt incriminaţi în etiologia cancerului de colon? A) dieta bogată în fibre celulozice B) aportul alimentar crescut de grăsimi de origine animală C) diverticuloza colonică D) adenoamele colonice E) boala Crohn Răspuns: B. D (pag. E (pag. E (pag. 1666-1667) 227) Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la cancerul colonului drept sunt adevărate? A) constipaţia este un simptom mai frecvent întâlnit decât în cancerul colonului stâng B) astenia fizică şi scăderea capacităţii de efort sunt simptome rar întâlnite C) durerea reprezintă un simptom sugestiv pentru invazia tumorii în structurile anatomice adiacente D) tumora palpabilă reprezintă frecvent primul semn de boală sesizat de pacient sau de medic E) anemia este caracteristică cancerului de colon drept Răspuns: C. 1671-1672) 228) Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la cancerul colonului stâng sunt false? A) este localizarea cea mai frecventă a cancerului colonic B) tulburările de tranzit intestinal sunt rar întâlnite C) materiile fecale pot conţine produse patologice (sânge sau mucus) D) se complică rar cu manifestări clinice de subocluzie sau ocluzie intestinală E) este frecvent o tumoră infiltrativă circumferenţială stenozantă Răspuns: B. 1672) 229) Care dintre următoarele modificări se constată la examenul obiectiv al pacienţilor cu cancer colonic? A) abdomenul destins . D.în caz de ocluzie intestinală sau ascită carcinomatoasă B) tumoră palpabilă la nivelul flancului drept al abdomenului în cancerul colonului descendent C) fixitatea tumorii palpabile.în caz de extensie la structurile anatomice învecinate . D.

D) matitatea deplasabilă în flancuri - în caz de metastaze hepatice E) icterul – în cazul pacienţilor cu carcinomatoză peritoneală Răspuns: A, C (pag. 1672-1673) 230) Irigografia la pacienţii cu cancer de colon: A) este o investigaţie greu accesibilă B) relevă imaginea de „lacună” în cazul unei tumori circumferenţiale C) relevă aspectul radiologic de „cotor de măr” în cazul unei tumori stenozante D) examinarea cu dublu contrast este preferabilă irigografiei clasice E) obstruarea completă a lumenului colonic realizează un aspect radiologic de „pantalon de golf” Răspuns: C, D (pag. 1673-1674) 231) Care din următoarele complicaţii sunt complicaţii locale ale cancerului de colon? A) subocluzia sau ocluzia intestinală B) metastazele pulmonare C) peritonita consecutivă perforaţiei tumorale sau diastatice D) hemoragia digestivă inferioară E) anemia Răspuns: A, C, D (pag. 1676) 232) Pregătirea preoperatorie la pacienţii cu cancer de colon: A) presupune o dietă săracă în proteine şi bogată în fibre celulozice B) nu include şi administrarea de antibiotice profilactic C) contraindică ingestia de soluţii saline în scop purgativ în cazul pacienţilor cardiaci şi hipertensivi D) implică şi corectarea tarelor organice asociate E) reduce riscul complicaţiilor postoperatorii (fistule anastomotice) Răspuns: C, D, E (pag. 1677) 233) Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul chirurgical al cancerului de colon sunt false? A) operaţiile paliative sunt cele în care există ţesut tumoral restant în urma intervenţiei chirurgicale B) presupune exereza exclusivă a segmentului de colon purtător al tumorii C) hemicolectomia dreaptă presupune ligatura şi secţionarea pediculilor vasculari aferenţi arterei respectiv venei mezenterice inferioare D) hemicolectomia stângă presupune ligatura la originea din aortă a arterei mezenterice inferioare E) spleno-pancreatectomia poate fi necesară în cazul tumorilor de unghi splenic Răspuns: B, C (pag. 1678-1679) 234) Care dintre următoarele caracteristici definesc operaţiile paliative la pacienţii cu cancer de colon: A) se indică în cancerele inextirpabile

B) derivaţiile interne sunt indicate la pacienţii cu tumori sigmoidiene joase sau rectosigmoidiene C) se indică în tumori care au diseminări la distanţă D) ca operaţie paliativă în cancerul de colon descendent se indică ileotransversoanastomoza E) colostomia ca intervenţie paliativă este o metodă de derivaţie internă Răspuns: A, C (pag. 1681) 235) Williams si col. propun urmatorii parametri clinici si patologici ce trebuie evaluati preoperator in vederea stadializarii cancerului colonic: A) rezultatul biopsiei B) detectarea metastazelor hepatice C) evaluarea metastazelor hepatice D) evaluarea tranzitului digestiv E) explorarea campurilor pulmonare Răspuns: A B C E (pag 1676) 236) Operaţiile în urgenţă la pacienţii cu cancer de colon: A) se efectuează la pacienţi cu stare generală bună B) sunt indicate cel mai frecvent pentru cancerele complicate cu peritonită prin perforaţie tumorală sau diastatică C) sunt reprezentate de ileo-transversoanastomoză în cazul tumorilor ocluzive ale colonului drept D) sunt reprezentate de operaţia Hartmann în cazul tumorilor recto-sigmoidiene extirpabile, complicate cu ocluzie intestinală E) presupun totdeauna o intervenţie chirurgicală radicală într-un singur timp Răspuns: C, D (pag. 1681). 237) Care dintre afirmaţiile referitoare la complicaţiile intervenţiilor chirurgicale pentru cancer de colon sunt false: A) leziunile splinei pot apare în cursul mobilizării flexurii hepatice a colonului B) leziunile duodenului pot surveni în cursul hemicolectomiei drepte C) dehiscenţa anastomozelor poate fi datorată aportului sanguin redus la nivelul segmentelor anastomozate sau tensiunii în anastomoză D) supuraţia plăgii operatorii este o complicaţie postoperatorie rară E) lavajul cavităţii peritoneale nu reduce contaminarea acesteia Răspuns: A, D, E (pag. 1681-1682) 238*) Care dintre următorii factori influenţează favorabil supravieţuirea pacienţilor operaţi pentru cancer de colon: A) stadiul evolutiv avansat al tumorii B) gradul redus de diferenţiere tumorală C) diseminarea vasculară şi perineurală D) terapia adjuvantă E) prezenţa ocluziei intestinale sau perforaţiei la momentul intervenţiei chirurgicale Răspuns: D (pag. 1683)

239*) Avantajele chirurgiei laparoscopice în cancerul colonic: A) durata redusă a intervenţiei chirurgicale B) permite depistarea intraoperatorie a tumorilor colonice sincrone C) aspectul cosmetic al plăgii D) cost redus al asistenţei medico-chirurgicale E) risc redus de apariţie a metastazelor la locul de introducere a trocarelor Răspuns: C (pag. 1682-1683) 240) Grupul populaţional cu risc crescut de dezvoltare a cancerului colonic include: A) pacienţii cu vârsta sub 40 de ani fără antecedente canceroase B) pacienţii cu predispoziţie genetică (polipoză adenomatoasă familială) C) pacienţii care au rude de gradul I diagnosticate cu cancer colonic D) pacienţii cu pancolită ulceroasă cu evoluţie de peste 7 ani E) pacienţii cu cancer de colon în antecedentele personale Răspuns: B, C, D, E (pag. 1675) 241*) Colonoscopia ca metodă de examinare paraclinică a pacienţilor cu cancer de colon: A) nu permite recoltarea de material bioptic pentru examen histologic B) oferă posibilitatea investigării vizuale a întregului cadru colic C) este mai accesibilă decât examinarea radiologică D) se însoţeşte de un risc mai scăzut de complicaţii comparativ cu irigografia E) nu influenţează proporţia diagnosticului corect prin asocierea cu examenul radiologic Răspuns: B (pag. 1674). 242) Mecanismele fiziopatologice ale diabetului zaharat non-insulinodependent (DZNID tip 2) sunt: A) secreţie anormală de insulină B) distrugerea celulelor beta pancreatice C) prezenţa de anticorpi anticelulă insulară D) rezistenţă la acţiunea insulinei în ţesuturile ţintă E) boală pancreatică Răspuns: A, D (pag. 2270) 243*) În diabetul zaharat non-insulinodependent (DZNID tip 2), masa celulelor beta este: A) intactă B) mult scăzută C) crescută compensator D) înlocuită de celulele alfa E) distrusă Răspuns: A (pag. 2270) 244*) În diabetul zaharat, fenomenul „Somogyi” se referă la: A) hipoglicemia nocturnă B) hiperglicemia matinală

derivatele de sulfoniluree acţionează prin: A) acţiune similară cu a insulinei B) stimularea eliberării de insulină din celulele beta C) acţiuni extrapancreatice D) închiderea canalelor de potasiu şi depolarizarea celulei beta E) creşterea masei de celule beta Răspuns: B. vărsături B) convulsii C) dureri abdominale D) semne de depleţie volemică E) tahipnee Răspuns: A. D (pag. C. necesitând niveluri crescute de insulină pentru a menţine normoglicemia C) hiperglicemia matinală ce urmează unui episod de hipoglicemie D) hipoglicemia produsă de efortul fizic E) dezvoltarea cetozei în lipsa insulinei Răspuns: B (pag. fenomenul „dawn” (al zorilor) se referă la: A) hipoglicemia matinală B) creşterea glucozei plasmatice dimineaţa. 2276) 245*) Încetinirea progresiei nefropatiei diabetice poate fi obţinută prin tratament cu: A) betablocante B) aspirină C) statine D) inhibitori ai enzimei de conversie E) blocanţi ai canalelor de calciu Răspuns: D (pag 2283) 246*) În diabetul zaharat. 2276) 245) În diabetul zaharat non-insulinodependent (DZNID tip 2). C. 2276) 246) Simptomele vegetative ale hipoglicemiei sînt: A) convulsiile B) transpiraţia C) tremorul D) pierderea stării de conştienţă E) foamea Răspuns: B C E (pag 2275) 247) Cetoacidoza diabetică are următoarele simptome şi semne: A) greţuri. 2278) .C) hiperglicemia de rebound ce urmează unui episod de hipoglicemie D) hipoglicemia produsă de efortul fizic E) dezvoltarea hiperglicemiei şi cetozei Răspuns: C (pag. D (pag.

E (pag. 2282) 249) Tratamentul nefropatiei diabetice implică: A) tratamentul hipertensiunii arteriale B) administrarea de inhibitori ai enzimei de conversie C) administrarea de aspirină D) dieta hipoproteică E) administrarea de statine Răspuns: A. E (pag. D (pag. ulcerele extremităţii inferioare sunt favorizate de: A) hipertensiunea arterială B) distribuţia anormală a presiunii C) leziuni traumatice D) boală vasculară cu aport sanguin diminuat E) prezenţa altor complicaţii cronice ale diabetului zaharat Răspuns: B. C. C. D (pag. 2283) 251) În cazul piciorului diabetic.248) În retinopatia diabetică proliferativă leziunile caracteristice sunt: A) hemoragiile in vitros B) exudate dure C) formare de vase noi D) microanevrisme E) permeabilitate capilară crescută Răspuns: A. B. C (pag. predominant nocturne C) diaree D) gastroperază E) hiperestezie Răspuns: A. B. 2284) 253*) Care este cea mai comună cauză de rezistenţă la insulină? A) acanthosis nigricans B) obezitatea C) anticorpii antiinsulină D) anticorpii faţă de receptorii de insulină . 2283) 250) Polineuropatia diabetică periferică se manifestă prin: A) parestezii ale membrelor inferioare B) dureri bilaterale ale membrelor inferioare. 2284) 252) Mecanismele fiziopatologice ce stau la baza complicaţiilor diabetului zaharat sunt: A) metabolizarea glucozei pe calea poliol B) oxidarea LDL C) glicarea proteinelor D) distrofie grasă a celulelor endoteliale E) producerea de produşi finali de glicare avansată Răspuns: A.

2279) 256) În cetoacidoza diabetică tratamentul cu bicarbonat este indicat: A) la pacienţii cu pH = 7 sau mai mic B) de rutină la toţi pacienţii C) la pacienţii la care acidoza este asociată cu hipotensiune D) la pacienţii cu hipopotasemie E) la pacienţii cu oligoanurie Răspuns: A. 2279) 257) Hipoglicemiile din diabetul zaharat insulino-dependent pot apare în următoarele condiţii: A) prezenţa bolii renale diabetice B) stress emoţional C) efort fizic neaşteptat D) infecţii E) administrare de insulină umană Răspuns: A. 2286) 255) Tratamentul cetoacidozei diabetice presupune: A) administrarea rapidă iv de fluide sub forma soluţiilor de glucoză 5-10 % B) administrarea rapidă iv de fluide sub forma soluţiilor saline izotone sau Ringer lactat C) administrarea în perfuzie a insulinei D) administrarea subcutanată a insulinei E) administrarea de insulină cu acţiune prelungită Răspuns: B. C. D (pag. C. C (pag. 2275-2276) 258*) Hemoglobina glicată dă o estimare a controlului diabetului pentru o perioadă precedentă de: A) 6 luni B) 3 luni C) 6 săptămîni D) 14 zile E) 7 zile Răspuns: B (pag 2277) 259*) Sepsisul este: .E) diabetul zaharat insulinodependent Răspuns: B (pag. (pag. 2286) 254) Rezistenţa la insulină poate fi determinată de: A) anticorpii antiinsulină B) secreţie crescută de glucagon C) număr scăzut de receptori de insulină D) transmiterea anormală a semnalului la nivel postreceptor E) hipersecreţie de IGF Răspuns: A. (pag. C.

D (pag 855) 263) Factorii de risc majori pentru bacteriemia cu germeni Gram-pozitivi sunt: A) cateterisme vasculare B) prezenta de dispozitive mecanice C) arsuri D) boli diareice E) BPOC Raspuns: A. C (pag 852) 264*) Definitia bacteriemiei include: A) prezenta bacteriilor viabilein sange evidentiate prin hemoculturi pozitive B) prezenta de fungi in sange C) prezenta si multiplicarea virusurilor in sange D) prezenta antigenelor bacteriene in sange E) prezentain sange a anticorpilor fata de antigene bacteriene Raspuns: A (pag 853) .A) un raspuns la infectia cauzata de orice clasa de microorganisme B) un raspuns la infectia cauzata doar de bacili Gram-negativi C) un raspuns la infectia cauzata doar de bacterii Gram-pozitive D) un raspuns infectia cauzata doar de fungi E) un raspuns al gazdei la cauze noninfectioase Raspuns: A (pag 852) 260) In sepsis hemoculturile evidentiaza: A) bacterii Gram-pozitive B) bacterii Gram-negative C) fungi D) virusuri E) paraziti Raspuns: A. B. B.C. D (pag 852) 262) Etiologiile neinfectioase ale SIRS includ: A) infarctul miocardic B) anevrismul disecant de aorta C) embolismul pulmonar D) tamponada cardiaca E) litiaza biliara Răspuns: A. B. C (pag 852) 261) Factorii care predispun la bacteriemii cu bacili Gram-negativi includ: A) diabetul zaharat B) boli limfoproliferative C) neutropenia D) ciroza E) BPOC Raspuns: A. C. B.

B. hipoperfuzie sau hipotensiune (acidoza metabolica.B. este amplificat de: A) citokine B) derivati din fosfolipidele membranei celulare (metaboliti ai acidului arahidonic) C) complementul C5a D) oxid nitric NO E) glucocorticoizi Raspuns: A. C. D (pag 853-854) 270) Factorii de risc majori pentru bacteriemia cu gram-pozitivi includ: A) arsurile .265) Care din urmatoarele conditii sunt incluse in definitia SRIS (sindromul de raspuns inflamator sistemic): A) temperatura orala > 380C sau < 360C B) frecventa respiratorie > 20 respiratii/min sau PaCO2 <32 mmHg C) frecventa cardiaca > 90 batai/min) D) leucocite > 12)000/mm3 sau < 4)000/mm3 E) hematocrit < 24% Raspuns: A. initiat de unele componente bacteriene. D (pag 853) 266*) Definitia sepsisului este: A) SRIS B) SRIS care are o etiologie microbiana dovedita sau suspecta C) SRIS cu hipotensiune D) SRIS cu disfunctia unui organ E) SRIS cu disfunctii multiple de organ Raspuns: B (pag 853) 267*) Definitia sepsisului sever este: A) SRIS cu disfunctia unui organ B) SRIS cu disfunctii multiple de organ C) sepsis cu unul sau mai multe semen de disfunctie organica. B. oligurie sau ARDS) D) SRIS cu bacteriemie E) sepsis cu hipotensiune care dureaza >1 ora Raspuns: C (pag 853) 268) Mediatorii inflamatiei sunt declansati de semnale microbiene reprezentate de: A) lipopolizaharidul bacteriilor Gram-negative B) acidul lipoteichoic al bacteriilor Gram-pozitive C) peptidoglicanul bacterian D) flageli. pili bacterieni E) plasmide Raspuns: A. C (pag 853) 269) Raspunsul inflamator din sepsis. alterarea starii mentale. C.

sugereaza: A) Infectie cu Neisseria meningitidis B) Infectie cu Staphylococcus aureus C) Febra patata a Muntilor Stancosi D) Infectii fungice E) Infectii streptococice Raspuns: A.B. C (pag 854) . C. E (pag 852) 271) Coagularea intravasculara diseminata( CID) este sugerata de: A) scaderea timpului de trombina B) prezenta D-dimeri C) fibrinogen scazut D) trombocitoza reactiva E) anemie Răspuns: B. D (pag 854) 274) Prezenta purpurei cutanate sau a petesiilor la un bolnav septic. C (pag 854) 275) In disfunctia hepatocelulara sau canaliculara din sepsis se constata: A) cresterea bilirubinemiei B) cresterea fosfatazei alcaline C) cresterea enzimelor ALAT D) teste functionale hepatice normale E) sindrom Guillain-Barre Raspuns: A. C (pag 855) 272) Care molecule au rol inhibitor in raspunsul inflamator sistemic: A) glucocorticoizii B) antagonisti ai receptorilor pentru IL-1 C) inteleukina IL-10 D) complementul C5a E) proteina de legare a LPS (LBP) Raspuns: A. C. B. B.B) prezenta dispozitivelor mecanice C) cateterismele vasculare D) bolile cronice E) injectarea intravenoasa a medicamentelor Răspuns: A. B. C (pag 854) 273) Absenta febrei in sepsis se constata mai frecvent: A) la bolnavi varstnici B) la bolnavi cu uremie C) la alcoolici D) la nou-nascuti E) in infectiile fungice Raspuns: A.

D. 701) 280) Simptomele şi semnele deficitului grav de fier includ : A) icter B) paloare C) insomnie D) oboseală E) transpiraţii nocturne Răspuns : B. E (pag 855) 277*) Căile normale ale transportului fierului se referă la: A) cea mai mare parte a fierului necesar eritropoezei este reciclat în sistemul reticuloendotelial din ficat B) fierul este transportat în plasma de transferină C) transferina este o glicoproteină capabilă să fixeze trei atomi de fier D) fierul este eliberat de pe transferină la suprafaţa celulelor eritroide precursoare.276) In sepsis examinarile de laborator hematologice pot releva: A)leucocitoza cu limfocitoza B) valori normale ale leucocitelor si o formula leucocitara normala C) leucocitoza cu devierea la stanga a formulei leucocitare D) trombocitopenie E) leucopenie si prezenta de neutrofile cu granulatii toxice Raspuns: C. 699) 278*) Diagnosticul anemiei megaloblastice este sugerat de: A) Macrocitoză semnificativă – volum mediu eritrocitar ( VEM ) < 90 fl B) Număr crescut de reticulocite C) Număr crescut de leucocite şi plachete la pacienţii cu anemie severă D) Prezenţa pe frotiul sanguin a neutrofilelor cu nucleu hipersegmentat şi a macroovalocitelor E) Examenul măduvei osoase: hipocelularitate cu raport crescut al seriilor mieloidă/eritroidă şi rezerve scăzute de fier Răspuns: D (pag 719 – 720) 279*) Depozitele de fier din măduvă : A) pot fi estimate cu ajutorul coloraţiei cu albastru de metil B) în mod convenţional sunt gradate pe o scală de la 5 la 10+ C) gradarea vizuală a depozitelor nu se corelează cu fierul din feritină şi hemosiderină D) în cazul supraîncărcării cu fier coloraţia pentru fier din măduva osoasă nu este la fel de fidelă ca nivelul feritinei serice E) în anemia sideroblastică fierul nu formează un inel în vecinătatea nucleului Răspuns : D (pag. 700) 281) Stadiile deficitului de fier includ : . D (pag. fiind apoi internalizat E) majoritatea fierului de depozit este stocat în rinichi Răspuns: B (pag.

A) blocarea fierului în celulele sistemului reticuloendotelial B) epuizarea rezervelor de fier C) eritropoieza megaloblastică D) eritropoieza deficitară E) anemia feriprivă Răspuns : B. feritina serică este peste 2000 – 4000 micrograme/L Răspuns : B. D. în timp ce fierul din feritină nu este la fel de accesibil pentru satisfacerea nevoilor metabolice B) Hemosiderina din celulele sistemului reticulo – endotelial poate fi catabolizată devenind feritină C) Valorice serice ale feritinei nu se corelează cu nivelul depozitelor totale de fier din organism D) Valoarea normală a feritinei serice variază în funcţie de vârsta şi sexul persoanei E) Bărbatul adult prezintă variaţii ale concentraţiei serice ale feritinei între 15 şi 30 micrograme/L Răspuns: D (pag 701) 283) Următoarele afirmaţii se referă la rezervele de fier: A) rezervele de fier se identifică prin determinarea transferinei serice şi cu metoda de colorare cu albastru de Prusia a frotiurilor de măduvă osoasă B) în prezenţa rezervelor de fier. 701) 282*) Care din următoarele afirmaţii referitoare la feritină sunt adevărate: A) Fierul din hemosiderină poate fi extras pentru a servi la sinteza hemului. D (pag 701) 284) Care din următoarele afirmaţii legate de tratamentul anemiei megaloblastice prin deficit de cobalamină sunt adevărate: A) Ciancobalamina se administrează parenteral. chiar cu o terapie optimă Răspuns: A C E (pag 720 – 721) 285) Eritropoieza cu deficit de fier poate fi diferenţiată pe baza modificărilor: A) concentraţiei feritinei serice şi a coloraţiei frotiurilor medulare B) capacităţii totale de legare a fierului de către transferina serică C) protoporfirinei din globulele roşii . E (pag. intramuscular B) Durata totală a tratamentului este de 6 săptămâni C) Reculocitoza apare la 4 – 5 zile D) Transfuzia de sânge este contraindicată la pacienţii cu anemie severă datorită stării cardiovasculare precare E) Simptomele neurologice este posibil să nu fie corectate complet. fierul seric şi protoporfirina din globulele roşii sunt normale C) în absenţa rezervelor de fier capacitatea totală de legare a fierului de către transferina serică se menţine în limite normale D) rezervele utilizabile de fier sunt mai mici de 100 – 300 mg la un nivel al feritinei mai mic de 20 micrograme /L şi depozite vizibile de fier de grad 0 –1+ E) în cazul supraîncărcării cu fier.

D) creşterea fierului plasmatic E) creşterea saturaţiei procentuale a transferinei peste 60% Răspuns : A. C. E (pag. 702) 289) Diagnosticul diferenţial dintre anemia prin deficit de fier şi anemia inflamatorie se face prin : A) valoarea scăzută a fierului seric numai în anemia prin deficit de fier B) creşterea nivelului transferinei serice în anemia de tip inflamator C) absenţa rezervelor de fier în ambele tipuri de anemii D) creşterea nivelului protoporfirinei din globulele roşii în anemia feriprivă E) creşterea nivelului receptorilor pentru transferină de 2 – 4 ori în deficitul adevărat de fier Răspuns : D. E (pag. dureri toracice sau lombare E) traseul injecţiei trebuie să aibă formă de Z Răspuns : B. prurit. 702) 287) Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate : A) în betatalasemia minoră depozitele de fie sunt normale sau crescute B) în anemia prin deficit de fier. C.702) 290) Preparatele cu fier pentru administrare orală: A) conţin cantităţi diferite de fier sub formă ferică B) pot conţine substanţe care cresc absorbţia cum ar fi unii aminoacizii şi acidul ascorbic C) administrate în doză mare determină efecte secundare gastrointestinale şi scad complianţa pacientului . 702) 288) Următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul parenteral cu fier sunt adevărate: A) este contraindicat la pacienţii cu malabsorbţie intersinală B) se foloseşte administrarea parenterală de fier pentru tratamentul pacienţilor care primesc eritropoietină combinată C) fierul injectabil care conţine fenol nu se administrează intravenos. C. 701) 286) Diagnosticul diferenţial al anemiei prin deficit de fier cu talasemia include: A) o distribuţie normală a diametrelor globulelor roşii în anemia prin deficit de fier B) prezenţa anemiei înaintea microcitozei în deficitul de fier C) prezenţa celulelor în ţintă în talasemie D) prezenţa unui raport microcitoză/hipocromie disproporţionat în raport cu gravitatea anemiei în deficitul de fier E) analiza tipului de hemoglobină cu ajutorul electroforezei Răspuns : B. C (pag. 701 . D. E (pag. (pag. B. fierul este blocat în macrofagele din măduva osoasă C) sideremia este normală la pacienţii cu betatalasemie minoră D) în anemii inflamatorii creşte nivelul seric şi scade nivelul transferinei serice E) în deficitul adevărat de fier nivelul receptorilor pentru transferină scade de 2-4 ori Răspuns : A. producând flebită D) efectele secundare sunt: hiperpigmentare.

D. E (pag.D. E (pag.104 microorganisme per ml urină obţinută prin aspiraţie suprapubiană. 702 .703) 291) Anemia sideroblastică dobândită cu sideroblaşti inelari are caracteristicile: A) absenţa depozitelor de fier din măduvă asemănător anemiei prin deficit de fier B) acumulare excesivă de fier chiar până la încărcare tisulară C) morfologia globulelor roşii nu poate fi variabilă D) mitocondriile care conţin fier formează un inel de granule în imediata vecinătate a nucleului E) prezenţa sideroblaştilor inelari la coloraţia cu albastru de Prusia pe frotiurile de sânge medular este patognomonică Răspuns : B. 701 .104 microorganisme per ml urină obţinută prin cateterizare vezicală E) se dezvoltă 102 .D (pag 899) 293) Din punct de vedere microbiologic poate sa există infecţie a tractului urinar atunci când: A) se dezvoltă peste 105 microorganisme per ml de urină recoltată din mijlocul jetului urinar B) se dezvoltă 102 . Răspuns: A. C. aciditatea gastrică normală determinând îndepărtarea învelişului tabletelor E) durata tratamentului este de minim 6 luni Răspuns : B.104 microorganisme per ml urină recoltată din mijlocul jetului urinar la pacienţi asimptomatici C) se dezvoltă 102-104 microorganisme per ml urină la un pacient cu cateter vezical a demeure D) se dezvoltă 102 .702) 292) Sunt considerate infecţii urinare superficiale: A) prostatita B) pielonefrita C) infecţiile uretrei D) infecţiile vezicii urinare E) supuraţia renală Răspuns: C. D.D) pacienţii cu aclorhidrie sau intervenţii chirurgicale pe stomac trebuie să fie trataţi cu sirop.C.C. E (pag 899) 294) Din sindromul uretral acut fac parte: A) bacteriuria semnificativă B) disuria C) polakiuria D) febra E) senzaţia de micţiune imperioasă Răspuns:B.E (pag 899) .

D (pag 899) 296) La pacienţii cu infecţie urinară asociată cu manevre urologice. piurie şi urină sterilă agenţii etiologici importanţi sunt: A) E.295) Infecţiile urinare acute: A) sunt foarte frecvente la pacienţii necateterizaţi B) au o incidenţa scăzută odată cu începerea vieţii sexuale C) sunt mai frecvente la bărbaţii sub 50 ani D) sunt mai frecvente la femeile tinere E) au o incidenţă invers proporţională cu vârsta Răspuns: A.coli este agentul etiologic în peste 80% din cazuri B) E. Enterobacter.coli este singurul germene răspunzător C) speciile Proteus. D (pag 899) 300*) Cistita acută hemoragică este cauzată de: A) Virusul herpes simplex . calculi sau obstrucţie: A) E. enterococii şi Staphylococus aureus sunt mai frecvent implicaţi E) speciile Proteus şi Klebsiella nu sunt implicate Răspuns: C.coli B) Proteus C) Staphyloccocus aureus D) Virusul herpes simplex E) Agenţii care produc uretrita transmisă sexual Răspuns: D. infecţiile acute de tract urinar la pacienţi fără catetere. E (pag 900) 299) Infectia acuta a prostatei poate avea ca rezultat: A) abcesul prostatic B) epididimo-orhita C) balanita D) sepsisul E) glomerulonefrita acuta Răspuns: A. sunt date de: A) E. Klebsiella. anomalii urologice sau calculi. Serratia şi Pseudomonas au importanţă crescândă D) dintre cocii Gram-pozitivi. B.coli B) Staphyloccocus aureus C) Enterobacter D) Proteus E) Klebsiella Răspuns: A (pag 899) 298) La femeile cu simptome renourinare acute.D (pag 899) 297*) Cel mai frecvent.

B)Virusul citomegalic C) Ureaplasma urealiticum D) Rotavirusuri E) Adenovirusuri Răspuns: E (pag 900) 301) Speciile urmatoare de bacterii predispun la formarea calculilor renali: A) Escherichia coli B) Proteus C) Klebsiella D) Pseudomonas E) Serratia Răspuns: B C (pag 899) 302) Pacienţii cu cistită au de obicei: A) durere suprapubiană B) disurie C) febră peste 38.3 grade Celsius D) greaţă şi vărsături E) micţiuni imperioase frecvente Răspuns:A.E (pag 902) 303) Pielonefrita acută: A) este o glomerulopatie primară B) este o infecţie a tractului urinar inferior C) se manifestă cu temperatură peste 39.E (pag 902) .B.D.E ( pag 902) 304) Antibioticele utilizate in sarcina pentru tratamentul cistitei acute pot fi: A) amoxicilina B) ciprofloxacin C) cefalosporine D) biseptol E) nitrofurantoin Răspuns: A C E (pag 904) 305) Factorii asociaţi cu un risc crescut de infecţie a tractului urinar la pacienţii cateterizaţi uretral includ: A) sexul masculin B) perioada de caterizare scurtă C) boala de bază severă D) terapia antimicrobiană sistemică E) deconectarea cateterului şi a tubului de dren Răspuns: C.4 grade Celsius D) poate să evolueze cu piurie şi cilindri leucocitari în urină E) determină la majoritatea pacienţilor leucocitoză semnificativă Răspuns: C.

coli B) enterococi C) Staphyloccocus aureus D) Gonococ E) C. trachomatis Răspuns: A (pag 902) 307*) Majoritatea infecţiilor urinare asociate cateterelor: A) determină simptomatologie zgomotoasă B) determină hematurie macroscopică C) determină febră D) se rezolvă după retragerea cateterului E) determină alterarea stării generale Răspuns:D (pag 903) 308*) Cel mai bun mod de a acţiona în prezenţa unei infecţii urinare asociate cateterului este: A) îndepărtarea cateterului în asociere cu o cură scurtă de antibiotice la care microorganismul este sensibil B) aplicarea unguentelor antimicrobiene local. D (pag 903-904) 310) Care dintre următoarele patologii se pot complica cu insuficiența renală acută prerenală (azotemie prerenală)? A) deshidratare (hipovolemie) prin vărsături abundente B) tromboza de venă renală C) administrarea de substanță de contrast iodată D) boli care evoluează cu debit cardiac redus E) obstrucția colului vezical Răspuns: A D pagina – 1658 311) Dintre complicațiile insuficienței renale acute fac parte : A) deshidratarea extracelulară . periuretral C) utilizarea antimicrobienelor adăugate în punga de dren D) cure scurte de antimicrobiene sistemice E) folosirea unui sistem de colectare steril Răspuns: A ( pag 903) 309) In tratamentul cistitei acute necomplicate: A) o doză unică de 3g de amoxicilină este de elecţie B) terapia cu doză unică de agenţi antimicrobieni nu este indicată C) doze unice de trimetoprim-suflametoxazol au fost folosite cu succes D) majoritatea fluorochinolonelor în doză unică au fost folosite cu succes E) majoritatea penicilinelor în doză unică au fost folosite cu succes Răspuns: C.306*) Infecţiile tractului urinar asociate cateterelor sunt determinate de obicei de: A) E.

B) hiperkaliemia C) acidoza metabolică D) alcaloza metabolică E) policitemia Răspuns: B C pagina – 1663-1664 312) In tratamentul hiperparatiroidismului secundar din insuficiența renală cronică se utilizează : A) restricția alimentară de fosfați B) restricția dietară de calciu C) agenți orali ce leagă fosfatul D) agenți orali ce leagă aluminiul E) rășini schimbătoare de ioni Răspuns: A C pagina – 1671 313) Care dintre următoarele afirmații privind insuficiența renală acută prerenală (azotemia prerenală) este adevărată? A) este cea mai frecventă formă de insuficiență renală acută B) este rapid reversibilă după restaurarea fluxului urinar normal C) este caracterizată printr-un parenchim renal profund alterat încă de la debut D) poate apărea în condiții de hipovolemie E) se datorează hipoperfuziei renale Răspuns: A B D E pagina – 1657 314*) Faza de stare a insuficienței renale acute intrinseci secundare ischemiei durează de obicei A) căteva ore. maximum 1 zi B) 1-2 zile C) 1-2 săptămâni D) 1-2 luni E) aproximativ 6 luni obstrucția colului vezical Răspuns: C pagina – 1659 315) Dintre toxicele endogene care pot produce insuficiență renală acută nefrotoxică fac parte A) aminoacizii B) hemoglobina C) colesterolul D) mioglobina E) lanturile ușoare de imunoglobuline (din mielom) Răspuns: B D pagina – 1660 316*) Examenul de urină din azotemia prerenală se caracterizează prin : A) prezența hematiilor B) prezența leucocitelor C) absența celulelor .

D) cilindri leucocitari E) cilindri eritrocitari Răspuns: C pagina – 1661 317*) Sindromul clinic care rezultă din pierderea marcată a funcției renale se numește : A) uremie B) retenție azotată C) azotemie D) scăderea filtrării glomerulare E) insuficiență renală Răspuns: C pagina – 1667 318) In corecția hiperkaliemiei din insuficiența renală cronică se pot utiliza : A)bicarbonatul de Na pentru corecția acidozei B) diureticele C) insulina D) rasini schimbătoare de ioni E) beta blocantele Răspuns: A B C D pagina – 1670 319) In tratamentul hiperparatiroidismului secundar din insuficiența renală cronică se utilizează : A) restrictia alimentară de fosfați B) restrictcția dietară de calciu C) agenti orali ce leagă fosfatul D) agenti orali ce leagă aluminiul E) rasini schimbătoare de ioni Răspuns: A C pagina – 1671 320) Care dintre urmatoarele reprezinta cele mai frecvente cauze ale hemoragiei intracerebrale? A) hipertensiunea arteriala B) contraceptivele orale C) consumul de alcool D) angiopatia amiloida E) traumatismele Raspuns: A. D ( pag 2578) 321) Hemoragia intracerebrala hipertensiva apare aproape intotdeauna: A) in timp ce pacientul executa un efort fizic B) in timp ce pacientul este in stare de veghe C) in timpul somnului D) in timpul defecatiei E) in context infectios Raspuns: B (pag 2578) .

322*) Localizarea cea mai frecventa a hemoragiei datorata hipertensiunii este in: A) talamus B) putamen C) cerebel D) punte E) bulb Raspuns: B (pag 2578) 323) Semnele clinice ale hemoragiei cerebeloase sunt: A) cefaleea occipitala B) hemipareza C) varsaturi repetate D) afazia E) incapacitatea de a merge sau de a sta in picioare Raspuns : A. E ( pag 2579) 324) Profilaxia hemoragiei cerebrale primitive cuprinde: A) reducerea hipertensiunii arteriale B) tratamentul cu glucocorticoizi C)scaderea consumului excesiv de alcool D)detectarea anevrismelor cerebrale E) reducerea consumului de droguri ilicite (cocaina si amfetaminele) Raspuns: A. C (pag 2580) 326*) Care este cea mai frecventa cauza de hemoragie subarahnoidiana? A) extensia in spatiul subarahnoidian a hemoragiilor intracerebrale primitive B) ruptura unui anevrism sacular C) malformatiile arteriovenoase D) hemoragiile cu sursa capilara sau venoasa E) hipertensiunea arteriala Raspuns: B (pag 2580) 327*) Existenta unui anevrism in sinusul cavernos poate fi indicata de: A) durerea retroorbitara B) durerea occipitala C) pareza de nerv sase D) pareza de nerv zece E) pareza de nerv doisprezece . C. C. B. E (pag 2579) 325) Urmatoarele evenimente pot fi asociate consumului de cocaina: A) Hemoragia intracerebrala B) AVC ischemic C) Hemoragia subarahnoidiana D) Malformatiile arteriovenoase E) Abcesul cerebral Raspuns: A.

C ( pag 2581) 329*) Cea mai frecventa forma acceptata de terapie a vasospasmului cerebral simptomatic este: A) scaderea presiunii de perfuzie cerebrala B) cresterea presiunii de perfuzie cerebrala C) administarea de diuretice D) administrarea de antiagregante plachetare E) administrarea de anticoagulante Raspuns: B (pag 2583) 330) In hemoragia subarahnoidiana cauzele majore ale deficitelor neurologice tardive sunt: A) edemul cerebral B) reruptura C) hidrocefalia D) hernierea E) vasospasmul cerebral Răspuns: B C E (ag 2581) 331) In ce priveste manifestarile clinice ale accidentelor vasculare cerebrale ischemice sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A) prezentarea tipica este cu debutul brutal al hemiparezei B) poate sa apara orice semn de disfunctie cerebrala C) apare intotdeauna o pierdere a starii de constienta D) deficitul neurologic cu durata sub 24 ore este considerat AIT( accident ischemic tranzitor) E) apare de obicei la varsta tinara Răspuns: A B D (pg 2559. B) poate detecta cu certitudine infarctele cerebrale în primele 24.Raspuns: C (pag 2581) 328) Cauzele majore ale deficitelor neurologice tardive in ruptura anevrismala sunt: A) Reruptura B) Hidrocefalia C) Vasospasmul D) Menigita E) Meningo-encefalita Raspuns: A.2560) 332) VC. E) poate “scăpa “ infarctele de suprafaţă corticală.2570) . examinarea prin tomgrafie computerizata: A) exclude imediat hemoragia ca fiind cauza a a atacului. C) oferă date sigure de evidentiere a micilor atacuri ischemice din fosa posterioară. D) injectarea de substanţă de contrast creşte specificitatea. B. Raspuns: A D E ( pag.

333) În terapia AVC ischemic sunt adevărate urmatoarele afirmaţii despre anticoagulante: A) rolul anticoagulării în boala aterotrombotică cerebrală este cert dovedit prin studii randomizate B) heparina este larg folosită în AIT instabil C) rata complicaţiilor sângerânde în 7 zile de heparinizare este de 10% D) la valori ale INR de circa 4. D (pag.2571) .2573) 334*) Urmatoarea entitate nu reprezinta o cauza frecventa de AVC cardioembolic: A) fibrilaţia atrială nereumatică B) valvele prostetice C) infarctul miocardic D) prolapsul de valvă mitrală E) boala cardiacă reumatică Raspuns: D ( pag. C.2578) 337) Următoarele afirmaţii cu privire la AVC ischemic sunt adevărate: A) arteriografia cerebrală selectivă este cea mai bună metodă de evaluare a bolii ateromatoase a arterei bazilare B) infarctele din teritoriul periferic al arterei cerebrale posterioare sunt greu de evidenţiat la TC sau RMN C) arteriografia cerebrală in circulaţia posterioară poate precipita o stare de delir D) scanarea TC detectează cu precizie infarctele de trunchi cerebral E) RMN cerebral explorează cu succes infarctele lacunare cu dimensiune mai mare sau egală cu 5mm. Raspuns: B.E (pag. heparina este întreruptă E) puţine date susţin folosirea pe termen lung a Warfarinei pentru prevenirea AVC aterotrombotic. Raspuns: A. C. B.2570) 336) Tratamentul profilactic anticoagulant este indicat în : A) sindromul anticorpilor antifosfolipidici B) prolaps sever de valvă mitrală C) vasculite D) tromboză de sinus dural-venă corticală E) boala Moyamoya Raspuns: A. 2575) 335*) Investigaţia care oferă date sigure despre localizarea şi întinderea infarctului în prima oră de la debut este: A) TC fără contrast B) RMN cerebrală C) Electroencefalografia D) Doppler transcranian E) TC cu substanţă de contrast Raspuns: B (pag. E (pag.

in spondilita anchilozanta. fotofobie si lacrimare excesiva Răspuns: A B D E pagina – 2095 342) Durerile osoase declansate de palpare. sunt localizate frecvent la nivelul: A) Jonctiunii costovertebrale B) Crestelor iliace C) Marelui trohanter D) Calcaielor E) Halucelui Răspuns: A B C D pagina – 2095 343) Criteriile dupa care se distinge durerea inflamatoare din spondilita anchilozanta sunt: . intre factorii de risc ai aterosclerozei se numara: A) varsta tanara B) diabetul zaharat C) hipertensiunea arteriala D) fumatul E) valorile scazute ale colesterolului plasmatic Răspuns: B C D (pag 2572) 339*) Din grupul spondilartropatiilor nu face parte A) Spondilita anchilozanta B) Sindromul Reiter C) Poliartrita reumatoida D) Artrita si spondilita psoriazica E) Spondilartropatia juvenila Răspuns: C pagina – 2094 340) Care din urmatoarele afirmatii cu privire la epidemiologia spondilitei anchilozante sunt adevarate? A) Exista o stransa corelatie intre spondilita anchilozanta si antigenul de histocompatibilitate HLA B27 B) Rata concordantei la gemenii monozigoti este de 100% C) Asocierea cu HLA B27 este dependenta de severitatea bolii D) Spondilita anchilozanta prezinta o asociere puternica cu bolile inflamatorii intestinale E) In studiile populationale.338) In AVC. 1-2% din adultii cu HLA B27 au spondilita anchilozanta Răspuns: A D E pagina – 2094 341) Uveita acuta anterioara din spondilita anchilozanta: A) Este cea mai frecventa manifestare extraarticulara B) Poate precede spondilita C) Atacurile sunt tipic bilaterale D) Atacurile au tendinta la recurenta E) Produc durere.

sarurile de aur si penicilamina nu sunt utile C) Glucocorticoizii sistemici sunt folositi de rutina D) Leziunile entezice pot beneficia uneori de administrarea intralezionala de glucocorticoizi .A) Debut peste 40 de ani B) Debut brusc C) Durata mai mare de 3 luni D) Redoare matinala E) Agravare cu exercitiul sau activitatea Răspuns: C D pagina – 2096 344) Criteriile de diagnostic New York modificate pentru spondilita anchilozanta includ: A) Sacroileita definita radiologic B) Istoric de durere inflamatorie de spate C) Limitarea expansiunii cutiei toracice D) Cresterea vitezei de sedimentare a hematiilor E) Cresterea nivelului proteinei C reactive Răspuns: A B C pagina – 2096 345) Printre germenii bacterieni implicati in patogenia artritei reactive se numara: A) Shigella flexneri B) Specii de Salmonella C) Yersinia enterocolitica D) Streptococus pneumoniae E) Chlamydia pneumoniae Răspuns: A B C E pagina – 2097 346) Caracteristicile afectarii articulare din artrita reactiva sunt: A) Artrita este intotdeauna simetrica B) Artrita are caracter aditiv C) Cele mai frecvent afectate sunt articulatiile membrelor inferioare D) Artrita este foarte dureroasa E) Nu intereseaza niciodata pumnul si degetele mainii Răspuns: B C pagina – 2098 347) Manifestarile rare sau mai putin frecvente ale artritei reactive includ: A) Tulburari de conducere atrio-ventriculara B) Dactilita sau “degetul in carnacior” C) Insuficienta aortica D) Keratoderma blenorrhagica E) Leziunile sistemului nervos central si periferic Răspuns: A C E pagina – 2098 348) Urmatoarele afirmatii despre tratatamentul artritei reactive sunt adevarate: A) Sulfasalazina in doze de pana la 3 g/zi poate fi benefica la pacientii cu artrita reactiva persistenta B) Antimalaricele.

E (pag. D. 1188) 351*) Dupa unii autori. dupa 55 ani Raspuns: : B.E) Tratamentul complicatiilor neurologice este simptomatic Răspuns: A B D E pagina – 2100 349*) Care este principala metodă de diagnostic paraclinic (imagistic) în cancerul mamar? A) ecografia B) tomografia computerizata C) mamografia D) rezonanta magnetica cu substanta de contrast E) scintigrafia cu tecnetiu Răspuns: C (pag 1194) 350) Factorii endogeni de risc pentru cancer mamar sunt: A) iradierea regiunii toracice B) menarha precoce. inainte de 12 ani C) stresul D) nuliparitatea E) menopauza tardiva. E (pag 1189) 353*) In diseminarea hematogena la distanta a cancerului mamar primul filtru in calea celulelor neoplazice este reprezentat de: A) coloana vertebrala si oasele bazinului B) ficat C) encefal D) plamini E) tegumente . descendentele unor bolnave cu cancer mamar au un risc de a face si ele acelasi tip de cancer mamar : A) de patru ori mai mare B) de doua ori mai mare C) riscul este acelasi ca in populatia generala D) de doua ori mai mic E) de patru ori mai mic Răspuns: B (pag 1189) 352) Evolutia locala a cancerului mamar se face prin: A) venele vertebrale B) vena axilara C) vena azygos D) invazia limfaticelor si capilarelor sangvine E) extensie directa Raspuns: D.

D (pag 1191) 355) La palpare. E (pag 1193) 356) Dintre metodele de diagnostic al cancerului mamar ( paraclinice si de laborator) enumerate mai jos. de obicei. tumora maligna mamara este: A) renitenta B) fixa pe peretele toracic C) cu retractie cutanata D) cu limite difuze E) dura Raspuns: D. E (pag 1194) 357*) Cancerul mamar manifestat prin tumora este foarte asemanator clinic si mamografic cu: A) chisturile mamare simple B) granulomul lipofagic C) mastita acuta D) fibroadenomul E) mastita plasmocitara Raspuns: (pag 1194) 358*) Cea mai frecventa forma de manifestare a cancerului mamar este: A) boala Paget B) schirul mamar C) aparitia unei tumori in san D) mastita carcinomatoasa E) adenopatia axilara fara alte semne . cele mai importante sunt: A) ecografia Doppler B) examenul citologic din aspiratul punctiei cu ac fin C) tomografia computerizata D) rezonanta magnetica E) mamografia Raspuns: B.Raspuns: (pag 1191) 354) Caile principale de diseminare limfatica a cancerului mamar sunt: A) transpectorala B) mamara interna C) retropectorala D) axilara E) descrisa de Gerota Raspuns: B.

C. E (pag 1198) 362*) Pentru depistarea cancerului glandei mamare. ritmul recomandat al controalelor este: A) intre 40 si 49 de ani examen clinic si mamografie anuala B) peste 50 de ani o mamografie la 2 ani si examen clinic anual C) pana la 30 de ani se recomanda autoexaminarea lunara a sanului D) intre 30 si 40 de ani o mamografie la 2 ani si examen clinic anual E) intre 30 si 40 de ani examen clinic efectuat de un medic specialist anual si mamografie anuala Răspuns: C (pag 1198) 363) Noţiunea de nou-născut infectat include următoarele: A) absenţa manifestărilor clinice B) prezenţa manifestărilor clinice C) hemoculturi pozitive D) trombocitopenie E) deviere la stânga a formulei leucocitare Răspuns: B C D E pagina –133. D (pag 1198) 361) Factorii prognostici histologici in cancerul mamar sunt: A) ritmul de evolutie al tumorii B) gradul de diferentiere C) receptorii estrogenici si progesteronici D) starea ganglionilor limfatici axilari E) volumul tumorii Raspuns: B.Raspuns: C (pag 1195) 359*) Cancerul mamar infraclinic se descopera prin: A) coloranti ce nu difuzeaza B) izotopi radioactivi C) control ecografic D) stereotaxie E) mamografie Raspuns: E (pag 1195) 360) Tumorile epiteliele ale sanului sunt reprezentate de: A) limfoame B) carcinoamele lobulare C) carcinoamele ductale in situ D) boala Paget E) cystosarcoma Phyllodes maligne Raspuns: B. 134 . D.

135 367) Criteriile diagnostice cu valoare predictivă pentru sepsisul neonatal sunt: A) VSH > 15mm/h B) raportul leucocite nesegmentate/leucocite segmentate < 0. cu predominenţa PMN Răspuns: A D E pagina – 137 369) Tratamentul de primă intenţie a meningitei bacteriene la nou-născut se efectuează cu: A) Penicilină B) Oxacilină .364) Rubeola congenitală se caracterizează prin: A) persistenţă de canal arterial B) calcificări periventriculare C) surditate D) retinită E) cataractă Răspuns: A C D E pagina – 142 365*) Cel mai semnificativ factor de risc matern pentru infecţia bacteriană neonatală precoce este reprezentat de : A) anomaliile uterine B) vârsta > 35 ani C) primiparitatea D) multiparitatea E) ruptura prematură a membranelor amniotice Răspuns: E pagina – 134 366) Infecţiile nozocomiale neonatale se caracterizează prin: A) apar în primele 3 zile de viaţă B) afectează în special prematurii C) sunt favorizate de manevrele agresive de reanimare D) sunt favorizate de igiena precară din secţiile de nou-născuţi E) sunt determinate cel mai frecvent de Haemophilus influenzae Răspuns: B C D pagina –134.2 D) proteina C reactivă > 5mg/dl E) reducerea nivelului seric al haptoglobinei Răspuns: A C D pagina –137 368) Care dintre examinările de laborator de mai jos pledează pentru diagnosticul de meningită neonatală ? A) glicorahia = 35mg/dl B) glicorahia = 150mg/dl C) proteinorahia = 20mg/dl D) proteinorahia = 160mg/dl E) LCR cu peste 100 celule/mm3.2 C) raportul leucocite nesegmentate/leucocite segmentate > 0.

paloare. B) Dupa luni de zile. C) Subicter.C) Cefotaxim D) Ceftibuten E) Gentamicină Răspuns: C E pagina – 138 370*) Durata totală a tratamentului meningitei neonatale cu germeni Gram negativi este: A) 7 zile B) 14 zile C) 21 zile D) 28 zile E) 35 zile Răspuns: C pagina – 138 371) Riscul de infecţie materno-fetală este prezent în următoarele situaţii : A) vârsta gestaţională > 37 săptămâni B) vârsta gestaţională < 37 săptămâni C) ruptura prematura a membranelor amniotice (>18-24h) D) mama febrilă > 380C în cursul travaliului E) mama multipară Răspuns: B C D pagina – 140 372) Tabloul clinic al infecţiei neonatale cu virusul citomegalic include: A) macrocefalie B) icter C) peteşii D) hepatosplenomegalie E) hidrotorace Răspuns: B C D pagina – 142 373) Ruptura de splina in 2 timpi se produce cel mai frecvent in: A) Primele 24 de ore. C) Primele 2-3 zile. Răspuns: C pagina – 2104 374) Care sunt semnele clinice “de alarma” in perioada de latenta a rupturilor de splina in 2 timpi? A) Subfebra sau febra. E) Tahicardie. B) Matitate deplasabila pe flancuri. Răspuns: A C D E pagina – 2104 . D) Primele 2-3 saptamani. E) Tipul V de ruptura. D) Tendinta la lipotimie.

C) Durere in hipocondrul drept de tip colicativ.melena. B) Icter hemolitic. B) Tegumente si mucoase palide. C) Imobilizarea fracturilor. E) Necroza tardiva a unei anse. Răspuns: A B C pagina – 2095 377) Care sunt semnele clasice ale hemobiliei post traumatice? A) Icter de tip mecanic. C) Plaga a colonului transvers. Răspuns: B D E pagina – 2109 379) Peritonita tardiva aparuta in evolutia bolnavului cu contuzie abdominala este rezultatul unuia din urmatoarele mecanisme: A) Translocatia bacteriana favorizata de socul hemoragic. D) Douglas suplu. E) Montarea unei sonde de aspiratie gastrica. Răspuns: D pagina – 2097 376) Care din simptomele si semnele clinice enuntate definesc sindromul de hemoragie interna intra sau retroperitoneala rapid instalata: A) Tendinta la colaps.secundara rupturii sau dezinsertiei mezoului. C) Abdomen balonat cu matitate decliva deplasabila. E) Caracterul de gravitate este dat de septicitatea deosebita a continutului intestinului gros. D) Eliminarea unei escare parietale intestinale.375*) Care este gestul primordial si obligatoriu cu care incepe asistenta traumatizatilor abdominali la locul accidentului? A) Descarcerarea. B) Ruptura unui hematom subcapsular splenic. E) Contractura musculara abdominala.nedureros. D) Febra de tip septic. B) Sunt grave. D) Complicatiile infectioase sunt severe. D) Evaluarea functiilor vitale. Răspuns: A D E pagina – 2095 380) Contractura musculara abdominala poate lipsi la traumatizatii abdominali cu leziuni viscerale in urmatoarele circumstante: . E) Hemoragii digestive exteriorizate prin hematemeza. Răspuns: A C E pagina – 2107 378) Care din afirmatiile referitoare la traumatismele colonului sunt adevarate? A) Sunt frecvente(aparand in 50% din cazurile cu plagi penetrante). C) Complicatiile hemoragice sunt severe. B) Sondajul vezucal.

parcurgand urmatoarele etape: A) Stare de soc. D) Administrare de opiacee. B) Tablou clinic de ocluzie intestinala. E) Coma traumatica. D) Ruptura de jejun. cu excepţia: A) Rezolvarea cauzei de ocluzie B) Drenajul cavităţii peritoneale C) Reechilibrarea bolnavului D) Profilaxia recidivelor E) Decompresiunea bolnavului Răspuns: B pagina – 2180 384) Care dintre următoarele tipuri de ocluzie interesează de la debut vascularizaţia segmentului afectat? A) Leziunile parietale inflamatorii specifice B) Invaginaţia C) Fecaloamele D) Volvularea E) Strangularea Răspuns: B D E pagina – 2169 385) Ocluziile prin obstrucţie pot apare prin: A) compresiuni extrinseci B) afecţiuni vasculare C) leziuni parietale intestinale congenitale D) torsiuni de organe . C) Plagile veziculei biliare. Răspuns: A D E pagina – 2099 382) Leziunile traumatice ale pancreasului evolueaza fazic. D) Tablou clinic de pancreatita acuta. C) Interval liber.decelabil pe radiografia abdominala simpla? A) Perforatiile gastrice. B) Etilism acut. E) Ruptura colonului. Răspuns: A B D E pagina – 2097 381) Care din leziunile traumatice ale viscerelor abdominale cavitare determina aparitia pneumoperitoneului. Răspuns: A C D pagina – 2103 383*) Obiectivele tratamentului în ocluzia intestinală sunt următoarele.A) Soc sever. C) Sarcina. E) Sindrom peritonic. B) Rupturile vezicii urinare.

386*) Ocluziile funcţionale care evoluează cu dominantă simpatică sunt reprezentate de: A) traumatismele cranio-cerebrale B) faza tardivă a şocului C) denutriţie D) deshidratare E) intoxicaţii cu stricnină Răspuns: A (pag 2169).C (pag 2169). 389) Perturbările homeostaziei şi fiziologiei intestinului sunt următoarele: A) tulburările de irigaţie B) acidoza C) alcaloza D) poliuria E) şocul toxico-septic Răspuns: A.C.C (pag 2170). 387) Ocluziile funcţionale care evoluează cu dominantă parasimpatică sunt reprezentate de: A) faza precoce a şocului B) intoxicaţii cu antirezerpinice C) hipocalcemie D) colici abdominale E) torsiuni de organe Răspuns: B.E (pag 2171). 390) Prin ce se caracterizează ocluzia intestinală prin strangulare? A) Debut progresiv B) Dureri violente C) Vărsături precoce D) Alterarea treptată a stării generale E) Stare de şoc Răspuns: B C E pagina – 2178 391) Complicaţiile tratamentului chirurgical al apendicitei acute: .B.E) fracturi osoase Răspuns: A. 388*) Cauza esenţială în instalarea şi evoluţia unor perturbări biologice şi clinice în ocluzia intestinală este reprezentată de: A) deshidratare B) hipertonie plasmatică C) hemoconcentraţie D) tahicardie E) hipovolemie Răspuns: E (pag 2171).

cele septice sunt cele mai severe D) eficienţa antibioticelor în reducerea incidenţei infecţiilor postoperatorii ale plăgii nu a fost demonstrată E) ocluzia intestinală este cea mai frecventă complicaţie tardivă Răspuns: B C D pagina – 1389-1390 392) Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu apendicita acuta sunt adevarate: A) ramane una din cele mai frecvente afectiuni chirurgicale acute B) are o incidenta care creste paralel cu dezvoltarea limfatica C) intereseaza mai frecvent sexul masculin D) intereseaza mai frecvent sexul feminin E) raportul intre sexul feminin si masculin este de 1.3 :1 Raspuns : A B C 393*) Factorul cauzant dominant al apendicitei acute este : A) infectia hematogena B) disbioza digestiva C) atrofia tesutului limfoid D) obstructia lumenului E) malformatia apendiculara Raspuns: D 394.A) interesează 7% dintre pacienţii cu apendicite neperforate B) interesează 47% dintre pacienţii cu perforaţii apendiculare C) dintre complicaţiile precoce. este datorata: A) distensiei B) invaziei bacteriene C) prezentei continutului purulent in lumen D) compromiterii aportului vascular E) infarctelor progresive Raspuns: A B D E 395) Cele mai frecvent izolate specii de germeni izolati in apendicita acuta sunt: A) Escherichia Coli B) Pseudomonas C) Lactobacilus D) Peptostreptococul E) Bacteroides fragilis Raspuns: A E 396) Care din următoarele afirmaţii referitoare la simptomatologia apendicitei acute sunt reale: A) voma apare în 25% din cazuri şi este de durată B) succesiunea cea mai frecventă a simptomelor este anorexie-durere-vomă . Intr-o apendicita perforatia. care intereseaza de obicei una din arile infarctizate de la nivelul marginii antimezostenice.

C) clasic. E) o terapie antimicotica Raspuns: B C D 400) Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu apendicectomia sunt adevarate: A) in varianta clasica cei mai multi chirurgi folosesc incizia Mc Burney sau Rocky-Davis B) pentru o explorare completa a cavitatii peritoneale este necesara in mod istematic o laparotomie mediana C) abordul laparoscopic este preferat la pacientii obezi D) abordul laparoscopic scade rata infectiilor postoperatorii E) abordul laparoscopic determina reducerea durerii si a duratei de spitalizare Raspuns: A C D E 401) In apendicita acuta: A) leucocitoza este moderata B) leucocitoza are valori intre 4000 – 8000 C) leucocitoza are valori intre 10000 – 18000 D) leucocitoza este peste 25000 E) leucocitoza nu reprezinta un parametru de referinta . de la debut. 399) Pentru cele mai severe infectii apendiculare se indica: A) numai terapia chirurgicala B) monoterapia cu carbapenem C) terapia combinata cu cefalosporine de generatia a III-a.000/mm3 B) apare cel mai frecvent în punctul distal al obstrucţiei lumenului apendicular C) apare cel mai frecvent de-a lungul marginii mezenterice a apendicelui D) flegmoanele şi abcesele mici consecutive perforaţiei apendiculare pot fi tratate conservator prin antibiotice intravenos E) este recomandat un interval de maximum 4 săptămâni între drenajul abcesului constituit după perforaţia apendicelui şi apendicectomie Răspuns: A B D pagina – 1384 398) La pacientii cu SIDA sau infectati HIV apendicita: A) are o etiologie similara cu cea din populatia normala B) are o etiologie determinata de imunodepresie C) are un tablou clinic care nu difera de cel al populatiei care nu prezinta aceasta infectie D) poate fi caracterizata prin lipsa leucocitozei E) are un deznodamant rapid letal Raspuns: A C D. durerea este lancinantă. aminoglicozide D) asocierea terapiei cu clindamicina si metronidazol contra germenilor anaerobi. monobactami. continuă şi localizată în fosa iliacă dreaptă D) defecaţia accentuează senzaţia de durere E) apendicele retroileal cauzează durere testiculară Răspuns: B E pagina – 1382 397) Perforaţia apendiculară din apendicita acută: A) este suspectată prin creşterea leucocitelor peste 18.

Raspuns: B (pag 2122) 406*)In peritonite. E) trombocitul. Raspuns: A (pag 2118) 404) Celula ţintă esenţială pentru endotoxine este: A) macrofagul. Raspuns: A (pag 2120) 405) Agresiunea asupra peritoneului a sărurilor biliare conţinute în bilă se realizeaza prin: A) stimularea fagocitozei. E) secundar leziunii unui viscer intraabdominal. B) pe cale limfatică. D) secundar unei leziuni a tractului gastrointestinal.Raspuns: A C 402) Relevanta examinarilor urinare in diagnosticul apendicitei acute este caracterizata de urmatoarele afirmatii: A) sumarul de urina poate exclude o infectie urinara B) sumarul de urina nu ofera nici o informatie relevanta C) bacteriuria obtinuta prin cateterism vezical nu se asociaza cu apendicita acuta D) infectia urinara confirmata prin insamantare bacteriologica pledeaza pentru apendicita E) pentru diagnosticul cert de apendicita trebuie asteptat rezultatul uroculturii Raspuns A C 403) Peritonitele acute primare: A) Apar in prezenta unui focar infectios intraperitoneal care contamineaza intreaga cavitate abdominala B) In majoritatea cazurilor sunt monomicrobiene C) Tratamentul de baza este cel chirurgical D) Marea majoritate se manifest clinic prin contractura musculara abdominala “abdomen de lemn” E) La adulti este mai frecventa la pacientii cu ciroz si ascita. C) celula endotelială. D) activarea cascadei coagularii. E) activarea limfocitelor. B) granulocitul. B) scăderea tensiunii superficiale. simptomul cel mai spontan şi totodată cel mai constant este: . Răspuns: B E pagina – 2137 403) În peritonitele primare contaminarea se face: A) pe cale hematogenă. C) activarea macrofagelor. C) pe cale hematogenă şi limfatică. D) neutrofile.

B) stafilococus creşte potenţialul oxidativ. E) pulsul. D. C) oprirea tranzitului pentru materii şi gaze. B) suprafaţa peritoneului este de 1. C) cavitatea peritoneală conţine in mod normal 50-75ml lichid seros. E) SIS. Raspuns: A. D) sistemul complement. D) inflamaţia peritoneului poate creşte fluxul la 500-800ml/oră. B) procesele mecanice. B) APACHE II. Coli reduce mecanismul imun.8m². D (pag 2122) 410) Mijloacele de protecţie imunologică includ: A) componenta celulară. C. E) peritoneul diafragmatic nu prezintă orificii contractile. E) anaerobii limitează infecţia. B. E) componenta umorală. D) sughiţul. Raspuns: A. C. E (pag 2123) 411)Care din urmatoarele afirmaţii sunt adevărate: A) peritoneul se comportă ca o membrana semipermeabilă. C) imunitatea nespecifică.A) durerea. C. C) Mannheim. Raspuns: A (pag 2130) 407*) Scorul cel mai folosit în aprecierea gravitătii peritonitelor secundare este: A) APACHE I. C) B. D) Altona. Raspuns: B (pag 2146) 408) Peritonitele secundare dupa clasificarea Hamburg sunt: A) Peritonite post operatorii B) Peritonite prin perforatie C) Peritonite dupa translocatia bacteriana D) Peritonite tuberculoase E) Peritonite post traumatice Răspuns: A B C E pagina – 2117 409) Care din următoarele afirmatii sunt adevarate: A) E. D (pag 2124) . B) vărsăturile. D) streptococcus răspandeşte infecţia. Raspuns: A. fragilis inhibă fagocitoza.

C) peritonite cuaternare. Litiaza urinara: pagina – 2825 416) NLP devine riscant sau chiar contraindicat tehnic in cazul: A) litiaza coraliforma B) rinichi in ectopie pelvina C) splenomegalie D) stenoza de jonctiune pieloureterala E) in caz de esec ESWL Răspuns: B C Bibliografie: Angelescu N. Litiaza urinara: pagina – 2837 . Bucuresti. (sub red. D) disfuncţie organică.) – Tratat de Patologie chirurgicala. B. C. B) refacerea homeostaziei. C. E (pag 2126) 414) Contractura abdominala din peritonia: A) Este permanenta B) Apare in fazele finale ale peritonitei C) Este dureroasa D) La inceput poate fi generalizata ca apoi sa se localizeze corespunzator proiectiei viscerului perforat E) Poate fi invinsa printr-o palpare blanda si progresiva Răspuns: A C pagina – 2131 415) Varful de incidenta al litiazei urinare se gaseste la urmatoarea grupa de varsta: A) prepubertar B) 14-20 de ani C) 20-40 de ani D) 40-60 de ani E) peste 60 de ani Răspuns: C Bibliografie: Angelescu N. D. 2001. E) insuficienţa sistemului imun. E (pag 2118) 413) Consecinţele răspunsului proinflamator şi antiinflamator sunt: A) şocul cardiovascular. vol II.412) Clasificarea etiopatogenetică împarte peritonitele în 4 categorii: A) peritonite primare. Ed.) – Tratat de Patologie chirurgicala. Ed. D) peritonite intraabdominale. Raspuns: A. E) abcese intraabdominale. Medicala. vol II. C) apoptosis-ul. Bucuresti. (sub red. 2001. Medicala. Raspuns: A. B) peritonite secundare.

Medicala. vol II. vol II. Ed. Medicala. 2001.) – Tratat de Patologie chirurgicala. 2001. 2001. (sub red. (sub red. (sub red. Medicala. Bucuresti. vol II. vol II. (sub red. Litiaza urinara: pagina – 2835 421) Urmatoarele afirmatii legate de anuria litiazica sunt corecte: A) are un risc vital prin hipopotasemia asociata insuficientei renale acute B) este o urgenta de diagnostic si tratament C) pacientul este incapabil sa urineze (retentie acuta de urina) D) impune drenajul de urgenta.) – Tratat de Patologie chirurgicala. Litiaza urinara: pagina – 2839 420) Contraindicatiile absolute ale ESWL sunt reprezentate de: A) calculi bazinetali peste 3 cm diametru B) graviditatea C) calculi radiotransparenti D) insuficienta renala E) tulburarile echilibrului fluidocoagulant Răspuns: B D E Bibliografie: Angelescu N. Ed.) – Tratat de Patologie chirurgicala. Ed. Ed. Medicala. Bucuresti. Bucuresti.417) Calculii radiotransparenti sunt alcatuiti din: A) acid uric B) fosfat de calciu C) xantina D) oxalat de calciu E) fosfat amoniaco-magnezian Răspuns: A C Bibliografie: Angelescu N.) – Tratat de Patologie chirurgicala. Litiaza urinara: pagina – 2831 419) Tratamentul litiazei cistinice include: A) administrarea de Allopurinol B) restrictie dietetica a metioninei C) ortofosfati D) alcalinizare urinara E) administrarea de D-penicilamina Răspuns: B D E Bibliografie: Angelescu N. intern sau extern al caii urinare superioare E) la cateterismul uretro-vezical vezica urinara este goala . Bucuresti. 2001. Litiaza urinara: pagina – 2827 418) UPR (Uretero-pielografia retrograda) este utilizata in caz de: A) pielonefrita xantogranulomatoasa B) rinichi mut urografic C) reflux vezico-ureteral D) nefrocalcinoza E) retentie de urina Răspuns: B Bibliografie: Angelescu N.

Litiaza urinara: pagina – 2830 422) Urmatoarele afirmatii legate litotritia extracorporeala cu unde de soc sunt corecte: A) este un procedeu neinvaziv B) nu se poate efectua in regim ambulator C) localizarea calculilor se poate realiza radiologic sau ecografic D) necesita intotdeauna anestezie/analgezie E) nu se poate realiza in cazul calculilor radiotransparenti Răspuns: A C Bibliografie: Angelescu N. Medicala. (sub red.fierul determină test guaiac pozitiv d. vol II. 2001. Litiaza urinara: pagina – 2833 424) Metafilaxia specifica in litiaza oxalica primara consta in administrarea de: A) oxalati B) Vitamina B1 C) Vitamina B6 D) pirofosfati E) citrati Răspuns: C D Bibliografie: Angelescu N. 2001. Litiaza urinara: pagina – 2839 425) Urmatoarele afirmaţii sunt adevarate în ceea ce priveşte hemoragia digestivă superioară: a. Bucuresti.varsaturile in “zaţ de cafea” sugereazăo sângerare cu debit mic e. Bucuresti. Bucuresti. vol II. vol II. pentru aparitia melenei sunt necesari minim 50-60 ml sânge b. vol II.urme de sânge în scaun (test guaiac pozitiv) pot persista 6 săptămâni după un episod de HDS c.) – Tratat de Patologie chirurgicala. (sub red. Medicala.melena poate persista pîna la 5-7zile după un episod semnificativ de HDS Raspuns: A D E .) – Tratat de Patologie chirurgicala. Ed. Ed. Medicala. Medicala.Răspuns: B D E Bibliografie: Angelescu N. Litiaza urinara: pagina – 2832 423) Abordul transperitoneal pentru chirurgia deschisa a litiazei urinare este indicat in caz de: A) litiaza coraliforma B) litiaza multipla C) rinichi in potcoava D) graviditate E) rinichi ectopic pelvin Răspuns: C E Bibliografie: Angelescu N. Bucuresti. (sub red. 2001.) – Tratat de Patologie chirurgicala. 2001.) – Tratat de Patologie chirurgicala. (sub red. Ed. Ed.

426) Care din următoarele afirmaţii sunt greşite? a.invaginaţia intestinală se poate manifesta cu hematemeză masivă c. Arteriografia identifică originea sângerării când debitul acesteia este de minim 0.d 430) Următoarele afirmaţii sunt corecte: a.Sângerările din procesele maligne gastrice sunt întotdeauna în cantitate mult mai mare decât cele din ulcerele benigne gastrice R:b 428) Următorii factori de risc sunt implicaţi în etiopatogenia ulcerului de stres: a.2 ml/min b.locarizarea cea mai frecventă a ulcerelor duodenale hemoragice este pe faţa anterioară b. tumorile de colon drept pot determina frecvent hematochezie R:c 431) Leziunile angiodisplazice au următoarele caracteristici: .În momentul debutului unei HDS din ulcerul duodenal putem întâlni exacerbarea durerii d.e 429) Alegeţi afirmaţiile corecte: a.Prezenţa de scaune melenice constituie un indiciu cert al continuării hemoragiei e.Sângerarea din ulcerul gastric poate semnifica transformarea malignă a acestuia e.c.hemoragia din diverticulul Meckel se datorează trombozei vaselor din peretele acestuia e.În HDS raportul uree/creatinina este mai mic de 20:1 c.d.e 427) Următoarele afirmaţii sunt adevărate în ceea ce priveşte ulcerul peptic hemoragic: a.Cantitatea minimă de sânge pentru ca testul guaiac să fie pozitiv este de 50 ml R:a.politraumatismul b.b.Scăderea valorii numarului de eritrocite şi a hematocritului este întotdeauna în relaţie direct proporţională cu cantitatea de sânge pierdut b.Ulcerul Curling apare la pacienţii cu arsuri extinse e.sepsisul e.hipertensinuea arterială malignă d.ulcerul duodenal hemoragic este mai frecvent decât ulcerul gastric hemoragic c.Vasoconstricţia splanhnică poate constitui unul din mecanismele apariţiei ulcerului de stress d.Într-un episod de HDS la debut poate apărea bradicardie datorită reflexului vasovagal d. ulcerul Cushing apare la pacienţii cu politraumatisme c.insuficienţa cardiacă severă c. ulcerul Curling este de obicei unic b.boala Crohn determină rar hemoragii importante d.1-0.hipersecreţia de gastrină este mecanismul princeps în apariţia ulcerului de stress R:b.d. hipotensiunea severă R:a.

pot da hemoragii digestive inferioare masive R:a. boala Crohn c. vol I si II.a.se asociază cu alte leziuni vasculare ale pielii d. Ed. angiodisplazii d.) – Tratat de Patologie chirurgical. Bucurestri. Ed. Medicala.d 433) Care din urmatoarele mecanisme de producere a fracturilor sunt indirecte? A) mecanism de incovoiere (flexie. pagina – 2306-2307 436) Semnele locale de certitudine (siguranta) ale fracturii sunt : A) netransmisibilitatea miscarilor .) – Tratat de Patologie chirurgical. sunt mai frecvente la nivelul cecului şi colonului drept b.) – Tratat de Patologie chirurgical. Medicala. (sub red. (sub red. Medicala. 2001. tumori de colon drept b. Bucurestri.e 432) Hemoragia digestivă inferioară masivă poate fi dată mai ales de: a. Ed.sunt frecvent congenitale c. : pagina – 2302-2303 434) Osteosinteza pe principiul hobanului se utilizeaza in: A) fractura deschisa tip III B) fractura pe os patologic C) fractura de rotula D) fractura epifizo-metafizo-diafizara E) fractura de olecran Răspuns: C E Bibliografie: Angelescu N.: pagina – 2322 435) Deplasarea unui focar complet de fractura poate fi de tipul: A) translatie B) incalecare C) luxatia articulatiei invecinate D) rotatie E) unghiularea fragmentelor in diferite planuri Răspuns: A B D E Bibliografie: Angelescu N. (sub red. 2001. Bucurestri.sunt asociate cu ciroza hepatică e. diverticuloza colică e. 2001. vol I si II. vol I si II. indoire) B) mecanism de compresiune C) mecanism de smulgere D) mecanism de torsiune E) mecanism de explozie prin arme de foc Răspuns: A B C D Bibliografie: Angelescu N. polipoză colică R:c.

2001. cu contuzia tegumentelor si a musculaturii vecine. Ed. vol I si II.) – Tratat de Patologie chirurgical.: pagina – 2308 437) Intre semnele locale de probabilitate ale fracturii nu se incadreaza: A) crepitatii osoase B) echimoza C) durere in punct fix D) atitudine vicioasa E) deformare locala Răspuns: A Bibliografie: Angelescu N. Ed. (sub red. 2001. la care se asociaza leziuni ale axului vascular principal D) fractura deschisa produsa de o forta de energie moderata. insuficienta coronariana) D) osteoporoza E) litiaza renala Răspuns: A B C Bibliografie: Angelescu N. Bucurestri. Ed.) – Tratat de Patologie chirurgical. Medicala. Medicala. (sub red. Medicala. (sub red. 2001. cu smulgerea periostului si cu expunerea osului C) fractura deschisa produsa de o forta de mare energie ce determina o fractura cominutiva. relativ putin poluata B) fractura deschisa produsa de o forta de mare energie care detemina o fractura cominutiva.) – Tratat de Patologie chirurgical. (sub red. Bucurestri. 2001.B) crepitatie osoasa C) intreruperea continuitatii osoase D) atitudine vicioasa E) mobilitate anormala Răspuns: A B C E Bibliografie: Angelescu N.: pagina – 2310-2311 440*) In clasificarea fracturilor deschise dupa Gustilo si Andersen gradul II reprezinta: A) fractura deschisa produsa de o forta de mica energie care determina o fractura oblica sau transversala cu o plaga cutanata sub 2 cm. vol I si II. cu leziuni importante contuze ale partilor moi.) – Tratat de Patologie chirurgical. Bucurestri. vol I si II. Ed. vol I si II. determinand o fractura cominutiva. cu poluare intensa. cu o poluare mai accentuata . cu o plaga cutanata de peste 2 cm.: pagina – 2308 438) Prin fractura cominutiva se intelege: A) fractura in lemn verde B) fractura metafizara cu deformare a corticalei C) fractura cu mai mult de 3 fragmente D) fractura cu 3 fragmente E) fractura spiroida produsa prin torsiune Răspuns: C Bibliografie: Angelescu N. Bucurestri. cu pierdere cutanata si devitalizare musculara.: pagina – 2306 439) Complicatiile generale imediate ale fracturilor sunt: A) embolia grasoasa pulmonara B) bronhopneumonia la pacientii in etate C) exacerbarea unor afectiuni preexistente (diabet zaharat. Medicala.

) – Tratat de Patologie chirurgical. 2001.) – Tratat de Patologie chirurgical. E) Leziunile produse prin inhalare. vol I si II. 2005 : pagina – 229 444) Care este elementul de diagnostic diferential cel mai specific intre cicatricea cheloida si cea hipertrofica aparute dupa vindecarea arsurilor: A) Intinderea leziunii in suprafata B) Grosimea leziunii C) Vascularizatia leziunii D) Pruritul E) Recidiva posttraumatica Răspuns: A Bibliografie: Schwartz – Principiile chirurgiei.: pagina – 2312 441) Complicatiile tardive locale ale fracturilor sunt: A) calusul vicios B) intarzierea in consolidare C) sindromul de compartiment D) necroza aseptica E) sindromul algoneurodistrofic Răspuns: A B D E Bibliografie: Angelescu N. cu poluare intensa Răspuns: D Bibliografie: Angelescu N. Bucuresti. B) Arsurile de gradul I mai mari de 20% suprafata corporala. (sub red.I si II.: pagina – 2315-2316-2317 443) Care din urmatoarele enunturi constituie criterii pentru internarea intr-un centru de tratament al arsurilor A) Arsuri de gradul II-III implicand fata . (sub red. Ed.) – Tratat de Patologie chirurgical. cu pierdere cutanata si devitalizare musculara. Bucurestri. Bucurestri.Teora. Medicala. 2001. vol. Ed. Medicala. D) Arsurile chimice. 2005 : pagina – 263 445) Evaluarea in urgenta a leziunilor termice produse prin inhalare implica identificarea urmatoarelor elemente: . Medicala.E) fractura deschisa produsa de o forta de mare energie ce determina o fractura cominutiva. perineul si articulatiile mari. 2001. (sub red.Teora.: pagina – 2312-2313-2314 442) Imobilizarea unei fracturi reduse ortopedic poate fi realizata prin: A) atela ghipsata B) aparate ortopedice tip Sarmiento C) tractiune transscheletica continua D) tractiune extemporanee E) reducere sub anestezie pentru a suprima durerea si a obtine o relaxare musculara Răspuns: A B C Bibliografie: Angelescu N. Ed. picioarele.I si II. C) Arsurile electrice. vol I si II. mainile. organele genitale. vol. Ed. Răspuns: A C D E Bibliografie: Schwartz – Principiile chirurgiei. Bucuresti. Bucurestri. vol I si II. Ed.

258 447*) O leziune de arsura caracterizata prin durere moderata sau discomfort.Teora. Ed. Răspuns: C Bibliografie: Schwartz – Principiile chirurgiei. C) Scaderea progresiva sau absenta pulsului. C) Reechilibrare lichidiana completa. vol. 2005 : pagina – 232. D) arsura de gradul III. Ed. vol. B) Sputa carbonacee. Bucuresti. tegument cu aspect patat roz si alb. C) Arsura de gradul II dermica profunda. 2005 : pagina – 231 446) Care din urmatoarele elemente de examen obiectiv vor determina escarotomia la nivelul extremitatilor cu leziuni de arsura profunda: A) Cresterea presiunii intracompartimentale la 25mmHg. vol.I si II.Teora.Teora. B) Cianoza periferica. C) Niveluri crescute ale oxihemoglobinei D) Niveluri crescute ale carboxihemoglobinei E) Cresterea raportului dintre PO2 arterial si concentratia oxigenului din aerul inspirat Răspuns: A B D Bibliografie: Schwartz – Principiile chirurgiei. D) Durere profunda. D) Implicarea medicului de familie E) Arsuri severe sub 5% suprafata corporala . E) Arsura de gradul IV. 2005 : pagina – 234 448) Factorul cel mai important in monitorizarea reechilibrarii hidroelectrolitice in primele 24 -48 de ore in arsuri este: A) nivelul sodiului urinar B) nivelul sodiului plasmatic C) debitul urinar D) tensiunea arteriala sistolica E) frecventa cardiaca Răspuns: C Bibliografie: Schwartz – Principiile chirurgiei. 2005 : pagina – 242-243 449) Care din urmatoarele elemente constituie criterii de tratament ambulator al unei arsuri termice: A) Arsuri dermice superficiale sub 20% suprafata corporala. Ed. B) Arsura de gradul II dermica superficiala.I si II.I si II. Bucuresti. Bucuresti. E) Arsurile electrice Răspuns: B C D Bibliografie: Schwartz – Principiile chirurgiei. Bucuresti. vol. cu puls capilar lent sau foarte discret si vezicule cu continut serosanguinolent poate fi incadrata ca: A) Arsura de gradul I.A) Raguseala si wheezing.I si II.Teora. B) Lipsa complicatiilor septice anticipate. Ed.

Teora. 2005 : pagina – 256. Răspuns: C D Bibliografie: Schwartz – Principiile chirurgiei.I si II. vol. Bucuresti. Ed. Bucuresti. usor de administrat. Ed. vol. vol. relativ ieftin si fara efecte negative asupra oftalmopatiei din boala Basedow-Graves Răspuns: B C Bibliografie: 7: pagina – 120. C) Risc de lezare a elementelor profunde D) Poate sa apara denervare cutanata E) Poate determina defecte estetica importante Răspuns: B D E Bibliografie: Schwartz – Principiile chirurgiei. 2005 : pagina – 254 452) In arsurile electrice care din urmatoarele afirmatii sint reale : A) Profunzimea leziunii este direct proportionala cu marimea segmentului corporal afectat.Teora. Bucuresti. D) Cele mai frecvente arsuri sint ale mainilor degetelor si axilei. vol.I si II. 260 450) Principalele dezavantaje ale exciziei suprafasciale in arsurile profunde sint A) Hemoragie intraoperatorie mai mare. C) mioglobinuria este un marker al severitatii leziunilor. 2005 : pagina – 229. B) Timp operator prelungit. deficitul de iod. B) Pentru evitarea edemului membrelor sint necesare catitati de lichide mai mici in reechilibrarea volemica post arsura. Ed.Teora. 126 454) Hipotiroidismul primar: A) are la adult 3 cauze principale: autoimuna. 2005 : pagina – 249 451) Care din urmatoarele elemente constituie factori predictivi ai infectiilor in arsuri: A) varsta mica (copii) B) arsuri peste 20% suprafata corporala C) prezenta leziunilor inhalatorii D) afectiuni medicale cardiovasculare preexistente E) diabetul zaharat Răspuns: A B C Bibliografie: Schwartz – Principiile chirurgiei.Răspuns: A B C E Bibliografie: Schwartz – Principiile chirurgiei. Ed.I si II.257 453) Urmatoarele afirmatii privind boala Basedow-Graves sunt adevarate: A) are la baza un mecanism autoimun distructiv B) se caracterizeaza deobicei prin valori crescute ale radioiodocaptarii (RIC) C) determinarea anticorpilor anti-receptor TSH (TRaB) permite diferentierea de hipertiroidimele non-autoimune D) manifestarile oftalmopatiei din boala Basedow-Graves apar intotdeauna concomitent cu manifestarile de hipertiroidism E) tratamentul cu iod radioactive este bine tolerat. care apare in primele saptamini post arsura.I si II. 124.Teora. E) cataracta este o complicatie frecventa. tumorile hipotalamohipofizare . Bucuresti.

agitatie. hipoacuzie. T4 liber E) RIC (radioiodocaptarea) Răspuns: A Bibliografie: 7: pagina – 129 . T3 liber D) T3.1µU/ml). insuficienta cardiaca) B) tratamentul presupune inhibarea sintezei hormonilor tiroidieni cu antitiroidiene de sinteza. T4 liber. tulburari severe cardiovasculare (aritmii. urmat la o ora de administrarea de iodura de sodiu sau solutie Lugol in scopul inhibarii secretiei hormonilor tiroidieni C) tratamentul presupune inhibarea secretiei de hormoni tiroidieni cu iodura de sodiu sau solutie Lugol urmat la o ora de administrare de antitiroidiene de sinteza pentru inhibitia sintezei hormonilor tiroidieni D) este contraindicata administrarea glucocorticoizilor in criza tireotoxica E) tratamentul de electie al crizei tireotoxice este cu iod radioactiv Răspuns: A B Bibliografie: 7: pagina – 128 457) Mixedemul congenital: A) diagnosticul clinic al bolii este de regula precoce si usor de realizat avand ca semne neonatale: icter prelungit. T3 crescute C) valori crescute ale RIC(radioiodocaptarii) D) anticorpi anti-TPO (anti-tiroperoxidaza) crescuti E) valori crescute ale TSH-ului.131. hernie ombilicala. sdr de tunel carpian.B) la pacientii cu hipotiroidism ce asociaza angina pectorala administrarea substitutiei tiroidiene cu levo-tiroxina reprezinta o contraindicatie absoluta C) se poate manifesta cu mialgii. macroglosie B) se manifesta prin nanism dizarmonic si deficit intelectual pana la cretinism C) screeningul neonatal cu dozarea TSH-ului in ziua a cincea e absolut necesar D) retardarea mintala poate fi prevenita print-un tratament cu hormoni tiroidieni inceput foarte precoce. in primele 2 luni de viata E) tratamentul este de substitutie cu hormoni tiroidieni Răspuns: B C E Bibliografie: 7: pagina – 129. 132. scazute ale T4 liber Răspuns: B Bibliografie: 7: pagina – 121 456) Criza tireotoxica: A) se caracterizeaza prin febra. cardiomegalie D) asociaza intotdeauna gusa E) este necesara cresterea dozei de levo-tiroxina cu aproximativ 50µg/zi la bolnavele hipotiroidiene in cursul sarcinii Răspuns: C E Bibliografie: 7: pagina – 129. 133 458*) Cel mai sensibil test pentru pentru diagnosticul hipotiroidismului primar este: A) TSH-ul plasmatic B) determinarea T3.132 455*) Pentru stabilirea diagnosticului de tireotoxicoza/hipertiroidism sunt necesare: A) valori crescute ale TSH-ului B) TSH scazut (sub 0.130. T4 C) T4 liber.

148.459) Urmatoarele afirmatii despre unele forme clinice de hipertiroidism. cu inhibarea captarii iodului radioactiv in vecinatate. T3 scazute sugereaza un hipertiroidism hipofizar Răspuns: A C D Bibliografie: 7: pagina – 121. perioada de alaptare C) se recomanda un grad de iodare al sarii de 20mg iod/kg de sare D) principala complicatie a profilaxiei iodate este hipertiroidismul indus de iod E) se recomanda 1 tb de 1 mg iodura potasiu /saptamana la copii intre 6-14 ani si 2 tb de 1mg/saptamana la copii intre 14-18 ani Răspuns: B C D E Bibliografie: 7: pagina – 147. 149 462) Urmatoarele afirmatii despre tratamentul hipertiroidismului sunt adevarate: A) este necesara echilibrarea bolii cu antitiroidiene de sinteza inaintea terapiei chirurgicale B) cea mai severa reactie adversa la antitiroidiene de sinteza este hipotiroidismul C) tratamentul chirurgical este recomandat la copii si adolescenti care necesita un tratament radical D) tratamentul cu iod radioactiv se recomanda la copii si adolescenti care necesita un tratament radical E) corticoterapia impiedica de regula agravarea oftalmopatiei din boala Basedow-Graves indusa de iodul radioactiv Răspuns: A C E Bibliografie: 7: pagina – 124. la nivelul tesutului tiroidian extranodular B) diagnosticul de tiroidita subacuta e sugerat de gusa dureroasa. s-a initiat la noi in tara o profilaxie individuala (cu tablete de iodura de potasiu) urmatoarelor categorii populationale cu risc crescut: prescolari. ferma.128 463) Factorii favorizanţi ai apariţiei cancerului de col sunt: .sunt adevarate: A) in caz de adenom toxic tiroidian. scintigrama tiroidiana evidentiaza un nodul hiperfixant . 122 460) Severitatea gusii endemice se apreciaza determinand : A) volumul tiroidian ultrasonografic B) prevalenta gusii C) ioduria medie la copii de varsta scolara D) RIC (radioiodocaptarea) E) frecventa TSH-ului neonatal (>5µU/ml) masurata in ziua a 5-a postnatal Răspuns: B C E Bibliografie: 7: pagina – 144 461) Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre profilaxia gusii endemice: A) doza minima necesara de iod care asigura o sinteza adecvata de hormoni tiroidieni este de 50mg/zi B) asociat profilaxiei generale cu sare iodata. sarcina. VSH net crescut si valori crescute ale RIC C) amiodarona poate induce hipertiroidism D) amiodarona poate induce hipotiroidism E) TSH plasmatic crescut (peste 6 µU/ml) si T4 liber.125. scolari.

B) invazia 1/3 caudale a vaginului dar fără atingerea pereţilor în caz de invazie a parametrelor. D) examen citologic. E) virusul urlian. B. E) Carcinom epidermoid microinvaziv. C) Carcinosarcom. C) human papiloma virus (HPV). Răspuns: A. . E) ganglionii femurali profunzi şi superficiali.A) debutul activităţii sexuale la vârstă tânără. C) prima sarcină la vârstă foarte tânără. 3071) 467) Din tumorile epiteliale maligne în cancerul de col uterin nu fac parte următoarele tipuri histologice: A) Carcinom epidermoid cu celule mari cheratinizate. E) fumatul. B) parteneri sexuali multiplii. Răspuns: B. 3069) 464) Agenţii virali incriminaţi în etiologia cancerului de col uterin sunt: A) citomegalovirusul. C. E) histerectomie. B) ganglionii hipogastrici. D) virusul rubeolei. C) ganglionii iliaci comuni. Răspuns: D (pag. B) chiuretaj biopsic. 3070) 466*) Screeningul pentru cancerul de col se face prin: A) colposcopie. D) partener sexual circumcis. Răspuns: C D (pag 3070. Răspuns: C. C) conizaţie. D) Adenosarcom. E (pag. E (pag. 3069) 465) Grupul ganglionar secundar în extensia limfatică a cancerului de col cuprinde următorii ganglioni: A) ganglionii obturatori. B) herpes simplex virus tip 2 (HSV-2). C (pag. D. D) ganglionii periaortici.) 468*) Stadiul IIIb al cancerului de col presupune: A) invazia parametrelor până la pereţii excavaţiei şi/sau hidronefroză sau rinichi nefuncţional. B) Carcinom bazocelular.

C) Herpes simplex virus tip 1 (HSV-1). ovariene sau în parametre. D) îşi are originea în glandele endocervicale. D) prezenţa metastazelor ganglionare. dar nu mai mult de 5 mm şi largă de 7 mm. B) În stadiul Ib 1 leziunea nu depăşeşte 4 cm.C) invazia 1/3 caudale a vaginului cu atingerea pereţilor excavaţiei. E (pag. D (pag. 3075) 472) Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la stadializarea cancerului de col uterin: A) În stadiul Ia 2 invazia stromală este mai mare de 3 mm. D) Stadiul IIa presupune invazia vaginului cu interesarea parametrelor. Răspuns: A. E) Stadiul IIIb include şi prezenţa hidronefrozei sau a rinichiului nefuncţional. C) Stadiul IIa presupune invazia vaginului fără interesarea parametrelor. 1205) . D) invazia mucoasei vezicale. C) reprezintă 50% din cancerul de col uterin. C) stadiul Ia1. Răspuns: B. Răspuns: A B C (pag 3072) 473) Prognosticul cancerului gastric este mai mult influentat de: A) profunzimea invaziei prin peretele gastric B) prezenta si extinderea interesarii ganglionilor limfatici C) extensia in suprafata pe peretele gastric D) toate variantele anterioare E) nici una din variante nu este corecta Raspuns: A B (pag. E) invazia mucoasei rectale. E) recidivele sau metastazele la distanţă în asociere cu radioterapia. Răspuns: A (pag. Răspuns: A B (pag 3069) 471) Indicaţiile tratamentului citostatic în cancerul de col uterin sunt: A) carcinomul „in situ”. E) îşi are originea pe exocol. B) reprezintă 20-25% din cancerul de col uterin. B) Herpes simplex virus tip 2 (HSV-2). 3072) 469) Adenocarcinomul de col uterin: A) reprezintă 10-15% din cancerul de col uterin. D. 3071. E) Toxoplasma gandi. D) Citomegalovirus. B) formele avansate de boală în asociere cu radioterapia. 3072) 470) În etiologia cancerului de col uterin sunt implicaţi următorii factori infecţioşi : A) Human papiloma virus (HPV).

E (pag1209-1210) 477) Următorii factori de dietă sunt consideraţi de risc în apariţia cancerului gastric : A) Consumul de alimente conservate B) Alimentaţia sărată C) Consumul de alimente afumate D) Aportul de fructe şi legume E) Consumul de alimente condimentate Răspuns: A. incurabil. la chimio şi radioterapie E) Pentru a exciza tumora în totalitate. atunci cand este descoperit in faza simptomatica E) Adenocarcinomul gastric reprezinta aproximativ 59 % din totalul tumorilor gastrice maligne Raspuns: A D (pag. de obicei. 1206) 479) Evenimentele moleculare precoce care apar in progresia celulei epiteliale gastrice de la benign la malign sunt: A) activarea oncogenelor .E (pag 1205) 478) Principalele cai de diseminare a cancerului gastric sunt: A) directa B) limfatica C) peritoneala D) arteriala E) vagala Raspuns: A B C (pag.B.C.1205) 476) Leiomiosarcomul gastric : A) Are originea în musculatura striată B) Este cea mai frecventă dintre afecţiunile gastrice maligne C) Răspândirea la distanţă este tardivă D) Nu răspunde. deseori. 1205) 475) Care dintre urmartorii factori sunt considerati factori de risc pentru aparitia cancerului gastric ? A) Consumul de alimente conservate prin afumare B) Grupul sangvin O C) Infectia cu Helicobacter Pylori D) Anemia pernicioasa E) Consmul de vitamina C si antioxidanti Raspuns: A C D (pag.D.474) Care dintre urmatoarele afirmatii despre cancerul gastric sunt adevarate ? A) La majoritatea populatiilor s-a demonstrate o repartitie 2:1 barbati:femei B) Varful de incidenta apare in a saptea si a opta decada a vietii C) In ultimii 30 de ani se constata o scadere a incidentei localizarii la nivelul cardiei D) Este. poate fi necesară rezecţia colonului adiacent sau a splinei Răspuns: C.

urmatoarele afirmatii sunt corecte: A) majoritatea tumorilor maligne gastrice (85%) apar intr-un stomac cu hipoclorhidrie B) displazia severa ar trebui sa constituie o indicatie pentru rezectia gastrica C) tipul difuz se asociaza cu metaplazia intestinala si se localizeaza mai frecvent antral D) tipul difuz are un prognostic mai prost E) atunci cand metaplazia intestinala este descoperita antral. frecvent. 1206-1207) 480) Care dintre urmatoarele afirmatii despre patogenia si morfo-patologia cancerului gastric sunt adevarate ? A) Cacerul polipoid realizeaza aspectul de “stomac in tub de sticla” B) Tumorile polipoide sunt. 1206) 481) În cadrul manifestărilor clinice.B) instabilitatea genetica C) mutatia p53 D) supraexpresia factorului epidermal de crestere E) activitatea telomerazei Raspuns: B C E (pag. bine differentiate C) Displazia mucoasei gastrice este privita drept un factor predictive pozitiv pentru cancerul gastric D) Metaplazia intestinala reprezinta inlocuirea epiteliului intestinal cu unul gastric E) Tipul difuz de cancer gastric pare sa fie mai putin corelat cu influentele de mediu Raspuns: B C E (pag. riscul de aparitie a cancerului gastric este invers proportional cu intinderea metaplaziei Raspuns: A B D (pag. 1206) 493) In cadrul manifestarilor clinice ale cancerului gastric: A) hematemeza masiva apare la 50 % dintre pacienti B) disfagia este simptomul dominant atunci cand cancerul este localizat la nivelul pilorului C) anorexia cu scadere ponderala este cel mai frecvent simptom D) durerea este o acuza tardiva si rareori intalnita E) sensibilitatea abdominala este un semn rar Raspuns: C D E (pag. 1207) 494) Care dintre urmatoarele afirmatii privind manifestarile clinice ale cancerului gastric sunt adevarate ? A) In aproximativ 50 % din cazuri se poate palpa o masa tumorala abdominala . cel mai frecvent semn de cancer gastric este reprezentat de : A) Anorexia cu scăderea ponderală B) Hematemeza masivă C) Greaţa D) Durerea E) Vărsăturile Răspuns: A (pag 1207) 482) In cancerul gastric.

cu administrare intravenoasa a substantei de contrast ar trebui efectuata anterior endoscopiei E) Sensibillitatea si specificitatea radiografiei cu Bariu (simpla sau cu dublu contrast sunt de 60 % Raspuns: BC (pag.B) Insamantarea peritoneala a fundului de sac pelvin poarta numele de semnul lui Krukenberg C) Anemia si sangerarile oculte prin scaun nu sunt frecvente. 1207) . dar nu prin aceasta B) Ecografia endoscopica ofera informatii exacte despre profunzimea penetratiei tumorale prin peretele gastric C) Cea mai importanta investigatie specifica este endoscopia flexibila gastro-intestinala superioara cu biopsie D) Tomografia computerizata abdominala superioara. aparand la 5 % dintre pacienti D) aparitia nodulului Sister-Joseph este semn clinic de neoplasm gastric avansat E) Greata si varsaturile pot sa apara cand leziunile distale obstrueaza pilorul Raspuns: A D E (pag. 1207) 495) In diagnosticul si stadializarea cancerului gastric A) Cancerul gastric precoce este definit ca un cancer ce depaseste musculara proprie si se poate extinde in seroasa.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful